Document

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI CEPLENITA 2014-2020

Tip
Document
Emitent
Comuna Ceplenița, jud. Iași
Pagini
60
Pagina sursă
Cum citez acest document

Document, „STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI CEPLENITA 2014-2020”, Comuna Ceplenița, jud. Iași. Sursa: http://www.primariaceplenita.ro/wp-content/uploads/2019/03/STRATEGIA-DE-DEZVOLTARE-A-COMUNEI-CEPLENITA-2014-2020.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/ceplenita/71819-strategia-de-dezvoltare-a-comunei-ceplenita-2014-2020, 07.11.2026)

Fișier creat
22.03.2019
Arhivat
07.11.2026

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

COMUNA CEPLENIȚA JUDEȚUL IAȘI ROMÂNIA STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI CEPLENIȚA 2014 – 2020 Cuvânt înainte

Pagina 2

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENIȚA – JUD. IAȘI adresat de Primarul comunei Ceplenița Stimați locuitori ai comunei Ceplenița , Am deosebita plăcere să vă prezint strategia de dezvoltare pentru anii 2014-2020, realizată pentru comuna Ceplenița, și sper ca aceasta să ofere o imagine cât mai clară a obiectivelor pe care administrația locală și le-a fixat pentru următorii ani. Expunerea acestei activități tehnice și consultative în acest proiect nu a fost o sarcină ușoară. Rezultatele studiilor și ale procesului de elaborare a strategiei nea oferit nouă, administrației locale, o modalitate utilă pentru identificarea priorităților și pentru selectarea acțiunilor și a politicilor viitoare . Faptul că unele idei și propuneri nu au fost preluate în totalitate în acest document se datorează fie cosntrângerilor legale și financiare ale comunității, fie dificultăților de implementare a acestor idei și propuneri. Strategia aceasta își propune îmbunătățirea continuă a calității vieții și creșterea bunăstării atât pentru generațiile prezente, cât și pentru cele viitoare. În acest scop trebuie promovată o economie dinamică și competitivă, care să asigure locuri de muncă, un înalt nivel de educație, ocrotirea sănătății, coeziunea socială și protecția mediului, într-o lume sigură, ce respectă diversitatea culturală . În acest context, poate mai mult ca niciodată, se impune necesitatea existenței unei viziuni strategice pe termen lung, care să traseze direcțiile de dezvoltare a localității, cuprinse într-un document coerent, exprimând o abordare integrată a problemelor cu care se confruntă comunitatea și prezentând aspirațiile de dezvoltare ale acesteia, bazate pe potențialul local existent. Obiectivul general al strategiei comunei Ceplenița îl reprezintă dezvoltarea echilibrată și armonioasă a localității prin crearea și prin susținerea unui mediu economico- social competitiv, stabil, sănătos și diversificat, care să asigure creșterea economică continuă și calitatea vieții cetățenilor comunei. Existența unei strategii de dezvoltare locală, ca instrument de management utilizat pentru a aborda problemele cu care se confruntă o comunitate și pentru a valorifica oportunitățile de orice fel, reprezintă, astfel, o condiție esențială pentru asigurarea unei dezvoltări locale armonioase. Prezenta strategie de dezvoltare locală a fost elaborată pornind de la problemele specifice ale localității abordate într-un cadru integrat, corelate cu obiectivele și cu planurile strategice elaborate la nivel regional, național și european, subliniind interdependența dintre local și global sub deviza : "Gândește global și acționează local ! " . Primar, Dumitru LAIU CUPRINS 1. PREZENTAREA PLANULUI 2 2014-2020

Pagina 3

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENIȚA – JUD. IAȘI 1.1. Principiile de bază care au stat la baza elaborării Strategiei 1.2. Analiza și monitorizarea agenților de dezvoltare locală 2. ROMÂNIA ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ 2.1. Așezarea 2.2. Aspecte generale ale spațiului rural românesc 3. DEZVOLTAREA REGIONALĂ 3.1. Probleme regionale de dezvoltare 3.2. Obiectivul Strategic 3.3. Strategia de Dezvoltare a Agenției de Dezvoltare Regională Nord-Est 4. PREZERNTAREA COMUNEI CEPLENIȚA 4.1. Elemente ale cadrului natural 4.2. Relații în teritoriu 4.3. Activități economice 4.4. Activități agricole 5. PRODUCȚIA VEGETALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA 5.1. Producția pomi-viticolă a Comunei Ceplenița 5.2. Producția animalieră a Comunei Ceplenița 5.3. Silvicultura și gospodărirea apelor 5.4. Activități neagricole 6. POPULAȚIA – ELEMENTE DEMOGRAFICE ȘI SOCIALE 7. CIRCULAȚIE 8. REȚEAUA EDILITAR GOSPODĂREASCĂ 8.1. Necesități și opțiuni ale populației 8.2. Disfuncționalități 9. ANALIZA SWOT A COMUNEI CEPLENIȚA 9.1. Avantaje 9.2. Dezavantaje 9.3. Oportunități 9.4. Pericole 9.5. Concluzii la Analiza SWOT 9.6. Evoluția posibilă, priorități 9.7. Optimizarea relațiilor în teritoriu 9.8. Dezvoltarea activităților 9.9. Obiective de utilitate publică 10. DEZVOLTAREA STRATEGICĂ A COMUNEI CEPLENIȚA 10.1. Misiune, viziune, obiective strategice 10.2. Factori de interes local responsabili în atingerea obiectivelor generale și specific 10.3. Direcțiile Strategice 11. IMPLEMENTAREA SI MONITORIZAREA STRATEGIEI 1. Prezentarea planului 1.1. Principiile de bază care au stat la baza elaborării acestei strategii au fost următoarele: 3 2014-2020

Pagina 4

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENIȚA – JUD. IAȘI  principiul cunoașterii trăsăturilor locale. Strategia a fost elaborată de persoane implicate activ în dezvoltarea comunității și care cunosc foarte bine realitățile din această comună.  principiul realității. Acest plan strategic prezintă potențialul, stadiul de dezvoltare și baza de la care se pleacă în cadrul proceselor dezvoltării durabile.  principiul continuității și sustenabilități. Strategia va fi îmbunătățită continuu și după adoptarea acesteia de către consiliul local.  principiul armonizării cu obiectivele de dezvoltare existente la nivelul Uniunii Europene. Interesul pentru acest tip de activitate a fost dat de faptul că aplicarea strategiei de dezvoltare regională și rurală va conduce la reducerea disparităților din cadrul spațiului rural. Utilitatea elaborării planurilor de dezvoltarea strategică este susținută de argumente, care în esență vizează:  utilizarea resurselor umane și logistice existente - elaborarea unui plan strategic de dezvoltare locală contribuie, pe termen mediu și lung, la gestionarea mai eficientă a resurselor locale (resurse umane, financiare, logistice etc.), permițând mobilizarea la cote superioare a acestor resurse în vederea atingerii obiectivelor propuse în cadrul planurilor de dezvoltare;  existența unui plan de dezvoltare creează/facilitează obținerea resurselor financiare care să susțină procesele de dezvoltare la nivel local. Planul strategic clarifică pentru toți factorii implicați în programele de ajustare sau dezvoltare socială care sunt obiectivele urmărite de autoritățile locale pe termen mediu și lung, rolul strategiei de dezvoltare fiind acela de a modifica optica elaborării unor strategii conjuncturale prin care se urmărește elaborarea ,,strategiilor de supraviețuire imediată” (satisfacerea unor nevoi imediate). Această perspectivă imediată trebuie înlocuită cu perspectiva dezvoltării strategice. Scopul acestei lucrări este aceea de a face o diagnoză a spațiului rural la nivelul comunei, în vederea identificării principalelor probleme cu care se confruntă acestă comunitate, precum și definirea unei strategii de dezvoltare rurală. Diagnoza acestui spațiu a fost realizată pe mai multe nivele, printre care:  nivel statistic;  evaluarea activității administrației publice locale; În cele ce urmează considerăm ca fiind importantă prezentarea atât a PLANULUI NAȚIONAL STRATEGIC 2014-2020, Strategia de Dezvoltare a regiunii NE 2014-2020 precum și a Județului Iași, pentru a observa în ce măsură prezentul Plan de Dezvoltare Strategică se integrează în principiile stabilite în cadrul acestor strategii naționale, regionale, locale care au fost elaborate în concordanță cu reglementările Uniunii Europene. 1.2. Analiza și monitorizarea agenților de dezvoltare locală Implicarea comunității în programele de dezvoltarea locală presupune asumarea direcțiilor de acțiune în ceea ce privește planificarea strategică de către unitățile de dezvoltare: sat sau comună. Procesul de participare a comunității implică valențe multiple: educaționale: existența unor modele și practici care să fie însușite de către membrii activi ai comunității; 4 2014-2020

Pagina 5

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENIȚA – JUD. IAȘI politice: acest aspect presupune posibilitatea comunității de a impune anumite decizii, precum și dreptul de a controla persoanele care le reprezintă interesele; economice: vizează în principal susținerea comunității privind participarea cu bani , bunuri sau muncă voluntară; organizaționale: în această situație este necesară existența unor cadre instituționale care să orienteze sau să mobilizeze resursele în ceea ce privește procesele de dezvoltare comunitară, în cadrul acestui capitol trebuie subliniată importanța agenților de dezvoltare locală. Responsabilități ale administrației publice locale:  identificarea de resurse și parteneri pentru dezvoltarea locală  responsabilitatea definirii strategiilor de dezvoltare locală  responsabilitatea inițierii unor programe de dezvoltare locală și corelarea lor cu programe și strategii de dezvoltare în plan național, regional sau european. 2. România în Uniunea Europeană 2.1. Așezarea România este situata în partea de sud-est a Europei la intersecția cu principalele axe de comunicații europene Nord-Sud si Est –Vest. Suprafața României este de 238.391 km2 reprezintă 5,49 % din suprafața UE 25, iar ca populație 21,733 mil loc reprezintă 4,77 % din 454,9 mil. loc. total populație Uniunea Europeană. Conform metodologiei O.E.C.D. de clasificare a regiunilor rurale, la nivelul NUTS III în România spațiul rural, însumează 99% din teritoriu și 90,6% din populație, față de Uniunea Europeană, unde acesta deține 84,4% din suprafața totală și 39,5% din populația totală. 2.2. Aspecte generale ale spațiului rural românesc Condiții naturale Teritoriul României prezintă toate cele trei mari categorii de relief: 31% munți, 36% dealuri și podișuri, 33% câmpii și lunci intr-o dispunere concentrică și sub aspect de amfiteatru a treptelor majore de relief. În urma prelucrării informațiilor la nivelul spațiului rural suprafețele rezultate pentru principalele forme de relief (câmpie, deal, munte) și de asemenea procentele principalelor forme de relief față de suma suprafeței totale agricole și forestiere se prezintă astfel: Clima României este temperat continentală de tranziție, cu influențe oceanice dinspre vest, mediteraneene dinspre sud-vest și continental-excesive dinspre nord-est. Precipitațiile medii anuale sunt variabile în funcție de altitudine: 500 mm la câmpie, 700 mm la deal si 1200 mm la munte. 3. Dezvoltarea regională 3.1. Probleme regionale de dezvoltare Parte a provinciei istorice Moldova, regiunea nord-estica a Romaniei este o zona in care istoria, cultura si traditia completeaza mediul natural, deosebit de atragator. Regiunea Nord-Est este cea mai mare regiune de dezvoltare a Romaniei sub aspectul numarului de locuitori si al suprafetei detinute. Din perspectiva geografica, linia peisajului variaza de la lanturile muntoase impadurite din Vest, spre podisurile line din centru si apoi catre campii in Est, cu lacuri, vii si zone agricole extinse. Beneficiind de o bogata traditie istorica, culturala si spirituala, regiunea imbina in mod armonios 5 2014-2020

Pagina 6

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENIȚA – JUD. IAȘI traditionalul cu modernul si trecutul cu prezentul, potentialul acesteia putand fi folosit pentru dezvoltarea infrastructurii, a zonelor rurale, a turismului si a resurselor umane. Regiunea de Dezvoltare Nord- Est este un generator de dezvoltare economico-sociala, elaboreaza si promoveaza strategii, atrage resurse, identifica si implementeaza programe de finantare si ofera servicii pentru stimularea cresterii economice durabile, a parteneriatelor si spiritului antreprenorial. Cu toate că Regiunea Nord-Est este cea mai mare regiune de dezvoltare a României sub aspectul numărului de locuitori și al suprafeței deținute, ea se situează pe ultimul loc în raport cu nivelul de dezvoltare. Astfel, deși in perioada 2005-2008 produsul intern brut regional pe cap de locuitor a crescut în termeni reali, rata de creștere înregistrată a fost inferioară celei medii naționale, ceea ce a condus la o accentuare a disparităților de dezvoltare față de celelalte regiuni. Principalii factori care determina nivelul scazut de dezvoltare a Regiunii Nord-Est sunt: A. Alternative economice reduse pentru populatia din mediul rural. In mediul rural locuieste 57% din populatia regiunii, reprezentand peste 2 milioane de persoane. Dintre acestia peste jumatate de milion il reprezinta persoanele ocupate in agricultura. In cele mai multe cazuri acestea practica o agricultura de subzistenta, lucrand pentru propria gospodarie, nedezvoltand o activitate aducatoare de venituri(ferme de subzistenta) – practic este o forma de autoconsum, necuantificata in produsul intern brut regional. Mai mult, o treime dintre acestia au varste de peste 55 de ani si nivele reduse de calificare. In aceste conditii, in numeroase localitati rurale au aparut pungi de saracie formate din persoane care sunt lucratori individuali in agricultura(forma deghizata de somaj), cu un nivel redus sau fara venituri, cu un nivel scazut de calificare – persoane care au o accesibilitate redusa la servicii publice de educatie si sanatate. Practic trei sferturi din populatia saraca a regiunii locuieste in mediul rural, iar un sfert dintre acestia il reprezinta tineri intre 16 si 24 de ani. B. Competitivitatea scazuta a mediului economic. In regiune intreprinderile active existente au o productivitate a muncii redusa, inferioara mediei nationale cu 30%. Cele mai scazute productivitati se inregistreaza in comert, industria prelucratoare si in mod surprinzator in comunicatii si informatii. Nivelul scazut al productivitatii se datoreaza pe de o parte contributiei modeste aduse de sectorul de cercetare, dezvoltarea tehnologica si inovare, iar pe de alta parte de transferul redus si punerea in practica a rezultatelor de catre sectorul productiv. La nivel regional ponderea cheltuielilor realizate de sectorul cercetarii si dezvoltarii reprezinta doar 0,3% din produsul intern brut regional, in scadere continua. Mai mult, din cuantumul total al cheltuielilor de cercetaredezvoltare doar o treime sunt realizate de catre intreprinderi. Dezvoltarea limitata a tehnologiei informatiei si comunicatiilor, cat si gradul redus de penetrare a serviciilor de internet (in special in mediul rural) constituie obstacole in tranzitia catre economia cunoasterii. Astfel, numarul intreprinderilor cu servicii si/sau produse in domeniul TIC reprezinta doar 8% din totalul national, cu o contributie modesta la cifra de afaceri nationala pe acest segment. Totodata, numai 36% dintre gospodarii au acces la internet, jumatate dintre gospodarii nu au echipamente informatice, iar jumatate din populatie nu a accesat niciodata internetul. Productivitatea economica redusa determina si un nivel redus al exporturilor, doar 4,3% din volumul total al exporturilor romanesti este asigurat de regiune – cea mai mare parte a firmelor se adreseaza prin produsele si serviciile realizate catre piata interna. In conditiile in care criza economica va continua si cererea agregata si investitiile publice vor stagna, cresterea reala a produsului intern brut regional nu va putea fi sustinuta in absenta unor interventii dedicate cresterii competitivitatii. C. Nivelul scazut de atractivitate, in special a zonelor rurale si oraselor mici si mijlocii. Zonele rurale, in special cele din partea estica a regiunii, sunt caracterizate printr-un nivel redus de dezvoltare al infrastructurii de baza – gradul redus de modernizare a drumurilor comunale care determina o accesibilitate redusa catre centrele urbane (implicit la servicii de educatie si sanatate), infrastructura de utilitati insuficient dezvoltata din punct de vedere cantitativ si calitativ in raport cu populatia existenta, 6 2014-2020

Pagina 7

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENIȚA – JUD. IAȘI accesul redus la internet si la serviciile aferente societatii informationale. Adaugand la toate aceste elemente si lipsa locurilor de munca, obtinem un tablou al cauzelor care determina migrarea tinerilor din mediul rural fie catre alte State Membre(in cautarea unui loc de munca), fie catre zonele urbane dezvoltate. Totodata, zona rurala se confrunta cu probleme de mediu - suprafete intinse sunt afectate de fenomenele de panta (eroziune, alunecari de teren, inundatii), insumand o treime din suprafata totala afectata a Romaniei. Cele mai multe din orasele mici si mijlocii ale regiunii se confrunta cu un nivel scazut de atractivitate datorat unei complex de factori economici, sociali, de mediu. In cele mai multe cazuri infrastructura tehnica-edilitara existenta este invechita, iar satele arondate nu sunt conectate la retele de utilitati. Accesibilitatea si mobilitatea in interiorul localitatilor este limitata de gradul avansat de uzura a strazilor orasenesti, de lipsa/insuficienta locurilor de parcare, de foarte slaba prezenta a unor forme alternative de transport (biciclete, transport ecologic, etc). Nivelul redus al investitiilor private realizate, precum si efectele crizei economice si financiare au condus la o restrangere a locurilor de munca existente. Lipsa locurilor de munca atractive, a oportunitatilor de petrecere a timpului liber determina numerosi absolventi de invatamant superior sa isi stabileasca domiciliul in alte zone, urbane, mai dezvoltate. Mai mult, fenomenul migratoriu are loc si in randul tinerilor absolventi de liceu care detin o calificare – multi fiind plecati in cautarea unui loc de munca in alte State Membre. In aceste conditii, asistam la un nivel ridicat al somajului in randul tinerilor – practic, la fiecare trei tineri cu varsta cuprinsa intre 15 si 24 de ani, unul dintre ei este somer. Totodata, desi numeroase zone dispun de oportunitati (energii regenerabile, potential agricol si zootehnic ridicat), datorita gradului redus de atractivitate nu reusesc sa atraga investitiile necesare care sa valorifice aceste oportunitati si implicit sa contribuie la relansarea economica. 3.2. Obiectivul strategic  Accelerarea creșterii economice a regiunilor României, cu prioritate a Regiunilor și localităților mai slab dezvoltate, astfel încât, la sfârșitul perioadei de programare, disparitățile între Regiuni, în termeni de dotări infrastructurale și mediu de afaceri, să se diminueze;  Îmbunătățirea gradului general de atractivitate și accesibilitate a regiunilor;  Creșterea competitivității regiunilor ca locații pentru afaceri;  Valorificarea potențialului turistic, istoric și cultural al regiunilor și creșterea contribuției acestor domenii la dezvoltarea regiunilor;  Creșterea rolului economic și social al centrelor urbane; 3.3. Strategia de dezvoltare a Agenției de Dezvoltare Regională Nord-Est Obiectivul major al activității Agenției de Dezvoltare Nord - Est – după cum reiese din această strategie – este reprezentat de creșterea calității vieții și dezvoltarea economico - socială durabilă a regiunii.  Regiunea Nord-Est se încadrează în categoria regiunilor cu venituri modeste privind execuția bugetară, ceea ce demonstrează posibilități limitate de generare a veniturilor la nivelul administrației publice locale și regionale, demonstrând o capacitate financiară fragilă. De asemenea, s-a constatat că există o dependență a bugetelor locale față de bugetele centrale, datorită competențelor limitate privind gestiunea financiară județeană și locală. Marea majoritate a județelor se bazează pe subvenții de la bugetul de stat, ȘI rectificări bugetare, foarte puține dintre județe putându-se bucura de o oarecare autonomie financiară;  Analiza capacității administrative și a infrastructurii locale prin prisma resurselor umane a demonstrat faptul că Regiunea se caracterizează printr-un sistem de management al performanțelor personalului responsabil pentru implementarea proiectelor cu finanțare din FS deficitar, dublat de o lipsă a remunerării personalului, ceea ce a condus la o împovărare a angajaților cu mai multe sarcini. De asemenea, tot în categoria capacitate administrativă/ resurse umane, se constată că Regiunea este deficitară la capitolul angajați în domenii cheie, precum: ingineri constructori, informaticieni sau arhitecți. Din analiza organigramelor consiliilor județene 7 2014-2020

Pagina 8

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENIȚA – JUD. IAȘI se constată un număr mare al posturilor vacante, gradul de ocupare reflectând fie o dimensionare nerealistă a posturilor, fie că aceste posturi au fost blocate din anul 2010 și nu au mai putut fi ocupate;  La nivelul regiunii este sesizată o lipsă a viziunii asupra dezvoltării regionale, o capacitate redusă de accesare a fondurilor, la acest capitol există disparități interjudețene, unele dintre județe duc lipsă și de personal specializat în implementarea proiectelor;  Se constată o colaborare insuficient dezvoltată între administrația publică și societatea civilă, datorită existenței unor parteneriate care nu sunt suficient de mature, dezvoltate și care nu susțin și dezvoltă interesele comunității. În acest sens, buna guvernare reprezintă o oportunitate pentru realizarea parteneriatelor între APL și societatea civilă determinând creșterea responsabilităților partenerilor;  În ceea ce privește serviciile de e-guvernare, la nivelul Regiunii Nord-Est nu există elemente specifice, întrucât astfel de servicii nu sunt foarte răspândite sau implementate. Astfel, un număr redus al instituțiilor sunt înscrise pe site-ul e-guvernare.ro, dintre care cele mai puține sunt reprezentate de prefecturi și unități publice;  La nivelul regiunii, nicio regie autonomă nu este înscrisă în e-guv. De asemenea, regiunea este deficitară și la capitolul serviciilor on-line disponibile pentru plata taxelor. Există câteva primării din regiune care au implementat serviciul pentru plata on-line prin card a taxelor și impozitelor datorate la bugetul local. 4. PREZENTAREA COMUNEI CEPLENIȚA Comuna Ceplenița este situată în partea de nord-vest a județului Iași, având centru de comună situat la aproximativ 70 Km distanță de municipiul Iași și la 5 km sud de Hârlău. În componența comunei Ceplenița intră satele: Ceplenița, Buhalnița, Poiana Mărului, Zlodica. Ceplenița este centrul comunei, situat la 1 km de drumul național 28B. Vechimea așezării datează din anul 1554 când a fost atestată documentar pentru prima dată. Comuna dispune de un iaz cu o suprafață de 62 ha folosit agropiscicol precum și de numeroase obiective turistice (conacul unde a locuit Grigore Ureche, beciul lui Ștefan cel Mare din satul Zlodica, așezarea traco-getică de pe dealul Cătălina și un muzeu etnologic și arheologic în satul Buhalnița). Pe alocuri se exploatează în cariere gresii și argile. Se păstrează ansamblul din 1825-1837, biserica Sf. Voevozi din anul 1802 și un pod de piatră din secolul XV. Buhalnița, situat la 3 km spre vest față de centrul comunei, într-o regiune deluroasă ; este atestat documentar din anul 1612. Biserica Nașterea Maicii Domnului este din anul 1836. În sat există și hanul Cantacuzino-Pașcanu de la începutul secolului XIX. Poiana Mărului, situat la 5 km spre vest față de centrul comunei, într-o zonă deluroasă pe valea pârâului Buhalnița fiind atestat documentar în anul 1864. Zlodica, așezat la 3 km sud-vest de centrul comunei, pe drumul național 28B, atestat în anul 1605. În sat se mai păstrează beciul lui Zlodică din secolul XV, un pod de piatră din același secol precum și biserica din lemn Sf. Gheorghe din secolul XVII. Zona în care sunt amplasate localitățile componente ale comunei este bogată în vestigii istorice care atestă vechimea, stabilitatea și continuitatea poporului române aceste meleaguri. Astfel, în partea de sud-vest se află stațiunea neolitică Cucuteni iar mai jos, spre vest, cetatea dacică Cătălina a căror valoare și importanță fiind cunoscute ne determină să nu zăbovim aici. În partea de sud se află Cotnari, iar la nord orașul Hârlău, ambele cunoscute mai ales din perioada medievală când domnitori ai Moldovei, în frunte cu Ștefan cel Mare, s-au deplasat adesea în această zonă, au emis numeroase acte de cancelarie, mai ales confirmarea sau transmiterea unor proprietăți către boierii vremii sau mănăstiriledin nordul și 8 2014-2020

Pagina 9

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENIȚA – JUD. IAȘI estul Moldovei. Pe teritoriul comunei Ceplenița sunt înregistrate 8 monumente cu caracter istoric și anume :  Beciul lui Zlodica, construit în secolul XV din piatră, funcționând și în prezent, aflat în curtea cetățianului Cojocaru Gheorghe (24.B.605).  Biserica de lemn cu hramul « Sf. Gheorghe » construită în secolul al -XVII- lea, care se află în satul Zlodica și în care se țin și în prezent slujbe religioase (24.B.605).  Podul de piatră de la intersecția drumului Cotnari cu Ceplenița, construit în sec. al -XV- lea, pe timpul domniei lui Ștefan cel Mare, pe teritoriul satului Zlodica (24.B.607).  Biserica « Nașterea Maicii Domnului » din satul Buhalnița construită în sec. XVII (24.B.441).  Hanul Cantacuzino – Pașcanu din sec. XIX amplasat în satul Buhalnița (24.B.442) (urmele acestui monument nu au putut fi depistate în teren).  Cetățuia din satul Buhalnița așezare din epoca neolitică din sec. III după I.H. și refăcută în perioada prefeudală și feudală (sec. XV – XVII). În apropiere s-a surpat recent un mal punând în valoare un cuptor de ars ceramică de aceiași valoare cu cea de la Cucuteni. În prezent aici se află un șanț în formă de semicerc cu diametrul de 150 m, adânc de 3 m și larg de cca. 8 m, având în mijloc o groapă adâncă (24.A.009).  Pod de piatră în satul Ceplenița construit ca și precedentul în sec. XV, pe timpul domniei lui Ștefan cel Mare și Sfânt (24.B.446).  Ansamblul curții Cantacuzino – Pașcanu. În centrul acesteia se află conacul Cantacuzino – Pașcanu construit inițial de Nistor Ureche, tatăl cronicarului Grigore Ureche, care a trecut succesiv în proprietatea la mai multi boieri, fiecare aducându-i îmbunătățiri, extinderi, modernizări așa cum rezultă din documentele vremii. În anul 1617 prin hrisovul domnesc al lui Radu Mihnea Vodă vornicului Nistor Ureche i se reconfirmă posesia moșiei Ceplenița, « toate satele din țara Moldovei și anume : 52 sate întregi, 45 părți de sate, 17 moșii, 6 eleștee, un loc de vânat, o prisacă, 45 fălci de vie în cele 19 județe ale Moldovei de pe atunci și satul Ceplenița, satul Buhalnița, ce este mai sus de hotarul ceplenițenilor, cu vad și moară în râul Bahlui ce este în ținutul Hârlăului ». Vornicul Nistor Ureche trece moșia în proprietatea nepotului Vasile Ureche, fiul cronicarului Grigore Ureche care, la rândul său, vinde această proprietate lui Pascu-Lupașcu-Buhușo, căsătorit cu Safta, fica vistiernicului Iordache Cantacuzino. Urmează ca proprietar, Constantin Cantacuzino-Pașcanu (unionistul de la 1848, exilat de Mihai Sturza la conacul de la Ceplenița). După 1857 moșia și conacul Ceplenița trec în proprietatea ginerilor lui Mihail Cantacuzino, Panaite Balș și I. Văcărescu. Ultimii proprietari ai moșiei și conacului au fost Hristache și C. Zarifopol cu Eliza Zarifopol, unchii cunoscutului critic literal din perioada interbelică, Paul Zarifopol . Pe aceste meleaguri au trecut în afara marilor domnitori ai Moldovei, Mihai Eminescu în calitate de revizor școlar care a vizitat Buhalnița în 1893, Nicolae Iorga, Mihail Sadoveanu, Grigore Topârceanu, Octav Desilla și mulți alții. Aici, la Buhalnița, s-a născut renumitul profesor Gheorghe Ungureanu. Documentele vremii menționează în această zonă două vestite hanuri și 14 mori de apă a căror activitate a încetat la începutul secolului al –XX- lea când a fost construită prima moară cu aburi. Se fac referiri, de asemenea, la existența a numeroase heleștee și prisăci, vestite prin producția de pește, miere și ceară. 9 2014-2020

Pagina 10

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENIȚA – JUD. IAȘI După cel de-al II- lea război mondial castelul trece în proprietatea satului. Aici funcționează o școală gimnazială, iar în anii ’80 aici se află sediul instituțiilor de cultură : Cămin, Bibliotecă etc. În anul 1986 Castelul este afectat de un incendiu devastator iar ce a mai rămas este distrus de săteni după 1989. În fața curții se află biserica « Sf. Gheoghe » reconstruită după un puternic cutremur în anul 1802. Aici se află o valoroasă catapeteasmă din 1847, un zid înconjurător, iar la intrare o clopotniță de la începutul sec. XIX (24.B.445). Prin eforturile unui învățator s-a realizat în locuința acestuia un valoros și interesant muzeu sătesc. 4.1. Elemente ale cadrului natural  Așezare geografică Din punct de vedere geografic localitățile comunei Ceplenița sunt situate în aria de contact al podișului Sucevei (sectorul mai înalt cunoscut sub numele de Masivul Dealul Mare – Hârlău) cu Câmpia Moldovei, subunități ale Podișului Moldovei – zone cu condiții și resurse naturale variate ce pot genera activități economice complementare.  Caracteristicile reliefului Satele Buhalnița și Poiana Mărului situate în partea de vest a comunei Ceplenița înregistrează un relief frământat. Pantele înregistrează frecvente cazuri de alunecări de maluri de-a lungul pârâului Buhalnița. Partea de est a comunei fiind situată în lunca Bahluiului și a afluenților săi, este supusă în cazul unor precipitații abundente, inundațiilor locale și drept urmare excesului de umiditate. Altitudinile se încadrează între 125 și 160 m. În est platourile au o fertilitate ridicată. Pe versanți se întâlnesc eroziuni de suprafață care degradează terenurile prin aducerea la zi a argilelor și a marnelor, uneori solifere sau chiar a rocilor dure în vest. Pe dealurile înalte din vest predomină solurile cenușii de pădure, în partea de est se întâlnesc soluri de tip cernoziom și cernoziom levigat. Pe luncile interioare se găsesc soluri aluvio-coluviale. În partea de nord și vest solurile sunt slab acide, iar în partea centrală și de est se întâlnesc soluri neutre sau cu o reacție alcanică.  Caracteristicile geotehnice Din punct de vedere geomorfologic teritoriul administrativ al comunei Ceplenița se încadrează în:  regiunea - Câmpia Moldovei;  subregiunea - Câmpia Jijiei Inferioare;  unitatea - Colinele Gloduri;  subunitatea - Depresiunea Miletin. Geologic zonele sunt caracterizate de prezența formațiunilor de vârstă sarmațiană și cuaternară. Sarmațianul - fundamentul zonei este reprezentat de argila mărnoasă bazală, vânătă cenușie, prezentă la adâncimi de peste 12-14 m pe versanti și la baza acestora, și la adâncimi de peste 16-18 în zona superioară a versanților și pe platouri. Cuaternarul este reprezentat prin: - pe platouri și la partea superioară a versanților: - soluri vegetale și umpluturi de pământ în grosimi de 0,80-1,00m -variabile; - argilă prăfoasă loessoidală, sensibilă la umezire, în grosimi de 5-6 m; - orizonturi granulare în grosimi de 3-5 m; 1 2014-2020 0

Pagina 11

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENIȚA – JUD. IAȘI - argila stratificată galbenă cafenie, plastic vârtoasa cu intercalații și pungi de nisip și orizonturi calcaroase și grezoase, strat prezent până la orizontul marnos degradat "in situ" în grosimi de 1-2 m; - pe versanți: - apar în suprafață aproximativ de la prima treime a versantului - argile prăfoase remaniate - pachet în grosimi de 3-5 m, sub care este prezent orizontul granular, argile stratificate cu incluziuni nisipoase, prezent până la stratul bazal; - la baza versanților: - în suprafață - soluri și umpluturi de pământ în grosimi de 0,80-1,50 urmate de argile prăfoase remaniate în grosimi de 1-3 m; - argile galben cafenii, plastic vârtoase în grosimi de 8-9 m; - orizontul marnos degradat "in situ" în grosimi de cca. 2m.  Rețeaua hidrografică Apa de suprafață. Trei din cele patru localități ale comunei Ceplenița sunt străbătute de cursuri de apa pe lungimi mai mari sau mai mici temporare sau permanente ca: - localitățile Buhalnița și Poiana Mărului sunt străbătute de pârâul Buhalnița; - localitatea Ceplenița este străbătută de râului Bahlui. Cursurile de apă sunt caracterizate de debite variabile funcție de precipitații. Astfel în perioadele ploioase ale anului sau după topirea bruscă a zăpezilor de pe versanți, pe văile pâraielor se produc viituri care dau naștere la eroziuni de maluri sau chiar prăbușiri de taluze și inundații. Datorită acestui fapt se impun lucrări de consolidare și ameliorare a malurilor, cât și regularizarea albiilor în zonele afectate și in general în localități. Apa de adâncime. Pe toată suprafața comunei Ceplenița există apă subterană cantonată în pachetul granular permeabil. Deoarece pânza de apă are un nivel relativ constant, rezultă ca adâncimea la care se găsește este funcție de cota terenului natural. Astfel în luncile văilor apa subterană se găsește la adâncimi de 2,50-3,00 m: - pe versanți la 6-12 m, iar la partea superioară a versanților și pe platouri la 16-18 m; Apa subterană nu prezintă agresivitate sulfatică sau magneziană.  Regimul climato-meteorologic Având în vedere stratificația existentă pe amplasamente ca teren bun de fundare se poate considera complexul loessoid, sensibil la umezire existent pe platouri (cu respectarea prevederilor din normativul P 7/2000) orizonturile argilo-prăfoase deluviale de pe versanți, în genere spre baza acestora sau argilele existente în unele zone pe văi (cu respectarea prevederilor normativului N.P.012/2004). Regimul climato-meteorologic este caracterizat prin temperaturi medii anuale de 9-10 ºC și cantități medii de precipitații de 500-600 mm, regim ce corespunde unei clime continentale de dealuri și păduri cu altitudine de 200-400 m. Temperatura minimă a aerului coboară până la cca. -20ºC în lunile de iarnă și în lunile de vară atinge valori maxime de cca. +30ºC. Pe arealul zonei predomină scurgerea precipitațiilor de primavară și de iarnă, alimentarea nivală fiind de sub 40%. Stratul scurgerii medii multianuale este de 150-200 mm.  Riscuri naturale Teritoriul studiat este străbătut în localitatea Ceplenița de râul Bahlui, iar în localitățile Buhalnița și Poiana Mărului de pârâul Buhalnița. În literatura de specialitate sunt considerate riscuri naturale următoarele: 1 2014-2020 1

Pagina 12

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENIȚA – JUD. IAȘI - inundațiile provocate de rețeaua apelor interioare, datorită ploilor, topirii zăpezilor, ruperii sau distrugerii accidentale a unor lucrări hidrotehnice (caracter antropic), blocarea scurgerii apelor datorită ghețurilor, împotmolire; - cutremurele de origine tectonică; - alunecările de teren si eroziuni, prăbușirile, avalanșele de pământ sau roci. Comuna Ceplenița face parte din zonele afectate de alunecări cu suprafețe cuprinse între 500 și 1000 ha. Mare parte din alunecări fiind localizate pe versantul drept al Bahluiului, pe flancurile văilor torențiale afluente ( Buhalnița) și pe versantul de racord dintre șesul Bahluiului și terasa imediat superioară. De altfel, alunecările se mențin de-a lungul întregului versant ce leagă șesul Bahlui de terasa înaltă datorită pantelor mari, de peste 30%. Un alt fenomen de degradare este procesul de eroziune pe suprafețe mai restrânse, cele de salinizare și alcalinizare, comuna Ceplenița făcând parte din terenuri cu eroziune foarte puternică și excesivă cu suprafețe mai mari de 100 ha. Măsurile imediate propuse sunt următoarele:  Delimitarea terenurilor alunecate, inclusiv a zonelor de influență și instituirea perimetrelor cu interdicții de construire.  Inventarierea construcțiilor cuprinse în zonele de interdicție, cu stabilirea regimului juridic și economic al terenurilor afectate. Pentru stabilizarea și utilizarea rațională a terenurilor cu alunecări declanșate, în diferitele lor stadii de evoluție, se vor lua măsuri corespunzătoare cu cauzele principale și secundare care au contribuit la dezvoltarea lor. În prima etapă se va urmări fixarea cornișei și uscarea corpului de alunecare. În etapa a II-a se trece la o utilizare complexă a întregului microlandșaft al alunecării, cu destinații multiple:  pentru agricultură, pășune și făneață, livadă și podgorie, pădure etc., în funcție și de zonalitatea fizico-geografică. Alte măsuri secundare de utilizare rațională a terenurilor supuse alunecărilor sunt:  evitarea supraîncărcării cu construcții grele a căror fundație este instalată superficial; săparea debleurilor și a altor lucrări de artă pentru șosele și căi ferate; înlăturarea pe cât posibil sau reducerea circulatiei de tonaj greu etc.; se taie arborii prea grei care nu au o rădăcină pivotantă care să străbată întregul deluviu de alunecare;  evitarea înghețului, dezghețului și crăparea solului prin acoperirea cu ierburi și plantații adecvate regiunii. 4.2. Relații în teritoriu Comuna Ceplenița este situată în partea de nord a județului Iași la o distanță de 6 km față de orașul Hîrlau (centrul polarizator). Aceasta se învecinează :  la nord cu teritorul administrativ al comunei Scobinți  la est cu teritoriul administrativ al comunei Coarnele Caprei  la sud si la vest cu teritoriul administrativ al comunei Cotnari. Cele 4 vetre de sate sunt dezvoltate în general de-a lungul principalelor căi de comunicație rutieră. În anul 2003 mărimea medie a unei comune era de 5048 de locuitori, populația comunei Ceplenița situându-se sub această medie de - 4692, rezultând o densitate medie de 97,15 / 100 ha, de asemenea inferioară fața de densitatea medie pe județul Iași (114loc/100ha). Dintre cele 4 localități la nivelul anului 2002 doar 3 localități (Ceplenița -1471 locuitori, Buhalnița – 1714, Poiana Mărului – 1037 locuitori) au populația peste media unei localități din județul 1 2014-2020 2

Pagina 13

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENIȚA – JUD. IAȘI Iași(1012 locuitori/sat) în timp ce doar o singură localitate înregistrează o populație sub 500 locuitori (Zlodica -350 locuitori). Centrul politico-administrativ al comunei este localitatea Ceplenița. Ca număr de locuitori se situează pe locul al –2– lea fiind întrecută de localitatea Buhalnița. Ca și celelalte localități a comunei Ceplenița face parte din grupa localităților rurale situate în zona de deplasare (izocrona) de 30 min. față de orașul Hârlau având cu acesta relații de subordonare și de cooperare pe linie economică. Legătura cu acesta este asigurată de traseul rutier Dn 28B care asigură și legătura cu orașul Târgul Frumos situat la o distanță de 25 km spre sud cât și cu magistrala care asigura legătura cu cel mai important centru din județ – Municipiul Iași. În prezent funcțiile de bază a localității sunt : funcția agricolă și funcția de cazare a propriei populații. Față de satele componente ale comunei localitatea Ceplenița are rol de coordonare administrativă și socio-culturală. Legăturile cu teritoriile administrative învecinate sunt asigurate de :  Dj 281D leagă comuna Ceplenița de comuna Coarnele Caprei  Dj 281 leagă comuna Ceplenița de localitatea Bădeni  Dc 145 și Dc 155 leagă comuna Ceplenița de comuna Scobinți.  Relațiile economice Relațiile economice ale comunei Ceplenița cu zona înconjurătoare, și în special cu orașul Hârlau, constituie suportul material al dezvoltării mediului rural. Majoritatea materiilor prime, atât cât și pentru construcții, sunt procurate din orașul Hârlau. Astfel, prin asigurarea cu produse agroalimentare piața urbană se obțin o parte a veniturilor necesare dezvoltării comunei și traiului zilnic al populației În conturarea zonei de influență, relațiile economice au devenit fundamentale, realizând legătura materială dintre spațiul rural și cel urban. Ele se caracterizează printr-o complexitate tot mai accentuată și printr-o stabilitate ce depășește cu mult relațiile demografice, social culturale, politico-administrative. Această stabilitate rezultă din relațiile de complementaritate care există între potențialul economic al orașului și cel al zonei înconjurătoare. Principalele tipuri de relații economice care se realizează între oraș și teritoriu sunt cele existente între industria orașului și resursele naturale ale ariei adiacente, între consumul agroalimentar urban și agricultura spațiului rural.  Relațiile dintre resursele spațiului rural și industria urbană Așa cum s-a mai arătat între resursele naturale ale zonei înconjurătoare și industria urbană există o strânsă interdependență, primele constituind baza de pornire în procesul de dezvoltare industrială a orașului. Integrarea orizontală este specifică acelor ramuri industriale care au baza de materii prime în zona apropiată și care se pot aproviziona ritmic, existând și posibilitatea extinderii bazei de producție direct la furnizor. Industria municipiului Iași colectează resurse din zona înconjurătoare, pe baza cărora funcționează următoarele ramuri economice cum ar fi: industria medicamentelor, industria materialelor de construcții, industria alimentară și a băuturilor, industria pielăriei și încălțămintei, industria prelucrării lemnului, industria textilă și a confecțiilor din textile (în special cea bazată pe lână) sau industria ceramică. 1 2014-2020 3

Pagina 14

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENIȚA – JUD. IAȘI  Relații demografice Dinamica relațiilor demografice dintre oraș și zona rurală adiacentă evidențiază în final un avantaj categoric pentru primul. Astfel, raportul dintre populația născută în oraș și cea provenită din alte localități remarcă aportul sporului migratoriu în creșterea populației urbane. Eliberarea unui mare volum de forță de muncă din ramurile agricole, a determinat intense mișcări de populație din zonele rurale spre oraș, pe de o parte, cât și pe baza excedentului, migrări spre zonele deficitare ale țării, pe de altă parte. În prezent asistăm la schimbarea sensului de flux migrator prin revenirile în zonele de origine. Mirajul civilizației urbane, existența de locuri de muncă și de posibilități de calificare, cât și facilitățile oferite de dotările și echipările orășenești, au determinat ca o mare parte din tineretul din mediul rural, după obținerea calificării, să se stabilească în oraș. Al doilea flux important al mișcării migratorii, dar diferit ca sens, îl reprezintă cel ce constituie populația imigrată (venită) în zona studiată, ca urmare a restructurărilor din majoritatea sectoarelor economiei naționale. Resursele naturale, atâtea câte sunt, potențialul economic, industrial, agricol și turistic, precum și mărimea pieței de desfacere, cu implicații în creșterea standardului de viață, sunt tot atâția factori de stabilizare a populației în zonă. Fenomenul cu cele mai multe implicații asupra relațiilor demografice, economice și culturale dintre oraș și zona rurală este deplasarea zilnică pentru muncă.  Relațiile politico – administrative Atribuțiile de ordin politico - administrativ ale orașului în teritoriu le diversifică relațiile, de astă dată numai coordonatoare bazate pe autonomie locală, cu localitățile rurale. Clasat de rang III, orașul Hârlău se impune prin următoarele disponibilități:  localizare geografică favorabilă - prin situare geo-strategică de interes zonal, constituind un centru de polarizare, cu localizare în lungul axei reprezentată de DN 28B.  orașul Hârlău concentrează un număr mare de locuitori ( cca. 12.000 locuitori). Populația acestuia beneficiază de o formare profesională de înaltă specializare - forță de muncă cu o calificare superioară, caracterizată prin flexibilitate/dinamism, identitate proprie: identificarea caracterului specific al orașului simultan cu conștiința apartenenței sale la grupa orașelor de acest rang.  accesibilitate: accesibilitate directă la rețeaua majoră de cai de comunicație – rutiere și feroviare.  funcțiuni economice: bază economică dotată din punct de vedere tehnologic și flexibilă (sector secundar, servicii productive, socio-culturale).  nivel de dotare/echipare: prin asigurarea unui potențial de găzduire/primire a unor funcții și echipamente a căror importanță, calitate și capacitate corespund standardelor/cerințelor europene.  principalele categorii și tipuri de dotări, echipamente:  instituții de decizie politică, juridică și economică de importanță locală sau regională ;  alte dotări/echipamente: educație, sănătate, cultură, comerț, servicii comerciale prestate populației și agenților economici, mass - media, sport, agrement, protecție mediu, culte, ordine publică, apărarea țării și siguranță națională. 1 2014-2020 4

Pagina 15

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENIȚA – JUD. IAȘI  Relații comerciale O puternică legătură între oraș și zona adiacentă, favorizată de posibilitățile de transport, de veniturile populației și de puterea economico-administrativă o constituie legătura comercială. Ea rezultă din incapacitatea dotărilor sătești de a asigura cererea în produse alimentare, de uz casnic și general a locuitorilor. Raporturile comerciale dintre sat și oraș cunosc două nuanțe: una legată de raporturile dintre magazinele sătești și secția comercială de distribuire a mărfurilor (inclusiv depozitele) din centrul urban și alta reieșită din deplasarea localnicului la oraș și aprovizionarea directă din magazinele acestuia.  Relațiile social – culturale Având în vedere că localițile componente ale comunei Ceplenița se află în zona de influență a orașului Hârlău, aici vin copii la școlile gimnaziale și liceale, iar o parte din populație fiind încadrate în muncă. Municipiul Iași aflat la cca. 70 km de comuna Ceplenița poate oferi următoarele servicii în activitatea de învățământ :  învățământul superior, care deservește nu numai zonele de influență rurală ci oferă și servicii de nivel internațional, național și local pe tipuri:  universitar - știință,  universitar - medicină,  universitar - tehnic,  universitar - agronomic,  academic - artistic,  teologie (romano - catolic). Toate instituțiile de învățământ superior, au și colegii cu învățământ la zi cu durata de 3 ani. Spațiile de învățământ au și dotările conexe (cazare, cantine, terenuri de sport, etc.).  învățământul mediu, dezvoltat pe diferite profile (artă, sport, pedagogic etc) este punct de atracție pentru populația cu vârstă școlară din comunele periurbane Iași-ului. Atracția învățământului mediu se extinde pe întreaga zonă a Moldovei.  învățământul tehnic de maiștrii și postliceal de specialitate, reprezintă un punct de atracție a elevilor din zonele rurale deoarece dispune de dotarea și echiparea necesară. Ocrotirea sănătății. Având în vedere că zona rurală în care ne poziționăm are o dotare sanitară medie (care nu prezintă puncte sanitare dotate cu diverse aparaturi moderne - spitale, în general) populația comunei apelează frecvent la serviciile oferite de către unitățile sanitare care sunt concentrate în orașul Hârlău, dar mai ales în municipiul Iași. Solicitarea, în funcție de specialiști, se extinde de la nivelul municipiului, județului până la nivelul întregii Moldove. Cultură, artă, sport. Teritoriul comunei Ceplenița nu dispune de dotări culturale care să poată satisface pe deplin gustul populației aflate în zonă. De aceea populația comunei apelează la serviciile oferite de dotările culturale ce sunt concentrate în orașul Hârlău, municipiul Iași. Sub aspectul indicatorilor statistici, județul Iași deține locul 2 în ierarhia județelor țării, ceea ce scoate în evidență, în special, rolul municipiului Iași de principal centru cultural, rol pe care-l deține de astfel de foarte multă vreme. Administrație ecleziastică. Mitropolia Moldovei reprezintă principala forță de atracției a populației creștine din mediul rural (în cazul nostru populația comunei Ceplenița). Acest punct principal de atracție este completat cu celelalte culte bisericești aflate în municipiul Iași. 1 2014-2020 5

Pagina 16

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENIȚA – JUD. IAȘI Activități financiar - bancare și asigurări, fiind concentrate în marea lor majoritate în orașul Hârlău, devin activități de interes zonal, ceea ce nu înseamnă în realitate un avantaj, dar sporește forța de atracție spre aceste unități, implicit spre oraș. Zonă de influență este reprezentată de teritoriul și localitățile care înconjoară un centru urban și care sunt influențate direct de evoluția orașului și de relațiile de intercondiționare și de cooperare care se dezvoltă pe linia activităților economice, a aprovizionării cu produse agroalimentare, a accesului la dotările sociale și comerciale, a echipării cu elemente de infrastructură și cu amenajări pentru odihnă, recreere și turism. Dimensiunile zonei de influență sunt în relație directă cu mărimea și cu funcțiunile centrului urban polarizator. Localitățile urbane generează zone de influență la diferite niveluri, înregistrând modificări de la o etapă la alta, în sensul extinderii sau restrângerii teritoriului aferent, modificări datorate fie creșterii importanței localității respective ca urmare a amplificării funcțiunilor sale, fie dezvoltării, în teritoriul apropiat, a unei alte localități în măsură a genera o zonă proprie, degrevând astfel principalul centru de atracție de o serie de funcțiuni pe care inițial le exercita. Orașul dispune de relații de diferite genuri, direcții și intensități cu spațiul său adiacent (complementar), relații ce îi asigură existența și prosperitatea, a căror totalitate determină zona de influență a centrului urban respectiv. Structura internă a zonei de influență relevă legături foarte strânse între toate așezările rurale și urbane care se ierarhizează în sisteme proprii, la nivelul superior aflându-se orașul coordonator. Din acest considerent rezultă că zona de influență se constituie într-un element fundamental în individualizarea principalelor sisteme de localități, fiind foarte utilă în depistarea celor mai semnificative relații teritoriale. Întâlnită în literatura de specialitate sub diferite denumiri - banlieu, suburbs sau urban fringe, vorvort, bazin urban, mediu urban înconjurător - zona de influență a orașelor a căpătat o extindere deosebită și o prioritate în abordarea oricărui studiu de urbanism sau amenajare teritorială. Se vehiculează, și termeni ca: regiune urbană (Dickinson), regiune funcțională (Hans Carol), regiune de organizare (Robert Platt), regiune polarizată (J. Boudeville), termeni care, de obicei depășesc sfera noțiunii de zonă de influență. În țara noastră, în afara termenului de zonă de influență, cu sensuri apropiate, se utilizează o serie de termeni ca zonă periurbană, sferă de influență, zonă preorășenească, zonă polarizată etc., noțiuni care desemnează teritoriile ce sunt influențate sau influențează în mod direct orașul. Mărimea zonei de influență depinde de gradul de dezvoltare a țării respective, de talia orașului, de densitatea centrelor urbane în teritoriu, de poziția geografică față de unele elemente naturale majore (munți, fluvii) și față de granițele politice dintre state. Relațiile dintre oraș și teritoriul adiacent se caracterizează și se materializează în relații de natură economică, demografică, socială, culturală, politico-administrativă etc. Din aceste considerente se deduce că zona de influență nu poate fi un tot global, că există influențe care dispar de la o anumită distanță, evidențiindu-se altele (administrative, culturale etc.). Scăderea treptată a atracției și a influenței, în același timp, a condus la individualizarea în cadrul zonelor de influență, după categoriile de relații dominante, a două sau trei subzone (inele). 4.3. Activități economice Economia comunei Ceplenița are un caracter agricol. Până în anul 1989 volumul activității economice se realiza în proporție de 33,8 % în agricultură, 3,2 % în industrie iar restul de 63 % în sfera 1 2014-2020 6

Pagina 17

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENIȚA – JUD. IAȘI circulației și a serviciilor. Volumul activității economice după anul 1990 a scăzut, crescând ponderea producției agricole. 4.4. Activități agricole Trei din cele patru localități ale comunei Ceplenița (Buhalnița, Poiana Mărului, Zlodica) sunt situate în partea stângă a Dn 28B cu un potențial economic superior deoarece fac parte din marele bazin pomicol care se întinde de la Cotnari până la Slobozia . În localitatea Ceplenița din cauza calității terenului fiind situată în lunca râului Bahlui se cultivă grâu și porumb. Din punct de vedere a zonării producției agricole comuna se încadrează în zona a IV – a, zona Hârlău, favorabilă producției de struguri, carne, cereale și fructe. Fond funciar. După întindere comuna se află în grupa comunelor mici ale județului Iași, suprafața agricolă reprezentând 80,3 % din suprafața totală a comunei. Situația fondului funciar – Comuna Ceplenița FONDUL 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 FUNCIAR Suprafața totală – 4520 4520 4520 4520 4520 4520 4520 4520 4462 4462 4462 ha Suprafața agricolă 3620 3635 3597 3597 3722 3472 3472 3472 3472 3470 3470 după modul de folosință – total Suprafața arabilă 2164 2164 2026 2026 2191 2191 2191 2191 2191 2191 2191 total – ha Suprafața cu livezi 110 117 117 117 110 110 110 110 110 110 110 și pepiniere pomicole – total – ha Suprafața cu vii și 160 169 112 112 165 115 115 115 115 115 115 pepiniere viticole – total – ha Suprafața pășunilor 996 996 1153 1153 879 879 879 879 879 879 879 – total – ha Suprafața fînețelor 190 189 189 189 377 177 177 177 177 175 175 – total – ha Suprafața cultivată 250 - - - - - - - 990 992 992 cu grâu și secară – ha Suprafața cu - - - - - - - - 990 992 992 terenuri neagricole – ha Suprafața cu păduri - - - - - - - - 287 287 287 și alte terenuri vegetație forestieră 1 2014-2020 7

Pagina 18

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENIȚA – JUD. IAȘI – ha Suprafața cu ape și - - - - - - - - 134 134 134 bălți – ha Suprafața ocupată - - - - - - - - 197 199 199 cu construcții – ha Suprafața – căi de - - - - - - - - 85 85 85 comunicații și căi ferate – ha Suprafața cu - - - - - - - - 287 287 287 terenuri degradate și neproductive – ha Suprafața totală - - - - - - - - 3781 3781 3676 proprietate privată – ha Suprafața agricolă - - - - - - - - 3233 3231 3231 – proprietate privată – ha Suprafața arabilă – - - - - - - - - 1953 1953 1953 proprietate privată – ha Suprafața cu livezi - - - - - - - - 110 110 110 și pepiniere pomicole – proprietate privată – ha Suprafața cu vii și - - - - - - - - 115 115 115 pepiniere viticole – proprietate privată – ha Suprafața pășunilor - - - - - - - - 878 878 878 – proprietate privată – ha Suprafața fânețelor - - - - - - - - 177 175 175 – proprietate privată – ha Suprafața cu - - - - - - - - 548 550 445 terenuri neagricole – proprietate privată – ha Suprafața cu păduri - - - - - - - - 102 102 2 și alte terenuri cu vegetație forestieră – proprietate privată - ha Suprafață cu ape și - - - - - - - - 69 69 69 bălți – proprietate privată – ha Suprafața ocupată - - - - - - - - 87 89 87 cu construcții – proprietate privată – ha Suprafață căi de - - - - - - - - 3 3 - comunicații și că ferate – proprietate 1 2014-2020 8

Pagina 19

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENIȚA – JUD. IAȘI privată – ha Suprafață cu - - - - - - - - 287 287 287 terenuri degradate și neproductive proprietate privată - ha Comuna se caracterizează prin existența unor rezerve de pășuni (30 % din suprafața agricolă). Din evidențele cadastrale rezultă că 17,8 % din suprafața agricolă este amplasată în intravilanul localităților, existând o premisă importantă pentru practicarea pe aceste suprafețe a unei agriculturi intensive Mecanizarea agriculturii. Comuna are servicii de mecanizare asigurate de persoane fizice. În comună există 25 care apartin unor persoane fizice. Tractoarele fac parte în totalitate din categoria celor cu putere medie de tipul 65 CP. Gradul de dotare mecanică a comunei este scăzut. Practicarea unei agriculturi competitive presupune majorarea parcului de tractoare și înlocuirea structurii actuale de mașini și agregate mecanice. Servicii de asistență tehnică, sanitar – veterinare. În comună îndrumarea tehnică este asigurată de Centrul Agricol unde lucrează un agronom și un zootehnist. Serviciile sanitar – veterinare sunt asigurate prin Dispensarul Sanitar – Veterinar Comunal , unde lucrează un medic veterinar. Starea patrimoniului cooperatist. Prin desființarea cooperativei agricole patrimoniul acesteia a fost împărțit persoanelor fizice și juridice în diferite moduri: transfer, locație, închiriere, etc. Considerăm că procesul de transfer cât si de vânzare a bunurilor cooperativelor și asociațiilor desființate, către alți proprietari, s-a efectuat cu unele abateri de la normele legale. În acest sens, este necesară revizuirea legalității lor și clarificarea situației lor juridice. Producția vegetală. Este imposibilă practicarea unei rotații a culturilor corespunzătoare datorită structurii dezechilibrate a acestora. Ponderea cea mai mare revine porumbului în anul 2003 – (59,98%). Producțiile medii și totale sunt modeste, fiind sub potențialul productiv al zonei. 5. PRODUCȚIA VEGETALĂ A COMUNEI CEPLENIȚA A. Structura culturilor de câmp nr. SUPRAFAȚA (HA) STRUCTURA (%) crt CULTURA Realizări Realizări 2000 2001 2002 2003 2004 2000 2001 2002 2003 2004 1 Grâu – secară 315 91 250 - - 14,5 4,19 11,55 - - 2 Porumb 1280 1269 1235 1298 - 58,7 58,43 57,07 59,98 - 3 Floarea soarelui 35 250 26 120 - 1,61 11,51 1,20 5,55 - 4 Sfeclă de zahăr 15 30 30 30 - 0,69 1,38 1,39 1,39 - 5 Cartof 125 120 120 120 - 5,74 5,52 5,55 5,55 - 6 Legume - total 201 222 225 210 - 9,22 10,22 10,40 9,70 - 7 Alte culturi 208 190 278 386 - 9,55 8,75 12,85 17,84 - 8 Arabil - total 2179 2172 2164 2164 - 100,0 100,0 100,0 100,0 - 1 2014-2020 9

Pagina 20

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENIȚA – JUD. IAȘI B. Producții totale nr. ANUL crt PRODUSUL Realizări 2000 2001 2002 2003 2004 1 Grâu – secară 787 292 903 - - 2 Porumb 2816 3810 4432 3158 - 3 Floarea soarelui 28 425 42 170 - 4 Sfeclă de zahăr 145 360 600 600 - 5 Cartof 800 1100 1500 840 - 6 Legume - total 905 1330 2344 2157 - C. Producții medii kg/ha nr. ANUL crt PRODUSUL Realizări 2000 2001 2002 2003 2004 1 Grâu – secară 2498 3208 3612 - - 2 Porumb 2200 3002 3588 2432 - 3 Floarea soarelui 800 1700 1615 1417 - 4 Sfeclă de zahăr 9666 12000 20000 20000 - 5 Cartof 6400 9166 12500 7000 - 6 Legume - total 4502 5990 10418 10271 - A. Structura culturilor de câmp Cultura pajiștilor. Ponderea pajiștilor este ridicată în cadrul patrimoniului funciar al zonei însă potențialul productiv al solului este slab. Dacă s-ar aplica programe speciale de regenerare a pășunilor și fânețelor, cu investiții și tehnologii corespunzătoare, va putea reînscrie acest patrimoniu funciar în circuitul economic în mod eficient. 5.1. PRODUCȚIA POMI – VITICOLĂ – COMUNA CEPLENIȚA Pomicultură + Viticultură nr. UNITATEA ANUL crt SPECIFICARE DE REALIZĂRI MĂSURĂ 2000 2001 2002 2003 2004 Livezi total 1 Suprafață ha 110 110 110 117 - 2 Producția totală tone 1191 1501 427 1555 - 3 Producția medie kg/ha 10827 13645 3881 13290 - Vii total 4 Suprafață ha 243 162 160 169 - 2 2014-2020 0

Pagina 21

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENIȚA – JUD. IAȘI 5 Producția totală tone 1921 472 706 860 - 6 Producția medie kg/ha 7905 2913 4412 5089 - Sectorul pomi – viticol. Producțiile medii și totale sunt fluctuante fiind puternic influențate de condițiile meteorologice.La unel specii numărul de pomi a scăzut foarte mult (nuci, caiși și zarzări), dar exista un număr de specii la care numărul de pomi a crescut. Speciile predominante sunt pruni (40%), cireși și vișini (38,6%) și meri (16,4%). Producția animalieră. După anul 1990, efectivele de animale s-au menținut, excepție făcând ovinele al căror număr s-a redus. Producțiile medii și totale sunt relativ mulțumitoare, fiind evidentă lipsa unei furajări corespunzătoare. 5.2.PRODUCȚIA ANIMALIERĂ ÎN COMUNA CEPLENIȚA A. Efectivele de animale. nr. ANUL Crt SPECIA REALIZĂRI 2000 2001 2002 2003 2004 1 Bovine total 1214 1554 923 1035 - 2 Porcine total 515 562 969 906 - 3 Ovine total 4058 4808 3990 3245 - 4 Păsări total 11362 51462 22082 34100 - B. Producții totale nr. UNITATEA ANUL Crt PRODUSUL DE REALIZĂRI MĂSURĂ 2000 2001 2002 2003 2004 1 Carne total – sacrificată t. gr.v. 277 245 224 312 - 2 Lapte de vacă Hl fizic 17967 22555 18696 18582 - 3 Lână Kg fizic 9350 9240 6580 7000 - 4 Ouă Mii buc. 1697 2707 3127 3519 - C. Producții medii nr. UNITATEA ANUL Crt PRODUSUL DE REALIZĂRI MĂSURĂ 2000 2001 2002 2003 2004 1 Lapte de vacă 1/cap 1479 1451 2025 1795 - 2 2014-2020 1

Pagina 22

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENIȚA – JUD. IAȘI D. Indicatori sintetici nr. UNITATEA ANUL Crt INDICATORUL DE REALIZĂRI MĂSURĂ 2000 2001 2002 2003 2004 1 Efective totale U.V.M. 1214 1554 923 1035 - 2 Densitatea animalelor UVM/100ha 33 44 27 30 - APF 3 Încărcătura pe pășune UVM/100haP 100 139 92 103 - Preluarea și prelucrarea producției agricole. În comună nu există nici un centru de reluare sau prelucrare a producției agricole. 5.3. Silvicultura și gospodărirea apelor Silvicultura. Comuna are un perimetru silvic de 288 ha, reprezentând 32,3% din terenurile neagricole. Datorită ponderii ridicate a terenurilor neproductive din cadrul perimetrelor neagricole (306 ha, adică 34,4%) și a unor fenomene degenerative complexe a terenului agricol (eroziune, alunecări, ravene) ce afectează 58% din agricol, este posibil ca pe viitor să se extindă perimetrele silvice antierozionale și recuperarea terenurilor neproductive prin împăduriri pe circa 300 ha. Exploatarea apelor. Conform evidenței cadastrale, în comună există 128 ha luciu de apă, aferentă cursurilor de râu, cu o pondere ridicată a apelor cuprinse în următoarele acumulări: -iazul Porcului, în suprafață de 6 ha, proprietate a Consiliului Comunal local - transformat în pășune; -iazul Ureche-Ceplenița, în suprafață de 34 ha, proprietate a S.C. Pescaris; -pepinieră Ureche, în suprafață de 31 ha, proprietate a S.C. Pescaris. Exploatara acestora constituie o activitate economică rentabilă. 5.4.Activități neagricole Datorită apropierii de orașul Hârlău și a profilului pronunțat al zonei, comuna Ceplenița este foarte puțin dezvoltată pe linia activității economice neagricole. În localități există 16 magazine mixte, 5 unități de alimentație publică (bar, bufet, sală de nunți), și un chioșc. Iar în ultimii ani au apărut o serie de SRL-uri care au o activitate foarte redusă.  Activități de tip industrial și construcții Fiind o localitate preurbană a orașului Hârlău, nu a existat tendința dezvoltării de sine stătătoare a unei economii diversificate. Există activități de morărit (3 mori – două la Buhalnița și una la Poiana Mărului), o presă de ulei aflată în satul Ceplenița. Activitatea de construcții este slab reprezentată, pe teritoriul comunei existând doar un depozit de materiale de construcții amplasat în satul Buhalnița. LOCUINȚE 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 Locuințe terminate 2 2 6 6 7 6 5 6 5 4 3 – total nr. 2 2014-2020 2

Pagina 23

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENIȚA – JUD. IAȘI Locuințe terminate 2 2 6 6 7 6 4 6 5 4 3 din fonduri private – nr. Locuințe terminate 2 2 6 6 7 6 4 6 5 4 3 din fondurile populației – nr. Autorizații de 1 2 2 1 - 3 2 10 3 11 7 construire eliberate pt clădiri rezidențiale (exclusiv pt colectivități) – nr. Autorizații de 1 1 1 3 1 2 - - - - - construire eliberate pt. alte clădiri (hotel, clădiri similare, clădiri pt comerț) – nr. Autorizații de 83 103 192 104 - 360 147 1094 348 1090 1325 construire eliberate pt clădiri rezidențiale (exclusiv pt colectivități) - mp Autorizații de 129 33 55 670 78 233 - - - 90 - construire eliberate pt alte clădiri (hotel, clădiri similare, clădiri pt comerț), mp  Administrația publică este asigurată prin: Primăria și Consiliul Local al comunei Ceplenița și Poliția comunală, instituții cu sediul în satul Ceplenița - reședința de comună.  Învățământul a. Învățământul preșcolar - se desfășoară în cele două grădinițe; b. Învățământul general primar și gimnazial - se desfășoară prin intermediul a șapte școli Evoluția populației școlare INVĂȚĂMÂNT 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 Unități de 8 8 3 3 3 3 3 3 3 1 1 învățământ – total Școli din 4 4 3 3 3 3 3 3 3 1 1 învățământul primar și gimnazial Copiii înscriși în 145 168 182 192 222 226 185 172 169 145 141 grădinițe Elevi înscriși – total 573 605 574 553 538 547 546 498 505 482 480 Elevi înscriși în 516 544 554 553 538 547 546 498 505 482 480 învățământul primar și gimnazial Elevi înscriși în 250 289 297 293 292 264 254 231 241 233 243 învățământul primar 2 2014-2020 3

Pagina 24

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENIȚA – JUD. IAȘI Elevi înscriși în 266 255 257 260 246 283 292 267 264 249 237 învățământul gimnazial Elevi înscriși în 57 61 20 - - - - - - - - învățământul de artă și meserii Personal didactic - 52 56 56 50 49 56 51 54 54 46 46 total Personal didactic în 6 7 8 8 9 9 9 8 8 8 7 învățământul preșcolar Personal didactic în 46 47 47 42 40 47 42 46 46 38 39 învățământul primar și gimnazial Persoanl didactic în 16 19 17 17 16 18 15 15 15 14 17 învățământul primar Personal didactic în 30 28 30 25 24 29 27 31 31 24 22 învățământul gimnazial Persoanl didactic în - 2 1 - - - - - - - - învățământul de arte și meserii Săli de clasă și 23 22 22 22 22 24 25 24 24 25 27 cabinete școlare Laboratoare școlare 1 1 1 1 1 1 1 1 1 3 2 Ateliere școlare 1 1 1 1 1 1 - - - - - Terenuri de sport – - - - - - - 1 1 1 1 - total PC - total - - - - - 15 56 76 76 67 88  Cultura și arta  în localitatea Ceplenița există un monument « Glorie eternă » - eroilor căzuți pe frontul celor două războaie mondiale : 1915 – 1917 și 1941 – 1944.  în comuna Ceplenița se gasesc trei biblioteci;  activitatea de cult se desfășoară prin trei biserici (în satul Ceplenița - Biserica "Sf. Voievozi"; în satul Buhalnița - Biserica 'Nașterea Maicii Domnului"; în satul Zlodica - Biserica de lemn "Sf. Gheorghe"). CULTURĂ ȘI 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 ARTĂ Biblioteci – total nr. 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 Biblioteci publice – 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 nr. Volume existente în - - - - - - - - - 16717 16871 biblioteci – nr. Cititori activi la - - - - - - - - - 964 716 biblioteci – nr. Volume eliberate – - - - - - - - - - 7106 6671 nr. Personalul angajat 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2014-2020 4

Pagina 25

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENIȚA – JUD. IAȘI în biblioteci – nr.  Asistență medicală Activitatea de asistență medicală se compune din: SĂNĂTATE 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 Medici – propr. 1 1 1 1 1 4 4 - - - - Publică – persoane Din total, medici de - 1 1 1 1 3 3 - - - - familie propr. publică persoane Medici proprietate - - - - - - - - 1 3 3 privată - persoane Din total, medici de - - - - - - - - 1 3 3 familie – proprietate privată, persoane Stomatologi – - - - - 1 1 1 - - - - proprietate Publică, persoane Stomatologi – - - - - - - - 1 2 2 2 proprietate privată, persoane Farmaciști – - - - - - 2 3 3 3 3 3 proprietate privată, persoane Personal mediu 2 3 3 3 3 3 3 1 - - - sanitar – proprietate publică, persoane Personal sanitar 1 1 1 1 1 2 1 2 2 3 3 mediu, proprietate privată, persoane Cabinete medicale - 3 4 4 4 4 4 - - - - individuale (de familie), proprietate publică – număr Cabinete medicale - - - - - 1 1 1 - - - de specialitate, proprietate privată – număr Cabinete - - - - - - - 1 1 1 1 stomatologice – proprietate privată, număr Puncte farmaceutice - - - - - 2 - - 1 1 1 – proprietate privată, număr Cabinete medicale - - - - - - - 5 5 5 5 de familie – proprietate privată - 2 2014-2020 5

Pagina 26

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENIȚA – JUD. IAȘI număr  Comerț și alimentație publică În comuna Ceplenița există :  25 magazine mixte, unități în care se practică preponderent comerțul cu produse alimentare;  8 centre de butelii;  3 mori porumb  1 bar  1 presa ulei  o farmacie;  Alte activități Pe lângă activitățile mai sus menționate în comuna Ceplenița se mai desfășoară activitatea de poștă se desfășoară în cele două agenții poștale din satele Ceplenița și Buhalnița; Disfuncționalități Din analiza activităților desfășurate pe teritoriul comunei Ceplenița rezultă următoarele concluzii:  activitatea de bază este agricultura, practicată însă într-un sistem care nu îi asigură o productivitate ridicată, recoltele fiind mult sub potențialul productiv al pământului;  pământul se cultivă în general individual, pe suprafețe de pământ mici, fărâmițate de către proprietarii individuali;  din cauza fărâmițării pământului în suprafețe mici, individuale și a puterii economice scăzute a producătorilor, este insuficient folosită tehnica modernă în agricultură bazată pe mijloacele mecanizate;  din studiile făcute, mijloacele mecanizate existente sunt uzate din punct de vedere fizic și moral și insuficiente ca număr;  activitățile industriale și de mică industrie sunt foarte slab dezvoltate, potențialul de muncă și de resurse a satului fiind foarte puțin folosite în acest domeniu;  slaba activitate în domeniul de colectare și depozitare a produselor agricole și de valorificare a lor în comerț în industria alimentară sau ușoară;  slaba dezvoltare a activității de servicii către populație;  o activitate relativ mulțumitoare este în domeniul învățământului și al sănătății;  slabă dezvoltare a sectorului comercial, populația rezolvând problemele de aprovizionare în mod curent în orașul Hârlău. 6. Populația. Elemente demografice și sociale Între anii 1930-1977 populația comunei a crescut continuu. Dezvoltarea economică a zonei, cât și alte prefaceri sociale au dus după 1977 la o ușoară scădere a numărului de locuitori. Naționalitatea întregii populații este română, fiind compusă numai din credincioși creștini ortodoxi. 2 2014-2020 6

Pagina 27

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENIȚA – JUD. IAȘI La recensământul din 2002 locuitorii comunei erau organizați în 1374 gospodării, iar la recensământul din 2012 erau 1385 gospodării. Habitatul este format din case țărănești. Spațiul locativ era format la nivelul anului 2002 din 1378 de locuințe, cu 3495 camere de locuit iar în anul 2012 cu 1430 de locuinte si 3675 camere de locuit. Cu toate inițiativele luate de cetățeni pentru a dezvolta activitățile neagricole, comuna și-a păstrat și în prezent un profil agricol, fapt reflectat și în structura socio-profesională a populației. Din numărul locuitorilor activi peste 70,7% lucrează în agricultură. Populația inactivă este formată în proporție de 35,38% din pensionari. Satele din zonă nu sunt atrase într-un flux modest al navetismului județean. După numărul populației, comuna Ceplenița este o așezare rurală de mărime medie cu rezerve de resurse umane ce pot fi ocupate în activitățile economice și sociale locale, sau pot fi folosite, prin deplasarea lor spre alte localități, îndeosebi spre orașul Hârlau. POPULATIE 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 200 2010 201 2012 9 1 Populatie stabila - 4717 4692 4651 4604 4577 4530 4549 452 4491 442 - TOTAL 4 9 Populatie stabila 2288 2273 2264 2243 2232 2213 2233 221 2189 214 - FEMEI 4 6 Populatie 4750 4745 4684 4641 4602 4562 4569 454 4502 445 - LEGALA 2 0 Nascuti VII 71 55 53 62 51 58 47 59 41 32 49 Decedati – TOTAL 61 69 63 64 56 61 59 59 64 50 57 Decedati sub un an 2 - 4 - 1 - 2 2 1 - 1 Casatoriti 26 27 27 25 27 25 24 25 15 17 14 Divorturi 5 4 6 5 7 3 6 3 13 11 8 Stabiliri cu 46 41 42 25 49 74 60 51 84 - - domiciuliul Plecari cu 52 72 81 54 93 85 67 86 110 - - domiciliul Stabiliri de - - 4 11 5 2 10 12 10 11 7 resedinta in localitate Plecari cu resedinta 39 46 46 39 25 31 27 30 25 31 31 din localitate TERITORIU, LOCUINȚE, UTILITĂȚI PUBLICE 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 Loc. existente - 1380 1382 1388 1394 1401 1407 1412 1418 1423 1427 1430 TOTAL numar Locuințe în 12 12 12 12 12 12 13 13 13 13 13 propr. Maj. de stat – nr. Locuințe în 1368 1370 1376 1382 1389 1395 1399 1405 1410 1414 1417 propr. Maj. privată – nr. 2 2014-2020 7

Pagina 28

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENIȚA – JUD. IAȘI Suprafața 4875 4880 49164 4943 4984 50246 5044 5083 5125 5142 5167 locuibilă – 0 8 9 5 4 3 2 5 1 TOTAL MP Suprafata 327 327 327 327 327 327 364 364 364 364 364 locuibilă – propr.maj. de stat Suprafața 4842 4848 48837 4911 4951 49919 5008 5046 5088 5106 5130 locuibilă – 3 1 2 8 0 9 8 1 7 propr. Maj. Privată. – TOTAL MP Lungimea 7.7 7.7 8.0 8.0 8.0 8.0 8.0 8.0 8.0 8.0 8.0 totală a rețelei simple de distribuție a apei potabile - km Capacitatea 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 instalațiilor de producere a apei potabile – mc/zi Cantitatea de 1 21 22 20 17 17 19 18 16 15 13 apă potabilă distribuită consumatorilor – total mii mc Cantitatea de 1 21 20 19 16 14 15 15 14 13 11 apă potabilă distribuită consumatorilor – uz casnic – mii mc FORȚA DE MUNCĂ 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 Salariați – total 140 135 131 131 130 126 179 182 185 204 177 număr mediu Număr mediu 12 10 10 10 10 2 3 3 3 4 2 salariați în agricultură, silvicultură și pescuit Număr mediu 6 6 6 6 2 2 2 2 5 5 2 salariați în industrie Număr mediu 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 - salariați în industria prelucrătoare Nr mediu salariați în 4 4 4 4 - - - - 3 3 2 distribuția apei, 2 2014-2020 8

Pagina 29

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENIȚA – JUD. IAȘI salubritate, gest. deșeurilor, activ.de contaminare Nr mediu salariați - - - - - - 29 29 29 29 - în construcții Nr mediu salariați în 12 12 12 12 11 11 10 10 10 52 60 comerț Nr mediu salariați în 3 3 3 3 3 3 4 4 4 - - transp/depozit./poșt ă Nr mediu salariați în - - - - - - 3 3 3 - - hoteluri și restaurante Nr mediu salariați în - - - - - 1 1 1 - - - intermedieri financiare și asigurări Nr mediu salariați în - - - - - - - 1 1 1 1 activități profesionale, științifice și tehnice Nr mediu salariați în - - - - - - 1 1 1 1 1 activități de servicii administrative și servicii suport Nr mediu salariați în 12 12 14 14 14 14 14 14 14 14 14 administrație publică și apărare, asigurări sociale din sistemul public Nr mediu salariați în 57 57 57 57 60 64 58 61 61 55 54 învățământ Nr mediu salariați în 32 26 21 21 21 21 52 52 52 42 42 sănătate și asistență socială Nr mediu salariați în - - - - - - 1 1 1 1 1 activități de spectacole culturale și recreative Numărul șomerilor - - - - - - - - 125 99 111 înregistrați - total Numărul șomerilor - - - - - - - - 51 49 40 înregistrați FEMEI Numărul șomerilor - - - - - - - - 74 50 71 înregistrați – BĂRBAȚI 7. Circulație 2 2014-2020 9

Pagina 30

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENIȚA – JUD. IAȘI Conform studiului A.G.E.R. efectuat în anul 1997 rețeaua rutieră a comunei era formată din drumuri naționale, județene și comunale în lungime totală de 25,3 km, în diferite stări tehnice. Gradul de vascularizare rutieră era de 0,56 km drumuri naționale, județene și comunale la 100 ha suprafață totală, cu 46,5% mai ridicat decât media pe județ. Comuna este tangentă la drumul național DN 28B și este deservită de halta CFR Ceplenița. SITUAȚIA DRUMURILOR ÎN COMUNA CEPLENIȚA Nr. CATEGORII DE DRUM LUNGIME ( KM ) STRUCTURĂ ( crt %) 1 Drumuri total – din care: 25,300 100,0 2 Drumuri naționale 3,100 12,3 3 Drumuri județene și comunale 22,200 87,7 4 Din care: betonate - - 5 pavate - - 6 asfaltate - - 7 pietruite 16,340 64,6 8 din pământ 5,860 23,1 9 drumuri nemodernizate 22,200 87,7 Sursa: Studiu privind dezvoltarea socio-economică a județului Iași, Orizont 2004, comuna Ceplenița întocmit de Agenția Generală a Economiștilor din România – filiala Iași, din anul 1997 8. Rețeaua edilitar-gospodărească COMUNA CEPLENITA – SITUAȚIA EXISTENTĂ Alimentare cu apă Comuna Ceplenița prezintă următoarele sisteme de alimentare cu apă după cum urmează:  sistem de apă ce alimentează Satul Ceplenița din racord de conductă de azbociment Dn 250 Hîrlău-Cotnari, rețeaua de distribuție având o lungime de 7,7 km;  Sistem de alimentare cu apă Buhalnița și Poiana-Mărului, din racord de conductă de azbociment Dn 250 Hîrlău-Cotnari și captare drenuri, cu o lungime de 11,5 km; Alimentarea cu apă a satului Zlodica este realizată din straturile acvifere, prin intermediul fântânilor săpate de tip rural, care oferă cantități limitate de apă, mai cu seamă în perioadele secetoase ale anului, neputând să satisfacă astfel necesarul de apă. Alimentarea cu apă a satului Ceplenița este realizată și prin straturile acvifere, prin intermediul fântânilor săpate de tip rural, care oferă cantități limitate de apă, mai cu seamă în perioadele secetoase ale anului. Disfuncționalități Principalele disfuncționalități constatate sunt:  Utilizarea în scop potabil a apei de izvor necorespunzătoare prin exploatarea izvoarelor, a apei freatice (subterane) fără posibilitatea controlului sanitar al apei furnizate;  Lipsa bazinelor de stocare /compensare cu stații de tratare a apei, cu puncte de control al calității apei și instalații de corecție a parametrilor corespunzători (stații de pompare) în localitatea Zlodica; 3 2014-2020 0

Pagina 31

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENIȚA – JUD. IAȘI  Lipsa perimetrelor de protecție sanitară a surselor de apă, ceea ce determină calitatea necorespunzătoare a apei.  Capacitate redusă de distribuție a apei la consumatori. Canalizare Satele Buhalnița și Poiana-Mărului beneficiază de sistem centralizat de canalizare stradală a apelor uzate (cu o lungime de 12,5 km) și o stație de epurare amplasată la intrare în Satul Buhalnița. Colectarea, evacuarea apelor uzate menajere de la locuințele individuale din Satele Ceplenița și Zlodica, se realizează local la haznale de tip rural (uscat, nevidanjabilă sau prin descărcare prin incinta proprietarilor) care afectează bacteriologic calitatea pânzei freatice. De la Școlile generale din Ceplenița și Zlodica, Consiliul Local Ceplenița, Poliție, apele uzate sunt colectate în fose septice vidanjabile. Apele meteorice, din Satele Ceplenița și Zlodica, de pe acoperișurile caselor nu sunt canalizate, colectarea și scurgerea lor realizându-se la „zi”. Apele pluviale de pe suprafețele sistematizate nu beneficiază de un sistem centralizat de colectarea apelor pluviale, scurgerea realizându-se la nivelul străzilor, dar majoritatea drumurilor neavând practicate șanțuri colectoare adiacente, iar cele existente nu sunt întreținute și sunt într-o stare necorespunzătoare. Disfuncționalități Principalele disfuncționalități constatate sunt: lipsa sistemului centralizat de canalizare din Satele Ceplenița și Zlodica pentru colectarea apelor uzate menajere, acestea impurificând pânza freatică exploatată și folosită în scop menajer. Alimentarea cu energie electrică Comuna Ceplenița este alimentată cu energie electrică de la rețele de distribuție de joasă tensiune (0,4 KV), prin intermediul rețelelor de 20KV care traversează teritoriul comunei și prin posturi de transformare aeriene. Teritoriul comunei este străbătut de mai multe linii electrice aeriene, astfel:  Linii electrice aeriene de medie tensiune: LEA 20KV Ceplenița; LEA 20KV Buhalnița; LEA 20KV Poiana Mărului; LEA 20KV Zlodica. Din rețeaua de distribuție de 20 KV sunt alimentate un număr de 8 posturi de transformare de 20/0,4KV. Posturile de transformare sunt în general de tip aerian și se alimentează radial din rețeaua de medie tensiune. Posturile transformatorilor variază între 40 KVA și 160 KVA. Pozarea LEA de medie tensiune se realizează pe stâlpi din beton tip ELECTRICA. Rețeaua locală de distribuție de joasă tensiune (LEA 0,4KV) este de tip aerian alimentată din posturile de transformare aeriene racordate la rețeaua de distribuție de medie tensiune. Rețeaua electrică de joasă tensiune (LEA 0,4KV) de tip aerian este pozată pe stâlpi din beton tip ELECTRICA, dar se mai întălnesc zone unde rețeaua electrică este pozată pe stâlpi din lemn. Starea tehnică a rețelei de alimentare cu energie electrică este satisfăcătoare. Din rețeaua de distribuție de 20KV sunt alimentate un număr de 8 de posturi de transformare, repartizate asfel:  Ceplenița – 2 posturi de transformare aeriene;  Buhalnița – 4 posturi de transformare aeriene;  Poiana Mărului – 1 post de transformare aerian;  Zlodica – 1 post de transformare aerian. Disfuncționalități 3 2014-2020 1

Pagina 32

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENIȚA – JUD. IAȘI În unele zone rețeaua electrică existentă nu are capacitatea de a prelua aparate electrocasnice. Inexistența iluminatului exterior în unele sate ale comunei Ceplenița. Starea defectuoasă a iluminatului public, datorit lipsei corpurilor de iluminat în zone unde există stâlpi pentru iluminat stradal. Există zone în care rețeaua electrică este pozată pe stâlpi de lemn deteriorați. Unele locuințe și anexe construite în extravilan fără autorizație de construire, nu respectă distanțele față de liniile electrice aeriene impuse de normativul P.E.104/1993 față de liniile electrice aeriene de medie și înaltă tensiune. Alimentarea cu căldură În prezent alimentarea cu căldură a locuințelor individuale din satele comunei Ceplenița este asigurată de: sobe cu combustibil solid-lemn, combustibil lichid-motorină; cu aparatură de încălzit pe bază de energie electrică, și parțial cu centrale termice individuale, pe bază de combustibil solid – lemn și combustibil lichid-motorină. Prepararea hranei este asigurată cu sobe cu lemne, cu butelii cu gaze naturale și parțial cu energie electrică. Disfuncționalități - Lipsa în general a instalațiilor de încălzire individuală cu centrale termice proprii duce la reducerea substanțială a confortului. - Aprovizionarea neritmică; cantități insuficiente și dificultăți în transport a combustibililor solizi (lemn) și a buteliilor de aragaz; Alimentarea cu gaze naturale În prezent satele comunei Ceplenița nu sunt alimentate cu gaze naturale. Disfuncționalități Lipsa rețelei de distribuție și repartiție a gazului metan în satele comunei Ceplenița. Gospodărire comunală Colectarea gunoiului se face printr-un contract de delegare a gestiunii serviciului public de salubrizare din Orașul Hîrlău. O problemă majoră o reprezintă cimitirele: în satele Buhalnița, Poiana Mărului și Ceplenița acesta se află amplasat între gospodării, ceea ce reprezintă o problemă necesară a fi remediată prin izolarea acestor cimitire de zonele de locuit. Disfuncționalități Nu există puncte de sortare, colectare, valorificare și rampe de descărcare și transport a gunoiului. 8.1. Necesități și opțiuni ale populației În relansarea dezvoltării localităților comunei Ceplenița i vor contribui următorii factori:  Situarea comunei într-un spațiu agricol și forestier cu o valoare economică importantă care conduce la ridicarea nivelului vieții individuale a locuitorilor comunei. Acest lucru determină necesitatea ridicării calității vieții colective, deci o echipare și o dotare superioară. 3 2014-2020 2

Pagina 33

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENIȚA – JUD. IAȘI Prelucrarea altor produse agricol - vegetale și animale și a lemnului poate fi o activitate creatoare de locuri de muncă. Crearea unei structuri de industrie mică va putea valorifica produsele locale, asigurând și servicii cu caracter industrial pentru populație. Obiectivele strategice pe domenii prioritare de acțiune sunt:  Economic Agricultură- silvicultură; Mică industrie și agro-industrie; Mesteșuguri și artizanat; Turism și agrement; Servicii, comerț și alimentație publică.  Dezvoltare urbanistică Dezvoltare utilități publice; Dezvoltare intravilane localități Căi de comunicație, relații în teritoriu, inclusiv cu comunele învecinate; Dezvoltarea elementelor de mobilier urban și a spațiilor publice.  Administrație și dezvoltare instituțională Politica de impozite și taxe; Transparența activităților administrației publice locale și relația cu cetățenii comunei; Gospodărie comunală.  Resurse umane Promovarea spiritului comunitar și a celui gospodăresc; Informarea și formarea cetățenilor comunei; Promovarea de programe de instituire profesională pentru cât mai mulți membri ai comunității; Asistență socială.  Mediu Rezolvarea problemei deponeului; Educarea populației pentru protejarea mediului.  Învățământ Dezvoltarea și diversificarea învățământului profesional în comună; Modernizarea rețelei de școli și a bazei lor materiale; Îmbunătățirea calității învățământului în comună.  Cultură, artă, tineret, sport Revitalizarea activităților cultural-artistice în comună; Dezvoltarea bazei materiale și identificarea de surse de suport financiar pentru diversificarea ș dezvoltarea mișcării sportive în comună.  Sănătate 3 2014-2020 3

Pagina 34

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENIȚA – JUD. IAȘI Îmbunătățirea condițiilor de acordare a asistenței medicale în satele comunei.  Siguranța cetățenilor și ordine publică Asigurarea iluminatului public. Cooperarea cu organele de poliție pentru prevenirea și combaterea infracționalități; 8.2. Disfunctionalități Din analizele făcute precum și din cele semnalate dealungul timpului, au rezultat următoarele disfuncționalități : Principalele concluzii ale situației critice semnalate sunt: sărăcia, resurse naturale și materiale reduse, niveluri înalte ale mortalității, migrației și șomajului. Corelând fenomenele de natură economică și aspectele vieții sociale se constată practicarea unei agriculturi de eficiență redusă, declin industrial și al numărului de locuri de muncă, un număr redus de firme înregistrate, venituri reduse, infrastructură deficitară, dotări insuficiente, etc. Aceste probleme sunt în strânsă legătură cu problemele întregului județ:  Rata redusă a salariaților din populația activă ocupată;  Situația grea din agricultură, în special în sectorul privat;  Nivel redus al condițiilor de trai în general;  Predominanța sectorului primar în structura populației active;  Dezvoltarea slabă a sectorului terțiar și a întreprinderilor mici și mijlocii;  Migrația ex-comunală a forței de muncă;  Puterea scăzută de cumpărare;  Caracterul predominant rural al teritoriului;  Subutilizarea capacității de producție;  Degradarea patrimoniului natural și construit din lipsa unor măsuri și reglementări administrative;  Insuficiența unui personal calificat în sectoarele educației și sănătății;  Nivelul slab al protecției sociale. Aceste probleme au drept cauză:  Lipsa resurselor naturale;  Lipsa stimulentelor financiare (a unei politici stimulative mai ales în sect. agricol);  Ritmul lent al procesului de privatizare;  Ritmul lent al reformei din diferite domenii ale vieții sociale și economice;  Lipsa unei strategii pe termen lung pentru restructurarea sectorului industrial și pentru dezvoltarea serviciilor;  Nivelul redus al salariilor și pensiilor;  Depopularea zonei;  Lipsa investițiilor străine;  Lipsa resurselor financiare;  Nivelul scăzut al productivității muncii. 3 2014-2020 4

Pagina 35

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENIȚA – JUD. IAȘI Obstacolele în rezolvarea acestor probleme sunt:  Tradiționalismul, spiritul conservator, mentalitatea “resemnării” și sentimentul marginalizării;  Punerea în practică a Legii Fondului Funciar – ritmul lent de distribuire a titlurilor de proprietate;  Birocrația;  Nivelul redus al bugetelor locale;  Blocajul financiar;  Nivelul redus al investițiilor în sănătate, infrastructură și locuințe;  Echipamentul tehnic insuficient și uzat din agricultură;  Accesul dificil pe piață ( d.p.d.v. al distanței, informației și competitivității ). În urma analizei acestor probleme, cauze și obstacole, am conceput următorul tabel care prezintă disfuncționalitățile pe domenii: DOMENII DISFUNCȚIONALITĂȚI 3 2014-2020 5

Pagina 36

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENIȚA – JUD. IAȘI  Declinul producției vegetale; AGRICULTURĂ  Terenuri degradate, improprii agriculturii;  Dezechilibrarea structurii pe categorii de folosință a terenurilor;  Dezechilibrarea structurii pe categorii de culturi;  Funcționarea necorespunzătoare a sistemului de aprovizionare tehnico – materială a serviciilor pentru agricultură;  Slaba implicare în preluarea producției agricole de la producători;  Organizarea deficitară, fărâmițarea exagerată a propriet. agricole;  Slaba utilizare a cadrelor cu pregătire medie și superioară în domeniu;  Reducerea accentuată a efectivelor de animale și scăderea calității mat. genetic. INDUSTRIE  Posibilități reduse de prelucrare a producției agricole;  Volum mic al investițiilor străine și extra comunale în activitățile industriale. TURISM  Slaba valorificare a potențialului turistic. SERVICII  Lipsa unor servicii, existența unor servicii sub standarde. REȚEAUA DE  Echipare redusă; LOCALITĂȚI  Fenomen de dezvoltare tentaculară a vetrelor de sat. POPULAȚIA ȘI  Degradarea echilibrului demografic, șomaj ridicat, grad de dependență RESURSELE DE economică mare. MUNCĂ LOCUIREA  Fond de locuit construit din materiale nedurabile, calitativ inferior sub aspectul confortului. DOTĂRI SOCIAL –  Construcții inadecvate procesului de învățământ, slab echipate, în stare CULTURALE proastă;  Lipsa personalului calificat în învățământ și slaba pregătire generală a elevilor;  Capacitate insuficientă pentru anumite specialități, absența unui spital clinic general cu toate specialitățile, absența sau slaba reprezentare a unor profile importante;  Insuficiența reprezentare a unor dotări de cultură și recreere;  Deplasarea pe distanțe mari pentru asigurarea unor servicii de natură administrativă. ECHIPARE TEHNICĂ CIRCULAȚIE  Drumuri cu îmbrăcăminte asfaltică degradată sau lipsa totală a acesteia;  Poduri degradate sau insuficiente ca gabarit. GOSPODĂRIREA  Poluarea resurselor de apă subterană și de suprafață; APELOR  Lipsa unor surse de apă necesare asigurării consumurilor existente și de perspectivă. 3 2014-2020 6

Pagina 37

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENIȚA – JUD. IAȘI  Neexploatarea unor surse subterane de apă; ALIMENTARE CU  Capacitate insuficientă de înmagazinare a apei; APĂ  Alimentare cu apă pentru un număr foarte mic de consumatori;  Degradarea rețelei de distribuție existente;  Utilizarea în scop potabil a apei de izvor necorespunzătoare prin exploatarea izvoarelor, a apei de suprafață, a apei freatice (subterane) fără posibilitatea controlului sanitar al apei furnizate;  Lipsa bazinelor de stocare /compensare cu stații de tratare a apei, cu puncte de control al calității apei și instalații de corecție a parametrilor corespunzători (stații de pompare);  Lipsa unui sistem centralizat de alimentare cu apă în satele comunei Ceplenița  Lipsa unui sistem de canalizare pentru ape uzate menajere; CANALIZARE  Descărcarea apelor pluviale la întâmplare;  Inexistența unor capacități de epurare a apelor uzate menajere și industriale în zonă. ALIMENTARE CU  Existența unor zone neelectrificate; ENERGIE ELECTRICĂ  Porțiuni de trasee din rețeaua de distribuție 0,4 kv pe stâlpi din lemn degradați în satele comunei Ceplenița;  În unele zone rețeaua electrică existentă nu are capacitatea de a prelua aparate electrocasnice;  Unele locuințe și anexe construite în extravilan fără autorizație de construire, nu respectă distanțele față de liniile electrice aeriene. ALIMENTARE CU  Lipsa rețelelor de distribuție și repartiție a gazului metan în satele comunei GAZE NATURALE Ceplenița.  Cereri de instalare a noi posturi telefonice neonorate; TELECOMUNI- CAȚII  Lipsa circuitelor libere pentru noii abonați ;  Lipsa rețelei de telefonie în anumite zone ;  Înființarea unei centrale telefonice. PROBLEME DE MEDIU PROTECȚIA ȘI  Degradarea severă a unor terenuri prin eroziuni, alunecări, exces de CONSERVAREA umiditate, sărături, etc.; MEDIULUI  Degradări punctuale prin poluare a unor cursuri de apă;  Exploatarea nerațională a unor suprafețe de pădure puse în posesie;  Deficit de terenuri împădurite. DEPOZITAREA  Inexistența unei rampe ecologice de colectare, sortare, depozitare și DEȘEURILOR reciclare a deșeurilor. MENAJERE Comuna Ceplenița se încadrează în categoria comunităților rurale de mărime medie, cu profil agricol, cu resurse de forța de muncă limitate, puternic favorizată de statutul de comună din zona periurbană a orașului Hârlău. 3 2014-2020 7

Pagina 38

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENIȚA – JUD. IAȘI Resursele naturale ale subsolului sunt reduse și sunt exploatate parțial și local (piatra, apa subterană). Potențialul uman are o structură care permite desfășurarea în bune condiții a tuturor activităților specifice spațiului rural. Comuna se află în zona de influență a orașului Hârlău care exercită o atracție deosebită prin condițiile naturale și oferta de terenuri pentru construcții de locuințe de vacanță sau chiar pentru locuințe cu ocupare permanentă. 9. ANALIZA SWOT A COMUNEI CEPLENIȚA 9.1. Avantaje:  Acces la drum județean, drum național.  Poziția în teritoriu, cele 4 sate ale comunei Ceplenița sunt situate în apropierea DN 28B, în partea de nord a județului Iași.  Accesul la calea ferată.  Zonă favorabilă creșterii animalelor, culturilor de cereale și de legume.  Terenuri cu fertilitate medie și ridicată.  Prețul încă scăzut al terenurilor, comparativ cu alte comune sau cu mun. Iași.  Piață imobiliară în creștere, cu un mare potențial de dezvoltare;  Existența unei cooperative de credit.  Existența unei zone care mai are infrastructura fostei unități agroindustriale și care pot deveni poli de dezvoltare economică a comunei.  Populație calificată, cu experiență în industrie, construcții, servicii.  Existența unei bune comunicării între administrația publică locală și populație.  Populație receptivă la inițiativele comunitare, dispusă să le sprijine activ.  Sprijin politic local și deschidere pentru orice inițiativă de dezvoltare.  Existența în cadrul primăriei a unui personal cu experiență în întocmirea și derularea proiectelor de finanțare.  Existența unui potențial turistic important, total nevalorificat. 9.2. Dezavantaje:  Existența unor zone de intravilan cu alunecări de teren.  Lipsa unor utilități (apă, canalizare, gaze naturale).  Deficit de păduri.  Resurse naturale limitate.  Emigrarea forței de muncă tinere.  Lipsa facilităților fiscale pentru investitori.  Inexistența cadastrului comunei.  Politică deficitară privind colectarea și reciclarea deșeurilor.  Număr mare de șomeri.  Venituri mici ale populației.  Buget local insuficient față de necesități.  Lipsa unei structuri care să se ocupe efectiv de implantarea și actualizarea permanentă a strategiei de dezvoltare a comunei. 3 2014-2020 8

Pagina 39

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENIȚA – JUD. IAȘI 9.3. Oportunități:  Existența unor programe de finanțare internă și externă, europene și extra-europene, pe diferite domenii de dezvoltare, care pot fi accesate și de noi.  Posibilitatea participării la o parte din programele de cooperare transfrontalieră (TACIS).  Perspectiva fondurilor structurale de după 2007, mult mai consistente decât programele de finanțare actuale. 9.4. Pericole:  Continuarea transferului de responsabilități către administrațiile publice locale fără asigurarea resurselor financiare corespunzătoare.  Schimbarea politică la nivel local.  Recesiune economică mondială. 9.5. Concluzii la analiza SWOT: Evoluția comunei este corelată cu evoluția întregului județ iar Strategia de dezvoltare urmărește trecerea de la gospodăria de subzistență caracteristică momentului actual, la gospodăria microproductivă, bazată pe activități specifice, corelată cu resursele locale și cu necesitățile pieței (în special din mediul urban, dar și din alte centre polarizatoare). Obiectivele strategice stabilite de Consiliul Local pe domenii prioritare de acțiune sunt: Economic 1. Agricultură- silvicultură; 2. Mică industrie și agro-industrie; 3. Turism și agrement; 4. Servicii, comerț și alimentație publică Dezvoltare urbanistică 1. Dezvoltare utilități publice; 2. Dezvoltare intravilane localități; 3. Căi de comunicație, relații în teritoriu, inclusiv cu comunele învecinate; 4. Dezvoltarea elementelor de mobilier urban și a spațiilor publice. Administrație și dezvoltare instituțională 1. Politica de impozite și taxe 2. Transparența activităților administrației publice locale și relația cu cetățenii comunei; 3. Gospodărie comunală. Resurse umane 1. Promovarea spiritului comunitar și a celui gospodăresc; 2. Informarea și formarea cetățenilor comunei; 3. Promovarea de programe de instituire profesională pentru cât mai mulți membri ai comunității; 4. Asistență socială. Mediu 1. Rezolvarea problemei deponeului; 2. Educarea populației pentru protejarea mediului. Învățământ 3 2014-2020 9

Pagina 40

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENIȚA – JUD. IAȘI 1. Modernizarea rețelei de școli și a bazei lor materiale; 2. Îmbunătățirea calității învățământului în comună. Cultură, artă, tineret, sport 1. Revitalizarea activităților cultural-artistice în comună; 2. Dezvoltarea bazei materiale și identificarea de surse de suport financiar pentru diversificarea și dezvoltarea mișcării sportive în comună. Sănătate 1. Îmbunătățirea condițiilor de acordare a asistenței medicale în satele comunei. Siguranța cetățenilor și ordine publică 1. Asigurarea iluminatului public; 2. Cooperarea cu organele de poliție pentru prevenirea și combaterea infracționalități. Din evaluarea stării economico – sociale a comunei Ceplenița și din analiza posibilităților plauzibile de evoluție pozitivă în viitor a spațiului studiat, au rezultat o serie de priorități și oportunități ce pot jalona perspectiva dezvoltării acestei comune. Propunerile sunt prezentate pe domenii, în funcție de eficiența lor socială și economică și au valoare orientativă. Prioritățile în cadrul dezvoltării comunei decurg din necesitățile imediate semnalate. Realizarea acestor deziderate se va putea face numai în funcție de fondurile de care va dispune comuna – fonduri europene, proprii sau alocate de la bugetul statului. Ordinea acestor priorități se va stabili de către Consiliul Local. DOMENII PRIORITĂȚI 4 2014-2020 0

Pagina 41

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENIȚA – JUD. IAȘI  Reabilitarea mecanizării agriculturii; AGRICULTURĂ  Optimizarea reabilitării agriculturii;  Schimbarea modului de folosință a terenurilor neproductive în plantații silvice;  Întocmirea unui studiu și a unui proiect privind creșterea ponderii arboricole (liziere, perdele de protecție, etc.) în scopul menținerii unui microclimat corespunzător;  Lucrări de întreținere a plantațiilor;  Menținerea și continuarea lucrărilor la sistemul de combatere a eroziunii solului;  Optimizarea și stabilirea structurii terenului agricol;  Optimizarea structurii din arabil conform propunerii județului și specialiștilor;  Creerea unui sistem complex, bazat pe concurență în preluarea producției agricole;  Crearea unor exploatații agricole cu suprafețe mai mari;  Racordarea la propunerile de modificare a Legii Fondului Funciar;  Reabilitarea sectorului zootehnic;  Executarea unor lucrări de selecție a materialului biologic existent și al celui viitor; INDUSTRIE  Dezvoltarea unei capacități adaptate condițiilor locale;  Utilizarea eficientă a atuurilor comunei în atragerea investitorilor  Încurajarea activităților IMM;  Promovarea ramurilor care au asigurată baza de materii prime în județ sau cu posibilități de aprovizionare cu materii prime din zonele cele mai apropiate, cu finalizare în dezvoltarea și diversificarea bunurilor de larg consum; TURISM  Crearea unor condiții pentru dezvoltarea agroturismului;  Realizarea unei baze turistice  Inventarierea tuturor particularităților naturale și culturale, ce pot constitui baza potențialului turistic și analiza tuturor informațiilor obținute;  Asigurarea conditiilor de lucru în parteneriat și în echipe pluridisciplinare, cu o mai bună colaborare cu populația locală, cu organizațiile regionale și locale interesate de turism;  Identificarea tuturor valorilor și găsirea tuturor posibilităților ce pot sta la baza turismului durabil;  Urmărirea și analiza pieței interne și internaționale și a cerințelor turistice pentru diversificarea activităților turistice;  Expunerea completă a strategiei promoționale și de comunicare pentru promovarea turismului;  Stabilirea programelor de monitorizare a informațiilor privind circulația turistică, a planurilor de dezvoltare turistică  Promovarea unor acțiuni care să valorifice principalele manifestări culturale tradiționale; 4 2014-2020 1

Pagina 42

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENIȚA – JUD. IAȘI SERVICII  Stimularea sectorului serviciilor prin implicarea mai activă a organelor locale în drept, în acțiunea de sprijinire, informare și încurajarea întreprinzătorilor ce desfășoară activități legate de prestarea de servicii către populație sau agenți economici; REȚEAUA DE  Revitalizarea prin diversificarea funcțiunilor economice, îmbunătățirea LOCALITĂȚI dotării și echipării;  Coordonarea dezvoltării teritoriale printr-un cadru legislativ coerent și prin aplicarea legii privind autorizațiile de construire; POPULAȚIA ȘI  Acțiuni destinate stabilizării tineretului; RESURSELE DE MUNCĂ  Acțiuni destinate asistării și ocrotirii persoanelor vârstnice;  Înscrierea comunei în programe de reducere a șomajului; LOCUIREA  Stimularea construirii de locuințe din materiale durabile, cu finisaje superioare; DOTĂRI SOCIAL –  Reabilitarea fondului construit existent; CULTURALE  Stimularea cadrelor care se vor stabili în mediul rural;  Asigurarea unui sprijin corespunzător familiilor fără posibilități pentru eliminarea abandonului școlar și a absenteismului elevilor;  Construirea de noi capacități pentru asigurarea asistenței medicale;  Construirea dotărilor absolut necesare;  Extinderea rețelei administrative pentru a fi cât mai aproape de beneficiari;  modernizarea clădirii primăriei ECHIPARE TEHNICĂ CIRCULAȚIE  Tratamente, amenajări, consolidări la toate categoriile de drumuri și poduri; GOSPODĂRIREA  Studii și lucrări în vederea alimentării cu apă; APELOR  Lucrări pentru ameliorarea și regularizarea cursurilor de apă;  Depistarea surselor de apă poluată; ALIMENTARE CU APĂ  Aprovizionarea cu apă prin racordarea la rețeaua de apă ce traversează comuna prin noi tronsoane de aducțiune și de distribuție;;  Înființarea unor stații de pompare și rezervoare de acumulare a apei;  Înființarea unor stații de pompare și rezervoare de înmagazinare a apei potabile. CANALIZARE  Realizarea unei rețele de canalizare în sistem unitar;  Înființarea unor capacități de epurare a apelor uzate. ALIMENTARE CU  Execuția unei tronson de rețea de repartiție cu un SRM în localitățile GAZE NATURALE comunei Ceplenița;  Realizarea unei retele de distribuție pe teritoriul comunei. ALIMENTARE CU  Extinderea rețelei electrice de joasă tensiune în localitățile comunei ENERGIE ELECTRICĂ Ceplenița;  Branșarea la rețeaua electrică a caselor neelectrificate și case noi;  Electrificarea zonelor deficitare și creșterea gradului de siguranță în exploatare; 4 2014-2020 2

Pagina 43

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENIȚA – JUD. IAȘI  Refacerea traseelor degradate și înlocuirea stâlpilor din lemn cu cei din beton armat. TELECOMUNICAȚII  Redimensionarea și extinderea centralei telefonice existente;  Creșterea gradului de siguranță și stabilitate în funcționare a instalațiilor telefonice;  Onorarea cererilor de noi posturi telefonice;  Racordarea la TV cablu.  Repunerea și menținerea în stare de funcționare a sistemelor PROTECȚIA ȘI hidroameliorative, luarea de măsuri pentru stoparea și ameliorarea CONSERVAREA fenomenelor de eroziune, alunecări, exces de umiditate, sărături, etc.; MEDIULUI  Eliminarea poluării prin luarea de măsuri administrative, prevederea unor rampe ecologice de colectare, sortare, depozitare și reciclare a deșeurilor special amenajate;  Aplicarea cu consecvență a legislației în vigoare și a normelor silvice;  Să se analizeze institutiile existente implicate în procesul de protecție a mediului și să se caute metode de îmbunătătire a activității lor;  Programe de instruire pentru persoanele cu funcții de conducere la nivel central și local;  Instruirea conducătorilor de societăți în probleme de planificare, marketing și management, pentru înțelegere posibilităților de a îmbina mai bine rezultatele financiare cu economisirea energiei și a apei;  Implicarea largă a cadrelor didactice, și mass mediei în conștientizarea opiniei publice și angajarea acesteia într-o politică activă de protecție a mediului;  Elaborarea și aplicarea codurilor practicilor bune din punct de vedere al mediului care să acopere toate aspectele vieții;  Informarea și educarea publicului și a utilizatorilor privind consecințele asupra mediului ale alegerii anumitor activități sau produse și pentru acestea din urmă a utilizării și eliminării lor finale. DEPOZITAREA  Înființarea în cadrul primăriei a unui sector specializat și dotat DEȘEURILOR corespunzător în vederea organizării unei rampe ecologice de colectare, MENAJERE sortare, depozitare și reciclare a deșeurilor menajere;  Dotarea cu mijloace moderne de colectare, sortare, depozitare și reciclare a deșeurilor menajere;  Găsirea unor oportunități manageriale de valorificare a deșeurilor ca resurse secundare PROTEJAREA ZONELOR PE BAZA NORMELOR  Se vor delimita în cadrul PUG-ului zonele de protecție cimitire și rampa SANITARE ecologică de colectare, sortare, depozitare și reciclare a deșeurilor propusă și se vor stabili condițiile de construire. FAȚĂ DE CULOARE  Se vor delimita în cadrul PUG-ului zonele de protecție a rețelelor TEHNICE electrice și se vor stabili condițiile de construire. CU RISCURI  Se vor lua măsurile necesare pentru înlăturarea cauzelor. NATURALE 4 2014-2020 3

Pagina 44

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENIȚA – JUD. IAȘI 9.6. PRIORITĂȚI Se impun a fi promovate ca prioritate în primul rând două tipuri de proiecte: 1. Cele de dezvoltare a infrastructurii, ca bază pentru dezvoltarea economică și atragerea de investitori ; 2. Cele generatoare de venituri, acestea fiind “locomotivă” pentru celelalte categorii de proiecte; Este necesară o abordare agresivă în promovarea imaginii comunei, creșterea vizibilității ei mai ales în mediul de afaceri. Trebuie să se inventarieze și să se facă cunoscute pe toate căile posibile avantajele pe care comuna le poate crea și oferi investitorilor, funcție de talia și importanța lor pentru comunitate. Informarea cetățenilor comunei (inclusiv a celor care lucrează în străinătate) și convingerea lor cât de util ar fi ca, în orice situație favorabilă, să devină un fel de „agenți de publicitate” pentru comuna lor, promovându-i imaginea și interesele. Este necesar un contract permanent cu primăria municipiului Iași pentru identificarea oportunităților de cooperare pe diferite proiecte comune. 9.6. Evoluție posibilă, priorități Evoluția comunei este corelată cu evoluția întregului județ iar Strategia de dezvoltare urmărește trecerea de la gospodăria de subzistență caracteristică momentului actual, la gospodăria microproductivă, bazată pe activități specifice, corelată cu resursele locale și cu necesitățile pieței (în special din mediul urban, dar și din alte centre polarizatoare). Obiectivele strategice stabilite de Consiliul Local pe domenii prioritare de acțiune sunt: Economic Agricultură- silvicultură; Mică industrie și agro-industrie; Turism și agrement; Servicii, comerț și alimentație publică Dezvoltare urbanistică Dezvoltare utilități publice; Dezvoltare intravilane localități; Căi de comunicație, relații în teritoriu, inclusiv cu comunele învecinate; Dezvoltarea elementelor de mobilier urban și a spațiilor publice. Administrație și dezvoltare instituțională Politica de impozite și taxe; Transparența activităților administrației publice locale și relația cu cetățenii comunei; Gospodărie comunală. Resurse umane Promovarea spiritului comunitar și a celui gospodăresc; Informarea și formarea cetățenilor comunei; Promovarea de programe de instituire profesională pentru cât mai mulți membri ai comunității; Asistență socială. Mediu Rezolvarea problemei deponeului; Educarea populației pentru protejarea mediului. 4 2014-2020 4

Pagina 45

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENIȚA – JUD. IAȘI Învățământ Modernizarea rețelei de școli și a bazei lor materiale; Îmbunătățirea calității învățământului în comună. Cultură, artă, tineret, sport Revitalizarea activităților cultural-artistice în comună; Dezvoltarea bazei materiale și identificarea de surse de suport financiar pentru diversificarea și dezvoltarea mișcării sportive în comună. Sănătate Îmbunătățirea condițiilor de acordare a asistenței medicale în satele comunei. Siguranța cetățenilor și ordine publică Asigurarea iluminatului public; Cooperarea cu organele de poliție pentru prevenirea și combaterea infracționalități. Din evaluarea stării economico – sociale a comunei Ceplenița și din analiza posibilităților plauzibile de evoluție pozitivă în viitor a spațiului studiat, au rezultat o serie de priorități și oportunități ce pot jalona perspectiva dezvoltării acestei comune. Propunerile sunt prezentate pe domenii, în funcție de eficiența lor socială și economică și au valoare orientativă. Prioritățile în cadrul dezvoltării comunei decurg din necesitățile imediate semnalate. Realizarea acestor deziderate se va putea face numai în funcție de fondurile de care va dispune comuna – fonduri europene, proprii sau alocate de la bugetul statului. Ordinea acestor priorități se va stabili de către Consiliul Local. DOMENII PRIORITĂȚI  Reabilitarea mecanizării agriculturii; AGRICULTURĂ  Optimizarea reabilitării agriculturii;  Schimbarea modului de folosință a terenurilor neproductive în plantații silvice;  Întocmirea unui studiu și a unui proiect privind creșterea ponderii arboricole (liziere, perdele de protecție, etc.) în scopul menținerii unui microclimat corespunzător;  Lucrări de întreținere a plantațiilor;  Menținerea și continuarea lucrărilor la sistemul de combatere a eroziunii solului;  Optimizarea și stabilirea structurii terenului agricol;  Optimizarea structurii din arabil conform propunerii județului și specialiștilor;  Creerea unui sistem complex, bazat pe concurență în preluarea producției agricole;  Crearea unor exploatații agricole cu suprafețe mai mari;  Racordarea la propunerile de modificare a Legii Fondului Funciar;  Reabilitarea sectorului zootehnic;  Executarea unor lucrări de selecție a materialului biologic existent și al celui viitor; INDUSTRIE  Dezvoltarea unei capacități adaptate condițiilor locale;  Utilizarea eficientă a atuurilor comunei în atragerea investitorilor 4 2014-2020 5

Pagina 46

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENIȚA – JUD. IAȘI  Încurajarea activităților IMM;  Promovarea ramurilor care au asigurată baza de materii prime în județ sau cu posibilități de aprovizionare cu materii prime din zonele cele mai apropiate, cu finalizare în dezvoltarea și diversificarea bunurilor de larg consum; TURISM  Crearea unor condiții pentru dezvoltarea agroturismului;  Realizarea unei baze turistice  Inventarierea tuturor particularităților naturale și culturale, ce pot constitui baza potențialului turistic și analiza tuturor informațiilor obținute;  Asigurarea conditiilor de lucru în parteneriat și în echipe pluridisciplinare, cu o mai bună colaborare cu populația locală, cu organizațiile regionale și locale interesate de turism;  Identificarea tuturor valorilor și găsirea tuturor posibilităților ce pot sta la baza turismului durabil;  Urmărirea și analiza pieței interne și internaționale și a cerințelor turistice pentru diversificarea activităților turistice;  Expunerea completă a strategiei promoționale și de comunicare pentru promovarea turismului;  Stabilirea programelor de monitorizare a informațiilor privind circulația turistică, a planurilor de dezvoltare turistică  Promovarea unor acțiuni care să valorifice principalele manifestări culturale tradiționale; SERVICII  Stimularea sectorului serviciilor prin implicarea mai activă a organelor locale în drept, în acțiunea de sprijinire, informare și încurajarea întreprinzătorilor ce desfășoară activități legate de prestarea de servicii către populație sau agenți economici; REȚEAUA DE  Revitalizarea prin diversificarea funcțiunilor economice, îmbunătățirea LOCALITĂȚI dotării și echipării;  Coordonarea dezvoltării teritoriale printr-un cadru legislativ coerent și prin aplicarea legii privind autorizațiile de construire; POPULAȚIA ȘI  Acțiuni destinate stabilizării tineretului; RESURSELE DE MUNCĂ  Acțiuni destinate asistării și ocrotirii persoanelor vârstnice;  Înscrierea comunei în programe de reducere a șomajului; LOCUIREA  Stimularea construirii de locuințe din materiale durabile, cu finisaje superioare; 4 2014-2020 6

Pagina 47

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENIȚA – JUD. IAȘI DOTĂRI SOCIAL –  Reabilitarea fondului construit existent; CULTURALE  Stimularea cadrelor care se vor stabili în mediul rural;  Asigurarea unui sprijin corespunzător familiilor fără posibilități pentru eliminarea abandonului școlar și a absenteismului elevilor;  Construirea de noi capacități pentru asigurarea asistenței medicale;  Construirea dotărilor absolut necesare;  Extinderea rețelei administrative pentru a fi cât mai aproape de beneficiari;  modernizarea clădirii primăriei ECHIPARE TEHNICĂ CIRCULAȚIE  Tratamente, amenajări, consolidări la toate categoriile de drumuri și poduri; GOSPODĂRIREA  Studii și lucrări în vederea alimentării cu apă; APELOR  Lucrări pentru ameliorarea și regularizarea cursurilor de apă;  Depistarea surselor de apă poluată; ALIMENTARE CU APĂ  Aprovizionarea cu apă prin racordarea la rețeaua de apă ce traversează comuna prin noi tronsoane de aducțiune și de distribuție;;  Înființarea unor stații de pompare și rezervoare de acumulare a apei;  Înființarea unor stații de pompare și rezervoare de înmagazinare a apei potabile. CANALIZARE  Realizarea unei rețele de canalizare în sistem unitar;  Înființarea unor capacități de epurare a apelor uzate. ALIMENTARE CU  Execuția unei tronson de rețea de repartiție cu un SRM în localitățile GAZE NATURALE comunei Ceplenița;  Realizarea unei retele de distribuție pe teritoriul comunei. ALIMENTARE CU  Extinderea rețelei electrice de joasă tensiune în localitățile comunei ENERGIE ELECTRICĂ Ceplenița;  Branșarea la rețeaua electrică a caselor neelectrificate și case noi;  Electrificarea zonelor deficitare și creșterea gradului de siguranță în exploatare;  Refacerea traseelor degradate și înlocuirea stâlpilor din lemn cu cei din beton armat. TELECOMUNICAȚII  Redimensionarea și extinderea centralei telefonice existente;  Creșterea gradului de siguranță și stabilitate în funcționare a instalațiilor telefonice;  Onorarea cererilor de noi posturi telefonice;  Racordarea la TV cablu.  Repunerea și menținerea în stare de funcționare a sistemelor PROTECȚIA ȘI hidroameliorative, luarea de măsuri pentru stoparea și ameliorarea CONSERVAREA fenomenelor de eroziune, alunecări, exces de umiditate, sărături, etc.; MEDIULUI  Eliminarea poluării prin luarea de măsuri administrative, prevederea unor rampe ecologice de colectare, sortare, depozitare și reciclare a deșeurilor 4 2014-2020 7

Pagina 48

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CEPLENIȚA – JUD. IAȘI special amenajate;  Aplicarea cu consecvență a legislației în vigoare și a normelor silvice;  Să se analizeze institutiile existente implicate în procesul de protecție a mediului și să se caute metode de îmbunătătire a activității lor;  Programe de instruire pentru persoanele cu funcții de conducere la nivel central și local;  Instruirea conducătorilor de societăți în probleme de planificare, marketing și management, pentru înțelegere posibilităților de a îmbina

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.