Hotărâre a Consiliului Local
STRATEGIA COMUNEI CEPLENITA PARTEA 1
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 3,1 MB · modificat pe site: 12.04.2018
Pagina sursă
Cum citez acest document
Hotărâre a Consiliului Local nr. 71 din 10.08.2017, „STRATEGIA COMUNEI CEPLENITA PARTEA 1”, Comuna Ceplenița, jud. Iași. Sursa: http://www.primariaceplenita.ro/wp-content/uploads/2018/04/STRATEGIA-COMUNEI-CEPLENITA-PARTEA-1.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/ceplenita/71823-strategia-comunei-ceplenita-partea-1, 07.11.2026)
Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
ROMÂNIA
JUDEȚUL IAȘI
CONSILIUL LOCAL CEPLENIȚA
HOTĂRÂREA NR. 71 din 10 august 2017
privind modificarea și completarea
STRATEGIEI DE DEZVOLTARE A COMUNEI CEPLENIȚA 2014-2020
Consiliul Local al comunei Ceplenița, județul Iași ,
Având în vedere prevederile Planului Național Strategic 2014-2020, Strategiei de Dezvoltare a Regiunii
Nord Est 2014-2020,
Având în vedere prevederile art. 36 alin. (2) lit. b) din Legea administrației publice locale nr.
215/2001, republicată,
Având în vedere prevederile Legii nr.52/2003 privind transparența decizională în administrația
publică,
Având în vedere propunerea și nota de fundamentare nr. 4356/08.08.2017 a primarului Comunei
Ceplenița, județul Iași, D-l Laiu Dumitru, prin care arată necesitatea emiterii unei hotărâri de completare și
modificare a Strategiei de Dezvoltare a Comunei Ceplenița 2014-2020, conform Anexei la nota de
fundamentare ,
|
Având în vedere proiectul de hotărâre cu privire la aprobarea propunerii mai sus-menționate
înregistrat la nr. 71/08.08.2917, proiect întocmit de primarul Comunei Ceplenița, în temeiul art. 45, al. (6)
din Legea 215/2001 privind administrația publică locală, Republicată,
Având în vedere raportul compartimentului de resort din cadrul aparatului de specialitate privind
oportunitatea și necesitatea completării și modificării Strategiei de Dezvoltare a Comunei Ceplenița 2014-
2020 conform Anexei, prin adăugarea proiectelor finanțate prin PNDL și AFIR, referat înregistrat la nr.
8793/AP/28.07.2017,
Având în vedere avizul comisiei de specialitate din cadrul Consiliului Local Ceplenita nr.
4366/08.08.2017,
În temeiul prevederilor art. 45 din Legea nr. 215/2001, privind administrația publică locală,
republicată,
HOTĂRĂȘTE:
Art. Se aprobă modificarea și completarea Strategiei de Dezvoltare a Comunei Ceplienița 2014-2020
conform Anexei.
Art.2. Anexa este parte integrantă din prezenta hotărâre.
Ast.3, Prezenta hotărâre va fi adusă la cunoștință publică prin afișare la sediul Primăriei, persoanelor
autorizate, va fi comunicată Biroului contabilitate și va fi transmisă Prefecturii Iași pentru control și
legalitate.
PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ,
Consilier,
ELEANU B
pentru legalitate,
Secretar,
Geanina Pîslariu
Pagina 2
COMUNA CEPLENIȚA
JUDEȚUL IAȘI
ROMÂNIA
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI CEPLENIȚA
2014 — 2020
(ACTUALIZATA PRIN HCL CEPLENITA NR. 71 DIN DATA DE 10.08.2017)
Pagina 3
STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENIȚA - JUD. IAȘI
Cuvânt înainte
adresat de Primarul comunei Ceplenița
Stimați locuitori ai comunei Ceplenița ,
Am deosebita plăcere să vă prezint strategia de dezvoltare pentru anii
2014-2020, realizată pentru comuna Ceplenița, și sper ca aceasta să ofere o
imagine cât mai clară a obiectivelor pe care administrația locală și le-a fixat
pentru următorii ani.
Expunerea acestei activități tehnice și consultative în acest proiect nu a fost o
sarcină ușoară. Rezultatele studiilor și ale procesului de elaborare a strategiei
ne-a oferit nouă, adininistrației locale, o modalitate utilă pentru identificarea
priorităților și pentru selectarea acțiunilor și a politicilor viitoare .
Faptul că unele idei și propuneri nu au fost preluate în totalitate în acest
document se datorează fie cosntrângerilor legale și financiare ale comunității, fie
dificultăților de implementare a acestor idei și propuneri.
Strategia aceasta își propune îmbunătățirea continuă a calității vieții și creșterea
bunăstării atât pentru generațiile prezente, cât și pentru cele viitoare. În acest
scop trebuie promovată o economie dinamică și competitivă, care să asigure
locuri de muncă, un înalt nivel de educație, ocrotirea sănătății, coeziunea socială
și protecția mediului, într-o lume sigură, ce respectă diversitatea culturală .
În acest context, poale mai mult ca niciodată, se impune necesitatea existenței
unei viziuni Strategice pe termen lung, care să traseze direcțiile de dezvoltare a
localității, cuprinse într-un document coerent, exprimând o abordare integrată a
problemelor cu care se confruntă comunitatea și prezentând aspirațiile de
dezvoltare ale acesteia, bazate pe potențialul local existent.
Obiectivul general al strategiei comunei Ceplenița îl reprezintă dezvoltarea
echilibrată și armonioasă a localității prin crearea și prin susținerea unui mediu
economico- social competitiv, stabil, sănătos și diversificat, care să asigure
creșterea economică continuă și calitatea vieții cetățenilor comunei.
Existența unei strategii de dezvoltare locală, ca instrument de management
utilizat pentru a aborda problemele cu care se confruntă o comunitate și pentru a
valorifica oportunitățile de orice fel, reprezintă, astfel, o condiție esențială pentru
asigurarea unei dezvoltări locale armonioase.
Prezenta strategie de dezvoltare locală a fost elaborată pornind de la problemele
specifice ale localității abordate într-un cadru integrat, corelate cu obiectivele și
cu planurile strategice elaborate la nivel regional, național și european,
subliniind interdependența dintre local și global sub deviza : "Gândește global și
acționează local ! ”..
Pagina 4
STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENIȚA - JUD. IAȘI
CUPRINS
l PREZENTAREA PLANULUI
1.1. Principiile de bază care au stat la baza elaborării Strategiei
1.2. Analiza și monitorizarea agenților de dezvoltare locală
ROMÂNIA ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ
2.1]. Așezarea
2.2. Aspecte generale ale spațiului rural românesc
. DEZVOLTAREA REGIONALĂ
3.1. Probleme regionale de dezvoltare
3.2. Obiectivul Strategic
3.3. Strategia de Dezvoltare a Agenției de Dezvoltare Regională Nord-Est
PREZERNTAREA COMUNEI CEPLENIȚA
4.1. Elemente ale cadrului natural
4.2. Relații în teritoriu
4.3. Activități economice
4.4. Activități agricole
„ PRODUCȚIA VEGETALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA
5.|. Producția pomi-viticolă a Comunei Ceplenița
5.2. Producția animalieră a Comunei Ceplenița
5.3. Silvicultura și gospodărirea apelor
5.4. Activități neagricole
POPULAȚIA — ELEMENTE DEMOGRAFICE ȘI SOCIALE
= CIRCULAȚIE
REȚEAUA EDILITAR GOSPODĂREASCĂ
$.1. Necesități și opțiuni ale populației
8.2. Disfuncționalități
ANALIZA SWOT A COMUNEI CEPLENIȚA
9.]. Avantațe
9.2. Dezavantaje
9.3. Oportunități
9,4. Pericole
9,5. Concluzii la Analiza SWOT
9.6. Evoluția posibilă, priorități
9.7. Optimizarea relațiilor în teritoriu
9.8. Dezvoltarea activităților
9.9. Obiective de utilitate publică
10. DEZVOLTAREA STRATEGICĂ A COMUNEI CEPLENIȚA
10.1. Misiune, viziune, obiective strategice
10.2. Factori de interes local responsabili în atingerea obiectivelor generale
și specific
10.3. Direcțiile Strategice
11. IMPLEMENTAREA SI MONITORIZAREA STRATEGIEI
2014-2020 wm
Pagina 5
STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ: COMUNA CEPLENIȚA - JUD. IAȘI
1. Prezentarea planului
1.1. Principiile de bază care au stat la baza elaborării acestei strategii au fost următoarele:
. principiul cunoașterii trăsăturilor locale. Strategia a fost elaborată de persoane implicate
activ în dezvoltarea comunității și care cunosc foarte bine realitățile din această comună.
* principiul realității. Acest plan strategic prezintă potențialul, stadiul de dezvoltare și
baza de la care se pleacă în cadrul proceselor dezvoltării durabile.
+ principiul continuității și sustenabilități. Strategia va fi îmbunătățită continuu și după
adoptarea acesteia de către consiliul local.
. principiul armonizării cu obiectivele de dezvoltare existente la nivelul Uniunii
Foropene.
Interesul pentru acest tip de activitate a fost dat de faptul că aplicarea strategiei de dezvoltare regională
și rurală va conduce la reducerea disparităților din cadrul spațiului rural.
Utilitatea elaborării planurilor de dezvoltarea strategică este susținută de argumente, care în esență
vizează:
+ utilizarea resurselor umane și logistice existente - elaborarea unui plan strategic de
dezvoltare locală contribuie, pe termen mediu și lung, la gestionarea mai eficientă a resurselor
locale (resurse umane, financiare, logistice etc.), permițând mobilizarea la cote superioare a acestor
resurse în vederea atingerii obiectivelor propuse în cadrul planurilor de dezvoltare;
* existența unui plan de dezvoltare creează/facilitează obținerea resurselor financiare care
să susțină procesele de dezvoltare la nivel local. Planul strategic clarifică pentru toți factorii
implicați în programele de ajustare sau dezvoltare socială care sunt obiectivele urmărite de
autoritățile locale pe termen mediu și lung, rolul strategiei de dezvoliare fiind acela de a modifica
optica elaborării unor strategii conjuncturale prin care se urmărește elaborarea „strategiilor de
supraviețuire imediată” (satisfacerea unor nevoi imediate). Această perspectivă imediată trebuie
înlocuită cu perspectiva dezvoltării strategice.
Scopul acestei lucrări este aceea de a face o diagnoză a spațiului rural la nivetul comunei, în vederea
identificării principalelor probleme cu care se confruntă acestă comunitate, precum și definirea unei
strategii de dezvoltare rurală. Diagnoza acestui spațiu a fost realizată pe mai multe nivele, printre care:
e nivel statistic;
+ evaluarea activității administrației publice locale;
În cele ce urmează considerăm ca fiind importantă prezentarea atât a PLANULUI NAȚIONAL
STRATEGIC 2014-2020, Strategia de Dezvoltare a regiunii NE 2014-2029 precum și a Județului Iași,
pentru a observa în ce măsură prezentul Plan de Dezvoltare Strategică se integrează în principiile
stabilite în cadrul acestor strategii naționale; regionale, locale care au fost elaborate în concordanță cu
reglementările Uniunii Europene.
4
2014-2020
Pagina 6
STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENIȚA - JUD. IAȘI
1.2. Analiza și monitorizarea agenților de dezvoltare locală
Implicarea comunității în programele de dezvoltarea locală presupune asumarea direcțiilor de acțiune în
ceea ce privește planificarea. strategică de către unitățile de dezvoltare: sat sau comună. Procesul de
participare a comunității implică valențe multiple:
educaționale: existența unor modele și practici care să fie însușite de către membrii activi ai comunității;
politice: acest aspect presupune posibilitatea comunității de a impune anumite decizii, precum și dreptul
de a controla persoanele care le reprezintă interesele;
economice: vizează în principal susținerea comunității privind participarea cu bani , bunuri sau muncă
voluntară;
organizaționale: în această situație este necesară existența unor cadre instituționale care să orienteze sau
să mobilizeze resursele în ceea ce privește procesele de dezvoltare comunitară, în cadrui acestui capitol
trebuie subliniată importanța agenților de dezvoltare locală.
Responsabilități ale administrației publice locale:
= identificarea de resurse și parteneri pentru dezvoltarea locală
= responsabilitatea definirii strategiilor de dezvoltare locală
= responsabilitatea inițierii unor programe de dezvoltare locală și corelarea lor cu
programe și strategii de dezvoltare în plan național, regional sau european.
2. România în Uniunea Europeană
2.1. Așezarea
România este situata în partea de sud-est a Europei la intersecția cu principalele axe de comunicații
europene Nord-Sud si Est —Vest.
Suprafața României este de 238.391 km? reprezintă 5,49 %4 din suprafața UE 25, iar ca populație 21,733
mil toc reprezintă 4,77 % din 454,9 mil. loc. total populație Uniunea Europeană.
Conform metodologiei O.E.C.D. de clasificare a regiunilor rurale, la nivelul NUTS [Il în România
spațiul rural, însumează 99% din teritoriu și 90,6% din populație, față de Uniunea Europeană, unde
acesta deține 84,4% din suprafața totală și 39,5% din populația totală.
2.2. Aspecte generale ale spațiului cual re iânos
Condiții naturale
Teritoriul României prezintă toate cele trei mari categorii de relief: 31% munți, 36% dealuri și
podișuri, 33% câmpii și lunci într-o dispunere concentrică și sub aspect de amfiteatru a treptelor majore
de relief.
În urma prelucrării informațiilor la nivelul spațiului rural suprafețele rezultate pentru
principalele forme de reliet (câmpie, deal, munte) și de asemenea procentele principalelor forme de
relief față de suma suprafeței totale agricole și forestiere se prezintă astfel:
Clima României este temperat continentală de tranziție, cu influențe oceanice dinspre vest,
mediteraneene dinspre sud-vest și continental-excesive dinspre nord-est. Precipitațiile medii anuale sunt
variabile în funcție de altitudine: 500 mm la câmpie, 700 mm la dea! si 1290 mm la munte.
5
2014-2020
Pagina 7
STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENIȚA - JUD. IAȘI
3. Dezvoltarea regională
3.1. Probleme regionale de dezvoltare
Parte a provinciei istorice Moldova, regiunea nord-estica a Romaniei este o zona în care istoria,
cultura si traditia completeaza mediul natural, deosebit de atragator. Regiunea Nord-Est este cea
mai mare regiune de dezvoltare a Romaniei sub aspectul numarului de locuitori si al suprafetei
detinute.
Din perspectiva geografica, linia peisajului variaza de la lanturile muntoase impadurite din Vest,
podisurile line din centru si apoi catre campii in Est, cu lacuri, vii si zone agricole extinse.
spre
Beneficiind de o bogata traditie istorica, culturala si spirituala, regiunea imbina în mod armonios
traditionalul cu modernul si trecutul cu prezentul, potentialul acesteia putand îi folosit pentru
dezvoltarea infrastructurii, a zonelor rurale, a turismului si a resurselor umane.
Regiunea de Dezvoltare Nord- Est este un generator de dezvoltare economico-sociala,
elaboreaza si promoveaza strategii, atrage resurse, identifica si implementeaza programe de
finantare si ofera servicii pentru stimularea cresterii economice durabile, a parteneriatelor si
spiritului antreprenorial.
Cu toate că Regiunea Nord-Est este cea mai mare regiune de dezvoltare a României sub aspectul
numărului de locuitori și al suprafeței deținute, ea se situează pe ultimul loc în raport cu nivelul de
dezvoltare.
Astfel, deși în perioada 2005-2008 produsul întern brut regional pe cap de locuitor a crescut în
termeni reali, rata de creștere înregistrată a fost inferioară celei medii naționale, ceea ce a condus la o
accentuare a disparităților de dezvoltare față de celelalte regiuni.
Principalii factori care determina nivelul scazut de dezvoltare a Regiunii Nord-Est sunt:
A, Alternative economice reduse pentru populatia din mediul rural.
In mediul rural locuieste 57% din populatia regiunii, reprezentand peste 2 milioane de persoane.
Dintre acestia peste jumatate de milion il reprezinta persoanele ocupate in agricultura. In cele mai multe
cazuri acestea practica o agricultura de subzistenta, lucrand pentru propria gospodarie, nedezvoltand o
activitate aducatoare de venituri(ferme de subzistenta) — practic este o forma de autoconsum,
necuantificata in produsul intern brut regional. Mai mult, o treime dintre acestia au varste de peste 55 de
ani si nivele reduse de calificare. In aceste conditii, în numeroase localitati rurale au aparut pungi de
saracie formate din persoane care sunt lucratori individuali în agricultura(forma deghizata de somaj), cu
un nivei redus sau fara venituri, cu un nivel scazut de calificare — persoane care au o accesibilitate redusa
la servicii publice de educatie si sanatate. Practic trei sferturi din populatia saraca a regiunii locuieste in
mediul rural, iar un sfert dintre acestia il reprezinta tineri intre 16 si 24 de ani.
B. Competitivitatea scazuta a mediului economic.
In regiune întreprinderile active existente au o productivitate a muncii redusa, inferioara mediei
nationale cu 30%. Cele mai scazute productivitati se inregistreaza in comert, industria prelucratoare si in
mod surprinzator in comunicatii si informatii. Nivelul scazut al productivitatii se datoreaza pe de o parte
contributiei modeste aduse de sectorul de cercetare, dezvoltarea tehnologica si inovare, iar pe de alta
parte de transferul redus si punerea în practica a rezultatelor de catre sectorul productiv. La nivel
regional ponderea cheltuielilor realizate de sectorul cercetarii si dezvoltarii reprezinta doar 0,3% din
produsul intern brut regional, in scadere continua. Mai mult, din cuantumul total ai cheltuielilor de
cercetare-dezvoltare doar o treime sunt realizate de catre intreprinderi. Dezvoltarea limitata a tehnologiei
informatiei si comunicatiilor, cat si gradul redus de penetrare a serviciilor de internet (in specia! in
mediul rural) constituie obstacole in tranzitia catre economia cunoasterii. Astfel, numarul
intreprinderilor cu servicii si/sau produse in domeniul TIC reprezinta doar 8% din totalul national, cu o
contributie modesta la cifra de afaceri nationala pe acest segment. Totodata, numai 36% dintre
gospodarii au acces la internet, jumatate dintre gospodarii nu au echipamente informatice, iar jumatate
6
2014-2020
Pagina 8
STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENIȚA - JUD. IAȘI
din populatie nu a accesat niciodata internetul. Productivitatea economica redusa determina si un nivel
redus al exporturilor, doar 4,3% din volumul total al exporturilor romanesti este asigurat de regiune —
cea mai mare parte a firmelor se adreseaza prin produsele si serviciile realizate catre piata interna.
In conditiile in care criza economica va continua si cererea agregata si investitiile publice vor stagna,
cresterea reala a produsului întern brut regional nu va putea fi sustinuta in absenta unor interventii
dedicate cresterii competitivitatii.
C. Nivelul scazut de atractivitate, in special a zonelor rurale si oraselor mici si mijlocii,
Zonele rurale, in special cele din partea estica a regiunii, sunt caracterizate printr-un nivel redus de
dezvoltare al infrastructurii de baza — gradul redus de modernizare a drumurilor comunale care
determina o accesibilitate redusa, catre centrele urbane (implicit la servicii de educatie si sanatate),
infrastructura de utilitati insuficient dezvoltata din punct de vedere cantitativ si calitativ in raport cu
populatia existenta, accesul redus la internet si la serviciile aferente societatii informationale. Adaugand
la toate aceste elemente si lipsa locurilor de munca, obtinem un tablou al cauzelor care determina
migrarea tinerilor din mediul rural fie catre alte State Membre(în cautarea unui loc de munca), fie catre
zonele urbane dezvoltate.
Totodata, zona rurala se confrunta cu probleme de mediu - suprafete intinse sunt afectate de
fenomenele de panta (eroziune, alunecari de teren, inundatii), insumand o treime din suprafata totala
afectata a Romaniei.
Cele mai multe din orasele mici si mijlocii ale regiunii se confrunta cu un nivel scazut de atractivitate
datorat unei complex de factori economici, sociali, de mediu. În cele mai multe cazuri infrastructura
tehnica-edilitara existenta este invechita, iar satele arondate nu sunt conectate la retele de utilitati,
Accesibilitatea si mobilitatea in interiorul localitatilor este limitata de gradul avansat de uzura a strazilor
orasenesti, de tipsa/insuficienta locurilor de parcare, de foarte slaba prezenta a unor forme alternative de
transport (biciclete, transport ecologic, etc). Nivelul redus al investitiilor private realizate, precum si
efectele crizei economice si financiare au condus la o restrangere a locurilor de munca existente. Lipsa
locurilor de munca atractive, a oportunitatilor de petrecere a timpului liber determina numerosi
absolventi de invatamant superior sa isi stabileasca domiciliul in alte zone, urbane, mai dezvoltate. Mai
mult, fenomenul migratoriu are loc si în randul tinerilor absolventi de liceu care detin o calificare — multi
fiind plecati in cautarea unui loc de munca în alte State Membre. In aceste conditii, asistam la un nivel
ridicat al somajului in randul tinerilor — practic, la fiecare trei tineri cu varsta cuprinsa intre 15 si 24 de
ani, unul dintre ei este somer.
Totodata, desi numeroase zone dispun de oportunitati (energii regenerabile, potential! agricol si zootehnic
ridicat), datorita gradului redus de atractivitate nu reusesc sa atraga investitiile necesare care sa
valorifice aceste oportunitati si implicit sa contribuie ia relansarea economica.
a 3.3. Obieciivul sir
= Accelerarea creșterii economice a regiunilor României, cu prioritate a Regiunilor și localităților
mai slab dezvoltate, astfel încât, la sfârșitul perioadei de programare, disparitățile între Regiuni,
în termeni de dotări infrastructurale și mediu de afaceri, să se diminueze;
» Îmbunătățirea gradului general de atractivitate și accesibilitate a regiunilor;
= Creșterea competitivității regiunilor ca locații pentru afaceri;
» Valorificarea potențialului turistic, istoric și cultural al regiunilor și creșterea contribuției acestor
domenii la dezvoltarea regiunilor,
= Creșterea rolului economic și social al centrelor urbane;
3.3, Strategia de dez 2 Regio N parti pier
Obiectivul major al activității Agenției de Dezvoltare Nord - Est — după cum reiese din această strategie
— este reprezentat de creșterea calității vieții și dezvoltarea economico - socială durabilă a regiunii.
7
2014-2020
Pagina 9
STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENIȚA - JUD. IAȘI
= Regiunea Nord-Est se încadrează în categoria regiunilor cu venituri modeste privind execuția
administrației publice focale și regionale, demonstrând o capacitate financiară fragilă. De
asemenea, s-a constatat că există o dependență a bugetelor locale față de bugetele centrale,
datorită competențelor limitate privind gestiunea financiară județeană și locală. Marea majoritate
a județelor se bazează pe subvenții de la bugetul de stat, ȘI rectificări bugetare, foarte puține
dintre județe putându-se bucura de o oarecare autonomie financiară;
= Analiza capacității administrative și a infrastructurii locale prin prisma resurselor umane a
demonstrat faptul că Regiunea se caracterizează printr-un sistem de management al
performanțelor personalului responsabil pentru implementarea proiectelor cu finanțare din FS
deficitar, dublat de o lipsă a remunerării personalului, ceea ce a condus la o împovărare a
angajaților cu mai multe sarcini, De asemenea, tot în categoria capacitate administrativă/ resurse
umane, se constată că Regiunea este deficitară la capitolul angajați în domenii cheie, precum:
ingineri constructori, informaticieni sau arhitecți. Din analiza organigramelor consiliilor
județene se constată un număr mare al posturilor vacante, gradul de ocupare reflectând fie o
dimensionare nerealistă a posturilor, fie că aceste posturi au fost blocate din anul 2010 și nu au
mai putut fi ocupate;
= La nivelul regiunii este sesizată o lipsă a viziunii asupra dezvoltării regionale, o capacitate
redusă de accesare a fondurilor, la acest capitol există disparități interjudețene, unele dintre
i
județe duc lipsă și de personal specializat în implementarea proiectelor;
= Se constată o colaborare insuficient dezvoltată între administrația publică și societatea civilă,
datorită existenței unor parteneriate care nu sunt suficient de mature, dezvoltate și care nu susțin
și dezvoltă interesele comunității. În acest sens, buna guvernare reprezintă o oportunitate pentru
realizarea parteneriatelor între APL și societatea civilă determinând creșterea responsabilităților
partenerilor;
= În ceea ce privește serviciile de e-guvernare, la nivelul Regiunii Nord-Est nu există elemente
specifice, întrucât astfel de servicii nu sunt foarte răspândite sau implementate. Astfel, un număr
redus al instituțiilor sunt înscrise pe site-ul e-guvernare.ro, dintre care cele mai puține sunt
reprezentate de prefecturi și unități publice;
= La nivelul regiunii, nicio regie autonomă nu este înscrisă în e-guv. De asemenea, regiunea este
deficitară și la capitolul serviciilor on-line disponibile pentru piata taxelor. Există câteva
primării din regiune care au implementat serviciul pentru plata on-line prin card a taxelor și
impozitelor datorate la bugetul local.
4. PREZENTAREA COMUNEI CEPLENIȚA
Comuna Ceplenița este situată în partea de nord-vest a județului Iași, având centru de comună
situat la aproximativ 70 Km distanță de municipiul Iași și la $ km sud de Hârlău.
În componența comunei Ceplenița intră satele: Ceplenița, Buhalnița, Poiana Mărului,
Zlodica.
Ceplenița este centrul comunei, situat la 1 km de drumul naționai 28B,
Vechimea așezării datează din anul 1554 când a fost atestată documentar pentru prima dată.
Comuna dispune de un iaz cu o suprafață de 62 ha folosit agropiscicol precum și de numeroase obiective
turistice (conacul unde a locuit Grigore Ureche, beciul lui Ștefan cel Mare din satul Zlodica, așezarea
traco-getică de pe dealul Cătălina și un muzeu etnologie și arheologic în satul Buhainița). Pe alocuri se
exploatează în cariere gresii și argile. Se păstrează ansamblul din 1825-1837, biserica Sf. Voevozi din
anul 1802 și un pod de piatră din secolul XV.
Babalnița, situat la 3 km spre vest față de centrul comunei, într-o regiune deluroasă ; este atestat
documentar din anul 1612. Biserica Nașterea Maicii Domnului este din anul 1836. În sat există și hanul
Cantacuzino-Pașcanu de la începutul secolului XIX.
8
2014-2020
Pagina 10
STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENIȚA - JUD. IAȘI
Poiana Mărului, situat la 5 km spre vest față de centrul comunei, într-o zonă deluroasă pe valea
pârâului Buhalnița fiind atestat documentar în anul 1864.
Ziodica, așezat la 3 km sud-vest de centrul comunei, pe drumul național 28B, atestat în anul
1605. În sat se mai păstrează beciul lui Zlodică din secolul XV, un pod de piatră din același secol
precum și biserica din lemn Sf. Gheorghe din secolul XVII.
Zona în care sunt amplasate localitățile componente ale comunei este bogată în vestigii istorice
care atestă vechimea, stabilitatea și continuitatea poporului române aceste meleaguri. Astfel, în partea de
sud-vest se află stațiunea neolitică Cucuteni iar mai jos, spre vest, cetatea dacică Cătălina a căror valoare
și importanță fiind cunoscute ne determină să nu zăbovim aici. În partea de sud se află Cotnari, iar la
nord orașul Hârlău, ambele cunoscute mai ales din perioada medievală când domnitori ai Moldovei, în
frunte cu Ștefan cel Mare, s-au deplasat adesea în această zonă, au emis numeroase acte de cancelarie,
mai ales confirmarea sau transmiterea unor proprietăți către boierii vremii sau mănăstiriledin nordul și
estul Moldovei. Pe teritoriul comunei Ceplenița sunt înregistrate 8 monumente cu caracter istoric și
anume :
> Beciul lui Zlodica, construit în secolul XV din piatră, funcționând și în prezent, aflat în
curtea cetățianului Cojocaru Gheorghe (24.B.605).
> Biserica de temn cu hramul « Sf. Gheorghe » construită în secolui al -XVII- lea, care se
află în satul Zlodica și în care se țin și în prezent slujbe religioase (24.B.605).
> Podul de piatră de la intersecția drumului Cotnari cu Ceplenița, construit în sec. al -XV-
lea, pe timpul domniei lui Ștefan cel Mare, pe teritoriul satului Zlodica (24.B.607).
> Biserica « Nașterea Maicii Domnului » din satui Buhalnița construită în sec. XVII
(24.B.441).
> Hanul Cantacuzino — Pașcanu din sec. XIX amplasat în satul Buhalnița (24.B.442)
(urmele acestui monument nu au putut fi depistate în teren).
"> Cetățuia din satul Buhalnița așezare din epoca neolitică din sec. [i după 1.H. și refăcută
în perioada prefeudală și feudală (sec. XV — XVII). În apropiere s-a surpat recent un
mal punând în valoare un cuptor de ars ceramică de aceiași valoare cu cea de la
Cucuteni.
" În află în formă de semicerc diametrul de 150 adânc de 3
prezent aici se un șanț cu m, m
și larg de cca. 8 m, având în mijloc o groapă adâncă (24.A.009).
> Pod de piatră în satul Ceplenița construit ca și precedentul în sec. XV, pe timpul
domniei iui Ștefan cel Mare și Sfânt (24.B.446).
> Ansamblul curții Cantacuzino — Pașcanu. În centrul acesteia se află conacul Cantacuzino
— Pașcanu construit inițial de Nistor Ureche, tatăl cronicarului Grigore Ureche, care a
trecut succesiv în proprietatea la mai multi boieri, fiecare aducându-i îmbunătățiri,
extinderi, modernizări așa cum rezultă din documentele vremii.
în anul 1617 prin hrisovul domnesc al lui Radu Mihnea Vodă vornicului Nistor Ureche i se
reconfirmă posesia moșiei Ceplenița, « toate satele din țara Moldovei și anume : 52 sate întregi, 45 părți
de sate, 17 moșii, 6 eleștee, un loc de vânat, o prisacă, 45 fălci de vie în cele 19 județe ale Moidovei de
pe atunci și satul Ceplenița, satul Buhalnița, ce este mai sus de hotarul ceplenițenilor, cu vad și moară în
râul Bahlui ce este în ținutul Hârlăului ».
?
2014-2020
Pagina 11
STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENIȚA - JUD. IAȘI
Vornicul Nistor Ureche trece moșia în proprietatea nepotului Vasile Ureche, fiul cronicarului
Grigore Ureche care, la rândul său, vinde această proprietate lui Pascu-Lupașcu-Buhușo, căsătorit cu
Safta, fica vistiernicului Iordache Cantacuzino.
Urmează ca proprietar, Constantin Cantacuzino-Pașcanu (unionistui de ia 1843, exilat de Mihai
Sturza la conacul de la Cepienița). |
După 1857 moșia și conacul Ceplenița trec în proprietatea ginerilor lui Mihail Cantacuzino,
Panaite Balș și |. Văcărescu.
Ultimii proprietari ai moșiei și conacului au fost Hristache și C. Zarifopol cu Eliza Zarifopol,
unchii cunoscutului critic literal din perioada interbelică, Paul Zarifopol .
Pe aceste meleaguri au trecut în afara marilor domnitori ai Moldovei, Mihai Eminescu în calitate
de revizor școlar care a vizitat Buhalnița în 1893, Nicolae Iorga, Mihail Sadoveanu, Grigore Topârceanu,
Octav Desilla și mulți alții. Aici, la Buhalnița, s-a născut renumitul profesor Gheorghe Ungureanu.
Documentele vremii menționează în această zonă două vestite hanuri și 14 mori de apă a căror
activitate a încetat la începutul secolului al —XX- lea când a fost construită prima moară cu aburi. Se fac
referiri, de asemenea, la existența a numeroase heleștee și prisăci, vestite prin producția de pește, miere
Și ceară.
După cel de-al II- lea război mondial castelul trece în proprietatea satului. Aici funcționează o
școală gimnazială, iar în anii '80 aici se află sediul instituțiilor de cultură : Cămin, Bibliotecă etc.
În anul 1986 Castelul este afectat de un incendiu devastator iar ce a mai rămas este distrus de
săteni după 1989.
În fața curții se află biserica « Sf. Gheoghe » reconstruită după un puternic cutremur în anul
1802. Aici se află o valoroasă catapeteasmă din 1847, un zid înconjurător, iar la intrare o clopotniță de la
începutul sec. XIX (24.B.445).
Prin eforturile unui învățator s-a realizat în locuința acestuia un valoros și interesant muzeu
sătesc.
4.1, Elemente ale cadrului natural
e Așezare geografică
Din punct de vedere geografic localitățile comunei Ceplenița sunt situate în aria de contact al
podișului Sucevei (sectorul mai înalt cunoscut sub numele de Masivul Dealul Mare — Hârlău) cu Câmpia
Moldovei, subunități ale Podișului Moldovei — zone cu condiții și resurse naturale variate ce pot genera
activități economice complementare.
e Caracteristicile reliefului
Sateie Buhalnița și Poiana Mărului situate în partea de vest a comunei Ceplenița înregistrează un
relief frământat. Pantele înregistrează frecvente cazuri de alunecări de maluri de-a lungul pârâului
Buhalnița.
Partea de est a comunei fiind situată în lunca Bahluiului și a afluenților săi, este supusă în cazul
unor precipitații abundente, inundațiilor locale și drept urmare excesului de umiditate. Altitudinile se
încadrează între 125 și 160 m. În est platourile au o fertilitate ridicată.
Pe versanți se întâlnesc eroziuni de suprafață care degradează terenurile prin aducerea la zi a
argiielor și a marnelor, uneori solifere sau chiar a rocilor dure în vest.
Pe dealurile înaite din vest predomină solurile cenușii de pădure, în partea de est se întâlnesc
soluri de tip cernoziom și cernoziom levigat. Pe luncile interioare se găsesc soluri aiuvio-coluviale. În
10
2014-2020
Pagina 12
STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENIȚA - JUD. IAȘI
partea de nord și vest solurile sunt slab acide, iar în partea centrală și de est se întâlnesc soluri neutre
sau cu o reacție alcanică.
e Caracteristicile geotehnice
Din punct de vedere geomorfologic teritoriul administrativ al comunei Ceplenița se încadrează în:
> regiunea - Câmpia Moldovei;
> subregiunea - Câmpia Jijiei Inferioare;
> unitatea - Colinele Gloduri;
> subunitatea - Depresiunea Miletin.
Geologic zonele sunt caracterizate de prezența formațiunilor de vârstă sarmațiană și cuaternară.
Sarmațianul - fundamentul zonei este reprezentat de argila mărnoasă bazală, vânătă cenușie,
prezentă la adâncimi de peste 12-14 m pe versanti și la baza acestora, și la adâncimi de peste 16-18 în
zona superioară a versanților și pe platouri.
Cuaternarul este reprezentat prin:
- pe platouri și la partea superioară a versanților:
- soluri vegetale și umpluturi de pământ în grosimi de 0,80-1,00m -variabile;
- argilă prăfoasă loessoidală, sensibilă la umezire, în grosimi de 5-6 m;
- orizonturi granulare în grosimi de 3-5 m;
- argila stratificată galbenă cafenie, plastic vârtoasa cu intercalații și pungi de
nisip și orizonturi calcaroase și grezoase, strat prezent până la orizontul marnos
degradat "in situ” în grosimi de 1-2:m;
- pe versanți:
- apar în suprafață aproximativ de la prima treime a versantului - argile prăfoase
remaniate - pachet în grosimi de 3-5 m, sub care este prezent orizontul granular,
argile stratificate cu incluziuni nisipoase, prezent până la stratul bazal;
- la baza versanților:
- în suprafață - soluri și umpluturi de pământ în grosimi de 0,80-1,50 urmate de
argile prăfoase remaniate în grosimi de 1-3 m,
- argile galben cafenii, plastic vârtoase în grosimi de 8-9 m;
- orizontul marnos degradat "in situ“ în grosimi de cca. 2m.
e Rețeaua hidrografică
Apa de suprafață. Trei din cele patru localități ale comunei Ceplenița sunt străbătute de cursuri
de apa pe lungimi mai mari sau mai mici temporare sau permanente ca:
- localitățile Buhalnița și Poiana Mărului sunt străbătute de pârâul Bubalnița;
- localitatea Ceplenița este străbătută de râului Bahlui.
Cussurile de apă sunt caracterizate de debite variabile funcție de precipitații. Astfel în perioadele
ploioase ale anului sau după topirea bruscă a zăpezilor de pe versanți, pe văile pâraielor se produc viituri
care dau naștere la eroziuni de maluri sau chiar prăbușiri de taluze și inundații.
Datorită acestui fapt se impun lucrări de consolidare și ameliorare a malurilor, cât și
regularizarea albiilor în zonele afectate și in general în localități.
Apa de adâncime. Pe toată suprafața comunei Ceplenița există apă subterană cantonată în pachetul
granular permeabil. Deoarece pânza de apă are un nivel relativ constant, rezultă ca adâncimea la care se
J
2014-2020
Pagina 13
STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENIȚA - JUD. IAȘI
găsește este funcție de cota terenului natural. Astfel în luncile văilor apa subterană se găsește la adâncimi
de 2,50-3,00 m:
- pe versanți la 6-12 m, iar la partea superioară a versanților și pe platouri la 16-18 m;
Apa subterană nu prezintă agresivitate sulfatică sau magneziană.
e Regimul climato-meteorologic
Având în vedere stratificația existentă pe amplasamente ca teren bun de fundare se poate
considera complexul loessoid, sensibil la umezire existent pe platouri (cu respectarea prevederilor din
normativul P 7/2000) orizonturile argilo-prăfoase deluviale de pe versanți, în genere spre baza acestora,
sau argileie existente în unele zone pe văi (cu respectarea prevederilor normativului N.P.012/2004),
Regimul climato-meteorologie este caracterizat prin temperaturi medii anuale de 9-10 *C și
cantități medii de precipitații de 500-600 mm, regim ce corespunde unei clime continentale de dealuri și
păduri cu altitudine de 200-400 m. Temperatura minimă a aerului coboară până la cca. -20*C în lunile de
iarnă și în lunile de vară atinge valori maxime de cca. +30*C, Pe arealul zonei predomină scurgerea
precipitațiilor de primavară și de iarnă, alimentarea nivală fiind de sub 40%, Stratul scurgerii medii
multianuale este de 150-290 mm.
e Riscuri naturale
Teritoriul studiat este străbătut în localitatea Ceplenița de râul Bahlui, iar în localitățile Buhalnița și
Poiana Mărului de pârâul Buhalnița.
În literatura de specialitate sunt considerate riscuri naturale următoarele:
- inundațiile provocate de rețeaua apelor interioare, datorită ploilor, topirii zăpezilor, ruperii sau
distrugerii accidentale a unor lucrări hidrotehnice (caracter antropic), blocarea scurgerii apelor datorită
ghețurilor, împotmolire;
- cutremurele de origine tectonică;
- alunecările de teren si eroziuni, prăbușirile, avalanșele de pământ sau roci.
Comuna Ceplenița face parte din zonele afectate de alunecări cu suprafețe cuprinse între 500 și 1000 ha.
Mare parte din alunecări fiind localizate pe versantul drept al Bahluiului, pe flancurile văilor
torențiale afluente ( Buhalnița) și pe versantul de racord dintre șesul Bahluiului și terasa imediat
superioară. [e altfel, alunecările se mențin de-a lungul întregului versant ce leagă șesul Bahlui de terasa
înaltă datorită pantelor mari, de peste 30%.
Un alt fenomen de degradare este procesul de eroziune pe suprafețe mai restrânse, cele de salinizare
și alcalinizare, comuna Ceplenița făcând parte din terenuri cu eroziune foarte puternică și excesivă cu
suprafețe mai mari de 100 ha.
Măsurile imediate propuse sunt următoarele:
e Delimitarea terenurilor alunecate, inclusiv a zonelor de influență și instituirea perimetrelor cu
interdicții de construire.
e inventarierea construcțiilor cuprinse în zonele de interdicție, cu stabilirea regimului juridic și
economic al terenurilor afectate.
Pentru stabilizarea și utilizarea rațională a terenurilor cu alunecări declanșate, în diferitele lor
stadii de evoluție, se vor lua măsuri corespunzătoare cu cauzele principale și secundare care au contribuit
la dezvoltarea lor. În prima etapă se va urmări fixarea cornișei și uscarea corpului de alunecare. În etapa
a Il-a se trece la o utilizare complexă a întregului microlandșaft al alunecării, cu destinații multiple:
* pentru agricultură, pășune și fâneață, livadă și podgorie, pădure etc., în funcție și de zonalitatea
fizico-geografică.
12
2014-2020 |
Pagina 14
STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENIȚA - JUD. IAȘI
Alte măsuri secundare de utilizare rațională a terenurilor supuse alunecărilor sunt:
+ evitarea supraîncărcării cu construcții grele a căror fundație este instalată superficial; săparea
debleurilor și a altor lucrări de artă pentru șosele și căi ferate; întăturarea pe cât posibil sau
reducerea circulatiei de tonaj greu etc,; se taie arborii prea grei care nu au o rădăcină pivotantă
care să străbată întregul deluviu de alunecare;
e evitarea înghețului, dezghețului și crăparea solului prin acoperirea cu ierburi și plantații
adecvate regiunii.
4.2. Relații în teritoriu
Comuna Ceplenița este situată în partea de nord a județului fași la o distanță de 6 km față de
orașul Hîrlau (centrul polarizator).
Aceasta se învecinează :
> la nord cu teritorul administrativ al comunei Scobinți
> laestou teritoriul administrativ al comunei Coarnele Caprei
> la sud si la vest cu teritoriul administrativ al comunei Cotnari.
Cele 4 vetre de sate sunt dezvoltate în general de-a lungul principalelor căi de comunicație rutieră.
În anul 2003 mărimea medie a unei comune era de 5048 de locuitori, populația comunei
Ceplenița situându-se sub această medie de - 4692, rezultând o densitate medie de 97,15 / 100 ha, de
asemenca inferioară fața de densitatea medie pe județul Iași (1 14loc/100ha).
Dintre cele 4 iocalități la nivelul anului 2002 doar 3 localități (Ceplenița -1471 locuitori,
Buhainița — 1714, Poiana Mărului — 1037 locuitori) au populația peste media unei localități din județul
Iași(1012 locuitori/sat) în timp ce doar o singură localitate înregistrează o populație sub 500 locuitori
(Zlodica -350 locuitori).
Centrul politico-administrativ al comunei este localitatea Ceplenița. Ca număr de locuitori se
situează pe locul al —2— lea fiind întrecută de localitatea Buhalnița. Ca și celelalte localități a comunei
Ceplenița face parte din grupa localităților rurale situate în zona de deplasare (izocrona) de 30 min. față
de orașul Hâriau având cu acesta relații de subordonare și de cooperare pe linie economică.
Legătura cu acesta este asigurată de traseul rutier Dn 28B care asigură și legătura cu orașul
Târgul Frumos situat la o distanță de 25 km spre sud cât și cu magistrala care asigura legătura cu cel mai
important centru din județ — Municipiul Iași.
În prezent funcțiile de bază a localității sunt : funcția agricolă și funcția de cazare a propriei
populații.
Față de satele componente ale comunei localitatea Cepienița are rol de coordonare
administrativă și socio-culturală.
Legăturile cu teritoriile administrative învecinate sunt asigurate de :
> Dj 281D leagă comuna Ceplenița de comuna Coarnele Caprei
> Di 281 leagă comuna Ceplenița de localitatea Bădeni
> De 145 și De 155 leagă comuna Ceplenița de comuna Scobinți.
e Relațiile economice
Relațiile economice ale comunei Ceplenița cu zona înconjurătoare, și în special cu orașul
Hâriau, constituie suportul material al dezvoltării mediului rural. Majoritatea materiilor prime, atât cât și
pentru construcții, sunt procurate din orașul Hârlau. Astfel, prin asigurarea cu produse agroalimentare
piața urbană se obțin o parte a veniturilor necesare dezvoltării comunei și traiului ziinic al populației
15
2014-2020
Pagina 15
STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENIȚA - JUD. IAȘI
În conturarea zonei de influență, relațiile economice au devenit fundamentale, realizând legătura
materială dintre spațiul rural și cel urban. Ele se caracterizează printr-o complexitate tot mai accentuată
și printr-o stabilitate ce depășește cu mult relațiile demografice, social culturale, politico-administrative.
Această stabilitate rezultă din relațiile de complementaritate care există între potențialul economic al
orașului și cei al zonei înconjurătoare.
Principalele tipuri de relații economice care se realizează între oraș și teritoriu sunt cele
existente între industria orașului și resursele naturale ale ariei adiacente, între consumul agroalimentar
urban și agricultura spațiului rural.
e Relațiile dintre resursele spațiului rural și industria urbană
Așa cum s-a mai arătat între resursele naturale ale zonei înconjurătoare și industria urbană există
o strânsă interdependență, primele constituind baza de pornire în procesul de dezvoltare industrială a
orașului.
Integrarea orizontală este specifică acelor ramuri industriale care au baza de materii prime în
zona apropiată și care se pot aproviziona ritmic, existând și posibilitatea extinderii bazei de producție
direct la furnizor.
Industria municipiului Iași colectează resurse din zona înconjurătoare, pe baza cărora
funcționează următoarele ramuri economice cum ar fi: industria medicamentelor, industria materialelor
de construcții, industria alimentară și a băuturilor, industria pielăriei și încălțămintei, industria
prelucrării lemnului, industria textilă și a confecțiilor din textile (în special cea bazată pe lână) sau
industria ceramică.
e Relații demografice
Dinamica relațiilor demografice dintre oraș și zona rurală adiacentă evidențiază în final un
avantaj categoric pentru primul. Astfel, raportul dintre populația născută în oraș și cea provenită din alte
localități remarcă aportul sporului migratoriu în creșterea populației urbane.
Eliberarea unui mare volum de forță de muncă din ramurile agricole, a determinat intense
mișcări de populație din zonele rurale spre oraș, pe de o parte, cât și pe baza
excedentului, migrări spre zonele deficitare ale țării, pe de altă parte. În prezent asistăm la schimbarea
sensului de flux migrator prin revenirile în zonele de origine.
Mirajul civilizației urbane, existența de locuri de muncă și de posibilități de calificare, cât și
facilitățile oferite de dotările și echipările orășenești, au determinat ca o mare parte din tineretul din
mediul rural, după obținerea calificării, să se stabilească în oraș.
Al doilea flux important al mișcării migratorii, dar diferit ca sens, îl reprezintă cel ce constituie
populația imigrată (venită) în zona studiată, ca urmare a restructurărilor din majoritatea sectoarelor
economiei naționale.
Resursele naturale, atâtea câte sunt, potențialul economic, industrial, agricol și turistic, precum
și mărimea pieței de desfacere, cu implicații în creșterea standardului de viață, sunt tot atâția factori de
stabilizare a populației în zonă.
Fenomenul cu cele mai multe implicații asupra relațiilor demografice, economice și culturale
dintre oraș și zona rurală este deplasarea zilnică pentru muncă.
14
2014-2020
Pagina 16
STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENIȚA - JUD. IAȘI
e Relațiile politice — administrative
Atribuțiile de ordin politico - administrativ ale orașului în teritoriu fe diversifică relațiile, de astă
dată numai coordonatoare bazate pe autonomie locală, cu localitățile rurale.
+ localizare geografică favorabilă - prin situare geo-strategică de interes zonal, constituind un
centru de polarizare, cu localizare în lungul axei reprezentată de DN 28B.
e orașul Hârlău concentrează un număr mare de locuitori ( cca. 12.000 locuitori). Populația
acestuia beneficiază de o formare profesională de înaltă specializare - forță de muncă cu o
calificare superioară, caracterizată prin flexibilitate/dinamism, identitate proprie: identificarea
caracterului specific al orașului simultan cu conștiința apartenenței sale la grupa orașelor de
acest rang.
e accesibilitate: accesibilitate directă la rețeaua majoră de cai de comunicație — rutiere și feroviare.
e funcțiuni economice: bază economică dotată din punct de vedere tehnologic și flexibilă (sector
secundar, servicii productive, socio-culturale).
e nivel de dotare/echipare: prin asigurarea unui potențial de găzduire/primire a unor funcții și
echipamente a căror importanță, calitate și capacitate corespund standardelor/cerințelor
europene.
e principalele categorii și tipuri de dotări, echipamente:
e instituții de decizie politică, juridică și economică de importanță locală sau regională ;
e. alte dotări/echipamente: educație, sănătate, cultură, comerț, servicii comerciale prestate
populației și agenților economici, mass - media, sport, agrement, protecție mediu, culte, ordine
publică, apărarea țării și siguranță națională.
e Relații comerciale
O puternică legătură între oraș și zona adiacentă, favorizată de posibilitățile de transport, de
veniturile populației și de puterea economico-administrativă o constituie legătura comerciată. Ea rezultă
din incapacitatea dotărilor sătești de a asigura cererea în produse alimentare, de uz casnic și general a
locuitorilor.
Raporturile comerciale dintre sat și oraș cunosc două nuanțe: una legată de raporturile dintre
magazinele sătești și secția comercială de distribuire a mărfurilor (inclusiv depozitele) din centrul urban
și alta reieșită din depiasarea localnicului la oraș și aprovizionarea directă din magazinele acestuia.
e Relațiile social culturale
Având în vedere că localițile componente ale comunei Ceplenița se află în zona de influență a
orașului Hârlău, aici vin copii la școlile gimnaziale și liceale, iar o parte din populație fiind încadrate în
muncă.
Municipiul Iași aflat la cca. 70 km de comuna Ceplenița poate oferi următoarele servicii în
activitatea de învățământ :
> învățământul superior, care deservește nu numai zonele de influență rurală ci oferă și servicii
de nivel internațional, național și local pe tipuri:
Y universitar - știință,
universitar - medicină,
ss
universitar - tehnic,
universitar - agronomic,
Sa
academic - artistic,
15
2014-2020
Pagina 17
“STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENIȚA - JUD. IAȘI
Y” teologie (romano - catolic).
Toate instituțiile de învățământ superior, au și colegii cu învățământ la zi cu durata de 3 ani.
Spațiile de învățământ au și dotările conexe (cazare, cantine, terenuri de spori, etc.).
> învățământul mediu, dezvoltat pe diferite profile (artă, sport, pedagogic etc) este punct de
atracție pentru populația cu vârstă școlară din comunele periurbane Iași-ului. Atracția
învățământului mediu se extinde pe întreaga zonă a Moldovei.
> învățământul tehnic de maiștrii și postliceal de specialitate, reprezintă un punct de atracție a
elevilor din zonele rurale deoarece dispune de dotarea și echiparea necesară.
Ocrotirea sănătății. Având în vedere că zona rurală în care ne poziționăm are o dotare sanitară
medie (care nu prezintă puncte sanitare dotate cu diverse aparaturi moderne - spitale, în general)
populația comunei apelează frecvent la serviciile oferite de către unitățile sanitare care sunt concentrate
în orașul Hârlău, dar mai ales în municipiul Iași. Solicitarea, în funcție de specialiști, se extinde de la
nivelul municipiului, județului până la nivelul întregii Moldove.
Cultură, artă, sport.
Teritoriul comunei Ceplenița nu dispune de dotări culturale care să poată satisface pe deplin
gustul populației aflate în zonă. De aceeă populația comunei apelează ia serviciile oferite de dotările
culturaie ce sunt concentrate în orașul Hârlău, municipiul Fași.
Sub aspectul indicatorilor statistici, județul Iași deține locul 2 în ierarhia județelor țării, ceea ce
scoate în evidență, în speciai, rolul municipiului Iași de principal centru cultural, rol pe care-l deține de
astfel de foarte multă vreme.
Administrație ecleziastică. Mitropolia Moldovei reprezintă principala forță de atracției a
populației creștine din mediul rural (în cazul nostru populația comunei Cepienița). Acest punct principal
de atracție este completat cu celelalte culte bisericești aflate în municipiul Iași.
Activități financiar - bancare și asigurări, fiind concentrate în marea lor majoritate în orașul
Hârlău, devin activități de interes zonal, ceea ce nu înseamnă în realitate un avantaj, dar sporește forța de
i
atracție spre aceste unități, implicit spre oraș.
Zonă de influență este reprezentată de teritoriul și localitățile care înconjoară un centru urban și
care sunt infiuențate direct de evoluția orașului și de relațiile de intercondiționare și de cooperare care se
dezvoltă pe linia activităților economice, a aprovizionării cu produse agroalimentare, a accesului la
dotările sociale și comerciale, a echipării cu elemente de infrastructură și cu amenajări pentru odihnă,
recreere și turism. Dimensiunile zonei de influență sunt în relație directă cu mărimea și cu funcțiunile
centrului urban polarizator,
Localitățile urbane generează zone de influență la diferite niveluri, înregistrând modificări de la
o etapă la alta, în sensul extinderii sau restrângerii teritoriului aferent, modificări datorate fie creșterii
importanței localității respective ca urmare a amplificării funcțiunilor sale, fie dezvoltării, în teritoriul
apropiat, a unei alte localități în măsură a genera o zonă proprie, degrevând astfel principalul centru de
atracție de o serie de funcțiuni pe care inițial le exercita.
Orașul dispune de relații de diferite genuri, direcții și intensități cu spațiul său adiacent
(complementar), relații ce îi asigură existența și prosperitatea, a căror totalitate determină zona de
influență a centrului urban respectiv.
Structura internă a zonei de influență relevă legături foarte strânse între toate așezările rurale și
urbane care se ierarhizează în sisteme proprii, la nivelul superior aflându-se orașul coordonator. Din
acest considerent rezultă că zona de influență se constituie într-un element fundamental în
16
2014-2020
Pagina 18
STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENIȚA - JUD. IAȘI
individualizarea principalelor sisteme de localități, fiind foarte utilă în depistarea celor mai semnificative
relații teritoriale.
Întâlnită în literatura de specialitate sub diferite denumiri - bantieu, suburbs sau urban fringe,
vorvort, bazin urban, mediu urban înconjurător - zona de influență a orașetor a căpătat o extindere
deosebită și o prioritate în abordarea oricărui studiu de urbanism sau amenajare teritorială. Se
vehiculează, și termeni ca: regiune urbană (Dickinson), regiune funcțională (Hans Carol), regiune de
organizare (Robert Platt), regiune polarizată (J. Boudeville), termeni care, de obicei depășesc sfera
noțiunii de zonă de influență.
În țara noastră, în afara termenului de zonă de influență, cu sensuri apropiate, se utilizează o
serie de termeni ca zonă periurbană, sferă de influență, zonă preorășenească, zonă polarizată etc., noțiuni
care desemnează teritoriile ce sunt influențate sau influențează în mod direct orașul.
Mărimea zonei de influență depinde de gradul de dezvoltare a țării respective, de talia orașului,
de densitatea centrelor urbane în teritoriu, de poziția geografică față de unele elemente naturale majore
(munți, fiuvii) și față de granițele politice dintre state.
Relațiile dintre oraș și teritoriul adiacent se caracterizează și se materializează în relații de natură
economică, demografică, socială, culturală, politico-administrativă etc. Din aceste considerente se
deduce că zona de influență nu poate fi un tot global, că există influențe care dispar de la o anumită
distanță, evidențiindu-se aitele (administrative, culturale etc.). Scăderea treptată a atracției și a influenței,
în același timp, a condus la individualizarea în cadrul zonelor de influență, după categoriile de relații
dominante, a două sau trei subzone (inele).
4.3. Activități economice
Economia comunei Ceplenița are un caracter agricol. Până în anul 1989 volumul activității
economice se realiza în proporție de 33,8 % în agricultură, 3,2 % în industrie iar restul de 63 % în sfera
circulației și a serviciilor. Volumul activității economice după anul 1990 a scăzut, crescând ponderea
producției agricole.
4.4, Activități agricole
Trei din cele patru localități ale comunei Ceplenița (Buhalnița, Poiana Mărului, Zlodica) sunt
situate în partea stângă a Dn 28B cu un potențial economic superior deoarece fac parte din marele bazin
pomicol care se întinde de la Cotnari până la Slobozia .
În localitatea Ceplenița din cauza calității terenului fiind situată în lunca râului Bahlui se cultivă
grâu și porumb.
Din punct de vedere a zonării producției agricole comuna se încadrează în zona a IV — a, zona
Hârlău, favorabilă producției de struguri, carne, cereale și fructe.
Fond funciar. După întindere comuna se află în grupa comunelor mici ale județului Iași,
suprafața agricolă reprezentând 80,3 % din suprafața totală a comunei.
7
2014-2020
Pagina 19
STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENIȚA - JUD. IAȘI
Situația fondului funciar — Comuna Ceplenița
FONDUL
FUNCIAR
Suprafața totală —
ha
Suprafața agricolă
după modul de
folosință — total
Suprafața arabilă
total — ha
Suprafața cu livezi
și pepiniere
pomicole — total —
„ha
Suprafața cu vii și
pepiniere viticole —
total — ha
Suprafața pășunilor
— total — ha
Suprafața finețelor
— total — ha
Suprafața cultivată
cu grâu și secară —
ha
Suprafața cu
terenuri neagricole
— ha
Suprafața cu păduri
și alte terenuri
vegetație forestieră
—ha
Suprafața cu ape și
bălți — ba
Suprafața ocupată
cu construcții — ha
Suprafața — căi de
comunicații și căi
ferate — ha
Suprafața cu
terenuri degradate
și neproductive —
ha
Suprafața totală
proprietate privată
— ha
Suprafața agricolă
— proprietate
privată — ha
Suprafața arabilă —
proprietate privată
— ha
18
2014-2020
| 2002 | 2093 | 2004 | 2005 | 2006 | 2007 | 2008 | 2009 | 2010 | 2011 | 2012 |
| 4520 | 4520 | 4520 | 4520 | 4520 | 4520 | 4529 | 4520 | 4462 | 4462 | 4462 |
| 3629 | 3635 | 3597 | 3597 | 3722 | 3472 | 3472 | 3472 | 3472 | 3479 | 3470 |
| 2164 | 2164 | 2026 | 2026 | 2191 | 2191 | 219i | 2191 | 2191 | 2191 | 2191 |
| 119 | 117 | 117 | 117 | 110 | 110 | 119 | 110 | 110 | 119 | 110 |
| 169 | 169 | 112 | 112 | 165 | 115 | 115 | 115 | 115 | 115 | 115 |
| 379 | sp | 379 | ||||||||
| 177 | 175 | 175 | ||||||||
| 990 | 992 | 992 | ||||||||
| 990 | 992 | 992 | ||||||||
| 287 | 287 | |||||||||
| 134 | 134 | |||||||||
| 199 | 199 | |||||||||
| 85 | 85 | |||||||||
| 287 | 287 | |||||||||
| 3781 | 3676 | |||||||||
| 3231 | 3231 | |||||||||
| 1953 | 1953 | 1953 |
Pagina 20
STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENIȚA - JUD. IAȘI
Suprafața cu livezi |
și pepiniere
pomicole —
proprietate privată
— ha
Suprafața cu vii și |
pepiniere viticole —
proprietate privată
—ha
Suprafața pășunilor |
— proprietate
privată — ha
Suprafața fânețelor |
— proprietate
privată — ha
Suprafața cu
terenuri neagricole
— proprietate
privată — ha
Suprafața cu păduri |
și alte terenuri cu
vegetație forestieră
— proprietate
privată - ha
Suprafață cu ape și |
bălți — proprietate
privată — ha
Suprafața ocupată |
cu constriicții —
proprietate privată
— ha
Suprafață căi de
comunicații și că
ferate — proprietate
privată — ha
Suprafață cu
terenuri degradate
și neproductive
proprietate privată -
ha
Comuna se caracterizează prin existența unor rezerve de pășuni (30 % din suprafața agricolă).
Din evidențele cadastrale rezultă că 17,8 % din suprafața agricolă este amplasată în intravilanul
localităților, existând o premisă importantă pentru practicarea pe aceste suprafețe a unei agriculturi
intensive
Mecanizarea agriculturii. Comuna are servicii de mecanizare asigurate de persoane fizice. În
comună există 25 care apartin unor persoane fizice. Tractoarele fac parte în totalitate din categoria celor
cu putere medie de tipul 65 CP. Gradul de dotare mecanică a comunei este scăzut. Practicarea unei
agriculturi competitive presupune majorarea parcului de tractoare și întocnirea structurii actuale de
mașini și agregate mecanice.
III 19
2014-2020
| - | - | - | - | - | - | - | - | 110 | 110 | 110 |
| - | - | - | - | - | - | - | - | 115 | il5 | 115 |
| - | - | - | - | - | - | - | - | 878 | 878 | 878 |
| - | - | - | - | - | - | - | - | 177 | 175 | 175 |
| - | - | - | - | - | - | - | - | 548 | 550 | 445 |
| - | - | - | - | - | - | - | - | 102 | 102 | |
| - | - | - | - | - | - | - | - | 69 | 69 | 69 |
| - | - | - | - | - | - | - | - | 37 | 89 | 37 |
| - | - | - | - | - | - | _ | _ | 3 | EI | |
| - | - | - | - | - | - | - | - | 287 | 1287 | 287 |
Pagina 21
STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENIȚA - JUD. IAȘI
Servicii de asistență tehnică, sanitar — veterinare. În comună îndrumarea tehnică este
asigurată de Centrul Agricol unde lucrează un agronom și un zootehnist.
Serviciile sanitar — veterinare sunt asigurate prin Dispensarul! Sanitar — Veterinar Comunal ,
unde lucrează un medic veterinar.
Starea patrimoniului cooperatist. Prin desființarea cooperativei agricole patrimoniul acesteia
a fost împărțit persoanelor fizice și juridice în diferite moduri: transfer, locație, închiriere, etc.
Considerăm că procesul de transfer cât si de vânzare a bunurilor cooperativelor și asociațiilor
desființate, către alți proprietari, s-a efectuat cu unele abateri de la normele legale. În acest sens, este
necesară revizuirea legalității lor și clarificarea situației lor juridice.
Producția vegetală. Este imposibilă practicarea unei rotații a culturilor corespunzătoare datorită
structurii dezechilibrate a acestora. Ponderea cea mai mare revine porumbului în anul 2003 — (59,98%).
Producțiile medii și totale sunt modeste, fiind sub potențialul productiv al zonei.
5. PRODUCȚIA VEGETALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA
B. Producții totale
-
-
-
-
-
-
20
2014-2020
| 315 91 250 - - | 145 419 11,55 - - |
| 1280 1269 1235 1298 - | 58,7 58,43 57,07 59,98 - |
| 35 250 26 120 - | 1,51 ț15t 1,20 5,55 - |
| 15 30 30 30 - | 0,69 1,38 1,39 1,39 - |
| 125 120 120 120 - | 5,74 552 555 5,55 - |
| 201 222 225 210 - | 9,22 10,22 1040 9,79 - |
| 208 190 278 386 - | 9,55 8,75 12,851 17,84 - |
| 2179 2172 2164 2164 - | 100,0 100,0 100,0 199,9 - |
| 1 Grâu -— secară | |||||||
| 2 i Porumb | |||||||
| 3 Floarea soarelui | |||||||
| 4 i Sfeclă de zahăr | |||||||
| 5 Î Cartof | |||||||
| 6 i Legume - total | |||||||
| 7 Ș Alte culturi | |||||||
| 8 j Arabil- total |
| i | 787 | 292 | 903 | - |
| 2 | Porumb 2816 | 3810 | 4432 | 3158 |
| 3 | Fioarea soarelui 28 | 425 | 42 | 170 |
| 4 i | Sfeclă de zahâr 145 | 360 | 600 | 500 |
| 5 i | Cartof 800 | 1100 | 1590 | 840 |
| 6 i | Legume -total 905 | 1330 | 2344 | 2157 |
Pagina 22
STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA: CEPLENIȚA. - JUD. IAȘI
C. Producții medii kg/ha
2004:
(ES oEe : i
1 | Grâu -— secară 2498 -
2: | Porumb 2200 -
3 j Floarea soarelui 800 -
4 | Sfeciă de zahăr 9666 -
5 | Cartof 6400 -
6 jiLegume-toial 4502 -
A. Structura culturilor de câmp
Cultura pajiștilor. Ponderea pajiștilor este ridicată în cadrul patrimoniului funciar al zonei însă
potențialul productiv a! solului este slab. Dacă s-ar aplica programe speciale de regenerare a pășunilor și
fânețeior, cu investiții și tehnologii corespunzătoare, va putea reînscrie acest patrimoniu funciar în
circuitul economic în mod eficient.
5.1. PRODUCȚIA POMI — VITICOLĂ — COMUNA CEPLENIȚA
Pomicuitură + Viticultură
Sectorul pomi — viticol. Producțiile medii și totale sunt fluctuante fiind puternic influențate de
condițiile meteorologice.La unel specii numărul de pomi a scăzut foarte mult (nuci, caiși și zarzări), dar
exista un număr de specii la care numărul de pomi a crescut, Speciile predominante sunt pruni (40%),
cireși și vișini (38,6%) și meri (16,4%).
Producția animalieră. După anul 1990, efectivele de animale s-au menținut, excepție făcând
ovinele al căror număr s-a redus.
Producțiile medii și totale sunt relativ mulțumitoare, fiind evidentă lipsa unei furajări
corespunzătoare.
2
2014-2020
| 3512 | - | |
| 3588 | 2432 | |
| 1615 | 1417 | |
| 12000 | 20000 | 20099 |
| 9166 | 12500 | 7000 |
| 5990 | 10418 | 10271 |
| ha | 110 110 110 117 - |
| tone | 1191 1504 427 1555 - |
| kg/ha | 10827 13645 3881 13290 - |
| ha | 243 162 150 169 - |
| tone | 1921 472 706 869 - |
| kg/ha | 7905 2913 4412 5089 - |
| Livezi totai | |
| 1 Suprafață | |
| 2 i Productia totală | |
| 3 Producția medie | |
| Vii total | |
| 4 Suprafață | |
| 5 Producția totală | |
| 6 Producția medie |
Pagina 23
STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENIȚA - JUD. IAȘI
5.2. PRODUCȚIA ANIMALIERĂ ÎN COMUNA CEPLENIȚA
A. Efectivele de animale
1 1 -
2 | -
3 | -
4 | -
B. Producții totale
1 | Carne total — sacrificată t. grv. 277 -
2 | Lapte devacă HI fizic 17967 -
3 fLână Kg fizic 9350 -
4 | Ouă Mii buc. 1697 -
C. Producții medii
1 ÎLaptedevacă 1/cap 1479 1451 2025 1795 -
D. indicatori sintetici
Efective totale U.V.M. 1214 -
2 | Densitatea animalelor | WVM/100ha 33 -
APF
3 i incărcătura pe pășune | UVM/100haP | 100 A
Preluarea și prelucrarea producției agricole. În comună nu există nici un centru de reluare
sau prelucrare a producției agricole.
2
2014-2020
| Bovine total 1214 | 1554 | 923 | 1035 |
| Porcine total 515 | 562 | 969 | 906 |
| Ovine total 4058 | 4808 | 3990 | 3245 |
| Păsări total 11362 | 51462 | 22082 | 34100 |
| 245 | 224 | 312 |
| 22555 | 18596 | 18582 |
| 9240 | 6580 | 7990 |
| 2707 | 3127 | 3519 |
| 1554 | 923 | 1035 |
| 44 | 27 | 30 |
| 139 | 92 | 103 |
Pagina 24
STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENIȚA JUD. IAȘI
-
5.3, Silvicultura și gospodărirea apelor
Silvicultura. Comuna are un perimetru silvic de 288 ha, reprezentând 32,3% din terenurile
neagricole. Datorită ponderii ridicate a terenurilor neproductive din cadrul perimetrelor neagricole (306
ha, adică 34,4%) și a unor fenomene degenerative complexe a terenului agricol (eroziune, alunecări,
ravene) ce afectează 58% din. agricol, este posibil ca pe viitor să se extindă perimetrele silvice
antierozionale și recuperarea terenurilor neproductive prin împăduriri pe circa 300 ha.
Exploatarea apelor. Conform evidenței cadastrale, în comună există 128 ha luciu de apă,
aferentă cursurilor de râu, cu o pondere ridicată a apelor cuprinse în următoarele acumulări:
-iazul Porcului, în suprafață de 6 ha, proprietate a Consiliului Comunal local - transformat în
pășune;
-iazul Ureche-Ceplenița, în suprafață de 34 ha, proprietate a S.C. Pescaris;
-pepinieră Ureche, în suprafață de 31 ha, proprietate a S.C. Pescaris.
Exploatara acestora constituie o activitate economică rentabilă.
5.4.Activități neagricole
Datorită apropierii de orașul Hârlău și a profilului pronunțat al zonei, comuna Ceplenița este
foarte puțin dezvoltată pe linia activității economice neagricole.
În localități există 16 magazine mixte, 5 unități de alimentație publică (bar, bufat, sală de nunți),
și un chioșc. lar în ultimii ani au apărut o serie de SRL-uri care au o activitate foarte redusă,
> Activități de tip industrial și construcții
Fiind o localitate preurbană a orașului Hârlău, nu a existat tendința dezvoltării de sine stătătoare
a unei economii diversificate. Există activități de morărit (3 mori — două ia Bubalnița și una la Poiana
Mărului), o presă de ulei aflată în satul Ceplenița.
Activitatea de construcții este slab reprezentată, pe teritoriul comunei existând doar un depozit
de materiale de construcții amplasat în satul Buhalnița.
23
2014-2020
| LOCUINȚE | 2002 | 2003 | 2004 | 12005 | 12006 | 2007 | 2098 | 2009 | 2010 | 2011 | |
| Locuințe terminate — total nr. | 2 | 2 | 6 | 6 | 7 | 6 | pi | 6 | 3 | 4 | |
| Locuințe terminate din fonduri private nr. | 2 | 2 | 6 | 6 | 7 | 6 | 4 | 6 | i | 4 | |
| Locuințe terminate din fondurile populației — nr. | 2 | 2 | 6 | 6 | 7 | 6 | 4 | 6 | 5 | 4 | |
| Autorizații de construire eliberate pt clădiri rezidențiale (exclusiv pt colectivități) — nr. | 1 | 2 | 2 | - | 3 | 2 | 10 | 3 | ESI |
Pagina 25
STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENIȚA - JUD. IAȘI
Autorizații de
construire
eliberate pt. alte
clădiri (hotei,
clădiri similare,
clădiri pt comerț) —
nr.
Autorizații de
construire
eliberate pt clădiri
rezidențiale
(exclusiv pt
colectivități) - mp
Autorizații de
construire
eliberate pt alte
clădiri (hotel,
clădiri similare,
clădiri pt comerț),
mp
> Administrația publică este asigurată prin: Primăria și Consiliul Local al comunei Ceplenița și
Poliția comunală, instituții cu sediul în satul Ceplenița - reședința de comună.
> Învățământul
a. Învățământul preșcolar - se desfășoară în cele două grădinițe;
b. Învățământul general primar și gimnazial - se desfășoară prin intermediul a șapte școli
Evoluția populației școlare
INVĂȚĂMÂNT
Unități de
învățământ — total
Școli din
învățământul
primar și gimnazial
Copiii înscriși în
grădinițe
Elevi înscriși —
totai
Elevi înscriși în
învățământul
primar și gimnazial
Elevi înscriși în
învățământul
primar
Elevi înscriși în
învățământul
gimnazial
Elevi înscriși în
învățământul de
artă și meserii
Personal didactic -
total
24
2014-2020
| 1 | i | 1 | 3 | 1 | 2 | |||||
| 83 | 103 | 192 | 104 | 360 | 147 | 1094 | 348 | 1090 | 1325 | |
| 129 | 33 | 55 | 670 | 78 | 233 | 90 |
| 2002 | 2003 | 2004 | 2005 | 2006 | 2007 | 2008 | 2009 | 2010 | 2011 | 2012 |
| 92) | tu | P3 > | ||||||||
| ti | PI > | |||||||||
| 172 | 169 | |||||||||
| 498 | 505 | |||||||||
| 498 | 595 | |||||||||
| 231 | 241 | |||||||||
| 266 | 255 | 257 | 267 | |||||||
| 57 | si | 20 | ||||||||
| 52 | 56 | 56 | 50 | 49 | 56 | Si | S4 | 54 | 46 | 46 |
Pagina 26
STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENIȚA - JUD. IAȘI
Personal didactic în
învățământul
preșcolar
Personal didactic în
învățământul
primar și gimnazial
Persoani didactic în
învățământul
primar
Persona] didactic în
învățământul
gimnazial
Persoani didactic în
învățământul de
arte și meserii
Săli de clasă și
cabinete școlare
Laboratoare școlare
Ateliere școlare
Terenuri de sport —
total
PC - total
> Cultara și arta
* în localitatea Cepienița există un monument « Glorie eternă » - eroilor căzuți pe frontul celor
două războaie mondiale : 1915 — 1917 și 1941 — 1944.
e în comuna Ceplenița se gasesc trei biblioteci;
e activitatea de cult se desfășoară prin trei biserici (în satul Ceplenița - Biserica "Sf. Voievozi”, în
satul Buhalnița - Biserica 'Nașterea Maicii Domnului"; în satul Ziodica - Biserica de leran "Sf.
Gheorghe").
25
2014-2020
| 6 | i | 8 | 8 | 9 | 9 | 9 | 8 | 8 | 8 | |
| 46 | 47 | 47 | 42 | 40 | 47 | 42 | 46 | 46 | 38 | 39 |
| 16 | 19 | 17 | 17 | 16 | 18 | 15 | 15 | 15 | 14 | 17 |
| 30 | 28 | 30 | 25 | 24 | 29 | 27 | 31 | Căi | 24 | 22 |
| 15 | 56 | 76 | 75 | 67 |
| CULTURĂ ȘI ARTA | 2002 | 2003 | 2004 | 2005 | 2006 | 2007 | 2008 ' | 2009 | 2010 | 12011 | 12012 |
| Biblioteci — total nr. ! | 4 | 4 | 4 | 4 | 4 | 4 | 4 | 4 | 4 | 4 | 4 |
| Biblioteci publice — nr. | 1 | 1 | 1 | i | li | 1 | i | 1 | |||
| Volume existente în biblioteci — nr. | - | - | - | - | - | - | - | - | - | 16717 | 16871 |
| Cititori activi la biblioteci — nr. | - | - | - | . | - | - | - | - | - | 964 | 716 |
| Volume eliberate — nr. | - | - | - | - | - | - | - | - | - | 7106 | 6671 |
| Personalul! angajat în biblioteci — nr. | Îl | i | 1 | 1 | i | Î | l | i |
Pagina 27
STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENIȚA - JUD. IAȘI
> Asistență medicală
Activitatea de asistență medicală se compune din:
SĂNĂTATE
Medici — propr.
Publică — persoane
Din total, medici de
familie propr.
publică persoane
Medici proprietate
privață - persoane
Din total, medici de
familie — proprietate
privată, persoane
Stomatologi —
proprietate Publică,
persoane
Stomatologi —
proprietate privată,
persoane
Farmaciști —
proprietate privată,
persoane
Persona! mediu
sanitar — proprietate
publică, persoane
Personal sanitar
mediu, proprietate
privată, persoane
Cabinete medicale
individuale (de
familie), proprietate
publică — număr
Cabinete medicale
de specialitate,
proprietate privată —
număr
Cabinete
stomatologice —
proprietate privată,
număr
Puncte farmaceutice
— proprietate privată,
număr
Cabinete medicale
de familie —
proprietate privată -
număr
26
2014-2020
| 2992 | 2903 | 2004 | 2005 | 2006 | 2007 | 2008 | 2009 | 2918 | 2011 | 2012 |
| 1 | i | 1 | i | 1 | ||||||
| i | 1 | 1 | l | |||||||
| LES | w | |||||||||
| 492 |
Pagina 28
STRATEGIE DE-DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENIȚA - JUD. IAȘI
> Comerț și alimentație publică
În comuna Ceplenița există :
Y 25 magazine mixte, unități în care se practică preponderent comerțul cu produse
alimentare;
8 centre de butelii;
N 3 mori porumb
1 bar
E
] presa ulei
DI
o farmacie;
> Alte activități
Pe lângă activitățile mai sus menționate în comuna Ceplenița se mai desfășoară activitatea de
poștă se desfășoară în cele două agenții poștale din satele Ceplenița și Buhainița;
Disfuncționalități
Din analiza activităților desfășurate pe teritoriul comunei Ceplenița rezultă următoarele
concluzii:
v activitatea de bază este agricultura, practicată însă într-un sistem care nu îi asigură O
productivitate ridicată, recoltele fiind mult sub potențialul productiv al pământului;
v pământul se cultivă în general individual, pe suprafețe de pământ mici, fărâmițate de către
proprietarii individuali;
din cauza fărâmițării pământului în suprafețe mici, individuale și a puterii economice scăzute a
producătorilor, este insuficient folosită tehnica modernă în agricultură bazată pe mijloacele
mecanizate;
din studiile făcute, mijloacele mecanizate existente sunt uzate din punct de vedere fizic și moral
și insuficiente ca număr;
activitățile industriale și de mică industrie sunt foarte slab dezvoltate, potențialul de muncă și de
resurse a satului fiind foarte puțin folosite în acest domeniu;
slaba activitate în domeniul de colectare și depozitare a produselor agricole și de valorificare a
lor în comerț în industria alimentară sau ușoară;
slaba dezvoltare a activității de servicii către populație;
Ss o activitate relativ mulțumitoare este în domeniul învățământului și al sănătății,
slabă dezvoltare a sectorului comercial, populația rezolvând problemele de aprovizionare în mod
curent în orașul Hârlău.
6. Populația. Elemente demografice și sociale
Între anii 1930-1977 populația comunei a crescut continuu. Dezvoltarea economică a zonei, cât
și alte prefaceri sociale au dus după 1977 la o ușoară scădere a numărului de locuitori.
Naționalitatea întregii populații este română, fiind compusă numai din credincioși creștini
ortodoxi.
La recensământul din 2002 locuitorii comunei erau organizați în 1374 gospodării, iar la
recensământul din 2012 erau 1385 gospodării.
27
2014-2020
Pagina 29
STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENIȚA - JUD. IAȘI
Habitatul este format din case țărănești. Spațiul locativ era format la nivelul anului 2002 din
1378 de tocuințe, cu 3495 camere de locuit iar în anul 2012 cu 1430 de locuinte si 3675 camere de
locuit.
Cu toate inițiativele luate de cetățeni pentru a dezvolta activitățile neagricole, comuna și-a
păstrat și în prezent un profil agricol, fapt reflectat și în structura socio-profesională a populației. Din
numărul locuitorilor activi peste 70,7% lucrează în agricultură. Populația inactivă este formată în
proporție de 35,38% din pensionari.
Satele din zonă nu sunt atrase într-un flux modest al navetismului județean.
După numărul populației, comuna Ceplenița este o așezare rurală de mărime medie cu rezerve de
resurse umane ce pot fi ocupate în activitățile economice și sociale locale, sau pot fi folosite, prin
deplasarea lor spre alte localități, îndeosebi spre orașul Hâriau.
POPULATIE
TERITORIU, LOCUINȚE, UTILITĂȚI PUBLICE
Loc, existente - |
TOTAL numar
Locuințe în
propr. Maj. de
stat — nr.
Locuințe în
propr. Maj.
privată — ar.
28
2014-2020
| 2002 | 2003 | 2004 | 2005 | 2006 | 2007 | 2008 | 2009 | 2010 | 2011 | 2012 | |
| Populatie stabila - TOTAL | 4717 | 4692 | 4651 | 4604 | 4577 | 4530 | 4549 | 4524 | 4491 | 4429- | |
| Populatie stabila FEMEI | 2288 | 2273 | 2264 | 2243 | 2232 | 2213 | 2233 1 | 22142189 | 2146- | ||
| Populatie LEGALA | 4750 | 4745 | 4684 | 4641 | 4602 | 4562 | 4569 | 4542 | 4502 | 14450 | - |
| Nascuti VI | 7l | 55 | 53 | 62 | 51 | 58 | 47 | 59 | 41 | 32 | 49 |
| Decedati — TOTAL | 61 | 69 | 63 | 64 | 56 | 61 | 59 | 59 | 64 | 50 | 57 |
| Decedati sub un an | 2 | - | 4 | - | 1 | - | 2 | 2 | - | 1 | |
| Casatoriti | 26 | 27 | 27 | 25 | 27 | 25 | 24 | 25 | 15 | 17 | 14 |
| Divorturi | 5 | 4 | 6 | 5 | 7 | 3 | 6 | 3 | 13 | Ri | 8 |
| Stabiliri cu domiciuliul | 46 | 4l | 42 | 25 | 49 | 7A | 60 | 5 | S4 | - | - |
| Plecari cu domiciiiul | 52 | 72 | 81 | 54 | 9% | 85 | 67 | 86 | 110 | - | - |
| Stabiliri de resedinta in localitate | - | - | 4 | ul | 5 | 2 | 10 | 12 | 10 | iN! | 7 |
| Plecari cu resedinta din localitate | 39 | 46 | 46 | 39 | 25 | 31 | 27 | 30 | 25 | 3 | 31 |
| 2002 | 2003 | 12004 | 2005 | 12006 | 2007 | 2008 | 12009 | 12010 | 2011 | 2012 |
| 1380 | 1382 | 11388 | 1394 | 11401 | 1407 | 1412 | 11418 | 11423 | 11427 | 1430 |
| 12 | 12 | 12 | 12 | 12 | 12 | 13 | 13 | 13 | 13 | 13 |
| 13683 1 | 1370 | 1376 | 1382 | 1389 | 11395 | 1399 1 | 1405 | 1410 | tât4 | 11417 |
Pagina 30
STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENIȚA - JUD. IAȘI
Suprafața
locuibilă —
TOTAL MP
Suprafata
locuibilă —
propr.maj. de
stat
Suprafața
locuibilă —
propr. Maj.
Privată. —
TOTAL MP
Lungimea
totală a rețelei
simple de
distribuție a
apei potabile -
km
Capacitatea
instalațiilor de
producere a
apei potabile —
me/zi
Cantitatea de
apă potabilă
distribuită
consumatorilor
— total mii me
Cantitatea de
apă potabilă
distribuită
consumatorilor
— uz casnic —
mii mc
FORȚA DE MUNCĂ
Salariați — total
număr mediu
Număr mediu
salariați în
agricultură,
silvicultură și
pescuit
Număr mediu
salariați în industrie
Număr mediu
salariați în industria
prelucrătoare
2014-2020 29
| 48750 | 48808 | 49164 | 49439 | 49845 | 50246 | 50444 | 50833 | 51252 | 51425 | 51671 |
| 327 | 327 | 327 | 327 | 327 | 327 | 364 | 364 | 364 | ||
| 48423 | 48481 | 48837 | 49112 | 49518 | 49919 | 50080 | 50469 | 50888 | 51061 | 51307 |
| 77 | 7.7 | 8.0 | 8.0 | 8.0 | 8.0 | 8.0 | 8.0 | 8.0 | 8.0 | 8.0 |
| 259 | 250 | 250 | 250 | 250 | 250 | 250 | 250 | 250 | 250 | 250 |
| 1 | 21 | 22 | 20 | 17 | 17 | 19 | 18 | 16 | 15 | 13 |
| i | 21 | 20 | 19 | 16 | 14 | 15 | 15 | 14 | 1 |
| 2092 | 2003 | 2004 | 2005 | 2006 | ||||||
| 140 | 135 | 131 | 131 | 130 | ||||||
| 12 |
Pagina 31
STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENIȚA - JUD. IAȘI
Nr mediu salariați în
distribuția apei,
salubritate, gest.
deșeurilor, activ de
contaminare
Nr mediu salariați
în construcții
Nr mediu salariați în
comerț
Nr mediu salariați în |
transp/depozit./poștă
Nr mediu salariați în |
hoteluri și
restaurante
Nr mediu salariați în |
intermedieri
financiare și
asigurări
Nr mediu salariați în |
activități
profesionale,
științifice și tehnice
Nr mediu salariați în |
activități de servicii
administrațive și
servicii suport
Nr mediu salariați în |
administrație
publică și apărare,
asigurări sociale din
sistemul public
Nr mediu salariați în |
învățământ
Nr mediu salariați în |
sănătate și asistență
socială
Nr mediu salariați în |
activități de
spectacole culturale
și recreative
Numărul șomerilor |
înregistrați - total
Numărul șomerilor |
înregistrați FEMEI
Numărul șomerilor |
înregistrați —
BARBAȚI
30
2014-2020
| 4 | 4 | 4 | 4 | - | - | - | - | 3 | 3 | |
| - | - | - | - | - | - | 29 | 29 | 29 | 29 | |
| 12 | 12 | 12 | 12 | 11 | 11 | 10 | 10 | 10 | 52 | 60 |
| 3 | 3 | 3 | 3 | 3 | 3 | 4 | â | 4 | - | |
| - | - | - | - | - | _ | LIS | 55 | Lea | ' | |
| - | - | - | - | i | i | i | - | - | ||
| - | - | - | - | - | - | E | I | |||
| - | - | - | - | - | - | j | i | E | ||
| 12 | 12 | 14 | 14 | 14 | 14 | 14 | 14 | 14 | 14 | 14 |
| 57 | 57 | 57 | 57 | 60 | 64 | 58 | sI | L:9) | 55 | 54 |
| 32 | 26 | 21 | 21 | 21 | 21 | 52 | 52 | 32 | 42 | 42 |
| - | - | - | - | - | - | i | Î | 1 | i | |
| - | - | - | - | - | - | - | - | 125 | 199 | |
| - | - | - | - | - | - | - | - | 51 | 49 | 40 |
| - | - | - | - | - | - | - | - | 74 | 50 | TI |
Pagina 32
STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENIȚA - JUD. IAȘI
7. Circulație
Conform studiului A.G.E.R. efectuat în anul 1997 rețeaua rutieră a comunei era formată din .
drumuri naționale, județene și comunale în lungime totală de 25,3 km, în diferite stări tehnice. Gradul de
vascularizare rutieră era de 0,56 km drumuri naționale, județene și comunale la 100 ha suprafață totală,
cu 46,5% mai ridicat decât media pe județ.
Comuna este tangentă la drumul național DN 28B și este deservită de halta CFR Ceplenița.
SITUAȚIA DRUMURILOR ÎN COMUNA CEPLENIȚA
1 Drumuri total — din care:
2 Drumuri naționale
3 Drumuri județene și comunale
4 Dia care: betonate
5 pavate
6 asfaltate
7 pietruite
8 din pământ
9 drumuri nemodernizate
Sursa: Studiu privind dezvoltarea socio-economică a județului Iași, Orizont 2004, comuna Ceplenița
întocmit de Agenția Generală a Economiștilor din România — filiala Iași, din anul 1997
8. Rețeaua edilitar-gospodărească
COMUNA CEPLENITA — SITUAȚIA EXISTENTĂ
Alimentare cu apă
Comuna Ceplenița prezintă următoarele sisteme de alimentare cu apă după cum urmează:
V. sistem de apă ce alimentează Satul Ceplenița din racord de conductă de azbociment Dn 250
Hirtău-Cotnari, rețeaua de distribuție având o lungime de 7,7 km;
V. Sistem de alimentare cu apă Buhalnița și Poiana-Mărului, din racord de conductă de azbociment
Dn 250 Hirlău-Cotnari și captare drenuri, cu o lungime de 11,5 km;
Alimentarea cu apă a satului Zlodica este realizată din straturile acvifere, prin intermediul
fântânilor săpate de tip rural, care oferă cantități limitate de apă, mai cu seamă în perioadele secetoase
ale anului, neputând să satisfacă astfel necesarul de apă.
Alimentarea cu apă a satului Ceplenița este realizată și prin straturile acvifere, prin intermediul
fântânitor săpate de tip rural, care oferă cantități limitate de apă, mai cu seamă în perioadele secetoase
ale anului.
Disfuneționalități
Principalele disfuncționalități constatate sunt:
V Utilizarea în scop potabil a apei de izvor necorespunzătoare prin exploatarea izvoarelor, a apei
freatice (subterane) fără posibilitatea controlului sanitar a! apei furnizate;
2014-2020 3!
| 25,300 | 100,0 |
| 3,190 | 12,3 |
| 22,200 | 87,7 |
| - | E |
| - | - |
| - | - |
| 16,349 | 646 |
| 5,860 | 23,1 |
| 22,200 | 87,7 |
Pagina 33
STRATEGIE. DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENIȚA - JUD. IAȘI
Y Lipsa bazinelor de stocare /compensare cu stații de tratare a apei, cu puncte de control al
calității apei și instalații de corecție a parametrilor corespunzători (stații de pompare) în
localitatea Zlodica;
“ Lipsa perimetrelor de protecție sanitară a surselor de apă, ceea ce determină calitatea
necorespunzătoare a apei.
“Capacitate redusă de distribuție a apei la consumatori.
Canalizare
Satele Buhalnița și Poiana-Mărului beneficiază de sistem centralizat de canalizare stradală a
apelor uzate (cu o lungime de 12,5 km) și o stație de epurare amplasată la intrare în Satul Buhainița.
Colectarea, evacuarea apelor uzate menajere de la locuințele individuale din Satele Ceplenita și
Zlodica, se realizează local la haznale de tip rural (uscat, nevidanjabilă sau prin descărcare prin incinta
proprietarilor) care afectează bacteriologic calitatea pânzei freatice.
De ia Școlile generale din Ceplenița și Zlodica, Consiliul Loca Ceplenița, Poliție, apele uzate
sunt colectate în fose septice vidanjabile.
Apele meteorice, din Satele Ceplenița și Zlodica, de pe acoperișurile caselor nu sunt canalizate,
colectarea și scurgerea lor realizându-se la „zi”. Apele pluviale de pe suprafețele sistematizate nu
beneficiază de un sistem centralizat de colectarea apelor pluviale, scurgerea realizându-se la nivelul
străzilor, dar majoritatea drumurilor neavând practicate șanțuri colectoare adiacente, iar cele existente nu
sunt întreținute și sunt într-o stare necorespunzătoare.
Disfuncționalități
Principalele disfuncționalități constatate sunt: lipsa sistemului centralizat de canalizare din
Satele Ceplenița și Zlodica pentru colectarea apelor uzate menajere, acestea impurificând pânza
freatică exploatată și folosită în scop menajer.
Alimentarea cu energie electrică
Comuna Ceplenița este alimentată cu energie electrică de la rețele de distribuție de joasă
tensiune (0,4 KV), prin intermediul rețelelor de 20KV care traversează teritoriul comunei și prin posturi
de transformare aeriene.
Teritoriul comunei este străbătut de mai multe linii electrice aeriene, astfel:
V' Linii electrice aeriene de medie tensiune:
LEA 20KV Cepienița; LEA 20KV Buhalnița; LEA 20KV Poiana Mărului; LEA 20KYV Ziodica.
Din rețeaua de distribuție de 20 KV sunt alimentate un număr de 8 posturi de transformare de
20/0,4KY.
Posturile de transformare sunt în general de tip aerian și se alimentează radial din rețeaua de medie
tensiune.
Posturile transformatorilor variază între 40 KVA și 160 KVA. Pozarea LEA de medie tensiune se
realizează pe stâlpi din beton tip ELECTRICA.
Rețeaua locală de distribuție de joasă tensiune (LEA 0,4KV) este de tip aerian alimentată din posturile
de transformare aeriene racordate Ja rețeaua de distribuție de medie tensiune.
Rețeaua electrică de joasă tensiune (LEA 0,4KV) de tip aerian este pozată pe stâlpi din beton tip
ELECTRICA, dar se mai întălnesc zone unde rețeaua electrică este pozată pe stâlpi din lemn.
Starea tehnică a rețelei de alimentare cu energie electrică este satisfăcătoare.
Din rețeaua de distribuție de 20KV sunt alimentate un număr de 8 de posturi de transformare,
repartizate asfel:
Y Ceplenița — 2 posturi de transformare aeriene;
52
2014-2020
Pagina 34
STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ: COMUNA CEPLENIȚA - JUD. IAȘI
V Buhalnița — 4 posturi de transformare aeriene;
V Poiana Mărului — | post de transformare aerian;
V Ziodica — | post de transformare aerian.
Disfuncționalități
În unele zone rețeaua electrică existentă nu are capacitatea de a prelua aparate electrocasnice.
Inexistența iluminatului exterior în unele sate ale comunei Ceplenița.
Starea defectuoasă a iluminatului public, datorit lipsei corpurilor de iluminat în zane unde există
stâlpi pentru iluminat stradal.
Există zone în care rețeaua electrică este pozată pe stâlpi de lemn deteriorați.
Unele locuințe și anexe construite în extravilan fără autorizație de construire, nu respectă
distanțele față de liniile electrice aeriene impuse de normativul P.E.104/1993 față de liniile electrice
aeriene de medie și înaltă tensiune.
Alimentarea cu căldură
În prezent alimentarea cu căldură a locuințelor individuale din satele comunei Ceplenița este
asigurată de: sobe cu combustibil solid-lemn, combustibil lichid-motorină; cu aparatură de încălzit pe
bază de energie electrică, și parțial cu centrale termice individuale, pe bază de combustibil solid — lemn
și combustibil lichid-motorină.
Prepararea hranei este asigurată cu sobe cu lemne, cu butelii cu gaze naturale și parțial cu
energie electrică.
Pisfunctionalități
- Lipsa în general a instalațiilor de încălzire individuală cu centrale termice proprii duce la
reducerea substanțială a confortului.
- Aprovizionarea neritmică, cantități insuficiente și dificultăți în transport a combustibililor
solizi (lemn) și a buteliilor de aragaz;
Alimentarea cu gaze naturale
În prezent satele comunei Ceplenița nu sunt alimentate cu gaze naturale.
Disfuncționalități
Lipsa rețelei de distribuție și repartiție a gazului metan în satele comunei Ceplenița.
Gospodărire comunală
Colectarea gunoiului se face printr-un contract de delegare a gestiunii serviciului public de
salubrizare din Orașul Hîrlău.
O problemă majoră o reprezintă cimitirele: în satele Buhalnița, Poiana Mărului și Ceplenița
acesta se află amplasat între gospodării, ceea ce reprezintă o problemă necesară a fi remediată prin
izolarea acestor cimitire de zonele de locuit.
Disfuncționalități
Nu există puncte de sortare, colectare, valorificare și rampe de descărcare și transport a
gunoiului.
- i,
2014-2020.
Pagina 35
STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENIȚA - JUD. IAȘI
8.1. Necesități și opțiuni ale populației
În relansarea dezvoltării localităților comunei Ceplenița i vor contribui următorii factori:
e Situarea comunei într-un spațiu agricol și forestier cu o valoare economică importantă care conduce
ta ridicarea nivelului vieții individuale a locuitorilor comunei. Acest lucru determină necesitatea
ridicării calității vieții colective, deci o echipare și o dotare superioară.
+ Prelucrarea altor produse agricol - vegetale și animale și a lemnului poate fi o activitate
creatoare de locuri de muncă. Crearea unei structuri de industrie mică va putea valorifica
produsele locale, asigurând și servicii cu caracter industrial pentru populație.
Obiectivele strategice pe domenii prioritare de acțiune sunt:
>. Economie
Agricultură- silvicultură;
Mică industrie și agro-industrie;
Mesteșuguri și artizanat;
Turism și agrement;
Servicii, comerț și alimentație publică.
> Dezvoltare urbanistică
Dezvoltare utilități publice;
Dezvoltare intravilane localități
Căi de comunicație, relații în teritoriu, inclusiv cu comunele învecinate;
Dezvoltarea elementelor de mobilier urban și a spațiilor publice.
> Administrație și dezvoltare instituțională
Politica de impozite și taxe;
Transparența activităților administrației publice locale și relația cu cetățenii
comunei;
Gospodărie comunală.
> Resurse umane
Promovarea spiritului comunitar și a celui gospodăresc;
Informarea și formarea cetățenilor comunei;
Promovarea de programe de instituire profesională pentru cât mai mulți membri ai
comunității;
Asistență socială.
> Mediu
Rezolvarea problemei deponeului;
Educarea populației pentru protejarea mediului.
> Învățământ
Dezvoltarea și diversificarea învățământului profesional în comună;
Modernizarea rețelei de școli și a bazei lor materiale;
Îmbunătățirea calității învățământului în comună,
4
2014-2020
Pagina 36
STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENIȚA - JUD. IAȘI
> Cultură, artă, tineret, sport
Revitalizarea activităților cultural-artistice în comună;
Dezvoltarea bazei materiale și identificarea de surse de suport financiar pentru
diversificarea ș dezvoltarea mișcării sportive în comună.
> Sănătate
Îmbunătățirea condițiilor de acordare a asistenței medicale în satele comunei.
> Siguranța cetățenilor și ordine publică
Asigurarea iluminatului public.
Cooperarea cu organele de poliție pentru prevenirea și combaterea infracționalități;
8.2. Disfunctionalități
Din analizele făcute precum și din cele semnalate dealungul timpului, au rezultat următoarele
disfuncționalități :
Principalele conctuzii ale situației critice semnalate sunt: sărăcia, resurse naturale și materiale
reduse, niveluri înalte ale mortalității, migrației și șomajului.
Corelând fenomenele de natură economică și aspectele vieții sociale se constată practicarea unei
agriculturi de eficiență redusă, declin industrial și al numărului de locuri de muncă, un număr redus de
firme înregistrate, venituri reduse, infrastructură deficitară, dotări insuficiente, ete.
Aceste probleme sunt în strânsă legătură cu problemele întregului județ:
e Rata redusă a salariaților din populația activă ocupată;
e Situația grea din agricultură, în special în sectorul privat;
+ Nivel redusal condițiilor de trai în general;
+ Predominanța sectorului primar în structura populației active;
e Dezvoltarea slabă a sectorului terțiar și a întreprinderilor mici și mijlocii;
+ Migrația ex-comunală a forței de muncă;
e Puterea scăzută de cumpărare;
e Caracterul predominant rural al teritoriului;
e Subutilizarea capacității de producție;
. Degradarea patrimoniului natural și construit din lipsa unor măsuri și reglementări
administrative;
e insuficiența unui personal calificat în sectoarele educației și sănătății;
e Nivelul slab al protecției sociale.
Aceste probleme au drept cauză:
e Lipsa resurselor naturale;
e Lipsa stimulenteior financiare (a unei politici stimulative mai ales în sect. agricol);
* Ritmul lental procesului de privatizare;
e Ritmul iental reformei din diferite domenii ale vieții sociale și economice;
55
2014-2020
Pagina 37
STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENIȚA - JUD. IAȘI
* Lipsa unei strategii pe termen lung pentru restructurarea sectorului industrial și pentru
dezvoltarea serviciilor;
e Nivelul redus al sajariilor și pensiilor;
+ Depopularea zonei;
* Lipsa investițiilor străine;
+ Lipsa resurselor financiare;
e Nivelul scăzut al productivității muncii.
Obstacolele în rezolvarea acestor probleme sunt:
e Tradiționalismul, spiritul conservator, mentalitatea “resemnării” și sentimentul
marginalizării;
e Punerea în practică a Legii Fondului Funciar — ritmul lent de distribuire a titlurilor de
proprietate;
e Birocrația;
e Niivelul redus ai bugetelor locale;
e Blocajul financiar;
e Nivelul redus al investițiilor în sănătate, infrastructură și locuințe;
e Echipamentul tehnic insuficient și uzat din agricultură;
56
2014-2020
Pagina 38
STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENIȚA - JUD. IAȘI
În urma analizei acestor probleme, cauze și obstacole, am conceput următorul tabel care
prezintă disfuncționalitățile pe domenii:
ză
. Declinul producției vegetale;
AGRICULTURĂ
. Terenuri degradate, improprii agriculturii;
. Dezechilibrarea structurii pe categorii de folosință a terenurilor;
.. Dezechilibrarea structurii categorii de culturi;
pe
. Funcționarea necorespunzătoare a sistemului de aprovizionare tehnico —
materială a serviciilor pentru agricultură;
Siaba implicare în preluarea producției agricole de la producători;
Organizarea deficitară, fărâmițarea exagerată a propriet. agricole;
Staba utilizare a cadrelor cu pregătire medie și superioară în domeniu;
Reducerea accentuată a efectivelor de animale și scăderea calității mat.
genetic.
INDUSTRIE
Volum mic al investițiilor străine și extra comunale în activitățile
industriale.
TURISM Staba valorificare a potențialului turistic.
SERVICII Lipsa unor servicii, existența unor servicii sub standarde.
REȚEAUA DE Echipare redusă;
LOCALITĂȚI
Fenomen de dezvoltare tentaculară a vetrelor de sat.
POPULAȚIA ȘI Degradarea echilibrului demografic, șomaj ridicat, grad de dependență
RESURSELE DE economică mare.
MUNCĂ
LOCUIREA Fond de locuit construit din materiale nedurabile, calitativ inferior sub
aspectul confortului.
DOTĂRI SOCIAL — inadecvate de slab echipate, în stare
Construcții procesului învățământ,
CULTURALE proastă;
Lipsa personalului calificat în învățământ și siaba pregătire generală a
elevilor;
Capacitate insuficientă pentru anumite specialități, absența unui spital
clinic general cu toate specialitățile, absența sau siaba reprezentare a unor
profile importante;
insuficiența reprezentare a unor dotări de cultură și recreere;
Deplasarea pe distanțe mari pentru asigurarea unor servicii de natură
administrativă.
ECHIPARE TEHNICĂ
CIRCULAȚIE Drumuri cu îmbrăcăminte asfaltică degradată sau lipsa totală a acesteia;
Poduri degradate sau insuficiente ca gabarit.
57
2014-2020 E
Pagina 39
STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENIȚA - JUD. IAȘI
GOSPODĂRIREA Poluarea resurselor de apă subterană și de suprafață;
Lipsa unor surse de apă necesare asigurării consumurilor existente și de
perspectivă.
e Neexploatarea unor surse subterane de apă;
|* Capacitate insuficientă de înmagazinare a apei;
ALIMENTARE CU
APĂ * Alimentarecu apă pentru un număr foarte mic de consumatori,
e Degradarea rețelei de distribuție existente;
e Utilizarea în scop potabila apei de izvor necorespunzătoare prin
exploatarea izvoaretor, a apei de suprafață, a apei freatice (subterane) fără
posibilitatea controlului sanitar al apei furnizate;
e Lipsa bazinelor de stocare /compensare cu stații de tratare a apei, cu
puncte de control al calității apei și instalații de corecție a parametrilor
corespunzători (stații de pompare);
e Lipsa unui sistem centralizat de alimentare cu apă în satele comunei
Ceplenița
Lipsa unui sistem de canalizare pentru ape uzate menajere;
Descărcarea apelor pluviale la întâmplare;
CANALIZARE
Inexistența unor capacități de epurare a apelor uzate menajere și
industriale în zonă,
CU Existența neelectrificate;
ie cât unor zone
FA Porțiuni de trasee din rețeaua de distribuție 0,4 kv pe stâlpi din lemn
ELECTRICĂ ÎN A ,
degradați în satele comunei Ceplenița;
e În unele zone rețeaua electrică existentă nu are capacitatea de a prelua
aparate electrocasnice; .
e Unele locuințe și anexe construite în extravilan fără autorizație de
construire, nu respectă distanțele față de liniile electrice aeriene.
ALIMENTARE CU | e Lipsa rețelelor de distribuție și repartiție gazului metan în satele comunei
a
GAZE NATURALE Ceplenita.
e Cereri de instalare a noi posturi telefonice neonorate;
TELECOMUNI- Ă AI . . .
* Lipsacircuitelor libere pentru noii abonați ;
CAȚII
* Lipsa rețelei de telefonie în anumite zone ;
e Înființarea unei centrale telefonice.
PROBLEME DE MEDIU
PROTECȚIA ȘI e Degradarea severă a unor terenuri prin eroziuni, alunecări, exces de
CONSERVAREA umiditate, sărături, etc.;
MEDIULUI SN . , =
e Degradări punctuale prin poluare a unor cursuri de apă;
Exploatarea nerațională a unor suprafețe de pădure puse în posesie;
Deficit de terenuri împădurite.
DEPOZITAREA e inexistența unei rampe ecologice de colectare, sortare, depozitare și
DEȘEURILOR reciclare a deșeurilor.
MENAJERE
2014-2020 38
.
Pagina 40
STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA. CEPLENIȚA - JUD. IAȘI
Comuna Ceplenița se încadrează în categoria comunităților rurale de mărime medie, cu profil
agricol, cu resurse de forța de muncă limitate, puternic favorizată de statutul de comună din zona
periurbană a orașului Hârlău.
Resursele naturale ale subsolului sunt reduse și sunt exploatate parțial și local (piatra, apa
subterană).
Potențialul uman are o structură care permite desfășurarea în bune condiții a tuturor activităților
specifice spațiului rural.
Comuna se află în zona de influență a orașului Hârlău care exercită o atracție deosebită prin
condițiile naturale și oferta de terenuri pentru construcții de locuințe de vacanță sau chiar pentru locuințe
cu ocupare permanentă.
9. ANALIZA SWOT A COMUNEI CEPLENIȚA
9.1. Avantaje:
V Acces la drum județean, drum național.
V Poziția în teritoriu, cele 4 sate ale comunei Ceplenița sunt situate în apropierea DN 288, în
|
partea de nord a județului Iași.
Ss Accesul la calea ferată.
Zonă favorabilă creșterii animalelor, culturilor de cereale și de legume.
SS
Terenuri cu fertilitate medie și ridicată.
Prețul încă scăzut al terenurilor, comparativ cu alte comune sau cu mun. Iași.
SS
Piață imobiliară în creștere, cu un mare potențial de dezvoltare;
Existența unei cooperative de credit.
SS
Existența unei zone care mai are infrastructura fostei unități agroindustriale și care pot deveni
poli de dezvoltare economică a comunei.
aș Populație calificată, cu experiență în industrie, construcții, servicii.
Existența unei bune comunicării între administrația publică locală și populație.
SR
Populație receptivă la inițiativele comunitare, dispusă să le sprijine activ.
Si
Sprijin politic local și deschidere pentru orice inițiativă de dezvoltare.
NS în cadrul unui în întocmirea derularea
Existența primăriei a personal cu experiență și proiectelor
de finanțare.
Ss Existența unui potențial turistic important, total nevalorificat.
9.2. Dezavantaje:
* Existența unor zone de intravilan cu alunecări de teren.
* Lipsaunorutilități (apă, canalizare, gaze naturale).
e Deficit de păduri.
e Resurse naturale limitate.
e Emigrarea forței de muncă tinere.
e Lipsa facilităților fiscale pentru investitori.
e inexistența cadastrului comunei.
e Politică deficitară privind colectarea și reciclarea deșeurilor.
e Număr mare de șomeri.
2014-2020 39
Pagina 41
STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENIȚA - JUD. IAȘI
Venituri mici ale populației.
Buget local insuficient față de necesități.
Lipsa unei structuri care să se ocupe efectiv de implantarea și actualizarea permanentă a
strategiei de dezvoltare a comunei.
9.3. Oportunități:
Existența unor programe de finanțare internă și externă, europene și extra-europene, pe diferite
domenii de dezvoltare, care pot fi accesate și de noi.
Posibilitatea participării la o parte din programele de cooperare transfrontalieră (TACIS).
Perspectiva fondurilor structurale de după 2007, mult mai consistente decât programele de
finanțare actuale.
9.4. Pericole:
Continuarea transferului de responsabilități către administrațiite publice locale fără asigurarea
resurselor financiare corespunzătoare.
Schimbarea politică la nivel local.
Recesiune economică mondială.
9.3. Concluzii la analiza SWOT:
Evoluția comunei este corelată cu evoluția întregului județ iar Strategia de dezvoltare urmărește
trecerea de la gospodăria de subzistență caracteristică momentului actual, ia gospodăria microproductivă, bazată pe activități specifice, corelată cu resursele locale și cu necesitățiie pieței (în special
din mediui urban, dar și din alte centre poiarizatoare).
Obiectivele strategice stabilite de Consiliul Local pe domenii prioritare de acțiune sunt:
Economie
i. Agricultură- silvicultură;
2. Mică industrie și agro-industrie;
3. Turism și agrement;
4 Servicii, comerț și alimentație publică
Dezvoltare urbanistică
1. Dezvoltare utilități publice;
2. Dezvoltare intravilane localități;
3. Căi de comunicație, relații în teritoriu, inclusiv cu comunele învecinate;
4. Dezvoltarea elementelor de mobilier urban și a spațiilor publice.
Administrație și dezvoltare instituțională
i. Politica de impozite și taxe
2. Transparența activităților administrației publice locale și relația cu cetățenii comunei;
3. Gospodărie comunală.
Resurse umane
1. Promovarea spiritului comunitar și a celui gospodăresc;
2. Informarea și formarea cetățenilor comunei;
3. Promovarea de programe de instituire profesională pentru cât mai mulți membri ai
comunității;
2014-2020 40
Pagina 42
STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENIȚA - JUD. IAȘI
4. Asistență socială.
Mediu
l. Rezolvarea probiemei deponeului;
2. Educarea populației pentru protejarea mediului.
Învățământ
LE Modemizarea rețelei de școli și a bazei lor materiale;
2. Îmbunătățirea calității învățământului în comună.
Cultură, artă, tineret, sport
1. Revitalizarea activităților cultural-artistice în comună;
2. Dezvoltarea bazei materiale și identificarea de surse de suport financiar pentru
diversificarea și dezvoltarea mișcării sportive în comună.
Sănătate
1. Îmbunătățirea condițiilor de acordare a asistenței medicale în satele comunei.
Siguranța cetățenilor și erdine publică
LE Asigurarea iluminatului public;
2. Cooperarea cu organele de poliție pentru prevenirea și combaterea infracționalități.
Din evaluarea stării economico — sociale a comunei Ceplenița și din analiza posibilităților
plauzibile de evoluție pozitivă în viitor a spațiului studiat, au rezultat o serie de priorități și oportunități
ce pot jalona perspectiva dezvoltării acestei comune.
Propunerile sunt prezentate pe domenii, în funcție de eficiența lor socială și economică și au valoare
orientativă.
Prioritățite în cadrul dezvoltării comunei decurg din necesitățile imediate semnalate. Realizarea acestor
deziderate se va putea face numai în funcție de fondurile de care va dispune comuna — fonduri europene,
proprii sau alocate de la bugetul statului. Ordinea acestor priorități se va stabili de către Consiliul Local.
2014-2020 al
Pagina 43
STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENIȚA - JUD. IAȘI
Reabilitarea mecanizării agriculturii;
AGRICULTURĂ Optimizarea reabilitării agriculturii;
Schimbarea modului de folosință a terenurilor neproductive în plantații
silvice;
e Întocmirea unui studiu și a unui proiect privind creșterea ponderii
arboricole (liziere, perdele de protecție, etc.) în scopul menținerii unui
microclimat corespunzător;
Lucrări de întreținere a plantațiilor;
Menținerea și continuarea lucrărilor. la sistemu! de combatere a eroziunii
solului;
Optimizarea și stabilirea structurii terenului agricol;
Optimizarea structurii din arabil conform propunerii județului și
specialiștilor;
e Creerea unui sistem complex, bazat pe concurență în preluarea
producției agricole;
e Crearea unor exploatații agricole cu suprafețe mai mari;
e Racordarea la propunerile de modificare a Legii Fondului Funciar;
e Reabilitarea sectorului zootehnic;
e Executarea unor lucrări de selecție a materialului biologic existent și al
celui viitor;
INDUSTRIE e Dezvoltarea unei capacități p: adaptate PI condițiilor locale;
e Utilizarea eficientă a atuurilor comunei în atragerea investitorilor
. Încurajarea activităților IMM;
e Promovarea ramurilor care au asigurată baza de materii prime în județ
apropiate, cu finalizare în dezvoltarea și diversificarea bunurilor de larg
consum;
4
2014-2020
Pagina 44
STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENIȚA - JUD; IAȘI
TURISM Crearea unor condiții dezvoltarea
pentru agroturismului;
Realizarea unei baze turistice
Înventarierea tuturor particularităților naturale și culturale, ce pot
constitui baza potențialului turistic și analiza tuturor informațiilor
obținute;
Asigurarea conditiilor de lucru în parteneriat și în echipe
pluridisciplinare, cu o mai bună colaborare cu populația locală, cu
organizațiile regionale și locale interesate de turism;
la baza turismului durabil;
Urmărirea și analiza pieței interne și internaționale și a cerințelor
turistice pentru diversificarea activităților turistice;
Expunerea completă a strategiei promoționale și de comunicare pentru
promovarea turismului;
Stabilirea programelor de monitorizare a informațiilor privind circulația
turistică, a planurilor de dezvoltare turistică
Promovarea unor acțiuni care să valorifice principalele manifestări
culturale tradiționale;
SERVICIU Stimularea sectorului serviciilor mai activă
prin implicarea a organelor
locale în drept, în acțiunea de sprijinire, informare și încurajarea
întreprinzătorilor ce desfășoară activități legate de prestarea de servicii
către populație sau agenți economici;
REȚEAUA DE Revitalizarea diversificarea
prin funcțiunilor economice, îmbunătățirea
LOCALITĂȚI dotării și
echipării;
Coordonarea dezvoltării teritoriale printr-un cadru legislativ coerent și
prin aplicarea legii privind autorizațiile de construire;
POPULAȚIA ȘI Acțiuni destinate stabilizării tineretului;
RESURSELE DE
MUNCĂ Acțiuni destinate asistării și ocrotirii persoanelor vârstnice;
Înscrierea comunei în programe de reducere a șomajului;
LOCUIREA Stimularea construirii de din materiale
locuințe durabile, cu finisaje
superioare;
DOTĂRI SOCIAL —
Reabilitarea fondului conștruit existent;
CULTURALE
Stimularea cadrelor care se vor stabili în mediul rural;
eliminarea abandonului școlar și a absenteismului elevilor;
Construirea de noi capacități pentru asigurarea asistenței medicale;
Construirea dotărilor absolut necesare;
Extinderea rețelei administrative pentru a fi cât mai aproape de
beneficiari,
modernizarea clădirii primăriei
ECHIPARE TEHNICĂ
CIRCULAȚIE Tratamente, amenajări, consolidări ia toate categoriile de drumuri și
poduri;
2014-2020 4