Document
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI CEPLENITA 2021 – 2027
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 4,3 MB · modificat pe site: 03.04.2023
Pagina sursă
Cum citez acest document
Document, „STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI CEPLENITA 2021 – 2027”, Comuna Ceplenița, jud. Iași. Sursa: http://www.primariaceplenita.ro/wp-content/uploads/2023/04/STRATEGIA-DE-DEZVOLTARE-LOCALA-A-COMUNEI-CEPLENITA-2021-2027.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/ceplenita/72423-strategia-de-dezvoltare-locala-a-comunei-ceplenita-2021-2027, 07.11.2026)
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
COMUNA CEPLENIȚA
JUDEȚUL IAȘI
Strategia de dezvoltare
locală pentru perioada
2021-2027
Pagina 2
Strategia de dezvoltare locală
a comunei Ceplenița
pentru perioada 2021-2027
U.A.T. Comuna Ceplenița, județul Iași
0232.730110
:0232.730840
[email protected]
Comuna Ceplenita Judetul IASI
Întocmit de SC PRO CONSULTING EXPERT SRL IAȘI
Pagina 3
S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27
CUPRINS
Preambul 5
Metodologia de elaborare a strategiei de dezvoltare locală 5
1. ANALIZA SOCIO-ECONOMICĂ 7
1.1. Scurt istoric 7
1.2. Considerații generale privind așezarea și poziția geografică 9
1.2.1. Așezare 9
1.2.2. Relieful 10
1.3. Profil socio-demografic 12
1.3.1. Profil socio-demografic la nivel regional și județean 12
1.3.2. Evoluția demografică a comunei Ceplenița 14
1.3.3. Componența etnică și confesională a comunei Ceplenița 17
1.3.4. Comunități sărace, izolate/ marginalizate 17
1.4. Infrastructura tehnico-edilitară 19
1.4.1. Infrastructura rutieră 19
1.4.2. Infrastructura de transport și comunicații 20
1.4.3. Alimentarea cu apă 21
1.4.4. Rețeaua de canalizare 22
1.4.5. Alimentarea cu gaze naturale 22
1.4.6. Alimentarea cu energie electrică 23
1.4.7. Alimentarea cu energie termica 23
1.4.8. Gospodărirea comunală 23
1.5. Profilul economic al comunei 24
1.5.1. Profilul economic la nivelul regiunii nord-est/județului iasi 24
1.5.2. Profilul economic al comunei ceplenița 29
1.6. Infrastructura educațională 29
1.6.1. Infrastructura educațională 29
1.7. Condiții climatice și de mediu 30
1.7.1. Modul de colectare al deșeurilor menajere 30
1.8. Agricultura 31
1.8.1. Context județean 31
1.8.2. Context local 32
1.8.3. Zootehnia 35
1.9. Sănătate 36
1.9.1. Infrastructura de sănătate 36
1.10. Infrastructura și serviciile sociale 39
1.10.1. Serviciile sociale 39
1.11. Administrație și servicii publice 40
1.11.1. Administrația locală 40
1.11.2. Servicii publice 42
1.11.3. Urbanism 42
1.12. Turismul și potențialul turistic 43
1.12.1. Turismul și potențialul turistic la nivel de județ 43
3
Pagina 4
S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27
1.12.2. Atracțiile turistice ale comunei ceplenița 46
1.12.3. Infrastructura turistică a comunei ceplenița 49
1.13. Cultură, sport și alte activități recreaționale 49
1.13.1. Monumente istorice 49
1.13.2. Cultură 50
1.13.3. Sport și alte activități recreaționale 50
1.14. Creștere inteligentă și digitalizare 51
2. STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ 2021-2027 53
2.1. Viziunea și obiectivele strategice 53
2.2. Analiza SWOT 55
2.3. Măsuri privind dezvoltarea locală pentru perioada 2021 – 2027 66
2.4. Portofoliu de proiecte 70
2.5. Surse de finanțare 76
2.6. Implementarea, monitorizarea și evaluarea strategiei de dezvoltare locală 90
2.6.1. Implementarea strategiei de dezvoltare locală 90
2.6.2. Monitorizarea strategiei de dezvoltare locală 90
2.6.3. Evaluarea strategiei și analiza impactului 91
2.6.4. Indicatori ai implementării strategiei 92
2.7. Consultare publică 97
2.8 Bibliografie 109
2.9. Anexa nr. 1 . Lista agenților economici din comuna Ceplenița 110
4
Pagina 5
S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27
Preambul
Strategia de dezvoltare locală face posibilă coordonarea activă a proceselor de dezvoltare care
au loc în teritoriu, luarea în considerare a caracteristicilor locale, a schimbărilor din mediul exterior și
face posibilă abordarea proactivă, realizată într-un mod inovativ, a proceselor de dezvoltare
teritorială.
Elaborarea strategiei de dezvoltare locală reprezintă unul din pașii cei mai importanți care susțin
procesele de dezvoltare locală. În esență, acest tip de strategie clarifică pe termen mediu și
lung care sunt direcțiile și domeniile spre care se orientează efortul de dezvoltare al comunității.
Strategia de dezvoltare locală este caracterizată de cel puțin șapte trăsături:
❖ imagine asupra viitorului,
❖ creativitate,
❖ flexibilitate,
❖ activitate,
❖ creată pentru acțiune,
❖ orientare spre schimbare,
❖ orientare spre un câștig durabil.
Astfel, planificarea strategică poate fi definită drept un proces de management care va
permite Unității Administrativ Teritoriale să se concentreze asupra alinierii eficiente a resurselor
existente și potențiale cu obiectivele stabilite pe termen mediu și lung.
Prezenta strategie de dezvoltare locală reprezintă documentația care stă la baza dezvoltării
comunei Ceplenița în următorii 6 ani. Dezvoltarea locală se poate defini ca un proces în care eforturile
administrației publice sunt unite cu cele ale oamenilor, cu scopul de a îmbunătăți condițiile sociale,
culturale și economice ale comunității. Dezvoltarea locală este deci cel mai strâns legată de
conceptul de parteneriat care asigură accesul la toate resursele necesare, bazându- se atât pe
participarea celor care reprezintă anumite interese, cât și pe disponibilitatea administrației
publice de a forma parteneriate cu grupuri, organizații sau instituții.
Metodologia de elaborare a strategiei de dezvoltare locală
Planificarea strategică este un proces sistematic, prin care comunitățile pot să-și creeze
imaginea viitorului și pot concepe etapele necesare în funcție de resursele locale pentru a realiza
obiectivele propuse. Elaborarea strategiei de dezvoltare locală a cuprins următoarele etape:
1. Elaborarea analizei diagnostic a teritoriului acoperit de strategie
În baza documentelor statistice și a informațiilor furnizate de compartimentele de
specialitate din cadrul aparatului de specialitate al comunei Ceplenița s-a conturat profilul socio-
demografic, starea actuală a infrastructurii, profilul economic, infrastructura educațională,
serviciile sanitare și sociale, turismul și cultura, dar și alte domenii de interes ale comunei
Ceplenița.
5
Pagina 6
S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27
2. Elaborarea strategiei de dezvoltare și a portofoliului de proiecte
Pe baza analizei diagnostic a situației teritoriale s-a elaborat strategia de dezvoltare locală,
cuprinzând următoarele domenii: infrastructură, educație, sănătate, mediu, cultură, turism,
sport, recreere și agrement, asistență socială, administrație, digitalizare ș.a.
În această etapă s-au parcurs următorii pași:
❖ s-au analizat nevoile comunității locale în contextul economic și social actual;
❖ unitatea administrativ teritorială, împreună cu experții desemnați pentru elaborarea
strategiei au elaborat direcțiile strategice de dezvoltare și obiectivele pentru perioada
2021 - 2027;
❖ echipa de elaborare a strategiei a procedat la colectarea și analiza datelor statistice
teritoriale locale;
❖ s-a realizat planul strategic de dezvoltare pentru orizontul de timp 2021 - 2027;
❖ s-a stabilit complementaritatea strategiei cu alte strategii relevante;
❖ s-a realizat o analiză a factorilor de risc privind implementarea strategiei;
❖ s-au stabilit măsuri pentru monitorizarea și evaluarea implementării strategiei.
3. Dezbateri publice
În perioada 21 aprilie 2021 – 28 mai 2021, proiectul strategiei de dezvoltare a fost supus
consultării publice. Din cauza situației epidemiologice, dezbaterea publică s-a efectuat exclusiv
on-line prin publicarea documentelor pe pagina Web a primăriei.
3. Echipa de lucru
Din partea Unitatii Administrativ Teritoriale comuna Ceplenița au contribuit prin furnizarea de
informații statistice și date din teren următoarele persoane:
Primar: Dumitru Laiu
Viceprimar: Matei Cornel
Secretar: Pîslariu Geanina
Contabil: Ungureanu Georgeta
Consilier achizitii: Postole Corina
Responsabil urbanism: Ursu Viorel
Bibliotecar: Sandu Georgiana
4. Redactarea documentului final
Documentul strategic a fost finalizat ținând cont de sugestiile și opiniile formulate din partea
factorilor interesați, urmând a fi aprobat prin Hotărârea Consiliului Local.
6
Pagina 7
S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27
1. ANALIZA SOCIO-ECONOMICĂ
1.1. SCURT ISTORIC
Zona in care sunt amplasate localitatile componente ale comunei este bogata in vestigii istorice
care atesta vechimea, stabilitatea si continuitatea poporului roman pe aceste meleaguri.
Astfel, in partea de sud-vest se afla statiunea neolitica Cucuteni iar mai jos, spre vest, cetatea
dacica Catalina a caror valoare si importanta sunt deosebit de cunoscute.
In partea de sud se afla Cotnari iar la nord orasul Hirlau, ambele cunoscute mai ales din
perioada medievala cand domnitori ai Moldovei, in frunte cu Stefan cel Mare, s-au deplasat adesea
in acesta zona, au emis numeroase acte de cancelarie, mai ales confirmarea sau transmiterea unor
proprietati catre boierii vremii sau manastirile din nordul si estul Moldovei.
In anul 1617 prin hrisovul domnesc al lui Radu Mihnea Voda (fapt relatat in “Surete in izvoade”
de Gh.Ghibanescu vol. II Iasi, 1907 ) “vornicului Nistor Ureche, tatal cronicarului Grigore Ureche I se
reconfrima posesia mosiei Ceplenita (Radu Mihnea Voda intalneste vornicul Nistor Ureche) toate
satele din tara Moldovei si anume: 52 sate intregi, 45 parti de sate, 17 mosii, 6 helestee, un loc de
vanat, o prisaca, 45 falci de vie in cele 19 judete ale Moldovei de pe atunci si satul Ceplenita, satul
Buhalnita ce este mai sus de hotarul ceplenitenilor, cu vad si moara in raul Bahlui ce este in tinutul
Hirlaului” Vornicul Nistor Ureche trece mosia in proprietatea nepotului sau Vasile Ureche, fiul
cronicarului Grigore Ureche care, la randul sau vinde aceasta proprietate lui Pascu-Lupascu-Buhusi,
casatorit cu Safta, fiica vistiernicului Iordache Cantacuzino.
Urmeaza ca proprietar, Constantin Cantacuzino-Pascanu (unionistul de la 1848, exilat de Mihai
Sturza la Conacul de la Ceplenita).
Dupa 1857 mosia si Conacul Ceplenita trec in proprietatea ginerilor lui Mihail Cantacuzino,
Panaite Bals si Ion Vacarescu.
Ultimii proprietari ai mosiei si conacului au fost Hristache si C.Zrifopol cu Eliza Zarifopol, unchii
cunoscutului critic lliterar din perioada interbelica, Paul Zarifopol.
7
Pagina 8
S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27
Sursa: wikipedia
Pe aceste meleaguri au trecut in afara marilor domnitori al Moldovei, Mihai Eminescu in calitate
de revizor scolar care a vizitat Buhalnita in 1893, Nicolea Iorga, Mihail Sadoveanu, George
Topirceanu, Octav Desilla si multi altii. Aici, la Buhalnita, s-a nascut renumitul profesor Gheorghe
Ungureanu.
Documentele vremii mentioneaza in aceasta zona doua vestite hanuri si 14 mori de apa a caror
activitate a incetat la inceputul secolului al –XX-lea cand a fost construita prima moara cu aburi. Se
fac referiri, de asemenea, la existenta a numeroase helestee si prisaci, vestite prin productia de
peste, miere si ceara.
Dupa cel de-al-II-lea razboi mondial castelul trece in proprietatea satului. Aici functioneaza o
scoala gimnaziala iar in anii *80 aici se afla sediul institutiilor de cultura: Camin Cultural, Biblioteca.
In anul 1986 Castelul este afectat de un incendiu devastator iar ce a mai ramas este distrus de
sateni dupa 1989.
Sursa: facebook-Comuna Ceplenita
8
Pagina 9
S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27
In fata curtii se afla Biserica “Sfinții Voievozi”
reconstituita dupa un puternic cutremur in anul 1802.
Aici se afla o valoroasa catapeteasma din 1847, un zid
inconjurator iar la intrare o clopotnita de la inceputul
sec.XIX.
Deasupra porții se află amplasat vulturul bicefal, blazonul
boierilor cantacuzini, și partea superioară care
adăpostește clopotnița, are patru ferestre
dreptunghiulare pe fiecare latură, încadrate în câte o
ramă semicircular la partea superioară.
Sursa: monumenteuitate.org
1.2. CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND AȘEZAREA ȘI POZIȚIA GEOGRAFICĂ
1.2.1. Așezare
Ceplenita este una din cele 85 de comune ale judetului Iasi este asezata in partea de N – V a
judetului Iasi, de o parte si de alta a D.N. 28 B, la 70 km de Municipiul Iasi, 6 km de orasul Hirlau si
de 25 km de orasul Tirgu-Frumos.
Fata de ansamblul judetului, Ceplenita reprezinta 0,8% din suprafata si 0,7% din populatie,
incadrandu-se in randul comunelor de marime mijlocie.
Figura nr. 1 Așezarea geografica a comunei Ceplenita in cadrul judetului Iasi
9
Pagina 10
S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27
Teritoriul administrativ al comunei Ceplenița are următoarele vecinătăți:
❖ Nord – comuna Scobinți;
❖ Est – comuna Coarnele Caprei;
❖ Sud – comuna Cotnari;
❖ Vest – comuna Cotnari.
Din punct de vedere administrativ comuna Ceplenița are în componența sa patru localități.
Tabelul nr. 1. Componența unității administrativ-teritoriale
U.A.T. Localități componente
Buhalnița
Ceplenița
Comuna Ceplenița
Poiana Mărului
Zlodica
1. Ceplenita – are o suprafata de 12.277 mp si 1425 locuitori – este centrul administrativ al
comunei, amplasata la 1 km de D.N.28,este atestat documentar din anul 1503 printr-un act din care
rezulta asa cum mentioneaza istoricii I.Bogean si N.Iorga, reconfirmarea unei donatii catre Episcopia
Radautilor.
2. Buhalnita – suprafata 15.018 mp si 1686 locuitori – situat la 3 km spre vest fata de centrul
comunei, intr-o zona deluroasa, este atestat documentar din anul 1612.
3. Poiana-Marului – 7.789 mp si 1067 locuitori – situat la 5 km spre vest de centrul de comuna, in
continuarea satului Buhalnita, pe valea paraului Buhalnita, atestat documenatr in anul 1864. Satul s-a
numit pana in 1964”Varati” locuitorii initiali fiind adusi de la Lungani (Iasi) si Bosanci (Suceava) in timpul
improprietaririi efectuate de Al.I.Cuza.
4. Zlodica – 2685 mp si 339 locuitori – asezat la 3 km sud-vest de centrul de comuna, pe partea
stanga A d.n. 28B, atestat in anul 1605.
Exista numeroase legende in legatura cu originea denumirii acestor sate, cele mai multe conducand la
concluzia ca provine de la numele unor boieri, hangii sau mesteri care au locuit in zona.
Ca un element deosebit remarcam ca partea de Vest a acestei comune cu satele Buhalnita, PoianaMarului si Zlodica face parte dintr-o mare zona cu sate-livada inlantuite aproape fara a fi delimitate, de
la Cotnari pana la Slobozia, constituind un interesant habitat in care locuitorii, din motive de siguranta
asupra productiei de fructe, au preferat sa-si planteze livezile in sat.
1.2.2. Relieful
Teritoriul administrator al comunei Ceplenita insemnand 4520 ha se caracterizeaza prin existenta a
doua zone geomorfologice: partea de vest apartine Podisului Sucevei, subdiviziunea Dealul Mare, in
timp ce partea de est apartine Campiei Moldovei, microraionul Campia Superioara a Bahluiului.
Altitudinea maxima a zonei se ridica la 420 m.
Partea de vest care cuprinde, in cea mai mare parte, satele Buhalnita si Poiana-Marului
inregistreaza un relief framantat cu terenuri supuse eroziunii, in curs de degradare, prin aducerea la zi
a argilelor si marnelor. Pantele inregistreaza frecvente cazuri de alunecari de maluri dealungul paraului
10
Pagina 11
S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27
Buhalnita.
Zona de est, amplasata in lunca Bahluiului si a afluentilor sai, este expusa in cazul unor
precipitatii abundente, inundatiilor locale si drept urmare excesului de umiditate.
Solurile urmeaza cele doua zone geomorfologice, de la ses spre deal, constand in soluri aluviale,
cernoziom si cernoziom levigat in partea de est, sfarsind cu brun roscat de padure si podzol in partea
de vest.
Invecinandu-se cu podgoria Cotnariului, acesta parte a comunei, indeosebi satele din sud-vest, ofera
intinse suprafete de teren favorabile plantatiilor viti-pomicole, conditii partial valorificate.
Rețeaua hidrografică
Alimentarea cu apa a localnicilor se realizeaza in marea majoritate prin cele 450 de fantani
forate in panza freatica avand un grad de nepotabilitate de 9% datorita dispersiei mari a gospodariilor.
Comuna are doua sisteme de alimentare cu apa dupa cum urmeaza:
❖ primul si cel mai important sistem a fost conceput si executat pentru alimentarea cu apa a
Complexului Zootehnic din satul Buhalnita; captarea a fost plasata intr-o zona din sudul
localitatii Poiana-Marului la o cota care permite curgerea libera pana la complex, strabatand o
distanta de 4,5 km pe teritoriul satelor Poiana-Marului si Buhalnita printr-o conducta de 100
mm. Debitul captat este apreciat la 4-5 litri/sector.
❖ Al doilea sistem capteaza apele din zona “De Zlodica” si le conduce printr-o conducta de 50 mm
pe o lungime de circa 2,5 km prin localitatea Zlodica spre ferma Ceplenita a I.A.S. Cotnari folosita
si in prezent pentru nevoile acestei ferme.
Debitul captat este apreciat la 1-2 l/sec.
Reteaua hidrografica a Comunei Ceplenita, este formata de raul Bahlui si principalul afluent care
traverseaza cele doua sate, paraul Buhalnita si afluentul acestuia Buhalnicioara sau Carota. Aceste
cursuri de apa, au debite variabile in functie de nivelul precipitatiilor.
Clima
Clima este de tip temperat continentala cu o medie anuala de 9,6 grade Celsius , cu veri calduroase si
ierni geroase. Datorita schimbarilor atmosferice din ultimele decenii se contureaza trecerea de la cele
4 anotimpuri clasice, primavara, vara, toamna si iarna la doua perioade distincte: calduroasa si
friguroasa.
Vanturile dominante sunt cele din Nord si Nord-Est.
Precipitatii: Media multianuala inregistrata la Statia Cotnari (circa 100 ani) insumeaza 517 mm cu
amplitudine anuala ridicata, de la 300 mm la aproape 1000 mm. In general, se inregistreaza primaveri
secetoase, lunile mai-iunie ploioase, iulie-august secetoase, septembrie-octombrie ploioase si
ianuarie-februarie precipitatii ridicate sub forma de zapada, iarna insotita de viscole, mai ales in
februarie
Fauna
Se constituie din exemplare de vulpi, iepuri de camp si rozatoare de camp.
Vegetația
❖ vegetatie specifica zonei temperate: paduri de foioase
❖ zona colinara
11
Pagina 12
S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27
Riscuri naturale
Comuna Ceplenița este expusa riscurilor naturale după cum urmează:
a. Grad de seismicitate
Comuna Ceplenița este situata în zona curbei de maxim grad 7 de seismicitate pe scara Richter.
b. Viituri
Debitele înregistrare in mod obisnuit pe parcursul anului de catre cele doua cursuri principale de apa
care tranziteaza teritoriul comunei (Bahlui si Buhalnita) nu determina viituri care sa puna in pericol sanatatea
si integritatea populatiei sau a animalelor din gospodarii. Singurele efecte nedorite pot fi reprezentate de
indundarea terenurilor agricole.
c. Alunecările de teren
Conform Anexei 7 - UNITATI ADMINISTRATIV-TERITORIALE AFECTATE DE ALUNECARI DE TEREN*)
din cadrul Legii privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national – Sectiunea a V-a – Zone
de risc natural, comuna Ceplenita prezinta un potential ridicat de producere a alunecarilor de teren.
Sub aspectul solului problema se imparte in trei zone distincte:
❖ Zona din Lunca Bahluiului cu o latime medie de 5 km partial ocupata de satul Ceplenita, aici
terenul este stabil fara tendinte de alunecare si nu prezinta eroziuni.
❖ Zona de rasarit pana la limita cu Comuna Cornele-Caprei teren specific Podisului Moldovei,
brazdat de multe paraie, cu relief framantat ocupat in intregime de teren agricol (arabil,fanete
si pasuni). Acest teren este subminat permanent de eroziuni.
❖ Zona de apus este ocupata in proportie de 80% din satele Buhalnita,Poiana-Marului si Zlodica
si strabatut de paraul Buhalnita cu panta foarte mare prezentand o albie adanc ravenata. Acesta
zona este plantata cu livezi si vii iar partea de apus este impadurita.
Desi terenul este foarte framantat, el este stabil datorita masivelor plantatii pomicole si paduri. Singura
zona dificila ramane traseul paraul Buhalnita care prezinta dese prabusiri de maluri afectand terenurile
limitrofe albiei.
1.3. PROFIL SOCIO-DEMOGRAFIC
1.3.1. Profil Socio-Demografic la nivel regional și județean
Regiunea Nord-Est se întinde pe 36.849,83 kmp, reprezentând 14,3% din teritoriul național și este bine
relaționată teritorial, realizând conexiuni cu 3 din cele 8 regiuni de dezvoltare din România.
Numărul populației rezidente în Regiunea Nord-Est la 1 ianuarie 2019 era de 3,2 milioane de locuitori,
regiunea noastră plasându-se pe prima pozitie în rândul celor 8 regiuni de dezvoltare ale României.
Densitatea populației la nivel regional, de 87 locuitori/kmp, este cu 5,4 puncte peste media națională.
La nivel județean, cea mai scăzută valoare a densității populației se înregistrează în Vaslui, iar cea mai
ridicată în Iași.
Tabelul nr. 2. Informații socio-demografice la nivelul Regiunii Nord-Est
Resurse Populația
Informații
Populația Densitate de muncă ocupată
socio- Supra- Număr Număr Număr
rezidentă populație (mii per- (mii perdemogra- fața (ha) municipii orașe comune
(01.01.2019) (lSoc/kmp) soane) soane)
fice
2019 2019
România 23839071 19414458 81,4 103 216 2862 12198,3 8492,6
Regiunea
3684983 3198564 86,8 17 29 506 1954,7 1143,9
Nord-Est
Bacau 662052 585146 88,4 3 5 85 354,6 202,2
12
Pagina 13
S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27
Botosani 498569 379622 76,1 2 5 71 229,6 133,7
Iasi 547558 793559 144,9 2 3 93 513,6 289,3
Neamt 589614 441811 74,9 2 3 78 260,5 174,6
Suceava 855350 624563 73,0 5 11 98 378 220,6
Vaslui 531840 373863 70,3 3 2 81 218,4 123,5
Rețeaua de localități din Regiunea Nord-Est este formată din 29 de orașe (dintre care 17 au statut de
municipiu) și 506 comune. Cel mai mare oraș al regiunii, Iași, depășește 300.000 de locuitori, 5 orașe
au între 100.000 și 200.000 de locuitori (Bacau, Botosani, Piatra Neamt, Suceava, și Vaslui), 2 orașe au
între 50.000 și 100.000 de locuitori (Onești și Roman), 5 orașe au populația cuprinsă între 20.000 și
50.000 locuitori, restul orașelor având o populație sub 20.000 de locuitori (16 orașe).
Informatii demografice Regiunea Nord Est
124
221
175
Populația ocupată (mii pers) 289
134
202
1.144
218
378
261
Resurse de muncă (mii pers) 514
230
355
1.955
81
98
78
Număr comune 93
71
85
506
2
11
3
Număr orașe 3
5
5
29
3
5
2
Număr municipii 2
2
3
17
70
73
75
Densitate populație (loc/kmp) 145
76
88
87
374
625
Populația rezidentă mii loc. 442
794
(01.01.2019) 380
585
3.199
532
855
590
Suprafața mii (ha) 548
499
662
3.685
Vaslui Suceava Neamt Iasi Botosani Bacau Nord-Est
Figura nr. 2. Informatii demografice la nivel de județ in Regiunea Nord Est
13
Pagina 14
S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27
1.3.2. Evoluția demografică a comunei Ceplenița
Populația comunei Ceplenița a înregistrat o scădere continuă încă din anul 1992 și până în anul 2011
conform recensămintelor efectuate. În anul 2002 populația comunei Ceplenița a scăzut cu 118
persoane (-2,41%) față de anul 1992 iar în anul 2011 cu 269 de persoane (-5,62%) comparativ cu 2002.
Tabelul nr. 3. Situația populației stabile la recensămintele din 1992, 2002 și 2011
Populația
stabilă la re- RPL RPL 2002 față de 1992 RPL 2011 față de 2002
censăminte 1992 2002 2011
+/- % +/- %
CEPLENIȚA 4899 4781 -118 -2,41% 4512 -269 -5,62%
EVOLUȚIA POPULAȚIEI STABILE LA ULTIMELE 3
RECENSĂMINTE
Ceplenita Jud Iasi
843.932 865.229
823.010
4.899 4.781 4.512
RPL 1992 RPL 2002 RPL 2011
Figura nr. 3. Evoluția populației stabile la ultimele 3 recensăminte
Depopularea reprezintă în continuare o problemă a unității administrativ teritoriale. Trendul
descendent înregistrat la recensăminte se păstrează și în ultimii ani în ceea ce privește numărul total
al populației stabile după domiciliu la data de 1 ianuarie. Populația după domiciliu la data de 1 ianuarie
a anului de referință reprezintă numărul persoanelor cu cetățenie română și domiciliu pe teritoriul
României, delimitat după criterii administrativ- teritoriale. Domiciliul persoanei este adresa la care
aceasta declară că are locuința principală, trecută în actul de identitate (CI), așa cum este luată în
evidența organelor administrative ale statului.
Evoluția demografică
În ultimii ani, la nivelul comunei Ceplenița fenomenele demografice au înregistrat o evoluție
defavorabilă. Din punct de vedere a mișcării naturale a populației (născuții-vii și decedați) se observă
că sporul natural (diferența dintre numărul de născuți-vii și numărul persoanelor decedate) a avut
valori negative. Astfel, acest indicator a fost în anul 2015 de -6 iar în anul 2019 de -41.
14
Pagina 15
S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27
Tabelul nr. 4. Evoluția sporului natural și migrator în perioada 2015-2019
Sosiți Plecați
Anul Decedați
Născuți- vii Spor natural Spor migrator
(inclusiv migrație externă)
2015 50 56 -6 - - -
2016 45 63 - 18 2 3 -1
2017 46 62 -20 2 1 1
2018 33 70 - 37 1 - 1
2019 35 76 - 41 3 2 1
Sporul natural a scăzut în perioada 2015-2019. Acest fenomen este explicat prin faptul că numărul
de nașteri a scăzut, iar numărul de decese a crescut. Acest spor negativ indică și accentuarea
fenomenului de îmbătrânire a populației.
În ceea ce privește mișcarea migratorie a populației, pe orizontul de timp analizat, aceasta a
înregistrat valori pozitive ale sporului migrator. În anul 2016 sporul migrator, determinat ca
diferența dintre persoanele sosite în localitate și cele plecate, a fost de -1, iar în anul 2019 de +1.
Structura populației pe grupe de vârstă și sexe (după domiciliu conform datelor statistice la 1 ianuarie
2020).
La începutul anului 2020 se înregistra un număr de 2008 persoane de sex feminin și 2221 persoane de
sex masculin. Observăm așadar, faptul că la nivelul comunei Ceplenița, persoanele de sex masculin sunt
predominante, reprezentând 52,52% din totalul populației, iar persoanele de sex masculin 47,48%.
Structura populației pe grupe majore de vârstă, evidențiază că la nivelul comunei Ceplenița persoanele
cu vârsta 40-44 ani dețin ponderea cea mai mare din totalul populației, respectiv 8,06% iar persoanele
cu vârsta de 85 ani și peste detine ponderea cea mai scăzută de 2, 27% din totalul populatie.
Indicele de feminitate, calculat ca număr de femei la 100 bărbați, este de 90,4 persoane de sex feminin
la 100 persoane de sex masculin.
Tabelul nr. 5. Populația după domiciliu la 1 ianuarie 2020 pe grupe de vârstă și sexe
Populația după domiciliu la 1 ianuarie 2020 pe grupe de vârstă și sexe
Grupe de vârstă Masculin Feminin Total
0-4 ani 99 99 198
5-9 ani 109 108 217
10-14 ani 140 131 271
15-19 ani 168 125 293
20-24 ani 170 144 314
25-29 ani 147 129 276
30-34 ani 182 155 337
35-39 ani 159 124 283
40-44 ani 200 153 353
45-49 ani 186 155 341
50-54 ani 173 123 296
55-59 ani 117 71 188
60-64 ani 109 101 210
65-69 ani 88 112 200
15
Pagina 16
S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27
70-74 ani 62 90 152
75-79 ani 44 55 99
80-84 ani 24 81 105
85 și peste ani 44 52 96
Total 2221 2008 4229
Piramida vârstelor rezultă din combinarea a două histograme, fiecare reprezentând
efectivul populației de sex feminin, respectiv masculin pe grupe de vârstă, conform datelor privind
numărul populației după domiciliu la 1 ianuarie 2020.
Piramida Varstelor
96
85 și peste ani 52
44
105
80-84 ani 81
24
99
75-79 ani 55
44
152
70-74 ani 90
62
200
65-69 ani 112
88
210
60-64 ani 101
109
188
55-59 ani 71
117
296
50-54 ani 123
173
341
45-49 ani 155
186
353
40-44 ani 153
200
283
35-39 ani 124
159
337
30-34 ani 155
182
276
25-29 ani 129
147
314
20-24 ani 144
170
293
15-19 ani 125
168
271
10-14 ani 131
140
217
5-9 ani 108
109
198
0-4 ani 99
99
0 50 100 150 200 250 300 350 400
Total Feminin Masculin
Figura nr. 4 Piramida vârstelor
16
Pagina 17
S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27
1.3.3. Componența etnică și confesională a comunei Ceplenița
Componenta etnică
În comuna Ceplenița, la recensământul din anul 2011, din numărul total de 3966 de persoane ce
formează populația stabilă, 3838 de persoane s-au declarat de etnie română. Pentru un număr de 128
de persoane aceasta caracteristică este indisponibilă din cauza faptului că datele pentru aceste
persoane au fost colectate din surse administrative.
Tabelul nr. 6. Populația după etnie la nivelul comunei Ceplenița la recensământul din anul
2011
Populația după etnie RPL 2011 Ceplenița
români 3838
Date indisponibile 128
Structura populatiei dupa etnie
128
3838
Români Date indisponibile
Figura nr. 5 Structura populației stabile după etnie la nivelul comunei Ceplenița
În cadrul localităților componente ale comunei Ceplenița, populația de etnie română este majoritară.
Componența confesională
Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (99,47%), romano-catolici
0,19%, adventiști de ziua a șaptea 0,06%, creștini după Evanghelie 0,08% si creștini de rit vechi,
0,17%.3
1.3.4. Comunități sărace, izolate/ marginalizate
Guvernul României și Banca Mondială în studiul „Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate și al
Dezvoltării Umane Locale din România“ au consemnat ca indiferent de metoda de cercetare,
principalele criterii pentru identificarea și examinarea săaărciei sunt:
❖ capitalul uman (de regulă educația, sănătatea și numărul de membri sau de copii ai familiei);
❖ ocuparea forței de muncă (de regulă raportat la numărul de șomeri, munca la negru, munca în
17
Pagina 18
S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27
agricultura de subzistență);
❖ condițiile de locuire (mai ales referitor la nesiguranța locativă, calitatea locuințelor și
racordarea la rețelele de utilități publice.
Ca atare, Atlasul de față folosește termenul "zone rurale marginalizate" care, prin definiție, sunt zone
compacte intravilane (sectoare de recensământ) în care locuiesc persoane cu un capital uman
disproporțional de scăzut, cu puține locuri de muncă declarate și cu condiții improprii de locuit,
comparativ cu locuitorii din alte zone rurale.
Distribuția zonelor marginalizate și dezavantajate
În total, în comunele din România, 2.244 de sectoare de recensământ au îndeplinit criteriile pentru a fi
considerate drept zone rurale marginalizate, iar în acestea locuiesc peste 564.000 de oameni. Aceste
zone rurale sunt sectoare de recensământ în care cea mai mare parte a populației a absolvit cel mult
gimnaziul, își câștigă existența în sectorul informal (mai ales din agricultură) și locuiește în condiții
precare chiar și după standardele de obicei scăzute aplicate zonelor rurale, care în general nu dispun
de foarte multă infrastructură de bază sau de utilități (cu alte cuvinte, oamenii trăiesc în locuințe
supraaglomerate și/sau nu au acces la apă curentă sau la curent electric).
Problemele locuitorilor din zonele de tip mahala cu case/ locuințe improvizate:
❖ condiții proaste de locuire/ condiții de locuire mizerabile
❖ lipsa sau accesul redus la infrastructură
❖ lipsa sau venituri reduse
❖ poziții marginale și vulnerabile pe piața muncii
❖ educație formală scăzută sau deloc în rândul adulților
❖ rate ridicate ale abandonului școlar în rândul copiilor (în special în cazul fetelor)6
Comuna Ceplenița se regăsește in lista localităților rurale (unități SIRNIF) cu zone marginalizate, din
județul Iași, cu satul Buhalnița, din care fac parte între 170-256 de persoane rome care trăiesc în zone
marginalizate.
18
Pagina 19
S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27
Figura nr. 6. Lista localitatilor rurale cu zone marginalizate din comuna Ceplenita
1.4. INFRASTRUCTURA TEHNICO-EDILITARĂ
1.4.1. Infrastructura rutieră
Comuna Ceplenita beneficiaza de o infrastructura favorabila, superioara majoritatii localitatilor
judetului Iasi. Mijlocul teritoriului comunei este traversat de D.N. 28 care urmeaza ruta Iasi – Tg.
Frumos – Hirlau – Botosani, cu legaturi directe din Tg.Frumos spre Roman si Pascani.
Tabelul nr. 7. Rețeaua de drumuri care asigură relația cu teritoriul învecinat
Rețeaua de drumuri care asigură relația cu teritoriul învecinat
DN28B/E58 Târgu Frumos- Hârlău- Botoșani 2)
DJ281 Podu Iloaiei (DN 28 )- Erbiceni- Belcești- Ceplenița- Scobinți
DJ281D
Ceplenița-Coarnele Caprei-Gropnița (DJ 282)
Conform studiului A.G.E.R. efectuat în anul 1997 rețeaua rutieră a comunei era formată din
drumuri naționale, județene și comunale în lungime totală de 25,3 km, în diferite stări tehnice. Gradul
de vascularizare rutieră era de 0,56 km drumuri naționale, județene și comunale la 100 ha suprafață
totală, cu 46,5% mai ridicat decât media pe județ.
Comuna este tangentă la drumul național DN 28B și este deservită de halta CFR Ceplenița.
În perioada 2014-2020 au fost desfasurate următoarele lucrari de reabilitare/modernizare a
infrastructurii rutiere din comuna:
2014 – Refacere DC Buhalnita, 1,95 km
Refacere 1 podet in Satul Buhalnita, pe DS 513
19
Pagina 20
S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27
Refacere 1 pod in satul Poiana Marului
Refacere DC Sat Zlodica, 1,20 km
Refacere DC Poiana Marului pe DS 487
2016 – Lucrari de profilare si împietruire a drumurilor, dupa cum urmeaza:
Buhalnita:
o Batincu Dumitru- Velnic Gheorghe- 350 m;
o Trifan- Ozoreanu D- 150m;
o Ulmanu- Chelciuc- 500 m;
o Velnic Gheorghe- Grigoraș Vasile- 400 m;
o Drum principal - DN-Buhalnița-Poiana Mărului- 2000 m
Ceplenița:
o Tigaeriu Chirilă- Păuleț Costică- 300 m;
o Petrihan- Bîgu- 400 m;
o Chiriac Vasile- Ursache Gheorghe- 200 m;
- Poiana Mărului
o Intersecție Asaftei Mircea - pod Doncilă- 2500 m;
Zlodica- drum principal DN-Centru- spre Buhalnița- total 2000 m;
S-au construit următoarele podețe în următoarele puncte:
Cărăbuș Florin (Buhalnița);
Florișteanu Ioan (Poiana-Mărului);
Lungu Fănica (Poiana-Mărului);
Eșanu Cristi (Poiana-Mărului);
Primărie – Ciobanu Vasile (Ceplenița) .
- refacere poduri și podețe:
- pod Ilași-Humulescu – Ceplenița;
- pod Anton- Buhalnița;
- pod Timoftioaia Constantin;
- pod școală- Poiana Mărului;
- pod școală Buhalnița;
- pod Cazacu Maria- Poiana Mărului.
Au fost profilate drumurile principale și secundare in lungime de 10 km cu autogrederul.
S-a finalizat execuția podețului din punctul Munteni- Poiana Mărului.
2017 – ”Modernizare drumuri de interes local in Comuna Ceplenita, judetul Iasi”, s-au asfaltat 1250
m in Ceplenita si Zlodica.
2018 – S-a finalizat proiectul ”Refacere podet in satul Poiana Marului, com Ceplenita, jud Iasi, pe DS
550, peste paraul Buhalnicioara, in punctul Munteni”, finanat de la bugetul local.
S-a finalizat proiectul ”Refacere pod in satul Poiana Marului, comuna Ceplenita, judetul Iasi, pe DS
402, peste paraul Buhalnita, in punctul Doncila”, finantat de la guvern pentru calamitati.
2019- S-a finalizat proiectul ”Modernizare drumuri de interes local in Comuna Ceplenita, judetul Iasi”
finantat prin AFIR.
1.4.2. Infrastructura de transport și comunicații
Transport feroviar
Transportul feroviar este asigurat prin intermediul Caii ferate Iași - Podu Iloaiei – Hârlău, ruta operată
de către Regio Călători cu o frecventa de 6 ori pe zi, prin intermediul trenurilor de tip Regio.
20
Pagina 21
S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27
Transport public
Transportul public de persoane interjudețean.
Transportul public de persoane interjudețean din Ceplenița către Iasi, respectiv Hârlău este asigurat de
doi operatori economici: S.C. Auto Balmir S.R.L., respectiv S.C. Transatin S.R.L., cu mașinile din dotare -
autocare, autobuze, microbuze.
Cursele operate cu frecventa zilnica de catre cei doi operatori sunt:
❖ Iasi-Coarnele Caprei-Hârlău, 2 curse
❖ Hârlău- Tg. Frumos-Iasi, 19 curse
❖ Hârlău- Buhalnița-Cotnari, 2 curse
❖ Poiana Mărului-Buhalnița-Hârlău, 1 cursa
La nivelul rețelei de transport public se întâlnesc atât stații amenajate cu adăposturi
pentru călători, cât și stații reprezentate numai prin sisteme de semnalizare verticală, fără să
existe informații cu privire la traseele care utilizează stația respectivă sau la programul de circulație.
Sistemul de transport public județean este gestionat de Consiliul Județean Iași, prin
operatori privați, pe 156 de trasee.
Telecomunicații
Comuna este conectata la servicii de telecomunicații, precum:
❖ rețele de telefonie fixă și mobilă prin operatori economici precum (Telekom și
❖ RCS&RDS, Vodafone, Orange ș.a.), rețea de televiziune prin cablu (Dolce, RCS&RDS)
❖ conexiune la internet (Telekom și RCS&RDS)
1.4.3. Alimentarea cu apă
Comuna Ceplenița are în funcțiune un sistem centralizat de alimentare cu apă, dispus pe
teritoriul satelor Ceplenița, Buhalnița si Poiana Mărului, după cum urmează:
❖ sistem de apă ce alimentează Satul Ceplenița din racord de conductă de azbociment Dn 250
Hîrlău-Cotnari, rețeaua de distribuție având o lungime de 9050 m;
Această rețea nu asigură necesarul de apă pentru toți locuitorii satului, o parte dintre aceștia
folosind fântânile săpate în regie proprie care captează apa din straturile acvifere, care oferă cantități
limitate de apă, mai cu seamă în perioadele secetoase ale anului.
❖ Sistem de alimentare cu apă Buhalnița și Poiana-Mărului, din racord de conductă de azbociment
Dn 250 Hîrlău-Cotnari și captare drenuri, cu o lungime de 10104 m.
In ceea ce privește asigurarea apei potabile pentru locuitorii din satul Zlodica, aceasta se realizează din
straturile acvifere, prin intermediul fântânilor săpate de tip rural, care oferă cantități limitate de apă,
mai cu seamă în perioadele secetoase ale anului, neputând să satisfacă astfel necesarul de apă.
Tabelul nr. 8. Cantitatea de apă distribuita locuitorilor din comuna Ceplenița
Cantiatea de apa potabilă distribuită consumatorilor în perioada 2015-2019
Cantitatea de apă potabilă distribuită Anul Anul Anul Anul Anul
consumatorilor - mii mc - 2015 2016 2017 2018 2019
Total 36 36 31 32 33
21
Pagina 22
S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27
CANTITATEA DE APĂ POTABILĂ DISTRIBUITĂ
CONSUMATORILOR (MII MC)
2015 2016 2017 2018 2019
36
36
33
32
31
Figura nr. 7. Cantitatea de apă potabilă consumată în perioada 2015-2019
1.4.4. Rețeaua de canalizare
Satele Buhalnița și Poiana-Mărului beneficiază de sistem centralizat de canalizare stradală a apelor
uzate (cu o lungime de 12,5 km) și o stație de epurare amplasată la intrare în Satul Buhalnița.
Colectarea, evacuarea apelor uzate menajere de la locuințele individuale din Satele Ceplenița și
Zlodica, se realizează local la haznale de tip rural (uscat, nevidanjabilă sau prin descărcare prin incinta
proprietarilor) care afectează bacteriologic calitatea pânzei freatice.
De la Școlile generale din Ceplenița și Zlodica, Consiliul Local Ceplenița, Poliție, apele uzate sunt
colectate în fose septice vidanjabile.
Apele meteorice, din Satele Ceplenița și Zlodica, de pe acoperișurile caselor nu sunt canalizate,
colectarea și scurgerea lor realizându-se la „zi”. Apele pluviale de pe suprafețele sistematizate nu
beneficiază de un sistem centralizat de colectarea apelor pluviale, scurgerea realizându-se la nivelul
străzilor, dar majoritatea drumurilor neavând practicate șanțuri colectoare adiacente, iar cele existente
nu sunt întreținute și sunt într-o stare necorespunzătoare.
1.4.5. Alimentarea cu gaze naturale
La ora actuala in comuna Ceplenita nu exista o retea de alimentare cu gaze naturale.
Se are in vedere executia unei retele de 40,413 km din polietilena PE 100 si realizarea unui racord de
inalta presiune la conducta DN 400 Târgu-Frumos – Hârlău, si a unei Statii de Reglare si Masurare a
Presiunii, pentru asigurarea debitului necesar pentru bransare a 841 de gospodarii.
Investitia este in faza de contractare si urmeaza a fi finanțată prin intermediul Programului
Operațional Infrastructură Mare 2014-2020, Axa Prioritară 8 Sisteme inteligente și sustenabile de
transport al energiei electrice și gazelor naturale.
22
Pagina 23
S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27
1.4.6. Alimentarea cu energie electrică
Comuna Ceplenița este alimentată cu energie electrică de la rețele de distribuție de joasă tensiune (0,4
KV), prin intermediul rețelelor de 20KV care traversează teritoriul comunei și prin posturi de
transformare aeriene.
Teritoriul comunei este străbătut de mai multe linii electrice aeriene, astfel:
❖ Linii electrice aeriene de medie tensiune:
LEA 20KV Ceplenița; LEA 20KV Buhalnița; LEA 20KV Poiana Mărului; LEA 20KV Zlodica.
Din rețeaua de distribuție de 20 KV sunt alimentate un număr de 8 posturi de transformare de
20/0,4KV.
Posturile de transformare sunt în general de tip aerian și se alimentează radial din rețeaua de medie
tensiune.
Posturile transformatorilor variază între 40 KVA și 160 KVA. Pozarea LEA de medie tensiune se
realizează pe stâlpi din beton tip ELECTRICA.
Rețeaua locală de distribuție de joasă tensiune (LEA 0,4KV) este de tip aerian alimentată din posturile
de transformare aeriene racordate la rețeaua de distribuție de medie tensiune.
Rețeaua electrică de joasă tensiune (LEA 0,4KV) de tip aerian este pozată pe stâlpi din beton tip
ELECTRICA, dar se mai întălnesc zone unde rețeaua electrică este pozată pe stâlpi din lemn.
Starea tehnică a rețelei de alimentare cu energie electrică este satisfăcătoare.
Din rețeaua de distribuție de 20KV sunt alimentate un număr de 8 de posturi de transformare,
repartizate asfel:
❖ Ceplenița – 2 posturi de transformare aeriene;
❖ Buhalnița – 4 posturi de transformare aeriene;
❖ Poiana Mărului – 1 post de transformare aerian;
❖ Zlodica – 1 post de transformare aerian.
1.4.7. Alimentarea cu energie termica
La ora actuala incalzirea locuintelor individuale din satele comunei Ceplenița este asigurată prin: sobe
cu combustibil solid-lemn, combustibil lichid-motorină;
Diferite aparate electrocasnice de încălzit alimentate cu energie electrică,
parțial cu centrale termice individuale, pe bază de combustibil solid – lemn și combustibil lichidmotorină.
1.4.8. Gospodărirea comunală
Colectarea gunoiului se face printr-un contract de delegare a gestiunii serviciului public de salubrizare
din Orașul Hîrlău încheiat cu societatea Girexim Universal S.A.
Populatia colecteaza gunoiul menajer in pubele de plastic de 120 de litri repartizate pentru fiecare
gospodarie, iar colectarea deseurilor de tip plastic, carton, sticla se realizeaza prin intermediul
containerelor special destinate, amplasate in cadrul a 16 platforme betonate împrejmuite, distribuite
pe teritoriul comunei după cum urmează : Ceplenița – 4 platforme, Buhalnița – 5 platforme, Poiana
Mărului – 4 platforme si Zlodica – 2 platforme.
O problemă majoră o reprezintă cimitirele: în satele Buhalnița, Poiana Mărului și Ceplenița acesta se
află amplasat între gospodării, ceea ce reprezintă o problemă necesară a fi remediată prin izolarea
acestor cimitire de zonele de locuit.
Disfuncționalități
Nu există puncte de sortare, colectare, valorificare și rampe de descărcare și transport a gunoiului.
23
Pagina 24
S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27
1.5. PROFILUL ECONOMIC AL COMUNEI
1.5.1. Profilul economic la nivelul Regiunii Nord-Est/județului Iasi
Resursele de muncă la nivelul Regiunii Nord-Est totalizează la finele anului 2019 aproximativ 1,99
milioane persoane. Orașul Iași înregistrează cea mai numeroasă resursă de muncă (514,9 mii
persoane, reprezentând 53,24% din populația județului).
Tabelul nr. 9. Resursele de muncă în județele Regiunii Nord-Est
Ani
Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018 Anul 2019
Macroregiuni, regiuni de
Sexe UM: Mii persoane
dezvoltare si judete
Mii Mii Mii Mii Mii
persoane persoane persoane persoane persoane
Total Regiunea NORD-EST 1995,3 2010,3 1993,7 1965,5 1954,7
- Bacau 366,9 368,2 363,7 356,9 354,6
- Botosani 235,1 236,8 233,8 230,2 229,6
- Iasi 514,9 520 518,6 516,1 513,6
- Neamt 269,4 270,9 267,8 262,1 260,5
- Suceava 381,1 385,2 383,9 379,9 378
- Vaslui 227,9 229,2 225,9 220,3 218,4
Numărul populației ocupate la nivel regional, în anul 2019, se ridica la 1149,4 mii persoane.Cea
mai mare parte din populația ocupată (35,13%) activa în agricultură, urmat de industrie(18,00%) și
comerț (13,38%).
Tabelul nr. 10. Populația ocupată în județele Regiunii Nord-Est
Ani
Macroregiuni, Anul Anul Anul Anul Anul
CAEN Rev.2 (activitati ale regiuni de 2015 2016 2017 2018 2019
economiei nationale) dezvoltare si UM: Mii persoane
judete Mii Mii Mii Mii Mii
persoane persoane persoane persoane persoane
TOTAL 1149,4 1116,1 1124,1 1134,8 1143,9
A AGRICULTURA,
SILVICULTURA SI PESCUIT 403,8 346,1 348,4 352,6 349,8
INDUSTRIE 207 219,4 219,7 219,7 214,7
B INDUSTRIA EXTRACTIVA 4,2 4 3,7 4 3,7
C INDUSTRIA PRELUCRATOARE 183,2 194,4 194,9 194,4 189,5
D PRODUCTIA SI FURNIZAREA Regiunea
DE ENERGIE ELECTRICA SI NORD-EST
TERMICA, GAZE, APA CALDA SI
AER CONDITIONAT 3,6 4,7 4,8 4,9 5,2
E DISTRIBUTIA APEI;
SALUBRITATE, GESTIONAREA
DESEURILOR, ACTIVITATI DE
DECONTAMINARE 16 16,3 16,3 16,4 16,3
F CONSTRUCTII 77,7 82,1 84,3 84,8 89,4
24
Pagina 25
S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27
G COMERT CU RIDICATA SI CU
AMANUNTUL; REPARAREA
AUTOVEHICULELOR SI
MOTOCICLETELOR 153,8 152,3 151,6 150,6 157,4
H TRANSPORT SI DEPOZITARE 45,4 47,6 49,1 50,6 52,3
I HOTELURI SI RESTAURANTE 18,7 21,3 23,1 24,4 25,2
J INFORMATII SI COMUNICATII 14,4 15,8 16,8 17,9 20
K INTERMEDIERI FINANCIARE
SI ASIGURARI 8,2 7,8 7,6 7,6 7,1
L TRANZACTII IMOBILIARE 3,8 3,9 3,3 3,1 3,2
M ACTIVITATI PROFESIONALE,
STIINTIFICE SI TEHNICE 14 15,7 15,6 16,8 16,5
N ACTIVITATI DE SERVICII
ADMINISTRATIVE SI
ACTIVITATI DE SERVICII
SUPORT 25,5 23,8 24,9 25,5 24,5
O ADMINISTRATIE PUBLICA SI
APARARE; ASIGURARI SOCIALE
DIN SISTEMUL PUBLIC 25,8 25,8 26,3 26,9 27,2
P INVATAMANT 64,1 64,5 63,7 63,3 64,1
Q SANATATE SI ASISTENTA
SOCIALA 60,5 62,5 64,1 65,9 67,4
R ACTIVITATI DE SPECTACOLE,
CULTURALE SI RECREATIVE 8,3 7,1 7,3 7,3 7,7
S ALTE ACTIVITATI DE SERVICII 18,4 20,4 18,3 17,8 17,4
Numărul mediu de salariați în anul 2019 la nivelul Regiunii Nord-Est a ajuns la 583.064 persoane, cei
mai mulți salariați înregistrându-se în județul Iași (169.360 persoane), iar cei mai puțini în județul
Vaslui (54220 persoane). Cei mai mulți salariați lucrează în industrie (141.736), iar cei mai puțini in
domeniul imobiliarelor (2967).
Tabelul nr. 11. Numarul mediu de salariati în județele Regiunii Nord-Est
Ani
CAEN Rev.2 (activitati ale economiei Macroregiuni, regiuni de dezvoltare si Anul 2019
nationale) judete UM: Numar
persoane
Regiunea NORD-EST 583064
Bacau 111653
Botosani 55538
TOTAL Iasi 169360
Neamt 85828
Suceava 106465
Vaslui 54220
25
Pagina 26
S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27
Numarul mediu de salariati în județele Regiunii Nord-Est
106465 54220
85828
583064
169360
111653
55538
Regiunea nord-est Bacau Botosani Iasi Neamt Suceava Vaslui
Figura nr. 8. Numarul mediu de salariati în județele Regiunii Nord-Est
Tabelul nr. 12. Numarul mediu al salariatilor pe activitati ale economiei nationale in Regiunea
Nord-Est
Ani
Anul 2019
CAEN Rev.2 (activitati ale economiei nationale)
UM: Numar
persoane
TOTAL 583064
A AGRICULTURA, SILVICULTURA SI PESCUIT 19122
INDUSTRIE 141736
D PRODUCTIA SI FURNIZAREA DE ENERGIE ELECTRICA SI TERMICA, GAZE, APA CALDA
SI AER CONDITIONAT 4953
E DISTRIBUTIA APEI; SALUBRITATE, GESTIONAREA DESEURILOR, ACTIVITATI DE
DECONTAMINARE 13271
F CONSTRUCTII 48178
G COMERT CU RIDICATA SI CU AMANUNTUL; REPARAREA AUTOVEHICULELOR SI
MOTOCICLETELOR 104192
H TRANSPORT SI DEPOZITARE 24885
I HOTELURI SI RESTAURANTE 19346
J INFORMATII SI COMUNICATII 16959
K INTERMEDIERI FINANCIARE SI ASIGURARI 6256
L TRANZACTII IMOBILIARE 2967
M ACTIVITATI PROFESIONALE, STIINTIFICE SI TEHNICE 13209
N ACTIVITATI DE SERVICII ADMINISTRATIVE SI ACTIVITATI DE SERVICII SUPORT 22536
O ADMINISTRATIE PUBLICA SI APARARE; ASIGURARI SOCIALE DIN SISTEMUL PUBLIC 26408
P INVATAMANT 61073
Q SANATATE SI ASISTENTA SOCIALA 62104
R ACTIVITATI DE SPECTACOLE, CULTURALE SI RECREATIVE 6933
S ALTE ACTIVITATI DE SERVICII 7160
26
Pagina 27
S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27
Din tabelul de mai jos se observă că 28,39% din societățile comerciale active în anul 2019 își
desfășoară activitatea în comerț, 12,50% în domeniul activitatilor profesionale, stiintifice si tehnice,
10,93% în constructii, 8,54% în industria prelucratoare, 7,64% în transport si depozitare iar domeniul
de activitate cu cele mai puține societăți înregistrate în anul 2019 este cel al industriei extractive.
Tabelul nr. 13. Numărul unităților locale active la nivelul județului Iasi
Ani
Macroregiuni,
Anul
regiuni de
CAEN Rev.2 (activitati ale economiei nationale - sectiuni) 2019
dezvoltare si
UM:
judete
Numar
Total 18826
A Agricultura, silvicultura si pescuit 447
B Industria extractiva 13
C Industria prelucratoare 1607
D Productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda
si aer conditionat 15
E Distributia apei; salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de
decontaminare 62
F Constructii 2057
G Comert cu ridicata si cu amanuntul; repararea autovehiculelor si
motocicletelor 5345
H Transport si depozitare Iasi 1438
I Hoteluri si restaurante 720
J Informatii si comunicatii 1115
K Intermedieri financiare si asigurari 232
L Tranzactii imobiliare 694
M Activitati profesionale, stiintifice si tehnice 2354
N Activitati de servicii administrative si activitati de servicii suport 727
P Invatamant 253
Q Sanatate si asistenta sociala 779
R Activitati de spectacole, culturale si recreative 345
S Alte activitati de servicii 623
Din totalul unităților active în anul 2019 la nivelul județului Iași, 88,62% au între 0-9 salariați,
9,55% au între 10-49 de salariați, 1,56% au între 50-249 de salariați iar 0,26% au peste 250 de
salariați.
Tabelul nr. 14. Numărul unităților locale active în intervalul 2015-2019
Anul Anul Anul Anul Anul
Județ 2015 2016 2017 2018 2019
Total Iasi 15589 16283 17635 18757 19380
0-9 persoane Iasi 13585 14289 15519 16597 17176
10-49 persoane Iasi 1708 1668 1783 1809 1851
50-249 persoane Iasi 243 270 277 296 302
250 persoane si peste Iasi 53 56 56 55 51
27
Pagina 28
S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27
În anul 2019, la nivelul județului Iași numărul mediu al salariaților a fost de 169.360 persoane,
in timp ce la nivelul comunei Ceplenița, a fost de 147. Numărul mediu al salariaților a crescut în
perioada 2015-2019 cu un ritm mediu anual de 5.758 de persoane.
Tabelul nr. 15. Numarul mediu al salariatilor din judetul Iasi si comuna Ceplenita
Numarul mediu al salariatilor pe judete si localitati
Ani
Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018 Anul 2019
Judete Localitati UM: Numar persoane
Numar Numar Numar Numar Numar
persoane persoane persoane persoane persoane
Iasi TOTAL 140571 150336 158837 164676 169360
- CEPLENITA 189 206 153 156 147
180000 164676 169360
158837
150336
160000 140571
140000
120000
100000
80000
60000
40000
20000 189 206 153 156 147
0
2015 2016 2017 2018 2019
Numar salariati Jud Iasi Numar salariati Com Ceplenita
Figura nr. 9 Numarul mediu al salariatilor din judetul Iasi si comuna Ceplenita
Numărul persoanelor înregistrate ca șomeri la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de
Muncă, s-a redus în perioada 2016-2019 la nivel de județ cu un ritm mediu anual de 1.267 persoane.
În anul 2019 față de anul 2015 numărul șomerilor s-a redus cu 38,68%.
In anul 2020, din cauza inrautatirii climatului economic ca urmare a pandemiei de COVID-19,
numarul somerilor a crescut la 9356, cu 1321 mai mult fata de anul 2019.
Tabelul nr. 16. Numărul șomerilor înregistrați la nivel de județ
Șomeri înregistrați la nivel de județ
Județ Sexe Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018 Anul 2019 Anul 2020
Total 13104 11960 8982 8035 9356
Masculin 7934 6998 5079 4403 5009
Iași
Feminin 5170 4962 3903 3632 4347
Putem remarca deasemenea că numărul șomerilor este mai ridicat in randul persoanelor de sex
masculin.
28
Pagina 29
S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27
1.5.2. Profilul economic al comunei Ceplenița
Relațiile economice ale comunei Ceplenița cu zona înconjurătoare, și în special cu orașul Hârlau,
constituie suportul material al dezvoltării mediului rural. Majoritatea materiilor prime, atât cât și
pentru construcții, sunt procurate din orașul Hârlau. Astfel, prin asigurarea cu produse agroalimentare
piața urbană se obțin o parte a veniturilor necesare dezvoltării comunei și traiului zilnic al populației
În conturarea zonei de influență, relațiile economice au devenit fundamentale, realizând
legătura materială dintre spațiul rural și cel urban. Ele se caracterizează printr-o complexitate tot mai
accentuată și printr-o stabilitate ce depășește cu mult relațiile demografice, social culturale, politicoadministrative. Această stabilitate rezultă din relațiile de complementaritate care există între
potențialul economic al comunei și cel al zonei înconjurătoare.
Principalele tipuri de relații economice care se realizează între comuna și teritoriu sunt cele
existente între industria comunei și resursele naturale ale ariei adiacente, între consumul
agroalimentar urban și agricultura spațiului rural.
Industria municipiului Iași colectează resurse din zona înconjurătoare, pe baza cărora
funcționează următoarele ramuri economice cum ar fi: industria medicamentelor, industria
materialelor de construcții, industria alimentară și a băuturilor, industria pielăriei și încălțămintei,
industria prelucrării lemnului, industria textilă și a confecțiilor din textile (în special cea bazată pe lână)
sau industria ceramică.
Economia comunei Ceplenița are un caracter predominant agricol. Până în anul 1989 volumul
activității economice se realiza în proporție de 33,8 % în agricultură, 3,2 % în industrie iar restul de 63
% în sfera circulației și a serviciilor. Volumul activității economice după anul 1990 a scăzut, crescând
ponderea producției agricole.
1.6. INFRASTRUCTURA EDUCAȚIONALĂ
1.6.1. Infrastructura educațională
➢ Învățământul
a. Învățământul preșcolar - se desfășoară în cele doua grădinițe;
b. Învățământul general primar și gimnazial - se desfășoară prin intermediul a trei școli
Tabelul nr. 17. Evoluția populației școlare
Ani
Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018 Anul 2019
Niveluri de educatie UM: Numar persoane
Numar Numar Numar Numar Numar
persoane persoane persoane persoane persoane
Total populatie scolara 578 545 518 483 443
Copii inscrisi in gradinite 114 102 100 86 91
Elevi inscrisi in invatamantul
preuniversitar 464 443 418 397 352
Elevi inscrisi in invatamantul
primar si gimnazial (inclusiv
invatamantul special) 464 443 418 397 352
Elevi inscrisi in invatamantul
primar (inclusiv invatamantul
special) 234 222 220 213 196
29
Pagina 30
S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27
Elevi inscrisi in invatamantul
gimnazial (inclusiv invatamantul
special) 230 221 198 184 156
Elevi inscrisi in invatamantul
primar si gimnazial 464 443 418 397 352
Elevi inscrisi in invatamantul
primar 234 222 220 213 196
Elevi inscrisi in invatamantul
gimnazial 230 221 198 184 156
Tabelul nr. 18 Evoluția personalului didactic
Ani
Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018 Anul 2019
Niveluri de educatie UM: Numar persoane
Numar Numar Numar Numar Numar
persoane persoane persoane persoane persoane
Total personal didactic 45 46 46 41 37
Invatamant prescolar 7 6 6 6 6
Invatamant primar si gimnazial
(inclusiv invatamantul special) 38 40 40 35 31
Invatamant primar (inclusiv
invatamantul special) 14 13 14 16 14
Invatamant gimnazial (inclusiv
invatamantul special) 24 27 26 19 17
Invatamant primar si gimnazial 38 40 40 35 31
Invatamant primar 14 13 14 16 14
Invatamant gimnazial 24 27 26 19 17
Tabelul nr. 19 Evolutia numarului de sali de clasa
Ani
Anul Anul Anul Anul Anul
Niveluri de educatie Judete Localitati 2015 2016 2017 2018 2019
UM: Numar
Numar Numar Numar Numar Numar
Invatamant prescolar 7 6 6 6 6
Invatamant primar si gimnazial
Iasi CEPLENITA
(inclusiv invatamantul special) 30 29 28 28 28
Invatamant primar si gimnazial 30 29 28 28 28
1.7. CONDIȚII CLIMATICE ȘI DE MEDIU
1.7.1. Modul de colectare al deșeurilor menajere
Colectarea gunoiului se face printr-un contract de delegare a gestiunii serviciului public de salubrizare
din Orașul Hîrlău încheiat cu societatea EcoSalubris SA.
Populatia colecteaza gunoiul menajer in pubele de plastic de 120 de litri repartizate pentru fiecare
30
Pagina 31
S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27
gospodarie, iar colectarea deseurilor de tip plastic, carton, sticla se realizeaza prin intermediul
containerelor special destinate, amplasate in cadrul celor 16 platforme betonate împrejmuite,
amplasate astfel pe teritoriul comunei:
Ceplenița – 4 platforme;
Buhalnița – 5 platforme;
Poiana Mărului – 5 platforme;
Zlodica – 2 platforme.
1.8. AGRICULTURA
1.8.1. Context județean
Suprafața totală a județului Iași în anul 2014 era de 547.558 ha, din care 425.023 ha (77,62%) este în
proprietate privată. Din suprafața totală, 381.256 (69,63%) o reprezintă terenurile agricole, iar
166.302 ha (30,37%) sunt terenuri neagricole.
Terenul arabil reprezintă 67,17% din suprafața agricolă, pășunile 22,1% iar fânațele 5,89%. Viile si
pepinierele viticole ocupa 3,06% din suprafata agricola, iar restul de 1,78% sunt ocupate de livezi si
pepiniere pomicole.
Tabelul nr. 20. Suprafața fondului funciar după modul de folosință la nivel de județ
Ani Domeniu Proprietate
Anul public privata
Modul de folosinta pentru suprafata
Judete Localitati 2014
agricola
UM: Ha
Hectare
Total Iasi TOTAL 547558 122535 425023
Agricola Iasi TOTAL 381256 33390 347866
Arabila Iasi TOTAL 256098 5921 250177
Pasuni Iasi TOTAL 84231 25706 58525
Finete Iasi TOTAL 22465 911 21554
Vii si pepiniere viticole Iasi TOTAL 11679 427 11252
Livezi si pepiniere pomicole Iasi TOTAL 6783 425 6358
Terenuri neagricole total Iasi TOTAL 166302 89145 77157
Paduri si alta vegetatie forestiera Iasi TOTAL 97890 67381 30509
Ocupata cu ape, balti Iasi TOTAL 13106 8077 5029
Ocupata cu constructii Iasi TOTAL 19022 2694 16328
Cai de comunicatii si cai ferate Iasi TOTAL 10285 7881 2404
Terenuri degradate si neproductive Iasi TOTAL 25999 3112 22887
Ponderea cea mai importantă din totalul de 166.302 ha suprafață neagricolă este ocupată cu păduri și
anume 97890 ha. Apele ocupă 13106 ha, construcțiile ocupă 19.022 ha, căile de comunicații sunt
desfășurate pe o suprafață de 10285 ha, iar suprafața terenurilor neproductive este de 25999 ha.
31
Pagina 32
S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27
1.8.2. Context local
Trei din cele patru localități ale comunei Ceplenița (Buhalnița, Poiana Mărului, Zlodica) sunt situate în
partea stângă a Dn 28B cu un potențial economic superior deoarece fac parte din marele bazin pomicol
care se întinde de la Cotnari până la Slobozia .
În localitatea Ceplenița proprietățile solului sunt puternic influențate de aluviunile transportate de râul
Bahlui, și astfel sunt favorizat culturile de grâu și porumb.
Din punct de vedere a zonării producției agricole comuna se încadrează în zona a IV – a, zona Hârlău,
favorabilă producției de struguri, carne, cereale și fructe.
Fond funciar. După întindere comuna se află în grupa comunelor mici ale județului Iași, suprafața
agricolă reprezentând 80,3 % din suprafața totală a comunei.
Tabel nr. 21 Situația fondului funciar – Comuna Ceplenița
Ani
Modul de folosinta Anul Anul Anul Anul Anul
Forme de
pentru suprafata Localitati 2010 2011 2012 2013 2014
proprietate
agricola UM: Ha
Hectare Hectare Hectare Hectare Hectare
Total 4462 4462 4462 4462 4640
Total Proprietate
privata 3781 3781 3676 3607 3139
Total 3472 3470 3470 3470 3790
Agricola Proprietate
privata 3233 3231 3231 3231 2992
Total 2191 2191 2191 2191 2152
Arabila Proprietate
privata 1953 1953 1953 1953 2150
Total 879 879 879 879 925
Pasuni Proprietate
privata 878 878 878 878 135
Total 177 175 175 175 251
Finete Proprietate
privata 177 175 175 175 249
CEPLENITA
Total 115 115 115 115 294
Vii si pepiniere
Proprietate
viticole
privata 115 115 115 115 290
Total 110 110 110 110 168
Livezi si pepiniere
Proprietate
pomicole
privata 110 110 110 110 168
Total 990 992 992 992 850
Terenuri neagricole
Proprietate
total
privata 548 550 445 376 147
Total 287 287 287 287 283
Paduri si alta
Proprietate
vegetatie forestiera
privata 102 102 2 2 2
Total 134 134 134 134 136
Ocupata cu ape, balti Proprietate
privata 69 69 69 : :
32
Pagina 33
S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27
Total 197 199 199 199 96
Ocupata cu
Proprietate
constructii
privata 87 89 87 87 87
Total 85 85 85 85 197
Cai de comunicatii si
Proprietate
cai ferate
privata 3 3 : : :
Total 287 287 287 287 138
Terenuri degradate si
Proprietate
neproductive
privata 287 287 287 287 58
Comuna se caracterizează prin existența unor rezerve de pășuni (24,41 % din suprafața
agricolă).
Din evidențele cadastrale rezultă că 17,8 % din suprafața agricolă este amplasată în intravilanul
localităților, existând o premisă importantă pentru practicarea pe aceste suprafețe a unei agriculturi
intensive.
Mecanizarea agriculturii. Comuna are servicii de mecanizare asigurate de persoane fizice. În
comună există 25 care apartin unor persoane fizice. Tractoarele fac parte în totalitate din categoria
celor cu putere medie. Gradul de inzestrare cu utilaje mecanizate a operatorilor agricoli din comuna
este scăzut. Practicarea unei agriculturi competitive presupune majorarea parcului de tractoare și
înlocuirea structurii actuale de mașini și agregate mecanice.
Servicii de asistență tehnică, sanitar – veterinare. În comună îndrumarea tehnică este
asigurată de Centrul Agricol unde lucrează un agronom și un zootehnist.
Serviciile sanitar – veterinare sunt asigurate prin Dispensarul Sanitar – Veterinar Comunal , de
catre SC. Intervet Invest SRL.
Starea patrimoniului cooperatist. Prin desființarea cooperativei agricole patrimoniul acesteia
a fost împărțit persoanelor fizice și juridice în diferite moduri: transfer, locație, închiriere, etc.
Considerăm că procesul de transfer cât si de vânzare a bunurilor cooperativelor și asociațiilor
desființate, către alți proprietari, s-a efectuat cu unele abateri de la normele legale. Din aceasta cauză
există multe dispute juridice în instanță pentru clarificarea condițiilor în care au fost efectuate
retrocedările de terenuri agricole si a stabilirii legalității lor și clarificarea situației lor juridice.
Producția vegetală. Este imposibilă practicarea unei rotații a culturilor corespunzătoare
datorită structurii dezechilibrate a acestora. Ponderea cea mai mare revine porumbului în anul 2003 –
(59,98%). Producțiile medii și totale sunt modeste, fiind sub potențialul productiv al zonei.
PRODUCȚIA VEGETALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA
Tabel nr 22 . Structura culturilor de câmp
Ani
Anul 1999 Anul 2000 Anul 2001 Anul 2002 Anul 2003
Principalele culturi Judete Localitati
UM: Ha
Hectare Hectare Hectare Hectare Hectare
Grau si secara Iasi 286 315 91 250 :
Porumb boabe Iasi 1328 1280 1269 1235 1298
Floarea soarelui Iasi 15 35 250 26 120
CEPLENITA
Sfecla de zahar Iasi 15 15 30 30 30
Cartofi Iasi 130 125 120 120 120
Legume Iasi 275 201 222 225 210
33
Pagina 34
S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27
Tabelul nr. 23 Producții totale
Ani
Anul 1999 Anul 2000 Anul 2001 Anul 2002 Anul 2003
Principalele culturi Judete Localitati
UM: Tone
Tone Tone Tone Tone Tone
Grau si secara Iasi 715 787 292 903 :
Porumb boabe Iasi 3718 2816 3810 4432 3158
Floarea soarelui Iasi 15 28 425 42 170
CEPLENITA
Sfecla de zahar Iasi 225 145 360 600 600
Cartofi Iasi 1040 800 1100 1500 840
Legume Iasi 2175 905 1330 2344 2157
A. Structura culturilor de câmp
Cultura pajiștilor. Ponderea pajiștilor este ridicată în cadrul patrimoniului funciar al zonei însă
potențialul productiv al solului este slab. Dacă s-ar aplica programe speciale de regenerare a pășunilor
și fânețelor, cu investiții și tehnologii corespunzătoare, va putea reînscrie acest patrimoniu funciar în
circuitul economic în mod eficient.
PRODUCȚIA POMI – VITICOLĂ – COMUNA CEPLENIȚA
Tabelul nr. 24 Pomicultură
Ani
Anul 1999 Anul 2000 Anul 2001 Anul 2002 Anul 2003
Judete Localitati
UM: Tone
Tone Tone Tone Tone Tone
Iasi TOTAL jud Iasi 46032 47697 65539 60627 59931
- 96147 CEPLENITA 1110 1191 1501 427 1555
Tabelul nr. 25 Viticultură
Ani
Anul 1999 Anul 2000 Anul 2001 Anul 2002 Anul 2003
Judete Localitati
UM: Tone
Tone Tone Tone Tone Tone
Iasi TOTAL jud Iasi 56115 68794 73137 68537 66407
- 96147 CEPLENITA 1250 1921 472 706 860
Sectorul pomi – viticol. Producțiile medii și totale sunt fluctuante fiind puternic influențate de
condițiile meteorologice.La unel specii numărul de pomi a scăzut foarte mult (nuci, caiși și zarzări), dar
exista un număr de specii la care numărul de pomi a crescut. Speciile predominante sunt pruni (40%),
cireși și vișini (38,6%) și meri (16,4%).
34
Pagina 35
S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27
1.8.3. Zootehnia
Context județean
La nivelul județului Iași în anul 2019 față de anul 2018 s-au înregistrat următoarele creșteri a efectivelor
de animale: 1,32% la bovine, 0,46% la ovine, 2,30% la caprine si 30,91% la pasari. Singura categorie
de animale care înregistrează o scădere a numărului de capete existent în anul 2018 față de anul
2019 și anume: - 25,58% este cea a porcinelor.
Tabelul nr. 26 Efective de animale, pe categorii de animale in judetul Iasi
Ani
Macroregiuni, Anul Anul Anul Anul Anul
Categorii Forme de
regiuni de 2015 2016 2017 2018 2019
de animale proprietate
dezvoltare si judete UM: Numar
Numar Numar Numar Numar Numar
Bovine Total 74316 71602 72366 76551 77558
Porcine Total 123467 113784 101019 99536 74070
Ovine Total Iasi 250734 252017 250000 252359 253515
Caprine Total 34988 35721 36259 36207 37040
Pasari Total 2818099 2773655 2448583 2565143 3358059
3358059
37040
2019 253515
74070
77558
2565143
36207
2018 252359
99536
76551
2448583
36259
2017 250000
101019
72366
2773655
35721
2016 252017
113784
71602
2818099
34988
2015 250734
123467
74316
Pasari Caprine Ovine Porcine Bovine
Figura nr. 10 Efective de animale, pe categorii de animale in judetul Iasi
Context local
Producția animalieră. După anul 1999, efectivele de porcine si pasari au crescut, in timp ce numarul
bovinelor si ovinelor s-a redus .
Producțiile totale sunt relativ mulțumitoare, fiind evidentă lipsa unei furajări corespunzătoare .
35
Pagina 36
S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27
PRODUCȚIA ANIMALIERĂ ÎN COMUNA CEPLENIȚA
Tabelul nr. 27 Efectivele de animale
Ani
Principalele Anul Anul Anul Anul Anul
Forme de
categorii de Judete Localitati 1999 2000 2001 2002 2003
proprietate
animale UM: Numar
Numar Numar Numar Numar Numar
Total 1719 1214 1554 923 1035
Bovine Gospodariile
populatiei 1719 1214 1554 923 1035
Total 595 515 562 969 906
Porcine Gospodariile
populatiei 595 512 562 969 906
Iasi CEPLENITA
Total 3787 4058 4808 3990 3245
Ovine Gospodariile
populatiei 3787 4058 4808 3990 3245
Total 12398 11362 51462 22082 34100
Pasari Gospodariile
populatiei 12398 11362 51462 22082 34100
Se observa in anul 2003, fata de anul 2002 o scadere a efectivelor de porcine si ovine, in timp ce
numarul bovinelor si a pasarilor a crescut.
Tabelul nr. 28 Producții totale
Ani
Principalele produse Unitati de
Judete Localitati Anul Anul Anul Anul Anul
agricole animale masura
1999 2000 2001 2002 2003
Greutatea in viu a
animalelor destinate Tone
sacrificarii pentru greutate vie
consum 507 277 245 224 312
Productia de lapte
de vaca si bivolita Iasi CEPLENITA Hectolitri
(inclusiv consumul (100 l)
viteilor) 18375 17967 22555 18696 18582
Productia de lana Kilograme 8870 9350 9240 6580 7000
Productia de oua Mii bucati 1782 1697 2707 3127 3519
În ceea ce privește producțiile totale la principalele produse agricole animale la nivelul comunei
Ceplenița se înregistrează creșteri la Greutatea in viu a animalelor destinate sacrificarii pentru
consum, productia de lana si productia de ouă, iar productia de lapte a scazut in 2003 cu 0,61 %
1.9. SĂNĂTATE
1.9.1. Infrastructura de sănătate
Context județean
La nivelul județului Iasi în anul 2019 funcționau următoarele unități sanitare: 27 de spitale (din care
8 private), 5 ambulatorii de specialitate (3 private), 20 ambulatorii integrate spitalului (3 private), 3
dispensare medicale publice, 3 centre de sănătate mintală publice, 3 unitati medico-sociale publice,
un centre medical de specialitate, 93 cabinete medicale școlare publice, 466 cabinte medicale de
familie private, 565 cabinete stomatologice (din care 563 private), 249 cabinete medicale de
36
Pagina 37
S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27
specialitate private, 396 farmacii (din care 378 private), 90 puncte farmaceutice (din care 88 private),
18 depozite farmaceutice private, 234 laboratoare medicale (din care 122 private), 91 laboratoare de
tehnică dentară private, 1 centru de transfuzie și 56 de tipuri de alte cabinete medicale (din care 46
private).
Tabelul nr 29. Unitati sanitare pe categorii de unitati, din judetul Iasi in anul 2019
Categorii de unitati sanitare Forme de proprietate Judete Numar
Spitale Proprietate publica 27
Ambulatorii de specialitate Proprietate publica 5
Ambulatorii integrate spitalului Proprietate publica 20
Dispensare medicale Proprietate publica 3
Centre de sanatate mintala Proprietate publica 3
Preventorii Proprietate publica 1
Unitati medico-sociale Proprietate publica 3
Centre medicale de specialitate Proprietate publica 1
Centre medicale de specialitate cu paturi de spital Proprietate privata 8
Puncte de lucru ale centrelor de dializa Proprietate privata 1
Cabinete medicale scolare Proprietate publica 93
Cabinete medicale studentesti Proprietate publica 8
Cabinete medicale de familie Proprietate publica Iasi 467
Societate medicala civila Proprietate privata 113
Cabinete stomatologice Proprietate publica 565
Societate stomatologica civila medicala Proprietate privata 184
Cabinete medicale de specialitate Proprietate privata 249
Societate civila medicala de specialitate Proprietate privata 199
Farmacii Proprietate publica 396
Puncte farmaceutice Proprietate publica 90
Depozite farmaceutice Proprietate privata 18
Laboratoare medicale Proprietate publica 234
Laboratoare de tehnica dentara Proprietate privata 91
Centre de transfuzie Proprietate publica 1
Alte tipuri de cabinete medicale Proprietate publica 56
Personalul medico-sanitar în anul 2019 la nivelul județului era compus din 4165 medici (din care 549
medici de familie, 506 stomatologi, 1172 farmaciști, 7263 personal sanitar mediu, 125 moașe, si 3855
personal sanitar auxiliar
Tabelul nr 30 Personalul medico-sanitar pe categorii, din judetul Iasi
Ani
Anul 2019
Macroregiuni, regiuni de
Categorii de personal sanitar UM: Numar
dezvoltare si judete
persoane
Numar persoane
Medici (exclusiv stomatologi) Iasi 4165
din care: medici de familie Iasi 549
Stomatologi Iasi 506
Farmacisti Iasi 1172
37
Pagina 38
S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27
Alte tipuri de personal sanitar cu studii superioare Iasi 1512
Din care: asistenti medicali cu studii superioare Iasi 1151
Personal sanitar mediu Iasi 7263
din care: asistenti medicali Iasi 6623
Asistenti medicali obstetrica - ginecologie (Moase) Iasi 125
Personal sanitar auxiliar Iasi 3855
Context local
➢ Asistență medicală
Activitatea de asistență medicală se compune din:
Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018 Anul 2019
UM: Numar persoane
Categorii de cadre
Numar Numar Numar Numar Numar
medico-sanitare
persoane persoane persoane persoane persoane
Medici 3 2 2 2 2
din total medici: medici
de familie 3 1 2 2 2
Stomatologi 2 2 1 1 1
Farmacisti 3 3 2 3 2
Personal sanitar mediu 3 3 1 2 4
Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018 Anul 2019
UM: Numar
Categorii de unitati sanitare
Numar Numar Numar Numar Numar
Cabinete medicale de familie 3 3 2 2 2
Cabinete stomatologice 1 1 1 1 2
Cabinete medicale de specialitate 1 1 1 1 1
Farmacii 1 1 1 1 1
Puncte farmaceutice 1 : : : 1
Asistenta medicala generala este asigurata in cadrul comunei Ceplenita prin intermediul a doua
cabinete medicale individuale.
1. Cabinet Medical Individual “Dr. Leustean Daniela”
În anul 2020 la Cabinetul Medical Ceplenița, au fost efectuate un număr de 5497 consultații,
din care copii 1613, la un număr total de 1633 pacienți.
În cursul anului au fost efectuate 250 de tratamente din care 97 la copii.
În anul 2020 am intrat cu 3 gravide, au fost depistate 9 gravide și scoase din evidență 10 prin
naștere.
În acest an s-au născut 8 copii și au decedat 19 pacienți (toți fiind cu boli cronice).
Deasemenea, au fost effectuate vaccinările conform schemei naționale de imunizare și nu avem
restanțieri.
În anul pandemiei cu SARS-COV2, la cabinet au fost dignosticați 12 pacienți cu COVID19 prin
test PCR-RT POZITIV.
Acesti pacienți au prezentat forme ușoare și medii numi doi au prezentat forme severe și au
necesitat spitalizare.
38
Pagina 39
S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27
În anul 2020 au fost depistate 10 cazuri de TBC pulmonary, 2 cazuri tumori maligne din care 1
a decedat. Ca patologie predomină bolile cardio-vasculare (hipertensiune arterial, cardiopatie
ischemică), boli hepatice (hepatită cronică și ciroză) și boli pulmonare.
2. Cabinet Medical Individual “Dr. Lazar Georgeta-Anca”
In anul 2019 ,1 medic și 2 asistente medicale au asigurat servicii medicale curative și profilactice
pentru aproximativ 2510 persoane înscrise din satele Buhalnița, Ceplenița, Zlodica, din care 945 erau
persoane neasigurate care beneficiazau doar de servicii medicale pentru urgențe medico-chirurgicale.
Asistența medicală primară a suferit modificări importante în ultimii ani.
La nivelul cabinetului în anul 2019 s-au acordat aproximativ 6400 de consultații, numărul zilnic
de consultații fiind limitat prin normele din contractul cadru după care se desfășoară activitatea.
S-au acordat servicii pentru supravegherea gravidelor și a sugarilor, s-au urmărit și depistat
cazurile sociale împreună cu asistentele comunitare și asistența socială, s-au efectuat acțiuni de
educație medico-sanitară și consiliere la nivelul cabinetului pentru prevenirea și combaterea factorilor
de risc cardio-vascular, oncologic, controale periodice pentru afecțiunile ce necesită o dispensarizare
continua, s-au făcut imunizările la copii conform programului național de imunizare.
În anul 2019 sporul natural al populației a fost negativ, deoarece s-au înregistrat doar 12 nașteri.
Numarul cazurilor sociale este constant, nu au fost cazuri de neprezentare a copiilor la
vaccinare, numar de copii intre 3-14 ani din populatia satelor Buhalnita si Poiana-Marului – 310.
In anul 2019 au fost inregistrat un caz de TBC pulmonar si un caz de TBC pulmonar recadere.
In ceea ce priveste asistenta medicala stomatologica, aceasta este asigurata de catre societatea
Teodent SRL, care dispune de un cabinet stomatologic ce functioneaza in localitea Buhalnița.
Consultatiile si interventiile sunt efectuate de catre Dr. Mateiuc Simona Gabriela si Dr. Antohi Cristina.
1.10. INFRASTRUCTURA ȘI SERVICIILE SOCIALE
1.10.1. Serviciile sociale
Serviciile de asistență socială reprezintă o formă de suport activ pentru familiile și comunitățile
aflate în dificultate. Serviciile sociale au rolul de a răspunde nevoilor sociale individuale, familiale sau
de grup, în vederea prevenirii și depășirii unor situații de dificultate, vulnerabilitate sau dependență
pentru prezervarea autonomiei si protecției persoanei, pentru prevenirea marginalizării și excluziunii
sociale, pentru promovarea incluziunii sociale și în scopul creșterii calității vieții.
Beneficiarii de servicii sociale pot fi copiii, familiile, persoanele vârstnice, persoanele cu
handicap, persoanele dependente de consum de alcool, persoanele fără venituri sau cu venituri foarte
mici, persoanele fără locuință, bolnavi cronici și persoane care suferă de boli incurabile, precum și alte
persoane aflate în dificultate sau în situație de risc.
Modalitatea de selectare a beneficiarilor se face atât prin cererea scrisă cât și în urma sesizării
scrise sau verbale a membrilor structurii comunitare consultative (preot, medic, învățător, profesor,
director) sau a oricărei persoane din comunitate.
La sfârșitul anului 2020 erau înregistrate un număr de 61 dosare familii și persoane singure
beneficiare de ajutor social, cu total sume aprobate în valoare de 13.212,00 lei conform Legii nr.
416/2001, cu modificările și completările ulterioare.
Conform Legii nr. 248/2015, privind stimularea participării în învățământul preșcolar a copiilor
provenind din familii defavorizate, la nivelul anului 2020 au fost instrumentate un număr de 35 dosare
pentru acordarea tichetului social, cu un număr de 37 copii beneficiari.
În cadrul Primăriei Comunei Ceplenița erau angajați un număr de 32 asistenți personali (salariați
cu contract de muncă care au în îngrijire o persoană cu handicap, gradul grav de handicap).
Un număr de 17 persoane beneficiază de indemnizație (în comparație cu anii precedenți se observă o
39
Pagina 40
S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27
creștere a numărului de persoane care sunt încadrate în gradul grav cu asistent personal).
Deasemenea, un număr de 18 asistenți maternali aveau in ingrijire in 2020 un numar de 32 de copii.
1.11. ADMINISTRAȚIE ȘI SERVICII PUBLICE
1.11.1. Administrația locală
Comuna Ceplenița este unitate administrativ - teritorială cu personalitate juridică, posedă
un patrimoniu și are inițiativă în ceea ce privește administrarea intereselor publice locale,
exercitând, în condițiile legii, autoritatea în limitele administrativ - teritoriale stabilite.
În conformitate cu prevederile Constituției României și ale Legii nr.215/2001 administrația
publică a comunei Ceplenița se întemeiază pe principiile autonomiei locale, descentralizării
serviciilor publice, eligibilității autorităților administrației publice locale, legalității și consultării
cetățenilor în probleme locale de interes deosebit. Primăria comunei Ceplenița este o instituție
publică organizată ca o structură funcțională cu activitate permanentă, formată din Primar,
Viceprimar, Secretarul comunei și Aparatul de specialitate al Primarului, care duce la îndeplinire
hotărârile consiliului local și dispozițiile Primarului, soluționând problemele curente ale
colectivității locale.16
Activitățile desfășurate în cadrul Unității administrativ teritoriale a Comunei Ceplenița sunt
asigurate de către doi demnitari (un primar și un viceprimar, aleși în conditiile legii), 15 funcționari
publici și 10 angajați ca personal contractual. Viceprimarul este subordonat primarului și înlocuitorul
de drept al acestuia, care îi poate delega atribuțiile sale.
În exercitarea atribuțiilor ce le revin primarul emite dispoziții, iar consiliul local adoptă
hotărâri.
40
Pagina 41
S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27
Consiliul Local
PRIMAR Ceplenița-12
Biblioteca comunala-1
Viceprimar-1 Compartiment
Secretar-1 audit-1
Birou contabilitate, achiziti public,
Compartiment Compartiment Compartiment Compartiment Serviciul buget-finanțe, impozite și taxe
de stare civilă și de registratură administrativ- de urbanism, voluntar 1 șef birou
evidența și dezvoltare gospodăresc cadastru, pentru 4 funcții publice
populației, comunitară 7 posturi mediu si Situații de 1 post contractual
autoritate 2 funcții contractuali amenajare Urgență
tutelară și publice teritorială Ceplenița
asistență socială 3 funcții 1 post
3 funcții publice publice contractual
Figura nr. 11 Organigrama aparatului de specialitate al primarului comunei Ceplenița
41
Pagina 42
S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27
Consiliul Local al comunei Ceplenița este autoritatea deliberativă a administrației publice, care
funcționează autonom, asigură realizarea autonomiei locale și rezolvarea treburilor publice din
comuna, în condițiile prevăzute de lege. Consiliul local este format din 13 consilieri. Primarul
îndeplinește o funcție de autoritate publică. El este șeful administrației publice locale și al aparatului
de specialitate al autorității administrației publice locale, pe care îl conduce și îl controlează.
1.11.2. Servicii publice
Serviciul de stare civila si evidenta a populatiei
În cursul anului 2020 la Primăria Comunei Ceplenița au fost înregistrate un număr de 58 acte stare
civilă, astfel:
- 4 acte de naștere (transcrieri);
- 14 acte de căsătorie;
- 40 acte de deces.
În baza actelor întocmite s-au eliberat un număr de 108 certificate de stare civilă, după cum urmează:
- 24 certificate de nastere;
- 30 certificate de casatorie;
- 54 certificate de deces.
Totodată, au fost operate pe marginea actelor de stare civila un număr de 137 mențiuni si
comunicate catre serviciile publice comunitare
Serviciul administrativ gospodaresc
Principalele atributii indeplnite de acest compartiment sunt:
- Activitati de intretinere a infrastructurii rutiere, constand in lucrari de deszapezire a drumurilor
comunale si satesti in sezonul rece , ecologizarea drumurilor nationale, judetene si comunale de pe
raza comunei, toaletarea si curatarea vegetatiei din zona acostamentelor, lucrari de impietruire, si
profilare a drumurilor, curatare si decolmatare santuri, poduri si podete, ;
Lucrari de instalare a dispozitivelor luminoase si decorative pe raza comunei in perioada sarbatorilor
de iarna;
- Lucari de intretinere si extinderea a iluminatului public stradal;
- Lucrari de refacere si intretinere a spatiilor verzi si a locurilor de joaca.
Serviciul Voluntar pentru Situatii de Urgenta
Acest serviciu asigură, alături de celelalte structuri existente, intervenția pentru stingerea
incendiilor, salvarea, acordarea primului ajutor și protecția persoanelor, a animalelor, a
bunurilor de orice natură, periclitate de incendiu sau de orice altă situație de urgență, cum ar
fi: accidentele majore pe căile rutiere, feroviare, inundațiile, cutremurele, alunecările de teren,
accidentele tehnologice, chimice, biologice, exploziile, efectele negative ale fenomenelor
meteorologice (furtuni, viscole, înzăpeziri, polei, ploi torențiale, îngheț, secetă, temperaturi
deosebit de scăzute sau deosebit de ridicate).
1.11.3. Urbanism
Serviciul Arhitectură, Urbanism și Amenajarea teritoriului funcționează în baza legii
nr.50/1991, republicată, privind autorizarea lucrărilor de construcții, a Ordinului Ministrului
Dezvoltării Regionale și Locuințelor nr.839/2009, a legii nr.350/2001 privind amenajarea
42
Pagina 43
S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27
teritoriului și urbanism, cu modificările și completările ulterioare, a Legii nr.10/1995 privind
calitatea în construcții cu modificările și completările ulterioare.
Activitatea Serviciului Arhitectură, Urbanism și Amenajarea teritoriului s-a concretizat în
îndeplinirea obiectivelor stabilite prin ROI (Regulament de Ordine Internă) și ROF (Regulament
de Organizare și Funcționare) cu respectarea întocmai a legislației specifice în domeniul autorizării
lucrărilor de construcții și al urbanismului, și anume:
❖ Verificarea conținutului documentațiilor depuse;
❖ Analiza compatibilității scopului declarat pentru care s-a solicitat emiterea
certificatelor de urbanism cu reglementările din documentațiile urbanistice
legal aprobate și ale regulamentelor aferente ale acestora, ori ale planurilor de
amenajare a teritoriului, legal aprobate, referitoare la imobilele pentru care s-a
solicitat certificatul de urbanism, formulându-se condițiile și restricțiile specifice
amplasamentului, obligatorii pentru realizarea investiției;
❖ Stabilirea avizelor și acordurilor legale necesare autorizării;
❖ Sintetizarea condițiilor din avizele și acordurile obținute de către solicitanți, în
corelare cu proiectul de autorizare a execuției lucrărilor de construcții, verificându-
se modul de îndeplinire a condițiilor impuse de către avizatori;
❖ Eliberarea în termen legal a certificatelor de urbanism, autorizațiile de construire/
desființare solicitate conform legii;
❖ Colaborarea cu Biroul ITL (Impozite și taxe locale) în vederea regularizării taxelor
pentru autorizațiile de construire emise și a impunerii în evidențele fiscale a
construcțiilor finalizate.
Conform raportului anual al primarului, în anul 2020 au fost emise:
❖ 16 Certificate de urbanism,
❖ 8 Autorizații de construire,
❖ 6 Procese verbale de Recepție la terminarea lucrărilor,
❖ 3 titluri de proprietate,
1.12. TURISMUL ȘI POTENȚIALUL TURISTIC
1.12.1. Turismul și potențialul turistic la nivel de județ
Județul Iași beneficiază de un patrimoniu construit spectaculos, aici fiind înregistrate 1.630 de
monumente de patrimoniu construit, ceea ce poziționează județul pe locul al doilea pe plan național,
după București. Este reflectată astfel parțial importanța socio-economică, politică și culturală
deosebită a regiunii și, respectiv, a municipiului Iași în istoria Moldovei și României.
Unele dintre cele mai importante monumente clasate de către Ministerul Culturii care se regasesc pe
teritoriul județului sunt:
43
Pagina 44
S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27
Sursa: https://www.blog.wellcome.ro/palatul-culturii-din-iasi
• Palatul Culturii – ridicat între anii 1906-1925 și inaugurat în 1926 de către Ferdinand de Hohenzollern,
al doilea rege al României moderne, este creația cea mai însemnată a arhitectului I.D. Berindei.
• Catedrala Mitropolitană – pusă în funcțiune în anul 1887 și găzduind picturi de Gheorghe Tăttărescu,
catedrala găzduiește racla cu moaștele Cuvioasei Parascheva, ocrotitoarea Moldovei.
Sursa: ro.wikipedia.org
• Mănăstirea Sf. Trei Ierarhi – ctitorie a domnitorului Vasile Lupu, structura exterioară rămâne unică în
cadrul arhitecturii ecleziastice românești.
44
Pagina 45
S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27
• Mănăstirea Golia – veche ctitorie a marelui logofăt Ioan Golia, datând din secolul al XVI-lea. Turnul
Goliei este cea mai veche construcție arhitecturală din Iașii secolului al XVI-lea.
• Muzeul Unirii – deschis în 1959, când se sărbătorea centenarul Unirii, muzeul își are sediul în palatul
de secol XIX ce a servit drept reședință domnitorului Al.I. Cuza.
• Palatul Ruginoasa – Reședința de vară a domnitorului Al. I. Cuza, palatul a fost construit la începutul
secolului al XIX-lea.
Sursa:booktes.com
• Muzeul arheologic Cucuteni – este amenajat în situl unde au fost descoperite primele vestigii ale
culturii neolitice Cucuteni.
45
Pagina 46
S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27
Sursa: Strategia de Dezvoltare a Județului Iași 2014-2020 – Analiza diagnostic
Figura nr. 12 Harta monumentelor istorice din judetul Iasi
Potențialul, și implicit oferta turistică în județul Iași trebuie privită atât din punct de vedere al
valorificării patrimoniului cultural și natural, cât și din perspectiva valorificării turismului de nișă,
precum și dezvoltarea activităților de agrement. Mai mult, este important de recunoscut diferitele
tipuri de consumatori pentru fiecare activitate conexă turismului
Numărul turiștilor în județul Iași a rămas la un nivel relativ constant în perioada 2007-2012. În 2012
se înregistrau 161 816 turiști români, ce reprezentau numai 24,84% din turiștii români din regiune,
și doar 2,68% din numărul turiștilor înregistrați la nivel național.
Structurile de cazare înregistrate oficial la nivelul județului Iași sunt în principal hoteluri și pensiuni
turistice. Dacă municipiul Iași oferă o diversitate de astfel de structuri, ce pot răspunde unei cereri
variate – de la hosteluri și până la hoteluri de 4 stele, situația în restul teritoriului semnalează
decalaje semnificative. Astfel, în zona Cotnari-Hîrlău nu apare înregistrată nicio structură oficială
de cazare, în ciuda potențialul turistic. Având în vedere interdependența caracteristică acestui sector
economic între accesibilitate, marketing și calitatea obiectivului propriu-zis, situația actuală indică
necesitatea abordării integrate pentru încurajarea dezvoltării acestui sector .
1.12.2. Atracțiile turistice ale comunei Ceplenița
Comuna dispune de un iaz cu o suprafață de 62 ha folosit agropiscicol precum și de numeroase
obiective turistice (conacul unde a locuit Grigore Ureche, beciul lui Ștefan cel Mare din satul Zlodica,
așezarea traco-getică de pe dealul Cătălina și un muzeu etnologic și arheologic în satul Buhalnița).
46
Pagina 47
S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27
Zona în care sunt amplasate localitățile componente ale comunei este bogată în vestigii istorice care
atestă vechimea, stabilitatea și continuitatea poporului române aceste meleaguri. Astfel, în partea de
sud-vest se află stațiunea neolitică Cucuteni iar mai jos, spre vest, cetatea dacică Cătălina a căror
valoare și importanță fiind cunoscute ne determină să nu zăbovim aici. În partea de sud se află Cotnari,
iar la nord orașul Hârlău, ambele cunoscute mai ales din perioada medievală când domnitori ai
Moldovei, în frunte cu Ștefan cel Mare, s-au deplasat adesea în această zonă, au emis numeroase acte
de cancelarie, mai ales confirmarea sau transmiterea unor proprietăți către boierii vremii sau
mănăstirile din nordul și estul Moldovei.
Printre atracțiile turistice ale comunei Ceplenița si din imprejurimi sunt:
➢ Beciul lui Zlodica, construit în secolul XV din piatră, funcționând și în prezent, aflat în
curtea cetățeanului Cojocaru Gheorghe (24.B.605).
➢ Biserica de lemn construită în secolul al -XVII- lea, care se află în satul Zlodica și în care
se țin și în prezent slujbe religioase (24.B.605).
Sursa: https://doxologia.ro/
47
Pagina 48
S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27
➢ Podul de piatră de la intersecția drumului Cotnari cu Ceplenița, construit în sec. al -XV-
lea, pe timpul domniei lui Ștefan cel Mare, pe teritoriul satului Zlodica (24.B.607).
Sursa: https://doxologia.ro/
➢ Biserica « Nașterea Maicii Domnului » din satul Buhalnița construită în sec. XVII
(24.B.441).
➢ Hanul Cantacuzino – Pașcanu din sec. XIX amplasat în satul Buhalnița (24.B.442).
Sursa :https://patrimoniu.ro/
➢ Pod de piatră în satul Ceplenița construit ca și precedentul în sec. XV, pe timpul domniei
lui Ștefan cel Mare și Sfânt (24.B.446).
48
Pagina 49
S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27
➢ Ansamblul curții Cantacuzino – Pașcanu. În centrul acesteia se află conacul Cantacuzino
– Pașcanu construit inițial de Nistor Ureche, tatăl cronicarului Grigore Ureche, care a
trecut succesiv în proprietatea mai multor boieri, fiecare aducându-i îmbunătățiri,
extinderi, modernizări așa cum rezultă din documentele vremii.
➢ Cetățuia din satul Buhalnița așezare din epoca neolitică din sec. III după I.H. și refăcută
în perioada prefeudală și feudală (sec. XV – XVII).
1.12.3. Infrastructura turistică a comunei Ceplenița
Momentan pe teritoriul comunei nu sunt inregistrate oficial structuri de primire turistica.
Cele mai apropiate unitati de cazare sunt in comuna Deleni (Conacul Polizu), respectiv orasul Târgu
Frumos (Hotel Glaris si Popas Rami).
1.13. CULTURĂ, SPORT ȘI ALTE ACTIVITĂȚI RECREAȚIONALE
1.13.1. Monumente istorice
Conform listei monumentelor istorice publicată de Ministerul Culturii în comuna Ceplenița din punct
de vedere valoric sunt 8 monumente istorice reprezentative pentru patrimoniul cultural local (grupa
B)
Tabelul nr. 31. Lista monumentelor istorice aflate în comuna Ceplenița
Nr.
Cod LMI Denumire Localitate Adresă Datare
crt.
IS-I-s-B- Situl arheologic de sat BUHALNIȚA; "Cetățuia", la S și V de sat,
sec.IV p. Chr.
1 03547 la Buhalnița comuna CEPLENIȚA la N de pârâul Buhalnița
IS-I-m-B- sat BUHALNIȚA; "Cetățuia", la S și V de sat, sec. XV - XVII, Epoca
2 Așezare
03547.01 comuna CEPLENIȚA la N de pârâul Buhalnița medievală
IS-I-m-B- sat BUHALNIȚA; "Cetățuia", la S și V de sat, sec. XV - XVII, Epoca
3 Așezare comuna CEPLENIȚA la N de pârâul Buhalnița
03547.02 medievală
IS-I-m-B- "Cetățuia", la S și V de sat, sec. XV - XVII, Epoca
4 Așezare sat BUHALNIȚA; la N de pârâul Buhalnița
03547.03 medievală
comuna CEPLENIȚA
IS-I-m-B- sat BUHALNIȚA; "Cetățuia", la S și V de sat, sec. XV - XVII, Epoca
5 Așezare
03547.04 comuna CEPLENIȚA la N de pârâul Buhalnița medievală
"Cetățuia", la S și V de
IS-I-m-B- sat BUHALNIȚA; Latène, cultura geto-
6 Foortificatie sat, la N de pârâul
03547.05 comuna CEPLENIȚA dacică
Buhalnița
"Cetățuia", la S și V de sec. IV - III a. Chr. și
IS-I-m-B- Necropolă sat BUHALNIȚA;
7 sat, la N de pârâul sec. I a. Chr - sec. I p.
03547.06 spirituala comuna CEPLENIȚA
Buhalnița Chr, Latène
IS-II-m-B- Biserica "Nașterea sat BUHALNIȚA; sat BUHALNIȚA;
8 1836
04113 Maicii Domnului” comuna CEPLENIȚA comuna CEPLENIȚA
49
Pagina 50
S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27
1.13.2. Cultură
➢ Cultura și arta
Teritoriul comunei Ceplenița nu dispune de obiective culturale care să poată satisface pe deplin gustul
populației aflate în zonă. De aceea populația comunei apelează la serviciile oferite de dotările culturale
ce sunt concentrate în orașul Hârlău, si municipiul Iași.
• în localitatea Ceplenița există un monument « Glorie eternă » - eroilor căzuți pe frontul celor
două războaie mondiale : 1915 – 1917 și 1941 – 1944.
• La nivelul comunei Ceplenița se regasesc trei biblioteci scolare si o biblioteca publica;
• Activitatea de cult se desfășoară prin trei biserici (în satul Ceplenița - Biserica "Sf. Voievozi"; în
satul Buhalnița - Biserica 'Nașterea Maicii Domnului"; în satul Zlodica - Biserica de lemn "Sf.
Gheorghe").
Tabelul nr. 32 Indicatori ai nivelului de culturalizare din comuna Ceplenita
CULTURĂ ȘI ARTĂ 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Biblioteci – total nr. 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4
Biblioteci publice – nr. 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Volume existente în - - - - - - - - - 16717 16871
biblioteci – nr.
Cititori activi la - - - - - - - - - 964 716
biblioteci – nr.
Volume eliberate – nr. - - - - - - - - - 7106 6671
Personalul angajat în 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
biblioteci – nr.
1.13.3. Sport și alte activități recreaționale
La nivelul comunei Ceplenița diferitele activități sportive se desfășoară în cadrul celor 4 terenuri de
sport aferente unitatilor scolare.
La nivelul comunei nu exista inregistrate vreo asociatie cu profil sportiv.
Tabelul nr. 33 Suprafata de spatii verzi la nivelul comunei Ceplenita
POIANA MĂRULUI
CEPLENIȚA BUHALNIȚA ZLODICA TOTAL
ZONE FUNCȚIONALE ha % ha % ha % ha % ha %
Sp.verzi,
sport, agrement 0.000 0.00 2.800 1.04 0.000 0.00 0.000 0.00 2.800 0.40
50
Pagina 51
S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27
1.14. CREȘTERE INTELIGENTĂ ȘI DIGITALIZARE
Servicii publice on-line
Incepand cu luna aprilie 2021, Primăria comunei Ceplenița a implementat si pus la dispoziția
cetățenilor, o platformă pentru depunerea online a solicitarilor si documentelor.
In acest moment, platforma online poate fi folosită pentru
❖ Solicitari generale
– orice tip de cerere
- cerere permis de lucru cu
foc;
❖ Taxe și Impozite
- cerere eliberare certificat
fiscal persoana fizica;
- cerere eliberare certificat
fiscal persoana fizică;
- cerere eliberare certificat
fiscal persoana juridică;
- cerere pentru scoaterea din
evidențele fiscale a
clădirilor/terenurilor;
- cerere pentru scoaterea din
evidențeă a mijloacelor de transport;
- declarație fiscală pentru stabilirea impozitului/taxei pe mijloacele de transport aflate în
proprietatea persoanelor fizice/persoanelor juridice;
- declarație fiscală pentru stabilirea impozitului asupra mijloacelor de transport marfa cu masa
totală autorizată de peste 12 tone;
- Declarație fiscală pentru stabilirea impozitului/taxei pe mijloacele de transport pe apă aflate în
proprietatea persoanelor fizice/persoanelor juridice;
- Declarație fiscală pentru stabilirea impozitului/taxei pe teren în cazul persoanelor fizice;
- Declarație fiscală pentru stabilirea impozitului/taxei pe teren în cazul persoanelor juridice;
- Declarație fiscală pentru stabilirea impozitului/taxei pe cladire în cazul persoanelor fizice;
- Declarație fiscală pentru stabilirea impozitului/taxei pe cladire în cazul persoanelor juridice;
❖ Asistență socială
- cerere efectuare anchetă socială;
- cerere acordare tichete sociale pe suport electronic pentru mese calde;
❖ Registru agricol
- cerere eliberare adeverință de rol;
- Cerere adeverință APIA - Persoană fizică;
- Cerere adeverință APIA - Persoană juridică;
- declarație pentru completarea registrului agricol;
- cerere privind eliberarea certificatului de nomenclatură stradală;
❖ Urbanism
- Cerere pentru emiterea certificatului de urbanism;
- Cerere pentru prelungirea certificatului de urbanism;
- Cerere autorizație de construire;
- Cerere prelungire autorizație de construire;
51
Pagina 52
S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27
- Comunicare privind începerea execuției lucrărilor;
- Comunicare privind încheierea execuției lucrărilor;
❖ Relații publice
- Cerere informații de interes public;
- Reclamație administrativă - neprimire răspuns în termenul legal;
- Reclamație administrativă - răspuns negativ;
Deasemenea, tot in cadrul aceleiasi platforme, se ofera posibilitatea utilizatorilor care isi creeaza un
cont, de a face plati on line pentru taxe locale, impozite si amenzi si de a transmite diverse sesizari.
Administrația locală intenționează să extindă lista documentelor ce vor putea fi obținute fără să mai
fie necesară deplasarea la ghișeele instituției.
Wi-fi în spații publice
Comuna Ceplenița a primit o finanțare de aproximativ 75.000 de lei pentru instalarea rețelei Wi-Fi
public in satele aferente, conform Acordului de Grant prin mecanismul pentru interconectarea Europei.
Acordul a fost incheiat intre comuna Ceplenița și Agenția Executivă pentru Inovare și Rețele (INEA)
delegată din partea Comisiei Europene. Prin acest program se pune in aplicare acțiunea Comisiei
Europene intitulată „WiFi4EU Promovarea conectivității la internet in comunitățile locale.
52
Pagina 53
S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27
2. STRATEGIA DE DEZVOLTARE
LOCALĂ 2021-2027
2.1. VIZIUNEA ȘI OBIECTIVELE STRATEGICE
În 2027, Comuna Ceplenița, va fi o comuna inteligenta, mai accesibila, și orientata spre
dezvoltare durabilă.
Viziunea comunității locale pentru următorii 6 ani (2021 – 2027), este strâns legată de
creșterea calității vieții cetățenilor.
Comunitate Smart – o comunitate smart este un concept de dezvoltare comunitară care
integrează tehnologii și sisteme pentru a administra în mod eficient și securizat resursele unui
comunități, în vederea îmbunătățirii calității vieții cetățenilor, dezvoltării comunității și protejării
mediului. Acestea includ, dar nu sunt limitate la: sisteme de transport, unități de ocrotire a sănătății,
rețele de distribuție a apei, administrarea deșeurilor, școli, biblioteci, alte servicii ale comunității.
Comuna mai accesibilă - o bună conectivitate înseamnă că oamenii, investitorii și turiștii pot
ajunge cât mai ușor și într-un timp cât mai scurt în comuna Ceplenița. O bună conectivitate
înseamnă și că cetățenii pot ajunge mai ușor în țară sau străinătate. Cu cât fluxul acesta este
mai mare și mai intens cu atât dezvoltarea economică crește. De aceea este importantă
infrastructura rutieră, pentru fluxul oamenilor și bunurilor din zonele urbane spre zonele rurale
și invers.
Orientare spre dezvoltarea durabilă –
oricât de dezvoltat ar fi teritoriul local, nu
poate fi considerată cu adevărat
dezvoltat dacă își lasă parte din cetățeni
în urmă. Comunităților marginalizate din
comună trebuie să li se acorde atenție
specială, iar cel mai ușor în furnizarea de
servicii sociale este parteneriatul public-
privat între Primărie și ONG- uri, fapt ce
facilitează un grad de incluziune socială
mai ridicat. Strategia de dezvoltare locală
presupune măsuri pentru susținerea
economică, socială și de mediu în baza
Strategiei Naționale pentru Dezvoltarea
Durabilă a României 2030.
Obiectivele strategice și măsurile propuse pentru perioada 2021 – 2027 sunt în accord cu
Obiectivele Politicii Agricole Comune pentru perioada 2021 – 2027:
❖ Reechilibrarea lanțului alimentar
❖ Combaterea schimbărilor climatice
❖ Managementul durabil al resurselor
53
Pagina 54
S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27
❖ Conservarea peisajelor și a biodiversității
❖ Sprijinirea reînoirii generaționale
❖ Dezvoltarea zonelor rurale
❖ Siguranța alimentară și bunăstarea animalelor
❖ Venituri echitabile pentru fermieri
❖ Creșterea competitivității
Precum și cu, Obiectivele Politicii de Coeziune pentru perioada 2021 – 2027:
❖ Europă mai inteligentă, prin inovare, digitalizare, transformare economică și sprijinirea
întreprinderilor mici și mijlocii;
❖ Europă mai verde, fără emisii de carbon, punerea în aplicare a Acordului de la Paris și investiții în
tranziția energetică, energia din surse regenerabile și combaterea schimbărilor climatice;
❖ Europă conectată, cu rețele strategice de transport și digitale;
❖ Europă mai socială, pentru realizarea pilonului european al drepturilor sociale și sprijinirea calității
locurilor de muncă, a învățământului, a competențelor, a incluziunii sociale și a accesului egal la
sistemul de sănătate;
❖ Europă mai apropiată de cetățenii săi, prin sprijinirea strategiilor de dezvoltare conduse la nivel local
și a dezvoltării urbane durabile în UE.
În scopul asigurării coerenței și conformității cu strategiile naționale, regionale și locale, în
identificarea obiectivelor și a proiectelor propuse s-a avut în vedere:
- corespondența cu planurile și strategiile la nivel comunitar și național precum:
❖ Master Planul General de Transport al României;
❖ Strategia Națională pentru Dezoltare Durabilă a României;
❖ Strategia de Dezvoltare teritorială a României;
❖ Planul de Amenajare a Teritoriului Național;
❖ Strategia de dezvoltare Regională;
- corespondența cu programele și strategiile regionale, județene și locale:
❖ Planul de dezvoltare a județului Iași 2014 - 2020;
❖ Strategia locală de dezvoltare durabilă în comuna Ceplenița 2014 -2020;
Plecând de la viziunea comunității locale pentru 2027, s-au conturat următoarele obiective
strategice în concordanță cu planurile și strategiile la nivel comunitar și național și asigurând
corespondența cu programele și strategiile regionale, județene și locale astfel:
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.