Document
◉ MONOGRAFIA COMUNEI CIORTESTI PARTEA a VI a
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 15,3 MB · modificat pe site: 08.12.2021
Pagina sursă
Cum citez acest document
Document, „◉ MONOGRAFIA COMUNEI CIORTESTI PARTEA a VI a”, Comuna Ciortești, jud. Iași. Sursa: http://www.primariaciortesti.ro/doc/Monografia/MONOGRAFIA COMUNEI CIORTESTI PARTEA a VI-a.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/ciortesti/72577-monografia-comunei-ciortesti-partea-a-vi-a, 07.11.2026)
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
Monografia comunei Ciortești
Mesteșugari
Rotăria
Fierari: Răilenu Aurel, Turculeț Constantin
Tâmplari: Răileanu Vasile
Apicultori: Botez Florin
Ciobani: Mâțilă Serafin, Stănică C., Mâțilă Gheorghe, Nacu Mihai.
Coropceni
Fierari: Elisei Gh., Iosub Jănică, Chifan Jan Bența, Cociorbă Costică,
Tâmplari: Tătaru Dumitru, Tabără Gh., Ocneanu Ștefan, Sălăvăstru
Gh.;
Croitori: Chifan Milu, Asoltanei Maria, Ciobanu Virginia;
Apicultura: Bogdănici Victor;
Ciobani: Tabără Vasile , Chifan Gica, Cociorvă D., Nălbaru Eugen,
Iosub Petru, Iosub N.;
Grădinari: Anastasie V., Iosub C-tin;
Radio-Tv: Tabără Vasile.
Deleni
Fierari: Muntenescu Gh., Muntenescu Gh. Gheorghe;
Tâmplari: Paraschiv Gică, Marcel N., Paraschiv Valentin, Paraschiv
Gh.;
Croitori: Dobânda Ermina, Bucșă Elvira;
Apicultură: Vranciu V.;
Ciobani: Paraschiv Gh. Gheorghe, Mereuță I., Paraschiv Șt., Dobândă
N.;
Radio-Tv: Zaharia Potârnac;
Grădinari: Dobânda N.
97
Pagina 2
Vicu Merlan, Maricica Grigoriu
Complexul Zootehnic Coropceni
Înființat în 1973 cu o capacitate de peste 1500 capete vaci cu lapte și tineret bovine.
-8 clădiri pentru vaci;
Fostul complex zootehnic
-o clădire pentru stocarea și prelucrarea laptelui;
-Fierarie (Iosub Jănică);
Peste 20 capete cai
-Laptele era colectat de I.C.L. Iași.
Ingineri
-Cântec I.
-Sava N.
-Scofaru Mariana
-Carp V.
98
Pagina 3
Monografia comunei Ciortești
Baza de Recepție Coropceni
A fost înființată în 1970 pentru a achiziționa cereale din zonă (pe vechiul
CUASC) Schitu-Dobrovăț, dispunând de peste 30 de silozuri. După 1990, s-au
construit 2 hale pentru uscarea cerealelor, însă a falimentat fiind vândută în 2000,
astăzi fiind în conservare...
Fosta Bază de recepție de la Coropceni
99
Pagina 4
Vicu Merlan, Maricica Grigoriu
Fostul SMA
De a lungul timpului și schimbat de mai multe ori denumirea:
SMT (până 1957); IMA (1973); SMA (1990); Agromec (1999).
În 1999 a fost cumpărat de Panțâru Gabriel.
Înainte de 1989
-Prestare servicii agricole;
-Reparații mecanice;
-Confecții metalice;
Dispunea de 260 salariați cu 7 ingineri și 5 maiștri.
Directori:
Ing. Vasile I. Ing. Vulpe I. Ing. Rusu Banu Corneliu
Ing. Lazăr D. Ing. Coca Radu Ing. Ștrețru Mircea
Contabil-șef Huhulea Gh.
Fosta brutărie comunală
100
Pagina 5
Monografia comunei Ciortești
V. 4. a. Vița-de-vie
Încă din timpul dacilor sunt cunoscute destule podgorii cu viță sălbatică (Vitis
silvestris) din care se vor selecta soiurile moldovenești precum Zghihara de Huși,
Busuioaca de Bohotin ș.a. Date certe despre existența viței-de-vie în regatul Daciei
avem de la Herodot, iar prin descoperirile arheologice au fost scoase la iveală
numeroase vase ceramice, cupe, amfore etc. care dovedesc prezența viței-de-vie pe
aceste meleaguri încă din cele mai vechi timpuri.
În perioada medievală apar primele însemnări despre podgoriile acestor locuri
pe care călătorii, misionarii și cărturarii străini care au trecut pe aici le consemnează
ca având vinuri excelente și de calitate.
Mașini agricole moderne
Lucrările de îngrijire a viilor pe rod pot fi grupate în lucrări asupra butucului,
lucrări aplicate solului, lucrări de protecție față de boli, dăunători, accidente climatice,
lucrări destinate menținerii potențialului general:
– februarie, martie: tăiatul în plantațiile de formă înaltă;
– aprilie: legatul, erbicidatul;
– mai: stropitul împotriva manei, prima prașilă;
– iunie: combaterea manei și oidinului, al doilea legat, inelatul;
– iulie: prașila de vară, teitul, culesul soiurilor timpurii (Perla de Csaba);
– august: ultima prașilă, tăiatul, culesul soiurilor de masă;
– septembrie: recoltarea soiurilor de vin;
– octombrie: culesul, aratul de toamnă;
– noiembrie: se ușurează viile prin tăiatul de toamnă, lucrări de desfundat;
– decembrie: se termină îngropatul; se administrează gunoiul de grajd.
Suprafața viticolă a crescut de la an la an până în 1993 când prin restituirea
viilor vechilor proprietari spațiul viticol începe să scadă, mai ales că zeci de parcele
rămân pârloagă prin desființarea CAP-urilor și nefolosirea eficienta de către
proprietari. Producția de struguri a înregistrat fluctuații de la an la an datorită
înghețurilor, ploilor prelungite din august-septembrie.
Comerțul
Din cele mai vechi timpuri schimburile comerciale au avut la baza trocul de
produse (produs pentru produs).Ulterior, comerțul are la baza moneda; cu ajutorul
acestora se pot cumpăra produse diverse, din toate colturile lumii.
În perioada medievală întreaga zonă era polarizată economic de târgurile
Codăiești, Răducăneni, Huși și Vaslui.
101
Pagina 6
Vicu Merlan, Maricica Grigoriu
Cea mai importantă piață pentru desfacerea producției zonale o reprezenta
Codăieștiul apoi Hușul. (CHIRIȚĂ 1893, 73-74).
În fiecare sat există cel puțin câte un magazin sau două, apoi zile de bazar sau
piață în care țăranii pot vinde sau cumpăra de la comercianții ambulanți tot ceea ce au
nevoie.
Magazinul mixt din Deleni - Deal
Alimentarea cu apă
Cu prilejul lucrărilor de îmbunătățiri funciare au fost realizate captări de
izvoare și gravitațional s-a trecut la alimentarea cu apă a unor sate.
Cișmeaua din sudul satului Ciortești
Canalizarea
Nu toate satele dispun de canalizare. Apele uzate sunt deversate la întâmplare,
ceea ce afectează pânza freatică și de aici starea de nepotabilitate a apei din fântâni.
102
Pagina 7
Monografia comunei Ciortești
Alimentarea cu energie electrică
Extinderea rețelei s-a făcut atât înainte de 1990 cât și după (Crasna). Practic,
marea majoritate a gospodăriilor din intravilan sunt racordate la rețeaua de energie
electrică, însă trebuie remarcat că un segment al cătunului Crasna chiar și la nivelul
anului 2010 nu dispune de curent electric.
Telefonia
Comuna dispunea de un oficiu telefonic cu o dotare tehnică: comutator tip
B.C.-R.S. 7424 (2215) cu o capacitate de peste o suta de linii, iar astăzi cu centrale
digitale automate de tip Alcatel. În sate sunt agenții poștale pentru corespondența,
colete, mandate poștale și mandate de pensie etc. De asemene se înregistrează abonați
radio, abonați Tv, internet, antene parabolice cu transmisie prin satelit, etc. Comuna
nu dispun de rețea de radioficare. Se înregistrează un număr nesemnificativ de
abonamente la presa județeană și națională.
Alimentarea cu energie termică
Încălzirea locuințelor se realizează cu sobe, din cărămidă și teracotă,
alimentate cu lemne și în mai mică măsură cu resturi vegetale, îndeosebi tulpini de
floarea soarelui și strujeni de porumb (vara).
Lemnele necesare se procură din pădurile care sunt cuprinse în perimetrul
comunal sau din zonele de pădure.
La prepararea hranei se folosesc și buteliile de aragaz, cele mai multe
gospodării având bucătării de vară sau de iarnă alimentate cu lemne.
Gospodăria comunală
În acest domeniu se înregistrează câte un cimitir în fiecare sat, amplasat în
preajma bisericilor și relativ la marginea acestora. Problema esențială o constituie însă
salubritatea. Dejecțiile sunt platformate în interiorul fiecărei gospodării cu scurgeri în
apa freatică afectând potabilitatea apei din fântâni.
Protecția și conservarea mediului
Unele probleme de natură fonică privesc morile și gaterele, dar sătenii nu
reclamă această stare drept deosebită.
Pe această linie o problemă aparte o prezintă gradul accentuat de degradare a
solurilor, îndeosebi a solurilor de pantă, unde eroziunea și alunecările devin
alarmante, mai ales după abandonarea întreținerii lucrărilor de îmbunătățiri funciare.
Aproape 40% din terenul agricol este afectat de eroziune și alunecările de teren, cam
15% de aciditate în continuă extindere și 20% compacticitate și exces de umiditate.
103
Pagina 8
Vicu Merlan, Maricica Grigoriu
V. 5. Economia comunei
după 1990
Încă din primăvara anului 1990 a început împărțirea pământului către
populație (câte 0,5-1 ha/familie). Prin Legea 18 din 1991 fostele CAP-uri sunt
desființate, însă abia după alegerile locale din februarie 1992 sunt organizate comisii
locale de împroprietărire și de punere în posesie a cetățenilor conform Legii 18 din
1991, acțiune care s-a derulat ani de-a rândul până la finalizare. Chiar și la nivelul
anului 2008 mai sunt cereri de restituire a pământului, litigii nerezolvate etc.
Moara de la Coropceni
Pentru o agricultură de performanță sunt necesare o serie întreagă de lucrări:
rotarea culturilor de pe un anumit areal, irigarea, mecanizare activităților, lucrări de
drenare și îndiguire, chimizare etc. Fiecare centru local dispunea de un parc de
tractoare pe lângă SMT-uri. Practic, în sectorul comunal cele mai mari suprafețe sunt
cultivate cu porumb (mai mici în loturi individuale și mai mari de către asociații
agricole coordonate de inginerii fostelor CAP-uri sau IAS-uri, iar în ultima vreme
arendate firmei „Comcereal“- deținută de Adrian Porumboiu.) Majoritatea depozitelor
cerealiere sau baze de recepție au fost concesionate sau cumpărate.
Cultivarea legumelor se realizează cu precădere în Lunca Crasnei și a
Vasluiețului, dar și de-a lungul pârâurilor, în luncile bogate în humus (Ciortești,
Șerbești s.a.). Majoritatea CAP-urilor dispuneau de solarii și terenuri speciale pentru
grădinărit iar produsele agricole erau contractate cu fabricile de conserve din Vaslui
sau Iași; astăzi produsele sunt comercializate direct la piață, în Iași, Codăești sau
Coropceni de către producători sau alți intermediari.
Astăzi creșterea oilor și a vacilor este susținută de proprietari particulari, iar
creșterea păsărilor se făcea aproape în fiecare gospodărie precum și în unitățile de
profil.
104
Pagina 9
Monografia comunei Ciortești
Numele satelor aflate in
Ciortești, Coropceni, Deleni, Serbești, Rotaria
administratie:
Suprafata: 6470 ha
Intravilan: 680 ha
Extravilan: 5790 ha
Populatie: 4369
Gospodarii: 1529
Nr. locuinte: 1682
Nr. gradinite: 3
Nr. scoli: 8
Activitati specifice zonei: Agricultură
Producție textilă, 2 societăți comerciale
Societăți economice pentru creșterea și îngrășarea
Activitati economice principale: porcilor la standarde europene
Comerț, alimentație publică
Mori
Construcții de drumuri
Alimentare cu apă
Înființarea unor micro-întreprinderi
Hramul bisericii:
În Ciortești - 29 august
Coropceni și Serbești - 15 august
Evenimente locale:
Rotaria - 8 noiembrie
Deleni - 20 iulie
Târg săptămânal - în fiecare zi de joi
Teren agricol preponderent colinar
Facilitati oferite investitorilor:
Comuna este străbătută de DN 24 Iași-Vaslui
Modernizare drum sat Coropceni - finalizat
Alimentare cu apă Ciortești
Reparații capitale la sediul primăriei - finalizat
Reparații capitale la căminul cultural - finalizat
Proiecte de investitii:
Canalizare în toată comuna
Modernizare drumuri sătești
Amenajarea unei gropi ecologice pentru
prelucrarea deșeurilor
Piscicultura este o activitate anemică în zonă, pescarii amatori merg la Crasna
sau Solești.
Fauna cinegetică este vânată de toți cei care fac parte din Clubul Vânătorilor
Iași, de unde pot procura cele necesare acestei activități.
Sectorul zootehnic de stat a dispărut definitiv, fiind înlocuit cu cel particular.
Fiecare sat are una sau două stâni și un imaș pentru păscut vacile și caii și aproape
fiecare gospodărie deține o vacă pentru lapte, o căruță cu 1-2 cai, între 5-20 de oi, 1050 de păsări.
105
Pagina 10
Vicu Merlan, Maricica Grigoriu
Investiții recente la fostul SMT
Complexul zootehnic de la Coropceni a fost preluat după 1992 de SC. POCO
S.R.L., director Popa N. și a funcționat până în 1996, ocupându-se de cultura vegetală
mare (grâu, orz, porumb). Apoi a fost vândut firmei SC Hilaris S.R.L. reprezentată de
ing. Huțanu Aurel, cu profilare pe agricultură până 1998 când este cumpărat de S.C.
Textor S.R.L. Vaslui (Asociație - director economic Mariana Guzgă), având ca obiect
de activitate pansmanterie (benzi colorate, bentițe, șireturi etc.), care a funcționat până
în 2008, când a falimentat.
La Rotăria astăzi sunt:
- 2 magazine (Proprietari: Audrușcă Constantin, Manolea Constantin);
- DIGI TV;
- Șosea pietruită (2006);
- Înlocuirea stâlpilor electrici de lemn cu stâlpi de beton (2009);
- Renovarea bisericii + pictarea;
-Renovarea școli prin PIR;
- Dotarea cu calculatoare a școli (Informații Nacu Mihai).
106
Pagina 11
Monografia comunei Ciortești
Magazin nou în satul Ciortești
Magazine:
10 Ciortești
3 Deleni
2 Rotăria
6 Coropceni
4 Serbești
Locul în care se ține târgul la Coropceni
Tractoare: 45 în comună;
-Motostivuietoare (reparații) la fostul S.M.A. având ca proprietari pe Rumega Dinu și
Ioan;
-La strada spre Vaslui a fost înființat în 1998 un restaurant modern ,,Hanul Florilor”,
patron Panțâru Gabriel;
107
Pagina 12
Vicu Merlan, Maricica Grigoriu
-Moară de cereale, acționată electric, la ieșire din satul Coropceni având ca patron pe
Dănuță Cozma;
Moară elecrică la ieșire din satul Ciortești (renumită încă înainte de 1989) având ca
proprietar pe Miluță și Sabina Cozma.
-Peco (patron ing. Olaru V.) înființat 1998;
-1 Km asfalt prin localitatea Ciortești (Informații: Primar Gurzun Gh., viceprimar
Ocneanu V., Mereuță I., Vieru Florin).
Pădurari
Pe teritoriul comunei sunt 4 cantoane, care țin de Ocolul silvic Răducăneni:
-Tofan C. (Crasnița)
-Vieru Florin (Serbești)
-Chifan Valentin (Crasnița)
-Chifan Mihai (Coropceni)
Suprafață de pădure sub 500 ha. Domină: Stejar, carpen, tei, frasin.
Vânat: caprior, mistreț, vulpe, iepuri.
108
Pagina 13
Monografia comunei Ciortești
În satul Crasna pe partea dreaptă a pârâului Crasna (stânga pârâului)
electrificarea s-a făcut cu 10 ani mai târziu decât în satul Rotăria (1983).Cu toate
acestea în apropierea fostului conac sunt încă cinci familii care nu dispun nici astăzi
de curent electic, improvizând o minicentrală eoliană care a funcționat doar o bucată
de timp după care a fost scoasă din folosință. In schimb fosta moșie, cumpărată de
actualul primar, este înzestrată cu o minicentrală eoliană modernă de 2000 de euro,
care furnizează necontenit energie electrică suficientă pentru consumul uzual al
acesteia.
CASA DE AJUTOR RECIPROC A PENSIONARILOR CIORTEȘTI
A fost înființată în anul 1997, odată cu Asociația Pensionarilor din Ciortești, de
către familia Bucur Ioan (fiu al comunei) și Mariea (originară din satul Brădicești).
CARP Ciortești este o organizație cu caracter privat, de caritate, nonguvernamentală,
apolitică, nonprofit, de întrajutorare mutuală, de utilitate publică și protecție socială.
Se ocupă și susține activitatea de proteție a persoanelor și, în mod deosebit, a
membrilor săi. Astfel, oferă pensionarilor, împrumuturi cu dobânzi reduse, ajutoare
băneștii nerambursabile, ajutoare de deces, scutirea de la palata impozitului a
veteranilor și a văduvelor de război, gratuități pe mijloacele de transport auto și CFR.
În prezent funcția de președinte o are doamna Mariea Bucur. Doamna Bucur este și
președinte a Asociației Veteranilor de Război, subfiliala Ciortești. În anul 1994,
figurau înscriși în asociație, în jur de 400 membri (veterani și văduve de veterani de
război). În prezent asociația mai numără în jur de 100 membri. Dintre veteranii de
război, care au luptat pe front, mai sunt în viață Moroșanu Costache și Parfene
Nicolae.
Familia Bucur Ioan și Mariea
CARP Ciortești
109