Plan Urbanistic General (PUG)
Situația existentă
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 6,4 MB · modificat pe site: 19.12.2022
Pagina sursă
Cum citez acest document
Plan Urbanistic General (PUG), „Situația existentă”, Comuna Aroneanu, jud. Iași. Sursa: https://comunaaroneanu.ro/images/2017/situaia%20existent.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/aroneanu/17393-situatia-existenta, 04.11.2026)
Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
LS Ă ” îi
: stia .runcanu i
pt |
i d 4 ,
Catezatai
Dica SE 0
2 ua aia
S.C. HABITAȚ PROIECT S. A.
J-22-419-91
B-dul Copou nr.4 Tel: 032 144511 Fax: 032.1
44784
nr. proiect PLAN
1427511997 URBANISTIC GENERAL
|
OGALITĂȚI COMUNA ARONEANU
Faza: JUDEȚUL IAȘI
PU.G.
O VOLUM 1: SINTEZĂ
$ VOLUM Ii:SITUAȚIA EXISTENTĂ
Data : O VOLUM III : PROPUNERI
Decembrie 97| CO VOLUM IV: REGULAMENT LOCAL DE URBANISM
Exemplar : Beneficiar:
nr. DI CONSILIUL LOCAL COMUNA ARONEANU
Pagina 2
p
S. C. HABITAT PROIECȚȚ S. A.
J- 22-419-91
B-dul Copou nr. 4 Tei: 032.144511 Fax: 032.144784
COLECTIV DE ELABORARE
ARHITECTURĂ :
arh. Cristina Andrei |
pr. Nicolae Cârlan
COLABORATORI :
URBANISM ȘI AMENAJAREA (pu
ec. Ștefan Creangă
TERITORIULUI: geogr. Marius loan
ALIMENTARE CU APĂ: ing. Radu Mardare Va
ALIMENTARE CU ENERGIE
ELECTRICĂ : ing. Bădărău Mad
Vplentina
TOPO : sing/ Mari ton
Ta Ca
REDACTARE GRAFICĂ ȘI EDIȚIE :
OFICIUL DE CALCUL AL S.C. HABITAT PROIECT SA. - IAȘI
- DECEMBRIE 1997 -
,
Pagina 3
1 CALITĂȚI
ENERAL
204) »
A Vasile Radu Petcu
Ă GENERAL : ing.
roca Eee tepe) DIRECTOR
TEHNIC :
DIRECTOR
Cornel Ciobanashia
COLECTIV : arh.
ȘEF
Anarei (=
PROIECT : arh. Cristina
ȘEF
A |
C.T.E. : Gheorghe Cheptea
arh. Pi,
DECEMBRIE 1997 -
_
Pagina 4
Proiect nr. 14275/1997
P.U.G. ARONEANU
BORDEROU
Volum II - Situația existentă
A. PIESE SCRISE
1. Introducere
1.1. Date de recunoaștere a documentației
12. Obiectul și scopul lucrării
1.3. Baza juridică
sursele de documentare, suportul topografic
1.4. Baza și
1.4.1. Baza documentară
1.4.2. Sursa de documentare
de amenajare a teritoriului comunal
3. Elemente ale planului
2.1. Diagnoza situației existente
2.4.1. incadrare în teritoriu
2.1.2. Potențial natural
3424. Așezarea geografică
2.1.2.2. Geologia
312.3. Resursele geografice
2.1.2.4. Relietul
2.1.2,5. Clima
2.1.2.6. Hidrografia
2.1.2.7. Soturile
2,1.2.8. Vegetația
2.1.2.9. Fauna
Fondul funciar și intravilanul actual
3.1.3.
21,34. Fondul funciar
2.1.3.2. privind intravilanul actual
Aspecte
2.1.4, Potențialul agricol
214.1. Activități agricole
2.1.4.1.4. Potențial agricol
21.43. Activități industriale
21.44. Activități de colectare și depozitare
Alte activități cu caracter economic
2.1.4.5.
2.1.5. Starea social culturală
2.3.5.1. Invățământul
2.1.5.2. Sănătatea
Pagina 5
SA
2.].5.3. Alte aspecte socio-culturale
2.4.5.4. Dotări speciale |
2.1.6. Potențialul demografic și resursele de muncă
2.1.,6.1. Populația la recensământul din anul 1992
2.1.6.2. Evoluția populației în perioada 1992-1997
2.1.6.3. Resursele de muncă
2.1.7. Fondul de locuințe și locuirea
2.1.8. Echiparea tehnică a teritoriului
2.1.8.1. Rețeaua rutieră
2.1.8.2. Rețeaua electrică
2.1.8.3. Gospodărirea apelor și alimentarea cu apă
2.1.9. Reabilitarea, PITT
conservarea și protecția mediului
2.1.9.1. Generalități
2.1.9.2. Calitatea atmosferei
2.1.9.3. Calitatea apelor
2.1.9.4. Calitatea solurilor
2.1.9.5. Calitatea florei și faunei
2.1.9.6. Zone și situri construite și protejate
21.10. Principalele disfuncționalități care se manitestă în
teritoriul administrativ al comunei Aroneanu
3. Planul urbanistic general al localității Aroneanu
3.1. Stadiul actual al dezvoltării MII
localității
3.1.1. Relații teritoriu
3.1.1.1. Incadrarea în rețeaua de localități a
județului
3.1.1.2. Incadrarea în teritoriul |
administrativ
al comunei
3.1.1.3, Elemente de cadru natura]
3.1.1.3.1. Așezare, geologie, relief
3.1.1.3.2. Clima
3.1.1.3.3. Apele de suprafață
3.1.1,3.4, Apele subterane
3.1.1.3.5. Resurse ale solului și subsolului
3.1.2. Istoricul localității
3.1.3. Potențialul economic
3.1.3.1. Activități agricole
3.1.3.1.1. Principalele unități, exploatați
agricole și caracteristicile lor
3.1.3.1.2. Valorificarea suprafețelor agricole
în intravilan
3.1.3.2, Activități de tip industrial
3.1.3.3. Unități de prestări servicii
3.1.3.4. Condiții de dezvoltare a unităților existente
3.1.3.5. Activități de achiziționare-depozitare,
transport
3.1.3.5.1. Activitatea de achiziționare
depozitare
3.1.3.5.2. Activitatea de transport
3.1.3.6. Activități din domeniul public și al serviciilor
3.1.3.7. Locuri de muncă
3.1.4. Populația și resursele de muncă
Pagina 6
3.1.4.1. Numărul, structura, evoluția populației
3.4.2. Mișcarea naturală și migratorie
3.1.4.3. Resursele de muncă și posibilitățile de
ocupare ale acestora
3.1.5. Organizarea zonelor funcționale
3.1.5.1. Bilanțul suprafețelor principatelor zone
funcționale
3.1.5.2. Zona cu funcțiuni de interes public
3.1.5.3. Monumente, situri, rezervații
3.1,5.4, Zona de locuințe și funcțiuni complementare
3.1.5.5, Spații verzi, sport și alte amenajări
3.1.6. Organizarea circulației și a transporturilor
3.1.6.1. Organizarea circulației rutiere
3.1.7. Echiparea tehnico-edilitară
3.1.7.1. Gospodărirea apelor
3.1.7.2. Rețele electrice și telefonice
3.1.7.3. Rețele apă canal
3.1.7.4. Alimentarea cu căldură
3.1.8. Gospodărirea comunală
3.1.9. Protecția și conservarea mediului
3.1.10. Disfuncționalități, priorități
4. Planul urbanistic general al localității Dorobanț
4.1. Stadiul actual al dezvoltării localității
4.1.1. Relații teritoriu
4.1.1.1. incadrarea în rețeaua de localități a
județului
4.1.1.2. incadrarea în teritoriul administrativ
al comunei
4.1.1.3. Elemente de cadru natural
4.1.1.3.1. Așezare, geologie, relief
4.1.1.3.2. Clima
4.1.1.3.3. Apele de suprafață
4.1.1.34. Apele subterane
4.1.1.3.5. Resurse ale solului și subsolului
4.1.2. Istoricul localității
4.1.3. Potențialul localității
4.1.3.1. Activități agricole
4.1.3... Principalele unități, exploatații
agricole
4.1.3.1.2. Valorificarea suprafețelor agricole
în intravilan
4.1.3.2. Activități de tip industria]
4.1.3.2.1. Principalele unități de producție
și caracteristicile lor
41.3.22. Unități de prestări servicii
4,1,3.2.3. Condiții de dezvoltare a
unităților existente
4.1.3.3. Activități de achiziționare-depozitare,
transport
4.1.3.3.1. Activități de achiziționare
depozitare
Pagina 7
4.1.3.3.2. Activitate de transport
4.1.3.4. Activități din domeniul public și al serviciilor
4.1.3.5. Locuri de muncă
4.1.4. Populația și resursele de muncă III
4.1,4.1. Numărul, structura, evoluția populației
4.1.4.2. Mișcarea naturală și migratorie
4.1.4.3. Resursele de muncă și posibilitățile de
ocupare ale acestora
4.1.5. Organizarea zonelor funcționale 1]
4.1.5.1. Bilanțul suprafețelor principalelor zone
funcționale
4.1.5.2. Zone funcționale de interes public
4.1.5.3. Monumente, situri, rezervații
41.54. Zone de locuințe și funcțiuni complementare
4.1.5.5. Spații verzi, sport și alte amenajări
4.1.6. Organizarea circulației și a transporturilor III
4.1.6.1. Organizarea circulației rutiere
4.1.7. Echiparea tehnico-edilitară
4.1.7.1. Gospodărirea apelor
4.1.7.2. Rețele electrice
4,1.7.3. Rețele apă canal
4.1.7,4. Alimentarea cu căldură
4.1.8. Gospodărirea comunală
4.1.9. Protecția și conservarea mediului TITI
4.1.10. Disfuncționalități, priorități
5. Planul urbanistic general al localității Rediu Aldei
5.1. Stadiul actual al dezvoltării localității
5.1.1. teritoriu TI
Relații
5.1.1.1. Încadrarea în rețeaua de localități a
județului
5.1.1.2, Incadrarea în teritoriul administrativ
al comunei
5.1.1.3. Elemente de cadru natural
5.1.1.3,1. Așezare, geologie, relief
5.1.1.3.2. Clima
5.1.1.3.3. Apele subterane
3.1.1.3.4. Apele de suprafață
5.1.2. Istoric
5.1.3. Potențialul localității
3.1.3.1. PI
Activitâți agricole
5.1.3.1.1. Principalele unități, exploatați
agricole și caracteristicile lor
5.1.3.1.2. Valorificarea suprafețelor agricole
în intravilan
5.1.3.2. Activități de tip industrial
5.1.3.3. Activități de achiziționare, transport
5,1.3,3.Î. Activități de achiziționare
depozitare
5.1.3.3.2. Activitate de transport
3.1.3,4. Activități din domeniul public și al serviciilor III
5.1.3.5. Locuri de muncă
Pagina 8
5.1.4. Populația și resursele de muncă
5.1.4.1. Numărul, structura, evoluția populației
5.1.4.2. Mișcarea naturală și migratorie
5.1.4.3. Resursele de muncă |
și posibilitățile de
ocupare ale acestora
5.1.4.4. Asigurarea cu locuințe a populației
5.1.5. Organizarea zonelor funcționale
5.1.5.1. Bilanțul suprafețelor principalelor zone
funcționale
5.1.5.2. Zone funcționale de interes public
5,].5.3. Monumente, situri, rezervații
5.1.5.4. Zone de locuințe și funcțiuni complementare
5.1.5.5. Spații verzi, sport și alte amenajări
5.1.6. Organizarea circulației rutiere
3.1.7, Echiparea tehnico-edilitară
$.1.7.1. Gospodărirea apelor
5.1.7.2. Rețele electrice
5.1.7.3. Rețele apă-canal
51,74. Alimentarea cu căldură
5.1.8. Gospodărire comunală
5.1.9. Protecția și conservarea mediului
5.1.19, Disfuncționalități, priorități
6. Planul urbanistic general al localității Șorogari
6.1. Stadiul actual al dezvoltării localității
6.1.1. Relații teritoriu
6.1.1.1. Incadrarea în rețeaua de localități a
județului
6.1.1.2. Incadrarea în |
teritoriul administrativ
al comunei
6.1.1.3. Elemente de cadru natural
6.1.1.3.1. Așezare, geologie, relief
6.1.1.3.2. Clima
6.1.1.3.3, Apele subterane
6.1.1.3.4. Apele de suprafață
6.1.1.3.5. Resursele solului și subsolului
6.1.2. Istoric
6.1.3. Potențialul economic
6.1.3.1. Activități agricole
6.1.3.1.1. Principalele uriități, exploatații
agricole și caracteristicile lor
6.1.3.1.2. Valorificarea suprafețelor agricole
în intravilan
6.1.3.2. Activități de tip industrial
6.1.3.3. Activități de achiziționare, transport
6.1.3.3.1. Activități de achiziționare
depozitare
6.1.3.3.2. Activitate de transport
6.1.3.4. Activități din domeniul public și al serviciilor
6.1.3.5. Locuri de muncă
6.1.4. Populația și resursele de muncă
6.1.4.1. Numărul, structura, evoluția populației
i
|
L
Pagina 9
6.1.4.2. Mișcarea naturală și migratorie
6.1.43. Resursele de muncă și posibilitățile de
ocupare ale acestora
6.1.4.4. Asigurarea cu locuințe a populației
6.1.5. Organizarea zonelor _
funcționale
6.1,5.1. Bilanțul suprafețelor principalelor zone
funcționale
6.1.3.2. Zone funcționale de interes public
6.1.5.3. Monumente, situri, rezervații
6.1.5.4. Zona de locuințe și funcțiuni complementare
6.1.5.5. Spații verzi, sport și alte amenajări
6.1.6. Organizarea circulației rutiere
6.1.7. Echiparea tehnico-edilitară
6.1.7.1. Gospodărirea apelor
6.1.7.2. Rețele electrice
6.1.7.3. Rețele apă-canal
6.1.7.4. Alimentarea cu căldură
6.1.8. Gospodărire comunală
6.1.9. Protecția și conservarea mediului
5.1.10. Disfuncționalități, priorități
B. PIESE DESENATE
IY1 - Încadrare în județ
- sc. 1:200000
SE1 - Situația existentă - localitatea Aroneanu
- sc. 1:5000
SE2 - Situația existentă - localitatea Dorobanț
- sc. 1:5000
SE3 - Situația existentă - localitatea Rediu Aldei
- sc. 1:5000
SE4 - Situația existentă - localitatea Șorogari
- sc. 1:5000
ȘEF PROIECT,
Arh. Cristina Andrei
Pagina 10
L VOLUMUL 2
MEMORIU GENERAL
1. INTRODUCERE
1.1. Date de recunoaștere a documentației
e Denumirea lucrării: Plan urbanistic general al comunei Aroneanu
e Număr proiect: 14275/1996
e Beneficiar: Consiliul Local și Primăria comunei Aroneanu
- județul ași
e Perioada elaborării: trimestrul IV - 1997
1.2. Obiectul și scopul lucrării:
— Obiectul studiului: elaborarea unei strategii de dezvoltare durabilă
a localităților
comunei Aroneanu
Scopul studiului: evaluarea situației actuale - strategii de dezvoltare urbanistice
delimitare intravilan reglementări
1.3, Baza juridică
- Legea nr. 50/1991 privind "Autoritatea executării construcțiilor și unele măsuri
pentru
realizarea locuințelor”
- Hotărârea Guvernului României pentru aprobarea Regulamentului
general de
— urbanism din anul 1996,
1.4. Baza și sursele de documentare, suportul topografic
1.4.1. Baza documentară:
Documentațiile de urbanism și amenajarea teritoriului, de echipare edilitară întocmite
anterior:
- Schița de sistematizare - comuna Aroneanu - pr. nr. 2640/6988/1969
, - DIS. Centru Civic Aroneanu - pr. nr. 5837/76
i - Schița de sistematizare a comunei Aroneanu
_ - Județul Iași - pr. nr. 6867/79
- Schița de sistematizare a satului Aroneanu - nr. 7723/1982
pr.
: - Actualizare schiță de sistematizare a comunei Aroneanu (Aroneanu,
Dorobanț)
: pr. nr. 9239/1987
”
- Studiu privind dezvoltarea economico - socială a județului Iași - orizont 2004
- comuna
i Aroneanu - întocmit de A.G.E.R. Iași în anul 1997
L_ - Planul de amenajare a teritoriului Iași - pr. nr. 13350/1995 - în curs de elaborare la
S.C. "HABITAT - PROIECT” S.A, Iași
i 1.4.2, Surse de documentare
Suportul topografic al lucrării constă în planșe neactualizate, după cum urmează:
- încadrarea comunei Aroneanu în teritoriul județului [ași - scara 1 : 2.000.000
pr
Pagina 11
i
Ip
- încadrarea localităților comunei Aroneanu în teritoriul comunal - scara 1 : 25.000
- intravilanele localitățijor comunei Aroneanu - scara 1 : 500 - reactualizată în octombrie
1997
2. ELEMENTE ALE PLANULUI DE AMENAJARE A TERYTORIULUI COMUNAL
2.1. Diagnoza situației existente
2.1.1. Încadrarea în teritoriu
Comuna Aroneanu face parte din sistemul periurban al municipiului ași, care cuprinde:
a) comune suburbane: - Bârnova
- Holboca
- Rediu
- Tomești
b) comune limitrofe: - Aroneanu
- Ciurea
- Miroslava
- Lețcani
2.1.2. Potențial natural
2.1.2.1, Așezarea geografică
Teritoriul comunei Aroneanu este situat în partea de sud-est a Câmpiei Moldovei,
subdiviziunea Jijiei inferioare și a Bahluiului.
2.1.2.2. Geologia
Stratul geologic este format în principal din depozite argilo-marnoase și argilo- nisipoase
ce aparțin în cea mai mare parte Sarmațianului mediu. Peste acestea se dispun luturi loessoide
și depozite cuaternare de terasă cu grosimi variabile,
Nisipurile și prundișurile conțin apă din care se alimentează majoritatea localnicilor prin
fântâni, iar luturile joessoide sunt macroporice, sensibile la umezire, din care cauză se impun
măsuri suplimentare la fundarea construcțiilor grele și cu instalații hidroedilitare.
21.23. Resursele geologice
Resursele solului pe teritoriul comunei Aroneanu sunt foarte modeste. Argilele și
luturile prezente peste tot, sunt exploatate local și folosite pentru cărămizi.
2.1.2,4, Relieful
Teritoriul comunei Aroneanu este situat din punct de vedere geografic în partea de SE
a câmpiei Moldovei - subunitatea câmpiei Jijiei - Bahlui. În componența comunei intră patru
sate,
Principalele forme de relief din teritoriu sunt interfiuviile colinare, versanții deluviali
care mărginesc aceste interfluvii și șesurile înguste ale văilor.
Interfluviite se prezință sub forma unor suprafețe plane sau relativ plane, ușor bombate,
cu orientări spre sud, sud-est și altitudini cuprinse între 125 și 215 m. Fiind stabile și fâră
degradări, ele reprezintă terenuri foarte bune pentru agricultură, căi de comunicație și așezări
(parțial Dorobanț și cea mai mare parte Aroneanu).
Unele interfluvii, așa cum sunt cele din dealurile Șorogari și Aroneanu, reprezintă terase
superioare ale râului Bahlui, care apar sub forma unor poduri continui, aproape plane,
acoperite de luturi loessoide, sub care se întâlnesc nisipuri și pietrișuri. Luturile loessoide care
acoperă și celelalte interfluvii sunt macroporice, sensibile la umezire, ceea ce impun măsuri
suplimentare la fundarea construcțiilor grele.
Ponderea reliefului de interfluvii și terase în teritoriu este de cca. 28%.
Versanții care mărginesc platourile și podurile interfluviilor și teraselor au orientări și
înclinări variate, suprafețele celor mai accentuate - cu pante peste 15-20% - fiind afectate de
Pagina 12
(d
procese active de eroziune torențială și alunecări de teren. Cele mai intense degradări se
întâlnesc pe versanții de pe partea stângă a pârâurilor Ciric și Chirița, ca și în zonele de obârșie
a unor afluenți torențiali ai acestora, afectând terenuri agricole și parțial căi de comunicație
(D.C. 15) și așezări (nord-vest Dorobanț, est și sud-est Rediu-Aldei).
Pe acești versanți vor trebui executate lucrări complexe antierozionale și de stabilizare,
iar în zonele de interes degradate, împăduriri (vest și nord de Aroneanu, est-sud și nord de
Rediu-Aldei, nord-vest Dorobanț).
Pe ceilalți versanți din teritoriu, orientați spre est și sud, sud-est, pantele sunt mai
accesibile (5-15%) și procesele de degradare mai reduse și mai puțin intense, oferind terenuri
în general bune pentru orice folosință, cu unele măsuri locale antierozionale și de amenajare.
Ponderea reliefului de versant în teritoriu este 61-65% - din care versanții cu pante mari
și degradări intense ocupă cea. 20%.
Șesurile văilor Ciric și Valea Lungă sunt înguste, umede și parțial inundabile și
mlăștinoase sau ocupate de iazuri (Valea Ciricului). Ele sunt utilizate în principal ca fânete
naturale, fiind evitate atât de construcții, cât și de culturi agricole.
Ponderea reliefului de șes în teritoriu este de cca. 6-7%, din care aproape jumătate este
ocupat de iazuri.
2.1.2.5. Clima
Climatul teritoriului studiat are un aracter temperat-continental de nuanță excesivă.
Temperatura medie anuală este cuprinsă între 9% și 10% (fa Iași 9,69), cu un maxim mediu
în iulie între 20 și 21% și un minim mediu în ianuarie între -3" și -40. Aceste valori dau o
amplitudine termică anuală în jur de 24” ceea ce denotă existența unui continentalism
accentuat,
Același caracter continental accentuat este dat și de valoarea relativ redusă a
precipitațiilor medii anuale (în jur de 500 mm) precum și de regimul neuniform al acestora
(cantități mari în iunie - 70-75 mm în medie și mici iarna - 20-25 mm în medie). De asemenea,
sunt caracteristice ploile torențiale, când, într-un timp scurt (24 ore) se pot înregistra cantități
egale cu valoarea medie a lumii celei mai ploioase, precum și secetele, când într-o lună sau mai
multe la rând, cad foarte puține precipitații sau deloc. Ambele fenomene aduc prejudicii
terenului (prin intensificarea proceselor de eroziune), culturilor agricole, ceea ce impune
executarea de lucrări antierozionale, desecări, drenaje și respectiv irigații.
Vânturile cele mai frecvente sunt cele din nord, nord-vest și est, sud-est, direcția
dominantă fiind nord-est. Se constată o dinamică mai activă a maselor de aer în văi, ca și pe
înălțimile cele mai mari și fără obstacole ale interfluviilor. Vitezele medii anuale ale vântului,
conform înregistrărilor stației Iași, nu depășesc decât pe direcția nord-vest 4 m/s.
2.1.2.6. Hidrografia
Poziția geografică a comunei, relieful și mai ales factorii climatici se reflectă în regimul
hidric al zonei.
2.1.2.6.1. Apele de suprafață
Rețeaua hidrografică din teritoriu este reprezentată de pârâurile Ciric și Chirița ambele
afiuente râului Bahlui. Regimul hidrografic al pârâului Ciric este reglat de existența mai multor
iazuri, care ocupă aproape tot șesul de la Dorobanț în aval. Acestea au rol important atât în
economia comunei (piscicultură, posibilitatea de irigații), cât și în amehorarea microclimatului
local, atenuând continentalismul.
Lacurile Aroneanu și Dorobanț sunt alimentate în cea mai mare parte cu ape provenită
din precipitații, deoarece pâraiele, având un caracter mai mult torențial, aduc foarte puțini apă
în cursul anului. lazurile existente sunt populate cu diverse specii de pește, constituind
împreună cu lacul Ciric și împrejurimile acestuia, un loc de agrement pentru localnici și
locuitorii Iașului.
Pagina 13
17
Pârâul Chirița are un regim hidrologic torențial, creșterile de nivele
și debite producând
inundații locale și exces de umiditate în șes, care este utilizat numai
ca fâneață.
2.1.2.6.2. Apele subterane
Apele subterane din teritoriu sunt cantonate în baza
depozitelor cuaternare (în
principal, în nisipurile și pietrișurile teraselor), și în
precum intercalațiile permeabile ale
substratului sarmațian, Hind întâlnite la adâncimi ce variază de la 2-4
m în șesuri la baza
versanților, la 18-30 m, pe interfluvii și terase. Nivelul lor hidrostatic urcă la 1-3
m și respectiv
15-25 m. Local, pe versanți apar izvoare sau
emergențe umede, care vor trebui evitate sau
captate și drenate corespunzător. O astfel de situație se întâlnește în
jumătatea vestică a satului
Dorobanț.
Debitele apelor subterane sunt relativ reduse și nu satisfac decât
necesitățile locale, fiind
exploatate în principai prin fântâni și prin câteva captări de izvoare.
2.1.2.7. Soiurile
Principalele tipuri de sol din teritoriu sunt cernoziomurile cambice și de soluri
pantă,
aluviale și lăcoviști pe alocuri salinizate. La nord de Azoneanu se mic
întâlnește un areal cu
sol cenușiu de pădure.
Solurile de pe versanții accentuați sunt pe alocuri degradate de alunecări iar
și eroziuni,
cele aluviale și lăcoviștile sunt afectate de exces de umiditate. Ele necesită lucrări
de.
îmbunătățiri funciare și hidroameliorative.
Conform studiilor efectuate de OJSPA Iași, teritoriul comunei Aroneanu încadrează
se
în următoarele stări calitative:
|
- zone de fertilitate: arabile III, grădini de legume și zarzavat III;
- zone de favorabilițate; vii UI; livezi IV; pășuni IV; fânețe V.
Conform datelor statistice AGER - circa 40 % din suprafața agricolă comunei
a este
afectată de unul sau mai mulți factori degenerativi ai solului:
- salinizare 57 ha;
„...
- exces de umiditate . .139 ha;
- compactitate 385 ha;
- eroziune 806 ha;
„..
- alunecări 1058 ha;
„...
- TAVene Onea 17 ha.
2.1.2.8. Vegetația
Vegetația naturală aparține silvostepei, cu puternice influențe stepice. Pajiștile
au o
vegetație dominată de prezența unor asociații de păiuș (Pestuca vallesiaca, F.
pseudovina,
F.sulcata), colilie și negară (Stipa joanis, S. capillata) și alte ierburi xeromezofite.
Vegetația este completată de prezența unui mic pâlc de pădure (la nord de Aroneanu)
în care predomină gorunul (Quercus petrarea) și stejarul (Querqus în alte
robur) amestec cu
foioase: carpenul, teiul, jugastrul, frasinul etc,
In văi întâlnim o vegetație specifică higrofilă și higrohalofilă.
2.1.2.9. Fauna
Determinată de tipul de vegetație este și distribuția animalelor. Cea mai mare
răspândire pe teritoriul comunei Aroneanu o are biotopul de stepă - silvostepă reprezentată
de o serie de mamifere specifice: popândăul (Citellus cittelus), șoarecele de câmp,
iepurele,
vulpea, care sunt completate de unele animale comune pentru zona de pădure.
Dintre păsări fac parte ciocârlia de câmp (Alanda arvensis), pitpalacul (Coturnix
coturnix), graurul, etc.
Din biotopul de pădure sunt răspândite mamifere caracteristice: veverița, căprioara,
mistrețul și păsări: sturzul (Turdus), mieria (Turdus merula), cucul (Cuculus canorus), turturica
Pagina 14
(i
DU
(Streptooprilia turtur), cinteza (Fringolla coelbs), etc.
Reptilele sunt reprezentate prin șarpele de pădure (Columber longissimus),
gușterul
(Lacerta veridis), iar insectele și multe alte specii de nevertebrate care au hrană:
ca frunzele,
lăstarii, fructele și semințele arborilor.
În concluzie din analiza elementelor cadrului natural rezultă
că în general acestea oferă
condiții destul de bune dezvoltării principalei activități economice - agricultura, unele măsuri
cu
de prevenire, evitare, ameliorare a unor elemente și fenomene mai favorabile.
puțin
De asemenea este necesară valorificarea rațională a resurselor de nisip lut
și (fără a
prejudicia terenul), a apelor de suprafață și subterane, a solului și vegetației forestiere.
2.1.3. Fondul funciar și intravilanul actual
2.1.3.1. Fondul funciar
Comuna Aroneanu face parte din grupa comunelor mici ale județului Iași -
după
dimensiunea teritoriului administrativ.
Fondul funciar al comunei Aroneanu în anul 1996
Modul de folosință Suprafața “e în total agricol
(ha)
Arabil 1550 397
Pășuni 696 17,7
Fânețe 334 8,6
Vii 335 8,6
Livezi 44 1
TOTAL GENERAL 2.959 759
Păduri 500 12,8
Ape % 2,4
Drumuri 93 2,4
Construcții 31 0,8
Neproductiv 225 5,7
TOTAL NEAGRICOL 941 241
Teren agricol intravilan 283 -
TOTAL GENERAL 3900 100 %
Suprafața teritoriului administrativ al comunei Aroneanu este de 3900 ha, din care:
- 2959 ha (75,9 %) fond funciar agricol: -
- 941 ha (24,1 %) fond funciar neagricol.
În cadrul terenului neagricol, cea mai mare suprafață revine terenului arabil (1550 ha -
39,7 %).
Comuna se caracterizează printr:o pondere mare a rezervelor de pajiste ( 26,3 % din
suprafața agrigcolă) - având însă potențial scăzut. De asemenea are un patrimoniu viticol
important (8,6 %).
Pagina 15
pa
(d
Faptul că 9,6 % din suprafața agricolă este amplasată în intravilanul
constituie localităților -
o premiză deloc neglijabilă pentru practicarea aceste
pe suprafețe a unei agriculturi
intensive sau chiar supraintensive, ținând cont de
avantajul și stimulentul pe care îl constituie
apropierea de municipiul Iași.
2.1.3.2. Aspecte privind intravilanul actual
Suprafața teritoriului intravilan stabilită pe limitel e în
propuse proiectul nr. 12.988/1994
întocmit de S.C. HABITAT PROIECT SA. IAȘI este de
282,02 ha, ceea ce reprezintă 7,23
9%o din totalul suprafeței administrative. Comparativ
cu situația anului 1991 (când s-a intervenit
asupra intravilanului) suprafața intravilanului a crescut cu 31,41 ha. C. onstrucțiile în
ocupă
intravilan o suprafață de cca. 19410 me, ceea ce reprezintă 0,69 % din
total suprafață intravilan.
După anul 1990, se observă o dezvoltare a fondului construit al
localităților comunei
Aroneanu. Spre deosebire de alte sate din județ, la care dezvoltarea în
această perioadă a avut
loc spontan prin ocuparea de terenuri din afara intravilanului,
observându-se o tendință de
extensie tentaculară de-a lungul căilor de comunicație, în satele din
comuna Aroneanu are loc
un proces de îndesire prin ocuparea cu construcții a unor libere din
parcele interiorul
intravilanului și printr-un proces de divizare a parcelelor existente.
Acest proces a fost determinat restricții naturale - terenurile adiacente
intravilanelor
stabilite prin proiect sunt aproape în exclusivitate improprii fiind
pentru construcții - în general
constituite de versanți care prezintă pericol de alunecări.
Având în vedere includerea localităților comunei Aroneanu în sistemul
periurban și
anume între comunele limitrofe al Iașului, ceea ce asigurarea unei
presupune posibilități
importante de dezvoltare a acestora, se impune un studiu atent în
scopul asigurării unui
intravilan corespunzător acestor situații și a unor posibilități care eventuale
suportă extinderi
pe termen lung.
2.1.4. Potențialul economic
2.1,4.1. Activități agricole
2.1.4.].1. Potențial agricol
Pe teritoriul comunei Aroneanu, activitățile agricole se
desfășoară pe o suprafață de
283,0 ha ceea ce reprezintă 9,5 9% din total teren agricol,
In comună există 1283 proprietăți funciare cu 1888 ha rezultate
prin aplicarea Legii nr.
18/1991, reprezentând în medie pe o proprietate 1,47 ha. cu 20 % sub nivelul mediu
pe județ
(1,80 ha/proprietate). Observăm că numărul proprietăților funciare este mai mare cu 61 %
decât numărul gospodăriilor, ceea ce indică existența unui număr de
proprietari cu domiciliu]
în alte localități și existența unor gospodării cu mai multe
proprietăți,
În anul 1996, existau în comună 2 asociații familiale cu 240 ha, revenind în
medie
120 ha teren arabil pe asociație. Restul terenului extravilan ca și cel din intravilan
este lucrat
individual.
În structura producției agricole vegetale se află atât culturile de cât cultura
câmp și viței
de vie și livezile.
Din punctul de vedere al zonării producției agricole, comuna se încadrează în
zona a
V-a, zona Lețcani, favorabilă producției de carne, cereale și legume.
Conform studiilor efectuate de OJSPA Iași teritoriul comunei Aroneanu se încadrează
în următoarele stări calitative:
- zona de fertilitate: arabile III, grădini de legume și zarzavat III:
- zone de favorabilitate: vii III: livezi IV, pășuni IV: fânețe V.
Disfuncționalități
|
Conform studiutui AGER - pe culturi potențialul productiv al solurilor din comună se
află cu 2 % = 10 % sub potențialul mediu al județului, cu excepția potențialului pentru vie.
Acesta este aproape la jumătate potențialului mediu al județului - reprezentând de
fapt
Pagina 16
7
perimetrul productiv a! dealului Șorogari - unde se află comasate plantațiile viticole
Potențialul productiv al comunei Aroneanu exprimat în nota de bonitate naturală 1996.
-
Nr. Cultura Comuna Județul Iași 7%
crt.
1. Grâu 56 58
96,6
2. Orz de toamnă 56 57
98,2
3. Porumb 44 46
95,7
4. Fasole - 54
-
3. | Soia 48 i 78,7
6. | Floarea soarelui 45 49 91,8
7. | În pentru ulei 59 62 95,2
8. | Sfecla de zahăr - 47
-
9. | Cartof - 45
-
10. | Pomi - 28
-
1. [Vii 27 48 56,3
- O altă caracteristică este dată de potențialul foarte slab pajijti,
pentru pășunea
comunală având un potențial productiv doar de 20 de puncte bonitare, iar fânețele au
potențial
și mai scăzut, de 14 + 17 puncte.
23.14.12. Producția agricolă vegetală
A. Teritoriul comunei are terenuri bune pentru agricultură - dar producțiile sunt sub
potențialul zonei.
Tendințele ce se observă din analiza structurii producției vegetale sunt:
- scăderea suprafețelor cultivate cu cereale;
- reducerea suprafețelor ocupate cu plante tehnice;
- creșterea suprafețelor pentru plante furajere ca urmare a măririi efectivelor de animale
la populație.
. Producția vegetală ( principalele culturi) în anii 1989 și 1996.
Nr. 1989 1996
Cultura
cit Supra- Produc- Media Produc-
| | | Supra- | | Media
fața ția fața ția
(ha) (tone) (kg/ha) (ha) (tone) (kg/ha)
0 1 2 3 4 5 6 7
1. | Grâu, secară 450 1011 2247 270 731 2710
2. | Orz,orzoaică 179 64i 3770 20 28 1400
Pagina 17
3. | Porumb 425 1380 3247 748 3276 4380
4. | Fasole 59 26 441 40 12 300
0 1 2 3 4 5 6 7
5. | Floarea
soarelui si T2 1420 180 194 1080
6. | Soia 200 127 635 - - -
7. |] Sfecta de
zahăr 49 1967 49175 14 210 15.000
8. | Cartof 38 507 13342 60 840 14.000
9. | Legume total 23 330 14347 64 477 7.450
10. ! Plante furajere 125 - - 154 - -
11. | Alte culturi - - - - - -
Arabil total 1581 - - 1550 - -
Sursa - Studiul AGER - comuna Aroneanu
Analiza datelor:
„ Din comparație cu anul 1989 - în anul 1996 - care tace parte din perioada agriculturii
fără planificare și pe proprietăți private - observăm:
- scăderea la aproape jumătate a suprafreței cultivate cu grâu și secară cumulat
cu o creștere ușoară a producției la ha;
- scăderea semnificativă a suprafeței cultivate cu orz;
- scăderea semnificativă a producției la hectar,
- aproape dublarea suprafeței cultivate cu porumb și creșterea producției medii
la ha;
- creșterea semnificativă a suprafeței cultivate cu floarea soarelui (aproape de
patru ori) dar cu o medie la ha mai mică,
- dispariția interesului pentru cultura de soia;
- scăderea suprafeței și scăderea drastică a mediei la hectar la producția de sfeclă
de zahăr;
- creșterea suprafeței și media la ha la producția de cartofi;
- creșterea suprafeței de aproape trei ori la producția de legume dar scăderea la
jumătate a mediei la ha;
- comparația ilustrează:
- existența influenței apropierii de municipiul Iași - prin creșterea ponderei
suprafețelor cultivate cu plante care dau produse de consum imediat pe piața
municipiului, legume, cartofi, sau care sunt cerute de industria alimentară -
specific - ieșeană - ( floarea soarelui pentru Fabrica de ulei);
- scăderea unor producții la ha - la plantele cultivate pe suprafețe mari - este o
consecință a slabei utiliări tehnice a comunei - și a posibilităților materiale
reduse pentru practicarea unei agriculturi intensive pe aceste suprafețe.
Disfuncționalități anul 1996 ( situația actuală)
. Structura culturilor de câmp este dezechilibrată după cum urmează:
- pondere ridicată a porumbului - 48,3 %;
Pagina 18
[A
- pondere foarte mare a florii soarelui - 11,6 %;
- pondere foarte mică la culturile de păioase ( sub 20 %)
Acest dezechilibru al structurii culturilor face
imposibilă practicarea rotației
corespunzătoare a culturilor.
- Ponderea foarte mică a plantelor furajere cultivate %
(9,49 ) - deși pajiștile au un
potențial foarte scăzut.
. Producțiile totale și medii sunt modeste - situânduise sub
potențialul productiv al
zonei.
b) Pajiștile
Situație existentă:
- pondere ridicată în cadrul patrimoniului funciar al zonei.
„ Disfuncționalități
- potențialul productiv al solului este foarte slab.
c) Sectorul pomiviticol
Situație existentă - elemente favorabile:
- existența fostului IAS Copou - despărțit actual în două societăți comerciale:
- S.C "Vinifrunct“ S.A ( ferma Ciric cu 214 ha);
- S.C "Podgoria" S.A cu fermele:
- Șorogari - PS ha
- Cuza Vodă - TO ha
- Doi Stejari - 119 ha
- Moara de vânt - 128 ha
ferme cu următoarele caracteristici:
- sunt pomicole sau viticole;
- au parțial suprafețe pe teritoriul comunei Aroneanu:
- 44 ha de pomi
- 167 ha de vie
. Disfuncționalități:
- producții fluctuante, puternic influiențate de condițiile meteorologice
- modificări mari de suprafață a plantațiilor datorate detrișărilor
tehnologice
urmate de replantări necoordonate, influențate de resursele financiare;
2.1.4.1.3. Producția agricolă animalieră
Situația existentă
Producția animalieră în 1990 și 1996
capete
A. Efective animale
1990 1996
i 2 3
Bovine total 1.101 942
din care: matcă 550 465
Porcine i
total 345 980
din care: matcă 60 79
Pagina 19
Ovine total 2.125
1.520
din care: matcă 1.805
1.070
1 2 3
Cabaline 250 280
Păsări total 12.618
9.200
Familii de albine (nr.) 176
30
5. Producții totale
Unitate de Realizări
Produsul măsură
1990 1996
Carne (total sacrificată) t. gr. v. 343 123
Lapte de vacă hl 13.816 13.664
Lapte oi hi 500 445
Lână kg 4.493 2.685
Ouă mii buc. 1.636 1.463
Miere albine kg 2.015 100
Sursa: Studiul AGER - Comuna Aroneanu
Concluzii:
A. Comparația dintre cei doi ani, 1996 fiind un an care urmează după 5 ani de
liberalizare a agriculturii - arată că diferențele sunt nesemnificative. Pentru anul 1996
densitatea animalelor este peste media județului - 61 UVM/190 ha-A+P+E.
B. Disfuncționalități
- din anul 1990 efectivele de animale au scăzut - dar refjativ puțin - cea mai accentuată
scădere înregistrându-se la păsări;
- se înregistrează producții medii mulțumitoare - dar nu performante;
- lipsa unei furajări corespunzătoare - efect negativ nivelului producției medii;
asupra
- asigurarea cu lapte a comunei este nemulțumitoare - revin 7 persoane pe o vacă în
lactație - ja care se adaugă presiunea comercială a municipiului Iași;
- încărcătura pășunilor cu animale este destul de mică - 170 UVM/100 ha pășune -
datorită potențialului slab al acestora;
- faptul că efectivul de animale din 1996 nu a scăzut este un lucru pozitiv - dar
rămânerea pe toc a cifrelor este un semnal negativ, care dovedește un dezinteres față
de acest domeniu care s-ar putea dezvolta puternic pentru a alimenta piața Lașului.
2.1.4.1.4. Servicii pentru agricultură
Analiza situației existente - disfuncționalități
O altă problemă care determină negativ nivelul scăzut al producției agricole este cea a
solurilor prezentate ia capitolul respectiv, problemă care ar trebui combătută prin lucrări de
îmbunătățiri funciare. Situația existentă la acest capitol se prezintă astfel:
a) Irigații:
Pagina 20
- în 1989 în comună erau amenajate pentru irigat un sistem local 10 ha de
țeren
agricol;
- aceste amenajări au fost dezafectate ulterior;
- zona nu are potențial agricol irigabil, fiind puțin probabilă folosirea irigațiilor
în agricultură în viitor.
b) Combaterea eroziunii solului:
- procent ridicat a proceselor erozionale, fiind afectate cca. 218 ha de teren
agricol;
- lucrări de combatere a coroziunii solului doar pe 41 ha - organizate în sisteme
mari.
c) Gradul scăzut de dotare a comunei
e Situația utilajelor pentru mecanizare:
- 19 tractoare de putere medie tip 65 CP.
„6 sunt ale secției din Aroneanu a “AGROMEC'-Holboca
„13 aparțin persoanelor fizice
- 3 combine de cereale a secției "AGROMEC'
e Rezultă următoarea situație de exploatare a utilajelor:
- 82 ha teren arabil / tractor
- 517 ha teren arabil / combină
* În consecință, gradul de mecanizare în agricultură este scăzut
Parcul de utilaje este:
„ mic față de necesar
. folosit parțial - în proporție de 60%
2.1.4.2. Activitatea silvică și exploatarea apelor
A. Silvicultura:
e Situația existentă:
- comuna are un permimetru silvic de 500 ha reprezentând peste 50% din
terenurile neagricole, din care:
- 81 ba au trecut în posesia a 14 persoane
- administrația este a Ocolului Silvic Iași
- în pădurea dintre satul Aroneanu și satul Rediu
Aldei se află o făzănărie - care poate constitui un
punct de atracție turistică
e Disfuncționalități:
- suprafața de pădure este insuficientă, fiind necesară mărirea acesteia
pentru stabilizarea terenurilor afectate de fenomene degenerative
complexe (eroziune, alunecări, ravene).
B. Exploatarea apelor
* Situația existentă:
- există 92 ha de luciu de apă - din care ponderea cea mai mare o au cele
două lacuri de acumulare:
„iazul Aroneanu - proprietate a consiliului comunal local - 22 ha
. lacul Dorobanț - acumulare a Direcției Județene de Ape - Prut
(peste 60 ha), lac cu următoarele funcțiuni:
- protecție a municipiului Iași
”- pescuit sportiv
- bază nautică folosită pentru antrenamente de
canotaj și competiții de nivel național și
Pagina 21
internațional datorită caracteristicilor sale:
- lungime de peste 3 km
- lipsă curenți de aer pe
laterale
e Disfuncționalități:
- insuficienta exploatare și amenajare a celor două lacuri pentru
dezvoltarea activităților de turism și de agrement, având în vedere
apropierea favorabilă a municipiului Iași și legătura spațială cu zone
de agrement al lacului Ciric
- pe malul de est al lacului Dorobanți se desfășoară pe o lungime
considerabilă (circa 1,5 km) satul Dorobanț:
- O parte din casele și anexele gospodărești sunt
amplasate în limita de protecție de inundabilitate
a lacului;
- nu sunt luate toate măsurile de protecție a
mediului în - gospodăriile de pe malul apei - pentru
preîntâmpinarea scurgerii în apa lacului direct sau
indirect a produselor de dejecție.
2.1,4.3. Activități industriale
e Situația existentă:
- există circa 10 meșteșugari: 2 morari, 3 lemnari, un blânar etc.
- S.C. "FLAVIO" S.R.L. - abator (Aroneanu)
- 2 mori în satele Aroneanu și Dorobanț
eDisfuncționalități:
- o slabă dezvoltare a activităților de mică industrie și de industrie în
comună - în parte determinată și de apropierea municipiului Iași
2.1,4.3.2. Activități de colectare și dezvoltare
e Situația existentă:
- există un chioșc pentru colectarea laptelui
e Disfuncționalități:
- slaba reprezentare a acestei activități
2.1.4.5. Alte activități cu caracter economic
Situația existentă
„ Rețeaua comercială:
- 2 magazine sătești;
- 14 noi unități mici private - comerciale unele cuplate cu alimentație publică
( baruri).
. Farmacie - în cadrul dispensarului uman Aroneanu - farmacie particulară.
ae
. Disfuncționalități:
- foarte slabă reprezentare a domeniului comercial;
- inexistența serviciilor: poșta, telefon, CEC, transport în comun, unități de
reparație și întreținere.
Pagina 22
2.1.5. Starea social-culturală
2.1.5.1. Învățământul
. Situația existentă - anul de învățământ 1995 - 1996
Denumire indicator U/M Număr
persoane
Unități de învățământ - total: nr. 7
- grădinițe de copii nr. 3
- școli de învățământ primar și gimnazial ar. 4
Copii înscriși în grădinițe pers. 46
Elevi - total: pers. 238
( în învățământul primar și
în învățământul gimnazial)
Personal didactic - total: pers. 26
- în învățământul preșcolar pers, 3
- în învățământul primar, gimnazial pers. 23
Baza materială
- săli de clasă și cabinete școlare nr. 20
- laboratoare școlare nr. 3
- ateliere școlare nr.
- sala gimnastică nr, 1
PR
Sursa - Fișa comunei Aroneanu - DJS 1997;
- în medie revin 14 copii pe clasă;
- în medie revin Îl copii preșcolari și elevi pe cadru didactic;
- procentul de calificare a cadrelor didactice este de 100 % superior celui din județ
(72,44%),
- în perioada 1991 - 95 - din totalul absolvenților de gimnaziu:
- 39 9% au renunțat la continuarea studiilor;
- 14,4 % s-au înscris la liceu;
- restul s-au înscris la școli profesionale.
. Disfuncționalități
- are loc un proces de diminuare puternică a efectivului de copii prinși într-una
din formele procesului de învățământ cu efecte negative asupra forței de
muncă;
- școlile din comună nu sunt conectate la rețeaua telefonică, iar localurile celor
din Șorogari și Rediu Aldei - sunt improprii;
- în 1996 în comună erau li analfabeți din care 3 în vârstă de sub16 ani;
- Din anul școlar 1996 - 1997 - Școala din Șorogari nu mai funcționează.
2.1.5.2. Sănătatea
. Situația actuală
- există un dispensar comunal în care activează 4 medici și 4 cadre sanitare cu
pregătire medie; Ă
- la un medic revin în medie 598,5 locuitori ;
- în anul 1994 s-au dat 10.497 consultații; - pe primele trei locuri se situează
Pagina 23
următoarele afecțiuni: bolile psihice, ulcer, hepatită cronică și ciroză.
. Disfuncționalități
- există un singur dispensar în satul Aroneanu - insuficient pentru nevoile
populației: este necesar un dispensar în satul Dorobanț și câte un punct sanitar
în satele Șorogari și Rediu Aldei.
2.1.5.3. - Alte aspecte socio-culturale
. Situația existentă
- comuna dispune de 4 biblioteci din care 3 sunt școlare, cu un fond total de
12.329 volume;
- există în satul Aroneanu un cămin cultural - unde se desfășoară activități
colective ale comunității (discotecă, ședințe, nunți);
- în comună sunt patru biserici ortodoxe - din care cea din Aroneanu statut
are
de monument istoric.
Disfuncționalități
- inexistența unor spații pentru activități culturale și de petrecerea timpului liber
în satele Dorobanț și Rediu Aldei,;
Din analiza activităților economice și sociale se desprind următoarele concluzii:
- comuna are un profil economic predominant agricol - dar cultivarea pământului
este slab productivă, beneficiind de un nivel scăzut de înzestrare tehnică;
- creșterea animalelor este insuficientă, având în vedere apropierea orașului Iași -
unde s-ar putea desface profitabil produsele agricole;
- o slabă preocupare pentru valorificare prin mici industrii a uman
potențialului
și agricol al comunei - proces care ar stimula dorința de obținere unui surplus
de produse;
- foarte slabă dezvoltare a dotărilor comerciale ;
- foarte slabă dezvoltare a dotărilor în domeniul serviciilor;
- nu se exploatează suficient potențialul turistic existent al zonei,
În concluzie, apropierea Iașului - nu este aproape deloc valorificată - ca un
stimulent important în dezvoltarea comunei, și ca proces firesc urbanistic.
2.1.5,4, Dotări speciale
Menționăm că pe teritoriul comunei - pe versantul dintre satul Aroneanu și Lacul
Aroneanu - este amplasat un poligon de tragere. poligonul ocupă o suprafață de teren care nu
este proprie desfășurării activităților agricole.
Pentru desfășurarea în bune condiții și în deplină siguranță din
pentru populația
comună, a activităților din poligon există un protocol în acest scop - încheiat între Primăria
Aroneanu și Unitatea Militară care coordonează poligonul.
2.1.6. Potențialul demografic și resursele de muncă
2.1.6.1. Populația la recensământul din anul 1992
A) Evoluția populației comuneui Aroneanu:
Populația la recensământ
Denumire sat
1912 1930 1966 1977 1992
Pagina 24
»
i 2 3 4 5 6
Total comună 1513 1965 3041 3110 2376
1 2 3 4 5 6
|
Dinamica % 190,0 129,9 201,0 205,6 157,0
Aroneanu 585 761 994 1120 935
Dorobanț 428 640 1122 1226 951
Rediu Aldei 314 354 577 578 343
Șorogari 186 210 348 186 147
Sursa: Evidențe privind recensămintele populației D]S 1997.
Concluzii privind evoluția în timp:
- numărul populației din comună a avut o creștere continuă între anii 1918 - 1977 de
la 1513 până la 3110 (s-a dublat);
- după anul 1977 are loc un proces de scădere, destul de semnificativă (cu aproape 1/3)
până în anul 1992.
B) Date conform recensământ din 1992:
„ Structura după vârstă la recensămăntul 1992:
-0-t4ani - 19 %
- 15-59 ani - 58 %
- 60 ani și peste - 23 %
. Concluzii:
- pondere de 58 % a populației adulte apte de muncă depășește cu 3 %
media județeană
. Disfuncționalități:
- scăderea numărului populației pe total;
- ponderea tineretului de 19 % - cu 7 % sub media județului - evoluție
demografică care evidențiază că în perspectivă se va înregistra o reducere
sensibilă a forței de muncă în această comună,
. Structura pe sexe:
- populația masculină este 49,8 %
- populația feminină este de 50,2 %
Structura este echilibrată.
. Toți locuitorii sunt de naționalitate români și de religie ortodoxă
. Populația - organizată în:
- 796 gospodării
- 657 familii
- la 100 familii revin 363 de persoane.
„ Densitatea populației a ajuns în anul 1996 la cca 78,0 loc./km? față de 69,0 loc./km?
la recensământul din 1992.
In datele statistice privind numărul populației - apar unele inexactități - între datele
prezentate în evidențele statistice ale D.].S. Iași și evidența populației la Primăria Aroneanu,
explicate prin existența unor persoane care dețin locuințe în comuna Aroneanu, dar au și o a
Pagina 25
72
doua locuință în altă localitate - de regulă în municipiul Iași.
2.1.6.2. Evoluția populației în perioada 1992 - 1997
Componentele evoluției numărului populației comunei Aroneanu în perioada 1992 -
1997:
Componente 1992 1993 1994 1995 1996 1997
Numărul populației cu 2437 2440 2428 2427 2462
domiciliul în localitate la
începutul perioadei
Născuți vii 41 54 48 46 30
Morți 34 40 29 4 36
Spor natural 7 14 19 Ș -6
Stabiliri în localitate 36 13 43 44 53
Plecări din localitate 198 57 63 60 49
Soldul schimburilor de - - 44 - 20 - 16 4
domiciliu
Îmigrări și 9 9 0 0
Emigrări 1) 0 9 0 0
Soldul mișcării externe 0 î) 9 0 0
Numărul populației cu 2512 2503 2478 2485 2458
domiciliul in localitate la
sfârșitul perioadei (legală)
Surse: Fișa de evidență demografiă DJS Iași 1997.
Populația existentă a comunei era la 01.01.1997 - 1996 de 2394 persoane din care 1193
bărbați și 1201 femei,
Din analiza datelor obținute de la evidența populației din cadrul Poliției Aroneanu
deducem pentru anul 1997 următoarea structură pe grupe de vârstă a populației: 19,45 % -0 -
14 ani, 58,71% între 15 - 62 ani, 21,84 de 62 ani și peste.
Se observă că structura pe grupe de vârstă a rămas aceeași ca la recensământul din 992.
De asemenea se menține același echilibru la structură pe sexe;
- bărbați - 49,59 %
- femei - 509,41 %
Datele statistice pe 1996 ne indică o serie de date:
- rata natalității la 1000 locuitori - 12,2
- rata mortalității la 1000 locuitori 14,6.
Din aceasta rezultă o rată medie anuală de creștere a populației în perioada 1992 - 1997
de 1,5 “o.
Raportul de dependență demografică față de 1992 este de 73,0 %.
Pagina 26
72
2.1.6.3. Resursele de muncă
Structura socio-economică a populației comunei Aroneanu:
Structura populației La recensământul 1992
Nr. persoane Structura (9%)
Populația totală 2.376 100,0
Populația activă totală 1.052 44,3
din care în agricultură 390 16,4
Populația activă ocupată 92 37,9
Popuiația activă neocupată 60 T4
(șomeri)
Populația inactivă totală 1.324 55,7
din care pensionari 479 20,0
Concluzii:
- mai mult de jumătate din populația activă este ocupată în alte activități decât cele
agricole datorită apropierii de municipiul Iași, deci o posibilitate de a munci în (industrie
oraș
servicii).
Numărul mediu al salariaților în comuna Aroneanu la recensământul 1992:
Nr. Activitatea 1992
crt.
0 i 2
1. | Agricultură 390
2. | Industrie 339
3. Comerț, hoteluri, alimentație publică 43
4. | Transporturi și comunicații 48
5, Activități financiar - bancare 2
6. Administrație publică, asigurări sociale 39
1. | Învățământ 27
8. | Sănătate, asistență socială 19
9. Cercetare, informatică și altele 4
10. | Cultură, sport, activități asociative 13
11. | Alte activități neidentificate 26
Menționăm că în anul 1996 - gradul de școlarizare a elevilor a fost de 97,8 9%.
Pagina 27
Concluzii privind populația :
- structura socio - economică a popula ției se apropie foarte mult de cea altor
a localități
suburbane:
- populația ocupată în agricultură - în 1996 - 44,3 9 din populația activă;
- ponderea pensionarilor este de 36,2 % din numărul populației inactive
- comuna cunoaște un navetism accentuat -
zilnic:
- pleacă la lucru cca 100 persoane spre municipiul Iași
- spre comună se deplasează 30 persoane
- soldul schimbărilor de domiciliu relativ în perioada 1990 = 1995 - dar în continuă
diminuare ajunge în anul 1996 la o valoare pozitivă - 4;
- rata șomajului este cu cca 0,5 % mai mică decât media pe județ;
- gradul de școlarizare a elevilor în anul 1996 a fost de 97,8 %;
+ Disfuncționalități:
- activitățile neagricole nu cunosc o dezvoltare care să ofere locuri de muncă: numărul
salariaților este în scădere - 1985 - 394
- 1994 - 265
- numărul șomerilor la 31 decembrie 1996 era de 101 persoane = 7,7 % din populația
activă.
2.1.7. Fondul de locuințe și locuirea
Evidența fondului locativ în comuna Aroneanu:
1990 1991 1992 1993 1994 1995
Locuințe (nr) 770 721 735 143 755 759
In medie revine 28,6 m” suprafață locuibilă de persoane
Caracteristici:
- fondul constmait este format în cea mai mare parte din case vechi, modeste - cu:
- parter
- schema funcțională tradițională celor din Podișul Moldovenesc:
* tindă cu două încăperi - dreapta - stânga, cu cerdac de lemn toată
pe
fațada principală, șarpantă în 4 ape cu polată.
- materialele de construcție sunt nedurabile în cea mai mare parte - vălătuci și
chirpici;
- în perioada 1991 + 1996 - s-au construit cca 38 case noi;
- la fiecare 100 ha de intravilan revin 269 case;
- din punct de vedere al dotării edilitare se poate menționa că gradul de electrificare
a locuințelor este de 982 %.
+ Disfuncționalități:
- fondul de locuințe este în stare mediocră;
- confort redus al locuințelor - spații mici, înălțimi mici;
- materiale de construcție sărace;
- slabă echipare edilitară:
- nu există instalații - cu apă caldă
- canalizare
- un număr redus de gospodării folosesc butelii cu gaz pentru prepararea
Pagina 28
hranei,
- încălzirea se face exclusiv cu sobe - folosind drept combustibil
- lemnul;
- dejecțiile umane sunt preluate în closete uscate;
- slabă organizare și confort redus al întregii gospodării
- neorganizate ca pl an
(impresie de amplasare întâmplătoare a anexelor):
„ anexe în general în stare precară, sărăcăcioase;
„ mare parte din împrejmuiri sunt improvizate;
- la gradul de uzură al caselor contribuie izvoarele de
pantă; procentul de
locuințe bune și foarte bune sunt situate pe coama dealului de alta
o parte și
a trasenlui DC 15.
2.1.8. Echiparea tehnică a teritoriului
2.1.8.1. Rețeaua rutieră
e Situația existentă:
- Rețeaua rutieră este formată din drumuri comunale în lungime totală de 25,2
km
- Sitmația drumurilor din comuna Aroneanu 1.01.1997
Nr. Categoria de lucrări Lungime Structură
crt, (km) (%)
1 | Drumuri total - din care: 25,20
100,0
2 | Drumuri naționale
- -
3 | Drumuri județene și comunale 25,2
100,0
din care:
4 - betonate
- -
5 - pavate
- -
6 - asfaltate
6,68 25,6
7 - pietruite
6,36 25,3
8 - din pământ
12,15 48,2
9 | Drumuri nemodernizate (7 și 8) 18,51
73,5
Sursa: Studiul privind dezvoltarea economico - socială a orizont
județului Iași - 2004 -
Comuna Aroneanu, AGER Iași 1997
Rețeaua de drumuri este formată:
- Drumul comuna! DC 15:
- are lungime de 10,00 km pe teritoriul comunei
- face legătura dintre Aroneanu și comuna Golăiești
- este asfaltat pe o porțiune de 6,68 km și pietruit 3,31 km
- Drumul comunal DC 17;
- are lungimea de 12,8 km
- este asfaltat pe o lungime de 4,18 km, pietruit pe 3,21 km, pământ
pe
5,4 km
- face legătura între municipiul Iași și Rediu Aldei prin Aroneanu
- Drumul comunal DC 18:
Pagina 29
15
- are lungimea de 2,4 km
- este din pământ
- face legătura dintre municipiul Iași și satul Șorogari
e Disfuncționalități:
- starea proastă a drumurilor - procentul mare de drumuri pietruite și de
pământ din care în totalitate accesul Ja satele Șorogari și Rediu Aldei - care
devin practic inaccesibile pe timp ploios
- o structură aleatoare, dezordonată a rețelei de străzi și a modului de organizare
a parcelelor; excepție face jumătatea de sud a satului Aronenanu și satul
Dorobanț - care are o tramă prestabilită datorită faptului că este sat consituit
printr-un proces de împroprietărire.
2.1.8.2. Rețeaua electrică
Comuna Aroneanu este alimentată prin posturi de transformare amplasate în teritoriu.
Rețelele electrice aparțin derivatiei Șorogari care este racordată la LEA 20 kw FAJ - Popricani.
e Disfuncționalități:
- starea defectuasă a iluminatului public, prin lipsa corpurilor de iluminat
- starea mediocră a rețelelor
2.1.8.3. Gospodărirea apelor și alimentarea cu apă
În comună rețeaua hidrografică este formată din pârâul Chirița serie de
- cu o afluienți -
cu regim torențial, caracterizat prin creșteri de nivel și debite primăvara la topirea zăpezii și
vara la ploi torențiale.
Creșterile de nivele se manifestă prin fenomene de eroziune pe arii mari, afectând
parțial vatra satului Rediu Aldei,
Lacurile Aroneanu și Dorobanț sunt folosite pentru piscicultură, iar acesta din urmă este
folosit pentru canotaj - antrenamente și competiții.
Alimentarea cu apă se face parțial pentru satele Dorobanț și Aroneanu din
următoarele surse:
a) Pentru satul Aroneanu:
- "] oameni" - captare cu drumuri la cca. 0,5 km N-E de Aroneanu
- "La hazna” - situată în partea de est a intravilanului
b) Pentru satul Dorobanț:
- captare subterană amplasată în partea de N-E a localității
Furnizarea apei de la consumatori se face gravitațional,
O parte a satelor Aroneanu și Dorobanț, precum și satele Rediu Aldei și Șorogari, se
alimentează din fântâni.
e Disfuncționalități:
- captările existente sunt în mare parte colmatate;
[i rezervoarele și chesoanele au capacitate insuficientă;
apa captată nu este dezinfectată;
sistemele de captare prin capacitatea existentă nu acoperă decât parțial;
necesitățile consumatorilor din satele Aroneanu și Dorobanț;
satele Șorogari și Rediu Aldei se alimentează numai din fântâni.
r—
2.1.9. Reabilitarea, conservarea și protecția mediului natural construit
Pagina 30
2.1.9.1. Generalități
Problemele de mediu rezultă în general din interacțiunea mediului
înconjurător cu
activitățile umane. Având în vedere că în comuna Aroneanu
activitățile umane constau din
activități edilitar-gospodărești, agricultură, silvicultură, circulație
și transporturi, toate
efectuându-se la numărul scăzut de civilizație și tehnologizare,
acestea se integrează în mediul
natural tără a produce modificări profunde ale
comportamentelor acestuia.
Cele mai mari modificări ale mediului natural sunt cele determinate
de fenomene fizice
naturale; alunecări de teren, eroziuni de suprafață, de
torențiale, exces umiditate și inundații
care determină degradări mai ales ale solului.
2.1.9.2. Calitatea atmosferei
Din datele Agenției de Mediu Iași, în teritoriul comunei întâlnesc
nu se surse majore
de poluare a aerului.
Există totuși o serie de surse locale cu caracter temporar - accidental
(intermitent)
reprezentate de procesele de ardere pentru încălzitul locuințelor și obiectivelor socialeconomice, care generează gaze și pulberi specifice - mai ales în sezonul rece.
Nu s-au făcut în zonă măsurători pentru determinarea nivelului acestui de
tip poluare.
Apreciem totuși că emisiile sunt reduse și se diminuează prin procesele de dispersie și
reținere mecanică (prin vegetație, relief, clădiri etc.) și, în consecință, nu au loc efecte
și
consecințe negative.
Circulația auto în zonă este foarte redusă - în unele zone aproape inexistentă și, in
consecință, nu se generează nivele de zgomot decât pe drumul comunal DC 17 de la intrarea
în satul Aroneanu până în centrul acestuia și drumul principal din
pe Dorobanț - zgomote care
pot infiuența negativ doar zonele de locuințe din imediata apropiere.
În consecință, extinderile de locuințe de-a lungul căilor de circulație, fără
respectarea
zonelor de protecție,sunt nerecomandabile.
2.1.9.3. Calitatea apelor
Există o serie de aspecte negative generate de activități care local
umane, acționează
și în anumite situații asupra apelor, fără a le modifica esențial calitatea: nerezolvarea
corespunzătoare a evacuării și depozitării dejecțiilor de la sectorul zootehnic, depozitările
întâmplătoare de deșeuri menajere și dejecții de grajd, inexistența unor sisteme de canalizare
a satelor, nerespectarea distanțelor sanitare în jurul unor surse de apă, inexistența perimetrelor
de protecție, inexistența unor platforme de gunoi amenajate Acestea
corespunzător. pot
contribui în condițiile unor spălări, scurgeri neorganizate și infiltrații la ale
ușoare impurificări
apelor cu substanțe organice (zona lacului Dorobanț - adiacentă satului, pârâul din Rediu
Aldei).
2.1.9.4. Calitatea solurilor
Starea solului rezultă din interacțiunea tuturor elementelor mediului și rolul de
suport
al întregii activități umane și este puternic influențată de acestea, atât prin acțiuni
antropice,
cât mai ales ca urmare a unor fenomene fizice naturale. Aceste influențe negative le
pe care
suportă solul intră în categoriile de poluare și degradare.
Problemele solului sunt:
a) Poluarea solului este generată în principal de următoarele activități umane
considerate ca surse:
- depunerea întâmplătoare de deșeuri menajere, localitățile comunei neavând
platforme de depozitare special amenajate;
- deversarea accidentală de dejecții zootehnice în condițiile nefuncționării
corespunzătoare a platformelor de stocare;
- administrarea fără discernământ a substanțelor chimice date în agricultură.
Pagina 31
;
%/
Dintre acestea, unele deșeuri sunt inerte, altele sunt folosite
ca îngrășământ natural -
acestea negenerând poluarea solului.
b) Degradarea solurilor din comună, este determinată de un de fenomene
complex
naturale:
alunecări de teren
eroziuni de suprafață și de adâncime
exces de umiditate și inundații
aciditate
compactare etc.
Situația factorilor de degradare a solurilor
Nr. Factorul de degradare Suprafața Ponderea în
suprafața
crt. ha
agricolă (9%)
1. | Aciditate
- -
2. | Salinizare 57
2,3
3. | Exces de umiditate 139
47
4. | Inundabilitate
- -
5. | Compactitate 385
13,0
6. | Eroziune 806
27,2
7. | Alunecări 1.958
35,8
8. lravene 17
0,6
Aceste fenomene afectează cca 40 % din
suprafața agricolă a comunei.
Ele sunt rezultatul unor complexe de condiții de
care acționează cele mai multe ori
simultan, în interdependență:
- activități umane:
- vechi: desțeleniri, defrișări, tehnici agricole înapoiate;
- actuale: tehnici agricole necorespunzătoare terenuri în
pe pantă, neântreținerea
lucrărilor de îmbunătățiri funciare, desțelenirea unor risc
versanți cu de
alunecare, de eroziune;
- factori naturali: ape subterane, pantele reliefului, substratul
geologic, regimul ploilor,
caracterul torențial al scurgerii apelor, gradul de acoperire
cu vegetație în special
arborescent - etc.
Consecințele poluării și degradării soturilor:
a) scăderea potențialului lor productiv - prin limitarea sau anularea
calităților biologice
de fertilitate. După ultimile studii pedologice, teritoriul comunei
Aroneanu se
încadrează, în funcție de potențialul natura! al solurilor și de factorii limitativi
menționați, în clasa III de fertilitate pentru terenuri arabile la grădini de
legume și
zarzavat, și clasele de fertilitate: III pentru vii, IV pentru livezi și pășuni, V
pentru
fânețe;
b) ocuparea nerațională a unor terenuri;
c) scoaterea unor terenuri din circuitul productiv;
d) schimbări ale modului de folosință.
Distribuția în teritoriu a problemelor legate de sol - evidențiază:
- Zone cu soiuri degradate prin alunecări și eroziuni torențiale, localizate
pe versanții
Pagina 32
cu pante mari și medii;
- zone cu soluri degradate prin eroziune de suprafață, localizate pe versanții cu înclinări
mici și medii;
- zone cu soluri degradate prin exces de umiditate și inundații, localizate în șesuri.
2.1.9.5. Calitatea florei și faunei
Vegetația naturală, constituită după cum am prezentat din pajiști și păduri, precum și
biotopurile caracteristice acestora au fost influențate de diverse activități umane: defrișări,
desțeleniri, lucrări hidrotehnice și ameliorative, chimizarea agriculturii, vânatul și pășunatul
excesiv.
Acestea au determinat o serie de urmări negative:
- reducerea suprafețelor de păduri și pajiști,
- restrângerea arealelor faunistice;
- scăderea numerică a unor specii de plante și animale.
a) Pădurile, mai întinse în trecut, aparțin în mare parte grupei a-Il-a funcționale adică
păduri cu rol de protecție - subgrupa de protecția solului.
In general calitatea pădurilor este bună.
Pajiștile naturale reprezentate prin pășuni și fânețe - au fost dimensionate în timp și
înlocuite treptat cu culturi agricole. S-au păstrat dar pe versanții improprii agriculturii.
Pajiștile ocupă o suprafață de 1030 ha fiind formate din 696 ha pășuni și 334 ha fânețe.
Deoarece sunt situate pe terenuri afectațe de fenomene de degradare - rezultă o
suprafață de 39 ha de pajiști degradate.
Modificările faunei în urma intervențiilor umane:
- restrăngerea arealelor;
- modificarea componentei și a posibilităților de habitat;
- reducerea numerică unor specii de animale (mai ales cele cu valoare cinegetică în
urma vânatului abuziv, a braconajului).
Totuși fauna se menține în limite optime.
2.1.9.7. Zone și situri construite protejate
In satul Aroneanu este amplasată în partea de N - V - Biserica Aroneanu - monument
de arhitectură cu poziția 24 B 427 - în Lista Monumentelor din județul Iași,
Biserica este ctitorie a domnitorului Aron Vodă din anul 1594 - cu transformări de secol
al XVIII-lea - (închiderea pridvorului). Hramul este Sf. Nicolae.
Biserica este un monument important al Moldovei - prezentând câteva elemente
originale între bisericile din epocă.
. Disfuncționalități:
- Biserica prezintă degradări care impun lucrări de consolidare - restaurare;
„nu există nici o preocupare pentru valorificarea turistică a monumentului;
- monumentul nu este semnalizat prin indicatoare;
- accesul la monument se face pe un drum locaj de pământ;
„ nu există reglementări pentru zona de protecție din jurul monumentului.
2.1.10. Principalele disfuncționalități care se manifestă în teritoriul administrativ al
comunei Aroneanu
a. Activitatea agricolă
- Slaba calitate a terenurilor - afectate într-o proporție importantă (41%) de factori
degenerativi (salinizare, exces de umiditate compactare, eroziune, alunecări, ravene);
- Nivelul scăzut al productivității muncii care are ca rezultat producții medii modeste,
sub potențialul productiv al zonei - determinat de:
- puternica fărâmițare a proprietății asupra pământului (1,47 ha/proprietate);
Pagina 33
Zi
- lipsa aproape totală a formelor de asociere - în comună există doar 2
asociații familiale - care cumulează 240 ha;
- există terenuri agricole care nu sunt lucrate;
- nu se face rotația culturilor din cauza structurii de cultivare dezechilibrată
(pondere foarte mare a culturii de porumb);
- pondere foarte mică a plantelor furajere deși potențialul pajiștilor este foarte
scăzut;
- un procent foarte mic de lucrări de combatere a eroziunii solului;
- gradul scăzut de dotare cu utilaje mecanice agricole și folosirea lui numai în
proporție de 60%
- resursele financiare necorespunzătoare pentru replantarea defrișărilor
tehnologice în fermele de pomi fructiferi;
- încărcătura pășunilor cu animale destul de mică 170 UVN/100 ha de
pășune;
- număr mic de vaci (7 persoane la o vacă);
- Reducerea activității de colectare și depozitare a producției agricole - ceea
ce
determină scăderea posibilităților comunei de a participa la circuitul comercial al
județului și în primul rând la aprovizionarea municipiului Yasi, pierzând o oportunitate
deosebită - aceea de a realiza un profit important din această activitate și de a valorifica
astfel la maxim, amplasamentul deosebit de favorabil în cadrul județului - cel de comună
limitrofă.
b. Suprafețe de pădure insuficiente - în acțiunea de stabilizarea terenurilor afectate de
fenomene degenerative.
[
c. Exploatarea apelor
- Insuficienta exploatare și amenajare a celor două lacuri (Dorobanț și
Aroneanu) -
pentru dezvoliarea activităților de turism și agrement având în vedere apropierea de
municipiului Iași.
- Neglijarea restricțiilor cerute de fâșia de protecție de inundabilitate - în zona
construcțiilor situate pe matul lacului în satul Dorobanț.
d. Activități industriale
- Foarte slabă dezvoltarea activităților de mică industrie în mare determinată de
parte
apropierea de municipiul Iași.
e. Alte activități cu caracter economic:
- foarte slabă reprezentare a sectorului comercial - localnicii aprovizionându-se
preponderent din municipiul Iași,
- inexistența unor servicii minimale: poștă, telefon, CEC, transport comun, unități de
reparație și întreținere.
f. Învățământ - cultură:
- procesul de diminuare puternică a efectivului de copii prinși într-una din formele
procesului de învățământ;
- școala din Șorogari nu mai funcționează din anul școlar 1996 - 1997, iar construcția
este într-un grad avansat de degradare;
- în 1996 în comună erau 1] analfabeți din care 3 în vârstă de sub 16 ani;
- în satele Dorobanț și Rediu Aldei nu există cluburi pentru petrecerea timpului liber
mai ales pentru țineret.
g. Sănătatea:
Pagina 34
- singurul dispensar din satul Aroneanu este insuficient: mai este necesar un dispensar
în satul Dorobanț și câte un punct sanitar în satele Șorogari și Rediu Aldei,
f. Probleme de populație:
- scăderea numărului populației pe total;
- ponderea mică a tineretului, cu 77% sub media județului evidențiază că în perspectivă
se va înregistra o reducere sensibilă a forței de muncă în comună;
- activitățile neagricole nu cunosc o dezvoltare care să ofete locuri de muncă astfel încât
numărul salariaților este în scădere.
g. Fondul de locuințe:
- confort redus a celei mai mari părți a locuințelor - suprafețe mici, înălțimi mici;
- materiale de construcție sărace;
- slabă echipare edilitară;
- slabă organizare și confort redus al întregii gospodării,
k. Rețeaua rutieră;
- structura aleatoare, dezordonată a rețelei stradale și implicit al modului de organizare
parcelare ( excepție - jumătatea de S a satului Aroneanu și satul Dorobanți);
- starea proastă a drumurilor: procentul mare de drumuri nepietruite și de pământ
din care în totalitate accesele la satele Șorogari și Rediu Aldei.
|. Probleme de mediu:
- calitatea solurilor:
- fenomene de preluare necontrolată a solului - prin:
- depunerea întâmplătoare de deșeuri menajere - deoarece nu există
platforme de depozitare special amenajate;
- deversarea accidentală de dejecții zootehnice în condițiile nefuncționării
corespunzătoare a platformelor de stocare;
- administrarea fără discernământ a substanțelor chimice date în
agricultură.
- fenomene de degradare a solurilor determinate de:
- alunecări de teren:
- eroziuni de suprafață și de adâncime;
- exces de umiditate;
- aciditate;
- compactare.
- calitatea scăzută a solurilor determină o altă serie de disfuncționalități:
potențial scăzut productiv:
ocupare nerațională a unor terenuri;
scoaterea unor terenuri din circuitul productiv;
schimbări ale modului de folosință.
m. Flora și fauna:
- efecte negative în urma vânatului abuziv și a braconajului.
In concluzie din analiza situației existente, cu evidențierea principalelor disfuncționalități
- rezultă că, deși comuna Aroneanu are o poziție privilegiată în teritoriul județului - având
statutul de comună limitrofă a municipiului Iași, și în ciuda existenței unor oportunități create
de cadrul natural, se observă o slabă dezvoltare a celor patru sate - pe toate planurile:
economic, social și cultural.
Această slabă dezvoltare se perpetuiază în ultimii 50 de ani fiind semnalată în toate
schițele de sistematizare întocmite în această perioadă.
i _
Pagina 35
70
3. PLANUL URBANISTIC GENERAL AL LOCALITĂȚII ARONEANU
3.1. Stadiul actual al dezvoltării localității
3.1.1. Relații în teritoriu
3.1.1.1. Încadrarea în rețeaua de localități a
județului
Localitatea Aroneanu este centrul administrativ al comunei
cu același nume.
Este o localitate cu o populație de cca. 1192 locuitori (media
pe județul Iași este de 950
de locuitori/sat).
Face parte din localitățile ruraie situate în zone de deplasare de 60' de
față municipiul
Iași, adică din sistemul periurban al orașului fiind inclusă în categoria localităților limitrofe.
Perspectivele de dezvoltare ale municipiului Iași, prevăd includerea acestor
localități
într-un sistem de dezvoltare urbană.
Apropierea de grupul de lacuri Aroneanu - Dorobanț, și de zona amenajată a lacului
Ciric, potențează în plus pentru satul Aroneanu perspectiva includerii în sistemul de de
zone
agrement al Iașului.
3.1.1.2. Încadrarea în teritoriu! adiministrativ al comunei
Satul Aroneanu este situat în partea de sud al teritoriului administrativ al comunei, la
6 km nord de municipiul Iași de care este legat prin drumul comunal DC 17.
Este legat de celelalte sate din comună prin :
- DC 17 - cu satul Rediu Aldei;
- DC 15 - cu satul Dorobanț;
- DC 18 - cu satul Șorogari.
Relații în teritoriu ale satului Aroneanu:
- cu celelalte sate din comună, asupra lor exercită influențele caracteristice ale centrului
de comună prin polarizarea tuturor activităților adm inistrative, prin concentrarea tuturor
obiectivelor publice de interes zonal: primăria, poliția și principalele activități social -
culturale: dispensarul, căminul cultural ; aceste obiective deservesc toate satele comunei;
- cu celelalte comune:
„până în anul 1989 exista un sistem de relații cu un număr de comune
grupate
în cadrul consiliului agro - industrial Holboca care cuprindea: Bosia, Comarna,
Golăești, Prisăcani, Țuțora, Holboca, grupare care avea ca scop coordonarea și
deservirea în comun de către S.M..A. Holboca, precum și cooperarea în realizarea
unor unități agricole moderne; din acest sistem coordonat de relații, s-a menținut
doar secția AGROMEC Holboca, care cuprindeun număr de mașini agricole
pentru deservirea tuturor satelor comunei.
- relațiile cu municipiul Iași sunt constituite în principal din deplasările pentru muncă,
pentru aprovizionarea cu produse comerciale de larg consum și pentru comercializarea
în piețele orașului de produse agroalimentare obținute în gospodăriile individuale; aceste
relații nu sunt facilitate de un sistem rutier de calitate corespunzătoare și se fac cu
mijloace de transport ocazionale, oferite de către particulari.
3.1.1.3, Elemente de cadru natural
3.1.1.3.1. Așezare, geologie, relief
Din punct de vedere natural, localitatea Aroneanu este situată în partea de sud - esta
Câmpiei Moldovei - subunitatea Jijia - Bahlui, fiind dezvoltarea în principal pe zidul teraselor
superioare ale Bahluiului, și numai într-o mică măsură la partea superioară a versantului stâng
al văii Ciric,
Terasele Bahiuiului în această zonă, etajate la 100, 120, 130 și 140 m altitudine relativă
se prezintă sub forma unui pod continuu, ușor înclinat spre sud, diferențele dintre diferitele
trepte fiind intens coluvionate.
Litologic, terasele sunt constituite în bază din nisipuri și prundișuri, peste care se dispun
Pagina 36
Zi
luturi loessoide. Nisipurile și prundișurile conțin apă, din care se alimentează
majoritatea
localnicilor prin fântâni. Luturile loessoide sunt macroporice, sensibile la din
umezire, care
cauză se impun măsuri suplimentare la fundarea unor eventuale construcții
grele și cu instalații
hidroedilitare.
Cu aceste condiții, podurile teraselor reprezintă terenuri bune
pentru construcții.
Partea superioară a versantului văii Ciric are în zona satului o pantă de 10 15%
-
uniformă și deocamdată stabilă, oferind condiții destul de bune zonei de locuințe situate aici.
Având în vedere însă, că pe întregul versant al văii s-au produs alunecării de teren
și
eroziunii torențiale active, nu recomandăm supraîncărcarea zonei studiate cu construcții
spre
a preveni eventuale instabilități:
Partea ocupată cu locuințe a satului este amplasată în cea mai mare parte (zona de N),
în zona cu pantă mică (până la 10%) a terasei Bahluiului. La limita de N și de V, SV, - începe
un versant cu pantă accentuată și care prezintă risc la eventuale alunecări de teren, zone cu
izvoare care detrmină execes de umiditate, determinând iarăși risc de alunecare (mai ales din
partea de SV a satului - parțial și în intravilan). Pe aceste pante sunt frecvente eroziunile din
lungul torenților și cavenelor care-l fragmentează - impunându-se lucrări de ameliorare.
Din analiza condițiilor de relief se impune concluzia că satul s-a dezvoltat zona de
pe
pantă lină, zonă oarecum de platou al terasei, mergând spre limita naturală de unde începe
zona de pantă accentuată spre nord și spre vest, Zone favorabile de extindere a localității sunt
pe partea de platou cu pantă redusă care se dezvoltă spre est, zonă ocupată în prezent cu
terenuri favorabile și pe care se practică agricultura.
3,1.1.3.2. Clima
Climatul satului are un caracter temperat continental de nuanță excesivă, cu vei
călduroase și secetoase (temperatura medie a lunii iulie este cuprinsă între 20 și 21*) și ierni
friguroase cu viscole (temperatura medie a lunii ianuarie este cuprinsă între - 3* C și - 4*C) cu
precipitații medii anuale în jur de 500 mm, neuniforme ca regim ( cantități mari în iunie și mici
iarna), cu vânturi frecvente din nord, nord - vest și est, sud - est.
Datorită existenței în apropierea satului a iazurilor Aroneanu și Ciric, ca și a pădurii
Ciric, se constată o ușoară ameliorare a continentalismului.
Prevederea de plantații pentru stabilirea versanților are și rol de îmbunătățirea
microclimatului,
3.1.1.3.3. Apele de suprafață
În vecinătatea satului Aroneanu, se poate menționa pe teritoriul administrativ al
comunei, iazul Aroneanu - amenajat pe valea pârâului Ciric, a! doilea după lacul Dorobanț
situat în amonte. Amândouă aceste acumulări au rolul de reglare a debitului pârâului Ciric și
să asigure în acest fel protecția orașului Iași.
lazul Aroneanu este în proprietatea comunei Aroneanu și este folosit pentru potențialul
lui piscicol.
3,1.1,3.4. Apele subterane
Apele subterane sunt cantonate în principal în baza teraselor, fiind întâlnite la adâncimi
ce variază de la 8 - 5 m la 18 - 30 m, stratul de apă având o grosime de 3 - 4 m. Local pe
versanți (în partea de sud - vest a satului ) apar izvoare sau emergențe umede care vor trebui
captate și drenate corespunzător.
Debitele apelor subterane sunt relativ reduse și nu satisfac decât necesitățile locale, fiind
exploatate în principal în fântâni și câteva captări de izvoare.
3.1.1.3.5. Resurse ale solului și subsolului
În localitate și în zonele apropiate nu se întâlnesc resurse naturale care să poată fi
exploatate cu excepția argilelor și nisipurilor, care presupun o folosire raționale fără a
Pagina 37
22
prejudicia terenul.
Din analiza făcută rezultă că elementele cadrului natura! oferă condiții destul de bune
dezvoltării principalei activități - agricultura - cât și satului Aroneanu, Sunt măsuri
necesare
pentru ameliorarea, prevenirea și limitarea unor fenomene, prin executarea unor lucrări de
amenajare a terenului, plantații de protecție și spații verzi, lucrări hidrotehnice.
Principalele tipuri de sol din teritoriu sunt cernoziomurile cambice și de pantă, soluri
aluviale și lăcoviști pe alocuri salinizate. La nord de sat se găsește un mic areal cu sol
cenușiu
de pădure.
Solurile de pe versanții accentuați din partea de vest și sud-vest a satului sunt alocuri
pe
degradate de alunecări și eroziuni, iar cele aluviale și lăcoviștile sunt afectate de exces de
umiditate necesitând lucrări de îmbunătățiri funciare și hidroameliorative.
Vegetația caracteristică acestor tipuri de sol este formată în principal din pajiști stepice
la care se adaugă un unic pîlc de pădure la nord de sat,
3.1.2. Istoricul localității
Istoricii estimează că satul exista în secolul al XVI - lea deoarece între anii 1593 - 1594
Aron Vodă construiește biserica satului, La început aceasta a fost mânăstire înconjurată de
incintă cu chilii.
Săpăturile arheologice (conform "Repertoriul arheologica! Județului Iași) demonstrează
existența unor așezări omenești din cele mai vechi timpuri în perimetrul vecin al vetrei satului -
din civilizația Cucuteni și La Tâne.
Descoperirile din vatra satului - în jurul bisericii atestă existența așezării în secolul al
XVII-lea.
Studiind configurația parcelarului și a tramei stradale satul s-a dezvoltat într-o primă
etapă un partea de nord - probabil pornind de ia un mic nucleu dezvoltat în jurul bisericii -
extinzându-se preferențial spre nord - și spre est și ulterior, probabil, după trama și parcelarul
oarecum regulat spre sud - la începutul secolului XX până în zilele noastre.
3.1.3. Potențialul economic
3.1.3.1. Activități agricole
3.1.3.1.1. Principalele unități, exploatații agricole și caracteristicile lor
Profilul sociai economic al localității Aroneanu este determinat în principal de funcția
agricolă. Cea mai mare parte a activităților agricole se desfășoară pe suprafețele proprietarilor
particulari care se situiază în extravilanul localității. Constituirea și restituirea dreptului de
proprietate conform Legii 18/91 a condus la situații în care deținătorii de pământ au terenurile
dispersate și uneori la distanțe mari.
În localitate pământul este lucrat individual - există o singură asociație familială. Această
stare de lucruri are ca efect o productivitate foarte scăzută și producții sub potențialul slab al
pământului.
Efectivele de animale ale populației sunt crescute în sistem gospodăresc, au varietate
biologică și producții medii relativ satisfăcătoare. La începutul anului 1997 efectivele de
animale deținute de populație erau următoarele:
462 taurine
729 ovine
- 416 porcine
- 141 cabaline
4465 păsări
- 16 familii de albine
Singura unitate de producție agricolă organizată din localitate este S.C 'PRODAVIS"
S.R.L - fermă de creștere animale și păsări - cu capital privat. Este situată pe o porțiune din
terenul fostei ferme a C.A. P. Aroneanu.
Ferma deține o suprafață de teren de 4,6 ha.
Pagina 38
UDA
Profilul de producție este de creștere a porcilor și a păsărilor. In demarat
prezent a
activitatea de creștere a porcilor - unitatea deținând un număr de 200 de
porci.
Pe teritoriul fermei au rămas spațiile de depozitare a fostului C.A.P
- unitatea
desfășurând și activitatea de colectare și dezvoltare a produselor agricole - având o capacitate
de 400 t de cereale.
Construcțiile fermei sunt:
- o clădire de birouri:
- opt clădiri de producție din care:
- două în stare bună - care sunt în folosință - (adăpostesc porcii);
- 6 clădiri provizorii - în stare proastă care vor fi reparate și consolidate -
pentru
extinderea producției.
- sere:
Utilitățile sunt asigurate după cum urmează:
- există o rețea de apă proprie - cu drenuri, punct de captare cu pompă, rezervor
de 50 mc de la care se face alimentarea cu apă prin hidrofor:
- pentru colectarea apelor reziduale există fose betonate - vidanjate periodic;
- încălzirea seface cu sobe alimentate cu combustibil solid: pentru sere există o centrală
termică care în prezent nu funcționează, serele fiind folosite cu solar rece.
Personalul angajat la fermă este de 20 de persoane din care:
- 2 TESA
- 18 muncitori
Conducerea fermei estimează o dezvoltare a acestuia pentru anul 1997 - până la 50 de
angajați și într-o perspectivă mai largă să atingă o capacitate maximă de 100 de angajați.
Unitatea a întocmit documentația pentru acord de mediu - în curs de avizare.
„Serviciile pentru mecanizarea agriculturii sunt asigurate de către deținătorii particulari
de mijloace mecanice agricole și de către secția Aroneanu a "AGROMEC" - Holboca.
Societatea are capital majoritar de stat.
Este situată în zona ocupată de fostul C.A.P - lângă ferma PRODAVIS,
Deține o suprafață de teren de 0,7 ha
Unitatea deține:
- 6 tractoare de putere medie tip 65 CP;
- 3 combine de cereale.
Este secție a unității AGROMEC HOLBOCA.
Ferma este echipață cu: alimentare cu apă proprie, încălzire cu sobe, racord electricitate.
Unitatea asigură servicii tuturor satelor comunei Aroneanu.
3.1,3.1,2. Valorificarea suprafețelor agricole în intravilan
Intravilanul localității Aroneanu are mai ales după cel propus în 1994 în componența
sa o importantă suprafață agricolă. Inchiderea în intravilan a acestei suprafețe a apărut din
necesitatea de dezvoltare a localității imediat după anul 1989, și pentru evoluția previzibilă
pentru următorii 10 ani. În situația actuală suprafața terenului agricol inclus în intravilan este
de circa 53,7 ha. Această suprafață este ocupată preponderent de culturi cerealiere, de vii și
pomi fructiferi.
3.1.3.2. Activități de tip industrial
Principalele unității de producție și caracteristicile lor
Activitățile de tip industrial sunt foarte reduse în satul Aroneanu, apropierea de orașul
Iași a avut ca efect apelul locuitorilor la serviciile din oraș și neglijarea dezvoltării unor unități
pe teritoriul satului,
Unitățile cu caracter industrial din satul Aroneanu sunt:
- S.C 'FLAVIO”S.R..L - abator - societate cu capital privat - situată în afara teritoriului
pr
Pagina 39
cu)
intravilanului satului Aroneanu - pe DC 17, la cca. 640 m de
acesta spre localitatea
Rediu Aldei: Ă
- ocupă o suprafață de 0,2 ha de teren;
- activitatea constă din creșterea porcilor (60 de capete în și sacrificări
prezent
de animale;
- sunt 8 angajați - din care 2 TESA:
- echipări tehnico-edilitare: electricitate, instalatie de apă proprie, fose septice,
vidanjate periodic ( echipate cu separator de grăsimi);
- starea clădirii este bună, fiind construită din materiale durabile;
- find la o distanță apreciabilă de sat - nu are efecte poluante
asupra
acestuia;
S.C "INTERMAX” S.R.. - moară - cu capital privat
- Situată în apropierea S.C. 'PRODIMEX" SRL;
suprafața de teren - O,l ha;
producția: macină grâu și porumb, toacă furaje;
clădire în stare bună;
- personalul este format dintr-un singur om - proprietarul;
- se constată mici emanații de pulberi organice cu dispersie într-o zonă restrânsă,
3,1.3.3, Unități de prestări servicii
In această categorie am inclus câteva ateliere care ar putea prin dezvoltare să ia un
caracter industrial, dar în situația actuală sunt doar la nivel de activități meșteșugărești de
deservire locală:
- un atelier de tâmplărie - dogărie:
- O croitorie - cojocărie;
- o mică societate particulară de prestări servicii în domeniul transporturilor -
transporturi materiale.
Aceste unități sunt organizate în spațiile gospodăriilor proprietarilor.
Nu există unități specializate în construcții, ci doar un număr restrâns de meseriași,
solicitați în cazul construcției unor case în sat.
3.1.3.4. Condiții de dezvoltare a unităților existente
Din situația existentă expusă este evident faptul că activitățile de tip industrial
și
meșteșugăresc în satul Aroneanu sunt foarte slab dezvoltate comparativ cu alte sate ale
județului Iași.
Apropierea de orașul Iași ar trebui să sugereze două direcții:
- dezvoltarea întreprinderilor agroindustriale care să furnizeze produse piața
pentru
foarte bună pe care o oferă municipiul Iași;
- dezvoltarea în sat a unor servicii pentru care, în situația actuală, sătenii se deplasează
în orașul Iași.
Există resurse umane și necesitatea de a preconiza dezvoltarea unor astfel de activități
constituie premiza de dezvoltare a satului și de creștere a nivelului de trai al populației.
3.1.3.5, Activități de achiziționare - depozitare - transport
3.1.3.5.1. Activitatea de achiziționare - depozitare
Depozitarea producției agricole din zonă ar trebui să constituie un obiectiv important
în activitatea localității, în procesul de valorificare a surplusului provenit din activitatea
agricolă, valorificare care se constituie într-un element stimulativ a producției.
În prezent această valorificare se face astfel:
- cerereale - de către unitatea S.C. PRODAVIS care are pe terenul afectat, spațiile de
depozitare ale fostului C.A.P.: - o magazie și două pătule asigurând o capacitate de
înmagazinare de 400 ț cereale;
Pagina 40
(i
- pentru achiziționarea laptelui există un mic spațiu, tip chioșc, amplasat în centrul
satului, pe terenul căminul cultural: cantitățile achiziționate sunt pentru S.C. LACTIS
S.A. IAȘI și nu sunt semnificative din punct de vedere cantitativ.
3.1.3.5.2. Activitatea de transport
Principala legătură a localității cu municipiul Iași, este folosită de majoritatea populației
pentru schimbul de produse, pentru servicii și este asigurată de mijloace de
transport
particulare, fiind o activitate necoordonată, care se reglează prin sistemul de cerere și ofertă.
Am menționat la capitolul de prestări servicii, existența unei societăți particulare,
pentru
transport de materiale, Este organizată în gospodăria unui sătean care și execută cu un
mijloc
de transport personal, această activitate, la cerere.
În concluzie, și această activitațe este slab dezvoltată și necoordonată de autoritățile
administrației locale.
3.1.3. Activități din domeniul public și al serviciilor
A. Activitățile administrației publice sunt asigurate de :
- Primăria și Consiliul Local al Comunei Aroneanu care are 10 angajați.
- Poliția comunală care are doi angajați .
B. Activitatea de învățământ:
a. Învățământul preșcolar - există o educatoare și o grupă de 35 de copii care
frecventează grădinița, care are un local propriu cu o capacitate de 60 de copii;
b. Învățământul general primar și gimnazial se desfășoară în școala generală de 8 ani -
"Aron - Vodă”.
- are un local propriu, o clădire mai veche extinsă în 1981, care astăzi este în stare bună;
- școala are 6 săli de clasă, 2 laboratoare, cancelarie și cabinetul directorului;
- sunt cuprinși în procesul de învățământ 103 elevi din care 58 în clasele 1 =+ 4 și 55 în
clasele 5 + 8;
- funcționează un tota! de 16 cadre didactice din care:
„0 educatoare;
. 4 învățătoare;
„Îl profesori , din care 9 predau și la școala din Dorobanț.
- toate cadrele didactice au pregătire de specialitate,
C. Activitatea culturală are ca dotări în satul Aroneanu:
- un cămin cultural - ampiasat pe artera principală a satului (DC 17); clădirea se află
în stare bună, cu o sală de 200 de locuri și spații auxiliare. În prezent spațiile sunt
folosite ca cinematograf pentru spectacole, discoteci și nunți;
- biblioteca satului care cuprinde un număr de cca. 7800 volume gestionate de o
bibliotecară;
- activitatea de cult se desfășoară în biserica ortodoxă a satului, monument istoric; toți
sătenii sunt de religie ortodoxă,
D. Activitatea de asistență medicală și de profilaxie a bolilor:
- există un singur dispensar uman în toată comuna, care funcționează într-o clădire
proprie aflată în stare bună, amplasată în centrul satului Aroneanu:
„sunt 3 cabinete: medicină generală, pediatrie, stomatologie;
. nu are stationar și sală de nașteri;
„există cameră de gardă, cameră de tratament;
„un spațiu închiriat în care funcționează o farmacie particulară;
„ aici activează 4 medici și 4 cadre sanitare cu pregătire medie.
Dispensarul sanitar veterinar își desfășoară activitatea într-un spațiu închiriat, lângă
Pagina 41
4/
sediul Poliției, Asistența de specialitate este asigurată de un medic veterinar și un cadre cu
pregătire medie. Activitatea de însămânțări artificiale are asigurat un spațiu în același local cu
un angajat.
E. Activitatea de comerț
Există în sat:
- un magazin universal de stat, amplasat în centrul comunei;
- 5 unități particulare care practică comerțul cu amănuntul sau de alimentație publică
dispersate în teritoriul satuiui, la care lucrează patronul sau cel mult doi salariați.
E. Alte activități
ii La acest punct este necesar să menționăm inexistența unor sedii pentru activități curente
de deservire ale populației:
- nu există spațiu pentru poștă și telecomunicații;
- nu există spații pentru activități financiar bancare (eventual CEC, cooperativă de
credit).
Pentru aceste servicii, populația satului se deplasează în orașul Iași, sau se adresează
poștașului satului (pentru serviciile de poșță).
Din analiza activităților desfășurate pe teritoriul satului Aroneanu rezultă următoarele
concluzii:
- activitatea de bază este agricultura practicată însă într-un sistem care nu îi asigură o
productivitate ridicată, rezuitând recolte mult sub potențialul producrival pământului.
- pământul se cultivă individual, pe suprafețe mici, fărimițate de pământ de către
proprietarii individuali, existând doar o singură asociație familială;
- din cauza suprafețelor mici individuale și a puterii economice mică a producătorilor,
este insuficient folosită tehnica modernă în agricultură oferită de mijloacele
mecanizate;
- din studiile făcute mijloacele mecanice oferite de secția "AGROMEC", nu sunt
folosite la capacitatea maximă.
- activitățile industriale și de mică industrie sunt foarte slab dezvoltate, potențialui de
muncă și de resurse a satului fiind foarte puțin folosite în acest domeniu;
slaba activitate în domeniul de colectare și dezvoltare a produselor agricole și de
valorificare a lor în comerț sau industria alimentară sau ușoară;
slaba dezvoltare a activității de servicii către populație;
o activitate mulțumitoare în domeniul învățământului și a sănătății și de faptul că
apropierea de Iași permite naveta dinspre municipii a suficiente cadre calificate care
asigură activitatea la un nivel corespunzător în aceste domenii ;
»
slabă dezvoltare a sectorului comercial, populația rezolvând problemele de
aprovizionare în mod curent din municipiul Iași;
- foarte slabă reprezentare a obiectivelor de interes public, care situează satul Aroneanu
sub nivelul altor centre de comună din județ;
- inexistența unei preocupări de dezvoltare a potențialului turistic, de agrement oferit
de existența lacului Aroneanu, a apropierii acestuia de Iași și de complexul de
agrement al zonei Ciric.
3.1.37. Locuri de muncă
Din analiza activităților desfășurate în localitatea Aroneanu, rezultă că aici există forță
de muncă salariată, deși cu o pondere foarte mică. Majoritatea populației aptă de muncă din
localitate, obține cete necesare traiului din activități lucrative nerenumerate: munca în
agricultură pe terenurile proprietate.
Locuri de muncă care asigură o valorificare superioară a forței de muncă în satul
Pagina 42
22
Aroneanu în anul 1992.
Activitatea Număr
Agricultură 183
Industria prelucrătoare 165
Comerț, hoteluri, alimentație publică 25
Transporturi comunicații 26
Activități bancare 1
Administrație publică, asigurări sociale 20
Învățământ 19
Sănătate, asistență socială 9
Cercetare, informatică, altele 2
Cultură sport, activități asociative 6
Alte activități neindetificate 12
TOTAL LOCALITATE 468
Rezultă următoarea repartizare pe sectoare de activitate a salariaților din satul
Aroneanu: - sectorul primar: 39,1%, sectorul secundar 35,2%, iar cel terțiar - 25,7%.
Din personalul salariat care activează în sectorul secundar și terțiar marea majoritate
face naveta și lucrează în municipiul Iași.
O parte dintre salariații care își desfășoară activitatea teritoriul localității
pe
(preponderent în învățământ și sănătate) își au domiciliul în municipiul Iași, de unde fac navetă
zilnic,
Din informațiile culese în teritoriu circa 30 de persoane se deplasează satul
spre
Aroneanu din municipiul Iași.
Din analiza structurii și numărului populației salariate din satul Aroneanu, reiese că aici
este numărul cel mai mare din comună, satul fiind de altfel cu cel mai mare număr de
locuitori, față de celelalte localități componente.
Din studiul AGER privind dezvoltarea economico- socială a județului, care analizează
situația locurilor de muncă în satele comunei, se observă că sunt foarte mici fluctuații în
structura și numărul populației salariate pe principalele activități în satul Aroneanu.
3.1.4. Populația și resursele de muncă
3.1.4.1. Numărul, structura și evoluția populației
Populația estimață în anul 1997 a localității Aroneanu este de 1.192 de locuitori din care
603 ( 50,6 %) bărbăți și 589 (49,4 %) temei.
Pagina 43
(14
Prezentăm mai jos evoluția populației din sat în perioada 1912 - 1992:
Anul Populație Aroneanu Populație comună Procent
1912 515 1513 34%
1930 761 1955 389 %
1956 943 2549 37%
1966 966 2996 322 %
1977 1422 2021 55,1 %
1985 1016 2744 37%
1997 1192 2549 47 %
Ritmurile de creștere pe intervale sunt:
Aroneanu Total comună
1912 - 1930 + 145 % + 14,4
1930 - 1956 + 82% + 10,0
1956 - 1966 + 24% + 1640
1966 - 1977 + 140% + 15
1977 - 1986 - 10,6 % - 10,9
1986 - 1997 + 147 % - 79
Ritmul mediu anual în perioada 1912 - 1985 este de 89 %,.
Se observă că de-a lungul perioadei studiate pentru care există date statistice - satul
Aroneanu concentrat între 30 și 40 % din populația comunei cu excepția anului 1977 - când
au intervenit niște inadvertente în modul de întocmire a datelor de recensămânț.
De asemenea se observă că la ultimul recensământ (1992) ponderea populației în satul
Aroneanu a crescut simțitor - ajungând să cumuleze aproape jumătate din populația comunei,
fenomen care este în aceast moment un fenomen natural, nedirijat prin nici un fel de politică.
Deci se observă o creștere a ponderii satului Aroneanu în cadru! comunei - poate și datorită
gradului mai ridicat de dotare cu instituții social culturale ( dispensar, cămin cultural etc.).
Urmărind ritmul de creștere în perioadele relative se observă că satul Aroneanu:
- are în perioada 1912 - 1956 care este o perioadă de dezvoltare naturală, necoordonată
aproximativ aceeași creștere a populației ca și comuna;
- începând din anu! 1956, moment din care se face simțită intervenția uneori brutală a
politicului asupra dezvoltării localităților în România intervin inadvertente între
dezvoltarea comunei și a satului: o perioadă de scădere față de comună (
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.