Document

◉ Monografia Comunei Ciortesti

Tip
Document
Pe site-ul primăriei
◉ Monografia Comunei Ciortesti.pdf
Emitent
Comuna Ciortești, jud. Iași
Pagini
238 (text recunoscut automat din scanare)
Pagina sursă
Cum citez acest document

Document, „◉ Monografia Comunei Ciortesti”, Comuna Ciortești, jud. Iași. Sursa: http://www.primariaciortesti.ro/doc/Monografia/Monografia Comunei Ciortesti - criptat.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/ciortesti/72571-monografia-comunei-ciortesti, 07.11.2026)

Fișier creat
09.08.2023
Fișier modificat
18.09.2023
Arhivat
07.11.2026

Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

MONOGRAFIA Comunei Ciortești Județul Iași The Monography of Ciortești Commune, Iași County CIORTEȘTI 600 2023 – AN ANIVERSAR Ciortești 600 – 2023, An Anniversary Year

Pagina 2

Redacția: Editor: Petru RADU Redactor: Mihaela ANTIPA Grafică & DTP: Mihaela ANTIPA Ediție apărută cu sprijinul autorităților locale din Comuna Ciortești, județul Iași Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României BOTEZATU, MIHAELA Monografia comunei Ciortești - județul Iași / Mihaela Botezatu (coord.), prof. Vicu Merlan, Maricica Grigoriu. - Ed. a 2-a, reviz. și adăug.. - Iași : Sedcom Libris, 2023 Conține bibliografie ISBN 978-973-670-640-0 I. Merlan, Vicu II. Grigoriu, Maricica 908 Copyright © 2023, SEDCOM LIBRIS Această carte este protejată prin copyright. Toate drepturile asupra prezentei ediții aparțin SEDCOM LIBRIS (Editura), Iași, România (J221359-1991, RO 1972163). Reproducerea integrală sau parțială, stocarea, multiplicarea și difuzarea prin orice mijloace (pe suport de hârtie, prin copiere, xeroxare sau scanare, în format electronic, audio sau video, pe internet sau prin diverse alte rețele etc.) a conținutului acestei cărți, cu scop comercial sau gratuit, fără permisiunea acordată în scris a deținătorului copyright-ului, este interzisă și reprezintă o încălcare a legislației în vigoare cu privire la protecția proprietății intelectuale, infracțiunea fiind pedepsită civil și penal. Editura SEDCOM LIBRIS acreditată CNCSIS Adresa: Șos. Moara de Foc nr. 4, cod 700527, Iași, România Informații, comenzi și propuneri de editare sau colaborare: Tel.: +40 232 242 877; +40 232 234 582; E-mail: [email protected] www.portokal.ro www.editurasedcomlibris.ro

Pagina 3

Mihaela Botezatu (coordonator) Prof. Vicu Merlan Maricica Grigoriu MONOGRAFIA Comunei CIORTEȘTI Județul Iași Ediția a II-a, revizuită și adăugită Editura SEDCOM LIBRIS Iași, 2023

Pagina 4

Pagina 5

Monografia Comunei CIORTEȘTI, Județul Iași 5 Prefață C ea mai recentă Monografie a Comunei Ciortești a fost publicată în anul 2011, de autorii prof. Vicu Merlan și bibliotecar Maricica Grigoriu, la editura Panfilius din Iași, cu sprijinul financiar al autorităților locale din Comuna Ciortești de la acea vreme. Lucrarea de față vine să o completeze cu informații noi, această nouă ediție dorindu-se a fi o aducere la zi cu toate investițiile, proiectele și realizările care au schimbat fața comunei Ciortești în ultimii 12 ani. Astfel, în lucrare a fost adăugat un capitol nou, intitulat „Investiții și Proiecte”, în care vor fi prezentate toate acestea: de la construirea noului sediu al Primăriei, la ridicarea Căminului Cultural în satul Coropceni, reabilitarea și extinderea Căminului Cultural de la Ciortești, construirea unei grădinițe noi în satul Șerbești, construirea și modernizarea a trei școli în satele: Ciortești, Coropceni, Rotăria; înființarea rețelei de apă de aproximativ 37 km lungime pentru satele Ciortești, Deleni și Rotăria și racordarea la apă potabilă a peste 640 de gospodării, cu captarea izvoarelor Izvor Botez și Izvorul Rece din Crasna. Infrastructura rutieră a fost dezvoltată și ea, în mod considerabil – s-au asfaltat peste 20 de kilometri de drumuri comunale și sătești în toate cele 5 sate ale comunei, tot în acest interval de timp. Totodată, trebuie menționat că întregul capitol de „Investiții și Proiecte” are ca bază prezentarea investițiilor ce au fost realizate după anul 2016, când cârma conducerii a fost preluată de primarul Alina Apostol care este acum la al doilea mandat. Primele capitole din volum, ce cuprind cercetările istorico-geografice ale autorului prof. Vicu Merlan, și fac referire la ținuturile comunei Ciortești, nu au suferit modificări esențiale față de monografia publicată în anul 2011. Comuna Ciortești este o comună din județul Iași, regiunea Moldova, România, formată din satele Ciortești (reședința), Coropceni, Deleni, Rotăria și Șerbești. Așezare: Comuna se află la marginea sudică a județului, pe malul stâng al râului Vasluieț, acolo unde acesta primește apele afluenților Coropceni și Ciortești. Este străbătută de șoseaua națională DN 24, care leagă Iașul de Vaslui. La Coropceni, din acest drum, se ramifică șoseaua

Pagina 6

6 Ciortești 600 - 2023, An Aniversar județeană DJ 244D, care duce spre sud-est, la Dolhești, și mai departe, în județul Vaslui, la Bunești-Averești, Duda-Epureni și Huși. Populația În urma recensământului din anul 2022, conform INS, Comuna Ciortești înregistra un număr de 3.515 locuitori, cu 464 mai puțini față de recensământul din anul 2011, când populația comunei se ridica la numărul de 3979 locuitori. Suprafața – 64,7 km², respectiv 6720 hectare. Stema Comunei Ciortești – descriere și semnificație Stema (herb, blazon) reprezintă semnul simbolic (zugrăvit pe drapel, monede, ștampile) al unei țări, al unui oraș sau al unei comune și este concepută după regulile heraldicii. Heraldica este disciplina auxiliară a istoriei, care se ocupă cu studiul stemelor statelor, cu blazoanele caselor domnitoare, familiilor nobiliare, orașelor și comunelor. Astfel, stema trebuie să cuprindă un scurt istoric al localității, anul atestării documentare a acesteia și caracteristici generale ale reliefului. Stema este constituită dintr-un ansamblu de semne distinctive și simbolice (scut, figuri heraldice, elemente exterioare ale scutului, incluzând cimierul, coroana, susținătorii, pavilionul, deviza) care alcătuiesc blazonul unei persoane, al unei instituții sau stat, exprimând atributele sale. Semnificația stemei Comunei Ciortești a fost aprobată în Consiliul Local încă din 2007. Descrierea stemei Comunei Ciortești Scut antic, tăiat, argint și roșu. În partițiunea superioară, pe argint, un dragon ieșind, verde, limbat cu roșu, ținând o cruce de aur cu talpa ascuțită în gheara dreaptă; colții și ghearele de aur. În partițiunea inferioară, pe roșu, o spadă (cu garda în sus) și o cheie, încrucișate („în săritoare”), ambele de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint, cu un singur turn. Semnificația stemei Comunei Ciortești: Dragonul cruciat este stema prezumtivă a descălecătorului satului Ciortești. Spada și cheia sunt preluate din stema familiei Miclescu, ai cărei membri au ctitorit biserica din satul Șerbești, component al comunei. Coroana murală de argint, cu un singur turn, semnifică statutul de comună.

Pagina 7

Monografia Comunei CIORTEȘTI, Județul Iași 7 Foreword T he most recent Monography of Ciortești Commune was published in 2011, by the authors prof. Vicu Merlan and the librarian Maricica Grigoriu, at Panfilius Publishing House in Iași, with the financial help from the local authorities of Ciortești Commune at that time. The present work is completing it with new information as this new edition wants to be an update with all the investments, projects and achievements that have changed the face of the Ciortești Commune in the past 12 years. Thus, a new chapter was added to the work, called “Investments and Projects”, in which everything will be presented: from the construction of the new Mayor’s Office to the construction of the Cultural Home in Coropceni village, the rehabilitation and expansion of the Cultural Home in Ciortești, the construction of a new kindergarten in Șerbești village, the construction and modernization of three schools in three villages: Ciortești, Coropceni, Rotăria; the establishment of the water network of approximately 37 km long for the villages of Ciortești, Deleni and Rotăria; the connection to drinking water of over 640 households, with the capture of the springs Izvor Botez and Izvorul Rece from Crasna. The road infrastructure was also developed considerably – more than 20 kilometers of communal and village roads were paved in all the 5 villages of the commune, also during this period of time. Furthermore, it should be mentioned that the entire chapter of “Investments and Projects” is based on the presentation of investments that were made after 2016, when the management was taken over by the mayor Alina Apostol who is now in her second term. The first chapters of the volume that include the historical-geographical researches of the author Prof. Vicu Merlan that refer to the lands of the Ciortești commune, have not been changed in comparison to the monography published in 2011. Ciortești commune is a commune in Iași county, Moldova region, Romania, consisting of the following villages: Ciortești (residence), Coropceni, Deleni, Rotăria and Șerbești. Location: The commune is located on the southern edge of the county, on the left bank of the Vasluieț river, where it receives the waters of the Coropceni and Ciortești branches. It is crossed by the national road DN 24 that connects Iași and Vaslui. At Coropceni, from this road,

Pagina 8

8 Ciortești 600 - 2023, An Aniversar the county road DJ 244D branches off, which leads to the southeast, to Dolhești, and further, in Vaslui county, to Bunești-Averești, Duda-Epureni and Huși. Population After the census in 2022, according to the National Institute of Statistics, Ciortești commune registered a number of 3,515 inhabitants, 464 less than the census in 2011, when the population of the commune was 3,979. Area: 64,7 km², respectively 6720 hectares. The coat of arms of Ciortești commune: description and meaning The coat of arms (herb, blazon) represents the symbolic sign (painted on the flag, coins, stamps) of a country, a city or a commune and it is designed according to the heraldry rules. Heraldry is the auxiliary subject of history that deals with the study of the coats of arms of states, with the coats of arms of ruling houses, noble families, cities and communes. Thus, the coat of arms must include a brief history of the commune, the year of its documentary attestation and general features of the relief. The coat of arms is made up of several distinctive and symbolic signs (the shield, heraldic figures, external elements of the shield, including the crest, the crown, supporters, the flag, the logo) that make up the coat of arms of a person, an institution or a state, expressing its attributes. The meaning of the coat of arms of Ciortești commune was approved by the Commune Council since 2007. Description of the coat of arms of Ciortești Commune An antique shield, cut, silver and red. On the upper part, on silver, an issuant green dragon, with a red tongue, holding in its right claw a pointed cross gold; golden fangs and claws. On the lower part, on red, a sword (with the guard up) and a key, crossed (“in jumpers”), both in silver. The shield is stamped by a silver mural crown with only one tower. The meaning of the coat of arms of Ciortești Commune : The crusader dragon is the presumptive coat of arms of the dismounter of Ciortești village. The sword and the key are taken from the coat of arms of the Miclescu family, whose members founded the church in Șerbești village that is a part of the commune. The silver mural crown, with only one tower, signifies status as a commune.

Pagina 9

Monografia Comunei CIORTEȘTI, Județul Iași 9 Ciortești 600 – 2023, an aniversar P entru Comuna Ciortești, anul 2023 nu va fi unul obișnuit, ci unul aniversar, având în vedere că se împlinesc 600 de ani de la prima atestare documentară a celei mai vechi localități din componența comunei Ciortești, anume satul Șerbești, atestat documentar la data de 31 martie 1423, conform unui document de la acea dată și care atestă existența satului Șerbești, aflat atunci în stăpânirea panului Șerbea de la Vaslui, boier martor în Sfatul Domnesc, de la care își trage și numele. Componența comunei Ciortești a suferit de-a lungul istoriei diferite modificări, iar cercetările istorice au descoperit câte o dată de atestare documentară diferită pentru fiecare sat în parte, însă vom lua ca referință cea mai veche dată de naștere a unei comunități ciorteștene, anume cea de la 1423, a satului Șerbești. Pentru celelalte sate componente avem, cronologic, următoarele date: Satul Ciortești atestat documentar din anul 1523, regăsindu-se și în cartea lui Ion N. Oprea VASLUI. ITINERARII. Locuri – Oameni – Fapte, vol. 2, pag. 184, Editura PIM, 2010 – „Sat mare, Ciorteștii așezat într-un hârtop la izvoarele Balosinei, atestat documentar încă din 1523, cu nume venit de la unul Ciortea – spune M. Costăchescu în „Documente moldovenești...” p.440.”. În iunie 1605 este emis un act de întăritură a unei proprietăți din Ciortești. Satul Coropceni este atestat documentar în anul 1639. Însă, la 30 mai 1598, Ieremia Movilă întărește o parte din satul Coropceni, cu uric de la Alexandru cel Bun. Satul Deleni este atestat documentar în anul 1830, când s-a format din cătunele DeleniDeal și Deleni-Vale. Satul Rotăria este înființat relativ târziu, abia la 1871, din trupul moșiei Crasna. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Comuna Ciortești făcea parte din plasa Crasna a județului Vaslui și era formată din satele Ciortești, Șerbești, Pribești, Deleni, Coropceni și Crasna. În 1931, satul Pribești a fost transferat comunei Codăești, comuna rămânând cu satele Ciortești, Coropceni, Deleni și Șerbești.

Pagina 10

10 Ciortești 600 - 2023, An Aniversar În 1950, comuna a fost transferată raionului Codăești și apoi (după 1956) raionului Iași din regiunea Iași. Abia în anul 1968 comuna Ciortești a trecut, în componența actuală, la județul Iași, însă actul de naștere a comunei rămâne cea mai veche atestare documentară, cea de la 1423. Cu această ocazie, la ceas aniversar pentru comunitatea din Ciortești, Primăria și Consiliul Local vor organiza pe întreg parcursul anului un calendar de evenimente culturaleducative pentru a marca așa cum se cuvine cei 600 de ani de la prima atestare documentară a primei comunități ciorteștene.

Pagina 11

Monografia Comunei CIORTEȘTI, Județul Iași 11 Ciortești 600 – 2023, an anniversary year F or Ciortești commune the year 2023 will not be an ordinary one, but an anniversary one, considering that it has been 600 years since the first documentary attestation of the oldest locality in Ciortești commune, namely Șerbești village, documented on 31st March 1423, according to a document of that date and which certifies the existence of Șerbești village, which was then in the possession of pan Șerbea of Vaslui, a boyar in the Royal Council from which it has got its name. The composition of Ciortești commune has been changed throughout history, and historical research has discovered a different date of documentary attestation for each individual village, but we will take as a reference the oldest date of birth of a Ciortești community, namely the one in 1423 of Șerbești village. For the other component villages, we have, chronologically, the following dates: Ciortești Village documentary attested in 1523, also found in the book of Ion N. Oprea VASLUI. ROUTES. Places - People - Facts, vol. 2, page 184, PIM Publishing House, 2010 - “A large village, Ciortești, located in a valley at the springs of Balosina, documented since 1523, with a name derived from one Ciortea - says M. Costăchescu in “Moldovan Documents...” p. 440”. Then, a strengthening deed of a property in Ciortești was issued in June 1605. Coropceni Village was documented in 1639. But, on 30th May 1598, Ieremia Movilă strengthens a part of Ciortești village, with uric from Alexandru cel Bun. Deleni Village was documented in 1830 when it was made of the hamlets Deleni-Deal and Deleni-Vale. Rotăria Village was established relatively late, only in 1871, from the body of the Crasna estate. At the end of the 19th century, Ciortești commune was part of the Crasna network of Vaslui county and was made by the villages: Ciortești, Șerbești, Pribești, Deleni, Coropceni and Crasna.

Pagina 12

12 Ciortești 600 - 2023, An Aniversar In 1931, Pribești village was transferred to Codăesti commune, the commune remaining with the villages: Ciortești, Coropceni, Deleni and Șerbești. In 1950, the commune was transferred to Codăești district and then (after 1956) to Iași district of Iași region. It was only in 1968 that Ciortești commune passed, in its current composition, to Iași commune, but the birth certificate of the commune remains the oldest documentary attestation, the one of 1423. On this occasion, on the anniversary of the Ciortești community, the Mayor’s Office and the Local Council will organize throughout the year a calendar of cultural-educational events to properly mark the 600th anniversary of the first documentary attestation of the first Ciortești community.

Pagina 13

Capitolul I. Istoricul cercetărilor / 1st Chapter. Research history Harta Moldovei la 1541 / The Map of Moldova in 1541

Pagina 14

14 Ciortești 600 - 2023, An Aniversar I.1. Istoricul cercetărilor arheologice și istorice P entru epoca străveche, medie și contemporană, studii asupra identificării și repartiției habitatelor de pe Valea Crasnei și cea a Vasluiețului, sunt făcute de arheologii N. Zaharia, Mircea Petrescu-Dîmbovița, Emilia Zaharia, M. Brudiu, Vasile Chirica, Marcel Tanasachi, Vicu Merlan (Zaharia și colab., 1970; Brudiu, 1974; Chirica, Tanasachi, 1984; Merlan, 2009, Merlan, 2010). Un aport deosebit la stabilirea originii toponimice a localităților l-au avut C. Chiriță și alții (Chiriță, 1893). Cercetări de teren zonale sunt întreprinse de cercetătorul Vasile Chirica, studii pe care le prezintă în Repertoriul Arheologic al Județului Iași, volumul I, în anul 1984 (Chirica, Tanasachi, 1984). În anul 2008 este executat primul sondaj arheologic preventiv în punctul Rotăria-Runc, într-o așezare străveche de peste 5500 de ani, aparținând civilizației Cucuteni A3 (Merlan, Salomeia, 2009, 2010), fiind continuat și în 2009 pe o suprafață mai mare din situl arheologic. La acestea se adaugă studiile și articolele privind viața și evoluția comunităților locale. I.2. Istoricul cercetărilor geografice Î nsemnări și observații de călătorie asupra spațiului studiat le întâlnim în Descriptio Moldaviae a lui Dimitrie Cantemir (Cantemir, 1973) ș.a. În anul 1883 institutorul V. Sârghinescu aduce referiri esențiale privind geografia depresionară în lucrarea Geografia județului Fălciu (Sârghinescu, 1883). Un alt studiu, care prezintă tabloul vieții economice și sociale de la sfârșitul secolului al XIX-lea, este cel realizat în anul 1884 de către M. Leondari, intitulat Descrierea Județului Fălciu. La 1886, A. Gorjan, „inspirat” de lucrarea învățătorului V. Sârghinescu, publică o nouă lucrare: Geografia județului Fălciu, îmbunătățind și aducând în actualitate noi elemente geografice (Gorjan, 1886). Referiri la unele teritorii din Ținutul Fălciului le întâlnim și la Gheorghe Ghibănescu, în Surete și Izvoade (Ghibănescu, vol. I-VI, 1888). În 1893, C. Chiriță, în Dicționarul geografic al județului Fălciu, aduce informații prețioase privind toponimia, hidrografia și populația satelor, comunelor și târgurilor fostului județ Fălciu (Chiriță, 1893).

Pagina 15

Monografia Comunei CIORTEȘTI, Județul Iași 15 În anul 1903, Ion Simionescu marchează depozitele sarmatice ce apar la Repedea (Iași) și continuă cu cele de la Schitu Duca, Coropceni, Ciortești, Bunești până la Huși (Simionescu, 1903). Apoi, în 1922, M. David face un studiu amplu asupra stratului geologic care este identificat la Iași, apoi la Coropceni, și spre vest, la Bunești, Codăești, până la Băcești (David, 1922). Studiile sunt aprofundate de către M. Macarovici, care vorbește despre Chersonianul fosilifer dintre Siret și Prut, identificându-l în Dealul Crasnei, în fâșia de trecere de la Sarmațianul mediu la cel superior, cu un subetaj reprezentat de „nisipurile de Bunești” (Jeanrenaud, 1995). Acestea se găsesc într-o structură încrucișată de facies fluvio-lacustru, cu aflorări la Coropceni, Bunești, Armășeni, dar și pe partea opusă a dealului, la Arsura (în ravena din zona de nord-vest a satului). (Alina Lazăr, 2001, 7; observații: Merlan, 2007). Aspecte esențiale ale geografiei și geologiei locale sunt publicate și în Geologia Podișului Central Moldovenesc a lui Pierre Jeanrenaud (Jeanrenaud, 1971) și în lucrarea Podișul Moldovei avându-i ca autori pe I. Gugiuman, V. Cârcotă și V. Băican (Gugiuman, Cârcotă, Băican, 1980). Harta Moldovei la 1774 / The Map of Moldova in 1774

Pagina 16

Capitolul II. Cadrul natural / 2nd chapter. The natural setting Colinele Ciorteștilor / The hills of Ciortești

Pagina 17

Monografia Comunei CIORTEȘTI, Județul Iași 17 II.1. Poziția și limitele geografice II.1.a. Evoluția paleogeografică a zonei Î n evoluția paleogeografică a Podișului Moldovenesc au existat două etape: faza marină și faza continentală. Începutul evoluției paleogeografice în regiune îl găsim în Neogen, odată cu formarea Mării Sarmatice (faza marină). Afluxul de sedimente aduse de râurile carpatice și cele ale platformei ruse au determinat creșterea progresivă a stratelor aluviale cu material erodat și transportat de pe uscat, astfel încât, în decursul a câtorva milioane de ani, linia țărmului Mării Sarmatice s-a deplasat mereu spre sud-est, pe fondul unor mișcări orogenice (de ridicare a Carpaților). Abia la sfârșitul ponțianului suprafața studiată devine uscată. În cea de-a doua fază, cea continentală, râurile încep să „sculpteze” relieful înconjurător, croind înfățișarea pe care o vedem astăzi. Remanierea continuă sub acțiunea rețelei hidrografice în levantin și cuaternar, generează un relief alcătuit din văi subsecvente și obsecvente, puternic erodat, vizibil și astăzi, mai ales în urma unor viituri puternice de primăvară sau vară (Gugiuman, 1959, 23-28). II.1.b. Așezarea geografică a comunei Ciortești C omuna Ciortești se găsește la contactul dintre Podișul Central Moldovenesc și Platforma pliocenică moldovenească. Spre nord se mărginește cu prelungirea longitudinală a culmii estice a Podișului Central Moldovenesc, culme ce trece de orașul Iași, la est, cu Depresiunea Bohotin-Moșna, la vest cu Valea Vasluiețului, iar la sud cu Valea Crasnei și Dealul Cetățuii. Poziția actuală ocupată de satul Rotăria și satul Șerbești a suferit o scufundare tectonică de mici proporții, probabil după retragerea Mării Sarmatice (în urmă cu peste 10 milioane de ani). Altitudinea maximă a reliefului zonal este de 410 m în Dealul La Hârtie, urmat cu peste 300 m în Dealul Cerului, Dealul Roman, Dealul Cetățuii etc. Comuna Ciortești se află la 40 km de orașul Iași și la aceeași distanță față de orașul Vaslui, fiind învecinată la nord-vest cu comuna Schitu Duca, la nord-est cu comuna Costuleni și Răducăneni, la sud-est cu comuna Dolhești, la sud cu comuna Miclești, jud. Vaslui, iar la sudvest cu comuna Codăești, jud. Vaslui.

Pagina 18

18 Ciortești 600 - 2023, An Aniversar II.1.c. Cadrul geografic general P erimetrul studiat în lucrarea de față cuprinde mai multe zone geomorfologice, care se suprapun peste unitatea structural-tectonică ce corespunde Platformei Moldovenești. Platforma Moldovenească este delimitată la vest de Valea Moldovei, pe un aliniament ce urmărește contactul Subcarpaților Moldovei cu Podișul Moldovei. Platforma Moldovenească vine ca o continuitate a Platformei Podolice Ruse. La bază este formată din șisturi cristaline, precambriene, cutate și granit de tip Rapakiwi. Peste acest soclu rigid s-a așternut cuvertura sedimentară presiluriană și siluriană, formată din gresii, șisturi negricioase și calcaroase, de peste o sută de metri grosime. (Airinei, 1979, 20-22). Transgresiunea și regresiunea marină din cenomanian a dus la depunerea unor strate de sedimente peste cele siluriene, a căror vârstă este mai tânără cu cât se înaintează spre sud, indicând direcția de retragere a apelor. (Brandabur și colab., 1971, 27-30). Platforma Moldovenească este una dintre cele mai vechi platforme continentale de pe teritoriul României, consolidarea ei producându-se la nivelul Proterozoicului mediu, reprezentând parțial extremitatea sud-vestică a platformei Europei Orientale pe teritoriul României. (Ionesi, 1994, 51). Marginea vestică a Platformei Moldovenești este prinsă sub orogenul Carpaților Orientali, așa cum a fost evidențiat prin foraje adânci, iar limita la suprafață o reprezintă aliniamentul Straja – Solca – Păltinoasa – Târgul Neamț – Buhuși, dată de contactul depozitelor sarmațiene cvasiorizontale de platformă, cu cele miocene, intens cutate, ale molasei pericarpatice. Limita sudică a Platformei Moldovenești este dată de falia Plopana – Fălciu, ce corespunde unei trepte de afundare accentuată, precretacică; ea trece pe la nord de Bacău și se prelungește spre vest, sub orogenul carpatic (Jeanrenaud, Saraiman, 1995, 2). Podișul Moldovei este situat între Obcinile Bucovinei, Subcarpații Moldovei, nord-estul Câmpiei Române și râul Prut. Se suprapune pe două unități structurale importante: Platforma Moldovenească și Promontoriul Nord-Dobrogean, îngropat la sud de falia Oancea – Adjud, prezentând fiecare câte un soclu cu formațiuni cutate, acoperit de o cuvertură cu formațiuni nedeformate prin cutări (Velcea, Savu, 1982, 238). Podișul Moldovei este împărțit pe compartimente geomorfologice distincte: Podișul Sucevei, Câmpia Moldovei (Jijiei) și Podișul Bârladului. Sedimentarea a început în badenianul superior cu depozite detritice (gresii, nisipuri, argile), în grosime de până la 130 m. În partea de nord-est s-au acumulat conglomerate cu galeți de silex și nisipuri cuarțoase de Miorcani-Alba. (Bucur, Barbu, 1959, 28-30).

Pagina 19

Monografia Comunei CIORTEȘTI, Județul Iași 19 Depozitele sarmațiene apar la zi, pe cea mai mare parte a Podișului Moldovei (în perimetrul nostru la Coropceni, Ciortești, Stănilești, Șerbești și Rotăria). În Sarmațian s-au acumulat argile, nisipuri, iar din timp în timp, calcare oolitice și gresii, sub forma unor strate până la 4-5 metri grosime (Băcăuanu și colab., 1980, 25-40). Pe marginea vestică a Podișului Moldovei, la contactul cu uscatul orogenului carpatic, s-au acumulat episodic pietrișuri și nisipuri fluvio-deltaice (Badea și colab., 1992, 426). Ponțianul aflorează pe platforma Bârladului și pe orogenul Nord-Dobrogean, fiind format din marne și nisipuri (Velcea, Savu, 1982, 435). Prezența în formațiunile mai vechi a unei faune cu Mammutus primigenius (în cariera de nisip de la Șerbești, Rotăria etc.) arată că depunerea acestor depozite s-a produs în Pleistocen (Badea și colab., 1992, 435). Harta Podișului Moldovei / The map of the Moldavian Plateau Podișul Central Moldovenesc este situat în partea de nord a Podișului Bârladului, fiind cuprins între Coasta Iazului, la nord, și aliniamentul format din Valea Morii, Coasta Racovei, Valea Bârladului, Coasta Lohanului, continuat prin nordul Dealului Dobrina și versantul nordic al văii subsecvente a Drăslăvățului, la sud. Între Valea Siretului și localitatea Crasna intră în contact cu Colinele Tutovei, iar între Crasna și Valea Prutului cu Dealurile Fălciului (Velcea, Savu, 1982, 531).

Pagina 20

20 Ciortești 600 - 2023, An Aniversar Structural, corespunde cu partea sudică a Platformei Moldovenești, cu o constituție omogenă. Formațiunile aparțin sarmațianului cu extensiune mare a depozitelor basarabiene (argile, marne și nisipuri în care se intercalează orizonturi de calcare oolitice) peste care urmează un pachet de 130-150 m de argile, argile nisipoase și nisipuri cu intercalații și concrețiuni grezoase care aparțin faciesului deltaic al sarmațianului superior (Velcea, Savu 1982, 531). II.2. Alcătuirea geologică P erimetrul comunei Ciortești, ca parte componentă a Podișului Moldovei, are aceeași alcătuire geologică a Platformei Moldovenești. Fundamentul cristalin ce se găsește la peste 1.000 de metri adâncime este acoperit de sedimente paloleozoice, iar deasupra acestora întâlnim cuvertura propriu-zisă, reprezentată de sedimentele cenomaniene și apoi de cele miocen-pliocene. Fundamentul cristalin s-a format în urma orogenezelor vechi, precambriene hercinice. Depozitele sarmațiului mijlociu, superior și meoțianului apar la zi, aflorând la limitele superioare ale Dealului Cerului, la sud-est de localitatea Ciortești și la Bunești. Văile râurilor Crasna și Vasluieț, Coropceni și afluenții acestora, au reușit să se adâncească până în orizonturile argilelor bazale ale sarmațianului mijlociu (Basarabianul). Sunt cazuri când aceste argile cenușii-albăstrui aflorează în văile torențiale pe partea dreapta a pârâului Coropceni – sectorul superior, la obârșia râului Crasna etc. Peste argilele bazale urmează 40-50 metri de argile nisipoase și apoi 10-15 metri de nisipuri cuarțoase cenușii-albicioase, așa numitele „nisipuri de Bârnova”, urmând apoi circa 3 metri de argile vinete, compacte, cu unele treceri spre nisipuri. În nivelul superior întâlnim orizontul „Calcarelor oolitice de Repedea” cu grosimi cuprinse între 2 și 3 metri. Calcarul oolitic aflorează pe culmea interfluviului dintre râurile Crasna și Vasluieț, unde este întâlnit între 300-350 de metri și chiar dincolo de această limită. Peste calcarele oolitice se suprapun „nisipurile de Scheia” în grosime de 10-15 metri, cu cimentări locale, sub formă de plăci de gresie și cele de Bunești, cu conglomerate grezoase și carbonatice. Intercalațiile de apă dulce ale sarmațiului mediu din Podișul Moldovei au fost denumite „stratele de Bohotin”, acestea fiind întâlnite în straturile bazale ale aflorimentului din Dealul Poiana Mare din partea de nord a satului Arsura și Dealul Roman la sud-est de satul Coropceni. În aceste locuri a fost descoperit un amestec de faună de apă dulce cu Congerii, Unionide, Melanopide și de vârstă sarmațian mijlociu, cu scoici Mactra fabriana, Cardium fittoni etc. (specii astăzi dispărute) (Jeanrenaud, Saraiman, 1995, 13).

Pagina 21

Monografia Comunei CIORTEȘTI, Județul Iași 21 Depozitele basarabiene de pe dreapta Prutului, apar la zi pe versanții care coboară spre zona depresionară în zonele înalte ale dealurilor (Cerului, Cetățuia), fiind întâlnite depozite chersoniene cu nisipuri având fosile Mactra fabriana d’Orb și Cardium fittoni d’Orb. Spre nivelul superior, acestea sunt suprapuse de argile loessoidale sau nisipoase. Stratul sarmațianului superior (Kersonianul) e reprezentat de un orizont nisipos, cu nisipuri cenușii, nisipuri argiloase și intercalații grezoase. Pe platourile înalte ale Culmii Iașilor, de la Repedea până la Huși, apar depozite menționate, care au în alcătuire nisipuri foarte fine, prăfoase sau argiloase de culoare predominant cenușie. Aflorări la zi ale nisipurilor sarmațiene de culoare galben-cenușie cu pigmentații albicioase de carbonați de calciu, din luturile loessoide nisipoase din nivelul superior, se găsesc în partea de sud-est a promontoriului Dealului Runc, la 1 km nord de satul Rotăria (lângă situl arheologic eneolitic). Per ansamblu, stratele geologice sunt înclinate dinspre nord spre sud, dar și dinspre vest spre est, fapt demonstrat de prezența mactrelor mici la altitudinea de 100 de metri (nisipurile de Șcheia), cu faciesul chersonian deltaic la o altitudine mai mare de 300 de metri înălțime. Nisipuri sarmațiene la sud de satul Ciortești / The Sarmatian sands south of Ciortești village Spre partea inferioară a versanților, în apropierea vetrelor de sat, predomină un strat de argilă și facies nisipos cu slabe intercalații argiloase sau grezoase, care au permis apariția a numeroase izvoare de suprafață (existând foarte multe captări de apă – cișmele).

Pagina 22

22 Ciortești 600 - 2023, An Aniversar În zona platourilor înalte, care sunt prelungiri ale platourilor vecine (Platoul MoșnaBunești-Rotăria, Platoul Cetățuii) întâlnim următoarea succesiune de strate: 1. sub nisipurile care alcătuiesc platoul de deasupra, apare placa de calcar oolitic cu slabe intercalații nisipoase, cu o grosime a acestora de 1,80 metri. În general, partea superioară a plăcii se află la peste 200 metri altitudine (Dealul Cerului-Cetățuia); 2. sub calcar, pe o grosime de 3 metri, apar nisipuri parțial cimentate sub formă de gresii slabe; 3. în următorul strat inferior apar nisipuri argiloase, de culoare verzui pal, pe o grosime de 0,35 – 0,50 metri; urmează nisipuri care au concrețiuni de forma unor stalactite (astfel de nisipuri sunt vizibile pe o grosime de 1 metru, până la altitudinea de 210 metri), mai jos fiind acoperite de un deluviu de alunecare; în jurul valorii altitudinii de 190 metri pot fi găsite argile vinete (Donisă, Bojoi și colab., 1988, 2-3); afloriment de nisipuri sarmațiene, fără faună în Fundătura Coropceni. Placa de calcar oolitic apare în versantul sud-vestic (lângă Școala Coropceni), având o grosime de circa 1 metru, fiind încadrată de stratul de nisip. De sub placa de calcar oolitic apare la suprafață un izvor puternic, care are o concentrație mare de oligoelemente, fiind ușor mineralizată, cu un debit cvasiconstant. Depozite nisipoase basarabiene / Bessarabian sandy deposits Pe Valea Crasnei și în sectorul superior al pârâului Crasnița s-au descoperit numeroase izvoare minerale (sulfuroase sau ferugionoase), cum este și Izvorul Rece. Cam aceleași tipuri de izvoare minerale se găsesc pe cealaltă parte a interfluviului, pe Valea Bohotinului, la Răducăneni

Pagina 23

Monografia Comunei CIORTEȘTI, Județul Iași 23 (Biserica Catolică). Mineralizarea se realizează din nisipurile și calcarele din parte superioară, conform principiului vaselor comunicante. În împrejurimi sunt și alte zone cu debit mineral: pe Valea Moșnișoarei (unde aceste izvoare minerale apar la zi sub forma unui vulcan noroios) și în albia majoră a Prutului, la Gorban (unde sunt doi vulcani noroioși) (Merlan, 2006, p. 8). Un rol important pentru perimetrul depresionar îl au depozitele cuaternare reprezentate de aluviunile groase din albia râurilor Crasna și Vasluieț. Acestea sunt nisipoase și nisipoargiloase, cu un sol îngropat la peste 2-4 metri adâncime. Aluviunile au fost secționate în albia minoră a acestora, pe o adâncime de 3-4 metri. Pe versanții văilor sunt depozite aluvionare cu grosimi variabile, depășind 2-3 metri pe alocuri, iar pe unele porțiuni acestea sunt nesemnificative. La contactul torenților temporari, care secționează permanent dealurile și platourile interfluviale ale acestora, sunt conuri de dejecție și mici glacisuri coluviale, alcătuite în principal din materiale nisipoase și nisipo-argiloase. Șesul larg al albiilor majore ale Crasnei și Vasluiețului este format din depozite aluviale cu grosimi cuprinse între 3 și 4 metri. II.3. Relieful R elieful comunei Ciortești este alcătuit din Valea Crasnei, pe un ax longitudinal nord- sud, Valea Vasluiețului – paralelă cu cea anterioară și interfluviul dintre cele două văi, reprezentat de culmea înaltă a laturii estice a Podișului Central Moldovenesc, care se încadrează în același aliniament, direcționat de cele două văi principale. Podișul Central Moldovenesc are în acest sector un relief variat, cu unele porțiuni foarte accidentate (Culmea Dealul Roman, Dealul Cetățuia). Întreaga regiune este tributară celor două văi. Relief depresionar spre valea Vasluiețului / The depressive relief towards Vasluieț valley

Pagina 24

24 Ciortești 600 - 2023, An Aniversar Relieful depresionar dintre satul Ciortești și fostul SMA Ciortești este alcătuit din podișuri sculpturale, cu fragmentare sub formă de dealuri și văi înguste, însoțite de versanți afectați de intense procese active, în special de alunecări. Aspectul actual al reliefului este rezultatul unor îndelungate procese interne, combinate cu cele externe. Relieful cu forme puțin accidentate a ajuns în această fază datorită denudației, rezultând culmile largi și versanții neuniform de lungi. Cele două văi sunt flancate de un șir de cueste (relief cu un versant abrupt denumit frontul de cuestă și unul domol – partea dorsală a cuestei) în partea central-estică a localității Coropceni, la vest-sud-vest de satul Rotăria de jur împrejurul satului Șerbești etc. Frontul de cuestă se inversează față de înșiruirea normală a acestora, astfel încât cuestele interfluviului se prefațează „față în față” cu cele de dincolo de Valea Crasnei și a Vasluiețului. Cuestele Crasnei sunt traversate, la limita dintre muchie și dorsală, de drumuri comunale: între Coropceni și Rotăria, între Ciortești și Crasna, între Șerbești și Dolhești. Toate aceste cueste sunt străpunse din loc în loc de văile secundare ale unor mici pârâuri. În partea centrală a comunei, relieful predominant este alcătuit din platourile înalte ale Podișului Central Moldovenesc, iar între aceste puncte sunt altitudini ce scad sub 100-200 de metri, ceea ce demonstrează că zona a fost sau încă mai este supusă unor scufundări tectonice. În acest cadru geomorfologic se încadrează cele două văi care suprapun mici falii tectonice de tip depresionar, în care apele de suprafață își croiesc albiile convergent spre latura sud-estică. În perimetrul platourilor înalte ale Culmii Iașului, suprafața este aproape orizontală sau puțin înclinată spre văile pârâurilor învecinate. Lățimea masivă a acestor platouri cvasiplane, variază de la câțiva metri la sute de metri (Dealul Morilor-Cetățuia). Din aceste zone diverg culmile interfluviale ale pârâurilor Coropceni, Ciortești și Șerbești. Platourile înalte sunt mărginite de versanți cu înclinare de 15˚-20˚ în partea inferioară, a căror pantă se micșorează spre bază, unde se face legătura cu cel de-al doilea nivel de platouri. Primul nivel reprezintă vârfurile înalte de peste 400 de metri (Dealul La Hârtie 414 m, Dealul Cerului 396 m, Dealul Cetățuii 386 m, Dealul Raței 368 m, Dealul Nisipăriei 363 m ș.a.), iar cel de-al doilea coboară sub această limită altitudinală (Dealul Haidan 277 m, Dealul Morii 287 m, Dealul Viei-Deleni 282 m, Dealul Roman ș.a.). Includem și un al treilea nivel care coboară treptat sub 200 m (Dealul Comorilor, Dealul Runcului ș.a.). În general, interfluviile de la est de Culmea Iașului, ca prelungiri ale bordurii estice a Podișului Central Moldovenesc, au pe traseul lor (nord-sud) mici petece de platouri, cu pante cuprinse între 5˚-7˚ și până la sub 150 de metri altitudine (la nord de Rotăria-Runcul, în partea de vest a satului Șerbești, spre Valea Vasluiețului).

Pagina 25

Monografia Comunei CIORTEȘTI, Județul Iași 25 Colinele de la est de Ciortești – La Releu / The hills east of Ciortești – at the Cell Tower Afluenții văilor principale au modelat obârșii sub formă de pâlnii largi care separă între ele petecele de platou, fiind o continuitate a reliefului înalt al platourilor superioare. Acestea apar ca niște contraforturi sau prispe pe un ax aproximativ NE-SV sau NV-SE. Alunecările de teren au o mare răspândire în perimetrul fronturilor de cuestă (la nord de satul Rotăria, la est și sud-vest de satul Șerbești, la sud-vest și vest de cătunul Crasna și la sud de satul Coropceni). De obicei, aceste alunecări apar sub nivelul plăcilor de calcar, ca urmare a pânzei de apă și a argilelor de la acest nivel: cornișa de desprindere pe direcția vest-est pe Dealul Runc, la 1 km nord de satul Rotăria, pe o suprafață de peste 1 hectar; alunecări de teren de vârstă holocenă și actuale în partea de est și sud a satului Coropceni (versantul nordic al Dealului Roman). Alunecările active din perimetrul fronturilor de cuestă sunt stabilizate în zona vetrelor de sat prin lucrări de ameliorare funciară sau prin plantații de pomi fructiferi. Aceste alunecări sunt activate mai ales în anii deosebit de ploioși. Eroziunea solului a avut o intensitate mult mai mare înainte de 1990, când terenurile erau defrișate și folosite intensiv în circuitul agricol. Astăzi, multe terenuri în pârloagă oferă posibilitatea refacerii litogenezei, respectiv a biotopului.

Pagina 26

26 Ciortești 600 - 2023, An Aniversar Interfluviul dintre Valea Haidanului și cea a satului Șerbești, spre valea Vasluiețului The interfluve between Haidan valley and the one of Șerbești village, towards Vasluieț valley Sunt și situații când, prin alunecările masive din anii anteriori, terenurile au ajuns la un echilibru izostatic și, astfel, alunecările au fost stopate, rămânând în urma lor doar un relief puternic fragmentat (de exemplu Șerbești, Rotăria, Deleni etc.). Toate aceste dealuri sunt afectate puternic de eroziune, făcând excepție doar cele împădurite. Eroziunea este facilitată de slaba rezistență a faciesului nisipos de la partea superioară a versanților. Ogașele și ravenele sunt frecvente și active pe platourile înalte, dar și pe cele de la nivelul inferior, iar văile pârâurilor sunt sculptate în nivelul platourilor inferioare. Atât Valea Crasnei, cât și cea a râului Vasluieț prezintă un șes neted, înclinat cu pante sub 1˚ spre aval. Albiile unor pârâuri au fost stăvilite în anumite locuri de diguri artificiale, care, în timp, au ca rezultat colmatarea iazurilor cu aluviuni din amonte și lateral (la sud de cătunul Crasna, la sud-vest de satul Șerbești, la sud de satul Ciortești, la sud-est de satul Coropceni). Versanții celorlalte văi sunt asimetrici, fapt care permite ca eroziunea de suprafață să aibă o contribuție însemnată, adăugându-se și surparea sub acțiunea gravitației a blocurilor de gresie sau calcar, ori a nisipurilor cimentate sau a loessului care se desprinde columnar, fiind

Pagina 27

Monografia Comunei CIORTEȘTI, Județul Iași 27 subminate de apele de pe platou, adăugându-se intervenția omului, prin exploatarea nisipului pentru construcții sau a lutului. Ciortești – primăvara / Ciortești in spring Valea Crasnei Valea Crasnei se formează începând cu levantinul superior - cuaternarul inferior și are mai multe niveluri de terase, la care se adaugă o terasă veche, la nivel superior (Gugiuman, 1959, 41). Lățimea albiei majore variază astfel: între 50-70 de metri în sectorul superior Rotăria, 300-600 de metri în sectorul mijlociu Tătărăni-Leoști și peste 800 de metri în sectorul inferior la Crasna-Vaslui. Pe cuprinsul luncii sunt numeroase sectoare cu bălți și terenuri mlăștinoase (reduse însă prin lucrările de amenajări funciare), care se datorează pantei destul de reduse în aceste sectoare, permițând existența unor meandrări de tip compus cu multe „belciuge” și resturi de cursuri (paleoalbii), mai ales în sectorul inferior. Lungimea întregului bazin hidrografic al Crasnei este cifrată la circa 70 de kilometri.

Pagina 28

28 Ciortești 600 - 2023, An Aniversar Ravenă în nisipurile sarmațiene pe latura nord-vestică a Dealului Cerului The ravine in the Sarmatian sands on the north-western side of Sky Hill În trecut, când nivelul apelor era în creștere și, mai ales, la viiturile de vară, gârlele secundare și bălțile ocupau suprafețe importante din lunca râului Crasna. Următorul sector altitudinal al văii Crasnei (după cel de luncă) este cel al teraselor care au fost deranjate în cea mai mare parte de apele de suprafață. Valea Crasnei se întinde rectiliniu între Rotăria și Bunești, unde cotește ușor spre dreapta, după care ia o direcție aproximativă NE-SV, pentru ca între satele Gugești-Tătărăni, să cotească spre stânga și, de aici, drept până la confluența cu apa Bârladului de la Crasna-Vaslui. Valea Vasluiețului Paralel cu Valea Crasnei, dar pe un ax longitudinal NE-SV, curge râul Vasluieț, ce-și are obârșia din Platoul înalt al Coastei Iașului, la sud de Dealul Repedea. Dacă în sectorul superior lățimea albiei majore este cam aceeași cu cea a Crasnei din același segment de sector,

Pagina 29

Monografia Comunei CIORTEȘTI, Județul Iași 29 pe parcurs, aceasta se lărgește, ajungând ca în dreptul localității Coropceni să înregistreze circa 600-700 de metri, iar la confluența cu Racova-Vaslui la circa 1 kilometru. În cea mai mare parte, din punct de vedere geologic și geomorfologic, Valea Vasluiețului se aseamănă cu cea a râului Crasna. Morfologia reliefului evidențiază fragmente de văi de peneplenă (Gugiuman, 1959, 60-61). Interfluviul dintre Valea Crasnei și cea a Vasluiețului Se încadrează direcției generale de orientare a stratelor sarmațiene și a celei de curgere a celor două râuri, cu altitudini ce depășesc 400 de metri, dar care coboară ca niște prelungiri digitiforme până în albiile pârâurilor importante sau ale afluenților acestora, la sub 100 de metri altitudine. Dealul La Hârtie este poziționat la nord de satul Rotăria, deal care desparte obârșia pârâului Bohotin și Crasna, atingând cel mai înalt punct altimetric, respectiv 414 metri. Dealul este împădurit cu vegetație de foioase multiseculară. Dealul Covasnei situat la nord de satul Rotăria, la obârșia râului Crasna, din care se prelungește Dealul Roman în sud-vest. Înregistrează valori altimetrice de peste 400 de metri, cu un platou întins pe direcția NE-SV, în mare parte, împădurit. Dealul Roman (Coropceni) la E-SE de satul Coropceni face parte din prelungirea Coastei Iașului, arcuindu-se spre vest între satele Coropceni și Ciortești. Înregistrează altitudini ce depășesc 250 de metri. Dealul Cerului este situat la nord de satul Șerbești, fiind platoul cel mai înalt din acest sector sudic al comunei Ciortești, cu altitudine maximă de 396 de metri, având pe ambele laturi abrupturi însoțite de cornișe de alunecări de teren, spre Dolhești, și terasări pronunțate spre vest, efectuate de fostul CAP Ciortești, prin anii ’80. Dealul Raței prezintă un aspect de pinten, cu fața plană, ușor înclinată spre sud-est, ajungând la o altitudine de 326 de metri. Dealul Viei este amplasat la vest de satul Deleni, atingând cota maximă nu departe de Biserica și cimitirul ortodox, la 287 de metri, fiind vizibilă de aici valea Vasluiețului pe o mare distanță, atât în aval, cât și în amonte.

Pagina 30

30 Ciortești 600 - 2023, An Aniversar Dealul Haidan se găsește în partea de sud a satului Ciortești, fiind o prelungire vestică a dealului Raței, având înspre partea de nord-vest, cotată cea mai abruptă, alunecări de teren active și estompate. Cota maximă înregistrează un nivel altimetric de 277 de metri. Dealul Morii vine ca o prelungire vestică a dealului Cerului, fiind identificat la nordvest de satul Șerbești, atingând cota maximă nu departe de biserica din sat, respectiv 235 de metri. Aceeași denumire o poartă și o prelungire nordică a dealului Raței, din partea de sud-est a satului Ciortești, unde se înregistrează o altitudine de circa 250 de metri. Dealul Dumbrăvii, situat la sud de satul Șerbești, desparte satul Șerbești de satul Chircești, fiind un punct important altimetric zonal ce atinge 346 de metri. Dealul Nisipăriei reprezintă o culme prelungă din partea de est a satului Ciortești, ce se direcționează pe un ax aproximativ NV-SE, despărțind satul de pădurea Crăsniței. Cota cea mai înaltă este situată la circa 363 de metri. Mozaic geografic – Alunecări în trepte, cu o cornișă veche de desprindere, în partea de vest, sus-vest a satului Deleni. Astăzi este fixată prin intermediul salcâmilor. – Izvor puternic de sub placă de calcar oolitic, în partea central sudică a satului Ciortești. Placa de calcar are o grosime de peste 1 metru, aflorând la zi pe circa 30 de metri pătrați. Cam aceeași situație se prezintă și la Coropceni, mai în aval de școala Ciortești. – Ravena de peste 25 de metri înălțime, situată în partea de sud-est a satului Ciortești, în punctul „Dealul Cerului”, la circa 2,8 kilometri. Dispune de nisipuri sarmațiene, cu grosimi de peste 20 de metri, unele cimentate sau cu intruziuni calcaroase (calcit). Placa de calcar oolitic se află sub nisipurile sarmațiene, scoasă la zi de eroziunea de suprafață. De sub placa de calcar oolitic apar izvoare cu apă limpede, care au o mineralizare bogată. – Cascadă fosilă (oarbă) de peste 5 metri înălțime, situată la partea superioară a nisipurilor sarmațiene, formată de un ogaș de coastă, fiind reactivată cu ocazia unor scurgeri torențiale importante, la viituri, sau prin topirea zăpezii de pe Platoul Cerului. – Plantații de cătină albă, la nord de satul Șerbești, pentru stoparea eroziunii de coasă și a celei ravenare. – Ravena în loess (la izvoarele Haidanului), pârâu afluent de stânga al pârâului Ciortești, la sud de satul Șerbești.

Pagina 31

Monografia Comunei CIORTEȘTI, Județul Iași 31 Ravenă în loess pe valea Haidanului / The ravine in loess on the Haidan valley – Pădurice de salcâm, de o parte și de alta a afluentului de stânga al pârâului Ciortești, la nord de satul Șerbești. – Terasări longitudinale și latitudinale pe versanți nordici ai Dealurilor Dumbrava Mare și Dumbravă Mică. – Alunecări în trepte (holocene) în apropiere de confluența Haidanului cu pârâul Ciortești, pe versantul stâng (sudic). – Pârâul Ciortești a secționat aluvionarul din luncă, ajungând la -4m diferență între talvegul pârâului și nivelul general al albiei majore. Lățimea albiei minore este de circa 10-15 metri, iar a albiei majore de circa 1 kilometru (aval). – Dealul Cerului – spre Dolhești, alunecări de teren spre vest (Șerbești), apar la zi nisipuri sarmațiene. În acest sector se mai văd vechile terasări din timpul fostului C.A.P., unde era cultivată viță-de-vie. La est de sat sunt alunecări de teren, în trepte, cu forme geomorfologice specifice: poduri, terase, lacuri, etc. – O cornișă de desprindere cu o mică deplasare de teren se poate vedea și în apropierea bisericii din Șerbești, în grădina unui cetățean.

Pagina 32

32 Ciortești 600 - 2023, An Aniversar – Pârâul Șerbești traversează satul de la est la vest, cu albie pronunțată mai ales în sectorul mijlociu. – Vegetație de cătină albă, plantată pe alunecările de teren din estul satului. – Pârâul Ciortești are o direcție nord-sud, iar după confluența cu pârâul Șerbești, se îndreaptă spre sud-vest și se varsă în râul Vasluieț. – La confluența pârâurilor Șerbești cu Ciortești, a fost construit un baraj de acumulare din pământ înainte de 1990. Astăzi este colmatat și înierbat cu vegetație hidrofilă. II.4. Caracteristici climatice P oziția latitudinală, circulația generală a atmosferei, depărtarea față de Oceanul Planetar etc. sunt premise în determinarea condițiilor climatice ale acestei zone a Moldovei. Circulația generală a aerului este ghidată de sistemul baric generat de anticiclonul subtropical al Azorelor, de anticiclonul termic de iarnă al Europei, de anticiclonul scandinavogroenlandez, apoi de ciclonii termodinamici ai Atlanticului de Nord, ciclonii termici de iarnă și de vară dinspre Marea Mediterană și Africa, dinspre Asia Mică și depresiunea Aralo-Caspică (Gugiuman, 1959, 85). Comuna Ciortești este situată într-o zonă cu un climat temperat-continental cu ușoare nuanțe microclimatice locale (mai ales pe Valea Crasnei și Valea Vasluiețului). Temperatura medie anuală este de 8,5℃, dar se înregistrează o diferență de 1˚ de la o localitate la alta, datorită inversiunilor termice întâlnite cu precădere pe cursul celor două văi (curenții de aer sunt direcționați pe culoarul acestor văi, mai ales iarna – crivățul siberian). Verile sunt călduroase și cu frecvente perioade de secetă. Temperaturile maxime urcă până la peste 40℃ (iulie 2007). Adăpostul oferit de rama dealurilor înalte din jur asigură satelor, precum Șerbești și Ciortești, o dinamică moderată a aerului, conferindu-le un microclimat mai blând față de cele două văi, în special Valea Crasnei. În general, precipitațiile atmosferice au un caracter torențial (mai ales vara), oscilând între 250 și 800 mm, cu perioade de uscăciune și secetă. Luna cea mai ploioasă este iunie (cu ploi torențiale), iar cele mai puține precipitații sunt înregistrate în luna martie. Rareori ploile iau un caracter catastrofal. Pe teritoriul comunei, majoritatea ploilor sunt determinate de influențele atlantice din vest, ajungând mult diminuate până în aceste regiuni. Ninsorile încep de obicei de la sfârșitul lunii noiembrie și durează până la sfârșitul lunii martie. Grosimea medie a stratului de zăpadă este de 40,5 cm, iar maxima poate ajunge până la 140 cm.

Pagina 33

Monografia Comunei CIORTEȘTI, Județul Iași 33 Temperatura medie anuală a aerului are valori cuprinse între 9℃ (în zona mai înaltă din partea de nord-est și partea centrală) și 9,5℃ (în partea de nord și sud), favorabilă principalelor plante ce se cultivă pe platourile înalte: grâu, porumb, orz, viță-de-vie, pomi fructiferi, floarea soarelui etc. Temperaturi minime absolute, a căror valoare scade sub 0℃, se înregistrează din a doua decadă a lunii septembrie, cel mai timpuriu, și se pot prelungi până în ultima decadă a lunii mai. Bruma este un element dintre fenomenele meteorologice negative care produce pagube agriculturii. Se produce cu precădere pe fundul văilor, Crasna de exemplu ș.a. Suma medie a precipitațiilor anuale este de 511 mm pe Valea Vasluiețului și 580 mm în pădurile înalte ale Dealului Crasnei. În sezonul cald, acestea au uneori un pronunțat caracter torențial, în special vara, când se înregistrează averse de o intensitate deosebită. Cantitățile mari căzute vara, în intervale scurte de timp, provoacă inundații și eroziunea solului, iar iarna înzăpeziri. Precipitațiile înregistrează o medie anuală de 540 mm, fiind neuniform repartizate în timpul anului (cele mai mari cantități fiind înregistrate în zona de pădure). Primăvara însumează în medie 135 mm, vara 190 mm, iar toamna și iarna aproximativ câte 110 mm (Obreja, 1979, 11). Deși în timpul verii se realizează cea mai mare pluviozitate a anului, aceasta provine dintr-un număr redus de ploi cu intensitate mare, dar cu frecvente perioade secetoase. Iarna, precipitațiile cad sub formă de zăpadă care se așterne relativ uniform, depunându-se mai ales în zonele dosite. Zăpada este mult spulberată pe platourile inferioare expuse vânturilor nord-estice. Dintre fenomenele meteorologice negative amintim și seceta, și grindina. Vânturile din această zonă se orientează în lungul văii Crasnei, Vasluiețului ș.a. Vânturile cu intensitate mai mare, atunci când sunt însoțite de ploi, dăunează culturilor de grâu când sunt ajunse la maturitate și plantațiilor de pomi. Prin forma de cuvetă prelungită a văii Crasnei, se impune o diferențiere topoclimatică și microclimatică. Astfel, putem identifica un microclimat al șesurilor, însă în zonele de amonte (la nord de satul Rotăria) bariera nordică deluroasă și desimea pădurilor le asigură un microclimat de adăpost, cu temperaturi temperate vara, în timpul zilei, și ceva mai blânde față de șes, iarna. Forma de pâlnie a unor văi, cu un relief înalt în nord și nord-vest (peste 400 m) favorizează inversiuni termice, mai ales iarna, la obârșia râului Crasna. Inversiunile sunt dese și în timpul verii, noaptea, încât pe șes sunt înregistrate temperaturi mai scăzute decât pe relieful înalt din jur. Numărul mare al inversiunilor termice atrage și frecvența mare a brumelor, care apar aici mai timpuriu toamna și se prelungesc mai târziu primăvara.

Pagina 34

34 Ciortești 600 - 2023, An Aniversar II.4.a. Microclimatul platourilor superioare împădurite A cest tip de microclimat este întâlnit la o altitudine ce variază între 300 și 414 m, fiind poziționată în partea de N-NE a perimetrului studiat. Datorită altitudinii mari, temperatura medie anuală scade sub 8℃, iar prezența pădurii face ca temperatura verii să fie mai modestă. Precipitațiile sunt ceva mai bogate, apropiindu-se de 650 mm, acestea fiind atrase „magnetic” de pădurile dese din jur, iar stratul de zăpadă se formează aici mai timpuriu, cu cel puțin o săptămână față de șes. Dinamica atmosferică este intensă, cu predominarea vânturilor pe direcția nord-sud, dar în interiorul pădurii se atenuează foarte mult viteza vântului, îndeosebi vara. Umezeala aerului se menține peste 75% și în timpul verii, ceea ce creează un microclimat plăcut, reconfortant, puternic ozonat. II.4.b. Microclimatul platourilor inferioare M icroclimatul platourilor inferioare este frecvent întâlnit în sectorul mijlociu al comunei, bine însorite, îndeosebi cele de pe stânga văilor (cu orientare S-SE), dar altitudinea de peste 260 m fac ca temperatura medie anuală să scadă sub 9℃, până aproape de 8℃. De remarcat însă că frigul nu mai este la fel de sever ca în șes, deși platourile sunt expuse vânturilor dinspre nord-est. Temperatura aerului, vara, este mai scăzută la altitudini mari, datorită dinamicii atmosferice mult mai active în comparație cu zonele joase, de șes. Brumele sunt mai puțin frecvente și apar mai târziu decât pe șes, cu aproximativ o săptămână. Microclimatul platourilor inferioare este favorabil viticulturii (Gugiuman, 1959, 113; Donisă, Bojoi și colab., 1988, 4). II.4.c. Microclimatul versanților cu orientare sudică U n astfel de microclimat este specific flancului stâng al Văii Crasnei și văilor secundare din stânga râului Vasluieț. Versanții sunt bine însoriți, iar insolația intensă face ca temperatura solului să capete cele mai mari valori din perimetrul comunei. Baza acestor versanți este afectată de inversiunile termice, ceea ce face ca, în acest sector, temperaturile să scadă cu un grad sau două sub valorile normale. Cantitatea de precipitații variază între 550 600 mm. Stratul de zăpadă se formează mai târziu și se topește cel mai devreme. Dinamica atmosferică este activă, dar acești versanți sunt adăpostiți față de vânturile dinspre nord-est.

Pagina 35

Monografia Comunei CIORTEȘTI, Județul Iași 35 II.4.d. Microclimatul versanților cu orientare nord-estică V ersanții nordici înclinați ai Dealului Roman, Dealului Cetățuii, Dealului Viei ș.a., favorizează apariția acestui tip de climat, unde însorirea este mai slabă, atât ca durată, cât și ca intensitate. De aceea, temperatura solului rămâne mult mai scăzută față de restul perimetrului, iar stratul de zăpadă se menține mai târziu primăvara, cu peste două săptămâni, îndeosebi în sectoarele împădurite. Temperatura medie anuală a aerului se menține sub 8℃, vara fiind mai răcoroasă și iarna mai friguroasă pe acești versanți. Precipitațiile sunt în jur de 600 mm, iar umezeala relativă este mai mare decât în restul arealului. Acest microclimat favorizează silvicultura și pomicultura, deși, spre baza versanților, localnicii au cultivat loturi mici cu viță-de-vie. Dinamica atmosferică este intensă, cu predominanța vânturilor pe această direcție. II.4.e. Microclimatul luncii râurilor Crasna și Vasluieț C uloarul depresionar al Văii Crasnei favorizează o circulație dinamică a maselor de aer, a curenților, pe o direcție aproximativă nord-sud, fapt ce permite ca, în timpul iernii, localitățile de pe această vale să fie expuse periodic vânturilor aspre (crivățul) dinspre Frontul Baltic și cel Siberian, înregistrându-se cele mai mici valori termice în acest sector. Tot aici apar cele mai timpurii fenomene negative toamna (bruma, chiciura, înghețul etc.) și sunt înregistrate cele mai multe zile cu ceață și burniță. Atât pe Valea Crasnei și Valea Vasluiețului, cât și pe văile afluenților de dreapta și de stânga, au loc, din toamnă până în primăvară, fenomene de inversiune termică, caracterizate prin temperaturi mai coborâte decât cele normale din perimetrul depresionar. II.5. Rețeaua hidrografică II.5.a. Subunități hidrogeologice (apele de adâncime) Pânze acvifere: • pânza Crasna-Bălătău; • pânza Crăsnița-Dolhești; • pânza Coropceni-Vasluieț; • pânza Cetățuia-Șerbești.

Pagina 36

36 Ciortești 600 - 2023, An Aniversar Comuna Ciortești este caracterizată de existența câtorva subdiviziuni hidrogeologice: Platourile înalte, cu altitudini în jur de 350-414 m, din partea de NE, N, NV și E , cu facies nisipos în substrat, aparțin unei subunități foarte sărace în ape subterane de mică adâncime. Apariția unor izvoare la altitudinea de circa 300 m indică existența unei pânze de adâncime la această înălțime. Astfel de izvoare sunt semnalate la obârșia pârâurilor: Coropceni, Șerbești, Crăsnița. Platourile cu altitudini cuprinse între 200-300 de metri, aparțin altei subunități, în care se conturează importante pânze acvifere. Există cel puțin o pânză care este situată mult mai sus decât placa de calcar oolitic sarmațian, fiind pusă în evidență prin umezirea terenului, vegetație hidrofilă (podbal, pipirig etc.) și prin alunecări de teren. Cea mai importantă pânză subterană este situată sub nivelul plăcii de calcar oolitic (200 m), debutând cu numeroase izvoare care apar pe versantul drept al râului Vasluieț, în apropierea școlii gimnaziale din Coropceni, la sudest de satul Ciortești, în partea de nord-vest a Dealului Cerului, la nord-vest de satul Rotăria, în zona stânelor ș.a. Șesul pârâurilor aparțin unei subunități distincte. Altitudinea joasă (sub 250 m), cu un facies nisipos și nisipo-argilos, permite acumularea unor rezerve de apă, dar care sunt greu de captat din cauza fineții granulometriei, care face ca circulația apei subterane să fie lentă. Apele subterane de șes sunt alimentate din versanți și din pârâurile aferente cu afluenții permanenți ai acestora. Izvoarele minerale, de la baza teraselor Crasnei, se află la o altitudine de circa 50 de metri. Ivirile la zi ale acestor izvoare minerale demonstrează existența unei falii în această zonă, pe care ascensionează spre suprafață ape de mare adâncime. Fenomenul hidric este susținut și de „erupțiile” vulcanului de apă care și-a făcut apariția la începutul secolului XX în albia majoră marginală a râului Crasna din sudul satului Crasna, fenomen analog descoperirilor de la Gorban, Vinețești, Cozmești și Dolhești, județul Iași. Versanții văilor cu depozite deluviale, în special cele de alunecare, constituie o altă subunitate hidrologică. Aici sunt conturate pânze freatice locale, de mică importanță, alimentate din precipitații, scurgeri de pe versanți și din unele izvoare de pe coastă. Grosimea variabilă a sedimentelor deluviale și microrelieful accidentat al alunecărilor fac ca adâncimea acestor ape să varieze mult, ieșind frecvent la suprafață.

Pagina 37

Monografia Comunei CIORTEȘTI, Județul Iași 37 Izvor ce își are obârșia sub placa de calcar oolitic – la vest de Dealul Cerului The spring that originates under the oolitic limestone slab – west of the Sky Hill Existența unor izvoare cu ape sulfuroase în zona izvoarelor Crăsniței este pusă pe seama frământărilor scoarței terestre din această zonă depresionară.

Pagina 38

38 Ciortești 600 - 2023, An Aniversar II.5.b. Apele de suprafață Î n general, apele de suprafață au un debit mic, mai ales în timpul verii, rareori depășind albia minoră, cu ocazia unor averse torențiale, printr-o viitură viguroasă. Bălțile se regăsesc doar în perimetrul albiei majore a pârâurilor, multe din ele secând vara sau în urma lucrărilor funciare executate în aceste sectoare. Sunt vechi cursuri („belciuge”) părăsite, meandre sau lucrări antropice adâncite, luate în stăpânire de ape sau în urma inundațiilor. Majoritatea bălților sunt colmatate sau înierbate cu vegetație hidrofilă (trestie, papură, pipirig ș.a.). Cele mai importante iazuri au fost construite prin anii '80, cu baraj semibetonat și deversare secundară controlată, printr-un „canal de fugă” la nivelul superior: cel de pe Crasna, pe un afluent de stânga, de la sud de cătunul Crasna, într-o fază de colmatare avansată, cel din sectorul inferior al pârâului Șerbești, în apropiere de șoseaua națională a Vasluiului ș.a. În preajma fostului conac boieresc sunt două iazuri, unul mic, pe partea stângă a Crasnei, și altul, construit cu fonduri europene de învățătorul Florentin Botez, cu o suprafață mai mare, de 0,25 hectare, care deține un important fond piscicol. Iaz de 0,25 ha cu important fond piscicol, construit cu fonduri europene de învățătorul Florentin Botez The pond of 0.25 ha with important fish stock, built with European funds by the teacher Florentin Botez

Pagina 39

Monografia Comunei CIORTEȘTI, Județul Iași 39 În trecut existau numeroase iazuri, astăzi cunoscându-se doar formele (modâlcile) barajelor de pământ înierbat și colmatate (la sud de fostul conac al lui Michiu pe Crasna, pe cursul râului Vasluieț, la est de satul Coropceni, la sud de satul Ciortești ș.a.). Râul Crasna își are obârșia în pădurea înaltă a Dealului Crasna-Covasna, fiind alimentat de afluenți secundari de dreapta și de stânga până dincolo de fostul conac a lui Michiu, unde începe teritoriul comunei vecine, Dolhești. După ce pornește repejor din pădurile înalte ale sectorului superior, după confluența cu pârăul Runcul, își formează o albie majoră propriuzisă, cu o lățime depășind pe alocuri 20 de metri, unde își depune nisipurile aduse din amonte, formând mici belciuge și meandre dese, colmatate adeseori și de amestecul de vegetație hidrofilă, distruse însă cu prima viitură de proporții. Astfel, la baza sitului arheologic din Rotăria, Dealul Runcului, de pe partea stângă, confluează cu pârâul Runcul, care are un debit constat, atât vara, cât și primăvara, deoarece are un izvor puternic de coastă. Are o lungime maximă de 500 de metri. De sub placa de calcar sarmațian apar câteva izvoare, cu un debit semnificativ și constant, la nord-nord-vest de satul Rotăria, care se direcționează pe un ax vest-est pe o lungime de sub 400 de metri. Pârăiașele amintite, deși sunt mici, pe timpul verii mențin constant debitul Crasnei din sectorul superior. Până dincolo de fosta moșie a lui Michiu, apar sporadic izvoare blânde care seacă uneori vara, mai puțin cele din albia minoră a Crasnei, așa cum este izvorul amenajat de învățătorul Florentin Botez, la 200 de metri de cătunul Crasna, din apropierea Plopului multisecular de la pod și cel denumit de localnici Izvorul Rece. Un afluent important al Crasnei este cel de la sud de cătunul Crasna, dincolo de interfluviul La Cer, pe valea ce pleacă din dreptul fostului schit de călugări. Pârăiașul are un curs de circa 1,5 kilometri, confluând, după bararea cursului, cu Crasna, în albia majoră a acesteia, în dreptul sălciilor și a Izvorului Rece. De la izvoare până la vărsare, la nord de localitatea Crasna-Vaslui, râul înregistrează o lungime de aproximativ 80 de kilometri. Râul Vasluieț își are obârșia la nord de satul Poieni, prin confluența cu pârâul Cărbunarul, adunându-și cei mai mulți afluenți de pe partea dreaptă și doar câțiva mai nesemnificativi din partea stângă. Din perimetrul comunei Ciortești adună debitul următoarelor pârâuri: Coropceni, Ciortești și Șerbești. Râul Vasluieț își croiește albia pe un ax aproximativ NE-SV, meandrând alene, mai ales la sud de Coropceni, până în apropiere de Barajul Solești, unde formează un luciu de apă de peste 30 de hectare. Deși curge aproximativ paralel cu valea Crasnei, obârșia acestuia este mult mai în amonte, dar confluența cu pârâul Racova se face la sud-est de orașul Vaslui de unde poartă denumirea de

Pagina 40

40 Ciortești 600 - 2023, An Aniversar Racova, iar de la confluența cu Crasna, cea de râul Bârlad. Râul Vasluieț însumează o lungime de aproximativ 50 de kilometri. Albia minoră a râului Vasluieț, la sud-vest de satul Deleni The minor bed of the Vasluieț river, southwest of Deleni village Pârâul Coropceni izvorăște din coastele dealului Roman, de la est de satul Coropceni, având un ax aproximativ est-vest, prin capătul satului, iar din dreptul fostului complex zootehnic, cotește brusc spre nord-vest, după care o ia spre vest, spre albia majoră a râului Vasluieț, însumând un traseu de circa 3,5 kilometri. Pârâul Ciortești își are izvoarele în centrul satului Ciortești, la sud de școală, în perimetrul izvoarelor puternice care sunt captate de sub placa de calcar și direcționate la câteva cișmele. Se dirijează spre sud, iar în dreptul fostului C.A.P., din capătul sudic al satului, adună debitul unui pârăiaș puternic ce vine dinspre est, de la poalele Dealului Morilor. De aici își continuă cursul spre sud-vest, pentru ca, de la Moară, să cotească spre sud, până dincolo de podul drumului comunal ce leagă Șerbeștiul de șoseaua Vasluiului, de unde se arcuiește lin spre sud-vest, până la confluența cu pârâul Șerbești, vărsându-se cu acesta în barajul de dinainte de șoseaua națională. Lungimea totală a acestuia depășește 5 kilometri.

Pagina 41

Monografia Comunei CIORTEȘTI, Județul Iași 41 Pârâul Șerbești își are obârșia la sud-est de satul Șerbești, numit de localnici Fundătura, pârăiaș care se scurge spre vest, până la confluența cu un torent temporar dinspre Cantonul silvic, cotește apoi brusc spre nord-vest, traversând partea sudică a satului, iar de la fostul Magazin sătesc o ia spre vest, până dincolo de capătul sud-vestic al satului, de unde se direcționează pe un ax NE-SV, până la confluența cu pârâul Ciortești, de la poalele dealului Comorilor. Împreună sunt captate în barajul de pământ din apropierea șoselei naționale, iar din acesta, debitul comun se înscrie spre vest, în albia majoră a râului Vasluieț. Începând de la sfârșitul anului 2021, rețeaua hidrografică a comunei Ciortești a început să fie utilizată și în scop edilitar, astfel, satele Ciortești, Deleni și Rotăria au început să beneficieze de alimentarea cu apă potabilă curentă a gospodăriilor. Stația de pompare – sistem alimentare cu apă pentru satele Ciortești, Deleni și Rotăria The pumping station – the water supply system for the villages of Ciortești, Deleni and Rotăria Lucrările au fost făcute de SC CASREP SA și a presupus forarea a 4 puțuri la adâncimea de 150 de metri și două captări de izvoare, denumite popular izvorul Botez și izvorul Rece, care, împreună, au un debit de 10,5 l/secundă și sunt captate în 2 rezervoare de 200 mc și un rezervor tampon de 50 mc care asigură apa pentru 580 de branșamente din satele Ciortești și Deleni.

Pagina 42

42 Ciortești 600 - 2023, An Aniversar Bazinul de captare subteran al Izvorului Botez (Rotăria) The underground capture basin of Botez Spring (Rotăria) Apa este livrată prin cădere, iar cel mai înalt punct de pe raza comunei este de 468 de metri. Sunt 4 zone de reducere a presiunii, pentru că ar fi o problemă pentru oameni cu robineții din casă. Valoarea investiției a fost de 14 milioane de lei, iar finanțarea a fost asigurată de Ministerul Dezvoltării. Rezervoare de apă potabilă - satul Rotăria / Rotăria drinking water tanks – Rotăria village

Pagina 43

Monografia Comunei CIORTEȘTI, Județul Iași 43 Rezervoare apă potabilă Ciortești, 2 x 200 mc./ The drinking water thanks of Ciortești, 2 x 200 m3 II.5.c. Izvoare minerale P e cursul sectorului mijlociu al râului Crasna și la izvoarele pârâului Crăsnița au fost identificate câteva izvoare ce prezintă depuneri de natură sulfuroasă și carbonatice cu calități excepționale de îmbuteliere și consum. Nu este exclus să existe și alte izvoare cu același proprietăți terapeutice miraculoase în zona noastră de studiu. Aproape toate izvoarele din acest sector se caracterizează ca fiind bicarbonate, sulfatate, calcico-magneziene, lipsite de H2S, unele fiind slab feruginoase (se văd amprente bogate de oxizi și hidroxizi de fier). Acțiunea fierului, combinată cu cea a oligoelementelor activează numeroase enzime ce intervin în metobolismul celulelor, combătând printre altele și anemiile. Apa, în ascensiune spre suprafață, traversează numeroase strate argiloase, bogate în minerale, îmbogățind-o foarte mult. Astfel, apa are un conținut superior de ioni de Fe2+, Cu2+ și Zn2+, fapt care îi permite să influențeze favorabil organismul uman, iar consumul acesteia regulat poate aduce profunde îmbunătățiri și chiar eradicarea unor boli cronice. Prin analizele efectuate s-a constatat existența unei concentrații de ioni de argint (apa, în ascensiunea ei spre suprafață, trece printr-un zăcământ de argint), mai ales pentru cea de la Izvorul Rece, ceea ce îi mărește valoarea terapeutică. Se știe că, încă din cele mai vechi timpuri, când apărea un virus mortal, apa era păstrată în vase de argint, care nu permiteau ca acesta să se dezvolte și să

Pagina 44

44 Ciortești 600 - 2023, An Aniversar distrugă vieți omenești. De asemenea, apa plată de la Crăsnița, care este îmbogățită cu ioni de argint, poate fi potabilă chiar și în cazul unui cataclism nuclear și ajută la vindecarea definitivă a unor boli (cancer, ciroză, epilepsie etc.). Sărurile depuse pe sol, la suprafață, sub forma unei pelicule subțiri, constituie un deliciu pentru animalele sălbatice sau domestice din zonele înconjurătoare, mai ales în timpul iernii. Sunt izvoare care chiar și în iernile geroase nu îngheață, fenomen explicabil datorită unei ușoare salinități și temperaturii mai ridicate, pe care o preia din stratele adânci ale scoarței terestre. II.5.d. Cascade și pseudocarst C ascadele sunt praguri de-a lungul unor cursuri de apă care apar ca urmare a unui strat mult mai dur decât cel normal. Astfel de cascade sunt întâlnite pe toate pârâurile, variind de la 0,5 metri până la câțiva metri. Din cauza eroziunii apei, cascadele pot avea o durată de „viață” de câteva zile, luni sau chiar ani. Pe râul Crasna, mai ales în sectorul superior, în porțiunea împădurită, pe pârâul Crăsnița, la sud de cantonul lui Tofan, cascadele apar ca urmare a unor strate de roci dure, în argile vineții sau calcar oolitic, însă acestea nu depășesc un metru înălțime. Când placa de calcar este subminată pe o suprafață mai mare (cum este cazul unui torent temporar de la sud-sud-est de satul Ciortești, în apropierea teraselor superioare din Dealul Cerului), aceasta cedează sub presiunea apei și acțiunii gravitației, micșorându și suprafața. An de an, placa este măcinată, regresând spre amonte. Calcarul oolitic din zonă a creat mici formațiuni carstice de tip parietal, precum: scurgeri parietale, placă suspendată, stalactite și stalagmite, martori de eroziune cu diverse forme, depuneri calcaroase cu fosile, trovanți ș.a. Cascada oarbă din Dealul Cerului / The blind waterfall from the Sky Hill

Pagina 45

Monografia Comunei CIORTEȘTI, Județul Iași 45 În loess s-au creat mici grote (la sud-est de satul Coropceni, în ravenele împădurite, pe un torent temporar de la poalele Dealului Haidan spre Șerbești ș.a.), ravene, martori de eroziune neuniformi, păpuși de loess etc. II.6. Vegetația și fauna II.6.a. Vegetația O chiul silvostepic este întâlnit la nord, nord-vest de satul Rotăria, la est și sud de Șerbești și la nord-est de Coropceni. Petece de pădure de salcâm se întâlnesc pe torenții temporari de la sud și est de Ciortești, la sud de Coropceni și în alte locuri cu suprafețe nesemnificative. Ochiurile de stepă, nemodificate de om, sunt reprezentate de specii caracteristice de păiuș (Festuca vollesica, Festuca sulcata, Festuca pseudoviva), coliliile și negara (Stipa joanes, Stipa capillata), grupuri de Agrostis termis etc., întâlnite pe culmile dealurilor înalte neîmpădurite. Pădurile din jur formează un fragment din marele „ochi silvostepic” al Podișului Central Moldovenesc, care își are capătul nordic dincolo de municipiul Iași și se continuă înspre S-SE până aproape de orașul Bârlad. Din punct de vedere geobotanic, teritoriul depresionar aparține zonei pădurilor cu următoarele subzone: Subzona silvostepei cuprinde culmea înaltă a dealurilor Roman, Cerului, Raței, Morii și Dumbrăvii. Vegetația pădurilor este formată din Fagus silvatica (fag), Carpinus betulus (carpen) în părțile cele mai înalte, din Quercus petraea (gorun) și Tilia tomentosa (tei argintiu - în Dealul Crasnei), Fraxinus excelsior (frasin) și Quercus robur (stejar). Pădurile din preajma satelor sunt șleauri de deal cu gorun, alcătuită din: gorun, tei, frasin și carpen, la care se adaugă fagul și stejarul pedunculat. Arboretul este format din salbă moale, salbă râioasă, corn, dârmoz, alun, mălin, sânger etc. Locurile înalte cu floră spontană, în special păioasă, se încadrează „ochiurilor de stepă”. Pătura erbacee este formată de obicei din plante de mull și din câteva specii de ierburi, care însă nu participă în procent mare, cum sunt: Brachypodium silvaticum, Lathyrus venetus, Lamium luteum, Gerarium robertianum, Mycelis muralis (tipic)¸ Luzula silvatica (de făget), Carex pilosa, Galium silvatica, Glechoma hirsuta, Poa nemoralis etc.

Pagina 46

46 Ciortești 600 - 2023, An Aniversar Subzona silvostepei (vegetația pajiștilor) ocupă toate celelalte teritorii neocupate de păduri. Pajiștile, în marea lor majoritate, sunt răspândite pe versanții erodați și afectați de alunecări și unele șesuri inundabile. Sunt folosite ca pășuni și au o productivitate mediocră, deoarece sunt amplasate pe terenuri improprii culturilor agricole. În cea mai mare parte sunt puțin îngrijite, de aceea sunt invadate de buruieni care le depreciază mult calitatea și gradul de consumabilitate. Eroziunea, alunecările și înmlăștinirea contribuie, de asemenea, la reducerea suprafeței reale de pădure. Supraîncărcarea cu animale, pășunatul pe timp umed și foarte timpuriu, târlirea nerațională și lipsa unor măsuri curente de stimulare a autoînsămânțării, de îngrășare și îmbunătățire a compoziției floristice duc la degradarea accentuată a multor pășuni. Fagus silvatica / Fagus sylvatica Asociații cu Poe bulbosa Este răspândită pe pășuni în curs de degradare. Ea urmează după Festuca vallesiaca. Este răspândită pe versanții din stânga ai Văii Vasluiețului. Pajiștile de luncă sunt răspândite pe șesul Crasnei și Vasluiețului cu precădere, și mai puțin pe șesurile pârâurilor secundare, fiind constituite din asociații de: – Agropyron repens pe locurile mai ridicate și drenate; – Lolium perenne la contactul cu versanții; – Alopecurus pratensis pe terenuri joase și umede; – Agrostis alba pe terenuri joase și umede. În afară de graminaceele citate mai sus, care sunt dominante, mai întâlnim leguminoase ca: Trifolium repens, Medicago lupulina, Lotus corniculatus. Dintre speciile din alte familii amintim: Plantago media (pătlagina), Plantago major, Taraxacum officinale (păpădia), Ranunculus repens, Dacus carota, Cichorium intybus etc.

Pagina 47

Monografia Comunei CIORTEȘTI, Județul Iași 47 Pajiștile higrofile cu rogozuri și alte specii caracteristice zonelor umede Mai reduse ca suprafață, pajiștile de acest fel sunt situate pe porțiunile cele mai joase ale șesului Crasnei unde, datorită apei freatice sau inundațiilor, apa se menține în exces. Din această cauză vegetația acestor pajiști este alcătuită din plante cu caracter higrofil mai puțin valoroase din punct de vedere furajer. Dintre speciile mai importante, pe astfel de terenuri, sunt diverse specii de Carex, Juncus și Scirpus, precum și unele graminee ca: Agrostis canina, Calomangrostis pseudophragmites (stuful). Gradul redus de acoperire a pajiștilor de coastă are o mare influență asupra dezvoltării eroziunii de suprafață și adâncime, eroziunea fiind mai mare acolo unde gradul de acoperire este mai mic. Pajiștile de luncă au o productivitate mai mare decât cele de pe versanți. Măsuri de îmbunătățire a pajiștilor Pajiștile de pe șesuri, cu covorul încheiat, se vor întreține și îmbunătăți prin măsuri de suprafață: eliminarea excesului de apă, grăpări, combaterea buruienilor toxice etc. Pajiștile cu exces de umiditate vor fi folosite numai ca fânețe. Cele degradate prin eroziune și alunecări vor fi reînierbate, creându-se pajiști artificiale. Pajiștile artificiale vor fi folosite în primii ani ca fânețe, apoi ca pășune. Terenurile cu înclinare mai mare de 30% vor fi folosite numai ca fânețe. Vegetația cultivată Principalele plante care se cultivă pe teritoriul Depresiunii Hușilor sunt: grâul, orzul de toamnă, porumbul, floarea soarelui, rapița, cartoful, ceapa, vița-de-vie, pomii fructiferi. Pe suprafețe mai mici se cultivă fasole, zarzavaturi și, cândva, cânepă pentru sămânță. Producția variază de la an la an din cauza instabilității condițiilor climatice, dar și din cauza neaplicării în întregime a măsurilor agrotehnice corespunzătoare unei bune dezvoltări a plantelor. Vegetația segetală Plantele cele mai frecvente și mai abundente din culturile agricole sunt următoarele: Convolvulus arvensis, Cirsium arvense, Cynodon dactylon, Setaria glauca (în culturile de prășitoare și de păioase). În culturile de prășitoare cele mai frecvente sunt: Echinochloa crus, Setaria glauca, Chenopodium album, Amarathus retroflexus. În culturile de floarea soarelui, pe lângă cele arătate mai sus, întâlnim și Orobanche reticulata. În culturile de cereale păioase, cele mai frecvente plante sunt: Sinapis arvensis, Setaria glauca, Stachys annua, Agrostemma githango, Hibiscus triconum, Polygonum convolvulus, Vicia tetrasperma, Rubus arvalis etc.

Pagina 48

48 Ciortești 600 - 2023, An Aniversar În culturile de crucifere, cea mai frecventă este Brassica napus (rapița). În ultimii ani a început să se răspândească în culturi Xanthium strumarium (mărăcinii). Aceste specii de plante constituie 80% din masa totală a buruienilor de câmp. De natura și rezistența lor trebuie să se țină seama la stabilirea măsurilor agrotehnice de combatere și a sortimentului de erbicide utilizate. II.6.b. Fauna Î n zona depresionară întâlnim specii piscicole precum: crapul (Cyprinus carpio), știuca (Esox lucius), bibanul (Perca), șalăul (Lucioperta lucioperta), carasul (Carassius carassius), plătica (Abramis brama), svârluga (Cobitis taenia)ș.a. Păsări: cocorul, egreta cenușie, egreta albă, corbul, graurul, ciocârlia, prepelița, potârnichea, fazanul, rața sălbatică, pițigoiul de stuf, lebăda (de câțiva ani la Bălătău, pe cursul mijlociu al Crasnei și la iazul Solești), sticletele, guguștiucul, pescărușul, cioara, uliul. Reptile: șarpele negru de apă, șopârle. Mamifere: nurca (Nutriola nutriola), vulpea (Vulpes vulpes), mistrețul (Sus scrofa), căprioara (Capreolus capreolus). Insecte: greieri, fluturi, cosași, buburuze, cărăbuși. Rozătoare: hârciogul, popândăul, șoarecele roșcat. Cândva, existau în pădurile Crasnei și zimbri, fapt întărit și de descoperirea unor fragmente de bucranii de acest fel în situl arheologic eneolitic de la Rotăria (circa 5.000 de ani). Majoritatea solurilor sunt populate cu diverse organisme (insecte, râme, cârtițe, hârciogi), care fac ca în întreg profilul să existe numeroase neoformațiuni biogene. Coprolite (aglomerări rezultate din activitatea râmelor), cervotocine (canale de râme sau alte animale mici), culcușuri și lăcașuri de larve, crotovine (vechi galerii umplute cu material din alte orizonturi sau galerii goale). Toate acestea au un efect pozitiv deoarece contribuie la afânarea solului. În anii secetoși, cu toamne lungi și uscate, șoarecii de câmp sapă galerii numeroase distrugând cerealele păioase de toamnă și lucernierele. În grădinile de legume cu soluri grase și umede sunt întâlnite coropișnițele, viermii sârmă și miriapodele care distrug rădăcinile unor plante. În solurile din livezi și în apropierea acestora s-au găsit în sol larve de cărăbuș de mai (Melolontha melolontha) care, prin acțiunea lor, afânează solul, dar și distrug unele rădăcini de plante și tuberculii cartofilor.

Pagina 49

Monografia Comunei CIORTEȘTI, Județul Iași 49 II.7. Solurile II.7.a. Studiu pedologic al teritoriului comunei Ciortești C aracteristica învelișului de sol o constituie predominarea molisolurilor, iar suprafețe mai mici ocupă argiluvisolurile (în zona mai înaltă din partea centrală și de vest). Solurile hidromorfe neevoluate se întâlnesc pe șesul văilor. Principalii factori care au dus la formarea acestor soluri sunt: Relieful este unul din principalii factori care a contribuit la formarea și păstrarea lor, influențând, în mare măsură, asupra repartiției spațiale a precipitațiilor, temperaturii, vegetației, rocilor de solidificare, eroziunii etc. Datorită fragmentării și diversității formelor de relief care se întâlnesc (culmi, versanți cu diferite înclinări, afectați de procese de pantă, văi înguste), atât topoclimatul, cât și solurile sunt diferite. Solurile de pe versanți au o evoluție mai înceată decât cele de pe culmi din cauza drenajului extern mai rapid și cel intern mai redus. Datorită înclinării versanților, gradul de eroziune este mai mic aici decât pe culmi, unde solurile au un profil normal. Tot pe versanți întâlnim și asociații de soluri. Pe șesuri întâlnim soluri aluviale și lăcoviști mlăștinoase. Vegetația, acționând combinat cu ceilalți factori, a influențat în timp, prin microclimatul pe care l-a creat, precum și prin directa ei prezență. Prin toate formele ei micșorează considerabil efectul eroziunii, regularizează scurgerea de suprafață, micșorează acțiunea insolației și a vântului, favorizează formarea structurii solului, îmbogățește solul cu elemente fertilizante și stabilizează procesele în pantă. Clima influențează prin elementele sale – temperaturi, precipitații, vânturi și topoclimate. Rocile de solidificare sunt reprezentate prin depozite sarmațiene și quaternare, cu un conținut ridicat de CaCO3, precum cele ale luturilor, marnelor, nisipurilor și depozitelor fluviatile. În funcție de aceste roci (cu permeabilități diferite și carbonați) s-au delimitat soluri cu levigare slabă până la puternică, cu humus mai mult sau mai puțin, cu gleizare.

Pagina 50

50 Ciortești 600 - 2023, An Aniversar Stratigrafie pedologică / Pedological stratigraphy Textura în orizontul superior a determinat delimitarea unor varietăți de soluri ce au textura la suprafață de la nisipo-lutoasă până la argilo-lutoasă. Textura va determina în parte și modul de afânare, a măsurilor agrotehnice și administrarea îngrășămintelor chimice și organice. Cernoziomul care ocupă partea inferioară a versanților văii Crasnei s-au format pe luturi (loess). Cernoziomurile cambice ocupă partea mijlocie și superioară a versanților văii torentului temporar de la sud de satul Ciortești ș.a. Acumularea de humus este aproape tot atât de intensă ca și la cernoziomuri, dar levigarea și alterarea sunt ceva mai intense, iar profilul cernoziomului cambic este bogat în neoformațiuni biogene. Cernoziomurile și cernoziomurile cambice sunt solurile cele mai fertile. Bioacumularea este relativ intensă, în alcătuirea humusului predominând acizii humici. În partea superioară, pe profil, se întâlnesc formațiuni biogene. Neoformațiuni de carbonat de calciu apar în orizontul Cca sau C. Sub aspectul fertilității, solurile cenușii se află sub nivelul de favorabilitate al cernoziomurilor. Solul brun argiloiluvial este răspândit pe reliefurile cele mai înalte: Dealul Crasnei, Dealul Cetățuii, Dealul Romanului ș.a. Bioacumularea este puțin intensă, humusul este alcătuit atât din acizi humici, cât și fulvici. Climatul fiind mai umed, alterarea este mai intensă, rezultând cantități apreciabile de argilă, are loc migrarea parțială a coloizilor minerali (argilă și oxizi și hidroxizi de fier) și s-a format un orizont Bt. Orizontul solurilor brune argiloiluviale prezintă o nuanță gălbuie, cu neoformațiuni de oxizi și hidroxizi de fier hidratați sub formă de pete, sub fețele elementelor structurale. Din punct de vedere al fertilității solurile brune argiloase se află sub nivelul solurilor cenușii.

Pagina 51

Monografia Comunei CIORTEȘTI, Județul Iași 51 La solurile de pe șes întâlnim următoarele procese pedogenetice: – carbonatarea se întâlnește la solurile de pe șesuri unde rocile de solidificare au un conținut ridicat de carbonați. Datorită faptului că solurile sunt la începutul evoluției lor, carbonații de calciu și magneziu au suferit un proces de levigare. Carbonatarea va determina formarea unor soluri cu pH slab până la moderat alcalin. – lăcoviștirea și gleizarea se petrec în prezența continuă sau prelungită de apă stagnantă în cea mai mare parte a profilului, datorită apei freatice sau a acumulării apei din precipitații, ori scurgeri de pe versanți pe un strat impermeabil. Se evidențiază la solurile de pe șesul Crasnei și Vasluiețului. Apa freatică aproape de suprafață, drenajul extern, argilozitatea unor soluri și băltirile îngreunează lucrările agrotehnice. De aceea, solurile necesită un ansamblu de lucrări hidroameliorative. Microrelieful de alunecări Alunecările de teren, împreună cu eroziunea areolară și liniară micșorează potențialul economic al unor terenuri sau le scot complet din categoria terenurilor agricole. În producerea alunecărilor este obligatorie prezența apei. Alunecările în valuri sunt cele mai răspândite, dezvoltându-se în condițiile versanților care secționează complexul sarmatic, format din alternanța de roci permeabile și impermeabile. Deluviul de alunecare format dintr-un amestec de luturi, argile, marne, nisipuri etc. are grosimi ce depășesc 5 metri. Prezintă o suprafață de fragmentare sub formă de valuri sau trepte proeminente cu altitudine variabilă (între 0,5 și 2 metri) și mici depresiuni, uneori umede. Alunecările în valuri se întâlnesc în cadrul alunecărilor stabilizate, iar alunecările în trepte se întâlnesc în cadrul alunecărilor active (Șerbești, Ciortești, Deleni, Coropceni). Neuniformitatea suprafeței versanților face ca scurgerea superficială să fie micșorată. Litologia depozitelor de suprafață Depozitele aluviale se aștern peste argilele sarmațiene impermeabile. Aluviunile sunt alcătuite din pietrișuri mărunte și nisipuri grosiere la partea inferioară, urmate de nisipuri medii și fine, apoi de argile nisipoase. Influența antropică Pe măsura extinderii și intensificării agriculturii, omul a influențat fie în mod pozitiv procesele de solidificare și evoluție a solurilor, fie în mod negativ, la care adăugăm evoluția factorilor naturali.

Pagina 52

52 Ciortești 600 - 2023, An Aniversar Ca influență negativă exercitată de om în cea mai mare măsură, este accelerarea eroziunii solurilor prin aplicarea unor lucrări agricole în mod irațional ca: nerespectarea regulilor agrotehnice antierozionale, trasarea necorespunzătoare a drumurilor de exploatare, îndepărtarea abuzivă a vegetației ierboase cu rol de protecție și conservare a solului, pășunat necorespunzător etc. care au dus în final la accelerarea eroziunii de suprafață, a eroziunii torențiale și a alunecărilor de teren. Exemple de influență negativă a omului se pot observa pe pășunile de pe majoritatea versanților, care, în prezent, sunt slab acoperiți cu vegetație ierboasă. Printre lucrările ce se aplicau pentru conservarea și ridicarea fertilității solului amintim: - pe tot teritoriul fostelor C.A.P.-uri se aplicau o serie de lucrări agroameliorative ca: arături numai pe linia curbei de nivel, arături cu răsturnarea brazdei în aval; pe unele suprafețe sau executat scarificări; - pentru îmbunătățirea însușirilor hidrofizice ale solului, terenurile plantate cu viță-de-vie și pomi fructiferi au fost desfundate; - pe șesul luncilor, pentru scoaterea terenului de sub influența apelor freatice care sunt aproape de suprafață și a inundațiilor, s-au executat lucrări de desecare, drenuri îngropate și nivelări. Pentru stabilirea alunecărilor active, care au o mare răspândire pe versanții pârâurilor Coropceni și Ciortești, s-au plantat suprafețe mari cu salcâm. Evenimente naturale ce au influențat cursul firesc al oamenilor locului, notate pe unele cărți religioase de la Schitul Crăsnița: Din vol. IV al lucrării Surete și izvoade scrise de Gh. Ghibănescu la 1924, aflăm, din notițele de pe unele cărți bisericești de la Schitul Crăsnița următoarele: - în postul Sfântului Petru din anul 1730 a fost un mare cutremur ce a dărmat multe case; - între 1730 și 1734 a fost văzută pe cer o cometă (stea cu coadă), ce ar fi cauzat o boală rea la vaci, ce nu se mai pomenise până atunci; au murit aproape toți stupii de albine; - în anul 1735 a fost o mare invazie de lăcuste; - la 1738 a fost o iarnă cumplită, când au murit multe oi de foame, ajungând căpița de fân la 2 lei, iar vara a fost o secetă mare de „se mânca om pe om”. - pe 16 iunie 1738 a fost o eclipsă totală de soare. (Ghibănescu IV, 1924, p. 317-320) La aceste considerații istorice se adaugă fenomenele secolului XXI: avântul tehnologic ce a schimbat comportamentul uman și relaționarea interumană, epidemia de Covid 19 din anul 2020, migrarea forței de muncă în occident odată cu deschiderea granițelor după căderea comunismului etc.

Pagina 53

Monografia Comunei CIORTEȘTI, Județul Iași 53 II.8. Rezervații și monumente protejate P e teritoriul comunei Ciortești sunt câteva locuri care, prin ineditul lor, trebuie a fi incluse în categoria rezervațiilor și monumentelor protejate: - Siturile arheologice enumerate la capitolul „Evoluția habitatului uman din preistorie până în secolul al XVIII-lea”; unele dintre ele sunt încadrate în categoria șantierelor protejate și cercetate sistematic: situl eneolitic de la Rotăria (5500 de ani); - Bisericile din satele comunei; - Pădurea seculară de fagi și goruni din Dealul Crasna și Dealul Cetățuii; - Flora spontană din dealurile Cerului, Romanului, Dumbrăvii etc. (siminoc, țintaură, iarba Sf. Ioan, Ciuboțica Cucului, năpraznic, etc.); - Ape minerale de pe Crasna (Izvorul Rece); - Izvorul sulfuros al Crăsniței; - Ivirile la zi ale straturilor geologice (placa de calcar oolitic din centrul satului Coropceni de lângă școală etc.; - Flora și fauna rară din pădurile înconjurătoare și din zona de șes; - Stejarii seculari din pădurile învecinate; - Plopul multisecular de la sud de cătunul Crasna, care are peste 200 de ani, fiind cuprins abia de 5 persoane. II.9. Toponimice și antroponimice Î n lipsa unor documente istorice, toponimele sunt singurele dovezi ale existenței într-un habitat a unei comunități sau a unei persoane. Astfel, denumirea unui loc poate păstra o uzanță veche, fără logică de multe ori, datorându-se în special scurgerii timpului și, prin urmare, al dispariției din memoria colectivă locală (Deleni, Șerbești). Antroponimele (nume de persoane) dăinuiesc de cele mai multe ori ca nume de moșii, de sate (Ciortești, de la boierul Ciortea), văi, dealuri. Toponimia atribuită unor locuri din sat poate fi legată de evoluția istorică a acestuia, de unele momente care au marcat conștiința colectivității, de vitejia unor eroi etc. (Butnaru, 2007, 11). Nume de persoane Ursu, Lupu, Vulpe, Iepure etc. sunt nume provenite de la animalele respective. Codreanu este denumire dată celui care a venit din codru, Scafariu vine de la „scafă” (strachină, căuș), Grecu, Tătaru, Rusu provin de la specificul național, Condurachi din grecescul „condur” (pantof). Jitaru era proprietarul unui teren cultivat, iar Vieru era îngrijitorul viei; Levinte este

Pagina 54

54 Ciortești 600 - 2023, An Aniversar pluralul lui „levent” (om viteaz, voinic); Borș, Dobă, Ungureanu spun de la sine semnificația numelui (Iordan, 1983, 135-141). II.10. Răspândirea habitatelor contemporane în comuna Ciortești P rivind harta comunei Ciortești, constatăm că majoritatea localităților sunt situate pe aliniamentul marginal al coastei Iașului și în lunca și primele terase ale Crasnei și Vasluiețului (Coropceni, Ciortești, Deleni, Șerbești, Rotăria și Crasna). Răspândirea habitatului pe cele două versante ale culmii dealurilor amintite (est și vest) este legată de latura economică și comercială, iar pentru partea estică, loc de refugiu și adăpost față de necontenitele invazii barbare: tătărăști, turcești, poloneze etc., dar și din necesitățile economice legate de vânat, lemn de foc și construcții, pășunat ș.a.). Repartizat pe zone, densitatea populației se prezintă astfel: - aliniamentul văii Vasluiețului: 82 locuitori/km2; - aliniamentul estic de pe valea Crasnei: sub 60 locuitori/km2. Ocupația principală a localnicilor din satele comunei Ciortești este agricultura. Structura generală a satelor este de tip răsfirat, cu o textură neregulată. Unele sate (luate prin cumul) au un aspect polinuclear (Ciortești și Coropceni). Vechile îndeletniciri, din perioada anterioară evenimentelor din 1989, precum pescuitul, ocupațiile pomi-viticole, meșteșugurile artizanale, cultura tutunului, unitățile agrozootehnice (Coropceni, Șerbești, Ciortești etc.) au dispărut sau sunt în curs de dispariție. Satele mai noi, precum Rotăria, au o structură răsfirată cu o textură regulată (geometrică).

Pagina 55

Monografia Comunei CIORTEȘTI, Județul Iași 55 II.11. Căile de comunicații Drumul județean DJ244D – intersecția giratorie cu DC66 Ciortești The county road DJ244D – the roundabout with DC66 Ciortești J udețul Iași dispune de o densă rețea de drumuri, în mare parte modernizate sau în curs de modernizare. Căile rutiere sunt repartizate neuniform pe raza județului. La Iași se intersectează mai multe drumuri modernizate, care apropie orașul de Tg. Frumos, Roman, Pașcani, Botoșani, Hârlău după cum urmează: - DN 24 – Iași – Ciortești (sat Coropceni) – Vaslui; - DN 28 – Roman – Tg. Frumos – Iași – Albița; - DN 28A – Iași – Tg. Frumos – Pașcani – Moțca; - DN 28B – Iași – Tg. Frumos – Hârlău - Botoșani.

Pagina 56

56 Ciortești 600 - 2023, An Aniversar Drumurile naționale Rețeaua de drumuri naționale de pe teritoriul județului Iași, are o lungime totală de 343,566 km din care 23,597 km traversează municipiile Iași și Pașcani și se află în întreținerea primăriilor. Serviciul Public de Administrare a Drumurilor Județene Iași, din subordinea Consiliului Județean Iași, are în administrare o rețea de drumuri județene de 1064,313 km conform H.G. nr. 540/2000. Drumurile județene și comunale Lungimea rețelei de drumuri din județul Iași este de aproximativ 2500 km, din care: - modernizate – 850 km (34%); - cu îmbrăcăminți ușoare rutiere – peste 870 km; - pietruite – 540 km; - de pământ – 222 km. Comuna Ciortești beneficiază de 3 categorii de drumuri: drumuri naționale, drumuri județene și drumuri comunale. Drumul național DN 24 traversează teritoriul comunei de la nord la sud și face legătura între localitățile comunei cu Municipiul Iași și Municipiul Vaslui. Pe teritoriul comunei, DN 24 are o lungime de 12 km. Drumul a fost modernizat prima dată în anul 2013, prin turnarea a trei straturi de asfalt, prin construirea de podețe pentru fiecare gospodărie și prin betonarea șanțurilor de scurgere a apelor. Drumul a fost lățit cu 75 de centimetri pe fiecare bandă de circulație, iar o serie de poduri și podețe au fost refăcute în totalitate. Drumul județean DJ 244D pornește din DN 24 și face legătura satului Coropceni cu reședința comunei, satul Ciortești și, mai departe, cu localitatea Dolhești. Dacă până în anul 2016 cel mai important drum asfaltat ce traversează comuna Ciortești era reprezentat de șoseaua națională Iași – Vaslui (DN 24), ce se întinde pe o lungime de circa 10 km, din anul 2022, reabilitarea de către Consiliul Județean Iași a drumului județean DJ 244D Coropceni – Ciortești – Dolhești – limita județului Vaslui, spre Huși, cu o lungime de 11,2 km, a făcut această porțiune de drum să fie una foarte importantă și ușor practicabilă pentru locuitorii comunei Ciortești. Recepția finală a lucrărilor la DJ 244D – limită județul Vaslui – Dolhești – Ciortești – Coropceni a fost realizată în luna august a anului 2022 de către autoritățile locale, primar fiind la acea dată Alina Apostol, împreună cu reprezentanți ai Consiliului Județean Iași, președinte fiind Costel Alexe.

Pagina 57

Monografia Comunei CIORTEȘTI, Județul Iași 57 Drumul județean DJ244D / The county road DJ244D Director DJADP Iași Ciprian CIUCAN, primarul Comunei Ciortești Alina APOSTOL, președintele CJ Iași, Costel ALEXE – 17 august 2022, recepția lucrării DJ244D The director of DJADP Iași, Ciprian CIUCAN, the mayor of Ciortești Commune, Alina APOSTOL, the president of CJ Iași, Costel ALEXE – 17th August 2022, the reception of the work DJ244D

Pagina 58

58 Ciortești 600 - 2023, An Aniversar Drumul județean DJ 244F (denumit în documente „drum strategic”) pornește din DN 24 și face legătura cu satul Șerbești, și, mai departe, cu localitățile Dolhești și Grozești. Drumul fost modernizat prin pietruire pe o porțiune de 3 km prin programul SAPARD. Drumuri locale asfaltate DC69B fostul DJ244F / DC69B former DJ244F

Pagina 59

Monografia Comunei CIORTEȘTI, Județul Iași 59 Drumul comunal DC65 pornește din DJ244D și face legătura cu satul Rotăria. Drumul este asfaltat pe toată lungimea și are două benzi de circulație. DC66 și Podul Crasna – modernizare și reabilitare în anul 2022 DC66 and the Crasna Bridge – the modernization and rehabilitation in 2022 Drumul comunal DC 66 face legătura între satul Ciortești și comuna Răducăneni. În perioada 1996 – 2004 s-au realizat lucrări de pietruire pe o lungime de 6 km, cu fonduri de la Ministerul Transporturilor. În perioada 2007 – 2008 au fost executate lucrări de asfaltare pe o porțiune de circa 2,7 km din drumul care traversează satul Ciortești (de la Primăria Comunei Ciortești spre DN 24) cu fonduri de la Consiliul Județean Iași, iar în anul 2012 s-au realizat lucrări de asfaltare pe o porțiune de 1,7 km, cu fonduri de la bugetul local. Lucrări de modernizare prin pietruire și balastare au suportat și drumurile sătești ale comunei, pe o lungime de 50 km, cu fonduri de la bugetul local. Drumul sătesc din satul Coropceni a fost pietruit pe o lungime de 3,5 km în perioada 2007 – 2008. În afară de drumurile enumerate mai sus, comuna Ciortești mai beneficiază de o rețea de drumuri și străzi de interes local care fac legătura zonelor rezidențiale cu drumurile principale, unele dintre ele având structură de pământ, în anotimpurile ploioase devenind impracticabile. Reabilitarea și modernizarea rețelei de drumuri de care comuna beneficiază se află pe lista de priorități pentru perioada 2021-2027.

Pagina 60

60 Ciortești 600 - 2023, An Aniversar Astfel, în luna august a anului 2022 a fost realizată de către autoritățile locale împreună cu reprezentanți CNI, recepția finală a lucrărilor la 2,7 km drumuri din localitatea Deleni, lucrările executate în grafic au fost realizate de către firma Conest. Drumuri sătești și secundare – satul Deleni Village and secondary roads - Deleni village Comuna Ciortești a primit finanțare prin programul Anghel Saligny, în anul 2022, pentru alte două drumuri din comună, drumul principal de la Coropceni primind finanțare integrală pentru asfaltare, iar la Șerbești pentru turnarea stratului doi de asfalt. Sumele necesare pentru drumul de la Coropceni au fost alocate de la MDLPA, obiectivul fiind finanțat prin Programul Anghel Saligny, denumit „Modernizare drumuri de interes local în comuna Ciortești, județul Iași” cu valoarea de 7.586.453,91 lei. A doua finanțare este una parțială, de 1.5 milioane lei, sumă care va fi utilizată pentru turnarea stratului doi de asfalt pentru DC69B pe o lungime de aproximativ 3 km, la Șerbești, proiect denumit „Modernizare prin asfaltare a drumului comunal DC69B și drumuri sătești din satul Șerbești, comuna Ciortești, județul Iași”, valoarea totală fiind de 3.999.000 lei.

Pagina 61

Monografia Comunei CIORTEȘTI, Județul Iași 61 Transport aerian Legătura aeriană este asigurată de Aeroportul Internațional Iași, a cărui aerogară, destinată transportului de marfă și persoane, asigură curse regulate către diferite destinații naționale și europene. Populația, ultimul recensământ, migrațiune Conform rezultatelor Recensământului Populației și Locuințelor realizat în anul 2011, populația stabilă a județului Iași este de 772.348 locuitori, dintre care 381.844 persoane de sex masculin (49,44%) și 390.504 persoane de sex feminin (50,56%). De asemenea, conform Anuarului Statistic al județului Iași – 2019, populația stabilă (rezidentă) la 1 iulie 2018 este de 792.481 locuitori, dintre care 394.610 persoane de sex masculin (49,8%) și 397.871 persoane de sex feminin (50,2%). Anuarul statistic al județului Iași – 2019 Statistical yearbook of Iași county – 2019 Populația urbană (care provine din municipii și orașe) este reprezentată de 367.965 locuitori (46,4% din populația stabilă a județului Iași). Populația rurală este reprezentată de 424.516 locuitori (53,6% din populația stabilă a județului Iași). La nivelul județului, se remarcă ponderea mai ridicată a persoanelor de sex feminin, comparativ cu cele de sex masculin. La nivelul municipiilor și orașelor, se păstrează aceeași tendință, respectiv ponderea persoanelor de sex feminin este mai ridicată decât cea a persoanelor de sex masculin. În mediul

Pagina 62

62 Ciortești 600 - 2023, An Aniversar rural, se remarcă faptul că ponderea persoanelor de sex masculin este mai ridicată decât ponderea persoanelor de sex feminin din totalul populației stabile. De asemenea, se poate spune faptul că, la nivelul județului Iași, populația rurală deține o pondere mai ridicată, comparativ cu populația urbană. Comuna Ciortești s-a încadrat în primul termen de finalizare a recenzării populației, data de 1 iulie 2022. Datele adunate de recenzori arată că populația comunei Ciortești a scăzut în ultimii 10 ani cu 464 de locuitori. Dacă la recensământul din 2011, conform INS, Comuna Ciortești înregistra un număr de 3979 locuitori, recensământul din anul 2022 a raportat un număr de 3515 locuitori, cu 464 mai puțini.

Pagina 63

Capitolul III. Așezările umane / 3rd Chapter. Human settlements Titlu de proprietate / An ownership title

Pagina 64

64 Ciortești 600 - 2023, An Aniversar III. 1. Evoluția habitatului uman din preistorie până în secolul al XVIII-lea III.1.a. Paleolitic Șerbești – Dealul Cetățuii În partea de sud-est a satului Șerbești, la hotarul cu satul Brădicești, pe platoul din Dealul Cetățuii, au fost descoperite, pe o suprafață de circa 0,5 ha, arme și unelte din silex patinat, ce datează din paleoliticul superior (peste 12.000 de ani). Au fost găsite numeroase așchii, gratoare retușate, lame cu creastă (à crête), lame retușate, burine, răzuitoare, nuclee refolosite sau epuizate etc. Silexul a fost procurat de comunitatea paleolitică din albia Prutului, de la peste 20 km spre est, deoarece astfel de zăcământ de materie primă nu este semnalat în zonă. Descoperire și cercetare: Vicu Merlan, 2004. Ciortești - Dealul Cerului Pe Dealul Cerului, între Dolhești, „Valea lui Crăciun” și Ciortești, la o altitudine de 350 de metri, pe un platou cvasiplan, au fost descoperite așchii din silex de Prut, de culoare cenușiealbă, cu urme de patină. Acestea aparțin Paleoliticului superior. Descoperire și cercetare: Vicu Merlan, 2010. Rotăria – Dealul La Hârtie În partea de nord a satului Rotăria, în apropierea pădurii seculare, au fost descoperite câteva piese din silex de Prut, aparținând paleoliticului superior de tip La Gravette. O piesă (gratoar) era retușată pronunțat pe partea activă convexă, păstrând evident bulbul de percuție. Descoperire și cercetare: Vicu Merlan, 2008. III.1.b. Neolitic - Eneolitic Pârâul Coropceni (I) În partea de est a satului Coropceni, pe terasele înalte din dreapta pârâului Coropceni, pe un monticul cu altitudinea de peste 150 de metri altitudine, în grădina lui Olteanu Marcel,

Pagina 65

Monografia Comunei CIORTEȘTI, Județul Iași 65 au fost descoperite fragmente ceramice roșiatice și cenușii, un gratoar de silex de Prut pe așchie și chirpici de la locuințe, aparținând civilizației Cucuteni A3. Descoperire Vicu Merlan, 2009. Rotăria „Tarlaua lui Balan” Pe interfluviul, din sudul satului Rotăria, între râul Crasna și pârâul temporar din stânga interfluviului s-au descoperit fragmente ceramice, chirpici de locuințe, fusaiole și silexuri de proveniență Cucuteni și geto-dacice de sec. IV-III î.H. Descoperire de Ioan Balan, Stela Balan, 2004; Cercetare de Vicu Merlan, 2008. Râșniță de mână din gresie dură, descoperită pe Dealul Runc – Rotăria The hand grinder made of hard sandstone, discovered on Runc Hill – Rotăria Situl arheologic Rotăria Raport arheologic pe anul 2008 Punct: Pe Runc Cod sit: 162942.01 Obiectivul cercetării a fost salvarea locuinței L1 aflată în perimetrul alunecărilor de teren din sectorul sudic al sitului eneolitic. Realizări: săparea integrală a SI, identificarea și demontarea locuințelor L1 și L2 cu anexa acesteia din urmă. Descoperirea unei gropi menajere (G1) și excavarea sistematică a umpluturii acesteia. Identificarea unui nou nivel arheologic din epoca bronzului (Cultura Monteoru). Situl arheologic Rotăria „Pe Runc” se află la 1 km nord de satul Rotăria din comuna Ciortești, jud. Iași. Satul este amplasat în bazinul superior al râului Crasna, iar situl arheologic,

Pagina 66

66 Ciortești 600 - 2023, An Aniversar în apropierea izvoarelor din amonte. Geografic, localitatea Rotăria se află pe latura estică a Podișului Central Moldovenesc, secționat în acest sector de râul Crasna și afluenții acestuia. Piese arheologice din colecția artistului Ioan Balan din Rotăria Archaeological pieces from the collection of the artist Ioan Balan from Rotăria Din punct de vedere geografic, situl este amplasat pe un promontoriu (interfluviu), încadrat la vest de râul Crasna, iar la est de un afluent de dreapta al acestuia. Imediat la baza promontoriului, pe flancul drept, are loc confluența afluentului de dreapta cu râul Crasna. Promontoriul este impozant, fiind printre cele mai stabile locuri din zonă. Totuși, pe versanții vestic, sudic și nord-estic prezintă alunecări, unele reactivate în vara anului 2008. Față de albia majoră a râului Crasna, situată la baza promontoriului, pe latura de vest și sud, care înregistrează cca. 280 de metri altitudine, platoul superior al sitului arheologic ajunge la peste 330 de metri. Habitatul eneolitic a fost identificat cu precădere pe botul dealului (promontoriului) care, în amonte, urcă până la peste 400 de metri în Dealul Covasnei. Geologic, sub nivelul arheologic, se găsește un strat de loess nisipos, iar sub acesta urmează straturi nisipoase sarmațiene, cu o vechime mai mare de 10 milioane de ani. Expunerea sudică a promontoriului a asigurat populațiilor preistorice ce au locuit acest habitat, condiții propice pentru închegarea unei comunități stabile, fapt dovedit și de bogăția de artefacte descoperite până acum. Pentru a salva restul de locuință eneolitică (L1) din perimetrul alunecărilor de teren, a fost trasată o S1, pe direcția N-S cu 20 m lungime și 2 m lățime. Pe lungimea SI au apărut fragmente din chirpici de la două locuințe cucuteniene și de la o anexă, iar în partea de NE o groapă menajeră (G1). Locuința nr.1 (L1) A fost surprinsă între m.1 și m.4, fiind parțial distrusă pe latura nord-estică, de alunecările de teren și fostul drum de coastă. Locuința continuă și înafara secțiunii spre SV și NNE.

Pagina 67

Monografia Comunei CIORTEȘTI, Județul Iași 67 Căzăturile de perete sunt bine arse, fiind de culoare cărămizie, uneori de un roșu aprins, dar s-au găsit și resturi de culoare neagră-cenușie, ușor friabile. Unele bucăți erau mari de peste 20 cm, având în compoziție paie și pleavă (pot fi văzute amprentele acestora). Locuința avea o formă aproximativ dreptunghiulară fiind orientată spre direcția NE-SV cu fața spre sud. Față de nivelul general, la m. 3 se prezintă ca o ușoară bombare, după care coboară spre S și N. Unele fragmente din chirpici prezintă urme de fățuială, având amprente de degete, nuiele și pari. În perimetrul L1 s-au găsit puține fragmente ceramice de calitate mediocră, fără pictură. Situl arheologic eneolitic din punctul Rotăria - Pe Runc The Eneolithic archaeological site from Rotăria point - On Runc Locuința nr.2 (L2) și anexa acesteia (tinda) De la m.6 la m.12 se întâlnesc căzături de chirpici, fără însă a se prezenta într-o masă destul de compactă, ca la L1. Din materialul descoperit, s-a constatat existența unor noi locuințe (L2) cu anexă de tip tindă, pe latura nordică a acesteia. Chirpiciul tindei este mai friabil și predominant de culoare neagră, fiind întâlnit pe toată lățimea SI (m.6 – m.8). Din locuința L2 a fost surprins doar peretele vestic, restul continuând în afară, spre est, între m.8 și m.12. În martorul din partea de est se disting bucăți din chirpici fățuite cu un strat de argilă fină (cca. 1cm). În general, chirpiciul de la L2 este predominant de culoare cărămizie,

Pagina 68

68 Ciortești 600 - 2023, An Aniversar mai rar (în interior) de culoare neagră. Ceramica descoperită este rară în comparație cu alte situri din împrejurimi (Bazga, Dolhești, Armășeni). De la m.12 până la m.20 s-au descoperit piese sporadice, pietre arse și câteva fragmente din chirpici. În imediata vecinătate a locuinței (L2) la m.12 (-0,40 m) se conturează o groapă menajeră cucuteniană (G1), având în umplutură cărbune, cenușă, chirpici și pietre arse. Are o formă aproximativ ovală și se adâncește de la -0,40 la -0,70 m, dar se continuă spre est, în afara SI. La m.20 au fost găsite câteva fragmente ceramice de culoare neagră, cu o grosime mică a pereților (0,7cm), dar de calitate foarte bună. În compoziția pastei se disting cioburi pisate, foarte mici. În zona mediană a fragmentelor se disting incizii triunghiulare (cu vârful în jos) în șir, aplicate în pasta crudă, înainte de ardere, cu un obiect specific. După compoziție, pastă, culoare și motive aplicate, ceramica aparține culturii Monteoru din epoca bronzului. Piese deosebite descoperite în sit: – statuetă antropomorfă feminină din lut ars de culoare cărămizie. Se păstrează din trei fragmente, din zona pieptului până la genunchi. Crește progresiv în dimensiune de la piept spre bazin (unde înregistrează lățimea maximă), apoi descrește spre genunchi. În profil prezintă o arcuire gradată spre în spate (zona maximă la fese) cu un unghi aproximativ de 30° (poziția șezând), picioarele sunt împreunate de la genunchi la bazin. L=5cm; l(piept)=1,5cm; gr.(max)=1cm; l(bazin)=2,5cm; l(genunchi)=0,4cm. – topor șlefuit dreptunghiular, din silicolit, descoperit la m.18 (-0,60m). Este fin șlefuit pe toate părțile, cu laturile longitudinale drepte, iar fețele plane. Zona activă a fost îndelung folosită, fiind vizibile urme de tocire până la aplatizarea tăișului. Acesta are o formă ușor convexă spre una din laturi. Muchia este curbată, fin șlefuită, fiind mai mică în lățime decât zona tăișului. Pe o latură, în apropierea muchiei, are o mică neregularitate bombată din timpul desprinderii pentru a fi confecționată ca unealtă. L=13cm; l(tăiș)=4,5cm; l(muchie)=2,5cm; gr.=1,5cm. – topor șlefuit cvasidreptunghiular din silicolit, descoperit la m.18 (-0,60m). Este șlefuit fin pe ambele fețe și 2/3 dintr-o latură, iar cealaltă latură a suferit deteriorări serioase de la partea activă (tăiș) până la muchie, tăișul fiind aplatizat prin tocire (folosirea îndelungată), dar păstrează forma curbă inițială (convexă). Muchia este dreaptă dar preparată grosolan. L=11,5cm; l(tăiș)=5,5cm; l(muchie)=25cm; gr.=1,2cm. Piesele recuperate din ruptura nord-estică, afectată de alunecările de teren, prin periegheze din anii anteriori: – topor perforat din silicolit, rupt din vechime în dreptul găurii de înmănușare (păstrând jumătate până la muchie). Este șlefuit pe toate părțile, iar pe pereții găurii de înmănușare păstrează amprentele perforării prin riduri simetrice. Muchia este ușor curbată (convexă). L=7cm; l(în dreptul găurii)=5cm; l(la muchie)=3cm; gr.=3cm.

Pagina 69

Monografia Comunei CIORTEȘTI, Județul Iași 69 Resturi de chirpici (locuința nr. 1) / Remains of adobe (dwelling no. 1) – mojar cvasidreptunghiular din silicolit, cu funcționalitate dublă, rupt pe două laturi din vechime. În zona ruptă, mojarul a fost ars ulterior, fapt care i-a slăbit rezistența, iar în urma unei lovituri primite, a fost posibilă distrugerea în această zonă. Pe ambele părți prezintă concavități, fin șlefuite, mergând cu această șlefuire chiar până pe laturi. În profil are forma unei lentile cu concavitate dublă, centrală. În concavitățile mojarului se văd urme de pictură naturală, de culoare roșie și maronie. Piesa a fost folosită pe ambele părți, având astfel o funcționalitate dublă. A fost descoperit încă din anul 2002 de familia Ioan și Stela Balan din satul Rotăria. Dimensiuni: gr(laterală) =10,5cm; L=22,5cm; l=18cm; gr.(mediană)=5,5cm. – fragment de fusaiolă din lut ars de culoare cenușie cu diametrul de 3cm și lățime de 2,5cm. Per ansamblu, în secțiunea SI au fost descoperite două locuințe (L1 și L2) și o anexă (tindă) a L2. În latura nord-vestică a L2 a fost identificată o groapă menajeră cucuteniană (G1).

Pagina 70

70 Ciortești 600 - 2023, An Aniversar Raport arheologic pentru anul 2009 Obiective: Salvarea vestigiilor arheologice din perimetrul alunecărilor de teren prin efectuarea a încă două secțiuni Ș2 și Ș3 în partea central-estică. Realizări: A fost trasată o nouă secțiune, Ș2 pe direcția NV-SE cu L=20m și l=2m, la est de prima cu L=15m. și l=2m. În secțiunea Ș2, materialul arheologic sporadic a apărut încă de la -0,40 m. Între m.4 și m.5 a apărut un complex ceramic format din fragmentele a trei vase reîntregibile. Ceramica este corodată puternic de aciditatea solului. Printre acestea, au fost descoperite și câteva fragmente de la un vas cu scoică pisată în pastă („Cucuteni C”) care aveau impresiuni alveolare în zona treimii superioare a vasului. De la m.3 până la m.5 a fost surprinsă latura de sud-vest a unei noi locuințe cucuteniene (L3), de formă aproximativ dreptunghiulară. Resturile de locuință erau orientate pe un ax N-S, probabil cu intrarea spre est (în aval). Locuința (L3) a fost surprinsă circa ¼. Chirpiciul este ars puternic, având culoare cărămizie și o duritate mare. Pe o parte este fățuit, având grosimi cuprinse între 3 și 5cm. În spărtura proaspătă se pot distinge mici goluri de la paie și resturi vegetale carbonizate. Între m.13 și m.14 a fost identificată o groapă cucuteniană (G2), care s-a adâncit de la -0,60m la -0,85m, fiind de formă aproximativ ovală. În umplutura sa au fost găsite fragmente ceramice de grosimi variabile, o piatră de dimensiune mică, cărbuni și câteva oase. Ceramica descoperită în Ș2/2009 este de calitate bună spre mediocră, fiind, majoritatea, de culoare cărămizie și într-o proporție mică cenușie și neagră. Ceramica cu scoică în pastă de tip „C” este slabă calitativ, fiind friabilă. Câteva fragmente au aplicate tortițe cu gaură, aplicate în apropierea buzei și, rar, tortițe aplicate de tip buton. Un alt fragment ceramic avea sub toartă două proeminențe, imitând coarnele de taur (de circa 1 cm), iar pe un alt fragment a fost depistată angola cu amprentele degetului olarului. Unele fragmente au în compoziție cioburi pisate și nisip cuarțos. De-a lungul secțiunii Ș2 au fost descoperite: – așchie din silex (m.6/-0,40m) de Prut, de culoare alb–maronie cu pigmentații roșiatice (de la oxizii de fier) și cu un mic accident petrogenetic. Este aproximativ plată, cvasidreptunghiulară, cu L=4cm și l=3,2cm.

Pagina 71

Monografia Comunei CIORTEȘTI, Județul Iași 71 Secțiunea nr. 2 / Section no. 2 Artefacte din silex / Flint artifacts

Pagina 72

72 Ciortești 600 - 2023, An Aniversar La acesta se distinge clar bulbul de percuție și urme de uzură funcțională. – microlamă carenată cu retușe spre vârf, fiind prelucrată din silex de Prut de culoare neagră. Lateral, prezintă o porțiune de cortex rulat și pigmenți albi în compoziție. Dimensiuni: L=3,5cm; l=1,5cm. – fragment de lamă (m.3/-0,45m) cu carenă, retușată lateral. Dimensiuni: L=2,5cm; l=2cm. – fragment de lamă (1/3) (m.13/-0,45m). se păstrează în treimea inferioară, conturându-se talonul de percuție și undele de șoc concentrice. Este retușată pe ambele laturi, iar pe cea stângă și pe partea ventrală, silexul este de culoare maronie spre negru cu L=2,5cm; l=1,8cm. – așchie de silex de Prut de culoare neagră, cu urme de uzură descoperită la m.4/-0,50m. – lamă realizată dintr-o desprindere neuniformă de nucleu, din silex de Prut, cu retușe laterale. Nu este vizibil talonul și bulbul de percuție. Dimensiuni: L=4cm; l=1,5cm. Prin trasarea secțiunii Ș2/2009 a fost surprinsă marginea nord-vestică a sitului la 10 metri de valul din buza abruptului, de pe această latură a versantului. Vase ceramice fragmentate cucuteniene / Fragmented ceramic vessels of Cucuteni

Pagina 73

Monografia Comunei CIORTEȘTI, Județul Iași 73 Secțiunea Ș3/2009 a fost trasată la 50m est de Ș2 și 100m de abruptul din partea de est. Are o poziție central-estică. Între m.3 și m.6 din Ș3, au fost depistate fragmente din chirpici de locuință cărămizii, puternic arse, de la o nouă locuință cucuteniană(L4). Aceasta se prelungește spre est și vest, ieșind din Ș3. Chirpiciul este fățuit pe una din fețe și prezintă amprente de la paie sau pleavă. Grosimea chirpiciului este cuprinsă între 5 și 15 cm. În incinta L4 la m.4/-0,50m, pe latura de est a Ș3, a fost descoperit un complex ceramic de la un vas reîntregibil, pictat policrom, dar cu vopsea păstrată mediocru. Are motive în spirală. – La nivelul superior (m.1/-0,40m) au fost descoperite câteva fragmente ceramice de calitate bună, de culoare neagră, aparținând Epocii Bronzului (civilizația Costișa), iar la -0,50m fragmente de la un vas de provizii care aveau circa 1cm grosime, iar la exterior amprente de degete ale olarului în angola aplicată pe pereții vasului. – Între m.10 și m.12 a fost surprins peretele vestic al unei noi locuințe cucuteniene L5. Căzăturile de perete de locuință au grosimi de peste 8 cm, fiind de culoare cărămizie, foarte bine arse și cu urme de lodbe și crengi. În interiorul chirpiciului secționat s-au putut observa paie carbonizate și chiar bucăți de gresie arse odată cu chirpiciul. – În spațiul sudic al locuinței L4 (sub masa de chirpici) între m.5 și m.6 (-0,60 – -1,10m) a fost depistată o groapă de fundare G3 de factură cucuteniană. Aceasta se adâncește de la -0,60 până la -1,10m. Are o formă aproximativ ovală, adâncindu-se concentric de la Ø(nivel superior)=1,6m la Ø(fundație)=1,05m. În inventarul acesteia s-au găsit: – două fusaiole identice, tronconice de culoare cenușie, cu partea inferioară plată, iar partea superioară, ușor triunghiulară cu Ø(maxim)=3.5 cm, h=2,8 cm, Ø(gaură)=0,8 cm. – topor cvasidreptunghiular confecționat din menilit de culoare alb-gălbuie, fin șlefuit, cu tăișul ascuțit, știrbit pe colțul drept, cu muchia dreaptă fasonată: L=7 cm; l=6 cm; gr=2,5 cm. – gratoar dublu pe lama din silex de Prut, retușat pe toate părțile. Bulbul de percuție a fost desprins pentru a fi retușat și a se obține o nouă parte activă: L=4,5 cm; l=1,5 cm. – bucăți din chirpici negri și cărămizii, neregulați; – un fragment de os calcinat; – fragmente ceramice negricioase, friabile; – cărbuni. În Ș3/2009 (L=15 m, l=2 m) au mai fost descoperite: – un vârf de săgeată (m.15/-0,40m) din silex de Prut, de culoare cenușie-negricioasă cu L=2,8cm; l(baza)=2cm. Este fin cioplit prin tehnica „în pojghiuță” pe ambele părți, iar laturile sunt retușate fin. La partea inferioară este subțiată pentru a fi introdus într-o tijă din lemn; – gratoar pe așchie (m.7/-0,40m) din silex de Prut, de culoare neagră. Partea activă este ușor convexă cu retușe abrupte, care continuă pe ambele laturi. Talonul a fost cioplit prin desprindere de mici așchii, rămânând vizibile însă bulbul de percuție și undele de șoc – L=2,7cm; l=2cm;

Pagina 74

74 Ciortești 600 - 2023, An Aniversar – așchie din silex de Prut cu urme de uzură, descoperite la m.6(-0,40m); – herminetă (teslă) trapezoidală, confecționată din gresie glauconitică, descoperită la m.14 (-0,40m); – așchie din silex (m.15/-0,60m) cu o pojghiuță de cortex rulat la partea superioară și cu urme de uzură. La partea activă are o desprindere specifică de circa 2 cm, triunghiulară. L=4,5cm, l(bulb)=3cm, l(vârf)=0,5cm; – gratoar calcinat pe lamă cu partea activă convexă, retușată, descoperit în m.4/+0,50m. L=4cm, l=2,5cm; – lamă din silex de Prut de culoare neagră, carenată, cu urme de uzură, triunghiulară în secțiune: L=2,5cm, l=0,7cm; – așchie patinată, din silex de Prut descoperită la m.4/-0,60m. L=3cm, l=1,5cm; – fragment topor cvasidreptunghiular, din care se păstrează circa 1/3. Porțiunea păstrată este fin șlefuită, fiind confecționat dintr-un șist negru. L=7cm, l=3cm; – fragment de percutor descoperit în m.3/-0,40 m, confecționat din șist negru rulat, din care se păstrează doar 1/4 – L=4,5cm, l=3,5cm. Per ansamblu, în cadrul campaniei din 2009 din punctul Rotăria „Runc” au fost săpate două secțiuni (Ș2 și Ș3) pe direcția NV-SE, în două locații diferite la 50 m una de alta. Au fost surprinse parțial 3 locuințe cucuteniene, dar a fost identificat (prin intermediul ceramicii) și un nivel din Epoca Bronzului, aparținând civilizației Costișa. Printr-o observație de teren, s-a constatat că situl arheologic din punctul Rotăria „Runc” este prevăzut cu un val de apărare, val care, se pare, nu a fost ridicat în perioada cucuteniană, ci, ulterior, în Epoca Bronzului sau La Tène. Valul are o lungime de circa 300 de metri pe latura de vest (pe direcția de orientare a promontoriului), fiind ușor înălțat în partea de sud-vest, cam 0,50m, și 0,70m în nord-vest. Atât pe latura vestică, cât și pe cea estică, se vede o ușoară adâncitură, în imediata vecinătate a valului, pe interior, ce pare a fi de la un șanț. Valul a fost ridicat pe creasta laturilor, după care, spre exterior, relieful este abrupt sau semiabrupt. Lățimea maximă a valului este în amonte nord de 300 de metri, iar în sud de 100 de metri. Întreaga suprafață a sitului împrejmuit de val este de circa 4500 m² (4,5 ha). Spre sud, există o porțiune de circa 0,5 ha, unde au fost identificate resturi de civilizație cucuteniană – aici fiind efectuat primul sondaj de salvare (Ș1/2008), fiind descoperite și două locuințe (L1 și L2) la circa 50 de metri sud de valul de apărare.

Pagina 75

Monografia Comunei CIORTEȘTI, Județul Iași 75 Ceramică cucuteniană, pictată policrom, cu motive în spirală Cucutenian pottery painted polychrome with spiral motifs Nu este exclus ca locuințele din afara valului să aibă o vechime mult mai mare decât cele din interior. Părăsirea acestei porțiuni sudice a promontoriului poate fi pusă și pe seama laturii climatice. S-a observat că ulucul depresionar al Văii Crasna, din partea de vest a sitului, favorizează, prin direcție și expoziție, un curent longitudinal care, pe timp de iarnă, produce inversiuni termice, rezultând astfel câteva grade minus față de valea adiacentă adăpostită. La aceasta se mai adaugă și faptul că latura vestică nu este locuită decât la 10 metri est de val, unde locul este mai dosit de vânturile năprasnice moldave (crivățul). Meteorologii au sesizat că Valea Crasnei înregistrează cele mai coborâte temperaturi din Podișul Central Moldovenesc, datorită orientării pe direcția crivățului siberian (N-S). La aceasta se adaugă și faptul că pe latura vestică valul păstrat este mult mai înalt și mai bine conturat (zălog împotriva vânturilor), decât spre est și nord unde e mai mic, abia vizibil, laturi protejate de dealul din amonte și valea înfundată a pârâului temporar. Din cele 4,5 ha de teren împrejmuit, doar pe circa 1,5 ha au fost descoperite vestigii arheologice.

Pagina 76

76 Ciortești 600 - 2023, An Aniversar Șerbești - În pornituri În partea de sud-est a satului Șerbești, în apropiere de pădure, a fost identificat un sit arheologic aparținând civilizației Cucuteni A-B (vechi de peste 5500 de ani), ce se întinde pe o suprafață de circa 1 ha, pe direcția sud-nord, fiind traversat median de drumul de țară Șerbești – Dolhești. Au fost descoperite numeroase fragmente ceramice de la vase de uz casnic și de provizii, dar și de ritual. Un mic vas reîntregibil era pictat policrom, cu nuanțe roșiatice și ciocolatii cu alb, având ca motiv geometric spirala. Au fost găsite și câteva unelte din piatră și silex (lame, gratoare, așchii și nuclee). Descoperire și cercetare: Vicu Merlan, 1993-2010. Sceptru din piatră / A stone scepter Șerbești – Dealul Mândra În partea de nord a satului, la circa 1 km, pe partea dreaptă a unui pârâu temporar, paralel cu pârâul Șerbești, a fost descoperit un sit eneolitic, aparținând civilizației Cucuteni A3. Este dispus pe un ax aproximativ nord-sud, la o altitudine de circa 280 de metri. Au fost descoperite fragmente ceramice de vase de calitate bună și foarte bună, unele cu pictură policromă. Domină motivul în spirală, apoi cel liniar și geometric. Fondul picturii este roșu, arderea foarte bună, ceramica fiind de culoare cărămizie și dură.

Pagina 77

Monografia Comunei CIORTEȘTI, Județul Iași 77 În partea de vest a sitului, pe partea înclinată, au fost scoase la zi fragmente de chirpici de locuințe și bucăți de la platforme de lut ars (podea). Din categoria uneltelor s-au găsit: lame cu urme de uzură, așchii, gratoare. Un gratoar prezintă două parți active, cu retușe pronunțate pe toate laturile. Pe carenă păstrează urme de cortex rulat. Piesele sunt patinate, fiind aduse probabil dintr-un sit paleolitic din vecinătate (Dealul Cerului) și refolosite. Amplasarea: Situl ocupă trei trepte de relief: platoul superior, terasa mijlocie sub formă de treaptă largă cu lățimea de peste 20 de metri, ușor înclinată, și treapta inferioară (la „piciorul” versantului). Toate au un relief antropizat, găsindu-se ceramică până la baza promontoriului. Cetatea naturală a avut în partea de sud-est un șanț și un val de apărare (analogie cu situl de la Armășeni – Bunești). Situl se întinde pe o suprafață de peste 0,50 ha. Descoperire și cercetare: Vicu Merlan, 2009. III.1.c. Epoca Bronzului Ciortești – sat În partea de sud-sud-est a satului, la circa 600 de metri sud de Școală, pe partea stângă a unui afluent temporal de pe stânga pârâului Ciortești, au fost găsite fragmente ceramice aparținând Epocii Bronzului (Civilizația Costișa). Orientarea sitului: SE-NV. Un fragment are un triunghi cu vârful în jos. Calitatea : medie spre bună. Descoperire și cercetare: Vicu Merlan, 2009. Ciortești – Stația PECO La 800 de metri nord de Stația PECO și 1 kilometru de fostul SMA Ciortești – Codăești pe partea stângă a râului Vasluieț, pe prima terasă, au fost găsite fragmente ceramice din Epoca Bronzului, La Tène și Sântana de Mureș (sec. II-IV). Au mai apărut fragmente de oase animaliere, fragmente bine arse din chirpici de locuință, de culoare cărămizie, și o lamă de silex de Prut, fragment cu urme de uzură. Descoperire și cercetare: Vicu Merlan, 2009. Șerbești – În pornituri În aval de situl eneolitic, la baza promontorului, pe partea dreaptă și stângă a pârâului temporar, au fost descoperite numeroase fragmente ceramice, arme și unelte aparținând

Pagina 78

78 Ciortești 600 - 2023, An Aniversar civilizației Costișa de la mijlocul epocii Bronzului (peste 3500 de ani). Multe fragmente au incizate, încă înainte de arderea ceramicii, forme geometrice armonioase (romburi, triunghiuri, spire etc). Din categoria armelor și uneltelor, cele mai multe sunt confecționate din silex de Prut (lame retușate, împungătoare, gratoare, așchii retușate etc.). Descoperire și cercetare: Vicu Merlan, 1993 – 2010. Piese din bronz / Bronze pieces III.1.d. Epoca Fierului Coropceni – Fundătura În spatele casei cetățeanului Chifan Lică, în partea de nord-est, la 100 de metri, au fost descoperite fragmente ceramice (buze de oale, chirpici de locuință etc.), aparținând civilizației geto-dace din sec. IV–II î.H. Situl arheologic are o orientare NE-SV și se întinde pe o suprafață de peste 1 ha. Descoperire: Vicu Merlan, 2009. Pârâul Coropceni (II) Pe terasele inferioare ale pârâului din estul satului Coropceni, au fost descoperite fragmente ceramice getice din sec. II-I î.H. (La Tène), de culoare cenușie, de calitate bună spre slabă. Informații: Ioan Balan; cercetare Vicu Merlan, 2009. Rotăria „La Țălina” La 500 de metri nord, nord-est de Biserica satului D. Țelinii, la pârâu, au fost descoperite fragmente ceramice geto-dacice din sec. II-I î.H. și Sântana de Mureș (sec. II-IV). Descoperire: Vicu Merlan, Ioan și Stela Balan; cercetător: Vicu Merlan 2008).

Pagina 79

Monografia Comunei CIORTEȘTI, Județul Iași 79 Deleni – În Vale În partea de nord-vest a satului Deleni, pe partea dreaptă a pârâului Deleni, la circa 400 de metri de șoseaua Iași – Vaslui, pe terasele inferioare ale pârâului, au fost găsite numeroase fragmente ceramice din sec. II-IV, aparținând dacilor liberi (Sântana de Mureș). Descoperire și cercetare: Vicu Merlan 2009. Ciortești – Coasta Blasâni La sud de sat, pe partea stângă a pârâului Ciortești, au fost descoperite fragmente ceramice de culoare cenușie, de calitate foarte bună, aparținând civilizației dacilor liberi pentru secolele II-IV (Sântana de Mureș). Ceramica este prelucrată la roata olarului, fiind dintr-o pastă argiloasă de pe plan local. Descoperire și cercetare: Vicu Merlan, 2009. Ciortești – Sudul Satului Pe ambele părți ale pârâului ce izvorăște de la poalele Dealului Morii, pe terasele inferioare, de la ultima casă până în apropiere de fostul CAP, au fost descoperite resturi din chirpici de la locuințe, fragmente ceramice, unelte din fier puternic corodat, oase de animale etc. ce au aparținut geto-dacilor din sec. IV î.H. până în sec II d.H. Printre piesele cele mai interesante s-au numărat fusaiolele, câteva fragmente de străchini cu brâu alveolar și buton, etc. Descoperire și cercetare: Vicu Merlan 2009. Ciortești (SE) – Prisacă La 200 de metri de ultima casă din sud-estul localității Ciortești, pe partea stângă a afluentului pârâului Ciortești, pe terasele inferioare, au fost descoperite: – fragmente ceramice aparținând dacilor din sec. II-IV (Sântana de Mureș), de culoare cenușie și cărămizie, de calitate bună și foarte bună; – fragmente ceramice cărămizii, de calitate foarte bună, aparținând civilizației Dridu (sec. V-VI), cu motive incizate, vălurite și liniare; – fragmente ceramice medievale din sec. XVI-XVIII, cu smalț alb și verde, de calitate foarte bună. Pe terasele înalte au fost descoperite: – fragmente ceramice aparținând tracilor (Hallstatt), cu ardere bună, de culoare cărămizie sau neagră, dar cu luciu metalic exterior; – fragmente ceramice geto-dace din sec. IV-II î.Hr. (La Tène). În grădina cetățeanului Vasile Siriteanu au fost găsite fragmente ceramice și o vatră de foc aparținând dacilor din sec II–IV (Sântana de Mureș). Descoperire și cercetare Vicu Merlan, 2009.

Pagina 80

80 Ciortești 600 - 2023, An Aniversar Ciortești – Valea Haidanului Pe Valea Haidanului – în dreptul sitului Mândra, au fost descoperite fragmente ceramice aparținând culturii Dridu (sec. V-VI) și din sec. XV. Pe Valea Haidanului, în sectorul mijlociu al pârâului temporar, au fost descoperite, pe partea dreaptă (nord), fragmente ceramice medievale din sec. XVI-XVIII. Ceramică dacică / Dacian ceramics Rotăria – „La Țălină” La 800 de metri de satul Rotăria, pe culmea Dealului Țălinii, au fost descoperite fragmente ceramice medievale, ce apar în cultul Răducăneni (sec. XII), de culoare cărămizie, de calitate foarte bună. (Descoperire Ioan și Stela Balan; cercetare Vicu Merlan 2008). Rotăria – „La Țălină” Topor din fier (cultura Răducăneni) descoperit în 2002. L = 6,5 cm; l (la media) = 7,5 cm; Ø găuri de înmănușare = 3,5 cm; l (tăiș) = 4,5 cm; gr. (muchia) = 2,5 cm; gr. (ceafă) = 3 cm. Topor oxidat cu muchia dreaptă, îngroșat pe colțuri, cu perforație centrală în zona cefei cu gaură mare de înmănușare. Se subțiază dinspre muchie spre tăiș. Tăișul este ușor arcuit (convex) cu urme de tocire. Prin înlăturarea zonei oxidate de L = 3 mm, unealta poate

Pagina 81

Monografia Comunei CIORTEȘTI, Județul Iași 81 fi funcțională. În zona cefei prezintă o ușoară arcuire (în perimetrul găurii de înmănușare). Piesa se află în colecția artistului rotărian Ioan Balan. Cercetare: Vicu Merlan, 2008. Topor din fier descoperit la Rotăria An iron ax discovered at Rotăria Șerbești – La Bulgărie În partea de sud-vest a satului Șerbești, pe platoul terasei de la confluența pârâurilor Ciortești cu Șerbești, până la coada barajului colmatat, au fost descoperite fragmente ceramice medievale din vremea lui Ștefan cel Mare și mai târziu (sec. XVI-XVIII). Cele mai interesante piese au fost fragmentele de cahle care decorau exteriorul unor locuințe importante, sau chiar a bisericilor. Unele cahle dispun la exterior de un strat subțire de smalț bizantin, de culoare galbenă sau verde. Descoperire și cercetare: Vicu Merlan, 2009. Deleni - ,,La Biserică” La 400 de metri vest de Biserica ortodoxă au fost descoperite fragmente medievale din secolele XVI-XVII. Sunt de calitate bună, unele fiind pictate cu ocru (înainte de ardere) de culoare roșie, având ca motive meandrele și șirurile de linii geometrice. Altele au o peliculă de smalț bizantin de culoare verde și galbenă. Descoperire și cercetare: Vicu Merlan, 2009

Pagina 82

82 Ciortești 600 - 2023, An Aniversar III.2. Mărturii medievale despre comunitățile din comuna Ciortești III.2.a. Funcții publice în perioada medievală Uriadnicul sau primarul era primul funcționar domnesc din vechime, fiind ajutat de către vătăman. Cămănarii erau cei care strângeau zeciuiala domnească de ceară. Desetnicii se ocupau cu strângerea desetinelor sau a zeciuielilor din pâine, vin și stupi. Goștinarii erau însărcinați cu adunarea veniturilor domnești de pe oi. Bezmenarii adunau bezmenul sau impozitul pe casele aflate în perimetrul domnesc. Deșugubinarii se ocupau cu adunarea amenzilor (gloabelor) pentru crime, bătăi, furturi ș.a. (Melchisedec 1869, 37-39). Printre numeroasele obligații ale cetățenilor satelor amintim: ilișul, braniștea, bezmenul de ceară, sulgiul, iclavița de siliște. Clucer = dregător care se ocupa cu aprovizionarea curții domnești. Hatman = boier însărcinat de domn cu comanda întregii armate. Vornic = mare dregător din sfatul domnesc, conducător al curții domnești (cu drept de judecată asupra întregii țări). Medelnicer = dregător la curte care turna domnului apă ca să se spele pe mâini și servea bucatele. Boier velit = boier de rangul I. Pitar = dregător însărcinat cu pregătirea și distribuirea pâinii la curtea domnească; Comis = mare dregător care avea în grija sa caii și grajdurile curții domnești, precum și aprovizionarea cu furaje. Vistiernic = mare dregător care avea în grija sa tezaurul țării, repartizarea și încasarea dărilor. Ofat = întâiul boier al sfatului domnesc, șef al cancelariei domnești, care redacta hotărârile luate de domnitor și sfatul domnesc, pe care le întărea cu pecetea domnului. Piser = secretar domnesc. Paharnic = dregător de curte, membru al sfatului domnesc, care se îngrijea de băutura domnului. Avea ca subalterni pe utari, tripaharnici, pivnicer și paharnicel. Vechil = persoana care supraveghea și conducea munca pe moșie (administrator). Stolnic = dregător de curte care se îngrijea de masa domnului.

Pagina 83

Monografia Comunei CIORTEȘTI, Județul Iași 83 III.2.b. Viața satului S atul românesc tradițional este, în concepția țărănească, un teritoriu sacru, un centru al lumii, cu ulițele, porțile, fântânile, dispunerea odăilor, a ferestrelor, a beciului, a sfârlezei de lemn de la streașină. Casa este, la rându-i, un alt centru al lumii – mai exact, vatra, focul, altarul familiei. Un teritoriu sacru este și hotarul satului, „moșia”, un bun care vine de la „moși-strămoși”, adică un bun moștenit. Țăranul român este prizonier voluntar în acest spațiu în ca

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.