Raport

Raport de monitorizare a implementarii Strategiei Nationale Anticoruptie la nivelul administratiei publice locale in anul 2019

Tip
Raport
Emitent
Comuna Ceplenița, jud. Iași
Pagini
69
Pagina sursă
Cum citez acest document

Raport, Comuna Ceplenița, jud. Iași. Sursa: http://www.primariaceplenita.ro/wp-content/uploads/2020/08/Raport-de-monitorizare-a-implementarii-Strategiei-Nationale-Anticoruptie-la-nivelul-administratiei-publice-locale-in-anul-2019.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/ceplenita/72187-raport-de-monitorizare-a-implementarii-strategiei-nationale-anticoruptie-la, 07.11.2026)

Fișier creat
30.07.2020
Arhivat
07.11.2026

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației Raport de monitorizare (M4) a implementării Strategiei Naționale Anticorupție 2016 - 2020 la nivelul administrației publice locale în anul 2019 1

Pagina 2

Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației CUPRINS I. Introducere .................................................................................................. 4 II. Scopul documentului ...................................................................................... 5 III. Analiza datelor disponibile .............................................................................. 5 3.1. Situația privind Declarațiile de aderare ............................................................ 7 3.2. Situația privind Identificarea riscurilor și vulnerabilităților la corupție ..................... 10 3.3. Situația privind Planul de integritate ............................................................. 18 3.4. Situația referitoare la Raportul privind stadiul implementării SNA 2016-2020 în anul 2019 ............................................................................................................... 21 3.5. Situația privind Raportul de autoevaluare a măsurilor preventive anticorupție și indicatorii de evaluare (Anexa 3 - SNA) ............................................................................. 26 IV. Asistență acordată autorităților administrației publice locale în implementarea prevederilor SNA 2016 -2020 de către MLPDA ........................................................ 31 4.1. Asistență tehnică directă și indirectă în implementarea prevederilor SNA.................. 35 4.2. Prevenire prin educație la nivel local ............................................................. 36 V. Sprijinirea mecanismului de monitorizare a implementării SNA 2016-2020 la nivelul administrației publice locale .............................................................................. 39 5.1. Misiuni de evaluare tematică ....................................................................... 39 5.2. Platforme de cooperare a administrației publice locale ....................................... 41 5.3. Raportul de monitorizare (M3) a implementării Strategiei Naționale Anticorupție 2016- 2020 la nivelul administrației publice locale în anul 2018 (M3). .................................... 42 VI. Promovarea integrității, transparenței și bunei guvernări la nivelul APL .................... 43 6.1. Rețeaua Campionilor ................................................................................ 43 6.2. Cazuri de bună practică ............................................................................. 45 6.3. Parteneriatul pentru o guvernare deschisă (OGP) ............................................... 63 VII. Plan de acțiuni pentru anul 2020 ................................................................... 64 VIII. Concluzii și recomandări ............................................................................. 66 2

Pagina 3

Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației LISTA ABREVIERI APL administrație publică locală DIBGPP Direcția Integritate, Bună Guvernare și Politici Publice MLPDA Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației MJ Ministerul Justiției SNA Strategia Națională Anticorupție ST al SNA Secretariatul Tehnic al Strategiei Naționale Anticorupție UAT unitate administrativ-teritorială OGP Open Government Partnership (Parteneriatul pentru o guvernare deschisă) 3

Pagina 4

Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației I. Introducere Adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 583 din 10 august 2016, Strategia Națională Anticorupție 2016–2020 este un document strategic care menține abordarea strategiei anterioare (SNA 20122015) cu privire la implementare și monitorizare, și care își propune, totodată, să îmbunătățească aspectele care nu au funcționat. În conformitate cu prevederile Acordului de colaborare dintre Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației și Ministerul Justiției semnat în data de 08 noiembrie 2016, respectiv ale Obiectivului general 6 din SNA 2016–2020 - Obiectiv specific: Consolidarea integrității instituționale prin planuri dezvoltate pe baza analizei de risc și a standardelor de control managerial intern, monitorizarea implementării prevederilor SNA 2016-2020 la nivelul administrației publice locale se realizează de către MLPDA, prin Direcția Integritate, Bună Guvernare și Politici Publice. Astfel, pornind de la raportările anuale transmise de către autoritățile și instituțiile administrației publice locale către MLPDA, DIBGPP, direcția de specialitate din cadrul ministerului, elaborează anual rapoarte centralizatoare, de monitorizare și evaluare a progreselor înregistrate în implementarea măsurilor anticorupție la nivel local. În vederea întocmirii Raportului de monitorizare (M4) a implementării Strategiei Naționale Anticorupție 2016-2020 la nivelul administrației publice locale în anul 2019, MLPDA, prin adresa nr. 7847/21.01.2020 (Anexa 1), a solicitat președinților de consilii județene, precum și primarilor de municipii, orașe și comune transmiterea raportului anual privind stadiul implementării SNA 2016-2020 pentru perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2019. Raportul referitor la stadiul implementarii SNA 2016-2020 în anul 2019 la nivelul autorităților administrației publice locale include următoarele elemente: Un raport privind stadiul implementarii măsurilor prevăzute în SNA (model prezentat în Anexa 2), ce revin în sarcina fiecărei instituții, care cuprinde și stadiul realizării planului de integritate propriu; Indicatorii de evaluare aferenți inventarului măsurilor de transparență instituțională și de prevenire a corupției (Anexa 3 la SNA, Anexa 3 la prezentul raport). Ca urmare a transmiterii de către autoritățile administrației publice locale a rapoartelor narative aferente anului 2019 către MLPDA și în conformitate cu atribuțiile DIBGPP prevăzute în Regulamentul de Organizare și Funcționare a MLPDA, a fost elaborat prezentul Raport de monitorizare (M4) a implementării Strategiei Naționale Anticorupție 2016-2020 la nivelul administrației publice locale în anul 2019. Raportul de monitorizare (M4) prezintă situația 4

Pagina 5

Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației documentelor transmise de către unitățile administrativ-teritoriale cuprinzând informații aferente anului 2019, centralizate până la data de 1 aprilie 2020. De asemenea, în vederea identificării evoluției implementării SNA la nivel local, documentul prezintă comparativ informațiile cuprinse în: Raportul de monitorizare (M3) a implementării Strategiei Naționale Anticorupție 2016-2020 la nivelul administrației publice locale în anul 2018; Raportul de monitorizare (M2) a implementării Strategiei Naționale Anticorupție 2016-2020 la nivelul administrației publice locale în anul 2017; Raportul de monitorizare (M1) a implementării Strategiei Naționale Anticorupție 2016-2020 la nivelul administrației publice locale în anul 2016; Raportul de monitorizare (R4) privind stadiul și impactul implementării SNA 2012-2015 la nivelul administrației publice locale în anul 2015 și comparativ pentru perioada 2012-2015. II. Scopul documentului Scopul prezentului raport este acela de a reliefa evoluția stadiului de implementare a SNA 20162020 la nivelul unităților administrativ-teritoriale raportoare1 prin realizarea unei analize cantitative și calitative a datelor centralizate de către DIBGPP din cadrul MLPDA în perioada de referință. Totodată, raportul de față ia în considerare atât informațiile incluse în M1, M2 și M3 pentru a identifica evoluția implementării strategiei la nivelul administrației publice locale, cât și datele prezentate în raportul R4 aferent SNA 2012-2015, pentru realizarea unei analize comparative cu situația finală corespunzătoare ciclului strategic anterior. III. Analiza datelor disponibile Această secțiune prezintă analiza cantitativă și calitativă a datelor anului 2019 colectate atât din punct de vedere al tipului de UAT (consilii județene, municipii, orașe, comune), pe județe și regiuni de dezvoltare, cât și comparativ cu perioada 2012-2015, respectiv 2016-2018. La nivelul României există un număr de 41 consilii județene, 109 municipii (103 municipii + 6 sectoare ale capitalei), 217 orașe și 2861 comune. 1 Unitățile administrativ-teritoariale raportoare sunt acele UAT-uri care, la solicitările MLPDA în baza SNA 2016-2020, au transmis către DIBGPP cel puțin unul dintre rapoartele/ documentele prevăzute de legislația în vigoare. 5

Pagina 6

Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației Pornind de la documentele transmise de APL-uri până la data de 1 aprilie 2020 și centralizate la nivelul MLPDA – DIBGPP în fișiere pentru fiecare regiune, județ, respectiv UAT în parte, datele statistice colectate au fost integrate în macheta de analiză denumită Baza de date APL SNA 2016-20202. La fel ca și în anii precedenți, la nivelul anului 2019, în scopul simplificării și scurtării duratei procesului de elaborare, toate autoritățile administrației publice locale din cele 8 regiuni de dezvoltare au beneficiat de modelele elaborate la nivelul MLPDA - DIBGPP pentru toate tipurile de documente solicitate. În același timp, instituțiile care au solicitat responsabililor de regiuni3 sprijin în elaborarea/ completarea/ adaptarea documentelor de raportare sau asistență pentru implementarea măsurilor SNA, au beneficiat de sprijin prin telefon și prin e-mail. Astfel, analiza de tip cantitativ urmărește prelucrarea și sintetizarea informațiilor cuprinse în documentele transmise de către UAT-uri, respectiv:  documentele privind stadiul implementării SNA în perioada aferentă anului 2019 (declarația de aderare la SNA 2016 - 2020, planul de integritate pentru perioada 2016 - 2020 și analiza privind identificarea riscurilor și vulnerabilităților specifice instituției, precum și a măsurilor de remediere);  evoluții înregistrate în implementarea SNA (Raportul narativ anual);  raportul anual de autoevaluare a măsurilor preventive anticorupție și indicatorii de evaluare (Anexa 3 - SNA). Analiza de tip calitativ este utilizată pentru a reliefa evoluțiile înregistrate de către UAT-uri în implementarea SNA 2016-2020 în perioada de raportare, respectiv activitățile realizate în cursul anului 2019 în vederea implementării măsurilor din planurile de integritate, menționarea acelor incidente de integritate regăsite în rapoartele UAT-urilor, precum și măsurile de remediere întreprinse (în cazul în care au fost înregistrate astfel de situații), identificarea bunelor practici, dar și a problemelor întâmpinate în implementarea SNA. Prin analiza comparativă se măsoară, din punct de vedere cantitativ, evoluțiile raportărilor privind implementarea SNA 2016-2020 la nivelul APL, după mai multe criterii, realizându-se astfel situații comparative privind raportarea:  la tip de UAT (consilii județene, municipii, orașe, comune);  la tip de documente solicitate (raport narativ, declarații de aderare, planuri de integritate, analiza privind identificarea riscurilor și vulnerabilităților specifice instituției, precum și a măsurilor de remediere, Anexa 3 la SNA);  în funcție de județe și regiuni de dezvoltare;  aferentă perioadei 2012-2015, respectiv 2016-2018. 2 Acest document reprezintă fundamentul situațiilor statistice prezentate în continuare. 3 La nivelul DIBGPP din cadrul MLPDA au fost desemnați responsabili pentru fiecare regiune de dezvoltare în parte, în scopul sprijinirii autorităților administrației publice locale în activitatea de implementare a Strategiei Naționale Anticorupție 6

Pagina 7

Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației Informațiile utilizate pentru realizarea acestei secțiuni se regăsesc în:  datele agregate de către MLPDA - DIBGPP în documentul MSExcel Bază de date APL 2020 actualizat până la data de 1 aprilie 2020 (Anexa 5 – format electronic);  documentele centralizate la nivelul MLPDA - DIBGPP în fișiere aferente fiecărei regiuni, județ, tip de UAT, respectiv fiecărui UAT în parte;  informațiile analizate și concluziile aferente Rapoartelor de monitorizare - R4, M1, M2 și M3. 3.1. Situația privind Declarațiile de aderare4 Din datele colectate până la 1 aprilie 2020 Declarații de aderare rezultă că, în actualul ciclu strategic SNA la SNA 2016-2020 2016-2020, un număr de 1720 unități administrativ-teritoriale din totalul de 46,72% 3228 au aderat la valorile SNA și au 53,28% transmis declarația de aderare către MLPDA - DIBGPP. Astfel, la data redactării prezentului raport, rata de aderare la SNA 2016-2020 este de 53,28%. UAT-uri neraportoare UAT-uri raportoare Spre deosebire de situația aferentă SNA 2012 - 2015, când gradul de aderare pentru Figura 1. Situația declarațiilor de aderare SNA 2016-2020 întreaga durată de implementare a strategiei (4 ani) a fost de 16,17%, în prezentul ciclu strategic se constată o creștere semnificativă a ratei de aderare, peste jumătate (53,28%) din totalul de 3228 de UAT-uri aderând la SNA 2016-2020. Așadar, se constată o mobilizare mai eficientă din partea autorităților administrației publice locale în procesul de implementare a noii strategii comparativ cu perioada 2012-2015. De asemenea, luând în considerare rapoartele de monitorizare aferente SNA 2016-2020, se constată o creștere de aproximativ 4% pe an a gradului de aderare: de la 41,79% (M1), la 45,20% (M2), 49,88% (M3), respectiv 53,28% (prezentul M). Analiza datelor colectate, în funcție de tipul de UAT, prezintă următoarea situație a aderării la valorile SNA comparativ cu strategia anterioară: 4 Situația detaliată a tuturor celor 3228 de UAT-uri în ceea ce privește elaborarea și transmiterea declarațiilor de aderare este prezentată în Anexa 5. 7

Pagina 8

Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației Consilii județene Municipii Orașe Comune Declarații de aderare (41) (109) (217) (2861) adoptate și transmise către MLPDA Număr Procent Număr Procent Număr Procent Număr Procent SNA 2016 – 2020 38 92,68% 91 83,49% 143 65,90% 1448 50,61% SNA 2012 – 2015 29 70,73% 62 56,88% 70 32,25% 361 12,61% (R4) Tabelul 1. Declarații de aderare la SNA 2016-2020 adoptate și transmise către MLPDA până în la data de 12.03.2020 În graficul următor se poate observa o creștere a gradului de aderare în funcție de tipul de UAT, respectiv de la 50,61% la nivelul comunelor la 92,68% la nivelul consiliilor județene. Situația declarațiilor de aderare în perioada 2016-2018 și comparativ cu 2012-2015 92,68% 83,49% SNA 2012 – 2015 (R4) SNA 2016 – 2020 (M1, M2, M3 și 2019) 65,90% 50,61% 70,73% 56,88% 32,25% 12,61% Consilii județene Municipii Orașe Comune Graficul 1. Situația declarațiilor de aderare, în funcție de tipul de UAT Trendul crescător al gradului de aderare în funcție de tipul de UAT poate fi explicat de faptul că la nivelul instituțiilor cu aparate administrative mai dezvoltate (consilii județene, primării de municipii) există resurse umane, financiare și materiale adecvate pentru susținerea acțiunilor prevăzute de mecanismul de monitorizare a implementării prevederilor SNA, față de primăriile de comune și orașe. Totodată, trebuie menționat faptul că actualul exercițiu financiar 20142020 al UE a permis consiliilor județene și primăriilor de municipii accesarea de fonduri nerambursabile, prin POCA, în vederea implementării măsurilor prevăzute de SNA 20162020. Și la nivelul anului 2019, după cum a fost consemnat și în cadrul rapoartelor de monitorizare anterioare, sunt înregistrate discrepanțe între gradul de aderare la nivelul diferitelor tipuri de UAT-uri. 8

Pagina 9

Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației Ilustrația 1. Situația declarațiilor de aderare SNA 2016-2020 la nivel de județ Din analiza situației finale, prezentată în ilustrația de mai sus, referitoare la transmiterea declarațiilor de aderare la nivelul fiecărui județ în parte, se constată următoarele: În București toate cele 6 sectoare și primăria municipiului au aderat la valorile SNA 2016- 2020; cea mai ridicată rată de aderare se prezintă la nivelul județului Iași – 74,75% (cu peste 20% mai mare față de anul precedent); în continuare, cea mai scăzută rată de aderare se constată la nivelul județului Caraș- Severin – 29,49%, respectiv doar 23 din cele 78 de unități administrativ-teritoriale componente ale județului au adoptat și transmis declarația de aderare la valorile SNA. În tabelul de mai jos, se observă că, în ceea ce privește transmiterea declarațiilor de aderare la nivelul regiunilor de dezvoltare, Regiunea Sud-Est înregistrează un maximum de 59,09%, iar Regiunea Vest un minimum de 43,12%. Total UAT-uri Total UAT-uri Procent componente raportoare raportare Regiunea Sud - Est (BR, BZ, CT, GL, TL, VN) 396 234 59,09% Regiunea Centru (AB, BV, CV, HR, MS, SB) 420 245 58,33% Regiunea București - Ilfov 48 27 56,25% Regiunea Nord - Est (BC, BT, IS,NT, SV, VS) 558 318 55,91% Regiunea Sud - Muntenia (AG, CL, DB, GR, IL, PH, TR) 574 315 54,88% Regiunea Nord - Vest (BH, BN, CJ, MM, SM, SJ) 452 226 50,00% Regiunea Sud - Vest Oltenia (DJ, GJ, MH, OT, VL) 453 214 47,24% Regiunea Vest (AR, CS, HD, TM) 327 141 43,12% Tabelul 2. Situația declarațiilor de aderare SNA 2016-2020 la nivel de regiune 9

Pagina 10

Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației Din analiza situațiilor statistice, comparativ cu situația înregistrată în anul 2018 în M3, reiese o creștere a gradului de aderare la valorile SNA 2016 - 2020 în anul 2019 la nivelul tuturor regiunilor de dezvoltare. Față de situația prezentată în M3, evoluția gradului de aderare la SNA 2016 - 2020 la nivel de regiuni se prezintă astfel: Procent Procent raportare raportare Evoluție (%) 2018 (M3) 2019 (M4) Regiunea Nord - Est (BC, BT, IS,NT, SV, VS) 51,57% 56,99% +5,42% Regiunea Sud - Est (BR, BZ, CT, GL, TL, VN) 55,05% 59,09 % +4,04% Regiunea Sud Muntenia (AG, CL, DB, GR, IL, PH, TR) 51,57% 54,88% +3,31% Regiunea Sud-Vest Oltenia (DJ, GJ, MH, OT, VL) 47,02% 47,24% +0,22% Regiunea Vest (AR, CS, HD, TM) 41,28% 43,12% +1,84% Regiunea Nord-Vest (BH, BN, CJ, MM, SM, SJ) 46,02% 50,00% +3,98% Regiunea Centru (AB, BV, CV, HR, MS, SB) 54,52% 58,33% +3,81% Regiunea București-Ilfov 52,08% 56,25% +4,17% Tabelul 3. Evoluția situației declarațiilor de aderare SNA 2016-2020 la nivel de regiune în anul 2019 Din punct de vedere calitativ, la nivelul anului 2019 nu s-au constatat diferențe majore față de anii precedenți în ceea ce privește redactarea documentului privind aderarea la valorile fundamentale, principiile, obiectivele și mecanismul de monitorizare a Strategiei Naționale Anticorupție 2016 – 2020 de către autoritățile administrației publice locale. Majoritatea instituțiilor au preluat modelul de declarație transmis de către MLPDA – DIBGPP, iar o parte dintre acestea au ținut cont de recomandare și le-au publicat pe site-ul instituției. 3.2. Situația privind Identificarea riscurilor și vulnerabilităților la corupție Identificarea riscurilor și vulnerabilităților specifice instituției este o activitate specifică SNA 2016-2020, cuprinsă în cadrul obiectivului specific „Consolidarea integrității instituționale prin planuri dezvoltate pe baza analizei de risc și a standardelor de control managerial intern” al obiectivului general 6 al SNA 2016-2020. Până la data redactării prezentului raport, 661 de primării și consilii județene din totalul de 20,48% 3228 au elaborat și transmis către MLPDA documentele privind identificarea riscurilor și 79,52% a vulnerabilităților la corupție, precum și a măsurilor de remediere, ceea ce reprezintă un grad de raportare de 20,48%. UAT-uri neraportoare UAT-uri raportoare Analize de risc Figura 2. Situația analizelor de risc 10

Pagina 11

Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației 5 Din analiza datelor colectate și comparativ cu situația înregistrată în anii 2016, 2017 și 2018, conform rapoartelor de monitorizare anterioare (M1, M2, M3), în funcție de tipul de UAT situația se prezintă astfel: Analize riscuri Consilii județene (41) Municipii (109) Orașe (217) Comune (2861) transmise către MLPDA Număr Procent Număr Procent Număr Procent Număr Procent 2019 (M4) 18 43,90% 46 42,20% 60 27,64% 536 18,73% 2018 (M3) 16 39,02% 42 38,53% 50 23,04% 443 15,48% 2017 (M2) 15 36,59% 37 33,94% 45 20,47% 360 12,58% 2016 (M1) 15 36,59% 31 28,44% 40 18,43% 275 9,61% Tabelul 4. Analize de riscuri transmise către MLPDA până în la data de 12.03.2020 Din reprezentarea grafică a analizei datelor procentuale (Graficul 2), după cum a fost consemnat și în subcapitolul anterior, se constată că rata de raportare crește în funcție de tipul de UAT, respectiv de la cel mai scăzut (18,73%) la nivelul comunelor la cel mai ridicat la nivelul consiliilor județene (43,90%). Comparativ cu situația prezentată în M3, se constată o creștere între 3,2% și 4,8% a gradului de transmitere de către APL-uri a documentelor privind identificarea riscurilor și a vulnerabilităților la corupție, precum și a măsurilor de remediere. Situația analizelor de risc în perioada 2016-2018 Situație 2016 (M1) 43,90% 43,12% Situație 2017 (M2) Situație 2018 (M3) 39,02% 38,53% 27,65% Situație 2019 (M4) 36,59% 33,94% 23,04% 18,73% 36,59% 20,47% 15,48% 28,44% 12,58% 18,43% 9,61% Consilii Municipii Orașe Comune județene Graficul 2. Situația analizelor de riscuri, în funcție de tipul de UAT, în perioada 2016-2018 5 În Anexa 5 este prezentată situația detaliată a tuturor celor 3228 de UAT-uri în ceea ce privește elaborarea și transmiterea analizelor de risc. 11

Pagina 12

Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației În ceea ce privește raportarea documentelor referitoare la identificarea riscurilor și a vulnerabilităților la corupție, precum și a măsurilor de remediere, situația detaliată pe județe din ilustrația de pe pagina alăturată, ne arată faptul că județul Sibiu înregistrează cel mai ridicat grad de transmitere a documentelor privind analiza riscurilor, respectiv 44,62%, iar județul Cluj înregistrează cel mai scăzut grad de raportare: 6,10%. Această analiză comparativă nu include și Municipiul București, în cazul căruia gradul de transmitere a analizelor de risc a fost de 71,43%. Ilustrația 2. Situația analizelor de riscuri la nivel de județ Din situația privind elaborarea și transmiterea analizelor de riscuri la nivelul regiunilor de dezvoltare, expusă în tabelul de pe pagina alăturată, se constată că Regiunea București-Ilfov prezintă un maximum de 35,42% (cu peste 8 procente mai mare față de anul 2018), iar Regiunea Nord-Vest un minimum de 13,05%. Total UAT-uri Total UAT-uri Procent componente raportoare raportare Regiunea București - Ilfov 48 17 35,42% Regiunea Centru (AB, BV, CV, HR, MS, SB) 420 100 23,81% Regiunea Sud - Muntenia (AG, CL, DB, GR, IL, PH, TR) 574 97 16,90% Regiunea Nord - Est (BC, BT, IS,NT, SV, VS) 558 132 23,66% Regiunea Sud - Est (BR, BZ, CT, GL, TL, VN) 396 113 28,54% Regiunea Nord - Vest (BH, BN, CJ, MM, SM, SJ) 452 59 13,05% Regiunea Vest (AR, CS, HD, TM) 327 68 20,80% Regiunea Sud - Vest Oltenia (DJ, GJ, MH, OT, VL) 453 75 16,56% Tabelul 5. Situația analizelor de riscuri la nivel de regiune 12

Pagina 13

Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației De asemenea, din analiza tabelului ante-menționat, se poate constata că, la nivelul anului 2019 comparativ cu anul 2018, toate regiunile de dezvoltare înregistrează o creștere a gradului de transmitere a documentelor privind analiza riscurilor. Procent Procent raportare raportare Evoluție 2018 (M3) 2019 (M4) (%) Regiunea Nord - Est (BC, BT, IS,NT, SV, VS) 16,49% 23,66% +7,17% Regiunea Sud - Est (BR, BZ, CT, GL, TL, VN) 21,21% 28,54% +7,33% Regiunea Sud Muntenia (AG, CL, DB, GR, IL, PH, TR) 14,98% 16,90% +1,92% Regiunea Sud - Vest Oltenia (DJ, GJ, MH, OT, VL) 15,45% 16,56% +1,11% Regiunea Vest (AR, CS, HD, TM) 18,04% 20,80% +2,76% Regiunea Nord-Vest (BH, BN, CJ, MM, SM, SJ) 12,61% 13,05% +0,44% Regiunea Centru (AB, BV, CV, HR, MS, SB) 21,43% 23,81% +2,38% Regiunea București - Ilfov 27,08% 35,42% +8,34% Tabelul 6. Evoluția situației analizelor de riscuri la nivel de regiune în anul 2019 În urma analizei calitative a documentelor transmise în cursul anului 2019, nu s-au constatat diferențe majore față de anii precedenți în ceea ce privește redactarea acestor analize de riscuri. Astfel, deși pentru realizarea acestei activități6, MLPDA prin DIBGPP a pus la dispoziția tuturor autorităților administrației publice locale o metodologie7 care să faciliteze analiza riscurilor și vulnerabilităților la corupție și a oferit asistență în implementarea acesteia, gradul de transmitere a documentelor aferente acestei acțiuni este în continuare scăzut. De asemenea, ca și în anii precedenți, din analiza documentelor transmise de către UAT-urile raportoare a reieșit faptul că, o mare parte din autoritățile administrației publice locale au preluat întocmai modelele transmise de către MLPDA – DIBGPP, fără a le adapta specificului instituției, ceea ce denotă fie formalism, fie neînțelegerea modului de aplicare a instrumentului. Ținând cont de datele cantitative prezentate, putem spune că autoritățile administrației publice locale întâmpină dificultăți în elaborarea acestei analize și în al patrulea an de implementare a SNA 2016-2020. Astfel, și la nivelul anului 2019, reiterăm concluzia consemnată în raportările anterioare (M1, M2 și M3), conform căreia majoritatea autorităților administrației publice locale fie nu au înțeles suficient de bine ce au de făcut pentru a realiza această analiză, fie au considerat că pot elabora planul de integritate fără a realiza o analiză care să le ofere indicii clare cu privire la măsurile pe care ar trebui să le cuprindă în plan și care ar veni în sprijinul reducerii/eliminării riscurilor și vulnerabilităților la corupție. Astfel, abordarea formală a 6 Acțiunea principală nr. 3. Identificarea riscurilor și a vulnerabilităților specifice instituției. 7 Metodologia de identificare a riscurilor și vulnerabilităților la nivelul administrației publice locale și modele de completare a tabelelor prezentate în metodologie sunt disponibile și pot fi consultate pe site-ul ministerului, în cadrul secțiunii dedicate: http://MLPDA.ro/sna-2016-2020 Instrumentul a fost elaborat în anul 2014 și implementat în perioada 2014 – 2016 la nivelul a 79 de unități administrativ – teritoriale. Lista UAT-urilor care au implementat metodologia de identificare a riscurilor și vulnerabilităților la corupție se regăsește în Anexa 6 la R4 (http://MLPDA.ro/-5197/-1878/-8772). 13

Pagina 14

Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației problematicii SNA, pe de o parte, și informarea/ instruirea precară în domeniu a personalului din administrația publică locală, pe de altă parte, rămân în continuare deficiențe de abordat în procesul de prevenire a corupției la nivel locale. Trebuie menționat faptul că, în cadrul activității de asistență tehnică directă și indirectă susținută de direcția de specialitate de la nivelul MLPDA în cursul anului 2019, acest aspect al neînțelegerii instrumentului a fost semnalat de numeroși responsabili SNA de la nivelul UATurilor. De exemplu au fost raportate cazuri în care deși lista atribuțiilor (Anexa A) de la nivelul instituției a fost elaborată corect, aceasta nu a fost corelată cu raportul de evaluare a riscurilor și vulnerabilităților la corupție și a măsurilor de remediere (Anexa C), fiind necesară revizuirea celor două documente. În alte cazuri Anexa C a fost transmisă fără întocmirea listei de atribuții, fiind necesară refacerea documentului conform metodologiei. O altă concluzie care se desprinde din analiza documentelor referitoare la identificarea vulnerabilităților la corupție transmise de UAT-uri este aceea că un număr foarte mic dintre UAT-urile care au transmis situația implementării metodologiei de identificare a riscurilor și vulnerabilităților la corupție, au parcurs toate cele trei etape prevăzute de metodologie. De asemenea, din analiza datelor colectate și a activității de asistență tehnică directă și indirectă, reiese că se impune în continuare instruirea personalului de la nivelul autorităților administrației publice locale pentru identificarea riscurilor și vulnerabilităților la corupție, precum și a măsurilor de remediere a acestora, astfel încât acesta să înțeleagă instrumentul de lucru (metodologia de identificare a riscurilor și vulnerabilităților la corupție) care le-a fost pus la dispoziție și să-l poată utiliza să elaboreze analize de risc specifice instituției. În caz contrar, există riscul ca întregul proces de identificare a riscurilor și vulnerabilităților la corupție, precum și a măsurilor de remediere să fie un exercițiu cu un caracter formal. În acest context, este de menționat recomandarea raportului de audit intern realizat în cursul anului 2019 la nivelul Direcției Integritate, Bună Guvernare și Politici Publice, respectiv: „Atâta timp cât Guvernul României consideră a fi prioritare/ strategice implementarea măsurilor cuprinse în SNA, auditorii consideră că managementul DIBGPP și managementul MDRAP ar putea pune în discuție și stabili dacă este cazul aplicarea unor eventuale condiționări a alocării fondurilor publice către instituțiile administrației publice locale și centrale de îndeplinirea anumitor prevederi cuprinse în Strategia Națională Anticorupție”. La nivelul celor 8 regiuni de dezvoltare, din analiza documentelor transmise de către autoritățile locale raportoare cu privire la atribuțiile care pot prezenta un potențial risc ridicat, respectiv un grad mediu de risc la corupție, a reieșit următoarea situație: 14

Pagina 15

Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației Risc Risc mediu ridicat  stabilirea, constatarea, urmărirea și încasarea - achizițiile publice; impozitelor și taxelor locale; - stabilirea, constatarea, urmărirea și încasarea  registrul agricol; impozitelor și taxelor locale;  disciplina în construcții; - urbanism, disciplina în construcții;  asistența socială; - asistență socială;  gestiunea resurselor umane și a funcției publice; - registrul agricol;  eliberarea de autorizații de construire și certificate - gestiunea resurselor umane și a funcției publice; de urbanism; - elaborarea bugetului local;  achizițiile publice; - investiții;  concesionarea, închirierea, vânzarea bunurilor din - implementarea proiectelor cu finanțare externă; domeniul public/privat; - colectarea de impozite, taxe și alte venituri la  elaborarea bugetului local; bugetul local;  investiții; - activități de control al agenților economici care -  reprezentarea comunei și a Comisiei locale pentru desfășoară comerț; stabilirea dreptului de proprietate privată în fața - concesionarea, închirierea, vânzarea bunurilor din instanțelor judecătorești; domeniul public/privat;  atragerea fondurilor și implementarea proiectelor - evidența persoanelor și stare civilă. din fonduri nerambursabile;  servicii de administrare a domeniului public și privat;  exercitarea controlului financiar preventiv propriu. Figura 3. Atribuțiile care pot prezenta un potențial risc ridicat, respectiv un grad mediu de risc la corupție După cum se poate observa din situația prezentată, dar și din raportele de monitorizare anterioare, o parte dintre autoritățile locale au inclus anumite atribuții (cum ar fi: achizițiile publice, asistență socială, registrul agricol, disciplina în construcții, gestiunea resurselor umane și a funcției publice, elaborarea bugetului local etc.) în categoria atribuțiilor cu risc mare la corupție, în timp ce altele au inclus aceste atribuții în categoria celor cu risc mediu/scăzut la corupție. La fel ca și în cazul altor secțiuni din acest raport, acest aspect subliniază existența unor diferențe de la o instituție la alta în ceea ce privește organizarea, funcționarea, relațiile cu beneficiarii serviciilor publice, precum și faptul că, odată identificate aceste riscuri, la nivelul unor instituții pot fi implementate măsuri de prevenire în respectivele domenii. În tabelul de pe pagina alăturată, sunt prezentate atât cele mai frecvente cauze invocate de autoritățile administrației publice locale care au determinat încadrarea atribuțiilor enumerate mai sus ca având un grad de corupție ridicat sau mediu, cât și măsurile de remediere a riscurilor și vulnerabilităților la corupție evidențiate de autoritățile administrației publice în rapoartele de evaluare elaborate: 15

Pagina 16

Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației CAUZE MĂSURI DE REMEDIERE  persoane cu pregătire profesională  recrutare de personal pentru ocuparea posturilor vacante; necorespunzătoare;  participarea periodică la cursuri de formare și perfecționare  lipsa personalului specializat în domeniul legislației profesională; privind achizițiile publice;  conștientizarea funcționarilor publici cu privire la sancțiunile care li RESURSE UMANE  neîndeplinirea cu profesionalism și corectitudine a se pot aplica în cazul descoperii ulterioare a îndeplinirii defectuoase a atribuțiilor; atribuțiilor de serviciu.  necesitatea efectuării unui număr mare de anchete sociale în termene foarte mici cu un număr redus de personal.  supraîncărcarea personalului cu sarcini aferente  conștientizare în domeniul eticii si integrității profesionale; posturilor vacante;  redimensionarea atribuțiilor din fișele de post ale personalului;  lipsa unui program de audit intern;  audit intern și extern;  lipsa sistemului de monitorizare a activității privind  ințierea unui sistem de monitorizare a activității funcționarilor DE NATURĂ disciplina în autorizarea executării lucrărilor de publici cu atribuții de control în domeniul disciplinei în urbanism și ORGANIZATORICĂ/MA construcții; amenajarea teritoriului; NAGEMENT AL  contracte cu clauze neclare.  efectuarea de vizite trimestriale la fiecare gospodărie pentru INSTITUȚIEI completarea la zi a registrului agricol, atât pe suport de hârtie, cât și în format electronic, precum și a centralizării datelor din acestea, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;  disciplinarea activității de construire, stoparea construcțiilor realizate fără autorizație de construire, încă din fază incipientă.  lipsa unor criterii de salarizare bazate pe criterii de  salarizarea corespunzătoare a muncii DE NATURĂ profesionalism; FINANCIARĂ8  buget insuficient;  insuficienta motivare materială a personalului. 8 După cum a fost menționat și în cadrul M2, și în prezent se remarcă faptul că, în pofida creșterilor salariale de la nivelul administrației publice locale din ultima perioadă, problemele de natură financiară sunt în continuare invocate de către lucrătorii de la nivel local. 16

Pagina 17

Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației  modificările legislative, necorelarea actelor  prevenirea și îndrumarea tuturor persoanelor sau firmelor care normative; execută activități de construire în scopul respectării legislației în  intervenția factorilor externi; construcții, a normelor urbanistice aprobate;  construcții realizate fără respectarea prevederilor  verificarea din surse alternative a informațiilor oferite de subiecții autorizației de construire, realizarea unor construcții în anchetelor sociale. zone cu restricții sau care necesită condiții și avize speciale de construire;  nedeclararea de către cetățean a suprafețelor reale - DE NATURĂ EXTERNĂ terenuri și clădiri;  necompletarea la timp a registrului agricol;  lipsa unor pârghii de constrângere a cetățenilor pentru a fi determinați să declare periodic modificările în ceea ce privește datele înscrise în registrele agricole;  furnizarea de către cetățeni a unor informații false pentru obținerea de subvenții;  ajutoare necuvenite. Tabelul 7. Cauze și propuneri de măsuri de remediere a riscurilor și vulnerabilităților la corupție evidențiate de autoritățile administrației publice în rapoartele de evaluare 17

Pagina 18

Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației 3.3. Situația privind Planul de integritate9 Planul de integritate al instituției este un document care trebuie să detalieze măsurile din SNA 2016-2020 aplicabile fiecărei instituții în mod particularizat, în funcție de riscurile, vulnerabilitățile și nevoile de intervenție specifice identificate. Documentul trebuie să aibă un caracter concret și realist, sens în care este utilă și o estimare bugetară a activităților incluse. Întrucât planul de integritate are caracterul unui act normativ (fiind adoptat prin ordin sau decizie a șefului instituției), este recomandată respectarea dispozițiilor legale privind transparența decizională. Planuri de integritate Până în prezent, un număr de 981 de UAT-uri au elaborat și transmis planurile de integritate către structura responsabilă 30,39% din cadrul MLPDA, ceea ce reprezintă 30,39% din totalul de 3228 de UAT-uri 69,61% (figura 4). După declarațiile de aderare, și în cazul acestui document se observă o mai bună UAT-uri neraportoare UAT-uri raportoare mobilizarea a UAT-urilor față de ciclul Figura 4. Situația planurilor de integritate strategic anterior. Astfel, în cadrul prezentei strategii, se constată o creștere cu 9,36% față de cele 21,03% consemnate pe parcursul celor patru ani de implementare a SNA 2012-2015, când doar 679 de UAT-uri au elaborat și transmis planurile sectoriale. Față de anii precedenți, se observă că dintre cele 981 de UAT-uri care au elaborat și au transmis planurile de integritate, doar 661 au procedat și la analiza riscurilor. Astfel, putem spune că o treime dintre UAT-urile la nivelul cărora au fost elaborate planuri de integritate nu și-au fundamentat aceste documente pe baza analizei de riscuri, vulnerabilități și nevoi de intervenție specifice. Această situație, după cum a fost consemnat și în rapoartele anterioare (M1, M2, M3), poate fi explicată prin faptul că analiza riscurilor este considerată o etapă greoaie și dificil de parcurs, nefiind însă suficient înțeleasă imoprtanța acestui demers. Astfel, poate fi explicat gradul scăzut de transmitere a planurilor de integritate, diferit în mod semnificativ față de cel al adoptării declarațiilor de aderare. 9 Situația detaliată a tuturor celor 3228 de UAT-uri în ceea ce privește elaborarea și transmiterea planurilor de integritate este prezentată în Anexa 5. 18

Pagina 19

Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației Din analiza situațiilor privind planurile de integritate și raportat la situația înregistrată în anul 2016 (M1), 2017 (M2), respectiv anul 2018 (M3), se constată o creștere a ratei de raportare în funcție de tipul de UAT: Planuri de Consilii județene Municipii Orașe Comune integritate (41) (109) (217) (2861) transmise Număr Procent Număr Procent Număr Procent Număr Procent către MLPDA 2019 (M4) 33 80,49% 63 57,80% 94 43,32% 791 27,65% 2018 (M3) 30 73,17% 57 52,29% 87 40,09% 648 22,65% 2017 (M2) 24 58,56% 53 48,62% 75 34,56% 563 19,68% 2016 (M1) 20 48,78% 47 43,12% 61 28,11% 454 15,87% Tabelul 8. Planuri de integritate transmise către MLPDA până în la data de 12.03.2020 După cum se poate observa din reprezentarea grafică a situației în funcție de tipul de UAT, potrivit datelor colectate până în prezent, se constată că rata de raportare a planurilor de integritate crește semnificativ în funcție de tipul de UAT, respectiv de la 27,65% în ceea ce privește comunele la 80,49% la nivelul consiliilor județene. Situație 2016 (M1) Situația planurilor de integritate Situație 2017 (M2) 80,49% în perioada 2016-2019 Situație 2018 (M3) Situație 2019 (M4) 73,17% 57,80% 43,32% 52,29% 58,56% 48,62% 40,09% 27,61% 34,56% 22,65% 48,78% 43,12% 19,68% 28,11% 15,87% Consilii Municipii Orașe Comune județene Graficul 3. Situația planurilor de integritate, în funcție de tipul de UAT, în perioada 2016-2019 Din analiza datelor statistice prezentate în ilustrația de pe pagina alăturată, se observă că, în ceea ce privește situația pe județe, cel mai ridicat grad de raportare a planurilor de 19

Pagina 20

Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației integritate, respectiv 54,05%, se înregistrează la nivelul județului Vrancea. Totodată, similar raportărilor anterioare, județul Ialomița prezintă cel mai scăzut grad de raportare a planurilor de integritate (11,94%), doar 8 dintre cele 64 UAT-uri din componența județului transmițând acest document în anul 2019. Această analiză comparativă nu include municipiul București, unde rata de raportare se situează la 71,43%. Ilustrația 3. Situația planurilor de integritate la nivel de județ În ceea ce privește gradul de raportare a planurilor de integritate la nivelul fiecărei regiuni de dezvoltare, după cum se poate observa în tabelul de pe pagina alăturată, Regiunea BucureștiIlfov înregistrează un maxim de 47,92% (cu peste 4% mai mult față de anul precedent), iar un minim de 23,89% se înregistrează în cazul regiunii Nord-Vest. Procent Procent Evoluție (%) raportare raportare 2018 (M3) 2019 (M4) Regiunea Nord - Est (BC, BT, IS, NT, SV, VS) 24,91% 33,87% +8,96% Regiunea Sud - Est (BR, BZ, CT, GL, TL, VN) 31,82% 39,39% +7,57% Regiunea Sud Muntenia (AG, CL, DB, GR, IL, PH, TR) 25,44% 28,40% +2,96% Regiunea Sud - Vest Oltenia (DJ, GJ, MH, OT, VL) 24,72% 26,05% +1,33% Regiunea Vest (AR, CS, HD, TM) 23,24% 26,30% +3,06% Regiunea Nord-Vest (BH, BN, CJ, MM, SM, SJ) 20,80% 23,89% +3,09% Regiunea Centru (AB, BV, CV, HR, MS, SB) 25,71% 32,14% +6,43% Regiunea București - Ilfov 43,75% 47,92% +4,17% Tabelul 9. Evoluția situației planurilor de integritate la nivel de regiune în anul 2019 20

Pagina 21

Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației La fel ca și în anii precedenți, la nivelul anului 2019, în ceea ce privește elaborarea planului de integritate, autoritățile administrației publice locale au beneficiat de asistență tehnică din partea MLPDA – DIBGPP în acest proces. Astfel, responsabilii desemnați din cadrul DIBGPP pentru fiecare regiune au pus la dispoziția autorităților locale un model de plan și i-au informat cu privire la adaptarea documentului la specificul și nevoile fiecărei instituții, totodată accentuând importanța unei analize obiective a măsurilor cuprinse în plan. Tot în cadrul acestei activități a fost subliniată importanța consultării, în procesul de elaborare a planului de integritate, a angajaților și a partenerilor implicați în domeniul de activitate al fiecărei instituții. Din analiza documentelor transmise de UAT-uri în perioada de referință, față de aspectele consemnate în situația prezentată în rapoartele de monitorizare precedente (M1, M2 și M3), s-a constatat că nu au fost înregistrate modificări semnificative în modul de elaborare a planurilor de integritate. Majoritatea unităților administrativ-teritoriale de la nivelul celor 8 regiuni de dezvoltare au preferat să preia cu fidelitate măsurile indicate în modelul transmis și au adoptat planul de integritate în forma propusă de MLPDA - DIBGPP, fără a-l adapta specificului fiecărei instituții în parte, ceea ce denotă fie formalism, fie o implicare redusă în ceea ce privește problematica SNA. Totuși, este de menționat faptul că, pentru anul 2019, unele UAT-uri au adaptat măsurile de intervenție nevoilor specifice și în funcție de resursele de care dispun pentru realizarea lor, specificând, de exemplu, care sunt măsurile realizate sau stabilind termene aferente măsurilor în funcție de actualitățile cu care se confruntă instituția. Dintre cele 981 de UAT-uri care au raportat aceste documente, un număr de 320 de autorități ale administrației publice locale și-au elaborat planul de integritate al instituției fără să realizeze, în prealabil, analiza riscurilor și vulnerabilităților la corupție. Aspecte privind gradul de implementare a măsurilor din planul de integritate transmis de către UAT-urile raportoare de la nivelul celor 8 regiuni de dezvoltare sunt prezentate în cadrul secțiunii următoare. 3.4. Situația referitoare la Raportul privind stadiul implementării SNA 2016-2020 în anul 2019 Raportul privind implementarea Până la data de 1 aprilie 2019, un număr SNA 2016-2020 în anul 2019 de 850 de UAT-uri au răspuns solicitării MLPDA și au transmis Raportul privind 26,33% stadiul implementării măsurilor prevăzute 73,67% în SNA 2016 – 2020 la nivelul instituției în anul 2019, respectiv 26,33% din totalul de UAT-uri neraportoare UAT-uri raportoare Figura 5. Situația Rapoartelor privind stadiul implementării SNA 2016-2020 în anul 2019 21

Pagina 22

Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației 3228 de unități administrativ-teritoriale. Astfel, se constată o creștere cu aproximativ 5% a gradului de transmitere a acestui document față de situația anului 2018, consemnată în M3. Situația din punct de vedere al tipului de UAT, respectiv raportat la situația înregistrată în anii precedenți (M2, M3), se prezintă astfel: Raport privind Consilii județene Municipii Orașe Comune stadiul (41) (109) (217) (2861) implementării SNA 2016 - 2020 Număr Procent Număr Procent Număr Procent Număr Procent 2019 (M4) 31 75,61% 71 65,14% 80 36,87% 668 23,35% 2018 (M3) 29 70,73% 62 56,88% 72 33,18% 528 18,46% 2017 (M2) 26 63,41% 50 45,87% 62 28,57% 470 16,43% Tabelul 10. Rapoarte privind stadiul implementării prevederilor SNA 2016 - 2020 în anul 2019 transmise către MLPDA până în la data de 1.04.2019 După cum se poate observa din reprezentarea grafică alăturată, se observă o creștere a ratei de raportare a Raportului privind stadiul implementării prevederilor SNA 2016 - 2020 în anul 2019 în funcție de tipul de UAT, după cum urmează: de la 23,35% rata de raportare la nivelul comunelor la 75,61% la nivelul consiliilor județene. Comparativ cu situația anului 2018 consemnată în M3, la nivelul anului 2019 se constată o creștere a gradului de raportare la nivelul tuturor tipurilor de UAT-uri, respectiv cu aproximativ 5% la consilii județene, 8% la municipii, aproximativ 4% la orașe și 5% la comune. În tabelul de mai Situația Rapoartelor privind stadiul 2017 (M2) jos se poate implementării SNA 2016-2020 în anul 2019 2018 (M3) observa că, din 75,61% 2019 (M4) punct de vedere 65,14% 70,73% al repartizării/ 56,88% ierarhizării pe 63,41% 36,87% județe a ratei de 23,35% 45,87% 33,18% răspuns, se 28,57% 18,46% înregistrează un 16,43% maximum de 57,69% în cazul județului Tulcea, Consilii Municipii Orașe Comune județene respectiv un Graficul 4. Situația Rapoartelor privind stadiul implementării prevederilor SNA 2016 - 2020 în anul 2019, în funcție de tipul de UAT, în perioada 2017-2019 minimum de 9,09% la nivelul județului Giurgiu. 22

Pagina 23

Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației Comparativ cu situația aferentă anilor 2017-2018 prezentată în M2 și M3, pentru fiecare județ în parte, la nivelul anului 2019 situația se prezintă astfel: Nr. Procent raportare Procent raportare Procent raportare Județ UAT M2 (2017) M3 (2018) M4 (2019) Alba 79 35,44% 31,65% 31,65% Arad 79 11,39% 27,85% 36,71% Argeș 103 21,36% 18,45% 16,50% Bacău 94 24,47% 22,34% 38,30% Bihor 102 16,67% 17,65% 22,55% Bistrița Năsăud 63 23,81% 14,29% 25,40% Botoșani 79 18,99% 27,85% 32,91% Brașov 59 13,56% 16,95% 25,42% Brăila 45 17,78% 35,56% 31,11% București 7 42,86% 57,14% 57,14% Buzău 88 15,91% 25,00% 27,27% Caraș-Severin 78 6,41% 8,97% 11,54% Călărași 56 14,29% 21,43% 25,00% Cluj 82 8,54% 12,20% 20,73% Constanța 71 21,13% 39,44% 35,21% Covasna 46 13,04% 17,39% 15,22% Dâmbovița 90 21,11% 14,44% 21,11% Dolj 112 6,25% 16,96% 13,39% Galați 66 21,21% 28,79% 27,27% Giurgiu 55 10,91% 9,09% 9,09% Gorj 71 12,68% 11,27% 19,72% Harghita 68 22,06% 16,18% 20,59% Hunedoara 70 28,57% 35,71% 30,00% Ialomița 67 10,45% 14,93% 13,43% Iași 99 18,18% 17,17% 25,25% Ilfov 41 21,95% 26,83% 17,07% Maramureș 77 16,88% 14,29% 27,27% Mehedinți 67 7,46% 10,45% 17,91% Mureș 103 14,56% 20,39% 27,18% Neamț 84 26,19% 25,00% 33,33% Olt 113 16,81% 18,58% 21,24% Prahova 105 19,05% 23,81% 23,81% Satu Mare 66 27,27% 25,76% 30,30% Sălaj 62 25,81% 19,35% 43,55% Sibiu 65 32,31% 26,15% 44,62% Suceava 115 20,00% 28,70% 29,57% Teleorman 98 38,78% 16,33% 20,41% Timiș 100 13,00% 10,00% 19,00% Tulcea 52 23,08% 46,15% 57,69% Vaslui 87 12,64% 11,49% 20,69% Vâlcea 90 21,11% 28,89% 40,00% Vrancea 74 20,27% 39,19% 41,89% Total 3228 18,84% 21,41% 26,33% 23

Pagina 24

Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației Cu privire la situația corespunzătoare regiunilor de dezvoltare privind transmiterea Raportului privind stadiul implementării SNA 2016-2020 în anul 2019, se constată că cea mai ridicată rată se înregistrează la nivelul Regiunii Sud-Est, respectiv 35,86%, iar cea mai scăzută la nivelul Regiunii Sud Muntenia, și anume 18,99 %. Total UAT-uri UAT-uri Procent componente raportoare raportare Regiunea București - Ilfov 48 11 22,92% Regiunea Centru (AB, BV, CV, HR, MS, SB) 420 118 28,10% Regiunea Sud - Muntenia (AG, CL, DB, GR, IL, PH, TR) 574 109 18,99% Regiunea Nord - Est (BC, BT, IS,NT, SV, VS) 558 167 29,93% Regiunea Sud - Est (BR, BZ, CT, GL, TL, VN) 396 142 35,86% Regiunea Nord - Vest (BH, BN, CJ, MM, SM, SJ) 452 124 27,43% Regiunea Vest (AR, CS, HD, TM) 327 78 23,85% Regiunea Sud - Vest Oltenia (DJ, GJ, MH, OT, VL) 453 101 22,30% Tabelul 11. Situația rapoartelor aferente anului 2019 la nivel de regiune Din analiza situațiilor statistice la nivel de regiune de dezvoltare, la nivelul anului 2019 comparativ cu anul 2018, se constată că majoritatea regiunilor de dezvoltare înregistrează o creștere a gradului de raportare a acestui document. Astfel, cea mai mare creștere se înregistrează la nivelul Regiunii de dezvoltare Nord-Vest, respectiv cu 10,39%, iar singura scădere, de peste 8% față de situația prezentată în M3, se observă la nivelul Regiunii BucureștiIlfov. Procent Procent Evoluție raportare raportare (%) 2018 (M3) 2019 (M4) Regiunea București - Ilfov 31,25% 22,92% -8,33% Regiunea Centru (AB, BV, CV, HR, MS, SB) 21,90% 28,10% +6,20% Regiunea Sud - Muntenia (AG, CL, DB, GR, IL, PH, TR) 17,42% 18,99% +1,57% Regiunea Nord - Est (BC, BT, IS,NT, SV, VS) 22,22% 29,93% +7,71% Regiunea Sud - Est (BR, BZ, CT, GL, TL, VN) 34,85% 35,86% +1,01% Regiunea Nord - Vest (BH, BN, CJ, MM, SM, SJ) 17,04% 27,43% +10,39% Regiunea Vest (AR, CS, HD, TM) 19,57% 23,85% +4,28% Regiunea Sud - Vest Oltenia (DJ, GJ, MH, OT, VL) 17,88% 22,30% +4,42% Tabelul 12. Evoluția raportării anuale la nivel de regiune în anul 2019 La fel ca și în anul precedent, din analiza calitativă a Raportului narativ privind stadiul implementării prevederilor SNA 2016-2020 în anul 2019 a reieșit faptul că o mare parte din UAT-urile raportoare au procedat la elaborarea documentului prin preluarea modelului transmis de către MLPDA – DIBGPP. Astfel, activitățile realizate și progresul înregistrat în implementarea măsurilor din planul de integritate au fost consemnate conform exemplului anexat la solicitarea de raportare. Din analiza documentelor transmise de către UAT-urile raportoare, se constată că activitățile desfășurate pe parcursul anului 2019 de o mare parte dintre acestea au vizat consolidarea calității serviciilor publice și dezvoltarea unor proceduri de lucru în acord cu principiile 24

Pagina 25

Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației transparenței, legalității, eficacității și supremației interesului public, urmărindu-se asigurarea unui climat etic corespunzător și promovarea integrității în exercitarea funcției publice prin aplicarea riguroasă a cadrului normativ și instituțional în vederea prevenirii corupției și îmbunătățirea serviciilor publice oferite cetățenilor. Direcțiile de acțiune au fost canalizate pe prevenirea corupției, dezvoltarea culturii organizaționale, a integrității, având ca repere principale: implementarea principiilor etice și deontologice, punerea în aplicare a standardelor de control intern managerial și eficientizarea mecanismelor administrative de sancționare, protecția avertizorului de integritate și managementul vulnerabilităților specifice instituției. Conform documentelor transmise, o parte din instituțiile raportoare au continuat implementarea măsurilor cuprinse în SNA și a altor măsuri interne de prevenire a corupției, precum și de instruire a personalului cu atribuții în domeniul integrității, transparenței și prevenirii corupției în administrația publică, în tehnici de măsurare a performanțelor și tehnici de raportare. În acest fel s-a asigurat continuitatea parcursului instituțional inițiat în perioada anterioară, având ca principale repere profesionale consolidarea capacității de prevenție a corupției, prin accentuarea demersurilor preventive. Alte unități administrativ-teritoriale au transmis acest document și au specificat măsurile pe care le-au realizat în cursul anului chiar dacă nu au elaborat un plan de integritate la nivelul instituției. Astfel, activitățile și acțiunile întreprinse și realizate de către acestea s-au axat pe o bună relaționare cu cetățeanul, cu alte instituții, organizații, persoane fizice și juridice și cu entități economice. La fel ca și în anul precedent, și în anul 2019 s-a constat la nivelul tuturor regiunilor o îmbunătățire a activității de raportare a gradului de implementare al SNA la nivel local, mai multe UAT-uri depășind nivelul generalizat de formalism. Însă raportat la totalul rapoartelor transmise se constată că această activitate este tratată în continuare formal de către autoritățile administrației publice locale. Totodată, deși în raportare au fost înregistrate progrese față de situația prezentată în M2 și M3, se constată că la nivelul celor mai multe UAT-uri raportoare de la nivelul celor 8 regiuni de dezvoltare nu există o cultură a autopromovării, un interes pentru mediatizarea și popularizarea acelor aspecte pozitive din propria activitate, ce pot constitui atât soluții binevenite pentru alte administrații, dar și vectori pentru îmbunătățirea percepției cetățenilor cu privire la activitatea administrației locale. Ca și în anul precedent, din secțiunea dedicată incidentelor de integritate raportate și a măsurilor de remediere propuse din raport, s-a constatat faptul că un număr redus de UATuri au menționat în rapoartele proprii existența unor asemenea subiecte/ probleme. Nu este clar dacă această stare de fapt reliefează faptul că nu există incidente de integritate la nivelul administrației publice locale sau dacă există o reticență în raportarea lor. 25

Pagina 26

Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației Odată cu raportul narativ, o mare parte dintre autoritățile administrației publice locale au înaintat și exemple de bună practică înregistrate în activitatea lor, cele pe care le-am considerat relevante fiind extrase, organizate în categorii și prezentate în secțiunea dedicată cazurilor de bună practică din anul 2019. 3.5. Situația privind Raportul de autoevaluare a măsurilor preventive anticorupție și Anexa 3 la SNA (anul 2019) indicatorii de evaluare 10 (Anexa 3 - SNA) 26,36% MLPDA-DIBGPP a solicitat președinților de consilii județene, primarilor de 73,64% municipii, orașe și comune completarea situației indicatorilor de evaluare aferenți inventarului măsurilor de transparență instituțională și de UAT-uri neraportoare Figura 6. Situația rapoartelor de autoevaloare (Anexa 3 la prevenire a corupției (Anexa nr.3 din SNA) pentru anul 2019 H.G. nr. 583/2016) și transmiterea documentului în format scriptic/ pdf./ Word la DIBGPP – MLPDA odată cu Raportul privind stadiul implementarii SNA 2016 - 2020 în anul 2019. Un îndrumar pentru completarea acestui document (Anexa 4) a fost transmis odată cu solicitarea de raportare. Din analiza datelor colectate cu privire la situația raportării la nivelul administrației publice locale pentru anul 2019, se constată că un număr de 851 de UAT-uri, respectiv 26,36% din totalul de 3228 de UAT-uri, au dat curs solicitării și au transmis informațiile privind cele 11 măsuri preventive anticorupție aplicabile la nivelul administrației publice locale, respectiv: Codul etic/deontologic/de conduită; Declararea averilor; Declararea cadourilor; Conflictele de interese; Consilierul de etică; Incompatibilitățile; Transparența în procesul decizional; Accesul la informații de interes public; Protecția avertizorului de integritate; 10 În Anexa 5 este prezentată situația tuturor celor 3228 de UAT-uri în ceea ce privește transmiterea Anexei 3 la SNA 2016-2020 pentru anul 2019 26

Pagina 27

Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației Interdicțiile după încheierea angajării în cadrul instituțiilor publice (Pantouflage); Funcțiile sensibile. La fel ca și la nivelul anului 2018, se constată o creștere față de anul 2017, când doar 284 de UAT-uri din totalul de 3228 de UAT-uri, respectiv 8,80%, au completat online informațiile solicitate pe portalul gestionat de MJ – https://sna.just.ro. În prezent se constată față de anul precedent o creștere a gradului de raportare cu +5,19%, respectiv cu +17,56% față de anul 2017. Această creștere se poate datora, pe deoparte modificării modalității de transmitere a situației anuale a indicatorilor de evaluare aferenți inventarului măsurilor de transparență instituțională și de prevenire a corupției, dar și faptului că reprezentanții MLPDA-DIBGPP au contactat și au informat telefonic toate cele 3228 de UAT-uri cu privire la acest aspect. La fel ca și în anii precedenți, au fost transmise către autoritățile administrației publice locale un set de instrucțiuni pentru a facilita și simplifica procesul de colectare în cadrul instituției a datelor necesare completării raportului de autoevaluare. În același timp, reprezentanții APL, care au solicitat sprijin suplimentar în completarea Anexei 3 la SNA, au beneficiat de îndrumare și sprijin nemijlocit, prin telefon și e-mail, din partea responsabililor de regiuni. Raportat la tipul de UAT, analiza datelor extrase din situațiile centralizatoare privind autoevaluarea indicatorilor anticorupție cuprinși în Anexa 3 – SNA în anul 2019, și comparativ cu strategia anterioară, dar și cu anii 2016-2018, prezintă următoarea situație: Consilii județene Municipii Orașe Comune Anexa 3 – (41) (109) (217) (2861) SNA Număr Procent Număr Procent Număr Procent Număr Procent Situație 2019 (M4) 31 75,61% 70 64,22% 82 37,79% 668 23,35% Situație 2018 (M3) 28 68,29% 60 55,05% 77 35,48% 486 16,99% Situație 2017 (M2) 15 36,58% 29 26,60% 40 18,43% 200 6,99% Situație 2016 (M1) 33 80,48% 54 49.54% 81 37.33% 580 20.27% Situație 2015 (R4) 37 90,24% 65 59,63% 111 51,15% 811 28,35% Tabelul 13. Rapoartele de autoevaluare pentru anul 2019 transmise către MLPDA La fel ca și în cazul raportărilor anterioare, din analiza situației statistice se observă că rata de raportare crește în funcție de tipul de UAT. Astfel, la nivelul raportării aferente anului 2019 gradul de transmitere al acestui document crește de la 23,35% în ceea ce privește comunele, la 75,61% la nivelul consiliilor județene. După cum a mai fost menționat și în cazul altor documente solicitate în vederea implementării măsurilor SNA, o posibilă explicație pentru această situație, poate consta în diferențele semnificative înregistrate din punct de vedere al 27

Pagina 28

Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației resurselor suport (materiale și umane) disponibile la nivelul fiecărui tip de UAT. Reprezentată grafic, analiza comparativă din punct de vedere al tipului de UAT, între situațiile aferente anilor 2015-2019 se prezintă astfel: Tabelul 14. Situația Rapoartelor de autoevaluare (Anexa 3 la SNA, respectiv Anexa 2 la SNA), în funcție de tipul de UAT, în perioada 2015-2019 După cum se poate observa în situația de mai sus, comparativ cu situația înregistrată la nivelul anului 2017 și raportată în M2, se constată o creștere semnificativă a ratei de raportare a indicatorilor de evaluare aferenți inventarului măsurilor de transparență instituțională și de prevenire a corupției la nivelul anului 2019. În ciuda acestei creșteri cu peste 17%, gradul de raportare este în continuare sub nivelul raportării aferente anului 2015 (R4 - 31,72%). După cum a fost specificat și în rapoartele anterioare, situația înregistrată la nivelul anului 201511 a constituit un record pozitiv în ceea ce privește transmiterea unui document solicitat la raportare în întreaga perioadă de implementare a SNA 2012-2015. Având în vedere ipoteza lansată în cadrului raportului precedent (M2) 12, dar și trendul crescător al ratei de raportare înregistrat în anii 2018 și 2019, putem afirma că în ceea ce privește modalitatea de transmitere a rapoartelor de autoevaluare, autoritățile administrației publice locale preferă sistemul implementat în ciclul strategic 2012 – 2015, respectiv comunicarea 11 1024 de UAT-uri (31,72%) au transmis rapoartele de autoevaluare aferente anului 2015 către MLPDA. 12 Conform căreia diminuarea semnificativă a gradului de transmiterea a Anexei 3 la SNA se datora atât schimbării modalității de raportare față de strategia anterioară, cât și disfuncționalităților de natură tehnică ale portalului întâmpinate la momentul completării în format online și raportate de către autoritățile administrației publice locale în cadrul activităților de asistență tehnică acordate de responsabilii DIBGPP – MLPDA. 28

Pagina 29

Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației acestora pentru centralizare în format scriptic (pdf./doc./jpeg.) prin e-mail către responsabilul de regiune desemnat în cadrul MLPDA – DIBGPP. Ilustrația 4. Situația rapoartelor de autoevaluare aferente anului 2019 la nivel de județ În ilustrația anterioară, din punct de vedere al gradului de raportare a Anexei 3 la SNA pe fiecare județ în parte, la nivelul anului 2019 se constată un maximum de 55,77% în cazul județului Tulcea și un minimum de 9,09% la nivelul județului Giurgiu, unde doar 5 UAT-uri din cele 55 au dat curs solicitării. În tabelul de pe mai jos, comparativ cu anii 2017 și 2018, se observă o creștere la nivelul tuturor județelor. Procent raportare Procent raportare Procent raportare Județ Nr. UAT M2 (2017) M3 (2018) M4 (2019) Alba 79 15.19% 29.11% 30,38% Arad 79 5.06% 24.05% 37,97% Argeș 103 8.74% 16.50% 16,50% Bacău 94 8.51% 21.28% 37,23% Bihor 102 9.80% 20.59% 25,49% Bistrița Năsăud 63 9.52% 12.70% 30,16% Botoșani 79 8.86% 27.85% 32,91% Brașov 59 8.47% 15.25% 25,42% Brăila 45 8.89% 28.89% 31,11% București 7 28.57% 57.14% 57,14% Buzău 88 7.95% 23.86% 29,55% Caraș-Severin 78 2.56% 10.26% 14,10% Călărași 56 7.14% 8.93% 26,79% Cluj 82 6.10% 7.32% 21,95% 29

Pagina 30

Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației Constanța 71 9.86% 36.62% 32,39% Covasna 46 0.00% 17.39% 17,39% Dâmbovița 90 17.78% 13.33% 20,00% Dolj 112 1.79% 17.86% 15,18% Galați 66 7.58% 28.79% 27,27% Giurgiu 55 3.64% 5.45% 9,09% Gorj 71 1.41% 9.86% 18,31% Harghita 68 14.71% 19.12% 19,12% Hunedoara 70 20.00% 38.57% 31,43% Ialomița 67 2.99% 7.46% 11,94% Iași 99 4.04% 18.18% 25,25% Ilfov 41 14.63% 24.39% 17,07% Maramureș 77 6.49% 11.69% 25,97% Mehedinți 67 2.99% 10.45% 20,90% Mureș 103 10.68% 21.36% 25,24% Neamț 84 17.86% 25.00% 32,14% Olt 113 7.96% 17.70% 19,47% Prahova 105 12.38% 21.90% 23,81% Satu Mare 66 10.61% 22.73% 30,30% Sălaj 62 11.29% 19.35% 45,16% Sibiu 65 20.00% 26.15% 44,62% Suceava 115 7.83% 30.43% 28,70% Teleorman 98 9.18% 8.16% 19,39% Timiș 100 6.00% 11.00% 19,00% Tulcea 52 5.77% 44.23% 55,77% Vaslui 87 4.60% 13.79% 19,54% Vâlcea 90 10.00% 25.56% 37,78% Vrancea 74 10.81% 39.19% 43,24% Total 3228 8,80% 20,17% 26,36% Tabelul 15. Evoluția autoevaluării aferente anului 2019 la nivel de județ După cum se poate observa în tabelul de mai jos, în ceea ce privește situația transmiterii raportului de autoevaluare pentru anul 2019, la nivel de regiuni de dezvoltare se observă un maximum de 35,86% corespunzător Regiunii Sud-Est și un minimum de 18,64% aferent Regiunii Sud–Muntenia. Total UAT-uri Total UAT-uri Procent componente raportoare raportare Regiunea București - Ilfov 48 11 22,92% Regiunea Centru (AB, BV, CV, HR, MS, SB) 420 115 27,38% Regiunea Sud - Muntenia (AG, CL, DB, GR, IL, PH, TR) 574 107 18,64% Regiunea Nord - Est (BC, BT, IS,NT, SV, VS) 558 163 29,21% Regiunea Sud - Est (BR, BZ, CT, GL, TL, VN) 396 142 35,86% Regiunea Nord - Vest (BH, BN, CJ, MM, SM, SJ) 452 131 28,98% Regiunea Vest (AR, CS, HD, TM) 327 82 25,08% Regiunea Sud - Vest Oltenia (DJ, GJ, MH, OT, VL) 453 100 22,08% Tabelul 16. Situația rapoartelor de autoevaluare aferente anului 2019 la nivel de regiune 30

Pagina 31

Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației Comparativ cu anii 2016-2018, la nivelul tuturor regiunilor, se observă următoarea evoluție a gradului de raportare a acestui document: Procent Procent Procent Procent raportare raportare raportare raportare 2016 (M1) 2017 (M2) 2018 (M3) 2019 (M4) Regiunea București - Ilfov 39,58% 16,67% 29,17% 22,92% Regiunea Centru 27,86% 12,14 % 21,90% 27,38% Regiunea Sud - Muntenia 20,73% 9,58% 12,72% 18,64% Regiunea Nord - Est 24,78% 8,85% 22,94% 29,21% Regiunea Sud - Est 23,99% 8,59% 38,08% 35,86% Regiunea Nord - Vest 25,99% 8,42% 15,71% 28,98% Regiunea Vest 22,02% 7,95% 19,88% 25,08% Regiunea Sud - Vest Oltenia 15,23% 5,08% 17,00% 22,08% Tabelul 17. Evoluția raportării autoevaluării anuale la nivel de regiune în anul 2019 IV. Asistență acordată autorităților administrației publice locale în implementarea prevederilor SNA 2016-202013 de către MLPDA În vederea angrenării unui număr cât mai mare de instituții ale administrației publice locale în mecanismul de implementare a SNA 2016-2020, în perioada iunie 2018 – martie 2019, responsabilii de regiuni de la nivelul DIBGPP au continuat demersurile în vederea sprijinirii autorităților administrației publice locale, realizând următoarele activități: au transmis prin e-mail tuturor celor 3228 de UAT-uri adresa nr.153708/20.12.2018, referitoare la elaborarea Raportului anual privind stadiul implementării Strategiei Naționale Anticorupție (SNA) 2016-2020 pentru perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2018, la nivelul administrației publice locale (implicit completarea Anexei 3 la SNA); în perioada 26 august – 3 octombrie 2018, au organizat și susținut 16 sesiuni de instruire pentru personalul responsabil cu implementarea SNA de la nivelul administrației publice 13 Activitatea se realizează începând cu anul 2018 conform Metodologiei privind acordarea de asistență tehnică pentru implementarea Strategiei Naționale Anticorupție (SNA) 2016-2020, aprobată prin OMLPDA nr. 5000/2018. Documentul este disponibil și poate fi consultat pe site-ul MLPDA, în cadrul secțiunii dedicate – Integritate și Bună Guvernare (link: http://MLPDA.ro/-5197/-6848-8953). 31

Pagina 32

Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației locale având ca temă identificarea și evaluarea riscurilor la corupție, elaborarea de raportări periodice, identificarea măsurilor preventive etc. La cele 16 sesiuni de instruire au participat peste 400 de reprezentanți ai administrației publice locale; Imaginile 1-9. Sesiuni de instruire la nivel local au organizat cursul de formare „Expert prevenire și combatere a corupției”, desfășurat în perioada 29 octombrie – 02 noiembrie 2018, în vederea obținerii cerficatului ANC la finalizarea sesiunii de instruire în domeniul prevenirii corupției, transparenței și integrității în urma căruia un număr de 22 de reprezentanți ai administrației publice locale au fost certificați. 32

Pagina 33

Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației Imaginile 10-15. Sesiuni de instruire „Expert prevenire și combatere a corupției” au acordat asistență tehnică directă pentru 75 de UAT-uri (orașe și comune)14, deplasându-se la sediul acestora în vederea sprijinirii în procesul de elaborare a documentelor și punerea în aplicare a măsurilor prevăzute de SNA 2016-2020; Imaginile 16-23. Vizite la sediul primăriilor pentru acordarea de asistență tehnică directă au acordat asistență tehnică indirectă15, prin telefon și e-mail, cu privire la modalitățile de implementare a prevederilor SNA; au transmis tuturor UAT-urilor, prin e-mail, modele ale documentelor solicitate; au consemnat asistența tehnică acordată în registrul special instituit la nivelul structurii. Din punct de vedere cantitativ, activitatea de acordare de asistență reprezentanților administrației publice locale poate fi cuantificată astfel: toate cele 3228 autorități ale administrației publice locale au fost contactate prin e- mail de către responsabilii pentru implementarea SNA 2016-2020 de la nivelul DIBGPP; aproximativ 513 de autorități ale administrației publice locale au solicitat și primit sprijin, telefonic din partea personalului DIBGPP desemnat, în vederea implementării 14 UAT-urile care beneficiază de asistență tehnică directă au fost selectate în conformitate cu prevederile Metodologiei privind acordarea de asistență tehnică pentru implementarea Strategiei Naționale Anticorupție (SNA) 2016-2020 la nivelul autorităților administrației publice (aprobată prin OMLPDA nr. 5000/2018). Lista celor 75 de UAT-uri se regăsește în Anexa 6. 15 În cadrul acestei activități sunt incluse și cele 125 de unități administrativ-teritoriale care beneficiază de asistență tehnică indirectă. Lista celor 125 de UAT-uri se regăsește în Anexa 6. 33

Pagina 34

Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației prevederilor SNA 2016-2020 (implicit modalitatea de completare/ elaborare a documentelor solicitate); circa 668 de UAT-uri au solicitat și au primit prin e-mail acordarea de îndrumare și, totodată, au transmis documente în vederea obținerii de feed-back pentru elaborarea corectă a acestora; 75 de UAT-uri au beneficiat de asistență directă la sediul instituției, cu privire la modalitățile de implementare a prevederilor SNA; peste 400 de autorități ale administrației publice locale au răspuns la invitația lansată de MLPDA în vederea participării la cele 16 sesiuni de instruire privind implementarea SNA 2016 -2020; 22 de reprezentanți ai autorități ale administrației publice locale au obținut certificatul ANC de „expert prevenire anticorupție” la finalizarea cursurilor organizate de MLPDA- DIBGPP în domeniul prevenirii corupției, transparenței și integrității; peste 668 de e-mailuri conținând feedback asupra documentelor elaborate au fost transmise către instituțiile solicitante; 8301 documente colectate de la autoritățile administrației publice locale, însumând un total de 4295 foldere, respectiv circa 10 GB.16 În funcție de subiectul abordat, cele mai frecvente întrebări și solicitări de clarificări venite din partea autorităților administrației publice locale în perioada de referință pot fi grupate în următoarele categorii: indicații pentru elaborarea documentelor solicitate, cum ar fi: rapoartele privind implementarea SNA 2016-2020 în anul 2018; planurile de integritate, declarația de aderare, Anexa 3 la SNA pentru anul 2018; indicații cu privire la modul de aplicare a metodologiei de identificare a riscurilor și vulnerabilităților specifice instituției și de realizare a analizei de risc la corupție; modele și indicații pentru elaborarea altor documente aferente domeniului prevenirii corupției, transparenței și integrității (de exemplu: registru pentru incidentele de integritate, registru pentru conflicte de interese, registru pentru declararea cadourilor, procedură pentru avertizarea în interes public, procedură pantouflage etc.); solicitări de organizare a unor cursuri/ seminarii/ sesiuni de instruire de către personalul DIBGPP cu privire la implementarea prevederilor SNA 2016-2020. 16 În ciclul strategic anterior (2012-2015) au fost colectate 16.008 de documente de la autoritățile administrației publice locale, însumând un total de 5.666 de foldere, respectiv 17 GB. 34

Pagina 35

Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației 4.1. Asistență tehnică directă și indirectă în implementarea prevederilor SNA În luna noiembrie a anului 2018 DIBGPP a demarat activitatea de sprijinire a 200 de unități administrativ-teritoriale (comune și orașe din toate județele țării) în scopul implementării măsurilor SNA 2016-2020. Dintre acestea un număr de 75 de primării beneficiază de asistență tehnică directă (vizită la sediul instituției), în timp ce alte 125 de primării beneficiază de asistență tehnică indirectă (sprijin acordat prin telefon și e-mail). Activitatea este în curs de implementare, urmând a fi finalizată în cursul anului 2020, odată cu colectarea documentelor aferente SNA 2016-2020 de la nivelul tuturor celor 200 de UAT-uri beneficiare. Cele 200 de UAT-uri beneficiare au fost selectate conform prevederilor Metodologiei privind acordarea de asistență tehnică pentru implementarea Strategiei Naționale Anticorupție (SNA) 2016-2020 la nivelul autorităților administrației publice locale. Totodată, s-a avut în vedere și faptul că la nivelul primăriilor de comune și orașe s-a identificat o nevoie stringentă de sprijin, întrucât acestea nu au aparate administrative mai dezvoltate, cum de exemplu regăsim la nivelul consiliilor județene și primăriilor de municipii. Atât din raportările anterioare, cât și din cazurile de bune practici înaintate de către instituțiile raportoare (inclusiv proiecte în domeniul integrității finanțate din fonduri nerambursabile) a reieșit faptul că la nivelul acestor tipuri de UAT-uri (consilii județene și municipii) există resurse umane, financiare și materiale adecvate pentru susținerea acțiunilor prevăzute de mecanismul de monitorizare a implementării prevederilor SNA. De asemenea, este de precizat faptul că orașele și comunele, spre deosebire de municipii și consilii județene, nu sunt eligibile per se pentru accesarea accesarea de fonduri nerambursabile, prin POCA, în vederea implementării măsurilor prevăzute de SNA 2016-2020. În perioada noiembrie 2018 - februarie 201917, în cadrul activității de asistență tehnică directă, reprezentații MLPDA s-au deplasat la sediul a 75 de primării de orașe și comune din toate județele. În cadrul reuniunilor, pe lângă transferul de know-how (punerea la dispoziție de modele, instrumente pentru identificarea vulnerabilităților și a riscurilor la corupție, a legislației în vigoare), responsabilii de regiuni împreună cu reprezentanții instituțiilor au analizat nevoia de asistență tehnică la nivelul instituției și principalele responsabilități pe care le au autoritățile administrației publice locale în procesul de implementare a SNA 2016-2020, reiterând cu această ocazie necesitatea identificării și promovării aspectelor pozitive din propria activitate (cazurile de bună practică). Din analiza documentelor elaborate și transmise ulterior de către o parte dintre UAT-urile care beneficiază de acest tip de asistență responsabilului de regiune, a reieșit 17 http://www.MLPDA.ro/comunicare/presa/comunicate/75-de-unitati-administrativ-teritoriale-sprijinitede-MLPDA-pentru--implementarea-strategiei-nationale-anticoruptie-(sna)-2016-2020- ?fbclid=IwAR10MCdnJSe846hvghIYKWRrFUkQs8N8gWGMQxLfzf-lgw1agxTKRknXEvE 35

Pagina 36

Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației faptul că cei prezenți în cadrul vizitelor au asimilat noțiunile și au personalizat instrumentele puse la dispoziție conform specificului instituției, nivelul de formalism fiind unul foarte scăzut. În urma interacțiunii directe (vizite la sediul instituției) dintre reprezentanții MLPDA și angajații de la nivelul UAT-urilor beneficiare, s-a constat faptul că, deși acest tip de comunicare implică costuri ridicate, resurse umane și mult timp alocat, prezintă următoarele avantajele: credibilitatea (pentru ca persoanele implicate sunt față în față), eficiența (documentele elaborate ulterior nu au necesitat revizuiri repetate) și încurajarea participării (în cadrul discuțiilor responsabilii au arătat deschidere relatând diverse aspecte din activitatea de zi cu zi, implicit diverse instrumente elaborate). Referitor la procesul de acordare a asistenței tehnice indirecte, această activitate este similară pentru toate UAT-urile beneficiare, desfășurându-se în scris, prin e-mail, și prin convorbiri telefonice, respectiv prin punerea la dispoziție a documentelor utile și transmiterea acestora prin e-mail sau alte mijloace, formularea de recomandări/ opinii cu privire la documentele elaborate. Ca și în cazul vizitelor la fața locului, în cadrul acestui tip de asistență responsabilul de regiune împreună cu responsabilul SNA desemnat la nivelul instituției beneficiare au analizat nevoia de asistență tehnică la nivelul instituției și principalele responsabilități pe care le au autoritățile administrației publice locale în procesul de implementare a SNA 2016-2020. Spre deosebire de celălalt tip de asistență, s-a constat că UAT-urile beneficiare preferă comunicarea orală prin intermediul telefonului în interacțiunea cu responsabilii de regiuni, mai ales în ceea ce privește feedback-ul asupra documentelor elaborate. Față de celălalt tip de asistență tehnică, în cazul de față putem observa că în timp ce costurile și resursele umane implicate se reduc, durata alocată consultanței crește (atât ca frecvență, cât și ca durată). Totodată responsabilii de la nivelul UAT-urilor nu mai arată aceeași deschidere. 4.2. Prevenire prin educație la nivel local În perioada de referință, se observă că solicitările transmise de către MLPDA – DIBGPP autorităților administrației publice locale care au abordare specifică (de ex: invitații sesiuni instruire/ informare, workshop-uri, conferințe etc), cu o segmentare strictă a audienței (de exemplu: în funcție de tipul de UAT) și un scop clar definit de conversie reușesc să stârnească interesul segmentului țintă spre a răspunde și chiar a recomanda inițiativele. De exemplu, în cazul celor 16 sesiuni de instruire pentru personalul responsabil cu implementarea Strategiei Naționale Anticorupție (SNA) 2016 - 2020 de la nivelul administrației publice locale18, unele UAT-uri participante au precizat faptul că au dat curs invitației MLPDA - 18 http://www.MLPDA.ro/comunicare/presa/comunicate/sna-peste-400-de-reprezentanti-ai-apl-au-fostinstruiti-de-catre-MLPDA- 36

Pagina 37

Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației DIBGPP ca urmare a recomandărilor făcute de alți participanți la aceste evenimente care au reușit să își clarifice nelămuririle legate de problematica SNA. Cursurile au fost susținute de reprezentanții DIBGPP și s-au desfășurat în municipiile Brașov, Constanța, Cluj-Napoca, Iași, Suceava, Oradea, Craiova, Timișoara și București. Pe lângă aspectele ce țin de legislația în domeniu și etapele specifice implementării prevederilor SNA 2016-2020 la nivelul autorităților administrației publice locale, cei peste 400 de responsabili SNA din cadrul primăriilor și consiliilor județene de la nivelul celor 8 regiuni de dezvoltare au dezbătut studii de caz relevante în domeniul integrității și au efectuat exerciții specifice tematicii. În contextul uneia dintre concluziile aferente M2, conform căreia la nivelul administrației publice locale nu există o cultură a autopromovării, au fost prezentate astfel de exemple identificate în procesul de monitorizare al SNA 2016-2020 la nivelul APL în anii precedenți, care urmează a fi incluse în Harta bunelor practici, instrument interactiv dezvoltat de MLPDA și găzduit pe site-ul ministerului (http://greencity.MLPDA.ro/). Având în vedere cele prezentate la subcapitolul 4.1. și 2.2, putem concluziona că spre deosebire de primii de implementare a SNA 2016-2020, când activitățile realizate de DIBGPP în raport cu autoritățile administrației publice locale s-au concentrat mai mult pe informarea și angrenarea unui număr cât mai mare de UAT-uri care să demareze procesul de operaționalizare a strategiei la nivelul instituției, se observă că în anul 2019 majoritatea acțiunilor întreprinse au avut un scop clar definit, susținut de o segmentare cât mai specifică. Luând în considerare cele prezentate mai sus, dar și în secțiunile anterioare, putem afirma faptul că aceste acțiuni au stârnit interesul autorităților administrației publice locale vizate, care au răspuns solicitărilor venite din partea responsabililor de regiuni de la nivelul DIBGPP, pe unele promovându-le sau chiar recomandându-le la nivel de regiune. Din feedback-ul scris și/sau din opiniile exprimate în mod direct atât de către participanții la sesiunile de instruire și formare, cât și de personalul de la nivelul instituțiilor care beneficiază de asistență directă și indirectă, se constată că acțiunile MLPDA și-au atins scopul pentru care au fost inițiate. Astfel, au fost clarificate unele aspecte, teoretice și practice, considerate de responsabilii SNA de la nivel local, anterior interacțiunii cu responsabilii de regiuni, ca fiind anevoioase/ neclare/ dificil de implementat. Se constată că prin sprijinul oferit în mod direct sau indirect de către responsabilii MLPDA desemnați cu monitorizarea implementării noii strategii la nivelul autorităților administrației publice locale, numărul UAT-urilor care au realizat mai mult de o măsură din cele indicate de către minister este în creștere față de anul precedent. Cu toate acestea, având în vedere și gradul de realizare a tuturor măsurilor solicitate la nivel local (prezentat în secțiunile anterioare), se constată că numărul instituțiilor care au reușit să realizeze în totalitate măsurile prevăzute de SNA este încă scăzut, aproximativ jumătate dintre unitățile administrativ- 37

Pagina 38

Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației teritoriale de la nivelul celor 41 de județe neraportând inițierea vreunei activități pentru implementarea SNA 2016-2020. Totuși, comparativ cu anii anteriori și din situațiile prezentate în acest raport, în baza datelor statistice colectate la nivelul anului 2019, se constată o optimizare a ratei de angajare a autorităților administrației publice locale. De asemenea, deși rata de raportare este încă scăzută, este evident interesul ridicat din partea reprezentanților UAT-rilor cu privire la activitatea de formare în domeniul prevenirii corupției. În același timp, în ceea ce privește activitatea de asistență tehnică directă și indirectă, se constată o rată de răspuns de 100% din partea autorităților administrației publice locale (comune și orașe) selectate pentru a beneficia de acest tip de sprijin pentru implementarea prevederilor SNA 2016-2020. La fel ca și în anii precedenți, printre motivele invocate de către autoritățile administrației publice locale pentru nerealizarea măsurilor sau realizarea parțială a acestora s-au regăsit: faptul că nu au primit/ nu au cunoștință despre solicitările transmise de MLPDA; caracterul complex al metodologiei de evaluare a riscurilor și vulnerabilităților la corupție și a măsurilor de remediere (dificultăți în înțelegerea acesteia); lipsa cunoștințelor necesare pentru elaborarea documentelor; accesul limitat la informațiile necesare elaborării documentelor; volumul de muncă și complexitatea ridicată a activităților desfășurate; lipsa resurselor umane calificate; supraîncărcarea personalului; interes scăzut atât al reprezentanților primăriilor/ consiliilor județene, cât și al cetățenilor în implicarea în acțiunile de consultare și dezbaterile pe teme de interes public; nivelul relativ scăzut al interesului societății civile și a mediului de afaceri privind organizarea de consultări și dezbateri periodice pentru diseminarea bunelor practici privind integritatea și lupta împotriva corupției; lipsa de informare și conștientizare a consecințelor faptelor de corupție în rândul cetățenilor; lipsa resurselor materiale și bugetare necesare; inexistența unor sancțiuni pentru cei care nu pun în aplicare prevederile strategiei; ambiguitatea legislativă care limitează autoritatea locală; teama de eventualele urmări negative asupra avertizărilor, neîncrederea acestora în legătură cu confidențialitatea informațiilor pe care le-ar furniza; buget insuficient pentru instruirea personalului în domeniul de prevenire a corupției, respectiv al eticii profesionale și integrității. 38

Pagina 39

Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației Trebuie menționat faptul că în scopul creșterii gradului de punere în aplicare a măsurilor cuprinse în SNA, mai multe autorități ale administrației publice locale au înaintat și o serie de propuneri, dintre care enumerăm: organizarea de către MLPDA și DGA din cadrul MAI a unor sesiuni de instruire pe tematici anticorupție; organizarea unor conferințe, sesiuni de instruire, seminarii, cursuri de formare sau oricare alte evenimente pe tematici ca: implementarea SNA 2016-2020, managementul riscurilor și vulnerabilităților la corupție, evaluarea și gestionarea funcțiilor sensibile la corupție, conflictul de interese, etica, incompatibilitățile, protecția avertizorului de integritate și pantouflage-ul; organizarea de campanii de conștientizare a personalului din administrația publică locală cu privire la drepturile și obligațiile pe care le are în exercitarea funcției; dezvoltarea unei aplicații pentru identificarea și monitorizarea riscurilor și vulnerabilităților și evaluarea funcților sensibile la corupție printr-o prelucrare și analiză unitară a datelor ce vizează riscurile și vulnerabilitățile la corupție; stabilirea mecanismelor de descentralizare și reformă administrativă; simplificarea sistemului legislativ prin reformă; elaborarea de ghiduri specifice activității de prevenire a incidentelor de integritate. V. Sprijinirea mecanismului de monitorizare a implementării SNA 2016-2020 la nivelul administrației publice locale 5.1. Misiuni de evaluare tematică În anul 2019, Direcția Integritate, Bună Guvernare și Politici Publice a organizat și desfășurat un număr de 90 de misiuni de evaluare tematică a implementării SNA 2016-2020 la nivel local prin care au fost evaluate 90 de instituții, respectiv toate consiliile județene și primăriile municipiilor reședință de județ, Primăria Municipiului București și primăriile de sectoare, alte primării. În acest sens, reprezentanți ai MLPDA, Ministerului Justiției și ai Agenției Naționale de Integritate s-au deplasat la sediul instituțiilor, unde, pornind de la chestionarul tematic elaborat în colaborare cu MJ, au evaluat următoarele teme: conflicte de interese în timpul și după exercitarea funcției (inclusiv pantouflage-ul), transparența instituțiilor publice și accesul la informațiile de interes public, incompatibilități, 39

Pagina 40

Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației declararea cadourilor, protecția avertizorului în interes public. Lista completă și calendarul derulării misiunilor de evaluare sunt prezentate în Anexa 6. Imaginile 24-29. Misiuni de evaluare tematică a implementării SNA la nivel local Pe baza informațiilor oferite prin completarea chestionarului, dar și a aspectelor discutate la fața locului au fost elaborate de către DIBGPP cu sprijinul celorlalte două instituții participante, rapoartele misiunilor de evaluare tematică. Fiecare raport este structurat astfel: o secțiune introductivă în care sunt prezentate aspecte de ordin general privind funcționarea instituției, componența echipei de evaluare și a echipei participante din partea instituției evaluate etc. o secțiune dedicată constatărilor aferente fiecăreia dintre cele cinci teme evaluate, consemnate fie în discuțiile la fața locului, fie ca urmare a completării chestionarului de evaluare, fie în perioada de conciliere; un capitol dedicat promovării de bune practici identificate la nivelul instituției evaluate în ceea ce privește implementarea măsurilor preventive anticorupție; recomandări specifice privind temele supuse evaluării, precum și recomandări cu caracter general. Rapoartele de evaluare aferente primelor trei serii de misiuni au fost supuse analizei și aprobării în cadrul Platformelor de cooperare a administrației publice locale organizate în anul 2019 (vezi cap. 5.2), după concilierea prealabilă cu instituțiile evaluate. Documentele aprobate au fost 40

Pagina 41

Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației postate pe site-ul MLPDA și pot fi consultate la adresa https://www.mlpda.ro/pages/rapoarteevaluaremisiunitematiceimplementaresna. Evaluarea tematică privind implementarea SNA 2016 – 2020 care s-a desfășurat, în anul 2019, la nivelul primăriilor municipiilor reședință de județ și la nivelul consiliilor județene, realizată de experți ai MLPDA, MJ și ai ANI, a contribuit la clarificarea unor concepte și noțiuni specifice implementării SNA și a relevat ce se aplică la nivelul unităților administrativ-teritoriale în mod corespunzător și în acord cu prevederile SNA (din prisma indicatorilor prevăzuți în Anexa 3), precum și aspectele asupra cărora se mai poate interveni pentru îmbunătățirea situației. 5.2. Platformele de cooperare a administrației publice locale MLPDA, prin DIBGPP, a organizat în datele de 20 iunie, 26 și 27 noiembrie 2019 trei reuniuni ale Platformei de cooperare a administrației publice locale19, în cadrul cărora au fost analizate și aprobate rapoartele de evaluare pentru instituțiile unde s-au desfășurat primele trei runde de evaluare tematică. La lucrările platformelor au participat reprezentanți ai autorităților administrației publice locale care au fost evaluate și ai structurilor asociative ale acestora, ai MLPDA, MJ și ANI. 19 Parte a mecanismului de coordonare și monitorizare a SNA 2016-2020. 41

Pagina 42

Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației Imaginile 30-32. Reuniunile Platformei de cooperare a administrației publice locale – București, 20 iunie, 26 și 27 noiembrie 2019 Aceste întâlniri au constituit, de asemenea, un bun prilej de promovare a bunelor practici identificate în cadrul misiunilor de evaluare, dar și de dezbatere a dificultăților întâmpinate de autoritățile administrației publice locale în implementarea prevederilor SNA 2016-2020. 5.3. Raportul de monitorizare (M3) a implementării Strategiei Naționale Anticorupție 2016-2020 la nivelul administrației publice locale în anul 2018 (M3). Ilustrația 5.Raportul de monitorizare M3 publicat pe site-ul MLPDA În primul semestru al anului 2019, la nivelul MLPDA a fost elaborat Raportul de monitorizare (M3) a implementării Strategiei Naționale Anticorupție 2016-2020 la nivelul administrației publice locale în anul 2018, care a fost transmis ulterior Secretariatului Tehnic al SNA din cadrul Ministerului Justiției în vederea includerii în Raportul anual de monitorizare. De asemenea, documentul a fost distribuit pe site-ul și pagina de Facebook a MLPDA, iar reprezentanții autorităților administrației publice locale au fost informați cu privire la elaborarea acestuia. Exemplele de bună practică identificate urmează a fi incluse în Harta bunelor practici dezvoltată la nivelul MLPDA și ulterior, promovate în cadrul activităților prevăzute în Planul de acțiuni pentru perioada 2017-2020. 42

Pagina 43

Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației VI. Promovarea integrității, transparenței și bunei guvernări la nivelul APL 6.1. Rețeaua Campionilor În scopul identificării și promovării celor mai bune practici înregistrate la nivel local, la data de 1 iulie 2019 fost lansată de MLPDA prin DIBGPP Competiția „Rețeaua campionilor în domeniul integrității“ la nivelul administrației publice locale. În cadrul competiției au fost prezentate și premiate cele mai bune practici anticorupție adoptate/ implementate la nivelul autorităților administrației publice locale, în vederea constituirii unei „rețele a campionilor în domeniul integrității“. Astfel, a fost înaintată tuturor celor 3.228 de UAT-uri invitația de a se înscrie în prima ediție a competiței prin transmiterea de cazuri de bună practică/ proiecte care se încadrează în tematica guvernării deschise, respectiv transparenței și comunicării. 24 de UAT-uri (comune, orașe, municipii și consilii județene) au înaintat un număr de 29 de proiecte/ cazuri de bună practică până la închiderea apelului de înscriere în competiție. Pentru evaluarea acestora, conform regulamentului adoptat anterior lansării evenimentului și postat pe site-ul MLPDA, a fost constituită o comisie de evaluare formată din doi reprezentanți ai MLPDA (DIBGPP), respectiv câte un reprezentant al Ministerului Justiției, Secretariatului General al Guvernului și Agenției Naționale a Funcționarilor Publici. De asemenea, structurile asociative ale autorităților administrației publice locale au fost invitate să-și desemneze membri cu statut de observator în cadrul comisiei, iar Asociația Comunelor din România a nominalizat în acest sens un reprezentant. La conferința organizată la București în perioada 18-19 septembrie au participat peste 90 de persoane, reprezentanți ai autorităților administrației publice locale, Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, Ministerului Justiției, Secretariatului General al Guvernului, Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, Agenției Naționale de Integritate, Institutului Național de Administrație, Direcției Generale Anticorupție din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, exponenți ai organizațiilor non-guvernamentale din domeniu, precum și reprezentanți ai mass-media. Urmare a desfășurării competiției a fost stabilit clasamentul, în ordinea descrescătoare a punctajului obținut. De asemenea, participanții la conferință au putut vota, în timp real, proiectul pe care l-au apreciat cel mai mult în urma prezentărilor susținute de reprezentanții unităților administrativ-teritoriale înscrise în competiție. 43

Pagina 44

Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației Câștigătorii (reprezentanți ai 11 UAT-uri) au avut ocazia de a se instrui în cadrul prestigiosului eveniment „Smart City Expo World Congress“, care a avut loc în perioada 19-21 noiembrie 2019, la Barcelona (Spania). Totodată, toate cele 24 de primării și consilii județene participante au devenit membre ale „rețelelei campionilor în domeniul integrității“. Lista proiectelor (candidaturilor) înscrise este prezentată în Anexa 7, iar a câștigătorilor primei ediții în Anexa 8. Imaginea 33. Conferința „Rețeaua campionilor în domeniul integrității“ – București, 19 septembrie 2019 Competiția „Rețeaua campionilor în domeniul integrității“ s-a dovedit a fi o inițiativă de un real succes a MLPDA, precum și o pârghie importantă în evoluția demersului constant al ministerului de a identifica și promova inovația și calitatea la nivelul administrației publice locale. Interesul participanților, emulația în rândul acestora și ecourile ulterioare constituie un temei pentru continuarea acestei competiții, astfel încât experiența și rezultatele remarcabile ale primăriilor și consiliilor județene să devină cunoscute la nivelul întregii administrații publice locale românești, dar mai ales în rândul cetățenilor. O a doua ediție a „Rețelei campionilor în domeniul integrității“ a fost demarată la 4 decembrie 2019. Câștigătorii celei de-a doua ediții vor participa la o sesiune de instruire în domeniul integrității și al bunei guvernări organizată de „The Hague Academy for Local Governance” (Haga, Olanda). 44

Pagina 45

Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației Pentru viitoare ediții ale „Rețelei campionilor în domeniul integrității” trebuie identificată(e) sursa/ sursele de finanțare. Propunerea noastră fermă este, însă, de continuare a competiției cu o ediție per an. 6.2. Cazuri de bună practică Activitatea UAT-urilor raportoare a vizat, în principal, în anul 2019, ca și în anul 2018, consolidarea calității serviciilor publice și dezvoltarea unor proceduri de lucru în acord cu principiile transparenței, legalității, eficacității și supremației interesului public. S-a urmărit asigurarea unui climat etic corespunzător și promovarea integrității în exercitarea funcției publice prin aplicarea cadrului normativ și instituțional în vederea prevenirii corupției. Astfel, în anul 2019, la nivelul majorității UAT-urilor raportoare au fost intensificate eforturile pentru o transpunere în practică a reglementărilor privind implementarea SNA 2016-2020. În acest sens, având în vedere principiile și obiectivele pe care și le-au asumat în anul 2019, UATurile raportoare au pus accent pe procesul de implementare a planurilor de integritate, identificarea riscurilor și vulnerabilităților specifice instituțiilor și a altor măsuri interne de prevenire a corupției, precum instruirea personalului cu atribuții în domeniul integrității, transparenței, prevenirii și combaterii corupției în administrația publică, în tehnici de măsurare a performanțelor și tehnici de raportare. EDUCAȚIE ANTICORUPȚIE Creșterea gradului de educație anticorupție a personalului din cadrul autorităților și instituțiilor publice de la nivel local s-a realizat prin: participarea angajaților la sesiuni de instruire pe tematici anticorupție, cursuri de formare în ocupația de expert prevenire și combatere a corupției, programul de perfecționare „Anticorupție și Integritate în sectorul public” organizat de Institutul Național de Administrație (primăria municipiului Sibiu), sesiuni de formare „Etica, integritate, prevenirea corupției” (CJ Sibiu), formarea profesională a personalului pe teme de integritate în funcția publică (comuna Șelimbăr, jud. Sibiu, CJ Ialomița), cursuri privind protecția datelor cu caracter personal (CJ Alba), cursurilor de formare privind importanța eticii și integrității în instituția publică (municipiul Aiud, jud. Alba), cursul de formare „Etică și integritate. Implementarea SNA 2016-2020" (comuna Măieruș, jud. Brașov), sesiuni de instruire având ca temă prevenirea corupției, pe tematici concrete: conflictul de interese, declararea averilor, interdicția post angajare, accesul la informații de interes public, transparența decizională, declararea cadourilor (CJ Covasna), cursuri organizate în domeniile etică, integritate și prevenirea corupției (CJ Mureș); la nivelul Primăriei comunei Budila – jud. Brașov, Primăria municipiului Sibiu angajații au participat la sesiunile de informare privind 45

Pagina 46

Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației Parteneriatul pentru o Guvernare Deschisă (OGP)20 la nivel local, activitate organizată și susținută de MLPDA prin DIBGPP. TRANSPARENȚĂ ȘI COMUNICARE Din analiza rapoartelor transmise de către UAT-uri pentru anul 2019 au fost identificate o serie de activități desfășurate atât în scopul creșterii gradului de transparență instituțională, cât și al creșterii accesului cetățenilor la informațiile de interes public. Ca și în anul precedent, din analiza rapoartelor transmise, a reieșit faptul că o mare parte a UAT-urilor raportoare a renunțat la programul scurt de audiențe, pentru a fluidiza activitatea aparatului administrativ și a reducere considerabil timpul de reacție la diferitele probleme ale cetățenilor. De exemplu: Primăria Orașului ABRUD (Județul Alba) – „Abrudul, un oraș transparent” – vizează dezvoltarea unui sistem de comunicare și transparență cu locuitorii comunității. Obiectivul proiectului: informarea unui număr cât mai mare de cetățeni din localitate și a celor plecați în străinătate privind deciziile luate în Consiliul Local (transmiterea live a ședințelor de consiliu). Primăria Orașului ZLATNA (Județul Alba) a implementat proiectul „Realizarea unei mai bune transparențe în comunicarea informației către cetățeni” care vizează:  Comunicarea datelor publice către cetățeni, prin realizarea unei pagini web a instituției;  Transparența în comunicarea informațiilor către cetățeni, ca strategie de prevenire a corupției în administrația publică;  Actualizarea periodică a site-ului cu toate datele publice. La nivelul primăriei municipiului TÂRNĂVENI, jud. Covasna, primăriei orașului AVRIG, comunei BRATEIU, comunei CHIRPĂR din jud. Sibiu, al comunei SASCHIZ din jud. Mureș, comunei COSÂMBEȘTI, jud. Ialomița, al comunei COSÂMBEȘTI, jud. Ialomița, al comunei HILISTEUHORIA, jud. Botoșani, al comunei CRISTEȘTI, jud. Botoșani, al comunei PLUGARI, jud. Iași, al municipiului HUȘI, jud Vaslui, al comunei CARAND, jud. Arad, al comunei PIETROASA, jud. Timișoara s-a renunțat la sistemul rigid al audiențelor după un anumit program; prin aceasta s-a fluidizat activitatea aparatului administrativ, timpul de reacție la diferite probleme fiind redus considerabil. 20 La aceste cursuri au participat reprezentanți ai UAT-urilor din toate regiunile de dezvoltare; exemplele menționate sunt ca urmare a faptului că respectivele UAT-uri (com. Budila, mun. Sibiu) au consemnat aceste aspecte în rapoartele către MLPDA. 46

Pagina 47

Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației CONSILIUL JUDEȚEAN HARGHITA implementează un sistem online de monitorizare a investițiilor al cărui scop este ușurarea fluxului intern de lucru și prezentarea în mod transparent și concis a informațiilor publice. Proiectul vizează: devoltarea unui sistem transparent al investițiilor, rspectiv dezvoltarea unui sistem de comunicare pentru a stimula dialogul între administrația publică și cetățeni. Investițiile sunt listate și poziționate pe hartă, astfel încât vor arăta principalele informații împreună cu locul investiției, cu gradul de realizare și cu starea actuală a investiției, totul cu un design foarte frumos și practic. PROMOVARE PENTRU INTEGRITATE Ca și în anii precedenți, și la nivelul anului 2019, mai multe autorități ale administrației publice locale au menționat în rapoartele transmise faptul că au încheiat protocoale de colaborare cu Ministerul Administrației și Internelor, prin Direcția Generală Anticorupție (DGA), în vederea promovării unor mesaje cu conținut informativ-preventiv anticorupție. Obiectivul acestor colaborări constau în susținerea organizării și desfășurării unor activități de prevenire anticorupție, ce vizează în principal promovarea la nivelul opiniei publice a integrității, eticii și deontologiei profesionale, conștientizarea implicării în acte de corupție, precum și la modalitățile de prevenire și combatere a faptelor de corupție. În completarea situației anului 2018, printre UAT-urile care au menționat în documentul înaintat că au încheiat și desfășurat activități în baza acestor protocoale, regăsim:  La nivelul Consiliului Județean Covasna, prin care sunt stabilite modalități de promovare în fața opiniei publice dar și de informare a funcționarilor publici cu privire la prevenirea și combaterea săvârșirii faptelor de corupție. Activități concrete desfășurate:  tipărirea de afișe, pliante, tricouri și alte materiale de promovare care conțin mesaje anticorupție și disteribuirea lor pentru a fi expuse în locuri vizibile, la autoritățile administrației publice locale;  Realizarea de către Serviciul Județean Anticorupție Covasna, în parteneriat cu autorități publice locale, printre care și Consiliul Județean Covasna, în cadrul Campaniei „Pasivitatea naște corupție! Implică-te, nu sta pasiv!”, a unor clipuri filmate în instituții publice, menite să conștientizeze și totodată să sensibilizeze cetățenii cu privire la atitudinea care ar trebui adoptată în cazul întâlnirii faptelor de corupție. Promovarea a fost una integrată, atât în presa locală scrisă, în mass media regională, cât și în mediul on-line;  Mese rotunde cu reprezentanți ai instituțiilor subordonate sau de sub autoritatea Consiliului Județean Covasna, cu funcționari din aparatul de specialitate al Consiliului Județean Covasna și cu reprezentanți ai Serviciul Județean Anticorupție Covasna. 47

Pagina 48

Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației  Primăria Municipiului Alexandria a prelungit în anul 2019 protocolul cu Direcția Generală Anticorupție din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, prin intermediul căruia se afișează în cele mai aglomerate zone ale orașului bannere cu numere de telefon de tip „Tel-Verde”, prin intermediul cărora cetățenii pot sesiza faptele de corupție ale salariaților din sistemul public. De asemenea, a fost eficientizat instrumentul „Tel- Verde” existent la nivelul primăriei, prin înregistrarea apelurilor și sintetizarea zilnică a acestora, astfel încât problemele semnalate de cetățeni să fie soluționate cu celeritate.  În incintele clădirilor Primăriei comunei Șelimbăr, jud. Sibiu, Serviciului Poliția Locală Șelimbăr și S.P.C.L.E.P. Șelimbăr au fost expuse, la loc vizibil, afișe din campaniile de informare și conștientizare anticorupție inițate și desfășurate de Direcția Generală Anticorupție. IMPLICAREA ACTIVĂ A CETĂȚENILOR Din analiza rapoartelor transmise, a reieșit faptul că majoritatea autorităților administrației publice locale care au raportat că au întreprins demersurile necesare pentru a implica populația în acțiunile desfășurate de acestea. De exemplu: La nivelul primăriei Alba Iulia a fost inițiat proiectul „Sondaje Portal Captiv Orange (soluție de consultare publică eficientă în mijloacele de transport în comun)”:  în parteneriatul pe care Primăria Alba lulia îl derulează împreună cu Orange, în cadrul proiectului pilot „Alba Iulia Smart City”, a fost implementată o soluție de consultare publică foarte eficientă din punct de vedere al implicării cetățenilor în deciziile pe care le ia administrația publică locală.  în 15 autobuze ale Societății de Transport Alba Iulia, echipate de către Orange cu internet Wi-Fi de mare viteză, conectarea cu terminalele mobile sau laptop se face prin intermediul unui portal captiv, în care cetățenii pot răspunde, în cadrul unor sondaje derulate de către municipalitate, la cele mai importante și mai dezbătute probleme ale orașului.  prin intermediul acestui instrument, municipalitatea derulează în mod frecvent sondaje referitoare la probleme de interes general, fiind o soluție performantă și flexibilă, care permite comunicarea în timp real cu utilizatorii pe portalul captiv prin afișarea de informații considerate de administrația orașului ca fiind importante și de interes public: sondaje, alerte, informații turistice, informații de interes general etc. Autentificarea este foarte facilă și se poate face folosind conturile individuale de rețele sociale, astfel că s¬a eliminat impedimentul creării unui cont de utilizator, care ar reduce practic timpul de utilizare a portalului captiv. 48

Pagina 49

Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației La nivelul primăriei Municipiului Săcele, jud. Brașov, au fost aplicate cu succes anumite măsuri care au dus la creșterea efiecienței activității, la instituirea unui climat de etică și integritate în rândul angajaților și la creșterea încrederii și implicării cetățenilor în procesul decizional, cum ar fi:  au fost colectate date prin intermediul chestionarelor de măsurare a satisfacției cetățenilor. Centralizarea acestora permite evidențierea progreselor îmegistrate și a punctelor încă critice în exercitarea serviciului public, dar și o evaluare obiectivă a eficienței acestuia în urma adoptării unor măsuri pentru a veni în întâmpinarea nevoilor cetățenilor;  organizarea de campanii de informare a publicului cu privire la drepturile și obligatiile existente în relația cu autoritățile și instituțiile publice în vederea adoptării unei atitudini civice anticoruptie. Informarea cetățenilor, la nivelul mai multor servicii care au contact direct cu publicul, cu privire la mijloacele pe care le au la dispozitie pentru a sesiza și a obține recunoașterea drepturilor (petiții, sesizări, reclamații, acțiuni în justiție s.a.) prin intermediul inspectorului de serviciu;  organizarea, din proprie inițiativă, de dezbateri publice pentru problemele de interes general. Comunicarea către contribuabili a impozitelor și taxelor locale pe care le datorează, organizarea de dezbateri publice în vederea promovării unor proiecte de hotărâre, organizarea de intâlniri publice cu cetățenii, disponibilitatea primarului și a viceprimarului la discuții telefonice cu cetățenii pentru rezolvarea problemelor comunității s-a realizat la nivelul Primăriei orașului Sărmașu, jud. Mureș, Primăriei comunei Ibănești, jud. Mureș, Primăriei comunei Mădăraș, jud. Mureș, Primăriei comunei Cârța, jud. Sibiu. Primăria municipiului Roșiorii de Vede organizează, încă din anul 2012, consultări și dezbateri publice periodice cu cetățenii, în vederea promovării bunelor practici anticorupție la nivelul administrației publice locale și creșterea încrederii cetățenilor. În anul 2019 s-au organizat trimestrial astfel de reuniuni cu locuitorii municipiului. La nivelul municipiului Dej s-a lansat platforma „Implică-te pentru Dej” (secțiune a site-ului www.primăriadej.ro), un proiect prin care fiecare cetățean cu domiciliul în Dej are posibilitatea de a se implica activ în dezvoltarea orașului. Prin intermediul acestei platforme, ideile și propunerile locuitorilor pot deveni proiecte pe care autoritatea locală le poate implementa, în cadrul proiectelor de bugetare participativă. Această platformă s-a bucurat de un real succes, fiind depuse de către cetățeni 10 proiecte în cursul anului 2019, iar în luna noiembrie 2019 au fost anunțate proiectele câștigătoare în cadrul primului proces de bugetare participativă (trei proiecte au fost declarate eligibile, au fost supuse votului online și urmează a fi implementate de municipalitate). 49

Pagina 50

Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației Primăria municipiului Târgoviște a lansat site-ul https://targoviste-decide.ro privind Bugetul participativ, care este un instrument de management deschis, inclusiv și transparent, instrument care permite participarea reală a cetățenilor la guvernarea orașului, aceștia putând decide în mod direct cum se va cheltui un procent clar definit în acest sens din bugetul de investiții. IMPLEMENTAREA DE PROIECTE ÎN DOMENIUL ANTICORUPȚIE Față de anul 2018, când mai multe autorități ale administrației publice locale raportau faptul că au elaborat și depus spre finanțare în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă (POCA) 2014-2020, proiecte pentru creșterea gradului de conștientizare și a nivelului de educație anticorupție la nivelul instituției, în cursul anului 2019, conform rapoartelor înaintate, UAT-urile au demarat implementarea proiectelor și au prezentat activitățile pe care le-au realizat în cadrul acestora. O bună vizibilitate a proiectelor demarate/ implementate de către UAT-urile raportoare s-a datorat și Competiției „Rețeaua campionilor în domeniul integrității”. Municipiul Brașov a câștigat anul trecut un voucher de 15.000 de euro oferit de Uniunea Europeană în cadrul unui program pentru acces gratuit la internet, prin WiFi, în spații publice. Primăria Brașov a fost una dintre primele municipalități din țară care au accesat programul „WiFi4EU”, lansat de Comisia Europeană și destinat cetățenilor și vizitatorilor din UE, prin asigurarea accesului gratuit la Wi-Fi cu bandă largă în spații publice (parcuri, piețe, clădiri publice, biblioteci, centre de sănătate), pe teritoriul UE. Cele 15 hot-spot-uri au fost montate, în Piața Sfatului, Piața Sf. Ioan, pe Aleea de sub Tâmpa, inclusiv în clădirea telecabinei, în Parcul Central, Parcul Tractorul, parcul din Centrul Civic, în Piața Unirii, la Modarom (pentru strada Republicii), la stațiile de telecabină din Poiana Brașov și sunt funcționale. Harta cu locatiile poate fi consultată și pe portalul Municipalității, www.brasovcity.ro. Primăria Municipiului Sfântu Gheorghe, jud. Covasna, derulează proiectul „Simplificarea procedurilor administrative și reducerea birocrației pentru cetățeni la nivelul Primăriei Municipiului Sfântu Gheorghe” cod POCA 350/2/1. Obiectivul proiectului constă în simplificarea procedurilor administrative și reducerea birocrației pentru cetățenii municipiului prin implementarea unor măsuri de simplificare, atât din perspectiva back-office, cât și front-office pentru serviciile furnizate exclusiv de către primărie. Se dorește: a) Asigurarea accesului online la serviciile gestionate exclusiv de Primăria Municipiului Sfântu Gheorghe. b) Digitalizarea proceselor de administrare a documentelor. c) Retro-digitalizarea documentelor din arhiva instituției. 50

Pagina 51

Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației Consiliul Județean Mureș prin proiectul „Spunem NU Corupției” a realizat un ghid de bune practici care a fost transmis instituțiilor din subordinea Consiliului Județean Mureș, precum și reprezentanților primăriilor din județ. Consiliul Județean Sibiu prin proiectul „Să spunem NU corupției” își propune să crească gradul de implementare a măsurilor anticorupție la nivelul instituției și a celor subordonate/ coordonate/ aflate sub autoritate prin:  îmbunătățirea capacității administrative a Consiliului Judetean Sibiu de a crește integritatea și preveni corupția;  dezvoltarea și implementarea unui mecanism de cooperare cu societatea civilă pentru monitorizarea și evaluarea implementării măsurilor anticorupție la nivelul CJ Sibiu, în scopul monitorizării și evaluării implementării măsurilor anticorupție aplicabile la nivel de instituție, în corelare cu Strategia Națională Anticorupție 2016-2020.  creșterea nivelului de educație anticorupție în rândul personalului de conducere și execuție din cadrul instituției CJ Sibiu, prin organizarea de cursuri de formare/ perfecționare în domeniul prevenirii corupției, eticii și integritații. Primăria Municipiului Giurgiu a implementat în anul 2019 proiectul „Servicii transparente către cetățeni – Administrație locală performantă (SETAPL)”, care a avut ca subactivitate înființarea și organizarea unui Grup de Acțiune pentru Prevenirea și Combaterea Corupției la nivelul instituției. Primăria Municipiului Giurgiu a ocupat locul al IV-lea în cadrul primei ediții a competiției „Rețeaua campionilor în domeniul integrității”, organizată de către Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației în anul 2019, datorită proiectului „Complex de activități pe tema anticorupției pentru comunicare și informare prin utilizarea tehnologiilor electronice”. Complexul de activități a inclus, printre altele: realizarea unei adrese de e-mail dedicate și a unor pagini de Facebook în vederea popularizării activităților Grupului de Acțiune pentru Prevenirea și Combaterea Corupției; realizarea de site-uri gratuite pentru entitățile subordonate Consiliului Local Giurgiu; alocarea unui număr de telefon dedicat numai sesizărilor privind fapte de corupție, la care este apelat numai primarul municipiului. Primăria Municipiului Călărași a implementat, în decursul anului 2019, proiectul cofinanțat prin fonduri europene „Integritate prin proceduri, instruire și prevenire – IPIP”, al cărui obiectiv este consolidarea integrității la nivelul instituției și a serviciilor publice locale aflate în subordinea Consiliului Local al Municipiului Călărași. Principalele rezultate ale proiectului includ 11 proceduri operaționale elaborate și implementate pe măsurile de prevenire a corupției și indicatorii de evaluare, sprijinirea a 12 instituții publice locale ale Municipiului Călărași în vederea realizării și implementării procedurilor operaționale, realizarea unui ghid al procedurilor operaționale privind măsurile preventive anticorupție și a unui ghid de prevenire a corupției, precum și instruirea a 75 de persoane în ceea ce privește prevenirea corupției. 51

Pagina 52

Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației Consiliul Județean Călărași a implementat, în decursul anului 2019, cu ajutorul fondurilor europene atrase, proiectul „Îmbunătățirea capacității administrației publice locale de a furniza servicii în baza principiilor de etică, transparență și integritate”. Implicarea în acest proiect a presupus o schimbare de paradigmă, aspect care a implicat o mare responsabilitate la nivel managerial, deoarece nu exista niciun fel de strategie de management a integrității la nivelul instituției. Obiectivul principal al proiectului este reprezentat de creșterea transparenței, eticii și integrității la nivelul Județului Călărași, prin intermediul unor activități și acțiuni care vizează și se concentrează pe identificarea și corectarea riscurilor și vulnerabilităților la corupție, pe realizarea unor mecanisme și proceduri anticorupție, precum și pe aplicarea unitară a acestora, pe evitarea formalismului, pe realizarea unor mecanisme de cooperare cu societatea civilă, precum și pe îmbunatățirea cunoștințelor și a competențelor personalului propriu prin parcurgerea unor programe de dobândire de competențe în domeniul eticii, integrității și anticorupției. Printre rezultatele obținute s-a numărat și operaționalizarea unui Grup de Acțiune privind Prevenirea și Combaterea Corupției, mecanism de cooperare cu societatea civilă, precum și cu alte autorități / instituții publice, privind monitorizarea și evaluarea implementării măsurilor anticorupție la nivelul Consiliului Județean Călărași. In anul 2019 Consiliul Județean Vaslui a derulat proiectul „Etica și integritate la Consiliul Județean Vaslui” având ca obiectiv general creșterea capacitatii de implementare a masurilor de prevenire a corupției la nivelul județului Vaslui (Consiliul județean și instituții subordonate). Primăria Comunei Poarta Albă, jud. Constanța prin proiectul „Măsuri de intervenție, atât managerial, cât și operațional la nivel de instituție prin schimbarea imaginii, care au vizat resursele umane și comunicarea” și-a definit ca priorități specifice îmbunătățirea managementului organizațional, creșterea calității serviciilor oferite și sporirea eficienței actului administrativ. Consiliul Județean Buzău propune dezvoltarea și implementarea unui sistem de integritate care include standarde, politici și proceduri de etică și integritate, precum și printr-un program de educație anticorupție, contribuind la dezvoltarea unei administrații locale eficiente prin proiectul „Parteneriat pentru etică și integritate în Consiliul Județean Buzău”. Primăria Municipiului Brăila prin proiectul „Transparența, instrument de prevenire a corupției în administrația publică locală Proiectul” prezintă modul în care promovarea propriilor experiențe de reformă a consolidat transparența proceselor de licitație la nivelul administrației locale. Consiliul Județean Vrancea a implementat proiectul „Dezvoltarea unui sistem inovator și flexibil de prevenire a corupției, creștere a transparenței, eticii și integrității la nivelul

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.