Hotărâre a Consiliului Local

Hotararea cu numarul 48

Tip
Hotărâre a Consiliului Local nr. 48
Data
29.03.2023
Pe site-ul primăriei
Hotararea cu numarul 48 (descarca aici)
Emitent
Comuna Balș, jud. Iași
Pagini
48 (text recunoscut automat din scanare)
Pagina sursă
Cum citez acest document

Hotărâre a Consiliului Local nr. 48 din 29.03.2023, „Hotararea cu numarul 48”, Comuna Balș, jud. Iași. Sursa: https://primariacomuneibals.ro/wp-content/uploads/2023/05/hcl48.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/bals/82478-hotararea-cu-numarul-48, 07.11.2026)

Fișier modificat
14.05.2023
Arhivat
07.11.2026

Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

ROMÂNIA COMUNA BALȘ JUDEȚUL IAȘI CONSILIUL LOCAL BALȘ HOTARAREA Nr. 48 din 29 martie 2023 privind aprobarea completării amenajamentului pastoral pentru pajiștile permanente din proprietatea privată a Comunei Balș, județul Iași aprobat prin Hotărârea Consiliului Local nr. 22 din 05.03.2018 cu suprafața de 44,568 ha, pajiști permanente aflate în proprietatea persoanelor private (fizice și juridice) Consiliul local al Comunei Balș , județul Iași ; Având în vedere: - adresa emisă de către Direcția pentru agricultură județeană Iași înregistrată la sediul Primăriei Comunei Balș, sub nr. 15368 din 22.03.2023 - plan amenajament pastoral Comuna Balș, județul Iași emis de către Direcția pentru agricultură județeană Iași înregistrată la sediul Primăriei Comunei Balș, sub nr. 15369 din 22.03.2023 - proiectul de hotărâre inițiat de către Primarul Comunei, înregistrat la nr. 15371 din 22.03.2023, privind aprobarea completării amenajamentului pastoral pentru pajiștile permanente din proprietatea privată a Comunei Balș, județul Iași aprobat prin Hotărârea Consiliului Local nr. 22 din 05.03.2018 cu suprafața de 44,568 ha, pajiști permanente aflate în proprietatea persoanelor private (fizice și juridice) - Referatul de aprobare întocmit de către inițiatorul proiectului de hotărâre, înregistrată sub nr. 15372 din 22.03.2023; - referatul întocmit de domnul Zold Eugen Corneliu —consilier Compartiment reg. agricol, înregistrat sub nr. 15370 din 22.03.2023 ; - raportul de specialitate înregistrat sub nr. 15373 din 22.03.2023 întocmit de secretar general comună —domnul Zaharia loan-Dragoș - prevederile art. 6 alin.2 și art. 9, alin. (9) din OUG nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea si exploatarea pajistilor permanente si pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările și completările ulterioare; Prezenta hotarare a fost adoptata cu un numar de 12 voturi pentru, O abtineri, 0 impotriva la sedinta au fost prezenti 12 consilieri locali din cei 13 consilieri locali alesi.

Pagina 2

- prevederile art. 8 și art. 9 din HG nr. 1064/2013 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea si exploatarea pajistilor permanente si pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 cu modificările și completările ulterioare; - prevederile HG nr. 214/2017 pentru aprobarea procedurii privind asigurarea fondurilor necesare pentru realizarea amenajamentelor pastorale ale suprafetelor de pajisti permanente, precum si pentru modificarea si completarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea si exploatarea pajistilor permanente si pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1.064/2013; - Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, cu modificările ulterioare; - prevederile Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, cu modificările și completările ulterioare; - prevederile art. 129 alin 2 lit.b, alin.4 lit. e, alin.7 lit.i și r, alin. 14 din OUG nr. 57/2019, privind Codul Administrativ, cu modificările și completările ulterioare - Avizul primit din partea Comisiei de specialitate pentru programe de dezvoltare economico-sociale, buget finanțe, administrarea domeniului public și privat al comunei, juridice și de disciplina din cadrul Consiliului local înregistrat, prin care se avizează favorabil proiectul de hotărâre; - Avizul primit din partea Comisiei pentru învățământ, sănătate și familie , cultură , culte, turism, protecție socială, activități sportive si de agrement din cadrul Consiliului local înregistrat, prin care se avizează favorabil proiectul de hotărâre; - Avizul primit din partea Comisiei pentru agricultura, gospodărie comunală, amenajarea teritoriului și urbanism , protecția mediului, servicii si comerț , apărarea ordinii si a liniștii publice, a drepturilor cetățenilor din cadrul Consiliului local înregistrat, prin care se avizează favorabil proiectul de hotărâre; Anunțul privind elaborarea proiectului de hotărâre înregistrat la nr. 15374 din 22.03.2023 și afișarea proiectului de hotărâre la sediul instituției; În temeiul art. 139 alin. (1) și art. 196 alin.(1) lit.”a” din OUG nr.57/2019, privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare : Prezenta hotarare a fost adoptata cu un numar de 12 voturi pentru, 0 abtineri , 0 impotriva la sedinta au fost prezenti 12 consilieri locali din cei 13 consilieri locali alesi.

Pagina 3

HOTĂRĂȘTE : Art.1. Se aprobă completarea amenajamentului pastoral pentru pajiștile din permanente proprietatea privată a Comunei Balș, județul Iași aprobat prin Hotărârea Consiliului Local nr. 22 din 05.03.2018 cu suprafața de 44,568 ha, pajiști permanente aflate în proprietatea persoanelor private (fizice și juridice), conform anexei 1 care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art. 2. Cu ducere la îndeplinire a sarcinilor din prezenta hotărâre se împuternicește Compartimentul Urbanism, Compartimentul Agricol, Compartimentul Funciar - Cadastru și Compartimentul Achiziții publice din cadrul aparatului de specialitate al Primarului Comunei Balș, județul Iași . Art. 3. Prezenta hotărâre poate fi contestată la Instanța de contencios administrativ în termenul prevăzut de Legea nr.554/2004 cu modificările și completările ulterioare. Art.4 Secretarul UAT Comuna Balș, județul Iași va comunica o copie a prezentei hotărâri către Primarul Comunei Balș, județul Iași, Comparetimentului Agricol, Compartimentului Funciar-Cadastru, Compartimentului Achiziții publice, Compartimentului Urbanism precum și Instituției Prefectului Județului Iași pentru control legalitate și o va la afișa sediul și pe site-ul instituției. DINTE DE ȘEDINȚĂ, «9 MĂNUCĂ PETRU ES o / ZA Contrasemnează pentru legalitate, “Secretar general al comunei , Cons. Jur. Zahari, Ioan Dragoș Prezenta hotarare a fost adoptata cu un numar de 12 voturi pentru, 0 abtineri, 0 impotriva la sedinta au fost prezenti 12 consilieri locali din cei 13 consilieri locali alesi.

Pagina 4

Pagina 5

MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE DIRECȚIA PENTRU AGRICULTURĂ JUDEȚEANĂ IAȘI B-dul Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 13 IAȘI, cod poștal - 700064 Aaa Uh 1 (a HOL 28 un iu 29 93. do43 a 353 PLAN AMENAJAMENT PASTORAL COMUNA BALȘ JUDEȚUL IAȘI (11) IAȘI 2022

Pagina 6

di ÎS N MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII 3: SA DIRECȚIA PENTRU AGRICULTURĂ RURALE JUDEȚEANĂ IAȘI 32/2356 B-dul Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 13 IAȘI, cod poștal - 700064 AVIZ AL PLANULUI DE AMENAJAMENT PASTORAL AL COMUNEI BALȘ În urma studierii Planului de Amenajament Pastoral al Comunei BALȘ (1), întocmit pentru pajiștile din Comuna BALȘ care aparțin sectorului privat - persoanelor fizice suprafața de pe 44,57 ha, s-a constatat că respectă prevederile art. 9, alin. 2 al HG 78/2015 care precizează următoarele: (2) Proiectul de amenajament pastoral va cuprinde, în mod obligatoriu, cel puțin următoarele elemente: 4) descrierea situației geografice, topografice și planul parcelar al pajiștilor aflate pe teritoriul unității administrativ — teritoriale: în Planul de amenajament pastoral (D; b) descrierea solului și a florei; c) capacitatea de pășunat a pajiștii; d) tucrările de îngrijire și îmbunătățire a pajiștilor; €) planul de fertilizare și măsurile agropedoameliorative. Având în vedere aceste aspecte avizăm Planul de Amenajament Pastoral. Președinte, Gabriel Vasile HOHA Monica Ionela PANDELEA Veronica SAVUȚA Membru Secretar

Pagina 7

ECHIPA DE LUCRU: Instituția | Semnătura J DIRECȚIA PENTRU AGRICULTURĂ JUDEȚEANĂ IAȘI | ] Consilier - Cezar PETREA _ | Primăria BALȘ _ Secretar ZAHARIA Ioan-Dragoș a Consilier - Registru Agricol ZOLD Eugen Corneliu Consilier — Compartimentul Urbanism ] GOMEI Cenzar BENEFICIAR: PRIMĂRIA COMUNEI BALȘ Primar Constantin GOLDUȚ Prezenta lucrare este destinată numai scopului pentru care a fost Prezenta întocmită. lucrare nu poate fi reprodusă sau publicată, integral sau parțial, fără aprobarea scrisă a autorilor.

Pagina 8

Cuprins 5] Suprafete pajiști din sector public - Plan de amenajament pastoral (1) Suprafețe pajiști din sector privat - Plan de amenajament | și pastoral (II) Centralizare suprafețe pajiști persoane fizice și persoane juridice Plan de - 6 amenajament pastoral (II) Calendarul lucrărilor pe pajiști | i | Planul de fertilizare | | seturile 21 arat Capacitatea de pășunat Lucrările de îngrijire și îmbunătățire a pajiștii | | Hărțile 3 ce se A = 37 atașează amenajamentului Tabelul nominal cu proprietarii/utilizatorii de pășune și făneață — persoane 39 fizice

Pagina 9

PLANUL DE AMENAJAMENT PASTORAL AL COMUNEI BALȘ d, Planul de amenajament pastoral (1) pentru pajiștile din Comuna BALȘ aflate în administrarea Consiliu lui Local BALȘ a fost elaborat pentru suprafața de 358,9858 ha și a fost aprobat prin HCL nr. 22/05.03.2018. Deținătorul legal al pajiștilor din Planul de amenajament pastoral (|) este UAT BALȘ. II. Planul de amenajament pastoral (1) pentru pajiștile din BALȘ care aparțin sectorului privat: persoanelor fizice din Comuna BALȘ a fost elaborat pentru suprafața de 44,57 ha.

Pagina 10

CENTRALIZATOR SUPRAFEȚE IN PLANUL DE AMENAJAMENT PASTORAL (II) AL COMUNEI BALȘ II. Planul de amenajament pastoral (II) pentru pajiștile din Comuna Balș aparțin sectorului privat: Nr. crt. Specificare Pășuni și fânețe
[, Persoane fizice 44,57 44,57
L__] Total 44,57 | 4457 |]

Pagina 11

Calendarul lucrărilor pe pajiște, în acord cu legislația în vigoare IANUARIE Nu vor fi realizate însămânțări de suprafață sau supraînsămânțări. Se pot face doar în cazul terenurilor degradate și doar cu specii din flora locală. FEBRUARIE Acțiuni pe teren Continuarea curățirii pajiștilor, respectiv defrișarea vegetației lemnoase în "ferestrele" iernii, dacă vremea o permite. Vegetația nedorită trebuie adunată de pe pajiște. Transportul gunoiului de grajd și aplicarea lui. Utilizarea tradițională a gunoiului de grajd este permisă până în echivalentul a maxim 40 kg azot substanța activă (N s.a.)/hectar a se vedea Caietul de Agro-mediu și climă - Măsura 10 /APIA (în cazul în care se accesează această măsură). Aplicarea amendamentelor pe sărături. Aplicarea îngrășămintelor chimice complexe din formele 16-16-16 sau 22-11-11 (NPK) pe pajiștile permanente, îndeosebi unde dorim să începem pășunatul mai devreme. Pe pajiștile care sunt sub angajament APIA, utilizarea pesticidelor și a fertilizanților chimici este interzisă. Desfundarea canalelor de desecare, acolo unde este dacă cazul, solul nu este acoperit. Interzicerea pășunatului, îndeosebi cu oile și caprele, pentru a preveni degradarea solului și Tărirea prematură a covorului ierbos. MARTIE Acțiuni pe teren * Se continuă defrișarea vegetației lemnoase. . Împrăștierea mușuroaielor și nivelarea terenului. *Se continuă, unde este cazul, transportul și aplicarea gunoiului de grajd și al amendamentelor. * Eliminarea excesului de umiditate temporară prin canale de desecare și al excesului permanent prin drenaje. * Începe plantarea arborilor eliminarea pentru umidității (unde este cazul - plopi, salcie), umbră la animale sau delimitare tarlale (unde este cazul). * Continuă aplicarea îngrășămintelor chimice după topirea zăpezii (unde este cazul). mpa

Pagina 12

+ Se construiesc sau se refac drumurile de acces, pășune. pe + Se verifică sursa de apă, în vederea asigurării apei pentru adăpat pentru animale, din râuri sau fântâni. Se vor realiza: captări, amenajări specifice, puțuri, jgheaburi etc. * Se vor realiza (acolo unde este cazul) construcții ușoare pentru adăpostirea animalelor (tabere de vară). În cazul în care ele există se va trece la dezinfectarea și repararea acestora. Adăposturile vor fi dimensionate după numărul animalelor, iar acolo unde este cazul vor fi prevăzute cu instalații de colectare și distribuție a dejecțiilor și alte utilități. * Se vor repara și dezinfecta stânele, saivanele, etc. e Este interzisă tăierea gardurilor vii și a arborilor în perioada de reproducere. și creștere a păsărilor sălbatice (15 martie — 30 iunie) — (GAEC 7). APRILIE Acțiuni pe teren * Încheierea acțiunilor de împrăștiere a mușuroaielor, defrișării vegetației lemnoase dăunătoare și nivelarea terenului. * Încheierea fertilizării cu gunoi de grajd și aplicarea amendamentelor. * Continuarea lucrărilor de îmbunătățiri funciare (eliminarea excesului de umiditate). * Continuarea aplicării îngrășămintelor chimice (dacă este cazul). * Lucrări de supraînsămânțare a pajiștilor cu covor ierbos degradat (acolo unde este cazul). * Eliminarea crengilor uscate la arborii izolați de pe pășuni. * Finalizarea lucrărilor de plantare a arborilor pentru umbră, împrejmuiri sau desecări biologice (acolo unde este cazul). * Reparații la alimentările cu apă (puțuri, jgheaburi etc) podețe, drumuri, de garduri împrejmuire, adăposturi pentru animale, stâni și alte dotări pentru sezonul de pășunat; începerea sezonului de pășunat pe pășuni după data de 20 aprilie și respectarea pășunatului pe specii și categorii de animale. * Pășunatul începe când solul e bine zvântat. Pășunile inundate nu trebuie mai pășunate devreme de 2 săptămâni de la retragerea apelor. * Respectarea încărcăturii optime de animale la hectar. MAI - Utilizatorii de pajiști au obligația să respecte încărcătura minimă de animale pe hectar (0,3 UVM). Pășunatul se efectuează cu maxim 1,0 UVM (Unitate Vită maxim Mare) - o bovină la hectar si 6,6 UVM ovine — a se vedea tabele de conversie. * Trebuie să se asigure o densitate optimă pe întreaga suprafată (OP x suprafața pajiștii), pentru prevenirea pășunatului excesiv, care conduce la reducerea ratei de refacere a

Pagina 13

pășunii, scăderea producției de iarbă și a cantității de iarbă consumată de animale în ciclurile următoare de pășunat. * Pianificarea succesiunii de pășunat tarlalelor a (pășunatul continuu) cu respectarea următoarelor criterii: a. conducerea turmelor pe un anumit traseu, care din când în când este modificat. astfel animalele nu stau în același loc, ci pășunează locuri diferite pe și în aceeași zi și în zile diferite; b. pășunatul în front - în acest caz animalele sunt în dirijate deplasarea lor pe pășune de către un cioban ce le permite înaintarea numai măsura pe consumării plantelor; c. pășunatul continuu (liber) intensiv simplificat unde parcelarea este redusă în mod substanțial la 1-2 parcele, delimitate prin bariere naturale (canal, albia unui rau, garduri de arbuști), drumuri, semne convenționale sau prin garduri, cu efect direct asupra diminuării cheltuielilor ocazionale de parcelare și alimentare cu apă. Se respectă pășunatul cu speciile de animale (oi, vaci, cai) stabilite anterior, pentru a preveni reducerea potențialului productiv al pajiștii și afectarea calității acesteia. IUNIE Acțiuni pe teren * Din a doua decadă a lunii se începe campania de combatere a principalelor buruieni din pajiști, respectiv plantele neconsumate de animale. * Începe recoltarea fânețelor și conservarea furajelor sub formă de siloz, semisiloz și fân, în funcție de regimul pluviometric și dotarea fermelor. * Nu se vor efectua lucrări mecanizate pajiștile sub pe angajament APIA. * Cositul trebuie efectuat până la 1 iulie, realizat în O bandă etape. necosită de 3 metri va fi lăsată pe marginile fiecărei parcele. Această bandă fi cosită poate după 1 septembrie. IULIE * Cositul poate începe doar după data de 1 iulie. * Masa vegetală cosită trebuie adunată de suprafața pe fâneței nu mai târziu de două săptămâni de la efectuarea cositului. * Cositul se va realiza dinspre interiorul parcelei exteriorul spre acesteia. O bandă necosită sau nepășunată de 3 metri va fi lăsată marginile fiecărei pe parcele. Aceasta bandă poate fi cosită / pașunată dupa | septembrie. * Folosirea mixtă - pășunatul permis dupa prima coasă. * larba cosită se adună în maxim 2 săptămâni de la cosire.

Pagina 14

AUGUST i * Cositul resturilor neconsumate și împrăștierea dejecțiilor solide, după fiecare ciclu de pășunat. * Aplicarea fazială a azotului pentru pajiștile care nu sunt sub angajament APIA. * Agricultorii care utilizează pajiști permanente nu trebuie să ardă iarba vegetația, ramasă după cositul pajiștii, inclusiv miriștile arabile (GAEC 6), obiectivul acestei condiții fiind menținerea nivelului de materie organică din sol prin protejarea pajiștilor permanente. SEPTEMBRIE * Menținerea pajiștilor permanente, prin asigurarea unui nivel minim de de pășunat 0,3 UVM/ha și/sau cosirea lor cel puțin o dată pe an. * Se mențin particularitățile peisajelor, incluzând arborii în aliniament, în grup sau izolați și terasele existente pe terenul agricol. (GAEC 7). Se iau măsuri pentru evitarea instalării și extinderii speciilor de plante invazive pe terenul agricol (GAEC 7). + Niciun tip de îngrășământ nu poate fi aplicat pe terenuri acoperite de zăpadă, pe terenuri cu apă în exces sau pe terenuri înghețate. (Ordin Comun 1182/1270/2005, cerințe pentru zonele vulnerabile la nitrați). * Nu vor fi folosiți fertilizatori în apropierea resurselor de apă în conformitate cu următoarele indicații: 1. Fertilizator solid — nu mai aproape de 6 m de apă. 2. Fertilizator lichid — nu mai aproape de 30 m de apă. 3. In apropierea stațiilor de captare a apei potabile, nu va fi folosit nici de un tip fertilizator la o distanță mai mică de 100 m față de stația de captare a apei. OCTOMBRIE * La sfârșitul lunii animalele se pregătesc să iasă de pe pășune. NOIEMBRIE * Este interzis a se intra cu animalele în pajiște, plantele din covorul vegetal nevoie au de o perioadă de repaus. DECEMBRIE * Este interzis a se intra cu animalele în pajiște, plantele din covorul vegetal nevoie au de o perioadă de repaus. SPECIFICARE: Măsura 10 reprezintă Măsura de Agro-mediu și climă din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020, din cadrul Pilonului 2 /Axa 2 GAEC Bune reprezintă Practici Agricole și de Mediu, SAPS - Plățile Directe (pe suprafață) din cadrul Pilonului i 3 10

Pagina 15

ATENȚIE ! UTILIZAREA PESTICIDELOR ȘI A FERTILIZANȚILOR CHIMICI ESTE INTERZISĂ pe pajiștile care sunt sub angajament APIA (dacă se accesează Măsura 10 - Agro-mediu și climă, respectiv Măsura 11 — Agricultura ecologică). RECOMANDĂRI PRIVIND FOLOSIREA PAJIȘTILOR PRIN COSIT Fânul ocupă un loc important în alimentația animalelor, mai ales perioada de stabulație. În regiunile bogate în precipitații, cu suprafețe mari de pajiști, fânul poate reprezenta peste 40% din totalul furajelor din rație. Importanța fânului constă, în primul rând, în valoare nutritivă ridicată a acestuia. Asttel, 100 kg fân, de calitate superioară, alcătuită din graminee leguminoase valoroase, are o valoare nutritivă de până la 65 U.N. și 7 kg P.D., cantitate de aceeași fân, de calitate slabă, are valoare nutritivă redusă la jumătate, apropiată de aceea a paielor de cereale. Un fân de calitate mijlocie conține 15-17% apă, 8-9% substanțe proteice, 2-2,5% grăsimi, 23-28% celuloză, 39-43% Substanțe extractive neazotate, 6% săruri minerale și cantități apreciabile de vitamine. Valoarea nutritivă a fânului variază foarte mult în funcție de compoziția floristică a pajiștii, epoca de recoltare, modul de pregătire și păstrare. Aceasta având importanță egală, în sensul că în cazul unei compoziții floristice valoroase fâneții, nu se poate obține un fân bun dacă recoltarea nu se face la timp, iar procesul de uscare nu se efectuează corespunzător. De asemenea, nu va rezulta fân de calitate superioară, oricâtă atenție s-ar acorda momentului de recoltare a pregătirii fânului, dacă fâneața este alcătuită din specii puțin valoroase. Datorită valorii nutrivive ridicate, fânul se folosește foarte bune rezultate cu în furajarea vacilor cu lapte, a tineretului, reproducătorilor Ș-a., putând substitui o din parte nutrețurilor concentrate. Pe de altă parte, fânul este mult mai ieftin în comparație cu alte furaje (Motcă Gh. și col., 1994). Sursa principală de producerea fânului constituie suprafețe însemnate de pajiști permanente și temporare, dar și culturile de leguminoase perene, și culturile precum anuale de nutreț. Recoltarea fânețelor Principala problemă a cositului fânețelor o constituie de epoca recoltare, precum și înălțimea de recoltare, de care depinde productivitatea în anii următori și compoziția floristică. II

Pagina 16

Epoca de recoltare a fânețelor are o influență foarte mare asupra cantității și calității fânului. Recoltarea fânețelor cu întârziere, ceea ce are loc fiecvent în practică, prezintă numeroase neajunsuri. Astfel, fânul recoltat cu întârziere are un conținut scăzut în proteină, săruri minerale și vitamine, dar cu un conținut mai ridicat în celuloză, ceea ce reduce consurmabilitatea și digestibilitatea nutrețului. Refacerea plantelor după cositul cu întârziere se face mai greu, deoarece coincide cu o perioadă secetoasă și ca atare se reduce producția recoltei următoare. De asemenea și producția din anul următor va avea de suferit, deoarece nu se acumula poate din vreme rezerva de hrană pentru anotimpul rece. Recoltarea timpurie a fânețelor prezintă avantajul obținerii unui fân bogat în proteine, cu un conținut redus de celuloză, un grad ridicat de consumabilitate și digestibilitate, dar cu o producție redusă la unitatea de suprafață. Prin repetarea recoltării timpurii, mai mulți ani consecutivi, are loc dispariția treptată a gramineelor și leguminoaselor valoroase. Din cele prezentate rezultă că, la stabilirea epocii optime de recoltare a fânețelor, trebuie să se țină seama de producție și de calitatea nutrețului, efectuându-se recoltarea atunci când se realizează cea mai mare producție de proteină la hectar, respectiv mai cea mare producție de U.N. la hectar. Acest obiectiv se realizează atunci când gramincele sunt în faza de înspicare-începutul înfloririi, iar leguminoasele sc află în faza de îmbobocire. Rezultă că epoca de recoltare a fânețelor se stabilește în funcție de specia dominantă. Alegerea epocii optime de recoltare pentru fân este mai dificilă pe pajiștile permanente cu ritm de dezvoltare diferit, cum ar fi pajiștile dominate de Agrostis tenuis + 4 grostis stolonifera + Poa pralensis. În această situație, recoltarea se va efectua în de funcție Sramineea mai timpurie, în cazul de față a speciei Poa pratensis, deși gramineea tardivă, Agrostis fenuis, are o înălțime mică. Adesea, recoltele următoare (a doua și a treia) sunt dominate de speciile tardive. La otavă, se ține seama de specia care are o pondere cea mai mare în structura recoltei, respectiv Agrostis tenuis și A. Stolonifera. Dacă recoltarea se efectuează an de an în perioada optimă specifică, cu timpul, se constată scăderea producției și înrăutățirea compoziției floristice datorită lipsei posibilităților de autoînsămânțare a speciilor valoroase din pajiști, iar speciile nevaloroase, încheie care își ciclul evolutiv mai devreme, diseminează și provoacă înrăutățirea compoziției floristice. De aceea, pajiștile trebuie cosite pentru fân la epoci diferite (la înspicare, la înflorire, la maturitatea semințelor). Pajiștile care realizează 2-3 coase se vor în pe an, împărți 4-6 parcele. În cadrul rotației epocii de recoltare, se compensează calitatea slabă fânului a obținut de pe parcelele care se recoltează târziu, cu calitatea foarte bună a fânului de provenit pe parcelele care se recoltează timpuriu. | Pa

Pagina 17

De asemenea, ținând seama de neajunsurile semnalate, se recomandă schimbarea modului de folosire, pe durata unui an, sau o perioadă mai pe îndelungată, adică folosirea fâneței prin pășunat (folosirea alternativă a pajiștilor). Același lucru să fie poate realizat într-o singură perioadă de vegetație (folosită mixtă), așa cum practică în țara noastră, pe mari suprafețe de fânețe. Aceste fânețe se pășunează primăvara, după care animalele sunt deplasate pe pășuni de munte și alpine. În toamnă, animalele revin aceste pe suprafețe, pășunând otava. Cu toate că acest sistem prezintă unele neajunsuri, datorită insuficienței nutrețurilor primăvara devreme, este practicat pe scară largă. Este necesar însă, primăvara, pășunatul acestor fânețe să fie de scurtă durată, cu o încărcătură redusă de animale, iar pentru suplinirea necesarului de nutreț, crearea de rezerve de fân sau nutreț însilozat, ori semănatul din toamnă a unor culturi, cum ar fi: rapița, secara, raigrasul aristat sau borceagul de toamnă. Înalțimea de recoltare a fânețelor. Înălțimea de sol la care se recoltează plantele influențează și calitatea fânului. Dacă recoltatul se face prea de sol aproape (ras), plantele se refac mai încet, deoarece rezervele de hrană depozitate la inferioară partea a tulpinilor se epuizează, iar cu timpul unele specii pot să dispară din covorul ierbos. Dacă recoltarea se va face prea sus, se obține o producție mai mică de fân, iar calitatea fânului va fi mai slabă, nefiind recoltate o parte din organele plantelor cu talie joasă (lăstarii scurți și frunzele gramineelor, în special). Înălțimea de recoltare a fânețelor este de 4 - 5 cm de la suprafața solului în cazul fâncțelor de mare producție, ultima coasă se va face la 7 - 8 cm de la suprafață pentru a permite plantelor să acumuleze rezerve de hrană necesare pentru a rezerva condițiilor nefavorabile din iarnă. În tabelul următor se reprezintă pierderile de fân în de funcție înălțimea de recoltare a fânețelor. Pierderile de fân în funcție de înălțimea de recoltare a fânețelor Ș Înălțimea de Producția de Pierderi de fân | Fâ “meate cosit (cm) fân (kg/ha) Kg/ha | % | 45 | 2180 - | - _] Destepă | 6-7 | 1790 390 | 22 8-10] 1330 850 |] 40 4-5 | 2000 - | - | De munte 6-7 | 1770] 230 2] M-12 |] 1440 |] 560 | 28 2 | 4-7 1820 | - | De pădure R | 92] 1300] 400] 26] 13 a

Pagina 18

La întocmirea situațiilor de lucrări pentru lucrările prevăzute în amenajament se vor include conform normativelor, fazele care au fost necesare executării acestor lucrări. La finalul executării lucrărilor se va face recepția lor. PENTRU FIECARE TRUP DE PAJIȘTE TREBUIE SĂ EXISTE UN CAIET DE LUCRĂRI, CARE SĂ CUPRINDĂ TOATE DATELE NECESARE CU PRIVIRE LA LUCRĂRILE EXECUTATE, RESPECTIV DENUMIREA LUCRĂRII EXECUTATE, DATA EFECTUĂRII, SUPRAFAȚA PE CARE S-A EFECTUAT LUCRAREA. Constituie contravenții următoarele fapte: a) pășunatul neautorizat sau introducerea animalelor pe pajiști în afara perioadei de pășunat; b) introducerea pe pajiști a unor specii de animale, altele decât cele stabilite prin contract; c) neîndeplinirea de către deținătorii sau utilizatorii de pajiști a obligațiilor prevăzute în contract; d) circulația pe pajiști cu orice alte mijloace de transport, inclusiv cu atelaje, decât cele folosite pentru activități agricole de cel care utilizează pajiștea; e) nerespectarea bunelor condiții agricole și de mediu; £) arderea vegetației pajiștilor permanente; 8) concesionarea/închirierea pajiștilor aflate în domeniul public sau privat al comunelor, orașelor, respectiv al municipiilor unor persoane care nu sunt îndreptățite; h) amplasarea pe pajiște a unor obiective de investiții altele decât cele care deservesc activități agricole; i) scoaterea din circuitul agricol a terenurilor având categoria de folosință pajiște fără aprobările legale în vigoare; j) încălcarea prevederilor privind prețul concesiunii/închirierii se stabilește ținând cont de echilibrul financiar dintre valoarea producției de iarbă disponibilă și obligațiile îi care sunt impuse utilizatorului pajiștii permanente prin cheltuielile cu implementarea amenajamentului pastoral; k) neinițierea procedurii de concesionare/închiriere a pajiștilor până la data de 1 martie a fiecărui an; |) neverificarea respectării încărcăturii optime de animale/ha/an, în vederea stabilirii disponibilului de pajiști ce pot face obiectul concesionării/închirierii; m) neîndeplinirea atribuțiilor cu privire la elaborarea și realizarea amenajamentelor pastorale ale suprafețelor de pajiști permanente; 14

Pagina 19

n) neaplicarea amenajamentului pastoral în condițiile prevederilor prezentei ordonanțe de urgență. Contravențiile prevăzute la alin. (1) se sancționează după cum urmează: a) cu amendă de la 3.000 lei la 6.000 lei pentru persoana fizică, respectiv cu amendă de la 25.000 lei la 50.000 lei pentru juridică, la persoana faptele prevăzute lit. $); b) cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei pentru persoana fizică, respectiv amendă cu de la 4.000 lei la 8.000 lei pentru juridică, faptele la lit. persoana prevăzute a), d), e) și n); c) cu amendă de la 250 lei la 500 lei pentru persoana fizică, respectiv amendă de cu la 2.000 lei la 4.000 lei pentru persoana juridică, faptele prevăzute a lit. b) și c); d) cu amendă de la 1.000 lei la 3.000 lei, faptele prevăzute la lit. g); e) cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 ei, fapta prevăzută la lit. h); £) cu amendă de la 4.000 lei la 8.000 lei pentru faptele prevăzute la lit. k), 1) și m). Contravenția prevăzută la alin. litera h) se sancționează și cu sancțiunea complementară constând în desființarea lucrărilor și aducerea terenului în starea inițială pe cheltuiala contravenientului. Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de către persoanele împuternicite de structurile centrale și locale cu atribuții în domeniu, aflate în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, de către primar și persoanele împuternicite de acesta, precum și de către polițiștii de frontieră pentru faptele constatate în zona specifică de competență. Combaterea și distrugerea buruienii Ambrozia Având în vedere prevederile HG nr. 17/2021 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 62/2018 privind combaterea buruienii ambrozia, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 707/2018. prevederile Legii nr. 62/2018 privind combaterea buruienii Ambrozia și prevederile H.G. nr. 707/2018 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.62/2018 privind combaterea buruienii Ambrozia, trebuie să se acorde o atenție deosebită la verificarea tuturor terenurilor agricole și neagricole, identificarea zonelor infestate cu buruiana Ambrozia și combaterea necondiționată a acesteia. Potrivit prevederilor art. 3 din H.G.nr. 17/2021, verificarea și identificarea terenurilor infestate cu buruiana ambrozia de raza teritorială a pe unităților administrativ-teritoriale se 15

Pagina 20

efectuează de către autoritățile administrației publice locale, prin agenții agricoli angajați sau persoanele din cadrul acestora, desemnate prin dispoziție a primarului. Verificarea și identificarea terenurilor infestate cu buruiana Ambrozia se declanșează primăvara după răsărirea acestei buruieni și se încheie până cel târziu la data de 20 mai a fiecărui an, când se poate constata o diferențiere vegetativă față de celelalte specii de buruieni. În urma verificărilor realizate de persoanele desemnate, potrivit prevederilor legale, autoritățile adininistrației publice locale întocmesc centralizatorul cu suprafețele de teren pe care s-a constatat existența buruienii Ambrozia (conform modelului prevăzut în anexa nr.1 din H.G. nr. 707/2018) până la data de 25 mai a fiecărui an (conform H.G. nr.707/2018, art.3, alin 2). Pe baza centralizatorului, autoritățile administratiei publice locale transmit somații (conform modelului prevăzut în anexa nr. 2 din H.G. nr.707/2018) pentru distrugerea buruienii Ambrozia către toți deținătorii de terenuri persoane fizice/juridice, administratorii drumurilor publice, căilor ferate, cursurilor de apă, lacurilor, sistemelor de irigații și bazinelor piscicole unde au fost identificate focare de infestare cu buruiana Ambrozia. Somațiile se transmit până cel târziu la data de 5 iunie a fiecărui an (potrivit art. 3 alin. 3 din H.G.nr.707/2018). După transmiterea somațiilor de către autoritățile administrației publice locale, verificarea și constatarea nerespectării de către proprietarii sau deținătorii de terenuri, beneficiarii lucrărilor de construcții, administratorii drumurilor publice, căilor ferate, cursurilor de apă, lacurilor, sistemelor de irigații și ai bazinelor piscicole a dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 62/2018 privind combaterea buruienii ambrozia, cu modificările ulterioare, denumită în continuare lege, se fac de către autoritățile administrației publice locale a căror pe rază teritorială se face controlul, prin personal împuternicit prin dispoziție a primarului, de către polițiști locali sau de către comisari ai Gărzii Naționale de Mediu (Art. 4, alin. 1 din HG nr. 17 / 2021). Verificarea nerespectării de către proprietarii sau deținătorii de terenuri, beneficiarii lucrărilor de construcții, administratorii drumurilor publice, căilor ferate, cursurilor de apă, lacurilor, sistemelor de irigații și ai bazinelor piscicole a dispozițiilor art. 1 din lege și aplicarea sancțiunilor potrivit prevederilor art. 3 din lege se fac de către autoritățile administrației publice locale pe a căror rază teritorială se face controlul, prin personal împuternicit prin dispoziție a primarului, de către polițiști locali sau de către comisari ai Gărzii Naționale de Mediu., după cum urmează: 16

Pagina 21

a) prin proces-verbal de verificare, constatare și aplicare a sancțiunii contravenționale, care se incheie de către personalul împuternicit prin dispoziție a primarului din cadrul autorităților administrației publice locale și polițiștii locali; b) prin proces-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a al sancțiunii, cărui model este prevăzut înanexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 1.005/2012 privind organizarea și funcționarea Gărzii Naționale de Mediu, cu modificările și completările ulterioare, care se încheie de către comisari ai Gărzii Naționale de Mediu (Art. alin. 2 4. din HG nr. 17/2021). Autoritățile administrației publice locale supraveghează pe toată perioada de vegetație aplicarea metodelor de combatere a buruienii Ambrozia (Art. 7, alin.l, 3 din H.G.nr.707/2018. Autoritățile administrației publice locale pe a căror rază teritorială se face controlul, prin personalul împuternicit prin dispoziție a primarului, polițiștii locali sau comisarii Gărzii Naționale de Mediu se deplasează în localitățile unde a fost semnalată existența unor terenuri intestate cu buruiana ambrozia, în baza centralizatorului întocmit anterior efectuează: și > primul control în perioada 1-15 iulie a fiecărui an și ulterior, în în Situația care buruiana ambrozia a răsărit mai târziu, ca urmare a condițiilor climatice nefavorabile din primăvară; dacă se constată nerespectarea prevederilor legale întocmesc un proces- verbal, aplicând sancțiunea «Avertisment». Procesul-verbal se redactează în trei exemplare originale, din care un exemplar este transmis contravenientului, un exemplar este transmis primăriei pe raza căreia s-a constatat existența terenului infestat și un exemplar rămâne la instituția din care face parte agentul constatator (Art. 10, alin. 1,2, 3 din HG nr. 17/2021). al doilea control asupra terenurilor contravenienților sancționați cu sancțiunea «Avertisment» în perioada 16 iulie - 31 octombrie a fiecărui an. În Situația în la care data efectuării controlului se constată nerespectarea prevederilor legale de către cei sancționați cu «Avertisment», se încheie un nou proces-verbal în trei exemplare originale și aplică sancțiunile prevăzute la art. 3 alin. (2) din lege. La cel de-al doilea control se realizează imagini video/foto datate și relaționate cu indicatori stabili din locație și cu suprafețele infestate, care se arhivează. După primirea procesului-verbal, contravenientul achită amenda potrivit prevederilor art. 28 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare (Art. 11, alin. 1,2, 3, 4 din HG nr. 17/ 2021). 17

Pagina 22

Procesul-verbal se redactează în trei exemplare originale, din care un exemplar este transmis contravenientului, un exemplar este transmis primăriei pe raza căreia s-a constatat existența terenului infestat și un exemplar rămâne la instituția din care face parte agentul constatator. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale sau Ministerul Sănătății pot solicita autorităților administrației publice locale, poliției locale sau Gărzii Naționale de Mediu efectuarea unor controale tematice suplimentare raza pe localităților unde a fost semnalată prezența unor focare de infestare a terenurilor cu buruiana ambrozia, sancțiunile aplicându-se corespunzător prevederilor prezentelor norme metodologice. Verificarea autorităților administrației publice locale care nu respectă sau nu aplică măsurile prevăzute din lege se realizează de către specialiști desemnați de prefect, care au și competența de a sancționa nerespectarea prevederilor legii. Specialiștii desemnați de prefect desfășoară permanent activități de verificare și control, în perioada 1 august - 31 octombrie a fiecărui an. (Art. 13, alin. 1,2, 3, din HG nr. 17/2021). 18

Pagina 23

UNITATEA BALȘ — persoane fizice, JUD. IAȘI ÎN DR a a NI Parcela N Tarla de fertilizare Valori medii pe tarlale RR Recomandări pentru parcela de fertilizare Nr NN A Ingrăș. z a] Ă IN Ingrăș. chimice (Subsț. activă) | organice crt Denu- P Carbo | Indice nr Ha K | Humus N P2Os , nr pH | K20 mire -nati | azot Tota ppm | ppm % Tota % IN |vVha|l kg/h | [kg/h | Total | Total tone |a bo g/ha kg la kg kg 19 Ps 9 16,8] 25 [265| 216 21+22+ 2,05 50 21+22+ : | 2 -/- 72| 23 39 | 253 2,19 23 50 3 - - 29 -/I- 29 75| 35 201 3,44 15 4 30 70 Fn 30 82 - - | 21 330 2,89 5 3,66 32 Ps 80 - 32 6,9 | 46 | 275 i 2,59 2,47 6 33 70 Fn 33 80| - - 25 | 308 7 -/[- 70 Ps -//- 72 - - | 47 370 ea 70 TI - L__| 6,7 | 54 | 282 | | - 301 2,83 __ 70 șI DT] acd — MR a a MR MN AIR EI II 19

Pagina 24

9 36 | 36 ]68| 47 | “oz 282 3560 10 | 38139 bb] 3,37 50 PI Ț= I- 1 38439 [66| 53 | aa PR 200 3,33 Pui TIET 3,13 60 NR sea] [7538 3 , 359 [245 250| 2 ar 80 P——— 1-81 Tao 33 25 13 PTT hol - Ț 42 | | 235 P=—=— 14 113 IE IRI 80 Ps 113 [ml N NI 173] 37 |27 | oa 90 ERERIREENI. ANII 44,57 | = 3 7] p] | - Recolta scontată masă verde (Ps) este de 8.000-10.000 kg/ha, iar pentru fânețe este de 2.500-3.000 kg/ha fân. - Doza de îngrășăminte organice recomandată este de 15-20 /ha o dată la 3-4 ani. - Cand se administrează îngrășăminte organice, dozele de în Srășăminte chimice (NPK)se micșorează de substanțe nutritive fiind de proporțional cu cantitatea adi ministrată, :0,5% N,0,25% P205. 0,6% K0. conținutul mediu - Dozele de îngrășăminte chimice recomandate se pot aplica dupa efectuarea lucrărilor de punere în valoare a pajiștilor. 20

Pagina 25

Lista unităților de sol (US) si caracterizarea acestora CLASA PROTISOLURI US1_Aluviosol calcaric-gleic-salinic, proxicalcarie, mezogleic, proxihiposalic, lutoargilos/ lutoargilos dezvoltat pe materiale fluviatile. CLASA CERNISOLURI US2_Cernoziom calcaric, proxicalcaric, lut argilos mediu / lut mediu, dezvotat pe materiale deluviale, cu eroziune slabă-puternică în suprafață. CLASA HIDRISOLURI US3_Gleiosol calcaric-molic-cernic-salinic, proxicalcaric, proxihiposalic, argilolutos / argilolutos, dezvoltat pe materiale fluviatile. COMPLEXE DE SOLURI US4_Complex de soluri în zonă de alunecări stabilizate format din: - Cernoziom calcaric, proxicalcaric, dezvoltat materiale deluviale, pe cu eroziune slabă-puternică în suprafață... (80%); aa - Antrosol erodic-cernic-salsodic, proxihiposalic, proxihiponatric, proxicalcaric, dezvoltat pe materiale deluviale salifere........... (60%). nenea ea 21

Pagina 26

UNITATEA TERITORIALĂ DE SOL (US) NR. 1 Denumire sol: Aluviosol calcaric-gleic-salinic, proxicalcaric. mezogleic, proxihiposalic. lutoargilos/lutoargilos dezvoltat pe materiale fluviatile. Formula de sol: AS ka-ge-sc/Gq - Sai - ki — TT/TT —Tt/ Nr. profilul de sol: l Suprafața US: 19.15 ha Județul: Iași Teritoriul administrativ: Balș Răspândire: Tarla 33 (parțial), 34, 32, 113 (ON NECULCE). Aspectul suprafeței terenului: Uniform Condițiile naturale în care apare: Șes, apa freatică 1.0-1.5 m. Caracteristicile morfologice și fizico-chimice Morfologice Profil de tip: Aoțksc = 0 — 12 cm, -argilolutos, brun gălbui închis (10 YR 3/6) la umed, glomerulară mică; reavan, afanat, friabil în stare umedă, slab plastic, slab adeziv, pori mici și mijlocii foarte frecvenți, efervescență moderată, pete de saruri, rădăcini subțiri foarte frecvente, coprolite. trecere treptată. Aokse = 12 — 20 cm, lutoargilos, brun gălbui închis (10 YR 3/6) la umed, glomerulara, reavan, afanat, friabil în stare umedă, moderat plastic, moderat adeziv, pori mici si mijlocii foarte frecvenți, efervescență moderată, pete de săruri, coprolite, trecere treptată ACgksc = 20 — 48 cm, lutoargilos, brun gălbui închis (10 YR 3/6) cu pete brun gălbui închis (10 YR 4/6) si brun ruginii la umed, glomerular slab dezvoltată, jilav, slab friabil in compact, stare umedă, moderat plastic, moderat adeziv, pori mici frecvenți, efervescență moderată, pete de săruri, trecere treptată. Pare

Pagina 27

CGoksc = 48 — 60 em, lutoargilos, brun gălbui (10 YR 5/4) cu brun pete ruginiu (5 YR 4/4) la umed, nestructurat, jilav, slab friabil in stare umedă compaci, , moderat plastic, moderat adeziv, pori mici frecvenți, efervescență moderată, pete de săruri, trecere treptată. CGrkse = 60 — 80 cm, lutoargilos, brun gălbui (10 YR 5/6) cu cenusiu pete albastrui închis (10 B 4/1) si brun ruginiu (5 YR 4/4) la umed, nestructurat, jilav, slab compact, friabil in stare umedă, foarte plastic, foarte adeziv, efervescență moderata, pete de saruri. Fizico-chimice vw Reacția solului este moderat alcalină (pH = 8.73); v Conținutul în humus este mic (2.35%); v Conținut mic în azot total (N = 0.120 %); V Conținut mare în fosfor mobil (P = 43 ppm); v Conținut mare în potasiu mobil (K = 219 ppm). 23

Pagina 28

UNITATEA TERITORIALĂ DE SOL (US) NR. 2 Denumire sol: Cernoziom calcaric, proxicalcaric, lut argilos mediu / lut mediu, dezvotat pe materiale deluviale, cu eroziune slabă-puternică în suprafață. Formula de sol: CZ ka/ki — tft —TT/LL-m/es-i3 Nr. profilul de sol: Suprafața US: 1.50 ha Județul: Iași Teritoriul administrativ: Balș Răspândire: Tarla 30 (parțial), 38+39, 39, 29 (parțial). Aspectul suprafeței terenului: Uniform Condițiile naturale în care apare: Versanți, apa freatică >5 m. Caracteristicile morfologice și fizico-chimice Morfologice Profil de tip: Atk = 0 — 15 cm, lutoargilo, brun foarte închis (10 YR 2/2) la umed, glomerular mică, deranjat prin lucrarile agricole, reavan, afanat, friabil in stare umedă, slab plastic, slab adeziv, pori mici si mijlocii foarte frecvenți, efervescență slabă, coprolite, trecere netă. Amk = 15 — 28 cm, lutoargilos, brun foarte închis (10 YR 2/2) la umed, se desface in poliedric angulară - subangular, deranjat prin lucrarile agricole, reavan, slab-moderat compact, ferm in stare umedă, slab plastic, slab adeziv, pori mici si rari, efervescență slabă, coprolite, trecere clară. ACk = 32 — 45 em, lutoargilos, brun închis (10 YR 3/3) cu pete brun gălbui închis ( 10 YR 3/6 ) la umed, glomerular slab dezvoltată, reavan, slab compact, friabil in stare umedă, moderat plastic, moderat adeziv, pori mici si mijlocii foarte frecvenți, efervescență slabă, coprolite, trecere treptată. [o 24

Pagina 29

Ck = 45 — 70 em. lutos, brun gălbui închis (10 YR 4/6) la umed. glomerular slab dezvoltată, reavan, slab compact, friabil in stare umedă, moderat plastic. moderat adeziv, mici si pori mijlocii foarte frecvenți, efervescență moderata, pseudomicelii de CaCO;, coprolite, trecere clară. Cca = 70 — 95 em, lutos, brun gălbui (10 YR 5/6) la umed, nestructurat, slab reavan, compact, friabil in stare umedă, moderat plastic, moderat adeziv, pori mici frecvenți, efervescență puternica, pseudomicelii de CaCO», trecere difuză. 25

Pagina 30

UNITATEA TERITORIALĂ DE SOL (US) NR. 3 Denumire sol: Gleiosol calcaric-molic-cernic-salinic, proxicalcaric, proxihiposalic, argilolutos/argilolutos, dezvoltat pe materiale fluviatile. Formula de sol: GS ka-mo-ce-sc/G6 - S21- ki — AL/AL —Tf/ Nr. profilul de sol: 2 Suprafața US: 3.36 ha Județul: Iași Teritoriul administrativ: Balș Răspândire: Tarla 21+22+23 (parțial), 33 (parțial), 30 (parțial), 82, 36 (parțial), 81. Aspectul suprafeței terenului: Uniform Condițiile naturale în care apare: Șes și văi înguste, apa freatică 0.8-1.2 m. Caracteristicile morfologice și fizico-chimice Morfologice Profil de tip: Amțk = 0 — 1S em, argilolutos, brun închis (10YR 3/3) cu pete rare brun runinii la umed, glomerular slab structurat, reavan, friabil in stare umedă , moderat plastic, moderat adeziv, efervescență slabă, radacini subtiri foarte frecvente, pori mici si mijlocii foarte frecvenți, coprolite, trecere treptată. Amgk = 15 — 27 em, argilolutos, brun închis (10YR 3/3) cu pete rare brun runinii la umed, glomerular slab structurat, jilav, slab compact, friabil in stare umedă, moderat plastic, moderat adeziv, pori mici si mijlocii foarte frecvenți, efervescență slabă, coprolite, trecere treptată. AGok = 27 — 48 em, argilolutos, brun închis (10YR 3/3) cu pete brun roscate (5 YR 4/4 ) si cenusiu albastriu închis ( 10 B 4/1 ) la umed, glomerular slab structurat, umed, slab compact, 26

Pagina 31

fiabil in stare umedă, moderat plastic, moderat adeziv, pori mici si mijlocii frecvenți, efervescență slabă, trecere treptată. CGrk > 48 cm, argilolutos, cenusiu albastriu închis (10 B 4/1 ) la umed, astructurat, ud, slab compact, friabil in stare umedă, foarte piastic, foarte adeziv, pori mici frecvenți, efervescență slabă. Fizico-chimice » Reacția solului este slab alcalină (pH = 8.0); > Conținutul în humus este mijlociu (5.58%); Conținut mare în azot total (N = 0.279 %); > Conținut foarte mare în fosfor mobil (P = 81 ppm); Y Conținut foarte mare în potasiu mobil (K = 435 ppm). a 10 E 27

Pagina 32

UNITATEA TERITORIALĂ DE SOL (US) NR. 4 Denumire sol: Complex de soluri în zonă de alunecări stabilizate format din: - Cernoziom calcaric, proxicalcaric, dezvoltat pe materiale deluviale, cu eroziune slabă-puternică în suprafață... nun (80%); - Antrosol erodic-cernic-salsodic, proxihiposalic, proxihiponatric, proxicalcaric, dezvoltat pe materiale deluviale salifere............mmcee nenea (60%). Formula de sol: CZ ka/ki - TT/TT - Sp-—t/ 12-13 AT er-cz-ss / S2 — A2 - ky- TT/TT-Sp-t/ €i4 Nr. profilul de sol: 3 Suprafața US: 20.558 ha Județul: Iași Teritoriul administrativ: Balș Răspândire: Tarla 9, 21+22+23 (parțial), 29 (parțial), 36 (parțial). Aspectul suprafeței terenului: Neuniform Condițiile naturale în care apare: versanți degradați de eroziune în suprafață și alunecări de teren, apa freatică >5 m. Caracteristicile morfologice și fizico-chimice Morfologice Profil de tip Cernoziom calcaric: ACipk = 0 — 22 em, lutoargilos, brun foarte închis (10 YR 2/2) cu pete brun gălbui închis (10 YR 4/6 ) la umed, glomerular mare, reavan, afanat, friabil in stare umedă, moderat plastic, 28

Pagina 33

moderat adeziv, pori mici și mijlocii foarte frecvenți, efervescență slabă, coprolite, trecere treptată. ACok = 22 — 45 em, lutoargilos, brun închis (10 YR 3/3) cu pete brun gălbui închis 10 ( YR 4/6 ) la umed, glomerular slab dezvoltată, reavan, afanat, friabil in stare umedă, moderat plastic, moderat adeziv, pori mici si mijlocii foarte frecvenți, efervescență moderata, pseudomicelii de CaCO;. coprolite, trecere treptată. Cuk = 45 = 70 cm, lutoargilos, brun gălbui (10 YR 6/6) la umed, nestructurat, reavan, slab compact, friabil in stare umedă, moderat plastic, moderat adeziv, pori mici si mijlocii foarte frecvenți, efervescență moderata, pseudomicelii de CaCO;. trecere treptată. Cok = 70 — 95 em, lutos, brun gălbui (10 YR 6/6) la umed, nestructurat, slab reavan, compact, friabil in stare umedă, moderat plastic, moderat adeziv, pori mici frecvenți, efervescență moderata, pseudomicelii de CaCO3. Fizico-chimice Reacția solului este slab alcalină (pH = 8.2); vVv Conținutul în humus este mică (2.05%); Conținut mic în azot total (N = 0.107 %); v Conținut mijlociu în fosfor mobil (P = 33 ppm); v Conținut mijlociu în potasiu mobil (K = 170 ppm); 29

Pagina 34

Vegetația Din punct de vedere geobotanic, teritoriul Balș aparține zonei de silvostepă cu următoarele subzone: a) Subzona silvostepei care cuprinde partea centrală și de est a teritoriului. b) Subzona pădurilor de gorun cu subetajul de gorun, cer și gârniță, care cuprinde partea de vest a teritoriului. Subzona pădurilor Pădurea de pe raza teritoriului Balș este un șleau de deal format din Carpinus betușus, în partea cea mai înaltă, din Quercus petraea și Tilia tomentosa, la care se adaugă Fraxinus excelsior și Quercus pendiculiflora (acesta din urmă numai Îa partea inferioară a versanților. Subzona silvostepei (vegetația pajiștilor) Ocupă toate celelalte terenuri neocupate de păduri. Pajiștile, în marea lor majoritate, sunt răspândite pe versanți erodați efactați de alunecări și salinizare și pe unele porțiuni de șesuri și funduri de văi inundabile cu soluri salinizate. Pajiștile, în marea lor majoritate, sunt folosite ca pășuni și au o productivitate mediocră, deoarece sunt amplasate pe terenuri improprii culturilor agricole. În cea mai mare parte sunt puțin îngrijite, de aceea sunt invadate de buruieni care le depreciază mult calitatea și gradul de consumabilitate. Eroziunea, alunecările, salinizarea și înmlăștinirea, contribuie de asemenea la reducerea suprafeței reale de pășunat. Principalele formațiuni și asociații de pajiști sunt: - Asociații cu Chrysopogon eryllus Ocupă pajiștile caracteristice poienilor din păduri, instalate pe soluri de pădure, adesea cu substrat nisipos. Sunt pajiști cu productivitate slabă. Dintre speciile importante (cu valoare furajeră) participă Dactylis glomerata, Koeleria gracilis, Festuca sulcata și diferite specii de Trifolium. - Asociații cu Stipa capillata Formează pajiști cu suprafețe discontinui pe partea superioară a versanților și coame suflate de vânt și însorite, pe cernoziomuri tipice carbonatice pe substrat lutos, puternic drenate. Sunt pajiști xerofile unde sunt nelipsite Andropogon ischaemum, Festuca vallesiaca, Agropyron cristatum, Stipa lessingiana, Cynodon dactylon, Bromus inermis, Taraxacum serotinum. 30

Pagina 35

- Asociații cu Festuca vallesiaca Formează pajiști xerofile pe pantele cu înclinare moderată, cernoziomuri pe și cernoziomuri cambice slab erodate. Producția de masă verde este mediocră. În această asociație mai există și alte specii productive ca: Agropyron cristatum, Festuca pseudovina, Medicago falcata. În aceste asociații intră adesea Stipa capillata, Andropogon ischaemum, Cynodon dactylon. Aceste pajiști sunt răspândite în special pe versanții cu expoziție sudică vestică și din partea centrală și estică a teritoriului. - Asociații cu Festuca pseudovina Formează pajiști xcromezofile, în partea de vest a teritoriului și pe versanții cu expoziție nordică, estică din partea centrală, pe terenuri defrișate, cu de complexe cernoziomuri cambice și soluri de pădure cu un grad mai mare de umiditate. Sunt pajiști cu un grad mare de acoperire. - Asociații cu Andropogon ischaemum Ocupă majoritatea suprafețelor puternic degradate cu cernoziomuri cambice. Asociația este mai săracă în graminee leguminoase. Mai frecvente sunt: Cynodon dactylon, Agropyrum cristatum, Bromus tectarum, Medicago minima. Buruienile au o frecvență masivă. - Asociații cu Cynodon dactylon Constituie un tip de pajiști pe terenurile fertile aluvionate și coluvionate sau cu pantă mică. Leguminoasele sunt rare. Abundente sunt buruienile. Astfel de pajiști întâlnim pe tot teritoriul. - Asociații cu Poa bulbosa Este răspândită pe pășuni în curs de degradare. Ea urmează după Festuca În vallesiaca. această asociație mai intră și alte specii furajere dar foarte rare. Foarte frecvente sunt buruienile. Acest tip de pajiști este întâlnit toți versanții. pe - Asociații cu Poa pratensis Formează pajiști productive pe cernoziomurile coluvionate și solurile aluviale cu o umiditate mijlocie. Aceste pajiști sunt întâlnite în formele depresionare din zonele de alunecări, la baza versanților și pe unele văi înguste. Datorită pășunatului nerațional sunt invadate de Poa bulbosa. - Asociații cu Agropyrum repens Formează pajiști azonale pe lunci și văi, soluri aluviale pe și lăcoviști slab salinizate potrivit de uscate. Cuprinde specii furajere rezistente la cosit. pășunat și 31

Pagina 36

Pe grindurile, unde solurile au textura lutoasă, Agropyrum repens este dominat de Cynodon dactylon. - Asociații cu Lolium perene Formează pajiști de mică întindere și cu productivitate mare pe terenuri plane sau slab înclinate fără drenaj prea bun, pe aluviuni înțelenite sau pe solurile coluviale de pe văile înguste și la baza versanților. - Asociații cu Agrostis alba Este răspândită în zonele unde există și Agropyrum repens, pe terenurile joase cu soluri cu textură fină, inundabile sau reavăne. Dă producții mari de calitate mijlocie. Pajiștile cu această asociație se găsesc pe șesuri și respectiv pe fundul văilor. - Formații vegetale de pe terenuri salinizate cu Puccinellia distans Se dezvoltă pe sărăturile din șesuri, pe versanți și pe fundul văilor, precum și pe pantele mai mici ale bazinelor unor văi mai mici. In funcție de gradul de salinizare a solurilor apar ochiuri în care domină Statice gmelini, Salicornia herbacea, Artemis salina. În asociațiile tipice de Puccinellia distans sunt nelipsite Festuca pseudovina, Poa bulbosa. Trifolium fragiferum, Matricaria chamomilla, etc. Pajiști higrofile cu rogozuri și alte specii caracteristice zonelor umede Mai reduse ca suprafață pajiștile de acest fel sunt situate pe fundul văilor mai înguste precum și pe vetrele fostelor lacuri de pe principalele văi unde datorită apei freatice sau inundațiilor apa se menține în exces. Din această cauză vegetația acestor pajiști este alcătuită din plante cu caracter higrofil, mai puțin valoroase din punct de vedere furajer. Dintre speciile mai importante pe astfel de terenuri sunt diverse specii de Carex juncus și Scirpus, precum și unele graminee ca Agrostis canina, Calamangrostis pseudophragmites. Influenta antropică Influența activității omului asupra solurilor are aspecte variate, de la luarea în cultură a terenurilor prin înlăturarea vegetației naturale, până la aplicarea de măsuri și lucrări de îmbunătățiri funciare și de ameliorare a solurilor. Influenta înlăturării sau înlocuirii vegetației naturale Prin desțelenirea terenurilor se produce o frânare a procesului de acumulare a humusului, iar pe terenurile în pantă, se accelerează eroziunea solurilor. Prin defiișarea pădurilor și modificarea echilibrului natural s-au declanșat procese geomorfologice actuale de alunecări de teren, eroziune în suprafață și adâncime, etc. [e 32

Pagina 37

Influența lucrărilor solului Executarea corectă a lucrărilor solului are o influență pozitivă în ceea ce privește porozitatea, permeabilitatea, regimul de apă și aer, activitatea biologică și mobilizarea substanțelor nutritive din rezerva solului. Pe versanți, executarea lucrărilor pe contur, agroterasarea, afânarea adâncă, etc., se opun scurgerii apei pe pantă, protejează solul împotriva eroziunii în suprafață, contribuie la refacerea acestuia. Pe terenurile cu exces de umiditate de suprafață, arătura cu subsolaj sau afânarea adâncă, au ca efect eliminarea excesului de apă. Arătura de desfundare (a înființarea plantațiilor pomicole sau de viticole) duce la modificarea solurilor pe adâncimea de desfundare. Executarea incorectă a lucrărilor solului este însoțită de manifestarea unor influențe negative, dintre care menționăm: executarea pe versanți a lucrărilor pe linia de cea mai mare pantă duce la accelerarea eroziunii în suprafață sau a eroziunii în adâncime; defrișarea viilor terasate și lipsa de întreținere a lucrărilor de combatere a eroziunii solului existente (agroterase, benzi înierbate), duce la distrugerea în timp a acestor lucrări; lucrarea solului prea umed sau prea uscat duce la formarea de brazde, curele și respectiv bulgări mari, proces însoțit de deteriorarea structurii. Influența structurii și rotatia culturilor Cultivarea pe terenurile în pantă a păioaselor și evitarea prășitoarelor, introducerea în asolament a culturilor perene (amelioratoare), contribuie la stăvilirea eroziunii solurilor. Rezultate bune privind ameliorarea solurilor saline și alcalice se obțin prin cultivarea de plante rezistente la astfel de condiții: orzul, meiul, iarba de Sudan, etc. Cultivarea an de an pe acelasi sol a unei singure plante sau a unui număr redus de plante, duce la secătuirea solului în anumite elemente nutritive, la cumularea efectului remanent al unor pesticide, etc. Influenta îngrășămintelor, amendamentelor și pesticidelor Aplicarea corectă a îngrășămintelor influențează favorabil proprietățile solului, astfel : dezvoltarea mai bună a vegetației înseamnă sistem radicular mai bogat, deci materie organică mai multă pentru sol, posibilități sporite de formare a humusului, refacerea structurii solului, ameliorarea însușirilor fizice, chimice și biologice ale solului; 33

Pagina 38

e îngrășămintele organice acționează direct prin aportul de substanțe nutritive, intensifică activitatea microbiologică, mărirește conținutul de humus, îmbunătățește însușirile fizice și ameliorează solurile acide. Folosirea incorectă a îngrășămintelor (felul acestora, doza, modul de aplicare) poate duce la efecte negative în ce privește proprietățile solului, astfel; e aplicarea în cantități prea mari a dejecțiilor, folosirea apelor uzate fără ca în prealabil să fie trecute prin amenajâri speciale, duc la poluarea solului; aplicarea sistematică de cantități mari de îngrășăminte cu azot poate duce la concentrații nocive de nitrați și nitriți în sol și în plante, pe seama cărora se pot forma alte substanțe și mai toxice și chiar cancerigene; aplicarea neuniformă a îngrășămintelor duce la formarea de vetre, cu repercursiuni negative atât asupra producției, cât și a solului. Amendarea solurilor urmărește neutralizarea sau corectarea reacției prea acide sau prea alcaline a acestora. Amendarea incorectă provoacă o înrăutățire a însușirilor solului. Folosirea gipsului, în loc de oxid sau carbonat de calciu pe solurile acide duce la transformarea acidității potențiale în aciditatea actuală. Utilizarea carbonatului de calciu în loc de sulfat de calciu pe solurile alcalice și alcalizate provoacă o intensificare a alcalinitătii, datorită formării de carbonat de sodiu, ca urmare a schimbului Ca-Na. Prin erbicidare se înlătură prașilele și se menajează structura solului. Folosirea nerațională a pesticidelor duce la poluarea solului și a apelor freatice. Influența irigației Pe suprafața teritoriului nu se găsește un sistem de irigații. Deficitul de umiditate înregistrat în ultimii ani, ca urmare a unui regim pluviometric redus și a unor temperaturi estivale ridicate, au dus la accentuarea deficitului de umiditate astfel că unele culturi agricole au fost afectate. Sub rezerva necesității unor studii, inclusiv pedologice, pentru a evalua necesitatea irigației semnalăm unele aspecte negative ale acesteia: apa de irigației să fie de calitate pentru a nu sărătura sau polua solul; aplicarea necontrolată a irigației poate destabiliza structura solului și poate modifica bilanțul apelor subterane; se pot produce modificări fizice: creșterea compactității, micșorarea porozității și a vitezei de infiltrație a apei; 34 i

Pagina 39

= modificări chimice: mărirea capacității de schimb cationic, antrenarea nitraților din îngrășăminte, solubilizarea unor elemente, etc.; = accelerarea proceselor biochimice din sol. Influenta lucrărilor de prevenire și combatere a eroziunii Pe suprafața teritoriului au fost executate o serie de lucrări de combatere a eroziunii solului: benzi înierbate, agroterase, nivelări de alunecări, care au avut efect un favorabil în combaterea eroziunii și alunecărilor. Lipsa de întreținere a acestor lucrări în momentul actual, duce la diminuarea efectului acestora până la anulare. Influența amenajărilor pentru plantatii de viti-pomicole Înființarea plantațiilor de vii și pomi, necesită lucrări de mobilizare adâncă de a solului, nivelare, modelare, terasare, ceea ce provoacă o schimbare radicală a învelișului de sol. ea 35 a POCEIE e

Pagina 40

Capacitatea de pășunat Conform datelor corespunzătoare pajiștilor din sectorul privat — persoane fizice în UAT Datele rezultate sunt BALȘ s-a calculat Capacitatea de prezentate în următorul tabel. pășunat actuală. După aplicarea lucr ărilor de 0 îmbunătățire îmbunătățire propuse în prezentul a tuturor indicatorilor plan de amenajament estimăm productivi și calitativi de 20%. peste Astfel, în prezent încărcarea pajiște. cu UVM este de 0,75 toate pe trupurile de Din datele rezultate din tabel rezultă, după aplicarea tuturor lucrărilor, o încărcătură medie de 33,43 UVM la o suprafață de 44,57 ha. Valorile capacității de pășunat | "Teza Suprafața Producția Coeficient de Producția Producția pajiște parcelei de masă de folosire de masă de totală de exploatare ) verde (t/ha) (%) verde utilă Încărcare masă verde cu UVM (ha) 1 2 (ha) (t 3 4 ZAR* /| ha 5 6 Total 7 8 (col. 3 x (col. 2 9 xcol.3) (col. 5 70,05) 7 col. 4) (col. / DSP) (col. 2 x col. 8) 1 44,57 9 75 6,79 Total 44,57 401,13 135 iuti RI a A 0,75 33,43 SER 44,57 m! ANI * ZAF - număr de zile animal furajat pe pășune; DSP - durată sezon pășunat — 180 zile - 0,05 - 36

Pagina 41

Lucrări de îngrijire și îmbunătățire a pajiștii Pentru îngrijirea și îmbunătățirea pajiștii aparținând sectorului privat — fizice persoane și persoane juridice din UAT Balș sunt necesare următoarele lucrări: > combaterea vegetației neconsumată prin cosire; » strângerea pietrelor și resturilor vegetale; > tăierea arboretelor, scoaterea cioatelor; » înlăturarea vegetației arbustive; » combaterea plantelor dăunătoare și toxice; > împrăștierea mușuroaielor; > fertilizarea cu îngrășăminte chimice sau organice Hărțile ce se atașează amenajamentului Prezentul proiect de amenajament pastoral (II) are anexate următoarele hărți: - Planuri cadastrale scara 1: 10.000; - Studiu OSPA 2022; - Ortofotoplanul cu suprafața de pajiști permanente pentru sectorul privat — persoane fizice. Podul d bduite | (E) 37

Pagina 42

3€

Pagina 43

Anexa nr. 2 LJIȘTI PERMANENTE PERSOA NE FIZICE ȘI i perraanenie | | — — 7 aflată în | „crt | proprictatea | _ a persoanelor private | | (fizice juridice) ăi TOTAL TARLA 9_ _— Tale nr. 21382771 I_ TOTAL TARLA 21 |_Taria nr. 22 | 51271 — |__Tarie nr. 23 | 52î/14 | TOTAL TARLA 23 |] | ij | i i Varia ar. 29 i | | | 6542 | | YOTAL TARLA 29 | ___ | | “681/46 681744 7] SI 681/38 | | Teac. Tarla nr. 30 | 681/4574 IN i | | 681/6671] 682/90 | | 2241706 | | 2240/18_ | [ ] 2241798 TOTAL TARLA 30 |__ Taria nr. 32 ] 749,24 | TOTAL TARLA 32 F | |

Pagina 44

[88010 ___Ț 0.30 | 850711] i | 880712 | | 85014] „50. Tara nr. 33 i; 380/27 | 0,50 ! 880720 050 i 580530 | 030 TI | 280/31 |____050 | |____880732 i 0,50 | | 880433 | 0art |____ 580337 i i | da | cza j 881/8 | 0.59 | 88179 | helm 44,568 0,50 L | 882 0,50 | | 38271 | 0.10 582710 ___| | edi |_____882/12 | 0,24 | | 882/16__] 0,36. | Taria ur. 34 394718 | 98475 | 9944 | | 050 TOTAL TARLA NR. 34__| 325 __ | ] 100772 __| 0.5676 | Î007/15/2 | 0.17 | 1007/i6 J IL 7726 ] |. 10078 i __

Pagina 45

|N i 1007/34 | 1,00 |___ TOTAL TARLANR. 36 __ 32323 (__Tarla nr. 38! 1007/25 | 0,27 TOTAL TARLA NR. 38 __| 027 Tara nr. 39 _j 117172 | TOTAL TARIA NR, 39 | |___ 21861 — 0,7284 | 2207719 013 2208/16 0.0500 224] __ | 2241741 | TOTAL TARLA NR, 82 |____2142720 | 2142751 | i 2142459 | | 246276 246210 j | 2462712 | 070 | 246222 | 0si66 | | | 2465724 | os: 7] | |____2462726 | 0433 | |—2462/29 | 0,36 | | | |__ TOTAL. TARLA NR. 82 = 6.4447 7 _ Total GENERAL 44568 _] j PRIMAR SECRETAR GENERAL -DELEGAȚ CONSTANTIN; GOLDUT îĂ ZAHARIA IOAN-DRAGOS Ste | INTOCMIT | LE a Ag agr Florea Mihai / pd - a) ; 7

Pagina 46

ri LAU tau eserduiiy â SIVI i Tea Pa IUNNWAOD ă Ea! i + Ss" PE-O massepea Nae Vi mun x ozpeo i a : 1 H9UNtuoa pna nrp Pe io lic i a LICouȚI Pta 3atseydurie cad |bioseg 18 Maui “anis, Vu ounud ] el Rd RE 3p a oua E 2p (ozezupn) Inuuja IȚI e! APIVIOLIUOLĂ gxauy na zoyuz

Pagina 47

Pagina 48

LVDA UIC SOOVIC-NVOL TVIaANaD / Fi IVI vitvuvz ZADe i ma mt i i IPIO i] NYATAa SI Hi j NIUNVISNOD i i a id