Document

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI CEPLENITA 2021 – 2027

Tip
Document
Emitent
Comuna Ceplenița, jud. Iași
Pagini
112
Pagina sursă
Cum citez acest document

Document, „STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI CEPLENITA 2021 – 2027”, Comuna Ceplenița, jud. Iași. Sursa: http://www.primariaceplenita.ro/wp-content/uploads/2023/04/STRATEGIA-DE-DEZVOLTARE-LOCALA-A-COMUNEI-CEPLENITA-2021-2027.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/ceplenita/72423-strategia-de-dezvoltare-locala-a-comunei-ceplenita-2021-2027, 07.11.2026)

Fișier creat
08.07.2021
Arhivat
07.11.2026

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

COMUNA CEPLENIȚA JUDEȚUL IAȘI Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2021-2027

Pagina 2

Strategia de dezvoltare locală a comunei Ceplenița pentru perioada 2021-2027 U.A.T. Comuna Ceplenița, județul Iași 0232.730110 :0232.730840 [email protected] Comuna Ceplenita Judetul IASI Întocmit de SC PRO CONSULTING EXPERT SRL IAȘI

Pagina 3

S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27 CUPRINS Preambul 5 Metodologia de elaborare a strategiei de dezvoltare locală 5 1. ANALIZA SOCIO-ECONOMICĂ 7 1.1. Scurt istoric 7 1.2. Considerații generale privind așezarea și poziția geografică 9 1.2.1. Așezare 9 1.2.2. Relieful 10 1.3. Profil socio-demografic 12 1.3.1. Profil socio-demografic la nivel regional și județean 12 1.3.2. Evoluția demografică a comunei Ceplenița 14 1.3.3. Componența etnică și confesională a comunei Ceplenița 17 1.3.4. Comunități sărace, izolate/ marginalizate 17 1.4. Infrastructura tehnico-edilitară 19 1.4.1. Infrastructura rutieră 19 1.4.2. Infrastructura de transport și comunicații 20 1.4.3. Alimentarea cu apă 21 1.4.4. Rețeaua de canalizare 22 1.4.5. Alimentarea cu gaze naturale 22 1.4.6. Alimentarea cu energie electrică 23 1.4.7. Alimentarea cu energie termica 23 1.4.8. Gospodărirea comunală 23 1.5. Profilul economic al comunei 24 1.5.1. Profilul economic la nivelul regiunii nord-est/județului iasi 24 1.5.2. Profilul economic al comunei ceplenița 29 1.6. Infrastructura educațională 29 1.6.1. Infrastructura educațională 29 1.7. Condiții climatice și de mediu 30 1.7.1. Modul de colectare al deșeurilor menajere 30 1.8. Agricultura 31 1.8.1. Context județean 31 1.8.2. Context local 32 1.8.3. Zootehnia 35 1.9. Sănătate 36 1.9.1. Infrastructura de sănătate 36 1.10. Infrastructura și serviciile sociale 39 1.10.1. Serviciile sociale 39 1.11. Administrație și servicii publice 40 1.11.1. Administrația locală 40 1.11.2. Servicii publice 42 1.11.3. Urbanism 42 1.12. Turismul și potențialul turistic 43 1.12.1. Turismul și potențialul turistic la nivel de județ 43 3

Pagina 4

S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27 1.12.2. Atracțiile turistice ale comunei ceplenița 46 1.12.3. Infrastructura turistică a comunei ceplenița 49 1.13. Cultură, sport și alte activități recreaționale 49 1.13.1. Monumente istorice 49 1.13.2. Cultură 50 1.13.3. Sport și alte activități recreaționale 50 1.14. Creștere inteligentă și digitalizare 51 2. STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ 2021-2027 53 2.1. Viziunea și obiectivele strategice 53 2.2. Analiza SWOT 55 2.3. Măsuri privind dezvoltarea locală pentru perioada 2021 – 2027 66 2.4. Portofoliu de proiecte 70 2.5. Surse de finanțare 76 2.6. Implementarea, monitorizarea și evaluarea strategiei de dezvoltare locală 90 2.6.1. Implementarea strategiei de dezvoltare locală 90 2.6.2. Monitorizarea strategiei de dezvoltare locală 90 2.6.3. Evaluarea strategiei și analiza impactului 91 2.6.4. Indicatori ai implementării strategiei 92 2.7. Consultare publică 97 2.8 Bibliografie 109 2.9. Anexa nr. 1 . Lista agenților economici din comuna Ceplenița 110 4

Pagina 5

S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27 Preambul Strategia de dezvoltare locală face posibilă coordonarea activă a proceselor de dezvoltare care au loc în teritoriu, luarea în considerare a caracteristicilor locale, a schimbărilor din mediul exterior și face posibilă abordarea proactivă, realizată într-un mod inovativ, a proceselor de dezvoltare teritorială. Elaborarea strategiei de dezvoltare locală reprezintă unul din pașii cei mai importanți care susțin procesele de dezvoltare locală. În esență, acest tip de strategie clarifică pe termen mediu și lung care sunt direcțiile și domeniile spre care se orientează efortul de dezvoltare al comunității. Strategia de dezvoltare locală este caracterizată de cel puțin șapte trăsături: ❖ imagine asupra viitorului, ❖ creativitate, ❖ flexibilitate, ❖ activitate, ❖ creată pentru acțiune, ❖ orientare spre schimbare, ❖ orientare spre un câștig durabil. Astfel, planificarea strategică poate fi definită drept un proces de management care va permite Unității Administrativ Teritoriale să se concentreze asupra alinierii eficiente a resurselor existente și potențiale cu obiectivele stabilite pe termen mediu și lung. Prezenta strategie de dezvoltare locală reprezintă documentația care stă la baza dezvoltării comunei Ceplenița în următorii 6 ani. Dezvoltarea locală se poate defini ca un proces în care eforturile administrației publice sunt unite cu cele ale oamenilor, cu scopul de a îmbunătăți condițiile sociale, culturale și economice ale comunității. Dezvoltarea locală este deci cel mai strâns legată de conceptul de parteneriat care asigură accesul la toate resursele necesare, bazându- se atât pe participarea celor care reprezintă anumite interese, cât și pe disponibilitatea administrației publice de a forma parteneriate cu grupuri, organizații sau instituții. Metodologia de elaborare a strategiei de dezvoltare locală Planificarea strategică este un proces sistematic, prin care comunitățile pot să-și creeze imaginea viitorului și pot concepe etapele necesare în funcție de resursele locale pentru a realiza obiectivele propuse. Elaborarea strategiei de dezvoltare locală a cuprins următoarele etape: 1. Elaborarea analizei diagnostic a teritoriului acoperit de strategie În baza documentelor statistice și a informațiilor furnizate de compartimentele de specialitate din cadrul aparatului de specialitate al comunei Ceplenița s-a conturat profilul socio- demografic, starea actuală a infrastructurii, profilul economic, infrastructura educațională, serviciile sanitare și sociale, turismul și cultura, dar și alte domenii de interes ale comunei Ceplenița. 5

Pagina 6

S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27 2. Elaborarea strategiei de dezvoltare și a portofoliului de proiecte Pe baza analizei diagnostic a situației teritoriale s-a elaborat strategia de dezvoltare locală, cuprinzând următoarele domenii: infrastructură, educație, sănătate, mediu, cultură, turism, sport, recreere și agrement, asistență socială, administrație, digitalizare ș.a. În această etapă s-au parcurs următorii pași: ❖ s-au analizat nevoile comunității locale în contextul economic și social actual; ❖ unitatea administrativ teritorială, împreună cu experții desemnați pentru elaborarea strategiei au elaborat direcțiile strategice de dezvoltare și obiectivele pentru perioada 2021 - 2027; ❖ echipa de elaborare a strategiei a procedat la colectarea și analiza datelor statistice teritoriale locale; ❖ s-a realizat planul strategic de dezvoltare pentru orizontul de timp 2021 - 2027; ❖ s-a stabilit complementaritatea strategiei cu alte strategii relevante; ❖ s-a realizat o analiză a factorilor de risc privind implementarea strategiei; ❖ s-au stabilit măsuri pentru monitorizarea și evaluarea implementării strategiei. 3. Dezbateri publice În perioada 21 aprilie 2021 – 28 mai 2021, proiectul strategiei de dezvoltare a fost supus consultării publice. Din cauza situației epidemiologice, dezbaterea publică s-a efectuat exclusiv on-line prin publicarea documentelor pe pagina Web a primăriei. 3. Echipa de lucru Din partea Unitatii Administrativ Teritoriale comuna Ceplenița au contribuit prin furnizarea de informații statistice și date din teren următoarele persoane: Primar: Dumitru Laiu Viceprimar: Matei Cornel Secretar: Pîslariu Geanina Contabil: Ungureanu Georgeta Consilier achizitii: Postole Corina Responsabil urbanism: Ursu Viorel Bibliotecar: Sandu Georgiana 4. Redactarea documentului final Documentul strategic a fost finalizat ținând cont de sugestiile și opiniile formulate din partea factorilor interesați, urmând a fi aprobat prin Hotărârea Consiliului Local. 6

Pagina 7

S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27 1. ANALIZA SOCIO-ECONOMICĂ 1.1. SCURT ISTORIC Zona in care sunt amplasate localitatile componente ale comunei este bogata in vestigii istorice care atesta vechimea, stabilitatea si continuitatea poporului roman pe aceste meleaguri. Astfel, in partea de sud-vest se afla statiunea neolitica Cucuteni iar mai jos, spre vest, cetatea dacica Catalina a caror valoare si importanta sunt deosebit de cunoscute. In partea de sud se afla Cotnari iar la nord orasul Hirlau, ambele cunoscute mai ales din perioada medievala cand domnitori ai Moldovei, in frunte cu Stefan cel Mare, s-au deplasat adesea in acesta zona, au emis numeroase acte de cancelarie, mai ales confirmarea sau transmiterea unor proprietati catre boierii vremii sau manastirile din nordul si estul Moldovei. In anul 1617 prin hrisovul domnesc al lui Radu Mihnea Voda (fapt relatat in “Surete in izvoade” de Gh.Ghibanescu vol. II Iasi, 1907 ) “vornicului Nistor Ureche, tatal cronicarului Grigore Ureche I se reconfrima posesia mosiei Ceplenita (Radu Mihnea Voda intalneste vornicul Nistor Ureche) toate satele din tara Moldovei si anume: 52 sate intregi, 45 parti de sate, 17 mosii, 6 helestee, un loc de vanat, o prisaca, 45 falci de vie in cele 19 judete ale Moldovei de pe atunci si satul Ceplenita, satul Buhalnita ce este mai sus de hotarul ceplenitenilor, cu vad si moara in raul Bahlui ce este in tinutul Hirlaului” Vornicul Nistor Ureche trece mosia in proprietatea nepotului sau Vasile Ureche, fiul cronicarului Grigore Ureche care, la randul sau vinde aceasta proprietate lui Pascu-Lupascu-Buhusi, casatorit cu Safta, fiica vistiernicului Iordache Cantacuzino. Urmeaza ca proprietar, Constantin Cantacuzino-Pascanu (unionistul de la 1848, exilat de Mihai Sturza la Conacul de la Ceplenita). Dupa 1857 mosia si Conacul Ceplenita trec in proprietatea ginerilor lui Mihail Cantacuzino, Panaite Bals si Ion Vacarescu. Ultimii proprietari ai mosiei si conacului au fost Hristache si C.Zrifopol cu Eliza Zarifopol, unchii cunoscutului critic lliterar din perioada interbelica, Paul Zarifopol. 7

Pagina 8

S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27 Sursa: wikipedia Pe aceste meleaguri au trecut in afara marilor domnitori al Moldovei, Mihai Eminescu in calitate de revizor scolar care a vizitat Buhalnita in 1893, Nicolea Iorga, Mihail Sadoveanu, George Topirceanu, Octav Desilla si multi altii. Aici, la Buhalnita, s-a nascut renumitul profesor Gheorghe Ungureanu. Documentele vremii mentioneaza in aceasta zona doua vestite hanuri si 14 mori de apa a caror activitate a incetat la inceputul secolului al –XX-lea cand a fost construita prima moara cu aburi. Se fac referiri, de asemenea, la existenta a numeroase helestee si prisaci, vestite prin productia de peste, miere si ceara. Dupa cel de-al-II-lea razboi mondial castelul trece in proprietatea satului. Aici functioneaza o scoala gimnaziala iar in anii *80 aici se afla sediul institutiilor de cultura: Camin Cultural, Biblioteca. In anul 1986 Castelul este afectat de un incendiu devastator iar ce a mai ramas este distrus de sateni dupa 1989. Sursa: facebook-Comuna Ceplenita 8

Pagina 9

S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27 In fata curtii se afla Biserica “Sfinții Voievozi” reconstituita dupa un puternic cutremur in anul 1802. Aici se afla o valoroasa catapeteasma din 1847, un zid inconjurator iar la intrare o clopotnita de la inceputul sec.XIX. Deasupra porții se află amplasat vulturul bicefal, blazonul boierilor cantacuzini, și partea superioară care adăpostește clopotnița, are patru ferestre dreptunghiulare pe fiecare latură, încadrate în câte o ramă semicircular la partea superioară. Sursa: monumenteuitate.org 1.2. CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND AȘEZAREA ȘI POZIȚIA GEOGRAFICĂ 1.2.1. Așezare Ceplenita este una din cele 85 de comune ale judetului Iasi este asezata in partea de N – V a judetului Iasi, de o parte si de alta a D.N. 28 B, la 70 km de Municipiul Iasi, 6 km de orasul Hirlau si de 25 km de orasul Tirgu-Frumos. Fata de ansamblul judetului, Ceplenita reprezinta 0,8% din suprafata si 0,7% din populatie, incadrandu-se in randul comunelor de marime mijlocie. Figura nr. 1 Așezarea geografica a comunei Ceplenita in cadrul judetului Iasi 9

Pagina 10

S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27 Teritoriul administrativ al comunei Ceplenița are următoarele vecinătăți: ❖ Nord – comuna Scobinți; ❖ Est – comuna Coarnele Caprei; ❖ Sud – comuna Cotnari; ❖ Vest – comuna Cotnari. Din punct de vedere administrativ comuna Ceplenița are în componența sa patru localități. Tabelul nr. 1. Componența unității administrativ-teritoriale U.A.T. Localități componente Buhalnița Ceplenița Comuna Ceplenița Poiana Mărului Zlodica 1. Ceplenita – are o suprafata de 12.277 mp si 1425 locuitori – este centrul administrativ al comunei, amplasata la 1 km de D.N.28,este atestat documentar din anul 1503 printr-un act din care rezulta asa cum mentioneaza istoricii I.Bogean si N.Iorga, reconfirmarea unei donatii catre Episcopia Radautilor. 2. Buhalnita – suprafata 15.018 mp si 1686 locuitori – situat la 3 km spre vest fata de centrul comunei, intr-o zona deluroasa, este atestat documentar din anul 1612. 3. Poiana-Marului – 7.789 mp si 1067 locuitori – situat la 5 km spre vest de centrul de comuna, in continuarea satului Buhalnita, pe valea paraului Buhalnita, atestat documenatr in anul 1864. Satul s-a numit pana in 1964”Varati” locuitorii initiali fiind adusi de la Lungani (Iasi) si Bosanci (Suceava) in timpul improprietaririi efectuate de Al.I.Cuza. 4. Zlodica – 2685 mp si 339 locuitori – asezat la 3 km sud-vest de centrul de comuna, pe partea stanga A d.n. 28B, atestat in anul 1605. Exista numeroase legende in legatura cu originea denumirii acestor sate, cele mai multe conducand la concluzia ca provine de la numele unor boieri, hangii sau mesteri care au locuit in zona. Ca un element deosebit remarcam ca partea de Vest a acestei comune cu satele Buhalnita, PoianaMarului si Zlodica face parte dintr-o mare zona cu sate-livada inlantuite aproape fara a fi delimitate, de la Cotnari pana la Slobozia, constituind un interesant habitat in care locuitorii, din motive de siguranta asupra productiei de fructe, au preferat sa-si planteze livezile in sat. 1.2.2. Relieful Teritoriul administrator al comunei Ceplenita insemnand 4520 ha se caracterizeaza prin existenta a doua zone geomorfologice: partea de vest apartine Podisului Sucevei, subdiviziunea Dealul Mare, in timp ce partea de est apartine Campiei Moldovei, microraionul Campia Superioara a Bahluiului. Altitudinea maxima a zonei se ridica la 420 m. Partea de vest care cuprinde, in cea mai mare parte, satele Buhalnita si Poiana-Marului inregistreaza un relief framantat cu terenuri supuse eroziunii, in curs de degradare, prin aducerea la zi a argilelor si marnelor. Pantele inregistreaza frecvente cazuri de alunecari de maluri dealungul paraului 10

Pagina 11

S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27 Buhalnita. Zona de est, amplasata in lunca Bahluiului si a afluentilor sai, este expusa in cazul unor precipitatii abundente, inundatiilor locale si drept urmare excesului de umiditate. Solurile urmeaza cele doua zone geomorfologice, de la ses spre deal, constand in soluri aluviale, cernoziom si cernoziom levigat in partea de est, sfarsind cu brun roscat de padure si podzol in partea de vest. Invecinandu-se cu podgoria Cotnariului, acesta parte a comunei, indeosebi satele din sud-vest, ofera intinse suprafete de teren favorabile plantatiilor viti-pomicole, conditii partial valorificate. Rețeaua hidrografică Alimentarea cu apa a localnicilor se realizeaza in marea majoritate prin cele 450 de fantani forate in panza freatica avand un grad de nepotabilitate de 9% datorita dispersiei mari a gospodariilor. Comuna are doua sisteme de alimentare cu apa dupa cum urmeaza: ❖ primul si cel mai important sistem a fost conceput si executat pentru alimentarea cu apa a Complexului Zootehnic din satul Buhalnita; captarea a fost plasata intr-o zona din sudul localitatii Poiana-Marului la o cota care permite curgerea libera pana la complex, strabatand o distanta de 4,5 km pe teritoriul satelor Poiana-Marului si Buhalnita printr-o conducta de 100 mm. Debitul captat este apreciat la 4-5 litri/sector. ❖ Al doilea sistem capteaza apele din zona “De Zlodica” si le conduce printr-o conducta de 50 mm pe o lungime de circa 2,5 km prin localitatea Zlodica spre ferma Ceplenita a I.A.S. Cotnari folosita si in prezent pentru nevoile acestei ferme. Debitul captat este apreciat la 1-2 l/sec. Reteaua hidrografica a Comunei Ceplenita, este formata de raul Bahlui si principalul afluent care traverseaza cele doua sate, paraul Buhalnita si afluentul acestuia Buhalnicioara sau Carota. Aceste cursuri de apa, au debite variabile in functie de nivelul precipitatiilor. Clima Clima este de tip temperat continentala cu o medie anuala de 9,6 grade Celsius , cu veri calduroase si ierni geroase. Datorita schimbarilor atmosferice din ultimele decenii se contureaza trecerea de la cele 4 anotimpuri clasice, primavara, vara, toamna si iarna la doua perioade distincte: calduroasa si friguroasa. Vanturile dominante sunt cele din Nord si Nord-Est. Precipitatii: Media multianuala inregistrata la Statia Cotnari (circa 100 ani) insumeaza 517 mm cu amplitudine anuala ridicata, de la 300 mm la aproape 1000 mm. In general, se inregistreaza primaveri secetoase, lunile mai-iunie ploioase, iulie-august secetoase, septembrie-octombrie ploioase si ianuarie-februarie precipitatii ridicate sub forma de zapada, iarna insotita de viscole, mai ales in februarie Fauna Se constituie din exemplare de vulpi, iepuri de camp si rozatoare de camp. Vegetația ❖ vegetatie specifica zonei temperate: paduri de foioase ❖ zona colinara 11

Pagina 12

S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27 Riscuri naturale Comuna Ceplenița este expusa riscurilor naturale după cum urmează: a. Grad de seismicitate Comuna Ceplenița este situata în zona curbei de maxim grad 7 de seismicitate pe scara Richter. b. Viituri Debitele înregistrare in mod obisnuit pe parcursul anului de catre cele doua cursuri principale de apa care tranziteaza teritoriul comunei (Bahlui si Buhalnita) nu determina viituri care sa puna in pericol sanatatea si integritatea populatiei sau a animalelor din gospodarii. Singurele efecte nedorite pot fi reprezentate de indundarea terenurilor agricole. c. Alunecările de teren Conform Anexei 7 - UNITATI ADMINISTRATIV-TERITORIALE AFECTATE DE ALUNECARI DE TEREN*) din cadrul Legii privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national – Sectiunea a V-a – Zone de risc natural, comuna Ceplenita prezinta un potential ridicat de producere a alunecarilor de teren. Sub aspectul solului problema se imparte in trei zone distincte: ❖ Zona din Lunca Bahluiului cu o latime medie de 5 km partial ocupata de satul Ceplenita, aici terenul este stabil fara tendinte de alunecare si nu prezinta eroziuni. ❖ Zona de rasarit pana la limita cu Comuna Cornele-Caprei teren specific Podisului Moldovei, brazdat de multe paraie, cu relief framantat ocupat in intregime de teren agricol (arabil,fanete si pasuni). Acest teren este subminat permanent de eroziuni. ❖ Zona de apus este ocupata in proportie de 80% din satele Buhalnita,Poiana-Marului si Zlodica si strabatut de paraul Buhalnita cu panta foarte mare prezentand o albie adanc ravenata. Acesta zona este plantata cu livezi si vii iar partea de apus este impadurita. Desi terenul este foarte framantat, el este stabil datorita masivelor plantatii pomicole si paduri. Singura zona dificila ramane traseul paraul Buhalnita care prezinta dese prabusiri de maluri afectand terenurile limitrofe albiei. 1.3. PROFIL SOCIO-DEMOGRAFIC 1.3.1. Profil Socio-Demografic la nivel regional și județean Regiunea Nord-Est se întinde pe 36.849,83 kmp, reprezentând 14,3% din teritoriul național și este bine relaționată teritorial, realizând conexiuni cu 3 din cele 8 regiuni de dezvoltare din România. Numărul populației rezidente în Regiunea Nord-Est la 1 ianuarie 2019 era de 3,2 milioane de locuitori, regiunea noastră plasându-se pe prima pozitie în rândul celor 8 regiuni de dezvoltare ale României. Densitatea populației la nivel regional, de 87 locuitori/kmp, este cu 5,4 puncte peste media națională. La nivel județean, cea mai scăzută valoare a densității populației se înregistrează în Vaslui, iar cea mai ridicată în Iași. Tabelul nr. 2. Informații socio-demografice la nivelul Regiunii Nord-Est Resurse Populația Informații Populația Densitate de muncă ocupată socio- Supra- Număr Număr Număr rezidentă populație (mii per- (mii perdemogra- fața (ha) municipii orașe comune (01.01.2019) (lSoc/kmp) soane) soane) fice 2019 2019 România 23839071 19414458 81,4 103 216 2862 12198,3 8492,6 Regiunea 3684983 3198564 86,8 17 29 506 1954,7 1143,9 Nord-Est Bacau 662052 585146 88,4 3 5 85 354,6 202,2 12

Pagina 13

S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27 Botosani 498569 379622 76,1 2 5 71 229,6 133,7 Iasi 547558 793559 144,9 2 3 93 513,6 289,3 Neamt 589614 441811 74,9 2 3 78 260,5 174,6 Suceava 855350 624563 73,0 5 11 98 378 220,6 Vaslui 531840 373863 70,3 3 2 81 218,4 123,5 Rețeaua de localități din Regiunea Nord-Est este formată din 29 de orașe (dintre care 17 au statut de municipiu) și 506 comune. Cel mai mare oraș al regiunii, Iași, depășește 300.000 de locuitori, 5 orașe au între 100.000 și 200.000 de locuitori (Bacau, Botosani, Piatra Neamt, Suceava, și Vaslui), 2 orașe au între 50.000 și 100.000 de locuitori (Onești și Roman), 5 orașe au populația cuprinsă între 20.000 și 50.000 locuitori, restul orașelor având o populație sub 20.000 de locuitori (16 orașe). Informatii demografice Regiunea Nord Est 124 221 175 Populația ocupată (mii pers) 289 134 202 1.144 218 378 261 Resurse de muncă (mii pers) 514 230 355 1.955 81 98 78 Număr comune 93 71 85 506 2 11 3 Număr orașe 3 5 5 29 3 5 2 Număr municipii 2 2 3 17 70 73 75 Densitate populație (loc/kmp) 145 76 88 87 374 625 Populația rezidentă mii loc. 442 794 (01.01.2019) 380 585 3.199 532 855 590 Suprafața mii (ha) 548 499 662 3.685 Vaslui Suceava Neamt Iasi Botosani Bacau Nord-Est Figura nr. 2. Informatii demografice la nivel de județ in Regiunea Nord Est 13

Pagina 14

S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27 1.3.2. Evoluția demografică a comunei Ceplenița Populația comunei Ceplenița a înregistrat o scădere continuă încă din anul 1992 și până în anul 2011 conform recensămintelor efectuate. În anul 2002 populația comunei Ceplenița a scăzut cu 118 persoane (-2,41%) față de anul 1992 iar în anul 2011 cu 269 de persoane (-5,62%) comparativ cu 2002. Tabelul nr. 3. Situația populației stabile la recensămintele din 1992, 2002 și 2011 Populația stabilă la re- RPL RPL 2002 față de 1992 RPL 2011 față de 2002 censăminte 1992 2002 2011 +/- % +/- % CEPLENIȚA 4899 4781 -118 -2,41% 4512 -269 -5,62% EVOLUȚIA POPULAȚIEI STABILE LA ULTIMELE 3 RECENSĂMINTE Ceplenita Jud Iasi 843.932 865.229 823.010 4.899 4.781 4.512 RPL 1992 RPL 2002 RPL 2011 Figura nr. 3. Evoluția populației stabile la ultimele 3 recensăminte Depopularea reprezintă în continuare o problemă a unității administrativ teritoriale. Trendul descendent înregistrat la recensăminte se păstrează și în ultimii ani în ceea ce privește numărul total al populației stabile după domiciliu la data de 1 ianuarie. Populația după domiciliu la data de 1 ianuarie a anului de referință reprezintă numărul persoanelor cu cetățenie română și domiciliu pe teritoriul României, delimitat după criterii administrativ- teritoriale. Domiciliul persoanei este adresa la care aceasta declară că are locuința principală, trecută în actul de identitate (CI), așa cum este luată în evidența organelor administrative ale statului. Evoluția demografică În ultimii ani, la nivelul comunei Ceplenița fenomenele demografice au înregistrat o evoluție defavorabilă. Din punct de vedere a mișcării naturale a populației (născuții-vii și decedați) se observă că sporul natural (diferența dintre numărul de născuți-vii și numărul persoanelor decedate) a avut valori negative. Astfel, acest indicator a fost în anul 2015 de -6 iar în anul 2019 de -41. 14

Pagina 15

S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27 Tabelul nr. 4. Evoluția sporului natural și migrator în perioada 2015-2019 Sosiți Plecați Anul Decedați Născuți- vii Spor natural Spor migrator (inclusiv migrație externă) 2015 50 56 -6 - - - 2016 45 63 - 18 2 3 -1 2017 46 62 -20 2 1 1 2018 33 70 - 37 1 - 1 2019 35 76 - 41 3 2 1 Sporul natural a scăzut în perioada 2015-2019. Acest fenomen este explicat prin faptul că numărul de nașteri a scăzut, iar numărul de decese a crescut. Acest spor negativ indică și accentuarea fenomenului de îmbătrânire a populației. În ceea ce privește mișcarea migratorie a populației, pe orizontul de timp analizat, aceasta a înregistrat valori pozitive ale sporului migrator. În anul 2016 sporul migrator, determinat ca diferența dintre persoanele sosite în localitate și cele plecate, a fost de -1, iar în anul 2019 de +1. Structura populației pe grupe de vârstă și sexe (după domiciliu conform datelor statistice la 1 ianuarie 2020). La începutul anului 2020 se înregistra un număr de 2008 persoane de sex feminin și 2221 persoane de sex masculin. Observăm așadar, faptul că la nivelul comunei Ceplenița, persoanele de sex masculin sunt predominante, reprezentând 52,52% din totalul populației, iar persoanele de sex masculin 47,48%. Structura populației pe grupe majore de vârstă, evidențiază că la nivelul comunei Ceplenița persoanele cu vârsta 40-44 ani dețin ponderea cea mai mare din totalul populației, respectiv 8,06% iar persoanele cu vârsta de 85 ani și peste detine ponderea cea mai scăzută de 2, 27% din totalul populatie. Indicele de feminitate, calculat ca număr de femei la 100 bărbați, este de 90,4 persoane de sex feminin la 100 persoane de sex masculin. Tabelul nr. 5. Populația după domiciliu la 1 ianuarie 2020 pe grupe de vârstă și sexe Populația după domiciliu la 1 ianuarie 2020 pe grupe de vârstă și sexe Grupe de vârstă Masculin Feminin Total 0-4 ani 99 99 198 5-9 ani 109 108 217 10-14 ani 140 131 271 15-19 ani 168 125 293 20-24 ani 170 144 314 25-29 ani 147 129 276 30-34 ani 182 155 337 35-39 ani 159 124 283 40-44 ani 200 153 353 45-49 ani 186 155 341 50-54 ani 173 123 296 55-59 ani 117 71 188 60-64 ani 109 101 210 65-69 ani 88 112 200 15

Pagina 16

S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27 70-74 ani 62 90 152 75-79 ani 44 55 99 80-84 ani 24 81 105 85 și peste ani 44 52 96 Total 2221 2008 4229 Piramida vârstelor rezultă din combinarea a două histograme, fiecare reprezentând efectivul populației de sex feminin, respectiv masculin pe grupe de vârstă, conform datelor privind numărul populației după domiciliu la 1 ianuarie 2020. Piramida Varstelor 96 85 și peste ani 52 44 105 80-84 ani 81 24 99 75-79 ani 55 44 152 70-74 ani 90 62 200 65-69 ani 112 88 210 60-64 ani 101 109 188 55-59 ani 71 117 296 50-54 ani 123 173 341 45-49 ani 155 186 353 40-44 ani 153 200 283 35-39 ani 124 159 337 30-34 ani 155 182 276 25-29 ani 129 147 314 20-24 ani 144 170 293 15-19 ani 125 168 271 10-14 ani 131 140 217 5-9 ani 108 109 198 0-4 ani 99 99 0 50 100 150 200 250 300 350 400 Total Feminin Masculin Figura nr. 4 Piramida vârstelor 16

Pagina 17

S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27 1.3.3. Componența etnică și confesională a comunei Ceplenița Componenta etnică În comuna Ceplenița, la recensământul din anul 2011, din numărul total de 3966 de persoane ce formează populația stabilă, 3838 de persoane s-au declarat de etnie română. Pentru un număr de 128 de persoane aceasta caracteristică este indisponibilă din cauza faptului că datele pentru aceste persoane au fost colectate din surse administrative. Tabelul nr. 6. Populația după etnie la nivelul comunei Ceplenița la recensământul din anul 2011 Populația după etnie RPL 2011 Ceplenița români 3838 Date indisponibile 128 Structura populatiei dupa etnie 128 3838 Români Date indisponibile Figura nr. 5 Structura populației stabile după etnie la nivelul comunei Ceplenița În cadrul localităților componente ale comunei Ceplenița, populația de etnie română este majoritară. Componența confesională Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (99,47%), romano-catolici 0,19%, adventiști de ziua a șaptea 0,06%, creștini după Evanghelie 0,08% si creștini de rit vechi, 0,17%.3 1.3.4. Comunități sărace, izolate/ marginalizate Guvernul României și Banca Mondială în studiul „Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate și al Dezvoltării Umane Locale din România“ au consemnat ca indiferent de metoda de cercetare, principalele criterii pentru identificarea și examinarea săaărciei sunt: ❖ capitalul uman (de regulă educația, sănătatea și numărul de membri sau de copii ai familiei); ❖ ocuparea forței de muncă (de regulă raportat la numărul de șomeri, munca la negru, munca în 17

Pagina 18

S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27 agricultura de subzistență); ❖ condițiile de locuire (mai ales referitor la nesiguranța locativă, calitatea locuințelor și racordarea la rețelele de utilități publice. Ca atare, Atlasul de față folosește termenul "zone rurale marginalizate" care, prin definiție, sunt zone compacte intravilane (sectoare de recensământ) în care locuiesc persoane cu un capital uman disproporțional de scăzut, cu puține locuri de muncă declarate și cu condiții improprii de locuit, comparativ cu locuitorii din alte zone rurale. Distribuția zonelor marginalizate și dezavantajate În total, în comunele din România, 2.244 de sectoare de recensământ au îndeplinit criteriile pentru a fi considerate drept zone rurale marginalizate, iar în acestea locuiesc peste 564.000 de oameni. Aceste zone rurale sunt sectoare de recensământ în care cea mai mare parte a populației a absolvit cel mult gimnaziul, își câștigă existența în sectorul informal (mai ales din agricultură) și locuiește în condiții precare chiar și după standardele de obicei scăzute aplicate zonelor rurale, care în general nu dispun de foarte multă infrastructură de bază sau de utilități (cu alte cuvinte, oamenii trăiesc în locuințe supraaglomerate și/sau nu au acces la apă curentă sau la curent electric). Problemele locuitorilor din zonele de tip mahala cu case/ locuințe improvizate: ❖ condiții proaste de locuire/ condiții de locuire mizerabile ❖ lipsa sau accesul redus la infrastructură ❖ lipsa sau venituri reduse ❖ poziții marginale și vulnerabile pe piața muncii ❖ educație formală scăzută sau deloc în rândul adulților ❖ rate ridicate ale abandonului școlar în rândul copiilor (în special în cazul fetelor)6 Comuna Ceplenița se regăsește in lista localităților rurale (unități SIRNIF) cu zone marginalizate, din județul Iași, cu satul Buhalnița, din care fac parte între 170-256 de persoane rome care trăiesc în zone marginalizate. 18

Pagina 19

S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27 Figura nr. 6. Lista localitatilor rurale cu zone marginalizate din comuna Ceplenita 1.4. INFRASTRUCTURA TEHNICO-EDILITARĂ 1.4.1. Infrastructura rutieră Comuna Ceplenita beneficiaza de o infrastructura favorabila, superioara majoritatii localitatilor judetului Iasi. Mijlocul teritoriului comunei este traversat de D.N. 28 care urmeaza ruta Iasi – Tg. Frumos – Hirlau – Botosani, cu legaturi directe din Tg.Frumos spre Roman si Pascani. Tabelul nr. 7. Rețeaua de drumuri care asigură relația cu teritoriul învecinat Rețeaua de drumuri care asigură relația cu teritoriul învecinat DN28B/E58 Târgu Frumos- Hârlău- Botoșani 2) DJ281 Podu Iloaiei (DN 28 )- Erbiceni- Belcești- Ceplenița- Scobinți DJ281D Ceplenița-Coarnele Caprei-Gropnița (DJ 282) Conform studiului A.G.E.R. efectuat în anul 1997 rețeaua rutieră a comunei era formată din drumuri naționale, județene și comunale în lungime totală de 25,3 km, în diferite stări tehnice. Gradul de vascularizare rutieră era de 0,56 km drumuri naționale, județene și comunale la 100 ha suprafață totală, cu 46,5% mai ridicat decât media pe județ. Comuna este tangentă la drumul național DN 28B și este deservită de halta CFR Ceplenița. În perioada 2014-2020 au fost desfasurate următoarele lucrari de reabilitare/modernizare a infrastructurii rutiere din comuna: 2014 – Refacere DC Buhalnita, 1,95 km Refacere 1 podet in Satul Buhalnita, pe DS 513 19

Pagina 20

S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27 Refacere 1 pod in satul Poiana Marului Refacere DC Sat Zlodica, 1,20 km Refacere DC Poiana Marului pe DS 487 2016 – Lucrari de profilare si împietruire a drumurilor, dupa cum urmeaza: Buhalnita: o Batincu Dumitru- Velnic Gheorghe- 350 m; o Trifan- Ozoreanu D- 150m; o Ulmanu- Chelciuc- 500 m; o Velnic Gheorghe- Grigoraș Vasile- 400 m; o Drum principal - DN-Buhalnița-Poiana Mărului- 2000 m Ceplenița: o Tigaeriu Chirilă- Păuleț Costică- 300 m; o Petrihan- Bîgu- 400 m; o Chiriac Vasile- Ursache Gheorghe- 200 m; - Poiana Mărului o Intersecție Asaftei Mircea - pod Doncilă- 2500 m; Zlodica- drum principal DN-Centru- spre Buhalnița- total 2000 m; S-au construit următoarele podețe în următoarele puncte: Cărăbuș Florin (Buhalnița); Florișteanu Ioan (Poiana-Mărului); Lungu Fănica (Poiana-Mărului); Eșanu Cristi (Poiana-Mărului); Primărie – Ciobanu Vasile (Ceplenița) . - refacere poduri și podețe: - pod Ilași-Humulescu – Ceplenița; - pod Anton- Buhalnița; - pod Timoftioaia Constantin; - pod școală- Poiana Mărului; - pod școală Buhalnița; - pod Cazacu Maria- Poiana Mărului. Au fost profilate drumurile principale și secundare in lungime de 10 km cu autogrederul. S-a finalizat execuția podețului din punctul Munteni- Poiana Mărului. 2017 – ”Modernizare drumuri de interes local in Comuna Ceplenita, judetul Iasi”, s-au asfaltat 1250 m in Ceplenita si Zlodica. 2018 – S-a finalizat proiectul ”Refacere podet in satul Poiana Marului, com Ceplenita, jud Iasi, pe DS 550, peste paraul Buhalnicioara, in punctul Munteni”, finanat de la bugetul local. S-a finalizat proiectul ”Refacere pod in satul Poiana Marului, comuna Ceplenita, judetul Iasi, pe DS 402, peste paraul Buhalnita, in punctul Doncila”, finantat de la guvern pentru calamitati. 2019- S-a finalizat proiectul ”Modernizare drumuri de interes local in Comuna Ceplenita, judetul Iasi” finantat prin AFIR. 1.4.2. Infrastructura de transport și comunicații Transport feroviar Transportul feroviar este asigurat prin intermediul Caii ferate Iași - Podu Iloaiei – Hârlău, ruta operată de către Regio Călători cu o frecventa de 6 ori pe zi, prin intermediul trenurilor de tip Regio. 20

Pagina 21

S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27 Transport public Transportul public de persoane interjudețean. Transportul public de persoane interjudețean din Ceplenița către Iasi, respectiv Hârlău este asigurat de doi operatori economici: S.C. Auto Balmir S.R.L., respectiv S.C. Transatin S.R.L., cu mașinile din dotare - autocare, autobuze, microbuze. Cursele operate cu frecventa zilnica de catre cei doi operatori sunt: ❖ Iasi-Coarnele Caprei-Hârlău, 2 curse ❖ Hârlău- Tg. Frumos-Iasi, 19 curse ❖ Hârlău- Buhalnița-Cotnari, 2 curse ❖ Poiana Mărului-Buhalnița-Hârlău, 1 cursa La nivelul rețelei de transport public se întâlnesc atât stații amenajate cu adăposturi pentru călători, cât și stații reprezentate numai prin sisteme de semnalizare verticală, fără să existe informații cu privire la traseele care utilizează stația respectivă sau la programul de circulație. Sistemul de transport public județean este gestionat de Consiliul Județean Iași, prin operatori privați, pe 156 de trasee. Telecomunicații Comuna este conectata la servicii de telecomunicații, precum: ❖ rețele de telefonie fixă și mobilă prin operatori economici precum (Telekom și ❖ RCS&RDS, Vodafone, Orange ș.a.), rețea de televiziune prin cablu (Dolce, RCS&RDS) ❖ conexiune la internet (Telekom și RCS&RDS) 1.4.3. Alimentarea cu apă Comuna Ceplenița are în funcțiune un sistem centralizat de alimentare cu apă, dispus pe teritoriul satelor Ceplenița, Buhalnița si Poiana Mărului, după cum urmează: ❖ sistem de apă ce alimentează Satul Ceplenița din racord de conductă de azbociment Dn 250 Hîrlău-Cotnari, rețeaua de distribuție având o lungime de 9050 m; Această rețea nu asigură necesarul de apă pentru toți locuitorii satului, o parte dintre aceștia folosind fântânile săpate în regie proprie care captează apa din straturile acvifere, care oferă cantități limitate de apă, mai cu seamă în perioadele secetoase ale anului. ❖ Sistem de alimentare cu apă Buhalnița și Poiana-Mărului, din racord de conductă de azbociment Dn 250 Hîrlău-Cotnari și captare drenuri, cu o lungime de 10104 m. In ceea ce privește asigurarea apei potabile pentru locuitorii din satul Zlodica, aceasta se realizează din straturile acvifere, prin intermediul fântânilor săpate de tip rural, care oferă cantități limitate de apă, mai cu seamă în perioadele secetoase ale anului, neputând să satisfacă astfel necesarul de apă. Tabelul nr. 8. Cantitatea de apă distribuita locuitorilor din comuna Ceplenița Cantiatea de apa potabilă distribuită consumatorilor în perioada 2015-2019 Cantitatea de apă potabilă distribuită Anul Anul Anul Anul Anul consumatorilor - mii mc - 2015 2016 2017 2018 2019 Total 36 36 31 32 33 21

Pagina 22

S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27 CANTITATEA DE APĂ POTABILĂ DISTRIBUITĂ CONSUMATORILOR (MII MC) 2015 2016 2017 2018 2019 36 36 33 32 31 Figura nr. 7. Cantitatea de apă potabilă consumată în perioada 2015-2019 1.4.4. Rețeaua de canalizare Satele Buhalnița și Poiana-Mărului beneficiază de sistem centralizat de canalizare stradală a apelor uzate (cu o lungime de 12,5 km) și o stație de epurare amplasată la intrare în Satul Buhalnița. Colectarea, evacuarea apelor uzate menajere de la locuințele individuale din Satele Ceplenița și Zlodica, se realizează local la haznale de tip rural (uscat, nevidanjabilă sau prin descărcare prin incinta proprietarilor) care afectează bacteriologic calitatea pânzei freatice. De la Școlile generale din Ceplenița și Zlodica, Consiliul Local Ceplenița, Poliție, apele uzate sunt colectate în fose septice vidanjabile. Apele meteorice, din Satele Ceplenița și Zlodica, de pe acoperișurile caselor nu sunt canalizate, colectarea și scurgerea lor realizându-se la „zi”. Apele pluviale de pe suprafețele sistematizate nu beneficiază de un sistem centralizat de colectarea apelor pluviale, scurgerea realizându-se la nivelul străzilor, dar majoritatea drumurilor neavând practicate șanțuri colectoare adiacente, iar cele existente nu sunt întreținute și sunt într-o stare necorespunzătoare. 1.4.5. Alimentarea cu gaze naturale La ora actuala in comuna Ceplenita nu exista o retea de alimentare cu gaze naturale. Se are in vedere executia unei retele de 40,413 km din polietilena PE 100 si realizarea unui racord de inalta presiune la conducta DN 400 Târgu-Frumos – Hârlău, si a unei Statii de Reglare si Masurare a Presiunii, pentru asigurarea debitului necesar pentru bransare a 841 de gospodarii. Investitia este in faza de contractare si urmeaza a fi finanțată prin intermediul Programului Operațional Infrastructură Mare 2014-2020, Axa Prioritară 8 Sisteme inteligente și sustenabile de transport al energiei electrice și gazelor naturale. 22

Pagina 23

S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27 1.4.6. Alimentarea cu energie electrică Comuna Ceplenița este alimentată cu energie electrică de la rețele de distribuție de joasă tensiune (0,4 KV), prin intermediul rețelelor de 20KV care traversează teritoriul comunei și prin posturi de transformare aeriene. Teritoriul comunei este străbătut de mai multe linii electrice aeriene, astfel: ❖ Linii electrice aeriene de medie tensiune: LEA 20KV Ceplenița; LEA 20KV Buhalnița; LEA 20KV Poiana Mărului; LEA 20KV Zlodica. Din rețeaua de distribuție de 20 KV sunt alimentate un număr de 8 posturi de transformare de 20/0,4KV. Posturile de transformare sunt în general de tip aerian și se alimentează radial din rețeaua de medie tensiune. Posturile transformatorilor variază între 40 KVA și 160 KVA. Pozarea LEA de medie tensiune se realizează pe stâlpi din beton tip ELECTRICA. Rețeaua locală de distribuție de joasă tensiune (LEA 0,4KV) este de tip aerian alimentată din posturile de transformare aeriene racordate la rețeaua de distribuție de medie tensiune. Rețeaua electrică de joasă tensiune (LEA 0,4KV) de tip aerian este pozată pe stâlpi din beton tip ELECTRICA, dar se mai întălnesc zone unde rețeaua electrică este pozată pe stâlpi din lemn. Starea tehnică a rețelei de alimentare cu energie electrică este satisfăcătoare. Din rețeaua de distribuție de 20KV sunt alimentate un număr de 8 de posturi de transformare, repartizate asfel: ❖ Ceplenița – 2 posturi de transformare aeriene; ❖ Buhalnița – 4 posturi de transformare aeriene; ❖ Poiana Mărului – 1 post de transformare aerian; ❖ Zlodica – 1 post de transformare aerian. 1.4.7. Alimentarea cu energie termica La ora actuala incalzirea locuintelor individuale din satele comunei Ceplenița este asigurată prin: sobe cu combustibil solid-lemn, combustibil lichid-motorină; Diferite aparate electrocasnice de încălzit alimentate cu energie electrică, parțial cu centrale termice individuale, pe bază de combustibil solid – lemn și combustibil lichidmotorină. 1.4.8. Gospodărirea comunală Colectarea gunoiului se face printr-un contract de delegare a gestiunii serviciului public de salubrizare din Orașul Hîrlău încheiat cu societatea Girexim Universal S.A. Populatia colecteaza gunoiul menajer in pubele de plastic de 120 de litri repartizate pentru fiecare gospodarie, iar colectarea deseurilor de tip plastic, carton, sticla se realizeaza prin intermediul containerelor special destinate, amplasate in cadrul a 16 platforme betonate împrejmuite, distribuite pe teritoriul comunei după cum urmează : Ceplenița – 4 platforme, Buhalnița – 5 platforme, Poiana Mărului – 4 platforme si Zlodica – 2 platforme. O problemă majoră o reprezintă cimitirele: în satele Buhalnița, Poiana Mărului și Ceplenița acesta se află amplasat între gospodării, ceea ce reprezintă o problemă necesară a fi remediată prin izolarea acestor cimitire de zonele de locuit. Disfuncționalități Nu există puncte de sortare, colectare, valorificare și rampe de descărcare și transport a gunoiului. 23

Pagina 24

S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27 1.5. PROFILUL ECONOMIC AL COMUNEI 1.5.1. Profilul economic la nivelul Regiunii Nord-Est/județului Iasi Resursele de muncă la nivelul Regiunii Nord-Est totalizează la finele anului 2019 aproximativ 1,99 milioane persoane. Orașul Iași înregistrează cea mai numeroasă resursă de muncă (514,9 mii persoane, reprezentând 53,24% din populația județului). Tabelul nr. 9. Resursele de muncă în județele Regiunii Nord-Est Ani Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018 Anul 2019 Macroregiuni, regiuni de Sexe UM: Mii persoane dezvoltare si judete Mii Mii Mii Mii Mii persoane persoane persoane persoane persoane Total Regiunea NORD-EST 1995,3 2010,3 1993,7 1965,5 1954,7 - Bacau 366,9 368,2 363,7 356,9 354,6 - Botosani 235,1 236,8 233,8 230,2 229,6 - Iasi 514,9 520 518,6 516,1 513,6 - Neamt 269,4 270,9 267,8 262,1 260,5 - Suceava 381,1 385,2 383,9 379,9 378 - Vaslui 227,9 229,2 225,9 220,3 218,4 Numărul populației ocupate la nivel regional, în anul 2019, se ridica la 1149,4 mii persoane.Cea mai mare parte din populația ocupată (35,13%) activa în agricultură, urmat de industrie(18,00%) și comerț (13,38%). Tabelul nr. 10. Populația ocupată în județele Regiunii Nord-Est Ani Macroregiuni, Anul Anul Anul Anul Anul CAEN Rev.2 (activitati ale regiuni de 2015 2016 2017 2018 2019 economiei nationale) dezvoltare si UM: Mii persoane judete Mii Mii Mii Mii Mii persoane persoane persoane persoane persoane TOTAL 1149,4 1116,1 1124,1 1134,8 1143,9 A AGRICULTURA, SILVICULTURA SI PESCUIT 403,8 346,1 348,4 352,6 349,8 INDUSTRIE 207 219,4 219,7 219,7 214,7 B INDUSTRIA EXTRACTIVA 4,2 4 3,7 4 3,7 C INDUSTRIA PRELUCRATOARE 183,2 194,4 194,9 194,4 189,5 D PRODUCTIA SI FURNIZAREA Regiunea DE ENERGIE ELECTRICA SI NORD-EST TERMICA, GAZE, APA CALDA SI AER CONDITIONAT 3,6 4,7 4,8 4,9 5,2 E DISTRIBUTIA APEI; SALUBRITATE, GESTIONAREA DESEURILOR, ACTIVITATI DE DECONTAMINARE 16 16,3 16,3 16,4 16,3 F CONSTRUCTII 77,7 82,1 84,3 84,8 89,4 24

Pagina 25

S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27 G COMERT CU RIDICATA SI CU AMANUNTUL; REPARAREA AUTOVEHICULELOR SI MOTOCICLETELOR 153,8 152,3 151,6 150,6 157,4 H TRANSPORT SI DEPOZITARE 45,4 47,6 49,1 50,6 52,3 I HOTELURI SI RESTAURANTE 18,7 21,3 23,1 24,4 25,2 J INFORMATII SI COMUNICATII 14,4 15,8 16,8 17,9 20 K INTERMEDIERI FINANCIARE SI ASIGURARI 8,2 7,8 7,6 7,6 7,1 L TRANZACTII IMOBILIARE 3,8 3,9 3,3 3,1 3,2 M ACTIVITATI PROFESIONALE, STIINTIFICE SI TEHNICE 14 15,7 15,6 16,8 16,5 N ACTIVITATI DE SERVICII ADMINISTRATIVE SI ACTIVITATI DE SERVICII SUPORT 25,5 23,8 24,9 25,5 24,5 O ADMINISTRATIE PUBLICA SI APARARE; ASIGURARI SOCIALE DIN SISTEMUL PUBLIC 25,8 25,8 26,3 26,9 27,2 P INVATAMANT 64,1 64,5 63,7 63,3 64,1 Q SANATATE SI ASISTENTA SOCIALA 60,5 62,5 64,1 65,9 67,4 R ACTIVITATI DE SPECTACOLE, CULTURALE SI RECREATIVE 8,3 7,1 7,3 7,3 7,7 S ALTE ACTIVITATI DE SERVICII 18,4 20,4 18,3 17,8 17,4 Numărul mediu de salariați în anul 2019 la nivelul Regiunii Nord-Est a ajuns la 583.064 persoane, cei mai mulți salariați înregistrându-se în județul Iași (169.360 persoane), iar cei mai puțini în județul Vaslui (54220 persoane). Cei mai mulți salariați lucrează în industrie (141.736), iar cei mai puțini in domeniul imobiliarelor (2967). Tabelul nr. 11. Numarul mediu de salariati în județele Regiunii Nord-Est Ani CAEN Rev.2 (activitati ale economiei Macroregiuni, regiuni de dezvoltare si Anul 2019 nationale) judete UM: Numar persoane Regiunea NORD-EST 583064 Bacau 111653 Botosani 55538 TOTAL Iasi 169360 Neamt 85828 Suceava 106465 Vaslui 54220 25

Pagina 26

S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27 Numarul mediu de salariati în județele Regiunii Nord-Est 106465 54220 85828 583064 169360 111653 55538 Regiunea nord-est Bacau Botosani Iasi Neamt Suceava Vaslui Figura nr. 8. Numarul mediu de salariati în județele Regiunii Nord-Est Tabelul nr. 12. Numarul mediu al salariatilor pe activitati ale economiei nationale in Regiunea Nord-Est Ani Anul 2019 CAEN Rev.2 (activitati ale economiei nationale) UM: Numar persoane TOTAL 583064 A AGRICULTURA, SILVICULTURA SI PESCUIT 19122 INDUSTRIE 141736 D PRODUCTIA SI FURNIZAREA DE ENERGIE ELECTRICA SI TERMICA, GAZE, APA CALDA SI AER CONDITIONAT 4953 E DISTRIBUTIA APEI; SALUBRITATE, GESTIONAREA DESEURILOR, ACTIVITATI DE DECONTAMINARE 13271 F CONSTRUCTII 48178 G COMERT CU RIDICATA SI CU AMANUNTUL; REPARAREA AUTOVEHICULELOR SI MOTOCICLETELOR 104192 H TRANSPORT SI DEPOZITARE 24885 I HOTELURI SI RESTAURANTE 19346 J INFORMATII SI COMUNICATII 16959 K INTERMEDIERI FINANCIARE SI ASIGURARI 6256 L TRANZACTII IMOBILIARE 2967 M ACTIVITATI PROFESIONALE, STIINTIFICE SI TEHNICE 13209 N ACTIVITATI DE SERVICII ADMINISTRATIVE SI ACTIVITATI DE SERVICII SUPORT 22536 O ADMINISTRATIE PUBLICA SI APARARE; ASIGURARI SOCIALE DIN SISTEMUL PUBLIC 26408 P INVATAMANT 61073 Q SANATATE SI ASISTENTA SOCIALA 62104 R ACTIVITATI DE SPECTACOLE, CULTURALE SI RECREATIVE 6933 S ALTE ACTIVITATI DE SERVICII 7160 26

Pagina 27

S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27 Din tabelul de mai jos se observă că 28,39% din societățile comerciale active în anul 2019 își desfășoară activitatea în comerț, 12,50% în domeniul activitatilor profesionale, stiintifice si tehnice, 10,93% în constructii, 8,54% în industria prelucratoare, 7,64% în transport si depozitare iar domeniul de activitate cu cele mai puține societăți înregistrate în anul 2019 este cel al industriei extractive. Tabelul nr. 13. Numărul unităților locale active la nivelul județului Iasi Ani Macroregiuni, Anul regiuni de CAEN Rev.2 (activitati ale economiei nationale - sectiuni) 2019 dezvoltare si UM: judete Numar Total 18826 A Agricultura, silvicultura si pescuit 447 B Industria extractiva 13 C Industria prelucratoare 1607 D Productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat 15 E Distributia apei; salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de decontaminare 62 F Constructii 2057 G Comert cu ridicata si cu amanuntul; repararea autovehiculelor si motocicletelor 5345 H Transport si depozitare Iasi 1438 I Hoteluri si restaurante 720 J Informatii si comunicatii 1115 K Intermedieri financiare si asigurari 232 L Tranzactii imobiliare 694 M Activitati profesionale, stiintifice si tehnice 2354 N Activitati de servicii administrative si activitati de servicii suport 727 P Invatamant 253 Q Sanatate si asistenta sociala 779 R Activitati de spectacole, culturale si recreative 345 S Alte activitati de servicii 623 Din totalul unităților active în anul 2019 la nivelul județului Iași, 88,62% au între 0-9 salariați, 9,55% au între 10-49 de salariați, 1,56% au între 50-249 de salariați iar 0,26% au peste 250 de salariați. Tabelul nr. 14. Numărul unităților locale active în intervalul 2015-2019 Anul Anul Anul Anul Anul Județ 2015 2016 2017 2018 2019 Total Iasi 15589 16283 17635 18757 19380 0-9 persoane Iasi 13585 14289 15519 16597 17176 10-49 persoane Iasi 1708 1668 1783 1809 1851 50-249 persoane Iasi 243 270 277 296 302 250 persoane si peste Iasi 53 56 56 55 51 27

Pagina 28

S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27 În anul 2019, la nivelul județului Iași numărul mediu al salariaților a fost de 169.360 persoane, in timp ce la nivelul comunei Ceplenița, a fost de 147. Numărul mediu al salariaților a crescut în perioada 2015-2019 cu un ritm mediu anual de 5.758 de persoane. Tabelul nr. 15. Numarul mediu al salariatilor din judetul Iasi si comuna Ceplenita Numarul mediu al salariatilor pe judete si localitati Ani Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018 Anul 2019 Judete Localitati UM: Numar persoane Numar Numar Numar Numar Numar persoane persoane persoane persoane persoane Iasi TOTAL 140571 150336 158837 164676 169360 - CEPLENITA 189 206 153 156 147 180000 164676 169360 158837 150336 160000 140571 140000 120000 100000 80000 60000 40000 20000 189 206 153 156 147 0 2015 2016 2017 2018 2019 Numar salariati Jud Iasi Numar salariati Com Ceplenita Figura nr. 9 Numarul mediu al salariatilor din judetul Iasi si comuna Ceplenita Numărul persoanelor înregistrate ca șomeri la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, s-a redus în perioada 2016-2019 la nivel de județ cu un ritm mediu anual de 1.267 persoane. În anul 2019 față de anul 2015 numărul șomerilor s-a redus cu 38,68%. In anul 2020, din cauza inrautatirii climatului economic ca urmare a pandemiei de COVID-19, numarul somerilor a crescut la 9356, cu 1321 mai mult fata de anul 2019. Tabelul nr. 16. Numărul șomerilor înregistrați la nivel de județ Șomeri înregistrați la nivel de județ Județ Sexe Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018 Anul 2019 Anul 2020 Total 13104 11960 8982 8035 9356 Masculin 7934 6998 5079 4403 5009 Iași Feminin 5170 4962 3903 3632 4347 Putem remarca deasemenea că numărul șomerilor este mai ridicat in randul persoanelor de sex masculin. 28

Pagina 29

S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27 1.5.2. Profilul economic al comunei Ceplenița Relațiile economice ale comunei Ceplenița cu zona înconjurătoare, și în special cu orașul Hârlau, constituie suportul material al dezvoltării mediului rural. Majoritatea materiilor prime, atât cât și pentru construcții, sunt procurate din orașul Hârlau. Astfel, prin asigurarea cu produse agroalimentare piața urbană se obțin o parte a veniturilor necesare dezvoltării comunei și traiului zilnic al populației În conturarea zonei de influență, relațiile economice au devenit fundamentale, realizând legătura materială dintre spațiul rural și cel urban. Ele se caracterizează printr-o complexitate tot mai accentuată și printr-o stabilitate ce depășește cu mult relațiile demografice, social culturale, politicoadministrative. Această stabilitate rezultă din relațiile de complementaritate care există între potențialul economic al comunei și cel al zonei înconjurătoare. Principalele tipuri de relații economice care se realizează între comuna și teritoriu sunt cele existente între industria comunei și resursele naturale ale ariei adiacente, între consumul agroalimentar urban și agricultura spațiului rural. Industria municipiului Iași colectează resurse din zona înconjurătoare, pe baza cărora funcționează următoarele ramuri economice cum ar fi: industria medicamentelor, industria materialelor de construcții, industria alimentară și a băuturilor, industria pielăriei și încălțămintei, industria prelucrării lemnului, industria textilă și a confecțiilor din textile (în special cea bazată pe lână) sau industria ceramică. Economia comunei Ceplenița are un caracter predominant agricol. Până în anul 1989 volumul activității economice se realiza în proporție de 33,8 % în agricultură, 3,2 % în industrie iar restul de 63 % în sfera circulației și a serviciilor. Volumul activității economice după anul 1990 a scăzut, crescând ponderea producției agricole. 1.6. INFRASTRUCTURA EDUCAȚIONALĂ 1.6.1. Infrastructura educațională ➢ Învățământul a. Învățământul preșcolar - se desfășoară în cele doua grădinițe; b. Învățământul general primar și gimnazial - se desfășoară prin intermediul a trei școli Tabelul nr. 17. Evoluția populației școlare Ani Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018 Anul 2019 Niveluri de educatie UM: Numar persoane Numar Numar Numar Numar Numar persoane persoane persoane persoane persoane Total populatie scolara 578 545 518 483 443 Copii inscrisi in gradinite 114 102 100 86 91 Elevi inscrisi in invatamantul preuniversitar 464 443 418 397 352 Elevi inscrisi in invatamantul primar si gimnazial (inclusiv invatamantul special) 464 443 418 397 352 Elevi inscrisi in invatamantul primar (inclusiv invatamantul special) 234 222 220 213 196 29

Pagina 30

S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27 Elevi inscrisi in invatamantul gimnazial (inclusiv invatamantul special) 230 221 198 184 156 Elevi inscrisi in invatamantul primar si gimnazial 464 443 418 397 352 Elevi inscrisi in invatamantul primar 234 222 220 213 196 Elevi inscrisi in invatamantul gimnazial 230 221 198 184 156 Tabelul nr. 18 Evoluția personalului didactic Ani Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018 Anul 2019 Niveluri de educatie UM: Numar persoane Numar Numar Numar Numar Numar persoane persoane persoane persoane persoane Total personal didactic 45 46 46 41 37 Invatamant prescolar 7 6 6 6 6 Invatamant primar si gimnazial (inclusiv invatamantul special) 38 40 40 35 31 Invatamant primar (inclusiv invatamantul special) 14 13 14 16 14 Invatamant gimnazial (inclusiv invatamantul special) 24 27 26 19 17 Invatamant primar si gimnazial 38 40 40 35 31 Invatamant primar 14 13 14 16 14 Invatamant gimnazial 24 27 26 19 17 Tabelul nr. 19 Evolutia numarului de sali de clasa Ani Anul Anul Anul Anul Anul Niveluri de educatie Judete Localitati 2015 2016 2017 2018 2019 UM: Numar Numar Numar Numar Numar Numar Invatamant prescolar 7 6 6 6 6 Invatamant primar si gimnazial Iasi CEPLENITA (inclusiv invatamantul special) 30 29 28 28 28 Invatamant primar si gimnazial 30 29 28 28 28 1.7. CONDIȚII CLIMATICE ȘI DE MEDIU 1.7.1. Modul de colectare al deșeurilor menajere Colectarea gunoiului se face printr-un contract de delegare a gestiunii serviciului public de salubrizare din Orașul Hîrlău încheiat cu societatea EcoSalubris SA. Populatia colecteaza gunoiul menajer in pubele de plastic de 120 de litri repartizate pentru fiecare 30

Pagina 31

S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27 gospodarie, iar colectarea deseurilor de tip plastic, carton, sticla se realizeaza prin intermediul containerelor special destinate, amplasate in cadrul celor 16 platforme betonate împrejmuite, amplasate astfel pe teritoriul comunei: Ceplenița – 4 platforme; Buhalnița – 5 platforme; Poiana Mărului – 5 platforme; Zlodica – 2 platforme. 1.8. AGRICULTURA 1.8.1. Context județean Suprafața totală a județului Iași în anul 2014 era de 547.558 ha, din care 425.023 ha (77,62%) este în proprietate privată. Din suprafața totală, 381.256 (69,63%) o reprezintă terenurile agricole, iar 166.302 ha (30,37%) sunt terenuri neagricole. Terenul arabil reprezintă 67,17% din suprafața agricolă, pășunile 22,1% iar fânațele 5,89%. Viile si pepinierele viticole ocupa 3,06% din suprafata agricola, iar restul de 1,78% sunt ocupate de livezi si pepiniere pomicole. Tabelul nr. 20. Suprafața fondului funciar după modul de folosință la nivel de județ Ani Domeniu Proprietate Anul public privata Modul de folosinta pentru suprafata Judete Localitati 2014 agricola UM: Ha Hectare Total Iasi TOTAL 547558 122535 425023 Agricola Iasi TOTAL 381256 33390 347866 Arabila Iasi TOTAL 256098 5921 250177 Pasuni Iasi TOTAL 84231 25706 58525 Finete Iasi TOTAL 22465 911 21554 Vii si pepiniere viticole Iasi TOTAL 11679 427 11252 Livezi si pepiniere pomicole Iasi TOTAL 6783 425 6358 Terenuri neagricole total Iasi TOTAL 166302 89145 77157 Paduri si alta vegetatie forestiera Iasi TOTAL 97890 67381 30509 Ocupata cu ape, balti Iasi TOTAL 13106 8077 5029 Ocupata cu constructii Iasi TOTAL 19022 2694 16328 Cai de comunicatii si cai ferate Iasi TOTAL 10285 7881 2404 Terenuri degradate si neproductive Iasi TOTAL 25999 3112 22887 Ponderea cea mai importantă din totalul de 166.302 ha suprafață neagricolă este ocupată cu păduri și anume 97890 ha. Apele ocupă 13106 ha, construcțiile ocupă 19.022 ha, căile de comunicații sunt desfășurate pe o suprafață de 10285 ha, iar suprafața terenurilor neproductive este de 25999 ha. 31

Pagina 32

S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27 1.8.2. Context local Trei din cele patru localități ale comunei Ceplenița (Buhalnița, Poiana Mărului, Zlodica) sunt situate în partea stângă a Dn 28B cu un potențial economic superior deoarece fac parte din marele bazin pomicol care se întinde de la Cotnari până la Slobozia . În localitatea Ceplenița proprietățile solului sunt puternic influențate de aluviunile transportate de râul Bahlui, și astfel sunt favorizat culturile de grâu și porumb. Din punct de vedere a zonării producției agricole comuna se încadrează în zona a IV – a, zona Hârlău, favorabilă producției de struguri, carne, cereale și fructe. Fond funciar. După întindere comuna se află în grupa comunelor mici ale județului Iași, suprafața agricolă reprezentând 80,3 % din suprafața totală a comunei. Tabel nr. 21 Situația fondului funciar – Comuna Ceplenița Ani Modul de folosinta Anul Anul Anul Anul Anul Forme de pentru suprafata Localitati 2010 2011 2012 2013 2014 proprietate agricola UM: Ha Hectare Hectare Hectare Hectare Hectare Total 4462 4462 4462 4462 4640 Total Proprietate privata 3781 3781 3676 3607 3139 Total 3472 3470 3470 3470 3790 Agricola Proprietate privata 3233 3231 3231 3231 2992 Total 2191 2191 2191 2191 2152 Arabila Proprietate privata 1953 1953 1953 1953 2150 Total 879 879 879 879 925 Pasuni Proprietate privata 878 878 878 878 135 Total 177 175 175 175 251 Finete Proprietate privata 177 175 175 175 249 CEPLENITA Total 115 115 115 115 294 Vii si pepiniere Proprietate viticole privata 115 115 115 115 290 Total 110 110 110 110 168 Livezi si pepiniere Proprietate pomicole privata 110 110 110 110 168 Total 990 992 992 992 850 Terenuri neagricole Proprietate total privata 548 550 445 376 147 Total 287 287 287 287 283 Paduri si alta Proprietate vegetatie forestiera privata 102 102 2 2 2 Total 134 134 134 134 136 Ocupata cu ape, balti Proprietate privata 69 69 69 : : 32

Pagina 33

S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27 Total 197 199 199 199 96 Ocupata cu Proprietate constructii privata 87 89 87 87 87 Total 85 85 85 85 197 Cai de comunicatii si Proprietate cai ferate privata 3 3 : : : Total 287 287 287 287 138 Terenuri degradate si Proprietate neproductive privata 287 287 287 287 58 Comuna se caracterizează prin existența unor rezerve de pășuni (24,41 % din suprafața agricolă). Din evidențele cadastrale rezultă că 17,8 % din suprafața agricolă este amplasată în intravilanul localităților, existând o premisă importantă pentru practicarea pe aceste suprafețe a unei agriculturi intensive. Mecanizarea agriculturii. Comuna are servicii de mecanizare asigurate de persoane fizice. În comună există 25 care apartin unor persoane fizice. Tractoarele fac parte în totalitate din categoria celor cu putere medie. Gradul de inzestrare cu utilaje mecanizate a operatorilor agricoli din comuna este scăzut. Practicarea unei agriculturi competitive presupune majorarea parcului de tractoare și înlocuirea structurii actuale de mașini și agregate mecanice. Servicii de asistență tehnică, sanitar – veterinare. În comună îndrumarea tehnică este asigurată de Centrul Agricol unde lucrează un agronom și un zootehnist. Serviciile sanitar – veterinare sunt asigurate prin Dispensarul Sanitar – Veterinar Comunal , de catre SC. Intervet Invest SRL. Starea patrimoniului cooperatist. Prin desființarea cooperativei agricole patrimoniul acesteia a fost împărțit persoanelor fizice și juridice în diferite moduri: transfer, locație, închiriere, etc. Considerăm că procesul de transfer cât si de vânzare a bunurilor cooperativelor și asociațiilor desființate, către alți proprietari, s-a efectuat cu unele abateri de la normele legale. Din aceasta cauză există multe dispute juridice în instanță pentru clarificarea condițiilor în care au fost efectuate retrocedările de terenuri agricole si a stabilirii legalității lor și clarificarea situației lor juridice. Producția vegetală. Este imposibilă practicarea unei rotații a culturilor corespunzătoare datorită structurii dezechilibrate a acestora. Ponderea cea mai mare revine porumbului în anul 2003 – (59,98%). Producțiile medii și totale sunt modeste, fiind sub potențialul productiv al zonei. PRODUCȚIA VEGETALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA Tabel nr 22 . Structura culturilor de câmp Ani Anul 1999 Anul 2000 Anul 2001 Anul 2002 Anul 2003 Principalele culturi Judete Localitati UM: Ha Hectare Hectare Hectare Hectare Hectare Grau si secara Iasi 286 315 91 250 : Porumb boabe Iasi 1328 1280 1269 1235 1298 Floarea soarelui Iasi 15 35 250 26 120 CEPLENITA Sfecla de zahar Iasi 15 15 30 30 30 Cartofi Iasi 130 125 120 120 120 Legume Iasi 275 201 222 225 210 33

Pagina 34

S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27 Tabelul nr. 23 Producții totale Ani Anul 1999 Anul 2000 Anul 2001 Anul 2002 Anul 2003 Principalele culturi Judete Localitati UM: Tone Tone Tone Tone Tone Tone Grau si secara Iasi 715 787 292 903 : Porumb boabe Iasi 3718 2816 3810 4432 3158 Floarea soarelui Iasi 15 28 425 42 170 CEPLENITA Sfecla de zahar Iasi 225 145 360 600 600 Cartofi Iasi 1040 800 1100 1500 840 Legume Iasi 2175 905 1330 2344 2157 A. Structura culturilor de câmp Cultura pajiștilor. Ponderea pajiștilor este ridicată în cadrul patrimoniului funciar al zonei însă potențialul productiv al solului este slab. Dacă s-ar aplica programe speciale de regenerare a pășunilor și fânețelor, cu investiții și tehnologii corespunzătoare, va putea reînscrie acest patrimoniu funciar în circuitul economic în mod eficient. PRODUCȚIA POMI – VITICOLĂ – COMUNA CEPLENIȚA Tabelul nr. 24 Pomicultură Ani Anul 1999 Anul 2000 Anul 2001 Anul 2002 Anul 2003 Judete Localitati UM: Tone Tone Tone Tone Tone Tone Iasi TOTAL jud Iasi 46032 47697 65539 60627 59931 - 96147 CEPLENITA 1110 1191 1501 427 1555 Tabelul nr. 25 Viticultură Ani Anul 1999 Anul 2000 Anul 2001 Anul 2002 Anul 2003 Judete Localitati UM: Tone Tone Tone Tone Tone Tone Iasi TOTAL jud Iasi 56115 68794 73137 68537 66407 - 96147 CEPLENITA 1250 1921 472 706 860 Sectorul pomi – viticol. Producțiile medii și totale sunt fluctuante fiind puternic influențate de condițiile meteorologice.La unel specii numărul de pomi a scăzut foarte mult (nuci, caiși și zarzări), dar exista un număr de specii la care numărul de pomi a crescut. Speciile predominante sunt pruni (40%), cireși și vișini (38,6%) și meri (16,4%). 34

Pagina 35

S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27 1.8.3. Zootehnia Context județean La nivelul județului Iași în anul 2019 față de anul 2018 s-au înregistrat următoarele creșteri a efectivelor de animale: 1,32% la bovine, 0,46% la ovine, 2,30% la caprine si 30,91% la pasari. Singura categorie de animale care înregistrează o scădere a numărului de capete existent în anul 2018 față de anul 2019 și anume: - 25,58% este cea a porcinelor. Tabelul nr. 26 Efective de animale, pe categorii de animale in judetul Iasi Ani Macroregiuni, Anul Anul Anul Anul Anul Categorii Forme de regiuni de 2015 2016 2017 2018 2019 de animale proprietate dezvoltare si judete UM: Numar Numar Numar Numar Numar Numar Bovine Total 74316 71602 72366 76551 77558 Porcine Total 123467 113784 101019 99536 74070 Ovine Total Iasi 250734 252017 250000 252359 253515 Caprine Total 34988 35721 36259 36207 37040 Pasari Total 2818099 2773655 2448583 2565143 3358059 3358059 37040 2019 253515 74070 77558 2565143 36207 2018 252359 99536 76551 2448583 36259 2017 250000 101019 72366 2773655 35721 2016 252017 113784 71602 2818099 34988 2015 250734 123467 74316 Pasari Caprine Ovine Porcine Bovine Figura nr. 10 Efective de animale, pe categorii de animale in judetul Iasi Context local Producția animalieră. După anul 1999, efectivele de porcine si pasari au crescut, in timp ce numarul bovinelor si ovinelor s-a redus . Producțiile totale sunt relativ mulțumitoare, fiind evidentă lipsa unei furajări corespunzătoare . 35

Pagina 36

S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27 PRODUCȚIA ANIMALIERĂ ÎN COMUNA CEPLENIȚA Tabelul nr. 27 Efectivele de animale Ani Principalele Anul Anul Anul Anul Anul Forme de categorii de Judete Localitati 1999 2000 2001 2002 2003 proprietate animale UM: Numar Numar Numar Numar Numar Numar Total 1719 1214 1554 923 1035 Bovine Gospodariile populatiei 1719 1214 1554 923 1035 Total 595 515 562 969 906 Porcine Gospodariile populatiei 595 512 562 969 906 Iasi CEPLENITA Total 3787 4058 4808 3990 3245 Ovine Gospodariile populatiei 3787 4058 4808 3990 3245 Total 12398 11362 51462 22082 34100 Pasari Gospodariile populatiei 12398 11362 51462 22082 34100 Se observa in anul 2003, fata de anul 2002 o scadere a efectivelor de porcine si ovine, in timp ce numarul bovinelor si a pasarilor a crescut. Tabelul nr. 28 Producții totale Ani Principalele produse Unitati de Judete Localitati Anul Anul Anul Anul Anul agricole animale masura 1999 2000 2001 2002 2003 Greutatea in viu a animalelor destinate Tone sacrificarii pentru greutate vie consum 507 277 245 224 312 Productia de lapte de vaca si bivolita Iasi CEPLENITA Hectolitri (inclusiv consumul (100 l) viteilor) 18375 17967 22555 18696 18582 Productia de lana Kilograme 8870 9350 9240 6580 7000 Productia de oua Mii bucati 1782 1697 2707 3127 3519 În ceea ce privește producțiile totale la principalele produse agricole animale la nivelul comunei Ceplenița se înregistrează creșteri la Greutatea in viu a animalelor destinate sacrificarii pentru consum, productia de lana si productia de ouă, iar productia de lapte a scazut in 2003 cu 0,61 % 1.9. SĂNĂTATE 1.9.1. Infrastructura de sănătate Context județean La nivelul județului Iasi în anul 2019 funcționau următoarele unități sanitare: 27 de spitale (din care 8 private), 5 ambulatorii de specialitate (3 private), 20 ambulatorii integrate spitalului (3 private), 3 dispensare medicale publice, 3 centre de sănătate mintală publice, 3 unitati medico-sociale publice, un centre medical de specialitate, 93 cabinete medicale școlare publice, 466 cabinte medicale de familie private, 565 cabinete stomatologice (din care 563 private), 249 cabinete medicale de 36

Pagina 37

S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27 specialitate private, 396 farmacii (din care 378 private), 90 puncte farmaceutice (din care 88 private), 18 depozite farmaceutice private, 234 laboratoare medicale (din care 122 private), 91 laboratoare de tehnică dentară private, 1 centru de transfuzie și 56 de tipuri de alte cabinete medicale (din care 46 private). Tabelul nr 29. Unitati sanitare pe categorii de unitati, din judetul Iasi in anul 2019 Categorii de unitati sanitare Forme de proprietate Judete Numar Spitale Proprietate publica 27 Ambulatorii de specialitate Proprietate publica 5 Ambulatorii integrate spitalului Proprietate publica 20 Dispensare medicale Proprietate publica 3 Centre de sanatate mintala Proprietate publica 3 Preventorii Proprietate publica 1 Unitati medico-sociale Proprietate publica 3 Centre medicale de specialitate Proprietate publica 1 Centre medicale de specialitate cu paturi de spital Proprietate privata 8 Puncte de lucru ale centrelor de dializa Proprietate privata 1 Cabinete medicale scolare Proprietate publica 93 Cabinete medicale studentesti Proprietate publica 8 Cabinete medicale de familie Proprietate publica Iasi 467 Societate medicala civila Proprietate privata 113 Cabinete stomatologice Proprietate publica 565 Societate stomatologica civila medicala Proprietate privata 184 Cabinete medicale de specialitate Proprietate privata 249 Societate civila medicala de specialitate Proprietate privata 199 Farmacii Proprietate publica 396 Puncte farmaceutice Proprietate publica 90 Depozite farmaceutice Proprietate privata 18 Laboratoare medicale Proprietate publica 234 Laboratoare de tehnica dentara Proprietate privata 91 Centre de transfuzie Proprietate publica 1 Alte tipuri de cabinete medicale Proprietate publica 56 Personalul medico-sanitar în anul 2019 la nivelul județului era compus din 4165 medici (din care 549 medici de familie, 506 stomatologi, 1172 farmaciști, 7263 personal sanitar mediu, 125 moașe, si 3855 personal sanitar auxiliar Tabelul nr 30 Personalul medico-sanitar pe categorii, din judetul Iasi Ani Anul 2019 Macroregiuni, regiuni de Categorii de personal sanitar UM: Numar dezvoltare si judete persoane Numar persoane Medici (exclusiv stomatologi) Iasi 4165 din care: medici de familie Iasi 549 Stomatologi Iasi 506 Farmacisti Iasi 1172 37

Pagina 38

S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27 Alte tipuri de personal sanitar cu studii superioare Iasi 1512 Din care: asistenti medicali cu studii superioare Iasi 1151 Personal sanitar mediu Iasi 7263 din care: asistenti medicali Iasi 6623 Asistenti medicali obstetrica - ginecologie (Moase) Iasi 125 Personal sanitar auxiliar Iasi 3855 Context local ➢ Asistență medicală Activitatea de asistență medicală se compune din: Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018 Anul 2019 UM: Numar persoane Categorii de cadre Numar Numar Numar Numar Numar medico-sanitare persoane persoane persoane persoane persoane Medici 3 2 2 2 2 din total medici: medici de familie 3 1 2 2 2 Stomatologi 2 2 1 1 1 Farmacisti 3 3 2 3 2 Personal sanitar mediu 3 3 1 2 4 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018 Anul 2019 UM: Numar Categorii de unitati sanitare Numar Numar Numar Numar Numar Cabinete medicale de familie 3 3 2 2 2 Cabinete stomatologice 1 1 1 1 2 Cabinete medicale de specialitate 1 1 1 1 1 Farmacii 1 1 1 1 1 Puncte farmaceutice 1 : : : 1 Asistenta medicala generala este asigurata in cadrul comunei Ceplenita prin intermediul a doua cabinete medicale individuale. 1. Cabinet Medical Individual “Dr. Leustean Daniela” În anul 2020 la Cabinetul Medical Ceplenița, au fost efectuate un număr de 5497 consultații, din care copii 1613, la un număr total de 1633 pacienți. În cursul anului au fost efectuate 250 de tratamente din care 97 la copii. În anul 2020 am intrat cu 3 gravide, au fost depistate 9 gravide și scoase din evidență 10 prin naștere. În acest an s-au născut 8 copii și au decedat 19 pacienți (toți fiind cu boli cronice). Deasemenea, au fost effectuate vaccinările conform schemei naționale de imunizare și nu avem restanțieri. În anul pandemiei cu SARS-COV2, la cabinet au fost dignosticați 12 pacienți cu COVID19 prin test PCR-RT POZITIV. Acesti pacienți au prezentat forme ușoare și medii numi doi au prezentat forme severe și au necesitat spitalizare. 38

Pagina 39

S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27 În anul 2020 au fost depistate 10 cazuri de TBC pulmonary, 2 cazuri tumori maligne din care 1 a decedat. Ca patologie predomină bolile cardio-vasculare (hipertensiune arterial, cardiopatie ischemică), boli hepatice (hepatită cronică și ciroză) și boli pulmonare. 2. Cabinet Medical Individual “Dr. Lazar Georgeta-Anca” In anul 2019 ,1 medic și 2 asistente medicale au asigurat servicii medicale curative și profilactice pentru aproximativ 2510 persoane înscrise din satele Buhalnița, Ceplenița, Zlodica, din care 945 erau persoane neasigurate care beneficiazau doar de servicii medicale pentru urgențe medico-chirurgicale. Asistența medicală primară a suferit modificări importante în ultimii ani. La nivelul cabinetului în anul 2019 s-au acordat aproximativ 6400 de consultații, numărul zilnic de consultații fiind limitat prin normele din contractul cadru după care se desfășoară activitatea. S-au acordat servicii pentru supravegherea gravidelor și a sugarilor, s-au urmărit și depistat cazurile sociale împreună cu asistentele comunitare și asistența socială, s-au efectuat acțiuni de educație medico-sanitară și consiliere la nivelul cabinetului pentru prevenirea și combaterea factorilor de risc cardio-vascular, oncologic, controale periodice pentru afecțiunile ce necesită o dispensarizare continua, s-au făcut imunizările la copii conform programului național de imunizare. În anul 2019 sporul natural al populației a fost negativ, deoarece s-au înregistrat doar 12 nașteri. Numarul cazurilor sociale este constant, nu au fost cazuri de neprezentare a copiilor la vaccinare, numar de copii intre 3-14 ani din populatia satelor Buhalnita si Poiana-Marului – 310. In anul 2019 au fost inregistrat un caz de TBC pulmonar si un caz de TBC pulmonar recadere. In ceea ce priveste asistenta medicala stomatologica, aceasta este asigurata de catre societatea Teodent SRL, care dispune de un cabinet stomatologic ce functioneaza in localitea Buhalnița. Consultatiile si interventiile sunt efectuate de catre Dr. Mateiuc Simona Gabriela si Dr. Antohi Cristina. 1.10. INFRASTRUCTURA ȘI SERVICIILE SOCIALE 1.10.1. Serviciile sociale Serviciile de asistență socială reprezintă o formă de suport activ pentru familiile și comunitățile aflate în dificultate. Serviciile sociale au rolul de a răspunde nevoilor sociale individuale, familiale sau de grup, în vederea prevenirii și depășirii unor situații de dificultate, vulnerabilitate sau dependență pentru prezervarea autonomiei si protecției persoanei, pentru prevenirea marginalizării și excluziunii sociale, pentru promovarea incluziunii sociale și în scopul creșterii calității vieții. Beneficiarii de servicii sociale pot fi copiii, familiile, persoanele vârstnice, persoanele cu handicap, persoanele dependente de consum de alcool, persoanele fără venituri sau cu venituri foarte mici, persoanele fără locuință, bolnavi cronici și persoane care suferă de boli incurabile, precum și alte persoane aflate în dificultate sau în situație de risc. Modalitatea de selectare a beneficiarilor se face atât prin cererea scrisă cât și în urma sesizării scrise sau verbale a membrilor structurii comunitare consultative (preot, medic, învățător, profesor, director) sau a oricărei persoane din comunitate. La sfârșitul anului 2020 erau înregistrate un număr de 61 dosare familii și persoane singure beneficiare de ajutor social, cu total sume aprobate în valoare de 13.212,00 lei conform Legii nr. 416/2001, cu modificările și completările ulterioare. Conform Legii nr. 248/2015, privind stimularea participării în învățământul preșcolar a copiilor provenind din familii defavorizate, la nivelul anului 2020 au fost instrumentate un număr de 35 dosare pentru acordarea tichetului social, cu un număr de 37 copii beneficiari. În cadrul Primăriei Comunei Ceplenița erau angajați un număr de 32 asistenți personali (salariați cu contract de muncă care au în îngrijire o persoană cu handicap, gradul grav de handicap). Un număr de 17 persoane beneficiază de indemnizație (în comparație cu anii precedenți se observă o 39

Pagina 40

S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27 creștere a numărului de persoane care sunt încadrate în gradul grav cu asistent personal). Deasemenea, un număr de 18 asistenți maternali aveau in ingrijire in 2020 un numar de 32 de copii. 1.11. ADMINISTRAȚIE ȘI SERVICII PUBLICE 1.11.1. Administrația locală Comuna Ceplenița este unitate administrativ - teritorială cu personalitate juridică, posedă un patrimoniu și are inițiativă în ceea ce privește administrarea intereselor publice locale, exercitând, în condițiile legii, autoritatea în limitele administrativ - teritoriale stabilite. În conformitate cu prevederile Constituției României și ale Legii nr.215/2001 administrația publică a comunei Ceplenița se întemeiază pe principiile autonomiei locale, descentralizării serviciilor publice, eligibilității autorităților administrației publice locale, legalității și consultării cetățenilor în probleme locale de interes deosebit. Primăria comunei Ceplenița este o instituție publică organizată ca o structură funcțională cu activitate permanentă, formată din Primar, Viceprimar, Secretarul comunei și Aparatul de specialitate al Primarului, care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local și dispozițiile Primarului, soluționând problemele curente ale colectivității locale.16 Activitățile desfășurate în cadrul Unității administrativ teritoriale a Comunei Ceplenița sunt asigurate de către doi demnitari (un primar și un viceprimar, aleși în conditiile legii), 15 funcționari publici și 10 angajați ca personal contractual. Viceprimarul este subordonat primarului și înlocuitorul de drept al acestuia, care îi poate delega atribuțiile sale. În exercitarea atribuțiilor ce le revin primarul emite dispoziții, iar consiliul local adoptă hotărâri. 40

Pagina 41

S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27 Consiliul Local PRIMAR Ceplenița-12 Biblioteca comunala-1 Viceprimar-1 Compartiment Secretar-1 audit-1 Birou contabilitate, achiziti public, Compartiment Compartiment Compartiment Compartiment Serviciul buget-finanțe, impozite și taxe de stare civilă și de registratură administrativ- de urbanism, voluntar 1 șef birou evidența și dezvoltare gospodăresc cadastru, pentru 4 funcții publice populației, comunitară 7 posturi mediu si Situații de 1 post contractual autoritate 2 funcții contractuali amenajare Urgență tutelară și publice teritorială Ceplenița asistență socială 3 funcții 1 post 3 funcții publice publice contractual Figura nr. 11 Organigrama aparatului de specialitate al primarului comunei Ceplenița 41

Pagina 42

S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27 Consiliul Local al comunei Ceplenița este autoritatea deliberativă a administrației publice, care funcționează autonom, asigură realizarea autonomiei locale și rezolvarea treburilor publice din comuna, în condițiile prevăzute de lege. Consiliul local este format din 13 consilieri. Primarul îndeplinește o funcție de autoritate publică. El este șeful administrației publice locale și al aparatului de specialitate al autorității administrației publice locale, pe care îl conduce și îl controlează. 1.11.2. Servicii publice Serviciul de stare civila si evidenta a populatiei În cursul anului 2020 la Primăria Comunei Ceplenița au fost înregistrate un număr de 58 acte stare civilă, astfel: - 4 acte de naștere (transcrieri); - 14 acte de căsătorie; - 40 acte de deces. În baza actelor întocmite s-au eliberat un număr de 108 certificate de stare civilă, după cum urmează: - 24 certificate de nastere; - 30 certificate de casatorie; - 54 certificate de deces. Totodată, au fost operate pe marginea actelor de stare civila un număr de 137 mențiuni si comunicate catre serviciile publice comunitare Serviciul administrativ gospodaresc Principalele atributii indeplnite de acest compartiment sunt: - Activitati de intretinere a infrastructurii rutiere, constand in lucrari de deszapezire a drumurilor comunale si satesti in sezonul rece , ecologizarea drumurilor nationale, judetene si comunale de pe raza comunei, toaletarea si curatarea vegetatiei din zona acostamentelor, lucrari de impietruire, si profilare a drumurilor, curatare si decolmatare santuri, poduri si podete, ; Lucrari de instalare a dispozitivelor luminoase si decorative pe raza comunei in perioada sarbatorilor de iarna; - Lucari de intretinere si extinderea a iluminatului public stradal; - Lucrari de refacere si intretinere a spatiilor verzi si a locurilor de joaca. Serviciul Voluntar pentru Situatii de Urgenta Acest serviciu asigură, alături de celelalte structuri existente, intervenția pentru stingerea incendiilor, salvarea, acordarea primului ajutor și protecția persoanelor, a animalelor, a bunurilor de orice natură, periclitate de incendiu sau de orice altă situație de urgență, cum ar fi: accidentele majore pe căile rutiere, feroviare, inundațiile, cutremurele, alunecările de teren, accidentele tehnologice, chimice, biologice, exploziile, efectele negative ale fenomenelor meteorologice (furtuni, viscole, înzăpeziri, polei, ploi torențiale, îngheț, secetă, temperaturi deosebit de scăzute sau deosebit de ridicate). 1.11.3. Urbanism Serviciul Arhitectură, Urbanism și Amenajarea teritoriului funcționează în baza legii nr.50/1991, republicată, privind autorizarea lucrărilor de construcții, a Ordinului Ministrului Dezvoltării Regionale și Locuințelor nr.839/2009, a legii nr.350/2001 privind amenajarea 42

Pagina 43

S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27 teritoriului și urbanism, cu modificările și completările ulterioare, a Legii nr.10/1995 privind calitatea în construcții cu modificările și completările ulterioare. Activitatea Serviciului Arhitectură, Urbanism și Amenajarea teritoriului s-a concretizat în îndeplinirea obiectivelor stabilite prin ROI (Regulament de Ordine Internă) și ROF (Regulament de Organizare și Funcționare) cu respectarea întocmai a legislației specifice în domeniul autorizării lucrărilor de construcții și al urbanismului, și anume: ❖ Verificarea conținutului documentațiilor depuse; ❖ Analiza compatibilității scopului declarat pentru care s-a solicitat emiterea certificatelor de urbanism cu reglementările din documentațiile urbanistice legal aprobate și ale regulamentelor aferente ale acestora, ori ale planurilor de amenajare a teritoriului, legal aprobate, referitoare la imobilele pentru care s-a solicitat certificatul de urbanism, formulându-se condițiile și restricțiile specifice amplasamentului, obligatorii pentru realizarea investiției; ❖ Stabilirea avizelor și acordurilor legale necesare autorizării; ❖ Sintetizarea condițiilor din avizele și acordurile obținute de către solicitanți, în corelare cu proiectul de autorizare a execuției lucrărilor de construcții, verificându- se modul de îndeplinire a condițiilor impuse de către avizatori; ❖ Eliberarea în termen legal a certificatelor de urbanism, autorizațiile de construire/ desființare solicitate conform legii; ❖ Colaborarea cu Biroul ITL (Impozite și taxe locale) în vederea regularizării taxelor pentru autorizațiile de construire emise și a impunerii în evidențele fiscale a construcțiilor finalizate. Conform raportului anual al primarului, în anul 2020 au fost emise: ❖ 16 Certificate de urbanism, ❖ 8 Autorizații de construire, ❖ 6 Procese verbale de Recepție la terminarea lucrărilor, ❖ 3 titluri de proprietate, 1.12. TURISMUL ȘI POTENȚIALUL TURISTIC 1.12.1. Turismul și potențialul turistic la nivel de județ Județul Iași beneficiază de un patrimoniu construit spectaculos, aici fiind înregistrate 1.630 de monumente de patrimoniu construit, ceea ce poziționează județul pe locul al doilea pe plan național, după București. Este reflectată astfel parțial importanța socio-economică, politică și culturală deosebită a regiunii și, respectiv, a municipiului Iași în istoria Moldovei și României. Unele dintre cele mai importante monumente clasate de către Ministerul Culturii care se regasesc pe teritoriul județului sunt: 43

Pagina 44

S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27 Sursa: https://www.blog.wellcome.ro/palatul-culturii-din-iasi • Palatul Culturii – ridicat între anii 1906-1925 și inaugurat în 1926 de către Ferdinand de Hohenzollern, al doilea rege al României moderne, este creația cea mai însemnată a arhitectului I.D. Berindei. • Catedrala Mitropolitană – pusă în funcțiune în anul 1887 și găzduind picturi de Gheorghe Tăttărescu, catedrala găzduiește racla cu moaștele Cuvioasei Parascheva, ocrotitoarea Moldovei. Sursa: ro.wikipedia.org • Mănăstirea Sf. Trei Ierarhi – ctitorie a domnitorului Vasile Lupu, structura exterioară rămâne unică în cadrul arhitecturii ecleziastice românești. 44

Pagina 45

S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27 • Mănăstirea Golia – veche ctitorie a marelui logofăt Ioan Golia, datând din secolul al XVI-lea. Turnul Goliei este cea mai veche construcție arhitecturală din Iașii secolului al XVI-lea. • Muzeul Unirii – deschis în 1959, când se sărbătorea centenarul Unirii, muzeul își are sediul în palatul de secol XIX ce a servit drept reședință domnitorului Al.I. Cuza. • Palatul Ruginoasa – Reședința de vară a domnitorului Al. I. Cuza, palatul a fost construit la începutul secolului al XIX-lea. Sursa:booktes.com • Muzeul arheologic Cucuteni – este amenajat în situl unde au fost descoperite primele vestigii ale culturii neolitice Cucuteni. 45

Pagina 46

S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27 Sursa: Strategia de Dezvoltare a Județului Iași 2014-2020 – Analiza diagnostic Figura nr. 12 Harta monumentelor istorice din judetul Iasi Potențialul, și implicit oferta turistică în județul Iași trebuie privită atât din punct de vedere al valorificării patrimoniului cultural și natural, cât și din perspectiva valorificării turismului de nișă, precum și dezvoltarea activităților de agrement. Mai mult, este important de recunoscut diferitele tipuri de consumatori pentru fiecare activitate conexă turismului Numărul turiștilor în județul Iași a rămas la un nivel relativ constant în perioada 2007-2012. În 2012 se înregistrau 161 816 turiști români, ce reprezentau numai 24,84% din turiștii români din regiune, și doar 2,68% din numărul turiștilor înregistrați la nivel național. Structurile de cazare înregistrate oficial la nivelul județului Iași sunt în principal hoteluri și pensiuni turistice. Dacă municipiul Iași oferă o diversitate de astfel de structuri, ce pot răspunde unei cereri variate – de la hosteluri și până la hoteluri de 4 stele, situația în restul teritoriului semnalează decalaje semnificative. Astfel, în zona Cotnari-Hîrlău nu apare înregistrată nicio structură oficială de cazare, în ciuda potențialul turistic. Având în vedere interdependența caracteristică acestui sector economic între accesibilitate, marketing și calitatea obiectivului propriu-zis, situația actuală indică necesitatea abordării integrate pentru încurajarea dezvoltării acestui sector . 1.12.2. Atracțiile turistice ale comunei Ceplenița Comuna dispune de un iaz cu o suprafață de 62 ha folosit agropiscicol precum și de numeroase obiective turistice (conacul unde a locuit Grigore Ureche, beciul lui Ștefan cel Mare din satul Zlodica, așezarea traco-getică de pe dealul Cătălina și un muzeu etnologic și arheologic în satul Buhalnița). 46

Pagina 47

S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27 Zona în care sunt amplasate localitățile componente ale comunei este bogată în vestigii istorice care atestă vechimea, stabilitatea și continuitatea poporului române aceste meleaguri. Astfel, în partea de sud-vest se află stațiunea neolitică Cucuteni iar mai jos, spre vest, cetatea dacică Cătălina a căror valoare și importanță fiind cunoscute ne determină să nu zăbovim aici. În partea de sud se află Cotnari, iar la nord orașul Hârlău, ambele cunoscute mai ales din perioada medievală când domnitori ai Moldovei, în frunte cu Ștefan cel Mare, s-au deplasat adesea în această zonă, au emis numeroase acte de cancelarie, mai ales confirmarea sau transmiterea unor proprietăți către boierii vremii sau mănăstirile din nordul și estul Moldovei. Printre atracțiile turistice ale comunei Ceplenița si din imprejurimi sunt: ➢ Beciul lui Zlodica, construit în secolul XV din piatră, funcționând și în prezent, aflat în curtea cetățeanului Cojocaru Gheorghe (24.B.605). ➢ Biserica de lemn construită în secolul al -XVII- lea, care se află în satul Zlodica și în care se țin și în prezent slujbe religioase (24.B.605). Sursa: https://doxologia.ro/ 47

Pagina 48

S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27 ➢ Podul de piatră de la intersecția drumului Cotnari cu Ceplenița, construit în sec. al -XV- lea, pe timpul domniei lui Ștefan cel Mare, pe teritoriul satului Zlodica (24.B.607). Sursa: https://doxologia.ro/ ➢ Biserica « Nașterea Maicii Domnului » din satul Buhalnița construită în sec. XVII (24.B.441). ➢ Hanul Cantacuzino – Pașcanu din sec. XIX amplasat în satul Buhalnița (24.B.442). Sursa :https://patrimoniu.ro/ ➢ Pod de piatră în satul Ceplenița construit ca și precedentul în sec. XV, pe timpul domniei lui Ștefan cel Mare și Sfânt (24.B.446). 48

Pagina 49

S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27 ➢ Ansamblul curții Cantacuzino – Pașcanu. În centrul acesteia se află conacul Cantacuzino – Pașcanu construit inițial de Nistor Ureche, tatăl cronicarului Grigore Ureche, care a trecut succesiv în proprietatea mai multor boieri, fiecare aducându-i îmbunătățiri, extinderi, modernizări așa cum rezultă din documentele vremii. ➢ Cetățuia din satul Buhalnița așezare din epoca neolitică din sec. III după I.H. și refăcută în perioada prefeudală și feudală (sec. XV – XVII). 1.12.3. Infrastructura turistică a comunei Ceplenița Momentan pe teritoriul comunei nu sunt inregistrate oficial structuri de primire turistica. Cele mai apropiate unitati de cazare sunt in comuna Deleni (Conacul Polizu), respectiv orasul Târgu Frumos (Hotel Glaris si Popas Rami). 1.13. CULTURĂ, SPORT ȘI ALTE ACTIVITĂȚI RECREAȚIONALE 1.13.1. Monumente istorice Conform listei monumentelor istorice publicată de Ministerul Culturii în comuna Ceplenița din punct de vedere valoric sunt 8 monumente istorice reprezentative pentru patrimoniul cultural local (grupa B) Tabelul nr. 31. Lista monumentelor istorice aflate în comuna Ceplenița Nr. Cod LMI Denumire Localitate Adresă Datare crt. IS-I-s-B- Situl arheologic de sat BUHALNIȚA; "Cetățuia", la S și V de sat, sec.IV p. Chr. 1 03547 la Buhalnița comuna CEPLENIȚA la N de pârâul Buhalnița IS-I-m-B- sat BUHALNIȚA; "Cetățuia", la S și V de sat, sec. XV - XVII, Epoca 2 Așezare 03547.01 comuna CEPLENIȚA la N de pârâul Buhalnița medievală IS-I-m-B- sat BUHALNIȚA; "Cetățuia", la S și V de sat, sec. XV - XVII, Epoca 3 Așezare comuna CEPLENIȚA la N de pârâul Buhalnița 03547.02 medievală IS-I-m-B- "Cetățuia", la S și V de sat, sec. XV - XVII, Epoca 4 Așezare sat BUHALNIȚA; la N de pârâul Buhalnița 03547.03 medievală comuna CEPLENIȚA IS-I-m-B- sat BUHALNIȚA; "Cetățuia", la S și V de sat, sec. XV - XVII, Epoca 5 Așezare 03547.04 comuna CEPLENIȚA la N de pârâul Buhalnița medievală "Cetățuia", la S și V de IS-I-m-B- sat BUHALNIȚA; Latène, cultura geto- 6 Foortificatie sat, la N de pârâul 03547.05 comuna CEPLENIȚA dacică Buhalnița "Cetățuia", la S și V de sec. IV - III a. Chr. și IS-I-m-B- Necropolă sat BUHALNIȚA; 7 sat, la N de pârâul sec. I a. Chr - sec. I p. 03547.06 spirituala comuna CEPLENIȚA Buhalnița Chr, Latène IS-II-m-B- Biserica "Nașterea sat BUHALNIȚA; sat BUHALNIȚA; 8 1836 04113 Maicii Domnului” comuna CEPLENIȚA comuna CEPLENIȚA 49

Pagina 50

S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27 1.13.2. Cultură ➢ Cultura și arta Teritoriul comunei Ceplenița nu dispune de obiective culturale care să poată satisface pe deplin gustul populației aflate în zonă. De aceea populația comunei apelează la serviciile oferite de dotările culturale ce sunt concentrate în orașul Hârlău, si municipiul Iași. • în localitatea Ceplenița există un monument « Glorie eternă » - eroilor căzuți pe frontul celor două războaie mondiale : 1915 – 1917 și 1941 – 1944. • La nivelul comunei Ceplenița se regasesc trei biblioteci scolare si o biblioteca publica; • Activitatea de cult se desfășoară prin trei biserici (în satul Ceplenița - Biserica "Sf. Voievozi"; în satul Buhalnița - Biserica 'Nașterea Maicii Domnului"; în satul Zlodica - Biserica de lemn "Sf. Gheorghe"). Tabelul nr. 32 Indicatori ai nivelului de culturalizare din comuna Ceplenita CULTURĂ ȘI ARTĂ 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 Biblioteci – total nr. 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 Biblioteci publice – nr. 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Volume existente în - - - - - - - - - 16717 16871 biblioteci – nr. Cititori activi la - - - - - - - - - 964 716 biblioteci – nr. Volume eliberate – nr. - - - - - - - - - 7106 6671 Personalul angajat în 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 biblioteci – nr. 1.13.3. Sport și alte activități recreaționale La nivelul comunei Ceplenița diferitele activități sportive se desfășoară în cadrul celor 4 terenuri de sport aferente unitatilor scolare. La nivelul comunei nu exista inregistrate vreo asociatie cu profil sportiv. Tabelul nr. 33 Suprafata de spatii verzi la nivelul comunei Ceplenita POIANA MĂRULUI CEPLENIȚA BUHALNIȚA ZLODICA TOTAL ZONE FUNCȚIONALE ha % ha % ha % ha % ha % Sp.verzi, sport, agrement 0.000 0.00 2.800 1.04 0.000 0.00 0.000 0.00 2.800 0.40 50

Pagina 51

S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27 1.14. CREȘTERE INTELIGENTĂ ȘI DIGITALIZARE Servicii publice on-line Incepand cu luna aprilie 2021, Primăria comunei Ceplenița a implementat si pus la dispoziția cetățenilor, o platformă pentru depunerea online a solicitarilor si documentelor. In acest moment, platforma online poate fi folosită pentru ❖ Solicitari generale – orice tip de cerere - cerere permis de lucru cu foc; ❖ Taxe și Impozite - cerere eliberare certificat fiscal persoana fizica; - cerere eliberare certificat fiscal persoana fizică; - cerere eliberare certificat fiscal persoana juridică; - cerere pentru scoaterea din evidențele fiscale a clădirilor/terenurilor; - cerere pentru scoaterea din evidențeă a mijloacelor de transport; - declarație fiscală pentru stabilirea impozitului/taxei pe mijloacele de transport aflate în proprietatea persoanelor fizice/persoanelor juridice; - declarație fiscală pentru stabilirea impozitului asupra mijloacelor de transport marfa cu masa totală autorizată de peste 12 tone; - Declarație fiscală pentru stabilirea impozitului/taxei pe mijloacele de transport pe apă aflate în proprietatea persoanelor fizice/persoanelor juridice; - Declarație fiscală pentru stabilirea impozitului/taxei pe teren în cazul persoanelor fizice; - Declarație fiscală pentru stabilirea impozitului/taxei pe teren în cazul persoanelor juridice; - Declarație fiscală pentru stabilirea impozitului/taxei pe cladire în cazul persoanelor fizice; - Declarație fiscală pentru stabilirea impozitului/taxei pe cladire în cazul persoanelor juridice; ❖ Asistență socială - cerere efectuare anchetă socială; - cerere acordare tichete sociale pe suport electronic pentru mese calde; ❖ Registru agricol - cerere eliberare adeverință de rol; - Cerere adeverință APIA - Persoană fizică; - Cerere adeverință APIA - Persoană juridică; - declarație pentru completarea registrului agricol; - cerere privind eliberarea certificatului de nomenclatură stradală; ❖ Urbanism - Cerere pentru emiterea certificatului de urbanism; - Cerere pentru prelungirea certificatului de urbanism; - Cerere autorizație de construire; - Cerere prelungire autorizație de construire; 51

Pagina 52

S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27 - Comunicare privind începerea execuției lucrărilor; - Comunicare privind încheierea execuției lucrărilor; ❖ Relații publice - Cerere informații de interes public; - Reclamație administrativă - neprimire răspuns în termenul legal; - Reclamație administrativă - răspuns negativ; Deasemenea, tot in cadrul aceleiasi platforme, se ofera posibilitatea utilizatorilor care isi creeaza un cont, de a face plati on line pentru taxe locale, impozite si amenzi si de a transmite diverse sesizari. Administrația locală intenționează să extindă lista documentelor ce vor putea fi obținute fără să mai fie necesară deplasarea la ghișeele instituției. Wi-fi în spații publice Comuna Ceplenița a primit o finanțare de aproximativ 75.000 de lei pentru instalarea rețelei Wi-Fi public in satele aferente, conform Acordului de Grant prin mecanismul pentru interconectarea Europei. Acordul a fost incheiat intre comuna Ceplenița și Agenția Executivă pentru Inovare și Rețele (INEA) delegată din partea Comisiei Europene. Prin acest program se pune in aplicare acțiunea Comisiei Europene intitulată „WiFi4EU Promovarea conectivității la internet in comunitățile locale. 52

Pagina 53

S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27 2. STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ 2021-2027 2.1. VIZIUNEA ȘI OBIECTIVELE STRATEGICE În 2027, Comuna Ceplenița, va fi o comuna inteligenta, mai accesibila, și orientata spre dezvoltare durabilă. Viziunea comunității locale pentru următorii 6 ani (2021 – 2027), este strâns legată de creșterea calității vieții cetățenilor. Comunitate Smart – o comunitate smart este un concept de dezvoltare comunitară care integrează tehnologii și sisteme pentru a administra în mod eficient și securizat resursele unui comunități, în vederea îmbunătățirii calității vieții cetățenilor, dezvoltării comunității și protejării mediului. Acestea includ, dar nu sunt limitate la: sisteme de transport, unități de ocrotire a sănătății, rețele de distribuție a apei, administrarea deșeurilor, școli, biblioteci, alte servicii ale comunității. Comuna mai accesibilă - o bună conectivitate înseamnă că oamenii, investitorii și turiștii pot ajunge cât mai ușor și într-un timp cât mai scurt în comuna Ceplenița. O bună conectivitate înseamnă și că cetățenii pot ajunge mai ușor în țară sau străinătate. Cu cât fluxul acesta este mai mare și mai intens cu atât dezvoltarea economică crește. De aceea este importantă infrastructura rutieră, pentru fluxul oamenilor și bunurilor din zonele urbane spre zonele rurale și invers. Orientare spre dezvoltarea durabilă – oricât de dezvoltat ar fi teritoriul local, nu poate fi considerată cu adevărat dezvoltat dacă își lasă parte din cetățeni în urmă. Comunităților marginalizate din comună trebuie să li se acorde atenție specială, iar cel mai ușor în furnizarea de servicii sociale este parteneriatul public- privat între Primărie și ONG- uri, fapt ce facilitează un grad de incluziune socială mai ridicat. Strategia de dezvoltare locală presupune măsuri pentru susținerea economică, socială și de mediu în baza Strategiei Naționale pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030. Obiectivele strategice și măsurile propuse pentru perioada 2021 – 2027 sunt în accord cu Obiectivele Politicii Agricole Comune pentru perioada 2021 – 2027: ❖ Reechilibrarea lanțului alimentar ❖ Combaterea schimbărilor climatice ❖ Managementul durabil al resurselor 53

Pagina 54

S TRATE GIA DE DEZV OLTARE L OCALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA PENTRU PERIOAD A 20 21 - 20 27 ❖ Conservarea peisajelor și a biodiversității ❖ Sprijinirea reînoirii generaționale ❖ Dezvoltarea zonelor rurale ❖ Siguranța alimentară și bunăstarea animalelor ❖ Venituri echitabile pentru fermieri ❖ Creșterea competitivității Precum și cu, Obiectivele Politicii de Coeziune pentru perioada 2021 – 2027: ❖ Europă mai inteligentă, prin inovare, digitalizare, transformare economică și sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii; ❖ Europă mai verde, fără emisii de carbon, punerea în aplicare a Acordului de la Paris și investiții în tranziția energetică, energia din surse regenerabile și combaterea schimbărilor climatice; ❖ Europă conectată, cu rețele strategice de transport și digitale; ❖ Europă mai socială, pentru realizarea pilonului european al drepturilor sociale și sprijinirea calității locurilor de muncă, a învățământului, a competențelor, a incluziunii sociale și a accesului egal la sistemul de sănătate; ❖ Europă mai apropiată de cetățenii săi, prin sprijinirea strategiilor de dezvoltare conduse la nivel local și a dezvoltării urbane durabile în UE. În scopul asigurării coerenței și conformității cu strategiile naționale, regionale și locale, în identificarea obiectivelor și a proiectelor propuse s-a avut în vedere: - corespondența cu planurile și strategiile la nivel comunitar și național precum: ❖ Master Planul General de Transport al României; ❖ Strategia Națională pentru Dezoltare Durabilă a României; ❖ Strategia de Dezvoltare teritorială a României; ❖ Planul de Amenajare a Teritoriului Național; ❖ Strategia de dezvoltare Regională; - corespondența cu programele și strategiile regionale, județene și locale: ❖ Planul de dezvoltare a județului Iași 2014 - 2020; ❖ Strategia locală de dezvoltare durabilă în comuna Ceplenița 2014 -2020; Plecând de la viziunea comunității locale pentru 2027, s-au conturat următoarele obiective strategice în concordanță cu planurile și strategiile la nivel comunitar și național și asigurând corespondența cu programele și strategiile regionale, județene și locale astfel:

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.