Raport
Raport de monitorizare a implementarii Strategiei Nationale Anticoruptie la nivelul administratiei publice locale in anul 2019
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 3,2 MB · modificat pe site: 07.08.2020
Pagina sursă
Cum citez acest document
Raport, Comuna Ceplenița, jud. Iași. Sursa: http://www.primariaceplenita.ro/wp-content/uploads/2020/08/Raport-de-monitorizare-a-implementarii-Strategiei-Nationale-Anticoruptie-la-nivelul-administratiei-publice-locale-in-anul-2019.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/ceplenita/72187-raport-de-monitorizare-a-implementarii-strategiei-nationale-anticoruptie-la, 07.11.2026)
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
Ministerul Lucrărilor Publice,
Dezvoltării și Administrației
Raport de monitorizare (M4)
a implementării
Strategiei Naționale Anticorupție 2016 - 2020
la nivelul administrației publice locale
în anul 2019
1
Pagina 2
Ministerul Lucrărilor Publice,
Dezvoltării și Administrației
CUPRINS
I. Introducere .................................................................................................. 4
II. Scopul documentului ...................................................................................... 5
III. Analiza datelor disponibile .............................................................................. 5
3.1. Situația privind Declarațiile de aderare ............................................................ 7
3.2. Situația privind Identificarea riscurilor și vulnerabilităților la corupție ..................... 10
3.3. Situația privind Planul de integritate ............................................................. 18
3.4. Situația referitoare la Raportul privind stadiul implementării SNA 2016-2020 în anul 2019
............................................................................................................... 21
3.5. Situația privind Raportul de autoevaluare a măsurilor preventive anticorupție și indicatorii
de evaluare (Anexa 3 - SNA) ............................................................................. 26
IV. Asistență acordată autorităților administrației publice locale în implementarea
prevederilor SNA 2016 -2020 de către MLPDA ........................................................ 31
4.1. Asistență tehnică directă și indirectă în implementarea prevederilor SNA.................. 35
4.2. Prevenire prin educație la nivel local ............................................................. 36
V. Sprijinirea mecanismului de monitorizare a implementării SNA 2016-2020 la nivelul
administrației publice locale .............................................................................. 39
5.1. Misiuni de evaluare tematică ....................................................................... 39
5.2. Platforme de cooperare a administrației publice locale ....................................... 41
5.3. Raportul de monitorizare (M3) a implementării Strategiei Naționale Anticorupție 2016-
2020 la nivelul administrației publice locale în anul 2018 (M3). .................................... 42
VI. Promovarea integrității, transparenței și bunei guvernări la nivelul APL .................... 43
6.1. Rețeaua Campionilor ................................................................................ 43
6.2. Cazuri de bună practică ............................................................................. 45
6.3. Parteneriatul pentru o guvernare deschisă (OGP) ............................................... 63
VII. Plan de acțiuni pentru anul 2020 ................................................................... 64
VIII. Concluzii și recomandări ............................................................................. 66
2
Pagina 3
Ministerul Lucrărilor Publice,
Dezvoltării și Administrației
LISTA ABREVIERI
APL administrație publică locală
DIBGPP Direcția Integritate, Bună Guvernare și Politici Publice
MLPDA Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației
MJ Ministerul Justiției
SNA Strategia Națională Anticorupție
ST al SNA Secretariatul Tehnic al Strategiei Naționale Anticorupție
UAT unitate administrativ-teritorială
OGP Open Government Partnership
(Parteneriatul pentru o guvernare deschisă)
3
Pagina 4
Ministerul Lucrărilor Publice,
Dezvoltării și Administrației
I. Introducere
Adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 583 din 10 august 2016, Strategia Națională Anticorupție
2016–2020 este un document strategic care menține abordarea strategiei anterioare (SNA 20122015) cu privire la implementare și monitorizare, și care își propune, totodată, să
îmbunătățească aspectele care nu au funcționat.
În conformitate cu prevederile Acordului de colaborare dintre Ministerul Lucrărilor Publice,
Dezvoltării și Administrației și Ministerul Justiției semnat în data de 08 noiembrie 2016, respectiv
ale Obiectivului general 6 din SNA 2016–2020 - Obiectiv specific: Consolidarea integrității
instituționale prin planuri dezvoltate pe baza analizei de risc și a standardelor de control
managerial intern, monitorizarea implementării prevederilor SNA 2016-2020 la nivelul
administrației publice locale se realizează de către MLPDA, prin Direcția Integritate, Bună
Guvernare și Politici Publice. Astfel, pornind de la raportările anuale transmise de către
autoritățile și instituțiile administrației publice locale către MLPDA, DIBGPP, direcția de
specialitate din cadrul ministerului, elaborează anual rapoarte centralizatoare, de monitorizare
și evaluare a progreselor înregistrate în implementarea măsurilor anticorupție la nivel local.
În vederea întocmirii Raportului de monitorizare (M4) a implementării Strategiei Naționale
Anticorupție 2016-2020 la nivelul administrației publice locale în anul 2019, MLPDA, prin
adresa nr. 7847/21.01.2020 (Anexa 1), a solicitat președinților de consilii județene, precum și
primarilor de municipii, orașe și comune transmiterea raportului anual privind stadiul
implementării SNA 2016-2020 pentru perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2019. Raportul referitor
la stadiul implementarii SNA 2016-2020 în anul 2019 la nivelul autorităților administrației
publice locale include următoarele elemente:
Un raport privind stadiul implementarii măsurilor prevăzute în SNA (model prezentat în
Anexa 2), ce revin în sarcina fiecărei instituții, care cuprinde și stadiul realizării planului de
integritate propriu;
Indicatorii de evaluare aferenți inventarului măsurilor de transparență instituțională și
de prevenire a corupției (Anexa 3 la SNA, Anexa 3 la prezentul raport).
Ca urmare a transmiterii de către autoritățile administrației publice locale a rapoartelor
narative aferente anului 2019 către MLPDA și în conformitate cu atribuțiile DIBGPP prevăzute în
Regulamentul de Organizare și Funcționare a MLPDA, a fost elaborat prezentul Raport de
monitorizare (M4) a implementării Strategiei Naționale Anticorupție 2016-2020 la nivelul
administrației publice locale în anul 2019. Raportul de monitorizare (M4) prezintă situația
4
Pagina 5
Ministerul Lucrărilor Publice,
Dezvoltării și Administrației
documentelor transmise de către unitățile administrativ-teritoriale cuprinzând informații
aferente anului 2019, centralizate până la data de 1 aprilie 2020. De asemenea, în vederea
identificării evoluției implementării SNA la nivel local, documentul prezintă comparativ
informațiile cuprinse în:
Raportul de monitorizare (M3) a implementării Strategiei Naționale Anticorupție
2016-2020 la nivelul administrației publice locale în anul 2018;
Raportul de monitorizare (M2) a implementării Strategiei Naționale Anticorupție
2016-2020 la nivelul administrației publice locale în anul 2017;
Raportul de monitorizare (M1) a implementării Strategiei Naționale Anticorupție
2016-2020 la nivelul administrației publice locale în anul 2016;
Raportul de monitorizare (R4) privind stadiul și impactul implementării SNA 2012-2015 la
nivelul administrației publice locale în anul 2015 și comparativ pentru perioada
2012-2015.
II. Scopul documentului
Scopul prezentului raport este acela de a reliefa evoluția stadiului de implementare a SNA 20162020 la nivelul unităților administrativ-teritoriale raportoare1 prin realizarea unei analize
cantitative și calitative a datelor centralizate de către DIBGPP din cadrul MLPDA în perioada de
referință. Totodată, raportul de față ia în considerare atât informațiile incluse în M1, M2 și M3
pentru a identifica evoluția implementării strategiei la nivelul administrației publice locale, cât
și datele prezentate în raportul R4 aferent SNA 2012-2015, pentru realizarea unei analize
comparative cu situația finală corespunzătoare ciclului strategic anterior.
III. Analiza datelor disponibile
Această secțiune prezintă analiza cantitativă și calitativă a datelor anului 2019 colectate atât din
punct de vedere al tipului de UAT (consilii județene, municipii, orașe, comune), pe județe și
regiuni de dezvoltare, cât și comparativ cu perioada 2012-2015, respectiv 2016-2018. La nivelul
României există un număr de 41 consilii județene, 109 municipii (103 municipii + 6 sectoare ale
capitalei), 217 orașe și 2861 comune.
1
Unitățile administrativ-teritoariale raportoare sunt acele UAT-uri care, la solicitările MLPDA în baza SNA
2016-2020, au transmis către DIBGPP cel puțin unul dintre rapoartele/ documentele prevăzute de
legislația în vigoare.
5
Pagina 6
Ministerul Lucrărilor Publice,
Dezvoltării și Administrației
Pornind de la documentele transmise de APL-uri până la data de 1 aprilie 2020 și centralizate la
nivelul MLPDA – DIBGPP în fișiere pentru fiecare regiune, județ, respectiv UAT în parte, datele
statistice colectate au fost integrate în macheta de analiză denumită Baza de date APL SNA
2016-20202. La fel ca și în anii precedenți, la nivelul anului 2019, în scopul simplificării și
scurtării duratei procesului de elaborare, toate autoritățile administrației publice locale din cele
8 regiuni de dezvoltare au beneficiat de modelele elaborate la nivelul MLPDA - DIBGPP pentru
toate tipurile de documente solicitate. În același timp, instituțiile care au solicitat
responsabililor de regiuni3 sprijin în elaborarea/ completarea/ adaptarea documentelor de
raportare sau asistență pentru implementarea măsurilor SNA, au beneficiat de sprijin prin
telefon și prin e-mail.
Astfel, analiza de tip cantitativ urmărește prelucrarea și sintetizarea informațiilor cuprinse
în documentele transmise de către UAT-uri, respectiv:
documentele privind stadiul implementării SNA în perioada aferentă anului 2019 (declarația
de aderare la SNA 2016 - 2020, planul de integritate pentru perioada 2016 - 2020 și analiza
privind identificarea riscurilor și vulnerabilităților specifice instituției, precum și a măsurilor
de remediere);
evoluții înregistrate în implementarea SNA (Raportul narativ anual);
raportul anual de autoevaluare a măsurilor preventive anticorupție și indicatorii de evaluare
(Anexa 3 - SNA).
Analiza de tip calitativ este utilizată pentru a reliefa evoluțiile înregistrate de către UAT-uri în
implementarea SNA 2016-2020 în perioada de raportare, respectiv activitățile realizate în cursul
anului 2019 în vederea implementării măsurilor din planurile de integritate, menționarea acelor
incidente de integritate regăsite în rapoartele UAT-urilor, precum și măsurile de remediere
întreprinse (în cazul în care au fost înregistrate astfel de situații), identificarea bunelor practici,
dar și a problemelor întâmpinate în implementarea SNA.
Prin analiza comparativă se măsoară, din punct de vedere cantitativ, evoluțiile raportărilor
privind implementarea SNA 2016-2020 la nivelul APL, după mai multe criterii, realizându-se
astfel situații comparative privind raportarea:
la tip de UAT (consilii județene, municipii, orașe, comune);
la tip de documente solicitate (raport narativ, declarații de aderare, planuri de integritate,
analiza privind identificarea riscurilor și vulnerabilităților specifice instituției, precum și a
măsurilor de remediere, Anexa 3 la SNA);
în funcție de județe și regiuni de dezvoltare;
aferentă perioadei 2012-2015, respectiv 2016-2018.
2
Acest document reprezintă fundamentul situațiilor statistice prezentate în continuare.
3
La nivelul DIBGPP din cadrul MLPDA au fost desemnați responsabili pentru fiecare regiune de dezvoltare
în parte, în scopul sprijinirii autorităților administrației publice locale în activitatea de implementare a
Strategiei Naționale Anticorupție
6
Pagina 7
Ministerul Lucrărilor Publice,
Dezvoltării și Administrației
Informațiile utilizate pentru realizarea acestei secțiuni se regăsesc în:
datele agregate de către MLPDA - DIBGPP în documentul MSExcel Bază de date APL 2020
actualizat până la data de 1 aprilie 2020 (Anexa 5 – format electronic);
documentele centralizate la nivelul MLPDA - DIBGPP în fișiere aferente fiecărei regiuni, județ,
tip de UAT, respectiv fiecărui UAT în parte;
informațiile analizate și concluziile aferente Rapoartelor de monitorizare - R4, M1, M2 și M3.
3.1. Situația privind Declarațiile de aderare4
Din datele colectate până la 1 aprilie 2020 Declarații de aderare
rezultă că, în actualul ciclu strategic SNA
la SNA 2016-2020
2016-2020, un număr de 1720 unități
administrativ-teritoriale din totalul de
46,72%
3228 au aderat la valorile SNA și au
53,28%
transmis declarația de aderare către MLPDA
- DIBGPP. Astfel, la data redactării
prezentului raport, rata de aderare la SNA
2016-2020 este de 53,28%.
UAT-uri neraportoare UAT-uri raportoare
Spre deosebire de situația aferentă SNA
2012 - 2015, când gradul de aderare pentru Figura 1. Situația declarațiilor de aderare SNA 2016-2020
întreaga durată de implementare a strategiei (4 ani) a fost de 16,17%, în prezentul ciclu
strategic se constată o creștere semnificativă a ratei de aderare, peste jumătate (53,28%) din
totalul de 3228 de UAT-uri aderând la SNA 2016-2020. Așadar, se constată o mobilizare mai
eficientă din partea autorităților administrației publice locale în procesul de implementare a noii
strategii comparativ cu perioada 2012-2015. De asemenea, luând în considerare rapoartele de
monitorizare aferente SNA 2016-2020, se constată o creștere de aproximativ 4% pe an a
gradului de aderare: de la 41,79% (M1), la 45,20% (M2), 49,88% (M3), respectiv 53,28%
(prezentul M).
Analiza datelor colectate, în funcție de tipul de UAT, prezintă următoarea situație a aderării la
valorile SNA comparativ cu strategia anterioară:
4
Situația detaliată a tuturor celor 3228 de UAT-uri în ceea ce privește elaborarea și transmiterea
declarațiilor de aderare este prezentată în Anexa 5.
7
Pagina 8
Ministerul Lucrărilor Publice,
Dezvoltării și Administrației
Consilii județene Municipii Orașe Comune
Declarații de aderare
(41) (109) (217) (2861)
adoptate și transmise
către MLPDA Număr Procent Număr Procent Număr Procent Număr Procent
SNA 2016 – 2020 38 92,68% 91 83,49% 143 65,90% 1448 50,61%
SNA 2012 – 2015
29 70,73% 62 56,88% 70 32,25% 361 12,61%
(R4)
Tabelul 1. Declarații de aderare la SNA 2016-2020 adoptate și transmise către MLPDA până în la data de
12.03.2020
În graficul următor se poate observa o creștere a gradului de aderare în funcție de tipul de UAT,
respectiv de la 50,61% la nivelul comunelor la 92,68% la nivelul consiliilor județene.
Situația declarațiilor de aderare în perioada 2016-2018 și comparativ cu 2012-2015
92,68%
83,49% SNA 2012 – 2015 (R4)
SNA 2016 – 2020 (M1, M2, M3 și 2019)
65,90%
50,61%
70,73%
56,88%
32,25%
12,61%
Consilii județene Municipii Orașe Comune
Graficul 1. Situația declarațiilor de aderare, în funcție de tipul de UAT
Trendul crescător al gradului de aderare în funcție de tipul de UAT poate fi explicat de faptul că
la nivelul instituțiilor cu aparate administrative mai dezvoltate (consilii județene, primării de
municipii) există resurse umane, financiare și materiale adecvate pentru susținerea acțiunilor
prevăzute de mecanismul de monitorizare a implementării prevederilor SNA, față de primăriile
de comune și orașe. Totodată, trebuie menționat faptul că actualul exercițiu financiar 20142020 al UE a permis consiliilor județene și primăriilor de municipii accesarea de fonduri
nerambursabile, prin POCA, în vederea implementării măsurilor prevăzute de SNA 20162020.
Și la nivelul anului 2019, după cum a fost consemnat și în cadrul rapoartelor de monitorizare
anterioare, sunt înregistrate discrepanțe între gradul de aderare la nivelul diferitelor tipuri de
UAT-uri.
8
Pagina 9
Ministerul Lucrărilor Publice,
Dezvoltării și Administrației
Ilustrația 1. Situația declarațiilor de aderare SNA 2016-2020 la nivel de județ
Din analiza situației finale, prezentată în ilustrația de mai sus, referitoare la transmiterea
declarațiilor de aderare la nivelul fiecărui județ în parte, se constată următoarele:
În București toate cele 6 sectoare și primăria municipiului au aderat la valorile SNA 2016-
2020;
cea mai ridicată rată de aderare se prezintă la nivelul județului Iași – 74,75% (cu peste 20%
mai mare față de anul precedent);
în continuare, cea mai scăzută rată de aderare se constată la nivelul județului Caraș-
Severin – 29,49%, respectiv doar 23 din cele 78 de unități administrativ-teritoriale
componente ale județului au adoptat și transmis declarația de aderare la valorile SNA.
În tabelul de mai jos, se observă că, în ceea ce privește transmiterea declarațiilor de aderare la
nivelul regiunilor de dezvoltare, Regiunea Sud-Est înregistrează un maximum de 59,09%, iar
Regiunea Vest un minimum de 43,12%.
Total UAT-uri Total UAT-uri Procent
componente raportoare raportare
Regiunea Sud - Est (BR, BZ, CT, GL, TL, VN) 396 234 59,09%
Regiunea Centru (AB, BV, CV, HR, MS, SB) 420 245 58,33%
Regiunea București - Ilfov 48 27 56,25%
Regiunea Nord - Est (BC, BT, IS,NT, SV, VS) 558 318 55,91%
Regiunea Sud - Muntenia (AG, CL, DB, GR, IL, PH, TR) 574 315 54,88%
Regiunea Nord - Vest (BH, BN, CJ, MM, SM, SJ) 452 226 50,00%
Regiunea Sud - Vest Oltenia (DJ, GJ, MH, OT, VL) 453 214 47,24%
Regiunea Vest (AR, CS, HD, TM) 327 141 43,12%
Tabelul 2. Situația declarațiilor de aderare SNA 2016-2020 la nivel de regiune
9
Pagina 10
Ministerul Lucrărilor Publice,
Dezvoltării și Administrației
Din analiza situațiilor statistice, comparativ cu situația înregistrată în anul 2018 în M3, reiese o
creștere a gradului de aderare la valorile SNA 2016 - 2020 în anul 2019 la nivelul tuturor
regiunilor de dezvoltare. Față de situația prezentată în M3, evoluția gradului de aderare la SNA
2016 - 2020 la nivel de regiuni se prezintă astfel:
Procent Procent
raportare raportare Evoluție (%)
2018 (M3) 2019 (M4)
Regiunea Nord - Est (BC, BT, IS,NT, SV, VS) 51,57% 56,99% +5,42%
Regiunea Sud - Est (BR, BZ, CT, GL, TL, VN) 55,05% 59,09 % +4,04%
Regiunea Sud Muntenia (AG, CL, DB, GR, IL, PH, TR) 51,57% 54,88% +3,31%
Regiunea Sud-Vest Oltenia (DJ, GJ, MH, OT, VL) 47,02% 47,24% +0,22%
Regiunea Vest (AR, CS, HD, TM) 41,28% 43,12% +1,84%
Regiunea Nord-Vest (BH, BN, CJ, MM, SM, SJ) 46,02% 50,00% +3,98%
Regiunea Centru (AB, BV, CV, HR, MS, SB) 54,52% 58,33% +3,81%
Regiunea București-Ilfov 52,08% 56,25% +4,17%
Tabelul 3. Evoluția situației declarațiilor de aderare SNA 2016-2020 la nivel de regiune în anul 2019
Din punct de vedere calitativ, la nivelul anului 2019 nu s-au constatat diferențe majore față de
anii precedenți în ceea ce privește redactarea documentului privind aderarea la valorile
fundamentale, principiile, obiectivele și mecanismul de monitorizare a Strategiei Naționale
Anticorupție 2016 – 2020 de către autoritățile administrației publice locale. Majoritatea
instituțiilor au preluat modelul de declarație transmis de către MLPDA – DIBGPP, iar o parte
dintre acestea au ținut cont de recomandare și le-au publicat pe site-ul instituției.
3.2. Situația privind Identificarea riscurilor și
vulnerabilităților la corupție
Identificarea riscurilor și vulnerabilităților specifice instituției este o activitate specifică
SNA 2016-2020, cuprinsă în cadrul obiectivului specific „Consolidarea integrității instituționale
prin planuri dezvoltate pe baza analizei de risc și a standardelor de control managerial intern”
al obiectivului general 6 al SNA 2016-2020.
Până la data redactării prezentului raport, 661
de primării și consilii județene din totalul de 20,48%
3228 au elaborat și transmis către MLPDA
documentele privind identificarea riscurilor și
79,52%
a vulnerabilităților la corupție, precum și a
măsurilor de remediere, ceea ce reprezintă un
grad de raportare de 20,48%. UAT-uri neraportoare
UAT-uri raportoare
Analize de risc
Figura 2. Situația analizelor de risc
10
Pagina 11
Ministerul Lucrărilor Publice,
Dezvoltării și Administrației
5
Din analiza datelor colectate și comparativ cu situația înregistrată în anii 2016, 2017 și 2018,
conform rapoartelor de monitorizare anterioare (M1, M2, M3), în funcție de tipul de UAT situația
se prezintă astfel:
Analize riscuri Consilii județene (41) Municipii (109) Orașe (217) Comune (2861)
transmise
către MLPDA
Număr Procent Număr Procent Număr Procent Număr Procent
2019 (M4) 18 43,90% 46 42,20% 60 27,64% 536 18,73%
2018 (M3) 16 39,02% 42 38,53% 50 23,04% 443 15,48%
2017 (M2) 15 36,59% 37 33,94% 45 20,47% 360 12,58%
2016 (M1) 15 36,59% 31 28,44% 40 18,43% 275 9,61%
Tabelul 4. Analize de riscuri transmise către MLPDA până în la data de 12.03.2020
Din reprezentarea grafică a analizei datelor procentuale (Graficul 2), după cum a fost consemnat
și în subcapitolul anterior, se constată că rata de raportare crește în funcție de tipul de UAT,
respectiv de la cel mai scăzut (18,73%) la nivelul comunelor la cel mai ridicat la nivelul
consiliilor județene (43,90%). Comparativ cu situația prezentată în M3, se constată o creștere
între 3,2% și 4,8% a gradului de transmitere de către APL-uri a documentelor privind
identificarea riscurilor și a vulnerabilităților la corupție, precum și a măsurilor de remediere.
Situația analizelor de risc în perioada 2016-2018 Situație 2016 (M1)
43,90% 43,12% Situație 2017 (M2)
Situație 2018 (M3)
39,02% 38,53%
27,65% Situație 2019 (M4)
36,59%
33,94%
23,04% 18,73%
36,59%
20,47% 15,48%
28,44%
12,58%
18,43%
9,61%
Consilii Municipii Orașe Comune
județene
Graficul 2. Situația analizelor de riscuri, în funcție de tipul de UAT, în perioada 2016-2018
5
În Anexa 5 este prezentată situația detaliată a tuturor celor 3228 de UAT-uri în ceea ce privește
elaborarea și transmiterea analizelor de risc.
11
Pagina 12
Ministerul Lucrărilor Publice,
Dezvoltării și Administrației
În ceea ce privește raportarea documentelor referitoare la identificarea riscurilor și a
vulnerabilităților la corupție, precum și a măsurilor de remediere, situația detaliată pe județe
din ilustrația de pe pagina alăturată, ne arată faptul că județul Sibiu înregistrează cel mai
ridicat grad de transmitere a documentelor privind analiza riscurilor, respectiv 44,62%, iar
județul Cluj înregistrează cel mai scăzut grad de raportare: 6,10%.
Această analiză comparativă nu include și Municipiul București, în cazul căruia gradul de
transmitere a analizelor de risc a fost de 71,43%.
Ilustrația 2. Situația analizelor de riscuri la nivel de județ
Din situația privind elaborarea și transmiterea analizelor de riscuri la nivelul regiunilor de
dezvoltare, expusă în tabelul de pe pagina alăturată, se constată că Regiunea București-Ilfov
prezintă un maximum de 35,42% (cu peste 8 procente mai mare față de anul 2018), iar
Regiunea Nord-Vest un minimum de 13,05%.
Total UAT-uri Total UAT-uri Procent
componente raportoare raportare
Regiunea București - Ilfov 48 17 35,42%
Regiunea Centru (AB, BV, CV, HR, MS, SB) 420 100 23,81%
Regiunea Sud - Muntenia (AG, CL, DB, GR, IL, PH, TR) 574 97 16,90%
Regiunea Nord - Est (BC, BT, IS,NT, SV, VS) 558 132 23,66%
Regiunea Sud - Est (BR, BZ, CT, GL, TL, VN) 396 113 28,54%
Regiunea Nord - Vest (BH, BN, CJ, MM, SM, SJ) 452 59 13,05%
Regiunea Vest (AR, CS, HD, TM) 327 68 20,80%
Regiunea Sud - Vest Oltenia (DJ, GJ, MH, OT, VL) 453 75 16,56%
Tabelul 5. Situația analizelor de riscuri la nivel de regiune
12
Pagina 13
Ministerul Lucrărilor Publice,
Dezvoltării și Administrației
De asemenea, din analiza tabelului ante-menționat, se poate constata că, la nivelul anului 2019
comparativ cu anul 2018, toate regiunile de dezvoltare înregistrează o creștere a gradului de
transmitere a documentelor privind analiza riscurilor.
Procent Procent
raportare raportare Evoluție
2018 (M3) 2019 (M4) (%)
Regiunea Nord - Est (BC, BT, IS,NT, SV, VS) 16,49% 23,66% +7,17%
Regiunea Sud - Est (BR, BZ, CT, GL, TL, VN) 21,21% 28,54% +7,33%
Regiunea Sud Muntenia (AG, CL, DB, GR, IL, PH, TR) 14,98% 16,90% +1,92%
Regiunea Sud - Vest Oltenia (DJ, GJ, MH, OT, VL) 15,45% 16,56% +1,11%
Regiunea Vest (AR, CS, HD, TM) 18,04% 20,80% +2,76%
Regiunea Nord-Vest (BH, BN, CJ, MM, SM, SJ) 12,61% 13,05% +0,44%
Regiunea Centru (AB, BV, CV, HR, MS, SB) 21,43% 23,81% +2,38%
Regiunea București - Ilfov 27,08% 35,42% +8,34%
Tabelul 6. Evoluția situației analizelor de riscuri la nivel de regiune în anul 2019
În urma analizei calitative a documentelor transmise în cursul anului 2019, nu s-au constatat
diferențe majore față de anii precedenți în ceea ce privește redactarea acestor analize de
riscuri. Astfel, deși pentru realizarea acestei activități6, MLPDA prin DIBGPP a pus la dispoziția
tuturor autorităților administrației publice locale o metodologie7 care să faciliteze analiza
riscurilor și vulnerabilităților la corupție și a oferit asistență în implementarea acesteia, gradul
de transmitere a documentelor aferente acestei acțiuni este în continuare scăzut. De
asemenea, ca și în anii precedenți, din analiza documentelor transmise de către UAT-urile
raportoare a reieșit faptul că, o mare parte din autoritățile administrației publice locale au
preluat întocmai modelele transmise de către MLPDA – DIBGPP, fără a le adapta specificului
instituției, ceea ce denotă fie formalism, fie neînțelegerea modului de aplicare a
instrumentului.
Ținând cont de datele cantitative prezentate, putem spune că autoritățile administrației publice
locale întâmpină dificultăți în elaborarea acestei analize și în al patrulea an de implementare a
SNA 2016-2020. Astfel, și la nivelul anului 2019, reiterăm concluzia consemnată în raportările
anterioare (M1, M2 și M3), conform căreia majoritatea autorităților administrației publice locale
fie nu au înțeles suficient de bine ce au de făcut pentru a realiza această analiză, fie au
considerat că pot elabora planul de integritate fără a realiza o analiză care să le ofere indicii
clare cu privire la măsurile pe care ar trebui să le cuprindă în plan și care ar veni în sprijinul
reducerii/eliminării riscurilor și vulnerabilităților la corupție. Astfel, abordarea formală a
6
Acțiunea principală nr. 3. Identificarea riscurilor și a vulnerabilităților specifice instituției.
7
Metodologia de identificare a riscurilor și vulnerabilităților la nivelul administrației publice locale și
modele de completare a tabelelor prezentate în metodologie sunt disponibile și pot fi consultate pe site-ul
ministerului, în cadrul secțiunii dedicate: http://MLPDA.ro/sna-2016-2020
Instrumentul a fost elaborat în anul 2014 și implementat în perioada 2014 – 2016 la nivelul a 79 de unități
administrativ – teritoriale. Lista UAT-urilor care au implementat metodologia de identificare a riscurilor și
vulnerabilităților la corupție se regăsește în Anexa 6 la R4 (http://MLPDA.ro/-5197/-1878/-8772).
13
Pagina 14
Ministerul Lucrărilor Publice,
Dezvoltării și Administrației
problematicii SNA, pe de o parte, și informarea/ instruirea precară în domeniu a personalului
din administrația publică locală, pe de altă parte, rămân în continuare deficiențe de abordat
în procesul de prevenire a corupției la nivel locale.
Trebuie menționat faptul că, în cadrul activității de asistență tehnică directă și indirectă
susținută de direcția de specialitate de la nivelul MLPDA în cursul anului 2019, acest aspect al
neînțelegerii instrumentului a fost semnalat de numeroși responsabili SNA de la nivelul UATurilor. De exemplu au fost raportate cazuri în care deși lista atribuțiilor (Anexa A) de la nivelul
instituției a fost elaborată corect, aceasta nu a fost corelată cu raportul de evaluare a riscurilor
și vulnerabilităților la corupție și a măsurilor de remediere (Anexa C), fiind necesară revizuirea
celor două documente. În alte cazuri Anexa C a fost transmisă fără întocmirea listei de atribuții,
fiind necesară refacerea documentului conform metodologiei.
O altă concluzie care se desprinde din analiza documentelor referitoare la identificarea
vulnerabilităților la corupție transmise de UAT-uri este aceea că un număr foarte mic dintre
UAT-urile care au transmis situația implementării metodologiei de identificare a riscurilor și
vulnerabilităților la corupție, au parcurs toate cele trei etape prevăzute de metodologie.
De asemenea, din analiza datelor colectate și a activității de asistență tehnică directă și
indirectă, reiese că se impune în continuare instruirea personalului de la nivelul autorităților
administrației publice locale pentru identificarea riscurilor și vulnerabilităților la corupție,
precum și a măsurilor de remediere a acestora, astfel încât acesta să înțeleagă instrumentul
de lucru (metodologia de identificare a riscurilor și vulnerabilităților la corupție) care le-a fost
pus la dispoziție și să-l poată utiliza să elaboreze analize de risc specifice instituției. În caz
contrar, există riscul ca întregul proces de identificare a riscurilor și vulnerabilităților la
corupție, precum și a măsurilor de remediere să fie un exercițiu cu un caracter formal.
În acest context, este de menționat recomandarea raportului de audit intern realizat în cursul
anului 2019 la nivelul Direcției Integritate, Bună Guvernare și Politici Publice, respectiv: „Atâta
timp cât Guvernul României consideră a fi prioritare/ strategice implementarea măsurilor
cuprinse în SNA, auditorii consideră că managementul DIBGPP și managementul MDRAP ar putea
pune în discuție și stabili dacă este cazul aplicarea unor eventuale condiționări a alocării
fondurilor publice către instituțiile administrației publice locale și centrale de îndeplinirea
anumitor prevederi cuprinse în Strategia Națională Anticorupție”.
La nivelul celor 8 regiuni de dezvoltare, din analiza documentelor transmise de către autoritățile
locale raportoare cu privire la atribuțiile care pot prezenta un potențial risc ridicat, respectiv
un grad mediu de risc la corupție, a reieșit următoarea situație:
14
Pagina 15
Ministerul Lucrărilor Publice,
Dezvoltării și Administrației
Risc
Risc
mediu
ridicat
stabilirea, constatarea, urmărirea și încasarea
- achizițiile publice; impozitelor și taxelor locale;
- stabilirea, constatarea, urmărirea și încasarea registrul agricol;
impozitelor și taxelor locale; disciplina în construcții;
- urbanism, disciplina în construcții; asistența socială;
- asistență socială; gestiunea resurselor umane și a funcției publice;
- registrul agricol; eliberarea de autorizații de construire și certificate
- gestiunea resurselor umane și a funcției publice; de urbanism;
- elaborarea bugetului local; achizițiile publice;
- investiții; concesionarea, închirierea, vânzarea bunurilor din
- implementarea proiectelor cu finanțare externă; domeniul public/privat;
- colectarea de impozite, taxe și alte venituri la elaborarea bugetului local;
bugetul local; investiții;
- activități de control al agenților economici care - reprezentarea comunei și a Comisiei locale pentru
desfășoară comerț; stabilirea dreptului de proprietate privată în fața
- concesionarea, închirierea, vânzarea bunurilor din instanțelor judecătorești;
domeniul public/privat; atragerea fondurilor și implementarea proiectelor
- evidența persoanelor și stare civilă. din fonduri nerambursabile;
servicii de administrare a domeniului public și
privat;
exercitarea controlului financiar preventiv propriu.
Figura 3. Atribuțiile care pot prezenta un potențial risc ridicat, respectiv un grad mediu de risc la corupție
După cum se poate observa din situația prezentată, dar și din raportele de monitorizare
anterioare, o parte dintre autoritățile locale au inclus anumite atribuții (cum ar fi: achizițiile
publice, asistență socială, registrul agricol, disciplina în construcții, gestiunea resurselor umane
și a funcției publice, elaborarea bugetului local etc.) în categoria atribuțiilor cu risc mare la
corupție, în timp ce altele au inclus aceste atribuții în categoria celor cu risc mediu/scăzut la
corupție. La fel ca și în cazul altor secțiuni din acest raport, acest aspect subliniază existența
unor diferențe de la o instituție la alta în ceea ce privește organizarea, funcționarea, relațiile cu
beneficiarii serviciilor publice, precum și faptul că, odată identificate aceste riscuri, la nivelul
unor instituții pot fi implementate măsuri de prevenire în respectivele domenii.
În tabelul de pe pagina alăturată, sunt prezentate atât cele mai frecvente cauze invocate de
autoritățile administrației publice locale care au determinat încadrarea atribuțiilor enumerate
mai sus ca având un grad de corupție ridicat sau mediu, cât și măsurile de remediere a
riscurilor și vulnerabilităților la corupție evidențiate de autoritățile administrației publice în
rapoartele de evaluare elaborate:
15
Pagina 16
Ministerul Lucrărilor Publice,
Dezvoltării și Administrației
CAUZE MĂSURI DE REMEDIERE
persoane cu pregătire profesională recrutare de personal pentru ocuparea posturilor vacante;
necorespunzătoare; participarea periodică la cursuri de formare și perfecționare
lipsa personalului specializat în domeniul legislației profesională;
privind achizițiile publice; conștientizarea funcționarilor publici cu privire la sancțiunile care li
RESURSE UMANE neîndeplinirea cu profesionalism și corectitudine a se pot aplica în cazul descoperii ulterioare a îndeplinirii defectuoase a
atribuțiilor; atribuțiilor de serviciu.
necesitatea efectuării unui număr mare de anchete
sociale în termene foarte mici cu un număr redus de
personal.
supraîncărcarea personalului cu sarcini aferente conștientizare în domeniul eticii si integrității profesionale;
posturilor vacante; redimensionarea atribuțiilor din fișele de post ale personalului;
lipsa unui program de audit intern; audit intern și extern;
lipsa sistemului de monitorizare a activității privind ințierea unui sistem de monitorizare a activității funcționarilor
DE NATURĂ disciplina în autorizarea executării lucrărilor de publici cu atribuții de control în domeniul disciplinei în urbanism și
ORGANIZATORICĂ/MA construcții; amenajarea teritoriului;
NAGEMENT AL contracte cu clauze neclare. efectuarea de vizite trimestriale la fiecare gospodărie pentru
INSTITUȚIEI completarea la zi a registrului agricol, atât pe suport de hârtie, cât și în
format electronic, precum și a centralizării datelor din acestea, în
conformitate cu prevederile legale în vigoare;
disciplinarea activității de construire, stoparea construcțiilor realizate
fără autorizație de construire, încă din fază incipientă.
lipsa unor criterii de salarizare bazate pe criterii de salarizarea corespunzătoare a muncii
DE NATURĂ profesionalism;
FINANCIARĂ8 buget insuficient;
insuficienta motivare materială a personalului.
8
După cum a fost menționat și în cadrul M2, și în prezent se remarcă faptul că, în pofida creșterilor salariale de la nivelul administrației publice locale din
ultima perioadă, problemele de natură financiară sunt în continuare invocate de către lucrătorii de la nivel local.
16
Pagina 17
Ministerul Lucrărilor Publice,
Dezvoltării și Administrației
modificările legislative, necorelarea actelor prevenirea și îndrumarea tuturor persoanelor sau firmelor care
normative; execută activități de construire în scopul respectării legislației în
intervenția factorilor externi; construcții, a normelor urbanistice aprobate;
construcții realizate fără respectarea prevederilor verificarea din surse alternative a informațiilor oferite de subiecții
autorizației de construire, realizarea unor construcții în anchetelor sociale.
zone cu restricții sau care necesită condiții și avize
speciale de construire;
nedeclararea de către cetățean a suprafețelor reale -
DE NATURĂ EXTERNĂ terenuri și clădiri;
necompletarea la timp a registrului agricol;
lipsa unor pârghii de constrângere a cetățenilor pentru
a fi determinați să declare periodic modificările în ceea
ce privește datele înscrise în registrele agricole;
furnizarea de către cetățeni a unor informații false
pentru obținerea de subvenții;
ajutoare necuvenite.
Tabelul 7. Cauze și propuneri de măsuri de remediere a riscurilor și vulnerabilităților la corupție evidențiate de autoritățile administrației publice în rapoartele de evaluare
17
Pagina 18
Ministerul Lucrărilor Publice,
Dezvoltării și Administrației
3.3. Situația privind Planul de integritate9
Planul de integritate al instituției este un document care trebuie să detalieze măsurile
din SNA 2016-2020 aplicabile fiecărei instituții în mod particularizat, în funcție de riscurile,
vulnerabilitățile și nevoile de intervenție specifice identificate. Documentul trebuie să aibă
un caracter concret și realist, sens în care este utilă și o estimare bugetară a activităților
incluse. Întrucât planul de integritate are caracterul unui act normativ (fiind adoptat prin
ordin sau decizie a șefului instituției), este recomandată respectarea dispozițiilor legale
privind transparența decizională.
Planuri de integritate Până în prezent, un număr de 981 de
UAT-uri au elaborat și transmis planurile
de integritate către structura responsabilă
30,39%
din cadrul MLPDA, ceea ce reprezintă
30,39% din totalul de 3228 de UAT-uri
69,61%
(figura 4).
După declarațiile de aderare, și în cazul
acestui document se observă o mai bună
UAT-uri neraportoare UAT-uri raportoare mobilizarea a UAT-urilor față de ciclul
Figura 4. Situația planurilor de integritate strategic anterior. Astfel, în cadrul
prezentei strategii, se constată o creștere cu 9,36% față de cele 21,03% consemnate pe
parcursul celor patru ani de implementare a SNA 2012-2015, când doar 679 de UAT-uri au
elaborat și transmis planurile sectoriale.
Față de anii precedenți, se observă că dintre cele 981 de UAT-uri care au elaborat și au transmis
planurile de integritate, doar 661 au procedat și la analiza riscurilor. Astfel, putem spune că o
treime dintre UAT-urile la nivelul cărora au fost elaborate planuri de integritate nu și-au
fundamentat aceste documente pe baza analizei de riscuri, vulnerabilități și nevoi de intervenție
specifice. Această situație, după cum a fost consemnat și în rapoartele anterioare (M1, M2, M3),
poate fi explicată prin faptul că analiza riscurilor este considerată o etapă greoaie și dificil de
parcurs, nefiind însă suficient înțeleasă imoprtanța acestui demers. Astfel, poate fi explicat
gradul scăzut de transmitere a planurilor de integritate, diferit în mod semnificativ față de cel
al adoptării declarațiilor de aderare.
9
Situația detaliată a tuturor celor 3228 de UAT-uri în ceea ce privește elaborarea și transmiterea
planurilor de integritate este prezentată în Anexa 5.
18
Pagina 19
Ministerul Lucrărilor Publice,
Dezvoltării și Administrației
Din analiza situațiilor privind planurile de integritate și raportat la situația înregistrată în anul
2016 (M1), 2017 (M2), respectiv anul 2018 (M3), se constată o creștere a ratei de raportare în
funcție de tipul de UAT:
Planuri de Consilii județene Municipii Orașe Comune
integritate (41) (109) (217) (2861)
transmise
Număr Procent Număr Procent Număr Procent Număr Procent
către MLPDA
2019 (M4) 33 80,49% 63 57,80% 94 43,32% 791 27,65%
2018 (M3) 30 73,17% 57 52,29% 87 40,09% 648 22,65%
2017 (M2) 24 58,56% 53 48,62% 75 34,56% 563 19,68%
2016 (M1) 20 48,78% 47 43,12% 61 28,11% 454 15,87%
Tabelul 8. Planuri de integritate transmise către MLPDA până în la data de 12.03.2020
După cum se poate observa din reprezentarea grafică a situației în funcție de tipul de UAT,
potrivit datelor colectate până în prezent, se constată că rata de raportare a planurilor de
integritate crește semnificativ în funcție de tipul de UAT, respectiv de la 27,65% în ceea ce
privește comunele la 80,49% la nivelul consiliilor județene.
Situație 2016 (M1) Situația planurilor de integritate
Situație 2017 (M2)
80,49%
în perioada 2016-2019
Situație 2018 (M3)
Situație 2019 (M4)
73,17%
57,80%
43,32%
52,29%
58,56%
48,62% 40,09% 27,61%
34,56%
22,65%
48,78%
43,12% 19,68%
28,11%
15,87%
Consilii Municipii Orașe Comune
județene
Graficul 3. Situația planurilor de integritate, în funcție de tipul de UAT, în perioada 2016-2019
Din analiza datelor statistice prezentate în ilustrația de pe pagina alăturată, se observă că, în
ceea ce privește situația pe județe, cel mai ridicat grad de raportare a planurilor de
19
Pagina 20
Ministerul Lucrărilor Publice,
Dezvoltării și Administrației
integritate, respectiv 54,05%, se înregistrează la nivelul județului Vrancea. Totodată, similar
raportărilor anterioare, județul Ialomița prezintă cel mai scăzut grad de raportare a planurilor
de integritate (11,94%), doar 8 dintre cele 64 UAT-uri din componența județului transmițând
acest document în anul 2019. Această analiză comparativă nu include municipiul București, unde
rata de raportare se situează la 71,43%.
Ilustrația 3. Situația planurilor de integritate la nivel de județ
În ceea ce privește gradul de raportare a planurilor de integritate la nivelul fiecărei regiuni de
dezvoltare, după cum se poate observa în tabelul de pe pagina alăturată, Regiunea BucureștiIlfov înregistrează un maxim de 47,92% (cu peste 4% mai mult față de anul precedent), iar un
minim de 23,89% se înregistrează în cazul regiunii Nord-Vest.
Procent Procent Evoluție (%)
raportare raportare
2018 (M3) 2019 (M4)
Regiunea Nord - Est (BC, BT, IS, NT, SV, VS) 24,91% 33,87% +8,96%
Regiunea Sud - Est (BR, BZ, CT, GL, TL, VN) 31,82% 39,39% +7,57%
Regiunea Sud Muntenia (AG, CL, DB, GR, IL, PH, TR) 25,44% 28,40% +2,96%
Regiunea Sud - Vest Oltenia (DJ, GJ, MH, OT, VL) 24,72% 26,05% +1,33%
Regiunea Vest (AR, CS, HD, TM) 23,24% 26,30% +3,06%
Regiunea Nord-Vest (BH, BN, CJ, MM, SM, SJ) 20,80% 23,89% +3,09%
Regiunea Centru (AB, BV, CV, HR, MS, SB) 25,71% 32,14% +6,43%
Regiunea București - Ilfov 43,75% 47,92% +4,17%
Tabelul 9. Evoluția situației planurilor de integritate la nivel de regiune în anul 2019
20
Pagina 21
Ministerul Lucrărilor Publice,
Dezvoltării și Administrației
La fel ca și în anii precedenți, la nivelul anului 2019, în ceea ce privește elaborarea planului de
integritate, autoritățile administrației publice locale au beneficiat de asistență tehnică din
partea MLPDA – DIBGPP în acest proces. Astfel, responsabilii desemnați din cadrul DIBGPP pentru
fiecare regiune au pus la dispoziția autorităților locale un model de plan și i-au informat cu
privire la adaptarea documentului la specificul și nevoile fiecărei instituții, totodată accentuând
importanța unei analize obiective a măsurilor cuprinse în plan. Tot în cadrul acestei activități a
fost subliniată importanța consultării, în procesul de elaborare a planului de integritate, a
angajaților și a partenerilor implicați în domeniul de activitate al fiecărei instituții.
Din analiza documentelor transmise de UAT-uri în perioada de referință, față de aspectele
consemnate în situația prezentată în rapoartele de monitorizare precedente (M1, M2 și M3), s-a
constatat că nu au fost înregistrate modificări semnificative în modul de elaborare a planurilor
de integritate. Majoritatea unităților administrativ-teritoriale de la nivelul celor 8 regiuni de
dezvoltare au preferat să preia cu fidelitate măsurile indicate în modelul transmis și au adoptat
planul de integritate în forma propusă de MLPDA - DIBGPP, fără a-l adapta specificului fiecărei
instituții în parte, ceea ce denotă fie formalism, fie o implicare redusă în ceea ce privește
problematica SNA. Totuși, este de menționat faptul că, pentru anul 2019, unele UAT-uri au
adaptat măsurile de intervenție nevoilor specifice și în funcție de resursele de care dispun
pentru realizarea lor, specificând, de exemplu, care sunt măsurile realizate sau stabilind
termene aferente măsurilor în funcție de actualitățile cu care se confruntă instituția.
Dintre cele 981 de UAT-uri care au raportat aceste documente, un număr de 320 de autorități
ale administrației publice locale și-au elaborat planul de integritate al instituției fără să
realizeze, în prealabil, analiza riscurilor și vulnerabilităților la corupție.
Aspecte privind gradul de implementare a măsurilor din planul de integritate transmis de către
UAT-urile raportoare de la nivelul celor 8 regiuni de dezvoltare sunt prezentate în cadrul
secțiunii următoare.
3.4. Situația referitoare la Raportul privind stadiul
implementării SNA 2016-2020 în anul 2019
Raportul privind implementarea
Până la data de 1 aprilie 2019, un număr
SNA 2016-2020 în anul 2019
de 850 de UAT-uri au răspuns solicitării
MLPDA și au transmis Raportul privind 26,33%
stadiul implementării măsurilor prevăzute
73,67%
în SNA 2016 – 2020 la nivelul instituției în
anul 2019, respectiv 26,33% din totalul de
UAT-uri neraportoare UAT-uri raportoare
Figura 5. Situația Rapoartelor privind stadiul implementării SNA 2016-2020 în anul 2019
21
Pagina 22
Ministerul Lucrărilor Publice,
Dezvoltării și Administrației
3228 de unități administrativ-teritoriale. Astfel, se constată o creștere cu aproximativ 5% a
gradului de transmitere a acestui document față de situația anului 2018, consemnată în M3.
Situația din punct de vedere al tipului de UAT, respectiv raportat la situația înregistrată în anii
precedenți (M2, M3), se prezintă astfel:
Raport privind Consilii județene Municipii Orașe Comune
stadiul (41) (109) (217) (2861)
implementării SNA
2016 - 2020 Număr Procent Număr Procent Număr Procent Număr Procent
2019 (M4) 31 75,61% 71 65,14% 80 36,87% 668 23,35%
2018 (M3) 29 70,73% 62 56,88% 72 33,18% 528 18,46%
2017 (M2) 26 63,41% 50 45,87% 62 28,57% 470 16,43%
Tabelul 10. Rapoarte privind stadiul implementării prevederilor SNA 2016 - 2020 în anul 2019 transmise către
MLPDA până în la data de 1.04.2019
După cum se poate observa din reprezentarea grafică alăturată, se observă o creștere a ratei de
raportare a Raportului privind stadiul implementării prevederilor SNA 2016 - 2020 în anul
2019 în funcție de tipul de UAT, după cum urmează: de la 23,35% rata de raportare la nivelul
comunelor la 75,61% la nivelul consiliilor județene. Comparativ cu situația anului 2018
consemnată în M3, la nivelul anului 2019 se constată o creștere a gradului de raportare la nivelul
tuturor tipurilor de UAT-uri, respectiv cu aproximativ 5% la consilii județene, 8% la municipii,
aproximativ 4% la orașe și 5% la comune.
În tabelul de mai
Situația Rapoartelor privind stadiul
2017 (M2) jos se poate
implementării SNA 2016-2020 în anul 2019
2018 (M3) observa că, din
75,61% 2019 (M4) punct de vedere
65,14%
70,73% al repartizării/
56,88% ierarhizării pe
63,41% 36,87%
județe a ratei de
23,35%
45,87% 33,18% răspuns, se
28,57% 18,46% înregistrează un
16,43% maximum de
57,69% în cazul
județului Tulcea,
Consilii Municipii Orașe Comune
județene respectiv un
Graficul 4. Situația Rapoartelor privind stadiul implementării prevederilor SNA 2016 -
2020 în anul 2019, în funcție de tipul de UAT, în perioada 2017-2019 minimum de
9,09% la nivelul județului Giurgiu.
22
Pagina 23
Ministerul Lucrărilor Publice,
Dezvoltării și Administrației
Comparativ cu situația aferentă anilor 2017-2018 prezentată în M2 și M3, pentru fiecare județ în
parte, la nivelul anului 2019 situația se prezintă astfel:
Nr. Procent raportare Procent raportare Procent raportare
Județ
UAT M2 (2017) M3 (2018) M4 (2019)
Alba 79 35,44% 31,65% 31,65%
Arad 79 11,39% 27,85% 36,71%
Argeș 103 21,36% 18,45% 16,50%
Bacău 94 24,47% 22,34% 38,30%
Bihor 102 16,67% 17,65% 22,55%
Bistrița Năsăud 63 23,81% 14,29% 25,40%
Botoșani 79 18,99% 27,85% 32,91%
Brașov 59 13,56% 16,95% 25,42%
Brăila 45 17,78% 35,56% 31,11%
București 7 42,86% 57,14% 57,14%
Buzău 88 15,91% 25,00% 27,27%
Caraș-Severin 78 6,41% 8,97% 11,54%
Călărași 56 14,29% 21,43% 25,00%
Cluj 82 8,54% 12,20% 20,73%
Constanța 71 21,13% 39,44% 35,21%
Covasna 46 13,04% 17,39% 15,22%
Dâmbovița 90 21,11% 14,44% 21,11%
Dolj 112 6,25% 16,96% 13,39%
Galați 66 21,21% 28,79% 27,27%
Giurgiu 55 10,91% 9,09% 9,09%
Gorj 71 12,68% 11,27% 19,72%
Harghita 68 22,06% 16,18% 20,59%
Hunedoara 70 28,57% 35,71% 30,00%
Ialomița 67 10,45% 14,93% 13,43%
Iași 99 18,18% 17,17% 25,25%
Ilfov 41 21,95% 26,83% 17,07%
Maramureș 77 16,88% 14,29% 27,27%
Mehedinți 67 7,46% 10,45% 17,91%
Mureș 103 14,56% 20,39% 27,18%
Neamț 84 26,19% 25,00% 33,33%
Olt 113 16,81% 18,58% 21,24%
Prahova 105 19,05% 23,81% 23,81%
Satu Mare 66 27,27% 25,76% 30,30%
Sălaj 62 25,81% 19,35% 43,55%
Sibiu 65 32,31% 26,15% 44,62%
Suceava 115 20,00% 28,70% 29,57%
Teleorman 98 38,78% 16,33% 20,41%
Timiș 100 13,00% 10,00% 19,00%
Tulcea 52 23,08% 46,15% 57,69%
Vaslui 87 12,64% 11,49% 20,69%
Vâlcea 90 21,11% 28,89% 40,00%
Vrancea 74 20,27% 39,19% 41,89%
Total 3228 18,84% 21,41% 26,33%
23
Pagina 24
Ministerul Lucrărilor Publice,
Dezvoltării și Administrației
Cu privire la situația corespunzătoare regiunilor de dezvoltare privind transmiterea Raportului
privind stadiul implementării SNA 2016-2020 în anul 2019, se constată că cea mai ridicată rată
se înregistrează la nivelul Regiunii Sud-Est, respectiv 35,86%, iar cea mai scăzută la nivelul
Regiunii Sud Muntenia, și anume 18,99 %.
Total UAT-uri UAT-uri Procent
componente raportoare raportare
Regiunea București - Ilfov 48 11 22,92%
Regiunea Centru (AB, BV, CV, HR, MS, SB) 420 118 28,10%
Regiunea Sud - Muntenia (AG, CL, DB, GR, IL, PH, TR) 574 109 18,99%
Regiunea Nord - Est (BC, BT, IS,NT, SV, VS) 558 167 29,93%
Regiunea Sud - Est (BR, BZ, CT, GL, TL, VN) 396 142 35,86%
Regiunea Nord - Vest (BH, BN, CJ, MM, SM, SJ) 452 124 27,43%
Regiunea Vest (AR, CS, HD, TM) 327 78 23,85%
Regiunea Sud - Vest Oltenia (DJ, GJ, MH, OT, VL) 453 101 22,30%
Tabelul 11. Situația rapoartelor aferente anului 2019 la nivel de regiune
Din analiza situațiilor statistice la nivel de regiune de dezvoltare, la nivelul anului 2019
comparativ cu anul 2018, se constată că majoritatea regiunilor de dezvoltare înregistrează o
creștere a gradului de raportare a acestui document. Astfel, cea mai mare creștere se
înregistrează la nivelul Regiunii de dezvoltare Nord-Vest, respectiv cu 10,39%, iar singura
scădere, de peste 8% față de situația prezentată în M3, se observă la nivelul Regiunii BucureștiIlfov.
Procent Procent
Evoluție
raportare raportare
(%)
2018 (M3) 2019 (M4)
Regiunea București - Ilfov 31,25% 22,92% -8,33%
Regiunea Centru (AB, BV, CV, HR, MS, SB) 21,90% 28,10% +6,20%
Regiunea Sud - Muntenia (AG, CL, DB, GR, IL, PH, TR) 17,42% 18,99% +1,57%
Regiunea Nord - Est (BC, BT, IS,NT, SV, VS) 22,22% 29,93% +7,71%
Regiunea Sud - Est (BR, BZ, CT, GL, TL, VN) 34,85% 35,86% +1,01%
Regiunea Nord - Vest (BH, BN, CJ, MM, SM, SJ) 17,04% 27,43% +10,39%
Regiunea Vest (AR, CS, HD, TM) 19,57% 23,85% +4,28%
Regiunea Sud - Vest Oltenia (DJ, GJ, MH, OT, VL) 17,88% 22,30% +4,42%
Tabelul 12. Evoluția raportării anuale la nivel de regiune în anul 2019
La fel ca și în anul precedent, din analiza calitativă a Raportului narativ privind stadiul
implementării prevederilor SNA 2016-2020 în anul 2019 a reieșit faptul că o mare parte din
UAT-urile raportoare au procedat la elaborarea documentului prin preluarea modelului transmis
de către MLPDA – DIBGPP. Astfel, activitățile realizate și progresul înregistrat în implementarea
măsurilor din planul de integritate au fost consemnate conform exemplului anexat la solicitarea
de raportare.
Din analiza documentelor transmise de către UAT-urile raportoare, se constată că activitățile
desfășurate pe parcursul anului 2019 de o mare parte dintre acestea au vizat consolidarea
calității serviciilor publice și dezvoltarea unor proceduri de lucru în acord cu principiile
24
Pagina 25
Ministerul Lucrărilor Publice,
Dezvoltării și Administrației
transparenței, legalității, eficacității și supremației interesului public, urmărindu-se asigurarea
unui climat etic corespunzător și promovarea integrității în exercitarea funcției publice prin
aplicarea riguroasă a cadrului normativ și instituțional în vederea prevenirii corupției și
îmbunătățirea serviciilor publice oferite cetățenilor. Direcțiile de acțiune au fost canalizate pe
prevenirea corupției, dezvoltarea culturii organizaționale, a integrității, având ca repere
principale: implementarea principiilor etice și deontologice, punerea în aplicare a standardelor
de control intern managerial și eficientizarea mecanismelor administrative de sancționare,
protecția avertizorului de integritate și managementul vulnerabilităților specifice instituției.
Conform documentelor transmise, o parte din instituțiile raportoare au continuat implementarea
măsurilor cuprinse în SNA și a altor măsuri interne de prevenire a corupției, precum și de
instruire a personalului cu atribuții în domeniul integrității, transparenței și prevenirii corupției
în administrația publică, în tehnici de măsurare a performanțelor și tehnici de raportare. În
acest fel s-a asigurat continuitatea parcursului instituțional inițiat în perioada anterioară, având
ca principale repere profesionale consolidarea capacității de prevenție a corupției, prin
accentuarea demersurilor preventive.
Alte unități administrativ-teritoriale au transmis acest document și au specificat măsurile pe
care le-au realizat în cursul anului chiar dacă nu au elaborat un plan de integritate la nivelul
instituției. Astfel, activitățile și acțiunile întreprinse și realizate de către acestea s-au axat pe o
bună relaționare cu cetățeanul, cu alte instituții, organizații, persoane fizice și juridice și cu
entități economice.
La fel ca și în anul precedent, și în anul 2019 s-a constat la nivelul tuturor regiunilor o
îmbunătățire a activității de raportare a gradului de implementare al SNA la nivel local, mai
multe UAT-uri depășind nivelul generalizat de formalism. Însă raportat la totalul rapoartelor
transmise se constată că această activitate este tratată în continuare formal de către
autoritățile administrației publice locale.
Totodată, deși în raportare au fost înregistrate progrese față de situația prezentată în M2 și
M3, se constată că la nivelul celor mai multe UAT-uri raportoare de la nivelul celor 8 regiuni
de dezvoltare nu există o cultură a autopromovării, un interes pentru mediatizarea și
popularizarea acelor aspecte pozitive din propria activitate, ce pot constitui atât soluții
binevenite pentru alte administrații, dar și vectori pentru îmbunătățirea percepției
cetățenilor cu privire la activitatea administrației locale.
Ca și în anul precedent, din secțiunea dedicată incidentelor de integritate raportate și a
măsurilor de remediere propuse din raport, s-a constatat faptul că un număr redus de UATuri au menționat în rapoartele proprii existența unor asemenea subiecte/ probleme. Nu este clar
dacă această stare de fapt reliefează faptul că nu există incidente de integritate la nivelul
administrației publice locale sau dacă există o reticență în raportarea lor.
25
Pagina 26
Ministerul Lucrărilor Publice,
Dezvoltării și Administrației
Odată cu raportul narativ, o mare parte dintre autoritățile administrației publice locale au
înaintat și exemple de bună practică înregistrate în activitatea lor, cele pe care le-am
considerat relevante fiind extrase, organizate în categorii și prezentate în secțiunea dedicată
cazurilor de bună practică din anul 2019.
3.5. Situația privind Raportul de autoevaluare a măsurilor
preventive anticorupție și
Anexa 3 la SNA (anul 2019) indicatorii de evaluare
10
(Anexa 3 - SNA)
26,36% MLPDA-DIBGPP a solicitat președinților
de consilii județene, primarilor de
73,64% municipii, orașe și comune completarea
situației indicatorilor de evaluare
aferenți inventarului măsurilor de
transparență instituțională și de
UAT-uri neraportoare
Figura 6. Situația rapoartelor de autoevaloare (Anexa 3 la
prevenire a corupției (Anexa nr.3 din
SNA) pentru anul 2019
H.G. nr. 583/2016) și transmiterea documentului în format scriptic/ pdf./ Word la DIBGPP –
MLPDA odată cu Raportul privind stadiul implementarii SNA 2016 - 2020 în anul 2019. Un
îndrumar pentru completarea acestui document (Anexa 4) a fost transmis odată cu solicitarea de
raportare.
Din analiza datelor colectate cu privire la situația raportării la nivelul administrației publice
locale pentru anul 2019, se constată că un număr de 851 de UAT-uri, respectiv 26,36% din
totalul de 3228 de UAT-uri, au dat curs solicitării și au transmis informațiile privind cele 11
măsuri preventive anticorupție aplicabile la nivelul administrației publice locale, respectiv:
Codul etic/deontologic/de conduită;
Declararea averilor;
Declararea cadourilor;
Conflictele de interese;
Consilierul de etică;
Incompatibilitățile;
Transparența în procesul decizional;
Accesul la informații de interes public;
Protecția avertizorului de integritate;
10
În Anexa 5 este prezentată situația tuturor celor 3228 de UAT-uri în ceea ce privește transmiterea
Anexei 3 la SNA 2016-2020 pentru anul 2019
26
Pagina 27
Ministerul Lucrărilor Publice,
Dezvoltării și Administrației
Interdicțiile după încheierea angajării în cadrul instituțiilor publice (Pantouflage);
Funcțiile sensibile.
La fel ca și la nivelul anului 2018, se constată o creștere față de anul 2017, când doar 284 de
UAT-uri din totalul de 3228 de UAT-uri, respectiv 8,80%, au completat online informațiile
solicitate pe portalul gestionat de MJ – https://sna.just.ro. În prezent se constată față de anul
precedent o creștere a gradului de raportare cu +5,19%, respectiv cu +17,56% față de anul
2017. Această creștere se poate datora, pe deoparte modificării modalității de transmitere a
situației anuale a indicatorilor de evaluare aferenți inventarului măsurilor de transparență
instituțională și de prevenire a corupției, dar și faptului că reprezentanții MLPDA-DIBGPP au
contactat și au informat telefonic toate cele 3228 de UAT-uri cu privire la acest aspect. La fel ca
și în anii precedenți, au fost transmise către autoritățile administrației publice locale un set de
instrucțiuni pentru a facilita și simplifica procesul de colectare în cadrul instituției a datelor
necesare completării raportului de autoevaluare. În același timp, reprezentanții APL, care au
solicitat sprijin suplimentar în completarea Anexei 3 la SNA, au beneficiat de îndrumare și sprijin
nemijlocit, prin telefon și e-mail, din partea responsabililor de regiuni.
Raportat la tipul de UAT, analiza datelor extrase din situațiile centralizatoare privind
autoevaluarea indicatorilor anticorupție cuprinși în Anexa 3 – SNA în anul 2019, și comparativ
cu strategia anterioară, dar și cu anii 2016-2018, prezintă următoarea situație:
Consilii județene Municipii Orașe Comune
Anexa 3 – (41) (109) (217) (2861)
SNA
Număr Procent Număr Procent Număr Procent Număr Procent
Situație
2019 (M4)
31 75,61% 70 64,22% 82 37,79% 668 23,35%
Situație
2018 (M3)
28 68,29% 60 55,05% 77 35,48% 486 16,99%
Situație
2017 (M2)
15 36,58% 29 26,60% 40 18,43% 200 6,99%
Situație
2016 (M1)
33 80,48% 54 49.54% 81 37.33% 580 20.27%
Situație
2015 (R4)
37 90,24% 65 59,63% 111 51,15% 811 28,35%
Tabelul 13. Rapoartele de autoevaluare pentru anul 2019 transmise către MLPDA
La fel ca și în cazul raportărilor anterioare, din analiza situației statistice se observă că rata de
raportare crește în funcție de tipul de UAT. Astfel, la nivelul raportării aferente anului 2019
gradul de transmitere al acestui document crește de la 23,35% în ceea ce privește
comunele, la 75,61% la nivelul consiliilor județene. După cum a mai fost menționat și în cazul
altor documente solicitate în vederea implementării măsurilor SNA, o posibilă explicație pentru
această situație, poate consta în diferențele semnificative înregistrate din punct de vedere al
27
Pagina 28
Ministerul Lucrărilor Publice,
Dezvoltării și Administrației
resurselor suport (materiale și umane) disponibile la nivelul fiecărui tip de UAT. Reprezentată
grafic, analiza comparativă din punct de vedere al tipului de UAT, între situațiile aferente anilor
2015-2019 se prezintă astfel:
Tabelul 14. Situația Rapoartelor de autoevaluare (Anexa 3 la SNA, respectiv Anexa 2 la SNA), în funcție de tipul
de UAT, în perioada 2015-2019
După cum se poate observa în situația de mai sus, comparativ cu situația înregistrată la nivelul
anului 2017 și raportată în M2, se constată o creștere semnificativă a ratei de raportare a
indicatorilor de evaluare aferenți inventarului măsurilor de transparență instituțională și de
prevenire a corupției la nivelul anului 2019. În ciuda acestei creșteri cu peste 17%, gradul de
raportare este în continuare sub nivelul raportării aferente anului 2015 (R4 - 31,72%). După cum
a fost specificat și în rapoartele anterioare, situația înregistrată la nivelul anului 201511 a
constituit un record pozitiv în ceea ce privește transmiterea unui document solicitat la raportare
în întreaga perioadă de implementare a SNA 2012-2015.
Având în vedere ipoteza lansată în cadrului raportului precedent (M2) 12, dar și trendul crescător
al ratei de raportare înregistrat în anii 2018 și 2019, putem afirma că în ceea ce privește
modalitatea de transmitere a rapoartelor de autoevaluare, autoritățile administrației publice
locale preferă sistemul implementat în ciclul strategic 2012 – 2015, respectiv comunicarea
11
1024 de UAT-uri (31,72%) au transmis rapoartele de autoevaluare aferente anului 2015 către MLPDA.
12
Conform căreia diminuarea semnificativă a gradului de transmiterea a Anexei 3 la SNA se datora atât
schimbării modalității de raportare față de strategia anterioară, cât și disfuncționalităților de natură
tehnică ale portalului întâmpinate la momentul completării în format online și raportate de către
autoritățile administrației publice locale în cadrul activităților de asistență tehnică acordate de
responsabilii DIBGPP – MLPDA.
28
Pagina 29
Ministerul Lucrărilor Publice,
Dezvoltării și Administrației
acestora pentru centralizare în format scriptic (pdf./doc./jpeg.) prin e-mail către responsabilul
de regiune desemnat în cadrul MLPDA – DIBGPP.
Ilustrația 4. Situația rapoartelor de autoevaluare aferente anului 2019 la nivel de județ
În ilustrația anterioară, din punct de vedere al gradului de raportare a Anexei 3 la SNA pe fiecare
județ în parte, la nivelul anului 2019 se constată un maximum de 55,77% în cazul județului
Tulcea și un minimum de 9,09% la nivelul județului Giurgiu, unde doar 5 UAT-uri din cele 55
au dat curs solicitării. În tabelul de pe mai jos, comparativ cu anii 2017 și 2018, se observă o
creștere la nivelul tuturor județelor.
Procent raportare Procent raportare Procent raportare
Județ Nr. UAT
M2 (2017) M3 (2018) M4 (2019)
Alba 79 15.19% 29.11% 30,38%
Arad 79 5.06% 24.05% 37,97%
Argeș 103 8.74% 16.50% 16,50%
Bacău 94 8.51% 21.28% 37,23%
Bihor 102 9.80% 20.59% 25,49%
Bistrița Năsăud 63 9.52% 12.70% 30,16%
Botoșani 79 8.86% 27.85% 32,91%
Brașov 59 8.47% 15.25% 25,42%
Brăila 45 8.89% 28.89% 31,11%
București 7 28.57% 57.14% 57,14%
Buzău 88 7.95% 23.86% 29,55%
Caraș-Severin 78 2.56% 10.26% 14,10%
Călărași 56 7.14% 8.93% 26,79%
Cluj 82 6.10% 7.32% 21,95%
29
Pagina 30
Ministerul Lucrărilor Publice,
Dezvoltării și Administrației
Constanța 71 9.86% 36.62% 32,39%
Covasna 46 0.00% 17.39% 17,39%
Dâmbovița 90 17.78% 13.33% 20,00%
Dolj 112 1.79% 17.86% 15,18%
Galați 66 7.58% 28.79% 27,27%
Giurgiu 55 3.64% 5.45% 9,09%
Gorj 71 1.41% 9.86% 18,31%
Harghita 68 14.71% 19.12% 19,12%
Hunedoara 70 20.00% 38.57% 31,43%
Ialomița 67 2.99% 7.46% 11,94%
Iași 99 4.04% 18.18% 25,25%
Ilfov 41 14.63% 24.39% 17,07%
Maramureș 77 6.49% 11.69% 25,97%
Mehedinți 67 2.99% 10.45% 20,90%
Mureș 103 10.68% 21.36% 25,24%
Neamț 84 17.86% 25.00% 32,14%
Olt 113 7.96% 17.70% 19,47%
Prahova 105 12.38% 21.90% 23,81%
Satu Mare 66 10.61% 22.73% 30,30%
Sălaj 62 11.29% 19.35% 45,16%
Sibiu 65 20.00% 26.15% 44,62%
Suceava 115 7.83% 30.43% 28,70%
Teleorman 98 9.18% 8.16% 19,39%
Timiș 100 6.00% 11.00% 19,00%
Tulcea 52 5.77% 44.23% 55,77%
Vaslui 87 4.60% 13.79% 19,54%
Vâlcea 90 10.00% 25.56% 37,78%
Vrancea 74 10.81% 39.19% 43,24%
Total 3228 8,80% 20,17% 26,36%
Tabelul 15. Evoluția autoevaluării aferente anului 2019 la nivel de județ
După cum se poate observa în tabelul de mai jos, în ceea ce privește situația transmiterii
raportului de autoevaluare pentru anul 2019, la nivel de regiuni de dezvoltare se observă un
maximum de 35,86% corespunzător Regiunii Sud-Est și un minimum de 18,64% aferent Regiunii
Sud–Muntenia.
Total UAT-uri Total UAT-uri Procent
componente raportoare raportare
Regiunea București - Ilfov 48 11 22,92%
Regiunea Centru (AB, BV, CV, HR, MS, SB) 420 115 27,38%
Regiunea Sud - Muntenia (AG, CL, DB, GR, IL, PH, TR) 574 107 18,64%
Regiunea Nord - Est (BC, BT, IS,NT, SV, VS) 558 163 29,21%
Regiunea Sud - Est (BR, BZ, CT, GL, TL, VN) 396 142 35,86%
Regiunea Nord - Vest (BH, BN, CJ, MM, SM, SJ) 452 131 28,98%
Regiunea Vest (AR, CS, HD, TM) 327 82 25,08%
Regiunea Sud - Vest Oltenia (DJ, GJ, MH, OT, VL) 453 100 22,08%
Tabelul 16. Situația rapoartelor de autoevaluare aferente anului 2019 la nivel de regiune
30
Pagina 31
Ministerul Lucrărilor Publice,
Dezvoltării și Administrației
Comparativ cu anii 2016-2018, la nivelul tuturor regiunilor, se observă următoarea evoluție a
gradului de raportare a acestui document:
Procent Procent Procent Procent
raportare raportare raportare raportare
2016 (M1) 2017 (M2) 2018 (M3) 2019 (M4)
Regiunea București - Ilfov 39,58% 16,67% 29,17% 22,92%
Regiunea Centru 27,86% 12,14 % 21,90% 27,38%
Regiunea Sud - Muntenia 20,73% 9,58% 12,72% 18,64%
Regiunea Nord - Est 24,78% 8,85% 22,94% 29,21%
Regiunea Sud - Est 23,99% 8,59% 38,08% 35,86%
Regiunea Nord - Vest 25,99% 8,42% 15,71% 28,98%
Regiunea Vest 22,02% 7,95% 19,88% 25,08%
Regiunea Sud - Vest Oltenia 15,23% 5,08% 17,00% 22,08%
Tabelul 17. Evoluția raportării autoevaluării anuale la nivel de regiune în anul 2019
IV. Asistență acordată autorităților administrației publice locale
în implementarea prevederilor SNA 2016-202013 de către
MLPDA
În vederea angrenării unui număr cât mai mare de instituții ale administrației publice locale în
mecanismul de implementare a SNA 2016-2020, în perioada iunie 2018 – martie 2019,
responsabilii de regiuni de la nivelul DIBGPP au continuat demersurile în vederea sprijinirii
autorităților administrației publice locale, realizând următoarele activități:
au transmis prin e-mail tuturor celor 3228 de UAT-uri adresa nr.153708/20.12.2018,
referitoare la elaborarea Raportului anual privind stadiul implementării Strategiei
Naționale Anticorupție (SNA) 2016-2020 pentru perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2018,
la nivelul administrației publice locale (implicit completarea Anexei 3 la SNA);
în perioada 26 august – 3 octombrie 2018, au organizat și susținut 16 sesiuni de instruire
pentru personalul responsabil cu implementarea SNA de la nivelul administrației publice
13
Activitatea se realizează începând cu anul 2018 conform Metodologiei privind acordarea de asistență
tehnică pentru implementarea Strategiei Naționale Anticorupție (SNA) 2016-2020, aprobată prin OMLPDA
nr. 5000/2018. Documentul este disponibil și poate fi consultat pe site-ul MLPDA, în cadrul secțiunii
dedicate – Integritate și Bună Guvernare (link: http://MLPDA.ro/-5197/-6848-8953).
31
Pagina 32
Ministerul Lucrărilor Publice,
Dezvoltării și Administrației
locale având ca temă identificarea și evaluarea riscurilor la corupție, elaborarea de
raportări periodice, identificarea măsurilor preventive etc. La cele 16 sesiuni de instruire
au participat peste 400 de reprezentanți ai administrației publice locale;
Imaginile 1-9. Sesiuni de instruire la nivel local
au organizat cursul de formare „Expert prevenire și combatere a corupției”, desfășurat
în perioada 29 octombrie – 02 noiembrie 2018, în vederea obținerii cerficatului ANC la
finalizarea sesiunii de instruire în domeniul prevenirii corupției, transparenței și
integrității în urma căruia un număr de 22 de reprezentanți ai administrației publice
locale au fost certificați.
32
Pagina 33
Ministerul Lucrărilor Publice,
Dezvoltării și Administrației
Imaginile 10-15. Sesiuni de instruire „Expert prevenire și combatere a corupției”
au acordat asistență tehnică directă pentru 75 de UAT-uri (orașe și comune)14,
deplasându-se la sediul acestora în vederea sprijinirii în procesul de elaborare a
documentelor și punerea în aplicare a măsurilor prevăzute de SNA 2016-2020;
Imaginile 16-23. Vizite la sediul primăriilor pentru acordarea de asistență tehnică directă
au acordat asistență tehnică indirectă15, prin telefon și e-mail, cu privire la modalitățile
de implementare a prevederilor SNA;
au transmis tuturor UAT-urilor, prin e-mail, modele ale documentelor solicitate;
au consemnat asistența tehnică acordată în registrul special instituit la nivelul structurii.
Din punct de vedere cantitativ, activitatea de acordare de asistență reprezentanților
administrației publice locale poate fi cuantificată astfel:
toate cele 3228 autorități ale administrației publice locale au fost contactate prin e-
mail de către responsabilii pentru implementarea SNA 2016-2020 de la nivelul DIBGPP;
aproximativ 513 de autorități ale administrației publice locale au solicitat și primit
sprijin, telefonic din partea personalului DIBGPP desemnat, în vederea implementării
14
UAT-urile care beneficiază de asistență tehnică directă au fost selectate în conformitate cu prevederile
Metodologiei privind acordarea de asistență tehnică pentru implementarea Strategiei Naționale
Anticorupție (SNA) 2016-2020 la nivelul autorităților administrației publice (aprobată prin
OMLPDA nr. 5000/2018). Lista celor 75 de UAT-uri se regăsește în Anexa 6.
15
În cadrul acestei activități sunt incluse și cele 125 de unități administrativ-teritoriale care beneficiază
de asistență tehnică indirectă. Lista celor 125 de UAT-uri se regăsește în Anexa 6.
33
Pagina 34
Ministerul Lucrărilor Publice,
Dezvoltării și Administrației
prevederilor SNA 2016-2020 (implicit modalitatea de completare/ elaborare a
documentelor solicitate);
circa 668 de UAT-uri au solicitat și au primit prin e-mail acordarea de îndrumare și,
totodată, au transmis documente în vederea obținerii de feed-back pentru elaborarea
corectă a acestora;
75 de UAT-uri au beneficiat de asistență directă la sediul instituției, cu privire la
modalitățile de implementare a prevederilor SNA;
peste 400 de autorități ale administrației publice locale au răspuns la invitația lansată
de MLPDA în vederea participării la cele 16 sesiuni de instruire privind implementarea
SNA 2016 -2020;
22 de reprezentanți ai autorități ale administrației publice locale au obținut
certificatul ANC de „expert prevenire anticorupție” la finalizarea cursurilor organizate
de MLPDA- DIBGPP în domeniul prevenirii corupției, transparenței și integrității;
peste 668 de e-mailuri conținând feedback asupra documentelor elaborate au fost
transmise către instituțiile solicitante;
8301 documente colectate de la autoritățile administrației publice locale, însumând un
total de 4295 foldere, respectiv circa 10 GB.16
În funcție de subiectul abordat, cele mai frecvente întrebări și solicitări de clarificări venite din
partea autorităților administrației publice locale în perioada de referință pot fi grupate în
următoarele categorii:
indicații pentru elaborarea documentelor solicitate, cum ar fi: rapoartele privind
implementarea SNA 2016-2020 în anul 2018; planurile de integritate, declarația de
aderare, Anexa 3 la SNA pentru anul 2018;
indicații cu privire la modul de aplicare a metodologiei de identificare a riscurilor și
vulnerabilităților specifice instituției și de realizare a analizei de risc la corupție;
modele și indicații pentru elaborarea altor documente aferente domeniului prevenirii
corupției, transparenței și integrității (de exemplu: registru pentru incidentele de
integritate, registru pentru conflicte de interese, registru pentru declararea cadourilor,
procedură pentru avertizarea în interes public, procedură pantouflage etc.);
solicitări de organizare a unor cursuri/ seminarii/ sesiuni de instruire de către personalul
DIBGPP cu privire la implementarea prevederilor SNA 2016-2020.
16
În ciclul strategic anterior (2012-2015) au fost colectate 16.008 de documente de la autoritățile
administrației publice locale, însumând un total de 5.666 de foldere, respectiv 17 GB.
34
Pagina 35
Ministerul Lucrărilor Publice,
Dezvoltării și Administrației
4.1. Asistență tehnică directă și indirectă în
implementarea prevederilor SNA
În luna noiembrie a anului 2018 DIBGPP a demarat activitatea de sprijinire a 200 de unități
administrativ-teritoriale (comune și orașe din toate județele țării) în scopul implementării
măsurilor SNA 2016-2020. Dintre acestea un număr de 75 de primării beneficiază de asistență
tehnică directă (vizită la sediul instituției), în timp ce alte 125 de primării beneficiază de
asistență tehnică indirectă (sprijin acordat prin telefon și e-mail). Activitatea este în curs de
implementare, urmând a fi finalizată în cursul anului 2020, odată cu colectarea documentelor
aferente SNA 2016-2020 de la nivelul tuturor celor 200 de UAT-uri beneficiare.
Cele 200 de UAT-uri beneficiare au fost selectate conform prevederilor Metodologiei privind
acordarea de asistență tehnică pentru implementarea Strategiei Naționale Anticorupție (SNA)
2016-2020 la nivelul autorităților administrației publice locale. Totodată, s-a avut în vedere și
faptul că la nivelul primăriilor de comune și orașe s-a identificat o nevoie stringentă de sprijin,
întrucât acestea nu au aparate administrative mai dezvoltate, cum de exemplu regăsim la
nivelul consiliilor județene și primăriilor de municipii. Atât din raportările anterioare, cât și din
cazurile de bune practici înaintate de către instituțiile raportoare (inclusiv proiecte în domeniul
integrității finanțate din fonduri nerambursabile) a reieșit faptul că la nivelul acestor tipuri de
UAT-uri (consilii județene și municipii) există resurse umane, financiare și materiale adecvate
pentru susținerea acțiunilor prevăzute de mecanismul de monitorizare a implementării
prevederilor SNA. De asemenea, este de precizat faptul că orașele și comunele, spre deosebire
de municipii și consilii județene, nu sunt eligibile per se pentru accesarea accesarea de fonduri
nerambursabile, prin POCA, în vederea implementării măsurilor prevăzute de SNA 2016-2020.
În perioada noiembrie 2018 - februarie 201917, în cadrul activității de asistență tehnică directă,
reprezentații MLPDA s-au deplasat la sediul a 75 de primării de orașe și comune din toate
județele. În cadrul reuniunilor, pe lângă transferul de know-how (punerea la dispoziție de
modele, instrumente pentru identificarea vulnerabilităților și a riscurilor la corupție, a legislației
în vigoare), responsabilii de regiuni împreună cu reprezentanții instituțiilor au analizat nevoia de
asistență tehnică la nivelul instituției și principalele responsabilități pe care le au autoritățile
administrației publice locale în procesul de implementare a SNA 2016-2020, reiterând cu această
ocazie necesitatea identificării și promovării aspectelor pozitive din propria activitate (cazurile
de bună practică). Din analiza documentelor elaborate și transmise ulterior de către o parte
dintre UAT-urile care beneficiază de acest tip de asistență responsabilului de regiune, a reieșit
17
http://www.MLPDA.ro/comunicare/presa/comunicate/75-de-unitati-administrativ-teritoriale-sprijinitede-MLPDA-pentru--implementarea-strategiei-nationale-anticoruptie-(sna)-2016-2020-
?fbclid=IwAR10MCdnJSe846hvghIYKWRrFUkQs8N8gWGMQxLfzf-lgw1agxTKRknXEvE
35
Pagina 36
Ministerul Lucrărilor Publice,
Dezvoltării și Administrației
faptul că cei prezenți în cadrul vizitelor au asimilat noțiunile și au personalizat instrumentele
puse la dispoziție conform specificului instituției, nivelul de formalism fiind unul foarte scăzut.
În urma interacțiunii directe (vizite la sediul instituției) dintre reprezentanții MLPDA și angajații
de la nivelul UAT-urilor beneficiare, s-a constat faptul că, deși acest tip de comunicare implică
costuri ridicate, resurse umane și mult timp alocat, prezintă următoarele avantajele:
credibilitatea (pentru ca persoanele implicate sunt față în față), eficiența (documentele
elaborate ulterior nu au necesitat revizuiri repetate) și încurajarea participării (în cadrul
discuțiilor responsabilii au arătat deschidere relatând diverse aspecte din activitatea de zi cu
zi, implicit diverse instrumente elaborate).
Referitor la procesul de acordare a asistenței tehnice indirecte, această activitate este similară
pentru toate UAT-urile beneficiare, desfășurându-se în scris, prin e-mail, și prin convorbiri
telefonice, respectiv prin punerea la dispoziție a documentelor utile și transmiterea acestora
prin e-mail sau alte mijloace, formularea de recomandări/ opinii cu privire la documentele
elaborate. Ca și în cazul vizitelor la fața locului, în cadrul acestui tip de asistență responsabilul
de regiune împreună cu responsabilul SNA desemnat la nivelul instituției beneficiare au analizat
nevoia de asistență tehnică la nivelul instituției și principalele responsabilități pe care le au
autoritățile administrației publice locale în procesul de implementare a SNA 2016-2020. Spre
deosebire de celălalt tip de asistență, s-a constat că UAT-urile beneficiare preferă comunicarea
orală prin intermediul telefonului în interacțiunea cu responsabilii de regiuni, mai ales în ceea
ce privește feedback-ul asupra documentelor elaborate. Față de celălalt tip de asistență
tehnică, în cazul de față putem observa că în timp ce costurile și resursele umane implicate se
reduc, durata alocată consultanței crește (atât ca frecvență, cât și ca durată). Totodată
responsabilii de la nivelul UAT-urilor nu mai arată aceeași deschidere.
4.2. Prevenire prin educație la nivel local
În perioada de referință, se observă că solicitările transmise de către MLPDA – DIBGPP
autorităților administrației publice locale care au abordare specifică (de ex: invitații sesiuni
instruire/ informare, workshop-uri, conferințe etc), cu o segmentare strictă a audienței (de
exemplu: în funcție de tipul de UAT) și un scop clar definit de conversie reușesc să stârnească
interesul segmentului țintă spre a răspunde și chiar a recomanda inițiativele.
De exemplu, în cazul celor 16 sesiuni de instruire pentru personalul responsabil cu
implementarea Strategiei Naționale Anticorupție (SNA) 2016 - 2020 de la nivelul administrației
publice locale18, unele UAT-uri participante au precizat faptul că au dat curs invitației MLPDA -
18
http://www.MLPDA.ro/comunicare/presa/comunicate/sna-peste-400-de-reprezentanti-ai-apl-au-fostinstruiti-de-catre-MLPDA-
36
Pagina 37
Ministerul Lucrărilor Publice,
Dezvoltării și Administrației
DIBGPP ca urmare a recomandărilor făcute de alți participanți la aceste evenimente care au
reușit să își clarifice nelămuririle legate de problematica SNA. Cursurile au fost susținute de
reprezentanții DIBGPP și s-au desfășurat în municipiile Brașov, Constanța, Cluj-Napoca, Iași,
Suceava, Oradea, Craiova, Timișoara și București. Pe lângă aspectele ce țin de legislația în
domeniu și etapele specifice implementării prevederilor SNA 2016-2020 la nivelul autorităților
administrației publice locale, cei peste 400 de responsabili SNA din cadrul primăriilor și
consiliilor județene de la nivelul celor 8 regiuni de dezvoltare au dezbătut studii de caz
relevante în domeniul integrității și au efectuat exerciții specifice tematicii. În contextul uneia
dintre concluziile aferente M2, conform căreia la nivelul administrației publice locale nu există o
cultură a autopromovării, au fost prezentate astfel de exemple identificate în procesul de
monitorizare al SNA 2016-2020 la nivelul APL în anii precedenți, care urmează a fi incluse în
Harta bunelor practici, instrument interactiv dezvoltat de MLPDA și găzduit pe site-ul
ministerului (http://greencity.MLPDA.ro/).
Având în vedere cele prezentate la subcapitolul 4.1. și 2.2, putem concluziona că spre deosebire
de primii de implementare a SNA 2016-2020, când activitățile realizate de DIBGPP în raport cu
autoritățile administrației publice locale s-au concentrat mai mult pe informarea și angrenarea
unui număr cât mai mare de UAT-uri care să demareze procesul de operaționalizare a strategiei
la nivelul instituției, se observă că în anul 2019 majoritatea acțiunilor întreprinse au avut un
scop clar definit, susținut de o segmentare cât mai specifică.
Luând în considerare cele prezentate mai sus, dar și în secțiunile anterioare, putem afirma
faptul că aceste acțiuni au stârnit interesul autorităților administrației publice locale vizate,
care au răspuns solicitărilor venite din partea responsabililor de regiuni de la nivelul DIBGPP,
pe unele promovându-le sau chiar recomandându-le la nivel de regiune. Din feedback-ul scris
și/sau din opiniile exprimate în mod direct atât de către participanții la sesiunile de instruire și
formare, cât și de personalul de la nivelul instituțiilor care beneficiază de asistență directă și
indirectă, se constată că acțiunile MLPDA și-au atins scopul pentru care au fost inițiate.
Astfel, au fost clarificate unele aspecte, teoretice și practice, considerate de responsabilii
SNA de la nivel local, anterior interacțiunii cu responsabilii de regiuni, ca fiind anevoioase/
neclare/ dificil de implementat.
Se constată că prin sprijinul oferit în mod direct sau indirect de către responsabilii MLPDA
desemnați cu monitorizarea implementării noii strategii la nivelul autorităților administrației
publice locale, numărul UAT-urilor care au realizat mai mult de o măsură din cele indicate de
către minister este în creștere față de anul precedent. Cu toate acestea, având în vedere și
gradul de realizare a tuturor măsurilor solicitate la nivel local (prezentat în secțiunile
anterioare), se constată că numărul instituțiilor care au reușit să realizeze în totalitate măsurile
prevăzute de SNA este încă scăzut, aproximativ jumătate dintre unitățile administrativ-
37
Pagina 38
Ministerul Lucrărilor Publice,
Dezvoltării și Administrației
teritoriale de la nivelul celor 41 de județe neraportând inițierea vreunei activități pentru
implementarea SNA 2016-2020. Totuși, comparativ cu anii anteriori și din situațiile prezentate în
acest raport, în baza datelor statistice colectate la nivelul anului 2019, se constată o optimizare
a ratei de angajare a autorităților administrației publice locale. De asemenea, deși rata de
raportare este încă scăzută, este evident interesul ridicat din partea reprezentanților UAT-rilor
cu privire la activitatea de formare în domeniul prevenirii corupției.
În același timp, în ceea ce privește activitatea de asistență tehnică directă și indirectă, se
constată o rată de răspuns de 100% din partea autorităților administrației publice locale (comune
și orașe) selectate pentru a beneficia de acest tip de sprijin pentru implementarea prevederilor
SNA 2016-2020.
La fel ca și în anii precedenți, printre motivele invocate de către autoritățile administrației
publice locale pentru nerealizarea măsurilor sau realizarea parțială a acestora s-au regăsit:
faptul că nu au primit/ nu au cunoștință despre solicitările transmise de MLPDA;
caracterul complex al metodologiei de evaluare a riscurilor și vulnerabilităților la
corupție și a măsurilor de remediere (dificultăți în înțelegerea acesteia);
lipsa cunoștințelor necesare pentru elaborarea documentelor;
accesul limitat la informațiile necesare elaborării documentelor;
volumul de muncă și complexitatea ridicată a activităților desfășurate;
lipsa resurselor umane calificate;
supraîncărcarea personalului;
interes scăzut atât al reprezentanților primăriilor/ consiliilor județene, cât și al
cetățenilor în implicarea în acțiunile de consultare și dezbaterile pe teme de interes
public;
nivelul relativ scăzut al interesului societății civile și a mediului de afaceri privind
organizarea de consultări și dezbateri periodice pentru diseminarea bunelor practici
privind integritatea și lupta împotriva corupției;
lipsa de informare și conștientizare a consecințelor faptelor de corupție în rândul
cetățenilor;
lipsa resurselor materiale și bugetare necesare;
inexistența unor sancțiuni pentru cei care nu pun în aplicare prevederile strategiei;
ambiguitatea legislativă care limitează autoritatea locală;
teama de eventualele urmări negative asupra avertizărilor, neîncrederea acestora în
legătură cu confidențialitatea informațiilor pe care le-ar furniza;
buget insuficient pentru instruirea personalului în domeniul de prevenire a corupției,
respectiv al eticii profesionale și integrității.
38
Pagina 39
Ministerul Lucrărilor Publice,
Dezvoltării și Administrației
Trebuie menționat faptul că în scopul creșterii gradului de punere în aplicare a măsurilor
cuprinse în SNA, mai multe autorități ale administrației publice locale au înaintat și o serie de
propuneri, dintre care enumerăm:
organizarea de către MLPDA și DGA din cadrul MAI a unor sesiuni de instruire pe tematici
anticorupție;
organizarea unor conferințe, sesiuni de instruire, seminarii, cursuri de formare sau
oricare alte evenimente pe tematici ca: implementarea SNA 2016-2020, managementul
riscurilor și vulnerabilităților la corupție, evaluarea și gestionarea funcțiilor sensibile la
corupție, conflictul de interese, etica, incompatibilitățile, protecția avertizorului de
integritate și pantouflage-ul;
organizarea de campanii de conștientizare a personalului din administrația publică locală
cu privire la drepturile și obligațiile pe care le are în exercitarea funcției;
dezvoltarea unei aplicații pentru identificarea și monitorizarea riscurilor și
vulnerabilităților și evaluarea funcților sensibile la corupție printr-o prelucrare și analiză
unitară a datelor ce vizează riscurile și vulnerabilitățile la corupție;
stabilirea mecanismelor de descentralizare și reformă administrativă;
simplificarea sistemului legislativ prin reformă;
elaborarea de ghiduri specifice activității de prevenire a incidentelor de integritate.
V. Sprijinirea mecanismului de monitorizare a implementării
SNA 2016-2020 la nivelul administrației publice locale
5.1. Misiuni de evaluare tematică
În anul 2019, Direcția Integritate, Bună Guvernare și Politici Publice a organizat și desfășurat un
număr de 90 de misiuni de evaluare tematică a implementării SNA 2016-2020 la nivel local
prin care au fost evaluate 90 de instituții, respectiv toate consiliile județene și primăriile
municipiilor reședință de județ, Primăria Municipiului București și primăriile de sectoare, alte
primării.
În acest sens, reprezentanți ai MLPDA, Ministerului Justiției și ai Agenției Naționale de
Integritate s-au deplasat la sediul instituțiilor, unde, pornind de la chestionarul tematic elaborat
în colaborare cu MJ, au evaluat următoarele teme:
conflicte de interese în timpul și după exercitarea funcției (inclusiv pantouflage-ul),
transparența instituțiilor publice și accesul la informațiile de interes public,
incompatibilități,
39
Pagina 40
Ministerul Lucrărilor Publice,
Dezvoltării și Administrației
declararea cadourilor,
protecția avertizorului în interes public.
Lista completă și calendarul derulării misiunilor de evaluare sunt prezentate în Anexa 6.
Imaginile 24-29. Misiuni de evaluare tematică a implementării SNA la nivel local
Pe baza informațiilor oferite prin completarea chestionarului, dar și a aspectelor discutate la
fața locului au fost elaborate de către DIBGPP cu sprijinul celorlalte două instituții participante,
rapoartele misiunilor de evaluare tematică. Fiecare raport este structurat astfel:
o secțiune introductivă în care sunt prezentate aspecte de ordin general privind
funcționarea instituției, componența echipei de evaluare și a echipei participante din
partea instituției evaluate etc.
o secțiune dedicată constatărilor aferente fiecăreia dintre cele cinci teme evaluate,
consemnate fie în discuțiile la fața locului, fie ca urmare a completării chestionarului de
evaluare, fie în perioada de conciliere;
un capitol dedicat promovării de bune practici identificate la nivelul instituției evaluate
în ceea ce privește implementarea măsurilor preventive anticorupție;
recomandări specifice privind temele supuse evaluării, precum și recomandări cu
caracter general.
Rapoartele de evaluare aferente primelor trei serii de misiuni au fost supuse analizei și aprobării
în cadrul Platformelor de cooperare a administrației publice locale organizate în anul 2019 (vezi
cap. 5.2), după concilierea prealabilă cu instituțiile evaluate. Documentele aprobate au fost
40
Pagina 41
Ministerul Lucrărilor Publice,
Dezvoltării și Administrației
postate pe site-ul MLPDA și pot fi consultate la adresa
https://www.mlpda.ro/pages/rapoarteevaluaremisiunitematiceimplementaresna.
Evaluarea tematică privind implementarea SNA 2016 – 2020 care s-a desfășurat, în anul 2019, la
nivelul primăriilor municipiilor reședință de județ și la nivelul consiliilor județene, realizată de
experți ai MLPDA, MJ și ai ANI, a contribuit la clarificarea unor concepte și noțiuni specifice
implementării SNA și a relevat ce se aplică la nivelul unităților administrativ-teritoriale în mod
corespunzător și în acord cu prevederile SNA (din prisma indicatorilor prevăzuți în Anexa 3),
precum și aspectele asupra cărora se mai poate interveni pentru îmbunătățirea situației.
5.2. Platformele de cooperare a administrației publice
locale
MLPDA, prin DIBGPP, a organizat în datele de 20 iunie, 26 și 27 noiembrie 2019 trei reuniuni
ale Platformei de cooperare a administrației publice locale19, în cadrul cărora au fost analizate
și aprobate rapoartele de evaluare pentru instituțiile unde s-au desfășurat primele trei runde de
evaluare tematică. La lucrările platformelor au participat reprezentanți ai autorităților
administrației publice locale care au fost evaluate și ai structurilor asociative ale acestora, ai
MLPDA, MJ și ANI.
19
Parte a mecanismului de coordonare și monitorizare a SNA 2016-2020.
41
Pagina 42
Ministerul Lucrărilor Publice,
Dezvoltării și Administrației
Imaginile 30-32. Reuniunile Platformei de cooperare a administrației publice locale – București, 20 iunie, 26 și 27
noiembrie 2019
Aceste întâlniri au constituit, de asemenea, un bun prilej de promovare a bunelor practici
identificate în cadrul misiunilor de evaluare, dar și de dezbatere a dificultăților întâmpinate de
autoritățile administrației publice locale în implementarea prevederilor SNA 2016-2020.
5.3. Raportul de monitorizare (M3) a implementării
Strategiei Naționale Anticorupție 2016-2020 la nivelul
administrației publice locale în anul 2018 (M3).
Ilustrația 5.Raportul de monitorizare M3 publicat pe site-ul MLPDA
În primul semestru al anului 2019, la nivelul MLPDA a fost elaborat Raportul de monitorizare
(M3) a implementării Strategiei Naționale Anticorupție 2016-2020 la nivelul administrației
publice locale în anul 2018, care a fost transmis ulterior Secretariatului Tehnic al SNA din
cadrul Ministerului Justiției în vederea includerii în Raportul anual de monitorizare. De
asemenea, documentul a fost distribuit pe site-ul și pagina de Facebook a MLPDA, iar
reprezentanții autorităților administrației publice locale au fost informați cu privire la
elaborarea acestuia. Exemplele de bună practică identificate urmează a fi incluse în Harta
bunelor practici dezvoltată la nivelul MLPDA și ulterior, promovate în cadrul activităților
prevăzute în Planul de acțiuni pentru perioada 2017-2020.
42
Pagina 43
Ministerul Lucrărilor Publice,
Dezvoltării și Administrației
VI. Promovarea integrității, transparenței și bunei guvernări la
nivelul APL
6.1. Rețeaua Campionilor
În scopul identificării și promovării celor mai bune practici înregistrate la nivel local, la data de
1 iulie 2019 fost lansată de MLPDA prin DIBGPP Competiția „Rețeaua campionilor în domeniul
integrității“ la nivelul administrației publice locale.
În cadrul competiției au fost prezentate și premiate cele mai bune practici anticorupție
adoptate/ implementate la nivelul autorităților administrației publice locale, în vederea
constituirii unei „rețele a campionilor în domeniul integrității“.
Astfel, a fost înaintată tuturor celor 3.228 de UAT-uri invitația de a se înscrie în prima ediție a
competiței prin transmiterea de cazuri de bună practică/ proiecte care se încadrează în
tematica guvernării deschise, respectiv transparenței și comunicării.
24 de UAT-uri (comune, orașe, municipii și consilii județene) au înaintat un număr de 29 de
proiecte/ cazuri de bună practică până la închiderea apelului de înscriere în competiție. Pentru
evaluarea acestora, conform regulamentului adoptat anterior lansării evenimentului și postat pe
site-ul MLPDA, a fost constituită o comisie de evaluare formată din doi reprezentanți ai MLPDA
(DIBGPP), respectiv câte un reprezentant al Ministerului Justiției, Secretariatului General al
Guvernului și Agenției Naționale a Funcționarilor Publici.
De asemenea, structurile asociative ale autorităților administrației publice locale au fost
invitate să-și desemneze membri cu statut de observator în cadrul comisiei, iar Asociația
Comunelor din România a nominalizat în acest sens un reprezentant.
La conferința organizată la București în perioada 18-19 septembrie au participat peste 90 de
persoane, reprezentanți ai autorităților administrației publice locale, Ministerului Lucrărilor
Publice, Dezvoltării și Administrației, Ministerului Justiției, Secretariatului General al
Guvernului, Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, Agenției Naționale de Integritate,
Institutului Național de Administrație, Direcției Generale Anticorupție din cadrul Ministerului
Afacerilor Interne, exponenți ai organizațiilor non-guvernamentale din domeniu, precum și
reprezentanți ai mass-media.
Urmare a desfășurării competiției a fost stabilit clasamentul, în ordinea descrescătoare a
punctajului obținut. De asemenea, participanții la conferință au putut vota, în timp real,
proiectul pe care l-au apreciat cel mai mult în urma prezentărilor susținute de reprezentanții
unităților administrativ-teritoriale înscrise în competiție.
43
Pagina 44
Ministerul Lucrărilor Publice,
Dezvoltării și Administrației
Câștigătorii (reprezentanți ai 11 UAT-uri) au avut ocazia de a se instrui în cadrul prestigiosului
eveniment „Smart City Expo World Congress“, care a avut loc în perioada 19-21 noiembrie
2019, la Barcelona (Spania). Totodată, toate cele 24 de primării și consilii județene participante
au devenit membre ale „rețelelei campionilor în domeniul integrității“.
Lista proiectelor (candidaturilor) înscrise este prezentată în Anexa 7, iar a câștigătorilor
primei ediții în Anexa 8.
Imaginea 33. Conferința „Rețeaua campionilor în domeniul integrității“ – București, 19 septembrie 2019
Competiția „Rețeaua campionilor în domeniul integrității“ s-a dovedit a fi o inițiativă de un
real succes a MLPDA, precum și o pârghie importantă în evoluția demersului constant al
ministerului de a identifica și promova inovația și calitatea la nivelul administrației publice
locale.
Interesul participanților, emulația în rândul acestora și ecourile ulterioare constituie un
temei pentru continuarea acestei competiții, astfel încât experiența și rezultatele
remarcabile ale primăriilor și consiliilor județene să devină cunoscute la nivelul întregii
administrații publice locale românești, dar mai ales în rândul cetățenilor.
O a doua ediție a „Rețelei campionilor în domeniul integrității“ a fost demarată la 4
decembrie 2019. Câștigătorii celei de-a doua ediții vor participa la o sesiune de instruire în
domeniul integrității și al bunei guvernări organizată de „The Hague Academy for Local
Governance” (Haga, Olanda).
44
Pagina 45
Ministerul Lucrărilor Publice,
Dezvoltării și Administrației
Pentru viitoare ediții ale „Rețelei campionilor în domeniul integrității” trebuie identificată(e)
sursa/ sursele de finanțare. Propunerea noastră fermă este, însă, de continuare a competiției
cu o ediție per an.
6.2. Cazuri de bună practică
Activitatea UAT-urilor raportoare a vizat, în principal, în anul 2019, ca și în anul 2018,
consolidarea calității serviciilor publice și dezvoltarea unor proceduri de lucru în acord cu
principiile transparenței, legalității, eficacității și supremației interesului public. S-a urmărit
asigurarea unui climat etic corespunzător și promovarea integrității în exercitarea funcției
publice prin aplicarea cadrului normativ și instituțional în vederea prevenirii corupției.
Astfel, în anul 2019, la nivelul majorității UAT-urilor raportoare au fost intensificate eforturile
pentru o transpunere în practică a reglementărilor privind implementarea SNA 2016-2020. În
acest sens, având în vedere principiile și obiectivele pe care și le-au asumat în anul 2019, UATurile raportoare au pus accent pe procesul de implementare a planurilor de integritate,
identificarea riscurilor și vulnerabilităților specifice instituțiilor și a altor măsuri interne de
prevenire a corupției, precum instruirea personalului cu atribuții în domeniul integrității,
transparenței, prevenirii și combaterii corupției în administrația publică, în tehnici de măsurare
a performanțelor și tehnici de raportare.
EDUCAȚIE ANTICORUPȚIE
Creșterea gradului de educație anticorupție a personalului din cadrul autorităților și
instituțiilor publice de la nivel local s-a realizat prin: participarea angajaților la sesiuni de
instruire pe tematici anticorupție, cursuri de formare în ocupația de expert prevenire și
combatere a corupției, programul de perfecționare „Anticorupție și Integritate în sectorul
public” organizat de Institutul Național de Administrație (primăria municipiului Sibiu), sesiuni
de formare „Etica, integritate, prevenirea corupției” (CJ Sibiu), formarea profesională a
personalului pe teme de integritate în funcția publică (comuna Șelimbăr, jud. Sibiu, CJ
Ialomița), cursuri privind protecția datelor cu caracter personal (CJ Alba), cursurilor de formare
privind importanța eticii și integrității în instituția publică (municipiul Aiud, jud. Alba), cursul de
formare „Etică și integritate. Implementarea SNA 2016-2020" (comuna Măieruș, jud. Brașov),
sesiuni de instruire având ca temă prevenirea corupției, pe tematici concrete: conflictul de
interese, declararea averilor, interdicția post angajare, accesul la informații de interes public,
transparența decizională, declararea cadourilor (CJ Covasna), cursuri organizate în domeniile
etică, integritate și prevenirea corupției (CJ Mureș); la nivelul Primăriei comunei Budila – jud.
Brașov, Primăria municipiului Sibiu angajații au participat la sesiunile de informare privind
45
Pagina 46
Ministerul Lucrărilor Publice,
Dezvoltării și Administrației
Parteneriatul pentru o Guvernare Deschisă (OGP)20 la nivel local, activitate organizată și
susținută de MLPDA prin DIBGPP.
TRANSPARENȚĂ ȘI COMUNICARE
Din analiza rapoartelor transmise de către UAT-uri pentru anul 2019 au fost identificate o serie
de activități desfășurate atât în scopul creșterii gradului de transparență instituțională, cât și al
creșterii accesului cetățenilor la informațiile de interes public.
Ca și în anul precedent, din analiza rapoartelor transmise, a reieșit faptul că o mare parte a
UAT-urilor raportoare a renunțat la programul scurt de audiențe, pentru a fluidiza activitatea
aparatului administrativ și a reducere considerabil timpul de reacție la diferitele probleme ale
cetățenilor. De exemplu:
Primăria Orașului ABRUD (Județul Alba) – „Abrudul, un oraș transparent” – vizează dezvoltarea
unui sistem de comunicare și transparență cu locuitorii comunității. Obiectivul proiectului:
informarea unui număr cât mai mare de cetățeni din localitate și a celor plecați în străinătate
privind deciziile luate în Consiliul Local (transmiterea live a ședințelor de consiliu).
Primăria Orașului ZLATNA (Județul Alba) a implementat proiectul „Realizarea unei mai bune
transparențe în comunicarea informației către cetățeni” care vizează:
Comunicarea datelor publice către cetățeni, prin realizarea unei pagini web a
instituției;
Transparența în comunicarea informațiilor către cetățeni, ca strategie de prevenire a
corupției în administrația publică;
Actualizarea periodică a site-ului cu toate datele publice.
La nivelul primăriei municipiului TÂRNĂVENI, jud. Covasna, primăriei orașului AVRIG, comunei
BRATEIU, comunei CHIRPĂR din jud. Sibiu, al comunei SASCHIZ din jud. Mureș, comunei
COSÂMBEȘTI, jud. Ialomița, al comunei COSÂMBEȘTI, jud. Ialomița, al comunei HILISTEUHORIA, jud. Botoșani, al comunei CRISTEȘTI, jud. Botoșani, al comunei PLUGARI, jud. Iași, al
municipiului HUȘI, jud Vaslui, al comunei CARAND, jud. Arad, al comunei PIETROASA, jud.
Timișoara s-a renunțat la sistemul rigid al audiențelor după un anumit program; prin aceasta s-a
fluidizat activitatea aparatului administrativ, timpul de reacție la diferite probleme fiind
redus considerabil.
20
La aceste cursuri au participat reprezentanți ai UAT-urilor din toate regiunile de dezvoltare; exemplele
menționate sunt ca urmare a faptului că respectivele UAT-uri (com. Budila, mun. Sibiu) au consemnat
aceste aspecte în rapoartele către MLPDA.
46
Pagina 47
Ministerul Lucrărilor Publice,
Dezvoltării și Administrației
CONSILIUL JUDEȚEAN HARGHITA implementează un sistem online de monitorizare a investițiilor
al cărui scop este ușurarea fluxului intern de lucru și prezentarea în mod transparent și concis a
informațiilor publice. Proiectul vizează: devoltarea unui sistem transparent al investițiilor,
rspectiv dezvoltarea unui sistem de comunicare pentru a stimula dialogul între administrația
publică și cetățeni. Investițiile sunt listate și poziționate pe hartă, astfel încât vor arăta
principalele informații împreună cu locul investiției, cu gradul de realizare și cu starea actuală a
investiției, totul cu un design foarte frumos și practic.
PROMOVARE PENTRU INTEGRITATE
Ca și în anii precedenți, și la nivelul anului 2019, mai multe autorități ale administrației
publice locale au menționat în rapoartele transmise faptul că au încheiat protocoale de
colaborare cu Ministerul Administrației și Internelor, prin Direcția Generală Anticorupție (DGA),
în vederea promovării unor mesaje cu conținut informativ-preventiv anticorupție. Obiectivul
acestor colaborări constau în susținerea organizării și desfășurării unor activități de prevenire
anticorupție, ce vizează în principal promovarea la nivelul opiniei publice a integrității, eticii și
deontologiei profesionale, conștientizarea implicării în acte de corupție, precum și la
modalitățile de prevenire și combatere a faptelor de corupție. În completarea situației anului
2018, printre UAT-urile care au menționat în documentul înaintat că au încheiat și desfășurat
activități în baza acestor protocoale, regăsim:
La nivelul Consiliului Județean Covasna, prin care sunt stabilite modalități de
promovare în fața opiniei publice dar și de informare a funcționarilor publici cu
privire la prevenirea și combaterea săvârșirii faptelor de corupție. Activități concrete
desfășurate:
tipărirea de afișe, pliante, tricouri și alte materiale de promovare care conțin mesaje
anticorupție și disteribuirea lor pentru a fi expuse în locuri vizibile, la autoritățile
administrației publice locale;
Realizarea de către Serviciul Județean Anticorupție Covasna, în parteneriat cu
autorități publice locale, printre care și Consiliul Județean Covasna, în cadrul
Campaniei „Pasivitatea naște corupție! Implică-te, nu sta pasiv!”, a unor clipuri
filmate în instituții publice, menite să conștientizeze și totodată să sensibilizeze
cetățenii cu privire la atitudinea care ar trebui adoptată în cazul întâlnirii faptelor
de corupție. Promovarea a fost una integrată, atât în presa locală scrisă, în mass
media regională, cât și în mediul on-line;
Mese rotunde cu reprezentanți ai instituțiilor subordonate sau de sub autoritatea
Consiliului Județean Covasna, cu funcționari din aparatul de specialitate al
Consiliului Județean Covasna și cu reprezentanți ai Serviciul Județean Anticorupție
Covasna.
47
Pagina 48
Ministerul Lucrărilor Publice,
Dezvoltării și Administrației
Primăria Municipiului Alexandria a prelungit în anul 2019 protocolul cu Direcția
Generală Anticorupție din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, prin intermediul căruia
se afișează în cele mai aglomerate zone ale orașului bannere cu numere de telefon de tip
„Tel-Verde”, prin intermediul cărora cetățenii pot sesiza faptele de corupție ale
salariaților din sistemul public. De asemenea, a fost eficientizat instrumentul „Tel-
Verde” existent la nivelul primăriei, prin înregistrarea apelurilor și sintetizarea zilnică a
acestora, astfel încât problemele semnalate de cetățeni să fie soluționate cu celeritate.
În incintele clădirilor Primăriei comunei Șelimbăr, jud. Sibiu, Serviciului Poliția Locală
Șelimbăr și S.P.C.L.E.P. Șelimbăr au fost expuse, la loc vizibil, afișe din campaniile de
informare și conștientizare anticorupție inițate și desfășurate de Direcția Generală
Anticorupție.
IMPLICAREA ACTIVĂ A CETĂȚENILOR
Din analiza rapoartelor transmise, a reieșit faptul că majoritatea autorităților administrației
publice locale care au raportat că au întreprins demersurile necesare pentru a implica populația
în acțiunile desfășurate de acestea. De exemplu:
La nivelul primăriei Alba Iulia a fost inițiat proiectul „Sondaje Portal Captiv Orange (soluție de
consultare publică eficientă în mijloacele de transport în comun)”:
în parteneriatul pe care Primăria Alba lulia îl derulează împreună cu Orange, în
cadrul proiectului pilot „Alba Iulia Smart City”, a fost implementată o soluție de
consultare publică foarte eficientă din punct de vedere al implicării cetățenilor în
deciziile pe care le ia administrația publică locală.
în 15 autobuze ale Societății de Transport Alba Iulia, echipate de către Orange cu
internet Wi-Fi de mare viteză, conectarea cu terminalele mobile sau laptop se face
prin intermediul unui portal captiv, în care cetățenii pot răspunde, în cadrul unor
sondaje derulate de către municipalitate, la cele mai importante și mai dezbătute
probleme ale orașului.
prin intermediul acestui instrument, municipalitatea derulează în mod frecvent
sondaje referitoare la probleme de interes general, fiind o soluție performantă și
flexibilă, care permite comunicarea în timp real cu utilizatorii pe portalul captiv prin
afișarea de informații considerate de administrația orașului ca fiind importante și de
interes public: sondaje, alerte, informații turistice, informații de interes general etc.
Autentificarea este foarte facilă și se poate face folosind conturile individuale de
rețele sociale, astfel că s¬a eliminat impedimentul creării unui cont de utilizator,
care ar reduce practic timpul de utilizare a portalului captiv.
48
Pagina 49
Ministerul Lucrărilor Publice,
Dezvoltării și Administrației
La nivelul primăriei Municipiului Săcele, jud. Brașov, au fost aplicate cu succes anumite măsuri
care au dus la creșterea efiecienței activității, la instituirea unui climat de etică și integritate în
rândul angajaților și la creșterea încrederii și implicării cetățenilor în procesul decizional, cum
ar fi:
au fost colectate date prin intermediul chestionarelor de măsurare a satisfacției
cetățenilor. Centralizarea acestora permite evidențierea progreselor îmegistrate și
a punctelor încă critice în exercitarea serviciului public, dar și o evaluare obiectivă a
eficienței acestuia în urma adoptării unor măsuri pentru a veni în întâmpinarea
nevoilor cetățenilor;
organizarea de campanii de informare a publicului cu privire la drepturile și
obligatiile existente în relația cu autoritățile și instituțiile publice în vederea
adoptării unei atitudini civice anticoruptie. Informarea cetățenilor, la nivelul mai
multor servicii care au contact direct cu publicul, cu privire la mijloacele pe care le
au la dispozitie pentru a sesiza și a obține recunoașterea drepturilor (petiții, sesizări,
reclamații, acțiuni în justiție s.a.) prin intermediul inspectorului de serviciu;
organizarea, din proprie inițiativă, de dezbateri publice pentru problemele de interes
general.
Comunicarea către contribuabili a impozitelor și taxelor locale pe care le datorează, organizarea
de dezbateri publice în vederea promovării unor proiecte de hotărâre, organizarea de intâlniri
publice cu cetățenii, disponibilitatea primarului și a viceprimarului la discuții telefonice cu
cetățenii pentru rezolvarea problemelor comunității s-a realizat la nivelul Primăriei orașului
Sărmașu, jud. Mureș, Primăriei comunei Ibănești, jud. Mureș, Primăriei comunei Mădăraș,
jud. Mureș, Primăriei comunei Cârța, jud. Sibiu.
Primăria municipiului Roșiorii de Vede organizează, încă din anul 2012, consultări și dezbateri
publice periodice cu cetățenii, în vederea promovării bunelor practici anticorupție la nivelul
administrației publice locale și creșterea încrederii cetățenilor. În anul 2019 s-au organizat
trimestrial astfel de reuniuni cu locuitorii municipiului.
La nivelul municipiului Dej s-a lansat platforma „Implică-te pentru Dej” (secțiune a site-ului
www.primăriadej.ro), un proiect prin care fiecare cetățean cu domiciliul în Dej are posibilitatea
de a se implica activ în dezvoltarea orașului. Prin intermediul acestei platforme, ideile și
propunerile locuitorilor pot deveni proiecte pe care autoritatea locală le poate implementa, în
cadrul proiectelor de bugetare participativă. Această platformă s-a bucurat de un real succes,
fiind depuse de către cetățeni 10 proiecte în cursul anului 2019, iar în luna noiembrie 2019 au
fost anunțate proiectele câștigătoare în cadrul primului proces de bugetare participativă (trei
proiecte au fost declarate eligibile, au fost supuse votului online și urmează a fi implementate
de municipalitate).
49
Pagina 50
Ministerul Lucrărilor Publice,
Dezvoltării și Administrației
Primăria municipiului Târgoviște a lansat site-ul https://targoviste-decide.ro privind Bugetul
participativ, care este un instrument de management deschis, inclusiv și transparent,
instrument care permite participarea reală a cetățenilor la guvernarea orașului, aceștia putând
decide în mod direct cum se va cheltui un procent clar definit în acest sens din bugetul de
investiții.
IMPLEMENTAREA DE PROIECTE ÎN DOMENIUL ANTICORUPȚIE
Față de anul 2018, când mai multe autorități ale administrației publice locale raportau faptul că
au elaborat și depus spre finanțare în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă
(POCA) 2014-2020, proiecte pentru creșterea gradului de conștientizare și a nivelului de
educație anticorupție la nivelul instituției, în cursul anului 2019, conform rapoartelor înaintate,
UAT-urile au demarat implementarea proiectelor și au prezentat activitățile pe care le-au
realizat în cadrul acestora. O bună vizibilitate a proiectelor demarate/ implementate de către
UAT-urile raportoare s-a datorat și Competiției „Rețeaua campionilor în domeniul integrității”.
Municipiul Brașov a câștigat anul trecut un voucher de 15.000 de euro oferit de Uniunea
Europeană în cadrul unui program pentru acces gratuit la internet, prin WiFi, în spații publice.
Primăria Brașov a fost una dintre primele municipalități din țară care au accesat programul
„WiFi4EU”, lansat de Comisia Europeană și destinat cetățenilor și vizitatorilor din UE, prin
asigurarea accesului gratuit la Wi-Fi cu bandă largă în spații publice (parcuri, piețe, clădiri
publice, biblioteci, centre de sănătate), pe teritoriul UE. Cele 15 hot-spot-uri au fost montate,
în Piața Sfatului, Piața Sf. Ioan, pe Aleea de sub Tâmpa, inclusiv în clădirea telecabinei, în
Parcul Central, Parcul Tractorul, parcul din Centrul Civic, în Piața Unirii, la Modarom (pentru
strada Republicii), la stațiile de telecabină din Poiana Brașov și sunt funcționale. Harta cu
locatiile poate fi consultată și pe portalul Municipalității, www.brasovcity.ro.
Primăria Municipiului Sfântu Gheorghe, jud. Covasna, derulează proiectul „Simplificarea
procedurilor administrative și reducerea birocrației pentru cetățeni la nivelul Primăriei
Municipiului Sfântu Gheorghe” cod POCA 350/2/1. Obiectivul proiectului constă în simplificarea
procedurilor administrative și reducerea birocrației pentru cetățenii municipiului prin
implementarea unor măsuri de simplificare, atât din perspectiva back-office, cât și front-office
pentru serviciile furnizate exclusiv de către primărie. Se dorește:
a) Asigurarea accesului online la serviciile gestionate exclusiv de Primăria Municipiului Sfântu
Gheorghe.
b) Digitalizarea proceselor de administrare a documentelor.
c) Retro-digitalizarea documentelor din arhiva instituției.
50
Pagina 51
Ministerul Lucrărilor Publice,
Dezvoltării și Administrației
Consiliul Județean Mureș prin proiectul „Spunem NU Corupției” a realizat un ghid de bune
practici care a fost transmis instituțiilor din subordinea Consiliului Județean Mureș, precum și
reprezentanților primăriilor din județ.
Consiliul Județean Sibiu prin proiectul „Să spunem NU corupției” își propune să crească gradul
de implementare a măsurilor anticorupție la nivelul instituției și a celor subordonate/
coordonate/ aflate sub autoritate prin:
îmbunătățirea capacității administrative a Consiliului Judetean Sibiu de a crește
integritatea și preveni corupția;
dezvoltarea și implementarea unui mecanism de cooperare cu societatea civilă pentru
monitorizarea și evaluarea implementării măsurilor anticorupție la nivelul CJ Sibiu, în
scopul monitorizării și evaluării implementării măsurilor anticorupție aplicabile la nivel
de instituție, în corelare cu Strategia Națională Anticorupție 2016-2020.
creșterea nivelului de educație anticorupție în rândul personalului de conducere și
execuție din cadrul instituției CJ Sibiu, prin organizarea de cursuri de formare/
perfecționare în domeniul prevenirii corupției, eticii și integritații.
Primăria Municipiului Giurgiu a implementat în anul 2019 proiectul „Servicii transparente
către cetățeni – Administrație locală performantă (SETAPL)”, care a avut ca subactivitate
înființarea și organizarea unui Grup de Acțiune pentru Prevenirea și Combaterea Corupției la
nivelul instituției. Primăria Municipiului Giurgiu a ocupat locul al IV-lea în cadrul primei ediții a
competiției „Rețeaua campionilor în domeniul integrității”, organizată de către Ministerul
Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației în anul 2019, datorită proiectului „Complex de
activități pe tema anticorupției pentru comunicare și informare prin utilizarea
tehnologiilor electronice”. Complexul de activități a inclus, printre altele: realizarea unei
adrese de e-mail dedicate și a unor pagini de Facebook în vederea popularizării activităților
Grupului de Acțiune pentru Prevenirea și Combaterea Corupției; realizarea de site-uri gratuite
pentru entitățile subordonate Consiliului Local Giurgiu; alocarea unui număr de telefon dedicat
numai sesizărilor privind fapte de corupție, la care este apelat numai primarul municipiului.
Primăria Municipiului Călărași a implementat, în decursul anului 2019, proiectul cofinanțat prin
fonduri europene „Integritate prin proceduri, instruire și prevenire – IPIP”, al cărui obiectiv
este consolidarea integrității la nivelul instituției și a serviciilor publice locale aflate în
subordinea Consiliului Local al Municipiului Călărași. Principalele rezultate ale proiectului includ
11 proceduri operaționale elaborate și implementate pe măsurile de prevenire a corupției și
indicatorii de evaluare, sprijinirea a 12 instituții publice locale ale Municipiului Călărași în
vederea realizării și implementării procedurilor operaționale, realizarea unui ghid al
procedurilor operaționale privind măsurile preventive anticorupție și a unui ghid de prevenire a
corupției, precum și instruirea a 75 de persoane în ceea ce privește prevenirea corupției.
51
Pagina 52
Ministerul Lucrărilor Publice,
Dezvoltării și Administrației
Consiliul Județean Călărași a implementat, în decursul anului 2019, cu ajutorul fondurilor
europene atrase, proiectul „Îmbunătățirea capacității administrației publice locale de a
furniza servicii în baza principiilor de etică, transparență și integritate”. Implicarea în
acest proiect a presupus o schimbare de paradigmă, aspect care a implicat o mare
responsabilitate la nivel managerial, deoarece nu exista niciun fel de strategie de management a
integrității la nivelul instituției. Obiectivul principal al proiectului este reprezentat de creșterea
transparenței, eticii și integrității la nivelul Județului Călărași, prin intermediul unor activități și
acțiuni care vizează și se concentrează pe identificarea și corectarea riscurilor și
vulnerabilităților la corupție, pe realizarea unor mecanisme și proceduri anticorupție, precum și
pe aplicarea unitară a acestora, pe evitarea formalismului, pe realizarea unor mecanisme de
cooperare cu societatea civilă, precum și pe îmbunatățirea cunoștințelor și a competențelor
personalului propriu prin parcurgerea unor programe de dobândire de competențe în domeniul
eticii, integrității și anticorupției. Printre rezultatele obținute s-a numărat și operaționalizarea
unui Grup de Acțiune privind Prevenirea și Combaterea Corupției, mecanism de cooperare cu
societatea civilă, precum și cu alte autorități / instituții publice, privind monitorizarea și
evaluarea implementării măsurilor anticorupție la nivelul Consiliului Județean Călărași.
In anul 2019 Consiliul Județean Vaslui a derulat proiectul „Etica și integritate la Consiliul
Județean Vaslui” având ca obiectiv general creșterea capacitatii de implementare a masurilor
de prevenire a corupției la nivelul județului Vaslui (Consiliul județean și instituții subordonate).
Primăria Comunei Poarta Albă, jud. Constanța prin proiectul „Măsuri de intervenție, atât
managerial, cât și operațional la nivel de instituție prin schimbarea imaginii, care au vizat
resursele umane și comunicarea” și-a definit ca priorități specifice îmbunătățirea
managementului organizațional, creșterea calității serviciilor oferite și sporirea eficienței
actului administrativ.
Consiliul Județean Buzău propune dezvoltarea și implementarea unui sistem de integritate care
include standarde, politici și proceduri de etică și integritate, precum și printr-un program de
educație anticorupție, contribuind la dezvoltarea unei administrații locale eficiente prin
proiectul „Parteneriat pentru etică și integritate în Consiliul Județean Buzău”.
Primăria Municipiului Brăila prin proiectul „Transparența, instrument de prevenire a
corupției în administrația publică locală Proiectul” prezintă modul în care promovarea
propriilor experiențe de reformă a consolidat transparența proceselor de licitație la nivelul
administrației locale.
Consiliul Județean Vrancea a implementat proiectul „Dezvoltarea unui sistem inovator și
flexibil de prevenire a corupției, creștere a transparenței, eticii și integrității la nivelul
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.