Document
◉ Monografia Comunei Ciortesti
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 127,5 MB · modificat pe site: 21.09.2023
Pagina sursă
Cum citez acest document
Document, „◉ Monografia Comunei Ciortesti”, Comuna Ciortești, jud. Iași. Sursa: http://www.primariaciortesti.ro/doc/Monografia/Monografia Comunei Ciortesti - criptat.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/ciortesti/72571-monografia-comunei-ciortesti, 07.11.2026)
Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
MONOGRAFIA
Comunei Ciortești
Județul Iași
The Monography of Ciortești Commune, Iași County
CIORTEȘTI 600
2023 – AN ANIVERSAR
Ciortești 600 – 2023, An Anniversary Year
Pagina 2
Redacția:
Editor: Petru RADU
Redactor: Mihaela ANTIPA
Grafică & DTP: Mihaela ANTIPA
Ediție apărută cu sprijinul autorităților locale din Comuna Ciortești, județul Iași
Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României
BOTEZATU, MIHAELA
Monografia comunei Ciortești - județul Iași / Mihaela Botezatu (coord.), prof. Vicu
Merlan, Maricica Grigoriu. - Ed. a 2-a, reviz. și adăug.. - Iași : Sedcom Libris, 2023
Conține bibliografie
ISBN 978-973-670-640-0
I. Merlan, Vicu
II. Grigoriu, Maricica
908
Copyright © 2023, SEDCOM LIBRIS
Această carte este protejată prin copyright. Toate drepturile asupra prezentei ediții aparțin SEDCOM LIBRIS (Editura), Iași, România (J221359-1991, RO 1972163). Reproducerea integrală sau parțială, stocarea, multiplicarea și difuzarea prin orice mijloace (pe suport de hârtie, prin
copiere, xeroxare sau scanare, în format electronic, audio sau video, pe internet sau prin diverse alte rețele etc.) a conținutului acestei cărți, cu
scop comercial sau gratuit, fără permisiunea acordată în scris a deținătorului copyright-ului, este interzisă și reprezintă o încălcare a legislației
în vigoare cu privire la protecția proprietății intelectuale, infracțiunea fiind pedepsită civil și penal.
Editura SEDCOM LIBRIS acreditată CNCSIS
Adresa: Șos. Moara de Foc nr. 4, cod 700527, Iași, România
Informații, comenzi și propuneri de editare sau colaborare:
Tel.: +40 232 242 877; +40 232 234 582;
E-mail: [email protected]
www.portokal.ro www.editurasedcomlibris.ro
Pagina 3
Mihaela Botezatu (coordonator)
Prof. Vicu Merlan Maricica Grigoriu
MONOGRAFIA
Comunei CIORTEȘTI
Județul Iași
Ediția a II-a, revizuită și adăugită
Editura SEDCOM LIBRIS
Iași, 2023
Pagina 4
Pagina 5
Monografia Comunei CIORTEȘTI, Județul Iași 5
Prefață
C
ea mai recentă Monografie a Comunei Ciortești a fost publicată în anul 2011, de
autorii prof. Vicu Merlan și bibliotecar Maricica Grigoriu, la editura Panfilius din
Iași, cu sprijinul financiar al autorităților locale din Comuna Ciortești de la acea
vreme. Lucrarea de față vine să o completeze cu informații noi, această nouă ediție dorindu-se
a fi o aducere la zi cu toate investițiile, proiectele și realizările care au schimbat fața comunei
Ciortești în ultimii 12 ani. Astfel, în lucrare a fost adăugat un capitol nou, intitulat „Investiții și
Proiecte”, în care vor fi prezentate toate acestea: de la construirea noului sediu al Primăriei, la
ridicarea Căminului Cultural în satul Coropceni, reabilitarea și extinderea Căminului Cultural
de la Ciortești, construirea unei grădinițe noi în satul Șerbești, construirea și modernizarea a
trei școli în satele: Ciortești, Coropceni, Rotăria; înființarea rețelei de apă de aproximativ 37 km
lungime pentru satele Ciortești, Deleni și Rotăria și racordarea la apă potabilă a peste 640 de
gospodării, cu captarea izvoarelor Izvor Botez și Izvorul Rece din Crasna.
Infrastructura rutieră a fost dezvoltată și ea, în mod considerabil – s-au asfaltat peste
20 de kilometri de drumuri comunale și sătești în toate cele 5 sate ale comunei, tot în acest
interval de timp.
Totodată, trebuie menționat că întregul capitol de „Investiții și Proiecte” are ca bază
prezentarea investițiilor ce au fost realizate după anul 2016, când cârma conducerii a fost
preluată de primarul Alina Apostol care este acum la al doilea mandat.
Primele capitole din volum, ce cuprind cercetările istorico-geografice ale autorului prof.
Vicu Merlan, și fac referire la ținuturile comunei Ciortești, nu au suferit modificări esențiale față
de monografia publicată în anul 2011.
Comuna Ciortești este o comună din județul Iași, regiunea Moldova, România, formată
din satele Ciortești (reședința), Coropceni, Deleni, Rotăria și Șerbești.
Așezare:
Comuna se află la marginea sudică a județului, pe malul stâng al râului Vasluieț, acolo
unde acesta primește apele afluenților Coropceni și Ciortești. Este străbătută de șoseaua
națională DN 24, care leagă Iașul de Vaslui. La Coropceni, din acest drum, se ramifică șoseaua
Pagina 6
6 Ciortești 600 - 2023, An Aniversar
județeană DJ 244D, care duce spre sud-est, la Dolhești, și mai departe, în județul Vaslui, la
Bunești-Averești, Duda-Epureni și Huși.
Populația
În urma recensământului din anul 2022, conform INS, Comuna Ciortești înregistra un număr de
3.515 locuitori, cu 464 mai puțini față de recensământul din anul 2011, când populația comunei
se ridica la numărul de 3979 locuitori.
Suprafața – 64,7 km², respectiv 6720 hectare.
Stema Comunei Ciortești – descriere și semnificație
Stema (herb, blazon) reprezintă semnul simbolic (zugrăvit pe drapel, monede, ștampile)
al unei țări, al unui oraș sau al unei comune și este concepută după regulile heraldicii.
Heraldica este disciplina auxiliară a istoriei, care se ocupă cu studiul stemelor statelor,
cu blazoanele caselor domnitoare, familiilor nobiliare, orașelor și comunelor.
Astfel, stema trebuie să cuprindă un scurt istoric al localității, anul atestării documentare
a acesteia și caracteristici generale ale reliefului.
Stema este constituită dintr-un ansamblu de semne distinctive și simbolice (scut, figuri
heraldice, elemente exterioare ale scutului, incluzând cimierul, coroana, susținătorii, pavilionul,
deviza) care alcătuiesc blazonul unei persoane, al unei instituții sau stat, exprimând atributele
sale.
Semnificația stemei Comunei Ciortești a fost aprobată în Consiliul Local încă din 2007.
Descrierea stemei Comunei Ciortești
Scut antic, tăiat, argint și roșu. În partițiunea superioară, pe argint, un dragon ieșind,
verde, limbat cu roșu, ținând o cruce de aur cu talpa ascuțită în gheara dreaptă; colții și ghearele
de aur.
În partițiunea inferioară, pe roșu, o spadă (cu garda în sus) și o cheie, încrucișate („în
săritoare”), ambele de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint, cu un singur
turn.
Semnificația stemei Comunei Ciortești:
Dragonul cruciat este stema prezumtivă a descălecătorului satului Ciortești.
Spada și cheia sunt preluate din stema familiei Miclescu, ai cărei membri au ctitorit
biserica din satul Șerbești, component al comunei.
Coroana murală de argint, cu un singur turn, semnifică statutul de comună.
Pagina 7
Monografia Comunei CIORTEȘTI, Județul Iași 7
Foreword
T
he most recent Monography of Ciortești Commune was published in 2011, by the
authors prof. Vicu Merlan and the librarian Maricica Grigoriu, at Panfilius Publishing
House in Iași, with the financial help from the local authorities of Ciortești Commune
at that time. The present work is completing it with new information as this new edition wants
to be an update with all the investments, projects and achievements that have changed the face
of the Ciortești Commune in the past 12 years. Thus, a new chapter was added to the work,
called “Investments and Projects”, in which everything will be presented: from the construction
of the new Mayor’s Office to the construction of the Cultural Home in Coropceni village,
the rehabilitation and expansion of the Cultural Home in Ciortești, the construction of a new
kindergarten in Șerbești village, the construction and modernization of three schools in three
villages: Ciortești, Coropceni, Rotăria; the establishment of the water network of approximately
37 km long for the villages of Ciortești, Deleni and Rotăria; the connection to drinking water of
over 640 households, with the capture of the springs Izvor Botez and Izvorul Rece from Crasna.
The road infrastructure was also developed considerably – more than 20 kilometers of
communal and village roads were paved in all the 5 villages of the commune, also during this
period of time.
Furthermore, it should be mentioned that the entire chapter of “Investments and Projects”
is based on the presentation of investments that were made after 2016, when the management
was taken over by the mayor Alina Apostol who is now in her second term.
The first chapters of the volume that include the historical-geographical researches of
the author Prof. Vicu Merlan that refer to the lands of the Ciortești commune, have not been
changed in comparison to the monography published in 2011.
Ciortești commune is a commune in Iași county, Moldova region, Romania, consisting
of the following villages: Ciortești (residence), Coropceni, Deleni, Rotăria and Șerbești.
Location:
The commune is located on the southern edge of the county, on the left bank of the
Vasluieț river, where it receives the waters of the Coropceni and Ciortești branches. It is
crossed by the national road DN 24 that connects Iași and Vaslui. At Coropceni, from this road,
Pagina 8
8 Ciortești 600 - 2023, An Aniversar
the county road DJ 244D branches off, which leads to the southeast, to Dolhești, and further, in
Vaslui county, to Bunești-Averești, Duda-Epureni and Huși.
Population
After the census in 2022, according to the National Institute of Statistics, Ciortești
commune registered a number of 3,515 inhabitants, 464 less than the census in 2011, when the
population of the commune was 3,979.
Area: 64,7 km², respectively 6720 hectares.
The coat of arms of Ciortești commune: description and meaning
The coat of arms (herb, blazon) represents the symbolic sign (painted on the flag, coins,
stamps) of a country, a city or a commune and it is designed according to the heraldry rules.
Heraldry is the auxiliary subject of history that deals with the study of the coats of arms
of states, with the coats of arms of ruling houses, noble families, cities and communes.
Thus, the coat of arms must include a brief history of the commune, the year of its
documentary attestation and general features of the relief.
The coat of arms is made up of several distinctive and symbolic signs (the shield, heraldic
figures, external elements of the shield, including the crest, the crown, supporters, the flag, the
logo) that make up the coat of arms of a person, an institution or a state, expressing its attributes.
The meaning of the coat of arms of Ciortești commune was approved by the Commune
Council since 2007.
Description of the coat of arms of Ciortești Commune
An antique shield, cut, silver and red. On the upper part, on silver, an issuant green
dragon, with a red tongue, holding in its right claw a pointed cross gold; golden fangs and claws.
On the lower part, on red, a sword (with the guard up) and a key, crossed (“in jumpers”),
both in silver. The shield is stamped by a silver mural crown with only one tower.
The meaning of the coat of arms of Ciortești Commune :
The crusader dragon is the presumptive coat of arms of the dismounter of Ciortești
village.
The sword and the key are taken from the coat of arms of the Miclescu family, whose
members founded the church in Șerbești village that is a part of the commune.
The silver mural crown, with only one tower, signifies status as a commune.
Pagina 9
Monografia Comunei CIORTEȘTI, Județul Iași 9
Ciortești 600 –
2023, an aniversar
P
entru Comuna Ciortești, anul 2023 nu va fi unul obișnuit, ci unul aniversar, având în
vedere că se împlinesc 600 de ani de la prima atestare documentară a celei mai vechi
localități din componența comunei Ciortești, anume satul Șerbești, atestat documentar
la data de 31 martie 1423, conform unui document de la acea dată și care atestă existența satului
Șerbești, aflat atunci în stăpânirea panului Șerbea de la Vaslui, boier martor în Sfatul Domnesc,
de la care își trage și numele.
Componența comunei Ciortești a suferit de-a lungul istoriei diferite modificări, iar
cercetările istorice au descoperit câte o dată de atestare documentară diferită pentru fiecare sat
în parte, însă vom lua ca referință cea mai veche dată de naștere a unei comunități ciorteștene,
anume cea de la 1423, a satului Șerbești.
Pentru celelalte sate componente avem, cronologic, următoarele date:
Satul Ciortești atestat documentar din anul 1523, regăsindu-se și în cartea lui Ion N.
Oprea VASLUI. ITINERARII. Locuri – Oameni – Fapte, vol. 2, pag. 184, Editura PIM, 2010 –
„Sat mare, Ciorteștii așezat într-un hârtop la izvoarele Balosinei, atestat documentar încă din
1523, cu nume venit de la unul Ciortea – spune M. Costăchescu în „Documente moldovenești...”
p.440.”. În iunie 1605 este emis un act de întăritură a unei proprietăți din Ciortești.
Satul Coropceni este atestat documentar în anul 1639. Însă, la 30 mai 1598, Ieremia
Movilă întărește o parte din satul Coropceni, cu uric de la Alexandru cel Bun.
Satul Deleni este atestat documentar în anul 1830, când s-a format din cătunele DeleniDeal și Deleni-Vale.
Satul Rotăria este înființat relativ târziu, abia la 1871, din trupul moșiei Crasna.
La sfârșitul secolului al XIX-lea, Comuna Ciortești făcea parte din plasa Crasna a
județului Vaslui și era formată din satele Ciortești, Șerbești, Pribești, Deleni, Coropceni și
Crasna.
În 1931, satul Pribești a fost transferat comunei Codăești, comuna rămânând cu satele
Ciortești, Coropceni, Deleni și Șerbești.
Pagina 10
10 Ciortești 600 - 2023, An Aniversar
În 1950, comuna a fost transferată raionului Codăești și apoi (după 1956) raionului Iași
din regiunea Iași.
Abia în anul 1968 comuna Ciortești a trecut, în componența actuală, la județul Iași, însă
actul de naștere a comunei rămâne cea mai veche atestare documentară, cea de la 1423.
Cu această ocazie, la ceas aniversar pentru comunitatea din Ciortești, Primăria și
Consiliul Local vor organiza pe întreg parcursul anului un calendar de evenimente culturaleducative pentru a marca așa cum se cuvine cei 600 de ani de la prima atestare documentară a
primei comunități ciorteștene.
Pagina 11
Monografia Comunei CIORTEȘTI, Județul Iași 11
Ciortești 600 –
2023, an anniversary year
F
or Ciortești commune the year 2023 will not be an ordinary one, but an anniversary
one, considering that it has been 600 years since the first documentary attestation of
the oldest locality in Ciortești commune, namely Șerbești village, documented on 31st
March 1423, according to a document of that date and which certifies the existence of Șerbești
village, which was then in the possession of pan Șerbea of Vaslui, a boyar in the Royal Council
from which it has got its name.
The composition of Ciortești commune has been changed throughout history, and
historical research has discovered a different date of documentary attestation for each individual
village, but we will take as a reference the oldest date of birth of a Ciortești community, namely
the one in 1423 of Șerbești village.
For the other component villages, we have, chronologically, the following dates:
Ciortești Village documentary attested in 1523, also found in the book of Ion N. Oprea
VASLUI. ROUTES. Places - People - Facts, vol. 2, page 184, PIM Publishing House, 2010 - “A
large village, Ciortești, located in a valley at the springs of Balosina, documented since 1523,
with a name derived from one Ciortea - says M. Costăchescu in “Moldovan Documents...” p.
440”. Then, a strengthening deed of a property in Ciortești was issued in June 1605.
Coropceni Village was documented in 1639. But, on 30th May 1598, Ieremia Movilă
strengthens a part of Ciortești village, with uric from Alexandru cel Bun.
Deleni Village was documented in 1830 when it was made of the hamlets Deleni-Deal
and Deleni-Vale.
Rotăria Village was established relatively late, only in 1871, from the body of the
Crasna estate.
At the end of the 19th century, Ciortești commune was part of the Crasna network of
Vaslui county and was made by the villages: Ciortești, Șerbești, Pribești, Deleni, Coropceni and
Crasna.
Pagina 12
12 Ciortești 600 - 2023, An Aniversar
In 1931, Pribești village was transferred to Codăesti commune, the commune remaining
with the villages: Ciortești, Coropceni, Deleni and Șerbești.
In 1950, the commune was transferred to Codăești district and then (after 1956) to Iași
district of Iași region.
It was only in 1968 that Ciortești commune passed, in its current composition, to Iași
commune, but the birth certificate of the commune remains the oldest documentary attestation,
the one of 1423.
On this occasion, on the anniversary of the Ciortești community, the Mayor’s Office and
the Local Council will organize throughout the year a calendar of cultural-educational events to
properly mark the 600th anniversary of the first documentary attestation of the first Ciortești
community.
Pagina 13
Capitolul I.
Istoricul cercetărilor /
1st Chapter. Research history
Harta Moldovei la 1541 / The Map of Moldova in 1541
Pagina 14
14 Ciortești 600 - 2023, An Aniversar
I.1. Istoricul cercetărilor arheologice și istorice
P
entru epoca străveche, medie și contemporană, studii asupra identificării și repartiției
habitatelor de pe Valea Crasnei și cea a Vasluiețului, sunt făcute de arheologii N.
Zaharia, Mircea Petrescu-Dîmbovița, Emilia Zaharia, M. Brudiu, Vasile Chirica,
Marcel Tanasachi, Vicu Merlan (Zaharia și colab., 1970; Brudiu, 1974; Chirica, Tanasachi,
1984; Merlan, 2009, Merlan, 2010).
Un aport deosebit la stabilirea originii toponimice a localităților l-au avut C. Chiriță și
alții (Chiriță, 1893). Cercetări de teren zonale sunt întreprinse de cercetătorul Vasile Chirica,
studii pe care le prezintă în Repertoriul Arheologic al Județului Iași, volumul I, în anul 1984
(Chirica, Tanasachi, 1984). În anul 2008 este executat primul sondaj arheologic preventiv în
punctul Rotăria-Runc, într-o așezare străveche de peste 5500 de ani, aparținând civilizației
Cucuteni A3 (Merlan, Salomeia, 2009, 2010), fiind continuat și în 2009 pe o suprafață mai mare
din situl arheologic.
La acestea se adaugă studiile și articolele privind viața și evoluția comunităților locale.
I.2. Istoricul cercetărilor geografice
Î
nsemnări și observații de călătorie asupra spațiului studiat le întâlnim în Descriptio
Moldaviae a lui Dimitrie Cantemir (Cantemir, 1973) ș.a. În anul 1883 institutorul V.
Sârghinescu aduce referiri esențiale privind geografia depresionară în lucrarea Geografia
județului Fălciu (Sârghinescu, 1883).
Un alt studiu, care prezintă tabloul vieții economice și sociale de la sfârșitul secolului
al XIX-lea, este cel realizat în anul 1884 de către M. Leondari, intitulat Descrierea Județului
Fălciu.
La 1886, A. Gorjan, „inspirat” de lucrarea învățătorului V. Sârghinescu, publică o
nouă lucrare: Geografia județului Fălciu, îmbunătățind și aducând în actualitate noi elemente
geografice (Gorjan, 1886).
Referiri la unele teritorii din Ținutul Fălciului le întâlnim și la Gheorghe Ghibănescu, în
Surete și Izvoade (Ghibănescu, vol. I-VI, 1888).
În 1893, C. Chiriță, în Dicționarul geografic al județului Fălciu, aduce informații
prețioase privind toponimia, hidrografia și populația satelor, comunelor și târgurilor fostului
județ Fălciu (Chiriță, 1893).
Pagina 15
Monografia Comunei CIORTEȘTI, Județul Iași 15
În anul 1903, Ion Simionescu marchează depozitele sarmatice ce apar la Repedea (Iași)
și continuă cu cele de la Schitu Duca, Coropceni, Ciortești, Bunești până la Huși (Simionescu,
1903). Apoi, în 1922, M. David face un studiu amplu asupra stratului geologic care este identificat
la Iași, apoi la Coropceni, și spre vest, la Bunești, Codăești, până la Băcești (David, 1922).
Studiile sunt aprofundate de către M. Macarovici, care vorbește despre Chersonianul fosilifer
dintre Siret și Prut, identificându-l în Dealul Crasnei, în fâșia de trecere de la Sarmațianul
mediu la cel superior, cu un subetaj reprezentat de „nisipurile de Bunești” (Jeanrenaud, 1995).
Acestea se găsesc într-o structură încrucișată de facies fluvio-lacustru, cu aflorări la Coropceni,
Bunești, Armășeni, dar și pe partea opusă a dealului, la Arsura (în ravena din zona de nord-vest
a satului). (Alina Lazăr, 2001, 7; observații: Merlan, 2007).
Aspecte esențiale ale geografiei și geologiei locale sunt publicate și în Geologia Podișului
Central Moldovenesc a lui Pierre Jeanrenaud (Jeanrenaud, 1971) și în lucrarea Podișul Moldovei
avându-i ca autori pe I. Gugiuman, V. Cârcotă și V. Băican (Gugiuman, Cârcotă, Băican, 1980).
Harta Moldovei la 1774 / The Map of Moldova in 1774
Pagina 16
Capitolul II. Cadrul natural /
2nd chapter.
The natural setting
Colinele Ciorteștilor / The hills of Ciortești
Pagina 17
Monografia Comunei CIORTEȘTI, Județul Iași 17
II.1. Poziția și limitele geografice
II.1.a. Evoluția paleogeografică a zonei
Î
n evoluția paleogeografică a Podișului Moldovenesc au existat două etape: faza marină
și faza continentală. Începutul evoluției paleogeografice în regiune îl găsim în Neogen,
odată cu formarea Mării Sarmatice (faza marină). Afluxul de sedimente aduse de râurile
carpatice și cele ale platformei ruse au determinat creșterea progresivă a stratelor aluviale cu
material erodat și transportat de pe uscat, astfel încât, în decursul a câtorva milioane de ani, linia
țărmului Mării Sarmatice s-a deplasat mereu spre sud-est, pe fondul unor mișcări orogenice (de
ridicare a Carpaților). Abia la sfârșitul ponțianului suprafața studiată devine uscată.
În cea de-a doua fază, cea continentală, râurile încep să „sculpteze” relieful înconjurător,
croind înfățișarea pe care o vedem astăzi. Remanierea continuă sub acțiunea rețelei hidrografice
în levantin și cuaternar, generează un relief alcătuit din văi subsecvente și obsecvente, puternic
erodat, vizibil și astăzi, mai ales în urma unor viituri puternice de primăvară sau vară (Gugiuman,
1959, 23-28).
II.1.b. Așezarea geografică a comunei Ciortești
C
omuna Ciortești se găsește la contactul dintre Podișul Central Moldovenesc și Platforma
pliocenică moldovenească. Spre nord se mărginește cu prelungirea longitudinală a
culmii estice a Podișului Central Moldovenesc, culme ce trece de orașul Iași, la est,
cu Depresiunea Bohotin-Moșna, la vest cu Valea Vasluiețului, iar la sud cu Valea Crasnei și
Dealul Cetățuii. Poziția actuală ocupată de satul Rotăria și satul Șerbești a suferit o scufundare
tectonică de mici proporții, probabil după retragerea Mării Sarmatice (în urmă cu peste 10
milioane de ani).
Altitudinea maximă a reliefului zonal este de 410 m în Dealul La Hârtie, urmat cu peste
300 m în Dealul Cerului, Dealul Roman, Dealul Cetățuii etc.
Comuna Ciortești se află la 40 km de orașul Iași și la aceeași distanță față de orașul
Vaslui, fiind învecinată la nord-vest cu comuna Schitu Duca, la nord-est cu comuna Costuleni
și Răducăneni, la sud-est cu comuna Dolhești, la sud cu comuna Miclești, jud. Vaslui, iar la sudvest cu comuna Codăești, jud. Vaslui.
Pagina 18
18 Ciortești 600 - 2023, An Aniversar
II.1.c. Cadrul geografic general
P
erimetrul studiat în lucrarea de față cuprinde mai multe zone geomorfologice, care se
suprapun peste unitatea structural-tectonică ce corespunde Platformei Moldovenești.
Platforma Moldovenească este delimitată la vest de Valea Moldovei, pe un aliniament
ce urmărește contactul Subcarpaților Moldovei cu Podișul Moldovei. Platforma Moldovenească
vine ca o continuitate a Platformei Podolice Ruse. La bază este formată din șisturi cristaline,
precambriene, cutate și granit de tip Rapakiwi. Peste acest soclu rigid s-a așternut cuvertura
sedimentară presiluriană și siluriană, formată din gresii, șisturi negricioase și calcaroase, de
peste o sută de metri grosime. (Airinei, 1979, 20-22). Transgresiunea și regresiunea marină din
cenomanian a dus la depunerea unor strate de sedimente peste cele siluriene, a căror vârstă este
mai tânără cu cât se înaintează spre sud, indicând direcția de retragere a apelor. (Brandabur și
colab., 1971, 27-30).
Platforma Moldovenească este una dintre cele mai vechi platforme continentale de
pe teritoriul României, consolidarea ei producându-se la nivelul Proterozoicului mediu,
reprezentând parțial extremitatea sud-vestică a platformei Europei Orientale pe teritoriul
României. (Ionesi, 1994, 51).
Marginea vestică a Platformei Moldovenești este prinsă sub orogenul Carpaților Orientali,
așa cum a fost evidențiat prin foraje adânci, iar limita la suprafață o reprezintă aliniamentul
Straja – Solca – Păltinoasa – Târgul Neamț – Buhuși, dată de contactul depozitelor sarmațiene
cvasiorizontale de platformă, cu cele miocene, intens cutate, ale molasei pericarpatice. Limita
sudică a Platformei Moldovenești este dată de falia Plopana – Fălciu, ce corespunde unei trepte
de afundare accentuată, precretacică; ea trece pe la nord de Bacău și se prelungește spre vest,
sub orogenul carpatic (Jeanrenaud, Saraiman, 1995, 2).
Podișul Moldovei este situat între Obcinile Bucovinei, Subcarpații Moldovei, nord-estul
Câmpiei Române și râul Prut. Se suprapune pe două unități structurale importante: Platforma
Moldovenească și Promontoriul Nord-Dobrogean, îngropat la sud de falia Oancea – Adjud,
prezentând fiecare câte un soclu cu formațiuni cutate, acoperit de o cuvertură cu formațiuni
nedeformate prin cutări (Velcea, Savu, 1982, 238).
Podișul Moldovei este împărțit pe compartimente geomorfologice distincte: Podișul
Sucevei, Câmpia Moldovei (Jijiei) și Podișul Bârladului. Sedimentarea a început în badenianul
superior cu depozite detritice (gresii, nisipuri, argile), în grosime de până la 130 m. În partea de
nord-est s-au acumulat conglomerate cu galeți de silex și nisipuri cuarțoase de Miorcani-Alba.
(Bucur, Barbu, 1959, 28-30).
Pagina 19
Monografia Comunei CIORTEȘTI, Județul Iași 19
Depozitele sarmațiene apar la zi, pe cea mai mare parte a Podișului Moldovei (în
perimetrul nostru la Coropceni, Ciortești, Stănilești, Șerbești și Rotăria). În Sarmațian s-au
acumulat argile, nisipuri, iar din timp în timp, calcare oolitice și gresii, sub forma unor strate
până la 4-5 metri grosime (Băcăuanu și colab., 1980, 25-40). Pe marginea vestică a Podișului
Moldovei, la contactul cu uscatul orogenului carpatic, s-au acumulat episodic pietrișuri și
nisipuri fluvio-deltaice (Badea și colab., 1992, 426). Ponțianul aflorează pe platforma Bârladului
și pe orogenul Nord-Dobrogean, fiind format din marne și nisipuri (Velcea, Savu, 1982, 435).
Prezența în formațiunile mai vechi a unei faune cu Mammutus primigenius (în cariera de nisip
de la Șerbești, Rotăria etc.) arată că depunerea acestor depozite s-a produs în Pleistocen (Badea
și colab., 1992, 435).
Harta Podișului Moldovei / The map of the Moldavian Plateau
Podișul Central Moldovenesc este situat în partea de nord a Podișului Bârladului, fiind
cuprins între Coasta Iazului, la nord, și aliniamentul format din Valea Morii, Coasta Racovei,
Valea Bârladului, Coasta Lohanului, continuat prin nordul Dealului Dobrina și versantul nordic
al văii subsecvente a Drăslăvățului, la sud. Între Valea Siretului și localitatea Crasna intră în
contact cu Colinele Tutovei, iar între Crasna și Valea Prutului cu Dealurile Fălciului (Velcea,
Savu, 1982, 531).
Pagina 20
20 Ciortești 600 - 2023, An Aniversar
Structural, corespunde cu partea sudică a Platformei Moldovenești, cu o constituție
omogenă. Formațiunile aparțin sarmațianului cu extensiune mare a depozitelor basarabiene
(argile, marne și nisipuri în care se intercalează orizonturi de calcare oolitice) peste care urmează
un pachet de 130-150 m de argile, argile nisipoase și nisipuri cu intercalații și concrețiuni
grezoase care aparțin faciesului deltaic al sarmațianului superior (Velcea, Savu 1982, 531).
II.2. Alcătuirea geologică
P
erimetrul comunei Ciortești, ca parte componentă a Podișului Moldovei, are aceeași
alcătuire geologică a Platformei Moldovenești. Fundamentul cristalin ce se găsește la
peste 1.000 de metri adâncime este acoperit de sedimente paloleozoice, iar deasupra
acestora întâlnim cuvertura propriu-zisă, reprezentată de sedimentele cenomaniene și apoi de
cele miocen-pliocene.
Fundamentul cristalin s-a format în urma orogenezelor vechi, precambriene hercinice.
Depozitele sarmațiului mijlociu, superior și meoțianului apar la zi, aflorând la limitele superioare
ale Dealului Cerului, la sud-est de localitatea Ciortești și la Bunești.
Văile râurilor Crasna și Vasluieț, Coropceni și afluenții acestora, au reușit să se adâncească
până în orizonturile argilelor bazale ale sarmațianului mijlociu (Basarabianul). Sunt cazuri
când aceste argile cenușii-albăstrui aflorează în văile torențiale pe partea dreapta a pârâului
Coropceni – sectorul superior, la obârșia râului Crasna etc. Peste argilele bazale urmează
40-50 metri de argile nisipoase și apoi 10-15 metri de nisipuri cuarțoase cenușii-albicioase, așa
numitele „nisipuri de Bârnova”, urmând apoi circa 3 metri de argile vinete, compacte, cu unele
treceri spre nisipuri. În nivelul superior întâlnim orizontul „Calcarelor oolitice de Repedea” cu
grosimi cuprinse între 2 și 3 metri.
Calcarul oolitic aflorează pe culmea interfluviului dintre râurile Crasna și Vasluieț, unde
este întâlnit între 300-350 de metri și chiar dincolo de această limită. Peste calcarele oolitice se
suprapun „nisipurile de Scheia” în grosime de 10-15 metri, cu cimentări locale, sub formă de
plăci de gresie și cele de Bunești, cu conglomerate grezoase și carbonatice.
Intercalațiile de apă dulce ale sarmațiului mediu din Podișul Moldovei au fost denumite
„stratele de Bohotin”, acestea fiind întâlnite în straturile bazale ale aflorimentului din Dealul
Poiana Mare din partea de nord a satului Arsura și Dealul Roman la sud-est de satul Coropceni.
În aceste locuri a fost descoperit un amestec de faună de apă dulce cu Congerii, Unionide,
Melanopide și de vârstă sarmațian mijlociu, cu scoici Mactra fabriana, Cardium fittoni etc.
(specii astăzi dispărute) (Jeanrenaud, Saraiman, 1995, 13).
Pagina 21
Monografia Comunei CIORTEȘTI, Județul Iași 21
Depozitele basarabiene de pe dreapta Prutului, apar la zi pe versanții care coboară spre
zona depresionară în zonele înalte ale dealurilor (Cerului, Cetățuia), fiind întâlnite depozite
chersoniene cu nisipuri având fosile Mactra fabriana d’Orb și Cardium fittoni d’Orb. Spre
nivelul superior, acestea sunt suprapuse de argile loessoidale sau nisipoase. Stratul sarmațianului
superior (Kersonianul) e reprezentat de un orizont nisipos, cu nisipuri cenușii, nisipuri argiloase
și intercalații grezoase. Pe platourile înalte ale Culmii Iașilor, de la Repedea până la Huși,
apar depozite menționate, care au în alcătuire nisipuri foarte fine, prăfoase sau argiloase de
culoare predominant cenușie. Aflorări la zi ale nisipurilor sarmațiene de culoare galben-cenușie
cu pigmentații albicioase de carbonați de calciu, din luturile loessoide nisipoase din nivelul
superior, se găsesc în partea de sud-est a promontoriului Dealului Runc, la 1 km nord de satul
Rotăria (lângă situl arheologic eneolitic).
Per ansamblu, stratele geologice sunt înclinate dinspre nord spre sud, dar și dinspre vest
spre est, fapt demonstrat de prezența mactrelor mici la altitudinea de 100 de metri (nisipurile de
Șcheia), cu faciesul chersonian deltaic la o altitudine mai mare de 300 de metri înălțime.
Nisipuri sarmațiene la sud de satul Ciortești / The Sarmatian sands south of Ciortești village
Spre partea inferioară a versanților, în apropierea vetrelor de sat, predomină un strat
de argilă și facies nisipos cu slabe intercalații argiloase sau grezoase, care au permis apariția a
numeroase izvoare de suprafață (existând foarte multe captări de apă – cișmele).
Pagina 22
22 Ciortești 600 - 2023, An Aniversar
În zona platourilor înalte, care sunt prelungiri ale platourilor vecine (Platoul MoșnaBunești-Rotăria, Platoul Cetățuii) întâlnim următoarea succesiune de strate:
1. sub nisipurile care alcătuiesc platoul de deasupra, apare placa de calcar oolitic cu
slabe intercalații nisipoase, cu o grosime a acestora de 1,80 metri. În general, partea superioară
a plăcii se află la peste 200 metri altitudine (Dealul Cerului-Cetățuia);
2. sub calcar, pe o grosime de 3 metri, apar nisipuri parțial cimentate sub formă de gresii
slabe;
3. în următorul strat inferior apar nisipuri argiloase, de culoare verzui pal, pe o grosime
de 0,35 – 0,50 metri; urmează nisipuri care au concrețiuni de forma unor stalactite (astfel de
nisipuri sunt vizibile pe o grosime de 1 metru, până la altitudinea de 210 metri), mai jos fiind
acoperite de un deluviu de alunecare; în jurul valorii altitudinii de 190 metri pot fi găsite argile
vinete (Donisă, Bojoi și colab., 1988, 2-3); afloriment de nisipuri sarmațiene, fără faună în
Fundătura Coropceni. Placa de calcar oolitic apare în versantul sud-vestic (lângă Școala
Coropceni), având o grosime de circa 1 metru, fiind încadrată de stratul de nisip. De sub placa
de calcar oolitic apare la suprafață un izvor puternic, care are o concentrație mare de
oligoelemente, fiind ușor mineralizată, cu un debit cvasiconstant.
Depozite nisipoase basarabiene / Bessarabian sandy deposits
Pe Valea Crasnei și în sectorul superior al pârâului Crasnița s-au descoperit numeroase
izvoare minerale (sulfuroase sau ferugionoase), cum este și Izvorul Rece. Cam aceleași tipuri de
izvoare minerale se găsesc pe cealaltă parte a interfluviului, pe Valea Bohotinului, la Răducăneni
Pagina 23
Monografia Comunei CIORTEȘTI, Județul Iași 23
(Biserica Catolică). Mineralizarea se realizează din nisipurile și calcarele din parte superioară,
conform principiului vaselor comunicante. În împrejurimi sunt și alte zone cu debit mineral: pe
Valea Moșnișoarei (unde aceste izvoare minerale apar la zi sub forma unui vulcan noroios) și în
albia majoră a Prutului, la Gorban (unde sunt doi vulcani noroioși) (Merlan, 2006, p. 8).
Un rol important pentru perimetrul depresionar îl au depozitele cuaternare reprezentate
de aluviunile groase din albia râurilor Crasna și Vasluieț. Acestea sunt nisipoase și nisipoargiloase, cu un sol îngropat la peste 2-4 metri adâncime. Aluviunile au fost secționate în albia
minoră a acestora, pe o adâncime de 3-4 metri.
Pe versanții văilor sunt depozite aluvionare cu grosimi variabile, depășind 2-3 metri pe
alocuri, iar pe unele porțiuni acestea sunt nesemnificative.
La contactul torenților temporari, care secționează permanent dealurile și platourile
interfluviale ale acestora, sunt conuri de dejecție și mici glacisuri coluviale, alcătuite în
principal din materiale nisipoase și nisipo-argiloase. Șesul larg al albiilor majore ale Crasnei și
Vasluiețului este format din depozite aluviale cu grosimi cuprinse între 3 și 4 metri.
II.3. Relieful
R
elieful comunei Ciortești este alcătuit din Valea Crasnei, pe un ax longitudinal nord-
sud, Valea Vasluiețului – paralelă cu cea anterioară și interfluviul dintre cele două văi,
reprezentat de culmea înaltă a laturii estice a Podișului Central Moldovenesc, care se
încadrează în același aliniament, direcționat de cele două văi principale. Podișul Central
Moldovenesc are în acest sector un relief variat, cu unele porțiuni foarte accidentate (Culmea
Dealul Roman, Dealul Cetățuia). Întreaga regiune este tributară celor două văi.
Relief depresionar spre valea Vasluiețului / The depressive relief towards Vasluieț valley
Pagina 24
24 Ciortești 600 - 2023, An Aniversar
Relieful depresionar dintre satul Ciortești și fostul SMA Ciortești este alcătuit din
podișuri sculpturale, cu fragmentare sub formă de dealuri și văi înguste, însoțite de versanți
afectați de intense procese active, în special de alunecări. Aspectul actual al reliefului este
rezultatul unor îndelungate procese interne, combinate cu cele externe.
Relieful cu forme puțin accidentate a ajuns în această fază datorită denudației, rezultând
culmile largi și versanții neuniform de lungi.
Cele două văi sunt flancate de un șir de cueste (relief cu un versant abrupt denumit
frontul de cuestă și unul domol – partea dorsală a cuestei) în partea central-estică a localității
Coropceni, la vest-sud-vest de satul Rotăria de jur împrejurul satului Șerbești etc. Frontul de
cuestă se inversează față de înșiruirea normală a acestora, astfel încât cuestele interfluviului se
prefațează „față în față” cu cele de dincolo de Valea Crasnei și a Vasluiețului. Cuestele Crasnei
sunt traversate, la limita dintre muchie și dorsală, de drumuri comunale: între Coropceni și
Rotăria, între Ciortești și Crasna, între Șerbești și Dolhești. Toate aceste cueste sunt străpunse
din loc în loc de văile secundare ale unor mici pârâuri.
În partea centrală a comunei, relieful predominant este alcătuit din platourile înalte ale
Podișului Central Moldovenesc, iar între aceste puncte sunt altitudini ce scad sub 100-200 de
metri, ceea ce demonstrează că zona a fost sau încă mai este supusă unor scufundări tectonice.
În acest cadru geomorfologic se încadrează cele două văi care suprapun mici falii tectonice de
tip depresionar, în care apele de suprafață își croiesc albiile convergent spre latura sud-estică.
În perimetrul platourilor înalte ale Culmii Iașului, suprafața este aproape orizontală sau puțin
înclinată spre văile pârâurilor învecinate. Lățimea masivă a acestor platouri cvasiplane, variază
de la câțiva metri la sute de metri (Dealul Morilor-Cetățuia). Din aceste zone diverg culmile
interfluviale ale pârâurilor Coropceni, Ciortești și Șerbești.
Platourile înalte sunt mărginite de versanți cu înclinare de 15˚-20˚ în partea inferioară, a
căror pantă se micșorează spre bază, unde se face legătura cu cel de-al doilea nivel de platouri.
Primul nivel reprezintă vârfurile înalte de peste 400 de metri (Dealul La Hârtie 414 m, Dealul
Cerului 396 m, Dealul Cetățuii 386 m, Dealul Raței 368 m, Dealul Nisipăriei 363 m ș.a.), iar
cel de-al doilea coboară sub această limită altitudinală (Dealul Haidan 277 m, Dealul Morii
287 m, Dealul Viei-Deleni 282 m, Dealul Roman ș.a.). Includem și un al treilea nivel care
coboară treptat sub 200 m (Dealul Comorilor, Dealul Runcului ș.a.).
În general, interfluviile de la est de Culmea Iașului, ca prelungiri ale bordurii estice a
Podișului Central Moldovenesc, au pe traseul lor (nord-sud) mici petece de platouri, cu pante
cuprinse între 5˚-7˚ și până la sub 150 de metri altitudine (la nord de Rotăria-Runcul, în partea
de vest a satului Șerbești, spre Valea Vasluiețului).
Pagina 25
Monografia Comunei CIORTEȘTI, Județul Iași 25
Colinele de la est de Ciortești – La Releu / The hills east of Ciortești – at the Cell Tower
Afluenții văilor principale au modelat obârșii sub formă de pâlnii largi care separă între
ele petecele de platou, fiind o continuitate a reliefului înalt al platourilor superioare. Acestea
apar ca niște contraforturi sau prispe pe un ax aproximativ NE-SV sau NV-SE.
Alunecările de teren au o mare răspândire în perimetrul fronturilor de cuestă (la nord de
satul Rotăria, la est și sud-vest de satul Șerbești, la sud-vest și vest de cătunul Crasna și la sud
de satul Coropceni). De obicei, aceste alunecări apar sub nivelul plăcilor de calcar, ca urmare
a pânzei de apă și a argilelor de la acest nivel: cornișa de desprindere pe direcția vest-est pe
Dealul Runc, la 1 km nord de satul Rotăria, pe o suprafață de peste 1 hectar; alunecări de teren
de vârstă holocenă și actuale în partea de est și sud a satului Coropceni (versantul nordic al
Dealului Roman).
Alunecările active din perimetrul fronturilor de cuestă sunt stabilizate în zona vetrelor
de sat prin lucrări de ameliorare funciară sau prin plantații de pomi fructiferi. Aceste alunecări
sunt activate mai ales în anii deosebit de ploioși. Eroziunea solului a avut o intensitate mult
mai mare înainte de 1990, când terenurile erau defrișate și folosite intensiv în circuitul agricol.
Astăzi, multe terenuri în pârloagă oferă posibilitatea refacerii litogenezei, respectiv a biotopului.
Pagina 26
26 Ciortești 600 - 2023, An Aniversar
Interfluviul dintre Valea Haidanului și cea a satului Șerbești, spre valea Vasluiețului
The interfluve between Haidan valley and the one of Șerbești village, towards Vasluieț valley
Sunt și situații când, prin alunecările masive din anii anteriori, terenurile au ajuns la
un echilibru izostatic și, astfel, alunecările au fost stopate, rămânând în urma lor doar un relief
puternic fragmentat (de exemplu Șerbești, Rotăria, Deleni etc.). Toate aceste dealuri sunt
afectate puternic de eroziune, făcând excepție doar cele împădurite. Eroziunea este facilitată de
slaba rezistență a faciesului nisipos de la partea superioară a versanților.
Ogașele și ravenele sunt frecvente și active pe platourile înalte, dar și pe cele de la
nivelul inferior, iar văile pârâurilor sunt sculptate în nivelul platourilor inferioare. Atât Valea
Crasnei, cât și cea a râului Vasluieț prezintă un șes neted, înclinat cu pante sub 1˚ spre aval.
Albiile unor pârâuri au fost stăvilite în anumite locuri de diguri artificiale, care, în timp,
au ca rezultat colmatarea iazurilor cu aluviuni din amonte și lateral (la sud de cătunul Crasna, la
sud-vest de satul Șerbești, la sud de satul Ciortești, la sud-est de satul Coropceni).
Versanții celorlalte văi sunt asimetrici, fapt care permite ca eroziunea de suprafață să
aibă o contribuție însemnată, adăugându-se și surparea sub acțiunea gravitației a blocurilor de
gresie sau calcar, ori a nisipurilor cimentate sau a loessului care se desprinde columnar, fiind
Pagina 27
Monografia Comunei CIORTEȘTI, Județul Iași 27
subminate de apele de pe platou, adăugându-se intervenția omului, prin exploatarea nisipului
pentru construcții sau a lutului.
Ciortești – primăvara / Ciortești in spring
Valea Crasnei
Valea Crasnei se formează începând cu levantinul superior - cuaternarul inferior și are
mai multe niveluri de terase, la care se adaugă o terasă veche, la nivel superior (Gugiuman,
1959, 41). Lățimea albiei majore variază astfel: între 50-70 de metri în sectorul superior Rotăria,
300-600 de metri în sectorul mijlociu Tătărăni-Leoști și peste 800 de metri în sectorul inferior
la Crasna-Vaslui. Pe cuprinsul luncii sunt numeroase sectoare cu bălți și terenuri mlăștinoase
(reduse însă prin lucrările de amenajări funciare), care se datorează pantei destul de reduse în
aceste sectoare, permițând existența unor meandrări de tip compus cu multe „belciuge” și resturi
de cursuri (paleoalbii), mai ales în sectorul inferior. Lungimea întregului bazin hidrografic al
Crasnei este cifrată la circa 70 de kilometri.
Pagina 28
28 Ciortești 600 - 2023, An Aniversar
Ravenă în nisipurile sarmațiene pe latura nord-vestică a Dealului Cerului
The ravine in the Sarmatian sands on the north-western side of Sky Hill
În trecut, când nivelul apelor era în creștere și, mai ales, la viiturile de vară, gârlele
secundare și bălțile ocupau suprafețe importante din lunca râului Crasna. Următorul sector
altitudinal al văii Crasnei (după cel de luncă) este cel al teraselor care au fost deranjate în
cea mai mare parte de apele de suprafață. Valea Crasnei se întinde rectiliniu între Rotăria și
Bunești, unde cotește ușor spre dreapta, după care ia o direcție aproximativă NE-SV, pentru ca
între satele Gugești-Tătărăni, să cotească spre stânga și, de aici, drept până la confluența cu apa
Bârladului de la Crasna-Vaslui.
Valea Vasluiețului
Paralel cu Valea Crasnei, dar pe un ax longitudinal NE-SV, curge râul Vasluieț, ce-și
are obârșia din Platoul înalt al Coastei Iașului, la sud de Dealul Repedea. Dacă în sectorul
superior lățimea albiei majore este cam aceeași cu cea a Crasnei din același segment de sector,
Pagina 29
Monografia Comunei CIORTEȘTI, Județul Iași 29
pe parcurs, aceasta se lărgește, ajungând ca în dreptul localității Coropceni să înregistreze circa
600-700 de metri, iar la confluența cu Racova-Vaslui la circa 1 kilometru. În cea mai mare parte,
din punct de vedere geologic și geomorfologic, Valea Vasluiețului se aseamănă cu cea a râului
Crasna.
Morfologia reliefului evidențiază fragmente de văi de peneplenă (Gugiuman, 1959,
60-61).
Interfluviul dintre Valea Crasnei și cea a Vasluiețului
Se încadrează direcției generale de orientare a stratelor sarmațiene și a celei de curgere
a celor două râuri, cu altitudini ce depășesc 400 de metri, dar care coboară ca niște prelungiri
digitiforme până în albiile pârâurilor importante sau ale afluenților acestora, la sub 100 de metri
altitudine.
Dealul La Hârtie este poziționat la nord de satul Rotăria, deal care desparte obârșia
pârâului Bohotin și Crasna, atingând cel mai înalt punct altimetric, respectiv 414 metri. Dealul
este împădurit cu vegetație de foioase multiseculară.
Dealul Covasnei situat la nord de satul Rotăria, la obârșia râului Crasna, din care se
prelungește Dealul Roman în sud-vest. Înregistrează valori altimetrice de peste 400 de metri,
cu un platou întins pe direcția NE-SV, în mare parte, împădurit.
Dealul Roman (Coropceni) la E-SE de satul Coropceni face parte din prelungirea
Coastei Iașului, arcuindu-se spre vest între satele Coropceni și Ciortești. Înregistrează altitudini
ce depășesc 250 de metri.
Dealul Cerului este situat la nord de satul Șerbești, fiind platoul cel mai înalt din acest
sector sudic al comunei Ciortești, cu altitudine maximă de 396 de metri, având pe ambele laturi
abrupturi însoțite de cornișe de alunecări de teren, spre Dolhești, și terasări pronunțate spre vest,
efectuate de fostul CAP Ciortești, prin anii ’80.
Dealul Raței prezintă un aspect de pinten, cu fața plană, ușor înclinată spre sud-est,
ajungând la o altitudine de 326 de metri.
Dealul Viei este amplasat la vest de satul Deleni, atingând cota maximă nu departe de
Biserica și cimitirul ortodox, la 287 de metri, fiind vizibilă de aici valea Vasluiețului pe o mare
distanță, atât în aval, cât și în amonte.
Pagina 30
30 Ciortești 600 - 2023, An Aniversar
Dealul Haidan se găsește în partea de sud a satului Ciortești, fiind o prelungire vestică
a dealului Raței, având înspre partea de nord-vest, cotată cea mai abruptă, alunecări de teren
active și estompate. Cota maximă înregistrează un nivel altimetric de 277 de metri.
Dealul Morii vine ca o prelungire vestică a dealului Cerului, fiind identificat la nordvest de satul Șerbești, atingând cota maximă nu departe de biserica din sat, respectiv 235 de
metri. Aceeași denumire o poartă și o prelungire nordică a dealului Raței, din partea de sud-est
a satului Ciortești, unde se înregistrează o altitudine de circa 250 de metri.
Dealul Dumbrăvii, situat la sud de satul Șerbești, desparte satul Șerbești de satul
Chircești, fiind un punct important altimetric zonal ce atinge 346 de metri.
Dealul Nisipăriei reprezintă o culme prelungă din partea de est a satului Ciortești, ce se
direcționează pe un ax aproximativ NV-SE, despărțind satul de pădurea Crăsniței. Cota cea mai
înaltă este situată la circa 363 de metri.
Mozaic geografic
– Alunecări în trepte, cu o cornișă veche de desprindere, în partea de vest, sus-vest a
satului Deleni. Astăzi este fixată prin intermediul salcâmilor.
– Izvor puternic de sub placă de calcar oolitic, în partea central sudică a satului Ciortești.
Placa de calcar are o grosime de peste 1 metru, aflorând la zi pe circa 30 de metri pătrați. Cam
aceeași situație se prezintă și la Coropceni, mai în aval de școala Ciortești.
– Ravena de peste 25 de metri înălțime, situată în partea de sud-est a satului Ciortești, în
punctul „Dealul Cerului”, la circa 2,8 kilometri. Dispune de nisipuri sarmațiene, cu grosimi de
peste 20 de metri, unele cimentate sau cu intruziuni calcaroase (calcit). Placa de calcar oolitic
se află sub nisipurile sarmațiene, scoasă la zi de eroziunea de suprafață. De sub placa de calcar
oolitic apar izvoare cu apă limpede, care au o mineralizare bogată.
– Cascadă fosilă (oarbă) de peste 5 metri înălțime, situată la partea superioară a
nisipurilor sarmațiene, formată de un ogaș de coastă, fiind reactivată cu ocazia unor scurgeri
torențiale importante, la viituri, sau prin topirea zăpezii de pe Platoul Cerului.
– Plantații de cătină albă, la nord de satul Șerbești, pentru stoparea eroziunii de coasă și
a celei ravenare.
– Ravena în loess (la izvoarele Haidanului), pârâu afluent de stânga al pârâului Ciortești,
la sud de satul Șerbești.
Pagina 31
Monografia Comunei CIORTEȘTI, Județul Iași 31
Ravenă în loess pe valea Haidanului / The ravine in loess on the Haidan valley
– Pădurice de salcâm, de o parte și de alta a afluentului de stânga al pârâului Ciortești,
la nord de satul Șerbești.
– Terasări longitudinale și latitudinale pe versanți nordici ai Dealurilor Dumbrava Mare
și Dumbravă Mică.
– Alunecări în trepte (holocene) în apropiere de confluența Haidanului cu pârâul
Ciortești, pe versantul stâng (sudic).
– Pârâul Ciortești a secționat aluvionarul din luncă, ajungând la -4m diferență între
talvegul pârâului și nivelul general al albiei majore. Lățimea albiei minore este de circa 10-15
metri, iar a albiei majore de circa 1 kilometru (aval).
– Dealul Cerului – spre Dolhești, alunecări de teren spre vest (Șerbești), apar la zi nisipuri
sarmațiene. În acest sector se mai văd vechile terasări din timpul fostului C.A.P., unde era
cultivată viță-de-vie. La est de sat sunt alunecări de teren, în trepte, cu forme geomorfologice
specifice: poduri, terase, lacuri, etc.
– O cornișă de desprindere cu o mică deplasare de teren se poate vedea și în apropierea
bisericii din Șerbești, în grădina unui cetățean.
Pagina 32
32 Ciortești 600 - 2023, An Aniversar
– Pârâul Șerbești traversează satul de la est la vest, cu albie pronunțată mai ales în
sectorul mijlociu.
– Vegetație de cătină albă, plantată pe alunecările de teren din estul satului.
– Pârâul Ciortești are o direcție nord-sud, iar după confluența cu pârâul Șerbești, se
îndreaptă spre sud-vest și se varsă în râul Vasluieț.
– La confluența pârâurilor Șerbești cu Ciortești, a fost construit un baraj de acumulare
din pământ înainte de 1990. Astăzi este colmatat și înierbat cu vegetație hidrofilă.
II.4. Caracteristici climatice
P
oziția latitudinală, circulația generală a atmosferei, depărtarea față de Oceanul Planetar
etc. sunt premise în determinarea condițiilor climatice ale acestei zone a Moldovei.
Circulația generală a aerului este ghidată de sistemul baric generat de anticiclonul
subtropical al Azorelor, de anticiclonul termic de iarnă al Europei, de anticiclonul scandinavogroenlandez, apoi de ciclonii termodinamici ai Atlanticului de Nord, ciclonii termici de iarnă
și de vară dinspre Marea Mediterană și Africa, dinspre Asia Mică și depresiunea Aralo-Caspică
(Gugiuman, 1959, 85).
Comuna Ciortești este situată într-o zonă cu un climat temperat-continental cu ușoare
nuanțe microclimatice locale (mai ales pe Valea Crasnei și Valea Vasluiețului). Temperatura
medie anuală este de 8,5℃, dar se înregistrează o diferență de 1˚ de la o localitate la alta,
datorită inversiunilor termice întâlnite cu precădere pe cursul celor două văi (curenții de aer sunt
direcționați pe culoarul acestor văi, mai ales iarna – crivățul siberian). Verile sunt călduroase și
cu frecvente perioade de secetă.
Temperaturile maxime urcă până la peste 40℃ (iulie 2007).
Adăpostul oferit de rama dealurilor înalte din jur asigură satelor, precum Șerbești și
Ciortești, o dinamică moderată a aerului, conferindu-le un microclimat mai blând față de cele
două văi, în special Valea Crasnei.
În general, precipitațiile atmosferice au un caracter torențial (mai ales vara), oscilând
între 250 și 800 mm, cu perioade de uscăciune și secetă. Luna cea mai ploioasă este iunie (cu
ploi torențiale), iar cele mai puține precipitații sunt înregistrate în luna martie. Rareori ploile
iau un caracter catastrofal.
Pe teritoriul comunei, majoritatea ploilor sunt determinate de influențele atlantice din
vest, ajungând mult diminuate până în aceste regiuni.
Ninsorile încep de obicei de la sfârșitul lunii noiembrie și durează până la sfârșitul lunii
martie. Grosimea medie a stratului de zăpadă este de 40,5 cm, iar maxima poate ajunge până
la 140 cm.
Pagina 33
Monografia Comunei CIORTEȘTI, Județul Iași 33
Temperatura medie anuală a aerului are valori cuprinse între 9℃ (în zona mai înaltă din
partea de nord-est și partea centrală) și 9,5℃ (în partea de nord și sud), favorabilă principalelor
plante ce se cultivă pe platourile înalte: grâu, porumb, orz, viță-de-vie, pomi fructiferi, floarea
soarelui etc.
Temperaturi minime absolute, a căror valoare scade sub 0℃, se înregistrează din a doua
decadă a lunii septembrie, cel mai timpuriu, și se pot prelungi până în ultima decadă a lunii mai.
Bruma este un element dintre fenomenele meteorologice negative care produce pagube
agriculturii. Se produce cu precădere pe fundul văilor, Crasna de exemplu ș.a. Suma medie a
precipitațiilor anuale este de 511 mm pe Valea Vasluiețului și 580 mm în pădurile înalte ale
Dealului Crasnei. În sezonul cald, acestea au uneori un pronunțat caracter torențial, în special
vara, când se înregistrează averse de o intensitate deosebită. Cantitățile mari căzute vara, în
intervale scurte de timp, provoacă inundații și eroziunea solului, iar iarna înzăpeziri.
Precipitațiile înregistrează o medie anuală de 540 mm, fiind neuniform repartizate în
timpul anului (cele mai mari cantități fiind înregistrate în zona de pădure). Primăvara însumează
în medie 135 mm, vara 190 mm, iar toamna și iarna aproximativ câte 110 mm (Obreja, 1979,
11). Deși în timpul verii se realizează cea mai mare pluviozitate a anului, aceasta provine
dintr-un număr redus de ploi cu intensitate mare, dar cu frecvente perioade secetoase. Iarna,
precipitațiile cad sub formă de zăpadă care se așterne relativ uniform, depunându-se mai ales în
zonele dosite. Zăpada este mult spulberată pe platourile inferioare expuse vânturilor nord-estice.
Dintre fenomenele meteorologice negative amintim și seceta, și grindina.
Vânturile din această zonă se orientează în lungul văii Crasnei, Vasluiețului ș.a. Vânturile
cu intensitate mai mare, atunci când sunt însoțite de ploi, dăunează culturilor de grâu când sunt
ajunse la maturitate și plantațiilor de pomi.
Prin forma de cuvetă prelungită a văii Crasnei, se impune o diferențiere topoclimatică și
microclimatică. Astfel, putem identifica un microclimat al șesurilor, însă în zonele de amonte (la
nord de satul Rotăria) bariera nordică deluroasă și desimea pădurilor le asigură un microclimat
de adăpost, cu temperaturi temperate vara, în timpul zilei, și ceva mai blânde față de șes, iarna.
Forma de pâlnie a unor văi, cu un relief înalt în nord și nord-vest (peste 400 m) favorizează
inversiuni termice, mai ales iarna, la obârșia râului Crasna.
Inversiunile sunt dese și în timpul verii, noaptea, încât pe șes sunt înregistrate temperaturi
mai scăzute decât pe relieful înalt din jur. Numărul mare al inversiunilor termice atrage și
frecvența mare a brumelor, care apar aici mai timpuriu toamna și se prelungesc mai târziu
primăvara.
Pagina 34
34 Ciortești 600 - 2023, An Aniversar
II.4.a. Microclimatul platourilor superioare împădurite
A
cest tip de microclimat este întâlnit la o altitudine ce variază între 300 și 414 m,
fiind poziționată în partea de N-NE a perimetrului studiat. Datorită altitudinii mari,
temperatura medie anuală scade sub 8℃, iar prezența pădurii face ca temperatura verii
să fie mai modestă. Precipitațiile sunt ceva mai bogate, apropiindu-se de 650 mm, acestea fiind
atrase „magnetic” de pădurile dese din jur, iar stratul de zăpadă se formează aici mai timpuriu,
cu cel puțin o săptămână față de șes.
Dinamica atmosferică este intensă, cu predominarea vânturilor pe direcția nord-sud, dar
în interiorul pădurii se atenuează foarte mult viteza vântului, îndeosebi vara. Umezeala aerului
se menține peste 75% și în timpul verii, ceea ce creează un microclimat plăcut, reconfortant,
puternic ozonat.
II.4.b. Microclimatul platourilor inferioare
M
icroclimatul platourilor inferioare este frecvent întâlnit în sectorul mijlociu al
comunei, bine însorite, îndeosebi cele de pe stânga văilor (cu orientare S-SE),
dar altitudinea de peste 260 m fac ca temperatura medie anuală să scadă sub
9℃, până aproape de 8℃. De remarcat însă că frigul nu mai este la fel de sever ca în șes, deși
platourile sunt expuse vânturilor dinspre nord-est. Temperatura aerului, vara, este mai scăzută
la altitudini mari, datorită dinamicii atmosferice mult mai active în comparație cu zonele joase,
de șes. Brumele sunt mai puțin frecvente și apar mai târziu decât pe șes, cu aproximativ o
săptămână. Microclimatul platourilor inferioare este favorabil viticulturii (Gugiuman, 1959,
113; Donisă, Bojoi și colab., 1988, 4).
II.4.c. Microclimatul versanților cu orientare sudică
U
n astfel de microclimat este specific flancului stâng al Văii Crasnei și văilor secundare
din stânga râului Vasluieț. Versanții sunt bine însoriți, iar insolația intensă face ca
temperatura solului să capete cele mai mari valori din perimetrul comunei. Baza acestor
versanți este afectată de inversiunile termice, ceea ce face ca, în acest sector, temperaturile să
scadă cu un grad sau două sub valorile normale. Cantitatea de precipitații variază între 550
600 mm. Stratul de zăpadă se formează mai târziu și se topește cel mai devreme. Dinamica
atmosferică este activă, dar acești versanți sunt adăpostiți față de vânturile dinspre nord-est.
Pagina 35
Monografia Comunei CIORTEȘTI, Județul Iași 35
II.4.d. Microclimatul versanților cu orientare nord-estică
V
ersanții nordici înclinați ai Dealului Roman, Dealului Cetățuii, Dealului Viei ș.a.,
favorizează apariția acestui tip de climat, unde însorirea este mai slabă, atât ca durată,
cât și ca intensitate. De aceea, temperatura solului rămâne mult mai scăzută față
de restul perimetrului, iar stratul de zăpadă se menține mai târziu primăvara, cu peste două
săptămâni, îndeosebi în sectoarele împădurite. Temperatura medie anuală a aerului se menține
sub 8℃, vara fiind mai răcoroasă și iarna mai friguroasă pe acești versanți.
Precipitațiile sunt în jur de 600 mm, iar umezeala relativă este mai mare decât în restul
arealului. Acest microclimat favorizează silvicultura și pomicultura, deși, spre baza versanților,
localnicii au cultivat loturi mici cu viță-de-vie.
Dinamica atmosferică este intensă, cu predominanța vânturilor pe această direcție.
II.4.e. Microclimatul luncii râurilor Crasna și Vasluieț
C
uloarul depresionar al Văii Crasnei favorizează o circulație dinamică a maselor de
aer, a curenților, pe o direcție aproximativă nord-sud, fapt ce permite ca, în timpul
iernii, localitățile de pe această vale să fie expuse periodic vânturilor aspre (crivățul)
dinspre Frontul Baltic și cel Siberian, înregistrându-se cele mai mici valori termice în acest
sector. Tot aici apar cele mai timpurii fenomene negative toamna (bruma, chiciura, înghețul
etc.) și sunt înregistrate cele mai multe zile cu ceață și burniță. Atât pe Valea Crasnei și Valea
Vasluiețului, cât și pe văile afluenților de dreapta și de stânga, au loc, din toamnă până în
primăvară, fenomene de inversiune termică, caracterizate prin temperaturi mai coborâte decât
cele normale din perimetrul depresionar.
II.5. Rețeaua hidrografică
II.5.a. Subunități hidrogeologice (apele de adâncime)
Pânze acvifere:
• pânza Crasna-Bălătău;
• pânza Crăsnița-Dolhești;
• pânza Coropceni-Vasluieț;
• pânza Cetățuia-Șerbești.
Pagina 36
36 Ciortești 600 - 2023, An Aniversar
Comuna Ciortești este caracterizată de existența câtorva subdiviziuni hidrogeologice:
Platourile înalte, cu altitudini în jur de 350-414 m, din partea de NE, N, NV și E ,
cu facies nisipos în substrat, aparțin unei subunități foarte sărace în ape subterane de mică
adâncime. Apariția unor izvoare la altitudinea de circa 300 m indică existența unei pânze de
adâncime la această înălțime. Astfel de izvoare sunt semnalate la obârșia pârâurilor: Coropceni,
Șerbești, Crăsnița.
Platourile cu altitudini cuprinse între 200-300 de metri, aparțin altei subunități, în care
se conturează importante pânze acvifere. Există cel puțin o pânză care este situată mult mai sus
decât placa de calcar oolitic sarmațian, fiind pusă în evidență prin umezirea terenului, vegetație
hidrofilă (podbal, pipirig etc.) și prin alunecări de teren. Cea mai importantă pânză subterană
este situată sub nivelul plăcii de calcar oolitic (200 m), debutând cu numeroase izvoare care
apar pe versantul drept al râului Vasluieț, în apropierea școlii gimnaziale din Coropceni, la sudest de satul Ciortești, în partea de nord-vest a Dealului Cerului, la nord-vest de satul Rotăria, în
zona stânelor ș.a.
Șesul pârâurilor aparțin unei subunități distincte. Altitudinea joasă (sub 250 m),
cu un facies nisipos și nisipo-argilos, permite acumularea unor rezerve de apă, dar care sunt
greu de captat din cauza fineții granulometriei, care face ca circulația apei subterane să fie
lentă. Apele subterane de șes sunt alimentate din versanți și din pârâurile aferente cu afluenții
permanenți ai acestora.
Izvoarele minerale, de la baza teraselor Crasnei, se află la o altitudine de circa 50 de
metri. Ivirile la zi ale acestor izvoare minerale demonstrează existența unei falii în această zonă,
pe care ascensionează spre suprafață ape de mare adâncime. Fenomenul hidric este susținut
și de „erupțiile” vulcanului de apă care și-a făcut apariția la începutul secolului XX în albia
majoră marginală a râului Crasna din sudul satului Crasna, fenomen analog descoperirilor de la
Gorban, Vinețești, Cozmești și Dolhești, județul Iași.
Versanții văilor cu depozite deluviale, în special cele de alunecare, constituie o altă
subunitate hidrologică. Aici sunt conturate pânze freatice locale, de mică importanță, alimentate
din precipitații, scurgeri de pe versanți și din unele izvoare de pe coastă. Grosimea variabilă a
sedimentelor deluviale și microrelieful accidentat al alunecărilor fac ca adâncimea acestor ape
să varieze mult, ieșind frecvent la suprafață.
Pagina 37
Monografia Comunei CIORTEȘTI, Județul Iași 37
Izvor ce își are obârșia sub placa de calcar oolitic – la vest de Dealul Cerului
The spring that originates under the oolitic limestone slab – west of the Sky Hill
Existența unor izvoare cu ape sulfuroase în zona izvoarelor Crăsniței este pusă pe seama
frământărilor scoarței terestre din această zonă depresionară.
Pagina 38
38 Ciortești 600 - 2023, An Aniversar
II.5.b. Apele de suprafață
Î
n general, apele de suprafață au un debit mic, mai ales în timpul verii, rareori depășind
albia minoră, cu ocazia unor averse torențiale, printr-o viitură viguroasă.
Bălțile se regăsesc doar în perimetrul albiei majore a pârâurilor, multe din ele secând
vara sau în urma lucrărilor funciare executate în aceste sectoare. Sunt vechi cursuri („belciuge”)
părăsite, meandre sau lucrări antropice adâncite, luate în stăpânire de ape sau în urma inundațiilor.
Majoritatea bălților sunt colmatate sau înierbate cu vegetație hidrofilă (trestie, papură, pipirig
ș.a.).
Cele mai importante iazuri au fost construite prin anii '80, cu baraj semibetonat
și deversare secundară controlată, printr-un „canal de fugă” la nivelul superior: cel de pe
Crasna, pe un afluent de stânga, de la sud de cătunul Crasna, într-o fază de colmatare avansată,
cel din sectorul inferior al pârâului Șerbești, în apropiere de șoseaua națională a Vasluiului ș.a.
În preajma fostului conac boieresc sunt două iazuri, unul mic, pe partea stângă a Crasnei,
și altul, construit cu fonduri europene de învățătorul Florentin Botez, cu o suprafață mai mare,
de 0,25 hectare, care deține un important fond piscicol.
Iaz de 0,25 ha cu important fond piscicol, construit cu fonduri europene de învățătorul Florentin Botez
The pond of 0.25 ha with important fish stock, built with European funds by the teacher Florentin Botez
Pagina 39
Monografia Comunei CIORTEȘTI, Județul Iași 39
În trecut existau numeroase iazuri, astăzi cunoscându-se doar formele (modâlcile)
barajelor de pământ înierbat și colmatate (la sud de fostul conac al lui Michiu pe Crasna, pe
cursul râului Vasluieț, la est de satul Coropceni, la sud de satul Ciortești ș.a.).
Râul Crasna își are obârșia în pădurea înaltă a Dealului Crasna-Covasna, fiind alimentat
de afluenți secundari de dreapta și de stânga până dincolo de fostul conac a lui Michiu, unde
începe teritoriul comunei vecine, Dolhești. După ce pornește repejor din pădurile înalte ale
sectorului superior, după confluența cu pârăul Runcul, își formează o albie majoră propriuzisă, cu o lățime depășind pe alocuri 20 de metri, unde își depune nisipurile aduse din amonte,
formând mici belciuge și meandre dese, colmatate adeseori și de amestecul de vegetație
hidrofilă, distruse însă cu prima viitură de proporții.
Astfel, la baza sitului arheologic din Rotăria, Dealul Runcului, de pe partea stângă,
confluează cu pârâul Runcul, care are un debit constat, atât vara, cât și primăvara, deoarece are
un izvor puternic de coastă. Are o lungime maximă de 500 de metri.
De sub placa de calcar sarmațian apar câteva izvoare, cu un debit semnificativ și constant,
la nord-nord-vest de satul Rotăria, care se direcționează pe un ax vest-est pe o lungime de sub
400 de metri.
Pârăiașele amintite, deși sunt mici, pe timpul verii mențin constant debitul Crasnei din
sectorul superior.
Până dincolo de fosta moșie a lui Michiu, apar sporadic izvoare blânde care seacă uneori
vara, mai puțin cele din albia minoră a Crasnei, așa cum este izvorul amenajat de învățătorul
Florentin Botez, la 200 de metri de cătunul Crasna, din apropierea Plopului multisecular de la
pod și cel denumit de localnici Izvorul Rece.
Un afluent important al Crasnei este cel de la sud de cătunul Crasna, dincolo de interfluviul
La Cer, pe valea ce pleacă din dreptul fostului schit de călugări. Pârăiașul are un curs de circa
1,5 kilometri, confluând, după bararea cursului, cu Crasna, în albia majoră a acesteia, în dreptul
sălciilor și a Izvorului Rece. De la izvoare până la vărsare, la nord de localitatea Crasna-Vaslui,
râul înregistrează o lungime de aproximativ 80 de kilometri.
Râul Vasluieț își are obârșia la nord de satul Poieni, prin confluența cu pârâul Cărbunarul,
adunându-și cei mai mulți afluenți de pe partea dreaptă și doar câțiva mai nesemnificativi din
partea stângă. Din perimetrul comunei Ciortești adună debitul următoarelor pârâuri: Coropceni,
Ciortești și Șerbești.
Râul Vasluieț își croiește albia pe un ax aproximativ NE-SV, meandrând alene, mai ales
la sud de Coropceni, până în apropiere de Barajul Solești, unde formează un luciu de apă de
peste 30 de hectare.
Deși curge aproximativ paralel cu valea Crasnei, obârșia acestuia este mult mai în amonte,
dar confluența cu pârâul Racova se face la sud-est de orașul Vaslui de unde poartă denumirea de
Pagina 40
40 Ciortești 600 - 2023, An Aniversar
Racova, iar de la confluența cu Crasna, cea de râul Bârlad. Râul Vasluieț însumează o lungime
de aproximativ 50 de kilometri.
Albia minoră a râului Vasluieț, la sud-vest de satul Deleni
The minor bed of the Vasluieț river, southwest of Deleni village
Pârâul Coropceni izvorăște din coastele dealului Roman, de la est de satul Coropceni,
având un ax aproximativ est-vest, prin capătul satului, iar din dreptul fostului complex
zootehnic, cotește brusc spre nord-vest, după care o ia spre vest, spre albia majoră a râului
Vasluieț, însumând un traseu de circa 3,5 kilometri.
Pârâul Ciortești își are izvoarele în centrul satului Ciortești, la sud de școală, în
perimetrul izvoarelor puternice care sunt captate de sub placa de calcar și direcționate la câteva
cișmele. Se dirijează spre sud, iar în dreptul fostului C.A.P., din capătul sudic al satului, adună
debitul unui pârăiaș puternic ce vine dinspre est, de la poalele Dealului Morilor. De aici își
continuă cursul spre sud-vest, pentru ca, de la Moară, să cotească spre sud, până dincolo de
podul drumului comunal ce leagă Șerbeștiul de șoseaua Vasluiului, de unde se arcuiește lin spre
sud-vest, până la confluența cu pârâul Șerbești, vărsându-se cu acesta în barajul de dinainte de
șoseaua națională. Lungimea totală a acestuia depășește 5 kilometri.
Pagina 41
Monografia Comunei CIORTEȘTI, Județul Iași 41
Pârâul Șerbești își are obârșia la sud-est de satul Șerbești, numit de localnici Fundătura,
pârăiaș care se scurge spre vest, până la confluența cu un torent temporar dinspre Cantonul silvic,
cotește apoi brusc spre nord-vest, traversând partea sudică a satului, iar de la fostul Magazin
sătesc o ia spre vest, până dincolo de capătul sud-vestic al satului, de unde se direcționează pe
un ax NE-SV, până la confluența cu pârâul Ciortești, de la poalele dealului Comorilor. Împreună
sunt captate în barajul de pământ din apropierea șoselei naționale, iar din acesta, debitul comun
se înscrie spre vest, în albia majoră a râului Vasluieț.
Începând de la sfârșitul anului 2021, rețeaua hidrografică a comunei Ciortești a început să
fie utilizată și în scop edilitar, astfel, satele Ciortești, Deleni și Rotăria au început să beneficieze
de alimentarea cu apă potabilă curentă a gospodăriilor.
Stația de pompare – sistem alimentare cu apă pentru satele Ciortești, Deleni și Rotăria
The pumping station – the water supply system for the villages of Ciortești, Deleni and Rotăria
Lucrările au fost făcute de SC CASREP SA și a presupus forarea a 4 puțuri la adâncimea
de 150 de metri și două captări de izvoare, denumite popular izvorul Botez și izvorul Rece, care,
împreună, au un debit de 10,5 l/secundă și sunt captate în 2 rezervoare de 200 mc și un rezervor
tampon de 50 mc care asigură apa pentru 580 de branșamente din satele Ciortești și Deleni.
Pagina 42
42 Ciortești 600 - 2023, An Aniversar
Bazinul de captare subteran al Izvorului Botez (Rotăria)
The underground capture basin of Botez Spring (Rotăria)
Apa este livrată prin cădere, iar cel mai înalt punct de pe raza comunei este de 468 de
metri. Sunt 4 zone de reducere a presiunii, pentru că ar fi o problemă pentru oameni cu robineții
din casă. Valoarea investiției a fost de 14 milioane de lei, iar finanțarea a fost asigurată de
Ministerul Dezvoltării.
Rezervoare de apă potabilă - satul Rotăria / Rotăria drinking water tanks – Rotăria village
Pagina 43
Monografia Comunei CIORTEȘTI, Județul Iași 43
Rezervoare apă potabilă Ciortești, 2 x 200 mc./ The drinking water thanks of Ciortești, 2 x 200 m3
II.5.c. Izvoare minerale
P
e cursul sectorului mijlociu al râului Crasna și la izvoarele pârâului Crăsnița au fost
identificate câteva izvoare ce prezintă depuneri de natură sulfuroasă și carbonatice cu
calități excepționale de îmbuteliere și consum. Nu este exclus să existe și alte izvoare
cu același proprietăți terapeutice miraculoase în zona noastră de studiu.
Aproape toate izvoarele din acest sector se caracterizează ca fiind bicarbonate, sulfatate,
calcico-magneziene, lipsite de H2S, unele fiind slab feruginoase (se văd amprente bogate de
oxizi și hidroxizi de fier). Acțiunea fierului, combinată cu cea a oligoelementelor activează
numeroase enzime ce intervin în metobolismul celulelor, combătând printre altele și anemiile.
Apa, în ascensiune spre suprafață, traversează numeroase strate argiloase, bogate în
minerale, îmbogățind-o foarte mult. Astfel, apa are un conținut superior de ioni de Fe2+, Cu2+
și Zn2+, fapt care îi permite să influențeze favorabil organismul uman, iar consumul acesteia
regulat poate aduce profunde îmbunătățiri și chiar eradicarea unor boli cronice. Prin analizele
efectuate s-a constatat existența unei concentrații de ioni de argint (apa, în ascensiunea ei spre
suprafață, trece printr-un zăcământ de argint), mai ales pentru cea de la Izvorul Rece, ceea
ce îi mărește valoarea terapeutică. Se știe că, încă din cele mai vechi timpuri, când apărea un
virus mortal, apa era păstrată în vase de argint, care nu permiteau ca acesta să se dezvolte și să
Pagina 44
44 Ciortești 600 - 2023, An Aniversar
distrugă vieți omenești. De asemenea, apa plată de la Crăsnița, care este îmbogățită cu ioni de
argint, poate fi potabilă chiar și în cazul unui cataclism nuclear și ajută la vindecarea definitivă
a unor boli (cancer, ciroză, epilepsie etc.).
Sărurile depuse pe sol, la suprafață, sub forma unei pelicule subțiri, constituie un deliciu
pentru animalele sălbatice sau domestice din zonele înconjurătoare, mai ales în timpul iernii.
Sunt izvoare care chiar și în iernile geroase nu îngheață, fenomen explicabil datorită unei ușoare
salinități și temperaturii mai ridicate, pe care o preia din stratele adânci ale scoarței terestre.
II.5.d. Cascade și pseudocarst
C
ascadele sunt praguri de-a lungul unor cursuri de apă care apar ca urmare a unui strat
mult mai dur decât cel normal. Astfel de cascade sunt întâlnite pe toate pârâurile,
variind de la 0,5 metri până la câțiva metri. Din cauza eroziunii apei, cascadele pot
avea o durată de „viață” de câteva zile, luni sau chiar ani. Pe râul Crasna, mai ales în sectorul
superior, în porțiunea împădurită, pe pârâul Crăsnița, la sud de cantonul lui Tofan, cascadele apar
ca urmare a unor strate de roci dure, în argile vineții sau calcar oolitic, însă acestea nu depășesc
un metru înălțime. Când placa de calcar este subminată pe o suprafață mai mare (cum este cazul
unui torent temporar de la sud-sud-est de satul Ciortești, în apropierea teraselor superioare
din Dealul Cerului), aceasta cedează sub presiunea apei și acțiunii gravitației, micșorându
și suprafața. An de an, placa este măcinată, regresând spre amonte. Calcarul oolitic din zonă
a creat mici formațiuni carstice de tip parietal, precum: scurgeri parietale, placă suspendată,
stalactite și stalagmite, martori de eroziune cu diverse forme, depuneri calcaroase cu fosile,
trovanți ș.a.
Cascada oarbă din Dealul Cerului / The blind waterfall from the Sky Hill
Pagina 45
Monografia Comunei CIORTEȘTI, Județul Iași 45
În loess s-au creat mici grote (la sud-est de satul Coropceni, în ravenele împădurite, pe
un torent temporar de la poalele Dealului Haidan spre Șerbești ș.a.), ravene, martori de eroziune
neuniformi, păpuși de loess etc.
II.6. Vegetația și fauna
II.6.a. Vegetația
O
chiul silvostepic este întâlnit la nord, nord-vest de satul Rotăria, la est și sud de
Șerbești și la nord-est de Coropceni. Petece de pădure de salcâm se întâlnesc pe
torenții temporari de la sud și est de Ciortești, la sud de Coropceni și în alte locuri cu
suprafețe nesemnificative.
Ochiurile de stepă, nemodificate de om, sunt reprezentate de specii caracteristice de
păiuș (Festuca vollesica, Festuca sulcata, Festuca pseudoviva), coliliile și negara (Stipa
joanes, Stipa capillata), grupuri de Agrostis termis etc., întâlnite pe culmile dealurilor înalte
neîmpădurite. Pădurile din jur formează un fragment din marele „ochi silvostepic” al Podișului
Central Moldovenesc, care își are capătul nordic dincolo de municipiul Iași și se continuă înspre
S-SE până aproape de orașul Bârlad.
Din punct de vedere geobotanic, teritoriul depresionar aparține zonei pădurilor cu
următoarele subzone:
Subzona silvostepei cuprinde culmea înaltă a dealurilor Roman, Cerului, Raței, Morii
și Dumbrăvii.
Vegetația pădurilor este formată din Fagus silvatica (fag), Carpinus betulus (carpen)
în părțile cele mai înalte, din Quercus petraea (gorun) și Tilia tomentosa (tei argintiu - în Dealul
Crasnei), Fraxinus excelsior (frasin) și Quercus robur (stejar). Pădurile din preajma satelor
sunt șleauri de deal cu gorun, alcătuită din: gorun, tei, frasin și carpen, la care se adaugă fagul
și stejarul pedunculat. Arboretul este format din salbă moale, salbă râioasă, corn, dârmoz, alun,
mălin, sânger etc.
Locurile înalte cu floră spontană, în special păioasă, se încadrează „ochiurilor de stepă”.
Pătura erbacee este formată de obicei din plante de mull și din câteva specii de ierburi,
care însă nu participă în procent mare, cum sunt: Brachypodium silvaticum, Lathyrus venetus,
Lamium luteum, Gerarium robertianum, Mycelis muralis (tipic)¸ Luzula silvatica (de făget),
Carex pilosa, Galium silvatica, Glechoma hirsuta, Poa nemoralis etc.
Pagina 46
46 Ciortești 600 - 2023, An Aniversar
Subzona silvostepei (vegetația pajiștilor) ocupă toate celelalte teritorii neocupate de
păduri.
Pajiștile, în marea lor majoritate, sunt răspândite pe versanții erodați și afectați de
alunecări și unele șesuri inundabile. Sunt folosite ca pășuni și au o productivitate mediocră,
deoarece sunt amplasate pe terenuri improprii culturilor agricole. În cea mai mare parte sunt
puțin îngrijite, de aceea sunt invadate de buruieni care le depreciază mult calitatea și gradul de
consumabilitate. Eroziunea, alunecările și înmlăștinirea contribuie, de asemenea, la reducerea
suprafeței reale de pădure. Supraîncărcarea cu animale, pășunatul pe timp umed și foarte
timpuriu, târlirea nerațională și lipsa unor măsuri curente de stimulare a autoînsămânțării, de
îngrășare și îmbunătățire a compoziției floristice duc la degradarea accentuată a multor pășuni.
Fagus silvatica / Fagus sylvatica
Asociații cu Poe bulbosa
Este răspândită pe pășuni în curs de degradare. Ea urmează după Festuca vallesiaca.
Este răspândită pe versanții din stânga ai Văii Vasluiețului.
Pajiștile de luncă sunt răspândite pe șesul Crasnei și Vasluiețului cu precădere, și mai
puțin pe șesurile pârâurilor secundare, fiind constituite din asociații de:
– Agropyron repens pe locurile mai ridicate și drenate;
– Lolium perenne la contactul cu versanții;
– Alopecurus pratensis pe terenuri joase și umede;
– Agrostis alba pe terenuri joase și umede.
În afară de graminaceele citate mai sus, care sunt dominante, mai întâlnim leguminoase
ca: Trifolium repens, Medicago lupulina, Lotus corniculatus.
Dintre speciile din alte familii amintim: Plantago media (pătlagina), Plantago major,
Taraxacum officinale (păpădia), Ranunculus repens, Dacus carota, Cichorium intybus etc.
Pagina 47
Monografia Comunei CIORTEȘTI, Județul Iași 47
Pajiștile higrofile cu rogozuri și alte specii caracteristice zonelor umede
Mai reduse ca suprafață, pajiștile de acest fel sunt situate pe porțiunile cele mai joase
ale șesului Crasnei unde, datorită apei freatice sau inundațiilor, apa se menține în exces. Din
această cauză vegetația acestor pajiști este alcătuită din plante cu caracter higrofil mai puțin
valoroase din punct de vedere furajer.
Dintre speciile mai importante, pe astfel de terenuri, sunt diverse specii de Carex, Juncus
și Scirpus, precum și unele graminee ca: Agrostis canina, Calomangrostis pseudophragmites
(stuful).
Gradul redus de acoperire a pajiștilor de coastă are o mare influență asupra dezvoltării
eroziunii de suprafață și adâncime, eroziunea fiind mai mare acolo unde gradul de acoperire
este mai mic. Pajiștile de luncă au o productivitate mai mare decât cele de pe versanți.
Măsuri de îmbunătățire a pajiștilor
Pajiștile de pe șesuri, cu covorul încheiat, se vor întreține și îmbunătăți prin măsuri de
suprafață: eliminarea excesului de apă, grăpări, combaterea buruienilor toxice etc.
Pajiștile cu exces de umiditate vor fi folosite numai ca fânețe. Cele degradate prin
eroziune și alunecări vor fi reînierbate, creându-se pajiști artificiale. Pajiștile artificiale vor fi
folosite în primii ani ca fânețe, apoi ca pășune.
Terenurile cu înclinare mai mare de 30% vor fi folosite numai ca fânețe.
Vegetația cultivată
Principalele plante care se cultivă pe teritoriul Depresiunii Hușilor sunt: grâul, orzul
de toamnă, porumbul, floarea soarelui, rapița, cartoful, ceapa, vița-de-vie, pomii fructiferi. Pe
suprafețe mai mici se cultivă fasole, zarzavaturi și, cândva, cânepă pentru sămânță.
Producția variază de la an la an din cauza instabilității condițiilor climatice, dar și din
cauza neaplicării în întregime a măsurilor agrotehnice corespunzătoare unei bune dezvoltări a
plantelor.
Vegetația segetală
Plantele cele mai frecvente și mai abundente din culturile agricole sunt următoarele:
Convolvulus arvensis, Cirsium arvense, Cynodon dactylon, Setaria glauca (în culturile de
prășitoare și de păioase).
În culturile de prășitoare cele mai frecvente sunt: Echinochloa crus, Setaria glauca,
Chenopodium album, Amarathus retroflexus.
În culturile de floarea soarelui, pe lângă cele arătate mai sus, întâlnim și Orobanche
reticulata.
În culturile de cereale păioase, cele mai frecvente plante sunt: Sinapis arvensis, Setaria
glauca, Stachys annua, Agrostemma githango, Hibiscus triconum, Polygonum convolvulus,
Vicia tetrasperma, Rubus arvalis etc.
Pagina 48
48 Ciortești 600 - 2023, An Aniversar
În culturile de crucifere, cea mai frecventă este Brassica napus (rapița).
În ultimii ani a început să se răspândească în culturi Xanthium strumarium (mărăcinii).
Aceste specii de plante constituie 80% din masa totală a buruienilor de câmp. De natura
și rezistența lor trebuie să se țină seama la stabilirea măsurilor agrotehnice de combatere și a
sortimentului de erbicide utilizate.
II.6.b. Fauna
Î
n zona depresionară întâlnim specii piscicole precum: crapul (Cyprinus carpio), știuca
(Esox lucius), bibanul (Perca), șalăul (Lucioperta lucioperta), carasul (Carassius
carassius), plătica (Abramis brama), svârluga (Cobitis taenia)ș.a.
Păsări: cocorul, egreta cenușie, egreta albă, corbul, graurul, ciocârlia, prepelița,
potârnichea, fazanul, rața sălbatică, pițigoiul de stuf, lebăda (de câțiva ani la Bălătău, pe cursul
mijlociu al Crasnei și la iazul Solești), sticletele, guguștiucul, pescărușul, cioara, uliul.
Reptile: șarpele negru de apă, șopârle.
Mamifere: nurca (Nutriola nutriola), vulpea (Vulpes vulpes), mistrețul (Sus scrofa),
căprioara (Capreolus capreolus).
Insecte: greieri, fluturi, cosași, buburuze, cărăbuși.
Rozătoare: hârciogul, popândăul, șoarecele roșcat.
Cândva, existau în pădurile Crasnei și zimbri, fapt întărit și de descoperirea unor
fragmente de bucranii de acest fel în situl arheologic eneolitic de la Rotăria (circa 5.000 de ani).
Majoritatea solurilor sunt populate cu diverse organisme (insecte, râme, cârtițe, hârciogi),
care fac ca în întreg profilul să existe numeroase neoformațiuni biogene. Coprolite (aglomerări
rezultate din activitatea râmelor), cervotocine (canale de râme sau alte animale mici), culcușuri
și lăcașuri de larve, crotovine (vechi galerii umplute cu material din alte orizonturi sau galerii
goale).
Toate acestea au un efect pozitiv deoarece contribuie la afânarea solului.
În anii secetoși, cu toamne lungi și uscate, șoarecii de câmp sapă galerii numeroase
distrugând cerealele păioase de toamnă și lucernierele.
În grădinile de legume cu soluri grase și umede sunt întâlnite coropișnițele, viermii
sârmă și miriapodele care distrug rădăcinile unor plante.
În solurile din livezi și în apropierea acestora s-au găsit în sol larve de cărăbuș de mai
(Melolontha melolontha) care, prin acțiunea lor, afânează solul, dar și distrug unele rădăcini de
plante și tuberculii cartofilor.
Pagina 49
Monografia Comunei CIORTEȘTI, Județul Iași 49
II.7. Solurile
II.7.a. Studiu pedologic al teritoriului comunei Ciortești
C
aracteristica învelișului de sol o constituie predominarea molisolurilor, iar suprafețe
mai mici ocupă argiluvisolurile (în zona mai înaltă din partea centrală și de vest).
Solurile hidromorfe neevoluate se întâlnesc pe șesul văilor.
Principalii factori care au dus la formarea acestor soluri sunt:
Relieful este unul din principalii factori care a contribuit la formarea și păstrarea lor,
influențând, în mare măsură, asupra repartiției spațiale a precipitațiilor, temperaturii, vegetației,
rocilor de solidificare, eroziunii etc.
Datorită fragmentării și diversității formelor de relief care se întâlnesc (culmi, versanți
cu diferite înclinări, afectați de procese de pantă, văi înguste), atât topoclimatul, cât și solurile
sunt diferite.
Solurile de pe versanți au o evoluție mai înceată decât cele de pe culmi din cauza
drenajului extern mai rapid și cel intern mai redus. Datorită înclinării versanților, gradul de
eroziune este mai mic aici decât pe culmi, unde solurile au un profil normal.
Tot pe versanți întâlnim și asociații de soluri.
Pe șesuri întâlnim soluri aluviale și lăcoviști mlăștinoase.
Vegetația, acționând combinat cu ceilalți factori, a influențat în timp, prin microclimatul
pe care l-a creat, precum și prin directa ei prezență. Prin toate formele ei micșorează considerabil
efectul eroziunii, regularizează scurgerea de suprafață, micșorează acțiunea insolației și a
vântului, favorizează formarea structurii solului, îmbogățește solul cu elemente fertilizante și
stabilizează procesele în pantă.
Clima influențează prin elementele sale – temperaturi, precipitații, vânturi și topoclimate.
Rocile de solidificare sunt reprezentate prin depozite sarmațiene și quaternare, cu
un conținut ridicat de CaCO3, precum cele ale luturilor, marnelor, nisipurilor și depozitelor
fluviatile.
În funcție de aceste roci (cu permeabilități diferite și carbonați) s-au delimitat soluri cu
levigare slabă până la puternică, cu humus mai mult sau mai puțin, cu gleizare.
Pagina 50
50 Ciortești 600 - 2023, An Aniversar
Stratigrafie pedologică / Pedological stratigraphy
Textura în orizontul superior a determinat delimitarea unor varietăți de soluri ce au
textura la suprafață de la nisipo-lutoasă până la argilo-lutoasă. Textura va determina în parte și
modul de afânare, a măsurilor agrotehnice și administrarea îngrășămintelor chimice și organice.
Cernoziomul care ocupă partea inferioară a versanților văii Crasnei s-au format pe luturi
(loess). Cernoziomurile cambice ocupă partea mijlocie și superioară a versanților văii torentului
temporar de la sud de satul Ciortești ș.a. Acumularea de humus este aproape tot atât de intensă
ca și la cernoziomuri, dar levigarea și alterarea sunt ceva mai intense, iar profilul cernoziomului
cambic este bogat în neoformațiuni biogene.
Cernoziomurile și cernoziomurile cambice sunt solurile cele mai fertile. Bioacumularea
este relativ intensă, în alcătuirea humusului predominând acizii humici. În partea superioară, pe
profil, se întâlnesc formațiuni biogene. Neoformațiuni de carbonat de calciu apar în orizontul
Cca sau C.
Sub aspectul fertilității, solurile cenușii se află sub nivelul de favorabilitate al
cernoziomurilor.
Solul brun argiloiluvial este răspândit pe reliefurile cele mai înalte: Dealul Crasnei,
Dealul Cetățuii, Dealul Romanului ș.a.
Bioacumularea este puțin intensă, humusul este alcătuit atât din acizi humici, cât și
fulvici. Climatul fiind mai umed, alterarea este mai intensă, rezultând cantități apreciabile de
argilă, are loc migrarea parțială a coloizilor minerali (argilă și oxizi și hidroxizi de fier) și s-a
format un orizont Bt.
Orizontul solurilor brune argiloiluviale prezintă o nuanță gălbuie, cu neoformațiuni de
oxizi și hidroxizi de fier hidratați sub formă de pete, sub fețele elementelor structurale.
Din punct de vedere al fertilității solurile brune argiloase se află sub nivelul solurilor
cenușii.
Pagina 51
Monografia Comunei CIORTEȘTI, Județul Iași 51
La solurile de pe șes întâlnim următoarele procese pedogenetice:
– carbonatarea se întâlnește la solurile de pe șesuri unde rocile de solidificare au
un conținut ridicat de carbonați. Datorită faptului că solurile sunt la începutul evoluției lor,
carbonații de calciu și magneziu au suferit un proces de levigare. Carbonatarea va determina
formarea unor soluri cu pH slab până la moderat alcalin.
– lăcoviștirea și gleizarea se petrec în prezența continuă sau prelungită de apă stagnantă
în cea mai mare parte a profilului, datorită apei freatice sau a acumulării apei din precipitații, ori
scurgeri de pe versanți pe un strat impermeabil. Se evidențiază la solurile de pe șesul Crasnei
și Vasluiețului.
Apa freatică aproape de suprafață, drenajul extern, argilozitatea unor soluri și
băltirile îngreunează lucrările agrotehnice. De aceea, solurile necesită un ansamblu de lucrări
hidroameliorative.
Microrelieful de alunecări
Alunecările de teren, împreună cu eroziunea areolară și liniară micșorează potențialul
economic al unor terenuri sau le scot complet din categoria terenurilor agricole.
În producerea alunecărilor este obligatorie prezența apei.
Alunecările în valuri sunt cele mai răspândite, dezvoltându-se în condițiile versanților
care secționează complexul sarmatic, format din alternanța de roci permeabile și impermeabile.
Deluviul de alunecare format dintr-un amestec de luturi, argile, marne, nisipuri etc. are
grosimi ce depășesc 5 metri. Prezintă o suprafață de fragmentare sub formă de valuri sau trepte
proeminente cu altitudine variabilă (între 0,5 și 2 metri) și mici depresiuni, uneori umede.
Alunecările în valuri se întâlnesc în cadrul alunecărilor stabilizate, iar alunecările
în trepte se întâlnesc în cadrul alunecărilor active (Șerbești, Ciortești, Deleni, Coropceni).
Neuniformitatea suprafeței versanților face ca scurgerea superficială să fie micșorată.
Litologia depozitelor de suprafață
Depozitele aluviale se aștern peste argilele sarmațiene impermeabile. Aluviunile sunt
alcătuite din pietrișuri mărunte și nisipuri grosiere la partea inferioară, urmate de nisipuri medii
și fine, apoi de argile nisipoase.
Influența antropică
Pe măsura extinderii și intensificării agriculturii, omul a influențat fie în mod pozitiv
procesele de solidificare și evoluție a solurilor, fie în mod negativ, la care adăugăm evoluția
factorilor naturali.
Pagina 52
52 Ciortești 600 - 2023, An Aniversar
Ca influență negativă exercitată de om în cea mai mare măsură, este accelerarea
eroziunii solurilor prin aplicarea unor lucrări agricole în mod irațional ca: nerespectarea
regulilor agrotehnice antierozionale, trasarea necorespunzătoare a drumurilor de exploatare,
îndepărtarea abuzivă a vegetației ierboase cu rol de protecție și conservare a solului, pășunat
necorespunzător etc. care au dus în final la accelerarea eroziunii de suprafață, a eroziunii
torențiale și a alunecărilor de teren.
Exemple de influență negativă a omului se pot observa pe pășunile de pe majoritatea
versanților, care, în prezent, sunt slab acoperiți cu vegetație ierboasă.
Printre lucrările ce se aplicau pentru conservarea și ridicarea fertilității solului amintim:
- pe tot teritoriul fostelor C.A.P.-uri se aplicau o serie de lucrări agroameliorative
ca: arături numai pe linia curbei de nivel, arături cu răsturnarea brazdei în aval; pe
unele suprafețe sau executat scarificări;
- pentru îmbunătățirea însușirilor hidrofizice ale solului, terenurile plantate cu
viță-de-vie și pomi fructiferi au fost desfundate;
- pe șesul luncilor, pentru scoaterea terenului de sub influența apelor freatice
care sunt aproape de suprafață și a inundațiilor, s-au executat lucrări de desecare,
drenuri îngropate și nivelări.
Pentru stabilirea alunecărilor active, care au o mare răspândire pe versanții pârâurilor
Coropceni și Ciortești, s-au plantat suprafețe mari cu salcâm.
Evenimente naturale ce au influențat cursul firesc al oamenilor locului, notate pe
unele cărți religioase de la Schitul Crăsnița:
Din vol. IV al lucrării Surete și izvoade scrise de Gh. Ghibănescu la 1924, aflăm, din
notițele de pe unele cărți bisericești de la Schitul Crăsnița următoarele:
- în postul Sfântului Petru din anul 1730 a fost un mare cutremur ce a dărmat
multe case;
- între 1730 și 1734 a fost văzută pe cer o cometă (stea cu coadă), ce ar fi
cauzat o boală rea la vaci, ce nu se mai pomenise până atunci; au murit aproape toți
stupii de albine;
- în anul 1735 a fost o mare invazie de lăcuste;
- la 1738 a fost o iarnă cumplită, când au murit multe oi de foame, ajungând
căpița de fân la 2 lei, iar vara a fost o secetă mare de „se mânca om pe om”.
- pe 16 iunie 1738 a fost o eclipsă totală de soare.
(Ghibănescu IV, 1924, p. 317-320)
La aceste considerații istorice se adaugă fenomenele secolului XXI: avântul tehnologic
ce a schimbat comportamentul uman și relaționarea interumană, epidemia de Covid 19 din
anul 2020, migrarea forței de muncă în occident odată cu deschiderea granițelor după căderea
comunismului etc.
Pagina 53
Monografia Comunei CIORTEȘTI, Județul Iași 53
II.8. Rezervații și monumente protejate
P
e teritoriul comunei Ciortești sunt câteva locuri care, prin ineditul lor, trebuie a fi incluse
în categoria rezervațiilor și monumentelor protejate:
- Siturile arheologice enumerate la capitolul „Evoluția habitatului uman din
preistorie până în secolul al XVIII-lea”; unele dintre ele sunt încadrate în categoria
șantierelor protejate și cercetate sistematic: situl eneolitic de la Rotăria (5500 de ani);
- Bisericile din satele comunei;
- Pădurea seculară de fagi și goruni din Dealul Crasna și Dealul Cetățuii;
- Flora spontană din dealurile Cerului, Romanului, Dumbrăvii etc. (siminoc,
țintaură, iarba Sf. Ioan, Ciuboțica Cucului, năpraznic, etc.);
- Ape minerale de pe Crasna (Izvorul Rece);
- Izvorul sulfuros al Crăsniței;
- Ivirile la zi ale straturilor geologice (placa de calcar oolitic din centrul satului
Coropceni de lângă școală etc.;
- Flora și fauna rară din pădurile înconjurătoare și din zona de șes;
- Stejarii seculari din pădurile învecinate;
- Plopul multisecular de la sud de cătunul Crasna, care are peste 200 de ani,
fiind cuprins abia de 5 persoane.
II.9. Toponimice și antroponimice
Î
n lipsa unor documente istorice, toponimele sunt singurele dovezi ale existenței într-un
habitat a unei comunități sau a unei persoane. Astfel, denumirea unui loc poate păstra o
uzanță veche, fără logică de multe ori, datorându-se în special scurgerii timpului și, prin
urmare, al dispariției din memoria colectivă locală (Deleni, Șerbești). Antroponimele (nume de
persoane) dăinuiesc de cele mai multe ori ca nume de moșii, de sate (Ciortești, de la boierul
Ciortea), văi, dealuri. Toponimia atribuită unor locuri din sat poate fi legată de evoluția istorică
a acestuia, de unele momente care au marcat conștiința colectivității, de vitejia unor eroi etc.
(Butnaru, 2007, 11).
Nume de persoane
Ursu, Lupu, Vulpe, Iepure etc. sunt nume provenite de la animalele respective. Codreanu
este denumire dată celui care a venit din codru, Scafariu vine de la „scafă” (strachină, căuș),
Grecu, Tătaru, Rusu provin de la specificul național, Condurachi din grecescul „condur”
(pantof). Jitaru era proprietarul unui teren cultivat, iar Vieru era îngrijitorul viei; Levinte este
Pagina 54
54 Ciortești 600 - 2023, An Aniversar
pluralul lui „levent” (om viteaz, voinic); Borș, Dobă, Ungureanu spun de la sine semnificația
numelui (Iordan, 1983, 135-141).
II.10. Răspândirea habitatelor contemporane în comuna Ciortești
P
rivind harta comunei Ciortești, constatăm că majoritatea localităților sunt situate pe
aliniamentul marginal al coastei Iașului și în lunca și primele terase ale Crasnei și
Vasluiețului (Coropceni, Ciortești, Deleni, Șerbești, Rotăria și Crasna).
Răspândirea habitatului pe cele două versante ale culmii dealurilor amintite (est și vest)
este legată de latura economică și comercială, iar pentru partea estică, loc de refugiu și adăpost
față de necontenitele invazii barbare: tătărăști, turcești, poloneze etc., dar și din necesitățile
economice legate de vânat, lemn de foc și construcții, pășunat ș.a.).
Repartizat pe zone, densitatea populației se prezintă astfel:
- aliniamentul văii Vasluiețului: 82 locuitori/km2;
- aliniamentul estic de pe valea Crasnei: sub 60 locuitori/km2.
Ocupația principală a localnicilor din satele comunei Ciortești este agricultura.
Structura generală a satelor este de tip răsfirat, cu o textură neregulată. Unele sate (luate
prin cumul) au un aspect polinuclear (Ciortești și Coropceni). Vechile îndeletniciri, din perioada
anterioară evenimentelor din 1989, precum pescuitul, ocupațiile pomi-viticole, meșteșugurile
artizanale, cultura tutunului, unitățile agrozootehnice (Coropceni, Șerbești, Ciortești etc.) au
dispărut sau sunt în curs de dispariție.
Satele mai noi, precum Rotăria, au o structură răsfirată cu o textură regulată (geometrică).
Pagina 55
Monografia Comunei CIORTEȘTI, Județul Iași 55
II.11. Căile de comunicații
Drumul județean DJ244D – intersecția giratorie cu DC66 Ciortești
The county road DJ244D – the roundabout with DC66 Ciortești
J
udețul Iași dispune de o densă rețea de drumuri, în mare parte modernizate sau în curs
de modernizare.
Căile rutiere sunt repartizate neuniform pe raza județului. La Iași se intersectează mai
multe drumuri modernizate, care apropie orașul de Tg. Frumos, Roman, Pașcani, Botoșani,
Hârlău după cum urmează:
- DN 24 – Iași – Ciortești (sat Coropceni) – Vaslui;
- DN 28 – Roman – Tg. Frumos – Iași – Albița;
- DN 28A – Iași – Tg. Frumos – Pașcani – Moțca;
- DN 28B – Iași – Tg. Frumos – Hârlău - Botoșani.
Pagina 56
56 Ciortești 600 - 2023, An Aniversar
Drumurile naționale
Rețeaua de drumuri naționale de pe teritoriul județului Iași, are o lungime totală de
343,566 km din care 23,597 km traversează municipiile Iași și Pașcani și se află în întreținerea
primăriilor. Serviciul Public de Administrare a Drumurilor Județene Iași, din subordinea
Consiliului Județean Iași, are în administrare o rețea de drumuri județene de 1064,313 km
conform H.G. nr. 540/2000.
Drumurile județene și comunale
Lungimea rețelei de drumuri din județul Iași este de aproximativ 2500 km, din care:
- modernizate – 850 km (34%);
- cu îmbrăcăminți ușoare rutiere – peste 870 km;
- pietruite – 540 km;
- de pământ – 222 km.
Comuna Ciortești beneficiază de 3 categorii de drumuri: drumuri naționale, drumuri
județene și drumuri comunale.
Drumul național DN 24 traversează teritoriul comunei de la nord la sud și face legătura
între localitățile comunei cu Municipiul Iași și Municipiul Vaslui. Pe teritoriul comunei, DN
24 are o lungime de 12 km. Drumul a fost modernizat prima dată în anul 2013, prin turnarea
a trei straturi de asfalt, prin construirea de podețe pentru fiecare gospodărie și prin betonarea
șanțurilor de scurgere a apelor. Drumul a fost lățit cu 75 de centimetri pe fiecare bandă de
circulație, iar o serie de poduri și podețe au fost refăcute în totalitate.
Drumul județean DJ 244D pornește din DN 24 și face legătura satului Coropceni cu
reședința comunei, satul Ciortești și, mai departe, cu localitatea Dolhești.
Dacă până în anul 2016 cel mai important drum asfaltat ce traversează comuna Ciortești
era reprezentat de șoseaua națională Iași – Vaslui (DN 24), ce se întinde pe o lungime de circa
10 km, din anul 2022, reabilitarea de către Consiliul Județean Iași a drumului județean DJ 244D
Coropceni – Ciortești – Dolhești – limita județului Vaslui, spre Huși, cu o lungime de 11,2 km, a
făcut această porțiune de drum să fie una foarte importantă și ușor practicabilă pentru locuitorii
comunei Ciortești.
Recepția finală a lucrărilor la DJ 244D – limită județul Vaslui – Dolhești – Ciortești –
Coropceni a fost realizată în luna august a anului 2022 de către autoritățile locale, primar fiind
la acea dată Alina Apostol, împreună cu reprezentanți ai Consiliului Județean Iași, președinte
fiind Costel Alexe.
Pagina 57
Monografia Comunei CIORTEȘTI, Județul Iași 57
Drumul județean DJ244D / The county road DJ244D
Director DJADP Iași Ciprian CIUCAN, primarul Comunei Ciortești Alina APOSTOL, președintele CJ Iași,
Costel ALEXE – 17 august 2022, recepția lucrării DJ244D
The director of DJADP Iași, Ciprian CIUCAN, the mayor of Ciortești Commune, Alina APOSTOL, the president
of CJ Iași, Costel ALEXE – 17th August 2022, the reception of the work DJ244D
Pagina 58
58 Ciortești 600 - 2023, An Aniversar
Drumul județean DJ 244F (denumit în documente „drum strategic”) pornește din DN
24 și face legătura cu satul Șerbești, și, mai departe, cu localitățile Dolhești și Grozești. Drumul
fost modernizat prin pietruire pe o porțiune de 3 km prin programul SAPARD.
Drumuri locale asfaltate
DC69B fostul DJ244F / DC69B former DJ244F
Pagina 59
Monografia Comunei CIORTEȘTI, Județul Iași 59
Drumul comunal DC65 pornește din DJ244D și face legătura cu satul Rotăria. Drumul
este asfaltat pe toată lungimea și are două benzi de circulație.
DC66 și Podul Crasna – modernizare și reabilitare în anul 2022
DC66 and the Crasna Bridge – the modernization and rehabilitation in 2022
Drumul comunal DC 66 face legătura între satul Ciortești și comuna Răducăneni. În
perioada 1996 – 2004 s-au realizat lucrări de pietruire pe o lungime de 6 km, cu fonduri de la
Ministerul Transporturilor.
În perioada 2007 – 2008 au fost executate lucrări de asfaltare pe o porțiune de circa
2,7 km din drumul care traversează satul Ciortești (de la Primăria Comunei Ciortești spre DN
24) cu fonduri de la Consiliul Județean Iași, iar în anul 2012 s-au realizat lucrări de asfaltare pe
o porțiune de 1,7 km, cu fonduri de la bugetul local.
Lucrări de modernizare prin pietruire și balastare au suportat și drumurile sătești ale
comunei, pe o lungime de 50 km, cu fonduri de la bugetul local.
Drumul sătesc din satul Coropceni a fost pietruit pe o lungime de 3,5 km în perioada
2007 – 2008.
În afară de drumurile enumerate mai sus, comuna Ciortești mai beneficiază de o rețea de
drumuri și străzi de interes local care fac legătura zonelor rezidențiale cu drumurile principale,
unele dintre ele având structură de pământ, în anotimpurile ploioase devenind impracticabile.
Reabilitarea și modernizarea rețelei de drumuri de care comuna beneficiază se află pe
lista de priorități pentru perioada 2021-2027.
Pagina 60
60 Ciortești 600 - 2023, An Aniversar
Astfel, în luna august a anului 2022 a fost realizată de către autoritățile locale împreună
cu reprezentanți CNI, recepția finală a lucrărilor la 2,7 km drumuri din localitatea Deleni,
lucrările executate în grafic au fost realizate de către firma Conest.
Drumuri sătești și secundare – satul Deleni
Village and secondary roads - Deleni village
Comuna Ciortești a primit finanțare prin programul Anghel Saligny, în anul 2022, pentru
alte două drumuri din comună, drumul principal de la Coropceni primind finanțare integrală
pentru asfaltare, iar la Șerbești pentru turnarea stratului doi de asfalt.
Sumele necesare pentru drumul de la Coropceni au fost alocate de la MDLPA, obiectivul
fiind finanțat prin Programul Anghel Saligny, denumit „Modernizare drumuri de interes local în
comuna Ciortești, județul Iași” cu valoarea de 7.586.453,91 lei.
A doua finanțare este una parțială, de 1.5 milioane lei, sumă care va fi utilizată pentru
turnarea stratului doi de asfalt pentru DC69B pe o lungime de aproximativ 3 km, la Șerbești,
proiect denumit „Modernizare prin asfaltare a drumului comunal DC69B și drumuri sătești din
satul Șerbești, comuna Ciortești, județul Iași”, valoarea totală fiind de 3.999.000 lei.
Pagina 61
Monografia Comunei CIORTEȘTI, Județul Iași 61
Transport aerian
Legătura aeriană este asigurată de Aeroportul Internațional Iași, a cărui aerogară,
destinată transportului de marfă și persoane, asigură curse regulate către diferite destinații
naționale și europene.
Populația, ultimul recensământ, migrațiune
Conform rezultatelor Recensământului Populației și Locuințelor realizat în anul 2011,
populația stabilă a județului Iași este de 772.348 locuitori, dintre care 381.844 persoane de sex
masculin (49,44%) și 390.504 persoane de sex feminin (50,56%).
De asemenea, conform Anuarului Statistic al județului Iași – 2019, populația stabilă
(rezidentă) la 1 iulie 2018 este de 792.481 locuitori, dintre care 394.610 persoane de sex
masculin (49,8%) și 397.871 persoane de sex feminin (50,2%).
Anuarul statistic al județului Iași – 2019
Statistical yearbook of Iași county – 2019
Populația urbană (care provine din municipii și orașe) este reprezentată de 367.965
locuitori (46,4% din populația stabilă a județului Iași). Populația rurală este reprezentată de
424.516 locuitori (53,6% din populația stabilă a județului Iași).
La nivelul județului, se remarcă ponderea mai ridicată a persoanelor de sex feminin,
comparativ cu cele de sex masculin.
La nivelul municipiilor și orașelor, se păstrează aceeași tendință, respectiv ponderea
persoanelor de sex feminin este mai ridicată decât cea a persoanelor de sex masculin. În mediul
Pagina 62
62 Ciortești 600 - 2023, An Aniversar
rural, se remarcă faptul că ponderea persoanelor de sex masculin este mai ridicată decât ponderea
persoanelor de sex feminin din totalul populației stabile.
De asemenea, se poate spune faptul că, la nivelul județului Iași, populația rurală deține
o pondere mai ridicată, comparativ cu populația urbană.
Comuna Ciortești s-a încadrat în primul termen de finalizare a recenzării populației,
data de 1 iulie 2022. Datele adunate de recenzori arată că populația comunei Ciortești a scăzut
în ultimii 10 ani cu 464 de locuitori. Dacă la recensământul din 2011, conform INS, Comuna
Ciortești înregistra un număr de 3979 locuitori, recensământul din anul 2022 a raportat un
număr de 3515 locuitori, cu 464 mai puțini.
Pagina 63
Capitolul III.
Așezările umane /
3rd Chapter.
Human settlements
Titlu de proprietate / An ownership title
Pagina 64
64 Ciortești 600 - 2023, An Aniversar
III. 1. Evoluția habitatului uman
din preistorie până în secolul al XVIII-lea
III.1.a. Paleolitic
Șerbești – Dealul Cetățuii
În partea de sud-est a satului Șerbești, la hotarul cu satul Brădicești, pe platoul din
Dealul Cetățuii, au fost descoperite, pe o suprafață de circa 0,5 ha, arme și unelte din silex
patinat, ce datează din paleoliticul superior (peste 12.000 de ani). Au fost găsite numeroase
așchii, gratoare retușate, lame cu creastă (à crête), lame retușate, burine, răzuitoare, nuclee
refolosite sau epuizate etc. Silexul a fost procurat de comunitatea paleolitică din albia Prutului,
de la peste 20 km spre est, deoarece astfel de zăcământ de materie primă nu este semnalat în
zonă.
Descoperire și cercetare: Vicu Merlan, 2004.
Ciortești - Dealul Cerului
Pe Dealul Cerului, între Dolhești, „Valea lui Crăciun” și Ciortești, la o altitudine de 350
de metri, pe un platou cvasiplan, au fost descoperite așchii din silex de Prut, de culoare cenușiealbă, cu urme de patină. Acestea aparțin Paleoliticului superior.
Descoperire și cercetare: Vicu Merlan, 2010.
Rotăria – Dealul La Hârtie
În partea de nord a satului Rotăria, în apropierea pădurii seculare, au fost descoperite
câteva piese din silex de Prut, aparținând paleoliticului superior de tip La Gravette. O piesă
(gratoar) era retușată pronunțat pe partea activă convexă, păstrând evident bulbul de percuție.
Descoperire și cercetare: Vicu Merlan, 2008.
III.1.b. Neolitic - Eneolitic
Pârâul Coropceni (I)
În partea de est a satului Coropceni, pe terasele înalte din dreapta pârâului Coropceni,
pe un monticul cu altitudinea de peste 150 de metri altitudine, în grădina lui Olteanu Marcel,
Pagina 65
Monografia Comunei CIORTEȘTI, Județul Iași 65
au fost descoperite fragmente ceramice roșiatice și cenușii, un gratoar de silex de Prut pe așchie
și chirpici de la locuințe, aparținând civilizației Cucuteni A3.
Descoperire Vicu Merlan, 2009.
Rotăria „Tarlaua lui Balan”
Pe interfluviul, din sudul satului Rotăria, între râul Crasna și pârâul temporar din stânga
interfluviului s-au descoperit fragmente ceramice, chirpici de locuințe, fusaiole și silexuri de
proveniență Cucuteni și geto-dacice de sec. IV-III î.H.
Descoperire de Ioan Balan, Stela Balan, 2004; Cercetare de Vicu Merlan, 2008.
Râșniță de mână din gresie dură, descoperită pe Dealul Runc – Rotăria
The hand grinder made of hard sandstone, discovered on Runc Hill – Rotăria
Situl arheologic Rotăria
Raport arheologic pe anul 2008
Punct: Pe Runc
Cod sit: 162942.01
Obiectivul cercetării a fost salvarea locuinței L1 aflată în perimetrul alunecărilor de
teren din sectorul sudic al sitului eneolitic.
Realizări: săparea integrală a SI, identificarea și demontarea locuințelor L1 și L2 cu
anexa acesteia din urmă. Descoperirea unei gropi menajere (G1) și excavarea sistematică a
umpluturii acesteia. Identificarea unui nou nivel arheologic din epoca bronzului (Cultura
Monteoru).
Situl arheologic Rotăria „Pe Runc” se află la 1 km nord de satul Rotăria din comuna
Ciortești, jud. Iași. Satul este amplasat în bazinul superior al râului Crasna, iar situl arheologic,
Pagina 66
66 Ciortești 600 - 2023, An Aniversar
în apropierea izvoarelor din amonte. Geografic, localitatea Rotăria se află pe latura estică a
Podișului Central Moldovenesc, secționat în acest sector de râul Crasna și afluenții acestuia.
Piese arheologice din colecția artistului Ioan Balan din Rotăria
Archaeological pieces from the collection of the artist Ioan Balan from Rotăria
Din punct de vedere geografic, situl este amplasat pe un promontoriu (interfluviu),
încadrat la vest de râul Crasna, iar la est de un afluent de dreapta al acestuia. Imediat la baza
promontoriului, pe flancul drept, are loc confluența afluentului de dreapta cu râul Crasna.
Promontoriul este impozant, fiind printre cele mai stabile locuri din zonă. Totuși, pe versanții
vestic, sudic și nord-estic prezintă alunecări, unele reactivate în vara anului 2008. Față de albia
majoră a râului Crasna, situată la baza promontoriului, pe latura de vest și sud, care înregistrează
cca. 280 de metri altitudine, platoul superior al sitului arheologic ajunge la peste 330 de metri.
Habitatul eneolitic a fost identificat cu precădere pe botul dealului (promontoriului) care, în
amonte, urcă până la peste 400 de metri în Dealul Covasnei. Geologic, sub nivelul arheologic,
se găsește un strat de loess nisipos, iar sub acesta urmează straturi nisipoase sarmațiene, cu
o vechime mai mare de 10 milioane de ani. Expunerea sudică a promontoriului a asigurat
populațiilor preistorice ce au locuit acest habitat, condiții propice pentru închegarea unei
comunități stabile, fapt dovedit și de bogăția de artefacte descoperite până acum. Pentru a salva
restul de locuință eneolitică (L1) din perimetrul alunecărilor de teren, a fost trasată o S1, pe
direcția N-S cu 20 m lungime și 2 m lățime. Pe lungimea SI au apărut fragmente din chirpici
de la două locuințe cucuteniene și de la o anexă, iar în partea de NE o groapă menajeră (G1).
Locuința nr.1 (L1)
A fost surprinsă între m.1 și m.4, fiind parțial distrusă pe latura nord-estică, de alunecările
de teren și fostul drum de coastă. Locuința continuă și înafara secțiunii spre SV și NNE.
Pagina 67
Monografia Comunei CIORTEȘTI, Județul Iași 67
Căzăturile de perete sunt bine arse, fiind de culoare cărămizie, uneori de un roșu aprins,
dar s-au găsit și resturi de culoare neagră-cenușie, ușor friabile. Unele bucăți erau mari de peste
20 cm, având în compoziție paie și pleavă (pot fi văzute amprentele acestora). Locuința avea o
formă aproximativ dreptunghiulară fiind orientată spre direcția NE-SV cu fața spre sud. Față de
nivelul general, la m. 3 se prezintă ca o ușoară bombare, după care coboară spre S și N. Unele
fragmente din chirpici prezintă urme de fățuială, având amprente de degete, nuiele și pari. În
perimetrul L1 s-au găsit puține fragmente ceramice de calitate mediocră, fără pictură.
Situl arheologic eneolitic din punctul Rotăria - Pe Runc
The Eneolithic archaeological site from Rotăria point - On Runc
Locuința nr.2 (L2) și anexa acesteia (tinda)
De la m.6 la m.12 se întâlnesc căzături de chirpici, fără însă a se prezenta într-o masă
destul de compactă, ca la L1. Din materialul descoperit, s-a constatat existența unor noi
locuințe (L2) cu anexă de tip tindă, pe latura nordică a acesteia. Chirpiciul tindei este mai
friabil și predominant de culoare neagră, fiind întâlnit pe toată lățimea SI (m.6 – m.8). Din
locuința L2 a fost surprins doar peretele vestic, restul continuând în afară, spre est, între
m.8 și m.12. În martorul din partea de est se disting bucăți din chirpici fățuite cu un strat de
argilă fină (cca. 1cm). În general, chirpiciul de la L2 este predominant de culoare cărămizie,
Pagina 68
68 Ciortești 600 - 2023, An Aniversar
mai rar (în interior) de culoare neagră. Ceramica descoperită este rară în comparație cu alte
situri din împrejurimi (Bazga, Dolhești, Armășeni). De la m.12 până la m.20 s-au descoperit
piese sporadice, pietre arse și câteva fragmente din chirpici. În imediata vecinătate a locuinței
(L2) la m.12 (-0,40 m) se conturează o groapă menajeră cucuteniană (G1), având în umplutură
cărbune, cenușă, chirpici și pietre arse. Are o formă aproximativ ovală și se adâncește de la
-0,40 la -0,70 m, dar se continuă spre est, în afara SI. La m.20 au fost găsite câteva fragmente
ceramice de culoare neagră, cu o grosime mică a pereților (0,7cm), dar de calitate foarte bună.
În compoziția pastei se disting cioburi pisate, foarte mici. În zona mediană a fragmentelor se
disting incizii triunghiulare (cu vârful în jos) în șir, aplicate în pasta crudă, înainte de ardere, cu
un obiect specific. După compoziție, pastă, culoare și motive aplicate, ceramica aparține culturii
Monteoru din epoca bronzului. Piese deosebite descoperite în sit:
– statuetă antropomorfă feminină din lut ars de culoare cărămizie. Se păstrează din trei
fragmente, din zona pieptului până la genunchi. Crește progresiv în dimensiune de la piept
spre bazin (unde înregistrează lățimea maximă), apoi descrește spre genunchi. În profil
prezintă o arcuire gradată spre în spate (zona maximă la fese) cu un unghi aproximativ de 30°
(poziția șezând), picioarele sunt împreunate de la genunchi la bazin. L=5cm; l(piept)=1,5cm;
gr.(max)=1cm; l(bazin)=2,5cm; l(genunchi)=0,4cm.
– topor șlefuit dreptunghiular, din silicolit, descoperit la m.18 (-0,60m). Este fin șlefuit pe toate
părțile, cu laturile longitudinale drepte, iar fețele plane. Zona activă a fost îndelung folosită,
fiind vizibile urme de tocire până la aplatizarea tăișului. Acesta are o formă ușor convexă
spre una din laturi. Muchia este curbată, fin șlefuită, fiind mai mică în lățime decât zona
tăișului. Pe o latură, în apropierea muchiei, are o mică neregularitate bombată din timpul
desprinderii pentru a fi confecționată ca unealtă. L=13cm; l(tăiș)=4,5cm; l(muchie)=2,5cm;
gr.=1,5cm.
– topor șlefuit cvasidreptunghiular din silicolit, descoperit la m.18 (-0,60m). Este șlefuit fin
pe ambele fețe și 2/3 dintr-o latură, iar cealaltă latură a suferit deteriorări serioase de la
partea activă (tăiș) până la muchie, tăișul fiind aplatizat prin tocire (folosirea îndelungată),
dar păstrează forma curbă inițială (convexă). Muchia este dreaptă dar preparată grosolan.
L=11,5cm; l(tăiș)=5,5cm; l(muchie)=25cm; gr.=1,2cm.
Piesele recuperate din ruptura nord-estică, afectată de alunecările de teren, prin
periegheze din anii anteriori:
– topor perforat din silicolit, rupt din vechime în dreptul găurii de înmănușare (păstrând
jumătate până la muchie). Este șlefuit pe toate părțile, iar pe pereții găurii de înmănușare
păstrează amprentele perforării prin riduri simetrice. Muchia este ușor curbată (convexă).
L=7cm; l(în dreptul găurii)=5cm; l(la muchie)=3cm; gr.=3cm.
Pagina 69
Monografia Comunei CIORTEȘTI, Județul Iași 69
Resturi de chirpici (locuința nr. 1) / Remains of adobe (dwelling no. 1)
– mojar cvasidreptunghiular din silicolit, cu funcționalitate dublă, rupt pe două laturi din
vechime. În zona ruptă, mojarul a fost ars ulterior, fapt care i-a slăbit rezistența, iar în urma
unei lovituri primite, a fost posibilă distrugerea în această zonă. Pe ambele părți prezintă
concavități, fin șlefuite, mergând cu această șlefuire chiar până pe laturi. În profil are forma
unei lentile cu concavitate dublă, centrală. În concavitățile mojarului se văd urme de pictură
naturală, de culoare roșie și maronie. Piesa a fost folosită pe ambele părți, având astfel o
funcționalitate dublă. A fost descoperit încă din anul 2002 de familia Ioan și Stela Balan din
satul Rotăria. Dimensiuni: gr(laterală) =10,5cm; L=22,5cm; l=18cm; gr.(mediană)=5,5cm.
– fragment de fusaiolă din lut ars de culoare cenușie cu diametrul de 3cm și lățime de 2,5cm.
Per ansamblu, în secțiunea SI au fost descoperite două locuințe (L1 și L2) și o anexă
(tindă) a L2. În latura nord-vestică a L2 a fost identificată o groapă menajeră cucuteniană (G1).
Pagina 70
70 Ciortești 600 - 2023, An Aniversar
Raport arheologic pentru anul 2009
Obiective: Salvarea vestigiilor arheologice din perimetrul alunecărilor de teren prin
efectuarea a încă două secțiuni Ș2 și Ș3 în partea central-estică.
Realizări: A fost trasată o nouă secțiune, Ș2 pe direcția NV-SE cu L=20m și l=2m, la
est de prima cu L=15m. și l=2m.
În secțiunea Ș2, materialul arheologic sporadic a apărut încă de la -0,40 m.
Între m.4 și m.5 a apărut un complex ceramic format din fragmentele a trei vase
reîntregibile. Ceramica este corodată puternic de aciditatea solului. Printre acestea, au fost
descoperite și câteva fragmente de la un vas cu scoică pisată în pastă („Cucuteni C”) care aveau
impresiuni alveolare în zona treimii superioare a vasului.
De la m.3 până la m.5 a fost surprinsă latura de sud-vest a unei noi locuințe cucuteniene
(L3), de formă aproximativ dreptunghiulară. Resturile de locuință erau orientate pe un ax N-S,
probabil cu intrarea spre est (în aval).
Locuința (L3) a fost surprinsă circa ¼. Chirpiciul este ars puternic, având culoare
cărămizie și o duritate mare. Pe o parte este fățuit, având grosimi cuprinse între 3 și 5cm. În
spărtura proaspătă se pot distinge mici goluri de la paie și resturi vegetale carbonizate.
Între m.13 și m.14 a fost identificată o groapă cucuteniană (G2), care s-a adâncit de la
-0,60m la -0,85m, fiind de formă aproximativ ovală. În umplutura sa au fost găsite fragmente
ceramice de grosimi variabile, o piatră de dimensiune mică, cărbuni și câteva oase. Ceramica
descoperită în Ș2/2009 este de calitate bună spre mediocră, fiind, majoritatea, de culoare
cărămizie și într-o proporție mică cenușie și neagră.
Ceramica cu scoică în pastă de tip „C” este slabă calitativ, fiind friabilă.
Câteva fragmente au aplicate tortițe cu gaură, aplicate în apropierea buzei și, rar, tortițe
aplicate de tip buton. Un alt fragment ceramic avea sub toartă două proeminențe, imitând
coarnele de taur (de circa 1 cm), iar pe un alt fragment a fost depistată angola cu amprentele
degetului olarului. Unele fragmente au în compoziție cioburi pisate și nisip cuarțos.
De-a lungul secțiunii Ș2 au fost descoperite:
– așchie din silex (m.6/-0,40m) de Prut, de culoare alb–maronie cu pigmentații roșiatice (de la
oxizii de fier) și cu un mic accident petrogenetic. Este aproximativ plată, cvasidreptunghiulară,
cu L=4cm și l=3,2cm.
Pagina 71
Monografia Comunei CIORTEȘTI, Județul Iași 71
Secțiunea nr. 2 / Section no. 2
Artefacte din silex / Flint artifacts
Pagina 72
72 Ciortești 600 - 2023, An Aniversar
La acesta se distinge clar bulbul de percuție și urme de uzură funcțională.
– microlamă carenată cu retușe spre vârf, fiind prelucrată din silex de Prut de culoare neagră.
Lateral, prezintă o porțiune de cortex rulat și pigmenți albi în compoziție. Dimensiuni:
L=3,5cm; l=1,5cm.
– fragment de lamă (m.3/-0,45m) cu carenă, retușată lateral. Dimensiuni: L=2,5cm; l=2cm.
– fragment de lamă (1/3) (m.13/-0,45m). se păstrează în treimea inferioară, conturându-se
talonul de percuție și undele de șoc concentrice. Este retușată pe ambele laturi, iar pe cea
stângă și pe partea ventrală, silexul este de culoare maronie spre negru cu L=2,5cm; l=1,8cm.
– așchie de silex de Prut de culoare neagră, cu urme de uzură descoperită la m.4/-0,50m.
– lamă realizată dintr-o desprindere neuniformă de nucleu, din silex de Prut, cu retușe laterale.
Nu este vizibil talonul și bulbul de percuție. Dimensiuni: L=4cm; l=1,5cm.
Prin trasarea secțiunii Ș2/2009 a fost surprinsă marginea nord-vestică a sitului la 10
metri de valul din buza abruptului, de pe această latură a versantului.
Vase ceramice fragmentate cucuteniene / Fragmented ceramic vessels of Cucuteni
Pagina 73
Monografia Comunei CIORTEȘTI, Județul Iași 73
Secțiunea Ș3/2009 a fost trasată la 50m est de Ș2 și 100m de abruptul din partea de est.
Are o poziție central-estică. Între m.3 și m.6 din Ș3, au fost depistate fragmente din chirpici de
locuință cărămizii, puternic arse, de la o nouă locuință cucuteniană(L4). Aceasta se prelungește
spre est și vest, ieșind din Ș3. Chirpiciul este fățuit pe una din fețe și prezintă amprente de
la paie sau pleavă. Grosimea chirpiciului este cuprinsă între 5 și 15 cm. În incinta L4 la
m.4/-0,50m, pe latura de est a Ș3, a fost descoperit un complex ceramic de la un vas reîntregibil,
pictat policrom, dar cu vopsea păstrată mediocru. Are motive în spirală.
– La nivelul superior (m.1/-0,40m) au fost descoperite câteva fragmente ceramice de calitate
bună, de culoare neagră, aparținând Epocii Bronzului (civilizația Costișa), iar la -0,50m
fragmente de la un vas de provizii care aveau circa 1cm grosime, iar la exterior amprente de
degete ale olarului în angola aplicată pe pereții vasului.
– Între m.10 și m.12 a fost surprins peretele vestic al unei noi locuințe cucuteniene L5.
Căzăturile de perete de locuință au grosimi de peste 8 cm, fiind de culoare cărămizie, foarte
bine arse și cu urme de lodbe și crengi. În interiorul chirpiciului secționat s-au putut observa
paie carbonizate și chiar bucăți de gresie arse odată cu chirpiciul.
– În spațiul sudic al locuinței L4 (sub masa de chirpici) între m.5 și m.6 (-0,60 – -1,10m) a
fost depistată o groapă de fundare G3 de factură cucuteniană. Aceasta se adâncește de la
-0,60 până la -1,10m. Are o formă aproximativ ovală, adâncindu-se concentric de la Ø(nivel
superior)=1,6m la Ø(fundație)=1,05m.
În inventarul acesteia s-au găsit:
– două fusaiole identice, tronconice de culoare cenușie, cu partea inferioară plată, iar partea
superioară, ușor triunghiulară cu Ø(maxim)=3.5 cm, h=2,8 cm, Ø(gaură)=0,8 cm.
– topor cvasidreptunghiular confecționat din menilit de culoare alb-gălbuie, fin șlefuit, cu
tăișul ascuțit, știrbit pe colțul drept, cu muchia dreaptă fasonată: L=7 cm; l=6 cm; gr=2,5 cm.
– gratoar dublu pe lama din silex de Prut, retușat pe toate părțile. Bulbul de percuție a fost
desprins pentru a fi retușat și a se obține o nouă parte activă: L=4,5 cm; l=1,5 cm.
– bucăți din chirpici negri și cărămizii, neregulați;
– un fragment de os calcinat;
– fragmente ceramice negricioase, friabile;
– cărbuni.
În Ș3/2009 (L=15 m, l=2 m) au mai fost descoperite:
– un vârf de săgeată (m.15/-0,40m) din silex de Prut, de culoare cenușie-negricioasă cu
L=2,8cm; l(baza)=2cm. Este fin cioplit prin tehnica „în pojghiuță” pe ambele părți, iar laturile
sunt retușate fin. La partea inferioară este subțiată pentru a fi introdus într-o tijă din lemn;
– gratoar pe așchie (m.7/-0,40m) din silex de Prut, de culoare neagră. Partea activă este
ușor convexă cu retușe abrupte, care continuă pe ambele laturi. Talonul a fost cioplit prin
desprindere de mici așchii, rămânând vizibile însă bulbul de percuție și undele de șoc –
L=2,7cm; l=2cm;
Pagina 74
74 Ciortești 600 - 2023, An Aniversar
– așchie din silex de Prut cu urme de uzură, descoperite la m.6(-0,40m);
– herminetă (teslă) trapezoidală, confecționată din gresie glauconitică, descoperită la m.14
(-0,40m);
– așchie din silex (m.15/-0,60m) cu o pojghiuță de cortex rulat la partea superioară și cu urme
de uzură. La partea activă are o desprindere specifică de circa 2 cm, triunghiulară. L=4,5cm,
l(bulb)=3cm, l(vârf)=0,5cm;
– gratoar calcinat pe lamă cu partea activă convexă, retușată, descoperit în m.4/+0,50m.
L=4cm, l=2,5cm;
– lamă din silex de Prut de culoare neagră, carenată, cu urme de uzură, triunghiulară în secțiune:
L=2,5cm, l=0,7cm;
– așchie patinată, din silex de Prut descoperită la m.4/-0,60m. L=3cm, l=1,5cm;
– fragment topor cvasidreptunghiular, din care se păstrează circa 1/3. Porțiunea păstrată este
fin șlefuită, fiind confecționat dintr-un șist negru. L=7cm, l=3cm;
– fragment de percutor descoperit în m.3/-0,40 m, confecționat din șist negru rulat, din care se
păstrează doar 1/4 – L=4,5cm, l=3,5cm.
Per ansamblu, în cadrul campaniei din 2009 din punctul Rotăria „Runc” au fost săpate
două secțiuni (Ș2 și Ș3) pe direcția NV-SE, în două locații diferite la 50 m una de alta. Au fost
surprinse parțial 3 locuințe cucuteniene, dar a fost identificat (prin intermediul ceramicii) și un
nivel din Epoca Bronzului, aparținând civilizației Costișa.
Printr-o observație de teren, s-a constatat că situl arheologic din punctul Rotăria „Runc”
este prevăzut cu un val de apărare, val care, se pare, nu a fost ridicat în perioada cucuteniană,
ci, ulterior, în Epoca Bronzului sau La Tène.
Valul are o lungime de circa 300 de metri pe latura de vest (pe direcția de orientare a
promontoriului), fiind ușor înălțat în partea de sud-vest, cam 0,50m, și 0,70m în nord-vest.
Atât pe latura vestică, cât și pe cea estică, se vede o ușoară adâncitură, în imediata vecinătate a
valului, pe interior, ce pare a fi de la un șanț. Valul a fost ridicat pe creasta laturilor, după care,
spre exterior, relieful este abrupt sau semiabrupt.
Lățimea maximă a valului este în amonte nord de 300 de metri, iar în sud de 100 de
metri. Întreaga suprafață a sitului împrejmuit de val este de circa 4500 m² (4,5 ha). Spre sud,
există o porțiune de circa 0,5 ha, unde au fost identificate resturi de civilizație cucuteniană – aici
fiind efectuat primul sondaj de salvare (Ș1/2008), fiind descoperite și două locuințe (L1 și L2)
la circa 50 de metri sud de valul de apărare.
Pagina 75
Monografia Comunei CIORTEȘTI, Județul Iași 75
Ceramică cucuteniană, pictată policrom, cu motive în spirală
Cucutenian pottery painted polychrome with spiral motifs
Nu este exclus ca locuințele din afara valului să aibă o vechime mult mai mare decât
cele din interior.
Părăsirea acestei porțiuni sudice a promontoriului poate fi pusă și pe seama laturii
climatice. S-a observat că ulucul depresionar al Văii Crasna, din partea de vest a sitului,
favorizează, prin direcție și expoziție, un curent longitudinal care, pe timp de iarnă, produce
inversiuni termice, rezultând astfel câteva grade minus față de valea adiacentă adăpostită. La
aceasta se mai adaugă și faptul că latura vestică nu este locuită decât la 10 metri est de val, unde
locul este mai dosit de vânturile năprasnice moldave (crivățul). Meteorologii au sesizat că Valea
Crasnei înregistrează cele mai coborâte temperaturi din Podișul Central Moldovenesc, datorită
orientării pe direcția crivățului siberian (N-S).
La aceasta se adaugă și faptul că pe latura vestică valul păstrat este mult mai înalt și mai
bine conturat (zălog împotriva vânturilor), decât spre est și nord unde e mai mic, abia vizibil,
laturi protejate de dealul din amonte și valea înfundată a pârâului temporar.
Din cele 4,5 ha de teren împrejmuit, doar pe circa 1,5 ha au fost descoperite vestigii
arheologice.
Pagina 76
76 Ciortești 600 - 2023, An Aniversar
Șerbești - În pornituri
În partea de sud-est a satului Șerbești, în apropiere de pădure, a fost identificat un sit
arheologic aparținând civilizației Cucuteni A-B (vechi de peste 5500 de ani), ce se întinde pe o
suprafață de circa 1 ha, pe direcția sud-nord, fiind traversat median de drumul de țară Șerbești
– Dolhești. Au fost descoperite numeroase fragmente ceramice de la vase de uz casnic și de
provizii, dar și de ritual.
Un mic vas reîntregibil era pictat policrom, cu nuanțe roșiatice și ciocolatii cu alb, având
ca motiv geometric spirala. Au fost găsite și câteva unelte din piatră și silex (lame, gratoare,
așchii și nuclee).
Descoperire și cercetare: Vicu Merlan, 1993-2010.
Sceptru din piatră / A stone scepter
Șerbești – Dealul Mândra
În partea de nord a satului, la circa 1 km, pe partea dreaptă a unui pârâu temporar, paralel
cu pârâul Șerbești, a fost descoperit un sit eneolitic, aparținând civilizației Cucuteni A3. Este
dispus pe un ax aproximativ nord-sud, la o altitudine de circa 280 de metri.
Au fost descoperite fragmente ceramice de vase de calitate bună și foarte bună, unele cu
pictură policromă. Domină motivul în spirală, apoi cel liniar și geometric. Fondul picturii este
roșu, arderea foarte bună, ceramica fiind de culoare cărămizie și dură.
Pagina 77
Monografia Comunei CIORTEȘTI, Județul Iași 77
În partea de vest a sitului, pe partea înclinată, au fost scoase la zi fragmente de chirpici
de locuințe și bucăți de la platforme de lut ars (podea).
Din categoria uneltelor s-au găsit: lame cu urme de uzură, așchii, gratoare.
Un gratoar prezintă două parți active, cu retușe pronunțate pe toate laturile. Pe carenă
păstrează urme de cortex rulat. Piesele sunt patinate, fiind aduse probabil dintr-un sit paleolitic
din vecinătate (Dealul Cerului) și refolosite.
Amplasarea:
Situl ocupă trei trepte de relief: platoul superior, terasa mijlocie sub formă de treaptă largă
cu lățimea de peste 20 de metri, ușor înclinată, și treapta inferioară (la „piciorul” versantului).
Toate au un relief antropizat, găsindu-se ceramică până la baza promontoriului. Cetatea naturală
a avut în partea de sud-est un șanț și un val de apărare (analogie cu situl de la Armășeni –
Bunești). Situl se întinde pe o suprafață de peste 0,50 ha.
Descoperire și cercetare: Vicu Merlan, 2009.
III.1.c. Epoca Bronzului
Ciortești – sat
În partea de sud-sud-est a satului, la circa 600 de metri sud de Școală, pe partea stângă
a unui afluent temporal de pe stânga pârâului Ciortești, au fost găsite fragmente ceramice
aparținând Epocii Bronzului (Civilizația Costișa).
Orientarea sitului: SE-NV.
Un fragment are un triunghi cu vârful în jos.
Calitatea : medie spre bună.
Descoperire și cercetare: Vicu Merlan, 2009.
Ciortești – Stația PECO
La 800 de metri nord de Stația PECO și 1 kilometru de fostul SMA Ciortești – Codăești
pe partea stângă a râului Vasluieț, pe prima terasă, au fost găsite fragmente ceramice din
Epoca Bronzului, La Tène și Sântana de Mureș (sec. II-IV). Au mai apărut fragmente de oase
animaliere, fragmente bine arse din chirpici de locuință, de culoare cărămizie, și o lamă de silex
de Prut, fragment cu urme de uzură.
Descoperire și cercetare: Vicu Merlan, 2009.
Șerbești – În pornituri
În aval de situl eneolitic, la baza promontorului, pe partea dreaptă și stângă a pârâului
temporar, au fost descoperite numeroase fragmente ceramice, arme și unelte aparținând
Pagina 78
78 Ciortești 600 - 2023, An Aniversar
civilizației Costișa de la mijlocul epocii Bronzului (peste 3500 de ani). Multe fragmente au
incizate, încă înainte de arderea ceramicii, forme geometrice armonioase (romburi, triunghiuri,
spire etc). Din categoria armelor și uneltelor, cele mai multe sunt confecționate din silex de Prut
(lame retușate, împungătoare, gratoare, așchii retușate etc.).
Descoperire și cercetare: Vicu Merlan, 1993 – 2010.
Piese din bronz / Bronze pieces
III.1.d. Epoca Fierului
Coropceni – Fundătura
În spatele casei cetățeanului Chifan Lică, în partea de nord-est, la 100 de metri, au fost
descoperite fragmente ceramice (buze de oale, chirpici de locuință etc.), aparținând civilizației
geto-dace din sec. IV–II î.H. Situl arheologic are o orientare NE-SV și se întinde pe o suprafață
de peste 1 ha.
Descoperire: Vicu Merlan, 2009.
Pârâul Coropceni (II)
Pe terasele inferioare ale pârâului din estul satului Coropceni, au fost descoperite
fragmente ceramice getice din sec. II-I î.H. (La Tène), de culoare cenușie, de calitate bună spre
slabă.
Informații: Ioan Balan; cercetare Vicu Merlan, 2009.
Rotăria „La Țălina”
La 500 de metri nord, nord-est de Biserica satului D. Țelinii, la pârâu, au fost descoperite
fragmente ceramice geto-dacice din sec. II-I î.H. și Sântana de Mureș (sec. II-IV).
Descoperire: Vicu Merlan, Ioan și Stela Balan; cercetător: Vicu Merlan 2008).
Pagina 79
Monografia Comunei CIORTEȘTI, Județul Iași 79
Deleni – În Vale
În partea de nord-vest a satului Deleni, pe partea dreaptă a pârâului Deleni, la circa 400
de metri de șoseaua Iași – Vaslui, pe terasele inferioare ale pârâului, au fost găsite numeroase
fragmente ceramice din sec. II-IV, aparținând dacilor liberi (Sântana de Mureș).
Descoperire și cercetare: Vicu Merlan 2009.
Ciortești – Coasta Blasâni
La sud de sat, pe partea stângă a pârâului Ciortești, au fost descoperite fragmente
ceramice de culoare cenușie, de calitate foarte bună, aparținând civilizației dacilor liberi pentru
secolele II-IV (Sântana de Mureș). Ceramica este prelucrată la roata olarului, fiind dintr-o pastă
argiloasă de pe plan local.
Descoperire și cercetare: Vicu Merlan, 2009.
Ciortești – Sudul Satului
Pe ambele părți ale pârâului ce izvorăște de la poalele Dealului Morii, pe terasele
inferioare, de la ultima casă până în apropiere de fostul CAP, au fost descoperite resturi din
chirpici de la locuințe, fragmente ceramice, unelte din fier puternic corodat, oase de animale
etc. ce au aparținut geto-dacilor din sec. IV î.H. până în sec II d.H. Printre piesele cele mai
interesante s-au numărat fusaiolele, câteva fragmente de străchini cu brâu alveolar și buton, etc.
Descoperire și cercetare: Vicu Merlan 2009.
Ciortești (SE) – Prisacă
La 200 de metri de ultima casă din sud-estul localității Ciortești, pe partea stângă a
afluentului pârâului Ciortești, pe terasele inferioare, au fost descoperite:
– fragmente ceramice aparținând dacilor din sec. II-IV (Sântana de Mureș), de culoare cenușie
și cărămizie, de calitate bună și foarte bună;
– fragmente ceramice cărămizii, de calitate foarte bună, aparținând civilizației Dridu (sec.
V-VI), cu motive incizate, vălurite și liniare;
– fragmente ceramice medievale din sec. XVI-XVIII, cu smalț alb și verde, de calitate foarte
bună.
Pe terasele înalte au fost descoperite:
– fragmente ceramice aparținând tracilor (Hallstatt), cu ardere bună, de culoare cărămizie sau
neagră, dar cu luciu metalic exterior;
– fragmente ceramice geto-dace din sec. IV-II î.Hr. (La Tène).
În grădina cetățeanului Vasile Siriteanu au fost găsite fragmente ceramice și o vatră de
foc aparținând dacilor din sec II–IV (Sântana de Mureș).
Descoperire și cercetare Vicu Merlan, 2009.
Pagina 80
80 Ciortești 600 - 2023, An Aniversar
Ciortești – Valea Haidanului
Pe Valea Haidanului – în dreptul sitului Mândra, au fost descoperite fragmente ceramice
aparținând culturii Dridu (sec. V-VI) și din sec. XV.
Pe Valea Haidanului, în sectorul mijlociu al pârâului temporar, au fost descoperite, pe
partea dreaptă (nord), fragmente ceramice medievale din sec. XVI-XVIII.
Ceramică dacică / Dacian ceramics
Rotăria – „La Țălină”
La 800 de metri de satul Rotăria, pe culmea Dealului Țălinii, au fost descoperite
fragmente ceramice medievale, ce apar în cultul Răducăneni (sec. XII), de culoare cărămizie,
de calitate foarte bună.
(Descoperire Ioan și Stela Balan; cercetare Vicu Merlan 2008).
Rotăria – „La Țălină”
Topor din fier (cultura Răducăneni) descoperit în 2002.
L = 6,5 cm; l (la media) = 7,5 cm; Ø găuri de înmănușare = 3,5 cm; l (tăiș) = 4,5 cm;
gr. (muchia) = 2,5 cm; gr. (ceafă) = 3 cm.
Topor oxidat cu muchia dreaptă, îngroșat pe colțuri, cu perforație centrală în zona
cefei cu gaură mare de înmănușare. Se subțiază dinspre muchie spre tăiș. Tăișul este ușor
arcuit (convex) cu urme de tocire. Prin înlăturarea zonei oxidate de L = 3 mm, unealta poate
Pagina 81
Monografia Comunei CIORTEȘTI, Județul Iași 81
fi funcțională. În zona cefei prezintă o ușoară arcuire (în perimetrul găurii de înmănușare).
Piesa se află în colecția artistului rotărian Ioan Balan.
Cercetare: Vicu Merlan, 2008.
Topor din fier descoperit la Rotăria
An iron ax discovered at Rotăria
Șerbești – La Bulgărie
În partea de sud-vest a satului Șerbești, pe platoul terasei de la confluența pârâurilor
Ciortești cu Șerbești, până la coada barajului colmatat, au fost descoperite fragmente ceramice
medievale din vremea lui Ștefan cel Mare și mai târziu (sec. XVI-XVIII). Cele mai interesante
piese au fost fragmentele de cahle care decorau exteriorul unor locuințe importante, sau chiar
a bisericilor. Unele cahle dispun la exterior de un strat subțire de smalț bizantin, de culoare
galbenă sau verde.
Descoperire și cercetare: Vicu Merlan, 2009.
Deleni - ,,La Biserică”
La 400 de metri vest de Biserica ortodoxă au fost descoperite fragmente medievale din
secolele XVI-XVII. Sunt de calitate bună, unele fiind pictate cu ocru (înainte de ardere) de
culoare roșie, având ca motive meandrele și șirurile de linii geometrice. Altele au o peliculă de
smalț bizantin de culoare verde și galbenă.
Descoperire și cercetare: Vicu Merlan, 2009
Pagina 82
82 Ciortești 600 - 2023, An Aniversar
III.2. Mărturii medievale despre comunitățile
din comuna Ciortești
III.2.a. Funcții publice în perioada medievală
Uriadnicul sau primarul era primul funcționar domnesc din vechime, fiind ajutat de
către vătăman.
Cămănarii erau cei care strângeau zeciuiala domnească de ceară.
Desetnicii se ocupau cu strângerea desetinelor sau a zeciuielilor din pâine, vin și stupi.
Goștinarii erau însărcinați cu adunarea veniturilor domnești de pe oi.
Bezmenarii adunau bezmenul sau impozitul pe casele aflate în perimetrul domnesc.
Deșugubinarii se ocupau cu adunarea amenzilor (gloabelor) pentru crime, bătăi, furturi
ș.a. (Melchisedec 1869, 37-39).
Printre numeroasele obligații ale cetățenilor satelor amintim: ilișul, braniștea, bezmenul
de ceară, sulgiul, iclavița de siliște.
Clucer = dregător care se ocupa cu aprovizionarea curții domnești.
Hatman = boier însărcinat de domn cu comanda întregii armate.
Vornic = mare dregător din sfatul domnesc, conducător al curții domnești (cu drept de
judecată asupra întregii țări).
Medelnicer = dregător la curte care turna domnului apă ca să se spele pe mâini și servea
bucatele.
Boier velit = boier de rangul I.
Pitar = dregător însărcinat cu pregătirea și distribuirea pâinii la curtea domnească;
Comis = mare dregător care avea în grija sa caii și grajdurile curții domnești, precum și
aprovizionarea cu furaje.
Vistiernic = mare dregător care avea în grija sa tezaurul țării, repartizarea și încasarea
dărilor.
Ofat = întâiul boier al sfatului domnesc, șef al cancelariei domnești, care redacta
hotărârile luate de domnitor și sfatul domnesc, pe care le întărea cu pecetea domnului.
Piser = secretar domnesc.
Paharnic = dregător de curte, membru al sfatului domnesc, care se îngrijea de băutura
domnului. Avea ca subalterni pe utari, tripaharnici, pivnicer și paharnicel.
Vechil = persoana care supraveghea și conducea munca pe moșie (administrator).
Stolnic = dregător de curte care se îngrijea de masa domnului.
Pagina 83
Monografia Comunei CIORTEȘTI, Județul Iași 83
III.2.b. Viața satului
S
atul românesc tradițional este, în concepția țărănească, un teritoriu sacru, un centru al
lumii, cu ulițele, porțile, fântânile, dispunerea odăilor, a ferestrelor, a beciului, a sfârlezei
de lemn de la streașină. Casa este, la rându-i, un alt centru al lumii – mai exact, vatra,
focul, altarul familiei. Un teritoriu sacru este și hotarul satului, „moșia”, un bun care vine de la
„moși-strămoși”, adică un bun moștenit. Țăranul român este prizonier voluntar în acest spațiu
în ca
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.