Hotărâre a Consiliului Local
Hotararea cu numarul 48
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 13,7 MB · modificat pe site: 14.05.2023
Pagina sursă
Cum citez acest document
Hotărâre a Consiliului Local nr. 48 din 29.03.2023, „Hotararea cu numarul 48”, Comuna Balș, jud. Iași. Sursa: https://primariacomuneibals.ro/wp-content/uploads/2023/05/hcl48.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/bals/82478-hotararea-cu-numarul-48, 07.11.2026)
Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
ROMÂNIA
COMUNA BALȘ
JUDEȚUL IAȘI
CONSILIUL LOCAL BALȘ
HOTARAREA Nr. 48
din 29 martie 2023
privind aprobarea completării amenajamentului pastoral pentru pajiștile permanente
din proprietatea privată a Comunei Balș, județul Iași aprobat prin Hotărârea
Consiliului Local nr. 22 din 05.03.2018 cu suprafața de 44,568 ha, pajiști
permanente
aflate în proprietatea persoanelor private (fizice și juridice)
Consiliul local al Comunei Balș , județul Iași ;
Având în vedere:
- adresa emisă de către Direcția pentru agricultură județeană Iași înregistrată la sediul
Primăriei Comunei Balș, sub nr. 15368 din 22.03.2023
- plan amenajament pastoral Comuna Balș, județul Iași emis de către Direcția pentru
agricultură județeană Iași înregistrată la sediul Primăriei Comunei Balș, sub nr. 15369 din
22.03.2023
- proiectul de hotărâre inițiat de către Primarul Comunei, înregistrat la nr. 15371 din
22.03.2023, privind aprobarea completării amenajamentului pastoral pentru pajiștile permanente
din proprietatea privată a Comunei Balș, județul Iași aprobat prin Hotărârea Consiliului Local
nr. 22 din 05.03.2018 cu suprafața de 44,568 ha, pajiști permanente aflate în
proprietatea
persoanelor private (fizice și juridice)
- Referatul de aprobare întocmit de către inițiatorul proiectului de hotărâre, înregistrată sub
nr.
15372 din 22.03.2023;
- referatul întocmit de domnul Zold Eugen Corneliu —consilier Compartiment
reg. agricol,
înregistrat sub nr. 15370 din 22.03.2023 ;
- raportul de specialitate înregistrat sub nr. 15373 din 22.03.2023 întocmit de secretar
general comună —domnul Zaharia loan-Dragoș
- prevederile art. 6 alin.2 și art. 9, alin. (9) din OUG nr. 34/2013 privind organizarea,
administrarea si exploatarea pajistilor permanente si pentru modificarea si completarea
Legii
fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările și completările ulterioare;
Prezenta hotarare a fost adoptata cu un numar de 12 voturi pentru, O
abtineri, 0 impotriva la sedinta au fost prezenti 12 consilieri locali din cei 13 consilieri
locali alesi.
Pagina 2
- prevederile art. 8 și art. 9 din HG nr. 1064/2013 privind aprobarea Normelor
metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 34/2013
privind organizarea, administrarea si exploatarea pajistilor permanente si pentru modificarea si
completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 cu modificările și completările ulterioare;
- prevederile HG nr. 214/2017 pentru aprobarea procedurii privind asigurarea fondurilor
necesare pentru realizarea amenajamentelor pastorale ale suprafetelor de pajisti permanente,
precum si pentru modificarea si completarea Normelor metodologice pentru aplicarea
prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea
si exploatarea pajistilor permanente si pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar
nr. 18/1991, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1.064/2013;
- Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor
normative, cu modificările ulterioare;
- prevederile Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică,
cu modificările și completările ulterioare;
- prevederile art. 129 alin 2 lit.b, alin.4 lit. e, alin.7 lit.i și r, alin. 14 din OUG nr. 57/2019,
privind Codul Administrativ, cu modificările și completările ulterioare
- Avizul primit din partea Comisiei de specialitate pentru programe de dezvoltare
economico-sociale, buget finanțe, administrarea domeniului public și privat al comunei, juridice
și de disciplina din cadrul Consiliului local înregistrat, prin care se avizează favorabil proiectul
de hotărâre;
- Avizul primit din partea Comisiei pentru învățământ, sănătate și familie , cultură ,
culte, turism, protecție socială, activități sportive si de agrement din cadrul Consiliului local
înregistrat, prin care se avizează favorabil proiectul de hotărâre;
- Avizul primit din partea Comisiei pentru agricultura, gospodărie comunală,
amenajarea teritoriului și urbanism , protecția mediului, servicii si comerț , apărarea ordinii si a
liniștii publice, a drepturilor cetățenilor din cadrul Consiliului local înregistrat, prin care se
avizează favorabil proiectul de hotărâre;
Anunțul privind elaborarea proiectului de hotărâre înregistrat la nr. 15374 din 22.03.2023
și afișarea proiectului de hotărâre la sediul instituției;
În temeiul art. 139 alin. (1) și art. 196 alin.(1) lit.”a” din OUG nr.57/2019, privind
Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare :
Prezenta hotarare a fost adoptata cu un numar de 12 voturi pentru, 0
abtineri , 0 impotriva la sedinta au fost prezenti 12 consilieri locali din cei 13 consilieri
locali alesi.
Pagina 3
HOTĂRĂȘTE :
Art.1. Se aprobă completarea amenajamentului pastoral pentru pajiștile din
permanente
proprietatea privată a Comunei Balș, județul Iași aprobat prin Hotărârea Consiliului Local nr. 22
din 05.03.2018 cu suprafața de 44,568 ha, pajiști permanente aflate în proprietatea
persoanelor
private (fizice și juridice), conform anexei 1 care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art. 2. Cu ducere la îndeplinire a sarcinilor din prezenta hotărâre se împuternicește
Compartimentul Urbanism, Compartimentul Agricol, Compartimentul Funciar - Cadastru și
Compartimentul Achiziții publice din cadrul aparatului de specialitate al Primarului Comunei
Balș, județul Iași .
Art. 3. Prezenta hotărâre poate fi contestată la Instanța de contencios administrativ în
termenul prevăzut de Legea nr.554/2004 cu modificările și completările ulterioare.
Art.4 Secretarul UAT Comuna Balș, județul Iași va comunica o copie a prezentei
hotărâri către Primarul Comunei Balș, județul Iași, Comparetimentului
Agricol,
Compartimentului Funciar-Cadastru, Compartimentului Achiziții publice, Compartimentului
Urbanism precum și Instituției Prefectului Județului Iași pentru control legalitate și o va la
afișa
sediul și pe site-ul instituției.
DINTE DE ȘEDINȚĂ,
«9 MĂNUCĂ PETRU
ES o /
ZA
Contrasemnează pentru legalitate,
“Secretar general al comunei
,
Cons. Jur. Zahari, Ioan Dragoș
Prezenta hotarare a fost adoptata cu un numar de 12 voturi pentru, 0
abtineri, 0 impotriva la sedinta au fost prezenti 12 consilieri locali din cei 13 consilieri
locali alesi.
Pagina 4
Pagina 5
MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII
RURALE
DIRECȚIA PENTRU AGRICULTURĂ JUDEȚEANĂ IAȘI
B-dul Ștefan cel Mare și Sfânt
nr. 13
IAȘI, cod poștal - 700064
Aaa Uh 1 (a HOL 28
un iu 29 93. do43
a 353
PLAN AMENAJAMENT
PASTORAL
COMUNA
BALȘ
JUDEȚUL IAȘI
(11)
IAȘI
2022
Pagina 6
di ÎS
N MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII
3: SA DIRECȚIA PENTRU AGRICULTURĂ RURALE
JUDEȚEANĂ IAȘI 32/2356
B-dul Ștefan cel Mare și Sfânt
nr. 13
IAȘI, cod poștal - 700064
AVIZ AL PLANULUI DE AMENAJAMENT
PASTORAL AL COMUNEI
BALȘ
În urma studierii Planului de
Amenajament Pastoral al Comunei
BALȘ (1), întocmit pentru pajiștile din Comuna
BALȘ care aparțin
sectorului privat - persoanelor fizice suprafața de
pe 44,57 ha, s-a constatat
că respectă prevederile art. 9, alin. 2 al HG 78/2015
care precizează
următoarele:
(2) Proiectul de amenajament pastoral va
cuprinde, în mod
obligatoriu, cel puțin următoarele elemente:
4) descrierea situației geografice, topografice și
planul parcelar al
pajiștilor aflate pe teritoriul unității administrativ — teritoriale: în
Planul
de amenajament pastoral (D;
b) descrierea solului și a florei;
c) capacitatea de pășunat a pajiștii;
d) tucrările de îngrijire și îmbunătățire a pajiștilor;
€) planul de fertilizare și măsurile agropedoameliorative.
Având în vedere aceste aspecte avizăm Planul de
Amenajament
Pastoral.
Președinte,
Gabriel Vasile HOHA
Monica Ionela PANDELEA Veronica
SAVUȚA
Membru Secretar
Pagina 7
ECHIPA DE LUCRU:
Instituția | Semnătura
J
DIRECȚIA PENTRU AGRICULTURĂ JUDEȚEANĂ IAȘI |
]
Consilier
-
Cezar PETREA
_ |
Primăria BALȘ
_
Secretar
ZAHARIA Ioan-Dragoș
a Consilier - Registru Agricol
ZOLD Eugen Corneliu
Consilier — Compartimentul
Urbanism ]
GOMEI Cenzar
BENEFICIAR: PRIMĂRIA COMUNEI
BALȘ
Primar Constantin GOLDUȚ
Prezenta lucrare este destinată numai scopului pentru care a fost
Prezenta întocmită.
lucrare nu poate fi reprodusă sau publicată, integral sau
parțial, fără
aprobarea scrisă a autorilor.
Pagina 8
Cuprins
5]
Suprafete pajiști din sector public - Plan de amenajament pastoral (1)
Suprafețe pajiști din sector privat - Plan de amenajament | și
pastoral (II)
Centralizare suprafețe pajiști persoane fizice și persoane juridice Plan de
- 6
amenajament pastoral (II)
Calendarul lucrărilor pe pajiști | i |
Planul de fertilizare | |
seturile
21
arat
Capacitatea de pășunat
Lucrările de îngrijire și îmbunătățire a pajiștii
|
| Hărțile 3 ce se A = 37
atașează amenajamentului
Tabelul nominal cu proprietarii/utilizatorii de pășune și făneață
— persoane 39
fizice
Pagina 9
PLANUL DE AMENAJAMENT
PASTORAL AL COMUNEI BALȘ
d, Planul de amenajament pastoral (1)
pentru pajiștile din
Comuna BALȘ aflate în administrarea Consiliu lui Local
BALȘ a fost elaborat pentru suprafața de 358,9858 ha
și a
fost aprobat prin HCL nr. 22/05.03.2018.
Deținătorul legal al pajiștilor din Planul de amenajament
pastoral
(|) este UAT BALȘ.
II. Planul de amenajament pastoral (1)
pentru pajiștile din
BALȘ care aparțin sectorului privat: persoanelor fizice din
Comuna BALȘ a fost elaborat pentru suprafața de
44,57
ha.
Pagina 10
CENTRALIZATOR SUPRAFEȚE IN
PLANUL DE AMENAJAMENT PASTORAL (II)
AL COMUNEI BALȘ
II. Planul de amenajament pastoral (II) pentru pajiștile din
Comuna Balș aparțin sectorului privat:
Nr.
crt. Specificare Pășuni și fânețe
L__] Total 44,57 | 4457 |]
| [, | Persoane fizice 44,57 44,57 |
Pagina 11
Calendarul lucrărilor pe pajiște,
în acord cu legislația în vigoare
IANUARIE
Nu vor fi realizate însămânțări de suprafață
sau supraînsămânțări. Se pot face doar în
cazul terenurilor degradate și doar cu specii din flora locală.
FEBRUARIE
Acțiuni pe teren
Continuarea curățirii pajiștilor, respectiv defrișarea
vegetației lemnoase în "ferestrele"
iernii, dacă vremea o permite. Vegetația nedorită trebuie adunată de
pe pajiște.
Transportul gunoiului de grajd și aplicarea lui. Utilizarea tradițională
a gunoiului de
grajd este permisă până în echivalentul a maxim 40 kg azot
substanța activă (N s.a.)/hectar a
se vedea Caietul de Agro-mediu și climă - Măsura 10 /APIA
(în cazul în care se accesează
această măsură).
Aplicarea amendamentelor pe sărături.
Aplicarea îngrășămintelor chimice complexe din formele 16-16-16
sau 22-11-11
(NPK) pe pajiștile permanente, îndeosebi unde dorim să
începem pășunatul mai devreme. Pe
pajiștile care sunt sub angajament APIA, utilizarea pesticidelor
și a fertilizanților chimici este
interzisă.
Desfundarea canalelor de desecare, acolo unde este dacă
cazul, solul nu este acoperit.
Interzicerea pășunatului, îndeosebi cu oile și
caprele, pentru a preveni degradarea solului și
Tărirea prematură a covorului ierbos.
MARTIE
Acțiuni pe teren
* Se continuă defrișarea vegetației lemnoase.
. Împrăștierea mușuroaielor și nivelarea terenului.
*Se continuă, unde este cazul,
transportul și aplicarea gunoiului de grajd și al
amendamentelor.
* Eliminarea excesului de umiditate
temporară prin canale de desecare și al excesului
permanent prin drenaje.
* Începe plantarea arborilor eliminarea
pentru umidității (unde este cazul - plopi,
salcie), umbră la animale sau delimitare tarlale (unde este
cazul).
* Continuă aplicarea îngrășămintelor chimice
după topirea zăpezii (unde este cazul).
mpa
Pagina 12
+ Se construiesc sau se refac drumurile de acces, pășune.
pe
+ Se verifică sursa de apă, în vederea asigurării apei pentru adăpat
pentru animale, din
râuri sau fântâni. Se vor realiza: captări, amenajări specifice, puțuri, jgheaburi
etc.
* Se vor realiza (acolo unde este cazul) construcții
ușoare pentru adăpostirea
animalelor (tabere de vară). În cazul în care ele există se va trece la dezinfectarea
și repararea
acestora. Adăposturile vor fi dimensionate după numărul animalelor, iar acolo unde este cazul
vor fi prevăzute cu instalații de colectare și distribuție a dejecțiilor și alte
utilități.
* Se vor repara și dezinfecta stânele, saivanele, etc.
e Este interzisă tăierea gardurilor vii și a arborilor în perioada de reproducere.
și
creștere a păsărilor sălbatice (15 martie — 30 iunie) — (GAEC 7).
APRILIE
Acțiuni pe teren
* Încheierea acțiunilor de împrăștiere a mușuroaielor, defrișării
vegetației lemnoase
dăunătoare și nivelarea terenului.
* Încheierea fertilizării cu gunoi de grajd și aplicarea amendamentelor.
* Continuarea lucrărilor de îmbunătățiri funciare (eliminarea excesului de
umiditate).
* Continuarea aplicării îngrășămintelor chimice (dacă este cazul).
* Lucrări de supraînsămânțare a pajiștilor cu covor ierbos degradat (acolo unde
este
cazul).
* Eliminarea crengilor uscate la arborii izolați de pe pășuni.
* Finalizarea lucrărilor de plantare a arborilor pentru umbră, împrejmuiri sau desecări
biologice (acolo unde este cazul).
* Reparații la alimentările cu apă (puțuri, jgheaburi etc) podețe, drumuri, de
garduri
împrejmuire, adăposturi pentru animale, stâni și alte dotări pentru sezonul de pășunat;
începerea sezonului de pășunat pe pășuni după data de 20 aprilie și respectarea pășunatului
pe
specii și categorii de animale.
* Pășunatul începe când solul e bine zvântat. Pășunile inundate nu trebuie mai
pășunate
devreme de 2 săptămâni de la retragerea apelor.
* Respectarea încărcăturii optime de animale la hectar.
MAI
- Utilizatorii de pajiști au obligația să respecte încărcătura minimă de animale
pe
hectar (0,3 UVM). Pășunatul se efectuează cu maxim 1,0 UVM (Unitate Vită maxim
Mare) -
o bovină la hectar si 6,6 UVM ovine — a se vedea tabele de conversie.
* Trebuie să se asigure o densitate optimă pe întreaga suprafată (OP
x suprafața
pajiștii), pentru prevenirea pășunatului excesiv, care conduce la reducerea ratei de refacere
a
Pagina 13
pășunii, scăderea producției de iarbă și a cantității de iarbă consumată de
animale în ciclurile
următoare de pășunat.
* Pianificarea succesiunii de pășunat tarlalelor
a (pășunatul continuu) cu
respectarea următoarelor criterii:
a. conducerea turmelor pe un anumit traseu, care din când în când
este modificat.
astfel animalele nu stau în același loc, ci pășunează locuri diferite
pe și în aceeași zi și în zile
diferite;
b. pășunatul în front - în acest caz animalele sunt în
dirijate deplasarea lor pe pășune
de către un cioban ce le permite înaintarea numai măsura
pe consumării plantelor;
c. pășunatul continuu (liber) intensiv simplificat unde parcelarea este redusă
în mod
substanțial la 1-2 parcele, delimitate prin bariere naturale (canal, albia
unui rau, garduri de
arbuști), drumuri, semne convenționale sau prin garduri, cu efect direct
asupra diminuării
cheltuielilor ocazionale de parcelare și alimentare cu
apă.
Se respectă pășunatul cu speciile de animale (oi,
vaci, cai) stabilite anterior, pentru a
preveni reducerea potențialului productiv al pajiștii și afectarea calității
acesteia.
IUNIE
Acțiuni pe teren
* Din a doua decadă a lunii se începe campania de combatere
a principalelor buruieni
din pajiști, respectiv plantele neconsumate de animale.
* Începe recoltarea fânețelor și conservarea furajelor sub formă
de siloz, semisiloz și
fân, în funcție de regimul pluviometric și dotarea fermelor.
* Nu se vor efectua lucrări mecanizate pajiștile sub
pe angajament APIA.
* Cositul trebuie efectuat până la 1 iulie, realizat în O bandă
etape. necosită de 3 metri
va fi lăsată pe marginile fiecărei parcele. Această bandă fi cosită
poate după 1 septembrie.
IULIE
* Cositul poate începe doar după data de 1 iulie.
* Masa vegetală cosită trebuie adunată de suprafața
pe fâneței nu mai târziu de două
săptămâni de la efectuarea cositului.
* Cositul se va realiza dinspre interiorul parcelei exteriorul
spre acesteia. O bandă
necosită sau nepășunată de 3 metri va fi lăsată marginile fiecărei
pe parcele. Aceasta bandă
poate fi cosită / pașunată dupa | septembrie.
* Folosirea mixtă - pășunatul permis dupa prima coasă.
* larba cosită se adună în maxim 2 săptămâni de la cosire.
Pagina 14
AUGUST
i
* Cositul resturilor neconsumate și împrăștierea dejecțiilor solide, după fiecare ciclu
de
pășunat.
* Aplicarea fazială a azotului pentru pajiștile care nu sunt sub angajament APIA.
* Agricultorii care utilizează pajiști permanente nu trebuie să ardă iarba
vegetația,
ramasă după cositul pajiștii, inclusiv miriștile arabile (GAEC 6), obiectivul acestei
condiții
fiind menținerea nivelului de materie organică din sol prin protejarea pajiștilor
permanente.
SEPTEMBRIE
* Menținerea pajiștilor permanente, prin asigurarea unui nivel minim de de
pășunat 0,3
UVM/ha și/sau cosirea lor cel puțin o dată pe an.
* Se mențin particularitățile peisajelor, incluzând arborii în aliniament, în
grup sau
izolați și terasele existente pe terenul agricol. (GAEC 7). Se iau măsuri pentru evitarea
instalării și extinderii speciilor de plante invazive pe terenul agricol (GAEC
7).
+ Niciun tip de îngrășământ nu poate fi aplicat pe terenuri acoperite de
zăpadă, pe
terenuri cu apă în exces sau pe terenuri înghețate. (Ordin Comun 1182/1270/2005,
cerințe
pentru zonele vulnerabile la nitrați).
* Nu vor fi folosiți fertilizatori în apropierea resurselor de apă în conformitate
cu
următoarele indicații:
1. Fertilizator solid — nu mai aproape de 6 m de apă.
2. Fertilizator lichid — nu mai aproape de 30 m de apă.
3. In apropierea stațiilor de captare a apei potabile, nu va fi folosit nici de
un tip
fertilizator la o distanță mai mică de 100 m față de stația de captare a apei.
OCTOMBRIE
* La sfârșitul lunii animalele se pregătesc să iasă de pe pășune.
NOIEMBRIE
* Este interzis a se intra cu animalele în pajiște, plantele din covorul vegetal nevoie
au
de o perioadă de repaus.
DECEMBRIE
* Este interzis a se intra cu animalele în pajiște, plantele din covorul vegetal nevoie
au
de o perioadă de repaus.
SPECIFICARE:
Măsura 10 reprezintă Măsura de Agro-mediu și climă din Programul Național de
Dezvoltare Rurală 2014 - 2020, din cadrul Pilonului 2 /Axa 2 GAEC Bune
reprezintă
Practici Agricole și de Mediu, SAPS - Plățile Directe (pe suprafață) din cadrul Pilonului
i 3
10
Pagina 15
ATENȚIE !
UTILIZAREA PESTICIDELOR ȘI A FERTILIZANȚILOR CHIMICI
ESTE
INTERZISĂ pe pajiștile care sunt sub angajament APIA
(dacă se accesează Măsura 10 -
Agro-mediu și climă, respectiv Măsura 11 — Agricultura ecologică).
RECOMANDĂRI PRIVIND FOLOSIREA PAJIȘTILOR PRIN
COSIT
Fânul ocupă un loc important în alimentația animalelor, mai ales
perioada de
stabulație. În regiunile bogate în precipitații,
cu suprafețe mari de pajiști, fânul poate
reprezenta peste 40% din totalul furajelor din rație.
Importanța fânului constă, în primul rând, în valoare nutritivă ridicată
a acestuia.
Asttel, 100 kg fân, de calitate superioară, alcătuită din graminee
leguminoase valoroase, are o
valoare nutritivă de până la 65 U.N. și 7 kg P.D., cantitate de
aceeași fân, de calitate slabă, are
valoare nutritivă redusă la jumătate, apropiată de aceea a paielor de cereale.
Un fân de calitate mijlocie conține 15-17% apă, 8-9%
substanțe proteice, 2-2,5%
grăsimi, 23-28% celuloză, 39-43% Substanțe extractive neazotate, 6% săruri
minerale și
cantități apreciabile de vitamine.
Valoarea nutritivă a fânului variază foarte mult în funcție de
compoziția floristică a
pajiștii, epoca de recoltare, modul de pregătire și păstrare. Aceasta având
importanță egală, în
sensul că în cazul unei compoziții floristice valoroase
fâneții, nu se poate obține un fân bun
dacă recoltarea nu se face la timp, iar procesul de
uscare nu se efectuează corespunzător. De
asemenea, nu va rezulta fân de calitate superioară, oricâtă atenție s-ar acorda
momentului de
recoltare a pregătirii fânului, dacă fâneața este alcătuită din
specii puțin valoroase. Datorită
valorii nutrivive ridicate, fânul se folosește foarte bune rezultate
cu în furajarea vacilor cu
lapte, a tineretului, reproducătorilor Ș-a., putând substitui o din
parte nutrețurilor concentrate.
Pe de altă parte, fânul este mult mai ieftin în
comparație cu alte furaje (Motcă Gh. și col.,
1994). Sursa principală de producerea fânului constituie
suprafețe însemnate de pajiști
permanente și temporare, dar și culturile de leguminoase perene, și culturile
precum anuale de
nutreț.
Recoltarea fânețelor
Principala problemă a cositului fânețelor o constituie de
epoca recoltare, precum și
înălțimea de recoltare, de care depinde productivitatea în anii
următori și compoziția
floristică.
II
Pagina 16
Epoca de recoltare a fânețelor are o influență foarte mare asupra cantității și calității
fânului. Recoltarea fânețelor cu întârziere, ceea ce are loc fiecvent în practică,
prezintă
numeroase neajunsuri.
Astfel, fânul recoltat cu întârziere are un conținut scăzut în proteină, săruri minerale și
vitamine, dar cu un conținut mai ridicat în celuloză, ceea ce reduce consurmabilitatea
și
digestibilitatea nutrețului. Refacerea plantelor după cositul cu întârziere se face mai
greu,
deoarece coincide cu o perioadă secetoasă și ca atare se reduce producția recoltei următoare.
De asemenea și producția din anul următor va avea de suferit, deoarece nu se acumula
poate
din vreme rezerva de hrană pentru anotimpul rece.
Recoltarea timpurie a fânețelor prezintă avantajul obținerii unui fân bogat în proteine,
cu un conținut redus de celuloză, un grad ridicat de consumabilitate și digestibilitate, dar cu o
producție redusă la unitatea de suprafață. Prin repetarea recoltării timpurii, mai mulți ani
consecutivi, are loc dispariția treptată a gramineelor și leguminoaselor valoroase.
Din cele prezentate rezultă că, la stabilirea epocii optime de recoltare a
fânețelor,
trebuie să se țină seama de producție și de calitatea nutrețului, efectuându-se recoltarea atunci
când se realizează cea mai mare producție de proteină la hectar, respectiv mai
cea mare
producție de U.N. la hectar. Acest obiectiv se realizează atunci când gramincele sunt în faza
de înspicare-începutul înfloririi, iar leguminoasele sc află în faza de îmbobocire. Rezultă că
epoca de recoltare a fânețelor se stabilește în funcție de specia dominantă.
Alegerea epocii optime de recoltare pentru fân este mai dificilă pe pajiștile permanente
cu ritm de dezvoltare diferit, cum ar fi pajiștile dominate de Agrostis tenuis + 4
grostis
stolonifera + Poa pralensis. În această situație, recoltarea se va efectua în de
funcție
Sramineea mai timpurie, în cazul de față a speciei Poa pratensis, deși gramineea tardivă,
Agrostis fenuis, are o înălțime mică. Adesea, recoltele următoare (a doua și a treia) sunt
dominate de speciile tardive. La otavă, se ține seama de specia care are o
pondere cea mai
mare în structura recoltei, respectiv Agrostis tenuis și A. Stolonifera.
Dacă recoltarea se efectuează an de an în perioada optimă specifică, cu
timpul, se
constată scăderea producției și înrăutățirea compoziției floristice datorită lipsei
posibilităților
de autoînsămânțare a speciilor valoroase din pajiști, iar speciile nevaloroase, încheie
care își
ciclul evolutiv mai devreme, diseminează și provoacă înrăutățirea compoziției floristice.
De aceea, pajiștile trebuie cosite pentru fân la epoci diferite (la înspicare, la
înflorire,
la maturitatea semințelor). Pajiștile care realizează 2-3 coase se vor în
pe an, împărți 4-6
parcele. În cadrul rotației epocii de recoltare, se compensează calitatea slabă fânului
a obținut
de pe parcelele care se recoltează târziu, cu calitatea foarte bună a fânului de
provenit pe
parcelele care se recoltează timpuriu.
|
Pa
Pagina 17
De asemenea, ținând seama de neajunsurile semnalate,
se recomandă schimbarea
modului de folosire, pe durata unui an, sau o perioadă mai
pe îndelungată, adică folosirea
fâneței prin pășunat (folosirea alternativă a pajiștilor). Același lucru să fie
poate realizat într-o
singură perioadă de vegetație (folosită mixtă), așa cum practică în
țara noastră, pe mari
suprafețe de fânețe. Aceste fânețe se pășunează primăvara, după care animalele
sunt deplasate
pe pășuni de munte și alpine. În toamnă, animalele revin aceste
pe suprafețe, pășunând otava.
Cu toate că acest sistem prezintă unele neajunsuri, datorită
insuficienței nutrețurilor primăvara
devreme, este practicat pe scară largă. Este necesar însă, primăvara,
pășunatul acestor fânețe
să fie de scurtă durată, cu o încărcătură redusă de animale, iar
pentru suplinirea necesarului de
nutreț, crearea de rezerve de fân sau nutreț însilozat, ori semănatul din toamnă
a unor culturi,
cum ar fi: rapița, secara, raigrasul aristat sau borceagul de toamnă.
Înalțimea de recoltare a fânețelor. Înălțimea de sol la care se recoltează
plantele
influențează și calitatea fânului. Dacă recoltatul se face prea de sol
aproape (ras), plantele se
refac mai încet, deoarece rezervele de hrană depozitate la inferioară
partea a tulpinilor se
epuizează, iar cu timpul unele specii pot să dispară din covorul ierbos. Dacă
recoltarea se va
face prea sus, se obține o producție mai mică de fân, iar calitatea fânului
va fi mai slabă,
nefiind recoltate o parte din organele plantelor cu talie joasă
(lăstarii scurți și frunzele
gramineelor, în special).
Înălțimea de recoltare a fânețelor este de 4 - 5 cm de la
suprafața solului în cazul
fâncțelor de mare producție, ultima coasă se va face la 7 - 8 cm de la
suprafață pentru a
permite plantelor să acumuleze rezerve de hrană necesare pentru a
rezerva condițiilor
nefavorabile din iarnă.
În tabelul următor se reprezintă pierderile de fân în de
funcție înălțimea de recoltare a
fânețelor.
Pierderile de fân în funcție de înălțimea de recoltare a fânețelor
Ș Înălțimea de Producția de Pierderi de fân
| Fâ “meate
cosit (cm) fân (kg/ha) Kg/ha | %
| 45 | 2180 - |
- _]
Destepă | 6-7 | 1790 390 | 22
8-10] 1330 850 |] 40
4-5 | 2000 - |
- |
De munte 6-7 | 1770] 230
2]
M-12 |] 1440 |] 560 | 28
2 | 4-7 1820 | -
| De pădure R
| 92] 1300] 400]
26]
13 a
Pagina 18
La întocmirea situațiilor de lucrări pentru lucrările prevăzute în
amenajament se vor
include conform normativelor, fazele care au fost necesare executării acestor lucrări. La
finalul executării lucrărilor se va face recepția lor.
PENTRU FIECARE TRUP DE PAJIȘTE TREBUIE SĂ EXISTE UN CAIET DE
LUCRĂRI, CARE SĂ CUPRINDĂ TOATE DATELE NECESARE CU PRIVIRE LA
LUCRĂRILE EXECUTATE, RESPECTIV DENUMIREA LUCRĂRII EXECUTATE,
DATA EFECTUĂRII, SUPRAFAȚA PE CARE S-A EFECTUAT LUCRAREA.
Constituie contravenții următoarele fapte:
a) pășunatul neautorizat sau introducerea animalelor pe pajiști în afara perioadei de
pășunat;
b) introducerea pe pajiști a unor specii de animale, altele decât cele stabilite prin
contract;
c) neîndeplinirea de către deținătorii sau utilizatorii de pajiști a obligațiilor prevăzute
în contract;
d) circulația pe pajiști cu orice alte mijloace de transport, inclusiv cu atelaje, decât cele
folosite pentru activități agricole de cel care utilizează pajiștea;
e) nerespectarea bunelor condiții agricole și de mediu;
£) arderea vegetației pajiștilor permanente;
8) concesionarea/închirierea pajiștilor aflate în domeniul public sau privat al
comunelor, orașelor, respectiv al municipiilor unor persoane care nu sunt îndreptățite;
h) amplasarea pe pajiște a unor obiective de investiții altele decât cele care deservesc
activități agricole;
i) scoaterea din circuitul agricol a terenurilor având categoria de folosință pajiște fără
aprobările legale în vigoare;
j) încălcarea prevederilor privind prețul concesiunii/închirierii se stabilește ținând cont
de echilibrul financiar dintre valoarea producției de iarbă disponibilă și obligațiile îi
care sunt
impuse utilizatorului pajiștii permanente prin cheltuielile cu implementarea amenajamentului
pastoral;
k) neinițierea procedurii de concesionare/închiriere a pajiștilor până la data de 1 martie
a fiecărui an;
|) neverificarea respectării încărcăturii optime de animale/ha/an, în vederea stabilirii
disponibilului de pajiști ce pot face obiectul concesionării/închirierii;
m) neîndeplinirea atribuțiilor cu privire la elaborarea și realizarea amenajamentelor
pastorale ale suprafețelor de pajiști permanente;
14
Pagina 19
n) neaplicarea amenajamentului pastoral în condițiile prevederilor
prezentei ordonanțe
de urgență.
Contravențiile prevăzute la alin. (1) se sancționează după cum urmează:
a) cu amendă de la 3.000 lei la 6.000 lei pentru persoana fizică,
respectiv cu amendă
de la 25.000 lei la 50.000 lei pentru juridică, la
persoana faptele prevăzute lit. $);
b) cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei pentru persoana fizică, respectiv amendă
cu de
la 4.000 lei la 8.000 lei pentru juridică, faptele la lit.
persoana prevăzute a), d), e) și n);
c) cu amendă de la 250 lei la 500 lei pentru persoana fizică, respectiv amendă de
cu la
2.000 lei la 4.000 lei pentru persoana juridică, faptele prevăzute a lit.
b) și c);
d) cu amendă de la 1.000 lei la 3.000 lei, faptele prevăzute la lit. g);
e) cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 ei, fapta prevăzută la lit. h);
£) cu amendă de la 4.000 lei la 8.000 lei pentru faptele prevăzute la lit. k),
1) și m).
Contravenția prevăzută la alin. litera h) se sancționează și cu
sancțiunea
complementară constând în desființarea lucrărilor și aducerea terenului în starea
inițială pe
cheltuiala contravenientului.
Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de către
persoanele
împuternicite de structurile centrale și locale cu atribuții în domeniu, aflate în
subordinea
Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, de către primar și
persoanele împuternicite de
acesta, precum și de către polițiștii de frontieră pentru faptele constatate în
zona specifică de
competență.
Combaterea și distrugerea buruienii Ambrozia
Având în vedere prevederile HG nr. 17/2021
pentru modificarea și
completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 62/2018 privind
combaterea
buruienii ambrozia, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 707/2018.
prevederile Legii nr.
62/2018 privind combaterea buruienii Ambrozia și prevederile H.G.
nr. 707/2018 pentru
aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.62/2018 privind
combaterea
buruienii Ambrozia, trebuie să se acorde o atenție deosebită la verificarea
tuturor terenurilor
agricole și neagricole, identificarea zonelor infestate cu buruiana Ambrozia
și combaterea
necondiționată a acesteia.
Potrivit prevederilor art. 3 din H.G.nr. 17/2021, verificarea și identificarea
terenurilor
infestate cu buruiana ambrozia de raza teritorială a
pe unităților administrativ-teritoriale se
15
Pagina 20
efectuează de către autoritățile administrației publice locale, prin agenții agricoli angajați sau
persoanele din cadrul acestora, desemnate prin dispoziție a primarului.
Verificarea și identificarea terenurilor infestate cu buruiana Ambrozia se declanșează
primăvara după răsărirea acestei buruieni și se încheie până cel târziu la data de 20 mai a
fiecărui an, când se poate constata o diferențiere vegetativă față de celelalte specii de buruieni.
În urma verificărilor realizate de persoanele desemnate, potrivit prevederilor legale,
autoritățile adininistrației publice locale întocmesc centralizatorul cu suprafețele de teren pe
care s-a constatat existența buruienii Ambrozia (conform modelului prevăzut în anexa nr.1 din
H.G. nr. 707/2018) până la data de 25 mai a fiecărui an (conform H.G. nr.707/2018, art.3,
alin 2).
Pe baza centralizatorului, autoritățile administratiei publice locale transmit somații
(conform modelului prevăzut în anexa nr. 2 din H.G. nr.707/2018) pentru distrugerea
buruienii Ambrozia către toți deținătorii de terenuri persoane fizice/juridice, administratorii
drumurilor publice, căilor ferate, cursurilor de apă, lacurilor, sistemelor de irigații și bazinelor
piscicole unde au fost identificate focare de infestare cu buruiana Ambrozia. Somațiile se
transmit până cel târziu la data de 5 iunie a fiecărui an (potrivit art. 3 alin. 3 din
H.G.nr.707/2018).
După transmiterea somațiilor de către autoritățile administrației publice locale,
verificarea și constatarea nerespectării de către proprietarii sau deținătorii de terenuri,
beneficiarii lucrărilor de construcții, administratorii drumurilor publice, căilor ferate,
cursurilor de apă, lacurilor, sistemelor de irigații și ai bazinelor piscicole a dispozițiilor art. 1
din Legea nr. 62/2018 privind combaterea buruienii ambrozia, cu modificările ulterioare,
denumită în continuare lege, se fac de către autoritățile administrației publice locale a căror
pe
rază teritorială se face controlul, prin personal împuternicit prin dispoziție a primarului, de
către polițiști locali sau de către comisari ai Gărzii Naționale de Mediu (Art. 4, alin. 1 din HG
nr. 17 / 2021).
Verificarea nerespectării de către proprietarii sau deținătorii de terenuri, beneficiarii
lucrărilor de construcții, administratorii drumurilor publice, căilor ferate, cursurilor de apă,
lacurilor, sistemelor de irigații și ai bazinelor piscicole a dispozițiilor art. 1 din lege și
aplicarea sancțiunilor potrivit prevederilor art. 3 din lege se fac de către autoritățile
administrației publice locale pe a căror rază teritorială se face controlul, prin personal
împuternicit prin dispoziție a primarului, de către polițiști locali sau de către comisari ai
Gărzii Naționale de Mediu., după cum urmează:
16
Pagina 21
a) prin proces-verbal de verificare, constatare și aplicare a sancțiunii
contravenționale,
care se incheie de către personalul împuternicit prin dispoziție a
primarului din cadrul
autorităților administrației publice locale și polițiștii locali;
b) prin proces-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a al
sancțiunii, cărui
model este prevăzut înanexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului
nr. 1.005/2012 privind
organizarea și funcționarea Gărzii Naționale de Mediu, cu modificările
și completările
ulterioare, care se încheie de către comisari ai Gărzii Naționale de Mediu (Art. alin. 2
4. din
HG nr. 17/2021).
Autoritățile administrației publice locale supraveghează pe toată perioada de vegetație
aplicarea metodelor de combatere a buruienii Ambrozia (Art. 7, alin.l, 3 din
H.G.nr.707/2018.
Autoritățile administrației publice locale pe a căror rază teritorială se face
controlul,
prin personalul împuternicit prin dispoziție a primarului, polițiștii locali sau comisarii Gărzii
Naționale de Mediu se deplasează în localitățile unde a fost semnalată
existența unor terenuri
intestate cu buruiana ambrozia, în baza centralizatorului întocmit anterior efectuează:
și
> primul control în perioada 1-15 iulie a fiecărui an și ulterior, în în
Situația care
buruiana ambrozia a răsărit mai târziu, ca urmare a condițiilor climatice nefavorabile
din primăvară; dacă se constată nerespectarea prevederilor legale întocmesc
un proces-
verbal, aplicând sancțiunea «Avertisment». Procesul-verbal se redactează în trei
exemplare originale, din care un exemplar este transmis contravenientului,
un
exemplar este transmis primăriei pe raza căreia s-a constatat existența terenului
infestat și un exemplar rămâne la instituția din care face parte agentul
constatator (Art.
10, alin. 1,2, 3 din HG nr. 17/2021).
al doilea control asupra terenurilor contravenienților sancționați
cu sancțiunea
«Avertisment» în perioada 16 iulie - 31 octombrie a fiecărui an. În Situația în la
care
data efectuării controlului se constată nerespectarea prevederilor legale de către
cei
sancționați cu «Avertisment», se încheie un nou proces-verbal în trei exemplare
originale și aplică sancțiunile prevăzute la art. 3 alin. (2) din lege. La cel de-al doilea
control se realizează imagini video/foto datate și relaționate cu indicatori stabili din
locație și cu suprafețele infestate, care se arhivează.
După primirea procesului-verbal, contravenientul achită amenda
potrivit
prevederilor art. 28 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al
contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările
și completările ulterioare (Art. 11, alin. 1,2, 3, 4 din HG nr. 17/ 2021).
17
Pagina 22
Procesul-verbal se redactează în trei exemplare originale, din care un exemplar este
transmis contravenientului, un exemplar este transmis primăriei pe raza căreia s-a constatat
existența terenului infestat și un exemplar rămâne la instituția din care face parte agentul
constatator.
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
sau Ministerul Sănătății pot solicita autorităților administrației publice locale, poliției locale
sau Gărzii Naționale de Mediu efectuarea unor controale tematice suplimentare raza
pe
localităților unde a fost semnalată prezența unor focare de infestare a terenurilor cu buruiana
ambrozia, sancțiunile aplicându-se corespunzător prevederilor prezentelor norme
metodologice.
Verificarea autorităților administrației publice locale care nu respectă sau nu aplică
măsurile prevăzute din lege se realizează de către specialiști desemnați de prefect, care au și
competența de a sancționa nerespectarea prevederilor legii. Specialiștii desemnați de prefect
desfășoară permanent activități de verificare și control, în perioada 1 august - 31 octombrie a
fiecărui an. (Art. 13, alin. 1,2, 3, din HG nr. 17/2021).
18
Pagina 23
UNITATEA BALȘ —
persoane fizice, JUD. IAȘI
ÎN DR a a NI
Parcela N
Tarla de fertilizare
Valori medii pe tarlale RR
Recomandări pentru parcela de
fertilizare
Nr NN A
Ingrăș. z a]
Ă IN
Ingrăș. chimice (Subsț. activă) |
organice
crt Denu- P Carbo | Indice
nr Ha K | Humus N P2Os
, nr pH | K20
mire -nati | azot Tota
ppm | ppm % Tota
% IN |vVha|l
kg/h | [kg/h | Total |
Total
tone |a bo g/ha
kg la kg
kg
19
Ps 9 16,8] 25
[265| 216
21+22+ 2,05 50
21+22+ : |
2
-/- 72|
23 39 | 253 2,19
23 50
3 - -
29 -/I-
29 75| 35 201
3,44 15
4 30 70
Fn 30 82 - -
| 21 330 2,89
5 3,66
32 Ps 80 -
32 6,9 | 46 | 275 i
2,59 2,47
6 33 70
Fn 33 80| - -
25 | 308
7 -/[- 70
Ps -//- 72 - -
| 47 370
ea 70
TI -
L__| 6,7 | 54 | 282 | | -
301 2,83
__ 70 șI DT]
acd — MR
a a MR MN AIR EI II
19
Pagina 24
9 36
| 36 ]68| 47 |
“oz 282 3560
10 | 38139 bb] 3,37 50 PI Ț=
I- 1 38439 [66| 53 | aa PR
200 3,33
Pui TIET 3,13 60 NR sea]
[7538 3 ,
359 [245 250|
2 ar 80 P———
1-81 Tao 33
25
13 PTT hol - Ț
42 |
| 235 P=—=—
14 113 IE IRI 80
Ps 113 [ml N NI
173] 37 |27
| oa 90 ERERIREENI. ANII
44,57 | = 3
7]
p]
|
- Recolta scontată masă verde
(Ps) este de 8.000-10.000 kg/ha, iar
pentru fânețe este de 2.500-3.000 kg/ha fân.
- Doza de îngrășăminte
organice recomandată este de 15-20 /ha
o dată la 3-4 ani.
- Cand se administrează
îngrășăminte organice, dozele de în
Srășăminte chimice (NPK)se micșorează
de substanțe nutritive fiind de proporțional cu cantitatea adi ministrată,
:0,5% N,0,25% P205. 0,6% K0. conținutul mediu
- Dozele de îngrășăminte chimice
recomandate se pot aplica dupa efectuarea
lucrărilor de punere în valoare
a pajiștilor.
20
Pagina 25
Lista unităților de sol (US) si caracterizarea acestora
CLASA PROTISOLURI
US1_Aluviosol calcaric-gleic-salinic, proxicalcarie, mezogleic,
proxihiposalic,
lutoargilos/ lutoargilos dezvoltat pe materiale fluviatile.
CLASA CERNISOLURI
US2_Cernoziom calcaric, proxicalcaric, lut argilos mediu / lut mediu, dezvotat
pe
materiale deluviale, cu eroziune slabă-puternică în suprafață.
CLASA HIDRISOLURI
US3_Gleiosol calcaric-molic-cernic-salinic, proxicalcaric, proxihiposalic, argilolutos /
argilolutos, dezvoltat pe materiale fluviatile.
COMPLEXE DE SOLURI
US4_Complex de soluri în zonă de alunecări stabilizate format din:
- Cernoziom calcaric, proxicalcaric, dezvoltat materiale deluviale,
pe cu eroziune
slabă-puternică în suprafață... (80%);
aa
- Antrosol erodic-cernic-salsodic, proxihiposalic, proxihiponatric,
proxicalcaric,
dezvoltat pe materiale deluviale salifere........... (60%).
nenea ea
21
Pagina 26
UNITATEA TERITORIALĂ DE SOL (US) NR. 1
Denumire sol: Aluviosol calcaric-gleic-salinic, proxicalcaric. mezogleic, proxihiposalic.
lutoargilos/lutoargilos dezvoltat pe materiale fluviatile.
Formula de sol: AS ka-ge-sc/Gq - Sai - ki — TT/TT —Tt/
Nr. profilul de sol: l
Suprafața US: 19.15 ha
Județul: Iași
Teritoriul administrativ: Balș
Răspândire: Tarla 33 (parțial), 34, 32, 113 (ON NECULCE).
Aspectul suprafeței terenului: Uniform
Condițiile naturale în care apare: Șes, apa freatică 1.0-1.5 m.
Caracteristicile morfologice și fizico-chimice
Morfologice
Profil de tip:
Aoțksc = 0 — 12 cm, -argilolutos, brun gălbui închis (10 YR 3/6) la umed, glomerulară mică;
reavan, afanat, friabil în stare umedă, slab plastic, slab adeziv, pori mici și mijlocii foarte
frecvenți, efervescență moderată, pete de saruri, rădăcini subțiri foarte frecvente, coprolite.
trecere treptată.
Aokse = 12 — 20 cm, lutoargilos, brun gălbui închis (10 YR 3/6) la umed, glomerulara,
reavan, afanat, friabil în stare umedă, moderat plastic, moderat adeziv, pori mici si mijlocii
foarte frecvenți, efervescență moderată, pete de săruri, coprolite, trecere treptată
ACgksc = 20 — 48 cm, lutoargilos, brun gălbui închis (10 YR 3/6) cu pete brun gălbui închis
(10 YR 4/6) si brun ruginii la umed, glomerular slab dezvoltată, jilav, slab friabil in
compact,
stare umedă, moderat plastic, moderat adeziv, pori mici frecvenți, efervescență moderată,
pete
de săruri, trecere treptată.
Pare
Pagina 27
CGoksc = 48 — 60 em, lutoargilos, brun gălbui (10 YR 5/4) cu brun
pete ruginiu (5 YR 4/4)
la umed, nestructurat, jilav, slab friabil in stare umedă
compaci, , moderat plastic, moderat
adeziv, pori mici frecvenți, efervescență moderată, pete de săruri, trecere
treptată.
CGrkse = 60 — 80 cm, lutoargilos, brun gălbui (10 YR 5/6) cu cenusiu
pete albastrui închis
(10 B 4/1) si brun ruginiu (5 YR 4/4) la umed, nestructurat, jilav, slab
compact, friabil in stare
umedă, foarte plastic, foarte adeziv, efervescență moderata, pete de saruri.
Fizico-chimice
vw Reacția solului este moderat alcalină (pH = 8.73);
v Conținutul în humus este mic (2.35%);
v Conținut mic în azot total (N = 0.120 %);
V Conținut mare în fosfor mobil (P = 43 ppm);
v Conținut mare în potasiu mobil (K = 219 ppm).
23
Pagina 28
UNITATEA TERITORIALĂ DE SOL (US) NR. 2
Denumire sol: Cernoziom calcaric, proxicalcaric, lut argilos mediu / lut mediu, dezvotat pe
materiale deluviale, cu eroziune slabă-puternică în suprafață.
Formula de sol: CZ ka/ki — tft —TT/LL-m/es-i3
Nr. profilul de sol:
Suprafața US: 1.50 ha
Județul: Iași
Teritoriul administrativ: Balș
Răspândire: Tarla 30 (parțial), 38+39, 39, 29 (parțial).
Aspectul suprafeței terenului: Uniform
Condițiile naturale în care apare: Versanți, apa freatică >5 m.
Caracteristicile morfologice și fizico-chimice
Morfologice
Profil de tip:
Atk = 0 — 15 cm, lutoargilo, brun foarte închis (10 YR 2/2) la umed, glomerular mică,
deranjat prin lucrarile agricole, reavan, afanat, friabil in stare umedă, slab plastic, slab adeziv,
pori mici si mijlocii foarte frecvenți, efervescență slabă, coprolite, trecere netă.
Amk = 15 — 28 cm, lutoargilos, brun foarte închis (10 YR 2/2) la umed, se desface in
poliedric angulară - subangular, deranjat prin lucrarile agricole, reavan, slab-moderat
compact, ferm in stare umedă, slab plastic, slab adeziv, pori mici si rari, efervescență slabă,
coprolite, trecere clară.
ACk = 32 — 45 em, lutoargilos, brun închis (10 YR 3/3) cu pete brun gălbui închis ( 10 YR
3/6 ) la umed, glomerular slab dezvoltată, reavan, slab compact, friabil in stare umedă,
moderat plastic, moderat adeziv, pori mici si mijlocii foarte frecvenți, efervescență slabă,
coprolite, trecere treptată.
[o
24
Pagina 29
Ck = 45 — 70 em. lutos, brun gălbui închis (10 YR 4/6) la umed. glomerular slab
dezvoltată,
reavan, slab compact, friabil in stare umedă, moderat plastic. moderat adeziv, mici si
pori
mijlocii foarte frecvenți, efervescență moderata, pseudomicelii de CaCO;,
coprolite, trecere
clară.
Cca = 70 — 95 em, lutos, brun gălbui (10 YR 5/6) la umed, nestructurat, slab
reavan, compact,
friabil in stare umedă, moderat plastic, moderat adeziv, pori mici
frecvenți, efervescență
puternica, pseudomicelii de CaCO», trecere difuză.
25
Pagina 30
UNITATEA TERITORIALĂ DE SOL (US) NR. 3
Denumire sol: Gleiosol calcaric-molic-cernic-salinic, proxicalcaric, proxihiposalic,
argilolutos/argilolutos, dezvoltat pe materiale fluviatile.
Formula de sol: GS ka-mo-ce-sc/G6 - S21- ki — AL/AL —Tf/
Nr. profilul de sol: 2
Suprafața US: 3.36 ha
Județul: Iași
Teritoriul administrativ: Balș
Răspândire: Tarla 21+22+23 (parțial), 33 (parțial), 30 (parțial),
82, 36 (parțial), 81.
Aspectul suprafeței terenului: Uniform
Condițiile naturale în care apare: Șes și văi înguste, apa freatică 0.8-1.2 m.
Caracteristicile morfologice și fizico-chimice
Morfologice
Profil de tip:
Amțk = 0 — 1S em, argilolutos, brun închis (10YR 3/3) cu pete rare brun runinii la umed,
glomerular slab structurat, reavan, friabil in stare umedă , moderat plastic, moderat adeziv,
efervescență slabă, radacini subtiri foarte frecvente, pori mici si mijlocii foarte frecvenți,
coprolite, trecere treptată.
Amgk = 15 — 27 em, argilolutos, brun închis (10YR 3/3) cu pete rare brun runinii la umed,
glomerular slab structurat, jilav, slab compact, friabil in stare umedă, moderat plastic, moderat
adeziv, pori mici si mijlocii foarte frecvenți, efervescență slabă, coprolite, trecere treptată.
AGok = 27 — 48 em, argilolutos, brun închis (10YR 3/3) cu pete brun roscate (5 YR 4/4 ) si
cenusiu albastriu închis ( 10 B 4/1 ) la umed, glomerular slab structurat, umed, slab compact,
26
Pagina 31
fiabil in stare umedă, moderat plastic, moderat adeziv, pori mici si
mijlocii frecvenți,
efervescență slabă, trecere treptată.
CGrk > 48 cm, argilolutos, cenusiu albastriu închis (10 B 4/1 ) la umed,
astructurat, ud, slab
compact, friabil in stare umedă, foarte piastic, foarte adeziv, pori mici frecvenți,
efervescență
slabă.
Fizico-chimice
» Reacția solului este slab alcalină (pH = 8.0);
> Conținutul în humus este mijlociu (5.58%);
Conținut mare în azot total (N = 0.279 %);
> Conținut foarte mare în fosfor mobil (P = 81 ppm);
Y Conținut foarte mare în potasiu mobil (K = 435 ppm).
a 10
E
27
Pagina 32
UNITATEA TERITORIALĂ DE SOL (US) NR. 4
Denumire sol: Complex de soluri în zonă de alunecări stabilizate format din:
- Cernoziom calcaric, proxicalcaric, dezvoltat pe materiale deluviale, cu eroziune
slabă-puternică în suprafață... nun (80%);
- Antrosol erodic-cernic-salsodic, proxihiposalic, proxihiponatric, proxicalcaric,
dezvoltat pe materiale deluviale salifere............mmcee nenea (60%).
Formula de sol: CZ ka/ki - TT/TT - Sp-—t/ 12-13
AT er-cz-ss / S2 — A2 - ky- TT/TT-Sp-t/
€i4
Nr. profilul de sol: 3
Suprafața US: 20.558 ha
Județul: Iași
Teritoriul administrativ: Balș
Răspândire: Tarla 9, 21+22+23 (parțial), 29 (parțial), 36
(parțial).
Aspectul suprafeței terenului: Neuniform
Condițiile naturale în care apare: versanți degradați de eroziune în suprafață și
alunecări de teren, apa freatică >5 m.
Caracteristicile morfologice și fizico-chimice
Morfologice
Profil de tip Cernoziom calcaric:
ACipk = 0 — 22 em, lutoargilos, brun foarte închis (10 YR 2/2) cu pete brun gălbui închis (10
YR 4/6 ) la umed, glomerular mare, reavan, afanat, friabil in stare umedă, moderat plastic,
28
Pagina 33
moderat adeziv, pori mici și mijlocii foarte frecvenți, efervescență slabă,
coprolite, trecere
treptată.
ACok = 22 — 45 em, lutoargilos, brun închis (10 YR 3/3) cu pete brun gălbui închis 10
( YR
4/6 ) la umed, glomerular slab dezvoltată, reavan, afanat, friabil in stare
umedă, moderat
plastic, moderat adeziv, pori mici si mijlocii foarte frecvenți, efervescență
moderata,
pseudomicelii de CaCO;. coprolite, trecere treptată.
Cuk = 45 = 70 cm, lutoargilos, brun gălbui (10 YR 6/6) la umed,
nestructurat, reavan, slab
compact, friabil in stare umedă, moderat plastic, moderat adeziv, pori mici si mijlocii foarte
frecvenți, efervescență moderata, pseudomicelii de CaCO;. trecere treptată.
Cok = 70 — 95 em, lutos, brun gălbui (10 YR 6/6) la umed, nestructurat, slab
reavan, compact,
friabil in stare umedă, moderat plastic, moderat adeziv, pori mici
frecvenți, efervescență
moderata, pseudomicelii de CaCO3.
Fizico-chimice
Reacția solului este slab alcalină (pH = 8.2);
vVv Conținutul în humus este mică (2.05%);
Conținut mic în azot total (N = 0.107 %);
v Conținut mijlociu în fosfor mobil (P = 33 ppm);
v Conținut mijlociu în potasiu mobil (K = 170 ppm);
29
Pagina 34
Vegetația
Din punct de vedere geobotanic, teritoriul Balș aparține zonei de silvostepă cu
următoarele subzone:
a) Subzona silvostepei care cuprinde partea centrală și de est a teritoriului.
b) Subzona pădurilor de gorun cu subetajul de gorun, cer și gârniță, care
cuprinde partea de vest a teritoriului.
Subzona pădurilor
Pădurea de pe raza teritoriului Balș este un șleau de deal format din Carpinus betușus,
în partea cea mai înaltă, din Quercus petraea și Tilia tomentosa, la care se adaugă Fraxinus
excelsior și Quercus pendiculiflora (acesta din urmă numai Îa partea inferioară a versanților.
Subzona silvostepei (vegetația pajiștilor)
Ocupă toate celelalte terenuri neocupate de păduri. Pajiștile, în marea lor majoritate,
sunt răspândite pe versanți erodați efactați de alunecări și salinizare și pe unele porțiuni de
șesuri și funduri de văi inundabile cu soluri salinizate.
Pajiștile, în marea lor majoritate, sunt folosite ca pășuni și au o productivitate
mediocră, deoarece sunt amplasate pe terenuri improprii culturilor agricole.
În cea mai mare parte sunt puțin îngrijite, de aceea sunt invadate de buruieni care le
depreciază mult calitatea și gradul de consumabilitate. Eroziunea, alunecările, salinizarea și
înmlăștinirea, contribuie de asemenea la reducerea suprafeței reale de pășunat.
Principalele formațiuni și asociații de pajiști sunt:
- Asociații cu Chrysopogon eryllus
Ocupă pajiștile caracteristice poienilor din păduri, instalate pe soluri de pădure, adesea
cu substrat nisipos.
Sunt pajiști cu productivitate slabă.
Dintre speciile importante (cu valoare furajeră) participă Dactylis glomerata, Koeleria
gracilis, Festuca sulcata și diferite specii de Trifolium.
- Asociații cu Stipa capillata
Formează pajiști cu suprafețe discontinui pe partea superioară a versanților și coame
suflate de vânt și însorite, pe cernoziomuri tipice carbonatice pe substrat lutos, puternic
drenate.
Sunt pajiști xerofile unde sunt nelipsite Andropogon ischaemum, Festuca vallesiaca,
Agropyron cristatum, Stipa lessingiana, Cynodon dactylon, Bromus inermis, Taraxacum
serotinum.
30
Pagina 35
- Asociații cu Festuca vallesiaca
Formează pajiști xerofile pe pantele cu înclinare moderată, cernoziomuri
pe și
cernoziomuri cambice slab erodate. Producția de masă verde este mediocră. În
această
asociație mai există și alte specii productive ca: Agropyron cristatum, Festuca
pseudovina,
Medicago falcata. În aceste asociații intră adesea Stipa capillata,
Andropogon ischaemum,
Cynodon dactylon.
Aceste pajiști sunt răspândite în special pe versanții cu expoziție sudică vestică
și din
partea centrală și estică a teritoriului.
- Asociații cu Festuca pseudovina
Formează pajiști xcromezofile, în partea de vest a teritoriului și
pe versanții cu
expoziție nordică, estică din partea centrală, pe terenuri defrișate, cu de
complexe
cernoziomuri cambice și soluri de pădure cu un grad mai mare de umiditate.
Sunt pajiști cu un grad mare de acoperire.
- Asociații cu Andropogon ischaemum
Ocupă majoritatea suprafețelor puternic degradate cu cernoziomuri cambice.
Asociația
este mai săracă în graminee leguminoase. Mai frecvente sunt: Cynodon
dactylon, Agropyrum
cristatum, Bromus tectarum, Medicago minima. Buruienile au o frecvență masivă.
- Asociații cu Cynodon dactylon
Constituie un tip de pajiști pe terenurile fertile aluvionate și coluvionate
sau cu pantă
mică.
Leguminoasele sunt rare. Abundente sunt buruienile. Astfel de pajiști întâlnim
pe tot
teritoriul.
- Asociații cu Poa bulbosa
Este răspândită pe pășuni în curs de degradare. Ea urmează după Festuca În
vallesiaca.
această asociație mai intră și alte specii furajere dar foarte rare. Foarte
frecvente sunt
buruienile. Acest tip de pajiști este întâlnit toți versanții.
pe
- Asociații cu Poa pratensis
Formează pajiști productive pe cernoziomurile coluvionate și solurile
aluviale cu o
umiditate mijlocie. Aceste pajiști sunt întâlnite în formele
depresionare din zonele de
alunecări, la baza versanților și pe unele văi înguste. Datorită
pășunatului nerațional sunt
invadate de Poa bulbosa.
- Asociații cu Agropyrum repens
Formează pajiști azonale pe lunci și văi, soluri aluviale
pe și lăcoviști slab salinizate
potrivit de uscate. Cuprinde specii furajere rezistente la cosit.
pășunat și
31
Pagina 36
Pe grindurile, unde solurile au textura lutoasă, Agropyrum repens este dominat de
Cynodon dactylon.
- Asociații cu Lolium perene
Formează pajiști de mică întindere și cu productivitate mare pe terenuri plane sau slab
înclinate fără drenaj prea bun, pe aluviuni înțelenite sau pe solurile coluviale de pe văile
înguste și la baza versanților.
- Asociații cu Agrostis alba
Este răspândită în zonele unde există și Agropyrum repens, pe terenurile joase cu
soluri cu textură fină, inundabile sau reavăne. Dă producții mari de calitate mijlocie.
Pajiștile cu această asociație se găsesc pe șesuri și respectiv pe fundul văilor.
- Formații vegetale de pe terenuri salinizate cu Puccinellia distans
Se dezvoltă pe sărăturile din șesuri, pe versanți și pe fundul văilor, precum și
pe
pantele mai mici ale bazinelor unor văi mai mici.
In funcție de gradul de salinizare a solurilor apar ochiuri în care domină Statice
gmelini, Salicornia herbacea, Artemis salina.
În asociațiile tipice de Puccinellia distans sunt nelipsite Festuca pseudovina, Poa
bulbosa. Trifolium fragiferum, Matricaria chamomilla, etc.
Pajiști higrofile cu rogozuri și alte specii caracteristice zonelor umede
Mai reduse ca suprafață pajiștile de acest fel sunt situate pe fundul văilor mai înguste
precum și pe vetrele fostelor lacuri de pe principalele văi unde datorită apei freatice sau
inundațiilor apa se menține în exces. Din această cauză vegetația acestor pajiști este alcătuită
din plante cu caracter higrofil, mai puțin valoroase din punct de vedere furajer.
Dintre speciile mai importante pe astfel de terenuri sunt diverse specii de Carex juncus
și Scirpus, precum și unele graminee ca Agrostis canina, Calamangrostis pseudophragmites.
Influenta antropică
Influența activității omului asupra solurilor are aspecte variate, de la luarea în cultură a
terenurilor prin înlăturarea vegetației naturale, până la aplicarea de măsuri și lucrări de
îmbunătățiri funciare și de ameliorare a solurilor.
Influenta înlăturării sau înlocuirii vegetației naturale
Prin desțelenirea terenurilor se produce o frânare a procesului de acumulare a
humusului, iar pe terenurile în pantă, se accelerează eroziunea solurilor.
Prin defiișarea pădurilor și modificarea echilibrului natural s-au declanșat
procese
geomorfologice actuale de alunecări de teren, eroziune în suprafață și adâncime, etc.
[e
32
Pagina 37
Influența lucrărilor solului
Executarea corectă a lucrărilor solului are o influență pozitivă în ceea ce
privește
porozitatea, permeabilitatea, regimul de apă și aer, activitatea biologică și mobilizarea
substanțelor nutritive din rezerva solului.
Pe versanți, executarea lucrărilor pe contur, agroterasarea, afânarea adâncă,
etc., se opun
scurgerii apei pe pantă, protejează solul împotriva eroziunii în suprafață, contribuie la
refacerea acestuia. Pe terenurile cu exces de umiditate de suprafață, arătura cu subsolaj
sau
afânarea adâncă, au ca efect eliminarea excesului de apă. Arătura de desfundare (a
înființarea
plantațiilor pomicole sau de viticole) duce la modificarea solurilor pe adâncimea de
desfundare.
Executarea incorectă a lucrărilor solului este însoțită de manifestarea unor influențe
negative, dintre care menționăm:
executarea pe versanți a lucrărilor pe linia de cea mai mare pantă duce la accelerarea
eroziunii în suprafață sau a eroziunii în adâncime;
defrișarea viilor terasate și lipsa de întreținere a lucrărilor de combatere a eroziunii
solului existente (agroterase, benzi înierbate), duce la distrugerea în timp a acestor
lucrări;
lucrarea solului prea umed sau prea uscat duce la formarea de brazde, curele
și
respectiv bulgări mari, proces însoțit de deteriorarea structurii.
Influența structurii și rotatia culturilor
Cultivarea pe terenurile în pantă a păioaselor și evitarea prășitoarelor, introducerea în
asolament a culturilor perene (amelioratoare), contribuie la stăvilirea eroziunii solurilor.
Rezultate bune privind ameliorarea solurilor saline și alcalice se obțin prin cultivarea
de plante rezistente la astfel de condiții: orzul, meiul, iarba de Sudan, etc.
Cultivarea an de an pe acelasi sol a unei singure plante sau a unui număr redus de
plante, duce la secătuirea solului în anumite elemente nutritive, la cumularea efectului
remanent al unor pesticide, etc.
Influenta îngrășămintelor, amendamentelor și pesticidelor
Aplicarea corectă a îngrășămintelor influențează favorabil proprietățile solului, astfel :
dezvoltarea mai bună a vegetației înseamnă sistem radicular mai bogat, deci materie
organică mai multă pentru sol, posibilități sporite de formare a humusului, refacerea
structurii solului, ameliorarea însușirilor fizice, chimice și biologice ale solului;
33
Pagina 38
e îngrășămintele organice acționează direct prin aportul de substanțe nutritive,
intensifică activitatea microbiologică, mărirește conținutul de humus, îmbunătățește
însușirile fizice și ameliorează solurile acide.
Folosirea incorectă a îngrășămintelor (felul acestora, doza, modul de aplicare) poate
duce la efecte negative în ce privește proprietățile solului, astfel;
e aplicarea în cantități prea mari a dejecțiilor, folosirea apelor uzate fără ca în prealabil
să fie trecute prin amenajâri speciale, duc la poluarea solului;
aplicarea sistematică de cantități mari de îngrășăminte cu azot poate duce la
concentrații nocive de nitrați și nitriți în sol și în plante, pe seama cărora se pot forma
alte substanțe și mai toxice și chiar cancerigene;
aplicarea neuniformă a îngrășămintelor duce la formarea de vetre, cu repercursiuni
negative atât asupra producției, cât și a solului.
Amendarea solurilor urmărește neutralizarea sau corectarea reacției prea acide sau
prea
alcaline a acestora. Amendarea incorectă provoacă o înrăutățire a însușirilor solului.
Folosirea gipsului, în loc de oxid sau carbonat de calciu pe solurile acide duce la
transformarea acidității potențiale în aciditatea actuală.
Utilizarea carbonatului de calciu în loc de sulfat de calciu pe solurile alcalice și
alcalizate provoacă o intensificare a alcalinitătii, datorită formării de carbonat de sodiu, ca
urmare a schimbului Ca-Na.
Prin erbicidare se înlătură prașilele și se menajează structura solului. Folosirea
nerațională a pesticidelor duce la poluarea solului și a apelor freatice.
Influența irigației
Pe suprafața teritoriului nu se găsește un sistem de irigații. Deficitul de umiditate
înregistrat în ultimii ani, ca urmare a unui regim pluviometric redus și a unor temperaturi
estivale ridicate, au dus la accentuarea deficitului de umiditate astfel că unele culturi agricole
au fost afectate.
Sub rezerva necesității unor studii, inclusiv pedologice, pentru a evalua necesitatea
irigației semnalăm unele aspecte negative ale acesteia:
apa de irigației să fie de calitate pentru a nu sărătura sau polua solul;
aplicarea necontrolată a irigației poate destabiliza structura solului și poate modifica
bilanțul apelor subterane;
se pot produce modificări fizice: creșterea compactității, micșorarea porozității și a
vitezei de infiltrație a apei;
34
i
Pagina 39
= modificări chimice: mărirea capacității de schimb cationic,
antrenarea nitraților din
îngrășăminte, solubilizarea unor elemente, etc.;
= accelerarea proceselor biochimice din sol.
Influenta lucrărilor de prevenire și combatere a eroziunii
Pe suprafața teritoriului au fost executate o serie de lucrări de combatere
a eroziunii
solului: benzi înierbate, agroterase, nivelări de alunecări, care au avut efect
un favorabil în
combaterea eroziunii și alunecărilor. Lipsa de întreținere a acestor lucrări în
momentul actual,
duce la diminuarea efectului acestora până la anulare.
Influența amenajărilor pentru plantatii de viti-pomicole
Înființarea plantațiilor de vii și pomi, necesită lucrări de mobilizare adâncă de
a solului,
nivelare, modelare, terasare, ceea ce provoacă o schimbare radicală a învelișului de sol.
ea
35 a POCEIE
e
Pagina 40
Capacitatea de pășunat
Conform datelor
corespunzătoare pajiștilor din sectorul
privat — persoane fizice în UAT
Datele rezultate sunt BALȘ s-a calculat Capacitatea de
prezentate în următorul tabel. pășunat actuală.
După aplicarea lucr ărilor de
0 îmbunătățire îmbunătățire propuse în prezentul
a tuturor indicatorilor plan de amenajament estimăm
productivi și calitativi de 20%.
peste Astfel, în prezent încărcarea
pajiște. cu UVM este de 0,75 toate
pe trupurile de
Din datele rezultate din tabel
rezultă, după aplicarea tuturor
lucrărilor, o încărcătură medie de
33,43 UVM la o suprafață de 44,57
ha.
Valorile capacității de pășunat
| "Teza Suprafața
Producția Coeficient
de Producția Producția
pajiște parcelei de masă
de folosire de masă
de totală de
exploatare
) verde
(t/ha) (%) verde utilă Încărcare
masă verde cu UVM
(ha)
1 2 (ha) (t
3 4 ZAR* /| ha
5 6 Total
7 8
(col. 3 x (col. 2 9
xcol.3) (col. 5 70,05) 7
col. 4) (col. / DSP) (col. 2 x col. 8)
1 44,57 9
75 6,79
Total 44,57 401,13 135
iuti RI a A 0,75 33,43
SER 44,57 m! ANI
* ZAF - număr de
zile animal furajat
pe pășune; DSP - durată sezon
pășunat — 180 zile - 0,05 -
36
Pagina 41
Lucrări de îngrijire și îmbunătățire a pajiștii
Pentru îngrijirea și îmbunătățirea pajiștii aparținând sectorului privat — fizice
persoane
și persoane juridice din UAT Balș sunt necesare următoarele lucrări:
> combaterea vegetației neconsumată prin cosire;
» strângerea pietrelor și resturilor vegetale;
> tăierea arboretelor, scoaterea cioatelor;
» înlăturarea vegetației arbustive;
» combaterea plantelor dăunătoare și toxice;
> împrăștierea mușuroaielor;
> fertilizarea cu îngrășăminte chimice sau organice
Hărțile ce se atașează amenajamentului
Prezentul proiect de amenajament pastoral (II) are anexate următoarele hărți:
- Planuri cadastrale scara 1: 10.000;
- Studiu OSPA 2022;
- Ortofotoplanul cu suprafața de pajiști permanente pentru sectorul privat —
persoane
fizice.
Podul d bduite
|
(E)
37
Pagina 42
3€
Pagina 43
Anexa nr. 2
LJIȘTI PERMANENTE PERSOA NE FIZICE ȘI
i perraanenie | | — —
7
aflată în |
„crt | proprictatea | _ a
persoanelor private
| |
(fizice juridice) ăi
TOTAL TARLA 9_
_—
Tale nr. 21382771
I_ TOTAL TARLA 21
|_Taria nr. 22 | 51271
—
|__Tarie nr. 23 | 52î/14
|
TOTAL TARLA 23 |]
| ij
| i i
Varia ar. 29
i |
| | 6542
|
| YOTAL TARLA 29 |
___
| | “681/46
681744
7]
SI
681/38
|
| Teac.
Tarla nr. 30 | 681/4574 IN
i |
| 681/6671]
682/90 |
|
2241706 |
| 2240/18_ |
[ ]
2241798
TOTAL TARLA 30
|__ Taria nr. 32 ] 749,24
|
TOTAL TARLA 32
F
|
|
Pagina 44
[88010 ___Ț 0.30
| 850711] i
| 880712
| |
85014] „50.
Tara nr. 33 i; 380/27
| 0,50
! 880720
050 i
580530 | 030
TI
| 280/31 |____050 |
|____880732 i 0,50 |
| 880433 | 0art
|____ 580337 i
i
| da
| cza
j 881/8 | 0.59
| 88179 | helm
44,568 0,50
L | 882 0,50
|
| 38271 | 0.10
582710 ___|
| edi
|_____882/12 | 0,24
| |
882/16__] 0,36. |
Taria ur. 34
394718
| 98475
| 9944 |
| 050
TOTAL TARLA NR. 34__| 325
__ |
] 100772 __| 0.5676
| Î007/15/2 | 0.17
| 1007/i6 J
IL 7726 ]
|. 10078 i
__
Pagina 45
|N i 1007/34 | 1,00
|___ TOTAL TARLANR. 36 __
32323
(__Tarla nr. 38! 1007/25 |
0,27
TOTAL TARLA NR. 38 __| 027
Tara nr. 39 _j 117172 |
TOTAL TARIA NR, 39 |
|___ 21861 —
0,7284
| 2207719 013
2208/16 0.0500
224]
__ | 2241741
| TOTAL TARLA NR, 82
|____2142720
| 2142751
| i 2142459
| |
246276
246210 j
| 2462712 |
070
| 246222 | 0si66 |
| | 2465724 | os: 7]
| |____2462726 | 0433 |
|—2462/29 | 0,36
| | |
|__ TOTAL. TARLA NR. 82
= 6.4447 7
_ Total GENERAL 44568 _]
j
PRIMAR SECRETAR
GENERAL -DELEGAȚ
CONSTANTIN; GOLDUT
îĂ ZAHARIA IOAN-DRAGOS
Ste |
INTOCMIT | LE a
Ag agr Florea Mihai /
pd
- a) ;
7
Pagina 46
ri
LAU
tau eserduiiy â
SIVI i Tea
Pa
IUNNWAOD ă
Ea!
i +
Ss" PE-O massepea Nae
Vi mun x
ozpeo i a
: 1
H9UNtuoa pna
nrp Pe io
lic i a
LICouȚI Pta 3atseydurie cad
|bioseg
18 Maui
“anis,
Vu ounud ]
el Rd RE
3p a
oua E
2p (ozezupn)
Inuuja IȚI
e!
APIVIOLIUOLĂ
gxauy
na
zoyuz
Pagina 47
Pagina 48
LVDA
UIC
SOOVIC-NVOL
TVIaANaD /
Fi
IVI vitvuvz
ZADe
i ma
mt
i
i
IPIO i]
NYATAa SI Hi
j
NIUNVISNOD
i
i
a
id