Document
◉ MONOGRAFIA COMUNEI CIORTESTI PRIMA PARTE
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 15,0 MB · modificat pe site: 08.12.2021
Pagina sursă
Cum citez acest document
Document, „◉ MONOGRAFIA COMUNEI CIORTESTI PRIMA PARTE”, Comuna Ciortești, jud. Iași. Sursa: http://www.primariaciortesti.ro/doc/Monografia/MONOGRAFIA COMUNEI CIORTESTI PRIMA PARTE.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/ciortesti/72572-monografia-comunei-ciortesti-prima-parte, 07.11.2026)
Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
Vicu Merlan Maricica Grigoriu
Monografia
Gomunei Ciorte$ti, ,
judelul lagi
Pagina 2
VICU MERTAN s-a ndscut in localitatea Bohotin, dar gi.a
petrecul anii copildriei in satul lsaiia (iudelul laSi). Studiile primare gi le
face in satul lsaiia iar cele gimnaziale in Bohotin ;i Dolhesti. Prima
treaptS de liceu o terminb in localitatea Dolhegti, iar cea de a doua in
Rdducbneni.
Dupd stagiul militar vine ca profesor suplinitor la gerbegti gi
Mogna (judelul la$i). apoi lucreazd pentru un an la Mina de cdrbuni
(subleran) Molru-Leurda (judelul Gorj). Se intoarce la Hugi unde
lucreazb circa doi ani la ()ficiul po;tal, pdnd in 1 990 cdnd devine
student la cursul de zi al Facultdlii de lstorie gi Geografie din Suceava.
in anul 1 995 isi ia licenla cu tema Evotulia hahitatutui preistoric pe
Valea Bohotinului. lmediat dupd terminarea studiilor universitare se
angajeazd ca profesor de istorie, iar din decembrie 1 995 ocupa postul
de cercetdtor la Muzeul din Hu;i.
Din 1995 si pdnd in anul 2007 a lucrat ca profesor la scoliile: $coata'Profesionata Sfdnta Ecaterina, gcoala nr.1
Mihail Sadoveanu, Colegiul Agricol Dinitrie Cantenir, Scoala Postliceala Sanitara Hugi, Scoala Dolhesti gi gcoala
C relegti. n acest timp reuge;te sd se definitiveze in invdtdndnt 11997), absolvb Scoala postliceald de asistenti nedicind
I
generald l2002l,ia doctoratul in lstorie (Arheologie) (2005), gradul I didactic (2006), iar in 2009 atestatul de arheolog .
specialist.
Se pregdteste temeinic pentru profesia de arheolog, electudnd incd din anii studenliei cercetdri arheologice in situri
arheologice din toati !ara. Dupd absolvirea facultdtii. din 1 995 9i astdzi efectueazd sdpdturi arheologice pe santiere din
zona Hugilor.
Rezultatele acestor sdpdturi arheologice, a observa!iilor din teren privind vulcanii noroiogi, apele minerale, geologia
zonala,faunagifloralocaldetc.aufost publicateinrevistedespecialitategiinziaregirevistelocale,nalionalegi
internalionale. Este redactor al revistei trimestriale (cultural - gtiinlifice),,Lohaul", din nov. 2007, astdzi ajungAnd la nr.
l9.Apublicatpdndacumcincicafii:Arnesiuneltedinsilexsipiatrddin eneoliticulMoldoveidelaEstdeCarpa!i(2005),
asupn Vdii Bohotinuluisi Vdii Mosnei (20061, MisterulZeitelor de la lsaiia (20061, Monografia
ilill||ililililffiililt|
Pagina 3
Vicu Merlan, Maricica Grigoriu
Monografia comunei Ciortești, județul Iași
Pagina 4
Coperta 1: Biserica nouă din Ciortești
Carte apărută cu sprijinul Primăriei comunei Ciortești
Editura Panfilius
Str. Lascăr Catargi 72 – Iași 700107
Tel. 0232 211309
ISBN 978-973-1949-69-7
Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României
MERLAN, VICU
Monografia comunei Ciortești, județul Iași / Vicu Merlan, Maricica Grigoriu.
- Iași : Panfilius, 2011
Bibliogr.
ISBN 978-973-1949-69-7
I. Grigoriu, Maricica
908(498 Ciortești)
Pagina 5
Vicu Merlan, Maricica Grigoriu
Monografia
comunei Ciortești,
județul Iași
Editura Panfilius
Iasi, 2011
Pagina 6
Pagina 7
Cuprins
Argument ................................................................................................................. 7
Capitolul I. Istoricul cercetării .............................................................................. 8
I. 1. Istoricul cercetărilor arheologice și istorice................................................. 9
I. 2. Istoricul cercetărilor geografice ................................................................... 9
Capitolul II. Cadrul natural................................................................................. 11
II. 1. Poziția și limitele geografice .................................................................... 12
II. 1. a. Evoluția paleogeografică a zonei ............................................ 12
II. 1. b. Așezarea geografică a comunei Ciortești................................ 12
II. 1. c. Cadrul geografic general ......................................................... 12
II. 2. Alcătuirea geologică ................................................................................. 15
II. 3. Relieful ..................................................................................................... 18
II. 4. Caracteristici climatice ............................................................................. 24
II. 4. a. Microclimatul platourilor inferioare ....................................... 26
II. 4. b. Microclimatul platourilor superioare împădurite.................... 27
II. 4. c. Microclimatul versanților cu orientare sudică......................... 27
II. 4. d. Microclimatul versanților cu orientare nord-estică................. 28
II. 4. e. Microclimatul luncii pârâurior Crasna și Vasluieț .................. 28
II. 5 Rețeaua hidrografică.................................................................................. 28
II. 5. a. Subunități hidrogeologice ....................................................... 28
II. 5. b. Apele de suprafață................................................................... 29
II. 5. c. Izvoare minerale...................................................................... 32
II. 5. d. Cascade și pseudocarst............................................................ 33
II. 6. Vegetația și fauna ..................................................................................... 34
II. 7. Solurile...................................................................................................... 39
Studiu pedologic al teritoriului comunei Ciortești .............................. 39
II. 8. Rezervații și monumente protejate ........................................................... 42
II. 9. Turismul.................................................................................................... 43
II. 10. Toponimice și antroponimice ................................................................. 44
II. 11. Răspândirea habitatelor contemporane în comuna Ciortești .................. 44
II. 12. Vetrele satelor depresionare ................................................................... 45
II. 13. Căile de comunicații ............................................................................... 46
II. 14. Poșta........................................................................................................ 49
Capitolul III. Așezările umane............................................................................. 50
III. 1. Evoluția habitatului uman în Depresiunea Hușilor
din preistorie până în secolul al XVIII-lea ........................................................ 51
III. 1.a. Paleolitic ................................................................................. 51
III. 1.b. Neolitic ................................................................................... 51
III. 1.c. Epoca bronzului ...................................................................... 62
III. 1.d. Epoca fierului ......................................................................... 63
III. 2. Mărturii medievale despre comunitățile din comuna Ciortești .............. 65
III. 2. a. Functii publice ....................................................................... 65
III. 2. b. Viata satului........................................................................... 66
Capitolul IV. Populația comunei Ciortești ......................................................... 70
5
Pagina 8
Capitolul V. Aspecte economice........................................................................... 76
V. 1. Evoluția economică a comunităților
din preistorie până în secolul al XIX-lea.................................................. 77
V. 2. Meșteșugurile ........................................................................................... 85
V. 3. Agricultura și creșterea animalelor după 1945......................................... 90
V. 4. Vița de vie ............................................................................................. 101
V. 5. Economia comunei după 1990 ............................................................... 104
Capitolul VI. Aspecte etnografice și folclorice ................................................. 111
VI. 1. Datini, obiceiuri, legende ...................................................................... 112
VI. 2. Botezul .................................................................................................. 116
VI. 3. Nunta..................................................................................................... 117
VI. 4. Înmormântarea ...................................................................................... 121
VI. 5. Descântecele.......................................................................................... 123
VI. 6. Arta populară. Țesutul........................................................................... 127
Capitolul VII. Aspecte culturale........................................................................ 131
VII. 1. Manifestări artistice la căminul cultural și bibliotecă ......................... 132
VII. 1. a. Ziare și reviste .................................................................... 138
VII. 1. b. Lucrari despre localitatile comunei ................................... 138
VII. 2. Alte surse de informare a populației locale ......................................... 139
VII. 2. a. Cinematograful, televiziunea și radioul ............................. 139
Capitolul VIII. Școala – factor de iluminare spirituală................................... 140
VIII. 1. Școala de-a lungul timpului................................................................ 141
VIII. 2. Activitatea cercetașilor din comuna Ciortești ................................... 153
Capitolul IX. Aspecte religioase......................................................................... 158
IX. 1. Bisericile ortodoxe ................................................................................ 161
IX. 2. Alte culte religioase .............................................................................. 170
Capitolul X. Asistența sanitară.......................................................................... 172
Capitolul XI. Primăria și administrația............................................................ 175
Capitolul XII. Aspecte politice și militare......................................................... 180
XII. 1. Principalele evenimente militare și politice......................................... 181
XII. 2. Perioada postbelică .............................................................................. 185
XII. 3. Eroi de război....................................................................................... 186
XII. 4. Monumente închinate eroilor neamului .............................................. 187
Capitolul XIII. Poliția......................................................................................... 189
Capitolul XIV. Sportul ....................................................................................... 192
Capitolul XV. Personalitățile comunei Ciortești ............................................. 196
Loc de încheiere................................................................................................... 245
Abrevieri .............................................................................................................. 246
Bibliografie .......................................................................................................... 247
6
Pagina 9
Argument
Alcătuirea monografiei comunei Ciortești vine ca
o completare din partea autorilor la seria celor din
perimetrul est moldav, avându-se în vedere că la ora
actual noi am realizat un studiu monografic asupra
spațiului dintre Prut și Valea Crasnei, ce însumează o
lățime de circa 20 km pe 35-40 km lungime din Dealul
Doi Lei comuna Răducăneni până la Stănilești, județul
Vaslui.
Așadar, întocmirea unei monografii are darul de
a scoate în evidență zestrea cultural-științifică și
spirituală a unui spațiu, pe un diapazon temporal ce se
întinde pe mii de ani, din paleolitic până în prezent.
Spațiul extins al comunei ce se întinde atât pe
valea pârâului Crasna cât și pe cea a Vasluiețului, flancat
de înălțimile semețe ale cuestelor din partea estică a
bordurii Podișului Central Moldovenesc, ne-au permis
să strângem numeroase date de ordin istoric, arheologic,
etnografic, folcloric, etc., informații care au contribuit la
completarea tabloului general al cadrului spațial în care
trăim și convețuim de milenii.
Partea ștințifică, economică, etnografică și
administrativă a fost realizată de Vicu Merlan, iar cea
privind personalitățile și fiii satelor comunei de Marcica
Grigoriu, care a copilărit și trăiește pe aceste meleaguri
ciorteștene.
Pentru ca o monografie să fie finalizată trebuie să
aibă și o susținere financiară, avându-se în vedere
perioada grea prin care trece societatea românescă
astăzi. Astfel, un aport deosebit în susținerea
necondiționată a acestui proiect monografic l-au avut:
primarul comunei Gheorghe Gurzum, viceprimarul
Vasile Ocneanu și consilierii comunei.
Datele informative au fost culese între anii 20082011, de pe teren prin periegheze, săpături arheologice,
observații, din arhivele naționale de la Iași, Vaslui și
București, din bibliotecile orașelor Iași, Vaslui și Huși,
precum și de la numeroși cetățeni ai comunei, care ni le
au oferit cu mare generozitate.
Autorii
7
Pagina 10
Capitolul I
Istoricul cercetării
Pagina 11
Monografia comunei Ciortești
I. 1. Istoricul cercetărilor
arheologice și istorice
P entru epoca străveche, medie și contemporană studii asupra identificării și
repartiției habitatelor de pe Valea Crasnei și cea a Vasluiețului, sunt făcute de
arheologii N. Zaharia, Mircea Petrescu Dîmbovița, Emilia Zaharia, M. Brudiu,
Vasile Chirica, Marcel Tanasachi, Vicu Merlan) (ZAHARIA și colab. , 1970;
BRUDIU 1974; CHIRICA, TANASACHI, 1984; MERLAN 2009, MERLAN 2010).
Un aport deosebit la stabilirea originii toponimice a localităților l-au avut C. Chiriță,
ș.a. (CHIRIȚĂ 1893).Cercetări de teren zonale sunt întreprinse de cercetătorul Vasile
Chirica, studii pe care le prezintă în Repertoriul Arheologic al Județului Iași, volumul
I, în anul 1984(CHIRICA, TANASACHI, 1984). În anul 2008 este executat primul
sondaj arheologic preventiv în punctul Rotăria-Runc, într-o așezare străveche de peste
55oo de ani, aparținând civilizației Cucuteni A3 (MERLAN , SALOMEIA 2009,
2010), fiind continuat și în 2009 pe o suprafață mai mare din situl arheologic..
La acestea se adaugă studiile și articolele privind viața și evoluția
comunităților locale.
I. 2. Istoricul cercetărilor geografice
nsemnări și observații de călătorie asupra spațiului studiat le întâlnim în Descriptio
Î Moldaviae a lui Dimitrie Cantemir (CANTEMIR 1973) ș.a. În anul 1883
institutorul V. Sârghinescu aduce referiri esențiale privind geografia depresionară
în lucrarea Geografia județului Fălciu. (SÂRGHINESCU 1883).
Un alt studiu care prezintă tabloul vieții economice și sociale de la sfârșitul
secolului al XIX-lea este cel realizat în anul 1884 de către M. Leondari, intitulat
Descrierea Județului Fălciu
La 1886 A. Gorjan „inspirat“ de lucrarea învățătorului V. Sârghinescu, publică
o nouă geografie: „Geografia județului Fălciu“ îmbunătățind și aducând în actualitate
noi elemente geografice (GORJAN 1886).
Referiri la unele teritorii din Ținutul Fălciului, le întâlnim și la Gheorghe
Ghibănescu în „Surete și Izvoade“. (GHIBĂNESCU, vol. I-VI, 1888).
În 1893 C. Chiriță în „Dicționarul geografic al județului Fălciu“ aduce
informații prețioase privind toponimia, hidrografia și populația satelor, comunelor și
târgurilor fostului județ Fălciu. (CHIRIȚĂ 1893).
În anul 1903 Ion Simionescu marchează depozitele sarmatice ce apar la
Repedea (Iași) și continuă cu cele de la Schitul Duca, Coropceni, Ciortești, Bunești
până la Huși. (SIMIONESCU 1903). Apoi în 1922 M. David face un studiu amplu
asupra stratului geologic care este identificat la Iași, apoi la Coropceni, și spre V, la
Bunești, Codăești, până la Băcești. (DAVID 1922). Studiile sunt aprofundate de către
M. Macarovici care vorbește despre Chersonianul fosilifer dintre Siret și Prut,
identificându-l în Dealul Crasnei, în fâșia de trecere de la Sarmațianul mediu la cel
superior cu un subetaj reprezentat de „nisipurile de Bunești“. (JEANRENAUD 1995).
Acestea se găsesc într-o structură încrucișată de facies fluvio-lacustru, cu aflorări la
Coropceni, Bunești, Armășeni, dar și pe partea opusă a dealului, la Arsura (în ravena
din zona de NV a satului). (LAZĂR ALINA, 2001, 7; observații: Vicu Merlan 2007).
9
Pagina 12
Vicu Merlan, Maricica Grigoriu
Harta Moldovei la 1541
Aspecte esențiale ale geografiei și geologiei locale sunt publicate și în
„Geologia Podișului Central Moldovenesc“ a lui P. Jeanrenaud (JEANRENAUD
1971) și în lucrarea „Podișul Moldovei“ avându-i ca autori pe I. Gugiuman, V.
Cârcotă și V. Băican. (GUGIUMAN, CÂRCOTĂ, BĂICAN 1980).
Harta Moldovei la 1774
10
Pagina 13
Capitolul II
Cadrul natural
Pagina 14
Vicu Merlan, Maricica Grigoriu
II. 1. Poziția și limitele geografice
II. 1. a. Evoluția paleogeografică a zonei
n evoluția paleogeografică a Podișului Moldovenesc au existat două etape: faza
Î marină și faza continentală. Începutul evoluției paleogeografice în regiune îl găsim
în Neogen, odată cu formarea Mării Sarmatice (faza marină). Afluxul de sedimente
aduse de râurile carpatice și cele ale platformei ruse au determinat creșterea
progresivă a stratelor aluviale cu material erodat și transportat de pe uscat, astfel încât
în decursul a câtorva milioane de ani linia țărmului Mării Sarmatice s-a deplasat
mereu spre S-E, pe fondul unor mișcări orogenice (de ridicare a Carpaților). Abia la
sfârșitul ponțianului suprafața studiată devine uscat.
În cea de a doua fază, cea continentală, râurile încep să „sculpteze“ relieful
înconjurător croind înfățișarea care o vedem astăzi. Remanierea continuă sub acțiunea
rețelei hidrografice în levantin și cuaternar, generează un relief alcătuit din văi
subsecvente și obsecvente puternic erodat, vizibil și astăzi, mai ales în urma unor
viituri puternice de primăvară sau vară. (GUGIUMAN 1959, 23-28).
II. 1. b. Așezarea geografică a comunei Ciortești
Comuna Ciortești se găsește la contactul dintre Podișul Central Moldovenesc
și Platforma pliocenică moldovenească. Spre N se mărginește cu prelungirea
longitudinală a culmii estice a Podișului Central Moldovenesc, culme ce trece de
orașul Iași, la est cu Depresiunea Bohotin-Moșna, la V cu Valea Vasluiețului iar la S
cu Valea Crasnei și Dealul Cetățuiei. Poziția actuală ocupată de satul Rotăria și satul
Șerbești a suferit o scufundare tectonică de mici proporții, probabil după retragerea
Mării Sarmatice (în urmă cu peste 10 milioane de ani).
Altitudinea maximă a reliefului zonal este de 410 m în Dealul La Hârtie, urmat
cu peste 300 m în Dealul Cerului, Dealul Roman, Dealul Cetățuiei etc.
Comuna Ciortești se află la 40 km de orașul Iași, și aceeași distanță față de
orașul Vaslui, fiind învecinată la NV cu comuna Schitul Duca, la NE cu comuna
Costuleni și Răducăneni, la SE sud-est cu comuna Dolhești, la S comuna Miclești,
jud. Vaslui, la SV comuna Codăiești, jud. Vaslui.
II. 1. c. Cadrul geografic general
Perimetrul studiat în lucrarea de față cuprinde mai multe zone geomorfologice,
care se suprapun peste unitatea structural-tectonică ce corespunde Platformei
Moldovenești.
Platforma Moldovenească este delimitată la Vest de Valea Moldovei, pe un
aliniament ce urmărește contactul Subcarpaților Moldovei cu Podișul Moldovei. Platforma Moldovenească vine ca o continuitate a Platformei Podolice Ruse. La bază este
formată din șisturi cristaline, precambriene, cutate și granite de tip Rapakiwi. Peste
acest soclu rigid s-a așternut cuvertura sedimentară presiluriană și siluriană, formată
din gresii, șisturi negricioase și calcaroase, de peste o sută de metri grosime.
(AIRINEI 1979, 20-22). Transgresiunea și regresiunea marină din cenomanian a dus
la depunerea unor strate de sedimente peste cele siluriene, a căror vârstă este mai
tânără cu cât se înaintează spre S, indicând direcția de retragere a apelor. (BRANDABUR și colab. 1971, 27-30).
Platforma Moldovenească este una dintre cele mai vechi platforme continentale de pe
teritoriul României, consolidarea ei producându-se la nivelul Proterozoicului mediu,
reprezentând parțial extremitatea sud-vestică a platformei Europei Orientale pe
teritoriul României. (IONESI 1994, 51).
Marginea vestică a Platformei Moldovenești este prinsă sub orogenul
Carpaților Orientali, așa cum a fost evidențiat prin foraje adânci, iar limita la suprafață
12
Pagina 15
Monografia comunei Ciortești
o reprezintă aliniamentul Straja – Solca – Păltinoasa – Târgul Neamț – Buhuși, dată
de contactul depozitelor sarmațiene cvasiorizontale de platformă cu cele miocene,
intens cutate, ale molasei pericarpatice. Limita sudică a Platformei Moldovenești este
dată de falia Plopana – Fălciu, ce corespunde unei trepte de afundare accentuată,
precretacică; ea trece pe la N de Bacău și se prelungește spre V, sub orogenul carpatic.
(JEANRENAUD, SARAIMAN 1995, 2).
Fazele istoriei geologice a comunei Ciortești (apud. AIRINEI 1979)
Scara geocronologică Scara morfocronologică
Ere Perioade Epoci / vârste Epoci Etape Faze
Cuaternar Holocen
>1,5 mil. ani Pleistocen
P Levantin
l (Romanian
i )
o Dacian
g Ponțian
e Meoțian
n
M Sarmațian
i Tortonian
o (Badenian)
c Helvețian Faza inversiunilor morfotectonice
e Burdigalia
n n
Acvitanian
Paleogen Oligocen
47 mil. ani Eocen Faza pediplenei carpatice
Paleocen
Faza orogenezei laramice
Danian
Cretacic Senonian Faza formării reliefurilor și suprafețelor
65 mil. ani Albian prealpine
Apțian
Faza orogenezei austriece
Etapa Faza formării reliefului precretacic
de
tranziț Faza mișcărilor kimmerice noi
Maim ie
Jurasic Dogger hercin Faza formării reliefului
45 mil. ani Liasic ico- predoggerian
carpat
ică Faza mișcărilor kimmerice vechi
(kimm
erică)
Triasic
40 mil. ani
Permian
25 mil. ani
Carbonifer Faza orogenului hercinic
55 mil. ani
Devonian
55 mil. ani
Silurian
40 mil. ani
Orovician
80 mil. ani
Cambrian
80 mil. ani
Proterozoic
Arhaic
13
Pagina 16
Vicu Merlan, Maricica Grigoriu
Podișul Moldovei este situat între Obcinile Bucovinei, Subcarpații Moldovei,
nord-estul Câmpiei Române și râul Prut. Se suprapune pe două unități structurale
importante: Platforma Moldovenească și Promontoriul Nord-Dobrogean, îngropat la S
de falia Oancea - Adjud, prezentând fiecare câte un soclu cu formațiuni cutate,
acoperit de o cuvertură cu formațiuni nedeformate prin cutări. (VELCEA, SAVU
1982, 238).
Podișul Moldovei este împărțit pe compartimente geomorfologice distincte:
Podișul Sucevei, Câmpia Moldovei (Jijiei) și Podișul Bârladului. Sedimentarea a
început în badenianul superior cu depozite detritice (gresii, nisipuri, argile), în
grosime de până la 130 m În partea de N E s-au acumulat conglomerate cu galeți de
silex și nisipuri cuarțoase de Miorcani-Alba. (BUCUR, BARBU 1959, 28-30).
Depozitele sarmațiene apar la zi, pe cea mai mare parte a Podișului Moldovei
(în perimetrul nostru la Coropceni, Ciortești, Stănilești, Șerbești și Rotăria). În
Sarmațian s-au acumulat argile, nisipuri, iar din timp în timp, calcare oolitice și gresii,
sub forma unor strate până la 4-5 m grosime. (BĂCĂUANU și colab. 1980, 25-40).
Pe marginea vestică a Podișului Moldovei, la contactul cu uscatul orogenului carpatic,
s-au acumulat episodic pietrișuri și nisipuri fluvio-deltaice. (BADEA și colab. 1992,
426). Ponțianul aflorează pe platforma Bârladului și pe orogenul Nord-Dobrogean,
fiind format din marne și nisipuri. (VELCEA, SAVU 1982, 435). Prezența în
formațiunile mai vechi a unei faune cu Mammutus primigenius (în cariera de nisip de
la Șerbești, Rotăria etc.) arată că depunerea acestor depozite s-a produs în Pleistocen.
(BADEA și colab. 1992, 435).
Harta Podișului Moldovei
Podișul Central Moldovenesc este situat în partea de N a Podișului
Bârladului fiind cuprins între Coasta Iazului la N și aliniamentul format din valea
Morii, Coasta Racovei, valea Bârladului, coasta Lohanului, continuat prin nordul
Dealului Dobrina și versantul nordic al văii subsecvente a Drăslăvățului, la S. Între
Valea Siretului și localitatea Crasna intra în contact cu colinele Tutovei, iar între
Crasna și Valea Prutului cu Dealurile Fălciului. (VELCEA, SAVU 1982, 531).
Structural corespunde cu partea sudică a Platformei Moldovenești, cu o
constituție omogenă. Formațiunile aparțin sarmațianului cu extensiune mare a
depozitelor basarabiene (argile, marne și nisipuri în care se intercalează orizonturi de
calcare oolitice) peste care urmează un pachet de 130-150 m de argile, argile
nisipoase și nisipuri cu intercalații și concrețiuni grezoase care aparțin faciesului
deltaic al sarmațianului superior. (VELCEA, SAVU 1982,531).
14
Pagina 17
Monografia comunei Ciortești
II. 2. Alcătuirea geologică
Perimetrul comunei Ciortești, ca parte componentă a Podișului Moldovei are
aceeași alcătuire geologică a Platformei Moldovenești. Fundamentul cristalin ce se
găsește la peste 1.000 m adâncime este acoperit de sedimente paloleozoice, iar
deasupra acestora întâlnim cuvertura propriu-zisă, reprezentată de sedimentele
cenomaniene și apoi de cele miocen-pliocene.
Fundamentul cristalin s-a format în urma orogenezelor vechi, precambriene
hercinice. Depozitele sarmațiului mijlociu, superior și meoțianului apar la zi, aflorând
la limitele superioare ale Dealului Cerului, la sud est de localitatea Ciortești și la
Bunești.
Colinele Ciorteștilor
Văile pârâurilor Crasna, Vasluieț, Coropceni și afluenții acestora, au reușit să
se adâncească până în orizonturile argilelor bazale ale sarmațianului mijlociu
(Basarabianul). Sunt cazuri când aceste argile cenușiu-albăstrui aflorează în văile
torențiale pe partea dreapta a pârâului Coropceni-sectorul superior, la obârșia pârâului
Crasna etc. Peste argilele bazale urmează 40-50 m de argile nisipoase și apoi 10-15 m
de nisipuri cuarțoase cenușii-albicioase, așa numitele „nisipuri de Bârnova“, urmând
apoi circa 3 m de argile vinete, compacte, cu unele treceri spre nisipuri. În nivelul
superior întâlnim orizontul „Calcarelor oolitice de Repedea“ cu grosimi cuprinse între
2-3 m.
Calcarul oolitic aflorează pe culmea interfluviului dintre pârâul Crasna și
pârâul Vasluieț, unde este întâlnit între 300-350 m și chiar dincolo de această limită.
Peste calcarele oolitice se suprapun „nisipurile de Scheia“ în grosime de 10-15 m cu
cimentări locale, sub formă de plăci de gresie și cele de Bunești, cu conglomerate
grezoase și carbonatice.
Intercalațiile de apă dulce ale sarmațiului mediu din Podișul Moldovei au fost
denumite „stratele de Bohotin“, acestea fiind întâlnite în straturile bazale ale aflorimentului din Dealul Poiana Mare din partea de N a satului Arsura și Dealul Roman la
sud-est de satul Coropceni. În aceste locuri a fost descoperit un amestec de faună de
apă dulce cu Congerii, Unionide, Melanopide și de vârstă sarmațian mijlociu, cu
scoici Mactra fabriana, Cardium fittoni etc. (specii astăzi dispărute).
(JEANRENAUD, SARAIMAN 1995, 13).
15
Pagina 18
Vicu Merlan, Maricica Grigoriu
Depozitele basarabiene de pe dreapta Prutului, apar la zi pe versanții care
coboară spre zona depresionară în zonele înalte ale dealurilor (Cerului, Cetățuia), fiind
întâlnite depozite chersoniene cu nisipuri având fosile Mactra fabriana d'Orb și
Cardium fittoni d'Orb. Spre nivelul superior acestea sunt suprapuse de argile
loessoidale sau nisipoase. Stratul sarmațianului superior (Kersonianul) e reprezentat
de un orizont nisipos, cu nisipuri cenușii, nisipuri argiloase și intercalații grezoase. Pe
platourile înalte ale Culmii Iașilor, de la Repedea până la Huși, apar depozite
menționate, care au în alcătuire nisipuri foarte fine, prăfoase sau argiloase de culoare
predominant cenușie. Aflorări la zi ale nisipurilor saramațiene de culoare galbencenușiu cu pigmentații albicioase de carbonați de calciu din luturile loessoide
nisipoase din nivelul superior se găsesc în partea de sud-est a promontoriului Dealului
Runc, la 1 km N de satul Rotăria (lângă situl arheologic eneolitic).
Pe ansamblu, stratele geologice sunt înclinate dinspre N spre S, dar și dinspre V
spre E, fapt demonstrat de prezența mactrelor mici la altitudinea de 100 m (nisipurile
de Scheia), cu faciesul chersonian deltaic la o altitudine mai mare de 300 m înălțime.
Nisipuri sarmațiene la sud de satul Ciortești
Spre partea inferioară a versanților, în apropierea vetrelor de sat, predomină un
strat de argilă și facis nisipos cu slabe intercalații argiloase sau grezoase care au
permis apariția a numeroase izvoare de suprafață (existând foarte multe captări de apă
- cișmele).
În zona platourilor înalte, care sunt prelungiri ale platourilor vecine (Platoul
Moșna - Bunești - Rotăria, Platoul Cetățuiei) întâlnim următoarea succesiune de
strate:
1 sub nisipurile care alcătuiesc platoul de deasupra apare placa de calcar
oolitic cu slabe intercalații nisipoase cu o grosime a acestora de 1,80 m În general,
partea superioară a plăcii se află la peste 200 m altitudine(Dealul Cerului-Cetățuia)
2 sub calcar, pe o grosime de 3 m, apar nisipuri parțial cimentate sub
formă de gresii slabe;
3 în următorul strat inferior apar nisipuri argiloase, de culoare verzui
pală, pe o grosime de 0,35 - 0,50 m;
urmează nisipuri care au concrețiuni de forma unor stalactite (astfel de nisipuri sunt
vizibile pe o grosime de 1 m, până la altitudinea de 210 m, mai jos fiind acoperite de
16
Pagina 19
Monografia comunei Ciortești
un deluviu de alunecare; în jurul valorii altitudinii de 190 m pot fi găsite argile vinete.
(DONISĂ, BOJOI și colab., 1988, 2-3). Afloriment de nisipuri sarmațiene, fără faună
în Fundătura Coropceni. Placa de calcar oolitic apare în versantul sud-vestic (lângă
Școala Coropceni) având o grosimea de circa 1 m, fiind încadrată de stratul de nisip.
De sub placa de calcar oolitic apare la suprafață un izvor puternic, care are o
concentrație mare de oligoelemente, fiind ușor mineralizată, cu un debit cvasiconstant.
Depozite nisipoase basarabene
Pe Valea Crasnei și în sectorul superior al pârâului Crasnița s-au descoperit
numeroase izvoare minerale (sulfuroase sau ferugionoase): Izvorul Rece. Cam
aceleași tipuri de izvoare minerale se găsesc pe cealaltă parte a interfluviului, pe
Valea Bohotinului la Răducăneni (Biserica Catolică). Mineralizarea se realizează din
nisipurile și calcarele din parte superioară, conform principiului vaselor comunicante.
În împrejurimi sunt și alte zone cu debit mineral: pe Valea Moșnișoarei (unde aceste
izvoare minerale apar la zi sub forma unui vulcan noroios) și în albia majoră a
Prutului, la Gorban (unde sunt doi vulcani noroioși). (MERLAN 2006, p. 8).
Un rol important pentru perimetrul depresionar îl au depozitele cuaternare
reprezentate de aluviunile groase din albia pârâului Crasna și Vasluieț. Acestea sunt
nisipoase și nisipo-argiloase, cu un sol îngropat la peste 2-4 m adâncime. Aluviunile
au fost secționate în albia minora a acestora pe o adâncime de 3-4 m.
Pe versanții văilor sunt depozite aluvionare cu grosimi variabile depășind
2-3 m, iar pe unele porțiuni acestea sunt nesemnificative.
La contactul torenților temporari, care secționează permanent dealurile și
platourile interfluviale ale acestora, sunt conuri de dejecție și mici glacisuri coluviale
alcătuite în principal din materiale nisipoase și nisipo-argiloase. Șesul larg al albiei
majore a Crasnei și Vasluiețului este format din depozite aluviale cu grosimi cuprinse
între 3-4 m.
17
Pagina 20
Vicu Merlan, Maricica Grigoriu
II. 3. Relieful
Relieful comunei Ciortești este alcătuit din Valea Crasnei, pe un ax
longitudinal N-S, Valea Vasluiețului paralel cu cea anterioară și interfluviul dintre
cele două văi reprezentat de culmea înaltă a laturii estice a Podișului Central
Moldovenesc, care se încadrează în același aliniament direcționat de cele două văi
principale. Podișul Central Moldovenesc are în acest sector, un relief variat, cu unele
porțiuni foarte accidentate (Culmea Dealul Roman, Dealul Cetățuia). Întreaga regiune
este tributară celor două văi.
Relief depresionar spre valea Vasliețului
Relieful depresionar dintre satul Ciortești și SMA este alcătuit din podișuri
sculpturale, cu fragmentare sub formă de dealuri cu văi înguste, însoțite de versanți
afectați de intense procese active, în special de alunecări. Aspectul actual al reliefului
este rezultatul unor îndelungate procese interne combinate cu cele externe.
Relieful cu forme puțin accidentate a ajuns în aceasta faza datorită denudației,
rezultând culmile largi și versanții neuniform de lungi.
Cele două văi sunt flancate de un șir de cueste (relief cu un versant abrupt
denumit frontul de cuesta și unul domol - partea dorsala a cuestei) în partea centralestică a localității Coropceni, la vest-sud-vest de satul Rotăria de jur împrejurul satului
Șerbești etc. Frontul de cuestă se inversează față de înșiruirea normală a acestora,
astfel încât cuestele interfluviului se prefațează „față în față“ cu cele de dincolo de
Valea Crasnei și a Vasluiețului. Cuestele Crasnei sunt traversate, la limita dintre
muchie și dorsală de drumuri comunale între Coropceni și Rotăria, între Ciortești și
Crasna, între Șerbești și Dolhești. Toate aceste cueste sunt străpunse din loc în loc de
văile secundare ale unor mici pârâuri.
În partea centrală a comunei relieful predominant este alcătuit din platourile
înalte ale Podișului Central Moldovenesc, iar între aceste puncte sunt altitudini ce
scad sub 100-200 m, ceea ce demonstrează că zona a fost sau încă mai este supusă
unor scufundări tectonice. În acest cadru geomorfologic se încadrează cele două văi
care suprapun mici falii tectonice de tip depresionar în care apele de suprafață își
croiesc albiile convergent spre latura sud-estică. În perimetrul platourilor înalte ale
Culmii Iașului, suprafața este aproape orizontală sau puțin înclinată spre văile
pârâurilor învecinate. Lățimea masivă a acestor platouri cvasiplane, variază de la
câțiva metri la sute de metri (Dealul Morilor-Cetățuia). Din aceaste zone diverg
culmile interfluviale ale pârâurilor Coropceni, Ciortești și Șerbești.
Platourile înalte sunt mărginite de versanți cu înclinare de 15˚-20˚ în partea
inferioară, a căror pantă se micșorează spre bază, unde se face legătura cu cel de al
doilea nivel de platouri. Primul nivel reprezintă vârfurile înalte de peste 400 m
(Dealul La Hârtie 414 m, Dealul Cerului 396 m, Dealul Cetățuiei 386 m, Dealul Raței
368 m, Dealul Nisipăriei 363 m s.a.), iar cel de al doilea coboară sub această limită
altitudinală (Dealul Haidan 277 m, Dealul Morii 287 m, Dealul Viei-Deleni 282 m,
Dealul Roman ș.a.). Includem și un al treilea nivel care coboară treptat sub 200 m
(Dealul Comorilor, Dealul Runcului ș.a.).
18
Pagina 21
Monografia comunei Ciortești
Colinele de la est de Ciortești – La Releu
În general interfluviile de la E de Culmea Iașului, ca prelungiri ale bordurii
estice a Podișului Central Moldovenesc au pe traseul lor (N-S) mici petece de platouri
cu pante cuprinse între 5˚-7˚ până la sub 150 m altitudine (la N de Rotăria-Runcul în
partea de V a satului Șerbești spre Valea Vasluiețului).
Interfluviul dintre Valea Haidanului și cea a satului Șerbești spre valea Vasluiețului
Afluenții văilor principale au modelat obârșii sub formă de pâlnii largi care
separă între ele petecele de platou, fiind o continuitate a reliefului înalt al platourilor
superioare, acestea apar ca niște contraforturi sau prispe pe un ax aproximativ NE-SV
sau NV-SE.
19
Pagina 22
Vicu Merlan, Maricica Grigoriu
Alunecările de teren au o mare răspândire în perimetrul fronturilor de cuestă
(la nord de satul Rotăria, la est și sud-vest de satul Șerbești, la sud-vest si vest de
cătunul Crasna și la sud de satul Coropceni. De obicei aceste alunecări apar sub
nivelul plăcilor de calcar, ca urmare a pânzei de apă și a argilelor de la acest nivel.
Cornișa de desprindere pe direcția V-E pe Dealul Runc la 1 km N de satul Rotăria, pe
o suprafață de peste 1 h. Alunecări de teren de vârsta holocenă și actuale în partea de
E și S a satului Coropceni (versantul nordic al Dealului Roman).
Alunecările active din perimetrul fronturilor de cuestă sunt stabilizate în zona
vetrelor de sat prin lucrări de ameliorare funciară sau prin plantații de pomi fructiferi.
Aceste alunecări sunt activate mai ales în anii deosebit de ploioși. Eroziunea solului a
avut o intensitate mult mai mare înainte de 1990 când terenurile erau defrișate și
folosite intensiv în circuitul agricol. Astăzi multe terenuri în pârloagă oferă
posibilitatea refacerii litogenezei, respectiv a biotopului.
Sunt și situații când prin alunecările masive din anii anteriori, terenurile au
ajuns la un echilibru izostazic și astfel alunecările au fost stopate, rămânând în urma
lor doar un relief puternic fragmentat (de exemplu Șerbești, Rotăria, Deleni etc.).
Toate aceste dealuri sunt afectate puternic de eroziune făcând excepție doar cele
împădurite. Eroziunea este facilitată de slaba rezistență a faciesului nisipos de la
partea superioară a versanților.
Satul Ciorești - primăvara
Ogașele și ravenele sunt frecvente și active pe platourile înalte dar și pe cele
de la nivelul inferior, iar văile pârâurilor sunt sculptate în nivelul platourilor
inferioare. Atât Valea Crasnei cât și cea a pârâului Vasluieț, prezintă un șes neted
înclinat cu pante sub 1˚ spre aval.
Albiile unor pârâuri au fost stăvilite în anumite locuri de diguri artificiale, care
în timp au ca rezultat colmatarea iazurilor cu aluviuni din amonte și lateral (la S de
cătunul Crasna, la sud-vest de satul Șerbești, la sud de satul Ciortești, la sud-est de
satul Coropceni).
Versanții celorlalte văi sunt asimetrici, fapt care permite ca eroziunea de
suprafață să aibă o contribuție însemnată, adăugându-se și surparea sub acțiunea
gravitației a blocurilor de gresie sau calcar ori a nisipurilor cimentate sau a loessului
care se desprinde columnar, fiind subminate de apele de pe platou, adăugându-se
intervenția omului prin exploatarea nisipului pentru construcții sau a lutului.
20
Pagina 23
Monografia comunei Ciortești
Valea Crasnei
Valea Crasnei se formează începând cu levantinul superior - cuaternarul
inferior și are mai multe nivele de terase la care se adaugă o terasă veche, la nivel
superior (GUGIUMAN 1959, 41). Lățimea albiei majore variază astfel: 50-70 m în
sectorul superior Rotăria, 300 m - 600 m în sectorul mijlociu Tătărăni-Leoști și peste
800 m în sectorul inferior la Crasna-Vaslui. Pe cuprinsul luncii sunt numeroase
sectoare cu bălți și terenuri mlăștinoase (reduse însă prin lucrările de amenajări
funciare) care se datorează pantei destul de reduse în aceste sectore, permițând
existența unor meandrări de tip compus cu multe „belciuge“ și resturi de cursuri
(paleoalbii), mai ales în sectorul inferior.Lungimea întregului bazin hidrografic al
Crasnei este cifrată la circa 70 km.
Ravenă în nisipurile sarmațiene
pe latura nord – vestică a Dealului Cerului
În trecut, când nivelul aplor era în creștere și mai ales la viiturile de vară,
gârlele secundare și bălțile ocupau suprafețe importante din lunca pârâului Crasna.
Următorul sector altitudinal al văii Crasnei (după cel de luncă) este cel al teraselor
care au fost deranjate în cea mai mare parte de apele de suprafață.Valea Crasnei se
întinde rectiliniu între Rotăria și Bunești, unde cotește ușor spre dreapta, după care ia
o direcție aproximativă NE-SV, pentru ca între satele Gugești - Tătărăni, să cotească
spre stânga și de aici drept până la confluența cu apa Bârladului de la Crasna-Vaslui.
Valea Vasluiețului
Paralel cu valea Crasnei, dar pe un ax longitudinal NE-SV, curge pârâul
Vasluieț, ce-și are obârșia din Platoul înalt al Coastei Iașului, la sud de Dealul
Repedea. Dacă în sectorul superior lățimea albiei majore este cam aceeași cu cea a
Crasnei din același segment de sector, pe parcurs aceasta se lărgește ajungând ca în
dreptul localității Coropceni să înregistreze circa 600-700 m, iar la confluența cu
Racova-Vaslui la circa 1 km.În cea mai mare parte din punct de vedere geologic și
geomorfologic Valea Vasluiețului se aseamănă cu cea a pârâului Crasna.
Morfologia reliefului evidențiază fragmente de văi de peneplenă.
(GUGIUMAN 1959, 60-61).
21
Pagina 24
Vicu Merlan, Maricica Grigoriu
Interfluviul dintre Valea Crasnei și cea a Vasluiețului
Se încadrează direcției generale de orientare a stratelor sarmațiene și a celei de
curgere a celor două pârâuri, cu altitudini ce depășesc 400 m, dar care coboară ca niște
prelungiri digitiforme până în albiile pârâurilor importante sau ale afluenților acestora,
la sub 100 m altitudine.
Dealul La Hârtie este poziționat la nord de satul Rotăria, deal care desparte
obârșia pârâurilor Bohotin și Crasna, atingând cel mai înalt punct altimetric, respectiv
414 m. Dealul este împădurit cu vegetație de foioase multiseculară.
Dealul Covasnei situat la nord de satul Rotăria, la obârșia pârâului Crasna, din
care se prelungeste Dealul Roman în sud-vest. Înregistrează valori altimetrice de peste
400 m, cu un platou întins pe direcția NE-SV, în mare parte împădurit.
Dealul Roman (Coropceni) la E-SE de satul Coropceni face parte din
prelungirea Coastei Iașului, arcuindu-se spre vest între satele Coropceni și Ciortești.
Înregistreză altitudini ce depășesc 250 m.
Dealul Cerului situat la nord de satul Șerbești, fiind platoul cel mai înalt din
acest sector sudic al comunei Ciortești, cu altitudine maximă de 396 m, având pe
ambele laturi abrupturi însoțite de cornișe de alunecari de teren, spre Dolhești și
terasări pronunțate spre vest efectuate de fostul CAP Ciortești prin anii 80.
Dealul Raței prezintă un aspect de pinten, cu fața plană, ușor înclinată spre SE
ajungând la o altitudine de 326 m.
Dealul Viei este amplasat la vest de satul Deleni, atingând cota maximă nu
departe de Biserica si cimitirul ortodox la 287 m, fiind vizibilă de aici valea
Vasluiețului pe o mare distanță atât în aval cât și în amonte.
Dealul Haidan se găsește în partea de sud a satului Ciortești, fiind o
prelungire vestică a dealului Raței, având înspre partea de nord-vest, cotată cea mai
abruptă, alunecări de teren active și estompate. Cota maximă înregistrează un nivel
altimetric de 277 m.
Dealul Morii vine ca o prelungire vestică a dealului Cerului, fiind identificat
la nord-vest de satul Șerbești, atingând cata maximă nu departe de biserica din sat,
respectiv 235 m. Aceeași denumire o poartă și o prelungire nordică a dealului Raței,
din partea de sud-est a satului Ciortești unde se înregistrează o altitudine de circa 250
m.
Dealul Dumbrăvii situat la sud de satul Șerbești, desparte satul Șerbești de
satul Chircești, fiind un punct important altimetric zonal ce atinge 346 m.
Dealul Nisipăriei reprezintă o culme prelungă din partea de est a satului
Ciortești ce se direcționază pe un ax aproximativ NV-SE, despărțind satul de pădurea
Crăsniței. Cota cea mai înaltă este situată la circa 363 m.
Mozaic geografic
- Alunecări în trepte, cu o cornișă veche de desprindere, în partea de vest, sus - vest a
satului Deleni. Astăzi este fixată prin intermediul salcâmilor.
-Izvor puternic de sub placă de calcar oolitic, în partea central sudică a satului
Ciortești. Placa de calcar are o grosime de peste 1 metru, aflorând la zi pe circa 30
metri pătrați. Cam aceiași situație se prezintă și la Coropceni , mai în aval de școală.
Ciortești
22
Pagina 25
Monografia comunei Ciortești
- Ravena de peste 25 m înălțime situată în partea de sud - est a satului Ciortești în
punctul ,,Dealul Cerului '' la circa 2,8 km. Dispune de nisipuri sarmațiene cu grosimi
de peste 20 m, unele cimentate sau cu intruziuni calcaroase (calcit). Placa de calcar
oolitic se află sub nisipurile sarmațiene, scoasă la zi de eroziunea de suprafață. De sub
placă de calcar oolitic apar izvoare cu apă limpede, care au o mineralizare bogată.
-Cascadă fosilă (oarbă) de peste 5 m înălțime situată la partea superioară a
nisipurillor sarmațiene , formată de un ogaș de coastă fiind reactivată cu ocazia unor
scurgeri torențiale importante, la viituri, sau prin topirea zăpezii de pe Platoul Cerului.
-Ravena în loess ( la izvoarele Haidanului) pârâu, afluent de stânga al pârâului
Ciortești, la sud de satul Șerbești.
Ravenă în loess pe valea Haidanului
- Plantații de catină albă, la N de satul Șerbești pentru stoparea eroziuni de coasă și
cea ravenară..
-Pădurice de salcâm de o parte și de alta a afluentului de stânga al pârâului Ciortești,
la N de satul Șerbești.
- Terasări longitudinale și latitudinale pe versanți nordici ai Dealurilor Dumbrava
Mare și Dumbravă Mică.
- Alunecari în trepte (holocene) în apropiere de confluenta Haidanului cu pârâului
Ciortești, pe versantul stâng (sudic).
23