Plan Urbanistic General (PUG)
Memoriu Barnova - PUG BARNOVA 2020
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 2,5 MB · modificat pe site: 18.02.2021
Pagina sursă
Cum citez acest document
Plan Urbanistic General (PUG), „Memoriu Barnova - PUG BARNOVA 2020”, Comuna Bârnova, jud. Iași. Sursa: https://primariabarnova.ro/files/3027 (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/barnova/114395-memoriu-barnova-pug-barnova-2020, 09.11.2026)
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
S.C. CAD - ON S.R.L. IASI
S.C. ARHITECTIS TRUST S.R.L. IASI
PROIECT
REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL
COMUNA BÂRNOVA, JUDEȚUL IAȘI
Volum I: MEMORIU GENERAL
Beneficiar: COMUNA BÂRNOVA
Nr. volum: 1
Volume: 2
Nr. exemplar:
Proiectul conține:
- Vol. I - P.U.G.
- Vol. II - R.L.U.
- 2017 -
Pagina 2
REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Piese
S.C. CAD - ON S.R.L. COMUNA BÂRNOVA, JUDETUL IASI scrise Pag.
S.C. ARHITECTIS TRUST S.R.L. și 1
Vol.:I - MEMORIU GENERAL desenate
LISTA DE RESPONSABILITĂȚI ȘI SEMNĂTURI
PROIECTANT GENERAL: S.C. CAD-ON S.R.L.
SUBPROIECTANT: S.C. ARHITECTIS TRUST S.R.L.
COLECTIV DE ELABORARE:
Șef proiect arh. LADISLAU LACATUSU
Urbanism arh. LADISLAU LACATUSU
1
Pagina 3
REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Piese
S.C. CAD - ON S.R.L. COMUNA BÂRNOVA, JUDETUL IASI scrise Pag.
S.C. ARHITECTIS TRUST S.R.L. și 2
Vol.:I - MEMORIU GENERAL desenate
BORDEROU
I. PIESE SCRISE
VOLUMUL II - MEMORIU GENERAL
CAPITOLUL 1. - INTRODUCERE
1.1. DATE DE RECUNOAȘTERE A DOCUMENTAȚIEI
1.2. OBIECTUL STUDIULUI:
1.3. NECESITATEA ȘI SCOPUL LUCRĂRII
1.4. DOMENII DE UTILIZARE
1.5. EFECTE ECONOMICE ȘI SOCIALE SCONTATE
1.6. BAZA JURIDICĂ
1.7. MODUL DE ELABORARE
1.8. BAZA ȘI SURSELE DE DOCUMENTARE, SUPORTUL TOPOGRAFIC
Baza documentară
Surse de documentare
CAPITOLUL 2. - STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII
2.1. EVOLUȚIE
2.1.1. Fondul funciar și intravilanul actual
2.1.1.1. Evoluția istorică a a relațiilor în teritoriul metropolitan
în perioada economiei centralizate și după anul 1990
2.1.3. Analiza SWOT
2.2. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL
2.2.1. Încadrarea în teritoriu. Diagnoza situației existente
2.2.2. Potențialul natural
2.3. RELAȚII ÎN TERITORIU
2.3.1. Relații în teritoriu
2.3.2. Principii generale de organizare
- Posibilități de formare a sistemelor de localități și
încadrarea localităților comunei Bârnova în cadrul
sistemului aferent municipiului Iași
- Criterii de determinare a comunelor care intră în zona de
interdependență cu municipiul Iași
1. Definirea fenomenului "Zonă de influență"
2. Modele teoretice de determinarea și delimitarea zonelor
de influență a orașelor
3. Criterii de analiză
4. În loc de concluzii
2.4. ACTIVITĂȚI ECONOMICE
2.4.1. Principalele funcțiuni economice ale localităților
comunei Bârnova
2.4.2. Profilul economic al localităților comunei Bârnova pe baza
potențialului natural al subsolului și solului
2.4.3. Starea social - culturală
2
Pagina 4
REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Piese
S.C. CAD - ON S.R.L. COMUNA BÂRNOVA, JUDETUL IASI scrise Pag.
S.C. ARHITECTIS TRUST S.R.L. și 3
Vol.:I - MEMORIU GENERAL desenate
2.4.4. Alte aspecte socio - culturale
2.5. POPULAȚIA. ELEMENTE DEMOGRAFICE ȘI SOCIALE
2.5.1. Numărul, structura și evoluția populației
2.6. CĂI DE COMUNICAȚIE ȘI TRANSPORTURI
2.7. INTRAVILAN EXISTENT. ZONE FUNCȚIONALE. BILANȚ TERITORIAL
2.7.1. Caracteristici ale zonelor funcționale
2.7.2. Bilanț teritorial
2.8. RISCURI NATURALE
2.9. ECHIPARE EDILITARĂ
2.9.1. Încadrarea în teritoriu - situația existentă
2.9.2. Echiparea tehnică a teritoriului
2.9.3. Echipare edilitară. Stadiul actual al dezvoltării
2.10. PROBLEME DE MEDIU
2.11. DISFUNCȚIONALITĂȚI
2.12. NECESITĂȚI ȘI OPȚIUNI ALE POPULAȚIEI
CAPITOLUL 3 - PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICĂ-
3.1. STUDII DE FUNDAMENTARE
3.2. EVOLUȚIE POSIBILĂ, PRIORITĂȚI
3.3. OPTIMIZAREA RELAȚIILOR ÎN TERITORIU
3.4. DEZVOLTAREA ACTIVITĂȚILOR ECONOMICE ȘI SOCIALE
3.5. EVOLUȚIA POPULAȚIEI, ELEMENTE DEMOGRAFICE ȘI SOCIALE
3.6. ORGANIZAREA CIRCULAȚIEI
3.7. INTRAVILAN PROPUS. ZONIFICARE FUNCȚIONALĂ.
BILANȚ TERITORIAL
3.8. MĂSURI ÎN ZONELE CU RISCURI NATURALE
3.9. DEZVOLTAREA ECHIPĂRII EDILITARE
3.10. PROTECȚIA MEDIULUI
3.11. REGLEMENTĂRI URBANISTICE
3.12. OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ
II. GRAFICE
Cap. 2.4.2. Profilul economic al localităților comunei Bârnova pe baza
potențialului natural al subsolului și solului
- producția de carne
- producția de lapte
- producția de ouă
Cap. 2.5.1. Numărul, structura și evoluția populației
- grafic populația pe grupe de vârsta
ȘEF PROIECT,
Arh. LADISLAU LACATUSU
3
Pagina 5
REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Piese
S.C. CAD - ON S.R.L. COMUNA BÂRNOVA, JUDETUL IASI scrise Pag.
S.C. ARHITECTIS TRUST S.R.L. și 4
Vol.:I - MEMORIU GENERAL desenate
VOLUMUL I - MEMORIU GENERAL
CAPITOLUL 1. - INTRODUCERE
1.1. DATE DE RECUNOAȘTERE A DOCUMENTAȚIEI
- Denumirea lucrării: - REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC
GENERAL AL COMUNEI BÂRNOVA - JUDEȚUL
IAȘI;
- Număr proiect: - 10 / 2017;
- Beneficiar: - COMUNA BÂRNOVA - JUDEȚUL IAȘI
- Data predarii: - 2017
1.2. OBIECTUL STUDIULUI:
• Reactualizarea Planului Urbanistic General al comunei Bârnova, reprezentând
strategia și cadrul de dezvoltare în perspectivă a unității administrativ-teritoriale și
corelarea cu strategiile elaborate în cadrul planificărilor spațiale ale Regiunii de
Dezvoltare Nord-Est, a județului Iași, precum și a Zonei Metropolitane Iași.
Planurile urbanistice generale (P.U.G.) au caracter de reglementare (caracter
operațional) și răspund programului de amenajare spațială a teritoriului și de dezvoltare a
localităților ce compun unitatea teritorial – administrativă de bază.
P.U.G. se elaborează în scopul:
• stabilirii direcțiilor, priorităților și reglementărilor de amenajare a teritoriului și
dezvoltare urbanistică a localităților;
• utilizării raționale și echilibrate a terenurilor necesare funcțiunilor urbanistice;
• precizării zonelor cu riscuri naturale (alunecări de teren, inundații, neomogenități
geologice, reducerea vulnerabilității fondului construit existent);
• evidențierii fondului valoros și a modului de valorificare a acestuia în folosul
localității;
• creșterea calității vieții, cu precădere în domeniile locuirii, dotărilor aferente locuirii
și serviciilor;
• fundamentării realizării unor investiții de utilitate publică;
• asigurării suportului reglementar (operațional) pentru eliberarea certificatelor de
urbanism și autorizațiilor de construire;
• corelării intereselor colective cu cele individuale în ocuparea spațiului.
4
Pagina 6
REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Piese
S.C. CAD - ON S.R.L. COMUNA BÂRNOVA, JUDETUL IASI scrise Pag.
S.C. ARHITECTIS TRUST S.R.L. și 5
Vol.:I - MEMORIU GENERAL desenate
Dintre principalele obiective urmărite în cadrul Reactualizării Planului Urbansitic
General se menționează:
• optimizarea relațiilor localităților cu teritoriul lor administrativ și județean;
• valorificarea superioară a potențialului natural, economic și uman;
• organizarea și dezvoltarea căilor de comunicații existente;
• stabilirea și delimitarea unui nou intravilan care să corespundă necesităților viitoare
de dezvoltare;
• stabilirea și delimitarea de noi zone construibile;
• stabilirea și delimitarea noilor zone funcționale;
• stabilirea și delimitarea zonelor cu interdicție temporară sau definitivă de construire;
• stabilirea și delimitarea zonelor protejate și de protecție a acestora;
• modernizarea și dezvoltarea echipării edilitare;
• evidențierea deținătorilor terenurilor din intravilan;
• stabilirea noilor obiective de utilitate publică;
• stabilirea unui mod superior de utilizare a terenurilor și condițiilor de conformare și
realizare a construcțiilor.
Planul urbanistic general orientează aplicarea unor politici în scopul construirii și
amenajării teritoriului localităților, politici ce își propun, între altele, restabilirea dreptului de
proprietate și implementarea unor noi relații socio-economice în perioada de tranziție spre
economia de piață și integrare europeană.
1.3. NECESITATEA ȘI SCOPUL LUCRĂRII:
- Necesitatea lucrării decurge din depistarea și asigurarea unor condiții favorabile
desfășurării funcțiilor localităților rurale, care după anul 1989 cunosc direcții noi de
dezvoltare.
- Lucrarea are ca scop evidențierea situației actuale, a problemelor și a propunerilor
de dezvoltare urbanistică a comunei Bârnova și a localităților componente, din punct de
vedere al amenajării teritoriului, în corelare cu prevederile Planului de Amenajare a
Teritoriului Județului Iași (PATJ), cu prevederile Planului de Amenajare a Teritoriului Zonal
Regional - Regiunea de Nord-Est și cu prevederile Planului de Amenajare a Teritoriului
Național (PATN) - secțiunile I ÷ V.
- Intravilanul propus pentru fiecare sat in parte, din comuna Barnova, are la
baza aceleasi cerinte si necesitati pentru dezvoltarea comunei:
• Comuna Barnova nu avut niciodata un PUG iar intravilanul existent
pentru fiecare sat in parte este fie in aproape tot UTR-ul, fie format din
trupuri de intravilan; intravilanul propus repara aceste probleme prin
crearea de intravilan compact si bine evidentiat pentru intreaga comuna.
• Comuna Barnova este in zona metropolitana a orasului Iasi astfel ca
exista o cerere mare de construire locuinte pentru cei care lucreaza in
oras dar vor sa locuiasca la casa in apropiere de Iasi;
5
Pagina 7
REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Piese
S.C. CAD - ON S.R.L. COMUNA BÂRNOVA, JUDETUL IASI scrise Pag.
S.C. ARHITECTIS TRUST S.R.L. și 6
Vol.:I - MEMORIU GENERAL desenate
• Satul Visan are o mare cerere de construire apartamente avand in vedere
ca este la limita orasului Iasi si practic se evidentiaza o continuitate in
ceea ce priveste dezvoltarea arhitecturala, atat pentru orasul Iasi cat si
pentru satul Visan.
• Multi tineri plecati la munca in strainatate revin in tara si doresc sa-si
construiasca cate o locuinta astfel ca Primaria Barnova se gaseste in
situatia in care intravilanul existent nu este de ajuns pentru a satisface
cererea tot mai mare.
1.4. DOMENII DE UTILIZARE:
- Lucrarea se va constitui într-un instrument operațional practic aflat la îndemâna
Consiliului Local și al Primăriei Comunei Bârnova, care hotărăsc strategiile de dezvoltare și
amenajare a teritoriului ce îl administrează.
- Regulamentul aferent lucrării va sta la baza elaborării tuturor documentelor și
documentațiilor pentru aprobarea construcțiilor de locuințe și a celorlalte obiective de
utilitate publică.
1.5. EFECTE ECONOMICE ȘI SOCIALE SCONTATE:
- Lucrarea va putea contribui indirect la creșterea nivelului de trai al populației prin
găsirea unor soluții de amenajare a teritoriului care să asigure un grad de confort
acceptabil, o sumă de utilități și obiective de utilitate publică care să satisfacă nevoile
colective în spațiul administrativ.
1.6. BAZA JURIDICĂ:
Planul urbanistic general este elaborat în conformitate cu prevederile actelor
normative în vigoare, specifice domeniului sau complementare acestuia. Dintre
principalele acte normative, cu implicații asupra dezvoltării urbanistice, se
menționează:
- Ordinul Ministrului Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului nr. 13/N/1999
pentru aprobarea reglementării tehnice „Ghid privind metodologia de elaborare
și conținutul-cadru al Planului Urbanistic General”, indicativ GP 038/1999;
- Ordinul ministrului Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului nr. 21/N/10.04.2000
pentru aprobarea Ghidului privind elaborarea și aprobarea Regulamentelor
Locale de Urbanism;
- Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, completată prin
ORDONANȚA nr. 69 din 13 august 2004; LEGEA nr. 289 din 7 iulie 2006;
ORDONANȚA nr. 18 din 31 ianuarie 2007; LEGEA nr. 168 din 12 iunie 2007;
ORDONANȚA nr. 27 din 27 august 2008; ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 10
din 25 februarie 2009; LEGEA nr. 183 din 26 mai 2009; LEGEA nr. 242 din 23
6
Pagina 8
REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Piese
S.C. CAD - ON S.R.L. COMUNA BÂRNOVA, JUDETUL IASI scrise Pag.
S.C. ARHITECTIS TRUST S.R.L. și 7
Vol.:I - MEMORIU GENERAL desenate
iunie 2009; LEGEA nr. 345 din 11 noiembrie 2009; ORDONANȚA DE
URGENȚĂ nr. 7 din 2 februarie 2011.
- Legea 71/1996 privind aprobarea PATN - secțiunea I - Căi de comunicație
- Legea 171/1997 privind aprobarea PATN - secțiunea II – Apa, modificată prin L.
nr.20/2006;
- Legea 5/2000 privind aprobarea PATN - secțiunea III - Zone protejate;
- Legea 351/2001 privind aprobarea PATN - secțiunea IV - Rețeaua de localități,
modificată de: L. nr.429/2002, L. nr. 674/2002, L. nr. 263/2003, L. nr.
336/2003, L. nr.382/2003, L. nr.391/2003, L. nr. 408/2003, L. nr.409/2003, L.
nr.410/2003, L. nr.547/2003, L. nr.548/2003, L. nr.582/2003, L. nr.583/2003, L.
nr.584/2003, L. nr.585/2003, L. nr.12/2004, L. nr.45/2004, L. nr.79/2004, L.
nr.80/2004, L. nr.81/2004, L. nr.83/2004, L. nr.134/2004, L. nr.203/2004, L.
nr.332/2004, L. nr.543/2004, L. nr.207/2005, L. nr.385/2005, L. nr.413/2005, L.
nr.414/2005, L. nr.415/2005, L. nr.308/2006, L. nr.322/2006, L. nr.100/2007
pentru modificarea și completarea Legii nr. 351/2001 privind aprobarea
Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a IV-a - Rețeaua de
localități, dispune republicarea.
- Legea 215/2001 a administrației publice locale, modificată prin O.U.G.
nr.74/2001, L. nr.738/2001, L. nr.216/2002, L. nr.161/2003, L. nr.379/2003, L.
nr.141/2004, L. nr.340/2004, L. nr.393/2004, L. nr.286/2006 pentru
modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001,
republicată în M. Of. nr. 123/20 feb. 2007, modificată de O.U.G. nr.20/2008, L.
nr.35/2008, O.U.G. nr.66/2008, L. nr.131/2008;
- Legea 575/2001 privind aprobarea PATN- secțiunea V- Zone de riscuri naturale.
➢ H.G.R. nr. 382/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind
exigențele minime de conținut ale documentațiilor de amenajare a teritoriului
și de urbanism pentru zonele cu riscuri naturale;Legea nr. 50/1991 actualizată
la data de 16.10.2006 avându-se în vedere republicarea din Monitorul Oficial,
Partea I, nr. 933 din 13 octombrie 2004, precum si următoarele acte: O.U.G.
nr. 122/2004, Legea nr. 119/2005, Legea nr. 52/2006.
• Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, modificată prin H.G.R.
nr.498/2001 și Legea nr. 587/2002 (pentru modificarea art. 40 din Legea nr.
10/1995 privind calitatea in constructii);
• Legea nr. 114/1996, privind locuințele, modificată prin O.U.G. nr.40/1997 și L.
nr.196/1997, republicată în decembrie, cu modificările și completările
ulterioare: O.U.G. nr.44/1998, L. nr.145/1999, O.G. nr.73/1999, O.U.G.
nr.215/1999, O.U.G. nr.17/2000, O.U.G. nr.22/2000, O.U.G. nr.98/2000,
O.U.G. nr.295/2000, L. nr.330/2001, O.G. nr.76/2001, L. nr. 603/2002, H.G.
nr. 496/2004, O.U.G. nr. 42/2005, L. nr. 230/2007, O.U.G. nr. 57/2008, O.U.G.
nr. 210/2008;
• Legea nr. 46/2008 republicata, privind asigurarea integritatii fondului forestier
national (art. 37 completat si modificat ulterior)
7
Pagina 9
REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Piese
S.C. CAD - ON S.R.L. COMUNA BÂRNOVA, JUDETUL IASI scrise Pag.
S.C. ARHITECTIS TRUST S.R.L. și 8
Vol.:I - MEMORIU GENERAL desenate
• Legea nr. 18/1991 a fondului funciar, cu modificările și completările ulterioare;
cuprinde modificările aduse de: Legea nr. 218/1998, Legea nr. 54/1998,
O.U.G. nr. 1/1998, O.U.G. nr. 102/2001, Legea nr. 545/2001, Legea nr.
400/2002, Legea nr. 247/2005, Legea nr. 358/2005, O.U.G. nr. 209/2005,
Legea nr. 263/2006, Legea nr. 341/2006, Legea nr. 340/2007 publicata in
MOF nr. 846 din 10/12/2007;
• Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia,
cu modificările și completările ulterioare (modificată prin O.U.G. nr.30/2000,
O.U.G. nr.206/2000, L. nr.713/2001, L. nr.113/2002, L. nr.241/2003);
• Legea nr. 54/1998 privind circulația juridică a terenurilor;
• Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru o cauză de utilitate publică;
• Legea nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor;
• Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra
terenurilor agricole și a celor forestiere, cu modificările ulterioare (O.G.
nr.69/2000, O.U.G. nr.102/2001, L. nr.400/2002, L. nr.204/2004, L.
nr.247/2005, O.U.G. nr.127/2005, O.U.G. nr.139/2005, L. nr.38/2006, L.
nr.342/2006, L. nr.193/2007, D.C.C. nr.602/2008, D.C.C. nr.603/2008, L.
nr.212/2008, L. nr.261/2008, D.C.C. nr.605/2009, D.C.C. nr.605/2009, D.C.C.
nr.652/2009 D.C.C. nr.652/2009;
• Legea nr. 7/1996 a cadastrului și a publicității imobiliare, cu modificările și
completările ulterioare, actualizată în anul 2005 prin Legea nr. 247/2005;
• Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale, modificată prin Legea
286/2006;
• Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, modificată prin
L. nr. 401/2003, L. nr. 468/2003, L. nr. 571/2003, L. nr. 259/2006 pentru
modificarea și completarea Legii nr. 422/2001 privind protejarea
monumentelor istorice dispune republicarea în 2006;
• H.G.R. nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de
mediu pentru planuri și programe;
• Legea nr. 82/1998 pentru aprobarea O.G. nr. 43/1997 privind regimul juridic al
drumurilor;
• Ordinul comun al Ministrului Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului,
Șefului Departamentului pentru Administrație Publică Locală și al Ministrului
Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului nr. 62/N/19.O/288/1.998 privind
delimitarea zonelor expuse riscurilor naturale;
• Legea nr. 107/1996 a apelor, modificată prin H.G. nr. 83/1997, H.G. nr.
948/1999, L. nr.192/2001, O.U.G. nr.107/2002, L. nr. 404/2003, L.
nr.310/2004, L. nr.112/2006, O.U.G. nr.12/2007, O.U.G. nr.130/2007;
• Legea nr. 481/2004 privind protecția civilă, modificată prin L. nr.212/2006 și L.
nr.241/2007, republicată în anul 2008 și modificată prin O.U.G. nr.70/2009;
• O.G. nr. 112/2000 pentru reglementarea procesului de scoatere din funcțiune,
casare și valorificare a activelor corporale care alcătuiesc domeniul public al
statului și al unităților administrativ-teritoriale;
8
Pagina 10
REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Piese
S.C. CAD - ON S.R.L. COMUNA BÂRNOVA, JUDETUL IASI scrise Pag.
S.C. ARHITECTIS TRUST S.R.L. și 9
Vol.:I - MEMORIU GENERAL desenate
• Legea nr. 41/1995 - privind protecția patrimoniului național;
• H.G.R. nr. 525/1996 - pentru aprobarea Regulamentului General de
Urbanism, modificată prin H.G. nr.789/1997, H.G. nr.59/1999, H.G.
nr.960/1999, H.G. nr.855/2001 și republicată în M. Of. nr. 856/27 noi. 2002.
• Codul civil;
• H.G.R. nr. 584/2001 privind amplasarea unor obiective de mobilier urban;
• H.G.R. nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în
construcții, completată și modificată de H.G.R. nr. 675/2002, H.G.
nr.102/2003, H.G. nr.622/2004, H.G. nr.1.231/2008;
• H.G.R. nr. 448/2002 pentru aprobarea categoriilor de construcții și amenajări
care se supun avizării/autorizării de prevenire și stingere a incendiilor;
• H.G.R. nr. 62/1996 privind aprobarea Listei obiectivelor de investiții și de
dezvoltare, precum și a criteriilor de realizare a acestora, pentru care este
obligatoriu avizul Statului Major General al Ministerului Apărării Naționale;
• Ordinul comun al Ministrului Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului, al
Ministrului Apărării Naționale, al Ministrului de Interne și al Directorului
Serviciului Român de Informații nr. 34/N/M.30/3.422/1995 pentru aprobarea
Precizărilor privind avizarea documentațiilor de urbanism și amenajarea
teritoriului, precum și a documentațiilor tehnice pentru autorizarea executării
construcțiilor;
• Ordinul ministrului Sănătății nr. 119/2014, completat cu Ordinul ministrului
Sanatatii nr. 994/2018 pentru aprobarea Normelor de igienă și a
recomandărilor privind mediul de viață al populației.
1.7. MODUL DE ELABORARE:
La baza elaborării Planului Urbanistic General al comunei Bârnova se află:
- Ordinul M.L.P.A.T nr. 91/1991 privind formularele, procedura de autorizare și
conținutul documentațiilor de urbanism;
- Ordinul M.L.P.A.T nr. 80/N/18.XI.1996, Ghid cuprinzând precizări, detalieri și
exemplificări pentru elaborarea și aprobarea regulamentului local de urbanism de către
Consiliile locale;
- Ordinul M.L.P.A.T nr. 13N/10.03.1999, Ghid privind metodologia de elaborare și
conținutul - cadru al Planului urbanistic general.
1.8. BAZA ȘI SURSELE DE DOCUMENTARE, SUPORTUL TOPOGRAFIC
A. Baza documentară
Documentațiile de urbanism și amenajarea teritoriului de echipare edilitară, întocmite
anterior:
- P.A.T.J. Iași, pr. nr. 13.350/95 - întocmit de SC HABITAT PROIECT SA IAȘI.
- Plan Urbanistic General comuna Bârnova - întocmit de SC HABITAT PROIECT SA
Iași.
9
Pagina 11
REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Piese
S.C. CAD - ON S.R.L. COMUNA BÂRNOVA, JUDETUL IASI scrise Pag.
S.C. ARHITECTIS TRUST S.R.L. și 10
Vol.:I - MEMORIU GENERAL desenate
B. Surse de documentare
Suportul topografic al lucrării constă în planșe reactualizate, după cum urmează:
- încadrarea localităților comunei Bârnova în teritoriul comunal - scara 1 : 25.000;
- intravilanele localităților comunei Bârnova, scara 1 : 5000.
CAPITOLUL 2. - STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII
2.1. EVOLUȚIE
2.1.1. Fondul funciar și intravilanul actual
➢ Fondul funciar
Fondul funciar la nivelul comunei Bârnova, se prezenta astfel:
Suprafața % din totalul
Modul de folosință
(ha) suprafeței comunei
Arabil 956.47 23,22
Pășuni 444.17 10,78
Fânețe 160.97 3,91
Vii 436.19 10,59
Livezi 272.69 6,62
Total agricol 2270.49 55,12
Total neagricol 1848.75 44,88
Suprafața totală a comunei 4119.24 100
Suprafața teritoriului administrativ al comunei Bârnova este de 4.119.24 ha, din care:
2270.49 ha (55,12 %) teren agricol și 1848.75 ha (44,88) teren neagricol. Terenul neagricol
include următoarele tipuri de suprafețe: păduri, ape, drumuri, construcții și teren
neproductiv. De la ultimul P.U.G., realizat în anul 1999 s-a trecut o suprafață de 155 ha din
teren neagricol în teren agricol.
10
Pagina 12
REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Piese
S.C. CAD - ON S.R.L. COMUNA BÂRNOVA, JUDETUL IASI scrise Pag.
S.C. ARHITECTIS TRUST S.R.L. și 11
Vol.:I - MEMORIU GENERAL desenate
Din această analiză reiese că pe parcursul perioadei analizate, respectiv 2002 –
2010, suprafața neagricolă scade față de terenului agricol. Trecerea terenului agricol în
teren neagricol se poate observa din graficul de mai jos.
OSCILATIA TERENURILOR AGRICOLE ȘI NEAGRICOLE DE LA NIVELUL
COMUNEI BÂRNOVA PENTRU PERIOADA 2000 - 2010
2400
2200
2000
1800
1600
2000
2010
total agricol total neagricol
➢ Aspecte privind intravilanul actual
Suprafața teritoriului intravilan al comunei Bârnova, stabilită pe limitele propuse prin
P.U.G.-ul pentru localitățile componente: Bârnova, Cercu, Pietrăria, Todirel și Vișan
este de:
Localitatea Suprafața intravilan
- ha -
Bârnova 206.30
Cercu 53.98
Pietrăria 149.03
Vișan 56.35
Păun 147.36
Todirel 133.26
Total Comuna Bârnova 746.28
După anul 1990, se observă o dezvoltare a fondului construit. Dezvoltarea în această
perioadă a avut loc spontan prin ocuparea, cu construcții, a unor terenuri libere din interiorul
intravilanului cât și în exteriorul acestuia de-a lungul căilor de comunicație.
Limita teritoriului intravilan existent necesită a fi reconsiderată, printre altele și de
prezența unor suprafețe de teren, improprii pentru construcții - (terenuri ce prezintă risc de
alunecare, teren inundabil).
11
Pagina 13
REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Piese
S.C. CAD - ON S.R.L. COMUNA BÂRNOVA, JUDETUL IASI scrise Pag.
S.C. ARHITECTIS TRUST S.R.L. și 12
Vol.:I - MEMORIU GENERAL desenate
Includerea comunei Bârnova în Zona Metropolitană a Iașului, precum și tendințele
previzibile pe termen scurt și mediu impun redimensionarea intravilanului fiecărei localități,
care să corespundă și tendințelor de dezvoltare pe termen lung.
2.1.2. Evoluția istorică a relațiilor în teritoriul metropolitan în perioada
economiei centralizate și după anul 1990
Comuna Bârnova face parte din Zona Metropolitană Iași.
În Planul de Amenajare a Zonei Metropolitane Iași, sistemul de localități conturat
număra 23 de comune cu un total de 119 sate.
2.1.3. Analiza SWOT
Puncte tari (avantaje)
- zonă de interes pentru turism
- accesibilitate
- drum național și județean
- tradiție în cultura viei și livezilor
- mediu natural curat
- tradiții culturale și istorice
- teren disponibil pentru dezvoltare
Puncte slabe (dezavantaje)
- lipsa investițiilor
- resurse limitate
- un comerț slab dezvoltat
- lipsa facilităților fiscale pentru investitori
- lipsa de coeziune cu comunitatea de afaceri
- dezvoltare slabă a industiriei
- dezvoltare insuficientă a serviciilor
- slaba valorificare a produselor locale agricole
- gradul redus de absorbție a persoanelor calificate
- rata șomajului ridicată
- agricultura slab dezvoltată
- asocierea slabă a producătorilor agricoli
- drumuri pietruite prin sate
- lipsa unei alternative în alimentarea cu energie termică
- rețeaua electrică subdimensionată
- insuficiența spațiilor pentru învățământ
- necunoașterea serviciilor oferite de ecosisteme (resurse, cultural-educaționale)
Oportunități
- posibilități de accesare a fondurilor externe și interne
- valorificare potențialului turistic
- poziția geografică favorabilă
12
Pagina 14
REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Piese
S.C. CAD - ON S.R.L. COMUNA BÂRNOVA, JUDETUL IASI scrise Pag.
S.C. ARHITECTIS TRUST S.R.L. și 13
Vol.:I - MEMORIU GENERAL desenate
- înființarea Zonei Metropolitane
- Centura verde
Pericole (amenintari)
- emigrare
- îmbătrânirea populației
- menținerea unui buget redus în agricultură
2.2. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL
2.2.1. Încadrarea în teritoriu. Diagnoza situației existente
Comuna Bânova este inclusă în Zona Metropolitană Iași, arealul său fiind situat la
limita sudică a teritoriului administrativ al municipiului Iași, la o distanță de cca 16 km.
Comuna Bânova se învecinează la nord cu municipiul Iași, la sud cu comuna
Dobrovăț, la nord–est cu comuna Tomești, la est cu comuna Schitu-Duca iar la vest cu
comuna Ciurea.
Suprafața totală a comunei Bârnova este de 4119.24 ha și are în componență 6 sate:
Bârnova, Cercu, Păun, Pietrăria, Todirel și Vișan.
Centrul administrativ este reprezentat de localitatea Bârnova; acesta se dezvoltă de
o parte și de alta a drumului județean 247 și are extensie spre nord-vest și sud-est din
centrul teritorial.
Satul Cercu este situat în zona central-vestică a comunei, la distanța de cca 2 km de
satul Bârnova, legătura cu centrul de comună realizându-se prin DC nr. 30, care se
continuă spre vest până în satul Vișan, la cca 7 km distanță de centrul comunei (satul
Bârnova)
Satele Păun și Pietrăria au poziție estică față de reședința comunei, iar drumul de
legătură este DJ 248D, care se intersectează cu drumul național DN 24.
Localitatea Vișan ocupă poziția nordică a comunei, fiind străbătută de DC 30 și DC
908.
Localitatea Todirel este situat în partea de sud a comunei, fiind străbătută de DJ
248D.
2.2.2. Potențialul natural
Așezarea geografică
Teritoriul comunei Bârnova este situat din punct de vedere geografic în zona de contact
dintre Câmpia Moldovei (marginea sud-estică) și colțul nord-estic al Podișul Central
Moldovenesc. Acest contact este reprezentat de o denivelare puternică de peste 200 m,
cunoscută sub numele de Coasta Iașului.
➢ Geologia
13
Pagina 15
REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Piese
S.C. CAD - ON S.R.L. COMUNA BÂRNOVA, JUDETUL IASI scrise Pag.
S.C. ARHITECTIS TRUST S.R.L. și 14
Vol.:I - MEMORIU GENERAL desenate
Din punct de vedere seismic, teritoriul comunei se află în zona de influență a
cutremurelor de tip moldavic cu hipocentrul în zona Vrancea, la adâncimi de 90 ÷ 150 km.
Conform normativului P 100/1992, teritoriul comunei Bârnova se încadrează în zona
seismică de calcul ,,C” caracterizată prin:
- coeficient seismic Ks = 0,20;
- perioada de colț TC = 1,00;
- grad seismic asimilat (MSK) = VIII.
➢ Resursele natuale
Calcarele, gresiile și nisipurile substratului geologic au constituit în trecut principalele
resurse ale subsolului, exploatate prin carierele de la Pietrăria și Păun. în prezent aceste
cariere sunt abandonate iar activitatea sistată. Eventualele exploatări ce se mai fac sunt
neorganizate și strict locale.
Tot local și neorganizat se exploatează argilă și luturi pentru nevoile gospodărești din
sate.
➢ Relieful
Evoluând în condițiile substratului geologic menționat și sub acțiunea agenților
externi de modelare, relieful comunei se prezintă diferențiat, sub formă de interfluvii colinare
joase (150 - 200 m altitudine) în zona câmpiei colinare din nord, respectiv sub formă de
platouri și culmi deluroase înalte (350 - 400 m) în zona de podiș din est și sud.
Altitudinile reliefului sunt maxime în dealurile Păun (407 m) și Rotunda (416 m), iar
altitudinea minimă atinge 80 m pe șesurile pâraielor Nicolina și Vămeșoaia. Aceste valori
dau o energie maximă de relief de 325 ÷ 335 m, ceea ce înseamnă un grad foarte mare de
fragmentare în adâncime.
Principalele tipuri de relief ce se diferențiază în teritoriul comunei sunt reprezentate
prin interfluvii sculpturale, platouri structurale, versanți și zone de luncă.
- Interfluviile sculpturale. Sunt caracteristice jumătății nordice a teritoriului.
Ele se prezintă sub forma unor culmi colinare ce nu depășesc 200 m, cu platouri
netede orizontale sau ușor convexe la părțile superioare; aceste forme de relief au
stabilitate, nu prezintă degradări, fiind terenuri foarte bune pentru agricultură și căi de
comunicație Mici sectoare din unele sate (Bârnova, Todirel, Vișan) au areale locuite pe
aceste forme de relief. Sunt caracteristice jumătății nordice a teritoriului.
- Platourile structurale - caracteristice zonei înalte de podiș din est și sud - sunt
dezvoltate pe roci dure, mai rezistente la eroziune, ceea ce explică menținerea lor la
altitudini de peste 300 - 400 m. Supreafețele lor practic plane, cu aspect de platou sau
culme îngustă oferă terenuri foarte bune pentru construcții și pentru traseele drumului
național 24 și ale drumurillor județene 247, 248 D.
14
Pagina 16
REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Piese
S.C. CAD - ON S.R.L. COMUNA BÂRNOVA, JUDETUL IASI scrise Pag.
S.C. ARHITECTIS TRUST S.R.L. și 15
Vol.:I - MEMORIU GENERAL desenate
Ponderea reliefului de interfluvii și platouri este de cca. 5 - 7% din totalul teritoriului
comunei Bânova.
- Versanții mărginesc interfluviile sculpturale, au orientări și pante variate, oferind în
general terenuri accesibile și stabile, favorabile agriculturii și așezărilor omenești. Local, în
special pe versanții cu orientări nordice și vestice se întâlnesc și pantele cele mai mari,
uneori peste 15 - 20%, precum și fenomene de alunecare, ca de exemplu în zona satului
Cercu, la sud de Todirel, vest de satul Păun.
O situație deosebită o prezintă versantul Coastei Iașului, care mărginește spre nord
și vest platourile structurale: Repedea - Păun, Vama Perjului, Poiana Movilei, Rotunda. Cu
o energie maximă de peste 200 m și pante medii cuprinse între 8 - 10% și 25 - 30% (ca în
zona de la est de Pietrăria, vest de Păun), Coasta Iașului se prezintă puternic
neuniformizată de vechi alunecări stabilizate sau relativ stabilizate și fragmentată de văi
torențiale scurte, care dau forme erozionale active. Aceste neuniformizări, mai accentuate
în zonele fără vegetație forestieră, generează un relief frământat, în cadrul căruia zonele cu
pante accentuate alternează cu zone mai accesibile, sau chiar sectoare plane, formate de
vechile trepte de alunecare. Într-o astfel de zonă a coastei este localizat satul Pietrăria și
parțial Bârnova.
Contactul cu platoul se face printr-un abrupt, pe alocuri aproape vertical,
corespunzător grosimii rocilor calcaroase oolitice.
Ponderea reliefului de versant în teritoriu este majoritară, ocupând 85 ÷ 90%.
Utilizarea versanților este diversă: terenuri arabile, vii, livezi, pășuni. Suprafața versanților
afectați de fenomene de eroziune torențială și alunecări depășește 470 ha, iar suprafața
afectată de eroziuni de suprafață ajunge la cca. 330 ha.
- Luncile se dezvoltă mai ales în lungul văilor Nicolina și Vămeșoaia, dar și pe unii
afluenți ai acestora (p. Țiganului, p. Pietrăria), sub forma unor suprafețe plane, umede și
local foarte umede, constituite din aluviuni argilo - nisipoase de grosimi de 1 - 3 m. Lățimea
luncilor oscilează între 100 și 700 m, cea mai largă fiind lunca Nicolinei (300 - 700 m).
Datorită caracterului lor inundabil, pe luncile mai largi au fost executate lucrări de
regularizare a albiilor și chiar desecări, care au rezolvat parțial excesul de umiditate și
inundațiile. Local, acestea se mai manifestă din cauza colmatării pe unele sectoare ale
lucrărilor menționate. Suprafața afectată de exces de umiditate depășește 250 ha.
Ponderea reliefului de luncă în teritoriu este de cca. 5 - 7%, luncile fiind utilizate ca
terenuri arabile, pășuni și fânețe.
➢ Clima
Teritoriul comunei se încadrează într-un climat de tip temperat-continental, de nuanță
mai accentuată în nord și mai moderată în sud, ce poate fi caracterizată astfel:
- Radiația solară globală are valori cuprinse între 110 - 115 Kcal/cm2/an în zona înaltă
de podiș și 115 - 120 Kcal/cm2/an în zonele de coastă și în zona joasă colinară din
nord. Ca urmare, durata de strălucire a soarelui este cuprinsă între 1900 ÷ 2000
ore/an în zona înaltă și între 2000 ÷ 2100 ore/an în zona joasă.
15
Pagina 17
REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Piese
S.C. CAD - ON S.R.L. COMUNA BÂRNOVA, JUDETUL IASI scrise Pag.
S.C. ARHITECTIS TRUST S.R.L. și 16
Vol.:I - MEMORIU GENERAL desenate
- Temperatura medie anuală este cuprinsă între 80 ÷ 90C în zonele înalte și împădurite
din sud, ușor peste 90C în jumătatea nordică a teritoriului. Cele mai coborâte
temperaturi medii lunare se înregistrează în ianuarie, având valori cuprinse între -
30 și - 40C pentru cea mai mare parte a teritoriului, respectiv - 30C în zona înaltă de
podiș. Temperaturile medii lunare cele mai ridicate se inregistrează în iulie, cu valori
cuprinse între 200 ÷ 210C pentru zona mai joasă din nord și 190 ÷ 200C pentru zona
înaltă de podiș. Aceste valori termice dau o amplitudine anuală de cca 240C în zona
joasă și de 230C în zona înaltă, ceea ce denotă un climat temperat continental mai
excesiv în nord și mai moderat în sud.
- Precipitațiile atmosferice sunt relativ reduse în zona cu forme de relief mai joase din
nordul teritoriului, unde se înregistrează în medie între 500 ÷ 550 mm/an, ceva mai
bogate în zona înaltă de podiș, unde se pot acumula peste 550 mm în medie pe an.
Frecvența precipitațiilor nu este uniformă, cele mai mari cantități căzând în luna iunie
(75 - 80 mm în medie), iar cele mai mici în lunile de iarnă și la începutul primăverii
(20 - 30 mm medie lunară). Neuniformitatea precipitațiilor mai este evidențiată fie
printr-o frecvență și abundență excesivă, fie printr-un deficit pluviometric. Astfel, vara
mai ales, se produc averse torențiale, când într-un timp scurt se pot înregistra
cantități ce pot depăși media lunii respective, dar și secete (cum este cazul anului
2003), cu ploi puține sau deloc. Ambele fenomene au consecințe negative, atât
asupra terenurilor în pantă și descoperite, prin activarea eroziunilor și alunecărilor,
cât și asupra terenurilor din lunci prin creșterea excesului de umiditate; deasemeni,
sunt afectate culturile agricole prin deficitul de umiditate.
Iarna precipitațiile cad preponderent sub formă solidă, prima ninsoare producânduse în general la începutul lunii noiembrie, iar ultima în martie.
- Vânturile cele mai frecvente sunt cele dispuse nord-vest urmate de cele dinspre est
și sud-est, primele fiind în general însoțite și de precipitații, iar ultimele fiind mai
uscate; din aceste direcții dominante se înregistrează și vitezele cele mai mari, cu
valori medii de peste 4 m/s. O dinamică intensă a circulației aerului se manifestă pe
văi și pe suprafețele descoperite ale dealurilor, cu deosebire pe platoul Repedea.
Pe acest fond climatic general se pot diferenția mai multe microclimate: cel specific
zonei joase colinare din partea de nord a teritoriului, cel specific zonei de coastă a Iașului,
cel de platou înalt despădurit și cel de podiș împădurit (microclimat de pădure), fiecare cu
caracteristici proprii. În general, primul microclimat este mai uscat și mai cald comparativ cu
următoarele, ultimul fiind mult mai rece și mai umed.
➢ Hidrografia
Apele de suprafață din teritoriul comunei aparțin bazinului hidrografic al Bahluiului
inferior și sunt reprezentate de doi afluenți ai acestuia - Nicolina și Vămășoaia - care
primesc la rândul lor afluenții: pârâul Țiganului, pârâul Bârnova și pârâul Vișan.
16
Pagina 18
REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Piese
S.C. CAD - ON S.R.L. COMUNA BÂRNOVA, JUDETUL IASI scrise Pag.
S.C. ARHITECTIS TRUST S.R.L. și 17
Vol.:I - MEMORIU GENERAL desenate
Regimul hidrologic al acestor cursuri de apă se caracterizează printr-o alimentare
predominant pluvială și secundar din izvoare, astfel că au caracter sezonier, ceea ce
conduce la oscilații mari și neuniforme ale nivelelor hidroloice și ale debitelor.
Cele mai mari scurgeri ale pâraielor menționate mai sus se produc primăvara la
topirea zăpezii și vara în timpul ploilor torențiale, iar cele mai mici se produc iarna și
toamna. În timpul scurgerilor mari, creșterile de nivele și debite au provocat innundații și
exces de umiditate în luncile aferente, mai ales în lunca Nicolinei și în lunca afluentului său,
pârâul Țiganului. Pentru combaterea acestor fenomene au fost executate regularizări ale
albiilor minore și desecări, care în decursul timpului au fost colmatate pe unele sectoare,
fiind necesară decolmatarea lor.
Apele subterane sunt legate direct de constituția litologică, fiind cantonate la baza
depozitelor cuaternare, în intercalațiile nisipoase ale substratului argilo-marnos sarmațian,
precum și în baza sau în cadrul orizontului de calcare și nisipuri sarmatiene ce formează
substratul platoului Repedea-Păun. Cele mai importante ca debite și calitate sunt cele
cantonate în calcarele oolitice și grezo-calcarele din Platoul Păun-Repedea, evidențiate
local prin izvoare bogate, captate pentru alimentări locale cu apă în comună sau pentru
unele obiective ale municipiului Iași (captarea Pietrăria, captarea Păun).
Celelalte ape subterane, din lunci, versanți, interfluvii au debite reduse și pe alocuri
calități potabile necorespunzătoare, constituind surse locale de alimentare cu apă menajeră
a satelor. Nivelul hidrostatic al apelor subterane variază de la 1 ÷ 3 m la 5 ÷ 10 m, funcție de
litologie, relief și condiții climatice. Local sunt aflorimente sub formă de izvoare sau
emergențe umede, care vor trebui captate și drenate corespunzător, pentru prevenirea
eventualelor alunecări de teren.
➢ Solurile
Principalele tipuri de sol prezente în teritoriul comunei sunt reprezentate prin:
- cernoziomuri cambice - caracteristice unor suprafețe interfluviale restrânse din
partea de nord a teritoriului;
- soluri brune luvosoluri și preluvosoluri, întâlnite pe platourile deluroase de la nord
de Cercu;
- luvosoluri (identificate în zonele împădurite din partea de sud a comunei), asociații
de soluri cenușii și argiloiluviale cu erodisoluri, regosoluri și lăcoviști de coastă -
caracteristice tuturor versanților cu alunecări stabilizate, fiind cele mai răspândite în aceste
areale;
- asociații de cernoziomuri cambice, erodisoluri și regosoluri - caracteristice
versanților cu alunecări active din extremitatea nordică a teritoriului;
- soluri aluviale, protosoluri aluviale și lăcoviști (fluvisoluri, gleisoluri) - prezente în
luncile văilor Nicolina, Țiganului, Vișan, Vămășoaia;
- rendzine - întâlnite în areale restrânse pe suprafața platourilor Repedea și Păun.
Soluri sunt afectate de diverși factori degenerativi, între care se remarcă gradul mare
de compactitate (1262 ha), eroziunea de suprafață (335 ha) și de adâncime (7 ha),
alunecările de teren (464 ha), aciditatea (110 ha).
17
Pagina 19
REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Piese
S.C. CAD - ON S.R.L. COMUNA BÂRNOVA, JUDETUL IASI scrise Pag.
S.C. ARHITECTIS TRUST S.R.L. și 18
Vol.:I - MEMORIU GENERAL desenate
Potențialul productiv al solurilor în condițiile existenței acestor factori de degradare,
dar și al lucrărilor de ameliorare realizate, este destul de redus, teritoriul comunei fiind
încadrat:
- în zona IV de fertilitate pentru teren arabil și III pentru grădini de legume și
zarzavaturi;
- în zona III de fertilitate pentru vii și livezi și zona IV pentru pășuni și fânețe.
Exprimat în note de bonitare pe categorii de folosință la nivel de teritoriu
administrativ, potențialul solului se prezintă astfel: 39 pentru arabil, 41 legume, 42 vii, 44
livezi, 39 pășuni, 34 fânețe.
➢ Vegetația
Vegetația naturală din teritoriul comunei aparține în cea mai mare parte zonei de
pădure și zonei de silvostepă.
Pădurea, prezentă în partea de sud a teritoriului, face parte din masivul forestier
Repedea-Bârnova, constituit în principal din fag (la peste 350 m altitudine), căruia i se
asociază mai frecvent stejarul, gorunul, carpenul, teiul, frasinul, arțarul, jugastrul, cireșul (la
altitudini mai mici de 350 m). Dintre arbuști, mai frecvent se întâlnesc: păducelul, alunul,
cornul, sângerul, măcieșul, socul.
Vegetația ierboasă a pădurii este formată din vinariță, rogoz de pădure, brei,
lăcrămioară, colțișor, untișor, viorea, firuță de pădure, obsigă, merișor, papucul doamnei,
ferigă etc.
Silvostepa este formată din pâlcuri de pădure de stejar și gorun în amestec cu alte
foioase (majoritatea celor menționate și în zona forestieră, afară de fag) și din pajiști de
silvostepă constituite din colilie, pir, firuță, bărboasă, trifoi, obsigă, păiuș etc.
Pădurea reprezintă o importantă resursă naturală a comunei, atât pentru produsele
principale și secundare pe care le oferă, cât și pentru rolul complex pe care îl are în
ameliorarea climatului și regimului hidrologic al apelor, în protecția solului, pentru potențialul
turistic și de agrement. Numeroase trupuri de pădure fac parte din grupa I funcțională, cu rol
deosebit de protecție a solului (trupurile de pădure de la sud de Păun, sud de Todirel, din
zona DJ 247 între Bârnova și Iași) și cu rol turistic (zonele din lungul drumului național 24,
drumului județean 247, drumului comunal 47).
➢ Fauna
Fauna este legată direct de vegetație, întâlnindu-se biotopuri caracteristice pădurilor
și silvostepei. Fauna masivului forestier Repedea-Bârnova este reprezentată în primul rând
prin speciile de interes cinegetic - mistrețul, căprioara, vulpea, lupul, iepurele - la care se
adaugă și alte mamifere mici: veverița, viezurele, ariciul, șoarecele de pădure, dihorul.
Foarte numeroase sunt păsările, mai caracteristice fiind ciocănitoarea, ghionoaia, ciuful de
pădure, huhurezul, cucuveaua, buha, pițigoiul, sticletele, cinteza, câneparul, mierla,
privighetoarea, ciocârlia, porumbelul, turturica, gaița, șorecarul, uliul, cucul, pupăza, graurul,
vrabia, rândunica, lăstunul etc. Dintre reptile menționăm șarpele de pădure, șarpele de alun,
18
Pagina 20
REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Piese
S.C. CAD - ON S.R.L. COMUNA BÂRNOVA, JUDETUL IASI scrise Pag.
S.C. ARHITECTIS TRUST S.R.L. și 19
Vol.:I - MEMORIU GENERAL desenate
gușterul, șopârla, iar dintre amfibieni mai frecvent se întâlnesc: broasca roșie de pădure,
broasca râioasă verde, broasca de pădure, tritonul.
Fauna silvostepei este mai săracă, fiind mult mai diminuată și de activitatea umană.
Mai reprezentative sunt rozătoarele: popândăul, șoarecele de câmp, hârciogul,
iepurele, ariciul, dihorul. Uneori se intâlnesc și specii caracteristice pădurii: vulpea,
căprioara, mistrețul.
Păsările mai frecvente sunt reprezentate de prigorie, graur, ciocârlie, porumbel,
turturică, guguștiuc, pupăză, cânepar, mărăcinar, vrabie, cioară, rândunică, lăstun etc.
Reptilele mai frecvente sunt reprezentate prin șarpe de casă, șopârla de câmp, iar
amfibienii prin broaște.
➢ Zone și locuri cu valoare deosebită a peisajului
Poziția geografică a comunei la zona de contact dintre câmpia colinară și podiș, în
cuprinsul căreia se face tranzacția bio-pedo-climatică și de relief, determină existența unor
peisaje și zone naturale diferite.
Câmpia colinară cu un relief coborât și terenuri agricole dominate de vii și livezi
alternând cu pâlcuri de pădure de foioase, oferă doar peisaje de silvostepă, fără valori
deosebite.
Zona de podiș oferă în schimb, prin intermediul pădurii, reliefului și microclimatului
specific peisaje mai deosebite, întâlnite în principal în lungul unor trasee pitorești (DN 24) și
în locuri cu potențial turistic și de agrement.
Cea mai valoroasă zona din punct de vedere peisagistic o constituie abruptul vestic
dintre platoul Repedea-Păun și Coasta Iașului. Aici, microrelieful foarte variat amintind la
scară redusă de zona montană, (aspectul mozaicat al vegetației, prezența rezervației
geologice Repedea - deosebit de importantă științific la nivel național - numeroasele puncte
de belvedere asupra Iașului și zonei de contact geografic, reprezintă principalele elemente
care conferă zonei valoare deosebită.
În concluzie, cadrul natural al comunei Bârnova este destul de variat, oferind
posibilități diverse de valorificare: terenuri bune pentru agricultură și construcții, resurse de
piatră și nisip, condiții pedo-climatice favorabile mai ales pentru pomicultură, ape subterane
relativ bogate și potabile, mai ales în zona înaltă de podiș, resurse forestiere și cinegetice,
potențial turistic și de agrement important, dar puțin valorificat.
Pentru ameliorarea unor elemente mai puțin favorabile precum și pentru limitarea și
prevenirea fenomenelor naturale negative (alunecări, eroziuni, exces de umiditate) se
impune menținerea, întreținerea și extinderea lucrărilor de îmbunătățiri funciare: regularizări
de albii, desecări, combaterea eroziunii solului, consolidări, împăduriri.
2.3. RELAȚII ÎN TERITORIU
A. LOCALITATEA BÂRNOVA
A.1. Încadrarea în rețeaua de localități
Localitatea Bârnova este centrul politico-administrativ al comunei cu același nume și
înregistrează un număr al populației de 926 locuitori (media pe județul Iași este de 950
locuitori/sat).
19
Pagina 21
REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Piese
S.C. CAD - ON S.R.L. COMUNA BÂRNOVA, JUDETUL IASI scrise Pag.
S.C. ARHITECTIS TRUST S.R.L. și 20
Vol.:I - MEMORIU GENERAL desenate
Localitatea Bârnova face parte din localitățile rurale situate în zonele de deplasare de
30 minute față de municipiul Iași, fiind vizată ca una dintre cele mai atractive localități sub
aspectul locuirii. Legătura dintre municipiul Iași și localitatea Bârnova se face pe traseul DJ
247 (distața dintre cele două localități, fiind de 16 km).
Argumentele care vin în sprijinul afirmației că localitatea Bârnova poate face parte
din rândul localităților agro-turistice și de agrement pentru locuitorii orașului, sunt: cadrul
natural și distanța redusă față de municipiul Iași.
În prezent, funcțiile de bază pe care le întrunește localitatea sunt:
- funcția agricolă;
- funcția de cazare a populației autohtone;
- funcția de cazare temporară a populației care și-a construit pe teritoriul localității,
case de vacanță.
A.2. Încadrarea în teritoriul administrativ al comunei
Teritoriul localității Bârnova este situat în partea centrală a comunei cu extensie Nord
- Vest spre Sud - Est. Localitatea este dezvoltată pe ambele laturi ale DJ 247, care face
legătura cu municipiul Iași (spre Nord) și cu localitățile comunei Dobrovăț (spre Sud).
Prin DJ 248 D, care intersectează DJ 247, în localitatea Bârnova se realizează
legătura cu satele: Cercu și Todirel (spre Vest), Pietrăria și Păun (spre Est). Prin DC 30 se
accede din satul Bârnova în satul Vișan, prin satul Cercu.
B. LOCALITATEA CERCU
B.1. Încadrarea în rețeaua de localități
Localitatea Cercu este sat component al comunei Bârnova și înregistrează o
populație de 444 locuitori. Ca și localitatea Bârnova, localitatea Cercu face parte din
localitățile rurale situate în zonele de deplasare de 30 minute față de municipiul Iași.
Legătura cu municipiul Iași se face pe DJ 247 din localitatea Bârnova (la aproximativ 15 km
față de municipiul Iași).
Funcțiile de bază ale localității sunt: funcția agricolă și funcția de cazare.
B.2. Încadrarea în teritoriul administrativ al comunei
Localitatea Cercu este situată în partea central - vestică a comunei Bârnova.
Distanța față de centrul comunal este de cca. 2 km. Legăturile localității sunt asigurate prin
DC 30 spre Bârnova și Vișan. Din localitatea Bârnova se asigură legăturile cu celelalte
localități (pe DJ 248 spre Todirel, DJ 243 D spre Pietrăria și Păun), iar pe DJ 247 spre
municipiul Iași și Dobrovăț.
C. LOCALITATEA PĂUN
C.1. Încadrarea în rețeaua de localități
Localitatea Păun este sat component al comunei Bârnova și se situează pe al doilea
loc după localitatea Bârnova, după numărul populației (946 locuitori la data
recensământului; la data anchetei numărul populației înregistra un număr de 939 locuitori).
Ca și celelalte două localități menționate anterior, localitatea Păun face parte din
localitățile rurale situate în zonele de deplasare în 30 minute față de municipiul Iași.
Legătura cu municipiul Iași se face pe DN 24.
20
Pagina 22
REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Piese
S.C. CAD - ON S.R.L. COMUNA BÂRNOVA, JUDETUL IASI scrise Pag.
S.C. ARHITECTIS TRUST S.R.L. și 21
Vol.:I - MEMORIU GENERAL desenate
Potențialul acestei localități este de agrement și agro-turistic, fiind situată pe un drum
cu tranzit important, într-un cadru natural favorabil precum și în apropierea unor dotări de
interes de pe teritoriul administrativ al municipiului Iași (motelul Bucium).
Funcțiile de bază ale localității sunt: funcția agricolă și funcția de cazare.
C.2. Încadrarea în teritoriul administrativ al comunei
Localitatea Păun este situată în partea de Nord - Est a teritoriului comunei, pe traseul
drumului județean DJ 248 D care se intersectează cu traseul DN 24, la o distanță față de
centrul de comună de aproximativ 4 km pe DJ 248 D.
D. LOCALITATEA PIETRĂRIA
D.1. Încadrarea în rețeaua de localități
Localitatea Pietrăria, sat component al comunei Bârnova are o populație de 575
locuitori, situându-se astfel în sfera satelor mici. Deplasarea până în municipiul Iași se face
până într-un timp de 30 minute. Legătura cu municipiul Iași se face prin Bârnova pe DJ 247.
Potențialul localității este de agrement și agoturistic, punându-și în valoare cadrul
natural ce este format din: pădure, rezervația Repedea și cadrul existent construit - schitul
Tărâță.
Funcțiile de bază ale localității sunt: funcția agricolă și funcția de cazare.
D.2. Încadrarea în teritoriul administrativ al comunei
Localitatea Pietrărie este situată în partea central-estică a teritoriului comunei, pe
traseul drumului județeam DJ 243 D care face legătura cu satele Păun și Bârnova. Distanța
față de centrul de comună este de aproximativ 2 km.
E. LOCALITATEA TODIREL
E.1. Încadrarea în rețeaua de localități
Localitatea Todirel - sat component al comunei Bârnova – este o localitate mică, cu
un număr de 575 locuitori.
Legătura cu municipiul Iași se face prin intermediul DJ 248 D până la Bârnova și în
continuare pe DJ 247 (numărându-se astfel printre localitățile care au un acces facil cu
municipiul prin centrul de comună).
Funcțiile de bază ale localității sunt: funcția agricolă și funcția de cazare.
E.2. Încadrarea în teritoriul administrativ al comunei
Localitatea Todirel este amplasată în partea de Vest a teritoriului comunei, pe traseul
drumului județean DJ 248 D, distanța față de centrul de comună fiind de aproximativ 3 km.
Drumul de legătură nu are o calitate acceptabilă mai ales pentru circulația pe timp
nefavorabil. Drumul de acces nefavorabil implică relații de intensitate redusă în teritoriul
comunei, cu impact negativ asupra potențialului economic. Un aspect pozitiv îl reprezintă
poziția relativ apropiată de centrul de comună.
F. LOCALITATEA VIȘAN
F.1. Încadrarea în rețeaua de localități
21
Pagina 23
REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Piese
S.C. CAD - ON S.R.L. COMUNA BÂRNOVA, JUDETUL IASI scrise Pag.
S.C. ARHITECTIS TRUST S.R.L. și 22
Vol.:I - MEMORIU GENERAL desenate
Localitatea Vișan - sat component al comunei Bârnova – înregistrează un număr de
426 locuitori (se numără printre localitățile foarte mici), și este situat foarte aproape de
municipiului Iași.
Funcțiile de bază ale localității sunt: funcția agricolă și funcția de cazare.
F.2. Încadrarea în teritoriul administrativ al comunei
Localitatea Vișan este situată în partea de Nord a comunei Bârnova, fiind amplasată
într-o zonă destul de izolată (la aproximativ 7 km față de centrul de comună).
2.3.1. RELAȚII ÎN TERITORIU
II. Planul Urbanistic General reprezintă o etapă obligatorie și de importanță
majoră în elaborarea documentațiilor de urbanism și a strategiilor de
dezvoltare spațială și economică a comunei.
III. Pentru fundamentarea Planului Urbanistic General este necesară studierea
documentelor elaborate anterior, a studiilor de bază, sectoriale și de
fundamentare – eleborate pe domenii de activitate ce intră în incidența
amenajării teritoriului și care au ca obiectiv punerea în evidență a stadiului
actual al dezvoltării și opțiunile generale ale amenajării teritoriului în vederea
utilizării judicioase a solului, repartizării armonioase a activităților social-
economice, protejarea naturii și salvarea naturii și a peisajului:
- planurile de amenajare a teritoriului național:
◼ P.A.T.N. - secțiunile I - V;
- planurile de amenajare a teritoriului județean și intercomunal:
◼ P.A.T.J. Iași;
◼ P.A.T.Z.Metropolitan Iași
- planurile urbanistice generale:
◼ P.U.G. Bârnova.
Analiza de detaliu a relațiilor - complexe și sincrone - dintre spațiul rural adiacent
(reprezentat de comuna Bârnova) și spațiul urban (reprezentat de municipiul Iași) se face
pe baza a numeroase cercetări de teren, a interpretării de date statistice, a caracteristicilor
și funcțiilor economice, a poziției geografice, dar mai ales cu privire la deplasările pentru
muncă și a aprovizionării cu produse agroindustriale. Se utilizează de asemenea date
privind dezvoltarea industrială a orașului și a comunei, privind utilizarea terenurilor,
producția agricolă și forța de muncă la nivel de unitate administrativă.
A. Relațiile economice
Relațiile economice ale comunei Bârnova cu zona înconjurătoare, și în special cu
orașul, constituie suportul material al dezvoltării mediului rural. Astfel, prin asigurarea cu
materii prime pentru unele ramuri industriale din oraș, cu produse agroalimentare piața
urbană se obțin cea mai mare parte a veniturilor necesare dezvoltării comunei și traiului
zilnic al populației și în același timp, orașul acoperă cu produse industriale necesarul
spațiului rural.
22
Pagina 24
REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Piese
S.C. CAD - ON S.R.L. COMUNA BÂRNOVA, JUDETUL IASI scrise Pag.
S.C. ARHITECTIS TRUST S.R.L. și 23
Vol.:I - MEMORIU GENERAL desenate
În conturarea zonei de influență, relațiile economice au devenit fundamentale,
realizând legătura materială dintre spațiul rural și cel urban. Ele se caracterizează printr-o
complexitate tot mai accentuată și printr-o stabilitate ce depășește cu mult relațiile
demografice, social culturale, politico-administrative. Această stabilitate rezultă din relațiile
de complementaritate care există între potențialul economic al orașului și cel al zonei
înconjurătoare.
Principalele tipuri de relații economice care se realizează între oraș și teritoriu sunt
cele existente între industria orașului și resursele naturale ale ariei adiacente, între
consumul agroalimentar urban și agricultura spațiului rural, între industria orașului și
întreprinderile din mediul rural.
B. Relațiile dintre resursele spațiului rural și industria urbană
Așa cum s-a mai arătat între resursele naturale ale zonei înconjurătoare și industria
urbană există o strânsă interdependență, primele constituind baza de pornire în procesul de
dezvoltare industrială a orașului.
Integrarea orizontală este specifică acelor ramuri industriale care au baza de materii
prime în zona apropiată și care se pot aproviziona ritmic, existând și posibilitatea extinderii
bazei de producție direct la furnizor.
Industria municipiului Iași colectează resurse din zona înconjurătoare, pe baza
cărora funcționează următoarele ramuri economice cum ar fi: industria medicamentelor,
industria materialelor de construcții, industria alimentară și a băuturilor, industria pielăriei și
încălțămintei, industria prelucrării lemnului, industria textilă și a confecțiilor din textile (în
special cea bazată pe lână) sau industria ceramică.
C. Relații demografice
Dinamica relațiilor demografice dintre oraș și zona rurală adiacentă evidențiază în
final un avantaj categoric pentru primul. Astfel, raportul dintre populația născută în oraș și
cea provenită din alte localități remarcă aportul sporului migratoriu în creșterea populației
urbane.
Eliberarea unui mare volum de forță de muncă din ramurile agricole, a determinat
intense mișcări de populație din zonele rurale spre oraș, pe de o parte, cât și pe baza
excedentului, migrări spre zonele deficitare ale țării, pe de altă parte. în prezent asistăm la
schimbarea sensului de flux migrator prin revenirile în zonele de origine.
Mirajul civilizației urbane, existența de locuri de muncă și de posibilități de calificare,
cât și facilitățile oferite de dotările și echipările orășenești, au determinat ca o mare parte din
tineretul din mediul rural, după obținerea calificării, să se stabilească în oraș.
Datele prezentate pentru anul 2011, separat, demonstrează o schimbare a fluxului
spre mediul rural, din cauza condițiilor lipsite de perspectivă din mediul urban.
Sporul real al populației reprezintă rezultanta obținută în urma însumării algebrice
dintre sporul natural și soldul migrator, care exprimate în rate la 1000 locuitori, pe același
interval de timp.
23
Pagina 25
REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Piese
S.C. CAD - ON S.R.L. COMUNA BÂRNOVA, JUDETUL IASI scrise Pag.
S.C. ARHITECTIS TRUST S.R.L. și 24
Vol.:I - MEMORIU GENERAL desenate
Momentul actual, caracterizat de greutățile prin care trece economia națională,
generează o tendință de diminuare a mișcării migratorii, intra și interjudețene, atât la nivelul
comunelor cât și la nivelul municipiilor și orașelor.
Resursele naturale, atâtea câte sunt, potențialul economic, industrial, agricol și
turistic, precum și mărimea pieței de desfacere, cu implicații în creșterea standardului de
viață, sunt tot atâția factori de stabilizare a populației în zonă.
Fenomenul cu cele mai multe implicații asupra relațiilor demografice, economice și
culturale dintre oraș și zona rurală este deplasarea zilnică pentru muncă.
Analiza din punct de vedere al numărului de navetiști ce participă la acest fenomen,
evidențiază faptul că în cazul municipiului Iași, comunele situate în primul inel au cel mai
mare aport de populație ce se deplasează pentru muncă și studii.
D. Relațiile politico – administrative
Municipiul Iași îi oferă comunei Bârnova următoarele facilități:
- Populație: număr important de locuitori, forță de muncă cu o calificare superioară,
caracterizată prin flexibilitate/dinamism,
- Accesibilitate: accesibilitate directă la rețeaua majoră de căi de comunicație
naționale.
- Funcțiuni economice: bază economică (sector secundar, servicii productive,
socio-culturale și de natură informatică).
- Nivel de dotare/echipare: prin asigurarea unui potențial de găzduire/primire a unor
funcții și echipamente a căror importanță, calitate și capacitate corespund
standardelor/cerințelor europene.
- Principalele categorii și tipuri de dotări, echipamente:
• instituții de decizie politică, juridică și economicăde importanță internațională,
națională sau regională,
• instituții naționale și regionale de reputație internațională/europeană,
• instituții străine și internaționale cu sediu permanent,
• diverse organizații cu sucursale, filiale și agenții în străinătate,
• alte dotări/echipamente: educație, cercetare științifică, sănătate, cultură, comerț,
servicii comerciale prestate populației și agenților economici, mass - media, sport,
agrement, protecție mediu, culte, ordine publică, apărarea țării și siguranță națională.
E. Relații comerciale
O puternică legătură între municipiu și zona adiacentă, favorizată de posibilitățile de
transport, de veniturile populației și de puterea economico-administrativă a municipiului Iași
o constituie legătura comercială. Ea rezultă din incapacitatea dotărilor sătești de a asigura
cererea în produse alimentare, de uz casnic și general a locuitorilor.
Raporturile comerciale dintre sat și oraș cunosc două nuanțe: una legată de
raporturile dintre magazinele sătești și secția comercială de distribuire a mărfurilor (inclusiv
depozitele) din centrul urban și alta reieșită din deplasarea localnicului la oraș și
aprovizionarea directă din magazinele acestuia.
24
Pagina 26
REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Piese
S.C. CAD - ON S.R.L. COMUNA BÂRNOVA, JUDETUL IASI scrise Pag.
S.C. ARHITECTIS TRUST S.R.L. și 25
Vol.:I - MEMORIU GENERAL desenate
În general în realizarea volumului de vânzări din municipiu un loc important îl dețin
locuitorii ariei rurale din jurul orașului. Un loc aparte îl reprezintă navetistul, care aproape
zilnic fac cumpărături pe piața urbană.
Concluzia este că, de regulă, un oraș industrializat are arealul de atracție comercială
aproximativ suprapus pe cel al recrutării forței de muncă, iar în rest atracția comercială se
manifestă mai mult ocazional.
F. Relațiile social – culturale
Având în vedere că localitățile componente comunei Bârnova se află în Zona
Metropolitană Iași, acestea beneficiază de dotările social culturale ale municipiului Iași
(activitatea de învățământ, dotările sanitare - în special cele spitalicești - etc).
Activitatea de învățământ poate oferi următoarele servicii:
- învățământul superior, care deservește nu numai zonele de influență rurală ci oferă și
servicii de nivel internațional, național și local.
- învățământul mediu, dezvoltat pe diferite profile (artă, sport, pedagogic etc) este punct
de atracție pentru populația cu vârstă școlară din comunele periurbane Iași-ului. Atracția
învățământului mediu se extinde pe întreaga zonă a Moldovei.
Ocrotirea sănătății. Având în vedere că zona rurală pentru care se efectuează acest
P.U.G. are o dotare sanitară medie (care nu prezintă puncte sanitare dotare cu diferse
aparaturi moderne - spitale, în general) populația comunei apelează frecvent la serviciile
oferite de către unitățile sanitare care sunt concentrate în municipiul Iași.
Cultură, artă, sport.
Teritoriul comunei Bârnova nu dispune de dotări culturale care să poată satisface pe
deplin populația aflată în zonă. De aceea populația comunei apelează la serviciile oferite de
dotările culturale ce sunt concentrate în municipiul Iași.
Sub aspectul indicatorilor statistici, județul Iași deține locul 2 în ierarhia județelor țării,
ceea ce scoate în evidență, în special, rolul municipiului Iași de principal centru cultural, rol
pe care-l deține de astfel de foarte multă vreme.
Administrație ecleziastică. Mitropolia Moldovei reprezintă principala forță de
atracției a populației creștine din mediul rural (în cazul nostru populația comunei Bârnova).
Acest punct principal de atracție este completat cu celelate culte bisericești aflate în
municipiul Iași.
Tot de interes zonal este considerată activitatea cultului catolic în cadrul Episcopiei,
cât și activitatea unor alte culte (baptist, penticostal, creștin după Evanghelie, adventist etc.)
care își au centrul administrativ în municipiul Iași, dar raza de cuprindere este județul Iași
sau, în unele cazuri, județele limitrofe.
Activități financiar - bancare și asigurări, fiind concentrate în marea lor majoritate
în municipiul Iași, devin activități de interes zonal, ceea ce nu înseamnă în realitate un
avantaj, dar sporește forța de atracție spre aceste unități, inplicit spre oraș.
25
Pagina 27
REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Piese
S.C. CAD - ON S.R.L. COMUNA BÂRNOVA, JUDETUL IASI scrise Pag.
S.C. ARHITECTIS TRUST S.R.L. și 26
Vol.:I - MEMORIU GENERAL desenate
Alte activități de interes zonal. Populația comunei Bârnova mai este atrasă de
următoarele instituții: Comisariatul militar Iași, Unități militare, Judecătoria și Parchetul Iași,
Inspectoratul de Poliție al Județului Iași, Grupul Județean de Pompieri, ș.a.
G. Relațiile de recreere
Crearea unor zone verzi de recreere și de agrement necesare relaxării populației
zonelor urbane care se află în continuă creștere, determină extinderea acestora, care caută
zone cât mai pitorești și cu o gamă cât mai variată de relief.
Elementul natural cel mai atracti din punct de vedere al recreerii și agrementului îl
reprezintă zonele cu păduri în special cele din apropierea orașului. Aceste zone pitorești pot
fi găsite și pe teritoriul comunei Bârnova.
În preajma municipiului Iași se face turism de agrement în ariile împădurite de la
Păun, Repedea, Bârnova. Traseul DN 24 de la ieșirea din municipiul Iași înspre Păun -
Poieni - Schitu Duca este considerat ca fiind un traseu deosebit de pitoresc.
2.3.2. PRINCIPII GENERALE DE ORGANIZARE
Propunerile privind restructurarea și dezvoltarea rețelei de localități a județului Iași în
cadrul Planului de Amenajare a Teritoriului au avut la bază următoarele principii generale de
organizare:
- Echilibrarea internă sub aspect ierahic și configurativ prin care s-a urmărit:
• crearea unor poli de dezvoltare în scopul realizării unor rețele policentrice (sisteme
zonale de localități);
• impulsionarea dezvoltării centrelor urbane existente în concordanță cu funcțiile și
rolul lor în cadrul sistemului de localități;
• amplificarea procesului de urbanizare prin promovarea treptată de noi orașe în
zone cu rețea urbană deficitară;
• revitalizarea localităților rurale prin diversificarea funcțiilor, creșterea gradului lor de
dotare și echipare;
- Deschiderea spre exterior prin racordarea la structurile regionale și internaționale
a localităților din zonele frontaliere, în vederea stabilirii de relații cu localități din teritoriile
transfrontaliere;
- Valorificarea elementelor de dezvoltare potențială a teritoriului prin proiectarea
viitoarei rețele de localități în raport cu resursele naturale și umane, infrastructura tehnică și
socială (echipare edilitară, accese, locuire, educație, sănătate), poziția geografică și față de
axele majore de circulație națională și internațională, accesul la căi navigabile;
- Stabilirea unei ierarhii funcționale pe categorii și ranguri, în funcție de gradul de
importanță și rolul localităților în teritoriu și în cadrul rețelei;
- Flexibilitatea structurală a localităților, care să permită posibilitatea schimbării
ierarhiilor locale, în funcție de evoluția în timp a caracteristicilor social - economice a
așezărilor.
- Dezvoltarea durabilă a teritoriului și localităților prin armonizarea și corelarea
dezvoltării social economice cu necesitatea protecției și conservării mediului natural și
construit.
26
Pagina 28
REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Piese
S.C. CAD - ON S.R.L. COMUNA BÂRNOVA, JUDETUL IASI scrise Pag.
S.C. ARHITECTIS TRUST S.R.L. și 27
Vol.:I - MEMORIU GENERAL desenate
În concordanță cu aceste principii generale, prognoza evoluției rețelei de localități s-a
axat pe adoptarea unei strategii de sprijinire a zonelor nedezvoltate și de echilibrare treptată
a structurilor urbane și rurale, prin constituirea unor sisteme zonale de localități. Se
consideră că tipul de sistem ce acoperă întregul teritoriu județean este sistemul zonal
intercomunal, deoarece acesta integrează grupările de comune polarizate de un oraș
existent sau de un viitor oraș.
Deși organizarea rețelei de localități pe sisteme este o problemă mai mult teoretică,
adoptarea sa este necesară deoarece permite o repatiție echilibrată a dotărilor cu rol de
servire teritorială și conduce la dezvoltarea zonelor rămase în urmă. Menționăm totodată că
aceste sisteme sunt flexibile putând fi optimizate în timp, în funcție de evoluția condițiilor
social - economice și demografice din teritoriu. Ele pot deveni însă reale în măsura în care
se va reuși valorificarea tuturor posibilităților de dezvoltare a teritoriului și localităților.
POSIBILITĂȚI DE FORMARE A SISTEMELOR DE LOCALITĂȚI ȘI ÎNCADRAREA
LOCALITĂȚILOR COMUNEI BÂRNOVA ÎN CADRUL SISTEMULUI AFERENT
MUNICIPIULUI IAȘI
Din analiza diferitelor componente ale sistemului de relații dintre oraș și cadrul rural
reiese că în determinarea zonelor de influență trebuie procedat de la caz la caz, sistemul de
relații nefiind totdeauna complet, și nu toate tipurile de relații fiind suficient de bine
dezvoltate pentru a fi caracteristice în orice situație. Se acceptă, în general, existența mai
multor zone de influență concentrice, în care capacitatea de polarizare a orașului se resimte
din ce în ce mai puternic de la exterior, spre centru, în zona marginală și în anumite domenii
de activitate intrând în interferență cu alte centre urbane. Se conturează de regulă o zonă
de influență imediată, o zonă de influență apropiată (regională) și o zonă de influență
îndepărtată.
a) Zona de influență imediată, în care prezența orașului se simte cel mai puternic,
poate fi trasată în funcție de limita zonei cu sate care au bilanț migratoriu pozitiv, după
arealul satelor care aprovizionează zilnic piața orașelor și după arealul urban recreativ -
turistic. Conturul său oscilează între izocronele de 30' și 1 h și care reprezintă limita
sistemului aferent municipiului Iași.
b) Zona de influență apropiată se poate trasa după limita arealului deplasărilor pentru
muncă, după limita arealului de convergență școlară și sanitară predominantă, după limita
zonelor de agricultură preorășenească și după arealul de influență comercială periodică.
Conturul său este cuprins de obicei între izocronele de 1 h și 2 h și care reprezintă limita
sistemului județean Iași.
c) Zona de influență îndepărtată este mai vagă și este specifică doar orașelor mai
mari. Ea poate fi sesizată în funcție de arealul de coordonare al unor unități suprajudețene,
de arealul de proveniență al tineretului universitar, de arealul de proveniență al celor care
participă la târgurile anuale (sistemul interjudețean Iași).
O dezvoltare echilibrată reduce tendințele centrifuge și implicit efectele nocive asupra
mediului.
Asocierea localităților urbane și rurale în cadrul unor sisteme determinate în principal
de intensitatea și diversitatea relațiilor de cooperare, promite o repartiție rațională și
27
Pagina 29
REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Piese
S.C. CAD - ON S.R.L. COMUNA BÂRNOVA, JUDETUL IASI scrise Pag.
S.C. ARHITECTIS TRUST S.R.L. și 28
Vol.:I - MEMORIU GENERAL desenate
echilibrată a investițiilor, o mai rațională folosire a dotărilor social-culturale și a echipărilor
tehnice.
Sistemul zonal intercomunal - reprezintă tipul de sistem intercomunal din care face
parte și comuna Bârnova, deoarece acesta integrează grupările de comune polarizate și
coordonate de municipiul Iași.
CRITERII DE DETERMINARE A COMUNELOR CARE INTRĂ ÎN ZONA DE
INTERDEPENDENȚĂ CU MUNICIPIUL IAȘI
Zonă de influență este reprezentată de teritoriul și localitățile care înconjoară un
centru urban și care sunt influențate direct de evoluția orașului și de relațiile de
intercondiționare și de cooperare care se dezvoltă pe linia activităților economice, a
aprovizionării cu produse agroalimentare, a accesului la dotările sociale și comerciale, a
echipării cu elemente de infrastructură și cu amenajări pentru odihnă, recreere și turism.
Dimensiunile zonei de influență sunt în relație directă cu mărimea și cu funcțiunile centrului
urban polarizator.
Localitățile urbane generează zone de influență la diferite niveluri, înregistrând
modificări de la o etapă la alta, în sensul extinderii sau restrângerii teritoriului aferent,
modificări datorate fie creșterii importanței localității respective ca urmare a amplificării
funcțiunilor sale, fie dezvoltării, în teritoriul apropiat, a unei alte localități în măsură a genera
o zonă proprie, degrevând astfel principalul centru de atracție de o serie de funcțiuni pe
care inițial le exercita.
Orașul dispune de relații de relații de diferite genuri, direcții și intensități cu spațiul
său adiacent (complementar), relații ce îi asigură existența și prosperitatea, a căror totalitate
determină zona de influență a centrului urban respectiv.
Structura internă a zonei de influență relevă legături foarte strânse între toate
așezările rurale și urbane care se ierarhizează în sisteme proprii, la nivelul superior aflânduse orașul coordonator. Din aceste considerent rezultă că zona de influență se constituie
într-un element fundamental în individualizarea principalelor sisteme de localități, fiind foarte
utilă în depistarea celor mai semnificative relații teritoriale.
În țara noastră, în afara termenului de zonă de influență, cu sensuri apropiate, se
utilizează o serie de termeni ca zonă periurbană, sferă de influență, zonă preorășenească,
zonă polarizată etc., noțiuni care desemnează teritoriile ce sunt influențate sau influențează
în mod direct orașul.
Relațiile dintre oraș și teritoriul adiacent adiacent se caracterizeaz și se
materializează în relații de natură economică, demografică, socială, culturală, politicoadministrativă etc. Din aceste considerente se deduce că zona de influență nu poate fi un
tot global, că există influențe care dispar de la o anumită distanță, evidențiindu-se altele
(administrative, culturale etc.). Scăderea treptată a atracției și a influenței, în același timp, a
condus la individualizarea în cadrul zonelor de influență, după categoriile de relații
dominante, a două sau trei subzone (inele).
2.4. ACTIVITĂȚI ECONOMICE
2.4.1. Principalele funcțiuni economice ale localităților comunei Bârnova
28
Pagina 30
REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Piese
S.C. CAD - ON S.R.L. COMUNA BÂRNOVA, JUDETUL IASI scrise Pag.
S.C. ARHITECTIS TRUST S.R.L. și 29
Vol.:I - MEMORIU GENERAL desenate
➢ Activități agricole
A.1. Exploatațiile agricole. Principalele unități
Profilul socio-economic actual al localității Bârnova este determinat în principal de
funcția agricolă. Activitatea agricolă se desfășoară pe terenurile populației (a proprietarilor
particulari) atât în intravilanul cât și în extravilanul localității.
Prin Legea nr.18/1991, suprafețele cultivate cu pomi fructiferi (în special măr) au fost
trecute în posesia deținătorilor particulari.
Disfuncționalități
Lipsa asociațiilor agricole fac ca prelucrarea pământului să se efectueze individual.
Aceasta determină o productivitate scăzută și producții sub potențialul real al pământului.
Cea mai mare disfuncționalitate este dată în principal de lipsa fondurilor financiare și
a forței de muncă, ceea ce determină o întreținere defectuoasă (necorespunzătoare) a
suprafețelor cultivate cu livadă.
Creșterea animalelor se realizează numai în perimetrul gospodăriilor
Activități de tip industrial și construcții
În comuna Bârnova există unități care au ca profil de activitate:
- proiectare: DONMARK SRL, cu sediul în localitatea Bârnova;
- construcții: SOCIETATEA DE CONSTRUCȚII VALI SRL, CONPROIECT SRL,
HIDROTERMIZ SRL – toate acestea cu sediul în localitatea Păun;
- tâmplărie și prelucrarea lemnului: LUCA VASILE AF, cu sediul în Bârnova; IMF
SARU DORNEI FILIALA IAȘI SRL, UMF PĂUN SRL – acestea din urmă cu sediul
în localitatea Păun;
- textile: MAJUTEX SRL, cu sediul în Bârnova.
➢ Activități de achiziționare, depozitare, transport
Pe teritoriul comunei Bârnova nu există activități de achiziționare, depozitare și
transport.
Transportul de persoane este asigurat prin unitățile de profil din municipiul Iași,
avându-se în vedere distanța relativ redusă față de traseele de transport auto (în
special către municipiul Iași).
➢ Activități din domeniul public și al serviciilor
• Activitatea de comerț și alimentație publică în comuna Bârnova este asigurată
de 35 societăți comerciale.
Cel mai dinamic domeniu de activitate este comerțul. Această activitate a luat
amploare prin înființarea și dezvoltarea firmelor private care au avut o evoluție calitativă și
cantitativă a comerțului de toate tipurile.
Chiar dacă activitatea comercială a avut o evoluție înfloritoare, datorită situației
economice la nivel de țară, puterea de cumpărare nu a crescut, ci a scăzut, mai ales pentru
achiziționarea bunurilor din sfera produselor de folosință îndelungată.
Pe sectoare de activitate, activitatea firmelor din comuna Bârnova, se clasifică astfel:
29
Pagina 31
REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Piese
S.C. CAD - ON S.R.L. COMUNA BÂRNOVA, JUDETUL IASI scrise Pag.
S.C. ARHITECTIS TRUST S.R.L. și 30
Vol.:I - MEMORIU GENERAL desenate
• Sector primar:
Anterior anului 1989, activitățile agricole erau organizate în unități cooperatiste și
intercooperatiste (C.A.P.-uri, A.E.I.) și unități de state (I.A.S.-uri). Serviciile pentru
mecanizarras agriculturii erau asigurate de S.M.A. -uri. Prin aplicarea Legii nr. 18/1991 și
odată cu lichidarea C.A.P-urilor, sectorul privat a devenit preponderent în producția agricolă
vegetală și animală. Activitățile aferente silviculturii, îmbunătățirilor funciare și serviciilor
sanitar - veterinare sunt coordonate de organisme de stat (regii autonome, inspectorate,
etc).
În anul 2010, în comuna Bârnova a existat o firmă care a declarat la depunerea
bilanțului ca având ca obiect principal de activitate agricultura. Aceasta este IMF PAUN
S.R.L.
• Sector secundar:
În comuna Bârnova, în anul 2015 se fac prezente 4 firme cu capital românesc și 1
(una) cu investiții străine. Aceste firme, care au ca domeniu principal de activitate industria.
După activitățile pe care le prestează firmele existente în comuna Bârnova, situația
acestora se prezintă astfel:
- activități industriale și de construcții:
Se observă că activitățile industriale din comuna Bârnova se axează pe patru ramuri
industriale: industria alimentară, a băuturilor și tutunului, industria textilă și a produselor
textile, producția mijloacelor de transport și construcțiile.
Ponderea cea mai mare o deține construcțiile (50%), fiind urmată de industria
alimentară, a băuturilor și tutunului (30%). Unitățile care au ca domeniu principal de
activitate construcțiile au și cel mai mare număr de salariați (51,21%), fiind urmată de
industria textilă și a produselor textile care are o pondere salarială de 23,17%.
Firmele care după anul 1989 s-au dezvoltat pe seama resurselor care nu se găsesc
pe teritoriul comunei Bârnova, cele care au încercat o integrare pe verticală, au avut de
suferit. Firmele care au încercat o dezvoltare pe orizontală, în schimb, au avut mai multe
șanse de succes (ele au avut ca principal furnizor de materii prime sursele care s-au aflat în
apropierea centrelor de prelucrare, care au asigurat o aprovizionare ritmică și la costuri
minime).
Nr. mediu
Domeniul de activitate Nr. Firme
salariați
Industria alimentară, a băuturilor și tutunului 3 15
Industria textilă și a produselor textile 1 19
Producția mijloacelor de transport 1 6
Construcții 5 42
Total 10 82
Sursa: Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Iași, anul 2012
Situația agenților economici în industrie și construcții, pe activități, formă juridică și
formă de proprietate:
30
Pagina 32
REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Piese
S.C. CAD - ON S.R.L. COMUNA BÂRNOVA, JUDETUL IASI scrise Pag.
S.C. ARHITECTIS TRUST S.R.L. și 31
Vol.:I - MEMORIU GENERAL desenate
Total Forma juridică
Activitatea principală declarată
nr.
la ORC Iași AF PF SCS SRL SA
firme
Industria alimentară, a băuturilor și 4 4
tutunului
Industria textilă și a produselor 1 1
textile
Producția mijloacelor de transport 1 1
Alte activități industriale 1 1
Construcții 8 1 6 1
Total 15 1 13 1
Sursa: Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Iași, anul 2012
Tip capital
Total
Activitatea principală declarată la Privat Mixt Aport
nr. Integral
ORC Iași româ- (stat+ capital Cooperatist
firme de stat
nesc privat) străin
Industria alimentară, a 4 3 1
băuturilor și tutunului
Industria textilă și a 1 1 -
produselor textile
Producția mijloacelor de 1 1 -
transport
Alte activități industriale 1 1 -
Construcții 8 8 -
Total 15 14 1
Sursa: Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Iași, anul 2012
- servicii:
În comuna Bârnova există 9 firme care au capital privat românesc. în comună nu
există firme cu capital integral de stat, firme cu capital mixt, firme cu investiții străine sau
firem cu capital cooperatist.
• Sector terțiar:
- COMERȚUL:
Conform informațiilor furnizate de către Oficiul Registrului Comerțului, în comuna
Bârnova există 35 firme care au ca domeniu principal de activitate comerțul. Ponderea
semnificativă o dețin firmele cu capital privat românesc, investițiile străine fiind inexistente în
acest domeniu.
Situația firmelor din comuna Bârnova care prezintă ca activitate principală comerțul,
conform clasificării ORC, este prezentată mai jos:
31
Pagina 33
REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Piese
S.C. CAD - ON S.R.L. COMUNA BÂRNOVA, JUDETUL IASI scrise Pag.
S.C. ARHITECTIS TRUST S.R.L. și 32
Vol.:I - MEMORIU GENERAL desenate
Activitate principală declarată la ORC
Comuna AF PF Alte forme SRL SA Total
Iași
Comerț cu ridicata - - - 7 0 7
Bârnov Comerț cu amănuntul 3 1 2 11 1 18
a Reparații uz gospodăresc - - - - - -
Total 3 1 2 18 1 25
Sursa: Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Iași, anul 2012
Diferența firmelor până la cifra de 35 o reprezintă firmele care au au o situație
clarificată, ele prezentând o cifră de afaceri egală cu "0" sau ele sunt consemnate în
registrele statistice cu declarațiile de intenție (prima activitate ce urmează a o desfășura) de
ctre întreprinzătorii particulari. Există un număr destul de mare de unități care nu desfășoară
activitatea propriu-zisă, ele găsindu-se doar în acte, fapt care a determinat ca acestea să nu
mai fie enumerate.
- TRANSPORTURI:
În comuna Bârnova există 3 firme (S.R.L - uri) cu capital privat românesc care au ca
domeniu principal de activitate transporturile.
- POȘTĂ ȘI TELECOMUNICAȚII:
Nu au fost înregistrate firme cu acest obiect de activitate.
- ACTIVITĂȚI BANCARE ȘI ASIGURĂRI:
În comuna Bârnova există o firmă cu capital social privat românesc care prezintă
activitatea principală de: Activități bancare și asigurări; alte activități de creditare.
- TRANZACȚII IMOBILIARE ȘI ALTE SERVICII:
În comuna Bârnova există două firme cu capital social privat românesc care prezintă
activitatea principală de: Tranzacții imobiliare și alte servicii prestate în principal
întreprinderilor. Tranzacțiile imobiliare, conform CAEN cuprind: dezvoltare (promovare)
imobiliară, cumpărarea și vânzarea de bunuri imobiliare, închirierea și subînchirierea
bunurilor imobiliare proprii sau închiriate, administrarea imobilelor pe bază de tarife sau
contract.
- ALTE ACTIVITĂȚI DE SERVICII COLECTIVE, SOCIALE șI PERSONALE:
Nu au fost înregistrate firme cu acest obiect de activitate.
- ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ, ÎNVĂȚĂMÎNT, SĂNĂTATE, CULTURĂ ȘI SPORT:
Nu au fost înregistrate firme cu acest obiect de activitate.
• Activitatea de turism se realizează la nivelul comunei Bârnova prin:
- SINKA EDITKA CAMELIA AF – cu funcția de mini motel ce are sediul în
localitatea Bârnova;
- VILA LUX SRL – ce are funcție de pensiune și se află amplasată pe teritoriul
localității Păun.
32
Pagina 34
REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Piese
S.C. CAD - ON S.R.L. COMUNA BÂRNOVA, JUDETUL IASI scrise Pag.
S.C. ARHITECTIS TRUST S.R.L. și 33
Vol.:I - MEMORIU GENERAL desenate
• În comuna Bârnova, activitatea de asigurare se face de către CONSULT ASIG
SRL ce are sediul în localitatea Cercu. Celelalte activități financiar- bancare și
credit sunt asigurate de unitățile din municipiul Iași.
• Activitatea administrației publice este asigurată prin: Primăria și Consiliul local
al comunei Bârnova și Poliția locală.
• Activitatea de sănătate umană la nivelul comunei Bârnova, este asigurată prin:
- dispensarul comunal, amplasat într-o construcție cu funcție specifică;
- cabinetul medical este amplasat în localitatea Pietrăria;
- în localitatea Păun activitatea sanitară este asigurată printr-un punct sanitar,
care asigură 2 zile pe săptămână consultații printr-un medic și un asistent de
la dispensarul comunal Bârnova.
• Activitatea veterinară este asigurată prin Dispensarul veterinar comunal,
amplasat într-o construcție cu funcție specifică.
• Activitatea de cultură se desfășoară în cadrul Căminului cultural, construcție cu
funcție specifică. Biblioteca comunală se găsește în incinta Căminului cultural
care are un fond de cca. 11.000 volume.
• Activitatea de poștă și telecomunicații existentă în comuna Bârnova, are un
oficiu propriu.
• Activitatea de învățământ la nivelul comunei Bârnova se desfășoară, pe
localitățile componente, astfel:
- Localitatea Bârnova – activitatea de învățământ se desfășoară într-o clădire
cu funcție specifică, iar grădinița are alocat spațiu la Căminul cultural.
- Localitatea Cercu - activitatea de învățământ în această localitate se
desfășoară într-o clădire improprie (fostă locuință).
- Localitatea Păun - activitatea de învățâmânt se desfășoară într-o clădire cu
funcție specifică, în stare bună. Învățământul preșcolar are o clădire proprie.
- Localitatea Pietrăria - activitatea de învățământ se desfășoară într-o clădire cu
funcțiune specifică, în stare mediocră.
- Localitatea Todirel - activitatea de învățământ se desfășoară într-o clădire cu
funcții specifice (școală + grădiniță).
- Localitatea Vișan - activitatea de învățământ se desfășoară într-o clădire
improprie (fostă locuință).
CONCLUZII:
Concluziile care se trag din analiza activităților desfășurate la nivelul comunei
Bârnova, sunt:
- Localitatea Bârnova
33
Pagina 35
REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Piese
S.C. CAD - ON S.R.L. COMUNA BÂRNOVA, JUDETUL IASI scrise Pag.
S.C. ARHITECTIS TRUST S.R.L. și 34
Vol.:I - MEMORIU GENERAL desenate
- activitatea de bază desfășurată în prezent este agricultura, practicată în mod
individual de către proprietarii de pământ; pomicultura deține suprafețe insemnate;
- serviciile pentru agricultură sunt slab dezvoltate în localitate, acestea fiind prestate
de o unitate din altă comună (S.C. AGROMEC S.A. Ciurea), dar la un nivel care nu permite
o mecanizare corespunzătoare și în consecință producțiile agricole sunt sub potențialul
pământului;
- activitatea de morărit se realizează în cadrul localității Bârnova prin intermediul
societății AF FODOR IOAN;
- activitățile industriale au o anumită reprezentare, dar unitățile productive se
confruntă cu problemele legate de adaptarea la condițiile impuse de piață;
- localitatea dispune de obiective de interes public care o situiază la nivelul oricărei
localități rurale din județ care este și centru administrativ de comună.
- Localitatea Cercu
Concluzia care se poate trage este aceea că satul Cercu, deține un număr extrem de
redus de activități care să utilizeze în mod superior forța de muncă.
Pentru acoperirea necesităților (de consum, sociale etc.) se apelează la satul
reședință de comună sau municipiul Iași.
- Localitatea Păun
Localitatea Păun prezintă o activitate intensă, în care sunt concretizate activități de:
construcții, comerț, prelucrare a lemnului și turism. Această localitate succede localitatea
Bârnova ca număr și diversitate a activităților realizate, având ca avantaj amplasarea s-a în
perimetrul drumului național DN 28.
Pe lângă activitățile enumerate, putem să enumerăm și activitatea silvică care este
deservită de cantonul silvic „Paun” de la nivelul localității.
În concluzie, localitatea Păun are un potențial de dezvoltare care trebuie valorificat la
maxim.
- Localitatea Pietrăria
Concluzia care se poate trage este că localitatea Pietrăria deține un număr redus de
activități care să utilizeze în mod superior forțe de muncă.
Pentru acoperirea necesităților (de consum, sociale etc.) se apelează la satul
reședință de comună sau la municipiul Iași.
- Localitatea Todirel
În Localitatea Todirel se înregistrează un număr mic de activități ceea ce face ca
acoperirea necesităților - în materie de activități, de la nivel local - să se realizeze prin
intermediul activităților existente la nivel de reședință de comună sau la nivelul municipiului
Iași.
Ca un element aparte, activitatea silvică este asigurată de cantonul silvic „Todirel”
existent în localitatea Todirel.
- Localitatea Vișan
Se observă existența unui număr foarte restrâns de activități, pentru acoperirea
necesităților apelându-se la satul reședință de comună sau la municipiul Iași.
34
Pagina 36
REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Piese
S.C. CAD - ON S.R.L. COMUNA BÂRNOVA, JUDETUL IASI scrise Pag.
S.C. ARHITECTIS TRUST S.R.L. și 35
Vol.:I - MEMORIU GENERAL desenate
2.4.2. Profilul economic al localităților comunei Bârnova pe baza
potențialului natural al subsolului și solului
➢ Potențialul agricol
Pe teritoriul comunei Bârnova, activitățile agricole se desfășoară pe o suprafață de
2270.49 ha, ceea ce reprezintă 55,12 % din total fond funciar.
Comuna Bârnova se caracterizează printr-o suprafață mare de teren arabil care
reprezintă 24,32% din suprafața totală a comunei și 44,68% din suprafața totală a terenului
agricol, fiind urmată ca suprafață de suprafețele ocupate cu vii și pepiniere viticole, care
reprezintă 10.59% din suprafața totală a comunei Bârnova și 19,44% din totalul suprafeței
ocupată cu teren agricol.
Din punct de vedere al notelor de bonitate și a claselor de calitate, comuna Bârnova,
conform studiilor teritoriului, se încadrează în:
__________________________________________________________
clasa medie de calitate:
_________________________________________________________________
- zone de fertilitate: - teren arabil IV
- grădini de legume și zarzavat III
- zone de favorabilitate: - pășuni și fânețe IV
- vii III
- livezi III
➢ Activități silvice și exploatarea apelor
Comuna are un perimetru silvic de 1632.20 ha, reprezentând 71,89% din terenurile
neagricole. Prin aplicarea Legii 18/1991 au trecut în posesia persoanelor fizice 19,1 ha de
pădure. Pădurea este administrată de Ocolul silvic Ciurea. Având în vedere că suprafața de
229 ha este teren neproductiv, iar cca. 38,0 % din terenul agricol este supus fenomenelor
degenerative complexe (eroziune, alunecări, ravene etc.) se impun în continuare măsuri de
combatere a acestora.
Suprafața ocupată cu luciu de apă este conform evidenței cadastrale de 24 ha. În
proprietatea Primăriei Bârnova sunt: Iazul "La Colea" în suprafață de 1,5 ha și iazul Bârnova
pe cursul râului Nicolina în suprafață de 3 ha.
➢ Activități neagricole
Activități industriale
Activitățile de natură industrială sunt slab reprezentate în economia comunei. Cele
mai importante unități sunt:
- S.C. Brutincons S.C.S. Bârnova, având ca obiect de activitate complex (brutărie,
confecții metalice, lemnărie, construcții);
- S.C. Majutex S.R.L. Bârnova, profilată pe producția de țesături.
35
Pagina 37
REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Piese
S.C. CAD - ON S.R.L. COMUNA BÂRNOVA, JUDETUL IASI scrise Pag.
S.C. ARHITECTIS TRUST S.R.L. și 36
Vol.:I - MEMORIU GENERAL desenate
Preluarea produselor agricole în special activitatea de morărit este asigurată de
„BODUL DE GRÂU” S.R.L. cu sediul în comuna Bârnova, având ca obiect de activitate
panificație și de firma „A.F. FODOR IOAN” având ca obiect de activitate morărit.
Alte activități cu caracter economic
Rețeaua comercială este reprezentată în principal de unitățile particulare care au ca
obiect de activitate comercializarea produselor alimentare și nealimentare, acestea fiind
răspândite pe întreg teritoriul comunei Bârnova.
Activitatea de asigurare este realizată de către „CONSULT ASIG” S.R.L.
Activitatea de transport călători este asigurată de unitățile specializate din municipiul
Iași.
2.4.3. Starea social - culturală
➢ Învățământul
Dinamica evoluției unităților de învățămănt, ca sedii, număr de copii înscriși și cadre
didactice existente, în perioada anilor 2000 - 2010 se prezintă astfel:
Comuna Bârnova 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Unități de
învățământ - 8 10 9 9 8 9 9 8 9 9 8
total
- Grădinițe de
2 3 3 3 3 3 3 2 3 3 2
copii
- școli din
învățământul
6 7 6 6 5 6 6 6 6 6 6
primar și
gimnazial
Copii înscriși în
75 102 96 95 86 69 73 60 83 89 70
grădinițe
Elevi înscriși - total 274 270 262 268 109 285 305 324 335 327 332
Elevi înscriși în
învățământul
primar și 274 270 262 268 109 285 305 324 335 327 332
gimnazial,
din care:
- Elevi înscriși în
învățământul - - - - - 200 212 230 220 202 206
primar
- Elevi înscriși în
învățământul - - - - - 85 93 94 115 125 123
gimnazial
Personal didactic -
21 87 22 21 11 27 30 24 26 25 33
total
Personal
didactic în
3 4 4 4 4 4 4 3 4 4 3
învățământul
preșcolar
Personal didactic
în învățământul 18 83 18 17 7 23 26 21 22 21 30
primar și
36
Pagina 38
REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Piese
S.C. CAD - ON S.R.L. COMUNA BÂRNOVA, JUDETUL IASI scrise Pag.
S.C. ARHITECTIS TRUST S.R.L. și 37
Vol.:I - MEMORIU GENERAL desenate
gimnazial,
din care:
- Personal
didactic în
- - - - - 13 16 14 14 14 23
învățământul
primar
- Personal
didactic în
- - - - - 10 10 7 8 7 7
învățământul
gimnazial
Săli de clase și
11 12 11 12 7 11 10 11 19 13 14
cabinete școlare
Laboratoare
- - 1 - - 1 1 1 1 1 -
școlare
Sursa: Informații preluate de la Direcția Județeană de Statistică Iași, 2012
După cum se observă din acest tabel, numărul grădinițelor de copii a cunoscut o
creștere sau descreștere a numărului acestora în funcție de creșterea naturală a numărului
populației.
În comuna Bârnova, învățământul anului 2011 prezintă următoarele caracteristici:
Anul de învățământ
Denumire indicator U.M.
2010-2011
Unități de învățământ - total număr 8
- grădinițe de copii număr 2
- școli - învățământ primar și gimnazial număr 6
Copii înscriși în grădinițe persoane 70
Elevi – total persoane 311
- în învățământul primar persoane 188
- în învățământul gimnazial persoane 123
Personal didactic - total persoane 24
- în învățământul preșcolar persoane 3
- în învățământul primar și gimnazial persoane 21
* primar persoane
14
* gimnazial persoane
7
Baza materială:
- spații pentru grădinițe număr -
- săli de clasă și cabinete școlare număr 14
- laboratoare școlare număr
-
- ateliere școlare număr
-
Sursa: Informații preluate de la Direcția Județeană de Statistică Iași, 2012
37
Pagina 39
REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Piese
S.C. CAD - ON S.R.L. COMUNA BÂRNOVA, JUDETUL IASI scrise Pag.
S.C. ARHITECTIS TRUST S.R.L. și 38
Vol.:I - MEMORIU GENERAL desenate
Pentru anul 2011 situația în învățământul existent la nivelul comunei Bârnova, se
prezintă astfel:
Scăderea numărului de elevi înscriși în unitățile de învățământ cu 21 elevi, a dus la
scăderea numărului cadrelor didactice de la 30 persoane la 24 persoane a scăzut numărul
personalului didactic din învățământul primar, efect al diminuării numărului de copii înscriși
în această treaptă de învățământ, fapt ce se datorează scăderii natalității), numărul de clase
și cabinete școlare a rămas același, numărul de copii înscriși în grădinițe a rămas același.
Disfuncționalități:
- Procesul de învățământ primar se desfășoară simultan în localitățile: Cercu,
Pietrăria, Păun, Todirel și Vișan, care diminuiază performanțele școlare și
suprasolicită cadrele didactice.
- Numărul de cadre didactice din învățământul preșcolar este insuficient (unui
cadru didactic îi revin cca 22 - 23 copii - ideal ar fi ca unul cadru didactic să
îi revină aproximativ 16 - 20 copii, astfel încât efortul depus de către cadrul
didactic în educarea copilului să fie realizat cu eficiență maximă);
- Spațiile de învățământ existente în comuna Bârnova necesită modernizare -
acestea trebuie să atingă standardele impuse de Normele Uniunii
Europene.
➢ Sănătatea
Dinamica situației unităților sanitare și a personalului sanitar pe teritoriul comunei
Bârnova, în perioada anilor 2000 - 2011, se prezintă astfel:
Comuna
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Bârnova
Dispensare
medicale -
- - - - - 1 1 1 1 - - -
sector
public
Dispensare
medicale
teritoriale - - - - - - 1 1 1 1 - - -
sector
public
Medici -
sector 5 5 3 3 3 2 2 2 2 2 2 1
public
Personal
mediu
sanitar - 2 2 3 3 5 4 5 3 3 3 2 2
sector
public
Cabinete
medicale -
- - - - - - - - - - 2 2
sector
privat
Medici -
sector - - - - - - - - - - 2 2
privat
Personal - - - - - - - - - - - 1
38
Pagina 40
REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Piese
S.C. CAD - ON S.R.L. COMUNA BÂRNOVA, JUDETUL IASI scrise Pag.
S.C. ARHITECTIS TRUST S.R.L. și 39
Vol.:I - MEMORIU GENERAL desenate
Comuna
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Bârnova
sanitar
mediu -
sector
privat
Puncte
stomatolo-
gice - - - - - - - - - - 1 1 1
sector
public
Stomatologi
- sector - - - - - - - - - - 1 1
public
Cabinete
stomatologi
- - - - - - - - - - - 1
ce - sector
privat
Farmaciști -
sector - - - - - - - - - - - 1
privat
Sursa: Informații preluate de la Direcția Județeană de Statistică Iași, 2012
Dacă se face o analiză asupra situației activităților sanitare la nivelul comunei
Bârnova, se va observa că până în anul 2008 au funcționat unități sanitare din sectorul
public, ulterior acestea au fost completate cu succes de activitatea unităților sanitare din
sectorul privat. Dispensarele medicale au fost completate cu cabinetul stomatologic și
punctul farmaceutic.
La nivelul comunei Bârnova, situația unităților sanitare după informațiile furnizate de
către Primăria Bârnova, în anul 2012, se prezenta astfel:
Bârnova Păun
Dispensar medical 1 -
Punct de lucru medical - 1
Număr medici de familie 2 -
Număr de asistenți 3 -
Cabinet stomatologic 1 -
Număr medici specialiști 1 -
Număr farmacii (particulare) 1 -
Număr asistenți angajați farmacie 1 -
Având în vedere că populația comunei Bârnova în anul 2012 era de 5586 locuitori,
rezultă că unui medic de familie îi revine 2793 locuitori. Se consideră că numărul ideal de
locuitori la un medic este de aproximativ 1000 locuitori. De aici rezultă cu numărul de medici
de familie este insuficient, ei neputând face față cu eficiență tuturor locuitorilor comunei
Bârnova.
Spațiile în care funcționează aceste sedii sanitare sunt într-o stare acceptabilă bunei
funcționări.
39
Pagina 41
REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Piese
S.C. CAD - ON S.R.L. COMUNA BÂRNOVA, JUDETUL IASI scrise Pag.
S.C. ARHITECTIS TRUST S.R.L. și 40
Vol.:I - MEMORIU GENERAL desenate
Disfuncționalități:
- în comuna Bârnova dispensare există numai în localitatea Bârnova și în
localitatea Păun. Celelalte localități: Cercu, Pietrăria, Todirel și Vișan nu
există puncte sanitare și farmaceutice (este necesar ca în aceste localități
să se înființeze câte un dispensar și câte o farmacie);
- clădirea dispensarului nu dispune de instalații de apă și canalizare;
- sediul dispensarului, este realizat din cărămidă și beton.
2.4.4. Alte aspecte socio - culturale
➢ Biblioteci:
Comuna Bârnova, în anul 2011, dispunea de 7 biblioteci, din care:
- 6 biblioteci școlare cu un fond total de carte de 11.800 volume;
- biblioteca comunală cu 11.280 volume, care funcționează în sediul căminului
cultural din Bârnova.
➢ Cămin cultural:
În localitatea Bârnova există un cămin cultural în care se desfășoară activități
colective ale comunității (discotecă, nunți, botezuri).
➢ Muzee:
Muzeul "Inculeț" are obiecte expuse într-o încăpere din sediul Primăriei Bârnova.
➢ Biserici:
Pe teritoriul comunei există 4 biserici ortodoxe:
- localitatea Păun: Biserica Sfinții Apostoli, din 1812 - monument istoric;
- localitatea Bârnova:
− Mânăstirea Bârnova, monument istoric - sec. XVII - cu Biserica Sf.Gheorghe
construită în 1626 - 1629 și terminată între anii 1664 – 1667;
− Biserica din localitatea Bârnova al cărei ctitor este familia Inculeț - este
nominalizată în Decizia nr. 8/1994 a C.J. Iași - Arii protejate - poziția - parcul dendrologic al
domeniului "Inculeț";
- localitatea Vișan: Biserica "Învierea Domnului" este construită în sec. XIX.
În comuna Bârnova populația, de religie ortodoxă, este majoritară.
- localitatea Cercu: în această localitate nu există biserică și cimitir propriu.
2.5. POPULAȚIA. ELEMENTE DEMOGRAFICE ȘI SOCIALE
2.5.1. Numărul, structura și evoluția populației
COMUNA BÂRNOVA
O situație a numărului de persoane înregistrată la nivelul comunei Bârnova, pe sexe,
pentru perioada 2002 – 2012 este prezentată în tabelul de mai jos:
40
Pagina 42
REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Piese
S.C. CAD - ON S.R.L. COMUNA BÂRNOVA, JUDETUL IASI scrise Pag.
S.C. ARHITECTIS TRUST S.R.L. și 41
Vol.:I - MEMORIU GENERAL desenate
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Total 3626 3736 3931 4098 4219 4304 4540 4842 5063 5374 5586
Masculin 1818 1863 1969 2056 2119 2173 2279 2438 2543 2729 2842
Feminin 1808 1873 1962 2042 2100 2131 2261 2404 2520 2645 2744
Sursa: Direcția Județeană de Statistică Iași, anul furnizării: 2012
Din prezentarea grafică se observă că populația comunei Bârnova cunoaște o
ascensiune semnificativă în anul 2012 față de recensământul efectuat în anul 2002, an în
care numărul populației se află în limite egale cu numărul populației înregistrate în perioada
anterioară acestui an.
Structura populației comunei Bârnova, pe grupe de vârstă, în anul 2012 se prezintă
după cum urmează:
Sursa: datele furnizate de Direcția Județeană de Statistică Iași, 2012
41
Pagina 43
REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Piese
S.C. CAD - ON S.R.L. COMUNA BÂRNOVA, JUDETUL IASI scrise Pag.
S.C. ARHITECTIS TRUST S.R.L. și 42
Vol.:I - MEMORIU GENERAL desenate
0- 4 ani Total 363
Masculin 183
Feminin 180
5- 9 ani Total 289
Masculin 159
Feminin 130
10-14 ani Total 387
Masculin 210
Feminin 177
15-19 ani Total 385
Masculin 175
Feminin 210
20-24 ani Total 431
Masculin 231
Feminin 200
25-29 ani Total 521
Masculin 279
Feminin 242
30-34 ani Total 523
Masculin 279
Feminin 244
35-39 ani Total 480
Masculin 259
Feminin 221
40-44 ani Total 444
Masculin 223
Feminin 221
45-49 ani Total 254
Masculin 142
Feminin 112
50-54 ani Total 356
Masculin 183
Feminin 173
55-59 ani Total 344
Masculin 169
Feminin 175
60-64 ani Total 235
Masculin 118
Feminin 117
65-69 ani Total 140
Masculin 66
Feminin 74
70-74 ani Total 181
Masculin 74
Feminin 107
75-79 ani Total 128
Masculin 55
Feminin 73
80-84 ani Total 90
Masculin 31
Feminin 59
85 ani si peste Total 35
Masculin 6
Feminin 29
Din situația prezentată mai sus, se remarcă vitalalitatea populației comunei, populația
tânără (sub 15 ani) înregistrează un procent de 39,98% față de populația cuprinsă între 15
și 59 ani și un procent de 23,58% față de totalul populației. Aceste procente arată că
populația tânără va ocupa în viitor locul populației mai în vârstă fără a se produce anumite
rupturi (rupturi pe grupe de vârstă) în evoluția populației. Astfel populația aptă de muncă va
fi înlocuită succesiv de populația tânără, realizându-se astfel o fluență demografică cu
implicații favorabile asupra socialului, economicului și culturalului.
42
Pagina 44
REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Piese
S.C. CAD - ON S.R.L. COMUNA BÂRNOVA, JUDETUL IASI scrise Pag.
S.C. ARHITECTIS TRUST S.R.L. și 43
Vol.:I - MEMORIU GENERAL desenate
Nu trebuie să uităm să luăm în seamă și faptul că între grupele de vârstă pe sexe,
există un echilibru (pentru toate grupele mari de vârstă: populația sub 15 ani, populația între
15 – 59 ani și populația peste 60 ani, există un echilibru între populația masculină și
populația feminină). Acest lucru are un efect benefic și asupra natalității pentru următorii 10
– 15 ani.
Din toată această analiză se trage concluzia că populația comunei Bârnova cunoaște
un ciclu de viață echilibrat - ideal chiar - pentru orice localitate, comună sau oraș.
Prin ritmul de creștere al populației și prin echilibrul existent între cele două sexe,
pentru perioada anului 2012, se poate trage speranța că această comună nu va duce lipsă,
în viitor, de un spor natural care va crea condițiile asigurării unei forțe de muncă necesare
dezvoltării social – economice a comunei.
2.6. CĂI DE COMUNICAȚIE ȘI TRANSPORT
în cadrul echipărilor de infrastructură din comuna Bârnova un loc important îl ocupă
rețeaua de căi de comunicații și transport, compusă din rețeaua rutieră.
Datele necesare analizei situației rețelei rutiere din comuna Bârnova s-au obținut din
evidențele statistice cât și de la societățile și regiile ce administrează activitatea în domeniul
rutier și nu în ultimul rând verificările făcute pe teren de către proiectant. Această
documentație analizează starea de viabilitate a drumurilor existente în comuna Bârnova.
Drumurile naționale constituie rețeaua principală de căi de transport a României,
asigurând legătura între principalele localități ale țării. Rețeaua de drumuri județene leagă
centrele principale la nivel de județ, având rolul de a colecta și dirija către drumurile
naționale traficul rutier local.
Căi de circulație rutieră
Principalele căi rutiere de pe teritoriul comunei Barnova sunt:
▪ DN24 - traversează teritoriul administrativ al comunei Bârnova pe direcția S – N,
prin localitatea Paun. DN 24 traversează partea estică a județului Iași, asigurând legătura
cu județele Vaslui (în partea de Sud) și Rep. Moldova (în partea de Est) și având traseul:
Limita Jud. VASLUI - Schitu Duca - Iași - Sculeni – Frontiera Republica Moldova.
▪ DJ 247 – se afla la limita de S-E a comunei Barnova cu comuna Schitu Duca, in
extravilan. Drumul judetean DJ 247 are km 0+000 in DN 24 – km 180+737 stanga, strabate
com. Dobrovat si ajunge la lim. jud. Vaslui la km 20+060, in com. Codaesti, jud. Vaslui.
▪ DJ 247A - traversează com. Bârnova de la N la S. Are km 0+000 in DN 24 km
190+150 stanga si se termina (km 11+400) in DJ 247 km 2+460 dreapta.
▪ DJ 248D - traversează com. Bârnova de la E la V. Are km 0+000 in DJ 248C
(com. Ciurea), strabate localitatile Todirel – Cercu – Barnova – Pietrarie – Paun – strabate
com. Tomesti, jud. Iasi si se termina (km 17+900) in DJ 249A (com. Holboca).
Situatia drumurilor in localitatile componente comunei Barnova se prezinta astfel:
• Localitatea Bârnova:
43
Pagina 45
REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Piese
S.C. CAD - ON S.R.L. COMUNA BÂRNOVA, JUDETUL IASI scrise Pag.
S.C. ARHITECTIS TRUST S.R.L. și 44
Vol.:I - MEMORIU GENERAL desenate
Principalele drumuri de pe teritoriul satului Barnova sunt:
o DJ 247A – drum judetean cu imbracaminte asfaltica in stare nesatisfacatoare, cu
defecte majore ale structurii rutiere, care uneori pericliteaza siguranta circulatiei;
dispozitivele de scurgere si evacuare a apelor pluviale sunt colmatate sau lipsesc,
astfel incat nu este asigurata evacuarea apelor meteorice; necesita modernizare;
o celelalte străzi sunt de acces la locuințele individuale; lungimea totala a strazilor din
localitatea Barnova este de 26,10 km (inclusiv DJ247A); lista completa a drumurilor
din localitatea Barnova cu lunigimile si straea actuala se regaseste in Anexa 1;
• Localitatea Paun:
Principalele drumuri de pe teritoriul satului Paun sunt:
o DN 24 - drum national cu imbracaminte asfaltica in stare excelenta (modernizare
executata in anul 2013); dispozitivele de scurgere si evacuare a apelor pluviale sunt
din beton sau pamant, este asigurata evacuarea apelor meteorice
o DJ 248D - drum judetean cu sectoare neomogene,astfel:
- imbracaminte asfaltica in stare buna,
- imbracaminte din beton de ciment in stare mediocra spre rea,
- imbracaminte asfaltica in stare nesatisfacatoare, cu defecte majore atat ale
structurii rutiere cat si ale elementelor geometrice, care uneori pericliteaza
siguranta circulatiei; dispozitivele de scurgere si evacuare a apelor pluviale sunt
colmatate sau lipsesc, astfel incat nu este asigurata evacuarea apelor meteorice;
- necesita modernizare;
o celelalte străzi sunt de acces la locuințele individuale; lungimea totala a strazilor este
de 18,64 km; lista completa a drumurilor din localitatea Barnova cu lunigimile si
starea actuala se regaseste in Anexa 3;
• Localitatea Cercu:
Principalele drumuri de pe teritoriul satului Cercu sunt:
o DJ 248D - drum judetean cu sectoare neomogene,astfel:
- imbracaminte asfaltica in stare buna,
- imbracaminte din beton de ciment in stare mediocra spre rea,
- imbracaminte asfaltica in stare nesatisfacatoare, cu defecte majore atat ale
structurii rutiere cat si ale elementelor geometrice, care uneori pericliteaza
siguranta circulatiei; dispozitivele de scurgere si evacuare a apelor pluviale sunt
colmatate sau lipsesc, astfel incat nu este asigurata evacuarea apelor meteorice;
- necesita modernizare;
o DJ 247A – drum judetean cu imbracaminte asfaltica in stare nesatisfacatoare, cu
defecte majore ale structurii rutiere, care uneori pericliteaza siguranta circulatiei;
dispozitivele de scurgere si evacuare a apelor pluviale sunt colmatate sau lipsesc,
astfel incat nu este asigurata evacuarea apelor meteorice; necesita modernizare;
o celelalte străzi sunt de acces la locuințele individuale; lungimea totala a strazilor este
de 25,91 km; lista completa a drumurilor din localitatea Barnova cu lunigimile si
straea actuala se regaseste in Anexa 3;
44
Pagina 46
REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Piese
S.C. CAD - ON S.R.L. COMUNA BÂRNOVA, JUDETUL IASI scrise Pag.
S.C. ARHITECTIS TRUST S.R.L. și 45
Vol.:I - MEMORIU GENERAL desenate
• Localitatea Pietraria:
Principalele drumuri de pe teritoriul satului Pietraria sunt:
o DJ 248D - drum judetean cu sectoare neomogene,astfel:
- imbracaminte asfaltica in stare buna,
- imbracaminte asfaltica in stare nesatisfacatoare, cu defecte majore atat ale
structurii rutiere cat si ale elementelor geometrice, care uneori pericliteaza
siguranta circulatiei; dispozitivele de scurgere si evacuare a apelor pluviale sunt
colmatate sau lipsesc, astfel incat nu este asigurata evacuarea apelor meteorice;
- impietruire exsitenta;
- necesita modernizare;
o celelalte străzi sunt de acces la locuințele individuale; lungimea totala a strazilor este
de 29,22 km; lista completa a drumurilor din localitatea Barnova cu lungimile si
starea actuala se regaseste in Anexa 3;
• Localitatea Todirel:
Principalele drumuri de pe teritoriul satului Todirel sunt:
o DJ 248D - drum judetean cu sectoare neomogene,astfel:
- imbracaminte asfaltica in stare buna,
- imbracaminte din beton de ciment in stare mediocra spre rea,
- imbracaminte asfaltica in stare nesatisfacatoare, cu defecte majore atat ale
structurii rutiere cat si ale elementelor geometrice, care uneori pericliteaza
siguranta circulatiei; dispozitivele de scurgere si evacuare a apelor pluviale sunt
colmatate sau lipsesc, astfel incat nu este asigurata evacuarea apelor meteorice;
- necesita modernizare;
o celelalte străzi sunt de acces la locuințele individuale; lungimea totala a strazilor este
de 12,54 km; lista completa a drumurilor din localitatea Barnova cu lunigimile si
straea actuala se regaseste in Anexa 3;
Apele rezultate din precipitații se scurg liber prin șanțurile existente de-a lungul
drumurilor locale. Calitatea căilor rutiere din comună este buna pentru unele drumuri dar
lasă mult de dorit pentru altele, fiind necesare modernizări și reabilitări ale carosabilului prin
asfaltare.
Starea de viabilitate a drumurilor din comuna Bârnova poate fi caracterizată ca
nesatisfăcătoare pe tronsoanele care lipsește îmbrăcămintea asfaltică și amenajările pentru
evacuarea apelor de pe platforma drumului. În mare parte, drumurile sătești sunt drumuri
pietruite, pe timp nefavorabil circulația rutieră făcându-se anevoios.
Căi de comunicație feroviare
Comuna Bârnova nu este străbătută de linii de cale ferată, prin urmare nu
beneficiază de acces la transportul feroviar.
45
Pagina 47
REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Piese
S.C. CAD - ON S.R.L. COMUNA BÂRNOVA, JUDETUL IASI scrise Pag.
S.C. ARHITECTIS TRUST S.R.L. și 46
Vol.:I - MEMORIU GENERAL desenate
Disfuncționalități
• Starea drumurilor judetene ce strabat intravilanul localitatilor comunei Barnova, DJ
247A si DJ 248D, a drumurilor comunale și a majorității drumurilor sătești este
nesatisfăcătoare.
• Lipsa șanțurilor și a rigolelor pe marginea drumurilor / neglijarea efectuării lucrărilor
de curățare, decolmatare și adâncire a acestora acolo unde rigolele/șanțurile există.
Construirea de poduri rutiere prin introducerea tuburilor de mare capacitate, în
vederea evitării inundării drumurilor.
2.7. INTRAVILAN EXISTENT. ZONE FUNCȚIONALE.
BILANȚ TERITORIAL
2.7.1. Caracteristici ale zonelor funcționale
➢ Activitatea de tip industrial și depozitare
- Localitatea Bârnova:
Pe teritoriul localității Bârnova sunt următoarele obiective industriale și depozitare:
• S.C. "BRUNTINCOS" S.C.S.:
- este situată în partea de est a arterei DJ 247, în imediata apropiere a
asociației umanitare;
- obiectul de activitate: confecții metalice, lemnărie, construcții și o brutărie;
- construcțiile sunt cu regim de înălțime - parter.
Sediul administrativ și brutăria funcționează într-o construcție în stare bună,
Ac = 236 m2.
Magazia pentru materiale de construcții este din lemn - în stare rea –
Ac = 169 m2.
- atelierul de tâmplărie, fierărie și anexe pentru gater, circular este într-o
construcție cu stare mediocră Ac = 757 m2;
- construcțiile au instalații electrice și de forță, telefon, sunt alimentate cu apă rece
din rețeaua locală și canalizarea este cu fosă septică;
- terenul are suprafața de 4.197 m2 și este proprietatea persoanelor juridice.
• S.C. "MAJUTEX" S.R.L.:
- este situată în partea de vest a localității Bârnova, pe dealul Pietroaiei;
- profilul de activitate este țesătorie și cu perspectivă de dezvoltare pentru confecții;
- cele două construcții - tip hală industrială - sunt în stare bună, pe parter și Ac =
700 m /hală;
2
- construcțiile au instalație de apă rece racordată la rețeaua locală, canalizare cu
fosă septică, instalație electrică și de forță. Utilajele existente în dotare la nivelul anului 1997
erau 24 mașini de țesut.
- terenul, de 3.500 m2, este proprietatea unității privatizate.
46
Pagina 48
REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Piese
S.C. CAD - ON S.R.L. COMUNA BÂRNOVA, JUDETUL IASI scrise Pag.
S.C. ARHITECTIS TRUST S.R.L. și 47
Vol.:I - MEMORIU GENERAL desenate
• "BACHUS COM" S.R.L.:
- Adresa societății: șoseaua Bârnova nr. 31B Iași
- în anul 2002 a realizat o cifră de afaceri: 2.616.882 lei.
- Numărul de salariați: 8
- Capitalul social este privat autohton 100%
- Obiectul principal de activitate: Fabricarea produselor de panificație și
patiserie.
- Localitatea Cercu:
În localitate nu sunt organizate activități de acest fel.
- Localitatea Păun:
în localitate nu sunt organizate activități de acest fel.
- Localitatea Pietrăria:
Activitățile de tip industrial existente în această localitate în anul 1997 erau
proprietate privată și funcționau pe un teren aflat în extravilanul localității. Această
construcție beneficia de echipări de tipul: instalație electrică, alimentare cu apă și
canalizare, încălzire cu sobe. În prezent aceasta nu mai funcționează.
- Localitatea Todirel:
în localitate funcționează o moară de porumb de mică capacitate.
- Localitatea Vișan:
în localitate nu sunt organizate activități de acest fel.
➢ Activități agro-zootehnice, mecanizarea agriculturii
- Localitatea Bârnova:
• Aceste actrivități se realizează prin intermediul societății particulare SPANU ELENA
AF care desfășoară activitățile specifice lucrărilor agricole mecanizate.
- Localitatea Cercu:
În localitate nu sunt organizate unități de producție.
- Localitatea Pietrăria:
În localitate nu sunt organizate unități de producție.
- Localitatea Todirel:
În această localitate există un canton silvic care este dotat cu anexe și dispune de
energie electrică, telefon, iar fântâna existentă este singura sursă de apă potabilă.
- Localitatea Vișan:
47
Pagina 49
REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Piese
S.C. CAD - ON S.R.L. COMUNA BÂRNOVA, JUDETUL IASI scrise Pag.
S.C. ARHITECTIS TRUST S.R.L. și 48
Vol.:I - MEMORIU GENERAL desenate
Activități agrozootehnice, silvice, mecanizarea agriculturii (nu se bilanțează fiind
considerate în extravilan, conform situației O.C.O.T.)
Pe teritoriul localității se află situate patru ferme cu profil agricol, ce aparțin de S.C.A.
Bucium Iași. Aceste ferme au organizate zone administrative (construcții administrative,
spații de producție, de cazare, etc.), ce se constituie în trupuri izolate.
I. Ferma "DOI PERI", are profil viticol și are în componență următoarele zone
construite:
A. - zona sediu fermă
B. - zona Castelul grecilor
C. - zona Casa de la grajd
D. - zona Casa Bîrlădeanu
E. - zona Casa de la poiană
F. - zona grădina de legume
II. Ferma "VĂMĂȘOAIA", are profil pomicol
III. Ferma "VIȘAN" are profil viticol
IV. Ferma "CIUREA" are profil viticol și are în componență următoarele zone:
A. zona - Sediu fermă
B. zona colonie - dormitoare
C. zona sector zootehnic
D. zona captare apă - rezervor
➢ Locuințele și locuibilitatea
IV. Fondul de locuințe și locuirea
Evidența fondului locativ în comuna Bârnova
1997 1998 1999 2000 2001
Locuințe existente 1080 1127 1174 1222 1257
Locuințe din fondurile
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.