Document

Propuneri

Tip
Document
Emitent
Comuna Aroneanu, jud. Iași
Pagini
50 (text recunoscut automat din scanare)
Pagina sursă
Cum citez acest document

Document, „Propuneri”, Comuna Aroneanu, jud. Iași. Sursa: https://comunaaroneanu.ro/images/2017/propuneri.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/aroneanu/17394-propuneri, 04.11.2026)

Fișier creat
29.03.2017
Arhivat
04.11.2026

Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

: Ei - - : a E 3 E ui na [73 PE + < a — i o a (9) d < LL „N a Col 8 a: ca î3|a 3 A; 3 9 $| a 9 = El st 8 $ 3 si | zl ST|aă E S Ba > $le8 sS ema În =] Q a mi & RR md & TI) dă d 98 X-a E mp dă și 2 2 dă d "Ep A md m ss pe nn Ess | Do a >>5>5 2928 252» sus -=52 o SES W + ui « O0e0 er dată Es mm sză bi Sag s5 d i LI Lui n pe a g a â 5 . ș : | & Fă 3 „ se “ Sa so | o 5 [753 =: 5 3 & i 2 j &.

Pagina 2

s. Cc. HABITAT PROIECT S. A. J - 22 - 4193-91 B-dul Copou nr. 4 Tel: 0321445141 Fax: 032.144784 COLECTIV DE ELABORARE ARHITECTURĂ : arh. Cristina Andrei A pr. Nicolae Cârlan A COLABORATORI : URBANISM ȘI AMENAJAREA ec. Ștefan 4 Creangă TERITORIULUI: geogr. Marius loan A. ALIMENTARE CU APĂ : ing. Radu Mardare_Au.|u_ ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICĂ : ing. V/al- Yalentina Bădărău TOPO sing/ Maria aaton REDACTARE GRAFICĂ ȘI EDIȚIE : OFICIUL DE CALCUL AL S.C. HABITAT PROIECT S.A. - IAȘI - DECEMBRIE 1997 -

Pagina 3

S. C. HABITAȚȚ PROIECT S. A. J - 22 - 419-391 Ai B-dul oa Copou nr. 4 Tel: 0321444511 Fax: 032.144784 iq PLAN URBANISTIC G A | EA OCALEFPÂȚI * COMUNA AROME ADU - DIRECTOR GENERAL : ing. Vasile Radu Petcu DIRECTOR TEHNIC : ȘEF COLECTIV : ȘEF PROIECT : arh. Cristina Anarei ed C.TE, : N arh. Gheorghe 9 Chentea Rea - DECEMBRIE 1997 -

Pagina 4

Proiect nr. 14275/1997 P.U.G. ARONEANU BORDEROU Volum III - Propuneri A. PIESE SCRISE =: ag. 1. Priorități, oportunități și proiecții privind dezvoltărea comunei Aroneanu 1.1. Dezvoltarea în contextul Planului Urbanistic Teritorial al Județului 1.2. Dezvoltarea activităților economice și sociale 1.2.1. Agricultura și silvicultura 1.2.2. Activități neagricole 1.2.3. Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii III 1.3. Evoluția populației, elemente demografice sociale și 1.3.1. Estimarea evoluției populației 1.3.2. Estimarea resurselor de muncă 1.4. Reabilitarea, conservarea și protecția mediului 1.4.1. Protecția și conservarea zonelor cu valoare de patrimoniu natura] 1.4.2. Protecția și conservarea zonelor valoare | cu de patrimoniu construit 1.4.3. Protecția apelor și ecosistemelor 'acvatice 1.4.4. Protecția solurilor și ecosistemelor terestre II 1.4.5. Protecția atmosferei și a localităților 1.4.6. Organizarea platformelor de deșeuri menajere, platformelor de depozitare a substanțelor fito-sanitare a puțurilor seci 2. Concluzii III 3.2.3. Asigurarea cu locuințe a populației 3.3. Zonificarea funcțională, stabilirea intravilanului 3.3.1. Zona cu funcțiuni de interes public 3.3.2. Zona cu locuințe și funcțiuni complementare 3.3.3. Zonă unități industriale, de depozitare și agricole 3.3.4. Zonă spații verzi, agrement, sport, turism, plantații de protecție

Pagina 5

3.5. Reabilitarea, protecția și conservarea mediului 3.6. Organizarea circulației 3.6.1. Organizarea circulației rutiere 3.7. Echiparea tehnico-edilitară 3.7.1. Gospodărirea complexă a apelor 3.7.2. Instalații electrice TETILIIIII 3.7.3. Telecomunicații 3.7.4. Alimentarea cu apă 3.8. Obiecte de utilitate publică 3.9. Concluzii, recomandări 4. Propuneri pentru dezvoltarea urbanistică a satului Dorobanț 4.1. Dezvoltarea activităților economice 4.1.1. Sectorul primar - activități agricole 4.1.2. Sectorul secundar - activități industriale 4.2. Evoluția populației, elemente demografice sociale și 4.2.1. Estimarea evoluției populației 4.2.2. Estimarea forței de muncă TITI 4.2.3. Asigurarea cu locuințe a populației 4.3. Zonificarea funcțională, stabilirea intravilanului 4.3.1. Zona cu funcțiuni de interes public 4.3.2. Zona de locuințe și funcțiuni complementare 4.3.3. Zonă unități industriale, depozitare, agricole 4.3.4. Zona spații verzi, agrement, Sport-turism, plantații de protecție 4.4. Reabilitarea, protecția și conservarea mediului 4.5. Organizarea circulației 4.5.1. Organizarea circulației rutiere 4.6. Echiparea tehnico-edilitară 4.6.1. Gospodărirea complexă a apelor PITT 4.6.2. Rețele electrice 4.6.3. Rețele apă 4.7. Obiective de utilitate publică 4.8, Concluzii, recomandări 5. Propuneri de organizare urbanistică a Rediu localității Aidei 5.1. Dezvoltarea activităților economice 5.2. Evoluția populației, elemente demografice și sociale 5.2.1. Estimarea evoluției populației 5.2.2. Asigurarea cu jocuințe a populației 5.3. Zonificarea funcțională, stabilirea intravilânului III 5.3.4. Zonă cu funcțiuni de interes public 5.3.2. Zona de locuințe și funcțiuni complementare 5.3.3. Zonă cu unități industriale de depozitare și agricole 5.3.4. Zona spații verzi, agrement, sport, turism, plantații de protecție 5.4. Reabilitarea, protecția și conservarea mediului 5.5. Organizarea circulației 5.5.1. Organizarea circulației rutiere 5.6. Echiparea tehnico-edilitară III 5.6.1. Gospodărirea complexă a apelor 5.6.2. Rețele electrice

Pagina 6

5.6.3. Rețele apă 5.7. Obiective de utilitate publică | 5.8. Concluzii, recomandări 6. Propuneri pentru organizarea urbanistică a localității Șorogari 6.1. Dezvoltarea activităților economice 6.2. Evoluția populației, elemente demografice sociale și 6.2.1. Estimarea evoluției populației 6.2.2. Estimarea resurselor de muncă 6.3. Zonificarea funcțională, stabilirea intravilanului III 6.3.1. Zone cu funcțiuni de interes public 5.3.2. Zona de locuințe și funcțiuni complementare 6.3.3. Zonă spații verzi, agrement, sport-turism, plantații de protecție 6.4. Reabilitarea, protecția și conservarea mediului 6.5. Organizarea circulației 6.5.1. Organizarea circulației rutiere 6.6. Echiparea tehnico-edilitară 6.6.1. Rețele electrice III 6.6.2. Rețele apă 6.7. Obiective de utilitate publică 6.8, Concluzii, recomandări B. PIESE DESENATE IT2 - Incadrarea în teritoriu „.1:25000 RI - Reglementări - localitatea Aroneanu „.1:5000 R2 - Reglementări - localitatea Dorobanț „1:5000 R3 - Reglementări - localitatea Rediu Aldei „1:5000 R4 - Reglementări - localitatea Șorogari „.1:5000 UP1 - Obiective de utilitate publice-localitatea Aroneanu - sc „.1:5000 UP2 - Obiective de utilitate publice-localitatea Dorobanț - sc „1:5000 UP3 - Obiective de utilitate publice-localitatea Rediu Aldei - sc „1:3000 UP4 - Obiective de utilitate publice-localitatea Șorogari - sc „.1:5000 UTRI - Unități teritoriale de reterință-localitatea Aroneanu „.1:5000 UTR2 - Unități teritoriale de referință-localitatea Dorobanț „.1:5000 UTR3 - Unități teritoriale de referință-localitatea Rediu Aldei „1:5000 UTR4 - Unități teritoriale de referință-localitatea Șorogari ..1:5000 ÎNTOCMIT, Șet proiect Arh. Cristina Andrei pe

Pagina 7

1. Priorități, oportunități și proiecții privind dezvoltarea comunei Aroneanu 1.1. Dezvoltarea în contextul Planului Urbanistic Teritorial al Județului Iași După cum am mai menționat în cadrul mai larg al județului Iași, Aroneanu face parte dintr-un grup de comune cu o poziție specială între celelalte ale județului - și anume din sistemul periurban a municipiului Iași. Acesta este sistemul de importanță locală constituit din comunele situate în zona de deplasare de 60 de minute față de oraș: patru sunt comune limitrofe din care face parte și Aroneanu și sunt patru comune suburbane, Această apropiere spațială are incontestabil ca efect determinări reciproce, influențe. Studiul efectuat în cadru! planului urbanistic al municipiului Iași a relevat existența unor probleme serioase: - lipsă de rezervă de teren intravilan; - capacitate redusă de a rezolva problemele în teritoriul administrativ; - condiții dificile de construire pe terenuri proaste; - procesul de restructurare a industriei - face ca în momentul actual sectorul secundar să aibe posibilități foarte reduse de absorbție a de forței muncă. Această situație a condus pe elaboratorii P.U.G.-ului ia Iași soluția abordării evoluției municipiului studiat în contextul dezvoltării periurbane. Propunerea concretă constă în constituirea celor opt comune limitrofe și suburbane din vecinătatea orașului într-un sistem bine definit denumit Aglomerația Urbană Iași sistem - care va suferi în timp un proces de urbanizare însoțit de măsuri instituționale menite să creeze și să monitorizeze această dezvoltare, O primă măsură în acest sens este cea a elaborării într-o etapă următoare a Planului Amenajării Teritoriale Intercomunal al Aglomerării Urbane Iași - care să conțină propuneri pentru dezvoltarea fiecărei comune în parte în strânsă interdependență cu dezvoltarea municipiului Iași și în același timp - în colaborare integrată în sistemul urbane, întregii aglomerații Sistemul periurban al Iașului a fost analizat în studiul "Relații periurbane” - din cadrul Planului Urbanistic General al Iașului, În acesta se semnalează că o parte din comunele studiate, printre care , alături de Bîrnova și Miroslava se află și Aroneanu, suferă un proces de depopulare - determinat de mortalitate ridicată de și existența unei populații îmbătrânite, Conform datelor furnizate de studiu, elaboratorii P.U.G.-ului - Iași au întocmit un sistem de notare de la 1 la 6 a unor relevante aspecte asupra gradului de dezvoltare a comunelor din vecinătatea Iașului. Comuna Aroneanu are următoarea notare: - potențial demografic - 1; - potențial economic - 2; - potențial natural - 4 - accesibilitate - 5; - dotare cu instituții și servicii - 5. Starea generală a comunei ilustrată ca puțin dezvoltată, în ciuda unor premize favorabile oferite de gradul de accesibilitate și de potențialul natural se datorește unor disfuncționalități de ordin general care influențează negativ sistem: întregul - aplicarea inconsecventă și lentă a prevederilor Legii nr. 18/1991 a care avut ca urmare apariția a numeroase litigii asupra proprietății; - reticența țăranilor față de formele de organizare (asociații) care ar facilita aplicarea corectă a agrotehnicilor; - diminuarea parcului de mașini și utilaje cumulat cu reduse de posibilitățile achiziționare de inventar agricol a țăranilor; - sistem de creditare și sistem de prețuri nestimulativ; - desființarea zootehniei cooperatiste; - neglijarea și distrugerea sistemului de irigații;

Pagina 8

- defrișări necontrolate a livezilor și viilor, - disfuncționalități apărute în sectoarele furnizoare de mașini, utilaje, îngrășăminte. La aceste disfuncționalități generale ale sistemului periurban se adaugă și cele specifice comunei Aroneanu - relevate în studiul situației existente. În concluzie, propunerile de dezvoltare viitoare a comunei - orizont 2005 trebuie să conțină un complex de soluții grupate în câteva categorii mari: A. Soluții pentru crearea unor oportunități de dezvoltare a comunei ca parte componentă a viitoarei aglomerații urbane a lașului - ceea ce presupune găsirea de căi de dezvoltare prin care să se asigure: - o interdependență corectă și reciproc stimulativă a celor două componente; - un proces clar de urbanizare a comunei care să asigure prin de condițiile confort și de civilizatie un grad suficient de atracție pentru stabilirea populației în zonă. Aceste soluții sunt de mai lungă perspectivă, estimate orizont pentru de dezvoltare, anul 2025. De asemenea, au în vedere o creștere considerabilă a populației printr- un important aport de inigrare (stabiliri în localitățile comunei). B. Soluții pentru dezvoltare de pezspectivă mai apropiată orizont 2005 - - care trebuiesc să urmărească; - folosirea la maxim posibil a resurselor umane și materiale existente în prezent; - creșterea gradului de confort și civilizație a localităților comunei; - rezolvarea tuturor disfuncționatităților semnalizate în studiul situatiei existente; - satisfacerea opțiunilor conducerii locale. 1.2. Dezvoltarea activităților economice și sociale - Se analizează soluții pentru dezvoltarea orizont 2005 să aibă care ca efect stoparea declinului, a stării de subdezvoltare actuale și eliminarea disfuncționalităților din acest domeniu. 1.2.1. Agricultura și silvicultura În comuna Aroneanu nu s-a încheiat de procesul acordare de titluri de proprietate pentru proprietățile asupra pământului. În consecință Primăria Aroneanu nu a putut prezenta date certe cu privire la suprafetele de teren agricol aferente fiecărui sat și cu atât mai puțin structura pe folosințe. În consecință, propunerile pentru dezvoltarea agriculturii fi vor făcute cumulat pe întreaga comună. Din analiza situatiei existente profilul economic al preponderent zonei este cel de producție agricolă. Având în vedere aceasta, cât și poziția de imediată vecinătate cu municipiul Iași care prezintă un potențial ridicat de absorbție a producției agricole animaliere și vegetale - concluzionăm că există premize importante de dezvoltare a acestui sector. Tot din analiza situației existente și a disfuncționalităților în domeniul agriculturii se semnalează o serie de probleme care determină o slabă productivitate în domeniu. acest Măsurile pe care le propunem țin cont de propunerile făcute în studiul AGER: "Dezvoltarea economică socială” - perioada 1995-1999 și 2000-2004 - comuna Aroneanu, precum și cele din studiul "Relații periurbane“ și au ca realizarea unei scop agriculturi competitive în condițiile unui potențial redus al solului și de existența unor factori numeroși limitativi. A. Măsuri pentru îmbunătățirea activității de cultivare a pământului a. Creșterea potențialului productiv al solului - prin elaborarea unor studii de specialitate care să privească: - combaterea eroziunii solului și a alunecărilor de teren;

Pagina 9

- elaborarea de strategii pe termen lung de dezvoltare a sectorului silvic cu încă 300-400 ha până în anul 2005 - măsură care va avea ca efect limitarea procesului de degradare a solurilor; - refacerea și îmbunătățirea capacității productive a pajiștilor; Cultura pajiștilor Nr. Indicatorul Unitatea de Proiecții* crt, măsură 2000 2005 1. Pășuni 1. | Suprafață ha 696 696 2. | Producția medie kg/ha 4000 5000 3. | Producția totală t.my, 2784 3480 4. | Unități nutritive mii UN 557 696 5. | Proteină digestibilă tPD 56 70 II. Fânețe 1. | Suprafață ha 334 334 2. | Producția medie kg/ha 700 900 3. | Producția totală t fn "234 301 4. | Unități nutritive mii UN 110 141 5. | Proteină digestibilă t PD 13 17 *După potențialui productiv exprimat în note de bonitare naturală. b. Alocarea factorilor de producție necesari pentru producția vegetală în concordanță cu potențialul productiv și cu structura culturilor;

Pagina 10

Evoluția factorilor de producție necesari a se aloca pentru producția vegetală în comuna Aroneanu. Nr. Factorul de producție Unitatea de Anul crt. măsură 2000 2004 1. | Îngrășăminte chimice total din care: t.s.a.%* 260 298 2. | Azotoase t.s.a. 126 136 3. | Fosfatice î.s.a.%* 82 103 4. | Potasice ts.a.** 52 69 5. | Îngrășăminte naturale mii Usb? 9,3 10,6 6. | Amendamente Li 603 608 7. | Erbicide t 3,9 3,9 8. Insecto-fungicide ț 46,6 47,6 9. | Ore tractor mii , 34 36 10. | Carburant t 146 156 11. | Tone Km mii 139,4 148 12. | ZPA* mii 23,7 22,8 13. | Ore om mii 345 359 * ZPA = zi pereche animal = o zi de muncă efectuate cu'o pereche de animale (10 ore) ** tis.a, = tone substanță activă; t.s.b. = tone substanță brută (conform studiu AGER) c. Creșterea gradului de tehnologizare a agriculturii - prin mărirea de paiului utilaje pentru prelucrarea pământului: 7 bucăți tractoare, 2 bucăți combine. d. Reechitibrarea culturilor de câmp prin crearea unei comisii de coordonare care să propună producătorilor o strategie de culturi pe termene mai lungi a se pentru asigura rotația culturilor și în consecință - protejarea potențialului productiv al terenurilor agricole. Rezultatul trebuie să fie stabilizarea ponderii cerealelor păioase la 28-29% a porumbului la 24-25% și extinderea culturilor furajere la 23%;

Pagina 11

Structura culturilor de câmp - Proiecții Nr. Cultura Suprafața (ha) Structura (%) cit, 2000 | 2005 | 2000 | 2005 1. | grâu - secară - 360 370 23,0 23,0 2. | orz orzoaică 75 85 5,0 5,5 3. | porumb 370 370 24,0 24,0 4. | fasole 45. 55 3,0 35 5. | floarea soarelui 75 85 5,0 5,5 6. | soia 55 55 3,5 3;5 7. | sfecla de zahăr 70 70 4,5 4,5 8. |cartot 30 30 2,0 2,0 9. |legume total 45 55 3,0 3,5 10. | plante furajere 350 350 23,0 23,0 11. | alte culturi 75 25 4,0 1,5 12. | arabil total 1550 1550 100,0 100,0 Producții totale - proiecții (£) Nr, Produsul Anul er 2000 2005 1. | Grâu 1045 1330 2. | Orz 280 360 3. | Porumb 1480 1555 4. | Fasole 53 90 5. | Floarea soarelui 100 130 6. | Soia 90 100 7. | Sfecla de zahăr 1540 2100 8. | Cartof 510 600 9. | Legume total 675 1210

Pagina 12

Producții medii - proiecții (£) Nr. Produsul Anul cr 2000 2005 1. | Grâu 2900 3600 2. |Orz 3700 4200 3. | Porumb 4000 4200 4. | Fasole 1200 1600 5. | Floarea soazelui 1300 1500 6. |Soia 1600 1800 7. | Sfecla de zahăr 22000 30000 8. | Cartof 17000 20000 9. | Legume total 15000 22000 e. Încurajarea exploatației agricole pe baza asocierii de lucrări cel puțin la nivelul tarlalel, cu respectarea proprietății private; f. refacerea unui perimetru de 5 ha irigații în sistem local la Șorogari. B. Măsuri pentru revitalizarea sectorului zootehnic prin: a. redimensionarea efectivelor de animale, în sensul creșterii numărului la speciile ierbivore și mai ales a celor monogastrice în concordanță cu disponibilitățile locale de furaje. PREVIZIUNI Efective animale - capete Nr. Specia Anul cr 2000 2005 1. | Bovine total 1080 1130 din care matcă 600 630 2. | Porcine total 2150 2250 din care: matcă 200 210 3. | Ovine total 1850 1950 din care; matcă 1400 1470 4. | Cabaline totai 320 330 5. | Păsări total 14.700 15.400 6. | Familii de albine (nr.) 200 280

Pagina 13

Producții totale Nr. Produsul Unitate de li Anul măsură 2000 2005 1. | Carne total sacrificată t. gr. V 436 478 2. | Lapte de vacă bl 14400 16100 3. | Lapte de oaie hi 450 500 4. |Lână Kg 3900 4500 5. |Ouă mii buc. 1000 1200 6. | Miere extrasă Kg 2200 3000 Producții medii Nr. Produsul Unitate de Anul crt. măsură 2000 2005 1. | Lapte de vacă l/cap. 3000 3200 2. | Lapte de oaie cap. 35 37 Disponibilui de furaje - previziuni Previziuni cr 2000 2004 tone | mii |tPD|tone| mii [tPD UN UN 1. | Masă verde - pășuni 2784 557 | 56 | 3480 | 696 | -70 2. | Fân natural - - - - - - 3. | Perene vechi și noi 3525 564 | 99 | 3760 | 602 | 105 4. | Animale pentru fân 2020 242 36 | | 1890 | 227 34 5. | Rădăcinoase pentru nutreț 1120 134 | 11 | 1120 | 134 1 6. | Porumb boabe 740 888 61 | | 775 | 930 64 7. | Orz 225 252 23 | | 290| 325 29 8. | Paie 1470 | 515 6 1880 | | 658 - 9. | Coceni 2070 828 [2170 | - | 868 - 10. | Tărâțe grâu 280 | 215 30 350| 270 | 38 11. | Șrot floarea soarelui 20 16 7 25 20 8 12. | Tăiței de sfeclă 690 48 4 800 64 | 5

Pagina 14

0 j 2 3 4 5 6 7 13. | Alte resurse 650 68 5| 600 90 6 14. | Total resurse 4327 x 1 | 338 x [4884 | 384 Indicatori sintetică Nr. Indicatorul Unitate de Anul crt. măsură 2000 2005 "1. | Efective totale UV.M. 2180 2278 2. | Densitatea animalelor UVM/190 ha 84 88 APF 3. | Încărcătura pe pășune UVM/100 ha 197 205 P b. Alocarea factorilor de producție necesari animalieră pentru producția în concordanță cu efectivele de animale pe specii în funcția de potențialul lor biologic Evoluția factorilor de producție necesari a se aloca pentru producția animalieră în comuna Aroneanu Nr. Factorul de producție Unitate de Anul Tt, mesa ăsură 2000 2005 1. | Ore tractor mii 8,3 85 2. | Carburant t 21,2 21,7 3. | Furaje: UN* mii 5941 6240 4, AD* t 5. | Tone Km inii 142,3 149,0 6. IZPA mii 40 41 7. | Ore om mii 221 285 * UN = unități nutritive; AD = albumină digestibilă Studiul AGER c. Suplimentarea deficitului furajer cu resurse calitative superioare din afara comunei

Pagina 15

Balanța furajeră Previziuni Nr. Indicatorul crt. 2000 2005 mii UN | tPD | mi UN | +PD 1. | Disponibil 4327 338 4884 378 2. | Necesar 746 5941 6240 783 3. | Excedent x d 4. |Deficit 1614 | 408 1356 40 Studiul AGER C. Măsuri pentru înființarea de 50 ha plantații viticole - până în anul 2005 D. Măsuri pentru înființarea a 30 ha de plantații pomicole noi în - până anul 2005 E. Exploatarea apelor Problema valorificării celor două lacuri are două aspecte: - valorificare a potențialului turistic - prin includerea celor două lacuri în sistemul de agrement Ciric și prin dezvoltarea bazei sportive Dorobanț; - valorificarea potențialului piscicol. 1.2.2. Activități neagricole Având în vedere perspectiva de evoluție pe care o are comuna Aroneanu, ca parte integrată a viitoarei aglomerații urbane a Iașului, în strategia de dezvoltare pe termen lung trebuie avut în vedere înființarea în comună a unor sectoare de activitate noi, care să o înscrie în traiectoria unei evoluții spre procesul de urbanizare. Pentru aceasta este necesară o relansare economică reală în toate sectoarele de activitate care să aibe la bază o inventariere a tuturor resurselor locale cu integrarea lor eficientă în circuitul economic și social. n acest sens, din analiza situației existente reies următoarele oportunități: a, - existența unor importante resurse locale: - comuna are un potențial de forță de muncă destul de important - care în prezent în procent majoritar este ocupat în activități de natură agricolă, adică în sectorul primar; în sectorul secundar și terțiar - procentul de este ocupare nesatisfăcător și este format în mare parte de navetiști care aceste prestează activități în orașul Iași; există deci o rezervă de populație activă care fi poate angajată să muncească în unități nou înființate; de asemenea, revitalizarea și tehnologizarea sectorului agricol, creșterea eficienței și productivității muncii, va elibera un surplus de forță muncă; b. - dezvoltarea sectorului secundar de activitate are avantajele oferite de apropierea de municipiul Iași : . posibilitatea de cooperare cu întreprinderi din municipiu, prin oferirea de terenuri la prețuri avantajoase pentru amplasarea unor unități industriale independente de dimensiuni nu foarte mari, dar de tehnologie ridicată, secții a unor întreprinderi ieșene care să execute activități de producere de subansambluri sau ansambluri de componente, ambalaje pentru diverse industrii; . existența unor materii prime locale care ar fi avantajos să fie prelucrate local,

Pagina 16

prin înființarea unor: -intreprinderi pentru prelucrarea surplusului de produse agricole: mori, prese de ulei, brutării, pentru prelucrare produse lactate de și carne; “întreprinderi de materiale de construcții - cărămizi; - tâmplării și alte subansambluri de lemn. c. - existența necesității de a asigura întreaga gamă de servicii, prin activitățile cuprinse în sectorul terțiar: - intermedieri - transporturi; - telecomunicații; - finanțe; - activitate bancară; - consilierat; - birouri. - reproducția simplă: [i servicii către populație; comerț. - reproducția lărgită: , cercetare; . unități spitalicești; Ed mari echipamente publice; - armata Acest sector prezintă un potențial deosebit de im portant de evoluția comunei, dezvoltarea lui având în același timp un dublu efect: - ocuparea unui procent însemnat de forță de muncă în munci de calificare superioare; - creșterea importantă a gradului de civilizație și confort urban a localităților comunei și implicit a gradului de atractivitate a acestora, asigurându-se dezvol tarea lor și crescând astfel cererea de servicii; d. - existența unui potențial important turistic în zona Aroneanu: - existența monumentului istoric - biserica Aroneanu ; - existența celor două lacuri de acumulare Aroneanu și Dorobanț și posibilitatea de includere, datorită amplasamentului învecinat, în sistemul de agrement Ciric al municipiului Iași; - amplasarea satelor pe versanții teraselor râului Ciric chiar și pe malurile lacurilor, conferă acestora un cadru natural de un pitoresc deosebit, ceea ce ar putea stimula dezvoltarea unui sector care prezintă o oportunitate de actualitate în țara noastră - agroturismul; Pentru dezvoltarea eficientă a acestuia este necesară crearea unui program complex, bine coordonat și urmărit de care locale 'să autoritățile și care aibă ca obiective : - determinarea unor terenuri cu amplasamente cu atractivitate deosebită prin pitoresc și prin perspectivele pe care le oferă peisajului asupra înconjurător; - inițierea unui program de informare și de instruire a locuitorilor comunei despre: - avantaje economice pe care le prezintă practicarea unei asemenea activități; nivelul de confort minimal obligatoriu care trebuie să-l ofere pe gospodări a nivelul minimal al serviciilor pe care au obligația să îl ofere turiștilor; cum se construiește o casă și se amenajează care să aibe de confort calități și în același timp calități funcționale și arhitecturale pitorești, atractive, specifice zonei, prin constituirea unor caiete cu proiecte care să răspundă la aceste cerințe; delimitarea , - unei zone care să cuprindă vatra veche a satelor, care prin trama stradală și prin existența unor case și gospodării mai vechi, cu valoare să ofere etnografică, prin ea însăși un cadru construit cu un pitoresc specific zonei, unde turistul să trăiască în mediul și în gospodăria cu modul caracteristic de viață al satului de podiș moldovenesc; - dezvoltarea turismului cuplat cu activitatea de vânătoare, având în vedere mai ales

Pagina 17

existența făzănăriei din pădurea dintre satele Aroneanu și Rediu Aldei. Modul de dezvoltare a activităților din acest capitol este analizat în prezentul studiu după cum urmează: - propunerile incluse la capitolul de dezvoltare a sectoarelor secundar și terțiar au caracter provizoriu; nu se pot epuiza toate aspectele dezvoltării comunei Aroneanu până la întocmirea "Planului Amenajării Teritoriale Iatercomunal al Aglomerației Urbane Iași”. Acesta va studia complexul în întregul său și va trasa direcții și strategii specifice de dezvoltare a fiecărei cu obiective comune, precise care să răspundă unei funcționări corelate a întregului sistem, cu specializări coordonate între toate comunele componente și care să răspundă unor necesități de cooperare cu municipiul Iași; o astfel de dezvoltare presupune existența unui program centralizat - coordonat de un organism specializat în municipiul Iași care să urmărească și să monitorizeze această activitate pentru toată aglomerarea urbană a Iașului; acest propuneri, toate oportunitățile și posibilități sectorului secundar. - în prezentarea acestei dezvoltări în cadrul comunei, am analizat doar direcțiile principale de evoluție; propunerile concrete se vor fac fiecare e pe în sat în parte pentru a se evita repetiția. 1.2.3, Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii În domeniul infrastructurii sunt necesare următoarele lucrări de investiții: 1. Luczări de drumuri : a. - ranforsări și tratamente: b. - împietruiri, 2. Rețele edilitare - extinderi: a. - rețea electrică; b. - rețea apă; c. - rețea telefonie. 1.3. Evoluția populației, elemente demografice sociale și 1.3.1. - Estimarea evoluției populației: Situația mișcării migratorii a populației din Aroneanu: Anul Imigrări Emigrări Spor migrator Spor natural 1985 9 32 43 - 35 1986 i 129 - 115 26 1987 13 72 59 - 38 1988 12 97 85 - 26 1989 23 46 17 - 37 1990 40 309 264 - 18 1991 33 57 24 - 8 1992 36 108 DP - 7 1993 13 37 44 . - 14 1994 43 63 „-20 19

Pagina 18

Din analiza acestor cifre reies următoarele: - cifra care ne indică sporul migrator în comuna Aroneanu, prezintă fluctuații uneori destul de mari de la an la an, dar ilustrează un proces constant de emigrare din comună: . până în 1990 acest proces se explică prin stabilirea mai populației, ales din zona periurbană, în municipiul Iași, în urma atragerii forței de muncă în industrie, prin procesul industrializării forțate; . după 1990, deși acest proces încetează, se menține s porul migrator negativ explicat prin nivelul scăzut de dezvoltare al comunei. - sporul natural nu acoperă sporul migrator negativ. Concluzia este că localitățile comunei Aroneanu, cunosc un procent lent, dar constant de depopulare, Din acest punct de vedere, comuna Aroneanu nu se înscrie în tendința generală care se manifestă Ja nivel de județ în localitățile rurale unde, condițiile scăderii generale a sporului natural, are loc o creștere a migrării spre rural, ceea ce conduce la sporuri migratorii pozitive. Pentru estimarea evoluției populației s-a utilizat modelul de creștere "tendențială" prin proiectarea pentru următorii 10 ani a sporului mediu anual (spor natural și migrator, înregistrat în ultimii 11 ani). Simularea evoluției sporului mediu pe ultimii 11 ani se face după o parabolă (Yti = a+bti), obținându-se următoarea ecuație : Yti = 25165 - 31,1 ti Conform tendinței descrise de ecuația de mai rezultă că la finele sus, intervalului de prognoză (2006), populația comunei Aroneanu va fi de 2050 locuitori ceea ce față de cifra de 2397 din anul 1996 - reprezintă o scădere de 347 de locuitori. Acest proces de depopulare care reiese din tendința actuală, în este contradicție cu perspectiva de dezvoltare accentuată pe care trebuie să o ă cunoasci comuna ca parte componentă a viitoarei aglomerații urbane a Iașului. Se mai semnalează apariția unui proces care, având în vedere probabilitățile reduse de a oferi terenuri pentru construcții în orașul Iași, este posibil să dezvolte se destul de accentuat: există în anul 1997 la primăria din Aroneanu, 30 de cereri pentru cumpărare de pământ în vederea construcției de case, a unor persoane străine de din comună, municipiul Iași. (15 în Dorobanț, 10 în Aroneanu, 3 în Șorogari și 2 în Rediu Aldei). Odată cu creșterea gradului de confort al comunei și cu prezentarea unor perspective clare de dezvoltare a acesteia, se poate iniția un în program colaborare, primăria Aroneanu cu primăria orașului Iași, de prezentare către solicitanții de terenuri de pentru construcția case din Iași, a oportunității obținerii acestora în comuna Aroneanu. Această acțiune presupune inițierea unui program întocmit în cooperare de către administrația locală și cea a Iașului prin care: - să se indice avantajele unei astfe! de întreprinderi, prin mijloace promoționale specifice și eficiente: planuri, care să indice apropierea de Iași, deci accesibilitatea deosebită a zonei, planuri cu zone cu terenuri ce pot fi achiziționate, fotografii de prezentare a cadrului natural deosebit de pitoresc; preturi avantajoase (comparativ cele din cu municipiu); - să se indice modalități concrete de efectuare ai unei astfel de tranzacții. Deoarece studiul aglomerației urbane nu a fost întocmit în actuala documentație estimăm într-o primă fază, niște tendințe de dezvoltare în ipoteza creșterii localității printr-o creștere importantă de populație prin procesul de stabiliri. S-au inclus în intravilanele localităților niște suprafețe de teren favorabil construcțiilor care ar putea asigura în condițiile unor ioturi de cca. 500 m? în Aroneanu și Dorobanț intermedierea de vânzări pentru cca. 500 respectiv 250 gospodării, ceea ce ar presupune un aport de populație de cca. 1500 și respectiv 750 locuitori. În satele Rediu Aldei și Șorogari, estimând un lot de minim 1000 m? de pentru condiții

Pagina 19

pantă accentuată, s-ar putea constitui cca. 180 gospodării (Șorogari) și 120 (Rediu Aldei), ceea ce ar însemna un aport de populație de cca. 240 360 respectiv de oameni. Total comună - ar fi o creștere a în populației următorii 10 ani de cca. 1850, o cifră importantă. În concluzie, perspectivele de dezvoltare a comunei, strâns legate de tendintele de creștere a populației, au două direcții de dezvoltare: i. Tendința naturală actuală, care pusă în ecuație, are ca rezultat o scădere cu cca. 350 de locuitori, în anul 2006, ceea ce reprezintă de proces depopulare și probabilități reduse de dezvoltare a comunei; 2. Tendința dirijată printr-o politică concertată a autorităților locale cu cele ale administrației ieșene, de promovare și încurajare printr-un bine al program susținut stabilirilor în comună, cărora studiul actual le oferă posibilitățile prezentate mai sus. În această ultimă ipoteză, proiectul face propuneri de dezvoltare a tuturor domeniilor de activitate și de viață social culturală a localităților studiate, propuneri care vin să întărească argumentele pentru începerea unui proces susținut de stabilire de în populație teritoriu, prin creșterea evidentă a gradului de atractivitate a comunei. Este foarte important însă realuarea acestor estimări, după ce se vor stabili tendințele și programele concrete de dezvoltare a comunei Aroneanu în studiul la privitor aglomerația urbană a Iașului. 1.3.2. Estimarea resurselor de muncă Populația activă reprezintă cea. 45% din total populația comunei. Ceea ce este important pentru perspectivă, este schimbarea calitativă în modul de ocupare a forței de muncă. Din studiile și documentarea făcută de elaboratorii P.U.G, Iași au ajuns la concluzia că există premize asemanătoare de dezvoltare a localităților rurale românești, cu cele din Franța (în stadiul în care se aflau după ce de a! doilea război mondial). Prezentăm procentele de ocupare a populației active în diferitele de sectoare activitate în localitățile periurbane în Franța: a. - în sectorul primar (agricultură) și cel secundar (industria) - 44,6% din populație; b. - sectorul terțiar - 55,4 9D din care : - reproducția simplă (servicii către populație, comerț) - 19,0 %; - reproducția lărgită (cercetare, universități, mari echipamente publice) - 7,5%; - armata - 17,5 %; - intermedieri ( transporturi, telecomunicații, finanțe, bănci, birouri consilierat, - 11,4 %. Soluția pe care o propunem este deci, dezvoltarea in comunele periurbane deci în și și Aroneanu, a sectorului terțiar, prin stabilirea unui care să program promoveze această strategie, prin amplasarea unor dotări și unități din acest domeniu, care fi program nu poate elaborat decât pentru întreaga aglomerație urbană Iași. Creșterea productivității și tehnicității în agricultură va avea ca efect eliberarea unui procent însemnat de forță de muncă din acest sector și trecerea lui în sectorul terțiar. În concluzie, acesta ar fi un de de calitate proces creștere a gradului de ocuparea forței de muncă și în consecință o creștere a nivelului de a din aspirație populației zonă, care implicit va atrage creșterea nivelului de civilizație a acestor localități. 1.4. Reabilitarea, conservarea și protecția mediului Protecția și conservarea mediului reprezintă unul din obiectivele de bază ale amenajării teriroriului comunei, prin care se asigură dezvoltarea durabilă și echilibrată a acestuia. Analiza situației existente nu semnalează probleme deosebite teritoriul pe comunei, deoarece nu există obiective poluante în vecinătatea localităților comunei. Singurele probleme de mediu în Aroneanu sunt cele legate de degradarea solurilor și

Pagina 20

parțial de impuriticarea apelor, mai ales cele subterane. Pentru rezolvarea disfuncționalităților semnalate la acest capitol în analiza situației existente se propun următoarele obiective măsuri: și 1.4.1. Protecția și conservarea zonelor cu valoare de patrimoniu natural construit Conform Hotărârii nr. 8/1994 a Consiliului Județean Iași, pe teritoriul comunei Aroneanu nu există nici o zonă cu valoare de pătrimoniu natural: rezervații sau monumente ale naturii. , Sunt declarate perimetre speciale toate protejate plantațiile forestiere existente în județ, cu rol de consolidare și de stabilizare a indiferent vezsanților de proprietar. Pe teritoriul comunei există următoarele păduri: - cea mai importantă suprafață este cea ocu de pată pădurea amplasată între satul Dorobanț și Rediu Aldei; - la sud, Aronenau se învecinează cu pădurea Ciric din - care o mică suprafață se află amplasată pe teritoriul comunei; - pe versantul dintre satul Aroneanu și lacul Aroneanu s- a început un proces de împădurire; - mai există două la ; zone împădurite nord de satul Rediu Aldei și una la N-E de satul Șorogari. Măsurile indicate sunt: - arealele de pădure sunt propuse zone protejate și conservate ca perimetre speciale forestiere de interes local, chiar dacă nu au valoare de patrimoniu; delimitările zonelor de protecție sunt reprezentațe de limitele Jor cadastrale; - efectuarea de împăduriri pe terenurile neproductive în pantă cu alunecări de teren: - pe versantul dintre satul Aroneanu și lac (continuarea de procesului împădurire început) . pe versantul de la est de satul Dorobanț „ pe versanții de nord și de est de satul Rediu Aldeii Aceste zone împădurite vor intra tot în de categoria zone protejate ca perimetre speciale forestiere de interes local. - plantațiile ce vor fi prevăzute de-a lungul zonelor de adiacente protecție albiilor de râuri (Chirița) și a torenților - cu cursuri de apă intermitente; - plantațiile ce sunt propuse pe o distanță de 100 m lățime (50 m pe teritoriul satului Dorobanț) - pe întreg perimetrul lacurilor Dorobanț și Aroneanu rol de cu zone de protecție a acestora - sunt, de în de asemenea, regim zone protejate. 1.4.2, Protecția și conservarea zonelor cu valoare de patrimoniu construit Pe teritoriul comunei Aroneanu, singurul înscris monument în listele Ministerului Culturii este biserica Aroneanu - situată teritoriul satului pe cu același nume. Despre aceste zone protejate se va comenta în capitolele aferente în analiza - fiecărui sat în parte. 1.4.3. Protecția apelor și ecosistemelor acvatice Pentru protecția apelor și ecosistemelor acvatice din teritoriul comunei, sunt necesare și se propun următoarele măsuri: - instituirea zonelor de protecție a principalelor ape de suprafață: curgătoare, lacuri, torenți cu cursuri intermitente; - interzicerea oricăror deversări necontrolate de reziduuri de ape uzate, și depuneri deșeuri în apele de suprafață și pe malurile acestora, o atenție deosebită acordându-se platformelor de depozitare și stocare a dejecțiilor de fa ferma zootehnică, de la abator, și depozitelor de carburanți de la AGROMEC, ale căror produse de impurificare pot

Pagina 21

fi antrenate de apele meteorice; - respectarea distanțelor sanitare de amplasare a surselor de apă, din sate (fântâni) față de eventualele surse de impurificare (closete, microferme de animale etc.) - realizarea de perspectivă a alimentării d] centralizate de apă a localitățile Aroneanu și Dorobanț, precum și a unor sisteme de canalizare cu stații de epurare, la care să se racordeze toate obiectivele social-economice cu de restituții ape uzate. 1.4.4. Protecția solurilor și ecosistemelor terestre Din analiza disfuncționalităților rezultă următoarele măsuri: a) reabilitarea sistemelor locale existente de combatere a eroziuni i solului și extinderea acestora în perspectivă prin: - metode de reducere a vitezei apei (prevederea de praguri, gărdulețe) pe cursul torenților; - executarea de șanțuri și rigole care să permită evacuarea rapidă a apei de pe suprafețe, pentru evitarea înmuierii versantului, - amenajări prin terasare a versanților și executarea de pinteni de din susținere pământ la baza acestora; - înierbarea lucrărilor de terasamente prin plante perene cu rețea bogată de rădăcini, b) combaterea inundațiilor și excesului de umiditate din lunca pârâului Chirița - prin regularizarea și reprofilarea albiilor acestuia; c) compaterea excesului de umiditate de versanții incluși în intravilanul pe satului Dorobanț, Aroneanu și Rediu Aldei; d) protecția solurilor cu fertilitate naturală ridicată (cernoziomuri cambice) și moderată (cernoziomuri de pantă, soluri cenușii și brune) prin administrare de îngrășăminte naturale și chimice în doze optime, prin tehnologii adecvate și mai ales prin aplicarea unei agriculturi ecologice și metode biologice de combatere a dăunătorilor, că e) reabilitarea terenurilor neproductive și cu degradări (alunecări) prin împădurire continuându-se în acest sens perimetre de ameliorare în zonele N-V V, și N de Aroneanu, E de Aroneanu, N și E de Rediu Aldei, se vor planta arbori mari consumatori de apă și cu rădăcini pivotante cu efect de piloți: salcâm, pin, stejar; î) menținerea și protecția ecosistemelor forestiere, ca și a terenurilor cu vegetație forestieră prin exploatarea masei lemnoase, a resurselor pădurii și fondului cinegetic în conformitate cu amenajările silvice și cu asigurarea gospodăririi durabile, prin protecția specială și conservarea pădurilor și suprafețelor împădurite din | rol de grupa funcțională (cu protecție a solurilor) prin creșterea suprafețelor împădurite în fond forestier și terenurile pe degradate. 8) evitarea amplasării pe versanți a unor construcții care să modifice de starea echilibru a acestora, 1.4.5. Protectia atmosferei și a localităților Pentru menținerea și îmbunătățirea calității aerului sunt măsuri necesare ca: - menținerea și extinderea pădurilor, a perdelelor și aliniamentelor de protecție, a spațiilor verzi și suprafețelor acvatice; - realizarea perimetrelor zonelor cu obiective industriale și intreprinderi agricole de perdele de protecție, mai ales la contactul cu sectoarele locuite; - realizarea unor sisteme de reținere a pulberilor vegetale la mori; - realizarea in apropierea fiecărei localități a unei platforme special amenajate pentru depozitarea deșeurilor și amenajarea pentru întreaga comună, a unui puț sec pentru cadravele animalelor; - realizarea în localitățile comunei a unor mici lucrări de combatere a eroziunii albiilor prin plantații și de combatere a excesului de umiditate sau chiar a inundațiilor locale, prin reprofilări de albii și desecări;

Pagina 22

- îmbunătățirea calității vieții oamenil or prin studierea posibilităților de alimentare cu apă a satelor, realizarea de spații verzi organizate pentru sport și agrement, ameliorarea stării drumurilor și a circulației, realizarea, în condițiile existenței unor restituții de ape uzate (de la eventuale alimentări cantralizate), a unor sisteme de canalizare, cu stații de epurare. 1.4.6. Organizarea platformelor de deșeuri menajere, platformelor de depozitare a substanțelor fito - sanitare și a puțurilor seci A. Platformele de deșeuri menajere - s-au prevăzut platforme de gunoi, la distanțe cuprinse între 500 m și 100 m - vor fi prevăzute - unde este posibil cu surse de apă; - suprafața de cca. 1.000 ms; - prevăzută cu cuvă de etanșare, drenuri pentru uzate. ape B. Puț sec - pentru cadravre de animale - s-a prevăzut un puț sec pentru între aga comună - cuplat cu de platforma gunoi a satului Aroneanu; alegerea unei asemenea soluții prezintă dezavantaje - chiar dacă puțul este amplasat la distanță de sat - prin pericolul infestării de pânzei apă treatică; - indicăm alte două soluții posibile - mai bune : . folosirea crematoriului de pe lângă dispensarul sătesc; . apelarea la serviciile societății "PROTAN" - care colectează cadavrele animalelor din care fabrică făină proteică C. Crematorii - se va prevedea lângă dispensarul din satul Aroneanu; - volum 1,0 m; - va funcționa pe bază de combustibil lichid; - proiectul va avea la bază acordul de mediu; D. Depozite pentru pesticide | - se vor organiza în construcții acoperite - cu regim special de siguranță; - la expirare, aceste substanțe vor fi distruse în centre specializate; se interzice aruncarea în gropi sau spații necontrolate (inclusiv platformele amenajate pentru depozitarea deșeurilor menajere). 2. Concluzii Propunerile de dezvoltare în acest proiect sunt cu caracter preliminar și provizoriu și vor trebui obligatoriu reevaluate du pă întocmirea Planului Amenajării Teritoriale Intercomunal al Aglomerației Urbane Iași. În planul urbanistic general ai comunei Aroneanu s-au propus măsuri care, prin urmărirea aplicării lor în următorii ani, să se obțină o nivelului creștere a de trai și civilizație a populației autohtone și o creștere a atractivității acestor localități, pentru a se stopa procesul de degradare și, mai mult, pentru începerea unui de dezvoltare proces a acestora prin încurajarea, printr-un program concertat, a sistemului de stabiliri în comună. O altă idee importantă este cea de pentru cooperare obținerea acestor deziderate, a autorităților locate cu cele ale municipiului Iași - într-un coordonat stabilit de program și comun acord, program care va fi definitivat după stabilirea obiectivelor concrete de dezvoltare a comunei Aroneanu în cadrul aglomerației urbane a Iașului.

Pagina 23

. Propuneri de organizare urbanistică a localităților comunei Aroneanu La elaborarea propunerilor pentru P.U.G., comuna Aroneanu, au fost consultate: - schițele de sistematizare întocmite în anii 1969 și 1985; - studiu privind dezvoltarea economico-socială a județului Iași, orizont 2004 - comuna Aroneanu - întocmit de AGER Iași 1997; - Planul de Amenajare a Teritoriului Județului Iași - propuneri în curs de elaborare la S.C. "HABITAT-PROIECT" SA. Iași 1997; - studiul "Relații Periurbane” - din cadrul P.U.G. Municipiul Iași; - "Studiu preliminar privind hazardul seismic al alunecări lor de teren pe teritoriul județului Iași”; - factorii de răspundere din administrația locală; - prof. dr. arh. Doina Cristea de la Catedra de Urbanism al Înstitutului de Arhitectură "I. Mincu" - București - coordonatorul P.U.G. Iași. 3. Propuneri de organizare urbanistică a Aroneanu localității După cum am arătat la analiza comunei, | ocalitatea Aroneanu va fi integrată în sistemul aglomerației urbane a Iașului. Situația existentă a localității și perspectiva necesară de dezvoltare impun câteva măsuri clare: - în prezent, iocalitatea este puțin dezvoltată, cu nivel de un viață și de civilizație scăzut, cu perspective reduse de creștere; - perspectiva de dezvoltare impune o creștere semnificativă a populației - mai ales prin imigrarea de populație dinspre municipiul Iași, și o semnificativă creștere prin dezvoltarea unor activități de absorbție a forței de muncă în sectorul secundar și cel terțiar, toate acestea dublate de necesitatea creșterii nivelului de confort urbanistic de locuire și care să ridice gradul de atractivitate al localității. În contextul dezvoltării comunei i-am analizat pe care din capitolul respectiv, localității Aroneanu îi revine un rol important - determinat de serie de o oportunități: - este reședință de comună și are, în consecință, un mai de mare număr dotări social- culturale; - are amplasamentul cel mai favorabil dintre localitățile comunei: „ este cel mai apropiat de Iași; „ este situat pe o terasă aproape plană - cu zonei de excepția S-V; „ are adiacent în partea de N și E terenuri bune de extindere - cu mențiunea că acestea sunt în același tinip cele mai favorabile agriculturii. În concluzie, direcțiile mari de dezvoltare ale localității sunt: - menținerea și dezvoltarea funcțiilor actuale; - eficientizarea activității principale - agricultura; - dezvoltarea susținută a activităților industriale și din sectorul terțiar, organizarea, prin restructurare, a intravilanului propus; - amplasarea de noi obiective socio-culturale; - amenajarea căilor de circulație și dezvoltarea rețelelor edilitare. 3.1. Dezvoltarea activităților economice Necesitatea dezvoltării localității Aroneanu în contextul menționat mai sus impune o schimbare a profilului preponderent agricol prin sectorului creșterea ponderii secundar și terțiar în cadrul activității economice.

Pagina 24

A. Sectorul primar - activitățile agricole Dezvoltarea viitoare a acestui sector a fost anali zată global - pe întreaga comună - cu propunerile concrete care să aibă ca rezultat; - dezvoltarea în sine a sectorului pentru a asigura a provizionarea piețelor Iașului și în consecință impulsionarea creșterii nivelului de tr ai a populației satului; - eficientizarea acestui sector - care să aibe ca sco p, pe lângă creșterea productivității de exploatare a pământurilor și eliberarea de fo rță de muncă - disponibile pentru ocuparea ei în sectorul secundar și terțiar; - încurajarea dezvoltării fermei de creștere a păsărilor S.C. PRODAVIS S.A. - prin acordarea de facilități de către administrația locală; - stimularea apariției și a altor ferme de animalelor creștere a - în zona rezervată - în intravilanul localității. B. Sectorul secundar - activitățile industriale In vederea dezvoltării mai accentuate a acestui secto r, prin actualul studiu se propun următoarele măsuri: - în partea de est a satului - unde sunt amplasate acum secția AGROMEC - Holboca și unitatea de producție PRODAVIS - adiacent acestora se rezervă un teren destinat amplasării unor viitoare unități de producție; acest amplasament fost a ales pentru ca aceste terenuri să se afle înafara zonei de decolare 1 : în află care se situat o parte din satul Aroneanu - și unde, conform Decretului 95/1978 sunt prohibite - o gamă largă de industrii și activități; - pentru stimularea amplasării aici, a unor intreprinderi cu profil industrial, este necesară promovarea unui program în care autoritățile locale să coopereze direct cu autoritățile administrației din Iași pentru atragerea de investitori prin: - oferirea de terenuri de amplasament la prețuri avantajoase; - elaborarea unui strategii promoționale - pentru de atragere investitori care să construiască aici intreprinderi mici sau secții în colaborare cu unități industriale din Iași; ” se propune pentru amplasare în zona rezervată industriei: - intreprinderi de prelucrare a surplusului din agricultură: industrializarea laptelui, presă de ulei, brutărie; - intreprinderi sau secții de industrie performântă - de înaltă tehnologie (componente, sau asamblări de aparatură electrocasnică) - în colaborare cu industrii din Iași, o intreprindere de fabricare ambalaje pentru industria alimentară; - mici intreprinderi sau ateliere care să prelucreze materiale locale: gater, confecționare tâmplării; - Sugerăm amplasarea unui complex meșteșugăresc - de industrie mică - care să se ocupe cu confecționarea unor obiecte de artizanat: obiecte din lemn, nuiele, stuf, mobilier cu specific popular, țesături și confecționare elemente de inventar morale (lenjerie, covoare, etc.), elemente vestimentare să - care valorifice tradiția specifică satului moldovenesc; acest complex poate fi - conceput cu un funcțional care să permită turiștilor vizitarea lui pentru urmărirea unor procedee tradiționale de producție. C. Sectorul terțiar Conform direcțiilor estimate la capitolul de a de muncă ocupare forței - reluăm ideea de dezvoltare în satul Aroneanu a sectorului terțiar. Și pentru acest domeniu se impune colaborarea autorităților locale ale comunei, cele cu din municipiul Iași, prin întocmirea unui coordonat program pentru toate localitățile din aglomerația urbană.

Pagina 25

In acest sens sugerăm o serie de obiective de intere s orășenesc care se pot amplasa în satul Aroneanu - cel care oferă condiții de amplasament pentru acestea: unități spitalicești; unități de cercetare; [) unități de învățământ; locuințe pentru cei încadrați în armată. 3.2. Evoluția populației, elemente demografice sociale și 3.2.1. Estimarea evoluției populației Din ipoteza de calcul a tendinței de evoluție a comunei Aroneanu din ultimii zece ani, a reieșit că are loc un proces de depopulare. Conform acestei tendințe, în anul 2006 - localitatea Aroneanu va avea o populație de 840 oameni 114 - cu locuitori mai puțin decât în anul 1996. In ipoteza optimistă de promovare a unui serios program. prin care să se stimuleze stabilirile în localitate (în anul 1997 s-au înregistrat 10 cereri de acest fel) - s-a rezervat pentru următorii zece ani o suprafață de teren pentru întemeiereă 500 a cca. gospodării - ceea ce ar însemna un aport de cca. 1500 locuitori 3.2.2. Estimarea resurselor de muncă Din total populație localitate cca. 45% - va fi de procentul populație activă. După cum am arătat în analiza făcută la nivel de comună - problema care se pune este schimbarea din punct de vedere calitativ al modului de ocupare a forței de muncă - în scopul valorificării superioare a acesteia. Având în vedere că Aroneanu este centrul de comună estimăm - necesitatea, realizării unor procente de ocupare în cele trei sectoare de activitate - de apropiate cele prezentate la perspectivele de dezvoltare ale comunei. 3.2.3. Asigurarea cu locuințe a populației Conform prognozelor referitoare Îa populație: a. varianta pesimistă; - nu este necesară construirea de noi case; - se impune totuși stimularea creșterii confortului de locuire la fondul de case existent: acest proces va avea loc și ca urmare a nivelului creșterii de trai și de civilizație în localitate - determinat în primul rând de impulsionarea dezvoltării sectorului economic. b. varianta optimistă: - se estimează organizarea a încă cca. 500 gospodării; - aceasta indică dezvoltarea în localitate a sectorului de construcții; - este necesar și un program de promovare a unor proiecte de nivel corespunzător calitativ. 3.3. Zonificarea funcțională, stabilirea intravilanului Bilanțul teritorial: Zone funcționale ha % 1. Zonă cu funcțiuni de interes public 6,7 4,05 2. Zonă de locuințe și funcțiuni complementare 119,0 71,96 3. Zonă unități industriale, depozitare și agricole - din care: i 13,9 8,40 - unități industriale și depozitare; 7,87 4,76 - unități agricole și servicii pentru agricultori; 6,03 3,64

Pagina 26

i 2 3 4. Zonă spații verzi, agrement, sport, plantații 6,8 411 5. Zonă gospodărie comunală (cimitir) 10 0,60 6. Zonă cu destinație specială și de echipare teritorială - căi de comunicație 15,0 9,07 7. Zonă cu dotări speciale 3,0 1,81 TOTAL INTRAVILAN 165,4 100 Propunerile privind intravilanul urmăresc două probleme mari: 1. Estimarea unui perimetru care să includă o su prafață de teren care să includă o suprafață de teren care să satisfacă: - nevoia suprafețe suplimentare pentru extinderea spațială a localității; - identificarea de terenuri bune de construcții; s-a optat perntru menținerea soluției propuse la extinderea din 1994 ca fiind singur a zonă cu terenuri bune pentru construcții: plane și stabile; 2. Restructurarea, sistematizarea, zonificarea funcțională a fondului construit existent: - creeare de zone funcționale clare între care: - să se realizeze un sistem de relații optime de cooperare și legătură; - să asigure necesitățile reale actuale și de perspectivă a localității, - să contribuie la o structurare urbanistică corectă a satului; - eficientizarea folosirii terenurilor existente în intravilan - printr-un program în care să fie antrenată populația localității - de ocupare a parcelelor libere. Din estimarea creșterii de populație 2005 pentru perspectiva - în cele două variante, am considerat că și în situația optimistă de de aport populație prin procesul de imigrare terenul inclus în întravilan în 1994 oferă » posibilități acoperitoare pentru dezvoltarea localității. La acest perimetru s-au mai adus două mici de ajustări 4,6 ha la cererea Primăriei Aroneanu. Menționăm că autoritățile locale nu au emis alte pretenții mărirea pentru intravilanului. De asemenea această problemă va trebui să fie reluată după întocmirea studiului despre aglomerația urbană Iași. 3.3.1. Zona cu funcțiuni de interes public După cum am menționat la analiza situației existente - în centrul satului Aroneanu au fost amplasate o serie de obiective de interes local și comunal care creează astfel un centru de interes funcțional. Din punct de vedere al dotărilor al și compoziției urbanistice zona nu atinge parametrii unui centru de comună. De asemnea aici există decât nu o parte din funcțiunile necesare localității. Se propune dezvoltarea acestei zone: a. dezvoltare spațială - prin extinderea ei terenuri libere pe particulare de construcții pe direcția est; b. structurarea funcțională și spațială prin unei creearea axe pietonale care să străbată longitudinal zona, pornind din intersecția principală localității, de-a căreia lungul să se dezvolte obiective comerciale, prestări servicii, și servicii către populație într-o compoziție urbasnistică închegată, cu o zonă de piață comunitară; Modul efectiv de compunere a acestei zone va face obiectul unui plan urbanistic zonal - al cărui scop va fi creearea unor spații care prin arhitecturală compoziția și urbanistică să stimuleze viața comunitară a localității. . Suprafața zonei este de 6,7 ha. In cadrul zonei centrale se propun următoarele investiții pentru completarea cu instituții

Pagina 27

publice și de profil social cultural: - construirea unui local nou pentru primărie vechi (cel este impropriu); - extinderea căminului cultural cu un spațiu de funcțiuni polivalente; - construirea unui sediu de judecătorie și notariat; constituirea unei zone închegate - grupate în jurul unui spațiu urban bine determinat (piată, esplanadă pietonală) - cu funcțiuni complexe: comerț, spații pentru activități financiare, servicii către populație; - recondiționarea și renovarea - într-un sistem volumetrice și de detalii de arhitectură închegat a dotărior existente, amplasate într-o zonă suficient de compactă - școală, dispensarul, poliția, magazinul universal, căminul cultural, biblioteca grădinița - etc. In concluzie - zona va avea o funcțiune complexă unde vor coexista activități comerciale, de servicii social-economice, dar'și activități de recreere și sport în imediata vecinătate. Se var prevedea accese auto și parcaje - în partea perimetrală a zonei cu penetrații până la spațiiile ce trebuiesc aprovizionate direct - fără a traversa însă axa pietonală centrală. Nu se prevăd procente de și grade de utilizare ocupare a terenului limitative. 3.3.2. Zona de locuințe și funcțiuni complementare O mare parte din terenurile noi inci use în intravilan sunt destinate pentru construirea de locuințe. In cadrul acestui studiu se propun două direcții de tratare a zonei de locuințe: A. Structurarea zonei existente: 1. Se delimitează în zona existentă de locuințe pe marginea terasei spre versantul ce formează malul lacului a unor zone care au următoarele avantaje: - sunt în cea mai mare parte libere de locuințe: - au amplasament de un deosebit pitoresc - prin perspectiva favorabilă asupra întregii văi a Ciricului cu cele două lacuri, Această zonă se propune să fie în atenția locale autorităților care să stimuleze cointeresarea sătenilor fie într-o acțiune de construire de case ( conform unor proiecte speciale) pentru practicarea agroturismului, fie în vânzări de terenuri amatori din pentru Iași - în scopul construirii de vile. Aceste zone au fost identificate: - pe cornișa din dreapta bisericii; - zona de cornișă la sud de cimitir, până la limita dinspre ași a intravilanului; aici sunt necesare ca mențiune specială, lucrări drenare pentru a anihila efectele nocive ale emergențelor umede semnalate pe aceste terenuri: în această zonă se poate rezerva - la inflexiunea drumului DC 17 - amplasament clubul pentru oamenilor de afaceri "ACHORS GROUP". 2. Zona delimitată pe planșa de Reglementări ca zonă de protejată interes local, este zona vetrei vechi a satului de secol XVI - XVII cu o tramă și un parcelar specific satului modovenesc medieval: - se propune menținerea configurației tramei stradale cu modernizările și amenajările necesare; - se propune ca autoritățile locale să inițieze în aceâstă zonă un studiu de complex valorificare a zonei protejate în cadrul activității de agroturism prin prezentarea unei zone de sat tradițional cu o structură spațială tradițională și cu menținerea unui sistem de viață și de funcțiuni tradiționale: Studiul poate prevedea în zonă o serie de funcțiuni complementare - prin amenajare în gospodării de ateliere pentru meșteșuguri tradiționale. 3. Zonele de locuințe existente - amplasate la Sud de DC 17 din intravilanul - vechi - după cum am menționat la analiza existentului aceasta este o zonă mai mare - apărută la începutul secolului 20 - cu o tramă și parcelare geometrică - dar cu densitate scăzută a construcțiilor; o propunem pentru un program deasemenea coordonat de autoritatea locală -

Pagina 28

de îndesire, în scopul folosirii eficiente a suprafețelor din intravilan: - pentru a prezerva terenurile agricole de calitate - nu prea întinse în comună; - pentru a începe un proces de urbanizare a localității. B. Zonele de iocuințe propuse în extinderea de intravilan: - Sunt constituite pe un teren favorabil - aproape plan: - calitățile solului, necesitatea de folosire eficientă a cât terenurilor, și asigurarea unei densități urbane, având în vedere perspectiva de dezvoltare a localității ca satelit al lașului, ne-au condus la propunerea în această zonă a cartiere unor de locuit cu procente ridicate de ocupare a terenurilor și cu un regim de de înălțime P+1-P +2E. 3.3.3. Zonă unități industriale, depozitare și agricole Este amplasată în partea de est a satului Aroneanu. Amplasamentul a fost determint de restricțiile impuse de Decretul! 95/79 - care interzice ampiasarea în zona culoarului de zbor al aeroportului (Aroneanu se află parțial în amplasat zona I al acestuia) a unităților care produc perturbații de orice gen în atmosferă. Aceste fi restricții vor prezentate în Regulamentul de urbanism. Modul de închegare a unei astfel de zone în satul A. Toneanu fost - a analizat la capitolul de prezentare a activităților industriale. 3.3.4. Zonă spații verzi, agrement, sport, turism, planțații de protecție Această zonă ocupă o suprafață de 6,8 ha față de suprafața de ha 0,5 ocupată de terenul de sport actual. Repartizarea suprafeței propuse se face după cum urmează: A. Parcul localității - situat în imediata apropiere a zonei centrale - în cooperare spațială și funcțională cu aceasta, S = 2,8 ha. B. Terenul de sport S = 1,8 ha C. Zone de protecție: a. Zona de protecție de cca. 100 m In jurul bisericii Aroneanu - monument de arhitectură de secol XVI. Pentru această zonă, inclusiv cea imediat adiacentă este necesar de către promovarea autorități a unui studiu complex de a acestora. Acesta va cuprinde o serie de dotări minimale pentru turiști în scopul sporirii gradului de atractivitate a a zonei și asigurarea unei funcționalități corespunz ătoare cât și pentru eficientizarea economică a zonei; b. Zona de protecție din jurul cimitirului 50 cca m pe contur - zonă în care sunt interzise construcțiile; c. Zona de protecție de cca 25 m în jurul suprafeței ocupată cu întreprinderi industriale și agricole este de asemenea zona cu interdicție de construire. C. Zonă turistică și de protecție în jurul lacului Aroneanu care cuprinde: - o fâșie de cca 100 m lățime pe întreg perimetrul lacului, fâșie cu următorul regim: - interdicție de construire - cu excepția unor dotări funcționale pentru turiști - cu reglementări stricte pentru prevenirea poluării apei (amenajări de plaje și debarcadere etc.); , - prevederea unui drum perimetral de halaj -'la cel mult 6,00 m de marginea apei, drum tehnic pentru utilajele de întreținere a malurilor; - va necesita un plan special de amenajare cu zonificări functionale specifice - însoțit de un studiu de eficiență economică; - alăturat zonei de protecție, se va rezerva incă o fâșie de cca. 100 de m pentru amenajări turistice - unde se pot amplasa: - drumul de acces pentru turiști - cu amenajări speciale și parcări; dotări pentru recreere și loisir: zone de vile, campinguri - cu menționarea dificultăților pe care le presupune amplasarea de construcții terenuri pe cu pante cuprinse între 10 și 20 %;

Pagina 29

- terenuri de sporit și de joacă; - dotări de alimentație publică. Și această zonă trebuie să fie amenajată în urma unui studiu complex - funcțional - urbanistic - economic și va constitui un loc de atracție și pentru orașul Iași. 3.5. Reabilitarea, protecția și conservarea mediului După cum am arătat în analiza comunei - problemele serioase de mediu se referă la degradarea solurilor și parțial impurificarea apelor, mai ales subterane. Principalele obiective și măsuri pentru rezolvarea problemelor și a celorlalte situații negative, care să asigure prezența unui mediu echilibrat și stabil fost au analizate centralizat pe comună. 3.6. Organizarea circulației 3.6.1. Organizarea circulației rutiere In localitatea Aroneanu - pentru trama stradală de perspectivă se propun următoarele: a) pentru zona menționată ca protejată,vatra veche a satului se va păstra trama stradală medievală cu modernizarea profilului stradal și a îmbrăcăminții drumului: pentru aceste străzi se propune profilele de 8,0; 11,0; și 12,0 m; b) pentru restul suprafeței satului se menține trama stradală existentă cu corecțiile prezentate în planșa de "Reglementări" și cu modernizarea profilului și a îmbrăcăminții. Se propun profilele de 8,0 și 11,0 m: c) pentru drumul comunal DC 17 se propune profilul 17,0 m. Suprafața totală a drumurilor va fi în aceste condiții de 15,0 ha. Toate profilele de drumuri sunt reprezentate în planșa de reglementări. Aceste propuneri țin seama de legislația în vigoare, dar și de profilele existente, uneori mai mari, necesar a fi menținute. Propunerile de îmbunătățire a circulației rutiere se referă la lucrări de refacere și modernizare: - traseul drumului DC 17 - refacere îmbrăcăminte asfaltică pe întreg teritoriul satului: - drumurile principale și secundare din localitate sunt propuse într-o primă etapă perntru împietruire - urmând a se promova un program de asfaltare progresivă a întregii rețele: - la execuția acestor lucrări se vor respecta profilele propuse în planșa de reglementări, asigurându-se: - șanțurile colectoare; - accese pietonale (trotuare); - spațiu verde corespunzător; - alinierite de construcții se vor face în funcție de date. profilele Prospectele actuale permit realizarea profilelor propuse pentru toate tipurile de drumuri. Pentru zonele destinate dezvoltării funcției de locuit s-au propus trasee de drumuri care au caracter indicativ, organizarea urmând să se facă prin studii ulterioare. 3.7. Echiparea tehnico-edilitară 3.7.1. Gospodărirea complexă a apelor Pentru atingerea acestui obiectiv se următoarele măsuri propun - referitoare la lacul Aroneanu: - lucrări de reamenajare și întreținere a lacului; - repopulare cu pește - asigurându-se o sursă importantă de venituri: - instituirea zonei de protecție de circa 100 m lățime. - pe întreg perimetrul lacului; - 10 m fâșii de protecție la inundabilitate. :

Pagina 30

3.7.2. Instalații electrice Analizând situația energetică existentă, starea echipamentelor și rețelelor electrice descrise în capitolul anterior, se impun cu prioritate efectuarea de lucrări de reabilitare retelelor de joasă tensiune a și a iluminatului stradal atât în comuna Aroneanu cât arondate și în satele comunei: Dorobanț, Șorogari, Rediu Aldei. Deasemenea se propune extinderea rețelei existente și executarea de noi branșamente care să preia gospodăriile existente care în prezent nu sunt racordate la rețeaua electrică. Consumul necesar de energie electrică se din poate asigura posturile de transtormare existente, având în vedere că acestea au un grad de încărcare în prezent cuprins între 30 = 50 %. In perioada următoare analizată, consumul de energie electrică va crește, datorită apariției de noi gospodării, a măririi numărului de obiecxtive social-culturale, comerciale și prestări de servicii precum și apariției piața de pe aparatură electrocasnică din ce în ce mai diversificată, care va duce la o creștere simțitoare a consumului casnic. Pentru alimentarea cu energie electrică a noilor consumatori, pentru extinderea de rețele de joasă tensiune și pentru branșamente se au în vedere următoarele critrerii de bază: - alimentarea cu energie electrică trebuie să undă nivelurilor coresp de exigență impuse de normele tehnice în domeniu; - gospodăriile vor fi dotate cu receptoare electrocasnice pentru iluminat, conservare hrană, activități gospodărești; - posturile de transformare vor fi aeriene stâlpi; pe - la proiectarea și executarea alimentării cu electrică ene rgie se vor respecta prescripțiile în vigoare PE 132, PE 136. Stabilirea necesarului de putere la nivelul posturiolor de transformare Localitatea Aroneanu Pentru gospodăriile noi Puterea instalată Pi = 6 Kw/gosp. x 520 gosp. + 3120 Kw Puterea activă de calcul pentru o gospodărie Pe Kw. „aș, = 1,5 Puterea electrică de calcul pentru toate gospodăriile: Pc = 0,25 . 580. 1,5 = 195 Kw Puterea aparentă necesară ce trebuie asigurată de de postul transformare 193 Sn = 1,1, = = 283,3 KVA 9 Pentru ceilalți consumatori se estimează următoarele consumuri: - Spații comerciale Pi = 20 Kw Pc = 16 Kw - prestări servicii Pi = 25 Kw Pc = 15 Kw - brătărie, presă ulei, Pi = 40 Ku. Pc = 32 Kw atelier: - 3 întreprinderi industriale Pi = 120 Kw Pc = 96 Kw - judecătorie, CEC, motel Pi = 82 Kw Pc = 49 Kw TOTAL = Pi =287Kw Pe = 208 Kw Puterea aparentă necesară , Sn = 1,1 . 208/0,9 = 254,2 KVA Puterea aparentă totală Sn = 283,3 + 254,2 KVA + 537,5 KVA Se propune ca pentru consumatorii casnici să construiască se două posturi de ini |

Pagina 31

transformare aeriene, de 250 KVA și 100 KVA, iar ceil pentru alți consumatori două posturi de transformare de 160 KVA și 100 KVA. respectiv Tot în localitatea Aroneanu, în trei zone distincte se vor reamenaja și se va construi trei obiective necesare alimentării cu a pă a localității care necesită alimentare cu energie electrică. Pentru lucrările propuse s-a întocmit studiu de fezabilitate pr.nr. 13727/96 aprobat de Consiliul județean Iași cu avizul nr.4/4.X.1997/. Conform studiului de soluție elaborat de FIDEE Iași cu nr. 54/1997 soluția de alimentare cu energie electrică cuprinde construirea două a posturi de transformare aeriene de 40 KVA. Pentru localitatea Aroneanu este necesară extinderea LEA de medie tensiune cu 2620 m, LEA de joasă tensiune cu o lungime de 1200 m înlocuirea și conductoarelor din Al neizolat cu conductor torsadat pe o lungime de 1330 m. 3.7.3, Telecomunicații Pentru o mai bună legătură atât între localitățile comunei cât și cu exteriorul este necesară extinderea rețelei de telecomunicații a orașului LASI. Soluția de racordare va fi dată de ROMTELECOM IAȘI. 3.7.4. Alimentarea cu apă Schemele tehnologice alese pentru alimentarea cu în sistem apă centralizat a localităților sus menționate presupun dotarea cu obiective specifice lucrărilor de acest profil, cum ar fi: bazine de colectare a apei captate, stații de pompare. rezervoare de înmagazinare, gospodării de apă. Acestea vor fi exploatate de personal de specialitate calificat în specificul unor astfel de lucrări. Bazinul de captare din Aroneanu necesită lucrări de reparații, atât infrastructura cât și suprastructura care adăpostește instalația de pompare existentă defectă care înlocui se va cu pompe noi, performante. Pentru pomparea apei clorinate de la bazinul de la captare rezervorul de 100 mc, se va utiliza conducta existentă, care este funcțională executată în ( 1982). Pentru înmagazinare, este necesară suplimentarea capacității existente de 100 mc, cu incă o capacitate similară. Rezervorul existent se va repara și reamenaja cu instalații hidraulice noi. Alimentarea consumatorilor se va face gravitațional pe rețeaua existentă completată cu rețele noi în lungime de 4,15 Km. Rețeaua a fost dimensionată la debitul maxim zilnic corespunzător etapei de perspectivă anul 2020 și va fi echipată de cu hidranți incendiu subterani. ; Rețelele noi împreună cu cele existente vor alcătui un sistem de distribuție inelar pe care se vor monta cișmele stradale și piese speciale pentru consumatorii care se racordează individual. Pentru etapa de perspectivă ( anul 2020), o dată cu creșterea cerinței de apă, se are în vedere luarea în continuare a celei de-a doua surse ("la hazna") care se va racorda la noul sistem de distribuție. Se menționează că lucrările de pentru propuse alimentare cu apă a localității Aroneanu s-a întocmit studiul de fezabilitate - nr.13727/1996 pr. aprobat de Consiliul Judetean Iași cu aviz nr.4/14.X.1997.

Pagina 32

3.8. Obiective de utilitate publică Pe teritoriul localității Aroneanu s- au identificat urinătoarele tipuri de proprietate a terenurilor: A) Terenuri aparținând domeniului public al statului: a) instituțiilor cu caracter public, administra ție, învățământ, sănătate, cultură, culte - în supratață de cca 3,43 ha; b) drumuri publice - cea 15,0 ha. B) Terenuri proprietate privată a persoanelor juridice sau fizice: a) terenuri aparținând unor unități productive și prestatoare de servicii: S.C. PRODAVISS.A., S.C. AGROMECS.A, comerțului privat, cu o suprafață de cca 5,5 ha; b) terenuri aferente locuințelor și funcțiunilor complementare mici (anexe, ateliere, mici unități comerciale organizate în gospodăria personală, grădini) cu o suprafață de cca. 140,07 ha. Propunerile de dezvoltare și restructurare funcțională a terenului în cuprins intravilan - din actualul studiu impun următoarea circulație a terenurilor: a) terenuri ce se intenționează a fi trecute în domeniul public, în care prezent aparțin persoanelor fizice; trecerea în circuitul public se va face conform legii; terenurile în această situație sunt următoarele: - terenuri pentru extinderea zonei centrale - situate în vecinătatea actualei zone cu dotări social-culturale a localității - în prelungirea ei câtre de zona est a satului - cea 4,82 ha; - terenuri pentru amenajarea parcului localități și a terenurilor dotărilor și sportive - cca 4,6 ha; | - terenuri pentru străzi și drumuri - cca. 5,7 ha; - terenuri destinate amplasării unitătilor industriale și agricole - 8,93 ha. cca. b) terenuri aflate în domeniul privat destinat schimbului - respectiv toate terenurile care au proprietari persoane fizice și care sunt propuse pentru a constitui baza de dezvoltare a construcției de locuințe; utilizarea rațională a acestor terenuri impune realizarea de acte de schimb care vor fi făcute sub controlul strict a] primăriei și consiliului local al comunei Aroneanu. Aceste probleme sunt ilustrate în planșa "Obiective de utilitate publică”. 3.9, Concluzii, recomandări: - situația existentă dezvăluie o slabă dezvoltare a localității în ciuda oferite avantajelor de apropierea de municipiul Iași și de existența unui turistic potențial conferit de existență lacurilor de acumulare de pe valea râului Ciric; - localitatea prezintă suficiente oportunități de dezvoltare - ccea îi conferă ce premize favorabile pentru a ajunge o componentă cu un grad suficient de urbanizare în cadrul aglomerației urbane a Iașului; - aceste tendințe contradictorii: hiatusul dintre posibilitățile de dezvoltare dezvoltare și propriuzisă care conduce la concluzia că evoluția viitoare a localității trebuie să fie obiectul unei politici susținute a administrației locale în colaborare cu ceamunicipiului Iași; - dezvoltarea viitoare a localității trebuie să aibă ca prim obiectiv începerea unui proces de urbanizare - prin implicarea în acest sens a autorităților locale; - este strict necesară revederea strategiilor de dezvoltare în concordanță cu direcțiile trasate în studiul Aglomerației Urbane a Iașului - ce urmează să se întocmească; - pentru zonele nou propuse, sau propuse pentru restructurare, este necesară întocmirea de planuri urbanistice zonale și de planuri de parcelare - conform indicațiilor din planșa de reglementări; - este necesară coordonarea de către autoritățile locale a activității de construire de

Pagina 33

locuințe individuale sau alte obiective - prin la punerea dispoziția locuitorilor de planuri de case, de organizare a gospodăriilor și stimularea prin organizării activității de construcție. 4. Propuneri de organizare urbanistică a localității Dobrovăț In evaluarea pesspectivelor de dezvoltare a i localități Dobrovăț este necesar să se țină seama de următoarele aspecte: - în prezent localitatea este puțin dezvoltată - cu nivel de un via: ță și civilizație scăzut, cu perspective reduse de creștere; - perspectiva de dezvoltare ca parte componentă a aglomerației urbane Iași - impune o creștere semnificativă a populației printr- un de imigrare proces dinspre municipiul Iași, și o creștere economică importantă prin dezvoltarea sectorului secundar și terțiar (aproape inexistente în situația actuală în localitate), care să asigure absorbția forței de muncă create prin creșterea localității, de asemenea acestea trebuie urmate de creșterea nivelului de confort urbanistic și de locuire care în asigură consecință creșterea gradului de atractivitate al localității. Satul Dobrovăț, al doilea sat ca importanță al comunei, poate juca un rol semnificativ în dezvoltarea acesteia - datorită unei sume de oportunități: - un amplasament care prezintă câteva avantaje: „ deosebit pitoresc: pe malul lacului Dorobanț, un teren în pe pantă ușoară, care asigură perspective spre peisajul deosebit al zonei; . foarte ușor accesibil dinspre orașul Iași - și la o relativ distanță mică, - O structură urbană ordonată - după un plan prestabilit. In concluzie - direcțiile mari de dezvoltare propuse pentru localitatea Dobrovăț sunt: - creșterea eficienței activității principale actuale - agricultura: inițierea și dezvoltarea activităților industriale și din sectorul terțiar; organizarea prin restructurare a intravilanului propus; - amplasarea de obiective socio-culturale; amenajarea căilor de circulație și dezvoltarea rețelei edilitare. 4.1. Dezvoltarea activităților economice Ca și in cazul satului Aroneanu este necesară schimbarea profilului preponderent agricol actual prin creșterea ponderii sectorului secundar și terțiar. 4.1.1. Sectorul primar = activități agricole Dezvoltarea viitoare a acestui sector a fost analizată global - pe întreaga comună cu propuneri concrete pentru Dobrovăț care să aibă ca rezultat: - dezvoltarea în sine a sectorului pentru a asigura aprovizionarea piețelor Iașului și în consecință pentru a impulsiona creșterea nivelului de trai a populației satului: - eficientizarea activității ag

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.