Document

◉ MONOGRAFIA COMUNEI CIORTESTI PARTEA a VI a

Tip
Document
Pe site-ul primăriei
◉ MONOGRAFIA COMUNEI CIORTESTI PARTEA a VI-a.pdf
Emitent
Comuna Ciortești, jud. Iași
Pagini
13
Pagina sursă
Cum citez acest document

Document, „◉ MONOGRAFIA COMUNEI CIORTESTI PARTEA a VI a”, Comuna Ciortești, jud. Iași. Sursa: http://www.primariaciortesti.ro/doc/Monografia/MONOGRAFIA COMUNEI CIORTESTI PARTEA a VI-a.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/ciortesti/72577-monografia-comunei-ciortesti-partea-a-vi-a, 07.11.2026)

Fișier creat
04.07.2016
Arhivat
07.11.2026

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

Monografia comunei Ciortești Mesteșugari Rotăria Fierari: Răilenu Aurel, Turculeț Constantin Tâmplari: Răileanu Vasile Apicultori: Botez Florin Ciobani: Mâțilă Serafin, Stănică C., Mâțilă Gheorghe, Nacu Mihai. Coropceni Fierari: Elisei Gh., Iosub Jănică, Chifan Jan Bența, Cociorbă Costică, Tâmplari: Tătaru Dumitru, Tabără Gh., Ocneanu Ștefan, Sălăvăstru Gh.; Croitori: Chifan Milu, Asoltanei Maria, Ciobanu Virginia; Apicultura: Bogdănici Victor; Ciobani: Tabără Vasile , Chifan Gica, Cociorvă D., Nălbaru Eugen, Iosub Petru, Iosub N.; Grădinari: Anastasie V., Iosub C-tin; Radio-Tv: Tabără Vasile. Deleni Fierari: Muntenescu Gh., Muntenescu Gh. Gheorghe; Tâmplari: Paraschiv Gică, Marcel N., Paraschiv Valentin, Paraschiv Gh.; Croitori: Dobânda Ermina, Bucșă Elvira; Apicultură: Vranciu V.; Ciobani: Paraschiv Gh. Gheorghe, Mereuță I., Paraschiv Șt., Dobândă N.; Radio-Tv: Zaharia Potârnac; Grădinari: Dobânda N. 97

Pagina 2

Vicu Merlan, Maricica Grigoriu Complexul Zootehnic Coropceni Înființat în 1973 cu o capacitate de peste 1500 capete vaci cu lapte și tineret bovine. -8 clădiri pentru vaci; Fostul complex zootehnic -o clădire pentru stocarea și prelucrarea laptelui; -Fierarie (Iosub Jănică); Peste 20 capete cai -Laptele era colectat de I.C.L. Iași. Ingineri -Cântec I. -Sava N. -Scofaru Mariana -Carp V. 98

Pagina 3

Monografia comunei Ciortești Baza de Recepție Coropceni A fost înființată în 1970 pentru a achiziționa cereale din zonă (pe vechiul CUASC) Schitu-Dobrovăț, dispunând de peste 30 de silozuri. După 1990, s-au construit 2 hale pentru uscarea cerealelor, însă a falimentat fiind vândută în 2000, astăzi fiind în conservare... Fosta Bază de recepție de la Coropceni 99

Pagina 4

Vicu Merlan, Maricica Grigoriu Fostul SMA De a lungul timpului și schimbat de mai multe ori denumirea: SMT (până 1957); IMA (1973); SMA (1990); Agromec (1999). În 1999 a fost cumpărat de Panțâru Gabriel. Înainte de 1989 -Prestare servicii agricole; -Reparații mecanice; -Confecții metalice; Dispunea de 260 salariați cu 7 ingineri și 5 maiștri. Directori: Ing. Vasile I. Ing. Vulpe I. Ing. Rusu Banu Corneliu Ing. Lazăr D. Ing. Coca Radu Ing. Ștrețru Mircea Contabil-șef Huhulea Gh. Fosta brutărie comunală 100

Pagina 5

Monografia comunei Ciortești V. 4. a. Vița-de-vie Încă din timpul dacilor sunt cunoscute destule podgorii cu viță sălbatică (Vitis silvestris) din care se vor selecta soiurile moldovenești precum Zghihara de Huși, Busuioaca de Bohotin ș.a. Date certe despre existența viței-de-vie în regatul Daciei avem de la Herodot, iar prin descoperirile arheologice au fost scoase la iveală numeroase vase ceramice, cupe, amfore etc. care dovedesc prezența viței-de-vie pe aceste meleaguri încă din cele mai vechi timpuri. În perioada medievală apar primele însemnări despre podgoriile acestor locuri pe care călătorii, misionarii și cărturarii străini care au trecut pe aici le consemnează ca având vinuri excelente și de calitate. Mașini agricole moderne Lucrările de îngrijire a viilor pe rod pot fi grupate în lucrări asupra butucului, lucrări aplicate solului, lucrări de protecție față de boli, dăunători, accidente climatice, lucrări destinate menținerii potențialului general: – februarie, martie: tăiatul în plantațiile de formă înaltă; – aprilie: legatul, erbicidatul; – mai: stropitul împotriva manei, prima prașilă; – iunie: combaterea manei și oidinului, al doilea legat, inelatul; – iulie: prașila de vară, teitul, culesul soiurilor timpurii (Perla de Csaba); – august: ultima prașilă, tăiatul, culesul soiurilor de masă; – septembrie: recoltarea soiurilor de vin; – octombrie: culesul, aratul de toamnă; – noiembrie: se ușurează viile prin tăiatul de toamnă, lucrări de desfundat; – decembrie: se termină îngropatul; se administrează gunoiul de grajd. Suprafața viticolă a crescut de la an la an până în 1993 când prin restituirea viilor vechilor proprietari spațiul viticol începe să scadă, mai ales că zeci de parcele rămân pârloagă prin desființarea CAP-urilor și nefolosirea eficienta de către proprietari. Producția de struguri a înregistrat fluctuații de la an la an datorită înghețurilor, ploilor prelungite din august-septembrie. Comerțul Din cele mai vechi timpuri schimburile comerciale au avut la baza trocul de produse (produs pentru produs).Ulterior, comerțul are la baza moneda; cu ajutorul acestora se pot cumpăra produse diverse, din toate colturile lumii. În perioada medievală întreaga zonă era polarizată economic de târgurile Codăiești, Răducăneni, Huși și Vaslui. 101

Pagina 6

Vicu Merlan, Maricica Grigoriu Cea mai importantă piață pentru desfacerea producției zonale o reprezenta Codăieștiul apoi Hușul. (CHIRIȚĂ 1893, 73-74). În fiecare sat există cel puțin câte un magazin sau două, apoi zile de bazar sau piață în care țăranii pot vinde sau cumpăra de la comercianții ambulanți tot ceea ce au nevoie. Magazinul mixt din Deleni - Deal Alimentarea cu apă Cu prilejul lucrărilor de îmbunătățiri funciare au fost realizate captări de izvoare și gravitațional s-a trecut la alimentarea cu apă a unor sate. Cișmeaua din sudul satului Ciortești Canalizarea Nu toate satele dispun de canalizare. Apele uzate sunt deversate la întâmplare, ceea ce afectează pânza freatică și de aici starea de nepotabilitate a apei din fântâni. 102

Pagina 7

Monografia comunei Ciortești Alimentarea cu energie electrică Extinderea rețelei s-a făcut atât înainte de 1990 cât și după (Crasna). Practic, marea majoritate a gospodăriilor din intravilan sunt racordate la rețeaua de energie electrică, însă trebuie remarcat că un segment al cătunului Crasna chiar și la nivelul anului 2010 nu dispune de curent electric. Telefonia Comuna dispunea de un oficiu telefonic cu o dotare tehnică: comutator tip B.C.-R.S. 7424 (2215) cu o capacitate de peste o suta de linii, iar astăzi cu centrale digitale automate de tip Alcatel. În sate sunt agenții poștale pentru corespondența, colete, mandate poștale și mandate de pensie etc. De asemene se înregistrează abonați radio, abonați Tv, internet, antene parabolice cu transmisie prin satelit, etc. Comuna nu dispun de rețea de radioficare. Se înregistrează un număr nesemnificativ de abonamente la presa județeană și națională. Alimentarea cu energie termică Încălzirea locuințelor se realizează cu sobe, din cărămidă și teracotă, alimentate cu lemne și în mai mică măsură cu resturi vegetale, îndeosebi tulpini de floarea soarelui și strujeni de porumb (vara). Lemnele necesare se procură din pădurile care sunt cuprinse în perimetrul comunal sau din zonele de pădure. La prepararea hranei se folosesc și buteliile de aragaz, cele mai multe gospodării având bucătării de vară sau de iarnă alimentate cu lemne. Gospodăria comunală În acest domeniu se înregistrează câte un cimitir în fiecare sat, amplasat în preajma bisericilor și relativ la marginea acestora. Problema esențială o constituie însă salubritatea. Dejecțiile sunt platformate în interiorul fiecărei gospodării cu scurgeri în apa freatică afectând potabilitatea apei din fântâni. Protecția și conservarea mediului Unele probleme de natură fonică privesc morile și gaterele, dar sătenii nu reclamă această stare drept deosebită. Pe această linie o problemă aparte o prezintă gradul accentuat de degradare a solurilor, îndeosebi a solurilor de pantă, unde eroziunea și alunecările devin alarmante, mai ales după abandonarea întreținerii lucrărilor de îmbunătățiri funciare. Aproape 40% din terenul agricol este afectat de eroziune și alunecările de teren, cam 15% de aciditate în continuă extindere și 20% compacticitate și exces de umiditate. 103

Pagina 8

Vicu Merlan, Maricica Grigoriu V. 5. Economia comunei după 1990 Încă din primăvara anului 1990 a început împărțirea pământului către populație (câte 0,5-1 ha/familie). Prin Legea 18 din 1991 fostele CAP-uri sunt desființate, însă abia după alegerile locale din februarie 1992 sunt organizate comisii locale de împroprietărire și de punere în posesie a cetățenilor conform Legii 18 din 1991, acțiune care s-a derulat ani de-a rândul până la finalizare. Chiar și la nivelul anului 2008 mai sunt cereri de restituire a pământului, litigii nerezolvate etc. Moara de la Coropceni Pentru o agricultură de performanță sunt necesare o serie întreagă de lucrări: rotarea culturilor de pe un anumit areal, irigarea, mecanizare activităților, lucrări de drenare și îndiguire, chimizare etc. Fiecare centru local dispunea de un parc de tractoare pe lângă SMT-uri. Practic, în sectorul comunal cele mai mari suprafețe sunt cultivate cu porumb (mai mici în loturi individuale și mai mari de către asociații agricole coordonate de inginerii fostelor CAP-uri sau IAS-uri, iar în ultima vreme arendate firmei „Comcereal“- deținută de Adrian Porumboiu.) Majoritatea depozitelor cerealiere sau baze de recepție au fost concesionate sau cumpărate. Cultivarea legumelor se realizează cu precădere în Lunca Crasnei și a Vasluiețului, dar și de-a lungul pârâurilor, în luncile bogate în humus (Ciortești, Șerbești s.a.). Majoritatea CAP-urilor dispuneau de solarii și terenuri speciale pentru grădinărit iar produsele agricole erau contractate cu fabricile de conserve din Vaslui sau Iași; astăzi produsele sunt comercializate direct la piață, în Iași, Codăești sau Coropceni de către producători sau alți intermediari. Astăzi creșterea oilor și a vacilor este susținută de proprietari particulari, iar creșterea păsărilor se făcea aproape în fiecare gospodărie precum și în unitățile de profil. 104

Pagina 9

Monografia comunei Ciortești Numele satelor aflate in Ciortești, Coropceni, Deleni, Serbești, Rotaria administratie: Suprafata: 6470 ha Intravilan: 680 ha Extravilan: 5790 ha Populatie: 4369 Gospodarii: 1529 Nr. locuinte: 1682 Nr. gradinite: 3 Nr. scoli: 8 Activitati specifice zonei: Agricultură Producție textilă, 2 societăți comerciale Societăți economice pentru creșterea și îngrășarea Activitati economice principale: porcilor la standarde europene Comerț, alimentație publică Mori Construcții de drumuri Alimentare cu apă Înființarea unor micro-întreprinderi Hramul bisericii: În Ciortești - 29 august Coropceni și Serbești - 15 august Evenimente locale: Rotaria - 8 noiembrie Deleni - 20 iulie Târg săptămânal - în fiecare zi de joi Teren agricol preponderent colinar Facilitati oferite investitorilor: Comuna este străbătută de DN 24 Iași-Vaslui Modernizare drum sat Coropceni - finalizat Alimentare cu apă Ciortești Reparații capitale la sediul primăriei - finalizat Reparații capitale la căminul cultural - finalizat Proiecte de investitii: Canalizare în toată comuna Modernizare drumuri sătești Amenajarea unei gropi ecologice pentru prelucrarea deșeurilor Piscicultura este o activitate anemică în zonă, pescarii amatori merg la Crasna sau Solești. Fauna cinegetică este vânată de toți cei care fac parte din Clubul Vânătorilor Iași, de unde pot procura cele necesare acestei activități. Sectorul zootehnic de stat a dispărut definitiv, fiind înlocuit cu cel particular. Fiecare sat are una sau două stâni și un imaș pentru păscut vacile și caii și aproape fiecare gospodărie deține o vacă pentru lapte, o căruță cu 1-2 cai, între 5-20 de oi, 1050 de păsări. 105

Pagina 10

Vicu Merlan, Maricica Grigoriu Investiții recente la fostul SMT Complexul zootehnic de la Coropceni a fost preluat după 1992 de SC. POCO S.R.L., director Popa N. și a funcționat până în 1996, ocupându-se de cultura vegetală mare (grâu, orz, porumb). Apoi a fost vândut firmei SC Hilaris S.R.L. reprezentată de ing. Huțanu Aurel, cu profilare pe agricultură până 1998 când este cumpărat de S.C. Textor S.R.L. Vaslui (Asociație - director economic Mariana Guzgă), având ca obiect de activitate pansmanterie (benzi colorate, bentițe, șireturi etc.), care a funcționat până în 2008, când a falimentat. La Rotăria astăzi sunt: - 2 magazine (Proprietari: Audrușcă Constantin, Manolea Constantin); - DIGI TV; - Șosea pietruită (2006); - Înlocuirea stâlpilor electrici de lemn cu stâlpi de beton (2009); - Renovarea bisericii + pictarea; -Renovarea școli prin PIR; - Dotarea cu calculatoare a școli (Informații Nacu Mihai). 106

Pagina 11

Monografia comunei Ciortești Magazin nou în satul Ciortești Magazine: 10 Ciortești 3 Deleni 2 Rotăria 6 Coropceni 4 Serbești Locul în care se ține târgul la Coropceni Tractoare: 45 în comună; -Motostivuietoare (reparații) la fostul S.M.A. având ca proprietari pe Rumega Dinu și Ioan; -La strada spre Vaslui a fost înființat în 1998 un restaurant modern ,,Hanul Florilor”, patron Panțâru Gabriel; 107

Pagina 12

Vicu Merlan, Maricica Grigoriu -Moară de cereale, acționată electric, la ieșire din satul Coropceni având ca patron pe Dănuță Cozma; Moară elecrică la ieșire din satul Ciortești (renumită încă înainte de 1989) având ca proprietar pe Miluță și Sabina Cozma. -Peco (patron ing. Olaru V.) înființat 1998; -1 Km asfalt prin localitatea Ciortești (Informații: Primar Gurzun Gh., viceprimar Ocneanu V., Mereuță I., Vieru Florin). Pădurari Pe teritoriul comunei sunt 4 cantoane, care țin de Ocolul silvic Răducăneni: -Tofan C. (Crasnița) -Vieru Florin (Serbești) -Chifan Valentin (Crasnița) -Chifan Mihai (Coropceni) Suprafață de pădure sub 500 ha. Domină: Stejar, carpen, tei, frasin. Vânat: caprior, mistreț, vulpe, iepuri. 108

Pagina 13

Monografia comunei Ciortești În satul Crasna pe partea dreaptă a pârâului Crasna (stânga pârâului) electrificarea s-a făcut cu 10 ani mai târziu decât în satul Rotăria (1983).Cu toate acestea în apropierea fostului conac sunt încă cinci familii care nu dispun nici astăzi de curent electic, improvizând o minicentrală eoliană care a funcționat doar o bucată de timp după care a fost scoasă din folosință. In schimb fosta moșie, cumpărată de actualul primar, este înzestrată cu o minicentrală eoliană modernă de 2000 de euro, care furnizează necontenit energie electrică suficientă pentru consumul uzual al acesteia. CASA DE AJUTOR RECIPROC A PENSIONARILOR CIORTEȘTI A fost înființată în anul 1997, odată cu Asociația Pensionarilor din Ciortești, de către familia Bucur Ioan (fiu al comunei) și Mariea (originară din satul Brădicești). CARP Ciortești este o organizație cu caracter privat, de caritate, nonguvernamentală, apolitică, nonprofit, de întrajutorare mutuală, de utilitate publică și protecție socială. Se ocupă și susține activitatea de proteție a persoanelor și, în mod deosebit, a membrilor săi. Astfel, oferă pensionarilor, împrumuturi cu dobânzi reduse, ajutoare băneștii nerambursabile, ajutoare de deces, scutirea de la palata impozitului a veteranilor și a văduvelor de război, gratuități pe mijloacele de transport auto și CFR. În prezent funcția de președinte o are doamna Mariea Bucur. Doamna Bucur este și președinte a Asociației Veteranilor de Război, subfiliala Ciortești. În anul 1994, figurau înscriși în asociație, în jur de 400 membri (veterani și văduve de veterani de război). În prezent asociația mai numără în jur de 100 membri. Dintre veteranii de război, care au luptat pe front, mai sunt în viață Moroșanu Costache și Parfene Nicolae. Familia Bucur Ioan și Mariea CARP Ciortești 109