Hotărâre a Consiliului Local
Hotararea Consiliului Local Barnova cu nr. 46 din 16 aprilie 2020
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 5,7 MB · modificat pe site: 24.04.2020
Pagina sursă
Cum citez acest document
Hotărâre a Consiliului Local nr. 6 din 16.04.2020, „Hotararea Consiliului Local Barnova cu nr. 46 din 16 aprilie 2020”, Comuna Bârnova, jud. Iași. Sursa: https://primariabarnova.ro/files/2697 (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/barnova/115432-hotararea-consiliului-local-barnova-cu-nr-46-din-16-aprilie-2020, 09.11.2026)
Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
ROMÂNIA a
udețul Iași
0232294225
HOTĂRÂREA NR. 6
Consiliul Local al comunei Bârnova, jud. Iași întrunit în ședință ordinară de lucru
în ziua de 16.04.2020.
- având în vedere referatul dlui Aciobaniții Gheorghe-Ciprian, polițist local la
Poliția Locală Bârnova, județ Iași cu privire la aprobării Planului de Ordine și siguranță
Publică al comunei Bârnova pentru anul 2019 și constituirea Comisiei Locală de Ordine
Publică la nivelul Comunei Bârnova, Hotărârea Consiliului Local Bârnova cu nr. 17 din
19.02.2020 privind aprobarea bugetului local de venituri și cheltuieli, respectiv
bugetul de venituri proprii și subvenții al Comunei Bârnova pentru anul 2020,
Hotărârea Consiliului Local Bârnova cu nr. 163/2017 privind aprobarea Normelor
privind obligațiile și responsabilitățile care revin persoanelor fizice și juridice pentru
menținerea unui mediu de viață sănătos, stabilirea contravențiilor și a sancțiunilor
aplicabile, H.C.J. Iasi nr 21/2003, referatul de aprobare înregistrat la Primăria
comunei Bârnova cu nr.6%%0 din 13.04.2020 al dlui primar Balan Mihai cu privire la
referatul de specialitate menționat;
Ținând cont de Hotărârea Consiliului Local Bârnova cu nr. 17 din 19.02.2020
privind aprobarea bugetului local de venituri și cheltuieli, respectiv bugetul de venituri
proprii și subvenții al Comunei Bârnova pentru anul 2020 ;
-Hotărârea Consiliului Local Bârnova cu nr. 163/2017 privind aprobarea Normelor
privind obligațiile și responsabilitățile care revin persoanelor fizice și juridice pentru
menținerea unui mediu de viață sănătos, stabilirea contravențiilor și a sancțiunilor
aplicabile
-H.C.]. Iasi nr 21/2003.
- dând citire: proiectului de hotărâre cu nr. (4 i] din 13.04.2020 cu privire la
referatul menționat anterior, proiect de hotărâre inițiat de primarul comunei Biîrnova,
d-l Balan Mihai, în temeiul dispozițiilor art. 136 alin. 1 din Ordonanța de Guvern nr.
57 din 5 iulie 2019 privind Codul administrativ, avizelor favorabile, înregistrate sub
nr. 6440 din 16.04.2020 ale Comisiilor de specialitate de pe lângă Consiliul local al
comunei Bârnova pentru proiectul de hotărâre mai sus-menționat, respectiv avizul
favorabil întocmit de Comisia pentru dezvoltare tehnico-socială, buget, finanțe a
Consiliului Local Bîrnova, avizul favorabil întocmit de Comisia pentru Agricultură,
gospodărire comunală, protecția mediului, servicii, comerț, administrarea domeniului
public și privat al Comunei, urbanism și amenajarea teritoriului a Consiliului Local
Birnova și avizul favorabil întocmit de Comisia juridică pentru administrația publică
locală, pază, ordine, drepturi cetățenești, învățământ, cultură, sănătate, sport-turism,
asistență socială, avize emise în temeiul prevederilor art. 125 alin. 1 lit. b) din
Ordonanța de Guvern nr. 57 din 5 iulie 2019 cât și avizul favorabil cu privire la
legalitatea adoptării prezentei hotărâri al secretarului general al comunei Bârnova,
consilier juridic, Dima Radu-Daniel prin contrasemnarea acesteia, în temeiul
prevederilor art. 136 alin. 9 din Ordonanța de Guvern nr. 57 din 5 iulie 2019;
- în temeiul prevederilor :
-Legea nr. 155/2010- legea politiei locale.
-H.G. nr. 1332/2010 - privind aprobarea regulamentului cadru al politiei locale.
-O.M.A.I. nr 92/05.05.2011 - pentru aprobarea metodologiei de elaborare a planului
de ordine si siguranta publica.
-Legea nr. 7/2004 - privind codul de conduita al functionarilor publici.
-Legea nr. 61/1991 - pentru sanctionarea faptelor de incalcare a unor norme de
convietuire sociala a ordinii si linistii publice.
Pagina 2
-Legea nr.12/1990 - privind protejarea populatiei impotriva unor activitati comerciale
ilicite.
-Legea nr. 333/2003 - privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protectia
persoanelor.
-Legea nr. 295/2004 - privind regimul armelor si munitiilor.
-Legea nr. 421/2002 - privind regimul juridic al vehiculelor fara stapan sau
abandonate pe domeniul public sau privat al statului.
-Legea nr. 60/1990 - privind organizarea si desfasurarea adunarilor publice.
-H.G. 661/2001 - privind procedura de eliberare a certificatului de producator.
-Legea nr. 217/2003 - pentru prevenirea si combaterea violentei in familie;
-0.G. nr.21/2002 - privind gospodarirea localitatilor urbane si rurale;
-O0.G. nr.2/2001 - privind regimul juridic al contraventiilor;
-O.U.G. nr. 195/2002 - privind circulatia pe drumurile publice;
-Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor
normative, cu modificările și completările ulterioare;
-Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, cu modificările și completările
ulterioare;
- art, 2 și 6 din Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația
publică;
-Legea nr. 5/2020 legea bugetului de stat pe anul 2020;
- ca urmare a competențelor stabilite prin art. 129 alin. 1), alin. 7, lit. d), art.
196 alin. 1 lit. a) și art. 354 din Ordonanța de Guvern nr. 57 din 5 iulie 2019 privind
Codul administrativ;
HOTĂRĂȘTE:
Art. 1. Aprobarea Planului de Ordine și siguranță Publică al comunei Bârnova
pentru anul 2019, potrivit anexei 1 ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art. 2. Aprobarea constituirii Comisiei Locală de Ordine Publică la nivelul
Comunei Bârnova, după cum urmează :
+ dnul Balan Mihai, primarul Comunei Bârnova- Președintele comisiei
Leahu Valentin - Șeful Post Poliție Locală Bârnova
Aciobăniții Gheorghe-Ciprian - agent poliție Poliția Locală Bârnova
Dima Radu Daniel - Secretarul general al comunei Bârnova
Iacobescu Constantin - consilier local
Luca Constantin-Cristian — consilier local
Juganaru Vasile — consilier local
Art. 3. Comisia locală menționată la art. 2 al prezentei, are următoarele
atribuții:
* asigură cooperarea dintre instituțiile și serviciile publice cu atribuții în domeniul
ordinii și al siguranței publice la nivelul unității administrativ-teritoriale;
* avizează proiectul regulamentului de organizare și funcționare a poliției locale;
* elaborează proiectul planului de ordine și siguranță publică al Comunei Bârnova, pe
care îl actualizează anual;
analizează periodic activitățile de menținere a ordinii și siguranței publice la nivelul
Comunei Bârnova și face propuneri pentru soluționarea deficiențelor constatate și
pentru prevenirea faptelor care afectează climatul social;
* evaluează cerințele specifice și face propuneri privind necesarul de personal al
poliției locale;
* prezintă autorității deliberative rapoarte anuale asupra modului de îndeplinire a
prevederilor planului de ordine și siguranță publică al unității administrativ-teritoriale.
În baza concluziilor desprinse din analizele efectuate, propune autorităților
Pagina 3
administrației publice locale inițierea unor proiecte de hotărâri prin care să se prevină
faptele care afectează climatul social.
Art. 4. Prezenta hotărâre va fi adusă la cunoștința publică prin afișare la sediul
Consiliului local al comunei Bârnova, la cunoștința d-lui primar al comunei Bârnova, a
întregului personal al Primăriei comunei Bârnova și a Instituției Prefectului județului
Iași prin grija secretarului general al comunei Bârnova în termen de cel mult 10 zile
de la data adoptării prezentei.
Dată astăzi 16.04.2020
Președinte de ședință,
Total consilieri locali 15
Prezenti f>
Pentru IZA
Impotriva _2 î
Abtineri _4( Lucă CONETANTIY)
Prezenta hotărâre este în conformitate cu legislația în vigoare,
Secretarul general al comunei,
Jr. DIMA RADU-DANJEL
(23
Tehnoredactat 5, ex/Ș.A.M./ex. 1
Pagina 4
Pagina 5
COMUNA BÂRNOVA
_
SERVICIUL POLITIEI LOCALE BÂRNOVA
PLANUL
DE ORDINE ȘI SIGURANȚĂ PUBLICĂ
AL COMUNEI BÂRNOVA
2019
Cadru legislativ
Legea nr. 155/2010- legea politiei locale.
H.G. nr. 1332/2010 - privind aprobarea regulamentului cadru al politiei locale.
O.M.A.I. nr 92/05.05.2011 - pentru aprobarea metodologiei de elaborare a planului de
ordine si siguranta publica.
Legea nr. 7/2004 - privind codul de conduita al functionarilor publici.
Lega nr. 61/1991 - pentru sanctionarea faptelor de incalcare a unor norme de convietuire
sociala a ordinii si linistii publice.
Legea nr.12/1990 - privind protejarea populatiei impotriva unor activitati comerciale
ilicite.
Legea nr. 333/2003 - privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protectia
persoanelor.
Legea nr. 295/2004 - privind regimul armelor si munitiilor.
Legea nr. 421/2002 - privind regimul juridic al vehiculelor fara stapan sau abandonate pe
domeniul public sau privat al statului.
Legea nr. 60/1990 - privind organizarea si desfasurarea adunarilor publice.
H.G. 661/2001 - privind procedura de eliberare a certificatului de producator.
Legea nr. 217/2003 - pentru prevenirea si combaterea violentei in familie.
0.G. nr.21/2002 - privind gospodarirea localitatilor urbane si rurale.
H.C.J. Iasi nr 21/2003.
0.G. nr.2/2001 - privind regimul juridic al contraventiilor.
O.U.G. nr. 195/2002 - privind circulatia pe drumurile publice.
H.C.L. Birnova nr. 163/2017.
O.U.G. nr. 57/2019 —privind codul administrativ.
Pagina 6
Capitolul 1
ANALIZA SITUAȚIEI OPERATIVE
A. Teritoriul
A.1. Localizare
Comuna Birnova este situată la 5 km de teritoriul administrativ al municipiului
Iași, la întrepătrunderea dintre Câmpia Moldovei și Podișul Central Moldovenesc.
Teritoriul din jurul Birnovei are forma unui amfiteatru cu largi trepte de deschidere spre
nord-vest. Față de nivelul mării, altitudinea este cuprinsă între 70 și 352 m. În afara
municipiului Iași, comuna se învecinează la est cu comunele Tomești și Schitu Duca, la
sud cu Dobrovăț și la vest cu Ciurea.
Municipii (2) Orase (3) Comune (33)
Stag 91.Tărgu Frumos 65. Alexandmuoan cura Focuti Prsăcani
5.Poseani s.n 94. Andiieeni Goăleși Probota
sa Podu oxiei 20. Avoneanu Gorban ăchiteni
Grajduri năducăneni
Gropnița nediu
Grotești Tominești
malbuceși oyeani
Mârmânești Ruginoasa
neleșteni scântela
Molboca schitubuca
Worlei scobinți
ton Neculce Sinești
n. Ciortepi tpatele strțel
2. Ciurea tespezi stolniceni răjescu
3%. Coarnele Caprei tețani strumga
Comarna ung sana
costeti Macin Sipote
Costuleni Mircești Tana
Cotnari Mironeasa Tarani
Cormești Miroslava Todieyi
crbtești Mirosloveti Tomesti
Cuceni Mozoțești mateși
Dogita Mogopeyt-siret Tana
Deleni Moșna bănești
Dobrovăț Moțea Tieănasi
Dolhești Movileni Tutora
Drăeueni oteleni Ungheni
Dumești Plugari Valea putul
trbiceni Popeși Valea Seacă
Fântânele Popricani Vinitoi
victoria
viadeni
Voinești
Atestare documentara
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Birnova purta denumirea de Buciumi, făcea parte din
plasa Codrul a județului Iași și era formată din satele Buciumi, Păun, Bârnova cu Pietrăria,
Vlădiceni și târgușorul Socola, având în total 2287 de locuitori. În comună funcționau două
mănăstiri, patru biserici, două școli de băieți cu 85 de elevi, o școală de fete cu 51 de eleve, și o
moară cu aburi. Anuarul Socec din 1925 o consemnează ca reședință a plășii Codru, având 1845
de locuitori în satele Bârnova, Buciumi, Păun, Pietrăria, Socola, Vlădiceni și Vișan.
Păun este sat atestat documentar în 1672, când un boier bogat, vameșul Păun, a zidit
mănăstirea „Clatia". Aici se află biserica „Sfinții Apostoli”, din 1812.
Todirel, sat format din robii țigani aduși să lucreze pe domeniul mănăstiresc, e atestat din
anul 1772.
Vișan, sat dintre Iași și Bârnova, aparține din punct de vedere administrativ de această
Pagina 7
comună și datează ca așezare din 1820
Pietrăria, care-și trage numele de la cariera de gresie și calcar din apropiere, este un sat
atestat din 1846. Aici se află Schitul lui Târâtă (1732) și Mănăstirea Piatra Sfântă ce a fost
ridicată în anul 1732 sub domnia lui Grigore II Ghica și terminată în 1754 de către domnitorul
Matei Ghica.
Cercu, apare ca localitate după 1846. Aici arheologii au identificat urme de cultură materială
din neoliticul timpuriu până în epoca medievală.
Fauna și vegetația
În cuprinsul pădurilor, dintre mamifere, mai caracteristice sunt: veverița, căprioara și
mistrețul, la care se adaugă lupul, vulpea, iepurele și alte specii prezente pe toată suprafața
județului. Se întâlnesc și numeroase păsări: sturzul, mierla, ciocănitoarea pestriță, turturica ș.a.
Câteva reptile (șarpele de pădure, gușterul), numeroase insecte și alte specii de nevertebrate
întregesc varietatea acestui biotop.
Poziționarea comunei la contactul Câmpiei Moldovei cu Podișul Central
Moldovenesc a determinat instalarea unei vegetații foarte variate, cu elemente floristice bogate.
Zona forestieră este caracteristică sectoarelor înalte din sudul comunei, fiind reprezentată prin
păduri de foioase ce aparțin etajului stejarului și gorunului, iar în părțile cele mai înalte, limitei
inferioare a fagului. Acestor specii li se asociază frecvent: carpenul, jugastrul, frasinul, arțarul,
ulmul de câmp, cireșul, mărul pădureț și uneori teiul argintiu. Pădurile fiind mai luminose permit
o frecvență mai mare a arbuștilor: alunul, dârmozul, cornul, sângerul, crușinul, măceșul, precum
și o bogată floră ierboasă: vinariță, mierea ursului, urzică moartă, ferigi etc, plus cunoscutele
efemeride de primăvară: ghiocel, toporaș, viorea, lăcrămioară, brebenel.
Vegetația naturală, caracteristică zonei mai joase, depresionare, este reprezentată prin:
pâlcuri de pădure (șleauri formate din gorun și stejar) și pajiști, puternic transformate și
modificate antropic. Pajiștile sunt formate din asociații de păiuș, colilie, firuță cu bulb etc.
Solurile
Tipurile dominante de sol sunt cele cenușii și brune de pădure, primele fiind întâlnite în zona
Coastei și în zona depresionară de la baza acesteia, iar ultimele, atât în zona Coastei cât și sub
pădurea din sudul teritoriului. Solurile cenușii și brune sunt favorabile, mai ales cu adaos de
substanțe minerale și organice, atât pentru culturi de câmp, cât mai ales pentru culturi viti-pomicole.
Solurile brune sunt recomandate în special pentru vegetația forestieră.
La limita de nord a teritoriului se întâlnesc cernoziomuri levigate și de pantă favorabile unei game
largi de culturi agricole.
Tipurile intrazonale caracteristice sunt rendzinele de pe ivirile calcaroase ale platourilor Repedea și
Păun, favorabile culturilor de vie, regosolurile și erodisolurile de pe unii versanți abrupți și solurile
hidromorfe, în special lăcoviști dezvoltate pe depozite de argilă.
Solurile au o reacție neutră pe cele mai mari suprafețe, iar în zona de pădure terenurile sunt acide
(pH 5,3-6) și pentru a le ameliora este necesar să fie amendate cu carbonat de calciu.
Pagina 8
Fertilitatea solului brun luvic este redusă pentru culturile de bază (grâu, porumb, floarea soarelui) și
chiar pentru viticultură, mijlocie pentru pajiști, plantații pomicole și unele culturi agricole adaptate
(cartofi, secară, orz, ovăz, unele plante furajere), bună pentru păduri (datorită înrădăcinării profunde
a esențelor lemnoase). Extinderea culturilor agricole pe acest sol presupune măsuri costisitoare de
reglare a regimului aerohidric prin afânări adânci și de suplimentare a substanțelor nutritive prin
cantități mari de îngrășăminte.
A.2. Relieful
Reflex destul de fidel al evoluției și alcătuirii substratului său geologic, relieful comunei este,
concomitent, o expresie a modelării externe, fizico-geografice, a acestui substrat.
Ca înfățișare, relieful se prezintă sub forma unor interfluvii colinare joase cu forme domoale în zona
câmpiei și sub forma unor platouri structurale înalte și relativ plane în zona de podiș. Văile care
fragmentează teritoriul sunt relativ largi, având versanți cu pante în cea mai mare parte accesibile în
câmpie, și înguste, cu flancuri accentuate în zona coastei.
Interfluviile colinare din câmpie au la părțile superioare platouri prelungi, ușor bombate, mai rar
extinse și relativ plane, cu altitudini ce nu depășesc 200 m, care reprezintă terenuri bune pentru
agricultură, unele căi de comunicație și părți din așezările Bârnova, Vișan, Todirel.
Platourile structurale din podiș sunt relativ înguste, cu altitudini între 350-400m, în mare parte
împădurite, desfășurându-se la limita de sud și est a comunei.
În zona platoului Păun, terenul oferă condiții bune pentru construcții în satul cu același nume.
Ponderea reliefului de interfluvii și platouri în teritoriu este de circa 5-7%.
Versanții care mărginesc interfluviile colinare au pante variate cuprinse între 5-15%, în cea mai mare
parte însă accesibile pentru agricultură și așezări omenești. Local, în zonele cu pante accentuate, se
întâlnesc fenomene ușoare de eroziune torențială și alunecări superficiale.
Versanții care mărginesc platourile structurale sunt reprezentați în principal de puternica denivelare a
Coastei Iașului, care se curbează spre sud în zona platoului Repedea-Păun. Coasta are o energie de
relief de peste 200m și pante cuprinse între 10-25%, mai uniforme, cu degradări relativ reduse în
zona împădurită și cu degradări accentuate înspre nord. Aceasta corespunde cu zona de coastă
Repedea-Păun, puternic afectată de alunecări de teren vechi stabilizate și fragmentată de văi
torențiale, scurte, alimentate din izvoare. Aceste forme de degradare generează în zona Pietrăria, un
teren frământat, în cadrul căruia alternează zone cu pante accentuate, cu altele mai accesibile, date de
vechile valuri și trepte de alunecare. În această zonă este situat satul Pietrăria, care beneficiază de
condițiile variate ale reliefului menționat. Ponderea reliefului de versant în comună este majoritară
ocupând circa 85-90%. Șesurile, cu lățimi între 200-700m, sunt relativ uscate și utilizate cu succes în
agricultură, mai ales după executarea lucrărilor de regularizare a unor albii.
Pe alocuri se întâlnesc însă în zone mai umede și chiar afectate de inundații de pantă.
Ponderea reliefului de șes este de cca. 5-7%.
RESURSE GEOLOGICE
Pagina 9
În general, subsolul comunei, ca de altfel al întreg județului Iași, este sărac în minerale utile
și alte resurse de mare valoare economică.
În alcătuirea cuverturii sarmațiene participă, în proporție mare, rocile pelitice (argile și siltite). Cele
mai mari acumulări se găsesc în Basarabianul inferior, până sub calcarul oolitic de Repedea. Argilele
și siltitele sarmațiene pot fi utilizate în industria ceramică și a cărămizilor.
După argile, nisipurile reprezintă al doilea component important al Sarmațianului. Nisipurile de
Păun, de vârstă Chersonian, și nisipurile de Bârnova, basarabiene, sunt acumulări de grosimi mari,
între 5-25 m.
Nisipurile sarmatice din zona Bârnova-Dobrovăț, cu o grosime de 10-15 m și, local, chiar până la 25
m ("nisipurile cuarțoase de Bârnova"), pot avea perspective pentru o folosire mai largă în fabricarea
sticlei, în industria metalurgică, pentru materialele de construcții. Studiul indicilor de calitate și
experimentarea uzinală au arătat că nisipul din aflorimentul Bârnova se pretează la turnarea pieselor
mici și mijlocii de greutate medie.
Nisipurile de Păun, de vârstă Chersonian, s-au dovedit apte ca material de formare în turnarea
aliajelor neferoase, turnarea în vid, confecționarea formelor coji și turnarea fontei pentru piese mici.
De asemenea, este bun și la fabricarea silico-calcarelor.
Din datele existente reiese că nisipul de tip Bârnova prezintă calități mai bune. Alături de argile,
nisipurile sarmațiene au mare răspândire, încât se impune, în continuare, o cercetare sistematică a
tuturor indicilor de calitate și, mai ales, experimentarea uzinală, cât mai diversificată. Cunoștințele
pe care le avem despre ele, până în prezent, pot fi considerate numai informative.
Calcarele și gresiile sarmatice de la Repedea și Păun-Catarg, utilizate intens în trecut pentru
numeroase construcții din orașul Iași, sunt în prezent protejate prin lege, constituind o interesantă
rezervație geologică.
A.3. Clima
Climatologic comuna se află în zona temperat continentală, cu nuanțe mai moderate în sud (în
sectoarele înalte) și mai accentuate în nord. Astfel, temperatura medie anuală este în jur de 9 C în
nord și 8 C în sud, diferențierea aceasta datorându-se reliefului și vegetației forestiere.
Cele mai coborâte medii lunare se înregistrează în ianuarie (între -3 și -4 C în nord și în jur de -3 C
în sud), iar cele mai ridicate medii lunare se înregistrează în luna iunie (între 20 și 21 C în nord și în
jur de 20 C în sud). Din datele prezente se constată o reducere a excesivității termice înspre sud,
amplitudinea medie anuală având aici o valoare în jur de 23 C.
Din analiza datelor plurianuale rezultă că data medie de producere a primului îngheț de toamnă este
în a doua decadă a lunii octombrie, iar a ultimului îngheț de primăvară, la sfârșitul lunii aprilie.
Intervalul mediu anual fără îngheț se întinde la aproximativ 170 de zile.
Precipitațiile atmosferice au o valoare de peste 500 mm (530 mm la Vișan), regimul ploilor fiind
însă neuniform, cele mai mari cantități căzând primăvara și vara, iar cele mai mici la sfârșitul iernii
=]
Pagina 10
și începutul primăverii.
Vânturile cele mai frecvente sunt cele din nord-vest și nord care aduc ploi abundente, precum și cele
din est și sud-est care dau stări de vreme secetoasă cu diferențe mari de temperatură vara și iarna.
Pe acest fond climateric general pot fi diferențiate o serie de microclimate dintre care amintim:
microclimatul de adăpostire localizat în zonele joase de la baza coastei și cel al zonei superioare a
coastei și a platourilor mai expuse curenților de aer precum și diferențelor termice.
Climatul este favorabil culturilor agricole, dar mai ales pădurii de foioase și mai puțin viticulturii.
A.4. Hidrografia
Situat la contactul a două mari subunități geografice ale Podișului Moldovei, teritoriul
comunei Bîrnova prezintă un potențial hidric variat, constituit din ape subterane (minerale sau
dulci) și din ape de suprafață (sub formă de râuri și lacuri), ce reflectă caracteristicile litostructurale și morfogeneza reliefului în interacțiune cu particularitățile factorilor climatici
specifici zonei.
Apele subterane. Pe teritoriul comunei sunt prezente cele două categorii mari de ape subterane:
captive, cu sau fără presiune, și libere.
Apele captive sub presiune sunt situate la diverse adâncimi sub cota talvegului râurilor; ele sînt
înmagazinate în depozite siluriene, badeniene și sarmațiene. Apele captive fără presiune, cu calități
minerale, se găsesc în depozitele sarmațiene.
Apele libere din teritoriul comunei includ stratele acvifere freatice, cuprinse în depozitele cuaternare
din șesuri, terase, glacisuri sau de pe versanți și interfluvii sculpturale. Apele freatice din glacisurile
coluvio-proluviale și din conurile de dejecție ale afluenților Nicolinei și Vămeșoaiei, au adâncimi
mici (sub 3 m), dar cu variații apreciabile pe verticală. Astfel, adâncimea maximă de 3 m se
înregistrează la sfârșitul verii și iarna, iar primăvara și la începutul verii nivelul freatic urcă la 1-2 m
sub suprafața solului; în fruntea glacisului apa apare permanent la zi, umezind șesul și întreținând, pe
alocuri, zone mlăștinoase.
Albia majoră a Nicolinei constituie o subunitate hidrogeologică favorabilă construcțiilor grele,
impunând însă aplicarea unor măsuri corespunzătoare de izolare hidrofugă și de drenare. Apele din
subunitățile hidrogeologice ale albiilor majore mici și glacisurilor au fost, și unele încă mai sunt,
utilizate, prin intermediul fântânilor, în scopuri gospodărești, întrucât îndeplinesc condiții
corespunzătoare de calitate.
Pe versanții dealurilor Bucium-Păun, unde sunt zone cu multe generații de deluvii suprapuse,
adâncimea apei freatice este foarte variată, între 0-20 m. Izvoarele care deschid stratele acvifere
deluviale au debite mici (sub 0,1 1/s) și indici de variabilitate mari, raportul dintre valorile extreme
putând să reprezinte 1/20 - 1/30.
Apele de suprafata. O altă sursă naturală a comunei o reprezintă apele de suprafață, cuprinse între
râuri și lacuri.
Rețeaua hidrografică din teritoriu este formată din cursul superior al râului Nicolina cu afluenții săi
6
Pagina 11
și pârâul Vămeșoaia.
Râul Nicolina își are originea la peste 350 m, sub platourile structurale împădurite din sudul
comunei. După ce străbate jumătatea sudică a comunei, râul își schimbă traseul pe direcția est-vest,
primind la ieșirea din comună pârâul Valea Țiganului.
Râurile Vămeșoaia și Pietrăria își au izvoarele în dealurile Pietrăria-Păun.
Alimentarea cu apă a râurilor este pluvio-nivală și subterană moderată, ploile contribuind cu peste
45% la scurgerea medie anuală, iar zăpada cu 30%. Alimentarea subterană participă cu circa 25% și
provine din stratele acvifere din deluvii, șesuri și de sub plăcile de gresie și calcare sarmatice;
permanența acestor strate, deși cu un aport redus, asigură scurgerea râurilor și în perioadele lipsite de
precipitații.
Repartiția neuniformă a precipitațiilor în timpul anului se reflectă și în regimul râurilor, a căror
scurgere prezintă variații mari de la un anotimp la altul și de la an la an. Din volumul total de apă,
transportat de Nicolina într-un an mediu, 73% se scurge în intervalul martie-august, din care
jumătate (cca. 37% din volumul anual) la începutul primăverii (în martie-aprilie); în octombrie se
înregistrează scurgerea medie lunară cea mai redusă (2,4% din volumul anual).
În condiții naturale, scurgerea medie lunară a râurilor de pe teritoriul comunei înregistrează un al
doilea maxim în iunie, ca urmare a ploilor căzute în această lună.
Viiturile se pot produce în orice anotimp; cea mai mare frecvență a lor se înregistrează vara, când pot
avea efecte negative prin inundațiile produse. S-au produs viituri de mare amploare în 1980 pe
Nicolina (87 mc/s la 24 iulie); pe Vămeșoaia, la Iași s-a înregistrat un maxim de 45 mc/s la 25 august
1970 și 74,5 mc/s la 21 iulie 1974.
Apele mici sunt condiționate de lipsa îndelungată a surselor de apă superficiale în alimentarea
râurilor. Ele se înregistrează atât iarna, când precipitațiile sunt blocate sub formă de zăpadă și o parte
a râurilor îngheață, cât și în timpul verii și începutul toamnei, din cauza lipsei ploilor. În aceste
condiții râurile Nicolina și Vămeșoaia au avut timp de mai multe zile 0,0 mc/s.
Temperaturile medii lunare ale apei râurilor urmăresc îndeaproape modul de variație a temperaturii
aerului și, ca urmare, se înregistrează un maxim în iulie (18 C pe Nicolina) și un minim în februarie
(0,1 C pe Nicolina).
În perioada caldă a anului, în condițiile unei scurgeri reduse și a unei insolații puternice, temperatura
apei râurilor crește foarte mult (de exemplu: pe Nicolina 36,8 C în iulie 1958). Iarna, când
temperatura aerului scade sub 0 C, râurile îngheață la suprafață și, în unele cazuri, pe toată grosimea
lor. Data medie de apariție a fenomenelor de iarnă este în a treia decadă a lunii noiembrie, iar
dispariția lor se produce, în medie, în prima decadă a lunii martie.
Particularitățile chimice ale apei râurilor constituie un aspect important al regimului lor hidrologic,
interesând nu numai din punct de vedere teoretic ci și practic, deoarece ele reprezintă indicii de
utilizare a apelor naturale pentru economia regiunii. Un rol important în schimbarea calității apelor îl
are factorul antropic, prin folosirea îngrășămintelor în terenurile de cultură, ca și deversarea apelor
reziduale în unele sectoare ale râurilor.
Mineralizarea medie multianuală a apei râului Nicolina la Iași, ca sumă a ionilor principali, a fost de
7
Pagina 12
931 mg/l.
Suprafața ocupată de luciul de apă totalizează 24 ha și cuprinde pe lângă apele curgătoare și iazurile
La Colea (1,5 ha), Bârnova (3 ha) și Zanea de origine antropică, cu importanță piscicolă sau pentru
atenuarea viiturilor.
În concluzie, subliniem că prin adâncirea antropică a albiei minore, râul Nicolina, în secțiunea
comunei Bârnova, nu mai produce inundații. Totuși, după ploi torențiale și prin topirea rapidă a
zăpezii, șesul se acoperă parțial cu apă, în urma scurgerii acesteia de pe versanții alăturați.
Rezerve de apă pentru alimentarea populației se găsesc în stratele acvifere din interfluviile
sculpturale, iar pentru irigarea culturilor din șesul Nicolinei, în râul ce-l drenează.
A.5,. Cai de comunicatie
Rețeaua de drumuri de la nivelul comunei Bîrnova cuprinde drumuri comunale (locale), județene
(asigură legătura între comunele județului) și naționale (asigură legătura între localități). De
întreținerea și modernizarea drumurilor județene se preocupă Consiliul Județean Iași, primăria
Bîrnova având drept de intervenție pentru lucrări de întreținere, modernizare, asfaltare numai pe
drumurile comunale. Acest fapt face ca una dintre principalele artere ale comunei să nu aibă o stare
întocmai favorabilă, fiind drum județean.
Ridicarea de noi construcții locative din ultimii ani a creat premisele unui plan de intervenție și
dezvoltare de noi drumuri comunale în zone în care, în urmă cu câțiva ani, era aproape imposibil de
estimat că se vor stabili noi gospodării ce vor necesita căi de acces.
Infrastructura rutieră înseamnă:
. DI 247A — artera leagă municipiul Iași de comuna Bîrnova;
. DI 248 D — face legătura între Bârnova și comunele Ciurea, Tomești și Holboca;
. DN 24 — face legătura între județele ași și Vaslui;
. DC 30 — legătura rutieră între satele Cercu și Vișan și municipiul Iași.
A.6. Obiective turistice/zone protejate/monumente
Istoria comunei Bârnova este strâns legată atât de istoria Mănăstirii Bârnova cât
biserici și schituri de pe aceste meleaguri. Prima atestare documentară a existenței pe aceste teritorii
a unei așezări omenești apare odată cu prima atestare a ființării unei mănăstiri.
Primul domnitor moldovean care a ctitorit o biserică de lemn pe aceste locuri a fost domnitorul
Ieremia Movilă în anul 1603.
1. Biserica "Sf. loan Botezătorul" - Inculeț
Pagina 13
A fost construită între anii 1942-1947 de către frații lon
1. Inculeț și Georgel 1. Inculeț, fiii marelui om politic
Ion C. Inculeț și ai soției acestuia, Ruxandra Inculeț.
Inițial capelă familială, ea a fost ridicată pe terenul
familiei Inculeț imediat după trecerea la Domnul a
celor doi soți: Ion C. Inculeț - Profesor Academician,
Președinte al Sfatului Țării în perioada 1917-1918,
Vicepreședinte al Consiliului de Miniștri între 19361937 al României Mari și Ruxandra Inculeț - înainte de
căsătorie Principesa Ruxandra Bașotă. Pictura bisericii,
inedită, a fost realizată în anul 1947 de Profesorul
Universitar Ștefan Constantinescu de la Facultatea de
Belle Arte din București. Aici nu s-a slujit până în anul
1992 decât de două ori pe an, la hram, biserica
parohială fiind la Mănăstirea Bârnova, desființată ca
mănăstire până după 1989.
2. Mănăstirea Bârnova
Amplasată în satul Bârnova, comuna
Bârnova. Ridicată în anul 1628 sub domnia
lui Miron Barnovschi și terminată până în
anul 1661 în timpul domniei lui Dabija
Vodă. Este împrejmuită cu un zid de piatră
ridicat în anul 1728 de către domnitorul
Grigore Vodă.
Aici se află mormântul domnitorului Dabija
Vodă, acoperit cu o piatră funerară așezată
vertical, frumos sculptată, cu chenar de
struguri de vie, pe margini albă, cu scris
slavon, datată 11 septembrie 1665. Alături se găsește fiica lui, principesa Maria, al cărei
mormânt este acoperit cu o lespede de piatră împodobită cu flori de acant și cu scriere pe
margini, datată:3 octombrie 1677.
În curtea Mănăstirii Bârnova se află palatul Doamnei Dafina, soția domnitorului Dabija
Vodă.
3. Mănăstirea Piatra Sfântă
Amplasată în satul Pietrărie, comuna Bârnova, județul iași. Ridicată în anul 1732 sub
domnia lui Grigore II Ghica și terminată în 1754 de către domnitorul Matei Ghica.
4. Biserica "Sf. Apostoli Petru și Pavel" - Păun
Amplasată în satul Păun, comuna Bârnova, județul Iași. Ridicată în anul 1812.
5. Rezervația peleontologică Repedea
Pagina 14
Amplasată în apropierea Releului de televiziune
pe dealul Repedea, unde se află un afloriment și
unele cariere de piatră care scot la lumină rocile
calcaroase și gresii calcaroase puternic
fosilifere datate aparținând Sarmațianului
(aproximativ 10 milioane ani).
Profesorul Grigore Cobălcescu de la
Universitatea Al. |. Cuza cercetează zona
carierelor de piatră de la Pietrărie-Repedea în
anul 1862 și publică lucrarea "Calcariul de la
Răpidea" în care descrie fauna fosilă descoperită în rocile respective. Această lucrare
reprezintă actul de naștere al geologiei românești.
Dealul Repedea a constituit obiectul a numeroase studii paleontologice, lito și
biostratigrafice, sedimentologice și geochimice. Fosilele și calcarele existente atestă că pe
acest teritoriu a existat fundul Mării Sarmatice. Dintre fosile cele mai importante sunt cele
de Mactra Podolica.
Dealul repedea prezintă importanță și sub aspectul vegetației, faunei, morfologiei
reliefului și a peisajului, datorită poziției sale la limita Podișului Central Moldovenesc cu
Câmpia Moldovei și a contactului dintre silvostepă și pădure.
Din aceste motive, zona a fost declarată rezervație naturală și pusă în protecție prin
Hotărâre a Consiliului de Miniștri în 1955 și prin Hotărârea Consiliului Județean Iași în
anul 1994.
Prin frumusețea peisajului, a reliefului și a naturii, Dealul Repedea a devenit punct de
atracție al turiștilor și zonă de refugiu pentru populația Iașului.
6. Rezervația palinologică Ion Inculeț
Amplasată în satul Bârnova, comuna Bârnova,
județul Iași. Aici se pot întâlni diverse specii rare
de arbori și arbuști. Această rezervație înconjoară
casa memorială Ion Inculeț, fost ministru și
Președintele Sfatului Țării a Republicii
Democratice Moldova, semnatarul Unirii
României cu Basarabia din anul 1918.
Tot aici se află și biserica ridicată în anul 1947 de
către familia Inculeț, în incintă găsindu-se și
mormintele lui lon Inculeț și al soției sale
Rucsandra Inculeț.
7. Zone și situri naturale protejate
Conform hotărârii nr. 8/1994 a Consiliului Județean Iași cu privire la instituirea unor arii
protejate, în teritoriul Comunei Bârnova au fost identificate:
10
Pagina 15
* rezervația paleontologică Repedea, în care se protejează fauna fosilă pe care o conțin
calcarele oalitice de Repedea, localizată la limita de N-E a satului Pietrăria, pe o suprafață
de 4,98 ha. (perimetru cu regim sever);
* la est de aceasta există o zonă de protecție (zonă tampon) de 4,12 ha. Rezervația se
extinde și pe teritoriul administrativ al Municipiului Iași, atât ca zonă cu regim sever (0,82
ha.), cât mai ales zonă-tampon (37,55 ha.);
- aria avifaunistică Repedea-Bârnova - cuprinzând masivul forestier cu același nume (deci
și zona de pădure din partea de sud a comunei) - în care sunt ocrotite 120 specii de păsări;
* parcul dentrologic al domeniului Inculeț care mai păstrează elemente floristice valoroase
ce necesită a fi protejate (monumente ale naturii): un stejar de 150 ani, un salcâm japonez
și doi nuci negri de 100 ani;
* monumente ale naturii: un tei argintiu la Mănăstirea Bârnova de 350 ani, doi tei argintii
de 150 ani și un castan de 150 ani în satul Vișani (proprietatea Donici Constantin), trei
stejari de 250 ani (stejarii lui Movilă), un stejar de 200 ani în satul Cercu, doi stejari de
300 ani pe proprietatea Potop - satul Bârnova;
* perimetre speciale forestiere, reprezentate de trupurile de pădure cu rol deosebit de
protecție, în principal de protecție a solului (respectiv plantațiile antierozionale și de
consolidare a versanților instabili), localizate la S și N de satul Păun, între Todirel și
Bârnova, între Cercu și Bârnova, în lungul DJ 247 spre Iași (conform Romsilva - filiala
Iași).
A.7. Institutii:
1) In Comuna Bârnova sunt 4 scoli. Din punct de vedere al accesului la utilitati, racordate la
gaz, apa si canalizare sunt scolile din Bârnova si Păun. Acces la Internet au scolile din Bârnova
Păun, Todirel si Visan. Pentru elevii claselor V-VIII din satele Pietraria, Cercu si Todirel este
necesar transportul cu microbuz.
2) Numarul total de gradinite din comuna este de 5. (in Bârnova, Paun, Cercu, Todirel,
Visan). In ceea ce priveste accesul la utilitati al acestora gradinitele din Paun si Bârnova sunt
racordate la reteaua de gaz metan, apa, canalizare si internet.
3) În comuna Bârnova sunt construite 6 biserici, cate o biserica în fiecare sat al comunei si
doua manastiri: Manastirea Bârnova si Manastirea Piatra Sfanta.
4) 5 cabinete medicale din care trei în satul Barnova si doua în satul Păun. Toate cabinetele
sunt de medicina de familie (2 medici) fiecare avand contract cu Casa de Sanatate Iasi, iar unul
este cabinet stomatologic (un medic stomatolog).
5) un dispensar veterinar situat în satul Paun (un medic veterinar). 6) 3
farmacii, din care doua în satul Bârnova si una în satul Visan.
7) o farmacie veterinara în satul Paun;
8) trei oficii postale si anume in satele: Barnova, Paun, Cercu;
9) o biblioteca;
10) Camin cultural — in satul Bârnova. Principalele activitati desfasurate aici sunt legate de
lansari de carte sau inchiriere pentru diverse evenimente.
11) Centru de zi Mia Casa Inculet format din 30 de copii cu varste cuprinse intre 6 si 15 ani;
12) Politie — situata in satul Bârnova. In acest sediu exista un efectiv de 6 politisti.
INI
Pagina 16
13) Politie Locala — cu un efectiv de 6 politisti, care acopera satele comunei Bârnova;
14) Primaria situata pe strada Nicolaie Titulescu, nr. 10;
B. Populatia
În perioada 1912-1977, populația a crescut lent, după anul 1977 înregistrându-se o scădere
destul de mică. Explicația menținerii unei populații relativ constante în perioada 1966-1992 se
regăsește atât în aportul demografic cât și în evoluția moderată a migrării către municipiul Iași,
având în vedere relația foarte scurtă pe căile de comunicație auto ceea ce a impulsionat navetismul în
perioada de creștere industrială.
La recensământul din anul 1992 populația comunei era de 2935 locuitori și avea următoarea
structură pe grupe de vârstă: 0-14 ani - 26 %, 15-59 ani - 56 % și de 60 de ani și peste - 18 %. Se
poate admite ideea că evoluția demografică la nivelul comunei a fost una normală, în prezent
existând vitalitatea necesară ca pe termen mediu să nu aibă loc dezechilibre demografice majore
(aceasta este situația la nivel de comună dar în unele sate componente sunt deja unele tendințe de
schimbare a structurii și chiar unele dezechilibre). Pe sexe, locuitorii din comună sunt structurați
astfel: 49,9% populație masculină și 50,1% populație feminină.
La recensământul din anul 1992 locuitorii comunei erau organizați în 833 gospodării și 784 familii.
Numărul mediu de membri pe o familie depășește media județeană. La 100 de familii revin în medie
392 persoane.
Aceasta evolutie crescatoare se datoreaza in principal migrarii locuitorilor din mediul
urban spre zona rurala. Acest fenomen devanseaza numarul celor plecati din comuna si o
diferenta de de doua puncte intre rata mortalitatii (6,2 la 1000 de locuitori pentru anul 2011) fata
de rata natalitatii (4,2 la 1000 de locuitori pentru anul 2011).
Distributia populatiei comunei pe satele componente pe anul 2020 este urmatoarea:
Sat Bârnova — 1434 locuitori
Sat Pietraria — 1076 locuitori
Sat Păun —1417 locuitori
Sat Visan — 1974 locuitori
Sat Cercu — 747 locuitori
Sat Todirel — 583 locuitori
12
Pagina 17
In ceea ce priveste etnia locuitorilor comunei, structura este urmatoarea:
ÎI Români (91,73%)
Necunoscută (7,64%)
EI Altă etnie (0,62%)
Componența confesională a comunei Bârnova
NI Ortodocși (89,38%)
Romano-catolici (1,66%)
"Necunoscută (7,67%)
PD Altă religie (1,27%)
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bârnova se ridică la 5.782
de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
3.935 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (91,73%). Pentru 7,64% din populație,
apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor
sunt ortodocși (89,38%), cu o minoritate de romano-catolici (1,66%). Pentru 7,68% din populație, nu
este cunoscută apartenența confesională.
C. Evenimente social economice, politice sau religioase
a. Sarbatorile nationale:
1.Anul nou, 01-02.ian
2.Omagierea poetului Mihai Eminescu(ziua de nastere-15.01)
3. Ziua culturii nationale -15 ian.
4. Unirea Principatelor Romane -24.01.
5. Sarbatoarea internationala a muncii -01.05.
6. Ziua victoriei- ziua Europei- 09.05
7. Ziua internationala a copilului- 01.06.
8. Omagierea poetului Mihai Eminescu- trecerea in nefiinta- 15.06.
9.Ziua drapelului national- 26.06.
10. Ziua imnului national- 29.07.
11. Ziua armatei Romane -25 10.
Pagina 18
12.Ziua nationala a Romaniei -01.12.
13. Ziua revolutiei Romane -22.12.
b. Zilele comunei, evenimente locale importante:
1-Sarbatorile comunei Bârnova lunile mai-iunie
2-Sarbatorile satului Paun luna iulie
3-Sarbatorile satului Visan iulie
4-Premierea cuplurilor la implinirea a 50 ani de casnicie — iunie.
c. Sarbatori religioase la nivel national si local:
1-Sarbatoarea sfintelor Pasti —mai, doua zile;
2-Inaltarea domnului-ziua eroilor , iunia a 40-a zi de la pastele ortodox;
3- Sarbatoarea Rusaliilor- duminica a 8-a dupa Pasti si ziua urmatoare;
4- Adormirea Maicii Domnului- 15 august;
5-Sfantul Andrei, ocrotitorul Romaniei- 30 noiembrie;
6-Nasterea Domnului-Craciunul-25- 26.12.
D. Starea infractionala si contraventionala
Conform analizei infracționalității si a contraventiilor, pe anul 2019 de catre Postul de
Politie Bârnova si de catre Politia Locala Bârnova s-au constatat urmatoarele:
Analiza Postului de Politie Bârnova
296 infractiuni sesizate;
36 furturi din gospodarii;
28 violenta domestica;
19 infractiuni la regimul rutier;
207 alte genuri de infractiuni;
6 infractiuni domenului silvic;
145 contraventii;
164persoane cercetate;
6 persoane retinute/arestate.
14
Pagina 19
II. Analiza Politiei Locale Bârnova
r. Crt, Indicatori [otal
ACȚIUNI ORGANIZATE ȘI DESFĂȘURATE - TOTAL 198
liniște și ordine publică 33
activități comerciale 17
mediu și salubrizare 71
evidenta persoanei 17
disciplina în construcții si afisaj stradal 34
din care:
circulație /control trafic 21
mașini abandonate sau fără stăpân [421/2002 E)
1
din care in colaborare cu:
inspectorii din Primarie 27
Poliția Natională 108
Inspectoratul Județean de Jandarmi 1
Inspectoratul Pentru Situatii de Urgenta 38
Inspectoratul de Stat in Constructii -
alte unități (Garda de Mediu, Protecția Copilului, etc) 6
ASIGURARE MĂSURI PREVENTIVE ȘI ORDINE PUBLICĂ -
la activitățile culturale, sportive, religioase, probleme sociale,
etc. 36
2 |număr de efective participante
IPLANURI DE MĂSURI PENTRU ACTIVITĂȚI SPECIALE -
(TOTAL 6
număr de efective folosite 1
număr de zile 365
ASIGURARE, FLUIDIZARE TRAFIC
3 număr de efective folosite i
număr de zile 48
RIDICARI AUTO ABANDONATE /FĂRĂ STĂPÂN-
TOTAL -
4 din ridicate de S.C. S.R.L./S.A.
care: -
ridicate de proprietar
5 INTERVENȚII RAPIDE, STĂRI CONFLICTUALE APLANATE 28
6 PATRULĂRI AUTO 1080
7 PATRULĂRI PEDESTRE 480
8 PÂNDE, SUPRAVEGHERI OPERATIVE 26
CONTROALE, VERIFICĂRI, SESIZĂRI CETĂȚENI
SAU
p POCIAȚII DE PROPRIETARI ORI LOCATARI 47
15
Pagina 20
IEXECUTĂRI MANDATE DE ADUCERE EMISE DE
[o] |STANTELE DE JUDECATĂ
COMUNICARI CITAȚII EMISE DE INSTANȚELE DE
1 JUDECATĂ 19
IPROCESE-VERBALE -de îndeplinire a procedurii
de afișare a copiilor dupa p-v de constatare a
2 fi 36
lcontravențției refuzate a semnate
INTERSECȚII, PARCURI, ȘCOLI, ETC.
monitorizate de agenți 5
[pa]
INFRACȚIUNI CONSTATATE + FLAGRANT =
INFRACTORI PRINȘI ȘI PREDAȚI POLIȚIEI
NAȚIONALE -
[alu
URMĂRIȚI PRINȘI ȘI PREDAȚI =
MINORI DEPISTAȚI / PREDAȚI LA CENTRE
|N SPECIALE -
CERȘETORI / PERSOANE FĂRĂ ADAPOST
IDENTIFICATE -
vlo
BOLNAVI PSIHIC DEPISTATI
CAPITOLUL II
. Dispozitivele de ordine si siguranta publica si zonele de responsabilitate.
Dispozitivele de menținere a ordinii si siguranței publice pe raza localităților rurale se
organizează de șefii ai posturilor de poliție , cu forțe proprii, iar în funcție de particularitățile
elementelor situației operative, se solicită forțe suplimentare de la jandarmerie și poliția locală,
care se utilizează pentru constituirea de patrule mixte.
Constituirea dispozitivelor de menținere a ordinii si siguranței publice si derularea
activităților specifice pentru menținerea ordinii si siguranței publice se realizează în funcție de
evoluția situației operative,
Menținerea ordinii și siguranței publice reprezintă ansamblul măsurilor întreprinse și al
activităților desfășurate, cotidian, de către Poliția Română, pentru protejarea și respectarea
drepturilor fundamentale ale cetățenilor, funcționarea normală a instituțiilor statului, a normelor
de conduită civică, regulilor de conviețuire socială, a celorlalte valori supreme, precum și a
avutului public și privat.
În vederea menținerii ordinii si siguranței publice si asigurării intervenției operative la
evenimente, teritoriul localităților rurale se împarte în zone de siguranță publică, în care se
stabilesc mai multe itinerarii de patrulare.
Activitatea de patrulare este organizată pe următoarele principii:
a) patrulele pedestre acționează în zonele de patrulare cu situație operativă complexă, unde se
concentrează un număr mare de persoane, unități comerciale, instituții publice, etc. ori unde
accesul cu mijloace auto este dificil, pentru asigurarea prevenției și intervenției;
b) patrulele auto desfășoară activități specifice pe raza sectorului/zonei de siguranță
publică, acoperind în special locurile unde frecvent se înregistrează infracțiuni stradale;
16
Pagina 21
c) în zonele cunoscute cu stare infracțională ridicată (violentă, trafic si consum stradal de alcool,
etc.);
d) în zonele cu infracționalitate ridicată, intervenția la evenimente si activitatea de patrulare se
realizează prin suplimentarea componentei patrulei sau a numărului de echipaje auto.
Efectivele angrenate în activitățile de menținere a ordinii si siguranței publice, repartizate
într-o zonă de siguranță publică, desfășoară activități de patrulare pedestră si auto, pe itinerariile
stabilite în funcție de evoluția faptelor de natura contraventionala si infractionala si asigură
intervenția la evenimentele semnalate.
Zone de patrulare:
-Zona de patrulare nr.1: - sat Visan.
1.Date informative:
a. Populatia (nr.locuitori) : 1974,
b. Numar de strazi : 4.
re:
N : municipiul lasi
vV : com Ciurea
S : sat Cercu, com. Barnova
E : municipiul lasi
3. Responsabilitate (2 politisti locali) :
4. Dispozitive de actiune :
- patrula! e;
- paza ;
- verificari ;
- etalarea prezentei .
-Zona de patrulare nr. 2 - Sat Cercu
1.Date informative:
a. Populatia (nr.locuitori) : 747,
b. Numar de strazi : 3.
2. Delimitare :
N : sat Visan, com. Bârnova,
V : sat Ciurea, com. Ciurea,
S : sat Todirel,
E : sat Bârnova,
3. Responsabilitate (2 politisti locali) :
4. Dispozitive de actiune :
- patrula/ e;
- pande ;
- razii ;
17
Pagina 22
- filtre ;
- paza ;
- verificari ;
- etalarea prezentei .
-Zona de patrulare nr. 3 - Sat Todirel
1.Date informative:
a. Populatia (nr.locuitori) : 583
b. Numar de strazi : 4
c. Numar de obiective pe zi : cel putin 3-4 strazi sau finalizare minim 3 spete pe zi
2. Delimitare :
N : sat Cercu
V : com. Ciurea,
S : padure ocolul silvic Lunca Cetatuei,
E : sat Bârnova.
3. Responsabilitate (2 politisti locali) :
4. Dispozitive de actiune :
- patrula/ e;
- pande ;
- razii ;
- filtre ;
- paza ;
- verificari ;
- etalarea prezentei .
-Zona de patrulare nr. 4 - Sat Paun
1.Date informative:
a. Populatia (nr.locuitori) : 1417
b. Numar de strazi : 2
c. Numar de obiective pe zi : cel putin 2 strazi sau finalizare minim 3 spete pe zi
2, Delimitare :
N : mun. lasi,
V : sat Pietraria,
S : com. Schitu Duca,
E : com. Tomesti,
3. Responsabilitate (2 politisti locali) :
4. Dispozitive de actiune :
- patrula/ e;
- pande ;
- razii ;
- filtre ;
- paza ;
- verificari ;
- etalarea prezentei .
-Zona de patrulare nr. 5 - Sat Pietraria
1.Date informative:
a. Populatia (nr.locuitori) : 1076
b. Numar de strazi : 3
c. Numar de obiective pe zi : cel putin 3 strazi sau finalizare minim 3 spete pe zi
18
Pagina 23
2. Delimitare :
N : mun. lasi,
V : sat Paun,
S : padure ocolul silvic Lunca Cetatuei,
E : sat Bârnova.
3. Responsabilitate (2 politisti locali) :
4. Dispozitive de actiune :
- patrula/ e;
- pande ;
- razii ;
- filtre ;
- paza ;
- verificari ;
- etalarea prezentei .
-Zona de patrulare nr. 6 - Sat Bârnova
1.Date informative:
a. Populatia (nr.locuitori) :1434,
b. Numar de strazi : 8
c. Numar de obiective pe zi : cel putin 3-4 strazi sau finalizare minim 3 spete pe zi
2. Delimitare :
N : sat Visat,
V : sat Cercu,
S : padure ocolul silvic Lunca Cetatuei,
E : sat Pietraria.
3. Responsabilitate (2 politisti locali) :
4. Dispozitive de actiune :
- patrula/ e;
- pande ;
- razii ;
- filtre ;
- paza ;
- verificari ;
- etalarea prezentei .
Misiunile specifice.
Pentru executarea atribuțiilor de serviciu, politistii locali au în principal următoarele atribuții:
- mențin ordinea și liniștea publică în zonele și locurile stabilite prin planul de ordine și siguranță
publică al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale, aprobat în condițiile legii;
-mențin ordinea publică în imediata apropiere a unităților de învățământ publice, a unităților
sanitare publice, în parcările auto aflate pe domeniul public sau privat al unitâții/subdiviziunii
administrativ-teritoriale, în zonele comerciale și de agrement, în parcuri, piețe, cimitire, precum
și în alte asemenea locuri publice aflate în proprietatea și/sau în administrarea unităților/
subdiviziunilor administrativ-teritoriale sau a altor instituții/servicii publice de interes local,
stabilite prin planul de ordine și siguranță publică;
-participă, împreună cu autoritățile competente prevăzute de lege, potrivit competențelor, la
activități de salvare și evacuare a persoanelor și bunurilor periclitate de calamitâți naturale ori
catastrofe, precum și de limitare și înlăturare a urmărilor provocate de astfel de evenimente;
-acționează pentru identificarea cerșetorilor, a copiilor lipsiți de supravegherea și ocrotirea
părinților sau a reprezentanților legali, a persoanelor fără adăpost și procedează la încredințarea
19
Pagina 24
acestora Serviciului Public de Asistență Socială în vederea soluționării problemelor acestora, în
condițiile legii;
-constată contravenții și aplică sancțiuni, potrivit competenței, pentru nerespectarea legislației
privind regimul de deținere a câinilor periculoși sau agresivi, a celei privind programul de
gestionare a câinilor fără stăpân și a celei privind protecția animalelor și sesizează serviciile
specializate pentru gestionarea câinilor fără stăpân despre existența acestor câini și acordă sprijin
personalului specializat în capturarea și transportul acestora la adăpost;
-asigură protecția personalului din aparatul de specialitate al primarului/primarului general, din
instituțiile sau serviciile publice de interes local la efectuarea unor controale ori acțiuni specifice;
-participă împreună cu alte autorități competente la asigurarea ordinii și liniștii publice cu ocazia
mitingurilor, marșurilor, demonstrațiilor, procesiunilor, acțiunilor de pichetare, acțiunilor
comerciale promoționale, manifestărilor cultural-artistice, sportive, religioase sau comemorative,
după caz, precum și a altor asemenea activități care se desfășoară în spațiul public și care implică
aglomerări de persoane;
-asigură paza bunurilor și obiectivelor aflate în proprietatea unității/subdiviziunii
administrativteritoriale și/sau în administrarea autorităților administrației publice locale sau a
altor servicii/instituții publice de interes local, stabilite de consiliul local;
-constată contravenții și aplică sancțiuni pentru nerespectarea normelor legale privind
conviețuirea socială stabilite prin legi sau acte administrative ale autorităților administrației
publice centrale și locale, pentru faptele constatate în raza teritorială de competență;
-execută, în condițiile legii, mandatele de aducere emise de organele de urmărire penală și
instanțele de judecată care arondează unitatea/subdiviziunea administrativ-teritorială, pentru
persoanele care locuiesc pe raza de competență;
-participă, alături de Poliția Română, Jandarmeria Română și celelalte forțe ce compun sistemul
integrat de ordine și siguranță publică, pentru prevenirea și combaterea infracționalității stradale;
-cooperează cu centrele militare zonale în vederea înmânării ordinelor de chemare la mobilizare
și/sau de clarificare a situației militare a rezerviștilor din Ministerul Apărării Naționale;
-asigură măsuri de protecție a executorilor judecătorești cu ocazia executărilor silite;
-acordă, pe teritoriul unităților/subdiviziunilor administrativteritoriale, sprijin imediat structurilor
competente cu atribuții în domeniul menținerii, asigurării și restabilirii ordinii publice.
Actiuni si activitati executate in comun.
În cazul producerii unor evenimente deosebite, agenții de siguranță publică împreună cu
lucrătorii poliției locale, vor lua de îndată următoarele MĂSURI:
-salvarea victimelor și bunurilor, asigurând paza acestora;
-asigurarea ordinii și pazei la locul producerii evenimentelor și dirijarea circulației în zonă;
-mobilizarea cetățenilor în vederea lichidării sau limitării consecințelor și prevenirii extinderii
acestora;
-identificarea persoanelor care pot da relații cu privire la locul și modul producerii
evenimentului, conservarea urmelor;
-raportarea imediată a evenimentelor constatate, la unitatea de poliție, poliție locală sau jandarmi,
în vederea dispunerii de măsuri pentru intervenție și cercetare;
-colaborează cu forțele speciale sau echipele de cercetare la fata locului în cazul producerii unor
evenimente cu grad ridicat de risc;
In baza Planului de cooperare, Inspectoratul de Poliție al Județului Iasi — Postul de Politie
Comunala Bârnova si Poliția Locală Bârnova, vor asigura și executa activități punctuale (filtre,
20
Pagina 25
razii, acțiuni etc.), pentru prevenirea, descurajarea și combaterea fenomenului infracțional și
contravențional în scopul asigurării ordinii și siguranței publice. Pentru realizarea
responsabilităților pe timpul vizitelor oficiale sau a altor activități la care participă demnitari
români și străini, efectivele poliției locale vor acționa astfel:
-asigură ordinea și liniștea publică în școli, grădinițe, parcuri, parcări auto, alte zone date
în responsabilitate de administrația publică locală;
-asigură paza instituțiilor publice de interes local;
-asigură protecția persoanelor învestite cu autoritate publică la nivel local;
-participă la asigurarea măsurilor de ordine prilejuite de manifestările sociale, culturale
sau sportive și pentru aplicarea dispozițiilor emise de consiliile locale.
Organizarea în comun de activități în următoarele domenii:
Prevenirea și combaterea furturilor de orice natură;
Menținerea ordinii și liniștii publice;
Prevenirea și combaterea infracțiunilor prin violență;
Identificarea și reținerea persoanelor urmărite, în condițiile legii, persoanelor care se sustrag,
urmăririi penale sau de la executarea mandatelor de arestare preventivă sau de executare a
pedepsei cu închisoarea;
Supravegherea și controlul circulației pe drumurile publice;
Schimbul permanent de date și informații care prezintă interes pentru cele doua părți.
Executarea controlului si supravegherii traficului rutier inechipaje mixte.
Intocmirea unei evidente a vehiculelor cu tractiune animala.
Intocmirea unei evidente a vehiculelor care desfasoara activitati de carausie si/sau transport
persoane, punerea acestora in legalitate.
În vederea desfășurării în condiții optime a campaniilor electorale pentru alegeri locale,
alegerea Președintelui, a Camerei Deputaților și a Senatului, vor executa supravegherea
panourilor sau a stâlpilor de afișaj electoral conform dispoziției primarului Comunei Bârnova.
CAPITOLUL II
Poliția Locală Ciurea are în componență :
- 1 Politist Local - functie publica;
- S Agenti Paza cu atribuții specifice de polițist local.
Pentru buna desfășurare a activității în dispozitivul de ordine, dotarea logistică este alcătuită
din:
- cătușe,,
- tomfe,
- port-carnet,
- lanternă,
- carnet cu însemnări de serviciu,
- topuri procese verbale de contravenție,
- extrase din actele normative.
21
Pagina 26
In baza prevederilor legale si a Regulamentului de organizare si funcționare, personalul
Serviciului Public al Politiei Locale Bârnova este dotat cu bastoan cauciucat si sray iritant
lacrimogen.
Serviciul Politiei Locale Bârnova dispune de un autovehicul inscripționat, dotat cu
mijloace de avertizare optica si sonora, cu număr de înmatriculare 1S-05-PLB destinat pentru
patrulare si intervenție.
La sediul Politiei Locale Bârnova se afla instalat sistemul de supraveghere video din satul
Bârnova.
CAPITOLUL IV.
INSTRUIREA EFECTIVELOR PENTRU EXECUTAREA ACTIVITĂȚILOR ȘI
CONTROLUL DISPOZITIVELOR
Plecând de la axioma „valoarea unei instituții este dată de nivelul uman promovat”,
conducerea instituției cât și instituția în integralitatea sa, apreciază că prioritatea număru unu a
acesteia , o constituie pregătirea în progres a personalului, atât în cadru organizat cât și
individual.
Instruirea premergătoare intrării în serviciu a efectivelor din dispozitivul de menținere a
ordinii si siguranței publice are ca scop informarea acestora cu privire la evoluția situației
operative, aspectele identificate din analiza tactică, informațiile deținute si zonele de patrulare.
Activitatea de instruire/ pregătire se realizează în cadrul programului efectiv de lucru, pe
parcursul a maximum 15 minute,
Programul de lucru al efectivelor din dispozitivele de ordine si siguranță publică,
constituite în mediul rural, este ,de regulă, 8/36 ore/zi.
Instruirea efectivelor angrenate în activitățile de menținere a ordinii si siguranței publice
se efectuează la sediul structurii de poliție locala sau în altă locație, în funcție de condițiile
existente pe plan local, de către primar si coordonatorul politiei locale, urmărindu-se:
- verificarea prezenței, dacă polițiștii sunt apți fizic și psihic pentru executarea serviciului, dacă
au ținuta corespunzătoare și mijloacele de intervenție din dotare asupra lor;
- prezentarea situației operative din ultimele 24 de ore, a evenimentelor care au avut loc și
acțiunilor în curs de desfășurare pe raza localității, precum și a forțelor cu care conlucrează;
- prelucrarea aspectelor rezultate din activitatea desfășurată de aceștia în ziua precedentă;
- indicarea persoanelor, a obiectelor urmărite și a celor revocate.
Instruirea agenților de poliție locală se va executa de către coordonatorul politei locale
timp de 15 minute la intrarea în serviciu, privind executarea misiunilor specifice și prevenirea
evenimentelor negative de orice fel.
Controlul dispozitivelor de menținere a ordinii și siguranței publice se efectuează de către
ofițerii desemnați din cadrul structurilor participante.
Polițiștii care execută controlul vor urmări:
-prezența agenților în sectorul de siguranță;
-modul de îndeplinire a obligațiilor ce le revin și eficiența măsurilor luate;
-cunoașterea populației și a persoanelor aflate în atenția poliției;
-activitățile desfășurate și legalitatea măsurilor luate;
-comportarea față de cetățeni;
-ținuta, modul de întreținere și folosire a mijloacelor din dotare;
-sprijină și îndrumă pe cei aflați în serviciu, pentru executarea în bune condiții a sarcinilor
Pagina 27
specifice și ia măsuri pentru remedierea deficiențelor constatate.
Deficiențele constatate și propunerile făcute cu ocazia controlului, vor fi menționate în
registrul de control, cu ocazia schimbării serviciului, pentru a se dispune măsuri.
1. INSTRUIREA
Vizează formarea, păstrarea și dezvoltarea unui set de abilități, talente și deprinderi în
sfera bio-psihosocială, relațional-comunicativă, juridică și practică polițienescă.
Aceasta este structurată astfel:
Pregătire polițienească generală, care se desfășoară :
- anual - 2-3 zile;
- lunar - 1 zi la sfârșitul lunii;
- zilnic - ori de câte ori se impune și cât se impune.
Responsabil: Coordonator.
Pregătire de specialitate, se desfășoară în baza planului unic de pregătire și a planului
propriu de pregătire, de asemenea :
- anual - una la două zile;
- lunar - 4 - 6 ore;
- săptămânal - cât se impune;
- zilnic - când și cât se impune;
Responsabil: Coordonator.
Pregătirea pentru misiunile zilnice, se execută zilnic prin metoda:
- auto-instruirii - 15-20 de minute, dimineața;
- speciale — cu una la două zile înainte, cu durată variabilă 1- 3 ore;
Responsabil : responsabilul de misiune.
2. AUTOEVALUĂRI, EVALUĂRI, APRECIERI ȘI CONTROALE
2.1. Autoevaluarea se execută zilnic de către fiecare agent ( echipaj).
2.2. Evaluarea se execută lunar de către coordonator.
CAPITOLUL V.
DISPOZIȚII FINALE
1) Armonizarea lucrativă a structurii, împreună cu celelalte instituții care au atribuții
tangente cu ale noastre, văzută prin prisma evoluției situației operative se execută în principiu pe
speță(e), pe zile, pe misiuni, prin întâlniri lunare și de câte ori situația o cere, între conducerile
instituțiilor cu obligații în fenomen.
2) Evaluarea activităților desfășurate se face de regulă după fiecare misiune, precum și în
cadrul întâlnirilor lunare, înaintea prezentărilor în ședințele Consiliul Local, precum și în cadrul
analizelor periodice și anual evaluarea activităților desfășurate pentru menținerea ordinii și
siguranței publice și modul de acțiune privind creșterea gradului de siguranță al cetățeanului se
realizează astfel :
-zilnic, prin informări reciproce politie-politie locală privind evoluția situației operative;
-săptămânal cuprinzând și măsurile necesare stăpânirii fenomenului infracțional;
-lunar, pentru activitățile desfășurate în conformitate cu planul de cooperare.
Din prezentul Plan de Ordine și Siguranță Publică al Comunei Bârnova fac parte
integrantă următoarele anexe :
23
Pagina 28
-ANEXA NR.1 = harta Comunei Bârnova.
-ANEXA NR.2 = Tabel nominal cu persoanele cu functii de conducere, cu atributiuni de
coordonare si control al efectivelor participante la activitatile de mentinere a ordinii si sigurantei
publice.
-Anexa NR.3 = Protocolul de cooperare incheiat intre Politia Locala Bârnova si Postul de Politie
Bârnova.
- Anexa NR.4 = Dispozitia Primarului comunei Bârnova nr. „ privind reactualizarea
Comisiei locale de ordine publica si circulatie.
Politist Local
ACIOBANITII ch AN
24