Document

Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Bălțați 2021 – 2027

Tip
Document
Emitent
Comuna Bălțați, jud. Iași
Pagini
473
Pagina sursă
Cum citez acest document

Document, „Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Bălțați 2021 – 2027”, Comuna Bălțați, jud. Iași. Sursa: http://www.primariabaltati.ro/wp-content/uploads/2023/02/SDL-BALTATI_2021-2027_print.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/baltati/54227-strategia-de-dezvoltare-locala-a-comunei-baltati-2021-2027, 06.11.2026)

Fișier creat
29.12.2020
Arhivat
06.11.2026

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 Administrație locală Nivel de trai Economie Educație Utilități și Cultură servicii publice 1

Pagina 2

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 2

Pagina 3

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ a comunei Bălțați, județul Iași pentru perioada 2021-2027 3

Pagina 4

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 4

Pagina 5

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 CUPRINS CUVÂNT ÎNAINTE ............................................................................................. 9 PARTEA I. MACRO-CONTEXT ....................................................................... 12 CAPITOLUL 1. CONTEXT MONDIAL ȘI EUROPEAN................................. 14 Context mondial ......................................................................................... 14 Contextul european .................................................................................... 23 CAPITOLUL 2. CONTEXT NAȚIONAL ........................................................ 48 CAPITOLUL 3. CONTEXT REGIONAL ........................................................ 78 CAPITOLUL 4. CONTEXT JUDEȚEAN........................................................ 96 PARTEA II. PREZENTARE LOCALĂ și ANALIZA DIAGNISTIC.................. 120 CAPITOLUL 1. PREZENTARE LOCALĂ ................................................... 122 Localizare geografică și acces ................................................................. 122 Scurt istoric și componență teritorial-administrativă ................................. 126 Elemente de cadru natural ....................................................................... 128 Relații în teritoriu ...................................................................................... 140 Imagini din comuna Bălțați ....................................................................... 149 5

Pagina 6

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 CAPITOLUL 2. POPULAȚIE ȘI FOND LOCATIV ...................................... 175 Demografie – evoluție și structură ............................................................ 175 Salariați și câștig salarial .......................................................................... 199 Șomeri și rata șomajului ........................................................................... 204 Fondul locativ ........................................................................................... 208 CAPITOLUL 3. INFRASTRUCTURĂ DE ACCES. UTILITĂȚI PUBLICE. FACTORI DE MEDIU .................................................................................. 213 Rețea de drumuri ..................................................................................... 213 Rețea de alimentare cu apă și canalizare ................................................ 216 Alimentarea cu gaze naturale................................................................... 231 Alimentarea cu energie electrică și iluminat public ................................... 236 Transport public ....................................................................................... 237 Serviciul de salubritate ............................................................................. 238 Factori de mediu ...................................................................................... 240 Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Bălțați ................................. 242 CAPITOLUL 4. SERVICII PUBLICE ........................................................... 243 Sănătate ................................................................................................... 243 Asistență socială ...................................................................................... 245 Educație ................................................................................................... 256 Cultură, artă și timp liber .......................................................................... 286 6

Pagina 7

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 Viața spirituală locală ............................................................................... 324 Administrația publică locală ...................................................................... 338 CAPITOLUL 5. ECONOMIE ....................................................................... 347 Agricultură ................................................................................................ 347 Piscicultură ............................................................................................... 361 Silvicultură ................................................................................................ 364 Mediul de afaceri ...................................................................................... 366 Turism ...................................................................................................... 383 PARTEA III. ANALIZA SWOT ....................................................................... 384 Agricultură și dezvoltare rurală ................................................................. 386 Educație, cultură și culte .......................................................................... 397 Sănătate și asistență socială .................................................................... 408 Administrație publică ................................................................................ 417 Economie și potențial local ....................................................................... 421 7

Pagina 8

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 PARTEA IV. DEZVOLTARE LOCALĂ: 2021-2027 ....................................... 432 Portofoliu proiecte pentru perioada 2021-2027 ........................................ 434 Surse posibile de finanțare ....................................................................... 441 Monitorizare și implementare ................................................................... 468 8

Pagina 9

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 CUVÂNT ÎNAINTE Stimați cetățeni, CUVÂNT ÎNAINTE Stimați cetățeni, După 18 ani de activitate în administrația publică, din care șase ani funcționar public la primăria orașului Târgu Frumos și doisprezece ani Primar al Comunei Bălțați, cred că sunt îndreptățit să afirm și să susțin faptul, că pentru mine și colegii mei vorbesc faptele. De la început am fost conștient că Administrația Locală are obligația să propună colectivității programe și proiecte pentru reabilitarea și modernizarea zonei. În aceste condiții, de când mi-ați acordat încrederea dumneavoastră am făcut tot ce mi-a stat în putință să modernizez comuna Bălțați și să contribui la creșterea confortului localnicilor. 9

Pagina 10

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 În toată această perioadă de activitate în administrația publică, singura mea grijă a fost să găsesc soluții, fonduri, pentru ca în fiecare an, în fiecare mandat viața oamenilor din Comuna Bălțați să se schimbe în bine. Un primar care la ora 7:00 intră în Primărie și pleacă ultimul seara târziu, are rezultate. Scopul prezentului document strategic este de a demara și finaliza proiectele prin care vom reuși să dezvoltăm comuna pe care o reprezentăm. Proiectele pe care le-am întreprins până acum și cele viitoare sunt făcute pentru a îmbunătăți viața locuitorilor comunei Bălțați. Datorită faptului că m-ați sprijinit atunci când a fost nevoie și pentru că realizați ce presupune alinierea cu zonele dezvoltate, vreau să vă mulțumesc și să vă asigur că ne vom bucura împreună de fiecare proiect finalizat. Vă aștept alături de mine, vă asigur că merită! Cu stimǎ, Ing. Vasile AȘTEFANEI 10

Pagina 11

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 Primarul Comunei BĂLȚAȚI, Județul IAȘI 11

Pagina 12

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 PARTEA I PARTEA I. MACRO-CONTEXT MACRO CONTEXT  Capitolul 1. Context mondial și european  Capitolul 2. Context național  Capitolul 3. Context regional  Capitolul 4. Context județean 12

Pagina 13

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 13

Pagina 14

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 CAPITOLUL 1. CONTEXT MONDIAL ȘI EUROPEAN Context mondial Anul 2020 va rămâne în istorie ca „anul COVID-19”. Pandemia cauzată de noul coronavirus reprezintă un șoc enorm pentru economii, atât în Uniunea Europeană, cât și la nivel mondial, cu consecințe foarte grave din punct de vedere socioeconomic. La nivel mondial, criza provocată de COVID-19 reprezintă o provocare care necesită soluții imediate. Uniunea Europeană a elaborat planuri de sprijinire a eforturilor țărilor partenere în combaterea pandemiei, realizând o acțiune colectivă concentrată pe următoarii piloni:  soluții la criza sanitară imediată și la nevoile umanitare ce decurg din aceasta  consolidarea sistemelor de sănătate, de aprovizionare cu apă și de canalizare ale țărilor partenere:  sporirea capacităților de cercetare și de pregătire pentru a face față pandemiei. 14

Pagina 15

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027  atenuarea impactului socioeconomic. Comisia Europeană, a realizat în toamna anului 2020 o analiză1 a activității economice din țările membre UE, din care a reieșit următoarele:  în prima jumătate a anului 2020, activitatea economică din Europa a suferit un șoc major și s-a redresat puternic în al treilea trimestru, concomitent cu eliminarea treptată a măsurilor restrictive. Cu toate acestea, recrudescența din ultimele săptămâni a pandemiei duce la o serie de perturbări, în timp ce autoritățile naționale introduc noi măsuri de sănătate publică pentru a limita răspândirea virusului. Previziunile de creștere pe perioada analizată fac obiectul unui grad extrem de ridicat de incertitudine și de riscuri. 1 https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/ip_20_1269 15

Pagina 16

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 Potrivit previziunilor economice 2 formulate de Comisia Europeană, economia zonei euro va înregistra următoarele date: Economia Zonei Euro- previziuni Perioada Anul 2020 Anul 2021 Anul 2022 Previziunii Octombrie 2020 scădere de 7,8% creștere de 4,2 % creștere de 3% Iunie 2020 scădere de 8,7% creștere de 6,1 % creștere de 6,1% sursa: Adaptată după Comisia Europeană- previziuni Economice din 2020 Din tabelul anterior sesizăm că previziunile din Iunie 2020 erau pesimiste cu privire la scăderea economiei în anul 2020 și mai optimiste pentru următorii doi ani.Nici în zona euro, nici în UE producția nu este preconizată să revină la nivelul pre-pandemic în 2022. Impactul economic al pandemiei a variat foarte mult în Uniunea Europeană și aceeași variabilitate este valabilă și în ceea ce privește perspectivele de redresare. Această neuniformitate 2 https://ec.europa.eu/info/business-economy-euro/economic-performance-and-forecasts/economic-forecasts/summer2020-economic-forecast-deeper-recession-wider-divergences_ro 16

Pagina 17

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 reflectă răspândirea virusului, strictețea măsurilor de sănătate publică adoptate pentru a-l ține sub control, compoziția sectorială a economiilor naționale și forța răspunsurilor politice naționale. Previziunile au fost elaborate în contextul unei incertitudini grave, statele membre anunțând noi măsuri de sănătate publică importante în a doua jumătate a lunii octombrie 2020 pentru a limita răspândirea virusului. Aceste previziuni se bazează pe seria uzuală de ipoteze tehnice referitoare la întemeiate pe informațiile disponibile până la data de 22 octombrie 2020:  evoluția cursurilor de schimb  evoluția ratelor dobânzilor  evoluția prețurilor produselor de bază Pentru toate celelalte date necesare, inclusiv cele referitoare la politicile publice, aceste previziuni iau în considerare informațiile 17

Pagina 18

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 disponibile până la data de 22 octombrie, inclusiv. Cu excepția cazului în care politicile sunt anunțate în mod credibil și sunt detaliate în mod corespunzător, estimările pornesc de la ipoteza că politicile nu se modifică. Previziunile realizate depind de două ipoteze tehnice importante: 1. În primul rând, se presupune că măsurile de sănătate publică rămân în vigoare într-o anumită măsură în perioada analizată în previziuni. Cu toate acestea, după înăsprirea lor semnificativă în cel de al patrulea trimestru al anului 2020, se estimează că strictețea măsurilor va scădea treptat în 2021. Se presupune, de asemenea, că impactul economic al unui anumit nivel de restricții va scădea în timp, pe măsură ce sistemul de sănătate și agenții economici se adaptează la mediul creat de pandemie. 18

Pagina 19

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 2. În al doilea rând, având în vedere că relațiile viitoare dintre UE și Regatul Unit nu sunt încă clare, previziunile pentru 2021 și 2022 se bazează pe o presupunere tehnică conform căreia UE și Regatul Unit vor face schimburi comerciale în temeiul normelor Organizației Mondiale a Comerțului privind clauza națiunii celei mai favorizate începând cu 1 ianuarie 2021. Această ipoteză este utilizată doar în scop de prognozare și nu reflectă nici o anticipare și nici o previziune în ceea ce privește rezultatele negocierilor dintre UE și Regatul Unit cu privire la relațiile lor viitoare. Următoarea previziune a Comisiei Europene va fi o actualizare a previziunilor privind PIB-ul și inflația urmează să fie prezentate în februarie 2021 și vor fi previziunile economice din iarna anului 2021. 19

Pagina 20

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 La nivel politic global, ne aflăm în fața primirii rezultatului alegerilor prezidențiale din Statelor Unite ale Americii: aparent,Joe Bideneste viitorul președinte american, dar va mai fi cel puțin o perioadă de minim două luni până acesta își va începe mandatul. Referitor modul de abordare a relațiilor transatlantice, Joe Biden a anunțat la Conferința de Securitate de la Munchen, din februarie 2019, că America va arăta altfel, iar relațiile se vor reface, îmbunătăți. Candidatul democrat a avut aceeași poziție proeuropeană și pro NATO pe tot parcursul campaniei electorale. „Strategia de Dezvoltare a României în următorii 20 de ani”, editată de Academia Română în anul 2017 prezintă câteva elemente importante pentru contexul mondial, care sunt regăsite în discursul președintelui american Donald Trumpacesta preciza următoarele:  „Susținem cu tărie NATO, o alianță care are la bază legăturile din timpul celor două Războaie Mondiale, care au 20

Pagina 21

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 detronat fascismul, și un Război Rece care a înfrânt comunismul... . Însă partenerii noștri trebuie să-și îndeplinească obligațiile financiare”. „Iar acum, în urma unor discuții foarte directe și deschise, aceștia (N.B. statele partenere, ex. România – Parteneriatul strategic) au început să facă acest lucru. Ne așteptăm din partea partenerilor noștri, din NATO, din Orientul Mijlociu, din Pacific – să joace un rol semnificativ și direct în operațiunile militare și strategice și să-și achite partea lor din costuri”.  „În același timp, Administrația mea a răspuns cererilor poporului american pentru controlul imigrației și securizarea frontierelor. Prin punerea în aplicare a legilor privind imigrația, vom putea mări salariile, ajuta șomerii, să economisim miliarde de dolari și să ne facem mai sigure comunitățile noastre”. „Trebuie să restabilim integritatea și aplicarea legii la frontierele noastre. Pentru aceasta, vom 21

Pagina 22

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 începe în curând construcția unui mare zid de-a lungul frontierei noastre sudice”.  „Mai multe națiuni din întreaga lume, cum ar fi Canada, Australia și multe altele – au un sistem de imigrație bazat pe merit. Principiul de bază este acela că persoanele care doresc să emigreze într-o țară trebuie să se poată susține singure din punct de vedere financiar”. „Nu este compasiune, ci nesăbuință, să permiți intrarea necontrolată a unor persoane din locuri unde o verificare adecvată (în materie de securitate) nu este posibilă (...) Nu putem permite formarea unui cap de pod pentru terorism în interiorul Americii – nu putem permite ca țara noastră să devină un sanctuar pentru extremiști”. De asemenea, Donald Trump anunțase faptul că a cerut Departamentului Apărării să dezvolte un plan pentru distrugerea organizației teroriste Stat Islamic și noile sancțiuni impuse de Washington la adresa entităților și persoanelor care sprijină 22

Pagina 23

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 programul balistic al Iranului și a reafirmat susținerea sa pentru „alianța de neclintit” a Statelor Unite cu Israelul. Potrivit unui sondaj de opinie realizat de CNN și ORC, peste 75% dintre persoanele care au urmărit discursul lui Donald Trump au avut o reacție pozitivă și aproape șapte din zece telespectatori sunt de părere că politicile propuse de președinte vor îndrepta Statele Unite ale Americii în direcția bună. La nivelul anului 2020, candidatul democrat Joe Biden a avut o poziție mai deschisă, proeuropeană și pro NATO pe tot parcursul campaniei electorale. Dacă acesta își va implementa mandatul în aceeași direcție, contextul macro-politic va fi favorabil și pentru Uniunea Europeană. Contextul european Uniunea Europeană a stabilit o serie de priorități care conturează agenda sa politică până în 2024, în urma alegerilor 23

Pagina 24

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 europene din mai 2019. Aceste priorități contribuie la abordarea principalelor provocări cu care se confruntă UE și cetățenii săi, pe plan politic, economic sau social. Prioritățile Uniunii Europene și a statelor membre au fost stabilite în urma unui dialog între:  liderii UE  miniștrii statelor membre  instituțiile UE  grupurile politice din Parlamentul European. În iunie 2019, liderii Uniunii Europene și-au stabilit prioritățile în Agenda strategică a UE pentru perioada 2019-2024. Aceasta reprezintă o sursă de inspirație pentru prioritățile politice ale Comisiei Europene, elaborate înainte de preluarea oficială a mandatului de 5 ani. 24

Pagina 25

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 Agenda strategică a UE pentru perioada 2019-2024 Construirea unei Europe ecologice, Protejarea echitabile și neutre cetățenilor și a din punct de vedere libertăților climatic Promovarea Dezvoltarea unei intereselor și a baze economice valorilor europene la solide și dinamice nivel global sursa: adaptare după Consiliul Europei3 Uniunea Europeană își propune să abordeze provocările interne și externe într-un mod integrat. Pentru ca acțiunea externă să fie eficace, are nevoie de o bază economică internă solidă. Instituțiile de la nivelul UE trebuie să se concentreze asupra a ceea ce contează. În concordanță cu principiul subsidiarității și cu cel al proporționalității, UE trebuie să acorde 3 https://www.consilium.europa.eu/en/eu-strategic-agenda-2019-2024/ 25

Pagina 26

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 o atenție sporită aspectelor importante și o atenție redusă amănuntelor. Trebuie să le acorde actorilor sociali și economici suficient spațiu să respire, să creeze, să inoveze. Va fi important să se colaboreze cu cetățenii, cu societatea civilă și cu partenerii sociali, precum și cu actorii regionali și locali. Instituțiile noastre de la nivelul UE vor lucra în conformitate cu litera și spiritul tratatelor. Ele vor respecta principiile democrației, statului de drept, transparenței și egalității între cetățeni și între statele membre. Buna guvernanță depinde și de o punere în aplicare riguroasă și o asigurare riguroasă a respectării normelor și politicilor asupra cărora s-a convenit, procese care trebuie monitorizate îndeaproape. O prezentare succintă a principalelor priorități politice conturate în cadrul Agendei strategice a UE pentru perioada 20192024 este realizată mai jos, în tabelul următor: 26

Pagina 27

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 Agenda strategică a UE pentru perioada 2019-2024 Descrierea priorităților politice Prioritățile politice Scurtă descriere Protejarea Controlul eficient al frontierelor externe ale UE și dezvoltarea unei cetățenilor și a politici cuprinzătoare în domeniul migrației. Combaterea libertăților terorismului, a criminalității transfrontaliere și a criminalității online, creșterea capacității de reziliență a UE împotriva dezastrelor naturale și a celor provocate de om. Dezvoltarea unei Construirea unei economii reziliente prin aprofundarea uniunii baze economice economice și monetare, finalizarea uniunii bancare și a uniunii solide și dinamice piețelor de capital, consolidarea rolului internațional al monedei euro, investițiile în competențe și educație, sprijinirea întreprinderilor europene, adoptarea transformării digitale și dezvoltarea unei politici industriale solide. Construirea unei Investițiile în inițiative ecologice care îmbunătățesc calitatea aerului Europe ecologice, și a apei, promovarea agriculturii durabile și protejarea sistemelor echitabile și neutre de mediu și a biodiversității. Crearea unei economii circulare din punct de vedere eficiente și a unei piețe europene a energiei care să ofere energie climatic durabilă, sigură și la prețuri accesibile. O tranziție mai rapidă către surse regenerabile de energie și eficiență energetică, reducând, în 27

Pagina 28

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 același timp, dependența UE de sursele externe de energie. Implementarea Pilonului european al drepturilor sociale. Promovarea Construirea unei politici externe solide, cu o politică de vecinătate intereselor și a ambițioasă și un parteneriat cuprinzător cu Africa. Promovarea valorilor europene la păcii, stabilității, democrației și a drepturilor omului la nivel mondial. nivel global Asigurarea unui comerț solid, bazat pe multilateralism și pe o ordine mondială axată pe norme globale. Asumarea unei responsabilități sporite în materie de securitate și apărare, cooperând îndeaproape cu NATO. sursa: adaptare după Consiliul Europei4 În septembrie 2015, la Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite, țări din întreaga lume au semnat Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă a Organizației Națiunilor Unite (Agenda 2030 a ONU) și cele 17 obiective de dezvoltare durabilă (ODD) ale acesteia, stabilind împreună o listă de acțiuni concrete de întreprins pentru oameni și pentru planetă. 4 https://www.consilium.europa.eu/en/eu-strategic-agenda-2019-2024/ 28

Pagina 29

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 sursa: Organizației Națiunilor Unite, Agenda 2030 a ONU Liderii mondiali și-au declarat angajamentul pentru eradicarea sărăciei, protejarea planetei și asigurarea faptului că toți oamenii se bucură de pace și prosperitate. Obiectivele de dezvoltare durabilă, împreună cu Acordul de la Paris privind schimbările climatice, reprezintă foaia de parcurs către o lume mai bună, cadrul mondial pentru cooperarea internațională în materie de dezvoltare durabilă și dimensiunile economice, 29

Pagina 30

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 sociale, de mediu și de guvernanță ale acestui cadru. UE a fost una dintre principalele forțe care au sprijinit Agenda 2030 a ONU, angajându-se ferm să o pună în aplicare. Obiectivele de dezvoltare durabilă nu reprezintă un obiectiv în sine, ci servesc drept puncte de reper. Acestea oferă o perspectivă necesară pe termen lung, care merge dincolo de perioadele electorale și de dorința de a obține câștiguri rapide pe termen scurt. Aceste obiective ne ajută să menținem democrații solide, să construim economii moderne și dinamice și să contribuim la o lume cu standarde de viață mai ridicate, în care inegalitățile se reduc, să ne asigurăm că nimeni nu este lăsat în urmă, cu respectarea în același timp a resurselor limitate de care dispune planeta noastră și prezervarea acestora pentru generațiile viitoare. 30

Pagina 31

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 În urma eforturilor de reformă depuse la toate nivelurile, am asistat la o redresare a fundamentelor economice ale UE după criza economică și financiară5 Cu toate acestea, potrivit unor previziuni recente 6 , trebuie să consolidăm ratele de creștere, să reducem nivelul datoriei și să menținem disciplina fiscală pentru a asigura cadrul necesar unei economii solide. Dacă nu luăm măsuri pentru a spori reziliența economică și coeziunea și pentru a aborda vulnerabilitățile structurale, putem pierde, în anii care vor urma, impulsul câștigat, fapt asociat cu riscuri mari. Dimpotrivă, dacă efectuăm reformele structurale necesare, putem asigura un nivel mai ridicat de bunăstare și un viitor mai solid, inclusiv prin investiții în cercetare și inovare, servicii publice, sisteme de protecție socială și protecția mediului. Sunt necesare măsuri atât la nivelul UE, cât și la nivelul statelor membre pentru a 5 Analiza anuală a creșterii pentru anul 2018, Comisia Europeană, p. 690. 6 Previziunile economice europene din toamna anului 2018, publicate la 8 noiembrie 2018. Se poate consulta la adresa: https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/economy-finance/ip089_en_0.pdf. 31

Pagina 32

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 asigura sustenabilitatea sistemelor de pensii și a sistemelor bugetare, inclusiv stabilitatea veniturilor fiscale în cadrul pieței unice. În plus, multe provocări au devenit din ce în ce mai presante și ne amenință bunăstarea și prosperitatea economică. Toate aceste provocări sunt complexe și strâns legate între ele, ceea ce înseamnă că abordarea uneia dintre ele poate avea consecințe pozitive asupra altora. Deficitul cel mai grav în materie de sustenabilitate și totodată cea mai mare provocare cu care ne confruntăm este datoria ecologică, de a cărei scadență ne apropiem prin utilizarea abuzivă și epuizarea resurselor noastre naturale; acest lucru ne amenință capacitatea de a răspunde nevoilor generațiilor viitoare în limitele în limitele resurselor de care dispune planeta noastră. La nivel mondial, presiunea asupra resurselor de bază, 32

Pagina 33

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 de la apă dulce până la terenuri fertile, pune în pericol însăși existența omenirii. Consumul global de resurse materiale a crescut de paisprezece ori între 1900 și 2015 și se estimează că va crește de peste două ori între 2015 și 20507, lumea se apropie rapid de mai multe puncte critice. Pe lângă presiunea asupra mediului, acest lucru reprezintă o provocare serioasă pentru economia Uniunii Europene, care este dependentă de materiale de pe piețele internaționale. Uniunea Europeană intenționează să își asigure materiile prime critice pentru sectoarele strategice, după ce epidemia de coronavirus a arătat problemele pe care le poate avea Europa în cazul unor întreruperi ale aprovizionării. 7 WWF. 2018. Living Planet Report - 2018: Aiming Higher. Grooten, M. și Almond, R.E.A.(editori). WWF, Gland, Elveția. 33

Pagina 34

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 Comisia Europeană a prezentat în Septembrie 2020 următoarele măsuri cu privire la materiile prime necesare la nivelul Uniunii Europene:  plan de acțiune privind materiile prime critice  lista din 2020 a materiilor prime critice  un studiu prospectiv privind materiile prime critice pentru tehnologii și sectoare strategice din perspectiva anilor 2030 și 2050. Aprovizionarea cu materii prime critice necesare UE suferă de o mare concentrare a furnizorilor, după cum putem observa și din harta de mai jos. China livrează 98% din necesarul UE de pământuri rare, Turcia asigură aceeași proporție de borat, iar Africa de Sud este sursa a 71% din consumul de platină și are proporții și mai mari la iridiu, rodiu și ruteniu. 34

Pagina 35

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 Harta Furnizorilor de materii prime strategice pentru Europa sursa: Comisia Europeană Planul de acțiune pentru achiziția materiilor prime critice analizează provocările actuale și viitoare și propune acțiuni de reducere a dependenței Europei de țările terțe, diversificând oferta provenită atât din surse primare, cât și din surse secundare și îmbunătățind eficiența și circularitatea utilizării resurselor, promovând, în același timp, aprovizionarea responsabilă la nivel mondial. 35

Pagina 36

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 Planul de acțiune al Comisie Europene privind materiile prime critice urmărește:  să stabilească lanțuri valorice reziliente pentru ecosistemele industriale ale UE.  să reducă dependența de materiile prime critice principale prin utilizarea circulară a resurselor, prin folosirea produselor durabile și prin inovare.  să consolideze aprovizionarea internă cu materii prime în UE.  să diversifice aprovizionarea de proveniență din țări terțe și să elimine denaturările în ceea ce privește comerțul internațional, respectând totodată pe deplin obligațiile internaționale ale UE. Pentru a atinge aceste obiective, Comisia Europeană a screat o Alianță europeană în domeniul materiilor prime. Prin 36

Pagina 37

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 reunirea tuturor părților interesate relevante, alianța se va concentra în primul rând pe nevoile cele mai presante, și anume pe creșterea rezilienței UE în ceea ce privește lanțul valoric al pământurilor rare și al magneților, întrucât aceasta este vitală pentru majoritatea ecosistemelor industriale ale UE. Acțiunile vizează atât tranziția către o economie verde și digitală, cât și reziliența Europei și autonomia în ceea ce privește tehnologiile esențiale necesare pentru o astfel de tranziție. Lista materiilor prime critice a fost actualizată pentru a reflecta evoluția importanței economice și a provocărilor în materie de aprovizionare, pe baza aplicării lor în industrie, incluzând, spre exemplu, litiul, care este esențial pentru trecerea la mobilitatea electrică și a fost adăugat pe listă pentru prima dată. 37

Pagina 38

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 Dezvoltarea regională și coeziunea după 2020: noul cadru, în forma sintetizată Investițiile în dezvoltare regională se vor realiza pe cinci priorități investiționale mijlocite optim de Uniunea Europeană, dar se vor axa mai ales pe obiectivele 1 și 2. Acestor priorități li se vor aloca 65 % - 85 % din resursele Fondului European de Dezvoltare Regională și ale Fondului de coeziune, în funcție de prosperitatea relativă a statelor membre. 1. Europă mai inteligentă, prin inovare, digitalizare, transformare economică și sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii 2. Europă mai verde, fără emisii de carbon, punerea în aplicare a Acordului de la Paris și investiții în tranziția energetică, energia din surse regenerabile și combaterea schimbărilor climatic 38

Pagina 39

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 3. Europă conectată, cu rețele strategice de transport și digitale. 4. Europă mai socială, pentru realizarea pilonului european al drepturilor sociale și sprijinirea calității locurilor de muncă, a învățământului, a competențelor, a incluziunii sociale și a accesului egal la sistemul de sănătate 5. Europă mai apropiată de cetățenii săi, prin sprijinirea strategiilor de dezvoltare conduse la nivel local și a dezvoltării urbane durabile în UE. Politica de coeziune continuă investițiile în toate regiunile, pe baza a 3 categorii:  Regiuni mai puțin dezvoltate  Regiuni în tranziție,  Regiuni mai dezvoltate). Metoda de alocare a fondurile se bazează încă, în mare măsură, pe PIB-ul pe cap de locuitor. Se vor introduce noi 39

Pagina 40

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 criterii pentru a reflecta mai bine realitatea de pe teren, în vederea alocării fondurilor:  șomajul în rândul tinerilor  nivel scăzut de educație  schimbări climatice  primirea și integrarea migranților Regiunile ultraperiferice vor beneficia în continuare de sprijin special de la Uniunea Europeană. Politica de coeziune continuă să sprijine strategiile de dezvoltare conduse la nivel local și să autonomizeze gestionarea fondurilor de către autoritățile locale. Crește și dimensiunea urbană a politicii de coeziune, prin alocarea a 6 % din FEDR dezvoltării urbane durabile și printr-un nou program de colaborare în rețea și de consolidare a capacităților dedicat autorităților urbane, sub denumirea Inițiativa urbană europeană. 40

Pagina 41

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 Pentru întreprinderile și antreprenorii care beneficiază de sprijinul UE, noul cadru oferă mai puțină birocrație și modalități mai simple de solicitare a plăților, prin utilizarea opțiunilor simplificate în materie de costuri. Pentru facilitarea sinergiilor, un cadru unic de reglementare acoperă în prezent 7 fonduri UE implementate în parteneriat cu statele membre („gestionare partajată”). Comisia propune, de asemenea, controale mai relaxate la programele cu istoric bun, o mai mare încredere în sistemele naționale și extinderea principiului „auditului unic”, pentru a evita suprapunerea verificărilor. Noul cadru reunește stabilitatea necesară planificării investițiilor cu nivelul corespunzător de flexibilitate bugetară, pentru a face față unor evenimente neprevăzute. O evaluare intermediară va determina dacă este nevoie de modificarea programelor pentru ultimii doi ani ai perioadei de finanțare, pe baza priorităților emergente, a executării programelor și a celor mai recente recomandări specifice fiecărei țări. 41

Pagina 42

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 În anumite limite, se vor permite transferuri de resurse în cadrul programelor fără a fi necesară o aprobare oficială a Comisiei. O dispoziție specifică facilitează mobilizarea de fonduri UE începând din prima zi, în caz de dezastru natural. Politica de coeziune sprijină reformele pentru crearea unui mediu favorabil investițiilor, în care întreprinderile pot să prospere. Se va asigura deplina complementaritate și coordonare cu Programul de sprijin al reformei, în forma sa nouă și consolidată. În perioada bugetară, recomandările specifice fiecărei țări (RST) formulate în contextul semestrului european vor fi luate în considerare de două ori: la început, pentru conceperea programelor din cadrul politicii de coeziune, și apoi în cadrul evaluării intermediare. Pentru a stabili condițiile propice creșterii economice și creării de locuri de muncă, noile condiții favorizante vor contribui la înlăturarea obstacolelor din 42

Pagina 43

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 calea investițiilor. Aplicarea lor va fi monitorizată pe întreaga perioadă financiară. Mai multe oportunități pentru sinergii în setul UE de instrumente bugetare Cadrul de reglementare unic care acoperă fondurile politicii de coeziune și Fondul pentru azil și migrație vor facilita crearea de strategii de integrare a migranților la nivel local sprijinite prin resurse UE utilizate în sinergie; Fondul pentru azil și migrație se va concentra pe nevoile pe termen scurt ale migranților în momentul sosirii, în timp ce politica de coeziune va sprijini integrarea lor socială și profesională. În afara cadrului unic de reglementare, vor fi facilitate sinergii cu alte instrumente UE, cum ar fi politica agricolă comună, Orizont Europa, programul LIFE sau Erasmus +. Interreg: eliminarea obstacolelor transfrontaliere și sprijinirea proiectelor interregionale pentru inovare 43

Pagina 44

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 Cooperarea interregională și transfrontalieră va fi facilitată de noua posibilitate ca o regiune să utilizeze părți din propria alocare pentru a finanța proiecte în altă parte a Europei, împreună cu alte regiuni. Noua generație a programelor de cooperare interregională și transfrontalieră („Interreg”) va ajuta statele membre să depășească obstacolele transfrontaliere și să dezvolte servicii comune. Comisia propune un nou instrument pentru regiunile de frontieră și pentru țările dornice să-și armonizeze cadrele juridice, denumit Mecanismul transfrontalier european. Pornind de la succesul acțiunii pilot din 2014-2020, Comisia propune crearea Investițiilor interregionale pentru inovare. Regiunile cu active corespunzătoare de „specializare inteligentă” vor fi sprijinite mai mult pentru alcătuirea clusterelor paneuropene în sectoare prioritare precum datele 44

Pagina 45

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 masive (big data), economia circulară, sistemele avansate de fabricație sau securitatea cibernetică. Norme consolidate pentru investițiile UE cele mai performante Toate programele își vor menține cadrul de performanță cu obiective cuantificabile (numărul de locuri de muncă create sau accesul suplimentar la rețele în bandă largă). Noul cadru instituie un bilanț anual al performanței, sub forma unui dialog politic între autoritățile programului și Comisie. Performanța programelor va evaluată și cu ocazia evaluării intermediare. Din motive de transparență și pentru ca cetățenii să poată urmări progresele înregistrate, statele membre vor trebui să raporteze toate datele de implementare o dată la două luni, iar platforma de date deschise privind coeziunea va fi actualizată automat. 45

Pagina 46

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 Utilizarea mai intensă a instrumentelor financiare Subvențiile singure nu pot face față nevoilor semnificative de investiții. Ele pot fi completate eficient de instrumente financiare, care au un efect de pârghie și sunt mai aproape de piață. În mod voluntar, statele membre vor putea transfera o parte din resursele politicii de coeziune noului fond InvestEU administrat central, pentru a accesa garanția oferită de bugetul UE. Combinarea subvențiilor și instrumentelor financiare este mai ușoară, iar noul cadru include și dispoziții speciale pentru a atrage mai mult capital privat. Mai multe eforturi de comunicare pentru a îmbunătăți vizibilitatea politicii de coeziune Pentru o Europă tot mai apropiată de cetățeni, se pune mai mult accent pe necesitatea de a comunica mai bine rezultatele pozitive ale politicii de coeziune. Statele membre și regiunile au consolidat cerințele de comunicare, de exemplu în ceea ce 46

Pagina 47

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 privește organizarea de evenimente pentru inaugurarea proiectelor mari cu finanțare de la UE și dezvoltarea unor planuri de informare prin rețelele sociale. În același timp, comunicarea pe tema proiectelor finanțate de la Uniunea Europeană se simplifică, introducându-se un singur branding pentru toate fondurile UE, un portal unic unde apar toate finanțările disponibile pentru întreprinderi și o bază de date unică pentru proiecte gestionată de Comisie. 47

Pagina 48

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 CAPITOLUL 2. CONTEXT NAȚIONAL Eurostat este departamentul Comisiei Europene responsabil de publicarea unor statistici comparabile pentru tot teritoriul Uniunii Europene. Serviciul consolidează datele colectate de autoritățile naționale și le armonizează pentru a garanta că fiecare indicator – de exemplu valoarea șomajului – este calculat la fel în toate statele membre. La începutul anilor '70, Eurostat a instituit clasificarea NUTS (Nomenclatorului Unităților Teritoriale pentru Statistică) ca un sistem unic și coerent de împărțire a teritoriului UE pentru a produce statistici regionale pentru Comunitate. Timp de aproximativ treizeci de ani, punerea în aplicare și actualizarea clasificării NUTS au fost gestionate în cadrul unei serii de „acorduri pentru bărbați” între statele membre și Eurostat. Lucrările la Comisia Europeană privind realizarea Regulamentului (CE) nr. 1059/2003- pentru a da un statut legal 48

Pagina 49

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 NUTS au început în primăvara anului 2000. Acest regulament a fost adoptat în mai 2003 și a intrat în vigoare în iulie 2003. Regulamentul specifică, de asemenea, stabilitatea clasificării timp de cel puțin trei ani. Stabilitatea se asigură că datele se referă la aceeași unitate regională pentru o anumită perioadă de timp. Acest lucru este crucial pentru statistici, în special pentru seriile cronologice. Cu toate acestea, uneori interesele naționale necesită schimbarea defalcării regionale a unei țări. Când se întâmplă acest lucru, țara în cauză informează Comisia Europeană cu privire la modificări. La rândul său, Comisia modifică clasificarea la sfârșitul perioadei de stabilitate în conformitate cu regulile regulamentului NUTS. 49

Pagina 50

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 Istoricul clasificării NUTS în Europa sursa: Comisia Europeană- Eurostat O primă modificare regulată a anexelor a fost adoptată prin Regulamentul (CE) nr. 105/2007 al Comisiei și versiunea NUTS 2003 a fost înlocuită cu versiunea 2006 la 1 ianuarie 2008. Aceasta a fost precedată de completarea clasificării NUTS cu defalcările regionale ale țările care au aderat la UE în 2004 și 2007 (a se vedea Regulamentul (CE) nr. 1888/2005 al Comisiei și Regulamentul (CE) nr. 176/2008 al Comisiei ). A doua modificare regulată a anexelor a fost adoptată prin Regulamentul (UE) nr. 31/2011 al Comisiei, a intrat în vigoare 50

Pagina 51

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 la 7 februarie 2011 și se aplică, în ceea ce privește transmiterea datelor către Comisie (Eurostat), de la 1 ianuarie 2012. Al treilea amendament regulat la anexe a fost adoptat prin Regulamentul (UE) nr. 1319/2013 al Comisiei , intrat în vigoare la 31 decembrie 2013 și se aplică, în ceea ce privește transmiterea datelor către Comisia Europeană (Eurostat), de la 1 ianuarie 2015. Al patrulea amendament extraordinar la anexe a fost adoptat prin Regulamentul (UE) nr. 868/2014 al Comisiei, intrat în vigoare la 8 august 2014 și se aplică, în ceea ce privește transmiterea datelor către Comisie (Eurostat), de la 1 ianuarie 2015. Al cincilea amendament la anexe (unul regulat) a fost adoptat prin Regulamentul (UE) 2016/2066 al Comisiei , a intrat în vigoare la 19 decembrie 2016 și se aplică, în ceea ce privește transmiterea datelor către Comisie (Eurostat), de la 1 ianuarie 2018 . 51

Pagina 52

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 Regulamentul NUTS a fost modificat prin Regulamentul Tercet la 18 ianuarie 2018, care a introdus o serie de tipologii teritoriale în acesta; vezi secțiunea „Tercet - Tipologii teritoriale” pentru mai multe detalii. Versiunea consolidată a regulamentului NUTS modificat este disponibilă pe EUR-Lex. A șasea modificare regulată a anexelor a fost adoptată prin Regulamentul delegat al Comisiei 2019/1755 , a intrat în vigoare la 8 august 2019 și se aplică, în ceea ce privește transmiterea datelor către Comisia Europeană (Eurostat), de la 1 ianuarie 2021. În cazul unei modificări a clasificării, statul membru în cauză trebuie să înlocuiască datele istorice cu serii cronologice în conformitate cu noua defalcare regională în termen de doi ani. Decizia privind lista seriilor temporale și a lungimilor acestora este supusă evaluării fezabilității. 52

Pagina 53

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 Harta care arată modificările între versiunile NUTS 2013 și NUTS 2016 poate fi regasită mai jos și resurse electronice despre regiuni ale Europei se pot regăsi aici: https://ec.europa.eu/eurostat/web/nuts/nuts-maps. NUTS 2016- țări din Europa ȚărimembreUE-28 ȚărimembreEFTA- AsociațiaEuropeanpăEFTAa EFTA- Țări candidate UE AsociațieiEuropeneaLiberului Schimb Țări potențial candidate sursa: adaptare după https://ec.europa.eu/eurostat/web/nuts/nuts-maps 53

Pagina 54

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 Regiunile de dezvoltare coordonează proiecte infrastructurale regionale și au devenit membre ale Comitetului Regiunilor în 2007 când România a aderat la Uniunea Europeană. Regiunile de dezvoltare ale României corespund cu diviziunile de nivel NUTS-II din Uniunea Europeană. În România, cadrul legislativ pentru constituirea regiunilor de dezvoltare a fost dat prin legea nr. 151 / 1998, privind dezvoltarea regional. Conform Ordonanței de Urgență nr.75/2001 privind funcționarea Institutului Național de Statistică au fost create opt direcții generale pentru statistică regională, care alături de cele 34 de direcții județene de statistică, au ca scop dezvoltarea statisticii regionale. Actele normative cu privire la organizarea statistică a României definesc structurile asimilabile NUTS, după cum urmează în graficul următor. 54

Pagina 55

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 Structura administrativ teritorială a României după NUTS (Nomenclatorului Unităților Teritoriale pentru Statistică) sursa: Adaptare după Institutul Național de Statistică 55

Pagina 56

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 Statistici și indicatori pentru România comparativ cu Uniunea Europeană Comisia Europeană (CE) a publicat în iunie 2014 o serie de recomandări pentru România. Acestea iau în considerare particularitățile țării, dar și obiectivele generale ale Strategiei Europa 2020. Recomandările oglindesc cele 12 domenii identificate de Comisie, în care Romania este deficitară: Domenii deficitare Recomandările Comisiei Europene în România Strategia bugetară Obiectivul României, conform Programului de convergență pentru 2014, este un deficit structural de 1% din PIB în 2015. CE consideră că aceste previziuni reflectă o perspectivă prea optimistă în anumite domenii, potențiale riscuri decurgând din evoluția negativă a controlului cheltuielilor și înregistrarea unui nivel de colectare a impozitelor mai scăzut decât cel prevăzut. Frauda fiscală și CE semnalează riscurile cauzate de îmbătrânirea populației și evaziunea fiscală în inadecvarea sistemului de pensii, precum și numărul mare al domeniul TV celor care lucrează fără contract de muncă, fenomen încurajat 56

Pagina 57

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 de sarcina fiscală ridicată suportată de persoanele cu venituri mici si medii. Se notează totuși progrese înregistrate în domeniul taxelor de mediu. Ineficiența și riscul România a demarat o serie de reforme care vizează sistemul nesustenabilității public de sănătate, dar plățile informale practicate pe scară sectorului sănătății largă, performanța nesatisfăcătoare a asistenței medicale (publice) primare și a sistemelor de orientare către centrele specializate afectează în continuare buna funcționare a acestui domeniu. Nevalorificarea Această problemă reflectă lipsa de eficiență a serviciilor publice potențialului de de ocupare a forței de muncă și este corelată cu procentul muncă și calitatea ridicat și în creștere de tineri care nu sunt încadrați profesional și nesatisfăcătoare a nu urmează niciun program educațional sau de formare. muncii Salariul minim Comisia Europeană semnalează lipsa unor orientări transparente privind stabilirea salariului minim. Educația CE atrage atenția asupra declinului învățământului profesional și tehnic în ultimii 20 de ani, precum și asupra necorelării dintre competențele absolvenților de învățământ terțiar și cerințele pieței. Rata scăzută a participării la activități de învățare pe tot parcursul vieții și fenomenul accentuat al abandonului școlar timpuriu reprezintă alte două aspecte criticate în raportul 57

Pagina 58

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 Comisiei. Sărăcia Principalele aspecte care necesită îmbunătățiri sunt serviciile comunitare pentru persoanele cu dizabilități și integrarea romilor. Îngrijorătoare sunt, de asemenea, scăderea veniturilor brute ale gospodăriilor și creșterea inegalităților între venituri. Administrația Aceasta prezintă o capacitate redusă de a elabora și pune în publică aplicare politici. Printre recomandările Comisiei se numără îmbunătățirea instrumentelor decizionale, a răspunderii și a coordonării în cadrul și între diferite niveluri administrative. Absorbția fondurilor Cadrul instituțional complex, corupția, conflictele de interese, UE deficiențele sistemelor de gestiune și control se numără printre principalele cauze pentru care România, în ciuda înregistrării unor progrese importante, rămâne una dintre țările cu rata cea mai scăzută de absorbție a fondurilor europene. Reglementări, Calitatea precară și lipsa de transparență reprezintă principalele justiție, corupție probleme semnalate de CE în ceea ce privește reglementările politică privind combaterea corupției. Se observă progrese în lupta împotriva corupției în sistemul judiciar, dar procesul trebuie continuat în acest domeniu, precum și la nivel politic și administrativ. Piața de energie Problematică aici este, în special, lipsa de eficiență și 58

Pagina 59

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 electrică și gaz transparență a întreprinderilor de stat. De aceea, Comisia încurajează promovarea concurenței în aceste sectoare. Infrastructura Atât rețeaua de transport rutier, precum și cea de transport naval sunt insuficient dezvoltate, parte din problemă reprezentând-o, din nou, întreprinderile de stat din domeniu. Recomandarea CE este aceeași: încurajarea concurenței. Sursa: Recomandarea Consiliului din 8 iulie 2014 privind Programul Național de Reformă al României pentru 2014 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de Convergență al României pentru 2014 (2014/C 247/21), publicat în Jurnalul Oficial al UE 29.07.2014. Pentru a reduce aceste deficite, România a propus Comisiei Europene o serie de măsuri și a stabilit o serie de obiective pentru perioada următoare, care sunt structurate în tabele ce urmează. Rata de angajare (% din populația cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani) Anul Uniunea Europeană (28 țări) România 2008 70,2 64,4 2009 68,9 63,5 2010 68,5 64,8 2011 68,6 63,8 59

Pagina 60

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 Rata de angajare (% din populația cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani) Anul Uniunea Europeană (28 țări) România 2012 68,4 64,8 2013 68,4 64,7 2014 69,2 65,7 2015 70,1 66,0 2016 71,1 66,3 2017 72,2 68,8 2018 73,2 69,9 2019 73,9 70,9 sursa: Comisia Europeană Obiectivul Uniunii Europene pentru rata de angajare este 75% din populația cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani, iar obiectivul României este 70%. Se observă o creștere a ratei de angajare în România cu 6,5% în anul 2019 față de anul 2008. Cheltuieli interne brute pentru cercetare și dezvoltare (% din PIB) Anul Uniunea Europeană (28 țări) România 2008 1,83 0,55 60

Pagina 61

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 Cheltuieli interne brute pentru cercetare și dezvoltare (% din PIB) Anul Uniunea Europeană (28 țări) România 2009 1,93 0,44 2010 1,92 0,46 2011 1,96 0,50 2012 2,00 0,48 2013 2,01 0,39 2014 2,02 0,38 2015 2,03 0,49 2016 2,04 0,48 2017 2,08 0,50 2018 2,11 0,50 sursa: Comisia Europeană Obiectivul Uniunii Europene pentru Cheltuieli interne brute pentru cercetare și dezvoltare sunt de 3% din PIB, iar obiectivul României este 2%. Se observă o scădere a cheltuielilor interne brute pentru cercetare și dezvoltare cu 0,05% în anul 2019 față de anul 2008, în România. Părăsirea timpurie a educației și formării (% din populația cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani) Anul Uniunea Europeană (28 țări) România 2008 14,7 15,9 61

Pagina 62

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 Părăsirea timpurie a educației și formării (% din populația cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani) Anul Uniunea Europeană (28 țări) România 2009 14,2 16,6 2010 13,9 19,3 2011 13,4 18,1 2012 12,7 17,8 2013 11,9 17,3 2014 11,2 18,1 2015 11 19,1 2016 10,7 18,5 2017 10,5 18,1 2018 10,5 16,4 2019 10,3 15,3 sursa: Comisia Europeană Obiectivul Uniunii Europene pentru Rată de abandon este de 10% din populația cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani, iar obiectivul României este 11,3%. Se observă o scădere semnificativă a ratei de abandon în România, în anul 2019 față de anul 2010, cu 4%. 62

Pagina 63

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 Pentru România sunt importante creșterea competitivității, managementul durabil al resurselor naturale și dezvoltarea teritorială echilibrată. Finanțarea acestora trebuie să răspundă nevoilor specifice ale statelor membre, inclusiv prin acordarea unei flexibilități mai mari. România salută inițiativa Comisiei de a crea pentru noua perioadă de programare, pachete de măsuri, prin interconectarea celor existente deja, ca răspuns la nevoileunor zone sau grupuri specifice. România susține includerea unui pachet destinat sprijinirii micilor fermieri în vederea evitării unor fenomene prezente în România, ca depopularea, abandonul terenurilor agricole și creșterea capacității economice a acestora în vederea furnizării de bunuri publice. Acțiunile asupra cărora trebuie să se concentreze noul pachet adresat micilor fermieri trebuie să vizeze aspecte privind: 63

Pagina 64

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027  Mărirea sprijinului financiar acordat acestora;  Simplificarea condițiilor de accesare a fondurilor;  Stabilirea unor acțiuni specifice pentru promovarea produselor;  Măsuri specifice ce vizează consilierea, consultanța, formarea profesională și creditarea acestei categorii de fermieri;  Dezvoltarea canalelor locale de distribuție, în vederea facilitării accesului direct al consumatorilor la produsele micilor fermieri (agricultură ecologică, produse tradiționale sau locale) și sprijinirea piețelor locale;  Stabilirea unor condiții și cerințe privind standardele minime de realizare a producției și comercializare, adaptate capacității financiare a micilor fermieri. În ceea ce privește pachetul de măsuri privind gestionarea riscului, România susține continuarea și dezvoltarea măsurilor de inginerii financiare, prin instrumente de asigurare, accesul la 64

Pagina 65

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 credite, garanții, capital social ș.a., acestea reprezentând aspecte esențiale pentru creșterea competitivității sectorului agricol, având în vedere particularitățile acestui sector. Alte măsuri considerate importante de România:  Susținerea inovației, utilizării metodelor agricole prietenoase față de mediu, precum și a mijloacelor alternative de energie în spațiul rural, pentru a spori eficiența energetică, productivitatea și capacitatea de adaptare a agriculturii la schimbările climatice;  Dezvoltarea spațiului rural, prin continuarea susținerii modernizării infrastructurii și a serviciilor non-agricole pentru îmbunătățirea condițiilor de trai;  Diversificarea acțiunilor pentru digitalizare și formare, creșterea sprijinului financiar. 65

Pagina 66

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 Planul național de investiții și relansare economică Planul național de investiții și relansare economică a fost realizat de Guvernul României în iulie 2020 și principalul motor al realizării acestui plan a fost criza economică ce poate fi provocată de COVID-19. Modelul de dezvoltare a României, bazat preponderent pe stimularea consumului și implicit pe creșteri conjuncturale, și-a atins limitele, devenind chiar un impediment pentru o creștere durabilă și robustă. Acumularea unor deficite bugetare nesustenabile, la care se adaugă deficitele comerciale și de cont curent în creștere, marchează în mod clar necesitatea schimbării actualului model economic. Într-un context global și regional tot mai competitiv, România trebuie să privească mai departe de creșterile conjuncturale 66

Pagina 67

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 înregistrate în ultimii ani și să se orienteze spre un model al schimbărilor structurale care să asigure o creștere durabilă. Schimbarea modelului de dezvoltare economică și socială, conform Planului național de investiții și relansare economică, trebuie axată pe:  stimularea și dezvoltarea capitalului și a competitivității companiilor românești  investiții în domenii-cheie ale infrastructurii publice  transformarea digitală a economiei și a administrației publice  pregătirea economiei pentru tranziția către o economie durabilă. Realizarea noilor piloni de dezvoltare necesită reforme structurale ample și susținute, care să stimuleze competitivitatea economiei românești și să accelereze 67

Pagina 68

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 convergența reală a României cu economiile dezvoltate din Uniunea Europeană Prioritățile pe termen scurt ale Guvernului României sunt:  asigurarea capitalului de lucru necesar pentru întreprinderile afectate de COVID-19 ca urmare a închiderii temporare a activităților, reducerii cererii de consum și întreruperilor din lanțul de aprovizionare, prin programe de acces la finanțare pentru capital de lucru și investiții cu garanții de stat, granturi și scheme de ajutor de stat pentru investiții noi și pentru reluarea sau reconversia activităților economice.  Dezvoltarea de instrumente financiare noi care să ducă pe termen mediu la o transformare modernă a economiei românești prin stimularea capitalizării companiilor, asigu- rarea lichidității în economie prin scheme de garantare a instrumentelor de plată, încurajarea investițiilor private în domenii economice strategice printr-un fond de investiții 68

Pagina 69

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 de tip private equity, sprijinirea proiectelor de investiții publice și private printr-o bancă românească de dezvol- tare după modelul altor bănci europene de dezvoltare.  în domeniul muncii și protecției sociale vor continua măsurile adoptate pentru protejarea locurilor de muncă, prin plata șomajului tehnic pentru personalul din domeniile a căror activitate a fost întreruptă temporar ca urmare a restricțiilor impuse de autorități. Sunt în aplicare măsurile pentru susținerea angajărilor prin măsuri active de sprijin pentru companii și salariați, stimularea angajărilor din rândul tinerilor și a persoanelor vulnerabile precum și a românilor care au revenit din străinătate. Se află deja în pregătire măsuri pentru sprijinirea activităților de muncă sezonieră și pentru zilieri, în domenii specifice, precum și introducerea programului flexibil de muncă pentru 69

Pagina 70

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 angajații și angajatorii a căror activitate afectată de pandemie se află în proces de relansare.  politici de trans- formare digitală care să modernizeze operațiunile și interacțiunea cu cetățenii în furnizarea serviciilor publice, precum și modul intern de lucru al instituțiilor publice – procese care au fost demarate deja ca parte a măsurilor de răspuns ale Guvernului în fața provocării reprezentate de efectele pandemiei de COVID- 19. În același timp, va fi încurajată pregătirea economiei pentru revoluția industrială 4.0, prin programe de sprijin pentru transformarea digitală a industriei și întărirea competivității.  încurajarea inițiativelor antreprenoriale în domeniul economic și vor fi stimulate sectoarele economice cu valoarea adăugată mare, cu potențial de export, care valorifică rezultatele inovării și cercetării prin dezvoltarea de produse și soluții tehnologice cu drept de proprietate 70

Pagina 71

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 intelectuală și industriile care asigură cererea internă de consum din producția locală, contribuind la siguranța energetică, alimentară și sanitară a României. Pactul Ecologic European va deveni principala strategie de creștere economică la nivelul Uniunii Europene pe termen lung. România va trebui să utilizeze cât mai eficient resursele europene puse la dispoziție, atât fondurile din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, cât și cele din programele europene de răspuns la criza COVID-19, astfel încât transformarea preconizată a economiei să favorizeze tranziția către o economie durabilă. 71

Pagina 72

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 Prioritătile pe termen mediu și lung ale Guvernului României, în funcție de domenii, sunt:  infrastructură  prioritatea pe termen scurt este creșterea ritmului de finalizare a lucrărilor aflate în execuție și pregătirea proiectelor majore de infrastructură pe termen mediu și lung din domeniile transporturilor, energiei, comunicațiilor, agriculturii, sănătății, sportului și educației.  pe termen mediu și lung, obiectivul Guvernului este demararea și realizarea unui program amplu de investiții publice cu o alocare bugetară din fonduri europene și naționale, rambursabile și nerambursabile, de aproximativ 100 de miliarde euro în perioada 2020 – 2030. 72

Pagina 73

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027  infrastructura de transport:  finalizarea lucrărilor de infrastructură care înregis- trează mari întârzieri, din cauza deficiențelor anterioare de pregătire a proiectelor. Acestea însumează 407,3 km de autostrăzi și drumuri expres, cu o finanțare necesară de 4,3 miliarde de euro.  pe termen mediu și lung, asigurarea conectării cu autostrăzi a provinciilor istorice ale României și cu rețelele de transport pan-europene, prin demararea lucrărilor la aproximativ 3.000 de km de autostrăzi și drumuri expres, cu un cost estimat de 31 miliarde de euro. La acestea se adaugă investiții în cca. 3.000 de km de cale ferată, cu un cost estimat de aproximativ 18 miliarde de euro, și investiții în domeniul naval și aerian care însumează peste 6 miliarde de euro. 73

Pagina 74

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027  sectorul energetic necesită un volum investițional uriaș pe întreg lanțul tehnologic, de la producere de electricitate, la rețele inteligente de transport și distribuție de gaze naturale și electricitate, precum și la reformarea pieței de electricitate și gaze naturale care să facă față unui model nou, bazat pe capacități energetice eficiente, curate, flexibile și tehnologii inovatoare. Valoarea investițiilor programate în Sistemul Energetic Național pentru perioada 2020 – 2025 este estimată la 12,48 miliarde de euro, la care se adaugă proiectele de dezvoltare din sectorul de transport al energiei electrice și al gazelor naturale, precum și proiectele de investiții ale companiilor energetice în capacități noi de producție și de exploatare, dezvoltate în parte- neriat cu alte companii private.  infrastructura națională de sănătate 74

Pagina 75

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027  construirea a 8 spitale regionale la nivel național și a unui spital metropolitan în Municipiul București. Au fost semnate contractele pentru construirea primelor 3 spitale regionale la Iași, Cluj și Craiova cu o valoare totală de 1,64 miliarde de euro.  pe termen mediu și lung- un alt obiectiv este construirea, modernizarea și reabilita- rea a 25 de spitale județene și 110 spitale orășenești cu o alocare bugetară de 17,5 miliarde de lei în perioada 2021 – 2027.  infrastructura de învățământ  obiectivul de bază este reducerea ratei de abandon școlar, creșterea siguranței elevilor și profesorilor în școli, reducerea supra-aglomerării elevilor în clase și asigurarea accesului la învățământ gratuit, în proximitatea domiciliului, pentru fiecare copil. În acest sens, Guvernul României a programat pentru 75

Pagina 76

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 perioada 2021-2027 un pachet de investiții pentru infrastructura de învățâmânt care urmărește modernizarea și reabilitarea a 2.488 de unități școlare, construcția a 346 de grădinițe, 40 de campusuri școlare, construirea a 30 de cămine studențești și reabilitarea a 8 centre universitare, costurile totale ridicându-se la 14 miliarde de lei.  modernizarea comunităților locale  sunt proiectate investiții în drumuri județene și locale, infrastructura de apă și canalizare, stații de epurare a apei, extinderea rețelei de distribuție a gazelor naturale, construcția de unități școlare, centre medicale și baze sportive care însumează 102 miliarde de lei în perioada 2021 – 2027.  agricultura  obiectiv prioritar al Guvernului pe termen mediu și lung este elaborarea și implementarea unei Strategii 76

Pagina 77

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 de Gestionare a Apei care se referă la reabilitarea infrastructurii de irigații existente, în perioada 2021- 2024, prin punerea în funcțiune a 138 amenajări de irigații, cu un buget estimat de 3,4 miliarde de euro.  reabilitarea infrastructurii de desecare – drenaj care deservește o suprafață de 2,8 milioane de ha, cu o valoare de 1,1 miliarde de euro, precum și efectuarea de lucrări de combatere a eroziunii solului care deservesc o suprafață de aproxima- tiv 510 mii de ha, cu o valoare de 500 milioane de euro.  dezvoltarea unei rețele naționale de colectare, depozitare, sortare, ambalare, procesare și comercializare a produselor românești. 77

Pagina 78

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 CAPITOLUL 3. CONTEXT REGIONAL România este organizată în opt regiuni de dezvoltare prin asocierea consiliilor județene pentru a coordona dezvoltarea regională. Aceste regiuni nu au personalitate juridică și nici statut administrativ deși ele devin din ce în ce mai semnificative în dezvoltarea regională. Regiunea Județe Nord-Est Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui Sud-Est Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Vrancea, Tulcea Sud-Muntenia Argeș, Călărași, Dîmbovița, Giurgiu, lalomița, Prahova, Teleorman Sud-Vest Oltenia Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Vâlcea Vest Arad, Caraș-Severin, Hunedoara, Timiș Nord-Vest Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare, Sălaj Centru Sibiu, Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș București-Ilfov București, Ilfov 78

Pagina 79

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 Regiunea Nord Est este este regiunea de dezvoltare cu cea mai mare suprafață din România ocupând un teritoriu de 36.850 km2, reprezentând 15,46% din suprafața totală a țării, cele mai întinse județe fiind Suceava cu 8.553 km2 acesta fiind urmat de județul Bacău (6621 km– 18%), județul Neamț (5896 kmp – 16%), județul Iași (5476 kmp – 14,9%), județul Vaslui (5318 kmp – 14,4%) și județul Botoșani (4985 kmp). Unitate Suprafața Densitatea Număr Număr Număr Număr teritorială totală populației municipii orașe comune sate km2 Regiunea 36850 100,3 17 34 506 2414 Nord Est Bacău 6621 107,6 3 5 85 491 Botoșani 4986 89,2 2 5 71 333 Iași 5476 150 2 3 93 418 Neamț 5896 95,1 2 3 78 344 Suceava 8553 82,9 5 16 98 379 Vaslui 5318 84,2 3 2 81 449 sursa: Anuarul Statistic al României, INS Din punct de vedere teritorial – administrativ, Regiunea NordEst se învecinează astfel: 79

Pagina 80

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027  la nord cu Ucraina  la est cu Republica Moldova  la sud cu Regiunea Sud-Est (județele Vrancea și Galați)  la vest cu Regiunea Centru (județele Covasna, Harghita și Mureș) Regiunea Nord-Est este formată din 6 județe: Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui. Acestea conțin la rândul lor 17 municipii, 29 orașe și 506 comune cu 2414 sate componente. Accesul în Regiunea de Dezvoltare Nord-Est se poate realiza prin intermediul căilor rutiere, feroviare sau aeriene. 80

Pagina 81

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 Amplasarea în teritoriu a orașelor din Regiunea Nord-Est8 8 sursa: adaptare după ADR N-E 81

Pagina 82

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 Cele mai importante rețele rutiere care traversează regiunea Nord Est sunt:  Drumul European E85: (Lituania, Belarus, Ucraina) – Siret – Suceava – Fălticeni - Roman - Bacău – Buzău – Urziceni – București – Giurgiu - (Bulgaria, Grecia);  Drumul European E574: Bacău - Onești - Târgu Secuiesc – Brașov – Pitești – Craiova;  Drumul European E581: Tișița – Tecuci – Bârlad – Huși – Albița - (Republica Moldova, Ucraina);  Drumul European E58: (Austria, Slovacia, Ucraina) - Halmeu – Baia Mare – Dej - Bistrița - Vatra Dornei – Suceava - Botoșani - Târgu Frumos - Iași - (Republica Moldova, Ucraina, Rusia);  Drumul European E583: Săbăoani – Iași – Sculeni;  Drumul European E576: Suceava – Vatra Dornei – Cluj- Napoca. 82

Pagina 83

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 Distanțe rutiere între principalele municipii ale regiunii și capitala țării-București: Piatra Bacău Botoșani Iași Suceava Vaslui București Neamț Bacău - 193 130 58 151 83 294 Botoșani 193 - 125 145 42 258 499 Iași 130 187 - 139 145 71 430 Piatra Neamț 58 145 139 - 103 129 354 Suceava 151 42 145 103 - 216 457 Vaslui 83 258 71 129 216 - 359 Legătura cu Republica Moldova se face prin punctele de frontieră:  Rădăuți – Prut și Stanca în județul Botoșani pe DN 29 E  Sculeni, județul Iași pe drumul european E 583  Albița, județul Vaslui pe drumul european E 581 83

Pagina 84

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 De asemenea, Regiunea de Dezvoltare Nord-Est este traversată de Coridorul paneuropean IX: Helsinki - Vîborg - Sankt Petersburg - Pskov - Gomel - Kiev - Lijubașevka - Chișinău – București - Dimitrovgrad – Alexandroupolis, cu ramificațiile Sankt PetersburgMoscova-Kiev, Kaliningrad, respectiv Klaipeda – Vilnius, Minsk, Gomel și Liubașevska – Odessa. Transportul feroviar în Regiunea Nord – Est se desfășoară pe căi feroviare simple sau duble, electrificate sau neelectrificate, asigurând transportul de pasageri și mărfuri pe magistralele principale: București-Bacău-Roman-Suceava-Ucraina – magistrala principală 500 și București-Bârlad-Vaslui-IașiUngheni-Republica Moldova – magistrala principală 600. Principalele magistrale feroviare care asigură accesul în Regiunea Nord-Est sunt: 84

Pagina 85

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027  Magistrala principală 500: București (nord) - Ploiești (sud) - Adjud - Pașcani - Suceava - Vicșani;  Magistrala principală 600: Făurei - Tecuci - Bârlad - Crasna - Vaslui - Iași – Ungheni. La acestea se adaugă aproximativ 20 magistrale feroviare secundare, care asigură conexiunea celor mai importante localități din regiune. Accesul aerian în Regiunea Nord – Est este asigurat de aeroporturile internaționale de la Iași, Bacău și Suceava. În regiune se află localitatea situată la cea mai mare latitudine din România: Horodistea –48o 14’9’’. Regiunea se desfășoară între 48o 15’N - 46o 00’N latitudine nordică și 28o 15’E - 24o 56’E longitudine estică. Altitudinea maximă din regiune este de 2.100 m pe vârful Pietrosul Calimani, situat la limita dintre județele Suceava și Mureș. 85

Pagina 86

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 Din punct de vedere geografic regiunea se mândrește cu lanțurile muntoase din partea vestică, podișurile line din cetru și câmpiile cu lacuri, vii și zone agricole extinse din partea estică. Regiunea Nord-Est principalele firme de relief9 9 sursa: prelucrare după ADR N-E 86

Pagina 87

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 Din punct de vedere al reliefului, regiunea se împarte în trei zone:  zona montană – ocupă 28% din teritoriu și este caracterizată aliniamentul vestic reprezentat de Munții Călimani, aliniamentul central format din roci dure, cristaline, caracterizat de un relief șters, monoton cu excepția Munților Rarău și Hășmaș unde se disting elemente spectaculoase precum Pietrele Doamnei, Piatra Șoimului și Piatra Singuratică și aliniamentul situate în partea estică a Carpaților Orientali, un peisaj cu culmi domoale, unde se remarcă Obcinele Bucovinei și Ceahlău. Din punct de vedere climatic zona montană este influențată în nord de masele de aer scandinavo – baltice, iar pe direcția estvest de masele de aer oceanice transportate de vânturile de vest care aduc o creștere a precipitațiilor medii anuale până la 1200 mm în Ceahlău. Temperaturile medii anuale au fost 87

Pagina 88

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 înregistrate în jurul valorii de 70C la 1000 m, iar la peste 1800 m este prezent climatul alpin cu temperaturii medii anuale de 00C.  zona subcarpatică – ocupă 12 % din teritoriu, altitudinea medie este de 400 – 500 m, înconjurând munții ca un brâu. În zona subcarpatică predomină circulația aerului pe direcția nord–est – sud-est, pe văile principalelor râuri, pătrunzând uneori și crivățul dinspre nord – est. În depresiunile subcarpatice se produc iarna inversiuni termice, iar primăvara fenomene de tipul foehnului. Temperaturile medii anuale cresc de la nord spre sud, situându-se în jurul valorii de 8 – 9 0C, iar precipitațiile nu depășesc 700 mm / an.  zona de podiș – ocupă 60 % din teritoriu și gazduiește integral județele Botoșani, Iași și Vaslui. Zona de podiș este subdivizată de Podișul Sucevei în partea central nordică, Podișul Bârladului în partea sud - estică și Câmpia Moldovei în partea nord – estică. 88

Pagina 89

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 Clima zonei de podiș este caracterizată în est prin influențe continentale estice, aride, cu temperature medii anuale de 9 – 10 0C și precipitații de 400 – 500 mm / an. Iernile sunt reci fiind prezent și crivățul, iar verile sunt foarte călduroase și secetoase. În nord temperaturile medii anuale scad până la 6 0 C, iar precipitațiile cresc până la 800 mm. Din punct de vedere hidrografic, Regiunea Nord – Est este străbătută de opt cursuri importante de apă, care drenează teritoriul pe direcția nord – sud, întrega regiune aparținând bazinului hidrografic al râurilor Siret și Prut. Apele subterane prezente în Regiunea Nord – Est sunt în număr de zece cursuri, cinci aparținând bazinului Siret și cinci bazinului Prut, două sunt de adâncime și două clasificate ca având o stare proastă. Apa provenită din subteran este folosită la alimentarea cu apă a populației, în industrie și zootehnie, principalii poluatori fiind cei industriali și agricoli. 89

Pagina 90

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 Apele freatice din zona montană sunt considerate a fi ape dulci, potabile, cu grad de mineralizare diferit în funcție de substratul geologic. Ape cu mineralizare foarte mică întâlnim Dorna Candrenilor, Fundu Moldovei, Vatra Dornei, Păltiniș, Toșorog, Bicayul Ardelean. Ape divers mineralizate și mofete găsim la Slănic Moldova, ape sulfuroase la Drânceni, Nicolina, Strunga. Regiunea Nord – Est are diferite specii de plante și animale în funcție de habitatele specifice prezente care aparțin Natura 2000 – SCI și Natura 2000 – SPA. În zona carpatică sunt prezente următoarele tipuri de sol: andosoluri, soluri brun – acide, spodosoluri și soluri brune, iar în zona subcarpatică predominante sunt solurile argiloiluviale, solurile cenușii și cernoziomice. Resursele subsolului sunt compuse din: minereu uranifer, minereu polimetalic, minereu cuprifer, barită, mangan, sare gemă, sulf, tuf ardezic, turbă, nisipuri cuarțoase, gips, săruri de 90

Pagina 91

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 potasiu, nămoluri, roci utile (andezite, calcare, serpentinite, nisipuri și pietrișuri, argile, luturi loessoide), petrol și gaze natural, cărbune brun, șisturi bituminoase, ape minerale terapeutice, ape minerale carbogazoase și necarbogazoase. Regiunea Nord Est din punct de vedere turistic este cunoscută prin:  patrimoniul cultural – religios din nordul regiunii inclus în UNESCO  centrele vechi și patrimonial cultural din Iași  patrimoniul religios din zona Neamț  podgoriile Cotnari și Huși  stațiunile Vatra Dornei, Gura Humorului, Slănic Moldova, Târgu Ocna, Câmpulung Moldovenesc, Piatra Neamț, Târgu Neamț  zonele montane Ceahlău, Rarău, Călimani  gastronomia și ospitalitatea zonei  tradițiile și meșteșugurile 91

Pagina 92

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 Rezervații și monumente ale naturii:  Parcul Național Munții Călimani  Parcul Național Cheile Bicazului - Hășmaș  Parcul Național Ceahlău  Parcul Natural Vânători – Neamț  Rețeaua Ecologică Natura 2000 – arii protejate Județ Număr rezervații Suprafața (ha) Total regiune 126 49 183,8 Botoșani 9 3 223,8 Suceava 28 4 959,2 Neamț 28 25 800,2 Iași 26 5 036,4 Bacău 26 9 884,7 Vaslui 9 276,3 92

Pagina 93

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 Potențialul balnear – balneo – terapeutic și bogăția de izvoare minerale: Stațiuni: Vatra Dornei, Slănic Moldova, Târgu Ocna, Bălțătești, Oglinzi, Negulești, Cacica, Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului, Sărata Băi. Regiunea Nord Est are un potențial balnear bun, putând constitui o destinație turistică important în orice anotimp. Resursele disponibile și climatul sunt adecvate pentru diferite tratamente terapeutice. Regiunea Nord Est deține 3996 monumente de interes internațional, național și local conform listei de patrimoniu a Ministerului Culturii și Cultelor din 2010, care cuprinde: situri arheologice, clădiri de interes istoric și arheologic, case 93

Pagina 94

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 memorial, monumente funerare sau for public, monumente religioase. Zonele etnografice se remarcă prin frumusețe, valoare și autenticitate, artă popular – olărit, țesături, încondeiat, împletituri. Infrastructura de agrement este vitală în contextual dezvoltării turismului, calitatea acesteia influențând durata de ședere a turiștilor. O infrastrutură de agrement diversificată mărește atractivitatea zonei, se extind grupurile țintă de turiști și, implicit, crește numărul turiștilor. Pe lângă diversitatea zonele de agrmenet, un punct important în atragerea unui număr cât mai mare de turiști este dat de calitatea serviciilor de cazare și masă. 94

Pagina 95

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 Forme de turism practicate în regiunea Nord – Est:  Montan (drumeții montane)  Sporturi extreme (rafting și canioning pe Bistrița, delta- plan și parapantă, schi nautic, surfing, hidroscuter, snowboard)  Balnear  Cultural  Religios  Rural și agroturism  Ecoturism  Oenologic (viti-vinicol) 95

Pagina 96

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 CAPITOLUL 4. CONTEXT JUDEȚEAN Județul Iași este situat în sud - estul Europei, respectiv în nord – estul României. De asemenea, Iași este un județ important la frontiera de est a României. Județul Iași se întinde pe o suprafață de 5.476 km pătrați, ocupând 2,3% din suprafața României. 96

Pagina 97

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 Județul Iași este traversat de drumul European E 583 și se află la o distanță de 400 km de București, capitala României, la 150 km distanță de Chișinău, capitala Republicii Moldova și la 600 km distanță față de Kiev, capitala Republicii Ucraina. Componența administrativă a județului Iași cuprinde:  2 municipii: Iași și Pașcani;  3 orașe: Târgu Frumos, Hârlău și Podu Iloaiei;  93 de comune Județul Iași se învecinează astfel:  în partea de nord cu județul Botoșani;  în partea de nord – vest cu județul Suceava;  în partea de vest cu județul Neamț;  în partea de sud cu județul Vaslui;  în partea de est este granița cu Republica Moldova formată din râul Prut. 97

Pagina 98

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 Istoric Istoria acestui județ este marcată de numeroase monumente și vestigii arheologice. Municipiul Iași numit și "orașul celor șapte coline" a fost atestat prima dată într-un document din secolul al XV-lea, dat de către domnitorul Alexandru cel Bun (1400-1432) prin care acorda privilegii comerciale orașului. Istoria Iașului merge însă înapoi până la începutul mileniului. Săpăturile arheologice de la Cucuteni au scos la iveală una dintre cele mai strălucitoare culturi neolitice din Europa, faimoasa cultură Cucuteni (mileniul III și II i.Hr.), Băiceni-Mlada (secolele II și III i.Hr.), Dumbrava (secolul II d.Hr.) și Iași - Nicolina (din Epoca Fierului până în secolele IV-XII d.Hr.). Iașul este un centru universitar de renume:  Universitatea Alexandru Ioan Cuza este cea mai veche universitate din România, fondată în 1864);  Universitatea Politehnica Gh. Asachi; 98

Pagina 99

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027  Universitatea de Medicină și Farmacie Grigore T. Popa;  Universitatea Agronomică Ion Ionescu de la Brad;  Academia de Artă, Institutul Teologic (Ortodox și Catolic). Cadrul natural Județul Iași este situat în întregime în Podișul Moldovei. Relieful are altitudini maxime care depășesc 500 m în nord – vestul județului, iar altitudini minime se întâlnesc în lunca Prutului (32 m) la confluența Bahluiului cu Jijia și la confluența Prutului cu Jijia (28 m). Clima județului se încadrează în zona temperat – continentală pronunțată, sub influența anticiclonilor atlantic și euro-asiatic. Temperaturile medii anuale sunt de 8 – 90C înregistrate ăn zona de vest și sud a județului și de 9 – 100C înregistrate în zona de nord și nord – est. Precipitațiile atmosferice care cad pe teritoriul județului variază între 450 – 500 mm în zona de 99

Pagina 100

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 contact dintre zona înaltă și câmpia colinară și peste 600 mm în zonele înalte din vest și sud. Vânturile care bat pe teritoriul județului se caracterizează prin fluctuații mari de direcție și viteză, fiind determinate atât de circulația generală a maselor de aer, cât și de orientarea reliefului. Se disting două mari bazine hidrografice: Prut și Siret. Cele mai importante cursuri de apă, așa cum se succed de la est la vest, sunt: Prut, Jijia, Bahlui, Miletin, Jijioara, Siret și Moldova. Partea de sud a județului aparține bazinului superioar al Bârladului, afluent al Siretului, cursurile principale fiind Vasluiețul, Sacovățul și Stavnicul. Diversitatea condițiilor pedo-climatice și oro-hidrografice ale judetului Iași, au determinat instalarea unei vegetații foarte variate, cu elemente floristice bogate și de origini diferite, ca urmare a interferenței pe acest teritoriu a provinciei central europene est-carpatice cu provincia ponto-sarmatică. 100

Pagina 101

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 Zona forestieră este caracteristică sectoarelor înalte de podiș din vest și sud, fiind reprezentată prin păduri de foioase, ce aparțin etajului stejarului și gorunului, iar în părțile cele mai înalte, limitei inferioare a fagului. Pădurile de fag (Fagus silvatica, F. taurica), pure sau în amestec, se întâlnesc în nord - vestul județului în Dealul Mare - Hîrlău, dealurile Moțcăi și în sud, pe platourile Poieni - Bîrnova, Cheia Domniței, Ipatele, Tansa. Dintre arbuști sunt prezenți: alunul, voniceriul, dârmozul, clocotișul, cornul, sângerul, socul, ș.a., iar din flora ierboasă fac parte: firuța de pădure, aliorul de pădure, toporașul de pădure, obsiga de pădure, lăcrămioara, sângele voinicului, susai de pădure etc. Etajul gorun - stejar are o dezvoltare mai mare, ocupând în general suprafețele cu altitudini de peste 200 - 300 m. Cele două specii de bază sunt asociate frecvent cu carpenul, teiul, 101

Pagina 102

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 jugastrul, frasinul, arțarul, ulmul de câmp, cireșul, mărul pădureț, părul pădureț, uneori teiul argintiu, teiul cu frunza lată. Zona de silvostepă este caracteristică Câmpiei Colinare, dar se întâlnește și în sectoarele mai joase ale podișului din sud (dealurile Prutului și depresiunea Negrești), unde climatul este de un continentalism mai accentuat, iar solurile sunt cernoziomice sau cenușii. Vegetația naturală a silvostepei este reprezentată prin pâlcuri de pădure (șleauri) și pajiști, puternic transformate și modificate antropic. Pădurile silvostepei sunt formate din șleauri de gorun și stejar, alături de care se întâlnesc: carpenul, teiul, arțarul, jugastrul, ulmul, cireșul, și, mai rar, stejarul brumăriu, mojdreanul, cărpinița, teiul pucios, arțarul tătărăsc. Stratul de arbuști, dezvoltat mai ales la periferia pădurilor este constituit din aceleași esențe ca în cazul pădurilor de stejar și gorun ale zonei forestiere, la care se adaugă: voniceriul pitic, migdalul pitic, caragana, cireșul pitic, scumpia, verigariul. 102

Pagina 103

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 Pajiștile silvostepei sunt formate din asociații de păiuș, colilie, firuță cu bulb, bărboasă, pin gros, obsigă, peliniță, laptele câinelui etc. Vegetația specifică luncilor este formată din asociații de pir târâtor, iarba câmpului, firuță de câmp, păiuș, zâzanie, coada vulpii etc. Izolat, se întâlnesc pâlcuri de pădure (zăvoaie) formate mai ales din esențe moi: salcie, răchită, plop. În lunca Prutului se mai întâlnesc și păduri de esențe tari: stejar, ulm, frasin. Vegetația naturală a județului a fost intens modificată de intervențiile antropice. Defrișările și desțelenirile practicate, uneori fără discernământ, în vederea extinderii culturilor agricole, au diminuat suprafețele ocupate de păduri și pajiști. Aceste acțiuni au declanșat reacții negative asupra celorlalte componente naturale: creșterea gradului de continentalism, reducerea debitelor apelor subterane și de suprafață, creșterea 103

Pagina 104

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 torențialității și a eroziunii, declanșarea de alunecări de teren etc. Fauna pădurilor, întâlnită în masivele forestiere din vest și sud, este reprezentată prin următoarele grupe și specii: a) Mamiferele frecvent întâlnite sunt: căprioara, mistrețul, cerbul carpatin, lupul, vulpea, iepurele, pisica sălbatică, veverița, jderul, nevăstuica, pîrșul, viezurele, dihorul, șoarecele scurmător, șoarecele de pădure . b) Păsările sunt foarte numeroase, dintre cele mai caracteristice fiind: ghionoaia, ciocănitoarea mare, ciocănitoarea de stejar, ciuful de pădure, huhurezul mic, cucuveaua, buha, șorecarul comun, gaia roșie, gaia neagră. Foarte comune sunt: pițigoiul, cinteza, sticletele, câneparul, botgrosul, mierla, ciocârlia de pădure, sfrânciocul etc 104

Pagina 105

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 c) Reptilele din zona forestieră au în general specii puține: vipera, șarpele de pădure, șarpele de alun, iar în poieni, șopârla . d) Amfibiile sunt reprezentate de: broasca de pădure, broasca râioasă brună, brotăcelul, broasca roșie de pădure, tritonul, buhai de baltă. Fauna silvostepei și stepei este mai săracă, fiind mult diminuată în urma expansiunii activităților umane. a) Mamiferele cele mai reprezentative sunt din grupul rozătoarelor: popândăul, cățelul pământului, șoarecele de stepă, șoarecele de câmp, șobolanul de câmp, hârciogul, iepurele, iepurașul de vizuină, ultimul colonizat în 1905 la Cristești lângă Iași, de unde s-a răspândit repede în jur. Mai pot fi menționate de asemenea, dihorul, nevăstuica, bursucul (sau viezurele), vulpea, iar uneori, în apropierea zonelor forestiere, căprioara, mistrețul și chiar lupul. 105

Pagina 106

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 b) Pasările caracteristice silvostepei și stepei sunt: prepelița, potârnichea, ciocârlia, fîsa de câmp, presura, sticletele, cinteza, graurul, turturica, guguștiucul, pupăza, cucul, câneparul, porumbelul, mărăcinarul, vrabia, rândunica, lăstunul, cioara. În pădurile de silvostepă de la Aroneanu și Cornești a fost colonizat fazanul. Dintre păsările răpitoare menționăm șorecarul comun, gaia. c) Amfibienii sunt legați de un mediu acvatic sau mai umed și umbrit, mai reprezentative fiind: broaștele, buhaiul de baltă. Fauna luncilor nu se deosebește prea mult de cea din stepă. De remarcat este totuși prezența în lunca Prutului a câinelui enot și a vidrei, ultima fiind în prezent o raritate. Fauna acvatică are o distribuție sub formă de areale reduse, legate de apele stagnante sau curgătoare. Dintre mamiferele mai comune menționăm șobolanul de apă și chițcanul, iar cu mod de viață strict acvatic și destul de rar, vidra. 106

Pagina 107

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 Fauna piscicolă este de asemenea bogată și variată atât în lacuri, cât și în apele curgătoare (mai ales în cele mari, Prut și Siret), speciile mai importante fiind: crapul, șalăul, somnul, știuca, plătica, mreana, cleanul, scobarul, oblețul, bibanul. Recent, în iazuri și acumulări au fost introduși crapi chinezești care s-au adaptat bine și cu rezultate promițătoare. Păsările sunt numeroase și variate, multe prezentând interes cinegetic. Dintre cele mai frecvente menționăm: rața mare, rața mică, rața cârâitoare, rața sulițar, rața roșie, gâsca de vară, gârlița mare, gârlița mică. Cultură și turism Județul Iași are în patrimoniu 526 locuri arheologice, 20 case memoriale din care 10 sunt muzee, cât și 580 monumente istorice și arhitecturale. Iașul este numit și județul - muzeu al României. 107

Pagina 108

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 Clădirile impozante din Iași plasează orașul pe locul doi în România ca oraș cultural. Dintre acestea amintim:  Biserica "Trei lerarhi" unde se găsesc osemintele domnitorilor Vasile Lupu, Dimitrie Cantemir și Alexandru loan Cuza  Teatrul Național  Biblioteca Foundation  Universitatea Alexandru Ioan Cuza – prima universitate din țară  Palatul de Cultură - reperul Iașului  Clopotele din Turnul Central care cântă la fiecare oră fixă, Hora Unirii. Biserica Domnească Sf. Nicolae a fost construită de Ștefan cel Mare în anul 1492. Aici domnitorii Moldovei de la Despot Vodă până la Alexandru Ioan Cuza au fost încoronați. Catedrala Mitropolitană a fost construită între anii 1833-1839 de către Mitropolitul Veniamin Costachi. În anul 1880 lucrările de 108

Pagina 109

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 restaurare au fost conduse de arhitectul Al. Orăscu și pictorul Gh. Tătărescu. Atât afară, cât și înăuntru se găsesc elemente neoclasice și baroce. Din 1888 aici se găsesc moaștele Sf. Cuvioase Paraschiva, patroana religioasă a Moldovei. În grădina Copou se găsește cel mai vechi monument din România, Monumentul Legilor Constituționale cunoscut ca Obeliscul cu lei, construit de Gh. Asachi. În centrul parcului Copou, lângă Teiul lui Eminescu, se găsește bustul lui Eminescu, dar și bustul vechiului său prieten, Ion Creangă, ridicat în 1932. Mai târziu a fost ridicată Aleea "Junimea" cu busturile din bronz ale membrilor săi. Județul cuprinde și alte monumente importante, cum sunt:  Palatul domnitorului Alexandru loan Cuza de la Ruginoasa;  Casa Memorială și Mausoleul "Vasile Alecsandri" de la Mircesti; 109

Pagina 110

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027  Vestigiile arheologice ale civilizației neolitice "Cucuteni" din mileniile IV - III î.Ch.;  Ruinele Curții Princiare și ale Cetății Dacice de la Cotnari. Tot la Iași a fost fondat primul teatru național în limba română și era cunoscută Orchestra Filarmonica și Teatrul de copii "Luceafarul". Elementele cadrului natural, pitorescul zonelor, bogăția istorică și culturală a Iașului îl face un important punct de atracție turistică. Principalele forme de turism practicate sunt:  turismul cultural – legat îndeosebi de prezența numeroaselor monumente istorice, elementelor de patrimoniu (526 situri arheologice, 20 case memoriale din care 10 sunt muzee, 580 monumente istorice și de arhitectură). De asemenea, Iașul ocupă locul 2 în România ca oraș cultural; 110

Pagina 111

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027  turismul ecleziastic – Iașiul este cunoscut ca un oraș de pelerinaj mai ales în octombrie când Moaștele Sf. Cuv. Parascheva atrag mii de turiști. De asemenea, existența numeroaselor mănăstiri - aproximativ 180 biserici și mănăstiri – și a celor peste 10 biserici de o valoareincontestabilă din orașul Iași este importantă pentru turismul ecleziastic;  turismul de afaceri se practică cu precădere în orașul Iași și este considerat una dintre cele mai importante surse de venituri din industria hotelieră autohtonă. Este influențat de turismul de tranzit stimulat și de deplasările persoanelor dinspre și înspre Republica Moldova;  turismul de agrement propice zonelor împădurite din preajma municipiului Iași, zona lacurilor de acumulare, baza nautică de la Ezăreni; 111

Pagina 112

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027  turismul balneo-medical – complexul balnear și de recuperare de la Băile Nicolina și Spitalul de Recuperare, sanatoriul Bârnova, stațiunea Strunga;  turismul etnografic – prezența târgurilor de ceramică “Cucuteni 5000”, numeroase festivaluri folclorice;  turismul științific – stimulat de existența rezervațiilor naturale și arheologice, Rezervația Paleontologică Repedea, Valea lui David, Rezervația arheologică Cucuteni, Grădina Botanică etc.;  turismul viticol – podgoriile de la Cotnari. În anul 2020, pe raza județului Iași funcționează 86 de structuri de cazare turistică: ponderea cea mai mare a capacității de cazare turistică existentă o dețin hotelurile și pensiunile urbane și rurale. 112

Pagina 113

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 Tipuri de structuri de primire turistică, județul Iași, 2020 Tipuri de structuri de primire turistică Anul 2020 Total 86 Hoteluri 31 Hosteluri 4 Moteluri 2 Vile turistice 4 Cabane turistice 1 Campinguri 1 Popasuri turistice 1 Căsuțe turistice 1 Tabere de elevi și preșcolari 1 Pensiuni turistice 21 Pensiuni agroturistice 19 sursa: Tempo INSSE, octombrie 2020 În anul 2019, la nivelul județul Iași, indicele de utilizare a capacității de cazare în funcțiune a fost de 39,70% pe total structuri de cazare turistică. 113

Pagina 114

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 Capacitatea și activitatea de cazare turistică Capacitate de cazare Indicii de utilizare netă Județul Sosiri Înnoptări a capacității în Existentă În funcțiune Iași funcțiune (locuri) (locuri - zile) (%) 2001 3198 699.551 104.911 258.318 36,93 2002 3406 778.330 109.572 255.441 32,82 2003 3325 755.956 121.985 261.552 34,60 2004 2996 690.802 133.507 278.724 40,35 2005 3428 717.590 138.387 289.725 40,37 2006 3314 812.272 152.797 326.248 40,16 2007 3209 824.982 159.520 372.147 45,11 2008 3460 876.339 166.658 376.218 42,93 2009 3934 1.081.224 158.512 338.764 31,33 2010 3367 1.175.225 172.961 343.071 29,19 2011 3245 1.151.647 182.240 349.461 30,34 2012 3530 1.180.231 185.946 365.736 30,99 2013 3547 1.214.466 183.305 356.667 29,37 2014 4014 1.374.729 197.024 391.404 28,47 2015 4276 1.445.261 246.470 454.161 31,42 114

Pagina 115

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 Capacitate de cazare Indicii de utilizare netă Județul Sosiri Înnoptări a capacității în Existentă În funcțiune Iași funcțiune (locuri) (locuri - zile) (%) 2016 4284 1.531.273 298.657 545.063 35,60 2017 4392 1.490.230 321.359 548.558 36,81 2018 4210 1.469.437 333.021 562.873 38,31 2019 4346 1.457.099 341.916 578.528 39,70 sursa: Tempo INSSE, octombrie 2020 115

Pagina 116

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 Repere economice și ocuparea forței de muncă Datorită reliefului, economia este centrată pe agricultură, industria existând doar în orașe. Principalele ramuri industriale predominante sunt:  industria chimică;  industria farmaceutică;  industria metalurgică și de utilaje grele;  industria textilă;  industria alimentară. În industria ușoară predomină confecțiile, pielăria, încălțămintea și textile. 116

Pagina 117

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 Populația ocupată, pe activități ale economiei naționale (la sfârșitul anului) CAEN Rev. 2 mii persoane Ani CAEN Rev.2 (activități ale Anul Anul Anul Anul Anul Anul economiei naționale) 2014 2015 2016 2017 2018 2019 Total 280,3 277,4 276,1 282,7 287,3 289,3 A. Agricultură, silvicultură și pescuit 87,5 76,2 65,2 65,6 66,5 65,7 Industrie 44,6 46,6 49,8 50,7 50,8 48,4 B. Industria extractivă 0,1 0,1 0,2 0,1 0,3 0,2 C. Industria prelucrătoare 38,7 40,8 43,5 44,3 44,1 41,7 D.Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldăși 1,0 1,0 1,3 1,3 1,4 1,4 aer condiționat E.Distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de 4,8 4,7 4,8 5,0 5,0 5,1 decontaminare F.Construcții 23,2 23,7 24,8 25,9 25,7 27,5 G. Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor 35,9 36,6 36,7 36,4 36,5 37,9 și motocicletelor H.Transport și depozitare 10,6 10,8 11,4 11,7 12,3 13,1 117

Pagina 118

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 Ani CAEN Rev.2 (activități ale Anul Anul Anul Anul Anul Anul economiei naționale) 2014 2015 2016 2017 2018 2019 I.Hoteluri și restaurante 5,2 5,3 6,4 6,8 7,3 7,5 J.Informații și comunicații 5,8 6,9 8,1 10,2 12 13,9 K. Intermedieri financiare și asigurări 2,4 2,4 2,3 2,4 2,4 2,4 L.Tranzacții imobiliare 1,1 1,4 1,5 1,1 1,1 1,2 M.Activitati profesionale, științifice și 4,4 5,4 6,1 6,3 6,7 6,5 tehnice N.Activitati de servicii administrative 8,6 10 10,4 11,7 11,5 10,1 si activitati de servicii suport O.Administratie publica si aparare; 5,7 5,8 5,7 5,9 6,1 6,2 asigurari sociale din sistemul public P.Învățământ 18,5 18,5 18,7 18,6 18,5 18,7 Q. Sănătate și asistență socială 19,2 19,9 20,6 21,4 21,9 22,4 R.Activități de spectacole, culturale și 2,8 2,8 2,6 2,6 2,6 2,7 recreative S.Alte activități de servicii 4,8 5,1 5,8 5,4 5,4 5,1 sursa: Tempo INSSE, octombrie 2020 118

Pagina 119

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 119

Pagina 120

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 PARTEA II PARTEA II. PREZENTARE LOCALĂ ȘI ANALIZA DIAGNISTIC PREZENTARE LOCALĂ și ANALIZA DIAGNOSTIC  Capitolul 1. Prezentare locală. Analiză diagnostic  Capitolul 2. Populație și fond locativ  Capitolul 3. Infrastructură de acces și de utilități publice. Factori de mediu  Capitolul 4. Servicii publice și administrație publică locală  Capitolul 5. Economie 120

Pagina 121

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 121

Pagina 122

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 CAPITOLUL 1. PREZENTARE LOCALĂ Localizare geografică și acces Comuna Bălțați se află în centrul județului Iași, aproximativ la jumătatea distanței dintre Municipiul Iași și Municipiul Pașcani. Comuna este străbătută de șoseaua națională DN28, care leagă Iașul de Roman și este încadrată între Câmpia Moldovei, șesul Bahluiului și afluenții lui. Față de municipiul Iași, comuna Bălțați este situată la o distanță de 39 km pe DN28 (DE583). Vecinii comunei Bălțați sunt:  comunele Belcești și Erbiceni – în Nord  orașul Podu Iloaiei – în Est  comunele Lungani și Brăiești – în Sud  orașul Târgu Frumos, comuna Cucuteni și comuna Cotnari – în Vest. 122

Pagina 123

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 Amplasarea comunei Bălțați în cadrul județului Iași Comuna are în componență următoarele localități:  Bălțați (reședința)  Cotîrgaci  Filiași  Mădîrjești  Podișu  Sîrca  Valea Oilor. 123

Pagina 124

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 Principalele căi de acces în comuna Bălțați sunt:  E 583  DN 28  DJ 282E  Drumurile comunale DC 90, DC 115 (Sârca-Spinoasa), DC 116 (Bălțați-Valea Oilor-Podișu), DC 117 (Războinei- Podișu-Belcești) Centru urbane importante apropiate:  orașul Târgu Frumos – 9,5 km  orașul Podu Iloaiei– 12,5 km  municipiul Iași – 35 km. Distanța din centrul comunei până la:  Aeroport Iași – 43 km  Municipiul Pașcani – 35 km  E583 – 0,45 km 124

Pagina 125

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027  Gara Sârca – 5 km  Benzinărie – 5,5 km (benzinăria din comuna Războieni); 8,5 km (benzinăria din satul Budăi, orașul Podu Iloaiei). 125

Pagina 126

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 Scurt istoric și componență teritorial-administrativă La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna nu exista, o parte din satele ei, existente la acea vreme, fiind incluse în comuna Brăești și altele alcătuind comuna Sârca (cu satele Sârca, Bidăile, Lungani, Crucea, Cosițeni, Mădârjești și Goești având în total 3.519 locuitori, 5 biserici, 3 școli, 4 mori de apă și 2 de aburi). Anuarul Socec din 1925 consemnează apariția comunei Bălțați, în plasa Cârligătura a județului Iași, având 1.183 de locuitori în satele Bălțați, Sârca și Valea Oilor și în cătunele Făcuți și Gugea. În 1931, comuna a fost desființată și satele ei au fost incluse în comuna Lungani. Comuna Bălțați a fost reînființată, în structura anterioară, plus satele Cotârgaciu și Mădârjești, după al Doilea Război Mondial. În 1950, ea a fost transferată raionului Târgu Frumos și apoi (după 1956) raionului Pașcani din regiunea Iași. În 1968, comuna a revenit la județul Iași, reînființat și tot atunci a fost desființat satul Gugea, comasat cu Valea Oilor. 126

Pagina 127

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 127

Pagina 128

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 Elemente de cadru natural Relieful Relieful se prezintă sub formă de interfluvii largi, cu platouri întinse și cu versanți cu diferite grade de înclinare. La Nord de Valea Bahluiețului se desfășoară o serie de interfluvii largi, separate de văi înguste cu direcția NV-SE. Atât suprafața generală, cât și fiecare interfluviu luat în parte are o înclinație ușoară de la NV la SE, datorită înclinării în acest sens a stratelor geologice. Argilele și marnele au o apariție frecventă datorită eroziunii intense. Asocierea eroziunii de duprafață cu eroziunea de adâncime, alunecările active și semiactive, solifluxiuni și eflorescente de săruri, determină un aspect de badlans (pământuri rele) al acestor versanți. Relieful sculptural de pe raza comunei Bălțați este caracterizat prin interfluvii larg boltite, văi cu pante domoale și șesuri 128

Pagina 129

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 dezvoltate, versanți modelați de alunecări. Din punct de vedere practic, aceste platouri, alături de terasele Bahluiețului, consitutie terenuri foarte bune pentru agricultură, care se pretează pentru mecanizarea lucrărilor. Relieful de acumulare sau acumulatico-eroziv se găsește de-a lungul văilor principale, la contactul dintre diferitele trepte de relief sau la schimbările de pantă, reprezentate prin șesuri, terase, conuri de dejecție și glacisuri coluviale sau proluviale. Pe raza comunei Bălțați se întâlnesc următoarele tipuri de drenaj extern:  Solurile cu drenaj împiedicat – întâlnite în formele depresionare de pe văi, unde apa se acumulează din precipitații și din scurgeri laterale și stagnează la suprafața solului timp îndelungat (3-4 luni), înlesnind menținerea unei vegetații hidrofile de mlaștină 129

Pagina 130

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027  Solurile cu drenaj foarte lent – întâlnite pe șesurile Bahluiului și Baluiețului, unde apa din precipitații bălțește timp de 2-3 săptămâni  Soluri du drenaj lent – întâlnite în zonele înalte de pe șesurile Bahluiului și Bahluiețului și pe alte văi înguste, unde apa din precipitații este îndepărtată cu o întârziere de 4-6 zile  Solurile cu drenaj moderat – întâlnite pe interfluvii, terase și versanți slab înclinați, de unde apa se scurge într-un timo relativ scurt  Soluri cu drenaj lent la rapid – situate pe versanți cu alunecări de teren stabilizate, semiactive  Soluri cu drenaj rapid – întânite pe pante cu înclinare moderată și puternică, de pe care apa din precipitații este rapid îndepărtată prin scurgere superficială și activă, unde datorită neuniformității versanților, drenajul este diferit. 130

Pagina 131

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 Clima Comuna Bălțați se află într-o zonă cu climă continentală, cu ierni geroase și veri foarte calde. Temperaturile medii anuale sunt de 9-10 grade Celsius, iarna între -2 și -3 grade Celsius (partea estică – joasă, fiind zona inversiunilor termice), iar vara 18-20 grade Celsius. Temperaturile minime absolute ale cărot valori scad sub 0 grade se înregistrează din a doua decadă a lunii septembrie, cel mai devreme și se pot prelungi până în ultima decadă a lunii mai, cel mai târziu. Temperaturile minime absolute sunt de -28 grade Celsius și se înregistrează în lunile decembrie, ianuarie și februarie. Regimul precipitațiilor anuale nu depășește 475 mm / anual. În sezonul cald precipitațiile au uneori caracter torențial, în special vara când se înregistrează averse de o intensitate deosebită. 131

Pagina 132

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 Cantități mari de precipitații căzite în intervale scurte de timp provoacă vara inundații și eroziunea solului, iar iarna înzăpeziri. Seceta și grinda sunt fenomenele negative ce afectează teritoriul comunei. Rețeaua hidrografică Râurile care aparțin bazinelor Jijiei și Bahluiului, alături de numeroasele iazuri, au un regim strâns legat de cel climatic. Astfel, alimentarea râurilor dominante (85-95%) este pulvionivală, iar scurgerea medie are valori foarte mari primăvara (44-51%) destul de ridicate vara (23-30%) și reduse iarna și toamna. Numărul mediu al zilelor cu îngheț este de 75-100 zile pe an. 132

Pagina 133

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 Rețeaua hidrografică este formată din cursurile de apă Bahluieț și Valea Oilor cu afluenții lor Albești și Gerești, afluenți din izvoare de coastă. Regimul lor hidrologic este caracterizat prin variații însemnate ale debitelor și nivelurilor, creșterile acestora producându-se mai ales primăvara și vara generând exces de umiditate și inundații locale. Apele subterane sunt cantonate în intercalațiile permeabile ale substratului geologic Sarmațian, precum și în baza depozitelor cuaternare a complexului nisipos, fiind întâlnită adâncimi ce variază de la 2 la 20 m pe terase și interfluvii. În perioadele bogate în precipitații, sub cornișă, în prima treime a versanților în unele zone apar la zi izvoare de coastă. 133

Pagina 134

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 Pânzele acvifere din teritoriu au debite relativ reduse (1l/s/foraj), neputând constitui surse alimentare cu apă în sistem centralizat. Conform evidenței cadastrale – pe teritoriul comunei Bălțați se întâlnesc următoarele întinderi de apă:  Sârca – râul Oii – cu o suprafață de 104 ha  Dobre, Sârca – râul Oii – cu o suprafață de 31 ha  Iaz piscicol Filiași, râul Oii – cu o suprafață de 19 ha  Iazul Filiași Podiși, râul Oii – cu o suprafață de 14 ha  Iazul Bejeneasa Podișu, râul Oii – cu o suprafață de 32 ha  Iazul Boureni Podișu, râul Oii – cu o suprafață de 11 ha  Iazu Facuri Podișu, râul Oii – cu o suprafață de 27 ha  Iazul Podișu (Ichim), râul Oii – cu o suprafață de 26 ha  Iazul Mădîrjești Podișu, râul Oii – cu o suprafață de 41 ha. 134

Pagina 135

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 Solurile În comuna Bălțați se întâlnesc următoarele clase de soluri: clasa molisolurilor, clasa solurilor hidromorfe, clasa solurilor neevoluate, trunchiate sau desfundate și complexe de soluri, alături de ravene și gropi de extracție. Solurile dominante sunt cele din grupa cernoziomului levigat, iar pe suprafețele mai mici se întâlnesc și lăcoviști, lăcoviști de coastă și solonețuri de coastă afectate de procese de eroziune. Fertilitatea solurilor erodate și a celor sărăturate se poate mări prin luarea unor măsuri antierozionale complexe și administrarea de amendamente cu fosfogips. Aceste tipuri de sol sunt favorabile unei game largi de culturi agricole, cum ar fi cele cerealiere, tehnice, vii și livezi, iar solurile de pe versanții accentuați se recomandă a fi utilizate pentru pădure, plantații sau pășuni. 135

Pagina 136

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 Vegetație și faună Din punct de vedere geobotanic, teritoriul comunei Bălțați aparține zonei pădurilor cu o singură subzonă: subzona silvostepei care cuprinde între teritoriul. Pădurile de pe raza comunei ocupă 97,81 ha din suprafața totală, realizate din plantații pe terenuri degradate de eroziuni de suprafață, de adâncime și alunecări de teren. Aceste plantații sunt formate din quercus, pendunculiflora, acer campestra și ulmus campestris. De asemenea, în comuna Bălțați există 10,65 ha perdele de-a lungul căii ferate, din diverse specii de plop și arbore: răchitarii, tufărișuri stejar, carpen, alun, cireș sălbatic. Pajiștile sunt răspândite pe versanții erodați afectați de alunecări și salinizare, și pe șesuri și funduri de văi inundabile, cu soluri salinizate și gleizae, ocupând suprafața de 976,53 ha. 136

Pagina 137

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 Influența negativă cel mai puternic resimțită este accelerarea eroziunii solurilor ca urmare a defrișării vegetației lemnoase, desțelenirii pajiștilor de pe versanți, precum și nerespectarea măsurilor agrotehnice antierozionale. Fauna actuală a Comunei Baltatii este formată din iepuri, căprioare, nevăstuici, șoareci, ciocănitori, fazani. porci mistreți și căprioare, bursuci, rațe sălbatice, lebede. Pădurile Conform înregistrărilor cadastrale locale, la nivelul comunei Bălțați, o suprafață de 98 ha este acoperită cu păduri. Această suprafață este în administrația Ocolului Silvic Podu Iloaiei. Pădurile de pe teritoriul comunei Bălțați administrate de Romsilva, prin Ocolul Silvic Podu Iloaiei sunt organizate pe 3 tronsoane și sunt cunoscute sub următoarele denumiri: 137

Pagina 138

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027  Pădurea Chicerea (Sîrca)  Pădurea La Popescu (Bălțați)  Pădurea Cotîrgaci (Cotîrgaci). La nivelul comunei Bălțați, Comunitatea Românilor din Emirate în colaborare cu asociația EcoAssist, au demarat o acțiune de protecție a mediului înconjurator și proiectul a constat în plantarea unei păduri. Proiectul a inceput în anul 2013 când sau plantat 2 ha de pădure, respectiv 10.000 de puieți și a continuat în anul 2014 cu o extindere pentru 5 ha. Proiectul a prevăzut plantarea de păduri pe o suprafață totală de 15 ha în decurs de 5 ani. 138

Pagina 139

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 Proiectul este unul național și se numește “Plantăm fapte bune în România”. Partenerii locali la nivelul comunei comunei Bălțați în acest proiect au fost:  Direcția Silvică Iași  SalubrIS  Penitenciarul Iași  Primăria Comunei Bălțați  Agenția de Protecția Mediului Iași Pe raza comunei Bălțați se întinde pe o suprafață de 13,62 km pătrați, Situl Acumulările Belcești cod sit ROSPA0109. Din acest sit, 0,31 km pătrați sunt pe raza comunei Coarnele Caprei și 2,50 km pătrați pe raza comunei Scobinți, cea mai mare suprafață desfășurându-se în comuna Bălțați. 139

Pagina 140

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 Relații în teritoriu Comuna Bălțați face parte din Grupul de Acțiune Locală Belcești-Focuri. Asociația „Grupul De Acțiune Locală Microregiunea Belcești- Focuri” este persoană juridică de drept privat cu scop nepatrimonial, independentă, înființată în baza Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu modificările și completările ulterioare, în anul 2012. Membrii fondatori, în număr de 37, 140

Pagina 141

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 sunt reprezentanți ai Autorităților Publice Locale, parteneri din mediul privat și societatea civilă. Asociația „Grupul De Acțiune Locala Microregiunea BelcestiFocuri” s-a înființat pe baza liberului consimțământ al membrilor săi conform Actelor Adiționale nr. 1 și nr. 2 la Actul Constitutiv și Statut. Scopul Asociației îl constituie dezvoltarea economică și socială la nivel regional și subregional, în baza unor acțiuni durabile, de calitate, sustenabile financiar, uman si instituțional, cooperarea cu alte microregiuni, reprezentarea unitară a intereselor legitime ale Asociației în raport cu administrațiile de la diferite niveluri, cu organismele guvernamentale centrale sau decentralizate, cu organele de justiție, cu organismele naționale sau europene cu oricare alte instituții, entități asociative, persoane fizice sau juridice, care activează în domeniul dezvoltării rurale și urbane, în vederea creării și/sau 141

Pagina 142

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 îmbunătățirii cadrului necesar pentru implementarea strategiei de dezvoltare locală a GAL-ului. 142

Pagina 143

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 Teritoriul Grupului de Acțiune Locală - Microregiunea BelceștiFocuri se întinde pe raza județului Iași, cuprinzând comunele din partea central-nordică a județului Iași . Din punct de vedere administrativ, Grupul de Acțiune Locală - Microregiunea Belcești-Focuri cuprinde 8 unităti administrativ – teritoriale, având în componență un număr de 33 localități. Componența GAL se prezintă astfel:  Comuna Bălțați  Comuna Belcești  Comuna Coarnele Caprei  Comuna Erbiceni  Comuna Fântânele  Comuna Focuri  Comuna Scobinți  Comuna Sirețel. 143

Pagina 144

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 Sursa:http://www.galbelcestifocuri.ro/prezentare/teritoriul-gal/s60.html, noiembrie 2020 Strategia locală pentru Asociația „Grupul de Acțiune Locală Microregiunea Belcești-Focuri” își are originile din necesitatea tot mai stringentă de a pune la dispoziția factorilor preocupați progresul economico-social al localităților componente, o gândire unitară cu privire la căile necesare de urmat, creând 144

Pagina 145

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 premisele apariției unui efect sinergic, benefic pentru asigurarea unei dezvoltări armonioase și durabile. Dinamica locurilor de muncă care nu reușește să absoarbă din numărul șomerilor, coroborată cu scăderea numărului de locuitori și migrarea forței de muncă active, lipsa investițiilor, birocrația, personalul din instituțiile publice insuficient pregătit pentru a accesa fondurile europene destinate modernizării și comprimării decalajului dintre zona rurală și mediul urban, justifică necesitatea de a pune la dispoziția factorilor implicati un instrument de lucru care să faciliteze dezvoltarea, promovarea și implementarea unor proiecte ce vor contribui la dezvoltarea durabilă a teritoriului “Belcești-Focuri”, respectiv a Strategiei de Dezvoltare Locală. Pe de alta parte, pe termen lung, obiectivul acestei strategii este de a contribui la transformarea teritoriului ce-i face obiectul într-o zonă cu un caracter distinct și cu o economie viabilă, capabil să ofere 145

Pagina 146

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 locuitorilor condiții de trai mai bune, într-un mediu curat și sănătos. Principiile care au stat la baza elaborării strategiei au vizat în primul rând implicarea comunității, transparența, obiectivitatea și sustenabilitatea acțiunilor prezente și viitoare ce vor fi derulate pentru dezvoltarea acestor comunități. Pentru a asigura cu success realizarea acestor deziderate, strategia va fi sprijinită la nivelul administrației publice de un management riguros, capabil să identifice toate oportunitățile pentru beneficiul comunității. Implementarea strategiei presupune cooperare între toți factorii responsabili locali, respectiv administrația publică locală, agenți economici, organizații neguvernamentale și societatea civilă. Asociația „Grupul de Acțiune Locală Microregiunea BelceștiFocuri” are sediul social în județul Iași, localitatea Focuri, comuna Focuri, și este un parteneriat public-privat format din 37 de parteneri. 146

Pagina 147

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 Teritoriul acoperit de Asociația „Grupul de Acțiune Locală Microregiunea Belcești-Focuri”, aparține din punct de vedere administrativ judetului Iași, fiind o zonă continuă, uniformă din punct de vedere al datelor geografice și economice, cuprinzând 8 comune: Bălțați, Belcești, Coarnele Caprei, Erbiceni, Fântânele, Focuri, Scobinți, Sirițel. Suprafata totala a teritoriului este de 497,22 km², cu o populație în număr de 41.656 locuitori (conform datelor furnizate de INSSE: și Recensământul populației din 2011), densitatea medie fiind de 83,78 locuitori/km². Cele 8 comune ce alcătuiesc teritoriul Grupului de Acțiune Locală Microregiunea BelceștiFocuri, au în componență 33 de localități. Direcții principale și responsabilități în ceea ce privește dezvoltarea teritorială a teritoriului identificate sunt diversificarea activităților economice non-agricole și încurajarea micilor întreprinzători; crearea, îmbunătățirea și diversificarea facilităților de dezvoltare economică, infrastructură fizică locală 147

Pagina 148

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 la scară mica și a serviciilor de bază; creșterea atractivității zonei și diminuarea migrației pupulației, în special a tinerilor; îmbunătățirea incluziunii sociale inclusiv în ceea ce privește grupurile minoritare. 148

Pagina 149

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 Imagini din comuna Bălțați Peisaj din comuna Bălțați 149

Pagina 150

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 Peisaj din comuna Bălțați 150

Pagina 151

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 Peisaj din comuna Bălțați 151

Pagina 152

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 Peisaj și drum din comuna Bălțați 152

Pagina 153

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 Peisaj și drum din comuna Bălțați 153

Pagina 154

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 Primăria și Consiliul Local Bălțați 154

Pagina 155

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 Monument al eroilor în comuna Bălțați 155

Pagina 156

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 Proiect Înfrumusețare Centru Civic în comuna Bălțați 156

Pagina 157

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 Proiect Înfrumusețare Centru Civic în comuna Bălțați 157

Pagina 158

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 Clădirea în care funcționează Căminul Cultural și Biblioteca Comunală Bălțați 158

Pagina 159

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 Elemente de infrastructură și utilități publice, comuna Bălțați 159

Pagina 160

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 Elemente de infrastructură și utilități publice, comuna Bălțați 160

Pagina 161

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 Elemente de infrastructură și utilități publice, comuna Bălțați 161

Pagina 162

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 Stația de epurare, comuna Bălțați 162

Pagina 163

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 Stație de pompare, comuna Bălțați 163

Pagina 164

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 Parc Fotovoltaic, Sârca, comuna Bălțați 164

Pagina 165

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 Gara CFR Sârca 165

Pagina 166

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 Postul de Poliție, comuna Bălțați 166

Pagina 167

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 Oficiul Poștal Bălțați 167

Pagina 168

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 Centrul de zi pentru bătrâni, Bălțați sursa: https://www.facebook.com/Centrudezibaltati/photos/a.262404290769931/1329177810759235 168

Pagina 169

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 Cabinet medical individual, comuna Bălțați 169

Pagina 170

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 Farmacie Bălțați 170

Pagina 171

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 Centrul de Excelență al Cireșului și Nucului 171

Pagina 172

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 Centrul de Excelență al Cireșului și Nucului 172

Pagina 173

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură, Sârca 173

Pagina 174

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură, Sârca 174

Pagina 175

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 CAPITOLUL 2. POPULAȚIE ȘI FOND LOCATIV Demografie – evoluție și structură Județul Iași cuprinde în structura sa administrativ-teritorială: două municipii (Iași – reședință de județ, Pașcani), 3 orașe (Hârlău, Podu Iloaiei, Târgu Frumos), 93 de comune și 418 sate. Organizarea administrativă a teritoriului județului Iași Categorii de unități administrative Anul 2019 număr Municipii 2 Orașe 3 Localități componente ale municipiilor și orașelor 11 Comune 93 Sate 418 Din care: aparțin de municipii și orașe 4 sursa datelor: Institutul Național de Statistică, noiembrie 2020 La 1 iulie 2020, efectivul demografic al județului Iași era de 494.245 persoane. 175

Pagina 176

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 Raportat la aceeași dată, 1 iulie 2020, populația stabilă a comunei Bălțați, număra 5.605 persoane. Pe parcursul ultimilor 6 ani de zile, în perioada 2015-2020, populația comunei Bălțați a înregistrat o reducere de 27 persoane (o scădere a numărului de locuitori stabili cu 0,5%). Trendul descendent înregistrat la nivelul populației stabile din comuna Bălțați este mai ridicat decât cel înregistrat în mediul rural la nivel județean (creștere de 4,4%) și regional (creștere de 0,1%). Evoluția populației din mediul rural după domiciliu la 1 iulie, în perioada 2015-2020 Mediul rural... 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2020/2015 persoane persoane % România 9,706,971 9,712,665 9,696,571 9,683,852 9,656,011 9,649,738 -57,233 -0.6% Reg. Nord-Est 2,160,940 2,164,073 2,162,948 2,162,819 2,159,453 2,162,337 1,397 0.1% Jud. Iași 473,359 479,110 482,368 486,525 489,020 494,245 20,886 4.4% Com. Bălțați 5,632 5,634 5,678 5,660 5,641 5,605 -27 -0.5% sursa datelor: INS, noiembrie 2020, calcule proprii Populația României din mediul rural a scăzut, în medie, de la 1 iulie 2015 până la 1 iulie 2020 cu -0,6%, ceea ce reprezintă un efectiv de peste 57 mii persoane. 176

Pagina 177

Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027 Rata de creștere / descreștere a populației din mediul rural

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.