Document
Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Bălțați 2021 – 2027
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 11,2 MB · modificat pe site: 28.02.2023
Pagina sursă
Cum citez acest document
Document, „Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Bălțați 2021 – 2027”, Comuna Bălțați, jud. Iași. Sursa: http://www.primariabaltati.ro/wp-content/uploads/2023/02/SDL-BALTATI_2021-2027_print.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/baltati/54227-strategia-de-dezvoltare-locala-a-comunei-baltati-2021-2027, 06.11.2026)
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
Administrație
locală
Nivel de trai Economie
Educație
Utilități și
Cultură servicii
publice
1
Pagina 2
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
2
Pagina 3
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ
a comunei Bălțați, județul Iași
pentru perioada 2021-2027
3
Pagina 4
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
4
Pagina 5
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
CUPRINS
CUVÂNT ÎNAINTE ............................................................................................. 9
PARTEA I. MACRO-CONTEXT ....................................................................... 12
CAPITOLUL 1. CONTEXT MONDIAL ȘI EUROPEAN................................. 14
Context mondial ......................................................................................... 14
Contextul european .................................................................................... 23
CAPITOLUL 2. CONTEXT NAȚIONAL ........................................................ 48
CAPITOLUL 3. CONTEXT REGIONAL ........................................................ 78
CAPITOLUL 4. CONTEXT JUDEȚEAN........................................................ 96
PARTEA II. PREZENTARE LOCALĂ și ANALIZA DIAGNISTIC.................. 120
CAPITOLUL 1. PREZENTARE LOCALĂ ................................................... 122
Localizare geografică și acces ................................................................. 122
Scurt istoric și componență teritorial-administrativă ................................. 126
Elemente de cadru natural ....................................................................... 128
Relații în teritoriu ...................................................................................... 140
Imagini din comuna Bălțați ....................................................................... 149
5
Pagina 6
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
CAPITOLUL 2. POPULAȚIE ȘI FOND LOCATIV ...................................... 175
Demografie – evoluție și structură ............................................................ 175
Salariați și câștig salarial .......................................................................... 199
Șomeri și rata șomajului ........................................................................... 204
Fondul locativ ........................................................................................... 208
CAPITOLUL 3. INFRASTRUCTURĂ DE ACCES. UTILITĂȚI PUBLICE.
FACTORI DE MEDIU .................................................................................. 213
Rețea de drumuri ..................................................................................... 213
Rețea de alimentare cu apă și canalizare ................................................ 216
Alimentarea cu gaze naturale................................................................... 231
Alimentarea cu energie electrică și iluminat public ................................... 236
Transport public ....................................................................................... 237
Serviciul de salubritate ............................................................................. 238
Factori de mediu ...................................................................................... 240
Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Bălțați ................................. 242
CAPITOLUL 4. SERVICII PUBLICE ........................................................... 243
Sănătate ................................................................................................... 243
Asistență socială ...................................................................................... 245
Educație ................................................................................................... 256
Cultură, artă și timp liber .......................................................................... 286
6
Pagina 7
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
Viața spirituală locală ............................................................................... 324
Administrația publică locală ...................................................................... 338
CAPITOLUL 5. ECONOMIE ....................................................................... 347
Agricultură ................................................................................................ 347
Piscicultură ............................................................................................... 361
Silvicultură ................................................................................................ 364
Mediul de afaceri ...................................................................................... 366
Turism ...................................................................................................... 383
PARTEA III. ANALIZA SWOT ....................................................................... 384
Agricultură și dezvoltare rurală ................................................................. 386
Educație, cultură și culte .......................................................................... 397
Sănătate și asistență socială .................................................................... 408
Administrație publică ................................................................................ 417
Economie și potențial local ....................................................................... 421
7
Pagina 8
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
PARTEA IV. DEZVOLTARE LOCALĂ: 2021-2027 ....................................... 432
Portofoliu proiecte pentru perioada 2021-2027 ........................................ 434
Surse posibile de finanțare ....................................................................... 441
Monitorizare și implementare ................................................................... 468
8
Pagina 9
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
CUVÂNT ÎNAINTE
Stimați cetățeni,
CUVÂNT ÎNAINTE
Stimați cetățeni,
După 18 ani de activitate în administrația
publică, din care șase ani funcționar public
la primăria orașului Târgu Frumos și
doisprezece ani Primar al Comunei Bălțați,
cred că sunt îndreptățit să afirm și să susțin
faptul, că pentru mine și colegii mei vorbesc
faptele.
De la început am fost conștient că Administrația Locală are
obligația să propună colectivității programe și proiecte pentru
reabilitarea și modernizarea zonei. În aceste condiții, de când
mi-ați acordat încrederea dumneavoastră am făcut tot ce mi-a
stat în putință să modernizez comuna Bălțați și să contribui la
creșterea confortului localnicilor.
9
Pagina 10
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
În toată această perioadă de activitate în administrația publică,
singura mea grijă a fost să găsesc soluții, fonduri, pentru ca în
fiecare an, în fiecare mandat viața oamenilor din Comuna
Bălțați să se schimbe în bine. Un primar care la ora 7:00 intră
în Primărie și pleacă ultimul seara târziu, are rezultate.
Scopul prezentului document strategic este de a demara și
finaliza proiectele prin care vom reuși să dezvoltăm comuna
pe care o reprezentăm. Proiectele pe care le-am întreprins
până acum și cele viitoare sunt făcute pentru a îmbunătăți
viața locuitorilor comunei Bălțați. Datorită faptului că m-ați
sprijinit atunci când a fost nevoie și pentru că realizați ce
presupune alinierea cu zonele dezvoltate, vreau să vă
mulțumesc și să vă asigur că ne vom bucura împreună de
fiecare proiect finalizat.
Vă aștept alături de mine, vă asigur că merită!
Cu stimǎ,
Ing. Vasile AȘTEFANEI
10
Pagina 11
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
Primarul Comunei BĂLȚAȚI, Județul IAȘI
11
Pagina 12
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
PARTEA
I
PARTEA I. MACRO-CONTEXT
MACRO CONTEXT
Capitolul 1. Context mondial și european
Capitolul 2. Context național
Capitolul 3. Context regional
Capitolul 4. Context județean
12
Pagina 13
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
13
Pagina 14
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
CAPITOLUL 1. CONTEXT MONDIAL ȘI EUROPEAN
Context mondial
Anul 2020 va rămâne în istorie ca „anul COVID-19”. Pandemia
cauzată de noul coronavirus reprezintă un șoc enorm pentru
economii, atât în Uniunea Europeană, cât și la nivel mondial, cu
consecințe foarte grave din punct de vedere socioeconomic.
La nivel mondial, criza provocată de COVID-19 reprezintă o
provocare care necesită soluții imediate. Uniunea Europeană a
elaborat planuri de sprijinire a eforturilor țărilor partenere în
combaterea pandemiei, realizând o acțiune colectivă
concentrată pe următoarii piloni:
soluții la criza sanitară imediată și la nevoile umanitare ce
decurg din aceasta
consolidarea sistemelor de sănătate, de aprovizionare cu
apă și de canalizare ale țărilor partenere:
sporirea capacităților de cercetare și de pregătire pentru
a face față pandemiei.
14
Pagina 15
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
atenuarea impactului socioeconomic.
Comisia Europeană, a realizat în toamna anului 2020 o analiză1
a activității economice din țările membre UE, din care a reieșit
următoarele:
în prima jumătate a anului 2020, activitatea economică
din Europa a suferit un șoc major și s-a redresat puternic
în al treilea trimestru, concomitent cu eliminarea treptată
a măsurilor restrictive. Cu toate acestea, recrudescența
din ultimele săptămâni a pandemiei duce la o serie de
perturbări, în timp ce autoritățile naționale introduc noi
măsuri de sănătate publică pentru a limita răspândirea
virusului. Previziunile de creștere pe perioada analizată
fac obiectul unui grad extrem de ridicat de incertitudine și
de riscuri.
1
https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/ip_20_1269
15
Pagina 16
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
Potrivit previziunilor economice 2 formulate de Comisia
Europeană, economia zonei euro va înregistra următoarele
date:
Economia Zonei Euro- previziuni
Perioada Anul 2020 Anul 2021 Anul 2022
Previziunii
Octombrie 2020 scădere de 7,8% creștere de 4,2 % creștere de 3%
Iunie 2020 scădere de 8,7% creștere de 6,1 % creștere de 6,1%
sursa: Adaptată după Comisia Europeană- previziuni Economice din 2020
Din tabelul anterior sesizăm că previziunile din Iunie 2020 erau
pesimiste cu privire la scăderea economiei în anul 2020 și mai
optimiste pentru următorii doi ani.Nici în zona euro, nici în UE
producția nu este preconizată să revină la nivelul pre-pandemic
în 2022.
Impactul economic al pandemiei a variat foarte mult în Uniunea
Europeană și aceeași variabilitate este valabilă și în ceea ce
privește perspectivele de redresare. Această neuniformitate
2
https://ec.europa.eu/info/business-economy-euro/economic-performance-and-forecasts/economic-forecasts/summer2020-economic-forecast-deeper-recession-wider-divergences_ro
16
Pagina 17
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
reflectă răspândirea virusului, strictețea măsurilor de sănătate
publică adoptate pentru a-l ține sub control, compoziția
sectorială a economiilor naționale și forța răspunsurilor politice
naționale.
Previziunile au fost elaborate în contextul unei incertitudini
grave, statele membre anunțând noi măsuri de sănătate publică
importante în a doua jumătate a lunii octombrie 2020 pentru a
limita răspândirea virusului.
Aceste previziuni se bazează pe seria uzuală de ipoteze
tehnice referitoare la întemeiate pe informațiile disponibile până
la data de 22 octombrie 2020:
evoluția cursurilor de schimb
evoluția ratelor dobânzilor
evoluția prețurilor produselor de bază
Pentru toate celelalte date necesare, inclusiv cele referitoare la
politicile publice, aceste previziuni iau în considerare informațiile
17
Pagina 18
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
disponibile până la data de 22 octombrie, inclusiv. Cu excepția
cazului în care politicile sunt anunțate în mod credibil și sunt
detaliate în mod corespunzător, estimările pornesc de la ipoteza
că politicile nu se modifică.
Previziunile realizate depind de două ipoteze tehnice
importante:
1. În primul rând, se presupune că măsurile de sănătate
publică rămân în vigoare într-o anumită măsură în
perioada analizată în previziuni. Cu toate acestea,
după înăsprirea lor semnificativă în cel de al patrulea
trimestru al anului 2020, se estimează că strictețea
măsurilor va scădea treptat în 2021. Se presupune, de
asemenea, că impactul economic al unui anumit nivel
de restricții va scădea în timp, pe măsură ce sistemul
de sănătate și agenții economici se adaptează la
mediul creat de pandemie.
18
Pagina 19
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
2. În al doilea rând, având în vedere că relațiile viitoare
dintre UE și Regatul Unit nu sunt încă clare,
previziunile pentru 2021 și 2022 se bazează pe o
presupunere tehnică conform căreia UE și Regatul
Unit vor face schimburi comerciale în temeiul normelor
Organizației Mondiale a Comerțului privind clauza
națiunii celei mai favorizate începând cu 1 ianuarie
2021. Această ipoteză este utilizată doar în scop de
prognozare și nu reflectă nici o anticipare și nici o
previziune în ceea ce privește rezultatele negocierilor
dintre UE și Regatul Unit cu privire la relațiile lor
viitoare.
Următoarea previziune a Comisiei Europene va fi o actualizare
a previziunilor privind PIB-ul și inflația urmează să fie
prezentate în februarie 2021 și vor fi previziunile economice din
iarna anului 2021.
19
Pagina 20
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
La nivel politic global, ne aflăm în fața primirii rezultatului
alegerilor prezidențiale din Statelor Unite ale Americii:
aparent,Joe Bideneste viitorul președinte american, dar va mai
fi cel puțin o perioadă de minim două luni până acesta își va
începe mandatul. Referitor modul de abordare a relațiilor
transatlantice, Joe Biden a anunțat la Conferința de Securitate
de la Munchen, din februarie 2019, că America va arăta altfel,
iar relațiile se vor reface, îmbunătăți. Candidatul democrat a
avut aceeași poziție proeuropeană și pro NATO pe tot parcursul
campaniei electorale.
„Strategia de Dezvoltare a României în următorii 20 de ani”,
editată de Academia Română în anul 2017 prezintă câteva
elemente importante pentru contexul mondial, care sunt
regăsite în discursul președintelui american Donald Trumpacesta preciza următoarele:
„Susținem cu tărie NATO, o alianță care are la bază
legăturile din timpul celor două Războaie Mondiale, care au
20
Pagina 21
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
detronat fascismul, și un Război Rece care a înfrânt
comunismul... . Însă partenerii noștri trebuie să-și
îndeplinească obligațiile financiare”. „Iar acum, în urma
unor discuții foarte directe și deschise, aceștia (N.B. statele
partenere, ex. România – Parteneriatul strategic) au
început să facă acest lucru. Ne așteptăm din partea
partenerilor noștri, din NATO, din Orientul Mijlociu, din
Pacific – să joace un rol semnificativ și direct în operațiunile
militare și strategice și să-și achite partea lor din costuri”.
„În același timp, Administrația mea a răspuns cererilor
poporului american pentru controlul imigrației și
securizarea frontierelor. Prin punerea în aplicare a legilor
privind imigrația, vom putea mări salariile, ajuta șomerii, să
economisim miliarde de dolari și să ne facem mai sigure
comunitățile noastre”. „Trebuie să restabilim integritatea și
aplicarea legii la frontierele noastre. Pentru aceasta, vom
21
Pagina 22
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
începe în curând construcția unui mare zid de-a lungul
frontierei noastre sudice”.
„Mai multe națiuni din întreaga lume, cum ar fi Canada,
Australia și multe altele – au un sistem de imigrație bazat
pe merit. Principiul de bază este acela că persoanele care
doresc să emigreze într-o țară trebuie să se poată susține
singure din punct de vedere financiar”. „Nu este
compasiune, ci nesăbuință, să permiți intrarea necontrolată
a unor persoane din locuri unde o verificare adecvată (în
materie de securitate) nu este posibilă (...) Nu putem
permite formarea unui cap de pod pentru terorism în
interiorul Americii – nu putem permite ca țara noastră să
devină un sanctuar pentru extremiști”.
De asemenea, Donald Trump anunțase faptul că a cerut
Departamentului Apărării să dezvolte un plan pentru distrugerea
organizației teroriste Stat Islamic și noile sancțiuni impuse de
Washington la adresa entităților și persoanelor care sprijină
22
Pagina 23
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
programul balistic al Iranului și a reafirmat susținerea sa pentru
„alianța de neclintit” a Statelor Unite cu Israelul.
Potrivit unui sondaj de opinie realizat de CNN și ORC, peste
75% dintre persoanele care au urmărit discursul lui Donald
Trump au avut o reacție pozitivă și aproape șapte din zece
telespectatori sunt de părere că politicile propuse de președinte
vor îndrepta Statele Unite ale Americii în direcția bună.
La nivelul anului 2020, candidatul democrat Joe Biden a avut o
poziție mai deschisă, proeuropeană și pro NATO pe tot
parcursul campaniei electorale. Dacă acesta își va implementa
mandatul în aceeași direcție, contextul macro-politic va fi
favorabil și pentru Uniunea Europeană.
Contextul european
Uniunea Europeană a stabilit o serie de priorități care
conturează agenda sa politică până în 2024, în urma alegerilor
23
Pagina 24
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
europene din mai 2019. Aceste priorități contribuie la abordarea
principalelor provocări cu care se confruntă UE și cetățenii săi,
pe plan politic, economic sau social.
Prioritățile Uniunii Europene și a statelor membre au fost
stabilite în urma unui dialog între:
liderii UE
miniștrii statelor membre
instituțiile UE
grupurile politice din Parlamentul European.
În iunie 2019, liderii Uniunii Europene și-au stabilit prioritățile în
Agenda strategică a UE pentru perioada 2019-2024. Aceasta
reprezintă o sursă de inspirație pentru prioritățile politice ale
Comisiei Europene, elaborate înainte de preluarea oficială a
mandatului de 5 ani.
24
Pagina 25
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
Agenda strategică a UE pentru perioada 2019-2024
Construirea unei
Europe ecologice, Protejarea
echitabile și neutre cetățenilor și a
din punct de vedere libertăților
climatic
Promovarea
Dezvoltarea unei
intereselor și a
baze economice
valorilor europene la
solide și dinamice
nivel global
sursa: adaptare după Consiliul Europei3
Uniunea Europeană își propune să abordeze provocările
interne și externe într-un mod integrat. Pentru ca acțiunea
externă să fie eficace, are nevoie de o bază economică internă
solidă. Instituțiile de la nivelul UE trebuie să se concentreze
asupra a ceea ce contează. În concordanță cu principiul
subsidiarității și cu cel al proporționalității, UE trebuie să acorde
3
https://www.consilium.europa.eu/en/eu-strategic-agenda-2019-2024/
25
Pagina 26
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
o atenție sporită aspectelor importante și o atenție redusă
amănuntelor. Trebuie să le acorde actorilor sociali și economici
suficient spațiu să respire, să creeze, să inoveze. Va fi
important să se colaboreze cu cetățenii, cu societatea civilă și
cu partenerii sociali, precum și cu actorii regionali și locali.
Instituțiile noastre de la nivelul UE vor lucra în conformitate cu
litera și spiritul tratatelor. Ele vor respecta principiile
democrației, statului de drept, transparenței și egalității între
cetățeni și între statele membre. Buna guvernanță depinde și de
o punere în aplicare riguroasă și o asigurare riguroasă a
respectării normelor și politicilor asupra cărora s-a convenit,
procese care trebuie monitorizate îndeaproape.
O prezentare succintă a principalelor priorități politice conturate
în cadrul Agendei strategice a UE pentru perioada 20192024 este realizată mai jos, în tabelul următor:
26
Pagina 27
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
Agenda strategică a UE pentru perioada 2019-2024
Descrierea priorităților politice
Prioritățile politice Scurtă descriere
Protejarea Controlul eficient al frontierelor externe ale UE și dezvoltarea unei
cetățenilor și a politici cuprinzătoare în domeniul migrației. Combaterea
libertăților terorismului, a criminalității transfrontaliere și a criminalității online,
creșterea capacității de reziliență a UE împotriva dezastrelor
naturale și a celor provocate de om.
Dezvoltarea unei Construirea unei economii reziliente prin aprofundarea uniunii
baze economice economice și monetare, finalizarea uniunii bancare și a uniunii
solide și dinamice piețelor de capital, consolidarea rolului internațional al monedei
euro, investițiile în competențe și educație, sprijinirea
întreprinderilor europene, adoptarea transformării digitale și
dezvoltarea unei politici industriale solide.
Construirea unei Investițiile în inițiative ecologice care îmbunătățesc calitatea aerului
Europe ecologice, și a apei, promovarea agriculturii durabile și protejarea sistemelor
echitabile și neutre de mediu și a biodiversității. Crearea unei economii circulare
din punct de vedere eficiente și a unei piețe europene a energiei care să ofere energie
climatic durabilă, sigură și la prețuri accesibile. O tranziție mai rapidă către
surse regenerabile de energie și eficiență energetică, reducând, în
27
Pagina 28
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
același timp, dependența UE de sursele externe de energie.
Implementarea Pilonului european al drepturilor sociale.
Promovarea Construirea unei politici externe solide, cu o politică de vecinătate
intereselor și a ambițioasă și un parteneriat cuprinzător cu Africa. Promovarea
valorilor europene la păcii, stabilității, democrației și a drepturilor omului la nivel mondial.
nivel global Asigurarea unui comerț solid, bazat pe multilateralism și pe o
ordine mondială axată pe norme globale. Asumarea unei
responsabilități sporite în materie de securitate și apărare,
cooperând îndeaproape cu NATO.
sursa: adaptare după Consiliul Europei4
În septembrie 2015, la Adunarea Generală a Organizației
Națiunilor Unite, țări din întreaga lume au semnat Agenda 2030
pentru dezvoltare durabilă a Organizației Națiunilor Unite
(Agenda 2030 a ONU) și cele 17 obiective de dezvoltare
durabilă (ODD) ale acesteia, stabilind împreună o listă de
acțiuni concrete de întreprins pentru oameni și pentru planetă.
4
https://www.consilium.europa.eu/en/eu-strategic-agenda-2019-2024/
28
Pagina 29
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
sursa: Organizației Națiunilor Unite, Agenda 2030 a ONU
Liderii mondiali și-au declarat angajamentul pentru eradicarea
sărăciei, protejarea planetei și asigurarea faptului că toți
oamenii se bucură de pace și prosperitate. Obiectivele de
dezvoltare durabilă, împreună cu Acordul de la Paris privind
schimbările climatice, reprezintă foaia de parcurs către o lume
mai bună, cadrul mondial pentru cooperarea internațională în
materie de dezvoltare durabilă și dimensiunile economice,
29
Pagina 30
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
sociale, de mediu și de guvernanță ale acestui cadru. UE a fost
una dintre principalele forțe care au sprijinit Agenda 2030 a
ONU, angajându-se ferm să o pună în aplicare.
Obiectivele de dezvoltare durabilă nu reprezintă un obiectiv în
sine, ci servesc drept puncte de reper. Acestea oferă o
perspectivă necesară pe termen lung, care merge dincolo de
perioadele electorale și de dorința de a obține câștiguri rapide
pe termen scurt. Aceste obiective ne ajută să menținem
democrații solide, să construim economii moderne și dinamice
și să contribuim la o lume cu standarde de viață mai ridicate, în
care inegalitățile se reduc, să ne asigurăm că nimeni nu este
lăsat în urmă, cu respectarea în același timp a resurselor
limitate de care dispune planeta noastră și prezervarea
acestora pentru generațiile viitoare.
30
Pagina 31
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
În urma eforturilor de reformă depuse la toate nivelurile, am
asistat la o redresare a fundamentelor economice ale UE după
criza economică și financiară5
Cu toate acestea, potrivit unor previziuni recente 6 , trebuie să
consolidăm ratele de creștere, să reducem nivelul datoriei și să
menținem disciplina fiscală pentru a asigura cadrul necesar
unei economii solide. Dacă nu luăm măsuri pentru a spori
reziliența economică și coeziunea și pentru a aborda
vulnerabilitățile structurale, putem pierde, în anii care vor urma,
impulsul câștigat, fapt asociat cu riscuri mari. Dimpotrivă, dacă
efectuăm reformele structurale necesare, putem asigura un
nivel mai ridicat de bunăstare și un viitor mai solid, inclusiv prin
investiții în cercetare și inovare, servicii publice, sisteme de
protecție socială și protecția mediului. Sunt necesare măsuri
atât la nivelul UE, cât și la nivelul statelor membre pentru a
5
Analiza anuală a creșterii pentru anul 2018, Comisia Europeană, p. 690.
6
Previziunile economice europene din toamna anului 2018, publicate la 8 noiembrie 2018. Se poate consulta la adresa:
https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/economy-finance/ip089_en_0.pdf.
31
Pagina 32
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
asigura sustenabilitatea sistemelor de pensii și a sistemelor
bugetare, inclusiv stabilitatea veniturilor fiscale în cadrul pieței
unice.
În plus, multe provocări au devenit din ce în ce mai presante și
ne amenință bunăstarea și prosperitatea economică. Toate
aceste provocări sunt complexe și strâns legate între ele, ceea
ce înseamnă că abordarea uneia dintre ele poate avea
consecințe pozitive asupra altora.
Deficitul cel mai grav în materie de sustenabilitate și totodată
cea mai mare provocare cu care ne confruntăm este datoria
ecologică, de a cărei scadență ne apropiem prin utilizarea
abuzivă și epuizarea resurselor noastre naturale; acest lucru ne
amenință capacitatea de a răspunde nevoilor generațiilor
viitoare în limitele în limitele resurselor de care dispune planeta
noastră. La nivel mondial, presiunea asupra resurselor de bază,
32
Pagina 33
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
de la apă dulce până la terenuri fertile, pune în pericol însăși
existența omenirii.
Consumul global de resurse materiale a crescut de paisprezece
ori între 1900 și 2015 și se estimează că va crește de peste
două ori între 2015 și 20507, lumea se apropie rapid de mai
multe puncte critice. Pe lângă presiunea asupra mediului, acest
lucru reprezintă o provocare serioasă pentru economia Uniunii
Europene, care este dependentă de materiale de pe piețele
internaționale.
Uniunea Europeană intenționează să își asigure materiile prime
critice pentru sectoarele strategice, după ce epidemia de
coronavirus a arătat problemele pe care le poate avea Europa
în cazul unor întreruperi ale aprovizionării.
7
WWF. 2018. Living Planet Report - 2018: Aiming Higher. Grooten, M. și Almond, R.E.A.(editori). WWF, Gland, Elveția.
33
Pagina 34
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
Comisia Europeană a prezentat în Septembrie 2020
următoarele măsuri cu privire la materiile prime necesare la
nivelul Uniunii Europene:
plan de acțiune privind materiile prime critice
lista din 2020 a materiilor prime critice
un studiu prospectiv privind materiile prime critice pentru
tehnologii și sectoare strategice din perspectiva anilor 2030
și 2050.
Aprovizionarea cu materii prime critice necesare UE suferă de o
mare concentrare a furnizorilor, după cum putem observa și din
harta de mai jos.
China livrează 98% din necesarul UE de pământuri rare, Turcia
asigură aceeași proporție de borat, iar Africa de Sud este sursa
a 71% din consumul de platină și are proporții și mai mari la
iridiu, rodiu și ruteniu.
34
Pagina 35
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
Harta Furnizorilor de materii prime strategice pentru Europa
sursa: Comisia Europeană
Planul de acțiune pentru achiziția materiilor prime critice
analizează provocările actuale și viitoare și propune acțiuni de
reducere a dependenței Europei de țările terțe, diversificând
oferta provenită atât din surse primare, cât și din surse
secundare și îmbunătățind eficiența și circularitatea utilizării
resurselor, promovând, în același timp, aprovizionarea
responsabilă la nivel mondial.
35
Pagina 36
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
Planul de acțiune al Comisie Europene privind materiile
prime critice urmărește:
să stabilească lanțuri valorice reziliente pentru
ecosistemele industriale ale UE.
să reducă dependența de materiile prime critice
principale prin utilizarea circulară a resurselor, prin
folosirea produselor durabile și prin inovare.
să consolideze aprovizionarea internă cu materii prime
în UE.
să diversifice aprovizionarea de proveniență din țări terțe
și să elimine denaturările în ceea ce privește comerțul
internațional, respectând totodată pe deplin obligațiile
internaționale ale UE.
Pentru a atinge aceste obiective, Comisia Europeană a screat o
Alianță europeană în domeniul materiilor prime. Prin
36
Pagina 37
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
reunirea tuturor părților interesate relevante, alianța se va
concentra în primul rând pe nevoile cele mai presante, și
anume pe creșterea rezilienței UE în ceea ce privește lanțul
valoric al pământurilor rare și al magneților, întrucât aceasta
este vitală pentru majoritatea ecosistemelor industriale ale UE.
Acțiunile vizează atât tranziția către o economie verde și
digitală, cât și reziliența Europei și autonomia în ceea ce
privește tehnologiile esențiale necesare pentru o astfel de
tranziție. Lista materiilor prime critice a fost actualizată pentru a
reflecta evoluția importanței economice și a provocărilor în
materie de aprovizionare, pe baza aplicării lor în industrie,
incluzând, spre exemplu, litiul, care este esențial pentru
trecerea la mobilitatea electrică și a fost adăugat pe listă pentru
prima dată.
37
Pagina 38
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
Dezvoltarea regională și coeziunea după 2020: noul cadru, în
forma sintetizată
Investițiile în dezvoltare regională se vor realiza pe cinci
priorități investiționale mijlocite optim de Uniunea Europeană,
dar se vor axa mai ales pe obiectivele 1 și 2. Acestor priorități li
se vor aloca 65 % - 85 % din resursele Fondului European de
Dezvoltare Regională și ale Fondului de coeziune, în funcție de
prosperitatea relativă a statelor membre.
1. Europă mai inteligentă, prin inovare, digitalizare,
transformare economică și sprijinirea întreprinderilor mici și
mijlocii
2. Europă mai verde, fără emisii de carbon, punerea în
aplicare a Acordului de la Paris și investiții în tranziția
energetică, energia din surse regenerabile și combaterea
schimbărilor climatic
38
Pagina 39
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
3. Europă conectată, cu rețele strategice de transport și
digitale.
4. Europă mai socială, pentru realizarea pilonului
european al drepturilor sociale și sprijinirea calității locurilor
de muncă, a învățământului, a competențelor, a incluziunii
sociale și a accesului egal la sistemul de sănătate
5. Europă mai apropiată de cetățenii săi, prin sprijinirea
strategiilor de dezvoltare conduse la nivel local și a
dezvoltării urbane durabile în UE.
Politica de coeziune continuă investițiile în toate regiunile, pe
baza a 3 categorii:
Regiuni mai puțin dezvoltate
Regiuni în tranziție,
Regiuni mai dezvoltate).
Metoda de alocare a fondurile se bazează încă, în mare
măsură, pe PIB-ul pe cap de locuitor. Se vor introduce noi
39
Pagina 40
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
criterii pentru a reflecta mai bine realitatea de pe teren, în
vederea alocării fondurilor:
șomajul în rândul tinerilor
nivel scăzut de educație
schimbări climatice
primirea și integrarea migranților
Regiunile ultraperiferice vor beneficia în continuare de sprijin
special de la Uniunea Europeană. Politica de coeziune continuă
să sprijine strategiile de dezvoltare conduse la nivel local și să
autonomizeze gestionarea fondurilor de către autoritățile locale.
Crește și dimensiunea urbană a politicii de coeziune, prin
alocarea a 6 % din FEDR dezvoltării urbane durabile și printr-un
nou program de colaborare în rețea și de consolidare a
capacităților dedicat autorităților urbane, sub denumirea
Inițiativa urbană europeană.
40
Pagina 41
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
Pentru întreprinderile și antreprenorii care beneficiază de
sprijinul UE, noul cadru oferă mai puțină birocrație și modalități
mai simple de solicitare a plăților, prin utilizarea opțiunilor
simplificate în materie de costuri. Pentru facilitarea sinergiilor,
un cadru unic de reglementare acoperă în prezent 7 fonduri UE
implementate în parteneriat cu statele membre („gestionare
partajată”). Comisia propune, de asemenea, controale mai
relaxate la programele cu istoric bun, o mai mare încredere în
sistemele naționale și extinderea principiului „auditului unic”,
pentru a evita suprapunerea verificărilor.
Noul cadru reunește stabilitatea necesară planificării investițiilor
cu nivelul corespunzător de flexibilitate bugetară, pentru a face
față unor evenimente neprevăzute. O evaluare intermediară va
determina dacă este nevoie de modificarea programelor pentru
ultimii doi ani ai perioadei de finanțare, pe baza priorităților
emergente, a executării programelor și a celor mai recente
recomandări specifice fiecărei țări.
41
Pagina 42
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
În anumite limite, se vor permite transferuri de resurse în cadrul
programelor fără a fi necesară o aprobare oficială a Comisiei. O
dispoziție specifică facilitează mobilizarea de fonduri UE
începând din prima zi, în caz de dezastru natural.
Politica de coeziune sprijină reformele pentru crearea unui
mediu favorabil investițiilor, în care întreprinderile pot să
prospere. Se va asigura deplina complementaritate și
coordonare cu Programul de sprijin al reformei, în forma sa
nouă și consolidată.
În perioada bugetară, recomandările specifice fiecărei țări
(RST) formulate în contextul semestrului european vor fi luate
în considerare de două ori: la început, pentru conceperea
programelor din cadrul politicii de coeziune, și apoi în cadrul
evaluării intermediare. Pentru a stabili condițiile propice creșterii
economice și creării de locuri de muncă, noile condiții
favorizante vor contribui la înlăturarea obstacolelor din
42
Pagina 43
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
calea investițiilor. Aplicarea lor va fi monitorizată pe întreaga
perioadă financiară.
Mai multe oportunități pentru sinergii în setul UE de
instrumente bugetare
Cadrul de reglementare unic care acoperă fondurile politicii de
coeziune și Fondul pentru azil și migrație vor facilita crearea de
strategii de integrare a migranților la nivel local sprijinite
prin resurse UE utilizate în sinergie; Fondul pentru azil și
migrație se va concentra pe nevoile pe termen scurt ale
migranților în momentul sosirii, în timp ce politica de coeziune
va sprijini integrarea lor socială și profesională. În afara cadrului
unic de reglementare, vor fi facilitate sinergii cu alte instrumente
UE, cum ar fi politica agricolă comună, Orizont Europa,
programul LIFE sau Erasmus +.
Interreg: eliminarea obstacolelor transfrontaliere și
sprijinirea proiectelor interregionale pentru inovare
43
Pagina 44
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
Cooperarea interregională și transfrontalieră va fi facilitată de
noua posibilitate ca o regiune să utilizeze părți din propria
alocare pentru a finanța proiecte în altă parte a Europei,
împreună cu alte regiuni.
Noua generație a programelor de cooperare interregională și
transfrontalieră („Interreg”) va ajuta statele membre să
depășească obstacolele transfrontaliere și să dezvolte
servicii comune. Comisia propune un nou instrument pentru
regiunile de frontieră și pentru țările dornice să-și armonizeze
cadrele juridice, denumit Mecanismul transfrontalier
european.
Pornind de la succesul acțiunii pilot din 2014-2020, Comisia
propune crearea Investițiilor interregionale pentru inovare.
Regiunile cu active corespunzătoare de „specializare
inteligentă” vor fi sprijinite mai mult pentru alcătuirea
clusterelor paneuropene în sectoare prioritare precum datele
44
Pagina 45
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
masive (big data), economia circulară, sistemele avansate de
fabricație sau securitatea cibernetică.
Norme consolidate pentru investițiile UE cele mai
performante
Toate programele își vor menține cadrul de performanță cu
obiective cuantificabile (numărul de locuri de muncă create sau
accesul suplimentar la rețele în bandă largă). Noul cadru
instituie un bilanț anual al performanței, sub forma unui dialog
politic între autoritățile programului și Comisie. Performanța
programelor va evaluată și cu ocazia evaluării intermediare. Din
motive de transparență și pentru ca cetățenii să poată urmări
progresele înregistrate, statele membre vor trebui să
raporteze toate datele de implementare o dată la două luni,
iar platforma de date deschise privind coeziunea va fi
actualizată automat.
45
Pagina 46
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
Utilizarea mai intensă a instrumentelor financiare
Subvențiile singure nu pot face față nevoilor semnificative de
investiții. Ele pot fi completate eficient de instrumente
financiare, care au un efect de pârghie și sunt mai aproape de
piață. În mod voluntar, statele membre vor putea transfera o
parte din resursele politicii de coeziune noului fond InvestEU
administrat central, pentru a accesa garanția oferită de bugetul
UE. Combinarea subvențiilor și instrumentelor financiare este
mai ușoară, iar noul cadru include și dispoziții speciale pentru a
atrage mai mult capital privat.
Mai multe eforturi de comunicare pentru a îmbunătăți
vizibilitatea politicii de coeziune
Pentru o Europă tot mai apropiată de cetățeni, se pune mai mult
accent pe necesitatea de a comunica mai bine rezultatele
pozitive ale politicii de coeziune. Statele membre și regiunile au
consolidat cerințele de comunicare, de exemplu în ceea ce
46
Pagina 47
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
privește organizarea de evenimente pentru inaugurarea
proiectelor mari cu finanțare de la UE și dezvoltarea unor
planuri de informare prin rețelele sociale.
În același timp, comunicarea pe tema proiectelor finanțate de la
Uniunea Europeană se simplifică, introducându-se un singur
branding pentru toate fondurile UE, un portal unic unde apar
toate finanțările disponibile pentru întreprinderi și o bază de
date unică pentru proiecte gestionată de Comisie.
47
Pagina 48
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
CAPITOLUL 2. CONTEXT NAȚIONAL
Eurostat este departamentul Comisiei Europene responsabil de
publicarea unor statistici comparabile pentru tot teritoriul Uniunii
Europene. Serviciul consolidează datele colectate de
autoritățile naționale și le armonizează pentru a garanta că
fiecare indicator – de exemplu valoarea șomajului – este
calculat la fel în toate statele membre.
La începutul anilor '70, Eurostat a instituit clasificarea NUTS
(Nomenclatorului Unităților Teritoriale pentru Statistică) ca un
sistem unic și coerent de împărțire a teritoriului UE pentru a
produce statistici regionale pentru Comunitate. Timp de
aproximativ treizeci de ani, punerea în aplicare și actualizarea
clasificării NUTS au fost gestionate în cadrul unei serii de
„acorduri pentru bărbați” între statele membre și Eurostat.
Lucrările la Comisia Europeană privind realizarea
Regulamentului (CE) nr. 1059/2003- pentru a da un statut legal
48
Pagina 49
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
NUTS au început în primăvara anului 2000. Acest regulament a
fost adoptat în mai 2003 și a intrat în vigoare în iulie 2003.
Regulamentul specifică, de asemenea, stabilitatea
clasificării timp de cel puțin trei ani. Stabilitatea se asigură
că datele se referă la aceeași unitate regională pentru o
anumită perioadă de timp. Acest lucru este crucial pentru
statistici, în special pentru seriile cronologice.
Cu toate acestea, uneori interesele naționale necesită
schimbarea defalcării regionale a unei țări. Când se întâmplă
acest lucru, țara în cauză informează Comisia Europeană cu
privire la modificări. La rândul său, Comisia modifică
clasificarea la sfârșitul perioadei de stabilitate în conformitate
cu regulile regulamentului NUTS.
49
Pagina 50
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
Istoricul clasificării NUTS în Europa
sursa: Comisia Europeană- Eurostat
O primă modificare regulată a anexelor a fost adoptată prin
Regulamentul (CE) nr. 105/2007 al Comisiei și versiunea
NUTS 2003 a fost înlocuită cu versiunea 2006 la 1 ianuarie
2008. Aceasta a fost precedată de completarea clasificării
NUTS cu defalcările regionale ale țările care au aderat la UE în
2004 și 2007 (a se vedea Regulamentul (CE) nr. 1888/2005 al
Comisiei și Regulamentul (CE) nr. 176/2008 al Comisiei ).
A doua modificare regulată a anexelor a fost adoptată prin
Regulamentul (UE) nr. 31/2011 al Comisiei, a intrat în vigoare
50
Pagina 51
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
la 7 februarie 2011 și se aplică, în ceea ce privește
transmiterea datelor către Comisie (Eurostat), de la 1 ianuarie
2012.
Al treilea amendament regulat la anexe a fost adoptat prin
Regulamentul (UE) nr. 1319/2013 al Comisiei , intrat în vigoare
la 31 decembrie 2013 și se aplică, în ceea ce privește
transmiterea datelor către Comisia Europeană (Eurostat), de la
1 ianuarie 2015.
Al patrulea amendament extraordinar la anexe a fost adoptat
prin Regulamentul (UE) nr. 868/2014 al Comisiei, intrat în
vigoare la 8 august 2014 și se aplică, în ceea ce privește
transmiterea datelor către Comisie (Eurostat), de la 1 ianuarie
2015. Al cincilea amendament la anexe (unul regulat) a fost
adoptat prin Regulamentul (UE) 2016/2066 al Comisiei , a intrat
în vigoare la 19 decembrie 2016 și se aplică, în ceea ce
privește transmiterea datelor către Comisie (Eurostat), de la 1
ianuarie 2018 .
51
Pagina 52
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
Regulamentul NUTS a fost modificat prin Regulamentul Tercet
la 18 ianuarie 2018, care a introdus o serie de tipologii
teritoriale în acesta; vezi secțiunea „Tercet - Tipologii teritoriale”
pentru mai multe detalii. Versiunea consolidată a
regulamentului NUTS modificat este disponibilă pe EUR-Lex.
A șasea modificare regulată a anexelor a fost adoptată prin
Regulamentul delegat al Comisiei 2019/1755 , a intrat în
vigoare la 8 august 2019 și se aplică, în ceea ce privește
transmiterea datelor către Comisia Europeană (Eurostat), de la
1 ianuarie 2021.
În cazul unei modificări a clasificării, statul membru în cauză
trebuie să înlocuiască datele istorice cu serii cronologice în
conformitate cu noua defalcare regională în termen de doi ani.
Decizia privind lista seriilor temporale și a lungimilor acestora
este supusă evaluării fezabilității.
52
Pagina 53
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
Harta care arată modificările între versiunile NUTS 2013 și
NUTS 2016 poate fi regasită mai jos și resurse electronice
despre regiuni ale Europei se pot regăsi aici:
https://ec.europa.eu/eurostat/web/nuts/nuts-maps.
NUTS 2016- țări din Europa
ȚărimembreUE-28
ȚărimembreEFTA-
AsociațiaEuropeanpăEFTAa
EFTA-
Țări candidate UE
AsociațieiEuropeneaLiberului
Schimb
Țări potențial candidate
sursa: adaptare după https://ec.europa.eu/eurostat/web/nuts/nuts-maps
53
Pagina 54
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
Regiunile de dezvoltare coordonează proiecte infrastructurale
regionale și au devenit membre ale Comitetului Regiunilor în
2007 când România a aderat la Uniunea Europeană. Regiunile
de dezvoltare ale României corespund cu diviziunile de nivel
NUTS-II din Uniunea Europeană.
În România, cadrul legislativ pentru constituirea regiunilor de
dezvoltare a fost dat prin legea nr. 151 / 1998, privind
dezvoltarea regional.
Conform Ordonanței de Urgență nr.75/2001 privind
funcționarea Institutului Național de Statistică au fost create opt
direcții generale pentru statistică regională, care alături de cele
34 de direcții județene de statistică, au ca scop dezvoltarea
statisticii regionale.
Actele normative cu privire la organizarea statistică a României
definesc structurile asimilabile NUTS, după cum urmează în
graficul următor.
54
Pagina 55
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
Structura administrativ teritorială a României după NUTS
(Nomenclatorului Unităților Teritoriale pentru Statistică)
sursa: Adaptare după Institutul Național de Statistică
55
Pagina 56
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
Statistici și indicatori pentru România comparativ cu Uniunea
Europeană
Comisia Europeană (CE) a publicat în iunie 2014 o serie de
recomandări pentru România. Acestea iau în considerare
particularitățile țării, dar și obiectivele generale ale Strategiei
Europa 2020. Recomandările oglindesc cele 12 domenii
identificate de Comisie, în care Romania este deficitară:
Domenii deficitare Recomandările Comisiei Europene
în România
Strategia bugetară Obiectivul României, conform Programului de convergență
pentru 2014, este un deficit structural de 1% din PIB în 2015. CE
consideră că aceste previziuni reflectă o perspectivă prea
optimistă în anumite domenii, potențiale riscuri decurgând din
evoluția negativă a controlului cheltuielilor și înregistrarea unui
nivel de colectare a impozitelor mai scăzut decât cel prevăzut.
Frauda fiscală și CE semnalează riscurile cauzate de îmbătrânirea populației și
evaziunea fiscală în inadecvarea sistemului de pensii, precum și numărul mare al
domeniul TV celor care lucrează fără contract de muncă, fenomen încurajat
56
Pagina 57
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
de sarcina fiscală ridicată suportată de persoanele cu venituri
mici si medii. Se notează totuși progrese înregistrate în
domeniul taxelor de mediu.
Ineficiența și riscul România a demarat o serie de reforme care vizează sistemul
nesustenabilității public de sănătate, dar plățile informale practicate pe scară
sectorului sănătății largă, performanța nesatisfăcătoare a asistenței medicale
(publice) primare și a sistemelor de orientare către centrele specializate
afectează în continuare buna funcționare a acestui domeniu.
Nevalorificarea Această problemă reflectă lipsa de eficiență a serviciilor publice
potențialului de de ocupare a forței de muncă și este corelată cu procentul
muncă și calitatea ridicat și în creștere de tineri care nu sunt încadrați profesional și
nesatisfăcătoare a nu urmează niciun program educațional sau de formare.
muncii
Salariul minim Comisia Europeană semnalează lipsa unor orientări
transparente privind stabilirea salariului minim.
Educația CE atrage atenția asupra declinului învățământului profesional și
tehnic în ultimii 20 de ani, precum și asupra necorelării dintre
competențele absolvenților de învățământ terțiar și cerințele
pieței. Rata scăzută a participării la activități de învățare pe tot
parcursul vieții și fenomenul accentuat al abandonului școlar
timpuriu reprezintă alte două aspecte criticate în raportul
57
Pagina 58
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
Comisiei.
Sărăcia Principalele aspecte care necesită îmbunătățiri sunt serviciile
comunitare pentru persoanele cu dizabilități și integrarea
romilor. Îngrijorătoare sunt, de asemenea, scăderea veniturilor
brute ale gospodăriilor și creșterea inegalităților între venituri.
Administrația Aceasta prezintă o capacitate redusă de a elabora și pune în
publică aplicare politici. Printre recomandările Comisiei se numără
îmbunătățirea instrumentelor decizionale, a răspunderii și a
coordonării în cadrul și între diferite niveluri administrative.
Absorbția fondurilor Cadrul instituțional complex, corupția, conflictele de interese,
UE deficiențele sistemelor de gestiune și control se numără printre
principalele cauze pentru care România, în ciuda înregistrării
unor progrese importante, rămâne una dintre țările cu rata cea
mai scăzută de absorbție a fondurilor europene.
Reglementări, Calitatea precară și lipsa de transparență reprezintă principalele
justiție, corupție probleme semnalate de CE în ceea ce privește reglementările
politică privind combaterea corupției. Se observă progrese în lupta
împotriva corupției în sistemul judiciar, dar procesul trebuie
continuat în acest domeniu, precum și la nivel politic și
administrativ.
Piața de energie Problematică aici este, în special, lipsa de eficiență și
58
Pagina 59
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
electrică și gaz transparență a întreprinderilor de stat. De aceea, Comisia
încurajează promovarea concurenței în aceste sectoare.
Infrastructura Atât rețeaua de transport rutier, precum și cea de transport
naval sunt insuficient dezvoltate, parte din problemă
reprezentând-o, din nou, întreprinderile de stat din domeniu.
Recomandarea CE este aceeași: încurajarea concurenței.
Sursa: Recomandarea Consiliului din 8 iulie 2014 privind Programul Național de Reformă al
României pentru 2014 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de Convergență al
României pentru 2014 (2014/C 247/21), publicat în Jurnalul Oficial al UE 29.07.2014.
Pentru a reduce aceste deficite, România a propus Comisiei
Europene o serie de măsuri și a stabilit o serie de obiective
pentru perioada următoare, care sunt structurate în tabele ce
urmează.
Rata de angajare
(% din populația cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani)
Anul Uniunea Europeană (28 țări) România
2008 70,2 64,4
2009 68,9 63,5
2010 68,5 64,8
2011 68,6 63,8
59
Pagina 60
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
Rata de angajare
(% din populația cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani)
Anul Uniunea Europeană (28 țări) România
2012 68,4 64,8
2013 68,4 64,7
2014 69,2 65,7
2015 70,1 66,0
2016 71,1 66,3
2017 72,2 68,8
2018 73,2 69,9
2019 73,9 70,9
sursa: Comisia Europeană
Obiectivul Uniunii Europene pentru rata de angajare este 75%
din populația cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani, iar
obiectivul României este 70%. Se observă o creștere a ratei de
angajare în România cu 6,5% în anul 2019 față de anul 2008.
Cheltuieli interne brute pentru cercetare și dezvoltare
(% din PIB)
Anul Uniunea Europeană (28 țări) România
2008 1,83 0,55
60
Pagina 61
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
Cheltuieli interne brute pentru cercetare și dezvoltare
(% din PIB)
Anul Uniunea Europeană (28 țări) România
2009 1,93 0,44
2010 1,92 0,46
2011 1,96 0,50
2012 2,00 0,48
2013 2,01 0,39
2014 2,02 0,38
2015 2,03 0,49
2016 2,04 0,48
2017 2,08 0,50
2018 2,11 0,50
sursa: Comisia Europeană
Obiectivul Uniunii Europene pentru Cheltuieli interne brute
pentru cercetare și dezvoltare sunt de 3% din PIB, iar obiectivul
României este 2%. Se observă o scădere a cheltuielilor interne
brute pentru cercetare și dezvoltare cu 0,05% în anul 2019 față
de anul 2008, în România.
Părăsirea timpurie a educației și formării
(% din populația cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani)
Anul Uniunea Europeană (28 țări) România
2008 14,7 15,9
61
Pagina 62
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
Părăsirea timpurie a educației și formării
(% din populația cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani)
Anul Uniunea Europeană (28 țări) România
2009 14,2 16,6
2010 13,9 19,3
2011 13,4 18,1
2012 12,7 17,8
2013 11,9 17,3
2014 11,2 18,1
2015 11 19,1
2016 10,7 18,5
2017 10,5 18,1
2018 10,5 16,4
2019 10,3 15,3
sursa: Comisia Europeană
Obiectivul Uniunii Europene pentru Rată de abandon este de
10% din populația cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani, iar
obiectivul României este 11,3%. Se observă o scădere
semnificativă a ratei de abandon în România, în anul 2019 față
de anul 2010, cu 4%.
62
Pagina 63
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
Pentru România sunt importante creșterea competitivității,
managementul durabil al resurselor naturale și dezvoltarea
teritorială echilibrată. Finanțarea acestora trebuie să răspundă
nevoilor specifice ale statelor membre, inclusiv prin acordarea
unei flexibilități mai mari.
România salută inițiativa Comisiei de a crea pentru noua
perioadă de programare, pachete de măsuri, prin
interconectarea celor existente deja, ca răspuns la nevoileunor
zone sau grupuri specifice.
România susține includerea unui pachet destinat sprijinirii
micilor fermieri în vederea evitării unor fenomene prezente în
România, ca depopularea, abandonul terenurilor agricole și
creșterea capacității economice a acestora în vederea furnizării
de bunuri publice.
Acțiunile asupra cărora trebuie să se concentreze noul pachet
adresat micilor fermieri trebuie să vizeze aspecte privind:
63
Pagina 64
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
Mărirea sprijinului financiar acordat acestora;
Simplificarea condițiilor de accesare a fondurilor;
Stabilirea unor acțiuni specifice pentru promovarea
produselor;
Măsuri specifice ce vizează consilierea, consultanța,
formarea profesională și creditarea acestei categorii de
fermieri;
Dezvoltarea canalelor locale de distribuție, în vederea
facilitării accesului direct al consumatorilor la produsele
micilor fermieri (agricultură ecologică, produse tradiționale
sau locale) și sprijinirea piețelor locale;
Stabilirea unor condiții și cerințe privind standardele
minime de realizare a producției și comercializare, adaptate
capacității financiare a micilor fermieri.
În ceea ce privește pachetul de măsuri privind gestionarea
riscului, România susține continuarea și dezvoltarea măsurilor
de inginerii financiare, prin instrumente de asigurare, accesul la
64
Pagina 65
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
credite, garanții, capital social ș.a., acestea reprezentând
aspecte esențiale pentru creșterea competitivității sectorului
agricol, având în vedere particularitățile acestui sector.
Alte măsuri considerate importante de România:
Susținerea inovației, utilizării metodelor agricole
prietenoase față de mediu, precum și a mijloacelor
alternative de energie în spațiul rural, pentru a spori
eficiența energetică, productivitatea și capacitatea de
adaptare a agriculturii la schimbările climatice;
Dezvoltarea spațiului rural, prin continuarea susținerii
modernizării infrastructurii și a serviciilor non-agricole
pentru îmbunătățirea condițiilor de trai;
Diversificarea acțiunilor pentru digitalizare și formare,
creșterea sprijinului financiar.
65
Pagina 66
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
Planul național de investiții și relansare economică
Planul național de investiții și relansare economică a fost
realizat de Guvernul României în iulie 2020 și principalul motor
al realizării acestui plan a fost criza economică ce poate fi
provocată de COVID-19.
Modelul de dezvoltare a României, bazat preponderent pe
stimularea consumului și implicit pe creșteri conjuncturale, și-a
atins limitele, devenind chiar un impediment pentru o creștere
durabilă și robustă.
Acumularea unor deficite bugetare nesustenabile, la care se
adaugă deficitele comerciale și de cont curent în creștere,
marchează în mod clar necesitatea schimbării actualului model
economic.
Într-un context global și regional tot mai competitiv, România
trebuie să privească mai departe de creșterile conjuncturale
66
Pagina 67
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
înregistrate în ultimii ani și să se orienteze spre un model al
schimbărilor structurale care să asigure o creștere durabilă.
Schimbarea modelului de dezvoltare economică și socială,
conform Planului național de investiții și relansare economică,
trebuie axată pe:
stimularea și dezvoltarea capitalului și a competitivității
companiilor românești
investiții în domenii-cheie ale infrastructurii publice
transformarea digitală a economiei și a administrației
publice
pregătirea economiei pentru tranziția către o economie
durabilă.
Realizarea noilor piloni de dezvoltare necesită reforme
structurale ample și susținute, care să stimuleze
competitivitatea economiei românești și să accelereze
67
Pagina 68
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
convergența reală a României cu economiile dezvoltate din
Uniunea Europeană
Prioritățile pe termen scurt ale Guvernului României sunt:
asigurarea capitalului de lucru necesar pentru
întreprinderile afectate de COVID-19 ca urmare a
închiderii temporare a activităților, reducerii cererii de
consum și întreruperilor din lanțul de aprovizionare, prin
programe de acces la finanțare pentru capital de lucru și
investiții cu garanții de stat, granturi și scheme de ajutor
de stat pentru investiții noi și pentru reluarea sau
reconversia activităților economice.
Dezvoltarea de instrumente financiare noi care să ducă
pe termen mediu la o transformare modernă a economiei
românești prin stimularea capitalizării companiilor, asigu-
rarea lichidității în economie prin scheme de garantare a
instrumentelor de plată, încurajarea investițiilor private în
domenii economice strategice printr-un fond de investiții
68
Pagina 69
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
de tip private equity, sprijinirea proiectelor de investiții
publice și private printr-o bancă românească de dezvol-
tare după modelul altor bănci europene de dezvoltare.
în domeniul muncii și protecției sociale vor continua
măsurile adoptate pentru protejarea locurilor de muncă,
prin plata șomajului tehnic pentru personalul din domeniile
a căror activitate a fost întreruptă temporar ca urmare a
restricțiilor impuse de autorități. Sunt în aplicare măsurile
pentru susținerea angajărilor prin măsuri active de sprijin
pentru companii și salariați, stimularea angajărilor din
rândul
tinerilor și a persoanelor vulnerabile precum și a românilor
care au revenit din străinătate. Se află deja în pregătire
măsuri pentru sprijinirea activităților de muncă sezonieră
și pentru zilieri, în domenii specifice, precum și
introducerea programului flexibil de muncă pentru
69
Pagina 70
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
angajații și angajatorii a căror activitate afectată de
pandemie se află în proces de relansare.
politici de trans- formare digitală care să modernizeze
operațiunile și interacțiunea cu cetățenii în furnizarea
serviciilor publice, precum și modul intern de lucru al
instituțiilor publice – procese care au fost demarate deja
ca parte a măsurilor de răspuns ale Guvernului în fața
provocării reprezentate de efectele pandemiei de COVID-
19. În același timp, va fi încurajată pregătirea economiei
pentru revoluția industrială 4.0, prin programe de sprijin
pentru transformarea digitală a industriei și întărirea
competivității.
încurajarea inițiativelor antreprenoriale în domeniul
economic și vor fi stimulate sectoarele economice cu
valoarea adăugată mare, cu potențial de export, care
valorifică rezultatele inovării și cercetării prin dezvoltarea
de produse și soluții tehnologice cu drept de proprietate
70
Pagina 71
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
intelectuală și industriile care asigură cererea internă
de consum din producția locală, contribuind la siguranța
energetică, alimentară și sanitară a României.
Pactul Ecologic European va deveni principala strategie de
creștere economică la nivelul Uniunii Europene pe termen lung.
România va trebui să utilizeze cât mai eficient resursele
europene puse la dispoziție, atât fondurile din Cadrul Financiar
Multianual 2021-2027, cât și cele din programele europene de
răspuns la criza COVID-19, astfel încât transformarea
preconizată a economiei să favorizeze tranziția către o
economie durabilă.
71
Pagina 72
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
Prioritătile pe termen mediu și lung ale Guvernului
României, în funcție de domenii, sunt:
infrastructură
prioritatea pe termen scurt este creșterea ritmului de
finalizare a lucrărilor aflate în execuție și pregătirea
proiectelor majore de infrastructură pe termen
mediu și lung din domeniile transporturilor, energiei,
comunicațiilor, agriculturii, sănătății, sportului și
educației.
pe termen mediu și lung, obiectivul Guvernului este
demararea și realizarea unui program amplu de
investiții publice cu o alocare bugetară din fonduri
europene și naționale, rambursabile și
nerambursabile, de aproximativ 100 de miliarde
euro în perioada 2020 – 2030.
72
Pagina 73
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
infrastructura de transport:
finalizarea lucrărilor de infrastructură care înregis-
trează mari întârzieri, din cauza deficiențelor
anterioare de pregătire a proiectelor. Acestea
însumează 407,3 km de autostrăzi și drumuri
expres, cu o finanțare necesară de 4,3 miliarde de
euro.
pe termen mediu și lung, asigurarea conectării cu
autostrăzi a provinciilor istorice ale României și cu
rețelele de transport pan-europene, prin demararea
lucrărilor la aproximativ 3.000 de km de autostrăzi și
drumuri expres, cu un cost estimat de 31 miliarde de
euro. La acestea se adaugă investiții în cca. 3.000
de km de cale ferată, cu un cost estimat de
aproximativ 18 miliarde de euro, și investiții în
domeniul naval și aerian care însumează peste 6
miliarde de euro.
73
Pagina 74
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
sectorul energetic necesită un volum investițional uriaș
pe întreg lanțul tehnologic, de la producere de
electricitate, la rețele inteligente de transport și distribuție
de gaze naturale și electricitate, precum și la reformarea
pieței de electricitate și gaze naturale care să facă față
unui model nou, bazat pe capacități energetice eficiente,
curate, flexibile și tehnologii inovatoare.
Valoarea investițiilor programate în Sistemul Energetic
Național pentru perioada 2020 – 2025 este estimată la
12,48 miliarde de euro, la care se adaugă proiectele de
dezvoltare din sectorul de transport al energiei electrice și
al gazelor naturale, precum și proiectele de investiții ale
companiilor energetice în capacități noi de producție și de
exploatare, dezvoltate în parte- neriat cu alte companii
private.
infrastructura națională de sănătate
74
Pagina 75
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
construirea a 8 spitale regionale la nivel național și a
unui spital metropolitan în Municipiul București. Au
fost semnate contractele pentru construirea primelor
3 spitale regionale la Iași, Cluj și Craiova cu o
valoare totală de 1,64 miliarde de euro.
pe termen mediu și lung- un alt obiectiv este
construirea, modernizarea și reabilita- rea a 25 de
spitale județene și 110 spitale orășenești cu o
alocare bugetară de 17,5 miliarde de lei în perioada
2021 – 2027.
infrastructura de învățământ
obiectivul de bază este reducerea ratei de abandon
școlar, creșterea siguranței elevilor și profesorilor în
școli, reducerea supra-aglomerării elevilor în clase
și asigurarea accesului la învățământ gratuit, în
proximitatea domiciliului, pentru fiecare copil. În
acest sens, Guvernul României a programat pentru
75
Pagina 76
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
perioada 2021-2027 un pachet de investiții pentru
infrastructura de învățâmânt care urmărește
modernizarea și reabilitarea a 2.488 de unități
școlare, construcția a 346 de grădinițe, 40 de
campusuri școlare, construirea a 30 de cămine
studențești și reabilitarea a 8 centre universitare,
costurile totale ridicându-se la 14 miliarde de lei.
modernizarea comunităților locale
sunt proiectate investiții în drumuri județene și
locale, infrastructura de apă și canalizare, stații de
epurare a apei, extinderea rețelei de distribuție a
gazelor naturale, construcția de unități școlare,
centre medicale și baze sportive care însumează
102 miliarde de lei în perioada 2021 – 2027.
agricultura
obiectiv prioritar al Guvernului pe termen mediu și
lung este elaborarea și implementarea unei Strategii
76
Pagina 77
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
de Gestionare a Apei care se referă la reabilitarea
infrastructurii de irigații existente, în perioada 2021-
2024, prin punerea în funcțiune a 138 amenajări de
irigații, cu un buget estimat de 3,4 miliarde de euro.
reabilitarea infrastructurii de desecare – drenaj care
deservește o suprafață de 2,8 milioane de ha, cu o
valoare de 1,1 miliarde de euro, precum și
efectuarea de lucrări de combatere a eroziunii
solului care deservesc o suprafață de aproxima- tiv
510 mii de ha, cu o valoare de 500 milioane de
euro.
dezvoltarea unei rețele naționale de colectare,
depozitare, sortare, ambalare, procesare și
comercializare a produselor românești.
77
Pagina 78
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
CAPITOLUL 3. CONTEXT REGIONAL
România este organizată în opt regiuni de dezvoltare prin
asocierea consiliilor județene pentru a coordona dezvoltarea
regională. Aceste regiuni nu au personalitate juridică și nici
statut administrativ deși ele devin din ce în ce mai semnificative
în dezvoltarea regională.
Regiunea Județe
Nord-Est Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui
Sud-Est Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Vrancea, Tulcea
Sud-Muntenia Argeș, Călărași, Dîmbovița, Giurgiu, lalomița, Prahova,
Teleorman
Sud-Vest Oltenia Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Vâlcea
Vest Arad, Caraș-Severin, Hunedoara, Timiș
Nord-Vest Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare,
Sălaj
Centru Sibiu, Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș
București-Ilfov București, Ilfov
78
Pagina 79
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
Regiunea Nord Est este este regiunea de dezvoltare cu cea mai
mare suprafață din România ocupând un teritoriu de 36.850
km2, reprezentând 15,46% din suprafața totală a țării, cele mai
întinse județe fiind Suceava cu 8.553 km2 acesta fiind urmat de
județul Bacău (6621 km– 18%), județul Neamț (5896 kmp –
16%), județul Iași (5476 kmp – 14,9%), județul Vaslui (5318
kmp – 14,4%) și județul Botoșani (4985 kmp).
Unitate Suprafața Densitatea Număr Număr Număr Număr
teritorială totală populației municipii orașe comune sate
km2
Regiunea
36850 100,3 17 34 506 2414
Nord Est
Bacău 6621 107,6 3 5 85 491
Botoșani 4986 89,2 2 5 71 333
Iași 5476 150 2 3 93 418
Neamț 5896 95,1 2 3 78 344
Suceava 8553 82,9 5 16 98 379
Vaslui 5318 84,2 3 2 81 449
sursa: Anuarul Statistic al României, INS
Din punct de vedere teritorial – administrativ, Regiunea NordEst se învecinează astfel:
79
Pagina 80
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
la nord cu Ucraina
la est cu Republica Moldova
la sud cu Regiunea Sud-Est (județele Vrancea și Galați)
la vest cu Regiunea Centru (județele Covasna, Harghita și
Mureș)
Regiunea Nord-Est este formată din 6 județe: Bacău, Botoșani,
Iași, Neamț, Suceava și Vaslui. Acestea conțin la rândul lor 17
municipii, 29 orașe și 506 comune cu 2414 sate componente.
Accesul în Regiunea de Dezvoltare Nord-Est se poate realiza
prin intermediul căilor rutiere, feroviare sau aeriene.
80
Pagina 81
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
Amplasarea în teritoriu a orașelor din Regiunea Nord-Est8
8
sursa: adaptare după ADR N-E
81
Pagina 82
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
Cele mai importante rețele rutiere care traversează regiunea Nord
Est sunt:
Drumul European E85: (Lituania, Belarus, Ucraina) – Siret
– Suceava – Fălticeni - Roman - Bacău – Buzău –
Urziceni – București – Giurgiu - (Bulgaria, Grecia);
Drumul European E574: Bacău - Onești - Târgu Secuiesc
– Brașov – Pitești – Craiova;
Drumul European E581: Tișița – Tecuci – Bârlad – Huși –
Albița - (Republica Moldova, Ucraina);
Drumul European E58: (Austria, Slovacia, Ucraina) -
Halmeu – Baia Mare – Dej - Bistrița - Vatra Dornei –
Suceava - Botoșani - Târgu Frumos - Iași - (Republica
Moldova, Ucraina, Rusia);
Drumul European E583: Săbăoani – Iași – Sculeni;
Drumul European E576: Suceava – Vatra Dornei – Cluj-
Napoca.
82
Pagina 83
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
Distanțe rutiere între principalele municipii ale regiunii și
capitala țării-București:
Piatra
Bacău Botoșani Iași Suceava Vaslui București
Neamț
Bacău - 193 130 58 151 83 294
Botoșani 193 - 125 145 42 258 499
Iași 130 187 - 139 145 71 430
Piatra Neamț 58 145 139 - 103 129 354
Suceava 151 42 145 103 - 216 457
Vaslui 83 258 71 129 216 - 359
Legătura cu Republica Moldova se face prin punctele de
frontieră:
Rădăuți – Prut și Stanca în județul Botoșani pe DN 29 E
Sculeni, județul Iași pe drumul european E 583
Albița, județul Vaslui pe drumul european E 581
83
Pagina 84
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
De asemenea, Regiunea de Dezvoltare Nord-Est este
traversată de Coridorul paneuropean IX: Helsinki - Vîborg -
Sankt Petersburg - Pskov - Gomel - Kiev - Lijubașevka -
Chișinău – București - Dimitrovgrad – Alexandroupolis, cu
ramificațiile Sankt PetersburgMoscova-Kiev, Kaliningrad,
respectiv Klaipeda – Vilnius, Minsk, Gomel și Liubașevska –
Odessa.
Transportul feroviar în Regiunea Nord – Est se desfășoară pe
căi feroviare simple sau duble, electrificate sau neelectrificate,
asigurând transportul de pasageri și mărfuri pe magistralele
principale: București-Bacău-Roman-Suceava-Ucraina –
magistrala principală 500 și București-Bârlad-Vaslui-IașiUngheni-Republica Moldova – magistrala principală 600.
Principalele magistrale feroviare care asigură accesul în
Regiunea Nord-Est sunt:
84
Pagina 85
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
Magistrala principală 500: București (nord) - Ploiești (sud)
- Adjud - Pașcani - Suceava - Vicșani;
Magistrala principală 600: Făurei - Tecuci - Bârlad -
Crasna - Vaslui - Iași – Ungheni. La acestea se adaugă
aproximativ 20 magistrale feroviare secundare, care
asigură conexiunea celor mai importante localități din
regiune.
Accesul aerian în Regiunea Nord – Est este asigurat de
aeroporturile internaționale de la Iași, Bacău și Suceava.
În regiune se află localitatea situată la cea mai mare latitudine
din România: Horodistea –48o 14’9’’. Regiunea se desfășoară
între 48o 15’N - 46o 00’N latitudine nordică și 28o 15’E - 24o
56’E longitudine estică. Altitudinea maximă din regiune este de
2.100 m pe vârful Pietrosul Calimani, situat la limita dintre
județele Suceava și Mureș.
85
Pagina 86
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
Din punct de vedere geografic regiunea se mândrește cu
lanțurile muntoase din partea vestică, podișurile line din cetru și
câmpiile cu lacuri, vii și zone agricole extinse din partea estică.
Regiunea Nord-Est principalele firme de relief9
9
sursa: prelucrare după ADR N-E
86
Pagina 87
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
Din punct de vedere al reliefului, regiunea se împarte în trei
zone:
zona montană – ocupă 28% din teritoriu și este
caracterizată aliniamentul vestic reprezentat de Munții
Călimani, aliniamentul central format din roci dure,
cristaline, caracterizat de un relief șters, monoton cu
excepția Munților Rarău și Hășmaș unde se disting
elemente spectaculoase precum Pietrele Doamnei, Piatra
Șoimului și Piatra Singuratică și aliniamentul situate în
partea estică a Carpaților Orientali, un peisaj cu culmi
domoale, unde se remarcă Obcinele Bucovinei și Ceahlău.
Din punct de vedere climatic zona montană este influențată în
nord de masele de aer scandinavo – baltice, iar pe direcția estvest de masele de aer oceanice transportate de vânturile de
vest care aduc o creștere a precipitațiilor medii anuale până la
1200 mm în Ceahlău. Temperaturile medii anuale au fost
87
Pagina 88
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
înregistrate în jurul valorii de 70C la 1000 m, iar la peste 1800 m
este prezent climatul alpin cu temperaturii medii anuale de 00C.
zona subcarpatică – ocupă 12 % din teritoriu, altitudinea
medie este de 400 – 500 m, înconjurând munții ca un brâu.
În zona subcarpatică predomină circulația aerului pe direcția
nord–est – sud-est, pe văile principalelor râuri, pătrunzând
uneori și crivățul dinspre nord – est. În depresiunile
subcarpatice se produc iarna inversiuni termice, iar primăvara
fenomene de tipul foehnului. Temperaturile medii anuale cresc
de la nord spre sud, situându-se în jurul valorii de 8 – 9 0C, iar
precipitațiile nu depășesc 700 mm / an.
zona de podiș – ocupă 60 % din teritoriu și gazduiește
integral județele Botoșani, Iași și Vaslui. Zona de podiș
este subdivizată de Podișul Sucevei în partea central
nordică, Podișul Bârladului în partea sud - estică și Câmpia
Moldovei în partea nord – estică.
88
Pagina 89
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
Clima zonei de podiș este caracterizată în est prin influențe
continentale estice, aride, cu temperature medii anuale de 9 –
10 0C și precipitații de 400 – 500 mm / an. Iernile sunt reci fiind
prezent și crivățul, iar verile sunt foarte călduroase și
secetoase. În nord temperaturile medii anuale scad până la 6
0
C, iar precipitațiile cresc până la 800 mm.
Din punct de vedere hidrografic, Regiunea Nord – Est este
străbătută de opt cursuri importante de apă, care drenează
teritoriul pe direcția nord – sud, întrega regiune aparținând
bazinului hidrografic al râurilor Siret și Prut.
Apele subterane prezente în Regiunea Nord – Est sunt în
număr de zece cursuri, cinci aparținând bazinului Siret și cinci
bazinului Prut, două sunt de adâncime și două clasificate ca
având o stare proastă. Apa provenită din subteran este folosită
la alimentarea cu apă a populației, în industrie și zootehnie,
principalii poluatori fiind cei industriali și agricoli.
89
Pagina 90
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
Apele freatice din zona montană sunt considerate a fi ape dulci,
potabile, cu grad de mineralizare diferit în funcție de substratul
geologic. Ape cu mineralizare foarte mică întâlnim Dorna
Candrenilor, Fundu Moldovei, Vatra Dornei, Păltiniș, Toșorog,
Bicayul Ardelean. Ape divers mineralizate și mofete găsim la
Slănic Moldova, ape sulfuroase la Drânceni, Nicolina, Strunga.
Regiunea Nord – Est are diferite specii de plante și animale în
funcție de habitatele specifice prezente care aparțin Natura
2000 – SCI și Natura 2000 – SPA.
În zona carpatică sunt prezente următoarele tipuri de sol:
andosoluri, soluri brun – acide, spodosoluri și soluri brune, iar în
zona subcarpatică predominante sunt solurile argiloiluviale,
solurile cenușii și cernoziomice.
Resursele subsolului sunt compuse din: minereu uranifer,
minereu polimetalic, minereu cuprifer, barită, mangan, sare
gemă, sulf, tuf ardezic, turbă, nisipuri cuarțoase, gips, săruri de
90
Pagina 91
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
potasiu, nămoluri, roci utile (andezite, calcare, serpentinite,
nisipuri și pietrișuri, argile, luturi loessoide), petrol și gaze
natural, cărbune brun, șisturi bituminoase, ape minerale
terapeutice, ape minerale carbogazoase și necarbogazoase.
Regiunea Nord Est din punct de vedere turistic este cunoscută
prin:
patrimoniul cultural – religios din nordul regiunii inclus în
UNESCO
centrele vechi și patrimonial cultural din Iași
patrimoniul religios din zona Neamț
podgoriile Cotnari și Huși
stațiunile Vatra Dornei, Gura Humorului, Slănic Moldova,
Târgu Ocna, Câmpulung Moldovenesc, Piatra Neamț,
Târgu Neamț
zonele montane Ceahlău, Rarău, Călimani
gastronomia și ospitalitatea zonei
tradițiile și meșteșugurile
91
Pagina 92
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
Rezervații și monumente ale naturii:
Parcul Național Munții Călimani
Parcul Național Cheile Bicazului - Hășmaș
Parcul Național Ceahlău
Parcul Natural Vânători – Neamț
Rețeaua Ecologică Natura 2000 – arii protejate
Județ Număr rezervații Suprafața (ha)
Total regiune 126 49 183,8
Botoșani 9 3 223,8
Suceava 28 4 959,2
Neamț 28 25 800,2
Iași 26 5 036,4
Bacău 26 9 884,7
Vaslui 9 276,3
92
Pagina 93
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
Potențialul balnear – balneo – terapeutic și bogăția de izvoare
minerale:
Stațiuni: Vatra Dornei, Slănic Moldova, Târgu Ocna, Bălțătești,
Oglinzi, Negulești, Cacica, Câmpulung Moldovenesc, Gura
Humorului, Sărata Băi.
Regiunea Nord Est are un potențial balnear bun, putând
constitui o destinație turistică important în orice anotimp.
Resursele disponibile și climatul sunt adecvate pentru diferite
tratamente terapeutice.
Regiunea Nord Est deține 3996 monumente de interes
internațional, național și local conform listei de patrimoniu a
Ministerului Culturii și Cultelor din 2010, care cuprinde: situri
arheologice, clădiri de interes istoric și arheologic, case
93
Pagina 94
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
memorial, monumente funerare sau for public, monumente
religioase.
Zonele etnografice se remarcă prin frumusețe, valoare și
autenticitate, artă popular – olărit, țesături, încondeiat,
împletituri.
Infrastructura de agrement este vitală în contextual dezvoltării
turismului, calitatea acesteia influențând durata de ședere a
turiștilor. O infrastrutură de agrement diversificată mărește
atractivitatea zonei, se extind grupurile țintă de turiști și, implicit,
crește numărul turiștilor. Pe lângă diversitatea zonele de
agrmenet, un punct important în atragerea unui număr cât mai
mare de turiști este dat de calitatea serviciilor de cazare și
masă.
94
Pagina 95
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
Forme de turism practicate în regiunea Nord – Est:
Montan (drumeții montane)
Sporturi extreme (rafting și canioning pe Bistrița, delta-
plan și parapantă, schi nautic, surfing, hidroscuter,
snowboard)
Balnear
Cultural
Religios
Rural și agroturism
Ecoturism
Oenologic (viti-vinicol)
95
Pagina 96
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
CAPITOLUL 4. CONTEXT JUDEȚEAN
Județul Iași este situat în sud - estul Europei, respectiv în nord –
estul României. De asemenea, Iași este un județ important la
frontiera de est a României.
Județul Iași se întinde pe o suprafață de 5.476 km pătrați,
ocupând 2,3% din suprafața României.
96
Pagina 97
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
Județul Iași este traversat de drumul European E 583 și se află
la o distanță de 400 km de București, capitala României, la 150
km distanță de Chișinău, capitala Republicii Moldova și la 600
km distanță față de Kiev, capitala Republicii Ucraina.
Componența administrativă a județului Iași cuprinde:
2 municipii: Iași și Pașcani;
3 orașe: Târgu Frumos, Hârlău și Podu Iloaiei;
93 de comune
Județul Iași se învecinează astfel:
în partea de nord cu județul Botoșani;
în partea de nord – vest cu județul Suceava;
în partea de vest cu județul Neamț;
în partea de sud cu județul Vaslui;
în partea de est este granița cu Republica Moldova
formată din râul Prut.
97
Pagina 98
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
Istoric
Istoria acestui județ este marcată de numeroase monumente și
vestigii arheologice. Municipiul Iași numit și "orașul celor șapte
coline" a fost atestat prima dată într-un document din secolul al
XV-lea, dat de către domnitorul Alexandru cel Bun (1400-1432)
prin care acorda privilegii comerciale orașului. Istoria Iașului
merge însă înapoi până la începutul mileniului. Săpăturile
arheologice de la Cucuteni au scos la iveală una dintre cele mai
strălucitoare culturi neolitice din Europa, faimoasa cultură
Cucuteni (mileniul III și II i.Hr.), Băiceni-Mlada (secolele II și III
i.Hr.), Dumbrava (secolul II d.Hr.) și Iași - Nicolina (din Epoca
Fierului până în secolele IV-XII d.Hr.).
Iașul este un centru universitar de renume:
Universitatea Alexandru Ioan Cuza este cea mai veche
universitate din România, fondată în 1864);
Universitatea Politehnica Gh. Asachi;
98
Pagina 99
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
Universitatea de Medicină și Farmacie Grigore T. Popa;
Universitatea Agronomică Ion Ionescu de la Brad;
Academia de Artă, Institutul Teologic (Ortodox și Catolic).
Cadrul natural
Județul Iași este situat în întregime în Podișul Moldovei. Relieful
are altitudini maxime care depășesc 500 m în nord – vestul
județului, iar altitudini minime se întâlnesc în lunca Prutului (32
m) la confluența Bahluiului cu Jijia și la confluența Prutului cu
Jijia (28 m).
Clima județului se încadrează în zona temperat – continentală
pronunțată, sub influența anticiclonilor atlantic și euro-asiatic.
Temperaturile medii anuale sunt de 8 – 90C înregistrate ăn
zona de vest și sud a județului și de 9 – 100C înregistrate în
zona de nord și nord – est. Precipitațiile atmosferice care cad
pe teritoriul județului variază între 450 – 500 mm în zona de
99
Pagina 100
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
contact dintre zona înaltă și câmpia colinară și peste 600 mm în
zonele înalte din vest și sud. Vânturile care bat pe teritoriul
județului se caracterizează prin fluctuații mari de direcție și
viteză, fiind determinate atât de circulația generală a maselor de
aer, cât și de orientarea reliefului.
Se disting două mari bazine hidrografice: Prut și Siret. Cele
mai importante cursuri de apă, așa cum se succed de la est la
vest, sunt: Prut, Jijia, Bahlui, Miletin, Jijioara, Siret și Moldova.
Partea de sud a județului aparține bazinului superioar al
Bârladului, afluent al Siretului, cursurile principale fiind
Vasluiețul, Sacovățul și Stavnicul.
Diversitatea condițiilor pedo-climatice și oro-hidrografice ale
judetului Iași, au determinat instalarea unei vegetații foarte
variate, cu elemente floristice bogate și de origini diferite, ca
urmare a interferenței pe acest teritoriu a provinciei central
europene est-carpatice cu provincia ponto-sarmatică.
100
Pagina 101
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
Zona forestieră este caracteristică sectoarelor înalte de podiș
din vest și sud, fiind reprezentată prin păduri de foioase, ce
aparțin etajului stejarului și gorunului, iar în părțile cele mai
înalte, limitei inferioare a fagului.
Pădurile de fag (Fagus silvatica, F. taurica), pure sau în
amestec, se întâlnesc în nord - vestul județului în Dealul Mare -
Hîrlău, dealurile Moțcăi și în sud, pe platourile Poieni - Bîrnova,
Cheia Domniței, Ipatele, Tansa.
Dintre arbuști sunt prezenți: alunul, voniceriul, dârmozul,
clocotișul, cornul, sângerul, socul, ș.a., iar din flora ierboasă fac
parte: firuța de pădure, aliorul de pădure, toporașul de pădure,
obsiga de pădure, lăcrămioara, sângele voinicului, susai de
pădure etc.
Etajul gorun - stejar are o dezvoltare mai mare, ocupând în
general suprafețele cu altitudini de peste 200 - 300 m. Cele
două specii de bază sunt asociate frecvent cu carpenul, teiul,
101
Pagina 102
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
jugastrul, frasinul, arțarul, ulmul de câmp, cireșul, mărul
pădureț, părul pădureț, uneori teiul argintiu, teiul cu frunza lată.
Zona de silvostepă este caracteristică Câmpiei Colinare, dar se
întâlnește și în sectoarele mai joase ale podișului din sud
(dealurile Prutului și depresiunea Negrești), unde climatul este
de un continentalism mai accentuat, iar solurile sunt
cernoziomice sau cenușii.
Vegetația naturală a silvostepei este reprezentată prin pâlcuri
de pădure (șleauri) și pajiști, puternic transformate și modificate
antropic. Pădurile silvostepei sunt formate din șleauri de gorun
și stejar, alături de care se întâlnesc: carpenul, teiul, arțarul,
jugastrul, ulmul, cireșul, și, mai rar, stejarul brumăriu,
mojdreanul, cărpinița, teiul pucios, arțarul tătărăsc. Stratul de
arbuști, dezvoltat mai ales la periferia pădurilor este constituit
din aceleași esențe ca în cazul pădurilor de stejar și gorun ale
zonei forestiere, la care se adaugă: voniceriul pitic, migdalul
pitic, caragana, cireșul pitic, scumpia, verigariul.
102
Pagina 103
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
Pajiștile silvostepei sunt formate din asociații de păiuș, colilie,
firuță cu bulb, bărboasă, pin gros, obsigă, peliniță, laptele
câinelui etc.
Vegetația specifică luncilor este formată din asociații de pir
târâtor, iarba câmpului, firuță de câmp, păiuș, zâzanie, coada
vulpii etc. Izolat, se întâlnesc pâlcuri de pădure (zăvoaie)
formate mai ales din esențe moi: salcie, răchită, plop. În lunca
Prutului se mai întâlnesc și păduri de esențe tari: stejar, ulm,
frasin.
Vegetația naturală a județului a fost intens modificată de
intervențiile antropice. Defrișările și desțelenirile practicate,
uneori fără discernământ, în vederea extinderii culturilor
agricole, au diminuat suprafețele ocupate de păduri și pajiști.
Aceste acțiuni au declanșat reacții negative asupra celorlalte
componente naturale: creșterea gradului de continentalism,
reducerea debitelor apelor subterane și de suprafață, creșterea
103
Pagina 104
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
torențialității și a eroziunii, declanșarea de alunecări de teren
etc.
Fauna pădurilor, întâlnită în masivele forestiere din vest și sud,
este reprezentată prin următoarele grupe și specii:
a) Mamiferele frecvent întâlnite sunt: căprioara, mistrețul, cerbul
carpatin, lupul, vulpea, iepurele, pisica sălbatică, veverița,
jderul, nevăstuica, pîrșul, viezurele, dihorul, șoarecele
scurmător, șoarecele de pădure .
b) Păsările sunt foarte numeroase, dintre cele mai caracteristice
fiind: ghionoaia, ciocănitoarea mare, ciocănitoarea de stejar,
ciuful de pădure, huhurezul mic, cucuveaua, buha, șorecarul
comun, gaia roșie, gaia neagră. Foarte comune sunt: pițigoiul,
cinteza, sticletele, câneparul, botgrosul, mierla, ciocârlia de
pădure, sfrânciocul etc
104
Pagina 105
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
c) Reptilele din zona forestieră au în general specii puține:
vipera, șarpele de pădure, șarpele de alun, iar în poieni, șopârla
.
d) Amfibiile sunt reprezentate de: broasca de pădure, broasca
râioasă brună, brotăcelul, broasca roșie de pădure, tritonul,
buhai de baltă.
Fauna silvostepei și stepei este mai săracă, fiind mult
diminuată în urma expansiunii activităților umane.
a) Mamiferele cele mai reprezentative sunt din grupul
rozătoarelor: popândăul, cățelul pământului, șoarecele de
stepă, șoarecele de câmp, șobolanul de câmp, hârciogul,
iepurele, iepurașul de vizuină, ultimul colonizat în 1905 la
Cristești lângă Iași, de unde s-a răspândit repede în jur.
Mai pot fi menționate de asemenea, dihorul, nevăstuica,
bursucul (sau viezurele), vulpea, iar uneori, în apropierea
zonelor forestiere, căprioara, mistrețul și chiar lupul.
105
Pagina 106
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
b) Pasările caracteristice silvostepei și stepei sunt: prepelița,
potârnichea, ciocârlia, fîsa de câmp, presura, sticletele, cinteza,
graurul, turturica, guguștiucul, pupăza, cucul, câneparul,
porumbelul, mărăcinarul, vrabia, rândunica, lăstunul, cioara. În
pădurile de silvostepă de la Aroneanu și Cornești a fost
colonizat fazanul.
Dintre păsările răpitoare menționăm șorecarul comun, gaia.
c) Amfibienii sunt legați de un mediu acvatic sau mai umed și
umbrit, mai reprezentative fiind: broaștele, buhaiul de baltă.
Fauna luncilor nu se deosebește prea mult de cea din stepă.
De remarcat este totuși prezența în lunca Prutului a câinelui
enot și a vidrei, ultima fiind în prezent o raritate.
Fauna acvatică are o distribuție sub formă de areale reduse,
legate de apele stagnante sau curgătoare. Dintre mamiferele
mai comune menționăm șobolanul de apă și chițcanul, iar cu
mod de viață strict acvatic și destul de rar, vidra.
106
Pagina 107
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
Fauna piscicolă este de asemenea bogată și variată atât în
lacuri, cât și în apele curgătoare (mai ales în cele mari, Prut și
Siret), speciile mai importante fiind: crapul, șalăul, somnul,
știuca, plătica, mreana, cleanul, scobarul, oblețul, bibanul.
Recent, în iazuri și acumulări au fost introduși crapi chinezești
care s-au adaptat bine și cu rezultate promițătoare.
Păsările sunt numeroase și variate, multe prezentând interes
cinegetic. Dintre cele mai frecvente menționăm: rața mare, rața
mică, rața cârâitoare, rața sulițar, rața roșie, gâsca de vară,
gârlița mare, gârlița mică.
Cultură și turism
Județul Iași are în patrimoniu 526 locuri arheologice, 20 case
memoriale din care 10 sunt muzee, cât și 580 monumente
istorice și arhitecturale. Iașul este numit și județul - muzeu al
României.
107
Pagina 108
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
Clădirile impozante din Iași plasează orașul pe locul doi în
România ca oraș cultural. Dintre acestea amintim:
Biserica "Trei lerarhi" unde se găsesc osemintele
domnitorilor Vasile Lupu, Dimitrie Cantemir și Alexandru
loan Cuza
Teatrul Național
Biblioteca Foundation
Universitatea Alexandru Ioan Cuza – prima universitate
din țară
Palatul de Cultură - reperul Iașului
Clopotele din Turnul Central care cântă la fiecare oră fixă,
Hora Unirii.
Biserica Domnească Sf. Nicolae a fost construită de Ștefan cel
Mare în anul 1492. Aici domnitorii Moldovei de la Despot Vodă
până la Alexandru Ioan Cuza au fost încoronați. Catedrala
Mitropolitană a fost construită între anii 1833-1839 de către
Mitropolitul Veniamin Costachi. În anul 1880 lucrările de
108
Pagina 109
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
restaurare au fost conduse de arhitectul Al. Orăscu și pictorul
Gh. Tătărescu. Atât afară, cât și înăuntru se găsesc elemente
neoclasice și baroce. Din 1888 aici se găsesc moaștele Sf.
Cuvioase Paraschiva, patroana religioasă a Moldovei.
În grădina Copou se găsește cel mai vechi monument din
România, Monumentul Legilor Constituționale cunoscut ca
Obeliscul cu lei, construit de Gh. Asachi.
În centrul parcului Copou, lângă Teiul lui Eminescu, se găsește
bustul lui Eminescu, dar și bustul vechiului său prieten, Ion
Creangă, ridicat în 1932. Mai târziu a fost ridicată Aleea
"Junimea" cu busturile din bronz ale membrilor săi.
Județul cuprinde și alte monumente importante, cum sunt:
Palatul domnitorului Alexandru loan Cuza de la
Ruginoasa;
Casa Memorială și Mausoleul "Vasile Alecsandri" de la
Mircesti;
109
Pagina 110
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
Vestigiile arheologice ale civilizației neolitice "Cucuteni"
din mileniile IV - III î.Ch.;
Ruinele Curții Princiare și ale Cetății Dacice de la Cotnari.
Tot la Iași a fost fondat primul teatru național în limba română și
era cunoscută Orchestra Filarmonica și Teatrul de copii
"Luceafarul".
Elementele cadrului natural, pitorescul zonelor, bogăția istorică
și culturală a Iașului îl face un important punct de atracție
turistică.
Principalele forme de turism practicate sunt:
turismul cultural – legat îndeosebi de prezența
numeroaselor monumente istorice, elementelor de
patrimoniu (526 situri arheologice, 20 case memoriale din
care 10 sunt muzee, 580 monumente istorice și de
arhitectură). De asemenea, Iașul ocupă locul 2 în
România ca oraș cultural;
110
Pagina 111
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
turismul ecleziastic – Iașiul este cunoscut ca un oraș de
pelerinaj mai ales în octombrie când Moaștele Sf. Cuv.
Parascheva atrag mii de turiști. De asemenea, existența
numeroaselor mănăstiri - aproximativ 180 biserici și
mănăstiri – și a celor peste 10 biserici de o
valoareincontestabilă din orașul Iași este importantă
pentru turismul ecleziastic;
turismul de afaceri se practică cu precădere în orașul Iași
și este considerat una dintre cele mai importante surse de
venituri din industria hotelieră autohtonă. Este influențat
de turismul de tranzit stimulat și de deplasările
persoanelor dinspre și înspre Republica Moldova;
turismul de agrement propice zonelor împădurite din
preajma municipiului Iași, zona lacurilor de acumulare,
baza nautică de la Ezăreni;
111
Pagina 112
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
turismul balneo-medical – complexul balnear și de
recuperare de la Băile Nicolina și Spitalul de Recuperare,
sanatoriul Bârnova, stațiunea Strunga;
turismul etnografic – prezența târgurilor de ceramică
“Cucuteni 5000”, numeroase festivaluri folclorice;
turismul științific – stimulat de existența rezervațiilor
naturale și arheologice, Rezervația Paleontologică
Repedea, Valea lui David, Rezervația arheologică
Cucuteni, Grădina Botanică etc.;
turismul viticol – podgoriile de la Cotnari.
În anul 2020, pe raza județului Iași funcționează 86 de structuri
de cazare turistică: ponderea cea mai mare a capacității de
cazare turistică existentă o dețin hotelurile și pensiunile urbane
și rurale.
112
Pagina 113
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
Tipuri de structuri de primire turistică, județul Iași, 2020
Tipuri de structuri de primire turistică Anul 2020
Total 86
Hoteluri 31
Hosteluri 4
Moteluri 2
Vile turistice 4
Cabane turistice 1
Campinguri 1
Popasuri turistice 1
Căsuțe turistice 1
Tabere de elevi și preșcolari 1
Pensiuni turistice 21
Pensiuni agroturistice 19
sursa: Tempo INSSE, octombrie 2020
În anul 2019, la nivelul județul Iași, indicele de utilizare a
capacității de cazare în funcțiune a fost de 39,70% pe total
structuri de cazare turistică.
113
Pagina 114
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
Capacitatea și activitatea de cazare turistică
Capacitate de cazare Indicii de utilizare netă
Județul Sosiri Înnoptări a capacității în
Existentă În funcțiune
Iași funcțiune
(locuri) (locuri - zile)
(%)
2001 3198 699.551 104.911 258.318 36,93
2002 3406 778.330 109.572 255.441 32,82
2003 3325 755.956 121.985 261.552 34,60
2004 2996 690.802 133.507 278.724 40,35
2005 3428 717.590 138.387 289.725 40,37
2006 3314 812.272 152.797 326.248 40,16
2007 3209 824.982 159.520 372.147 45,11
2008 3460 876.339 166.658 376.218 42,93
2009 3934 1.081.224 158.512 338.764 31,33
2010 3367 1.175.225 172.961 343.071 29,19
2011 3245 1.151.647 182.240 349.461 30,34
2012 3530 1.180.231 185.946 365.736 30,99
2013 3547 1.214.466 183.305 356.667 29,37
2014 4014 1.374.729 197.024 391.404 28,47
2015 4276 1.445.261 246.470 454.161 31,42
114
Pagina 115
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
Capacitate de cazare Indicii de utilizare netă
Județul Sosiri Înnoptări a capacității în
Existentă În funcțiune
Iași funcțiune
(locuri) (locuri - zile)
(%)
2016 4284 1.531.273 298.657 545.063 35,60
2017 4392 1.490.230 321.359 548.558 36,81
2018 4210 1.469.437 333.021 562.873 38,31
2019 4346 1.457.099 341.916 578.528 39,70
sursa: Tempo INSSE, octombrie 2020
115
Pagina 116
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
Repere economice și ocuparea forței de muncă
Datorită reliefului, economia este centrată pe agricultură,
industria existând doar în orașe. Principalele ramuri industriale
predominante sunt:
industria chimică;
industria farmaceutică;
industria metalurgică și de utilaje grele;
industria textilă;
industria alimentară.
În industria ușoară predomină confecțiile, pielăria, încălțămintea
și textile.
116
Pagina 117
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
Populația ocupată, pe activități ale economiei naționale (la sfârșitul anului) CAEN Rev. 2
mii persoane
Ani
CAEN Rev.2 (activități ale
Anul Anul Anul Anul Anul Anul
economiei naționale)
2014 2015 2016 2017 2018 2019
Total 280,3 277,4 276,1 282,7 287,3 289,3
A. Agricultură, silvicultură și pescuit 87,5 76,2 65,2 65,6 66,5 65,7
Industrie 44,6 46,6 49,8 50,7 50,8 48,4
B. Industria extractivă 0,1 0,1 0,2 0,1 0,3 0,2
C. Industria prelucrătoare 38,7 40,8 43,5 44,3 44,1 41,7
D.Producția și furnizarea de energie
electrică și termică, gaze, apă caldăși 1,0 1,0 1,3 1,3 1,4 1,4
aer condiționat
E.Distribuția apei; salubritate,
gestionarea deșeurilor, activități de 4,8 4,7 4,8 5,0 5,0 5,1
decontaminare
F.Construcții 23,2 23,7 24,8 25,9 25,7 27,5
G. Comerț cu ridicata și cu
amănuntul; repararea autovehiculelor 35,9 36,6 36,7 36,4 36,5 37,9
și motocicletelor
H.Transport și depozitare 10,6 10,8 11,4 11,7 12,3 13,1
117
Pagina 118
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
Ani
CAEN Rev.2 (activități ale
Anul Anul Anul Anul Anul Anul
economiei naționale)
2014 2015 2016 2017 2018 2019
I.Hoteluri și restaurante 5,2 5,3 6,4 6,8 7,3 7,5
J.Informații și comunicații 5,8 6,9 8,1 10,2 12 13,9
K. Intermedieri financiare și asigurări 2,4 2,4 2,3 2,4 2,4 2,4
L.Tranzacții imobiliare 1,1 1,4 1,5 1,1 1,1 1,2
M.Activitati profesionale, științifice și
4,4 5,4 6,1 6,3 6,7 6,5
tehnice
N.Activitati de servicii administrative
8,6 10 10,4 11,7 11,5 10,1
si activitati de servicii suport
O.Administratie publica si aparare;
5,7 5,8 5,7 5,9 6,1 6,2
asigurari sociale din sistemul public
P.Învățământ 18,5 18,5 18,7 18,6 18,5 18,7
Q. Sănătate și asistență socială 19,2 19,9 20,6 21,4 21,9 22,4
R.Activități de spectacole, culturale și
2,8 2,8 2,6 2,6 2,6 2,7
recreative
S.Alte activități de servicii 4,8 5,1 5,8 5,4 5,4 5,1
sursa: Tempo INSSE, octombrie 2020
118
Pagina 119
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
119
Pagina 120
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
PARTEA
II
PARTEA II. PREZENTARE LOCALĂ ȘI ANALIZA DIAGNISTIC
PREZENTARE LOCALĂ și
ANALIZA DIAGNOSTIC
Capitolul 1. Prezentare locală. Analiză diagnostic
Capitolul 2. Populație și fond locativ
Capitolul 3. Infrastructură de acces și de utilități publice.
Factori de mediu
Capitolul 4. Servicii publice și administrație publică locală
Capitolul 5. Economie
120
Pagina 121
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
121
Pagina 122
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
CAPITOLUL 1. PREZENTARE LOCALĂ
Localizare geografică și acces
Comuna Bălțați se află în centrul județului Iași, aproximativ la
jumătatea distanței dintre Municipiul Iași și Municipiul Pașcani.
Comuna este străbătută de șoseaua națională DN28, care
leagă Iașul de Roman și este încadrată între Câmpia Moldovei,
șesul Bahluiului și afluenții lui.
Față de municipiul Iași, comuna Bălțați este situată la o
distanță de 39 km pe DN28 (DE583).
Vecinii comunei Bălțați sunt:
comunele Belcești și Erbiceni – în Nord
orașul Podu Iloaiei – în Est
comunele Lungani și Brăiești – în Sud
orașul Târgu Frumos, comuna Cucuteni și comuna
Cotnari – în Vest.
122
Pagina 123
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
Amplasarea comunei Bălțați în cadrul județului Iași
Comuna are în componență următoarele localități:
Bălțați (reședința)
Cotîrgaci
Filiași
Mădîrjești
Podișu
Sîrca
Valea Oilor.
123
Pagina 124
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
Principalele căi de acces în comuna Bălțați sunt:
E 583
DN 28
DJ 282E
Drumurile comunale DC 90, DC 115 (Sârca-Spinoasa),
DC 116 (Bălțați-Valea Oilor-Podișu), DC 117 (Războinei-
Podișu-Belcești)
Centru urbane importante apropiate:
orașul Târgu Frumos – 9,5 km
orașul Podu Iloaiei– 12,5 km
municipiul Iași – 35 km.
Distanța din centrul comunei până la:
Aeroport Iași – 43 km
Municipiul Pașcani – 35 km
E583 – 0,45 km
124
Pagina 125
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
Gara Sârca – 5 km
Benzinărie – 5,5 km (benzinăria din comuna Războieni);
8,5 km (benzinăria din satul Budăi, orașul Podu Iloaiei).
125
Pagina 126
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
Scurt istoric și componență teritorial-administrativă
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna nu exista, o parte din
satele ei, existente la acea vreme, fiind incluse în comuna
Brăești și altele alcătuind comuna Sârca (cu satele Sârca,
Bidăile, Lungani, Crucea, Cosițeni, Mădârjești și Goești având
în total 3.519 locuitori, 5 biserici, 3 școli, 4 mori de apă și 2 de
aburi). Anuarul Socec din 1925 consemnează apariția comunei
Bălțați, în plasa Cârligătura a județului Iași, având 1.183 de
locuitori în satele Bălțați, Sârca și Valea Oilor și în cătunele
Făcuți și Gugea. În 1931, comuna a fost desființată și satele ei
au fost incluse în comuna Lungani.
Comuna Bălțați a fost reînființată, în structura anterioară, plus
satele Cotârgaciu și Mădârjești, după al Doilea Război Mondial.
În 1950, ea a fost transferată raionului Târgu Frumos și apoi
(după 1956) raionului Pașcani din regiunea Iași. În 1968,
comuna a revenit la județul Iași, reînființat și tot atunci a fost
desființat satul Gugea, comasat cu Valea Oilor.
126
Pagina 127
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
127
Pagina 128
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
Elemente de cadru natural
Relieful
Relieful se prezintă sub formă de interfluvii largi, cu platouri
întinse și cu versanți cu diferite grade de înclinare.
La Nord de Valea Bahluiețului se desfășoară o serie de
interfluvii largi, separate de văi înguste cu direcția NV-SE. Atât
suprafața generală, cât și fiecare interfluviu luat în parte are o
înclinație ușoară de la NV la SE, datorită înclinării în acest sens
a stratelor geologice.
Argilele și marnele au o apariție frecventă datorită eroziunii
intense. Asocierea eroziunii de duprafață cu eroziunea de
adâncime, alunecările active și semiactive, solifluxiuni și
eflorescente de săruri, determină un aspect de badlans
(pământuri rele) al acestor versanți.
Relieful sculptural de pe raza comunei Bălțați este caracterizat
prin interfluvii larg boltite, văi cu pante domoale și șesuri
128
Pagina 129
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
dezvoltate, versanți modelați de alunecări. Din punct de vedere
practic, aceste platouri, alături de terasele Bahluiețului,
consitutie terenuri foarte bune pentru agricultură, care se
pretează pentru mecanizarea lucrărilor.
Relieful de acumulare sau acumulatico-eroziv se găsește de-a
lungul văilor principale, la contactul dintre diferitele trepte de
relief sau la schimbările de pantă, reprezentate prin șesuri,
terase, conuri de dejecție și glacisuri coluviale sau proluviale.
Pe raza comunei Bălțați se întâlnesc următoarele tipuri de
drenaj extern:
Solurile cu drenaj împiedicat – întâlnite în formele
depresionare de pe văi, unde apa se acumulează din
precipitații și din scurgeri laterale și stagnează la
suprafața solului timp îndelungat (3-4 luni), înlesnind
menținerea unei vegetații hidrofile de mlaștină
129
Pagina 130
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
Solurile cu drenaj foarte lent – întâlnite pe șesurile
Bahluiului și Baluiețului, unde apa din precipitații bălțește
timp de 2-3 săptămâni
Soluri du drenaj lent – întâlnite în zonele înalte de pe
șesurile Bahluiului și Bahluiețului și pe alte văi înguste,
unde apa din precipitații este îndepărtată cu o întârziere
de 4-6 zile
Solurile cu drenaj moderat – întâlnite pe interfluvii, terase
și versanți slab înclinați, de unde apa se scurge într-un
timo relativ scurt
Soluri cu drenaj lent la rapid – situate pe versanți cu
alunecări de teren stabilizate, semiactive
Soluri cu drenaj rapid – întânite pe pante cu înclinare
moderată și puternică, de pe care apa din precipitații este
rapid îndepărtată prin scurgere superficială și activă,
unde datorită neuniformității versanților, drenajul este
diferit.
130
Pagina 131
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
Clima
Comuna Bălțați se află într-o zonă cu climă continentală, cu
ierni geroase și veri foarte calde. Temperaturile medii anuale
sunt de 9-10 grade Celsius, iarna între -2 și -3 grade Celsius
(partea estică – joasă, fiind zona inversiunilor termice), iar vara
18-20 grade Celsius.
Temperaturile minime absolute ale cărot valori scad sub 0
grade se înregistrează din a doua decadă a lunii septembrie,
cel mai devreme și se pot prelungi până în ultima decadă a
lunii mai, cel mai târziu. Temperaturile minime absolute sunt de
-28 grade Celsius și se înregistrează în lunile decembrie,
ianuarie și februarie.
Regimul precipitațiilor anuale nu depășește 475 mm / anual. În
sezonul cald precipitațiile au uneori caracter torențial, în special
vara când se înregistrează averse de o intensitate deosebită.
131
Pagina 132
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
Cantități mari de precipitații căzite în intervale scurte de timp
provoacă vara inundații și eroziunea solului, iar iarna înzăpeziri.
Seceta și grinda sunt fenomenele negative ce afectează
teritoriul comunei.
Rețeaua hidrografică
Râurile care aparțin bazinelor Jijiei și Bahluiului, alături de
numeroasele iazuri, au un regim strâns legat de cel climatic.
Astfel, alimentarea râurilor dominante (85-95%) este pulvionivală, iar scurgerea medie are valori foarte mari primăvara
(44-51%) destul de ridicate vara (23-30%) și reduse iarna și
toamna. Numărul mediu al zilelor cu îngheț este de 75-100 zile
pe an.
132
Pagina 133
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
Rețeaua hidrografică este formată din cursurile de apă Bahluieț
și Valea Oilor cu afluenții lor Albești și Gerești, afluenți din
izvoare de coastă. Regimul lor hidrologic este caracterizat prin
variații însemnate ale debitelor și nivelurilor, creșterile acestora
producându-se mai ales primăvara și vara generând exces de
umiditate și inundații locale.
Apele subterane sunt cantonate în intercalațiile permeabile ale
substratului geologic Sarmațian, precum și în baza depozitelor
cuaternare a complexului nisipos, fiind întâlnită adâncimi ce
variază de la 2 la 20 m pe terase și interfluvii. În perioadele
bogate în precipitații, sub cornișă, în prima treime a versanților
în unele zone apar la zi izvoare de coastă.
133
Pagina 134
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
Pânzele acvifere din teritoriu au debite relativ reduse
(1l/s/foraj), neputând constitui surse alimentare cu apă în
sistem centralizat.
Conform evidenței cadastrale – pe teritoriul comunei Bălțați se
întâlnesc următoarele întinderi de apă:
Sârca – râul Oii – cu o suprafață de 104 ha
Dobre, Sârca – râul Oii – cu o suprafață de 31 ha
Iaz piscicol Filiași, râul Oii – cu o suprafață de 19 ha
Iazul Filiași Podiși, râul Oii – cu o suprafață de 14 ha
Iazul Bejeneasa Podișu, râul Oii – cu o suprafață de 32 ha
Iazul Boureni Podișu, râul Oii – cu o suprafață de 11 ha
Iazu Facuri Podișu, râul Oii – cu o suprafață de 27 ha
Iazul Podișu (Ichim), râul Oii – cu o suprafață de 26 ha
Iazul Mădîrjești Podișu, râul Oii – cu o suprafață de 41 ha.
134
Pagina 135
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
Solurile
În comuna Bălțați se întâlnesc următoarele clase de soluri:
clasa molisolurilor, clasa solurilor hidromorfe, clasa solurilor
neevoluate, trunchiate sau desfundate și complexe de soluri,
alături de ravene și gropi de extracție.
Solurile dominante sunt cele din grupa cernoziomului levigat,
iar pe suprafețele mai mici se întâlnesc și lăcoviști, lăcoviști de
coastă și solonețuri de coastă afectate de procese de eroziune.
Fertilitatea solurilor erodate și a celor sărăturate se poate mări
prin luarea unor măsuri antierozionale complexe și
administrarea de amendamente cu fosfogips.
Aceste tipuri de sol sunt favorabile unei game largi de culturi
agricole, cum ar fi cele cerealiere, tehnice, vii și livezi, iar
solurile de pe versanții accentuați se recomandă a fi utilizate
pentru pădure, plantații sau pășuni.
135
Pagina 136
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
Vegetație și faună
Din punct de vedere geobotanic, teritoriul comunei Bălțați
aparține zonei pădurilor cu o singură subzonă: subzona
silvostepei care cuprinde între teritoriul. Pădurile de pe raza
comunei ocupă 97,81 ha din suprafața totală, realizate din
plantații pe terenuri degradate de eroziuni de suprafață, de
adâncime și alunecări de teren. Aceste plantații sunt formate
din quercus, pendunculiflora, acer campestra și ulmus
campestris.
De asemenea, în comuna Bălțați există 10,65 ha perdele de-a
lungul căii ferate, din diverse specii de plop și arbore: răchitarii,
tufărișuri stejar, carpen, alun, cireș sălbatic.
Pajiștile sunt răspândite pe versanții erodați afectați de
alunecări și salinizare, și pe șesuri și funduri de văi inundabile,
cu soluri salinizate și gleizae, ocupând suprafața de 976,53 ha.
136
Pagina 137
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
Influența negativă cel mai puternic resimțită este accelerarea
eroziunii solurilor ca urmare a defrișării vegetației lemnoase,
desțelenirii pajiștilor de pe versanți, precum și nerespectarea
măsurilor agrotehnice antierozionale.
Fauna actuală a Comunei Baltatii este formată din iepuri,
căprioare, nevăstuici, șoareci, ciocănitori, fazani. porci mistreți
și căprioare, bursuci, rațe sălbatice, lebede.
Pădurile
Conform înregistrărilor cadastrale locale, la nivelul comunei
Bălțați, o suprafață de 98 ha este acoperită cu păduri. Această
suprafață este în administrația Ocolului Silvic Podu Iloaiei.
Pădurile de pe teritoriul comunei Bălțați administrate de
Romsilva, prin Ocolul Silvic Podu Iloaiei sunt organizate pe 3
tronsoane și sunt cunoscute sub următoarele denumiri:
137
Pagina 138
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
Pădurea Chicerea (Sîrca)
Pădurea La Popescu (Bălțați)
Pădurea Cotîrgaci (Cotîrgaci).
La nivelul comunei Bălțați, Comunitatea Românilor din Emirate
în colaborare cu asociația EcoAssist, au demarat o acțiune de
protecție a mediului înconjurator și proiectul a constat în
plantarea unei păduri. Proiectul a inceput în anul 2013 când sau plantat 2 ha de pădure, respectiv 10.000 de puieți și a
continuat în anul 2014 cu o extindere pentru 5 ha.
Proiectul a prevăzut plantarea de păduri pe o suprafață totală
de 15 ha în decurs de 5 ani.
138
Pagina 139
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
Proiectul este unul național și se numește “Plantăm fapte bune
în România”. Partenerii locali la nivelul comunei comunei
Bălțați în acest proiect au fost:
Direcția Silvică Iași
SalubrIS
Penitenciarul Iași
Primăria Comunei Bălțați
Agenția de Protecția Mediului Iași
Pe raza comunei Bălțați se întinde pe o suprafață de 13,62 km
pătrați, Situl Acumulările Belcești cod sit ROSPA0109. Din
acest sit, 0,31 km pătrați sunt pe raza comunei Coarnele
Caprei și 2,50 km pătrați pe raza comunei Scobinți, cea mai
mare suprafață desfășurându-se în comuna Bălțați.
139
Pagina 140
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
Relații în teritoriu
Comuna Bălțați face parte din Grupul de Acțiune Locală
Belcești-Focuri.
Asociația „Grupul De Acțiune Locală Microregiunea Belcești-
Focuri” este persoană juridică de drept privat cu scop
nepatrimonial, independentă, înființată în baza Ordonanței
Guvernului nr. 26/2000 cu modificările și completările
ulterioare, în anul 2012. Membrii fondatori, în număr de 37,
140
Pagina 141
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
sunt reprezentanți ai Autorităților Publice Locale, parteneri din
mediul privat și societatea civilă.
Asociația „Grupul De Acțiune Locala Microregiunea BelcestiFocuri” s-a înființat pe baza liberului consimțământ al membrilor
săi conform Actelor Adiționale nr. 1 și nr. 2 la Actul Constitutiv
și Statut.
Scopul Asociației îl constituie dezvoltarea economică și socială
la nivel regional și subregional, în baza unor acțiuni durabile,
de calitate, sustenabile financiar, uman si instituțional,
cooperarea cu alte microregiuni, reprezentarea unitară a
intereselor legitime ale Asociației în raport cu administrațiile de
la diferite niveluri, cu organismele guvernamentale centrale sau
decentralizate, cu organele de justiție, cu organismele
naționale sau europene cu oricare alte instituții, entități
asociative, persoane fizice sau juridice, care activează în
domeniul dezvoltării rurale și urbane, în vederea creării și/sau
141
Pagina 142
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
îmbunătățirii cadrului necesar pentru implementarea strategiei
de dezvoltare locală a GAL-ului.
142
Pagina 143
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
Teritoriul Grupului de Acțiune Locală - Microregiunea BelceștiFocuri se întinde pe raza județului Iași, cuprinzând comunele
din partea central-nordică a județului Iași .
Din punct de vedere administrativ, Grupul de Acțiune Locală -
Microregiunea Belcești-Focuri cuprinde 8 unităti administrativ –
teritoriale, având în componență un număr de 33 localități.
Componența GAL se prezintă astfel:
Comuna Bălțați
Comuna Belcești
Comuna Coarnele Caprei
Comuna Erbiceni
Comuna Fântânele
Comuna Focuri
Comuna Scobinți
Comuna Sirețel.
143
Pagina 144
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
Sursa:http://www.galbelcestifocuri.ro/prezentare/teritoriul-gal/s60.html, noiembrie
2020
Strategia locală pentru Asociația „Grupul de Acțiune Locală
Microregiunea Belcești-Focuri” își are originile din necesitatea
tot mai stringentă de a pune la dispoziția factorilor preocupați
progresul economico-social al localităților componente, o
gândire unitară cu privire la căile necesare de urmat, creând
144
Pagina 145
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
premisele apariției unui efect sinergic, benefic pentru
asigurarea unei dezvoltări armonioase și durabile.
Dinamica locurilor de muncă care nu reușește să absoarbă din
numărul șomerilor, coroborată cu scăderea numărului de
locuitori și migrarea forței de muncă active, lipsa investițiilor,
birocrația, personalul din instituțiile publice insuficient pregătit
pentru a accesa fondurile europene destinate modernizării și
comprimării decalajului dintre zona rurală și mediul urban,
justifică necesitatea de a pune la dispoziția factorilor implicati
un instrument de lucru care să faciliteze dezvoltarea,
promovarea și implementarea unor proiecte ce vor contribui la
dezvoltarea durabilă a teritoriului “Belcești-Focuri”, respectiv a
Strategiei de Dezvoltare Locală. Pe de alta parte, pe termen
lung, obiectivul acestei strategii este de a contribui la
transformarea teritoriului ce-i face obiectul într-o zonă cu un
caracter distinct și cu o economie viabilă, capabil să ofere
145
Pagina 146
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
locuitorilor condiții de trai mai bune, într-un mediu curat și
sănătos.
Principiile care au stat la baza elaborării strategiei au vizat în
primul rând implicarea comunității, transparența, obiectivitatea
și sustenabilitatea acțiunilor prezente și viitoare ce vor fi
derulate pentru dezvoltarea acestor comunități. Pentru a
asigura cu success realizarea acestor deziderate, strategia va
fi sprijinită la nivelul administrației publice de un management
riguros, capabil să identifice toate oportunitățile pentru
beneficiul comunității. Implementarea strategiei presupune
cooperare între toți factorii responsabili locali, respectiv
administrația publică locală, agenți economici, organizații
neguvernamentale și societatea civilă.
Asociația „Grupul de Acțiune Locală Microregiunea BelceștiFocuri” are sediul social în județul Iași, localitatea Focuri,
comuna Focuri, și este un parteneriat public-privat format din
37 de parteneri.
146
Pagina 147
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
Teritoriul acoperit de Asociația „Grupul de Acțiune Locală
Microregiunea Belcești-Focuri”, aparține din punct de vedere
administrativ judetului Iași, fiind o zonă continuă, uniformă din
punct de vedere al datelor geografice și economice, cuprinzând
8 comune: Bălțați, Belcești, Coarnele Caprei, Erbiceni,
Fântânele, Focuri, Scobinți, Sirițel.
Suprafata totala a teritoriului este de 497,22 km², cu o populație
în număr de 41.656 locuitori (conform datelor furnizate de
INSSE: și Recensământul populației din 2011), densitatea
medie fiind de 83,78 locuitori/km². Cele 8 comune ce alcătuiesc
teritoriul Grupului de Acțiune Locală Microregiunea BelceștiFocuri, au în componență 33 de localități.
Direcții principale și responsabilități în ceea ce privește
dezvoltarea teritorială a teritoriului identificate sunt
diversificarea activităților economice non-agricole și încurajarea
micilor întreprinzători; crearea, îmbunătățirea și diversificarea
facilităților de dezvoltare economică, infrastructură fizică locală
147
Pagina 148
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
la scară mica și a serviciilor de bază; creșterea atractivității
zonei și diminuarea migrației pupulației, în special a tinerilor;
îmbunătățirea incluziunii sociale inclusiv în ceea ce privește
grupurile minoritare.
148
Pagina 149
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
Imagini din comuna Bălțați
Peisaj din comuna Bălțați
149
Pagina 150
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
Peisaj din comuna Bălțați
150
Pagina 151
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
Peisaj din comuna Bălțați
151
Pagina 152
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
Peisaj și drum din comuna Bălțați
152
Pagina 153
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
Peisaj și drum din comuna Bălțați
153
Pagina 154
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
Primăria și Consiliul Local Bălțați
154
Pagina 155
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
Monument al eroilor în comuna Bălțați
155
Pagina 156
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
Proiect Înfrumusețare Centru Civic în comuna Bălțați
156
Pagina 157
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
Proiect Înfrumusețare Centru Civic în comuna Bălțați
157
Pagina 158
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
Clădirea în care funcționează Căminul Cultural și Biblioteca Comunală Bălțați
158
Pagina 159
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
Elemente de infrastructură și utilități publice, comuna Bălțați
159
Pagina 160
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
Elemente de infrastructură și utilități publice, comuna Bălțați
160
Pagina 161
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
Elemente de infrastructură și utilități publice, comuna Bălțați
161
Pagina 162
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
Stația de epurare, comuna Bălțați
162
Pagina 163
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
Stație de pompare, comuna Bălțați
163
Pagina 164
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
Parc Fotovoltaic, Sârca, comuna Bălțați
164
Pagina 165
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
Gara CFR Sârca
165
Pagina 166
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
Postul de Poliție, comuna Bălțați
166
Pagina 167
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
Oficiul Poștal Bălțați
167
Pagina 168
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
Centrul de zi pentru bătrâni, Bălțați
sursa: https://www.facebook.com/Centrudezibaltati/photos/a.262404290769931/1329177810759235
168
Pagina 169
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
Cabinet medical individual, comuna Bălțați
169
Pagina 170
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
Farmacie Bălțați
170
Pagina 171
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
Centrul de Excelență al Cireșului și Nucului
171
Pagina 172
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
Centrul de Excelență al Cireșului și Nucului
172
Pagina 173
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură, Sârca
173
Pagina 174
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură, Sârca
174
Pagina 175
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
CAPITOLUL 2. POPULAȚIE ȘI FOND LOCATIV
Demografie – evoluție și structură
Județul Iași cuprinde în structura sa administrativ-teritorială:
două municipii (Iași – reședință de județ, Pașcani), 3 orașe
(Hârlău, Podu Iloaiei, Târgu Frumos), 93 de comune și 418
sate.
Organizarea administrativă a teritoriului județului Iași
Categorii de unități administrative Anul 2019
număr
Municipii 2
Orașe 3
Localități componente ale municipiilor și orașelor 11
Comune 93
Sate 418
Din care: aparțin de municipii și orașe 4
sursa datelor: Institutul Național de Statistică, noiembrie 2020
La 1 iulie 2020, efectivul demografic al județului Iași era de
494.245 persoane.
175
Pagina 176
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
Raportat la aceeași dată, 1 iulie 2020, populația stabilă a
comunei Bălțați, număra 5.605 persoane. Pe parcursul
ultimilor 6 ani de zile, în perioada 2015-2020, populația
comunei Bălțați a înregistrat o reducere de 27 persoane (o
scădere a numărului de locuitori stabili cu 0,5%).
Trendul descendent înregistrat la nivelul populației stabile din
comuna Bălțați este mai ridicat decât cel înregistrat în mediul
rural la nivel județean (creștere de 4,4%) și regional (creștere
de 0,1%).
Evoluția populației din mediul rural după domiciliu la 1 iulie, în perioada 2015-2020
Mediul rural... 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2020/2015
persoane persoane %
România 9,706,971 9,712,665 9,696,571 9,683,852 9,656,011 9,649,738 -57,233 -0.6%
Reg. Nord-Est 2,160,940 2,164,073 2,162,948 2,162,819 2,159,453 2,162,337 1,397 0.1%
Jud. Iași 473,359 479,110 482,368 486,525 489,020 494,245 20,886 4.4%
Com. Bălțați 5,632 5,634 5,678 5,660 5,641 5,605 -27 -0.5%
sursa datelor: INS, noiembrie 2020, calcule proprii
Populația României din mediul rural a scăzut, în medie, de la 1
iulie 2015 până la 1 iulie 2020 cu -0,6%, ceea ce reprezintă un
efectiv de peste 57 mii persoane.
176
Pagina 177
Strategia de dezvoltare locală a comunei Bălțați pentru perioada 2021-2027
Rata de creștere / descreștere a populației din mediul rural
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.