Plan Urbanistic General (PUG)

Memoriu Barnova - PUG BARNOVA 2020

Tip
Plan Urbanistic General (PUG)
Emitent
Comuna Bârnova, jud. Iași
Pagini
167
Pagina sursă
Cum citez acest document

Plan Urbanistic General (PUG), „Memoriu Barnova - PUG BARNOVA 2020”, Comuna Bârnova, jud. Iași. Sursa: https://primariabarnova.ro/files/3027 (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/barnova/114395-memoriu-barnova-pug-barnova-2020, 09.11.2026)

Fișier creat
10.08.2020
Arhivat
09.11.2026

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

S.C. CAD - ON S.R.L. IASI S.C. ARHITECTIS TRUST S.R.L. IASI PROIECT REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA BÂRNOVA, JUDEȚUL IAȘI Volum I: MEMORIU GENERAL Beneficiar: COMUNA BÂRNOVA Nr. volum: 1 Volume: 2 Nr. exemplar: Proiectul conține: - Vol. I - P.U.G. - Vol. II - R.L.U. - 2017 -

Pagina 2

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Piese S.C. CAD - ON S.R.L. COMUNA BÂRNOVA, JUDETUL IASI scrise Pag. S.C. ARHITECTIS TRUST S.R.L. și 1 Vol.:I - MEMORIU GENERAL desenate LISTA DE RESPONSABILITĂȚI ȘI SEMNĂTURI PROIECTANT GENERAL: S.C. CAD-ON S.R.L. SUBPROIECTANT: S.C. ARHITECTIS TRUST S.R.L. COLECTIV DE ELABORARE: Șef proiect arh. LADISLAU LACATUSU Urbanism arh. LADISLAU LACATUSU 1

Pagina 3

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Piese S.C. CAD - ON S.R.L. COMUNA BÂRNOVA, JUDETUL IASI scrise Pag. S.C. ARHITECTIS TRUST S.R.L. și 2 Vol.:I - MEMORIU GENERAL desenate BORDEROU I. PIESE SCRISE VOLUMUL II - MEMORIU GENERAL CAPITOLUL 1. - INTRODUCERE 1.1. DATE DE RECUNOAȘTERE A DOCUMENTAȚIEI 1.2. OBIECTUL STUDIULUI: 1.3. NECESITATEA ȘI SCOPUL LUCRĂRII 1.4. DOMENII DE UTILIZARE 1.5. EFECTE ECONOMICE ȘI SOCIALE SCONTATE 1.6. BAZA JURIDICĂ 1.7. MODUL DE ELABORARE 1.8. BAZA ȘI SURSELE DE DOCUMENTARE, SUPORTUL TOPOGRAFIC Baza documentară Surse de documentare CAPITOLUL 2. - STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII 2.1. EVOLUȚIE 2.1.1. Fondul funciar și intravilanul actual 2.1.1.1. Evoluția istorică a a relațiilor în teritoriul metropolitan în perioada economiei centralizate și după anul 1990 2.1.3. Analiza SWOT 2.2. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL 2.2.1. Încadrarea în teritoriu. Diagnoza situației existente 2.2.2. Potențialul natural 2.3. RELAȚII ÎN TERITORIU 2.3.1. Relații în teritoriu 2.3.2. Principii generale de organizare - Posibilități de formare a sistemelor de localități și încadrarea localităților comunei Bârnova în cadrul sistemului aferent municipiului Iași - Criterii de determinare a comunelor care intră în zona de interdependență cu municipiul Iași 1. Definirea fenomenului "Zonă de influență" 2. Modele teoretice de determinarea și delimitarea zonelor de influență a orașelor 3. Criterii de analiză 4. În loc de concluzii 2.4. ACTIVITĂȚI ECONOMICE 2.4.1. Principalele funcțiuni economice ale localităților comunei Bârnova 2.4.2. Profilul economic al localităților comunei Bârnova pe baza potențialului natural al subsolului și solului 2.4.3. Starea social - culturală 2

Pagina 4

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Piese S.C. CAD - ON S.R.L. COMUNA BÂRNOVA, JUDETUL IASI scrise Pag. S.C. ARHITECTIS TRUST S.R.L. și 3 Vol.:I - MEMORIU GENERAL desenate 2.4.4. Alte aspecte socio - culturale 2.5. POPULAȚIA. ELEMENTE DEMOGRAFICE ȘI SOCIALE 2.5.1. Numărul, structura și evoluția populației 2.6. CĂI DE COMUNICAȚIE ȘI TRANSPORTURI 2.7. INTRAVILAN EXISTENT. ZONE FUNCȚIONALE. BILANȚ TERITORIAL 2.7.1. Caracteristici ale zonelor funcționale 2.7.2. Bilanț teritorial 2.8. RISCURI NATURALE 2.9. ECHIPARE EDILITARĂ 2.9.1. Încadrarea în teritoriu - situația existentă 2.9.2. Echiparea tehnică a teritoriului 2.9.3. Echipare edilitară. Stadiul actual al dezvoltării 2.10. PROBLEME DE MEDIU 2.11. DISFUNCȚIONALITĂȚI 2.12. NECESITĂȚI ȘI OPȚIUNI ALE POPULAȚIEI CAPITOLUL 3 - PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICĂ- 3.1. STUDII DE FUNDAMENTARE 3.2. EVOLUȚIE POSIBILĂ, PRIORITĂȚI 3.3. OPTIMIZAREA RELAȚIILOR ÎN TERITORIU 3.4. DEZVOLTAREA ACTIVITĂȚILOR ECONOMICE ȘI SOCIALE 3.5. EVOLUȚIA POPULAȚIEI, ELEMENTE DEMOGRAFICE ȘI SOCIALE 3.6. ORGANIZAREA CIRCULAȚIEI 3.7. INTRAVILAN PROPUS. ZONIFICARE FUNCȚIONALĂ. BILANȚ TERITORIAL 3.8. MĂSURI ÎN ZONELE CU RISCURI NATURALE 3.9. DEZVOLTAREA ECHIPĂRII EDILITARE 3.10. PROTECȚIA MEDIULUI 3.11. REGLEMENTĂRI URBANISTICE 3.12. OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ II. GRAFICE Cap. 2.4.2. Profilul economic al localităților comunei Bârnova pe baza potențialului natural al subsolului și solului - producția de carne - producția de lapte - producția de ouă Cap. 2.5.1. Numărul, structura și evoluția populației - grafic populația pe grupe de vârsta ȘEF PROIECT, Arh. LADISLAU LACATUSU 3

Pagina 5

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Piese S.C. CAD - ON S.R.L. COMUNA BÂRNOVA, JUDETUL IASI scrise Pag. S.C. ARHITECTIS TRUST S.R.L. și 4 Vol.:I - MEMORIU GENERAL desenate VOLUMUL I - MEMORIU GENERAL CAPITOLUL 1. - INTRODUCERE 1.1. DATE DE RECUNOAȘTERE A DOCUMENTAȚIEI - Denumirea lucrării: - REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BÂRNOVA - JUDEȚUL IAȘI; - Număr proiect: - 10 / 2017; - Beneficiar: - COMUNA BÂRNOVA - JUDEȚUL IAȘI - Data predarii: - 2017 1.2. OBIECTUL STUDIULUI: • Reactualizarea Planului Urbanistic General al comunei Bârnova, reprezentând strategia și cadrul de dezvoltare în perspectivă a unității administrativ-teritoriale și corelarea cu strategiile elaborate în cadrul planificărilor spațiale ale Regiunii de Dezvoltare Nord-Est, a județului Iași, precum și a Zonei Metropolitane Iași. Planurile urbanistice generale (P.U.G.) au caracter de reglementare (caracter operațional) și răspund programului de amenajare spațială a teritoriului și de dezvoltare a localităților ce compun unitatea teritorial – administrativă de bază. P.U.G. se elaborează în scopul: • stabilirii direcțiilor, priorităților și reglementărilor de amenajare a teritoriului și dezvoltare urbanistică a localităților; • utilizării raționale și echilibrate a terenurilor necesare funcțiunilor urbanistice; • precizării zonelor cu riscuri naturale (alunecări de teren, inundații, neomogenități geologice, reducerea vulnerabilității fondului construit existent); • evidențierii fondului valoros și a modului de valorificare a acestuia în folosul localității; • creșterea calității vieții, cu precădere în domeniile locuirii, dotărilor aferente locuirii și serviciilor; • fundamentării realizării unor investiții de utilitate publică; • asigurării suportului reglementar (operațional) pentru eliberarea certificatelor de urbanism și autorizațiilor de construire; • corelării intereselor colective cu cele individuale în ocuparea spațiului. 4

Pagina 6

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Piese S.C. CAD - ON S.R.L. COMUNA BÂRNOVA, JUDETUL IASI scrise Pag. S.C. ARHITECTIS TRUST S.R.L. și 5 Vol.:I - MEMORIU GENERAL desenate Dintre principalele obiective urmărite în cadrul Reactualizării Planului Urbansitic General se menționează: • optimizarea relațiilor localităților cu teritoriul lor administrativ și județean; • valorificarea superioară a potențialului natural, economic și uman; • organizarea și dezvoltarea căilor de comunicații existente; • stabilirea și delimitarea unui nou intravilan care să corespundă necesităților viitoare de dezvoltare; • stabilirea și delimitarea de noi zone construibile; • stabilirea și delimitarea noilor zone funcționale; • stabilirea și delimitarea zonelor cu interdicție temporară sau definitivă de construire; • stabilirea și delimitarea zonelor protejate și de protecție a acestora; • modernizarea și dezvoltarea echipării edilitare; • evidențierea deținătorilor terenurilor din intravilan; • stabilirea noilor obiective de utilitate publică; • stabilirea unui mod superior de utilizare a terenurilor și condițiilor de conformare și realizare a construcțiilor. Planul urbanistic general orientează aplicarea unor politici în scopul construirii și amenajării teritoriului localităților, politici ce își propun, între altele, restabilirea dreptului de proprietate și implementarea unor noi relații socio-economice în perioada de tranziție spre economia de piață și integrare europeană. 1.3. NECESITATEA ȘI SCOPUL LUCRĂRII: - Necesitatea lucrării decurge din depistarea și asigurarea unor condiții favorabile desfășurării funcțiilor localităților rurale, care după anul 1989 cunosc direcții noi de dezvoltare. - Lucrarea are ca scop evidențierea situației actuale, a problemelor și a propunerilor de dezvoltare urbanistică a comunei Bârnova și a localităților componente, din punct de vedere al amenajării teritoriului, în corelare cu prevederile Planului de Amenajare a Teritoriului Județului Iași (PATJ), cu prevederile Planului de Amenajare a Teritoriului Zonal Regional - Regiunea de Nord-Est și cu prevederile Planului de Amenajare a Teritoriului Național (PATN) - secțiunile I ÷ V. - Intravilanul propus pentru fiecare sat in parte, din comuna Barnova, are la baza aceleasi cerinte si necesitati pentru dezvoltarea comunei: • Comuna Barnova nu avut niciodata un PUG iar intravilanul existent pentru fiecare sat in parte este fie in aproape tot UTR-ul, fie format din trupuri de intravilan; intravilanul propus repara aceste probleme prin crearea de intravilan compact si bine evidentiat pentru intreaga comuna. • Comuna Barnova este in zona metropolitana a orasului Iasi astfel ca exista o cerere mare de construire locuinte pentru cei care lucreaza in oras dar vor sa locuiasca la casa in apropiere de Iasi; 5

Pagina 7

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Piese S.C. CAD - ON S.R.L. COMUNA BÂRNOVA, JUDETUL IASI scrise Pag. S.C. ARHITECTIS TRUST S.R.L. și 6 Vol.:I - MEMORIU GENERAL desenate • Satul Visan are o mare cerere de construire apartamente avand in vedere ca este la limita orasului Iasi si practic se evidentiaza o continuitate in ceea ce priveste dezvoltarea arhitecturala, atat pentru orasul Iasi cat si pentru satul Visan. • Multi tineri plecati la munca in strainatate revin in tara si doresc sa-si construiasca cate o locuinta astfel ca Primaria Barnova se gaseste in situatia in care intravilanul existent nu este de ajuns pentru a satisface cererea tot mai mare. 1.4. DOMENII DE UTILIZARE: - Lucrarea se va constitui într-un instrument operațional practic aflat la îndemâna Consiliului Local și al Primăriei Comunei Bârnova, care hotărăsc strategiile de dezvoltare și amenajare a teritoriului ce îl administrează. - Regulamentul aferent lucrării va sta la baza elaborării tuturor documentelor și documentațiilor pentru aprobarea construcțiilor de locuințe și a celorlalte obiective de utilitate publică. 1.5. EFECTE ECONOMICE ȘI SOCIALE SCONTATE: - Lucrarea va putea contribui indirect la creșterea nivelului de trai al populației prin găsirea unor soluții de amenajare a teritoriului care să asigure un grad de confort acceptabil, o sumă de utilități și obiective de utilitate publică care să satisfacă nevoile colective în spațiul administrativ. 1.6. BAZA JURIDICĂ: Planul urbanistic general este elaborat în conformitate cu prevederile actelor normative în vigoare, specifice domeniului sau complementare acestuia. Dintre principalele acte normative, cu implicații asupra dezvoltării urbanistice, se menționează: - Ordinul Ministrului Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului nr. 13/N/1999 pentru aprobarea reglementării tehnice „Ghid privind metodologia de elaborare și conținutul-cadru al Planului Urbanistic General”, indicativ GP 038/1999; - Ordinul ministrului Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului nr. 21/N/10.04.2000 pentru aprobarea Ghidului privind elaborarea și aprobarea Regulamentelor Locale de Urbanism; - Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, completată prin ORDONANȚA nr. 69 din 13 august 2004; LEGEA nr. 289 din 7 iulie 2006; ORDONANȚA nr. 18 din 31 ianuarie 2007; LEGEA nr. 168 din 12 iunie 2007; ORDONANȚA nr. 27 din 27 august 2008; ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 10 din 25 februarie 2009; LEGEA nr. 183 din 26 mai 2009; LEGEA nr. 242 din 23 6

Pagina 8

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Piese S.C. CAD - ON S.R.L. COMUNA BÂRNOVA, JUDETUL IASI scrise Pag. S.C. ARHITECTIS TRUST S.R.L. și 7 Vol.:I - MEMORIU GENERAL desenate iunie 2009; LEGEA nr. 345 din 11 noiembrie 2009; ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 7 din 2 februarie 2011. - Legea 71/1996 privind aprobarea PATN - secțiunea I - Căi de comunicație - Legea 171/1997 privind aprobarea PATN - secțiunea II – Apa, modificată prin L. nr.20/2006; - Legea 5/2000 privind aprobarea PATN - secțiunea III - Zone protejate; - Legea 351/2001 privind aprobarea PATN - secțiunea IV - Rețeaua de localități, modificată de: L. nr.429/2002, L. nr. 674/2002, L. nr. 263/2003, L. nr. 336/2003, L. nr.382/2003, L. nr.391/2003, L. nr. 408/2003, L. nr.409/2003, L. nr.410/2003, L. nr.547/2003, L. nr.548/2003, L. nr.582/2003, L. nr.583/2003, L. nr.584/2003, L. nr.585/2003, L. nr.12/2004, L. nr.45/2004, L. nr.79/2004, L. nr.80/2004, L. nr.81/2004, L. nr.83/2004, L. nr.134/2004, L. nr.203/2004, L. nr.332/2004, L. nr.543/2004, L. nr.207/2005, L. nr.385/2005, L. nr.413/2005, L. nr.414/2005, L. nr.415/2005, L. nr.308/2006, L. nr.322/2006, L. nr.100/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a IV-a - Rețeaua de localități, dispune republicarea. - Legea 215/2001 a administrației publice locale, modificată prin O.U.G. nr.74/2001, L. nr.738/2001, L. nr.216/2002, L. nr.161/2003, L. nr.379/2003, L. nr.141/2004, L. nr.340/2004, L. nr.393/2004, L. nr.286/2006 pentru modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, republicată în M. Of. nr. 123/20 feb. 2007, modificată de O.U.G. nr.20/2008, L. nr.35/2008, O.U.G. nr.66/2008, L. nr.131/2008; - Legea 575/2001 privind aprobarea PATN- secțiunea V- Zone de riscuri naturale. ➢ H.G.R. nr. 382/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind exigențele minime de conținut ale documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism pentru zonele cu riscuri naturale;Legea nr. 50/1991 actualizată la data de 16.10.2006 avându-se în vedere republicarea din Monitorul Oficial, Partea I, nr. 933 din 13 octombrie 2004, precum si următoarele acte: O.U.G. nr. 122/2004, Legea nr. 119/2005, Legea nr. 52/2006. • Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, modificată prin H.G.R. nr.498/2001 și Legea nr. 587/2002 (pentru modificarea art. 40 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii); • Legea nr. 114/1996, privind locuințele, modificată prin O.U.G. nr.40/1997 și L. nr.196/1997, republicată în decembrie, cu modificările și completările ulterioare: O.U.G. nr.44/1998, L. nr.145/1999, O.G. nr.73/1999, O.U.G. nr.215/1999, O.U.G. nr.17/2000, O.U.G. nr.22/2000, O.U.G. nr.98/2000, O.U.G. nr.295/2000, L. nr.330/2001, O.G. nr.76/2001, L. nr. 603/2002, H.G. nr. 496/2004, O.U.G. nr. 42/2005, L. nr. 230/2007, O.U.G. nr. 57/2008, O.U.G. nr. 210/2008; • Legea nr. 46/2008 republicata, privind asigurarea integritatii fondului forestier national (art. 37 completat si modificat ulterior) 7

Pagina 9

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Piese S.C. CAD - ON S.R.L. COMUNA BÂRNOVA, JUDETUL IASI scrise Pag. S.C. ARHITECTIS TRUST S.R.L. și 8 Vol.:I - MEMORIU GENERAL desenate • Legea nr. 18/1991 a fondului funciar, cu modificările și completările ulterioare; cuprinde modificările aduse de: Legea nr. 218/1998, Legea nr. 54/1998, O.U.G. nr. 1/1998, O.U.G. nr. 102/2001, Legea nr. 545/2001, Legea nr. 400/2002, Legea nr. 247/2005, Legea nr. 358/2005, O.U.G. nr. 209/2005, Legea nr. 263/2006, Legea nr. 341/2006, Legea nr. 340/2007 publicata in MOF nr. 846 din 10/12/2007; • Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, cu modificările și completările ulterioare (modificată prin O.U.G. nr.30/2000, O.U.G. nr.206/2000, L. nr.713/2001, L. nr.113/2002, L. nr.241/2003); • Legea nr. 54/1998 privind circulația juridică a terenurilor; • Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru o cauză de utilitate publică; • Legea nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor; • Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și a celor forestiere, cu modificările ulterioare (O.G. nr.69/2000, O.U.G. nr.102/2001, L. nr.400/2002, L. nr.204/2004, L. nr.247/2005, O.U.G. nr.127/2005, O.U.G. nr.139/2005, L. nr.38/2006, L. nr.342/2006, L. nr.193/2007, D.C.C. nr.602/2008, D.C.C. nr.603/2008, L. nr.212/2008, L. nr.261/2008, D.C.C. nr.605/2009, D.C.C. nr.605/2009, D.C.C. nr.652/2009 D.C.C. nr.652/2009; • Legea nr. 7/1996 a cadastrului și a publicității imobiliare, cu modificările și completările ulterioare, actualizată în anul 2005 prin Legea nr. 247/2005; • Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale, modificată prin Legea 286/2006; • Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, modificată prin L. nr. 401/2003, L. nr. 468/2003, L. nr. 571/2003, L. nr. 259/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice dispune republicarea în 2006; • H.G.R. nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe; • Legea nr. 82/1998 pentru aprobarea O.G. nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor; • Ordinul comun al Ministrului Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului, Șefului Departamentului pentru Administrație Publică Locală și al Ministrului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului nr. 62/N/19.O/288/1.998 privind delimitarea zonelor expuse riscurilor naturale; • Legea nr. 107/1996 a apelor, modificată prin H.G. nr. 83/1997, H.G. nr. 948/1999, L. nr.192/2001, O.U.G. nr.107/2002, L. nr. 404/2003, L. nr.310/2004, L. nr.112/2006, O.U.G. nr.12/2007, O.U.G. nr.130/2007; • Legea nr. 481/2004 privind protecția civilă, modificată prin L. nr.212/2006 și L. nr.241/2007, republicată în anul 2008 și modificată prin O.U.G. nr.70/2009; • O.G. nr. 112/2000 pentru reglementarea procesului de scoatere din funcțiune, casare și valorificare a activelor corporale care alcătuiesc domeniul public al statului și al unităților administrativ-teritoriale; 8

Pagina 10

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Piese S.C. CAD - ON S.R.L. COMUNA BÂRNOVA, JUDETUL IASI scrise Pag. S.C. ARHITECTIS TRUST S.R.L. și 9 Vol.:I - MEMORIU GENERAL desenate • Legea nr. 41/1995 - privind protecția patrimoniului național; • H.G.R. nr. 525/1996 - pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism, modificată prin H.G. nr.789/1997, H.G. nr.59/1999, H.G. nr.960/1999, H.G. nr.855/2001 și republicată în M. Of. nr. 856/27 noi. 2002. • Codul civil; • H.G.R. nr. 584/2001 privind amplasarea unor obiective de mobilier urban; • H.G.R. nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcții, completată și modificată de H.G.R. nr. 675/2002, H.G. nr.102/2003, H.G. nr.622/2004, H.G. nr.1.231/2008; • H.G.R. nr. 448/2002 pentru aprobarea categoriilor de construcții și amenajări care se supun avizării/autorizării de prevenire și stingere a incendiilor; • H.G.R. nr. 62/1996 privind aprobarea Listei obiectivelor de investiții și de dezvoltare, precum și a criteriilor de realizare a acestora, pentru care este obligatoriu avizul Statului Major General al Ministerului Apărării Naționale; • Ordinul comun al Ministrului Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului, al Ministrului Apărării Naționale, al Ministrului de Interne și al Directorului Serviciului Român de Informații nr. 34/N/M.30/3.422/1995 pentru aprobarea Precizărilor privind avizarea documentațiilor de urbanism și amenajarea teritoriului, precum și a documentațiilor tehnice pentru autorizarea executării construcțiilor; • Ordinul ministrului Sănătății nr. 119/2014, completat cu Ordinul ministrului Sanatatii nr. 994/2018 pentru aprobarea Normelor de igienă și a recomandărilor privind mediul de viață al populației. 1.7. MODUL DE ELABORARE: La baza elaborării Planului Urbanistic General al comunei Bârnova se află: - Ordinul M.L.P.A.T nr. 91/1991 privind formularele, procedura de autorizare și conținutul documentațiilor de urbanism; - Ordinul M.L.P.A.T nr. 80/N/18.XI.1996, Ghid cuprinzând precizări, detalieri și exemplificări pentru elaborarea și aprobarea regulamentului local de urbanism de către Consiliile locale; - Ordinul M.L.P.A.T nr. 13N/10.03.1999, Ghid privind metodologia de elaborare și conținutul - cadru al Planului urbanistic general. 1.8. BAZA ȘI SURSELE DE DOCUMENTARE, SUPORTUL TOPOGRAFIC A. Baza documentară Documentațiile de urbanism și amenajarea teritoriului de echipare edilitară, întocmite anterior: - P.A.T.J. Iași, pr. nr. 13.350/95 - întocmit de SC HABITAT PROIECT SA IAȘI. - Plan Urbanistic General comuna Bârnova - întocmit de SC HABITAT PROIECT SA Iași. 9

Pagina 11

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Piese S.C. CAD - ON S.R.L. COMUNA BÂRNOVA, JUDETUL IASI scrise Pag. S.C. ARHITECTIS TRUST S.R.L. și 10 Vol.:I - MEMORIU GENERAL desenate B. Surse de documentare Suportul topografic al lucrării constă în planșe reactualizate, după cum urmează: - încadrarea localităților comunei Bârnova în teritoriul comunal - scara 1 : 25.000; - intravilanele localităților comunei Bârnova, scara 1 : 5000. CAPITOLUL 2. - STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII 2.1. EVOLUȚIE 2.1.1. Fondul funciar și intravilanul actual ➢ Fondul funciar Fondul funciar la nivelul comunei Bârnova, se prezenta astfel: Suprafața % din totalul Modul de folosință (ha) suprafeței comunei Arabil 956.47 23,22 Pășuni 444.17 10,78 Fânețe 160.97 3,91 Vii 436.19 10,59 Livezi 272.69 6,62 Total agricol 2270.49 55,12 Total neagricol 1848.75 44,88 Suprafața totală a comunei 4119.24 100 Suprafața teritoriului administrativ al comunei Bârnova este de 4.119.24 ha, din care: 2270.49 ha (55,12 %) teren agricol și 1848.75 ha (44,88) teren neagricol. Terenul neagricol include următoarele tipuri de suprafețe: păduri, ape, drumuri, construcții și teren neproductiv. De la ultimul P.U.G., realizat în anul 1999 s-a trecut o suprafață de 155 ha din teren neagricol în teren agricol. 10

Pagina 12

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Piese S.C. CAD - ON S.R.L. COMUNA BÂRNOVA, JUDETUL IASI scrise Pag. S.C. ARHITECTIS TRUST S.R.L. și 11 Vol.:I - MEMORIU GENERAL desenate Din această analiză reiese că pe parcursul perioadei analizate, respectiv 2002 – 2010, suprafața neagricolă scade față de terenului agricol. Trecerea terenului agricol în teren neagricol se poate observa din graficul de mai jos. OSCILATIA TERENURILOR AGRICOLE ȘI NEAGRICOLE DE LA NIVELUL COMUNEI BÂRNOVA PENTRU PERIOADA 2000 - 2010 2400 2200 2000 1800 1600 2000 2010 total agricol total neagricol ➢ Aspecte privind intravilanul actual Suprafața teritoriului intravilan al comunei Bârnova, stabilită pe limitele propuse prin P.U.G.-ul pentru localitățile componente: Bârnova, Cercu, Pietrăria, Todirel și Vișan este de: Localitatea Suprafața intravilan - ha - Bârnova 206.30 Cercu 53.98 Pietrăria 149.03 Vișan 56.35 Păun 147.36 Todirel 133.26 Total Comuna Bârnova 746.28 După anul 1990, se observă o dezvoltare a fondului construit. Dezvoltarea în această perioadă a avut loc spontan prin ocuparea, cu construcții, a unor terenuri libere din interiorul intravilanului cât și în exteriorul acestuia de-a lungul căilor de comunicație. Limita teritoriului intravilan existent necesită a fi reconsiderată, printre altele și de prezența unor suprafețe de teren, improprii pentru construcții - (terenuri ce prezintă risc de alunecare, teren inundabil). 11

Pagina 13

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Piese S.C. CAD - ON S.R.L. COMUNA BÂRNOVA, JUDETUL IASI scrise Pag. S.C. ARHITECTIS TRUST S.R.L. și 12 Vol.:I - MEMORIU GENERAL desenate Includerea comunei Bârnova în Zona Metropolitană a Iașului, precum și tendințele previzibile pe termen scurt și mediu impun redimensionarea intravilanului fiecărei localități, care să corespundă și tendințelor de dezvoltare pe termen lung. 2.1.2. Evoluția istorică a relațiilor în teritoriul metropolitan în perioada economiei centralizate și după anul 1990 Comuna Bârnova face parte din Zona Metropolitană Iași. În Planul de Amenajare a Zonei Metropolitane Iași, sistemul de localități conturat număra 23 de comune cu un total de 119 sate. 2.1.3. Analiza SWOT Puncte tari (avantaje) - zonă de interes pentru turism - accesibilitate - drum național și județean - tradiție în cultura viei și livezilor - mediu natural curat - tradiții culturale și istorice - teren disponibil pentru dezvoltare Puncte slabe (dezavantaje) - lipsa investițiilor - resurse limitate - un comerț slab dezvoltat - lipsa facilităților fiscale pentru investitori - lipsa de coeziune cu comunitatea de afaceri - dezvoltare slabă a industiriei - dezvoltare insuficientă a serviciilor - slaba valorificare a produselor locale agricole - gradul redus de absorbție a persoanelor calificate - rata șomajului ridicată - agricultura slab dezvoltată - asocierea slabă a producătorilor agricoli - drumuri pietruite prin sate - lipsa unei alternative în alimentarea cu energie termică - rețeaua electrică subdimensionată - insuficiența spațiilor pentru învățământ - necunoașterea serviciilor oferite de ecosisteme (resurse, cultural-educaționale) Oportunități - posibilități de accesare a fondurilor externe și interne - valorificare potențialului turistic - poziția geografică favorabilă 12

Pagina 14

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Piese S.C. CAD - ON S.R.L. COMUNA BÂRNOVA, JUDETUL IASI scrise Pag. S.C. ARHITECTIS TRUST S.R.L. și 13 Vol.:I - MEMORIU GENERAL desenate - înființarea Zonei Metropolitane - Centura verde Pericole (amenintari) - emigrare - îmbătrânirea populației - menținerea unui buget redus în agricultură 2.2. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL 2.2.1. Încadrarea în teritoriu. Diagnoza situației existente Comuna Bânova este inclusă în Zona Metropolitană Iași, arealul său fiind situat la limita sudică a teritoriului administrativ al municipiului Iași, la o distanță de cca 16 km. Comuna Bânova se învecinează la nord cu municipiul Iași, la sud cu comuna Dobrovăț, la nord–est cu comuna Tomești, la est cu comuna Schitu-Duca iar la vest cu comuna Ciurea. Suprafața totală a comunei Bârnova este de 4119.24 ha și are în componență 6 sate: Bârnova, Cercu, Păun, Pietrăria, Todirel și Vișan. Centrul administrativ este reprezentat de localitatea Bârnova; acesta se dezvoltă de o parte și de alta a drumului județean 247 și are extensie spre nord-vest și sud-est din centrul teritorial. Satul Cercu este situat în zona central-vestică a comunei, la distanța de cca 2 km de satul Bârnova, legătura cu centrul de comună realizându-se prin DC nr. 30, care se continuă spre vest până în satul Vișan, la cca 7 km distanță de centrul comunei (satul Bârnova) Satele Păun și Pietrăria au poziție estică față de reședința comunei, iar drumul de legătură este DJ 248D, care se intersectează cu drumul național DN 24. Localitatea Vișan ocupă poziția nordică a comunei, fiind străbătută de DC 30 și DC 908. Localitatea Todirel este situat în partea de sud a comunei, fiind străbătută de DJ 248D. 2.2.2. Potențialul natural Așezarea geografică Teritoriul comunei Bârnova este situat din punct de vedere geografic în zona de contact dintre Câmpia Moldovei (marginea sud-estică) și colțul nord-estic al Podișul Central Moldovenesc. Acest contact este reprezentat de o denivelare puternică de peste 200 m, cunoscută sub numele de Coasta Iașului. ➢ Geologia 13

Pagina 15

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Piese S.C. CAD - ON S.R.L. COMUNA BÂRNOVA, JUDETUL IASI scrise Pag. S.C. ARHITECTIS TRUST S.R.L. și 14 Vol.:I - MEMORIU GENERAL desenate Din punct de vedere seismic, teritoriul comunei se află în zona de influență a cutremurelor de tip moldavic cu hipocentrul în zona Vrancea, la adâncimi de 90 ÷ 150 km. Conform normativului P 100/1992, teritoriul comunei Bârnova se încadrează în zona seismică de calcul ,,C” caracterizată prin: - coeficient seismic Ks = 0,20; - perioada de colț TC = 1,00; - grad seismic asimilat (MSK) = VIII. ➢ Resursele natuale Calcarele, gresiile și nisipurile substratului geologic au constituit în trecut principalele resurse ale subsolului, exploatate prin carierele de la Pietrăria și Păun. în prezent aceste cariere sunt abandonate iar activitatea sistată. Eventualele exploatări ce se mai fac sunt neorganizate și strict locale. Tot local și neorganizat se exploatează argilă și luturi pentru nevoile gospodărești din sate. ➢ Relieful Evoluând în condițiile substratului geologic menționat și sub acțiunea agenților externi de modelare, relieful comunei se prezintă diferențiat, sub formă de interfluvii colinare joase (150 - 200 m altitudine) în zona câmpiei colinare din nord, respectiv sub formă de platouri și culmi deluroase înalte (350 - 400 m) în zona de podiș din est și sud. Altitudinile reliefului sunt maxime în dealurile Păun (407 m) și Rotunda (416 m), iar altitudinea minimă atinge 80 m pe șesurile pâraielor Nicolina și Vămeșoaia. Aceste valori dau o energie maximă de relief de 325 ÷ 335 m, ceea ce înseamnă un grad foarte mare de fragmentare în adâncime. Principalele tipuri de relief ce se diferențiază în teritoriul comunei sunt reprezentate prin interfluvii sculpturale, platouri structurale, versanți și zone de luncă. - Interfluviile sculpturale. Sunt caracteristice jumătății nordice a teritoriului. Ele se prezintă sub forma unor culmi colinare ce nu depășesc 200 m, cu platouri netede orizontale sau ușor convexe la părțile superioare; aceste forme de relief au stabilitate, nu prezintă degradări, fiind terenuri foarte bune pentru agricultură și căi de comunicație Mici sectoare din unele sate (Bârnova, Todirel, Vișan) au areale locuite pe aceste forme de relief. Sunt caracteristice jumătății nordice a teritoriului. - Platourile structurale - caracteristice zonei înalte de podiș din est și sud - sunt dezvoltate pe roci dure, mai rezistente la eroziune, ceea ce explică menținerea lor la altitudini de peste 300 - 400 m. Supreafețele lor practic plane, cu aspect de platou sau culme îngustă oferă terenuri foarte bune pentru construcții și pentru traseele drumului național 24 și ale drumurillor județene 247, 248 D. 14

Pagina 16

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Piese S.C. CAD - ON S.R.L. COMUNA BÂRNOVA, JUDETUL IASI scrise Pag. S.C. ARHITECTIS TRUST S.R.L. și 15 Vol.:I - MEMORIU GENERAL desenate Ponderea reliefului de interfluvii și platouri este de cca. 5 - 7% din totalul teritoriului comunei Bânova. - Versanții mărginesc interfluviile sculpturale, au orientări și pante variate, oferind în general terenuri accesibile și stabile, favorabile agriculturii și așezărilor omenești. Local, în special pe versanții cu orientări nordice și vestice se întâlnesc și pantele cele mai mari, uneori peste 15 - 20%, precum și fenomene de alunecare, ca de exemplu în zona satului Cercu, la sud de Todirel, vest de satul Păun. O situație deosebită o prezintă versantul Coastei Iașului, care mărginește spre nord și vest platourile structurale: Repedea - Păun, Vama Perjului, Poiana Movilei, Rotunda. Cu o energie maximă de peste 200 m și pante medii cuprinse între 8 - 10% și 25 - 30% (ca în zona de la est de Pietrăria, vest de Păun), Coasta Iașului se prezintă puternic neuniformizată de vechi alunecări stabilizate sau relativ stabilizate și fragmentată de văi torențiale scurte, care dau forme erozionale active. Aceste neuniformizări, mai accentuate în zonele fără vegetație forestieră, generează un relief frământat, în cadrul căruia zonele cu pante accentuate alternează cu zone mai accesibile, sau chiar sectoare plane, formate de vechile trepte de alunecare. Într-o astfel de zonă a coastei este localizat satul Pietrăria și parțial Bârnova. Contactul cu platoul se face printr-un abrupt, pe alocuri aproape vertical, corespunzător grosimii rocilor calcaroase oolitice. Ponderea reliefului de versant în teritoriu este majoritară, ocupând 85 ÷ 90%. Utilizarea versanților este diversă: terenuri arabile, vii, livezi, pășuni. Suprafața versanților afectați de fenomene de eroziune torențială și alunecări depășește 470 ha, iar suprafața afectată de eroziuni de suprafață ajunge la cca. 330 ha. - Luncile se dezvoltă mai ales în lungul văilor Nicolina și Vămeșoaia, dar și pe unii afluenți ai acestora (p. Țiganului, p. Pietrăria), sub forma unor suprafețe plane, umede și local foarte umede, constituite din aluviuni argilo - nisipoase de grosimi de 1 - 3 m. Lățimea luncilor oscilează între 100 și 700 m, cea mai largă fiind lunca Nicolinei (300 - 700 m). Datorită caracterului lor inundabil, pe luncile mai largi au fost executate lucrări de regularizare a albiilor și chiar desecări, care au rezolvat parțial excesul de umiditate și inundațiile. Local, acestea se mai manifestă din cauza colmatării pe unele sectoare ale lucrărilor menționate. Suprafața afectată de exces de umiditate depășește 250 ha. Ponderea reliefului de luncă în teritoriu este de cca. 5 - 7%, luncile fiind utilizate ca terenuri arabile, pășuni și fânețe. ➢ Clima Teritoriul comunei se încadrează într-un climat de tip temperat-continental, de nuanță mai accentuată în nord și mai moderată în sud, ce poate fi caracterizată astfel: - Radiația solară globală are valori cuprinse între 110 - 115 Kcal/cm2/an în zona înaltă de podiș și 115 - 120 Kcal/cm2/an în zonele de coastă și în zona joasă colinară din nord. Ca urmare, durata de strălucire a soarelui este cuprinsă între 1900 ÷ 2000 ore/an în zona înaltă și între 2000 ÷ 2100 ore/an în zona joasă. 15

Pagina 17

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Piese S.C. CAD - ON S.R.L. COMUNA BÂRNOVA, JUDETUL IASI scrise Pag. S.C. ARHITECTIS TRUST S.R.L. și 16 Vol.:I - MEMORIU GENERAL desenate - Temperatura medie anuală este cuprinsă între 80 ÷ 90C în zonele înalte și împădurite din sud, ușor peste 90C în jumătatea nordică a teritoriului. Cele mai coborâte temperaturi medii lunare se înregistrează în ianuarie, având valori cuprinse între - 30 și - 40C pentru cea mai mare parte a teritoriului, respectiv - 30C în zona înaltă de podiș. Temperaturile medii lunare cele mai ridicate se inregistrează în iulie, cu valori cuprinse între 200 ÷ 210C pentru zona mai joasă din nord și 190 ÷ 200C pentru zona înaltă de podiș. Aceste valori termice dau o amplitudine anuală de cca 240C în zona joasă și de 230C în zona înaltă, ceea ce denotă un climat temperat continental mai excesiv în nord și mai moderat în sud. - Precipitațiile atmosferice sunt relativ reduse în zona cu forme de relief mai joase din nordul teritoriului, unde se înregistrează în medie între 500 ÷ 550 mm/an, ceva mai bogate în zona înaltă de podiș, unde se pot acumula peste 550 mm în medie pe an. Frecvența precipitațiilor nu este uniformă, cele mai mari cantități căzând în luna iunie (75 - 80 mm în medie), iar cele mai mici în lunile de iarnă și la începutul primăverii (20 - 30 mm medie lunară). Neuniformitatea precipitațiilor mai este evidențiată fie printr-o frecvență și abundență excesivă, fie printr-un deficit pluviometric. Astfel, vara mai ales, se produc averse torențiale, când într-un timp scurt se pot înregistra cantități ce pot depăși media lunii respective, dar și secete (cum este cazul anului 2003), cu ploi puține sau deloc. Ambele fenomene au consecințe negative, atât asupra terenurilor în pantă și descoperite, prin activarea eroziunilor și alunecărilor, cât și asupra terenurilor din lunci prin creșterea excesului de umiditate; deasemeni, sunt afectate culturile agricole prin deficitul de umiditate. Iarna precipitațiile cad preponderent sub formă solidă, prima ninsoare producânduse în general la începutul lunii noiembrie, iar ultima în martie. - Vânturile cele mai frecvente sunt cele dispuse nord-vest urmate de cele dinspre est și sud-est, primele fiind în general însoțite și de precipitații, iar ultimele fiind mai uscate; din aceste direcții dominante se înregistrează și vitezele cele mai mari, cu valori medii de peste 4 m/s. O dinamică intensă a circulației aerului se manifestă pe văi și pe suprafețele descoperite ale dealurilor, cu deosebire pe platoul Repedea. Pe acest fond climatic general se pot diferenția mai multe microclimate: cel specific zonei joase colinare din partea de nord a teritoriului, cel specific zonei de coastă a Iașului, cel de platou înalt despădurit și cel de podiș împădurit (microclimat de pădure), fiecare cu caracteristici proprii. În general, primul microclimat este mai uscat și mai cald comparativ cu următoarele, ultimul fiind mult mai rece și mai umed. ➢ Hidrografia Apele de suprafață din teritoriul comunei aparțin bazinului hidrografic al Bahluiului inferior și sunt reprezentate de doi afluenți ai acestuia - Nicolina și Vămășoaia - care primesc la rândul lor afluenții: pârâul Țiganului, pârâul Bârnova și pârâul Vișan. 16

Pagina 18

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Piese S.C. CAD - ON S.R.L. COMUNA BÂRNOVA, JUDETUL IASI scrise Pag. S.C. ARHITECTIS TRUST S.R.L. și 17 Vol.:I - MEMORIU GENERAL desenate Regimul hidrologic al acestor cursuri de apă se caracterizează printr-o alimentare predominant pluvială și secundar din izvoare, astfel că au caracter sezonier, ceea ce conduce la oscilații mari și neuniforme ale nivelelor hidroloice și ale debitelor. Cele mai mari scurgeri ale pâraielor menționate mai sus se produc primăvara la topirea zăpezii și vara în timpul ploilor torențiale, iar cele mai mici se produc iarna și toamna. În timpul scurgerilor mari, creșterile de nivele și debite au provocat innundații și exces de umiditate în luncile aferente, mai ales în lunca Nicolinei și în lunca afluentului său, pârâul Țiganului. Pentru combaterea acestor fenomene au fost executate regularizări ale albiilor minore și desecări, care în decursul timpului au fost colmatate pe unele sectoare, fiind necesară decolmatarea lor. Apele subterane sunt legate direct de constituția litologică, fiind cantonate la baza depozitelor cuaternare, în intercalațiile nisipoase ale substratului argilo-marnos sarmațian, precum și în baza sau în cadrul orizontului de calcare și nisipuri sarmatiene ce formează substratul platoului Repedea-Păun. Cele mai importante ca debite și calitate sunt cele cantonate în calcarele oolitice și grezo-calcarele din Platoul Păun-Repedea, evidențiate local prin izvoare bogate, captate pentru alimentări locale cu apă în comună sau pentru unele obiective ale municipiului Iași (captarea Pietrăria, captarea Păun). Celelalte ape subterane, din lunci, versanți, interfluvii au debite reduse și pe alocuri calități potabile necorespunzătoare, constituind surse locale de alimentare cu apă menajeră a satelor. Nivelul hidrostatic al apelor subterane variază de la 1 ÷ 3 m la 5 ÷ 10 m, funcție de litologie, relief și condiții climatice. Local sunt aflorimente sub formă de izvoare sau emergențe umede, care vor trebui captate și drenate corespunzător, pentru prevenirea eventualelor alunecări de teren. ➢ Solurile Principalele tipuri de sol prezente în teritoriul comunei sunt reprezentate prin: - cernoziomuri cambice - caracteristice unor suprafețe interfluviale restrânse din partea de nord a teritoriului; - soluri brune luvosoluri și preluvosoluri, întâlnite pe platourile deluroase de la nord de Cercu; - luvosoluri (identificate în zonele împădurite din partea de sud a comunei), asociații de soluri cenușii și argiloiluviale cu erodisoluri, regosoluri și lăcoviști de coastă - caracteristice tuturor versanților cu alunecări stabilizate, fiind cele mai răspândite în aceste areale; - asociații de cernoziomuri cambice, erodisoluri și regosoluri - caracteristice versanților cu alunecări active din extremitatea nordică a teritoriului; - soluri aluviale, protosoluri aluviale și lăcoviști (fluvisoluri, gleisoluri) - prezente în luncile văilor Nicolina, Țiganului, Vișan, Vămășoaia; - rendzine - întâlnite în areale restrânse pe suprafața platourilor Repedea și Păun. Soluri sunt afectate de diverși factori degenerativi, între care se remarcă gradul mare de compactitate (1262 ha), eroziunea de suprafață (335 ha) și de adâncime (7 ha), alunecările de teren (464 ha), aciditatea (110 ha). 17

Pagina 19

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Piese S.C. CAD - ON S.R.L. COMUNA BÂRNOVA, JUDETUL IASI scrise Pag. S.C. ARHITECTIS TRUST S.R.L. și 18 Vol.:I - MEMORIU GENERAL desenate Potențialul productiv al solurilor în condițiile existenței acestor factori de degradare, dar și al lucrărilor de ameliorare realizate, este destul de redus, teritoriul comunei fiind încadrat: - în zona IV de fertilitate pentru teren arabil și III pentru grădini de legume și zarzavaturi; - în zona III de fertilitate pentru vii și livezi și zona IV pentru pășuni și fânețe. Exprimat în note de bonitare pe categorii de folosință la nivel de teritoriu administrativ, potențialul solului se prezintă astfel: 39 pentru arabil, 41 legume, 42 vii, 44 livezi, 39 pășuni, 34 fânețe. ➢ Vegetația Vegetația naturală din teritoriul comunei aparține în cea mai mare parte zonei de pădure și zonei de silvostepă. Pădurea, prezentă în partea de sud a teritoriului, face parte din masivul forestier Repedea-Bârnova, constituit în principal din fag (la peste 350 m altitudine), căruia i se asociază mai frecvent stejarul, gorunul, carpenul, teiul, frasinul, arțarul, jugastrul, cireșul (la altitudini mai mici de 350 m). Dintre arbuști, mai frecvent se întâlnesc: păducelul, alunul, cornul, sângerul, măcieșul, socul. Vegetația ierboasă a pădurii este formată din vinariță, rogoz de pădure, brei, lăcrămioară, colțișor, untișor, viorea, firuță de pădure, obsigă, merișor, papucul doamnei, ferigă etc. Silvostepa este formată din pâlcuri de pădure de stejar și gorun în amestec cu alte foioase (majoritatea celor menționate și în zona forestieră, afară de fag) și din pajiști de silvostepă constituite din colilie, pir, firuță, bărboasă, trifoi, obsigă, păiuș etc. Pădurea reprezintă o importantă resursă naturală a comunei, atât pentru produsele principale și secundare pe care le oferă, cât și pentru rolul complex pe care îl are în ameliorarea climatului și regimului hidrologic al apelor, în protecția solului, pentru potențialul turistic și de agrement. Numeroase trupuri de pădure fac parte din grupa I funcțională, cu rol deosebit de protecție a solului (trupurile de pădure de la sud de Păun, sud de Todirel, din zona DJ 247 între Bârnova și Iași) și cu rol turistic (zonele din lungul drumului național 24, drumului județean 247, drumului comunal 47). ➢ Fauna Fauna este legată direct de vegetație, întâlnindu-se biotopuri caracteristice pădurilor și silvostepei. Fauna masivului forestier Repedea-Bârnova este reprezentată în primul rând prin speciile de interes cinegetic - mistrețul, căprioara, vulpea, lupul, iepurele - la care se adaugă și alte mamifere mici: veverița, viezurele, ariciul, șoarecele de pădure, dihorul. Foarte numeroase sunt păsările, mai caracteristice fiind ciocănitoarea, ghionoaia, ciuful de pădure, huhurezul, cucuveaua, buha, pițigoiul, sticletele, cinteza, câneparul, mierla, privighetoarea, ciocârlia, porumbelul, turturica, gaița, șorecarul, uliul, cucul, pupăza, graurul, vrabia, rândunica, lăstunul etc. Dintre reptile menționăm șarpele de pădure, șarpele de alun, 18

Pagina 20

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Piese S.C. CAD - ON S.R.L. COMUNA BÂRNOVA, JUDETUL IASI scrise Pag. S.C. ARHITECTIS TRUST S.R.L. și 19 Vol.:I - MEMORIU GENERAL desenate gușterul, șopârla, iar dintre amfibieni mai frecvent se întâlnesc: broasca roșie de pădure, broasca râioasă verde, broasca de pădure, tritonul. Fauna silvostepei este mai săracă, fiind mult mai diminuată și de activitatea umană. Mai reprezentative sunt rozătoarele: popândăul, șoarecele de câmp, hârciogul, iepurele, ariciul, dihorul. Uneori se intâlnesc și specii caracteristice pădurii: vulpea, căprioara, mistrețul. Păsările mai frecvente sunt reprezentate de prigorie, graur, ciocârlie, porumbel, turturică, guguștiuc, pupăză, cânepar, mărăcinar, vrabie, cioară, rândunică, lăstun etc. Reptilele mai frecvente sunt reprezentate prin șarpe de casă, șopârla de câmp, iar amfibienii prin broaște. ➢ Zone și locuri cu valoare deosebită a peisajului Poziția geografică a comunei la zona de contact dintre câmpia colinară și podiș, în cuprinsul căreia se face tranzacția bio-pedo-climatică și de relief, determină existența unor peisaje și zone naturale diferite. Câmpia colinară cu un relief coborât și terenuri agricole dominate de vii și livezi alternând cu pâlcuri de pădure de foioase, oferă doar peisaje de silvostepă, fără valori deosebite. Zona de podiș oferă în schimb, prin intermediul pădurii, reliefului și microclimatului specific peisaje mai deosebite, întâlnite în principal în lungul unor trasee pitorești (DN 24) și în locuri cu potențial turistic și de agrement. Cea mai valoroasă zona din punct de vedere peisagistic o constituie abruptul vestic dintre platoul Repedea-Păun și Coasta Iașului. Aici, microrelieful foarte variat amintind la scară redusă de zona montană, (aspectul mozaicat al vegetației, prezența rezervației geologice Repedea - deosebit de importantă științific la nivel național - numeroasele puncte de belvedere asupra Iașului și zonei de contact geografic, reprezintă principalele elemente care conferă zonei valoare deosebită. În concluzie, cadrul natural al comunei Bârnova este destul de variat, oferind posibilități diverse de valorificare: terenuri bune pentru agricultură și construcții, resurse de piatră și nisip, condiții pedo-climatice favorabile mai ales pentru pomicultură, ape subterane relativ bogate și potabile, mai ales în zona înaltă de podiș, resurse forestiere și cinegetice, potențial turistic și de agrement important, dar puțin valorificat. Pentru ameliorarea unor elemente mai puțin favorabile precum și pentru limitarea și prevenirea fenomenelor naturale negative (alunecări, eroziuni, exces de umiditate) se impune menținerea, întreținerea și extinderea lucrărilor de îmbunătățiri funciare: regularizări de albii, desecări, combaterea eroziunii solului, consolidări, împăduriri. 2.3. RELAȚII ÎN TERITORIU A. LOCALITATEA BÂRNOVA A.1. Încadrarea în rețeaua de localități Localitatea Bârnova este centrul politico-administrativ al comunei cu același nume și înregistrează un număr al populației de 926 locuitori (media pe județul Iași este de 950 locuitori/sat). 19

Pagina 21

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Piese S.C. CAD - ON S.R.L. COMUNA BÂRNOVA, JUDETUL IASI scrise Pag. S.C. ARHITECTIS TRUST S.R.L. și 20 Vol.:I - MEMORIU GENERAL desenate Localitatea Bârnova face parte din localitățile rurale situate în zonele de deplasare de 30 minute față de municipiul Iași, fiind vizată ca una dintre cele mai atractive localități sub aspectul locuirii. Legătura dintre municipiul Iași și localitatea Bârnova se face pe traseul DJ 247 (distața dintre cele două localități, fiind de 16 km). Argumentele care vin în sprijinul afirmației că localitatea Bârnova poate face parte din rândul localităților agro-turistice și de agrement pentru locuitorii orașului, sunt: cadrul natural și distanța redusă față de municipiul Iași. În prezent, funcțiile de bază pe care le întrunește localitatea sunt: - funcția agricolă; - funcția de cazare a populației autohtone; - funcția de cazare temporară a populației care și-a construit pe teritoriul localității, case de vacanță. A.2. Încadrarea în teritoriul administrativ al comunei Teritoriul localității Bârnova este situat în partea centrală a comunei cu extensie Nord - Vest spre Sud - Est. Localitatea este dezvoltată pe ambele laturi ale DJ 247, care face legătura cu municipiul Iași (spre Nord) și cu localitățile comunei Dobrovăț (spre Sud). Prin DJ 248 D, care intersectează DJ 247, în localitatea Bârnova se realizează legătura cu satele: Cercu și Todirel (spre Vest), Pietrăria și Păun (spre Est). Prin DC 30 se accede din satul Bârnova în satul Vișan, prin satul Cercu. B. LOCALITATEA CERCU B.1. Încadrarea în rețeaua de localități Localitatea Cercu este sat component al comunei Bârnova și înregistrează o populație de 444 locuitori. Ca și localitatea Bârnova, localitatea Cercu face parte din localitățile rurale situate în zonele de deplasare de 30 minute față de municipiul Iași. Legătura cu municipiul Iași se face pe DJ 247 din localitatea Bârnova (la aproximativ 15 km față de municipiul Iași). Funcțiile de bază ale localității sunt: funcția agricolă și funcția de cazare. B.2. Încadrarea în teritoriul administrativ al comunei Localitatea Cercu este situată în partea central - vestică a comunei Bârnova. Distanța față de centrul comunal este de cca. 2 km. Legăturile localității sunt asigurate prin DC 30 spre Bârnova și Vișan. Din localitatea Bârnova se asigură legăturile cu celelalte localități (pe DJ 248 spre Todirel, DJ 243 D spre Pietrăria și Păun), iar pe DJ 247 spre municipiul Iași și Dobrovăț. C. LOCALITATEA PĂUN C.1. Încadrarea în rețeaua de localități Localitatea Păun este sat component al comunei Bârnova și se situează pe al doilea loc după localitatea Bârnova, după numărul populației (946 locuitori la data recensământului; la data anchetei numărul populației înregistra un număr de 939 locuitori). Ca și celelalte două localități menționate anterior, localitatea Păun face parte din localitățile rurale situate în zonele de deplasare în 30 minute față de municipiul Iași. Legătura cu municipiul Iași se face pe DN 24. 20

Pagina 22

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Piese S.C. CAD - ON S.R.L. COMUNA BÂRNOVA, JUDETUL IASI scrise Pag. S.C. ARHITECTIS TRUST S.R.L. și 21 Vol.:I - MEMORIU GENERAL desenate Potențialul acestei localități este de agrement și agro-turistic, fiind situată pe un drum cu tranzit important, într-un cadru natural favorabil precum și în apropierea unor dotări de interes de pe teritoriul administrativ al municipiului Iași (motelul Bucium). Funcțiile de bază ale localității sunt: funcția agricolă și funcția de cazare. C.2. Încadrarea în teritoriul administrativ al comunei Localitatea Păun este situată în partea de Nord - Est a teritoriului comunei, pe traseul drumului județean DJ 248 D care se intersectează cu traseul DN 24, la o distanță față de centrul de comună de aproximativ 4 km pe DJ 248 D. D. LOCALITATEA PIETRĂRIA D.1. Încadrarea în rețeaua de localități Localitatea Pietrăria, sat component al comunei Bârnova are o populație de 575 locuitori, situându-se astfel în sfera satelor mici. Deplasarea până în municipiul Iași se face până într-un timp de 30 minute. Legătura cu municipiul Iași se face prin Bârnova pe DJ 247. Potențialul localității este de agrement și agoturistic, punându-și în valoare cadrul natural ce este format din: pădure, rezervația Repedea și cadrul existent construit - schitul Tărâță. Funcțiile de bază ale localității sunt: funcția agricolă și funcția de cazare. D.2. Încadrarea în teritoriul administrativ al comunei Localitatea Pietrărie este situată în partea central-estică a teritoriului comunei, pe traseul drumului județeam DJ 243 D care face legătura cu satele Păun și Bârnova. Distanța față de centrul de comună este de aproximativ 2 km. E. LOCALITATEA TODIREL E.1. Încadrarea în rețeaua de localități Localitatea Todirel - sat component al comunei Bârnova – este o localitate mică, cu un număr de 575 locuitori. Legătura cu municipiul Iași se face prin intermediul DJ 248 D până la Bârnova și în continuare pe DJ 247 (numărându-se astfel printre localitățile care au un acces facil cu municipiul prin centrul de comună). Funcțiile de bază ale localității sunt: funcția agricolă și funcția de cazare. E.2. Încadrarea în teritoriul administrativ al comunei Localitatea Todirel este amplasată în partea de Vest a teritoriului comunei, pe traseul drumului județean DJ 248 D, distanța față de centrul de comună fiind de aproximativ 3 km. Drumul de legătură nu are o calitate acceptabilă mai ales pentru circulația pe timp nefavorabil. Drumul de acces nefavorabil implică relații de intensitate redusă în teritoriul comunei, cu impact negativ asupra potențialului economic. Un aspect pozitiv îl reprezintă poziția relativ apropiată de centrul de comună. F. LOCALITATEA VIȘAN F.1. Încadrarea în rețeaua de localități 21

Pagina 23

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Piese S.C. CAD - ON S.R.L. COMUNA BÂRNOVA, JUDETUL IASI scrise Pag. S.C. ARHITECTIS TRUST S.R.L. și 22 Vol.:I - MEMORIU GENERAL desenate Localitatea Vișan - sat component al comunei Bârnova – înregistrează un număr de 426 locuitori (se numără printre localitățile foarte mici), și este situat foarte aproape de municipiului Iași. Funcțiile de bază ale localității sunt: funcția agricolă și funcția de cazare. F.2. Încadrarea în teritoriul administrativ al comunei Localitatea Vișan este situată în partea de Nord a comunei Bârnova, fiind amplasată într-o zonă destul de izolată (la aproximativ 7 km față de centrul de comună). 2.3.1. RELAȚII ÎN TERITORIU II. Planul Urbanistic General reprezintă o etapă obligatorie și de importanță majoră în elaborarea documentațiilor de urbanism și a strategiilor de dezvoltare spațială și economică a comunei. III. Pentru fundamentarea Planului Urbanistic General este necesară studierea documentelor elaborate anterior, a studiilor de bază, sectoriale și de fundamentare – eleborate pe domenii de activitate ce intră în incidența amenajării teritoriului și care au ca obiectiv punerea în evidență a stadiului actual al dezvoltării și opțiunile generale ale amenajării teritoriului în vederea utilizării judicioase a solului, repartizării armonioase a activităților social- economice, protejarea naturii și salvarea naturii și a peisajului: - planurile de amenajare a teritoriului național: ◼ P.A.T.N. - secțiunile I - V; - planurile de amenajare a teritoriului județean și intercomunal: ◼ P.A.T.J. Iași; ◼ P.A.T.Z.Metropolitan Iași - planurile urbanistice generale: ◼ P.U.G. Bârnova. Analiza de detaliu a relațiilor - complexe și sincrone - dintre spațiul rural adiacent (reprezentat de comuna Bârnova) și spațiul urban (reprezentat de municipiul Iași) se face pe baza a numeroase cercetări de teren, a interpretării de date statistice, a caracteristicilor și funcțiilor economice, a poziției geografice, dar mai ales cu privire la deplasările pentru muncă și a aprovizionării cu produse agroindustriale. Se utilizează de asemenea date privind dezvoltarea industrială a orașului și a comunei, privind utilizarea terenurilor, producția agricolă și forța de muncă la nivel de unitate administrativă. A. Relațiile economice Relațiile economice ale comunei Bârnova cu zona înconjurătoare, și în special cu orașul, constituie suportul material al dezvoltării mediului rural. Astfel, prin asigurarea cu materii prime pentru unele ramuri industriale din oraș, cu produse agroalimentare piața urbană se obțin cea mai mare parte a veniturilor necesare dezvoltării comunei și traiului zilnic al populației și în același timp, orașul acoperă cu produse industriale necesarul spațiului rural. 22

Pagina 24

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Piese S.C. CAD - ON S.R.L. COMUNA BÂRNOVA, JUDETUL IASI scrise Pag. S.C. ARHITECTIS TRUST S.R.L. și 23 Vol.:I - MEMORIU GENERAL desenate În conturarea zonei de influență, relațiile economice au devenit fundamentale, realizând legătura materială dintre spațiul rural și cel urban. Ele se caracterizează printr-o complexitate tot mai accentuată și printr-o stabilitate ce depășește cu mult relațiile demografice, social culturale, politico-administrative. Această stabilitate rezultă din relațiile de complementaritate care există între potențialul economic al orașului și cel al zonei înconjurătoare. Principalele tipuri de relații economice care se realizează între oraș și teritoriu sunt cele existente între industria orașului și resursele naturale ale ariei adiacente, între consumul agroalimentar urban și agricultura spațiului rural, între industria orașului și întreprinderile din mediul rural. B. Relațiile dintre resursele spațiului rural și industria urbană Așa cum s-a mai arătat între resursele naturale ale zonei înconjurătoare și industria urbană există o strânsă interdependență, primele constituind baza de pornire în procesul de dezvoltare industrială a orașului. Integrarea orizontală este specifică acelor ramuri industriale care au baza de materii prime în zona apropiată și care se pot aproviziona ritmic, existând și posibilitatea extinderii bazei de producție direct la furnizor. Industria municipiului Iași colectează resurse din zona înconjurătoare, pe baza cărora funcționează următoarele ramuri economice cum ar fi: industria medicamentelor, industria materialelor de construcții, industria alimentară și a băuturilor, industria pielăriei și încălțămintei, industria prelucrării lemnului, industria textilă și a confecțiilor din textile (în special cea bazată pe lână) sau industria ceramică. C. Relații demografice Dinamica relațiilor demografice dintre oraș și zona rurală adiacentă evidențiază în final un avantaj categoric pentru primul. Astfel, raportul dintre populația născută în oraș și cea provenită din alte localități remarcă aportul sporului migratoriu în creșterea populației urbane. Eliberarea unui mare volum de forță de muncă din ramurile agricole, a determinat intense mișcări de populație din zonele rurale spre oraș, pe de o parte, cât și pe baza excedentului, migrări spre zonele deficitare ale țării, pe de altă parte. în prezent asistăm la schimbarea sensului de flux migrator prin revenirile în zonele de origine. Mirajul civilizației urbane, existența de locuri de muncă și de posibilități de calificare, cât și facilitățile oferite de dotările și echipările orășenești, au determinat ca o mare parte din tineretul din mediul rural, după obținerea calificării, să se stabilească în oraș. Datele prezentate pentru anul 2011, separat, demonstrează o schimbare a fluxului spre mediul rural, din cauza condițiilor lipsite de perspectivă din mediul urban. Sporul real al populației reprezintă rezultanta obținută în urma însumării algebrice dintre sporul natural și soldul migrator, care exprimate în rate la 1000 locuitori, pe același interval de timp. 23

Pagina 25

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Piese S.C. CAD - ON S.R.L. COMUNA BÂRNOVA, JUDETUL IASI scrise Pag. S.C. ARHITECTIS TRUST S.R.L. și 24 Vol.:I - MEMORIU GENERAL desenate Momentul actual, caracterizat de greutățile prin care trece economia națională, generează o tendință de diminuare a mișcării migratorii, intra și interjudețene, atât la nivelul comunelor cât și la nivelul municipiilor și orașelor. Resursele naturale, atâtea câte sunt, potențialul economic, industrial, agricol și turistic, precum și mărimea pieței de desfacere, cu implicații în creșterea standardului de viață, sunt tot atâția factori de stabilizare a populației în zonă. Fenomenul cu cele mai multe implicații asupra relațiilor demografice, economice și culturale dintre oraș și zona rurală este deplasarea zilnică pentru muncă. Analiza din punct de vedere al numărului de navetiști ce participă la acest fenomen, evidențiază faptul că în cazul municipiului Iași, comunele situate în primul inel au cel mai mare aport de populație ce se deplasează pentru muncă și studii. D. Relațiile politico – administrative Municipiul Iași îi oferă comunei Bârnova următoarele facilități: - Populație: număr important de locuitori, forță de muncă cu o calificare superioară, caracterizată prin flexibilitate/dinamism, - Accesibilitate: accesibilitate directă la rețeaua majoră de căi de comunicație naționale. - Funcțiuni economice: bază economică (sector secundar, servicii productive, socio-culturale și de natură informatică). - Nivel de dotare/echipare: prin asigurarea unui potențial de găzduire/primire a unor funcții și echipamente a căror importanță, calitate și capacitate corespund standardelor/cerințelor europene. - Principalele categorii și tipuri de dotări, echipamente: • instituții de decizie politică, juridică și economicăde importanță internațională, națională sau regională, • instituții naționale și regionale de reputație internațională/europeană, • instituții străine și internaționale cu sediu permanent, • diverse organizații cu sucursale, filiale și agenții în străinătate, • alte dotări/echipamente: educație, cercetare științifică, sănătate, cultură, comerț, servicii comerciale prestate populației și agenților economici, mass - media, sport, agrement, protecție mediu, culte, ordine publică, apărarea țării și siguranță națională. E. Relații comerciale O puternică legătură între municipiu și zona adiacentă, favorizată de posibilitățile de transport, de veniturile populației și de puterea economico-administrativă a municipiului Iași o constituie legătura comercială. Ea rezultă din incapacitatea dotărilor sătești de a asigura cererea în produse alimentare, de uz casnic și general a locuitorilor. Raporturile comerciale dintre sat și oraș cunosc două nuanțe: una legată de raporturile dintre magazinele sătești și secția comercială de distribuire a mărfurilor (inclusiv depozitele) din centrul urban și alta reieșită din deplasarea localnicului la oraș și aprovizionarea directă din magazinele acestuia. 24

Pagina 26

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Piese S.C. CAD - ON S.R.L. COMUNA BÂRNOVA, JUDETUL IASI scrise Pag. S.C. ARHITECTIS TRUST S.R.L. și 25 Vol.:I - MEMORIU GENERAL desenate În general în realizarea volumului de vânzări din municipiu un loc important îl dețin locuitorii ariei rurale din jurul orașului. Un loc aparte îl reprezintă navetistul, care aproape zilnic fac cumpărături pe piața urbană. Concluzia este că, de regulă, un oraș industrializat are arealul de atracție comercială aproximativ suprapus pe cel al recrutării forței de muncă, iar în rest atracția comercială se manifestă mai mult ocazional. F. Relațiile social – culturale Având în vedere că localitățile componente comunei Bârnova se află în Zona Metropolitană Iași, acestea beneficiază de dotările social culturale ale municipiului Iași (activitatea de învățământ, dotările sanitare - în special cele spitalicești - etc). Activitatea de învățământ poate oferi următoarele servicii: - învățământul superior, care deservește nu numai zonele de influență rurală ci oferă și servicii de nivel internațional, național și local. - învățământul mediu, dezvoltat pe diferite profile (artă, sport, pedagogic etc) este punct de atracție pentru populația cu vârstă școlară din comunele periurbane Iași-ului. Atracția învățământului mediu se extinde pe întreaga zonă a Moldovei. Ocrotirea sănătății. Având în vedere că zona rurală pentru care se efectuează acest P.U.G. are o dotare sanitară medie (care nu prezintă puncte sanitare dotare cu diferse aparaturi moderne - spitale, în general) populația comunei apelează frecvent la serviciile oferite de către unitățile sanitare care sunt concentrate în municipiul Iași. Cultură, artă, sport. Teritoriul comunei Bârnova nu dispune de dotări culturale care să poată satisface pe deplin populația aflată în zonă. De aceea populația comunei apelează la serviciile oferite de dotările culturale ce sunt concentrate în municipiul Iași. Sub aspectul indicatorilor statistici, județul Iași deține locul 2 în ierarhia județelor țării, ceea ce scoate în evidență, în special, rolul municipiului Iași de principal centru cultural, rol pe care-l deține de astfel de foarte multă vreme. Administrație ecleziastică. Mitropolia Moldovei reprezintă principala forță de atracției a populației creștine din mediul rural (în cazul nostru populația comunei Bârnova). Acest punct principal de atracție este completat cu celelate culte bisericești aflate în municipiul Iași. Tot de interes zonal este considerată activitatea cultului catolic în cadrul Episcopiei, cât și activitatea unor alte culte (baptist, penticostal, creștin după Evanghelie, adventist etc.) care își au centrul administrativ în municipiul Iași, dar raza de cuprindere este județul Iași sau, în unele cazuri, județele limitrofe. Activități financiar - bancare și asigurări, fiind concentrate în marea lor majoritate în municipiul Iași, devin activități de interes zonal, ceea ce nu înseamnă în realitate un avantaj, dar sporește forța de atracție spre aceste unități, inplicit spre oraș. 25

Pagina 27

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Piese S.C. CAD - ON S.R.L. COMUNA BÂRNOVA, JUDETUL IASI scrise Pag. S.C. ARHITECTIS TRUST S.R.L. și 26 Vol.:I - MEMORIU GENERAL desenate Alte activități de interes zonal. Populația comunei Bârnova mai este atrasă de următoarele instituții: Comisariatul militar Iași, Unități militare, Judecătoria și Parchetul Iași, Inspectoratul de Poliție al Județului Iași, Grupul Județean de Pompieri, ș.a. G. Relațiile de recreere Crearea unor zone verzi de recreere și de agrement necesare relaxării populației zonelor urbane care se află în continuă creștere, determină extinderea acestora, care caută zone cât mai pitorești și cu o gamă cât mai variată de relief. Elementul natural cel mai atracti din punct de vedere al recreerii și agrementului îl reprezintă zonele cu păduri în special cele din apropierea orașului. Aceste zone pitorești pot fi găsite și pe teritoriul comunei Bârnova. În preajma municipiului Iași se face turism de agrement în ariile împădurite de la Păun, Repedea, Bârnova. Traseul DN 24 de la ieșirea din municipiul Iași înspre Păun - Poieni - Schitu Duca este considerat ca fiind un traseu deosebit de pitoresc. 2.3.2. PRINCIPII GENERALE DE ORGANIZARE Propunerile privind restructurarea și dezvoltarea rețelei de localități a județului Iași în cadrul Planului de Amenajare a Teritoriului au avut la bază următoarele principii generale de organizare: - Echilibrarea internă sub aspect ierahic și configurativ prin care s-a urmărit: • crearea unor poli de dezvoltare în scopul realizării unor rețele policentrice (sisteme zonale de localități); • impulsionarea dezvoltării centrelor urbane existente în concordanță cu funcțiile și rolul lor în cadrul sistemului de localități; • amplificarea procesului de urbanizare prin promovarea treptată de noi orașe în zone cu rețea urbană deficitară; • revitalizarea localităților rurale prin diversificarea funcțiilor, creșterea gradului lor de dotare și echipare; - Deschiderea spre exterior prin racordarea la structurile regionale și internaționale a localităților din zonele frontaliere, în vederea stabilirii de relații cu localități din teritoriile transfrontaliere; - Valorificarea elementelor de dezvoltare potențială a teritoriului prin proiectarea viitoarei rețele de localități în raport cu resursele naturale și umane, infrastructura tehnică și socială (echipare edilitară, accese, locuire, educație, sănătate), poziția geografică și față de axele majore de circulație națională și internațională, accesul la căi navigabile; - Stabilirea unei ierarhii funcționale pe categorii și ranguri, în funcție de gradul de importanță și rolul localităților în teritoriu și în cadrul rețelei; - Flexibilitatea structurală a localităților, care să permită posibilitatea schimbării ierarhiilor locale, în funcție de evoluția în timp a caracteristicilor social - economice a așezărilor. - Dezvoltarea durabilă a teritoriului și localităților prin armonizarea și corelarea dezvoltării social economice cu necesitatea protecției și conservării mediului natural și construit. 26

Pagina 28

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Piese S.C. CAD - ON S.R.L. COMUNA BÂRNOVA, JUDETUL IASI scrise Pag. S.C. ARHITECTIS TRUST S.R.L. și 27 Vol.:I - MEMORIU GENERAL desenate În concordanță cu aceste principii generale, prognoza evoluției rețelei de localități s-a axat pe adoptarea unei strategii de sprijinire a zonelor nedezvoltate și de echilibrare treptată a structurilor urbane și rurale, prin constituirea unor sisteme zonale de localități. Se consideră că tipul de sistem ce acoperă întregul teritoriu județean este sistemul zonal intercomunal, deoarece acesta integrează grupările de comune polarizate de un oraș existent sau de un viitor oraș. Deși organizarea rețelei de localități pe sisteme este o problemă mai mult teoretică, adoptarea sa este necesară deoarece permite o repatiție echilibrată a dotărilor cu rol de servire teritorială și conduce la dezvoltarea zonelor rămase în urmă. Menționăm totodată că aceste sisteme sunt flexibile putând fi optimizate în timp, în funcție de evoluția condițiilor social - economice și demografice din teritoriu. Ele pot deveni însă reale în măsura în care se va reuși valorificarea tuturor posibilităților de dezvoltare a teritoriului și localităților. POSIBILITĂȚI DE FORMARE A SISTEMELOR DE LOCALITĂȚI ȘI ÎNCADRAREA LOCALITĂȚILOR COMUNEI BÂRNOVA ÎN CADRUL SISTEMULUI AFERENT MUNICIPIULUI IAȘI Din analiza diferitelor componente ale sistemului de relații dintre oraș și cadrul rural reiese că în determinarea zonelor de influență trebuie procedat de la caz la caz, sistemul de relații nefiind totdeauna complet, și nu toate tipurile de relații fiind suficient de bine dezvoltate pentru a fi caracteristice în orice situație. Se acceptă, în general, existența mai multor zone de influență concentrice, în care capacitatea de polarizare a orașului se resimte din ce în ce mai puternic de la exterior, spre centru, în zona marginală și în anumite domenii de activitate intrând în interferență cu alte centre urbane. Se conturează de regulă o zonă de influență imediată, o zonă de influență apropiată (regională) și o zonă de influență îndepărtată. a) Zona de influență imediată, în care prezența orașului se simte cel mai puternic, poate fi trasată în funcție de limita zonei cu sate care au bilanț migratoriu pozitiv, după arealul satelor care aprovizionează zilnic piața orașelor și după arealul urban recreativ - turistic. Conturul său oscilează între izocronele de 30' și 1 h și care reprezintă limita sistemului aferent municipiului Iași. b) Zona de influență apropiată se poate trasa după limita arealului deplasărilor pentru muncă, după limita arealului de convergență școlară și sanitară predominantă, după limita zonelor de agricultură preorășenească și după arealul de influență comercială periodică. Conturul său este cuprins de obicei între izocronele de 1 h și 2 h și care reprezintă limita sistemului județean Iași. c) Zona de influență îndepărtată este mai vagă și este specifică doar orașelor mai mari. Ea poate fi sesizată în funcție de arealul de coordonare al unor unități suprajudețene, de arealul de proveniență al tineretului universitar, de arealul de proveniență al celor care participă la târgurile anuale (sistemul interjudețean Iași). O dezvoltare echilibrată reduce tendințele centrifuge și implicit efectele nocive asupra mediului. Asocierea localităților urbane și rurale în cadrul unor sisteme determinate în principal de intensitatea și diversitatea relațiilor de cooperare, promite o repartiție rațională și 27

Pagina 29

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Piese S.C. CAD - ON S.R.L. COMUNA BÂRNOVA, JUDETUL IASI scrise Pag. S.C. ARHITECTIS TRUST S.R.L. și 28 Vol.:I - MEMORIU GENERAL desenate echilibrată a investițiilor, o mai rațională folosire a dotărilor social-culturale și a echipărilor tehnice. Sistemul zonal intercomunal - reprezintă tipul de sistem intercomunal din care face parte și comuna Bârnova, deoarece acesta integrează grupările de comune polarizate și coordonate de municipiul Iași. CRITERII DE DETERMINARE A COMUNELOR CARE INTRĂ ÎN ZONA DE INTERDEPENDENȚĂ CU MUNICIPIUL IAȘI Zonă de influență este reprezentată de teritoriul și localitățile care înconjoară un centru urban și care sunt influențate direct de evoluția orașului și de relațiile de intercondiționare și de cooperare care se dezvoltă pe linia activităților economice, a aprovizionării cu produse agroalimentare, a accesului la dotările sociale și comerciale, a echipării cu elemente de infrastructură și cu amenajări pentru odihnă, recreere și turism. Dimensiunile zonei de influență sunt în relație directă cu mărimea și cu funcțiunile centrului urban polarizator. Localitățile urbane generează zone de influență la diferite niveluri, înregistrând modificări de la o etapă la alta, în sensul extinderii sau restrângerii teritoriului aferent, modificări datorate fie creșterii importanței localității respective ca urmare a amplificării funcțiunilor sale, fie dezvoltării, în teritoriul apropiat, a unei alte localități în măsură a genera o zonă proprie, degrevând astfel principalul centru de atracție de o serie de funcțiuni pe care inițial le exercita. Orașul dispune de relații de relații de diferite genuri, direcții și intensități cu spațiul său adiacent (complementar), relații ce îi asigură existența și prosperitatea, a căror totalitate determină zona de influență a centrului urban respectiv. Structura internă a zonei de influență relevă legături foarte strânse între toate așezările rurale și urbane care se ierarhizează în sisteme proprii, la nivelul superior aflânduse orașul coordonator. Din aceste considerent rezultă că zona de influență se constituie într-un element fundamental în individualizarea principalelor sisteme de localități, fiind foarte utilă în depistarea celor mai semnificative relații teritoriale. În țara noastră, în afara termenului de zonă de influență, cu sensuri apropiate, se utilizează o serie de termeni ca zonă periurbană, sferă de influență, zonă preorășenească, zonă polarizată etc., noțiuni care desemnează teritoriile ce sunt influențate sau influențează în mod direct orașul. Relațiile dintre oraș și teritoriul adiacent adiacent se caracterizeaz și se materializează în relații de natură economică, demografică, socială, culturală, politicoadministrativă etc. Din aceste considerente se deduce că zona de influență nu poate fi un tot global, că există influențe care dispar de la o anumită distanță, evidențiindu-se altele (administrative, culturale etc.). Scăderea treptată a atracției și a influenței, în același timp, a condus la individualizarea în cadrul zonelor de influență, după categoriile de relații dominante, a două sau trei subzone (inele). 2.4. ACTIVITĂȚI ECONOMICE 2.4.1. Principalele funcțiuni economice ale localităților comunei Bârnova 28

Pagina 30

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Piese S.C. CAD - ON S.R.L. COMUNA BÂRNOVA, JUDETUL IASI scrise Pag. S.C. ARHITECTIS TRUST S.R.L. și 29 Vol.:I - MEMORIU GENERAL desenate ➢ Activități agricole A.1. Exploatațiile agricole. Principalele unități Profilul socio-economic actual al localității Bârnova este determinat în principal de funcția agricolă. Activitatea agricolă se desfășoară pe terenurile populației (a proprietarilor particulari) atât în intravilanul cât și în extravilanul localității. Prin Legea nr.18/1991, suprafețele cultivate cu pomi fructiferi (în special măr) au fost trecute în posesia deținătorilor particulari. Disfuncționalități Lipsa asociațiilor agricole fac ca prelucrarea pământului să se efectueze individual. Aceasta determină o productivitate scăzută și producții sub potențialul real al pământului. Cea mai mare disfuncționalitate este dată în principal de lipsa fondurilor financiare și a forței de muncă, ceea ce determină o întreținere defectuoasă (necorespunzătoare) a suprafețelor cultivate cu livadă. Creșterea animalelor se realizează numai în perimetrul gospodăriilor Activități de tip industrial și construcții În comuna Bârnova există unități care au ca profil de activitate: - proiectare: DONMARK SRL, cu sediul în localitatea Bârnova; - construcții: SOCIETATEA DE CONSTRUCȚII VALI SRL, CONPROIECT SRL, HIDROTERMIZ SRL – toate acestea cu sediul în localitatea Păun; - tâmplărie și prelucrarea lemnului: LUCA VASILE AF, cu sediul în Bârnova; IMF SARU DORNEI FILIALA IAȘI SRL, UMF PĂUN SRL – acestea din urmă cu sediul în localitatea Păun; - textile: MAJUTEX SRL, cu sediul în Bârnova. ➢ Activități de achiziționare, depozitare, transport Pe teritoriul comunei Bârnova nu există activități de achiziționare, depozitare și transport. Transportul de persoane este asigurat prin unitățile de profil din municipiul Iași, avându-se în vedere distanța relativ redusă față de traseele de transport auto (în special către municipiul Iași). ➢ Activități din domeniul public și al serviciilor • Activitatea de comerț și alimentație publică în comuna Bârnova este asigurată de 35 societăți comerciale. Cel mai dinamic domeniu de activitate este comerțul. Această activitate a luat amploare prin înființarea și dezvoltarea firmelor private care au avut o evoluție calitativă și cantitativă a comerțului de toate tipurile. Chiar dacă activitatea comercială a avut o evoluție înfloritoare, datorită situației economice la nivel de țară, puterea de cumpărare nu a crescut, ci a scăzut, mai ales pentru achiziționarea bunurilor din sfera produselor de folosință îndelungată. Pe sectoare de activitate, activitatea firmelor din comuna Bârnova, se clasifică astfel: 29

Pagina 31

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Piese S.C. CAD - ON S.R.L. COMUNA BÂRNOVA, JUDETUL IASI scrise Pag. S.C. ARHITECTIS TRUST S.R.L. și 30 Vol.:I - MEMORIU GENERAL desenate • Sector primar: Anterior anului 1989, activitățile agricole erau organizate în unități cooperatiste și intercooperatiste (C.A.P.-uri, A.E.I.) și unități de state (I.A.S.-uri). Serviciile pentru mecanizarras agriculturii erau asigurate de S.M.A. -uri. Prin aplicarea Legii nr. 18/1991 și odată cu lichidarea C.A.P-urilor, sectorul privat a devenit preponderent în producția agricolă vegetală și animală. Activitățile aferente silviculturii, îmbunătățirilor funciare și serviciilor sanitar - veterinare sunt coordonate de organisme de stat (regii autonome, inspectorate, etc). În anul 2010, în comuna Bârnova a existat o firmă care a declarat la depunerea bilanțului ca având ca obiect principal de activitate agricultura. Aceasta este IMF PAUN S.R.L. • Sector secundar: În comuna Bârnova, în anul 2015 se fac prezente 4 firme cu capital românesc și 1 (una) cu investiții străine. Aceste firme, care au ca domeniu principal de activitate industria. După activitățile pe care le prestează firmele existente în comuna Bârnova, situația acestora se prezintă astfel: - activități industriale și de construcții: Se observă că activitățile industriale din comuna Bârnova se axează pe patru ramuri industriale: industria alimentară, a băuturilor și tutunului, industria textilă și a produselor textile, producția mijloacelor de transport și construcțiile. Ponderea cea mai mare o deține construcțiile (50%), fiind urmată de industria alimentară, a băuturilor și tutunului (30%). Unitățile care au ca domeniu principal de activitate construcțiile au și cel mai mare număr de salariați (51,21%), fiind urmată de industria textilă și a produselor textile care are o pondere salarială de 23,17%. Firmele care după anul 1989 s-au dezvoltat pe seama resurselor care nu se găsesc pe teritoriul comunei Bârnova, cele care au încercat o integrare pe verticală, au avut de suferit. Firmele care au încercat o dezvoltare pe orizontală, în schimb, au avut mai multe șanse de succes (ele au avut ca principal furnizor de materii prime sursele care s-au aflat în apropierea centrelor de prelucrare, care au asigurat o aprovizionare ritmică și la costuri minime). Nr. mediu Domeniul de activitate Nr. Firme salariați Industria alimentară, a băuturilor și tutunului 3 15 Industria textilă și a produselor textile 1 19 Producția mijloacelor de transport 1 6 Construcții 5 42 Total 10 82 Sursa: Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Iași, anul 2012 Situația agenților economici în industrie și construcții, pe activități, formă juridică și formă de proprietate: 30

Pagina 32

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Piese S.C. CAD - ON S.R.L. COMUNA BÂRNOVA, JUDETUL IASI scrise Pag. S.C. ARHITECTIS TRUST S.R.L. și 31 Vol.:I - MEMORIU GENERAL desenate Total Forma juridică Activitatea principală declarată nr. la ORC Iași AF PF SCS SRL SA firme Industria alimentară, a băuturilor și 4 4 tutunului Industria textilă și a produselor 1 1 textile Producția mijloacelor de transport 1 1 Alte activități industriale 1 1 Construcții 8 1 6 1 Total 15 1 13 1 Sursa: Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Iași, anul 2012 Tip capital Total Activitatea principală declarată la Privat Mixt Aport nr. Integral ORC Iași româ- (stat+ capital Cooperatist firme de stat nesc privat) străin Industria alimentară, a 4 3 1 băuturilor și tutunului Industria textilă și a 1 1 - produselor textile Producția mijloacelor de 1 1 - transport Alte activități industriale 1 1 - Construcții 8 8 - Total 15 14 1 Sursa: Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Iași, anul 2012 - servicii: În comuna Bârnova există 9 firme care au capital privat românesc. în comună nu există firme cu capital integral de stat, firme cu capital mixt, firme cu investiții străine sau firem cu capital cooperatist. • Sector terțiar: - COMERȚUL: Conform informațiilor furnizate de către Oficiul Registrului Comerțului, în comuna Bârnova există 35 firme care au ca domeniu principal de activitate comerțul. Ponderea semnificativă o dețin firmele cu capital privat românesc, investițiile străine fiind inexistente în acest domeniu. Situația firmelor din comuna Bârnova care prezintă ca activitate principală comerțul, conform clasificării ORC, este prezentată mai jos: 31

Pagina 33

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Piese S.C. CAD - ON S.R.L. COMUNA BÂRNOVA, JUDETUL IASI scrise Pag. S.C. ARHITECTIS TRUST S.R.L. și 32 Vol.:I - MEMORIU GENERAL desenate Activitate principală declarată la ORC Comuna AF PF Alte forme SRL SA Total Iași Comerț cu ridicata - - - 7 0 7 Bârnov Comerț cu amănuntul 3 1 2 11 1 18 a Reparații uz gospodăresc - - - - - - Total 3 1 2 18 1 25 Sursa: Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Iași, anul 2012 Diferența firmelor până la cifra de 35 o reprezintă firmele care au au o situație clarificată, ele prezentând o cifră de afaceri egală cu "0" sau ele sunt consemnate în registrele statistice cu declarațiile de intenție (prima activitate ce urmează a o desfășura) de ctre întreprinzătorii particulari. Există un număr destul de mare de unități care nu desfășoară activitatea propriu-zisă, ele găsindu-se doar în acte, fapt care a determinat ca acestea să nu mai fie enumerate. - TRANSPORTURI: În comuna Bârnova există 3 firme (S.R.L - uri) cu capital privat românesc care au ca domeniu principal de activitate transporturile. - POȘTĂ ȘI TELECOMUNICAȚII: Nu au fost înregistrate firme cu acest obiect de activitate. - ACTIVITĂȚI BANCARE ȘI ASIGURĂRI: În comuna Bârnova există o firmă cu capital social privat românesc care prezintă activitatea principală de: Activități bancare și asigurări; alte activități de creditare. - TRANZACȚII IMOBILIARE ȘI ALTE SERVICII: În comuna Bârnova există două firme cu capital social privat românesc care prezintă activitatea principală de: Tranzacții imobiliare și alte servicii prestate în principal întreprinderilor. Tranzacțiile imobiliare, conform CAEN cuprind: dezvoltare (promovare) imobiliară, cumpărarea și vânzarea de bunuri imobiliare, închirierea și subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate, administrarea imobilelor pe bază de tarife sau contract. - ALTE ACTIVITĂȚI DE SERVICII COLECTIVE, SOCIALE șI PERSONALE: Nu au fost înregistrate firme cu acest obiect de activitate. - ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ, ÎNVĂȚĂMÎNT, SĂNĂTATE, CULTURĂ ȘI SPORT: Nu au fost înregistrate firme cu acest obiect de activitate. • Activitatea de turism se realizează la nivelul comunei Bârnova prin: - SINKA EDITKA CAMELIA AF – cu funcția de mini motel ce are sediul în localitatea Bârnova; - VILA LUX SRL – ce are funcție de pensiune și se află amplasată pe teritoriul localității Păun. 32

Pagina 34

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Piese S.C. CAD - ON S.R.L. COMUNA BÂRNOVA, JUDETUL IASI scrise Pag. S.C. ARHITECTIS TRUST S.R.L. și 33 Vol.:I - MEMORIU GENERAL desenate • În comuna Bârnova, activitatea de asigurare se face de către CONSULT ASIG SRL ce are sediul în localitatea Cercu. Celelalte activități financiar- bancare și credit sunt asigurate de unitățile din municipiul Iași. • Activitatea administrației publice este asigurată prin: Primăria și Consiliul local al comunei Bârnova și Poliția locală. • Activitatea de sănătate umană la nivelul comunei Bârnova, este asigurată prin: - dispensarul comunal, amplasat într-o construcție cu funcție specifică; - cabinetul medical este amplasat în localitatea Pietrăria; - în localitatea Păun activitatea sanitară este asigurată printr-un punct sanitar, care asigură 2 zile pe săptămână consultații printr-un medic și un asistent de la dispensarul comunal Bârnova. • Activitatea veterinară este asigurată prin Dispensarul veterinar comunal, amplasat într-o construcție cu funcție specifică. • Activitatea de cultură se desfășoară în cadrul Căminului cultural, construcție cu funcție specifică. Biblioteca comunală se găsește în incinta Căminului cultural care are un fond de cca. 11.000 volume. • Activitatea de poștă și telecomunicații existentă în comuna Bârnova, are un oficiu propriu. • Activitatea de învățământ la nivelul comunei Bârnova se desfășoară, pe localitățile componente, astfel: - Localitatea Bârnova – activitatea de învățământ se desfășoară într-o clădire cu funcție specifică, iar grădinița are alocat spațiu la Căminul cultural. - Localitatea Cercu - activitatea de învățământ în această localitate se desfășoară într-o clădire improprie (fostă locuință). - Localitatea Păun - activitatea de învățâmânt se desfășoară într-o clădire cu funcție specifică, în stare bună. Învățământul preșcolar are o clădire proprie. - Localitatea Pietrăria - activitatea de învățământ se desfășoară într-o clădire cu funcțiune specifică, în stare mediocră. - Localitatea Todirel - activitatea de învățământ se desfășoară într-o clădire cu funcții specifice (școală + grădiniță). - Localitatea Vișan - activitatea de învățământ se desfășoară într-o clădire improprie (fostă locuință). CONCLUZII: Concluziile care se trag din analiza activităților desfășurate la nivelul comunei Bârnova, sunt: - Localitatea Bârnova 33

Pagina 35

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Piese S.C. CAD - ON S.R.L. COMUNA BÂRNOVA, JUDETUL IASI scrise Pag. S.C. ARHITECTIS TRUST S.R.L. și 34 Vol.:I - MEMORIU GENERAL desenate - activitatea de bază desfășurată în prezent este agricultura, practicată în mod individual de către proprietarii de pământ; pomicultura deține suprafețe insemnate; - serviciile pentru agricultură sunt slab dezvoltate în localitate, acestea fiind prestate de o unitate din altă comună (S.C. AGROMEC S.A. Ciurea), dar la un nivel care nu permite o mecanizare corespunzătoare și în consecință producțiile agricole sunt sub potențialul pământului; - activitatea de morărit se realizează în cadrul localității Bârnova prin intermediul societății AF FODOR IOAN; - activitățile industriale au o anumită reprezentare, dar unitățile productive se confruntă cu problemele legate de adaptarea la condițiile impuse de piață; - localitatea dispune de obiective de interes public care o situiază la nivelul oricărei localități rurale din județ care este și centru administrativ de comună. - Localitatea Cercu Concluzia care se poate trage este aceea că satul Cercu, deține un număr extrem de redus de activități care să utilizeze în mod superior forța de muncă. Pentru acoperirea necesităților (de consum, sociale etc.) se apelează la satul reședință de comună sau municipiul Iași. - Localitatea Păun Localitatea Păun prezintă o activitate intensă, în care sunt concretizate activități de: construcții, comerț, prelucrare a lemnului și turism. Această localitate succede localitatea Bârnova ca număr și diversitate a activităților realizate, având ca avantaj amplasarea s-a în perimetrul drumului național DN 28. Pe lângă activitățile enumerate, putem să enumerăm și activitatea silvică care este deservită de cantonul silvic „Paun” de la nivelul localității. În concluzie, localitatea Păun are un potențial de dezvoltare care trebuie valorificat la maxim. - Localitatea Pietrăria Concluzia care se poate trage este că localitatea Pietrăria deține un număr redus de activități care să utilizeze în mod superior forțe de muncă. Pentru acoperirea necesităților (de consum, sociale etc.) se apelează la satul reședință de comună sau la municipiul Iași. - Localitatea Todirel În Localitatea Todirel se înregistrează un număr mic de activități ceea ce face ca acoperirea necesităților - în materie de activități, de la nivel local - să se realizeze prin intermediul activităților existente la nivel de reședință de comună sau la nivelul municipiului Iași. Ca un element aparte, activitatea silvică este asigurată de cantonul silvic „Todirel” existent în localitatea Todirel. - Localitatea Vișan Se observă existența unui număr foarte restrâns de activități, pentru acoperirea necesităților apelându-se la satul reședință de comună sau la municipiul Iași. 34

Pagina 36

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Piese S.C. CAD - ON S.R.L. COMUNA BÂRNOVA, JUDETUL IASI scrise Pag. S.C. ARHITECTIS TRUST S.R.L. și 35 Vol.:I - MEMORIU GENERAL desenate 2.4.2. Profilul economic al localităților comunei Bârnova pe baza potențialului natural al subsolului și solului ➢ Potențialul agricol Pe teritoriul comunei Bârnova, activitățile agricole se desfășoară pe o suprafață de 2270.49 ha, ceea ce reprezintă 55,12 % din total fond funciar. Comuna Bârnova se caracterizează printr-o suprafață mare de teren arabil care reprezintă 24,32% din suprafața totală a comunei și 44,68% din suprafața totală a terenului agricol, fiind urmată ca suprafață de suprafețele ocupate cu vii și pepiniere viticole, care reprezintă 10.59% din suprafața totală a comunei Bârnova și 19,44% din totalul suprafeței ocupată cu teren agricol. Din punct de vedere al notelor de bonitate și a claselor de calitate, comuna Bârnova, conform studiilor teritoriului, se încadrează în: __________________________________________________________ clasa medie de calitate: _________________________________________________________________ - zone de fertilitate: - teren arabil IV - grădini de legume și zarzavat III - zone de favorabilitate: - pășuni și fânețe IV - vii III - livezi III ➢ Activități silvice și exploatarea apelor Comuna are un perimetru silvic de 1632.20 ha, reprezentând 71,89% din terenurile neagricole. Prin aplicarea Legii 18/1991 au trecut în posesia persoanelor fizice 19,1 ha de pădure. Pădurea este administrată de Ocolul silvic Ciurea. Având în vedere că suprafața de 229 ha este teren neproductiv, iar cca. 38,0 % din terenul agricol este supus fenomenelor degenerative complexe (eroziune, alunecări, ravene etc.) se impun în continuare măsuri de combatere a acestora. Suprafața ocupată cu luciu de apă este conform evidenței cadastrale de 24 ha. În proprietatea Primăriei Bârnova sunt: Iazul "La Colea" în suprafață de 1,5 ha și iazul Bârnova pe cursul râului Nicolina în suprafață de 3 ha. ➢ Activități neagricole Activități industriale Activitățile de natură industrială sunt slab reprezentate în economia comunei. Cele mai importante unități sunt: - S.C. Brutincons S.C.S. Bârnova, având ca obiect de activitate complex (brutărie, confecții metalice, lemnărie, construcții); - S.C. Majutex S.R.L. Bârnova, profilată pe producția de țesături. 35

Pagina 37

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Piese S.C. CAD - ON S.R.L. COMUNA BÂRNOVA, JUDETUL IASI scrise Pag. S.C. ARHITECTIS TRUST S.R.L. și 36 Vol.:I - MEMORIU GENERAL desenate Preluarea produselor agricole în special activitatea de morărit este asigurată de „BODUL DE GRÂU” S.R.L. cu sediul în comuna Bârnova, având ca obiect de activitate panificație și de firma „A.F. FODOR IOAN” având ca obiect de activitate morărit. Alte activități cu caracter economic Rețeaua comercială este reprezentată în principal de unitățile particulare care au ca obiect de activitate comercializarea produselor alimentare și nealimentare, acestea fiind răspândite pe întreg teritoriul comunei Bârnova. Activitatea de asigurare este realizată de către „CONSULT ASIG” S.R.L. Activitatea de transport călători este asigurată de unitățile specializate din municipiul Iași. 2.4.3. Starea social - culturală ➢ Învățământul Dinamica evoluției unităților de învățămănt, ca sedii, număr de copii înscriși și cadre didactice existente, în perioada anilor 2000 - 2010 se prezintă astfel: Comuna Bârnova 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Unități de învățământ - 8 10 9 9 8 9 9 8 9 9 8 total - Grădinițe de 2 3 3 3 3 3 3 2 3 3 2 copii - școli din învățământul 6 7 6 6 5 6 6 6 6 6 6 primar și gimnazial Copii înscriși în 75 102 96 95 86 69 73 60 83 89 70 grădinițe Elevi înscriși - total 274 270 262 268 109 285 305 324 335 327 332 Elevi înscriși în învățământul primar și 274 270 262 268 109 285 305 324 335 327 332 gimnazial, din care: - Elevi înscriși în învățământul - - - - - 200 212 230 220 202 206 primar - Elevi înscriși în învățământul - - - - - 85 93 94 115 125 123 gimnazial Personal didactic - 21 87 22 21 11 27 30 24 26 25 33 total Personal didactic în 3 4 4 4 4 4 4 3 4 4 3 învățământul preșcolar Personal didactic în învățământul 18 83 18 17 7 23 26 21 22 21 30 primar și 36

Pagina 38

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Piese S.C. CAD - ON S.R.L. COMUNA BÂRNOVA, JUDETUL IASI scrise Pag. S.C. ARHITECTIS TRUST S.R.L. și 37 Vol.:I - MEMORIU GENERAL desenate gimnazial, din care: - Personal didactic în - - - - - 13 16 14 14 14 23 învățământul primar - Personal didactic în - - - - - 10 10 7 8 7 7 învățământul gimnazial Săli de clase și 11 12 11 12 7 11 10 11 19 13 14 cabinete școlare Laboratoare - - 1 - - 1 1 1 1 1 - școlare Sursa: Informații preluate de la Direcția Județeană de Statistică Iași, 2012 După cum se observă din acest tabel, numărul grădinițelor de copii a cunoscut o creștere sau descreștere a numărului acestora în funcție de creșterea naturală a numărului populației. În comuna Bârnova, învățământul anului 2011 prezintă următoarele caracteristici: Anul de învățământ Denumire indicator U.M. 2010-2011 Unități de învățământ - total număr 8 - grădinițe de copii număr 2 - școli - învățământ primar și gimnazial număr 6 Copii înscriși în grădinițe persoane 70 Elevi – total persoane 311 - în învățământul primar persoane 188 - în învățământul gimnazial persoane 123 Personal didactic - total persoane 24 - în învățământul preșcolar persoane 3 - în învățământul primar și gimnazial persoane 21 * primar persoane 14 * gimnazial persoane 7 Baza materială: - spații pentru grădinițe număr - - săli de clasă și cabinete școlare număr 14 - laboratoare școlare număr - - ateliere școlare număr - Sursa: Informații preluate de la Direcția Județeană de Statistică Iași, 2012 37

Pagina 39

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Piese S.C. CAD - ON S.R.L. COMUNA BÂRNOVA, JUDETUL IASI scrise Pag. S.C. ARHITECTIS TRUST S.R.L. și 38 Vol.:I - MEMORIU GENERAL desenate Pentru anul 2011 situația în învățământul existent la nivelul comunei Bârnova, se prezintă astfel: Scăderea numărului de elevi înscriși în unitățile de învățământ cu 21 elevi, a dus la scăderea numărului cadrelor didactice de la 30 persoane la 24 persoane a scăzut numărul personalului didactic din învățământul primar, efect al diminuării numărului de copii înscriși în această treaptă de învățământ, fapt ce se datorează scăderii natalității), numărul de clase și cabinete școlare a rămas același, numărul de copii înscriși în grădinițe a rămas același. Disfuncționalități: - Procesul de învățământ primar se desfășoară simultan în localitățile: Cercu, Pietrăria, Păun, Todirel și Vișan, care diminuiază performanțele școlare și suprasolicită cadrele didactice. - Numărul de cadre didactice din învățământul preșcolar este insuficient (unui cadru didactic îi revin cca 22 - 23 copii - ideal ar fi ca unul cadru didactic să îi revină aproximativ 16 - 20 copii, astfel încât efortul depus de către cadrul didactic în educarea copilului să fie realizat cu eficiență maximă); - Spațiile de învățământ existente în comuna Bârnova necesită modernizare - acestea trebuie să atingă standardele impuse de Normele Uniunii Europene. ➢ Sănătatea Dinamica situației unităților sanitare și a personalului sanitar pe teritoriul comunei Bârnova, în perioada anilor 2000 - 2011, se prezintă astfel: Comuna 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Bârnova Dispensare medicale - - - - - - 1 1 1 1 - - - sector public Dispensare medicale teritoriale - - - - - - 1 1 1 1 - - - sector public Medici - sector 5 5 3 3 3 2 2 2 2 2 2 1 public Personal mediu sanitar - 2 2 3 3 5 4 5 3 3 3 2 2 sector public Cabinete medicale - - - - - - - - - - - 2 2 sector privat Medici - sector - - - - - - - - - - 2 2 privat Personal - - - - - - - - - - - 1 38

Pagina 40

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Piese S.C. CAD - ON S.R.L. COMUNA BÂRNOVA, JUDETUL IASI scrise Pag. S.C. ARHITECTIS TRUST S.R.L. și 39 Vol.:I - MEMORIU GENERAL desenate Comuna 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Bârnova sanitar mediu - sector privat Puncte stomatolo- gice - - - - - - - - - - 1 1 1 sector public Stomatologi - sector - - - - - - - - - - 1 1 public Cabinete stomatologi - - - - - - - - - - - 1 ce - sector privat Farmaciști - sector - - - - - - - - - - - 1 privat Sursa: Informații preluate de la Direcția Județeană de Statistică Iași, 2012 Dacă se face o analiză asupra situației activităților sanitare la nivelul comunei Bârnova, se va observa că până în anul 2008 au funcționat unități sanitare din sectorul public, ulterior acestea au fost completate cu succes de activitatea unităților sanitare din sectorul privat. Dispensarele medicale au fost completate cu cabinetul stomatologic și punctul farmaceutic. La nivelul comunei Bârnova, situația unităților sanitare după informațiile furnizate de către Primăria Bârnova, în anul 2012, se prezenta astfel: Bârnova Păun Dispensar medical 1 - Punct de lucru medical - 1 Număr medici de familie 2 - Număr de asistenți 3 - Cabinet stomatologic 1 - Număr medici specialiști 1 - Număr farmacii (particulare) 1 - Număr asistenți angajați farmacie 1 - Având în vedere că populația comunei Bârnova în anul 2012 era de 5586 locuitori, rezultă că unui medic de familie îi revine 2793 locuitori. Se consideră că numărul ideal de locuitori la un medic este de aproximativ 1000 locuitori. De aici rezultă cu numărul de medici de familie este insuficient, ei neputând face față cu eficiență tuturor locuitorilor comunei Bârnova. Spațiile în care funcționează aceste sedii sanitare sunt într-o stare acceptabilă bunei funcționări. 39

Pagina 41

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Piese S.C. CAD - ON S.R.L. COMUNA BÂRNOVA, JUDETUL IASI scrise Pag. S.C. ARHITECTIS TRUST S.R.L. și 40 Vol.:I - MEMORIU GENERAL desenate Disfuncționalități: - în comuna Bârnova dispensare există numai în localitatea Bârnova și în localitatea Păun. Celelalte localități: Cercu, Pietrăria, Todirel și Vișan nu există puncte sanitare și farmaceutice (este necesar ca în aceste localități să se înființeze câte un dispensar și câte o farmacie); - clădirea dispensarului nu dispune de instalații de apă și canalizare; - sediul dispensarului, este realizat din cărămidă și beton. 2.4.4. Alte aspecte socio - culturale ➢ Biblioteci: Comuna Bârnova, în anul 2011, dispunea de 7 biblioteci, din care: - 6 biblioteci școlare cu un fond total de carte de 11.800 volume; - biblioteca comunală cu 11.280 volume, care funcționează în sediul căminului cultural din Bârnova. ➢ Cămin cultural: În localitatea Bârnova există un cămin cultural în care se desfășoară activități colective ale comunității (discotecă, nunți, botezuri). ➢ Muzee: Muzeul "Inculeț" are obiecte expuse într-o încăpere din sediul Primăriei Bârnova. ➢ Biserici: Pe teritoriul comunei există 4 biserici ortodoxe: - localitatea Păun: Biserica Sfinții Apostoli, din 1812 - monument istoric; - localitatea Bârnova: − Mânăstirea Bârnova, monument istoric - sec. XVII - cu Biserica Sf.Gheorghe construită în 1626 - 1629 și terminată între anii 1664 – 1667; − Biserica din localitatea Bârnova al cărei ctitor este familia Inculeț - este nominalizată în Decizia nr. 8/1994 a C.J. Iași - Arii protejate - poziția - parcul dendrologic al domeniului "Inculeț"; - localitatea Vișan: Biserica "Învierea Domnului" este construită în sec. XIX. În comuna Bârnova populația, de religie ortodoxă, este majoritară. - localitatea Cercu: în această localitate nu există biserică și cimitir propriu. 2.5. POPULAȚIA. ELEMENTE DEMOGRAFICE ȘI SOCIALE 2.5.1. Numărul, structura și evoluția populației COMUNA BÂRNOVA O situație a numărului de persoane înregistrată la nivelul comunei Bârnova, pe sexe, pentru perioada 2002 – 2012 este prezentată în tabelul de mai jos: 40

Pagina 42

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Piese S.C. CAD - ON S.R.L. COMUNA BÂRNOVA, JUDETUL IASI scrise Pag. S.C. ARHITECTIS TRUST S.R.L. și 41 Vol.:I - MEMORIU GENERAL desenate 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 Total 3626 3736 3931 4098 4219 4304 4540 4842 5063 5374 5586 Masculin 1818 1863 1969 2056 2119 2173 2279 2438 2543 2729 2842 Feminin 1808 1873 1962 2042 2100 2131 2261 2404 2520 2645 2744 Sursa: Direcția Județeană de Statistică Iași, anul furnizării: 2012 Din prezentarea grafică se observă că populația comunei Bârnova cunoaște o ascensiune semnificativă în anul 2012 față de recensământul efectuat în anul 2002, an în care numărul populației se află în limite egale cu numărul populației înregistrate în perioada anterioară acestui an. Structura populației comunei Bârnova, pe grupe de vârstă, în anul 2012 se prezintă după cum urmează: Sursa: datele furnizate de Direcția Județeană de Statistică Iași, 2012 41

Pagina 43

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Piese S.C. CAD - ON S.R.L. COMUNA BÂRNOVA, JUDETUL IASI scrise Pag. S.C. ARHITECTIS TRUST S.R.L. și 42 Vol.:I - MEMORIU GENERAL desenate 0- 4 ani Total 363 Masculin 183 Feminin 180 5- 9 ani Total 289 Masculin 159 Feminin 130 10-14 ani Total 387 Masculin 210 Feminin 177 15-19 ani Total 385 Masculin 175 Feminin 210 20-24 ani Total 431 Masculin 231 Feminin 200 25-29 ani Total 521 Masculin 279 Feminin 242 30-34 ani Total 523 Masculin 279 Feminin 244 35-39 ani Total 480 Masculin 259 Feminin 221 40-44 ani Total 444 Masculin 223 Feminin 221 45-49 ani Total 254 Masculin 142 Feminin 112 50-54 ani Total 356 Masculin 183 Feminin 173 55-59 ani Total 344 Masculin 169 Feminin 175 60-64 ani Total 235 Masculin 118 Feminin 117 65-69 ani Total 140 Masculin 66 Feminin 74 70-74 ani Total 181 Masculin 74 Feminin 107 75-79 ani Total 128 Masculin 55 Feminin 73 80-84 ani Total 90 Masculin 31 Feminin 59 85 ani si peste Total 35 Masculin 6 Feminin 29 Din situația prezentată mai sus, se remarcă vitalalitatea populației comunei, populația tânără (sub 15 ani) înregistrează un procent de 39,98% față de populația cuprinsă între 15 și 59 ani și un procent de 23,58% față de totalul populației. Aceste procente arată că populația tânără va ocupa în viitor locul populației mai în vârstă fără a se produce anumite rupturi (rupturi pe grupe de vârstă) în evoluția populației. Astfel populația aptă de muncă va fi înlocuită succesiv de populația tânără, realizându-se astfel o fluență demografică cu implicații favorabile asupra socialului, economicului și culturalului. 42

Pagina 44

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Piese S.C. CAD - ON S.R.L. COMUNA BÂRNOVA, JUDETUL IASI scrise Pag. S.C. ARHITECTIS TRUST S.R.L. și 43 Vol.:I - MEMORIU GENERAL desenate Nu trebuie să uităm să luăm în seamă și faptul că între grupele de vârstă pe sexe, există un echilibru (pentru toate grupele mari de vârstă: populația sub 15 ani, populația între 15 – 59 ani și populația peste 60 ani, există un echilibru între populația masculină și populația feminină). Acest lucru are un efect benefic și asupra natalității pentru următorii 10 – 15 ani. Din toată această analiză se trage concluzia că populația comunei Bârnova cunoaște un ciclu de viață echilibrat - ideal chiar - pentru orice localitate, comună sau oraș. Prin ritmul de creștere al populației și prin echilibrul existent între cele două sexe, pentru perioada anului 2012, se poate trage speranța că această comună nu va duce lipsă, în viitor, de un spor natural care va crea condițiile asigurării unei forțe de muncă necesare dezvoltării social – economice a comunei. 2.6. CĂI DE COMUNICAȚIE ȘI TRANSPORT în cadrul echipărilor de infrastructură din comuna Bârnova un loc important îl ocupă rețeaua de căi de comunicații și transport, compusă din rețeaua rutieră. Datele necesare analizei situației rețelei rutiere din comuna Bârnova s-au obținut din evidențele statistice cât și de la societățile și regiile ce administrează activitatea în domeniul rutier și nu în ultimul rând verificările făcute pe teren de către proiectant. Această documentație analizează starea de viabilitate a drumurilor existente în comuna Bârnova. Drumurile naționale constituie rețeaua principală de căi de transport a României, asigurând legătura între principalele localități ale țării. Rețeaua de drumuri județene leagă centrele principale la nivel de județ, având rolul de a colecta și dirija către drumurile naționale traficul rutier local. Căi de circulație rutieră Principalele căi rutiere de pe teritoriul comunei Barnova sunt: ▪ DN24 - traversează teritoriul administrativ al comunei Bârnova pe direcția S – N, prin localitatea Paun. DN 24 traversează partea estică a județului Iași, asigurând legătura cu județele Vaslui (în partea de Sud) și Rep. Moldova (în partea de Est) și având traseul: Limita Jud. VASLUI - Schitu Duca - Iași - Sculeni – Frontiera Republica Moldova. ▪ DJ 247 – se afla la limita de S-E a comunei Barnova cu comuna Schitu Duca, in extravilan. Drumul judetean DJ 247 are km 0+000 in DN 24 – km 180+737 stanga, strabate com. Dobrovat si ajunge la lim. jud. Vaslui la km 20+060, in com. Codaesti, jud. Vaslui. ▪ DJ 247A - traversează com. Bârnova de la N la S. Are km 0+000 in DN 24 km 190+150 stanga si se termina (km 11+400) in DJ 247 km 2+460 dreapta. ▪ DJ 248D - traversează com. Bârnova de la E la V. Are km 0+000 in DJ 248C (com. Ciurea), strabate localitatile Todirel – Cercu – Barnova – Pietrarie – Paun – strabate com. Tomesti, jud. Iasi si se termina (km 17+900) in DJ 249A (com. Holboca). Situatia drumurilor in localitatile componente comunei Barnova se prezinta astfel: • Localitatea Bârnova: 43

Pagina 45

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Piese S.C. CAD - ON S.R.L. COMUNA BÂRNOVA, JUDETUL IASI scrise Pag. S.C. ARHITECTIS TRUST S.R.L. și 44 Vol.:I - MEMORIU GENERAL desenate Principalele drumuri de pe teritoriul satului Barnova sunt: o DJ 247A – drum judetean cu imbracaminte asfaltica in stare nesatisfacatoare, cu defecte majore ale structurii rutiere, care uneori pericliteaza siguranta circulatiei; dispozitivele de scurgere si evacuare a apelor pluviale sunt colmatate sau lipsesc, astfel incat nu este asigurata evacuarea apelor meteorice; necesita modernizare; o celelalte străzi sunt de acces la locuințele individuale; lungimea totala a strazilor din localitatea Barnova este de 26,10 km (inclusiv DJ247A); lista completa a drumurilor din localitatea Barnova cu lunigimile si straea actuala se regaseste in Anexa 1; • Localitatea Paun: Principalele drumuri de pe teritoriul satului Paun sunt: o DN 24 - drum national cu imbracaminte asfaltica in stare excelenta (modernizare executata in anul 2013); dispozitivele de scurgere si evacuare a apelor pluviale sunt din beton sau pamant, este asigurata evacuarea apelor meteorice o DJ 248D - drum judetean cu sectoare neomogene,astfel: - imbracaminte asfaltica in stare buna, - imbracaminte din beton de ciment in stare mediocra spre rea, - imbracaminte asfaltica in stare nesatisfacatoare, cu defecte majore atat ale structurii rutiere cat si ale elementelor geometrice, care uneori pericliteaza siguranta circulatiei; dispozitivele de scurgere si evacuare a apelor pluviale sunt colmatate sau lipsesc, astfel incat nu este asigurata evacuarea apelor meteorice; - necesita modernizare; o celelalte străzi sunt de acces la locuințele individuale; lungimea totala a strazilor este de 18,64 km; lista completa a drumurilor din localitatea Barnova cu lunigimile si starea actuala se regaseste in Anexa 3; • Localitatea Cercu: Principalele drumuri de pe teritoriul satului Cercu sunt: o DJ 248D - drum judetean cu sectoare neomogene,astfel: - imbracaminte asfaltica in stare buna, - imbracaminte din beton de ciment in stare mediocra spre rea, - imbracaminte asfaltica in stare nesatisfacatoare, cu defecte majore atat ale structurii rutiere cat si ale elementelor geometrice, care uneori pericliteaza siguranta circulatiei; dispozitivele de scurgere si evacuare a apelor pluviale sunt colmatate sau lipsesc, astfel incat nu este asigurata evacuarea apelor meteorice; - necesita modernizare; o DJ 247A – drum judetean cu imbracaminte asfaltica in stare nesatisfacatoare, cu defecte majore ale structurii rutiere, care uneori pericliteaza siguranta circulatiei; dispozitivele de scurgere si evacuare a apelor pluviale sunt colmatate sau lipsesc, astfel incat nu este asigurata evacuarea apelor meteorice; necesita modernizare; o celelalte străzi sunt de acces la locuințele individuale; lungimea totala a strazilor este de 25,91 km; lista completa a drumurilor din localitatea Barnova cu lunigimile si straea actuala se regaseste in Anexa 3; 44

Pagina 46

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Piese S.C. CAD - ON S.R.L. COMUNA BÂRNOVA, JUDETUL IASI scrise Pag. S.C. ARHITECTIS TRUST S.R.L. și 45 Vol.:I - MEMORIU GENERAL desenate • Localitatea Pietraria: Principalele drumuri de pe teritoriul satului Pietraria sunt: o DJ 248D - drum judetean cu sectoare neomogene,astfel: - imbracaminte asfaltica in stare buna, - imbracaminte asfaltica in stare nesatisfacatoare, cu defecte majore atat ale structurii rutiere cat si ale elementelor geometrice, care uneori pericliteaza siguranta circulatiei; dispozitivele de scurgere si evacuare a apelor pluviale sunt colmatate sau lipsesc, astfel incat nu este asigurata evacuarea apelor meteorice; - impietruire exsitenta; - necesita modernizare; o celelalte străzi sunt de acces la locuințele individuale; lungimea totala a strazilor este de 29,22 km; lista completa a drumurilor din localitatea Barnova cu lungimile si starea actuala se regaseste in Anexa 3; • Localitatea Todirel: Principalele drumuri de pe teritoriul satului Todirel sunt: o DJ 248D - drum judetean cu sectoare neomogene,astfel: - imbracaminte asfaltica in stare buna, - imbracaminte din beton de ciment in stare mediocra spre rea, - imbracaminte asfaltica in stare nesatisfacatoare, cu defecte majore atat ale structurii rutiere cat si ale elementelor geometrice, care uneori pericliteaza siguranta circulatiei; dispozitivele de scurgere si evacuare a apelor pluviale sunt colmatate sau lipsesc, astfel incat nu este asigurata evacuarea apelor meteorice; - necesita modernizare; o celelalte străzi sunt de acces la locuințele individuale; lungimea totala a strazilor este de 12,54 km; lista completa a drumurilor din localitatea Barnova cu lunigimile si straea actuala se regaseste in Anexa 3; Apele rezultate din precipitații se scurg liber prin șanțurile existente de-a lungul drumurilor locale. Calitatea căilor rutiere din comună este buna pentru unele drumuri dar lasă mult de dorit pentru altele, fiind necesare modernizări și reabilitări ale carosabilului prin asfaltare. Starea de viabilitate a drumurilor din comuna Bârnova poate fi caracterizată ca nesatisfăcătoare pe tronsoanele care lipsește îmbrăcămintea asfaltică și amenajările pentru evacuarea apelor de pe platforma drumului. În mare parte, drumurile sătești sunt drumuri pietruite, pe timp nefavorabil circulația rutieră făcându-se anevoios. Căi de comunicație feroviare Comuna Bârnova nu este străbătută de linii de cale ferată, prin urmare nu beneficiază de acces la transportul feroviar. 45

Pagina 47

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Piese S.C. CAD - ON S.R.L. COMUNA BÂRNOVA, JUDETUL IASI scrise Pag. S.C. ARHITECTIS TRUST S.R.L. și 46 Vol.:I - MEMORIU GENERAL desenate Disfuncționalități • Starea drumurilor judetene ce strabat intravilanul localitatilor comunei Barnova, DJ 247A si DJ 248D, a drumurilor comunale și a majorității drumurilor sătești este nesatisfăcătoare. • Lipsa șanțurilor și a rigolelor pe marginea drumurilor / neglijarea efectuării lucrărilor de curățare, decolmatare și adâncire a acestora acolo unde rigolele/șanțurile există. Construirea de poduri rutiere prin introducerea tuburilor de mare capacitate, în vederea evitării inundării drumurilor. 2.7. INTRAVILAN EXISTENT. ZONE FUNCȚIONALE. BILANȚ TERITORIAL 2.7.1. Caracteristici ale zonelor funcționale ➢ Activitatea de tip industrial și depozitare - Localitatea Bârnova: Pe teritoriul localității Bârnova sunt următoarele obiective industriale și depozitare: • S.C. "BRUNTINCOS" S.C.S.: - este situată în partea de est a arterei DJ 247, în imediata apropiere a asociației umanitare; - obiectul de activitate: confecții metalice, lemnărie, construcții și o brutărie; - construcțiile sunt cu regim de înălțime - parter. Sediul administrativ și brutăria funcționează într-o construcție în stare bună, Ac = 236 m2. Magazia pentru materiale de construcții este din lemn - în stare rea – Ac = 169 m2. - atelierul de tâmplărie, fierărie și anexe pentru gater, circular este într-o construcție cu stare mediocră Ac = 757 m2; - construcțiile au instalații electrice și de forță, telefon, sunt alimentate cu apă rece din rețeaua locală și canalizarea este cu fosă septică; - terenul are suprafața de 4.197 m2 și este proprietatea persoanelor juridice. • S.C. "MAJUTEX" S.R.L.: - este situată în partea de vest a localității Bârnova, pe dealul Pietroaiei; - profilul de activitate este țesătorie și cu perspectivă de dezvoltare pentru confecții; - cele două construcții - tip hală industrială - sunt în stare bună, pe parter și Ac = 700 m /hală; 2 - construcțiile au instalație de apă rece racordată la rețeaua locală, canalizare cu fosă septică, instalație electrică și de forță. Utilajele existente în dotare la nivelul anului 1997 erau 24 mașini de țesut. - terenul, de 3.500 m2, este proprietatea unității privatizate. 46

Pagina 48

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Piese S.C. CAD - ON S.R.L. COMUNA BÂRNOVA, JUDETUL IASI scrise Pag. S.C. ARHITECTIS TRUST S.R.L. și 47 Vol.:I - MEMORIU GENERAL desenate • "BACHUS COM" S.R.L.: - Adresa societății: șoseaua Bârnova nr. 31B Iași - în anul 2002 a realizat o cifră de afaceri: 2.616.882 lei. - Numărul de salariați: 8 - Capitalul social este privat autohton 100% - Obiectul principal de activitate: Fabricarea produselor de panificație și patiserie. - Localitatea Cercu: În localitate nu sunt organizate activități de acest fel. - Localitatea Păun: în localitate nu sunt organizate activități de acest fel. - Localitatea Pietrăria: Activitățile de tip industrial existente în această localitate în anul 1997 erau proprietate privată și funcționau pe un teren aflat în extravilanul localității. Această construcție beneficia de echipări de tipul: instalație electrică, alimentare cu apă și canalizare, încălzire cu sobe. În prezent aceasta nu mai funcționează. - Localitatea Todirel: în localitate funcționează o moară de porumb de mică capacitate. - Localitatea Vișan: în localitate nu sunt organizate activități de acest fel. ➢ Activități agro-zootehnice, mecanizarea agriculturii - Localitatea Bârnova: • Aceste actrivități se realizează prin intermediul societății particulare SPANU ELENA AF care desfășoară activitățile specifice lucrărilor agricole mecanizate. - Localitatea Cercu: În localitate nu sunt organizate unități de producție. - Localitatea Pietrăria: În localitate nu sunt organizate unități de producție. - Localitatea Todirel: În această localitate există un canton silvic care este dotat cu anexe și dispune de energie electrică, telefon, iar fântâna existentă este singura sursă de apă potabilă. - Localitatea Vișan: 47

Pagina 49

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Piese S.C. CAD - ON S.R.L. COMUNA BÂRNOVA, JUDETUL IASI scrise Pag. S.C. ARHITECTIS TRUST S.R.L. și 48 Vol.:I - MEMORIU GENERAL desenate Activități agrozootehnice, silvice, mecanizarea agriculturii (nu se bilanțează fiind considerate în extravilan, conform situației O.C.O.T.) Pe teritoriul localității se află situate patru ferme cu profil agricol, ce aparțin de S.C.A. Bucium Iași. Aceste ferme au organizate zone administrative (construcții administrative, spații de producție, de cazare, etc.), ce se constituie în trupuri izolate. I. Ferma "DOI PERI", are profil viticol și are în componență următoarele zone construite: A. - zona sediu fermă B. - zona Castelul grecilor C. - zona Casa de la grajd D. - zona Casa Bîrlădeanu E. - zona Casa de la poiană F. - zona grădina de legume II. Ferma "VĂMĂȘOAIA", are profil pomicol III. Ferma "VIȘAN" are profil viticol IV. Ferma "CIUREA" are profil viticol și are în componență următoarele zone: A. zona - Sediu fermă B. zona colonie - dormitoare C. zona sector zootehnic D. zona captare apă - rezervor ➢ Locuințele și locuibilitatea IV. Fondul de locuințe și locuirea Evidența fondului locativ în comuna Bârnova 1997 1998 1999 2000 2001 Locuințe existente 1080 1127 1174 1222 1257 Locuințe din fondurile

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.