Document
Propuneri
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 3,5 MB · modificat pe site: 19.12.2022
Pagina sursă
Cum citez acest document
Document, „Propuneri”, Comuna Aroneanu, jud. Iași. Sursa: https://comunaaroneanu.ro/images/2017/propuneri.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/aroneanu/17394-propuneri, 04.11.2026)
Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
: Ei - - : a E 3 E
ui na
[73 PE + < a — i o a (9) d <
LL „N
a Col 8
a: ca î3|a 3
A; 3 9 $| a 9 = El st 8 $ 3 si |
zl ST|aă
E S Ba > $le8
sS ema În =] Q a mi
& RR
md & TI) dă d 98 X-a E mp dă și 2
2 dă d
"Ep A md m
ss
pe nn
Ess | Do a
>>5>5 2928 252» sus -=52 o SES W + ui «
O0e0 er dată Es
mm sză bi Sag
s5 d
i LI Lui n pe a g a â 5 . ș :
|
& Fă 3 „
se “ Sa so
| o 5 [753 =: 5 3 & i 2 j
&.
Pagina 2
s. Cc. HABITAT PROIECT S.
A.
J - 22 - 4193-91
B-dul Copou nr. 4 Tel: 0321445141 Fax: 032.144784
COLECTIV DE ELABORARE
ARHITECTURĂ :
arh. Cristina Andrei A
pr. Nicolae Cârlan A
COLABORATORI :
URBANISM ȘI AMENAJAREA ec. Ștefan 4
Creangă
TERITORIULUI: geogr.
Marius loan A.
ALIMENTARE CU APĂ : ing. Radu
Mardare_Au.|u_
ALIMENTARE CU ENERGIE
ELECTRICĂ : ing. V/al-
Yalentina Bădărău
TOPO sing/
Maria aaton
REDACTARE GRAFICĂ ȘI EDIȚIE :
OFICIUL DE CALCUL AL S.C. HABITAT PROIECT S.A. -
IAȘI
- DECEMBRIE 1997 -
Pagina 3
S. C. HABITAȚȚ PROIECT S.
A.
J - 22 - 419-391 Ai
B-dul oa
Copou nr. 4 Tel: 0321444511 Fax: 032.144784
iq
PLAN URBANISTIC G A
| EA OCALEFPÂȚI
* COMUNA AROME ADU -
DIRECTOR GENERAL : ing. Vasile Radu Petcu
DIRECTOR TEHNIC :
ȘEF COLECTIV :
ȘEF PROIECT :
arh. Cristina Anarei ed
C.TE, :
N
arh. Gheorghe 9 Chentea
Rea
- DECEMBRIE 1997 -
Pagina 4
Proiect nr. 14275/1997
P.U.G. ARONEANU
BORDEROU
Volum III - Propuneri
A. PIESE SCRISE
=: ag.
1. Priorități, oportunități și proiecții privind dezvoltărea
comunei Aroneanu
1.1. Dezvoltarea în contextul Planului Urbanistic
Teritorial
al Județului
1.2. Dezvoltarea activităților economice și sociale
1.2.1. Agricultura și silvicultura
1.2.2. Activități neagricole
1.2.3. Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii III
1.3. Evoluția populației, elemente demografice sociale
și
1.3.1. Estimarea evoluției populației
1.3.2. Estimarea resurselor de muncă
1.4. Reabilitarea, conservarea și protecția mediului
1.4.1. Protecția și conservarea zonelor cu valoare de
patrimoniu natura]
1.4.2. Protecția și conservarea zonelor valoare |
cu de
patrimoniu construit
1.4.3. Protecția apelor și ecosistemelor 'acvatice
1.4.4. Protecția solurilor și ecosistemelor terestre
II
1.4.5. Protecția atmosferei și a localităților
1.4.6. Organizarea platformelor de deșeuri
menajere,
platformelor de depozitare a substanțelor fito-sanitare
a puțurilor seci
2. Concluzii
III
3.2.3. Asigurarea cu locuințe a populației
3.3. Zonificarea funcțională, stabilirea intravilanului
3.3.1. Zona cu funcțiuni de interes public
3.3.2. Zona cu locuințe și funcțiuni complementare
3.3.3. Zonă unități industriale, de depozitare și
agricole
3.3.4. Zonă spații verzi, agrement, sport, turism,
plantații
de protecție
Pagina 5
3.5. Reabilitarea, protecția și conservarea
mediului
3.6. Organizarea circulației
3.6.1. Organizarea circulației rutiere
3.7. Echiparea tehnico-edilitară
3.7.1. Gospodărirea complexă a apelor
3.7.2. Instalații electrice
TETILIIIII
3.7.3. Telecomunicații
3.7.4. Alimentarea cu apă
3.8. Obiecte de utilitate publică
3.9. Concluzii, recomandări
4. Propuneri pentru dezvoltarea urbanistică
a satului Dorobanț
4.1. Dezvoltarea activităților economice
4.1.1. Sectorul primar - activități agricole
4.1.2. Sectorul secundar - activități industriale
4.2. Evoluția populației, elemente demografice sociale
și
4.2.1. Estimarea evoluției populației
4.2.2. Estimarea forței de muncă
TITI
4.2.3. Asigurarea cu locuințe a populației
4.3. Zonificarea funcțională, stabilirea intravilanului
4.3.1. Zona cu funcțiuni de interes public
4.3.2. Zona de locuințe și funcțiuni complementare
4.3.3. Zonă unități industriale, depozitare,
agricole
4.3.4. Zona spații verzi, agrement,
Sport-turism,
plantații de protecție
4.4. Reabilitarea, protecția și conservarea mediului
4.5. Organizarea circulației
4.5.1. Organizarea circulației rutiere
4.6. Echiparea tehnico-edilitară
4.6.1. Gospodărirea complexă a apelor
PITT
4.6.2. Rețele electrice
4.6.3. Rețele apă
4.7. Obiective de utilitate publică
4.8, Concluzii, recomandări
5. Propuneri de organizare urbanistică a Rediu
localității Aidei
5.1. Dezvoltarea activităților economice
5.2. Evoluția populației, elemente demografice
și sociale
5.2.1. Estimarea evoluției populației
5.2.2. Asigurarea cu jocuințe a populației
5.3. Zonificarea funcțională, stabilirea intravilânului III
5.3.4. Zonă cu funcțiuni de interes public
5.3.2. Zona de locuințe și funcțiuni
complementare
5.3.3. Zonă cu unități industriale de depozitare
și agricole
5.3.4. Zona spații verzi, agrement, sport, turism,
plantații de protecție
5.4. Reabilitarea, protecția și conservarea mediului
5.5. Organizarea circulației
5.5.1. Organizarea circulației rutiere
5.6. Echiparea tehnico-edilitară III
5.6.1. Gospodărirea complexă a apelor
5.6.2. Rețele electrice
Pagina 6
5.6.3. Rețele apă
5.7. Obiective de utilitate publică |
5.8. Concluzii, recomandări
6. Propuneri pentru organizarea urbanistică
a localității Șorogari
6.1. Dezvoltarea activităților economice
6.2. Evoluția populației, elemente demografice sociale
și
6.2.1. Estimarea evoluției populației
6.2.2. Estimarea resurselor de muncă
6.3. Zonificarea funcțională, stabilirea intravilanului
III
6.3.1. Zone cu funcțiuni de interes public
5.3.2. Zona de locuințe și funcțiuni complementare
6.3.3. Zonă spații verzi, agrement, sport-turism,
plantații
de protecție
6.4. Reabilitarea, protecția și conservarea mediului
6.5. Organizarea circulației
6.5.1. Organizarea circulației rutiere
6.6. Echiparea tehnico-edilitară
6.6.1. Rețele electrice III
6.6.2. Rețele apă
6.7. Obiective de utilitate publică
6.8, Concluzii, recomandări
B. PIESE DESENATE
IT2 - Incadrarea în teritoriu
„.1:25000
RI - Reglementări - localitatea Aroneanu
„.1:5000
R2 - Reglementări - localitatea Dorobanț
„1:5000
R3 - Reglementări - localitatea Rediu Aldei
„1:5000
R4 - Reglementări - localitatea Șorogari
„.1:5000
UP1 - Obiective de utilitate publice-localitatea Aroneanu
- sc „.1:5000
UP2 - Obiective de utilitate publice-localitatea
Dorobanț - sc „1:5000
UP3 - Obiective de utilitate publice-localitatea Rediu Aldei
- sc „1:3000
UP4 - Obiective de utilitate publice-localitatea
Șorogari - sc „.1:5000
UTRI - Unități teritoriale de reterință-localitatea Aroneanu
„.1:5000
UTR2 - Unități teritoriale de referință-localitatea
Dorobanț „.1:5000
UTR3 - Unități teritoriale de referință-localitatea Rediu Aldei
„1:5000
UTR4 - Unități teritoriale de referință-localitatea
Șorogari ..1:5000
ÎNTOCMIT,
Șet proiect
Arh. Cristina Andrei
pe
Pagina 7
1. Priorități, oportunități și proiecții privind dezvoltarea
comunei Aroneanu
1.1. Dezvoltarea în contextul Planului Urbanistic
Teritorial al Județului Iași
După cum am mai menționat în cadrul mai larg al județului
Iași, Aroneanu face parte
dintr-un grup de comune cu o poziție specială între celelalte
ale județului - și anume din
sistemul periurban a municipiului Iași. Acesta este sistemul de
importanță locală constituit din
comunele situate în zona de deplasare de 60 de minute
față de oraș: patru sunt comune
limitrofe din care face parte și Aroneanu și sunt
patru comune suburbane,
Această apropiere spațială are incontestabil ca efect
determinări reciproce, influențe.
Studiul efectuat în cadru! planului urbanistic al
municipiului Iași a relevat existența unor
probleme serioase:
- lipsă de rezervă de teren intravilan;
- capacitate redusă de a rezolva problemele în teritoriul
administrativ;
- condiții dificile de construire pe terenuri proaste;
- procesul de restructurare a industriei - face ca în momentul actual
sectorul secundar
să aibe posibilități foarte reduse de absorbție a de
forței muncă.
Această situație a condus pe elaboratorii P.U.G.-ului ia
Iași soluția abordării evoluției
municipiului studiat în contextul dezvoltării periurbane. Propunerea
concretă constă în
constituirea celor opt comune limitrofe și suburbane din
vecinătatea orașului într-un sistem
bine definit denumit Aglomerația Urbană Iași sistem
- care va suferi în timp un proces de
urbanizare însoțit de măsuri instituționale menite să
creeze și să monitorizeze această
dezvoltare,
O primă măsură în acest sens este cea a elaborării într-o
etapă următoare a Planului
Amenajării Teritoriale Intercomunal al Aglomerării Urbane Iași
- care să conțină propuneri
pentru dezvoltarea fiecărei comune în parte în strânsă
interdependență cu dezvoltarea
municipiului Iași și în același timp - în colaborare integrată în sistemul
urbane, întregii aglomerații
Sistemul periurban al Iașului a fost analizat în studiul
"Relații periurbane” - din cadrul
Planului Urbanistic General al Iașului, În acesta
se semnalează că o parte din comunele
studiate, printre care , alături de Bîrnova și Miroslava se află
și Aroneanu, suferă un proces
de depopulare - determinat de mortalitate ridicată de
și existența unei populații îmbătrânite,
Conform datelor furnizate de studiu, elaboratorii P.U.G.-ului
- Iași au întocmit un
sistem de notare de la 1 la 6 a unor relevante
aspecte asupra gradului de dezvoltare a
comunelor din vecinătatea Iașului.
Comuna Aroneanu are următoarea notare:
- potențial demografic - 1;
- potențial economic - 2;
- potențial natural - 4
- accesibilitate - 5;
- dotare cu instituții și servicii - 5.
Starea generală a comunei ilustrată ca puțin dezvoltată, în ciuda
unor premize favorabile
oferite de gradul de accesibilitate și de potențialul natural
se datorește unor disfuncționalități
de ordin general care influențează negativ sistem:
întregul
- aplicarea inconsecventă și lentă a prevederilor Legii nr. 18/1991 a
care avut ca urmare
apariția a numeroase litigii asupra proprietății;
- reticența țăranilor față de formele de organizare (asociații) care ar facilita
aplicarea
corectă a agrotehnicilor;
- diminuarea parcului de mașini și utilaje cumulat cu reduse de
posibilitățile
achiziționare de inventar agricol a țăranilor;
- sistem de creditare și sistem de prețuri nestimulativ;
- desființarea zootehniei cooperatiste;
- neglijarea și distrugerea sistemului de irigații;
Pagina 8
- defrișări necontrolate a livezilor și viilor,
- disfuncționalități apărute în sectoarele furnizoare de mașini,
utilaje, îngrășăminte.
La aceste disfuncționalități generale ale sistemului
periurban se adaugă și cele specifice
comunei Aroneanu - relevate în studiul situației existente.
În concluzie, propunerile de dezvoltare viitoare
a comunei - orizont 2005 trebuie să
conțină un complex de soluții grupate în câteva categorii mari:
A. Soluții pentru crearea unor oportunități de dezvoltare
a comunei ca parte
componentă a viitoarei aglomerații urbane a lașului - ceea ce
presupune găsirea de căi de
dezvoltare prin care să se asigure:
- o interdependență corectă și reciproc stimulativă a celor două
componente;
- un proces clar de urbanizare a comunei care să asigure prin de
condițiile confort și de
civilizatie un grad suficient de atracție pentru stabilirea
populației în zonă.
Aceste soluții sunt de mai lungă perspectivă, estimate orizont
pentru de dezvoltare, anul
2025. De asemenea, au în vedere o creștere considerabilă
a populației printr- un important
aport de inigrare (stabiliri în localitățile comunei).
B. Soluții pentru dezvoltare de pezspectivă mai apropiată orizont 2005
- - care trebuiesc
să urmărească;
- folosirea la maxim posibil a resurselor umane și materiale existente în
prezent;
- creșterea gradului de confort și civilizație a localităților comunei;
- rezolvarea tuturor disfuncționatităților semnalizate în studiul situatiei
existente;
- satisfacerea opțiunilor conducerii locale.
1.2. Dezvoltarea activităților economice și sociale -
Se analizează soluții pentru dezvoltarea orizont 2005 să aibă
care ca efect stoparea
declinului, a stării de subdezvoltare actuale și eliminarea
disfuncționalităților din acest
domeniu.
1.2.1. Agricultura și silvicultura
În comuna Aroneanu nu s-a încheiat de
procesul acordare de titluri de proprietate
pentru proprietățile asupra pământului. În consecință Primăria Aroneanu
nu a putut prezenta
date certe cu privire la suprafetele de teren agricol aferente fiecărui
sat și cu atât mai puțin
structura pe folosințe.
În consecință, propunerile pentru dezvoltarea agriculturii fi
vor făcute cumulat pe
întreaga comună.
Din analiza situatiei existente profilul economic al
preponderent zonei este cel de
producție agricolă. Având în vedere aceasta, cât și poziția de imediată vecinătate
cu municipiul
Iași care prezintă un potențial ridicat de absorbție a producției agricole animaliere
și vegetale -
concluzionăm că există premize importante de dezvoltare a acestui
sector.
Tot din analiza situației existente și a disfuncționalităților în domeniul
agriculturii se
semnalează o serie de probleme care determină o slabă productivitate în domeniu.
acest
Măsurile pe care le propunem țin cont de propunerile făcute în studiul
AGER:
"Dezvoltarea economică socială” - perioada 1995-1999 și 2000-2004
- comuna Aroneanu,
precum și cele din studiul "Relații periurbane“ și au ca realizarea unei
scop agriculturi
competitive în condițiile unui potențial redus al solului și de existența unor factori
numeroși
limitativi.
A. Măsuri pentru îmbunătățirea activității de cultivare a pământului
a. Creșterea potențialului productiv al solului - prin elaborarea unor studii de
specialitate care să privească:
- combaterea eroziunii solului și a alunecărilor de teren;
Pagina 9
- elaborarea de strategii pe termen lung de dezvoltare
a sectorului silvic cu încă 300-400
ha până în anul 2005 - măsură care va avea ca efect
limitarea procesului de
degradare a solurilor;
- refacerea și îmbunătățirea capacității productive
a pajiștilor;
Cultura pajiștilor
Nr. Indicatorul Unitatea de
Proiecții*
crt, măsură
2000 2005
1. Pășuni
1. | Suprafață ha
696 696
2. | Producția medie
kg/ha 4000 5000
3. | Producția totală
t.my, 2784 3480
4. | Unități nutritive mii UN
557 696
5. | Proteină digestibilă tPD
56 70
II. Fânețe
1. | Suprafață ha
334 334
2. | Producția medie
kg/ha 700 900
3. | Producția totală t fn
"234 301
4. | Unități nutritive mii
UN 110 141
5. | Proteină digestibilă t PD
13 17
*După potențialui productiv exprimat în note de bonitare
naturală.
b. Alocarea factorilor de producție necesari
pentru producția vegetală în concordanță
cu potențialul productiv și cu structura culturilor;
Pagina 10
Evoluția factorilor de producție necesari a se aloca
pentru producția vegetală în comuna
Aroneanu.
Nr. Factorul de producție Unitatea de
Anul
crt. măsură
2000 2004
1. | Îngrășăminte chimice total
din care: t.s.a.%*
260 298
2. | Azotoase t.s.a.
126 136
3. | Fosfatice î.s.a.%*
82 103
4. | Potasice ts.a.**
52 69
5. | Îngrășăminte naturale mii Usb?
9,3 10,6
6. | Amendamente
Li 603 608
7. | Erbicide t
3,9 3,9
8. Insecto-fungicide ț
46,6 47,6
9. | Ore tractor mii
, 34 36
10. | Carburant t
146 156
11. | Tone Km mii
139,4 148
12. | ZPA* mii
23,7 22,8
13. | Ore om
mii 345 359
* ZPA = zi pereche animal = o zi de
muncă efectuate cu'o pereche de animale (10 ore)
** tis.a, = tone substanță activă; t.s.b.
= tone substanță brută
(conform studiu AGER)
c. Creșterea gradului de tehnologizare a agriculturii - prin mărirea de
paiului utilaje
pentru prelucrarea pământului: 7 bucăți tractoare, 2 bucăți combine.
d. Reechitibrarea culturilor de câmp prin crearea unei comisii de
coordonare care să
propună producătorilor o strategie de culturi pe termene mai lungi a se
pentru asigura rotația
culturilor și în consecință - protejarea potențialului productiv al
terenurilor agricole.
Rezultatul trebuie să fie stabilizarea ponderii cerealelor păioase la 28-29%
a porumbului
la 24-25% și extinderea culturilor furajere la 23%;
Pagina 11
Structura culturilor de câmp - Proiecții
Nr. Cultura Suprafața
(ha) Structura (%)
cit,
2000 | 2005 | 2000 | 2005
1. | grâu - secară - 360 370
23,0 23,0
2. | orz orzoaică 75
85 5,0 5,5
3. | porumb 370 370
24,0 24,0
4. | fasole 45. 55
3,0 35
5. | floarea soarelui 75 85
5,0 5,5
6. | soia 55 55
3,5 3;5
7. | sfecla de zahăr 70 70
4,5 4,5
8. |cartot 30 30
2,0 2,0
9. |legume total 45 55
3,0 3,5
10. | plante furajere 350 350
23,0 23,0
11. | alte culturi 75 25
4,0 1,5
12. | arabil total 1550 1550
100,0 100,0
Producții totale - proiecții (£)
Nr, Produsul Anul
er
2000 2005
1. | Grâu 1045
1330
2. | Orz 280
360
3. | Porumb 1480
1555
4. | Fasole 53
90
5. | Floarea soarelui 100
130
6. | Soia 90
100
7. | Sfecla de zahăr 1540 2100
8. | Cartof 510 600
9. | Legume total 675 1210
Pagina 12
Producții medii - proiecții (£)
Nr. Produsul
Anul
cr
2000
2005
1. | Grâu
2900 3600
2. |Orz
3700 4200
3. | Porumb
4000 4200
4. | Fasole
1200 1600
5. | Floarea soazelui
1300 1500
6. |Soia
1600 1800
7. | Sfecla de zahăr
22000 30000
8. | Cartof
17000 20000
9. | Legume total
15000 22000
e. Încurajarea exploatației agricole pe baza asocierii de lucrări cel
puțin la nivelul
tarlalel, cu respectarea proprietății private;
f. refacerea unui perimetru de 5 ha irigații în sistem local la
Șorogari.
B. Măsuri pentru revitalizarea sectorului zootehnic
prin:
a. redimensionarea efectivelor de animale, în sensul creșterii numărului
la speciile
ierbivore și mai ales a celor monogastrice în
concordanță cu disponibilitățile locale de furaje.
PREVIZIUNI
Efective animale - capete
Nr. Specia
Anul
cr
2000 2005
1. | Bovine total
1080 1130
din care matcă 600
630
2. | Porcine total 2150
2250
din care: matcă 200
210
3. | Ovine total 1850
1950
din care; matcă 1400
1470
4. | Cabaline totai 320
330
5. | Păsări total 14.700
15.400
6. | Familii de albine (nr.) 200
280
Pagina 13
Producții totale
Nr. Produsul Unitate de
li Anul
măsură 2000 2005
1. | Carne total sacrificată
t. gr. V 436 478
2. | Lapte de vacă bl
14400 16100
3. | Lapte de oaie hi
450 500
4. |Lână
Kg 3900 4500
5. |Ouă mii buc.
1000 1200
6. | Miere extrasă
Kg 2200 3000
Producții medii
Nr. Produsul Unitate de
Anul
crt. măsură
2000 2005
1. | Lapte de vacă
l/cap. 3000 3200
2. | Lapte de oaie
cap. 35 37
Disponibilui de furaje - previziuni
Previziuni
cr 2000
2004
tone | mii |tPD|tone| mii [tPD
UN UN
1. | Masă verde - pășuni 2784 557
| 56 | 3480 | 696 | -70
2. | Fân natural
- - - - - -
3. | Perene vechi și noi 3525 564
| 99 | 3760 | 602 | 105
4. | Animale pentru fân 2020 242 36
| | 1890 | 227 34
5. | Rădăcinoase pentru nutreț 1120 134
| 11 | 1120 | 134 1
6. | Porumb boabe 740 888 61
| | 775 | 930 64
7. | Orz 225 252 23
| | 290| 325 29
8. | Paie 1470 | 515 6 1880
| | 658 -
9. | Coceni 2070 828 [2170
| - | 868 -
10. | Tărâțe grâu 280 | 215 30 350| 270
| 38
11. | Șrot floarea soarelui 20 16 7 25 20 8
12. | Tăiței de sfeclă 690 48 4 800 64
| 5
Pagina 14
0 j 2
3 4 5 6 7
13. | Alte resurse 650
68 5| 600 90 6
14. | Total resurse 4327
x 1 | 338 x [4884 | 384
Indicatori sintetică
Nr. Indicatorul Unitate de
Anul
crt. măsură
2000 2005
"1. | Efective totale UV.M.
2180 2278
2. | Densitatea animalelor UVM/190
ha 84 88
APF
3. | Încărcătura pe pășune UVM/100
ha 197 205
P
b. Alocarea factorilor de producție necesari animalieră
pentru producția în
concordanță cu efectivele de animale pe specii în funcția de potențialul lor
biologic
Evoluția factorilor de producție necesari a se aloca
pentru producția animalieră în comuna Aroneanu
Nr. Factorul de producție Unitate de Anul
Tt, mesa ăsură
2000 2005
1. | Ore tractor mii
8,3 85
2. | Carburant t
21,2 21,7
3. | Furaje: UN*
mii 5941 6240
4, AD* t
5. | Tone Km inii
142,3 149,0
6. IZPA mii
40 41
7. | Ore om mii 221
285
* UN = unități nutritive; AD = albumină
digestibilă
Studiul AGER
c. Suplimentarea deficitului furajer cu resurse calitative superioare din afara comunei
Pagina 15
Balanța furajeră
Previziuni
Nr. Indicatorul
crt. 2000 2005
mii UN | tPD | mi UN | +PD
1. | Disponibil 4327 338
4884 378
2. | Necesar 746
5941 6240 783
3. | Excedent
x d
4. |Deficit
1614 | 408 1356 40
Studiul AGER
C. Măsuri pentru înființarea de 50 ha plantații viticole - până în anul
2005
D. Măsuri pentru înființarea a 30 ha de plantații pomicole noi în
- până anul 2005
E. Exploatarea apelor
Problema valorificării celor două lacuri are două aspecte:
- valorificare a potențialului turistic - prin includerea celor două lacuri în sistemul
de
agrement Ciric și prin dezvoltarea bazei sportive Dorobanț;
- valorificarea potențialului piscicol.
1.2.2. Activități neagricole
Având în vedere perspectiva de evoluție pe care o are comuna
Aroneanu, ca parte
integrată a viitoarei aglomerații urbane a Iașului, în strategia de dezvoltare
pe termen lung
trebuie avut în vedere înființarea în comună a unor sectoare de activitate
noi, care să o înscrie
în traiectoria unei evoluții spre procesul de urbanizare.
Pentru aceasta este necesară o relansare economică reală în toate sectoarele
de
activitate care să aibe la bază o inventariere a tuturor resurselor locale
cu integrarea lor
eficientă în circuitul economic și social.
n acest sens, din analiza situației existente reies următoarele
oportunități:
a, - existența unor importante resurse locale:
- comuna are un potențial de forță de muncă destul de important - care în
prezent în procent majoritar este ocupat în activități de natură agricolă, adică în
sectorul primar; în sectorul secundar și terțiar - procentul de este
ocupare
nesatisfăcător și este format în mare parte de navetiști care aceste
prestează
activități în orașul Iași; există deci o rezervă de populație activă care fi
poate
angajată să muncească în unități nou înființate; de asemenea, revitalizarea și
tehnologizarea sectorului agricol, creșterea eficienței și productivității muncii, va
elibera un surplus de forță muncă;
b. - dezvoltarea sectorului secundar de activitate are avantajele oferite de
apropierea
de municipiul Iași :
. posibilitatea de cooperare cu întreprinderi din municipiu, prin oferirea de
terenuri la prețuri avantajoase pentru amplasarea unor unități industriale
independente de dimensiuni nu foarte mari, dar de tehnologie ridicată, secții
a unor întreprinderi ieșene care să execute activități de producere de
subansambluri sau ansambluri de componente, ambalaje pentru diverse industrii;
. existența unor materii prime locale care ar fi avantajos să fie prelucrate local,
Pagina 16
prin înființarea unor:
-intreprinderi pentru prelucrarea surplusului de
produse agricole: mori, prese de
ulei, brutării, pentru prelucrare produse lactate de
și carne;
“întreprinderi de materiale de construcții - cărămizi;
- tâmplării și alte subansambluri de
lemn.
c. - existența necesității de a asigura întreaga gamă de
servicii, prin activitățile cuprinse
în sectorul terțiar:
- intermedieri - transporturi;
- telecomunicații;
- finanțe;
- activitate bancară;
- consilierat;
- birouri.
- reproducția simplă: [i servicii către populație;
comerț.
- reproducția lărgită: , cercetare;
. unități spitalicești;
Ed mari echipamente publice;
- armata
Acest sector prezintă un potențial deosebit de im
portant de evoluția comunei,
dezvoltarea lui având în același timp un dublu efect:
- ocuparea unui procent însemnat de forță de muncă în munci de
calificare superioare;
- creșterea importantă a gradului de civilizație și confort urban
a localităților comunei
și implicit a gradului de atractivitate a acestora, asigurându-se dezvol
tarea lor și
crescând astfel cererea de servicii;
d. - existența unui potențial important turistic în
zona Aroneanu:
- existența monumentului istoric - biserica Aroneanu
;
- existența celor două lacuri de acumulare Aroneanu și
Dorobanț și posibilitatea
de includere, datorită amplasamentului învecinat, în
sistemul de agrement Ciric
al municipiului Iași;
- amplasarea satelor pe versanții teraselor râului Ciric chiar
și pe malurile
lacurilor, conferă acestora un cadru natural de un
pitoresc deosebit, ceea ce ar
putea stimula dezvoltarea unui sector care prezintă
o oportunitate de actualitate
în țara noastră - agroturismul;
Pentru dezvoltarea eficientă a acestuia este necesară
crearea unui program complex,
bine coordonat și urmărit de care locale 'să
autoritățile și care aibă ca obiective :
- determinarea unor terenuri cu amplasamente cu atractivitate
deosebită prin pitoresc
și prin perspectivele pe care le oferă peisajului
asupra înconjurător;
- inițierea unui program de informare și de instruire a locuitorilor
comunei despre:
- avantaje economice pe care le prezintă practicarea unei
asemenea activități;
nivelul de confort minimal obligatoriu care trebuie să-l ofere
pe gospodări a
nivelul minimal al serviciilor pe care au obligația să îl ofere
turiștilor;
cum se construiește o casă și se amenajează care să aibe de confort
calități și
în același timp calități funcționale și arhitecturale
pitorești, atractive, specifice
zonei, prin constituirea unor caiete cu proiecte care să răspundă la aceste
cerințe;
delimitarea ,
- unei zone care să cuprindă vatra veche a satelor, care
prin trama stradală
și prin existența unor case și gospodării mai vechi, cu valoare să ofere
etnografică, prin
ea însăși un cadru construit cu un pitoresc specific zonei, unde turistul să trăiască în
mediul și în gospodăria cu modul caracteristic de viață al satului de
podiș moldovenesc;
- dezvoltarea turismului cuplat cu activitatea de vânătoare, având în
vedere mai ales
Pagina 17
existența făzănăriei din pădurea dintre satele Aroneanu
și Rediu Aldei.
Modul de dezvoltare a activităților din
acest capitol este analizat în prezentul studiu
după cum urmează:
- propunerile incluse la capitolul de dezvoltare
a sectoarelor secundar și terțiar au
caracter provizoriu; nu se pot epuiza toate
aspectele dezvoltării comunei Aroneanu
până la întocmirea "Planului Amenajării Teritoriale
Iatercomunal al Aglomerației
Urbane Iași”. Acesta va studia complexul în
întregul său și va trasa direcții și strategii
specifice de dezvoltare a fiecărei cu obiective
comune, precise care să răspundă unei
funcționări corelate a întregului sistem, cu specializări coordonate
între toate comunele
componente și care să răspundă unor necesități de
cooperare cu municipiul Iași; o astfel
de dezvoltare presupune existența unui
program centralizat - coordonat de un organism
specializat în municipiul Iași care să urmărească și să monitorizeze
această activitate
pentru toată aglomerarea urbană a Iașului; acest
propuneri, toate oportunitățile și posibilități
sectorului secundar.
- în prezentarea acestei dezvoltări în cadrul
comunei, am analizat doar direcțiile
principale de evoluție; propunerile concrete se vor fac fiecare
e pe în sat în parte pentru
a se evita repetiția.
1.2.3, Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii
În domeniul infrastructurii sunt
necesare următoarele lucrări de investiții:
1. Luczări de drumuri :
a. - ranforsări și tratamente:
b. - împietruiri,
2. Rețele edilitare - extinderi:
a. - rețea electrică;
b. - rețea apă;
c. - rețea telefonie.
1.3. Evoluția populației, elemente demografice sociale
și
1.3.1. - Estimarea evoluției populației:
Situația mișcării migratorii a populației din Aroneanu:
Anul Imigrări Emigrări Spor migrator
Spor natural
1985 9 32 43
- 35
1986 i 129
- 115 26
1987 13 72 59
- 38
1988 12 97 85
- 26
1989 23 46 17
- 37
1990 40 309 264
- 18
1991 33 57 24
- 8
1992 36 108 DP
- 7
1993 13 37 44
. - 14
1994 43 63 „-20
19
Pagina 18
Din analiza acestor cifre reies următoarele:
- cifra care ne indică sporul migrator în comuna
Aroneanu, prezintă fluctuații uneori
destul de mari de la an la an, dar ilustrează un
proces constant de emigrare din
comună:
. până în 1990 acest proces se explică prin stabilirea mai
populației, ales din zona
periurbană, în municipiul Iași, în urma atragerii forței de muncă în
industrie, prin
procesul industrializării forțate;
. după 1990, deși acest proces încetează, se menține s porul migrator
negativ explicat
prin nivelul scăzut de dezvoltare al comunei.
- sporul natural nu acoperă sporul migrator negativ.
Concluzia este că localitățile comunei Aroneanu, cunosc
un procent lent, dar constant
de depopulare,
Din acest punct de vedere, comuna Aroneanu nu se înscrie în
tendința generală care
se manifestă Ja nivel de județ în localitățile rurale unde, condițiile scăderii
generale a sporului
natural, are loc o creștere a migrării spre rural, ceea ce conduce la
sporuri migratorii pozitive.
Pentru estimarea evoluției populației s-a utilizat modelul de
creștere "tendențială" prin
proiectarea pentru următorii 10 ani a sporului mediu anual (spor natural și
migrator, înregistrat
în ultimii 11 ani).
Simularea evoluției sporului mediu pe ultimii 11 ani se face
după o parabolă
(Yti = a+bti), obținându-se următoarea ecuație :
Yti = 25165 - 31,1 ti
Conform tendinței descrise de ecuația de mai rezultă că la finele
sus, intervalului de
prognoză (2006), populația comunei Aroneanu va fi de 2050 locuitori ceea ce față de cifra de
2397 din anul 1996 - reprezintă o scădere de 347 de locuitori.
Acest proces de depopulare care reiese din tendința actuală, în
este contradicție cu
perspectiva de dezvoltare accentuată pe care trebuie să o ă
cunoasci comuna ca parte
componentă a viitoarei aglomerații urbane a Iașului.
Se mai semnalează apariția unui proces care, având în vedere
probabilitățile reduse de
a oferi terenuri pentru construcții în orașul Iași, este posibil să dezvolte
se destul de accentuat:
există în anul 1997 la primăria din Aroneanu, 30 de cereri
pentru cumpărare de pământ în
vederea construcției de case, a unor persoane străine de din
comună, municipiul Iași. (15 în
Dorobanț, 10 în Aroneanu, 3 în Șorogari și 2 în Rediu Aldei).
Odată cu creșterea gradului de confort al comunei și
cu prezentarea unor perspective
clare de dezvoltare a acesteia, se poate iniția un în
program colaborare, primăria Aroneanu cu
primăria orașului Iași, de prezentare către solicitanții de terenuri de
pentru construcția case
din Iași, a oportunității obținerii acestora în comuna Aroneanu.
Această acțiune presupune
inițierea unui program întocmit în cooperare de către administrația locală
și cea a Iașului prin
care:
- să se indice avantajele unei astfe! de întreprinderi, prin mijloace
promoționale specifice
și eficiente: planuri, care să indice apropierea de Iași, deci accesibilitatea
deosebită a
zonei, planuri cu zone cu terenuri ce pot fi achiziționate, fotografii de
prezentare a
cadrului natural deosebit de pitoresc; preturi avantajoase (comparativ cele din
cu
municipiu);
- să se indice modalități concrete de efectuare ai unei astfel de
tranzacții.
Deoarece studiul aglomerației urbane nu a fost întocmit în actuala
documentație
estimăm într-o primă fază, niște tendințe de dezvoltare în ipoteza creșterii
localității printr-o
creștere importantă de populație prin procesul de stabiliri.
S-au inclus în intravilanele localităților niște suprafețe de teren favorabil
construcțiilor
care ar putea asigura în condițiile unor ioturi de cca. 500 m? în Aroneanu și Dorobanț
intermedierea de vânzări pentru cca. 500 respectiv 250 gospodării, ceea ce ar
presupune un
aport de populație de cca. 1500 și respectiv 750 locuitori.
În satele Rediu Aldei și Șorogari, estimând un lot de minim 1000 m? de
pentru condiții
Pagina 19
pantă accentuată, s-ar putea constitui cca. 180 gospodării (Șorogari)
și 120 (Rediu Aldei), ceea
ce ar însemna un aport de populație de cca. 240 360
respectiv de oameni.
Total comună - ar fi o creștere a în
populației următorii 10 ani de cca. 1850, o cifră
importantă.
În concluzie, perspectivele de dezvoltare
a comunei, strâns legate de tendintele de
creștere a populației, au două direcții de dezvoltare:
i. Tendința naturală actuală, care pusă în
ecuație, are ca rezultat o scădere cu cca. 350
de locuitori, în anul 2006, ceea ce reprezintă de
proces depopulare și probabilități reduse de
dezvoltare a comunei;
2. Tendința dirijată printr-o politică concertată
a autorităților locale cu cele ale
administrației ieșene, de promovare și încurajare printr-un bine al
program susținut stabilirilor
în comună, cărora studiul actual le oferă
posibilitățile prezentate mai sus.
În această ultimă ipoteză, proiectul face
propuneri de dezvoltare a tuturor domeniilor
de activitate și de viață social culturală a localităților
studiate, propuneri care vin să întărească
argumentele pentru începerea unui proces susținut de stabilire de în
populație teritoriu, prin
creșterea evidentă a gradului de atractivitate a comunei.
Este foarte important însă realuarea acestor estimări,
după ce se vor stabili tendințele
și programele concrete de dezvoltare a comunei Aroneanu în studiul la
privitor aglomerația
urbană a Iașului.
1.3.2. Estimarea resurselor de muncă
Populația activă reprezintă cea. 45% din total populația comunei. Ceea
ce este
important pentru perspectivă, este schimbarea calitativă în modul de
ocupare a forței de
muncă.
Din studiile și documentarea făcută de elaboratorii P.U.G,
Iași au ajuns la concluzia că
există premize asemanătoare de dezvoltare a localităților rurale
românești, cu cele din Franța
(în stadiul în care se aflau după ce de a! doilea război
mondial).
Prezentăm procentele de ocupare a populației active în diferitele de
sectoare activitate
în localitățile periurbane în Franța:
a. - în sectorul primar (agricultură) și cel secundar
(industria) - 44,6% din populație;
b. - sectorul terțiar - 55,4 9D din care :
- reproducția simplă (servicii către populație, comerț) - 19,0 %;
- reproducția lărgită (cercetare, universități, mari echipamente
publice) - 7,5%;
- armata - 17,5 %;
- intermedieri ( transporturi, telecomunicații, finanțe, bănci, birouri
consilierat, -
11,4 %.
Soluția pe care o propunem este deci, dezvoltarea in comunele periurbane deci în
și și
Aroneanu, a sectorului terțiar, prin stabilirea unui care să
program promoveze această
strategie, prin amplasarea unor dotări și unități din acest domeniu, care fi
program nu poate
elaborat decât pentru întreaga aglomerație urbană Iași.
Creșterea productivității și tehnicității în agricultură va avea ca efect eliberarea
unui
procent însemnat de forță de muncă din acest sector și trecerea lui în sectorul
terțiar.
În concluzie, acesta ar fi un de de calitate
proces creștere a gradului de ocuparea forței
de muncă și în consecință o creștere a nivelului de a din
aspirație populației zonă, care implicit
va atrage creșterea nivelului de civilizație a acestor localități.
1.4. Reabilitarea, conservarea și protecția mediului
Protecția și conservarea mediului reprezintă unul din obiectivele de bază ale amenajării
teriroriului comunei, prin care se asigură dezvoltarea durabilă și echilibrată a acestuia.
Analiza situației existente nu semnalează probleme deosebite teritoriul
pe comunei,
deoarece nu există obiective poluante în vecinătatea localităților comunei.
Singurele probleme de mediu în Aroneanu sunt cele legate de degradarea solurilor și
Pagina 20
parțial de impuriticarea apelor, mai ales cele subterane.
Pentru rezolvarea disfuncționalităților semnalate la
acest capitol în analiza situației
existente se propun următoarele obiective măsuri:
și
1.4.1. Protecția și conservarea zonelor cu valoare de
patrimoniu natural construit
Conform Hotărârii nr. 8/1994 a Consiliului
Județean Iași, pe teritoriul comunei
Aroneanu nu există nici o zonă cu valoare de
pătrimoniu natural: rezervații sau monumente
ale naturii.
,
Sunt declarate perimetre speciale toate
protejate plantațiile forestiere existente în județ,
cu rol de consolidare și de stabilizare a indiferent
vezsanților de proprietar.
Pe teritoriul comunei există următoarele
păduri:
- cea mai importantă suprafață este cea ocu de
pată pădurea amplasată între satul
Dorobanț și Rediu Aldei;
- la sud, Aronenau se învecinează cu pădurea Ciric din
- care o mică suprafață se află
amplasată pe teritoriul comunei;
- pe versantul dintre satul Aroneanu și lacul Aroneanu
s- a început un proces de
împădurire;
- mai există două la ;
zone împădurite nord de satul Rediu Aldei și una la N-E de satul
Șorogari.
Măsurile indicate sunt:
- arealele de pădure sunt propuse zone protejate și
conservate ca perimetre speciale
forestiere de interes local, chiar dacă nu au valoare de
patrimoniu; delimitările zonelor
de protecție sunt reprezentațe de limitele Jor
cadastrale;
- efectuarea de împăduriri pe terenurile neproductive în
pantă cu alunecări de teren:
- pe versantul dintre satul Aroneanu și lac (continuarea de
procesului
împădurire început)
. pe versantul de la est de satul Dorobanț
„ pe versanții de nord și de est de satul Rediu Aldeii
Aceste zone împădurite vor intra tot în de
categoria zone protejate ca
perimetre speciale forestiere de interes local.
- plantațiile ce vor fi prevăzute de-a lungul zonelor de adiacente
protecție albiilor de
râuri (Chirița) și a torenților - cu cursuri de
apă intermitente;
- plantațiile ce sunt propuse pe o distanță de 100 m lățime
(50 m pe teritoriul satului
Dorobanț) - pe întreg perimetrul lacurilor Dorobanț și Aroneanu rol de
cu zone
de protecție a acestora - sunt, de în de
asemenea, regim zone protejate.
1.4.2, Protecția și conservarea zonelor cu valoare de
patrimoniu construit
Pe teritoriul comunei Aroneanu, singurul înscris
monument în listele Ministerului
Culturii este biserica Aroneanu - situată teritoriul satului
pe cu același nume.
Despre aceste zone protejate se va comenta în capitolele aferente în analiza
- fiecărui
sat în parte.
1.4.3. Protecția apelor și ecosistemelor acvatice
Pentru protecția apelor și ecosistemelor acvatice din teritoriul
comunei, sunt necesare
și se propun următoarele măsuri:
- instituirea zonelor de protecție a principalelor ape de
suprafață: curgătoare, lacuri,
torenți cu cursuri intermitente;
- interzicerea oricăror deversări necontrolate de reziduuri de
ape uzate, și depuneri
deșeuri în apele de suprafață și pe malurile acestora, o atenție deosebită acordându-se
platformelor de depozitare și stocare a dejecțiilor de fa ferma zootehnică, de la
abator,
și depozitelor de carburanți de la AGROMEC, ale căror produse de
impurificare pot
Pagina 21
fi antrenate de apele meteorice;
- respectarea distanțelor sanitare de amplasare a surselor de
apă, din sate (fântâni) față
de eventualele surse de impurificare
(closete, microferme de animale etc.)
- realizarea de perspectivă a alimentării d]
centralizate de apă a localitățile Aroneanu și
Dorobanț, precum și a unor sisteme de canalizare cu stații de
epurare, la care să se
racordeze toate obiectivele social-economice cu de
restituții ape uzate.
1.4.4. Protecția solurilor și ecosistemelor terestre
Din analiza disfuncționalităților rezultă următoarele măsuri:
a) reabilitarea sistemelor locale existente de combatere a eroziuni i
solului și extinderea
acestora în perspectivă prin:
- metode de reducere a vitezei apei (prevederea de
praguri, gărdulețe) pe cursul
torenților;
- executarea de șanțuri și rigole care să permită evacuarea
rapidă a apei de pe
suprafețe, pentru evitarea înmuierii versantului,
- amenajări prin terasare a versanților și executarea de pinteni de din
susținere
pământ la baza acestora;
- înierbarea lucrărilor de terasamente prin plante
perene cu rețea bogată de
rădăcini,
b) combaterea inundațiilor și excesului de umiditate din lunca
pârâului Chirița - prin
regularizarea și reprofilarea albiilor acestuia;
c) compaterea excesului de umiditate de versanții incluși în intravilanul
pe satului
Dorobanț, Aroneanu și Rediu Aldei;
d) protecția solurilor cu fertilitate naturală ridicată (cernoziomuri
cambice) și moderată
(cernoziomuri de pantă, soluri cenușii și brune) prin administrare de
îngrășăminte naturale și
chimice în doze optime, prin tehnologii adecvate și mai ales
prin aplicarea unei agriculturi
ecologice și metode biologice de combatere a dăunătorilor,
că
e) reabilitarea terenurilor neproductive și cu degradări
(alunecări) prin împădurire
continuându-se în acest sens perimetre de ameliorare în zonele N-V
V, și N de Aroneanu,
E de Aroneanu, N și E de Rediu Aldei, se vor planta arbori mari
consumatori de apă și cu
rădăcini pivotante cu efect de piloți: salcâm, pin,
stejar;
î) menținerea și protecția ecosistemelor forestiere, ca și a terenurilor
cu vegetație
forestieră prin exploatarea masei lemnoase, a resurselor
pădurii și fondului cinegetic în
conformitate cu amenajările silvice și cu asigurarea
gospodăririi durabile, prin protecția specială
și conservarea pădurilor și suprafețelor împădurite din | rol de
grupa funcțională (cu protecție
a solurilor) prin creșterea suprafețelor împădurite în fond forestier și terenurile
pe degradate.
8) evitarea amplasării pe versanți a unor construcții care să modifice de
starea echilibru
a acestora,
1.4.5. Protectia atmosferei și a localităților
Pentru menținerea și îmbunătățirea calității aerului sunt măsuri
necesare ca:
- menținerea și extinderea pădurilor, a perdelelor și aliniamentelor de
protecție,
a spațiilor verzi și suprafețelor acvatice;
- realizarea perimetrelor zonelor cu obiective industriale și intreprinderi
agricole
de perdele de protecție, mai ales la contactul cu sectoarele
locuite;
- realizarea unor sisteme de reținere a pulberilor vegetale la mori;
- realizarea in apropierea fiecărei localități a unei platforme special
amenajate
pentru depozitarea deșeurilor și amenajarea pentru întreaga comună, a unui
puț sec pentru cadravele animalelor;
- realizarea în localitățile comunei a unor mici lucrări de combatere a eroziunii
albiilor prin plantații și de combatere a excesului de umiditate sau chiar
a
inundațiilor locale, prin reprofilări de albii și desecări;
Pagina 22
- îmbunătățirea calității vieții oamenil or prin studierea
posibilităților de
alimentare cu apă a satelor, realizarea de
spații verzi organizate pentru sport
și agrement, ameliorarea stării drumurilor și a
circulației, realizarea, în
condițiile existenței unor restituții de ape uzate (de la eventuale
alimentări
cantralizate), a unor sisteme de canalizare, cu stații de
epurare.
1.4.6. Organizarea platformelor de deșeuri
menajere, platformelor de depozitare a
substanțelor fito - sanitare și a puțurilor seci
A. Platformele de deșeuri menajere
- s-au prevăzut platforme de gunoi, la distanțe cuprinse între 500
m și 100 m
- vor fi prevăzute - unde este posibil cu surse de
apă;
- suprafața de cca. 1.000 ms;
- prevăzută cu cuvă de etanșare, drenuri pentru uzate.
ape
B. Puț sec - pentru cadravre de animale
- s-a prevăzut un puț sec pentru între aga comună - cuplat cu de
platforma gunoi
a satului Aroneanu;
alegerea unei asemenea soluții prezintă dezavantaje - chiar dacă
puțul este
amplasat la distanță de sat - prin pericolul infestării de
pânzei apă treatică;
- indicăm alte două soluții posibile - mai bune :
. folosirea crematoriului de pe lângă dispensarul
sătesc;
. apelarea la serviciile societății "PROTAN" - care colectează
cadavrele animalelor din care fabrică făină proteică
C. Crematorii
- se va prevedea lângă dispensarul din satul Aroneanu;
- volum 1,0 m;
- va funcționa pe bază de combustibil lichid;
- proiectul va avea la bază acordul de mediu;
D. Depozite pentru pesticide
|
- se vor organiza în construcții acoperite - cu regim special de
siguranță;
- la expirare, aceste substanțe vor fi distruse în centre
specializate; se interzice
aruncarea în gropi sau spații necontrolate (inclusiv platformele
amenajate
pentru depozitarea deșeurilor menajere).
2. Concluzii
Propunerile de dezvoltare în acest proiect sunt cu caracter
preliminar și provizoriu și
vor trebui obligatoriu reevaluate du pă întocmirea Planului
Amenajării Teritoriale Intercomunal
al Aglomerației Urbane Iași.
În planul urbanistic general ai comunei Aroneanu
s-au propus măsuri care, prin
urmărirea aplicării lor în următorii ani, să se obțină o nivelului
creștere a de trai și civilizație
a populației autohtone și o creștere a atractivității acestor localități,
pentru a se stopa procesul
de degradare și, mai mult, pentru începerea unui de dezvoltare
proces a acestora prin
încurajarea, printr-un program concertat, a sistemului de stabiliri în comună.
O altă idee importantă este cea de pentru
cooperare obținerea acestor deziderate, a
autorităților locate cu cele ale municipiului Iași - într-un coordonat stabilit de
program și
comun acord, program care va fi definitivat după stabilirea obiectivelor concrete de dezvoltare
a comunei Aroneanu în cadrul aglomerației urbane a Iașului.
Pagina 23
. Propuneri de organizare urbanistică a localităților comunei
Aroneanu
La elaborarea propunerilor pentru P.U.G.,
comuna Aroneanu, au fost consultate:
- schițele de sistematizare întocmite în anii 1969 și
1985;
- studiu privind dezvoltarea economico-socială
a județului Iași, orizont 2004 - comuna
Aroneanu - întocmit de AGER Iași 1997;
- Planul de Amenajare a Teritoriului Județului Iași
- propuneri în curs de elaborare la
S.C. "HABITAT-PROIECT" SA. Iași 1997;
- studiul "Relații Periurbane” - din cadrul P.U.G.
Municipiul Iași;
- "Studiu preliminar privind hazardul seismic al alunecări lor
de teren pe teritoriul
județului Iași”;
- factorii de răspundere din administrația locală;
- prof. dr. arh. Doina Cristea de la Catedra de Urbanism al Înstitutului
de Arhitectură
"I. Mincu" - București - coordonatorul P.U.G.
Iași.
3. Propuneri de organizare urbanistică a Aroneanu
localității
După cum am arătat la analiza comunei, | ocalitatea Aroneanu va fi
integrată în sistemul
aglomerației urbane a Iașului.
Situația existentă a localității și perspectiva necesară de dezvoltare
impun câteva măsuri
clare:
- în prezent, iocalitatea este puțin dezvoltată, cu nivel de
un viață și de civilizație scăzut,
cu perspective reduse de creștere;
- perspectiva de dezvoltare impune o creștere semnificativă
a populației - mai ales prin
imigrarea de populație dinspre municipiul Iași, și o semnificativă
creștere prin
dezvoltarea unor activități de absorbție a forței de muncă în
sectorul secundar și cel
terțiar, toate acestea dublate de necesitatea creșterii nivelului de confort urbanistic
de locuire și
care să ridice gradul de atractivitate al localității.
În contextul dezvoltării comunei i-am analizat
pe care din capitolul respectiv, localității
Aroneanu îi revine un rol important - determinat de serie de
o oportunități:
- este reședință de comună și are, în consecință, un mai de
mare număr dotări social-
culturale;
- are amplasamentul cel mai favorabil dintre localitățile comunei:
„ este cel mai apropiat de Iași;
„ este situat pe o terasă aproape plană - cu zonei de
excepția S-V;
„ are adiacent în partea de N și E terenuri bune de extindere
- cu
mențiunea că acestea sunt în același tinip cele mai favorabile
agriculturii.
În concluzie, direcțiile mari de dezvoltare ale
localității sunt:
- menținerea și dezvoltarea funcțiilor actuale;
- eficientizarea activității principale - agricultura;
- dezvoltarea susținută a activităților industriale și din sectorul
terțiar,
organizarea, prin restructurare, a intravilanului propus;
- amplasarea de noi obiective socio-culturale;
- amenajarea căilor de circulație și dezvoltarea rețelelor edilitare.
3.1. Dezvoltarea activităților economice
Necesitatea dezvoltării localității Aroneanu în contextul
menționat mai sus impune o
schimbare a profilului preponderent agricol prin sectorului
creșterea ponderii secundar și
terțiar în cadrul activității economice.
Pagina 24
A. Sectorul primar - activitățile agricole
Dezvoltarea viitoare a acestui sector a fost anali
zată global - pe întreaga comună - cu
propunerile concrete care să aibă ca rezultat;
- dezvoltarea în sine a sectorului pentru a asigura
a provizionarea piețelor Iașului și în
consecință impulsionarea creșterii nivelului de tr ai a
populației satului;
- eficientizarea acestui sector - care să aibe ca
sco p, pe lângă creșterea productivității
de exploatare a pământurilor și eliberarea de fo
rță de muncă - disponibile pentru
ocuparea ei în sectorul secundar și terțiar;
- încurajarea dezvoltării fermei de creștere a păsărilor S.C. PRODAVIS
S.A. - prin
acordarea de facilități de către administrația locală;
- stimularea apariției și a altor ferme de animalelor
creștere a - în zona rezervată - în
intravilanul localității.
B. Sectorul secundar - activitățile industriale
In vederea dezvoltării mai accentuate a acestui secto
r, prin actualul studiu se propun
următoarele măsuri:
- în partea de est a satului - unde sunt amplasate
acum secția AGROMEC - Holboca
și unitatea de producție PRODAVIS - adiacent acestora
se rezervă un teren destinat
amplasării unor viitoare unități de producție; acest amplasament fost
a ales pentru ca
aceste terenuri să se afle înafara zonei de decolare 1 : în află
care se situat o parte din
satul Aroneanu - și unde, conform Decretului 95/1978
sunt prohibite - o gamă largă
de industrii și activități;
- pentru stimularea amplasării aici, a unor intreprinderi cu
profil industrial, este
necesară promovarea unui program în care autoritățile locale să
coopereze direct cu
autoritățile administrației din Iași pentru atragerea de investitori
prin:
- oferirea de terenuri de amplasament la prețuri
avantajoase;
- elaborarea unui strategii promoționale - pentru de
atragere investitori care să
construiască aici intreprinderi mici sau secții în colaborare
cu unități industriale
din Iași;
” se propune pentru amplasare în zona rezervată industriei:
- intreprinderi de prelucrare a surplusului din agricultură: industrializarea
laptelui, presă de ulei, brutărie;
- intreprinderi sau secții de industrie performântă - de înaltă
tehnologie
(componente, sau asamblări de aparatură electrocasnică) - în colaborare
cu
industrii din Iași, o intreprindere de fabricare
ambalaje pentru industria
alimentară;
- mici intreprinderi sau ateliere care să prelucreze materiale
locale: gater,
confecționare tâmplării;
- Sugerăm amplasarea unui complex meșteșugăresc - de industrie mică
- care să
se ocupe cu confecționarea unor obiecte de artizanat: obiecte din
lemn, nuiele,
stuf, mobilier cu specific popular, țesături și confecționare elemente de inventar
morale (lenjerie, covoare, etc.), elemente vestimentare să
- care valorifice
tradiția specifică satului moldovenesc; acest complex poate fi -
conceput cu un
funcțional care să permită turiștilor vizitarea lui pentru urmărirea unor
procedee
tradiționale de producție.
C. Sectorul terțiar
Conform direcțiilor estimate la capitolul de a de muncă
ocupare forței - reluăm ideea
de dezvoltare în satul Aroneanu a sectorului terțiar.
Și pentru acest domeniu se impune colaborarea autorităților locale ale comunei, cele
cu
din municipiul Iași, prin întocmirea unui coordonat
program pentru toate localitățile din
aglomerația urbană.
Pagina 25
In acest sens sugerăm o serie de obiective de intere
s orășenesc care se pot amplasa în
satul Aroneanu - cel care oferă condiții de
amplasament pentru acestea:
unități spitalicești;
unități de cercetare;
[) unități de învățământ;
locuințe pentru cei încadrați în armată.
3.2. Evoluția populației, elemente demografice sociale
și
3.2.1. Estimarea evoluției populației
Din ipoteza de calcul a tendinței de evoluție a comunei Aroneanu
din ultimii zece ani,
a reieșit că are loc un proces de depopulare. Conform acestei
tendințe, în anul 2006 -
localitatea Aroneanu va avea o populație de 840 oameni 114
- cu locuitori mai puțin decât în
anul 1996.
In ipoteza optimistă de promovare a unui serios
program. prin care să se stimuleze
stabilirile în localitate (în anul 1997 s-au înregistrat 10 cereri de
acest fel) - s-a rezervat pentru
următorii zece ani o suprafață de teren pentru întemeiereă 500
a cca. gospodării - ceea ce ar
însemna un aport de cca. 1500 locuitori
3.2.2. Estimarea resurselor de muncă
Din total populație localitate cca. 45% - va fi de
procentul populație activă.
După cum am arătat în analiza făcută la nivel de comună - problema
care se pune este
schimbarea din punct de vedere calitativ al modului de
ocupare a forței de muncă - în scopul
valorificării superioare a acesteia.
Având în vedere că Aroneanu este centrul de comună estimăm
- necesitatea, realizării
unor procente de ocupare în cele trei sectoare de activitate - de
apropiate cele prezentate la
perspectivele de dezvoltare ale comunei.
3.2.3. Asigurarea cu locuințe a populației
Conform prognozelor referitoare Îa populație:
a. varianta pesimistă;
- nu este necesară construirea de noi case;
- se impune totuși stimularea creșterii confortului de locuire la fondul de
case
existent: acest proces va avea loc și ca urmare a nivelului
creșterii de trai și de
civilizație în localitate - determinat în primul rând de impulsionarea
dezvoltării
sectorului economic.
b. varianta optimistă:
- se estimează organizarea a încă cca. 500 gospodării;
- aceasta indică dezvoltarea în localitate a sectorului de
construcții;
- este necesar și un program de promovare a unor proiecte de nivel
corespunzător calitativ.
3.3. Zonificarea funcțională, stabilirea intravilanului
Bilanțul teritorial:
Zone funcționale ha %
1. Zonă cu funcțiuni de interes public
6,7 4,05
2. Zonă de locuințe și funcțiuni complementare 119,0
71,96
3. Zonă unități industriale, depozitare și agricole -
din care: i
13,9 8,40
- unități industriale și depozitare; 7,87
4,76
- unități agricole și servicii pentru agricultori; 6,03 3,64
Pagina 26
i 2
3
4. Zonă spații verzi, agrement,
sport, plantații 6,8 411
5. Zonă gospodărie comunală
(cimitir) 10 0,60
6. Zonă cu destinație specială și de
echipare teritorială -
căi de comunicație
15,0 9,07
7. Zonă cu dotări speciale
3,0 1,81
TOTAL INTRAVILAN
165,4 100
Propunerile privind intravilanul urmăresc două probleme mari:
1. Estimarea unui perimetru care să includă
o su prafață de teren care să includă o
suprafață de teren care să satisfacă:
- nevoia suprafețe suplimentare pentru extinderea
spațială a localității;
- identificarea de terenuri bune de construcții;
s-a optat perntru menținerea soluției
propuse la extinderea din 1994 ca fiind singur a zonă
cu terenuri bune pentru
construcții: plane și stabile;
2. Restructurarea, sistematizarea, zonificarea
funcțională a fondului construit existent:
- creeare de zone funcționale clare între care:
- să se realizeze un sistem de relații optime de
cooperare și legătură;
- să asigure necesitățile reale actuale și de
perspectivă a localității,
- să contribuie la o structurare urbanistică
corectă a satului;
- eficientizarea folosirii terenurilor existente în intravilan
- printr-un program în care să
fie antrenată populația localității - de
ocupare a parcelelor libere.
Din estimarea creșterii de populație 2005
pentru perspectiva - în cele două variante,
am considerat că și în situația optimistă de de
aport populație prin procesul de imigrare
terenul inclus în întravilan în 1994 oferă »
posibilități acoperitoare pentru dezvoltarea localității.
La acest perimetru s-au mai adus două mici de
ajustări 4,6 ha la cererea Primăriei Aroneanu.
Menționăm că autoritățile locale nu au emis alte pretenții mărirea
pentru intravilanului.
De asemenea această problemă va trebui să fie reluată
după întocmirea studiului
despre aglomerația urbană Iași.
3.3.1. Zona cu funcțiuni de interes public
După cum am menționat la analiza situației existente - în centrul satului
Aroneanu au
fost amplasate o serie de obiective de interes local
și comunal care creează astfel un centru de
interes funcțional. Din punct de vedere al dotărilor al
și compoziției urbanistice zona nu atinge
parametrii unui centru de comună. De asemnea aici există decât
nu o parte din funcțiunile
necesare localității.
Se propune dezvoltarea acestei zone:
a. dezvoltare spațială - prin extinderea ei terenuri libere
pe particulare de construcții
pe direcția est;
b. structurarea funcțională și spațială prin unei
creearea axe pietonale care să străbată
longitudinal zona, pornind din intersecția principală localității, de-a căreia
lungul să
se dezvolte obiective comerciale, prestări servicii, și servicii către
populație într-o
compoziție urbasnistică închegată, cu o zonă de piață comunitară;
Modul efectiv de compunere a acestei zone va face obiectul unui
plan urbanistic zonal -
al cărui scop va fi creearea unor spații care prin arhitecturală
compoziția și urbanistică să
stimuleze viața comunitară a localității.
.
Suprafața zonei este de 6,7 ha.
In cadrul zonei centrale se propun următoarele
investiții pentru completarea cu instituții
Pagina 27
publice și de profil social cultural:
- construirea unui local nou pentru primărie vechi
(cel este impropriu);
- extinderea căminului cultural cu un spațiu de
funcțiuni polivalente;
- construirea unui sediu de judecătorie și notariat;
constituirea unei zone închegate - grupate în jurul unui
spațiu urban bine determinat
(piată, esplanadă pietonală) - cu funcțiuni complexe:
comerț, spații pentru activități
financiare, servicii către populație;
- recondiționarea și renovarea - într-un sistem volumetrice și de detalii
de arhitectură
închegat a dotărior existente, amplasate într-o zonă suficient de
compactă - școală,
dispensarul, poliția, magazinul universal, căminul cultural, biblioteca
grădinița - etc.
In concluzie - zona va avea o funcțiune complexă unde
vor coexista activități comerciale,
de servicii social-economice, dar'și activități de
recreere și sport în imediata vecinătate.
Se var prevedea accese auto și parcaje - în
partea perimetrală a zonei cu penetrații până
la spațiiile ce trebuiesc aprovizionate direct - fără
a traversa însă axa pietonală centrală.
Nu se prevăd procente de și grade de utilizare
ocupare a terenului limitative.
3.3.2. Zona de locuințe și funcțiuni complementare
O mare parte din terenurile noi inci use în intravilan
sunt destinate pentru construirea
de locuințe.
In cadrul acestui studiu se propun două direcții de tratare
a zonei de locuințe:
A. Structurarea zonei existente:
1. Se delimitează în zona existentă de locuințe
pe marginea terasei spre versantul ce
formează malul lacului a unor zone care au următoarele
avantaje:
- sunt în cea mai mare parte libere de locuințe:
- au amplasament de un deosebit pitoresc - prin perspectiva favorabilă
asupra întregii
văi a Ciricului cu cele două lacuri,
Această zonă se propune să fie în atenția locale
autorităților care să stimuleze
cointeresarea sătenilor fie într-o acțiune de construire de
case ( conform unor proiecte
speciale) pentru practicarea agroturismului, fie în vânzări de terenuri amatori din
pentru Iași -
în scopul construirii de vile.
Aceste zone au fost identificate:
- pe cornișa din dreapta bisericii;
- zona de cornișă la sud de cimitir, până la limita
dinspre ași a intravilanului; aici sunt
necesare ca mențiune specială, lucrări drenare pentru a anihila efectele nocive
ale
emergențelor umede semnalate pe aceste terenuri: în această zonă
se poate rezerva -
la inflexiunea drumului DC 17 - amplasament clubul
pentru oamenilor de afaceri
"ACHORS GROUP".
2. Zona delimitată pe planșa de Reglementări ca zonă de
protejată interes local, este
zona vetrei vechi a satului de secol XVI - XVII cu o tramă
și un parcelar specific satului
modovenesc medieval:
- se propune menținerea configurației tramei stradale cu modernizările
și amenajările
necesare;
- se propune ca autoritățile locale să inițieze în aceâstă zonă un studiu de
complex
valorificare a zonei protejate în cadrul activității de agroturism
prin prezentarea unei
zone de sat tradițional cu o structură spațială tradițională și
cu menținerea unui
sistem de viață și de funcțiuni tradiționale:
Studiul poate prevedea în zonă o serie de funcțiuni complementare
- prin amenajare
în gospodării de ateliere pentru meșteșuguri tradiționale.
3. Zonele de locuințe existente - amplasate la Sud de DC 17 din intravilanul
- vechi -
după cum am menționat la analiza existentului aceasta este o zonă mai mare - apărută la
începutul secolului 20 - cu o tramă și parcelare geometrică - dar cu densitate scăzută
a
construcțiilor; o propunem pentru un program deasemenea coordonat de autoritatea locală
-
Pagina 28
de îndesire, în scopul folosirii eficiente
a suprafețelor din intravilan:
- pentru a prezerva terenurile agricole de calitate
- nu prea întinse în comună;
- pentru a începe un proces de urbanizare a
localității.
B. Zonele de iocuințe propuse în extinderea de
intravilan:
- Sunt constituite pe un teren favorabil -
aproape plan:
- calitățile solului, necesitatea de folosire eficientă a cât
terenurilor, și asigurarea unei
densități urbane, având în vedere perspectiva de dezvoltare
a localității ca satelit al
lașului, ne-au condus la propunerea în această zonă a cartiere
unor de locuit cu
procente ridicate de ocupare a terenurilor și cu un regim de de
înălțime P+1-P +2E.
3.3.3. Zonă unități industriale, depozitare și
agricole
Este amplasată în partea de est a satului Aroneanu.
Amplasamentul a fost determint
de restricțiile impuse de Decretul! 95/79 - care interzice
ampiasarea în zona culoarului de zbor
al aeroportului (Aroneanu se află parțial în
amplasat zona I al acestuia) a unităților care
produc perturbații de orice gen în atmosferă. Aceste fi
restricții vor prezentate în
Regulamentul de urbanism.
Modul de închegare a unei astfel de zone în satul A. Toneanu fost
- a analizat la capitolul
de prezentare a activităților industriale.
3.3.4. Zonă spații verzi, agrement, sport, turism, planțații de
protecție
Această zonă ocupă o suprafață de 6,8 ha față de suprafața de ha
0,5 ocupată de terenul
de sport actual.
Repartizarea suprafeței propuse se face după cum urmează:
A. Parcul localității - situat în imediata apropiere a zonei centrale
- în cooperare spațială
și funcțională cu aceasta, S = 2,8 ha.
B. Terenul de sport S = 1,8 ha
C. Zone de protecție:
a. Zona de protecție de cca. 100 m
In jurul bisericii Aroneanu - monument de arhitectură de
secol XVI. Pentru această
zonă, inclusiv cea imediat adiacentă este necesar de către
promovarea autorități a unui studiu
complex de a acestora. Acesta va cuprinde o serie de dotări minimale
pentru turiști în scopul
sporirii gradului de atractivitate a a zonei și asigurarea unei
funcționalități corespunz ătoare cât
și pentru eficientizarea economică a zonei;
b. Zona de protecție din jurul cimitirului 50
cca m pe contur - zonă în care sunt
interzise construcțiile;
c. Zona de protecție de cca 25 m în jurul suprafeței
ocupată cu întreprinderi industriale
și agricole este de asemenea zona cu interdicție de construire.
C. Zonă turistică și de protecție în jurul lacului Aroneanu
care cuprinde:
- o fâșie de cca 100 m lățime pe întreg perimetrul lacului,
fâșie cu următorul regim:
- interdicție de construire - cu excepția unor dotări funcționale
pentru turiști -
cu reglementări stricte pentru prevenirea poluării apei (amenajări de
plaje și
debarcadere etc.);
,
- prevederea unui drum perimetral de halaj -'la cel mult 6,00 m de
marginea
apei, drum tehnic pentru utilajele de întreținere a malurilor;
- va necesita un plan special de amenajare cu zonificări functionale
specifice -
însoțit de un studiu de eficiență economică;
- alăturat zonei de protecție, se va rezerva incă o fâșie de cca. 100 de
m pentru
amenajări turistice - unde se pot amplasa:
- drumul de acces pentru turiști - cu amenajări speciale și parcări; dotări
pentru recreere și loisir: zone de vile, campinguri - cu menționarea
dificultăților pe care le presupune amplasarea de construcții terenuri
pe
cu pante cuprinse între 10 și 20 %;
Pagina 29
- terenuri de sporit și de joacă;
- dotări de alimentație publică.
Și această zonă trebuie să fie amenajată în urma unui
studiu complex - funcțional
- urbanistic - economic și va constitui un loc de
atracție și pentru orașul Iași.
3.5. Reabilitarea, protecția și conservarea mediului
După cum am arătat în analiza comunei - problemele serioase de
mediu se referă la
degradarea solurilor și parțial impurificarea apelor, mai ales
subterane.
Principalele obiective și măsuri pentru rezolvarea problemelor
și a celorlalte situații
negative, care să asigure prezența unui mediu echilibrat și stabil fost
au analizate centralizat
pe comună.
3.6. Organizarea circulației
3.6.1. Organizarea circulației rutiere
In localitatea Aroneanu - pentru trama stradală de
perspectivă se propun următoarele:
a) pentru zona menționată ca protejată,vatra veche a satului se
va păstra trama stradală
medievală cu modernizarea profilului stradal și a
îmbrăcăminții drumului: pentru aceste străzi
se propune profilele de 8,0; 11,0; și 12,0 m;
b) pentru restul suprafeței satului se menține trama stradală existentă
cu corecțiile
prezentate în planșa de "Reglementări" și cu modernizarea
profilului și a îmbrăcăminții. Se
propun profilele de 8,0 și 11,0 m:
c) pentru drumul comunal DC 17 se propune profilul 17,0
m.
Suprafața totală a drumurilor va fi în aceste condiții de 15,0 ha. Toate
profilele de
drumuri sunt reprezentate în planșa de reglementări. Aceste
propuneri țin seama de legislația
în vigoare, dar și de profilele existente, uneori mai
mari, necesar a fi menținute.
Propunerile de îmbunătățire a circulației rutiere se referă la lucrări de
refacere și
modernizare:
- traseul drumului DC 17 - refacere îmbrăcăminte asfaltică
pe întreg teritoriul satului:
- drumurile principale și secundare din localitate sunt
propuse într-o primă etapă
perntru împietruire - urmând a se promova un program de asfaltare
progresivă a
întregii rețele:
- la execuția acestor lucrări se vor
respecta profilele propuse în planșa de reglementări,
asigurându-se:
- șanțurile colectoare;
- accese pietonale (trotuare);
- spațiu verde corespunzător;
- alinierite de construcții se vor face în funcție de date.
profilele
Prospectele actuale permit realizarea profilelor
propuse pentru toate tipurile de
drumuri.
Pentru zonele destinate dezvoltării funcției de locuit
s-au propus trasee de drumuri care
au caracter indicativ, organizarea urmând să se facă prin studii ulterioare.
3.7. Echiparea tehnico-edilitară
3.7.1. Gospodărirea complexă a apelor
Pentru atingerea acestui obiectiv se următoarele măsuri
propun - referitoare la lacul
Aroneanu:
- lucrări de reamenajare și întreținere a lacului;
- repopulare cu pește - asigurându-se o sursă importantă de venituri:
- instituirea zonei de protecție de circa 100 m lățime. -
pe întreg perimetrul lacului;
- 10 m fâșii de protecție la inundabilitate. :
Pagina 30
3.7.2. Instalații electrice
Analizând situația energetică existentă, starea
echipamentelor și rețelelor electrice
descrise în capitolul anterior, se impun
cu prioritate efectuarea de lucrări de reabilitare
retelelor de joasă tensiune a
și a iluminatului stradal atât în comuna Aroneanu cât
arondate și în satele
comunei: Dorobanț, Șorogari, Rediu Aldei.
Deasemenea se propune extinderea rețelei existente
și executarea de noi branșamente
care să preia gospodăriile existente care în
prezent nu sunt racordate la rețeaua electrică.
Consumul necesar de energie electrică se din
poate asigura posturile de transtormare existente,
având în vedere că acestea au un grad de încărcare în
prezent cuprins între 30 = 50 %.
In perioada următoare analizată, consumul de
energie electrică va crește, datorită
apariției de noi gospodării, a măririi numărului de obiecxtive
social-culturale, comerciale și
prestări de servicii precum și apariției piața de
pe aparatură electrocasnică din ce în ce mai
diversificată, care va duce la o creștere simțitoare a consumului casnic.
Pentru alimentarea cu energie electrică a noilor
consumatori, pentru extinderea de
rețele de joasă tensiune și pentru branșamente se au în vedere
următoarele critrerii de bază:
- alimentarea cu energie electrică trebuie să undă nivelurilor
coresp de exigență impuse
de normele tehnice în domeniu;
- gospodăriile vor fi dotate cu receptoare electrocasnice
pentru iluminat, conservare
hrană, activități gospodărești;
- posturile de transformare vor fi aeriene stâlpi;
pe
- la proiectarea și executarea alimentării cu electrică
ene rgie se vor respecta prescripțiile
în vigoare PE 132, PE 136.
Stabilirea necesarului de putere la nivelul posturiolor de
transformare
Localitatea Aroneanu
Pentru gospodăriile noi
Puterea instalată
Pi = 6 Kw/gosp. x 520 gosp. + 3120 Kw
Puterea activă de calcul pentru o gospodărie Pe Kw.
„aș, = 1,5
Puterea electrică de calcul pentru toate
gospodăriile:
Pc = 0,25 . 580. 1,5 = 195 Kw
Puterea aparentă necesară ce trebuie asigurată de de
postul transformare
193
Sn = 1,1, = = 283,3 KVA
9
Pentru ceilalți consumatori se estimează următoarele
consumuri:
- Spații comerciale Pi = 20 Kw Pc = 16 Kw
- prestări servicii Pi = 25 Kw Pc = 15 Kw
- brătărie, presă ulei, Pi = 40 Ku. Pc = 32 Kw
atelier:
- 3 întreprinderi industriale Pi = 120 Kw Pc = 96 Kw
- judecătorie, CEC, motel Pi = 82 Kw Pc = 49 Kw
TOTAL = Pi =287Kw Pe = 208 Kw
Puterea aparentă necesară
,
Sn = 1,1 . 208/0,9 = 254,2 KVA
Puterea aparentă totală Sn = 283,3 + 254,2 KVA + 537,5 KVA
Se propune ca pentru consumatorii casnici să construiască
se două posturi de
ini |
Pagina 31
transformare aeriene, de 250 KVA și 100 KVA, iar ceil
pentru alți consumatori două posturi
de transformare de 160 KVA și 100 KVA.
respectiv
Tot în localitatea Aroneanu, în trei zone distincte
se vor reamenaja și se va construi trei
obiective necesare alimentării cu a pă a localității
care necesită alimentare cu energie electrică.
Pentru lucrările propuse s-a întocmit studiu de fezabilitate
pr.nr. 13727/96 aprobat de
Consiliul județean Iași cu avizul nr.4/4.X.1997/.
Conform studiului de soluție elaborat de FIDEE
Iași cu nr. 54/1997 soluția de
alimentare cu energie electrică cuprinde construirea două
a posturi de transformare aeriene
de 40 KVA.
Pentru localitatea Aroneanu este necesară extinderea LEA
de medie tensiune cu 2620
m, LEA de joasă tensiune cu o lungime de 1200 m înlocuirea
și conductoarelor din Al neizolat
cu conductor torsadat pe o lungime de 1330
m.
3.7.3, Telecomunicații
Pentru o mai bună legătură atât între localitățile comunei
cât și cu exteriorul este
necesară extinderea rețelei de telecomunicații a orașului LASI.
Soluția de racordare va fi dată
de ROMTELECOM IAȘI.
3.7.4. Alimentarea cu apă
Schemele tehnologice alese pentru alimentarea cu în sistem
apă centralizat a localităților
sus menționate presupun dotarea cu obiective specifice lucrărilor de
acest profil, cum ar fi:
bazine de colectare a apei captate, stații de
pompare. rezervoare de înmagazinare, gospodării
de apă. Acestea vor fi exploatate de personal de
specialitate calificat în specificul unor astfel
de lucrări.
Bazinul de captare din Aroneanu necesită lucrări de
reparații, atât infrastructura cât și
suprastructura care adăpostește instalația de pompare existentă defectă care înlocui
se va cu
pompe noi, performante.
Pentru pomparea apei clorinate de la bazinul de la
captare rezervorul de 100 mc, se va
utiliza conducta existentă, care este funcțională executată în
( 1982).
Pentru înmagazinare, este necesară suplimentarea
capacității existente de 100 mc, cu
incă o capacitate similară. Rezervorul existent
se va repara și reamenaja cu instalații hidraulice
noi.
Alimentarea consumatorilor se va face gravitațional
pe rețeaua existentă completată cu
rețele noi în lungime de 4,15 Km. Rețeaua a fost dimensionată la
debitul maxim zilnic
corespunzător etapei de perspectivă anul 2020 și va fi echipată de
cu hidranți incendiu
subterani.
;
Rețelele noi împreună cu cele existente vor alcătui un sistem de
distribuție inelar pe
care se vor monta cișmele stradale și piese speciale pentru consumatorii
care se racordează
individual.
Pentru etapa de perspectivă ( anul 2020), o dată cu
creșterea cerinței de apă, se are în
vedere luarea în continuare a celei de-a doua surse
("la hazna") care se va racorda la noul
sistem de distribuție. Se menționează că lucrările de
pentru propuse alimentare cu apă a
localității Aroneanu s-a întocmit studiul de fezabilitate - nr.13727/1996
pr. aprobat de Consiliul
Judetean Iași cu aviz nr.4/14.X.1997.
Pagina 32
3.8. Obiective de utilitate publică
Pe teritoriul localității Aroneanu s- au identificat
urinătoarele tipuri de proprietate a
terenurilor:
A) Terenuri aparținând domeniului public al statului:
a) instituțiilor cu caracter public, administra ție, învățământ,
sănătate, cultură,
culte - în supratață de cca 3,43 ha;
b) drumuri publice - cea 15,0 ha.
B) Terenuri proprietate privată a persoanelor juridice sau fizice:
a) terenuri aparținând unor unități productive și prestatoare de servicii:
S.C.
PRODAVISS.A., S.C. AGROMECS.A, comerțului privat, cu o
suprafață
de cca 5,5 ha;
b) terenuri aferente locuințelor și funcțiunilor complementare mici
(anexe,
ateliere, mici unități comerciale organizate în gospodăria
personală, grădini)
cu o suprafață de cca. 140,07 ha.
Propunerile de dezvoltare și restructurare funcțională a terenului în
cuprins intravilan -
din actualul studiu impun următoarea circulație a terenurilor:
a) terenuri ce se intenționează a fi trecute în domeniul public, în
care prezent
aparțin persoanelor fizice; trecerea în circuitul public se va face conform legii;
terenurile în această situație sunt următoarele:
- terenuri pentru extinderea zonei centrale - situate în vecinătatea actualei
zone
cu dotări social-culturale a localității - în prelungirea ei câtre de
zona est a
satului - cea 4,82 ha;
- terenuri pentru amenajarea parcului localități și a terenurilor dotărilor
și
sportive - cca 4,6 ha; |
- terenuri pentru străzi și drumuri - cca. 5,7 ha;
- terenuri destinate amplasării unitătilor industriale și agricole - 8,93 ha.
cca.
b) terenuri aflate în domeniul privat destinat schimbului -
respectiv toate
terenurile care au proprietari persoane fizice și care sunt
propuse pentru a constitui baza de
dezvoltare a construcției de locuințe; utilizarea rațională
a acestor terenuri impune realizarea
de acte de schimb care vor fi făcute sub controlul strict a]
primăriei și consiliului local al
comunei Aroneanu.
Aceste probleme sunt ilustrate în planșa "Obiective de utilitate
publică”.
3.9, Concluzii, recomandări:
- situația existentă dezvăluie o slabă dezvoltare a localității în ciuda oferite
avantajelor
de apropierea de municipiul Iași și de existența unui turistic
potențial conferit de
existență lacurilor de acumulare de pe valea râului Ciric;
- localitatea prezintă suficiente oportunități de dezvoltare - ccea îi conferă
ce premize
favorabile pentru a ajunge o componentă cu un grad suficient de urbanizare
în cadrul
aglomerației urbane a Iașului;
- aceste tendințe contradictorii: hiatusul dintre posibilitățile de dezvoltare dezvoltare
și
propriuzisă care conduce la concluzia că evoluția viitoare a localității trebuie să fie
obiectul unei politici susținute a administrației locale în colaborare
cu ceamunicipiului
Iași;
- dezvoltarea viitoare a localității trebuie să aibă ca prim obiectiv începerea unui
proces
de urbanizare - prin implicarea în acest sens a autorităților locale;
- este strict necesară revederea strategiilor de dezvoltare în concordanță cu
direcțiile
trasate în studiul Aglomerației Urbane a Iașului - ce urmează să se întocmească;
- pentru zonele nou propuse, sau propuse pentru restructurare, este necesară întocmirea
de planuri urbanistice zonale și de planuri de parcelare - conform indicațiilor din
planșa de reglementări;
- este necesară coordonarea de către autoritățile locale a activității de construire de
Pagina 33
locuințe individuale sau alte obiective - prin la
punerea dispoziția locuitorilor de
planuri de case, de organizare a gospodăriilor și stimularea
prin organizării activității
de construcție.
4. Propuneri de organizare urbanistică a
localității Dobrovăț
In evaluarea pesspectivelor de dezvoltare a i
localități Dobrovăț este necesar să se țină
seama de următoarele aspecte:
- în prezent localitatea este puțin dezvoltată - cu nivel de
un via: ță și civilizație scăzut,
cu perspective reduse de creștere;
- perspectiva de dezvoltare ca parte componentă a aglomerației urbane
Iași - impune
o creștere semnificativă a populației printr- un de imigrare
proces dinspre municipiul
Iași, și o creștere economică importantă prin dezvoltarea sectorului secundar
și terțiar
(aproape inexistente în situația actuală în localitate), care să
asigure absorbția forței
de muncă create prin creșterea localității, de
asemenea acestea trebuie urmate de
creșterea nivelului de confort urbanistic și de locuire care în
asigură consecință
creșterea gradului de atractivitate al localității.
Satul Dobrovăț, al doilea sat ca importanță al comunei,
poate juca un rol semnificativ
în dezvoltarea acesteia - datorită unei sume de
oportunități:
- un amplasament care prezintă câteva avantaje:
„ deosebit pitoresc: pe malul lacului Dorobanț, un teren în
pe pantă ușoară, care
asigură perspective spre peisajul deosebit al zonei;
. foarte ușor accesibil dinspre orașul Iași - și la o relativ
distanță mică,
- O structură urbană ordonată - după un plan prestabilit.
In concluzie - direcțiile mari de dezvoltare
propuse pentru localitatea Dobrovăț sunt:
- creșterea eficienței activității principale actuale - agricultura:
inițierea și dezvoltarea activităților industriale și din sectorul
terțiar;
organizarea prin restructurare a intravilanului propus;
- amplasarea de obiective socio-culturale;
amenajarea căilor de circulație și dezvoltarea rețelei edilitare.
4.1. Dezvoltarea activităților economice
Ca și in cazul satului Aroneanu este necesară schimbarea
profilului preponderent agricol
actual prin creșterea ponderii sectorului secundar și
terțiar.
4.1.1. Sectorul primar = activități agricole
Dezvoltarea viitoare a acestui sector a fost analizată
global - pe întreaga comună cu
propuneri concrete pentru Dobrovăț care să aibă ca rezultat:
- dezvoltarea în sine a sectorului pentru a asigura aprovizionarea
piețelor Iașului și în
consecință pentru a impulsiona creșterea nivelului de trai a populației satului:
- eficientizarea activității ag
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.