Document
◉ MONOGRAFIA COMUNEI CIORTESTI PARTEA a VIII a
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 12,9 MB · modificat pe site: 08.12.2021
Pagina sursă
Cum citez acest document
Document, „◉ MONOGRAFIA COMUNEI CIORTESTI PARTEA a VIII a”, Comuna Ciortești, jud. Iași. Sursa: http://www.primariaciortesti.ro/doc/Monografia/MONOGRAFIA COMUNEI CIORTESTI PARTEA a VIII-a.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/ciortesti/72579-monografia-comunei-ciortesti-partea-a-viii-a, 07.11.2026)
Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
Vicu Merlan, Maricica Grigoriu
VII. 1. Manifestări artistice la
căminele culturale, biblioteci și
cercul militar
Căminul cultural
Căminul cultural este „agora“ locului natal, este opaițul care luminează și
trezește conștiința egregorului local. Menținerea unor activități permanente cu
caracter iluminator, are darul de a împărtăși și ridica nivelul de conștiință al populației
locale, care vede în acest edificiu o oază a culturii romanești. Căminul Cultural dă
prilejul intelectualității satului de a se manifesta plenar, de a-și pune în valoare harul
divin, înzestrarea, bagajul informațiilor acumulate, dar și îndemânarea și spiritul
întreprinzător al acestora. Fiecare popor, fiecare regiune sau sat are un alt „limbaj“
artistic, un alt bagaj cultural, dictat de condițiile fizico-geografice, talentul oamenilor,
agilitatea și spiritul de sacrificiu umanitar etc.
Căminul cultural
În acest spirit, intelectualitatea acestor sate, pătrunși de ideea responsabilității
și datoriei față de țară și-au unit gândurile și forțele pentru realizarea unor cercuri
culturale, a unor școli de adulți și șezători sătești, a serbărilor școlare, a horelor și
balurilor comunale, acțiuni de interes obștesc, ajutorarea celor năpăstuiți de soartă,
etc. Tematica variată avea în vedere și păstrarea tradițiilor și obiceiurilor locale,
răspândirea culturii prin toate mijloacele existente, organizarea unor manifestații de
natură să antreneze participarea cât mai largă a cetățenilor. În mediul sătesc, alături de
diferite credințe, obiceiurile formează o anumită conduită morală în care se desfășoară
viața comunității rurale. Ele au fost păstrate cu strășnicie și transmise din generație în
generație până la noi.
Ideea căminelor culturale a apărut în perioada interbelică ca o mai bună
organizare a șezătorilor de altădată. Șezătorile sunt practicate din cele mai vechi
timpuri, ele fiind adunări restrânse organizate îndeosebi seara, unde se spuneau
132
Pagina 2
Monografia comunei Ciortești
povești, glume, ghicitori, se dădeau sfaturi. De cele mai multe ori, șezătorile aveau și
scopuri practice: femeile și fetele torceau, împleteau, scărmănau lână, coseau, făceau
pene pentru perne, etc. Șezătorile aveau loc la un cetățean care fie era ajutat la clacă,
fie găzduia concetățenii pentru a afla lucruri mai interesante din toată lumea.
La căminul cultural sunt organizate baluri, spectacole, se proiectau filme,
diafilme, se lansau cărți, se desfășurau serbări diverse, se prezentau programe
electorale, seri de lectură, coruri de copii și adulți.
Casa muzeu de la Deleni – artă și rafinament tradițional
În general din toate satele comunale se adunau un număr necesar de oameni
pentru un cor, participând în special cadrele didactice, apoi tinerii, țăranii, etc. În
multe cazuri, corul reprezenta și o bravadă a sistemului comunist care introdusese
obligativitatea participării acestora la Cântarea României. Nu de puține ori sinceritatea
și patriotismul sătenilor umbreau ideologia comunistă prin întâlnirile de suflet și
simțire care depășeau cu mult ”directivele” dictate de partidul comunist. Oamenii
locului adaptau tradiția locală la noile schimbări de regim, organizând ca pe vremuri,
hore, șezători, serbări câmpenești, jocuri sportive.
Coruri
Corurile sunt înființate odată cu bisericile. Apoi sunt întâlnite în perioada
comunistă, atunci când cadrele didactice aveau obligația să formeze câte un cor la
fiecare școală cu scopul de a participa la Festivalul Național Cântarea României, fiind
structurat pe etape intercomunale, interjudețene și naționale.
Arta contemporană
Sculptori:
Ioan Balan-Rotăria
133
Pagina 3
Vicu Merlan, Maricica Grigoriu
Piesă executată de sculptrul Ion Balan din Rotăria
Cenacluri literare
Câte un inimos profesor de limba și literatura română lua inițiativa înființări
unor cenacluri literare, antrenând atât elevii școlii din care făcea parte cât și unii săteni
talentați, profesori de alte specialități sau chiar alte categorii sociale.
Bibliotecile
Primul fond de carte îl întâlnim este cel de la fostul Schit Crăsnița, majoritatea
de sorginte religioasă, fiind menționat de către Gh. Ghibănescu în “Surete și
Izvoade”.Foarte interesante sunt și însemnările de pe coperțile cărților sau la marginea
foilor, ce au surprins unele fenomene deosebite din natură sau din societatea
medievală ce au avut loc în mai multe momente istorice.
134
Pagina 4
Monografia comunei Ciortești
Alte consemnări despre existența unor biblioteci particulare le avem abia
pentru perioada interbelică la familia Michiu de la conacul de pe Crasna, la fostul
conac de la Șerbești - mai întâi de la Dimitrie Hernea, iar apoi la colonelul Ion
Lambrino.
Biblioteca este o instituția specializată ale cărei atribuții principale sunt: constituirea, organizarea, prelucrarea, dezvoltarea și conservarea colecțiilor de cărți,
publicațiilor seriale, a altor documente de bibliotecă și a bazelor de date, pentru a
facilita utilizarea acestora în scop de informare, cercetare, educare și recreare;
inițierea, organizarea și desfășurarea de programe culturale.
135
Pagina 5
Vicu Merlan, Maricica Grigoriu
Biblioteca Comunală “Mihai Eminescu” Ciortești
Biblioteca Comunală “M. Eminescu” Ciortești a fost înființată în anul 1902, la
4 ani de la emiterea Legii lui Spiru Haret, ca bibliotecă sătească. După câțiva ani
devine bibliotecă a comunei, funcționând în localul școlii din Ciortești. Lectura
publică este organizată sistematic în perioada anilor 1955-1960, când generalizarea
rețelei de biblioteci comunale este legiferată prin HCM Nr. 1542/1951.
Beneficiind de sprijinul material al statului , biblioteca s-a adaptat, printr-o
juducioasă achiziție de carte, necesităților dezvoltării social-economice a comunei.
Probabil, la începuturile ei, biblioteca era în grija unui învățător. Prin anii
1940-1950 sunt informații potrivit cărora, bibliotecar ar fi fost doaman Burduja
Margareta. Din anul 1959 și până în anul 1976, biblioteca a avut ca bibliotecar pe
doamna Huhulea Valeria. În anul 1975 biblioteca a trecut printr-un incendiu
devastator în care s-au pierdut cărți de o vloare deosebită. Între anii 1977- 1978
bibliotecar a fost d-na Anișoara Popovici, iar din anul 1978 și până în anul 1991, cu
indemnizație, d-l învățător Ciobotariu Vasile.
Din data de 15.05.1991 și până în prezent postul de bibliotecar cu norma
întreagă este ocupat de Grigoriu Maricica.
Din anul 1989, sediul bibliotecii este amplasat la etajul Căminului Cultural
Ciortești, bucurându-se de un spațiu bine organizat si întreținut.
La sărbătorirea centenarului, în anul 2002 biblioteca din Ciortești a primit
numele poetului național “Mihai Eminescu”, iar în anul 2005 și-a extins acivitatea
prin deschiderea unei filiale în satul Șerbești.
În prezent, totalul colecțiilor este de 9924 documente, structurate astfel:
cărți tipărite 9618 - cu 7103 titluri;
publicații seriale 287 - cu 96 titluri;
20 de documente audio-video;
alte documente ( afișe, pliante, broșuri etc. ) cuprinzând informații din sfera
comunitară sau consumul de droguri.
136
Pagina 6
Monografia comunei Ciortești
Din anul 2009, beneficiind de sprijinul Consiliului Local Ciortești și de o
competentă îndrumare metodică din partea Bibliotecii Județene “Gh. Asachi” Iași, pe
lângă serviciile clasice, biblioteca oferă acces gratuit la internet, grație proiectului
“Biblionet- Lumea în biblioteca mea” finantat de de Fundația Bill & Melinda Gates .
Biblionet este un parteneriat între IREX, Ministerul Culturii, Cultelor și Patrimoniului
Național, Fundatia EOS (Educating for an Open Society), Asociația Națională a
Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice din România (ANBPR) și bibliotecile publice
românești. Prin acest program, biblioteca din Ciortești a fost dotată cu patru
calculatoare dotate cu camere web și căști cu microfon, o imprimantă, un scanner, un
modem wireless, un videoproiector și un ecran, în valoare totală de 9054,19 lei.
Astfel, utilizatorii bibliotecii, beneficiază de servicii moderne de informare, de
comunicare cu rudele din depărtare, de inițiere în folosirea tehnologiei informaționale
și de petrecere în mod plăcut a timpului liber.
Activitățile culturale ale bibliotecii se desfășoară lunar, în parteneriat cu
consiliul local, cu școlile și cu celelalte instituții din comună. Sunt manifestări
specifice: șezători literar- muzicale, expoziții de carte, prezentări de carte, dramatizări
după opere literare, audiții muzicale, sesiuni de informare a cetățenilor.
La bunul mers al activității bibliotecii, o contribuție deosebită o au voluntarii
de bibliotecă. Acestia fiind elevi ai școlii Ciortești și Șerbești, care au înțeles rolul pe
care il are biblioteca în formarea lor pentru viitor.
137
Pagina 7
Vicu Merlan, Maricica Grigoriu
VII. 1. a. Ziarul local
Primul ziar comunal denumit Colinele Ciorteștilor apare din septembrie 2008,
fiind o inițiativă de suflet a primarului Gheorghe Gurzun și a bibliotecarei Grigoriu
Maricica, având o periodicitate lunară. Prin această publicație locală sunt aduse la
cunoștință cititorului ciorteștean noutăți despre viața comunei, informându-l cu privire
la unele aspecte social- politice, etnografice, științifice, edilitare, juridice, școlare,
medicale, spirituale, de consiliere și întrajutorare etc. Printre colaboratorii revistei se
află numeroși intelectuali ai comunei, reprezentanți ai primăriei, ai școlii, ai poliției, ai
bisericii, s.a.
Colaboratorii permanenți ai ziarului: GURZUN GHEORGHE primar, OCNEANU
VASILE, viceprimar, DĂNILA LUMINITA secretar, APOSTOL ALINA,
BALTEANU MIHAI, OLARAȘU OLGUȚA, OLARAȘU VIOREL, SMOC
PARASCHIVA, SCAFARIU MARIOARA, BUCUR MARIEA, LUPU PETRU,
MUNTENESCU RODICA, POTÂRNAC DOINA, SUȚU DANIEL, ANDREI
CONSTANTIN.
VII. 1. b. Lucrări despre localitățile comunei
Însemnări și referiri științifice despre localitîțile comunei sunt întâlnite la
cercetătorii Vasile Chirica, Marcel Tanasachi cu privire la unele așezări preistorice,
feudale și moderne, înscrise într-un repertoriu arheologic al județului Iași, la unele
studii locale privind același spectru documentar al răspândirii și evoluției habitatului
local efectuate de un fiu al satului Ciortești, Costică Asăvoaiei, cercetător doctorand la
Institutul de Arheologie A.D. Xenopol Iași. La acestea se adaugă și cele ale
arheologulului Vicu Merlan asupra sitului din satul Rotăria, studii publicate în
Cronica Săpăturilor Arheologice din România pentru campaniile 2008, 2009, în
ziarul local Colinele Ciorteștiului și revista hușeană Lohanul.
138
Pagina 8
Monografia comunei Ciortești
Despre artistul Ioan Balan din satul Rotăria s-au publicat numeroase articole în
presa județeană și cea națională, scoțând în evidență talentul consacrat al artistului în
arta sculpturii și cea a picturii și expozițiile uimitoare și fascinante ale acestuia.
VII. 2. Alte surse de informare
a populației locale
VII. 2. a. Cinematograful, televiziunea și radioul
Cinematograful sătesc
Primele proiecții cinematografice s-au derulat în perioada comunistă și puțin
după anul 1990 atât la școlile satești cât și la căminul cultural comunal, fiind înlocuite
apoi cu video-ul, și mai târziu cu antenele de recepție prin satelit.
Astăzi majoritatea familiilor dispun de antene parabolice instalate prin firmele
„Digi TV“, „Focus Sat“ s.a.
Hram la Ciortești - 1984
139
Pagina 9
Capitolul VIII
Școala – factor de
iluminare spirituală
Pagina 10
Monografia comunei Ciortești
VIII. 1. Școala de-a lungul timpului
P
rincipalul factor de cultură spirituală pentru perioada medievală l-a constituit
biserica. Pe lângă aceasta existau și boierii locali care-și aprofundau studiile la
Academia Mihăileană înființată de Vasile Lupu din Iași, la Colegiul latin de la
Cotnari, la școala de pe lângă Episcopia Hușilor ș.a.
Din scrierile vechi aflăm că știutorii de carte sunt foarte puțini, printre aceștia
numărându-se preoții satului, braniștierii, dregătorii domnești, vătaful, logofătul,
hatmanul etc.
Unul din primii învățători ai satului Șerbești
Cei care urmau școala la începutul sec. al XX-lea trebuiau să știe a citi, a recita
poezii, a copia și caligrafia, a face cele patru operații cu numere întregi etc. În
decursul unui an existau două examene: cel de iarnă și cel de vară. La acestea
participau oficialitățile primăriei: consilierul comunal sau primarul, care judeca „care
elevi ceteau mai tare și fără răsuflare sau care recitau poezii lungi“. Cei mai vrednici
primeau recompensă covrigi care costau șase parale. Cei mai isteți primeau câte un
„brava“ de la primărie sau consiliul comunal. Existau, se pare, și o excepție: copiii
care primeau pe lângă covrigi și „brava“ și titlul de „Deștept băet“. (FILON 1937, 3133).
141
Pagina 11
Vicu Merlan, Maricica Grigoriu
Înv. N. Chirilă în anul 1937
Descriind viața învățătorului de la sat, Ștefan Filon din Dolhești spunea : Nu
puterea de tocire, ci puterea de simțire își are locul în educația poporului
român….Calea ridicării țăranului nu trece prin vatra satului, ci prin saloanele
palatului…Îndemnul de mobilizare a celor din lumea satului reiese și din următoarea
frază: Cu cât vor pătrunde mai mulți sus, cu atât vor contribui mai bine pentru
ridicarea celor de jos…(FILON 1937, 210-211).
Profesori ai școlii Ciortești - 1955
Situația bugetară sărăcăcioasă a școlilor românești este reflectată și în
însemnările inspectoratului județului Fălciu din 1936, Constantin Lascăr:
„…întreținerea școlilor este iluzorie și situația de astăzi se menține de la începutul
crizei economice.
142