Document
SCHIMBAREA NUMELUI PE CALE ADMINISTRATIVĂ
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 1,6 MB · modificat pe site: 27.03.2019
Pagina sursă
Cum citez acest document
Document, „SCHIMBAREA NUMELUI PE CALE ADMINISTRATIVĂ”, Comuna Bălțați, jud. Iași. Sursa: http://www.primariabaltati.ro/stare_civila_vechi/docs/8.Schimbare%20de%20nume.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/baltati/54386-schimbarea-numelui-pe-cale-administrativa, 06.11.2026)
Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
SCHIMBARE DE NUME/ PRENUME PE CALE ADMINISTRATIVĂ
Cetățenii români pot solicita pentru motive temeinice, aprobarea schimbării pe
cale administrativă a numelui de familie sau a prenumelui, în baza Ordonanței
Guvernului nr. 41/2003, aprobată prin Legea nr. 323/2003, cu modificările și
completările ulterioare.
I. Cererea de schimbare a numelui de familie și/sau prenumelui pe cale
administrativă se depune la:
- Serviciul Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor/Primăria, în a cărui
rază teritorială își are domiciliul petentul, cetățean român sau apatrid cu domiciliul
în România;
- Serviciul Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor/Primăria ultimului
loc de domiciliu avut în țară, pentru cetățenii români cu domiciliul în străinătate.
- Primăria Sectorului 1 al mun. București, pentru cetățenii români care nu au avut
stabilit niciodată domiciliul în România.
Cererea se depune personal, prin împuternicit cu procură specială sau
împuternicire avocațială.
Pentru minor, cererea de schimbare a numelui se face, după caz, de părinți sau, cu
încuviințarea autorității tutelare, de tutore. Dacă părinții nu se înțeleg cu privire la
schimbarea numelui /prenumelui copilului, va hotărî autoritatea tutelară.
Când cererea de schimbare a numelui /prenumelui minorului este făcută de către
unul dintre părinți, este necesar acordul celuilalt părinte, dat în formă autentică.
Acordul nu este necesar în cazul în care celălalt părinte este pus sub interdicție ori
este declarat judecătorește dispărut sau decăzut din drepturile părintești.
În cazul în care minorul a împlinit vârsta de 14 ani, cererea va fi semnată și de
acesta.
Pentru persoana pusă sub interdicție, cererea de schimbare a numelui se face de
către tutore, cu încuviințarea autorității tutelare.
Sunt considerate întemeiate, conform art. 4 alin.(2) din 0.G.nr.41/2003, cererile de
schimbare a numelui în următoarele cazuri:
a) când numele este format din expresii indecente, ridicole ori transformat prin
traducere sau în alt mod;
b) când persoana în cauză a folosit, în exercitarea profesiei, numele pe care dorește
să îl obțină, făcând dovada cu privire la aceasta, precum și asupra faptului că este
cunoscută în societate sub acest nume;
c) când, din neatenția ofițerilor de stare civilă ori ca urmare a necunoașterii
reglementărilor legale în materie, au fost efectuate mențiuni greșite în registrele
de stare civilă ori au fost eliberate certificate de stare civilă cu nume eronate, în
baza cărora au fost eliberate alte acte;
Pagina 2
d) când persoana în cauză are nume de familie sau prenume format din mai multe
cuvinte, de regulă reunite, și dorește schimbarea acestuia;
e) când persoana în cauză poartă un nume de familie de proveniență străină și
solicită să poarte un nume românesc;
f) când persoana și-a schimbat numele de origine străină într-un nume românesc,
pe cale administrativă, și dorește să revină la numele dobândit la naștere;
g) când părinții și-au schimbat numele pe cale administrativă, iar copiii solicită să
poarte un nume de familie comun cu al părinților lor;
h) când persoana în cauză solicită să poarte un nume de familie comun cu al
celorlalți membri ai familiei, nume care a fost dobândit ca urmare a adopțției, a
menținerii numelui la căsătorie, a stabilirii filiației ori a unor schimbări de nume
aprobate anterior pe cale administrativă;
i) când soții au convenit cu ocazia încheierii căsătoriei să poarte numele de familie
reunite și ambii solicită schimbarea acestuia pe cale administrativă, optând pentru
numele de familie dobândit la naștere de către unul dintre ei ori să revină fiecare
la numele avut anterior căsătoriei;
j) când persoana în cauză face dovada ca a fost recunoscută de către părinte
ulterior înregistrării nașterii, însă, întrucât nu a sesizat instanța pentru
încuviințarea purtării numelui de familie al acestuia în timpul vieții, nu există altă
posibilitate de dobândire a numelui părintelui decât pe cale administrativă;
k) când prenumele purtat este specific sexului opus;
1) când persoanei i s-a încuviințat schimbarea sexului prin hotărâre judecătorească
rămasă definitivă și irevocabilă și solicită să poarte un prenume corespunzător,
prezentând un act medico-legal din care sa rezulte sexul acesteia;
m) alte asemenea cazuri temeinic justificate.
Sunt de asemenea considerate justificate, conform art. 4 alin. (3) din
0.G.nr.41/2003_și cererile de schimbare a numelui în următoarele cazuri:
a) când persoana în cauza a adoptat minori și dorește ca aceștia să poarte un alt
prenume;
b) când căsătoria a încetat prin moartea sau prin declararea judecătorească a
morții unuia dintre soți, iar soțul supraviețuitor solicită să revină la numele de
familie purtat anterior căsătoriei ori la numele de familie dobândit la naștere;
c) când în urma divorțului un fost soț revine la numele de familie purtat anterior și
care provine dintr-o altă căsătorie, de asemenea desfăcută prin divorț, și dorește
să poarte numele dobândit la naștere;
d) când în urma încetării căsătoriei prin moartea sau prin declararea
judecătorească a morții unuia dintre soți celalalt soț se recăsătorește și, ca urmare
Pagina 3
a desfacerii acestei căsătorii, acesta dorește să poarte numele de familie dobândit
la naștere;
e) când fostul soț dorește să poarte numele de familie pe care l-a avut în căsătorie,
pentru a avea un nume comun cu copiii încredințați spre creștere și educare, cu
consimțământul fostului soț, dat în formă autentică;
f) când părinții au divorțat, iar copiii încredințați spre creștere și educare unuia
dintre părinți, care a revenit la numele de familie avut anterior căsătoriei, solicită
să poarte numele de familie al acestuia;
g) când s-a desfăcut adopția unei persoane căsătorite care are copii minori și în
urma desfacerii adopției persoana în cauză revine la numele de familie avut înainte
de adopție;
h) când unul dintre soți, la încheierea căsătoriei, a luat numele de familie al celuilalt
soț, nume pe care acesta l-a dobândit prin adopție, iar ulterior încheierii căsătoriei
are loc desfacerea adopțției.
Cererea de schimbare a numelui trebuie să fie motivată pe unul din cazurile
prevăzute de art. 4 alin. (2) și (3) din Ordonanța de Guvern nr. 41 din 30
ianuarie 2003 privind dobândirea și schimbarea pe cale administrativă a
numelor persoanelor fizice și însoțită de următoarele documente:
1. actul de identitate și copie (buletin de identitate/carte de identitate/ carte
provizorie sau pașaport cu domiciliu în străinătate+adeverință cu ultimul
domiciliu avut în România eliberată de serviciul public comunitar local de evidență
a persoanelor arondat, dovadă privind statutul juridic față de statul român în cazul
în care nu poate face dovada cetățeniei române);
2. copii legalizate de pe certificatele de stare civilă ale persoanei care solicită
schimbarea numelui;
3. un exemplar al Monitorului Oficial al României, Partea a III-a în care a fost
publicat extrasul din cererea de schimbare a numelui, exemplar de la publicarea
căruia să nu fi trecut mai mult de un an;
4. consimțământul, dat în formă autentică, al celuilalt soț, în cazul schimbării
numelui de familie comun purtat în timpul căsătoriei;
5. consimțământul, dat în formă autentică, al celuilalt părinte, în cazul
schimbării numelui de familie sau prenumelui copilului minor ( acesta nu este
necesar în cazul în care celălalt părinte este pus sub interdicție ori este declarat
judecătoreșște dispărut sau decăzut din drepturile părintești);
6. copie de pe decizia de încuviințare a autorității tutelare, în situația în care
părinții nu se înțeleg cu privire la schimbarea numelui copiilor minori, precum și
atunci când cererea de schimbare a numelui este făcută, pentru minorii și
persoanele puse sub interdicție judecătorească, de către tutore;
7. certificat de cazier judiciar al solicitantului ( este valabil 6 luni);
Pagina 4
8. certificat de cazier fiscal al solicitantului (este valabil 30 zile) - atenție în cazul
cetățenilor români cu domiciliu în străinătate în locul cazierului fiscal se va depune
o declarație autentificată din care să rezulte că nu au datorii față de statul român.
Declarația va fi dată la un notar public în țară sau dacă este dată în străinătate, la
misiunea diplomatică a României din țara de reședință ori la un notar public străin
(care va fi apostilată, supralegalizată, după caz);
9. procura specială autentificată sau împuternicirea avocațială, în original și
actul de identitate al împuternicitului, original și copie;
10. orice alte acte pe care solicitantul le consideră necesare pentru motivarea
cererii sale (ex: copii sentințe civile de divorț, sentințe adopție, etc., declarații
notariale date de unele persoane din care să rezulte că solicitantul este cunoscut
cu un anumit nume sau prenume date în formă autentică, copii a anumitor
documente eliberate de autoritățile străine sau române etc.);