Plan Urbanistic General (PUG)

Situația existentă

Tip
Plan Urbanistic General (PUG)
Emitent
Comuna Aroneanu, jud. Iași
Pagini
99 (text recunoscut automat din scanare)
Pagina sursă
Cum citez acest document

Plan Urbanistic General (PUG), „Situația existentă”, Comuna Aroneanu, jud. Iași. Sursa: https://comunaaroneanu.ro/images/2017/situaia%20existent.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/aroneanu/17393-situatia-existenta, 04.11.2026)

Fișier creat
29.03.2017
Arhivat
04.11.2026

Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

LS Ă ” îi : stia .runcanu i pt | i d 4 , Catezatai Dica SE 0 2 ua aia S.C. HABITAȚ PROIECT S. A. J-22-419-91 B-dul Copou nr.4 Tel: 032 144511 Fax: 032.1 44784 nr. proiect PLAN 1427511997 URBANISTIC GENERAL | OGALITĂȚI COMUNA ARONEANU Faza: JUDEȚUL IAȘI PU.G. O VOLUM 1: SINTEZĂ $ VOLUM Ii:SITUAȚIA EXISTENTĂ Data : O VOLUM III : PROPUNERI Decembrie 97| CO VOLUM IV: REGULAMENT LOCAL DE URBANISM Exemplar : Beneficiar: nr. DI CONSILIUL LOCAL COMUNA ARONEANU

Pagina 2

p S. C. HABITAT PROIECȚȚ S. A. J- 22-419-91 B-dul Copou nr. 4 Tei: 032.144511 Fax: 032.144784 COLECTIV DE ELABORARE ARHITECTURĂ : arh. Cristina Andrei | pr. Nicolae Cârlan COLABORATORI : URBANISM ȘI AMENAJAREA (pu ec. Ștefan Creangă TERITORIULUI: geogr. Marius loan ALIMENTARE CU APĂ: ing. Radu Mardare Va ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICĂ : ing. Bădărău Mad Vplentina TOPO : sing/ Mari ton Ta Ca REDACTARE GRAFICĂ ȘI EDIȚIE : OFICIUL DE CALCUL AL S.C. HABITAT PROIECT SA. - IAȘI - DECEMBRIE 1997 - ,

Pagina 3

1 CALITĂȚI ENERAL 204) » A Vasile Radu Petcu Ă GENERAL : ing. roca Eee tepe) DIRECTOR TEHNIC : DIRECTOR Cornel Ciobanashia COLECTIV : arh. ȘEF Anarei (= PROIECT : arh. Cristina ȘEF A | C.T.E. : Gheorghe Cheptea arh. Pi, DECEMBRIE 1997 - _

Pagina 4

Proiect nr. 14275/1997 P.U.G. ARONEANU BORDEROU Volum II - Situația existentă A. PIESE SCRISE 1. Introducere 1.1. Date de recunoaștere a documentației 12. Obiectul și scopul lucrării 1.3. Baza juridică sursele de documentare, suportul topografic 1.4. Baza și 1.4.1. Baza documentară 1.4.2. Sursa de documentare de amenajare a teritoriului comunal 3. Elemente ale planului 2.1. Diagnoza situației existente 2.4.1. incadrare în teritoriu 2.1.2. Potențial natural 3424. Așezarea geografică 2.1.2.2. Geologia 312.3. Resursele geografice 2.1.2.4. Relietul 2.1.2,5. Clima 2.1.2.6. Hidrografia 2.1.2.7. Soturile 2,1.2.8. Vegetația 2.1.2.9. Fauna Fondul funciar și intravilanul actual 3.1.3. 21,34. Fondul funciar 2.1.3.2. privind intravilanul actual Aspecte 2.1.4, Potențialul agricol 214.1. Activități agricole 2.1.4.1.4. Potențial agricol 21.43. Activități industriale 21.44. Activități de colectare și depozitare Alte activități cu caracter economic 2.1.4.5. 2.1.5. Starea social culturală 2.3.5.1. Invățământul 2.1.5.2. Sănătatea

Pagina 5

SA 2.].5.3. Alte aspecte socio-culturale 2.4.5.4. Dotări speciale | 2.1.6. Potențialul demografic și resursele de muncă 2.1.,6.1. Populația la recensământul din anul 1992 2.1.6.2. Evoluția populației în perioada 1992-1997 2.1.6.3. Resursele de muncă 2.1.7. Fondul de locuințe și locuirea 2.1.8. Echiparea tehnică a teritoriului 2.1.8.1. Rețeaua rutieră 2.1.8.2. Rețeaua electrică 2.1.8.3. Gospodărirea apelor și alimentarea cu apă 2.1.9. Reabilitarea, PITT conservarea și protecția mediului 2.1.9.1. Generalități 2.1.9.2. Calitatea atmosferei 2.1.9.3. Calitatea apelor 2.1.9.4. Calitatea solurilor 2.1.9.5. Calitatea florei și faunei 2.1.9.6. Zone și situri construite și protejate 21.10. Principalele disfuncționalități care se manitestă în teritoriul administrativ al comunei Aroneanu 3. Planul urbanistic general al localității Aroneanu 3.1. Stadiul actual al dezvoltării MII localității 3.1.1. Relații teritoriu 3.1.1.1. Incadrarea în rețeaua de localități a județului 3.1.1.2. Incadrarea în teritoriul | administrativ al comunei 3.1.1.3, Elemente de cadru natura] 3.1.1.3.1. Așezare, geologie, relief 3.1.1.3.2. Clima 3.1.1.3.3. Apele de suprafață 3.1.1,3.4, Apele subterane 3.1.1.3.5. Resurse ale solului și subsolului 3.1.2. Istoricul localității 3.1.3. Potențialul economic 3.1.3.1. Activități agricole 3.1.3.1.1. Principalele unități, exploatați agricole și caracteristicile lor 3.1.3.1.2. Valorificarea suprafețelor agricole în intravilan 3.1.3.2, Activități de tip industrial 3.1.3.3. Unități de prestări servicii 3.1.3.4. Condiții de dezvoltare a unităților existente 3.1.3.5. Activități de achiziționare-depozitare, transport 3.1.3.5.1. Activitatea de achiziționare depozitare 3.1.3.5.2. Activitatea de transport 3.1.3.6. Activități din domeniul public și al serviciilor 3.1.3.7. Locuri de muncă 3.1.4. Populația și resursele de muncă

Pagina 6

3.1.4.1. Numărul, structura, evoluția populației 3.4.2. Mișcarea naturală și migratorie 3.1.4.3. Resursele de muncă și posibilitățile de ocupare ale acestora 3.1.5. Organizarea zonelor funcționale 3.1.5.1. Bilanțul suprafețelor principatelor zone funcționale 3.1.5.2. Zona cu funcțiuni de interes public 3.1.5.3. Monumente, situri, rezervații 3.1,5.4, Zona de locuințe și funcțiuni complementare 3.1.5.5, Spații verzi, sport și alte amenajări 3.1.6. Organizarea circulației și a transporturilor 3.1.6.1. Organizarea circulației rutiere 3.1.7. Echiparea tehnico-edilitară 3.1.7.1. Gospodărirea apelor 3.1.7.2. Rețele electrice și telefonice 3.1.7.3. Rețele apă canal 3.1.7.4. Alimentarea cu căldură 3.1.8. Gospodărirea comunală 3.1.9. Protecția și conservarea mediului 3.1.10. Disfuncționalități, priorități 4. Planul urbanistic general al localității Dorobanț 4.1. Stadiul actual al dezvoltării localității 4.1.1. Relații teritoriu 4.1.1.1. incadrarea în rețeaua de localități a județului 4.1.1.2. incadrarea în teritoriul administrativ al comunei 4.1.1.3. Elemente de cadru natural 4.1.1.3.1. Așezare, geologie, relief 4.1.1.3.2. Clima 4.1.1.3.3. Apele de suprafață 4.1.1.34. Apele subterane 4.1.1.3.5. Resurse ale solului și subsolului 4.1.2. Istoricul localității 4.1.3. Potențialul localității 4.1.3.1. Activități agricole 4.1.3... Principalele unități, exploatații agricole 4.1.3.1.2. Valorificarea suprafețelor agricole în intravilan 4.1.3.2. Activități de tip industria] 4.1.3.2.1. Principalele unități de producție și caracteristicile lor 41.3.22. Unități de prestări servicii 4,1,3.2.3. Condiții de dezvoltare a unităților existente 4.1.3.3. Activități de achiziționare-depozitare, transport 4.1.3.3.1. Activități de achiziționare depozitare

Pagina 7

4.1.3.3.2. Activitate de transport 4.1.3.4. Activități din domeniul public și al serviciilor 4.1.3.5. Locuri de muncă 4.1.4. Populația și resursele de muncă III 4.1,4.1. Numărul, structura, evoluția populației 4.1.4.2. Mișcarea naturală și migratorie 4.1.4.3. Resursele de muncă și posibilitățile de ocupare ale acestora 4.1.5. Organizarea zonelor funcționale 1] 4.1.5.1. Bilanțul suprafețelor principalelor zone funcționale 4.1.5.2. Zone funcționale de interes public 4.1.5.3. Monumente, situri, rezervații 41.54. Zone de locuințe și funcțiuni complementare 4.1.5.5. Spații verzi, sport și alte amenajări 4.1.6. Organizarea circulației și a transporturilor III 4.1.6.1. Organizarea circulației rutiere 4.1.7. Echiparea tehnico-edilitară 4.1.7.1. Gospodărirea apelor 4.1.7.2. Rețele electrice 4,1.7.3. Rețele apă canal 4.1.7,4. Alimentarea cu căldură 4.1.8. Gospodărirea comunală 4.1.9. Protecția și conservarea mediului TITI 4.1.10. Disfuncționalități, priorități 5. Planul urbanistic general al localității Rediu Aldei 5.1. Stadiul actual al dezvoltării localității 5.1.1. teritoriu TI Relații 5.1.1.1. Încadrarea în rețeaua de localități a județului 5.1.1.2, Incadrarea în teritoriul administrativ al comunei 5.1.1.3. Elemente de cadru natural 5.1.1.3,1. Așezare, geologie, relief 5.1.1.3.2. Clima 5.1.1.3.3. Apele subterane 3.1.1.3.4. Apele de suprafață 5.1.2. Istoric 5.1.3. Potențialul localității 3.1.3.1. PI Activitâți agricole 5.1.3.1.1. Principalele unități, exploatați agricole și caracteristicile lor 5.1.3.1.2. Valorificarea suprafețelor agricole în intravilan 5.1.3.2. Activități de tip industrial 5.1.3.3. Activități de achiziționare, transport 5,1.3,3.Î. Activități de achiziționare depozitare 5.1.3.3.2. Activitate de transport 3.1.3,4. Activități din domeniul public și al serviciilor III 5.1.3.5. Locuri de muncă

Pagina 8

5.1.4. Populația și resursele de muncă 5.1.4.1. Numărul, structura, evoluția populației 5.1.4.2. Mișcarea naturală și migratorie 5.1.4.3. Resursele de muncă | și posibilitățile de ocupare ale acestora 5.1.4.4. Asigurarea cu locuințe a populației 5.1.5. Organizarea zonelor funcționale 5.1.5.1. Bilanțul suprafețelor principalelor zone funcționale 5.1.5.2. Zone funcționale de interes public 5,].5.3. Monumente, situri, rezervații 5.1.5.4. Zone de locuințe și funcțiuni complementare 5.1.5.5. Spații verzi, sport și alte amenajări 5.1.6. Organizarea circulației rutiere 3.1.7, Echiparea tehnico-edilitară $.1.7.1. Gospodărirea apelor 5.1.7.2. Rețele electrice 5.1.7.3. Rețele apă-canal 51,74. Alimentarea cu căldură 5.1.8. Gospodărire comunală 5.1.9. Protecția și conservarea mediului 5.1.19, Disfuncționalități, priorități 6. Planul urbanistic general al localității Șorogari 6.1. Stadiul actual al dezvoltării localității 6.1.1. Relații teritoriu 6.1.1.1. Incadrarea în rețeaua de localități a județului 6.1.1.2. Incadrarea în | teritoriul administrativ al comunei 6.1.1.3. Elemente de cadru natural 6.1.1.3.1. Așezare, geologie, relief 6.1.1.3.2. Clima 6.1.1.3.3, Apele subterane 6.1.1.3.4. Apele de suprafață 6.1.1.3.5. Resursele solului și subsolului 6.1.2. Istoric 6.1.3. Potențialul economic 6.1.3.1. Activități agricole 6.1.3.1.1. Principalele uriități, exploatații agricole și caracteristicile lor 6.1.3.1.2. Valorificarea suprafețelor agricole în intravilan 6.1.3.2. Activități de tip industrial 6.1.3.3. Activități de achiziționare, transport 6.1.3.3.1. Activități de achiziționare depozitare 6.1.3.3.2. Activitate de transport 6.1.3.4. Activități din domeniul public și al serviciilor 6.1.3.5. Locuri de muncă 6.1.4. Populația și resursele de muncă 6.1.4.1. Numărul, structura, evoluția populației i | L

Pagina 9

6.1.4.2. Mișcarea naturală și migratorie 6.1.43. Resursele de muncă și posibilitățile de ocupare ale acestora 6.1.4.4. Asigurarea cu locuințe a populației 6.1.5. Organizarea zonelor _ funcționale 6.1,5.1. Bilanțul suprafețelor principalelor zone funcționale 6.1.3.2. Zone funcționale de interes public 6.1.5.3. Monumente, situri, rezervații 6.1.5.4. Zona de locuințe și funcțiuni complementare 6.1.5.5. Spații verzi, sport și alte amenajări 6.1.6. Organizarea circulației rutiere 6.1.7. Echiparea tehnico-edilitară 6.1.7.1. Gospodărirea apelor 6.1.7.2. Rețele electrice 6.1.7.3. Rețele apă-canal 6.1.7.4. Alimentarea cu căldură 6.1.8. Gospodărire comunală 6.1.9. Protecția și conservarea mediului 5.1.10. Disfuncționalități, priorități B. PIESE DESENATE IY1 - Încadrare în județ - sc. 1:200000 SE1 - Situația existentă - localitatea Aroneanu - sc. 1:5000 SE2 - Situația existentă - localitatea Dorobanț - sc. 1:5000 SE3 - Situația existentă - localitatea Rediu Aldei - sc. 1:5000 SE4 - Situația existentă - localitatea Șorogari - sc. 1:5000 ȘEF PROIECT, Arh. Cristina Andrei

Pagina 10

L VOLUMUL 2 MEMORIU GENERAL 1. INTRODUCERE 1.1. Date de recunoaștere a documentației e Denumirea lucrării: Plan urbanistic general al comunei Aroneanu e Număr proiect: 14275/1996 e Beneficiar: Consiliul Local și Primăria comunei Aroneanu - județul ași e Perioada elaborării: trimestrul IV - 1997 1.2. Obiectul și scopul lucrării: — Obiectul studiului: elaborarea unei strategii de dezvoltare durabilă a localităților comunei Aroneanu Scopul studiului: evaluarea situației actuale - strategii de dezvoltare urbanistice delimitare intravilan reglementări 1.3, Baza juridică - Legea nr. 50/1991 privind "Autoritatea executării construcțiilor și unele măsuri pentru realizarea locuințelor” - Hotărârea Guvernului României pentru aprobarea Regulamentului general de — urbanism din anul 1996, 1.4. Baza și sursele de documentare, suportul topografic 1.4.1. Baza documentară: Documentațiile de urbanism și amenajarea teritoriului, de echipare edilitară întocmite anterior: - Schița de sistematizare - comuna Aroneanu - pr. nr. 2640/6988/1969 , - DIS. Centru Civic Aroneanu - pr. nr. 5837/76 i - Schița de sistematizare a comunei Aroneanu _ - Județul Iași - pr. nr. 6867/79 - Schița de sistematizare a satului Aroneanu - nr. 7723/1982 pr. : - Actualizare schiță de sistematizare a comunei Aroneanu (Aroneanu, Dorobanț) : pr. nr. 9239/1987 ” - Studiu privind dezvoltarea economico - socială a județului Iași - orizont 2004 - comuna i Aroneanu - întocmit de A.G.E.R. Iași în anul 1997 L_ - Planul de amenajare a teritoriului Iași - pr. nr. 13350/1995 - în curs de elaborare la S.C. "HABITAT - PROIECT” S.A, Iași i 1.4.2, Surse de documentare Suportul topografic al lucrării constă în planșe neactualizate, după cum urmează: - încadrarea comunei Aroneanu în teritoriul județului [ași - scara 1 : 2.000.000 pr

Pagina 11

i Ip - încadrarea localităților comunei Aroneanu în teritoriul comunal - scara 1 : 25.000 - intravilanele localitățijor comunei Aroneanu - scara 1 : 500 - reactualizată în octombrie 1997 2. ELEMENTE ALE PLANULUI DE AMENAJARE A TERYTORIULUI COMUNAL 2.1. Diagnoza situației existente 2.1.1. Încadrarea în teritoriu Comuna Aroneanu face parte din sistemul periurban al municipiului ași, care cuprinde: a) comune suburbane: - Bârnova - Holboca - Rediu - Tomești b) comune limitrofe: - Aroneanu - Ciurea - Miroslava - Lețcani 2.1.2. Potențial natural 2.1.2.1, Așezarea geografică Teritoriul comunei Aroneanu este situat în partea de sud-est a Câmpiei Moldovei, subdiviziunea Jijiei inferioare și a Bahluiului. 2.1.2.2. Geologia Stratul geologic este format în principal din depozite argilo-marnoase și argilo- nisipoase ce aparțin în cea mai mare parte Sarmațianului mediu. Peste acestea se dispun luturi loessoide și depozite cuaternare de terasă cu grosimi variabile, Nisipurile și prundișurile conțin apă din care se alimentează majoritatea localnicilor prin fântâni, iar luturile joessoide sunt macroporice, sensibile la umezire, din care cauză se impun măsuri suplimentare la fundarea construcțiilor grele și cu instalații hidroedilitare. 21.23. Resursele geologice Resursele solului pe teritoriul comunei Aroneanu sunt foarte modeste. Argilele și luturile prezente peste tot, sunt exploatate local și folosite pentru cărămizi. 2.1.2,4, Relieful Teritoriul comunei Aroneanu este situat din punct de vedere geografic în partea de SE a câmpiei Moldovei - subunitatea câmpiei Jijiei - Bahlui. În componența comunei intră patru sate, Principalele forme de relief din teritoriu sunt interfiuviile colinare, versanții deluviali care mărginesc aceste interfluvii și șesurile înguste ale văilor. Interfluviite se prezință sub forma unor suprafețe plane sau relativ plane, ușor bombate, cu orientări spre sud, sud-est și altitudini cuprinse între 125 și 215 m. Fiind stabile și fâră degradări, ele reprezintă terenuri foarte bune pentru agricultură, căi de comunicație și așezări (parțial Dorobanț și cea mai mare parte Aroneanu). Unele interfluvii, așa cum sunt cele din dealurile Șorogari și Aroneanu, reprezintă terase superioare ale râului Bahlui, care apar sub forma unor poduri continui, aproape plane, acoperite de luturi loessoide, sub care se întâlnesc nisipuri și pietrișuri. Luturile loessoide care acoperă și celelalte interfluvii sunt macroporice, sensibile la umezire, ceea ce impun măsuri suplimentare la fundarea construcțiilor grele. Ponderea reliefului de interfluvii și terase în teritoriu este de cca. 28%. Versanții care mărginesc platourile și podurile interfluviilor și teraselor au orientări și înclinări variate, suprafețele celor mai accentuate - cu pante peste 15-20% - fiind afectate de

Pagina 12

(d procese active de eroziune torențială și alunecări de teren. Cele mai intense degradări se întâlnesc pe versanții de pe partea stângă a pârâurilor Ciric și Chirița, ca și în zonele de obârșie a unor afluenți torențiali ai acestora, afectând terenuri agricole și parțial căi de comunicație (D.C. 15) și așezări (nord-vest Dorobanț, est și sud-est Rediu-Aldei). Pe acești versanți vor trebui executate lucrări complexe antierozionale și de stabilizare, iar în zonele de interes degradate, împăduriri (vest și nord de Aroneanu, est-sud și nord de Rediu-Aldei, nord-vest Dorobanț). Pe ceilalți versanți din teritoriu, orientați spre est și sud, sud-est, pantele sunt mai accesibile (5-15%) și procesele de degradare mai reduse și mai puțin intense, oferind terenuri în general bune pentru orice folosință, cu unele măsuri locale antierozionale și de amenajare. Ponderea reliefului de versant în teritoriu este 61-65% - din care versanții cu pante mari și degradări intense ocupă cea. 20%. Șesurile văilor Ciric și Valea Lungă sunt înguste, umede și parțial inundabile și mlăștinoase sau ocupate de iazuri (Valea Ciricului). Ele sunt utilizate în principal ca fânete naturale, fiind evitate atât de construcții, cât și de culturi agricole. Ponderea reliefului de șes în teritoriu este de cca. 6-7%, din care aproape jumătate este ocupat de iazuri. 2.1.2.5. Clima Climatul teritoriului studiat are un aracter temperat-continental de nuanță excesivă. Temperatura medie anuală este cuprinsă între 9% și 10% (fa Iași 9,69), cu un maxim mediu în iulie între 20 și 21% și un minim mediu în ianuarie între -3" și -40. Aceste valori dau o amplitudine termică anuală în jur de 24” ceea ce denotă existența unui continentalism accentuat, Același caracter continental accentuat este dat și de valoarea relativ redusă a precipitațiilor medii anuale (în jur de 500 mm) precum și de regimul neuniform al acestora (cantități mari în iunie - 70-75 mm în medie și mici iarna - 20-25 mm în medie). De asemenea, sunt caracteristice ploile torențiale, când, într-un timp scurt (24 ore) se pot înregistra cantități egale cu valoarea medie a lumii celei mai ploioase, precum și secetele, când într-o lună sau mai multe la rând, cad foarte puține precipitații sau deloc. Ambele fenomene aduc prejudicii terenului (prin intensificarea proceselor de eroziune), culturilor agricole, ceea ce impune executarea de lucrări antierozionale, desecări, drenaje și respectiv irigații. Vânturile cele mai frecvente sunt cele din nord, nord-vest și est, sud-est, direcția dominantă fiind nord-est. Se constată o dinamică mai activă a maselor de aer în văi, ca și pe înălțimile cele mai mari și fără obstacole ale interfluviilor. Vitezele medii anuale ale vântului, conform înregistrărilor stației Iași, nu depășesc decât pe direcția nord-vest 4 m/s. 2.1.2.6. Hidrografia Poziția geografică a comunei, relieful și mai ales factorii climatici se reflectă în regimul hidric al zonei. 2.1.2.6.1. Apele de suprafață Rețeaua hidrografică din teritoriu este reprezentată de pârâurile Ciric și Chirița ambele afiuente râului Bahlui. Regimul hidrografic al pârâului Ciric este reglat de existența mai multor iazuri, care ocupă aproape tot șesul de la Dorobanț în aval. Acestea au rol important atât în economia comunei (piscicultură, posibilitatea de irigații), cât și în amehorarea microclimatului local, atenuând continentalismul. Lacurile Aroneanu și Dorobanț sunt alimentate în cea mai mare parte cu ape provenită din precipitații, deoarece pâraiele, având un caracter mai mult torențial, aduc foarte puțini apă în cursul anului. lazurile existente sunt populate cu diverse specii de pește, constituind împreună cu lacul Ciric și împrejurimile acestuia, un loc de agrement pentru localnici și locuitorii Iașului.

Pagina 13

17 Pârâul Chirița are un regim hidrologic torențial, creșterile de nivele și debite producând inundații locale și exces de umiditate în șes, care este utilizat numai ca fâneață. 2.1.2.6.2. Apele subterane Apele subterane din teritoriu sunt cantonate în baza depozitelor cuaternare (în principal, în nisipurile și pietrișurile teraselor), și în precum intercalațiile permeabile ale substratului sarmațian, Hind întâlnite la adâncimi ce variază de la 2-4 m în șesuri la baza versanților, la 18-30 m, pe interfluvii și terase. Nivelul lor hidrostatic urcă la 1-3 m și respectiv 15-25 m. Local, pe versanți apar izvoare sau emergențe umede, care vor trebui evitate sau captate și drenate corespunzător. O astfel de situație se întâlnește în jumătatea vestică a satului Dorobanț. Debitele apelor subterane sunt relativ reduse și nu satisfac decât necesitățile locale, fiind exploatate în principai prin fântâni și prin câteva captări de izvoare. 2.1.2.7. Soiurile Principalele tipuri de sol din teritoriu sunt cernoziomurile cambice și de soluri pantă, aluviale și lăcoviști pe alocuri salinizate. La nord de Azoneanu se mic întâlnește un areal cu sol cenușiu de pădure. Solurile de pe versanții accentuați sunt pe alocuri degradate de alunecări iar și eroziuni, cele aluviale și lăcoviștile sunt afectate de exces de umiditate. Ele necesită lucrări de. îmbunătățiri funciare și hidroameliorative. Conform studiilor efectuate de OJSPA Iași, teritoriul comunei Aroneanu încadrează se în următoarele stări calitative: | - zone de fertilitate: arabile III, grădini de legume și zarzavat III; - zone de favorabilițate; vii UI; livezi IV; pășuni IV; fânețe V. Conform datelor statistice AGER - circa 40 % din suprafața agricolă comunei a este afectată de unul sau mai mulți factori degenerativi ai solului: - salinizare 57 ha; „... - exces de umiditate . .139 ha; - compactitate 385 ha; - eroziune 806 ha; „.. - alunecări 1058 ha; „... - TAVene Onea 17 ha. 2.1.2.8. Vegetația Vegetația naturală aparține silvostepei, cu puternice influențe stepice. Pajiștile au o vegetație dominată de prezența unor asociații de păiuș (Pestuca vallesiaca, F. pseudovina, F.sulcata), colilie și negară (Stipa joanis, S. capillata) și alte ierburi xeromezofite. Vegetația este completată de prezența unui mic pâlc de pădure (la nord de Aroneanu) în care predomină gorunul (Quercus petrarea) și stejarul (Querqus în alte robur) amestec cu foioase: carpenul, teiul, jugastrul, frasinul etc, In văi întâlnim o vegetație specifică higrofilă și higrohalofilă. 2.1.2.9. Fauna Determinată de tipul de vegetație este și distribuția animalelor. Cea mai mare răspândire pe teritoriul comunei Aroneanu o are biotopul de stepă - silvostepă reprezentată de o serie de mamifere specifice: popândăul (Citellus cittelus), șoarecele de câmp, iepurele, vulpea, care sunt completate de unele animale comune pentru zona de pădure. Dintre păsări fac parte ciocârlia de câmp (Alanda arvensis), pitpalacul (Coturnix coturnix), graurul, etc. Din biotopul de pădure sunt răspândite mamifere caracteristice: veverița, căprioara, mistrețul și păsări: sturzul (Turdus), mieria (Turdus merula), cucul (Cuculus canorus), turturica

Pagina 14

(i DU (Streptooprilia turtur), cinteza (Fringolla coelbs), etc. Reptilele sunt reprezentate prin șarpele de pădure (Columber longissimus), gușterul (Lacerta veridis), iar insectele și multe alte specii de nevertebrate care au hrană: ca frunzele, lăstarii, fructele și semințele arborilor. În concluzie din analiza elementelor cadrului natural rezultă că în general acestea oferă condiții destul de bune dezvoltării principalei activități economice - agricultura, unele măsuri cu de prevenire, evitare, ameliorare a unor elemente și fenomene mai favorabile. puțin De asemenea este necesară valorificarea rațională a resurselor de nisip lut și (fără a prejudicia terenul), a apelor de suprafață și subterane, a solului și vegetației forestiere. 2.1.3. Fondul funciar și intravilanul actual 2.1.3.1. Fondul funciar Comuna Aroneanu face parte din grupa comunelor mici ale județului Iași - după dimensiunea teritoriului administrativ. Fondul funciar al comunei Aroneanu în anul 1996 Modul de folosință Suprafața “e în total agricol (ha) Arabil 1550 397 Pășuni 696 17,7 Fânețe 334 8,6 Vii 335 8,6 Livezi 44 1 TOTAL GENERAL 2.959 759 Păduri 500 12,8 Ape % 2,4 Drumuri 93 2,4 Construcții 31 0,8 Neproductiv 225 5,7 TOTAL NEAGRICOL 941 241 Teren agricol intravilan 283 - TOTAL GENERAL 3900 100 % Suprafața teritoriului administrativ al comunei Aroneanu este de 3900 ha, din care: - 2959 ha (75,9 %) fond funciar agricol: - - 941 ha (24,1 %) fond funciar neagricol. În cadrul terenului neagricol, cea mai mare suprafață revine terenului arabil (1550 ha - 39,7 %). Comuna se caracterizează printr:o pondere mare a rezervelor de pajiste ( 26,3 % din suprafața agrigcolă) - având însă potențial scăzut. De asemenea are un patrimoniu viticol important (8,6 %).

Pagina 15

pa (d Faptul că 9,6 % din suprafața agricolă este amplasată în intravilanul constituie localităților - o premiză deloc neglijabilă pentru practicarea aceste pe suprafețe a unei agriculturi intensive sau chiar supraintensive, ținând cont de avantajul și stimulentul pe care îl constituie apropierea de municipiul Iași. 2.1.3.2. Aspecte privind intravilanul actual Suprafața teritoriului intravilan stabilită pe limitel e în propuse proiectul nr. 12.988/1994 întocmit de S.C. HABITAT PROIECT SA. IAȘI este de 282,02 ha, ceea ce reprezintă 7,23 9%o din totalul suprafeței administrative. Comparativ cu situația anului 1991 (când s-a intervenit asupra intravilanului) suprafața intravilanului a crescut cu 31,41 ha. C. onstrucțiile în ocupă intravilan o suprafață de cca. 19410 me, ceea ce reprezintă 0,69 % din total suprafață intravilan. După anul 1990, se observă o dezvoltare a fondului construit al localităților comunei Aroneanu. Spre deosebire de alte sate din județ, la care dezvoltarea în această perioadă a avut loc spontan prin ocuparea de terenuri din afara intravilanului, observându-se o tendință de extensie tentaculară de-a lungul căilor de comunicație, în satele din comuna Aroneanu are loc un proces de îndesire prin ocuparea cu construcții a unor libere din parcele interiorul intravilanului și printr-un proces de divizare a parcelelor existente. Acest proces a fost determinat restricții naturale - terenurile adiacente intravilanelor stabilite prin proiect sunt aproape în exclusivitate improprii fiind pentru construcții - în general constituite de versanți care prezintă pericol de alunecări. Având în vedere includerea localităților comunei Aroneanu în sistemul periurban și anume între comunele limitrofe al Iașului, ceea ce asigurarea unei presupune posibilități importante de dezvoltare a acestora, se impune un studiu atent în scopul asigurării unui intravilan corespunzător acestor situații și a unor posibilități care eventuale suportă extinderi pe termen lung. 2.1.4. Potențialul economic 2.1,4.1. Activități agricole 2.1.4.].1. Potențial agricol Pe teritoriul comunei Aroneanu, activitățile agricole se desfășoară pe o suprafață de 283,0 ha ceea ce reprezintă 9,5 9% din total teren agricol, In comună există 1283 proprietăți funciare cu 1888 ha rezultate prin aplicarea Legii nr. 18/1991, reprezentând în medie pe o proprietate 1,47 ha. cu 20 % sub nivelul mediu pe județ (1,80 ha/proprietate). Observăm că numărul proprietăților funciare este mai mare cu 61 % decât numărul gospodăriilor, ceea ce indică existența unui număr de proprietari cu domiciliu] în alte localități și existența unor gospodării cu mai multe proprietăți, În anul 1996, existau în comună 2 asociații familiale cu 240 ha, revenind în medie 120 ha teren arabil pe asociație. Restul terenului extravilan ca și cel din intravilan este lucrat individual. În structura producției agricole vegetale se află atât culturile de cât cultura câmp și viței de vie și livezile. Din punctul de vedere al zonării producției agricole, comuna se încadrează în zona a V-a, zona Lețcani, favorabilă producției de carne, cereale și legume. Conform studiilor efectuate de OJSPA Iași teritoriul comunei Aroneanu se încadrează în următoarele stări calitative: - zona de fertilitate: arabile III, grădini de legume și zarzavat III: - zone de favorabilitate: vii III: livezi IV, pășuni IV: fânețe V. Disfuncționalități | Conform studiutui AGER - pe culturi potențialul productiv al solurilor din comună se află cu 2 % = 10 % sub potențialul mediu al județului, cu excepția potențialului pentru vie. Acesta este aproape la jumătate potențialului mediu al județului - reprezentând de fapt

Pagina 16

7 perimetrul productiv a! dealului Șorogari - unde se află comasate plantațiile viticole Potențialul productiv al comunei Aroneanu exprimat în nota de bonitate naturală 1996. - Nr. Cultura Comuna Județul Iași 7% crt. 1. Grâu 56 58 96,6 2. Orz de toamnă 56 57 98,2 3. Porumb 44 46 95,7 4. Fasole - 54 - 3. | Soia 48 i 78,7 6. | Floarea soarelui 45 49 91,8 7. | În pentru ulei 59 62 95,2 8. | Sfecla de zahăr - 47 - 9. | Cartof - 45 - 10. | Pomi - 28 - 1. [Vii 27 48 56,3 - O altă caracteristică este dată de potențialul foarte slab pajijti, pentru pășunea comunală având un potențial productiv doar de 20 de puncte bonitare, iar fânețele au potențial și mai scăzut, de 14 + 17 puncte. 23.14.12. Producția agricolă vegetală A. Teritoriul comunei are terenuri bune pentru agricultură - dar producțiile sunt sub potențialul zonei. Tendințele ce se observă din analiza structurii producției vegetale sunt: - scăderea suprafețelor cultivate cu cereale; - reducerea suprafețelor ocupate cu plante tehnice; - creșterea suprafețelor pentru plante furajere ca urmare a măririi efectivelor de animale la populație. . Producția vegetală ( principalele culturi) în anii 1989 și 1996. Nr. 1989 1996 Cultura cit Supra- Produc- Media Produc- | | | Supra- | | Media fața ția fața ția (ha) (tone) (kg/ha) (ha) (tone) (kg/ha) 0 1 2 3 4 5 6 7 1. | Grâu, secară 450 1011 2247 270 731 2710 2. | Orz,orzoaică 179 64i 3770 20 28 1400

Pagina 17

3. | Porumb 425 1380 3247 748 3276 4380 4. | Fasole 59 26 441 40 12 300 0 1 2 3 4 5 6 7 5. | Floarea soarelui si T2 1420 180 194 1080 6. | Soia 200 127 635 - - - 7. |] Sfecta de zahăr 49 1967 49175 14 210 15.000 8. | Cartof 38 507 13342 60 840 14.000 9. | Legume total 23 330 14347 64 477 7.450 10. ! Plante furajere 125 - - 154 - - 11. | Alte culturi - - - - - - Arabil total 1581 - - 1550 - - Sursa - Studiul AGER - comuna Aroneanu Analiza datelor: „ Din comparație cu anul 1989 - în anul 1996 - care tace parte din perioada agriculturii fără planificare și pe proprietăți private - observăm: - scăderea la aproape jumătate a suprafreței cultivate cu grâu și secară cumulat cu o creștere ușoară a producției la ha; - scăderea semnificativă a suprafeței cultivate cu orz; - scăderea semnificativă a producției la hectar, - aproape dublarea suprafeței cultivate cu porumb și creșterea producției medii la ha; - creșterea semnificativă a suprafeței cultivate cu floarea soarelui (aproape de patru ori) dar cu o medie la ha mai mică, - dispariția interesului pentru cultura de soia; - scăderea suprafeței și scăderea drastică a mediei la hectar la producția de sfeclă de zahăr; - creșterea suprafeței și media la ha la producția de cartofi; - creșterea suprafeței de aproape trei ori la producția de legume dar scăderea la jumătate a mediei la ha; - comparația ilustrează: - existența influenței apropierii de municipiul Iași - prin creșterea ponderei suprafețelor cultivate cu plante care dau produse de consum imediat pe piața municipiului, legume, cartofi, sau care sunt cerute de industria alimentară - specific - ieșeană - ( floarea soarelui pentru Fabrica de ulei); - scăderea unor producții la ha - la plantele cultivate pe suprafețe mari - este o consecință a slabei utiliări tehnice a comunei - și a posibilităților materiale reduse pentru practicarea unei agriculturi intensive pe aceste suprafețe. Disfuncționalități anul 1996 ( situația actuală) . Structura culturilor de câmp este dezechilibrată după cum urmează: - pondere ridicată a porumbului - 48,3 %;

Pagina 18

[A - pondere foarte mare a florii soarelui - 11,6 %; - pondere foarte mică la culturile de păioase ( sub 20 %) Acest dezechilibru al structurii culturilor face imposibilă practicarea rotației corespunzătoare a culturilor. - Ponderea foarte mică a plantelor furajere cultivate % (9,49 ) - deși pajiștile au un potențial foarte scăzut. . Producțiile totale și medii sunt modeste - situânduise sub potențialul productiv al zonei. b) Pajiștile Situație existentă: - pondere ridicată în cadrul patrimoniului funciar al zonei. „ Disfuncționalități - potențialul productiv al solului este foarte slab. c) Sectorul pomiviticol Situație existentă - elemente favorabile: - existența fostului IAS Copou - despărțit actual în două societăți comerciale: - S.C "Vinifrunct“ S.A ( ferma Ciric cu 214 ha); - S.C "Podgoria" S.A cu fermele: - Șorogari - PS ha - Cuza Vodă - TO ha - Doi Stejari - 119 ha - Moara de vânt - 128 ha ferme cu următoarele caracteristici: - sunt pomicole sau viticole; - au parțial suprafețe pe teritoriul comunei Aroneanu: - 44 ha de pomi - 167 ha de vie . Disfuncționalități: - producții fluctuante, puternic influiențate de condițiile meteorologice - modificări mari de suprafață a plantațiilor datorate detrișărilor tehnologice urmate de replantări necoordonate, influențate de resursele financiare; 2.1.4.1.3. Producția agricolă animalieră Situația existentă Producția animalieră în 1990 și 1996 capete A. Efective animale 1990 1996 i 2 3 Bovine total 1.101 942 din care: matcă 550 465 Porcine i total 345 980 din care: matcă 60 79

Pagina 19

Ovine total 2.125 1.520 din care: matcă 1.805 1.070 1 2 3 Cabaline 250 280 Păsări total 12.618 9.200 Familii de albine (nr.) 176 30 5. Producții totale Unitate de Realizări Produsul măsură 1990 1996 Carne (total sacrificată) t. gr. v. 343 123 Lapte de vacă hl 13.816 13.664 Lapte oi hi 500 445 Lână kg 4.493 2.685 Ouă mii buc. 1.636 1.463 Miere albine kg 2.015 100 Sursa: Studiul AGER - Comuna Aroneanu Concluzii: A. Comparația dintre cei doi ani, 1996 fiind un an care urmează după 5 ani de liberalizare a agriculturii - arată că diferențele sunt nesemnificative. Pentru anul 1996 densitatea animalelor este peste media județului - 61 UVM/190 ha-A+P+E. B. Disfuncționalități - din anul 1990 efectivele de animale au scăzut - dar refjativ puțin - cea mai accentuată scădere înregistrându-se la păsări; - se înregistrează producții medii mulțumitoare - dar nu performante; - lipsa unei furajări corespunzătoare - efect negativ nivelului producției medii; asupra - asigurarea cu lapte a comunei este nemulțumitoare - revin 7 persoane pe o vacă în lactație - ja care se adaugă presiunea comercială a municipiului Iași; - încărcătura pășunilor cu animale este destul de mică - 170 UVM/100 ha pășune - datorită potențialului slab al acestora; - faptul că efectivul de animale din 1996 nu a scăzut este un lucru pozitiv - dar rămânerea pe toc a cifrelor este un semnal negativ, care dovedește un dezinteres față de acest domeniu care s-ar putea dezvolta puternic pentru a alimenta piața Lașului. 2.1.4.1.4. Servicii pentru agricultură Analiza situației existente - disfuncționalități O altă problemă care determină negativ nivelul scăzut al producției agricole este cea a solurilor prezentate ia capitolul respectiv, problemă care ar trebui combătută prin lucrări de îmbunătățiri funciare. Situația existentă la acest capitol se prezintă astfel: a) Irigații:

Pagina 20

- în 1989 în comună erau amenajate pentru irigat un sistem local 10 ha de țeren agricol; - aceste amenajări au fost dezafectate ulterior; - zona nu are potențial agricol irigabil, fiind puțin probabilă folosirea irigațiilor în agricultură în viitor. b) Combaterea eroziunii solului: - procent ridicat a proceselor erozionale, fiind afectate cca. 218 ha de teren agricol; - lucrări de combatere a coroziunii solului doar pe 41 ha - organizate în sisteme mari. c) Gradul scăzut de dotare a comunei e Situația utilajelor pentru mecanizare: - 19 tractoare de putere medie tip 65 CP. „6 sunt ale secției din Aroneanu a “AGROMEC'-Holboca „13 aparțin persoanelor fizice - 3 combine de cereale a secției "AGROMEC' e Rezultă următoarea situație de exploatare a utilajelor: - 82 ha teren arabil / tractor - 517 ha teren arabil / combină * În consecință, gradul de mecanizare în agricultură este scăzut Parcul de utilaje este: „ mic față de necesar . folosit parțial - în proporție de 60% 2.1.4.2. Activitatea silvică și exploatarea apelor A. Silvicultura: e Situația existentă: - comuna are un permimetru silvic de 500 ha reprezentând peste 50% din terenurile neagricole, din care: - 81 ba au trecut în posesia a 14 persoane - administrația este a Ocolului Silvic Iași - în pădurea dintre satul Aroneanu și satul Rediu Aldei se află o făzănărie - care poate constitui un punct de atracție turistică e Disfuncționalități: - suprafața de pădure este insuficientă, fiind necesară mărirea acesteia pentru stabilizarea terenurilor afectate de fenomene degenerative complexe (eroziune, alunecări, ravene). B. Exploatarea apelor * Situația existentă: - există 92 ha de luciu de apă - din care ponderea cea mai mare o au cele două lacuri de acumulare: „iazul Aroneanu - proprietate a consiliului comunal local - 22 ha . lacul Dorobanț - acumulare a Direcției Județene de Ape - Prut (peste 60 ha), lac cu următoarele funcțiuni: - protecție a municipiului Iași ”- pescuit sportiv - bază nautică folosită pentru antrenamente de canotaj și competiții de nivel național și

Pagina 21

internațional datorită caracteristicilor sale: - lungime de peste 3 km - lipsă curenți de aer pe laterale e Disfuncționalități: - insuficienta exploatare și amenajare a celor două lacuri pentru dezvoltarea activităților de turism și de agrement, având în vedere apropierea favorabilă a municipiului Iași și legătura spațială cu zone de agrement al lacului Ciric - pe malul de est al lacului Dorobanți se desfășoară pe o lungime considerabilă (circa 1,5 km) satul Dorobanț: - O parte din casele și anexele gospodărești sunt amplasate în limita de protecție de inundabilitate a lacului; - nu sunt luate toate măsurile de protecție a mediului în - gospodăriile de pe malul apei - pentru preîntâmpinarea scurgerii în apa lacului direct sau indirect a produselor de dejecție. 2.1,4.3. Activități industriale e Situația existentă: - există circa 10 meșteșugari: 2 morari, 3 lemnari, un blânar etc. - S.C. "FLAVIO" S.R.L. - abator (Aroneanu) - 2 mori în satele Aroneanu și Dorobanț eDisfuncționalități: - o slabă dezvoltare a activităților de mică industrie și de industrie în comună - în parte determinată și de apropierea municipiului Iași 2.1,4.3.2. Activități de colectare și dezvoltare e Situația existentă: - există un chioșc pentru colectarea laptelui e Disfuncționalități: - slaba reprezentare a acestei activități 2.1.4.5. Alte activități cu caracter economic Situația existentă „ Rețeaua comercială: - 2 magazine sătești; - 14 noi unități mici private - comerciale unele cuplate cu alimentație publică ( baruri). . Farmacie - în cadrul dispensarului uman Aroneanu - farmacie particulară. ae . Disfuncționalități: - foarte slabă reprezentare a domeniului comercial; - inexistența serviciilor: poșta, telefon, CEC, transport în comun, unități de reparație și întreținere.

Pagina 22

2.1.5. Starea social-culturală 2.1.5.1. Învățământul . Situația existentă - anul de învățământ 1995 - 1996 Denumire indicator U/M Număr persoane Unități de învățământ - total: nr. 7 - grădinițe de copii nr. 3 - școli de învățământ primar și gimnazial ar. 4 Copii înscriși în grădinițe pers. 46 Elevi - total: pers. 238 ( în învățământul primar și în învățământul gimnazial) Personal didactic - total: pers. 26 - în învățământul preșcolar pers, 3 - în învățământul primar, gimnazial pers. 23 Baza materială - săli de clasă și cabinete școlare nr. 20 - laboratoare școlare nr. 3 - ateliere școlare nr. - sala gimnastică nr, 1 PR Sursa - Fișa comunei Aroneanu - DJS 1997; - în medie revin 14 copii pe clasă; - în medie revin Îl copii preșcolari și elevi pe cadru didactic; - procentul de calificare a cadrelor didactice este de 100 % superior celui din județ (72,44%), - în perioada 1991 - 95 - din totalul absolvenților de gimnaziu: - 39 9% au renunțat la continuarea studiilor; - 14,4 % s-au înscris la liceu; - restul s-au înscris la școli profesionale. . Disfuncționalități - are loc un proces de diminuare puternică a efectivului de copii prinși într-una din formele procesului de învățământ cu efecte negative asupra forței de muncă; - școlile din comună nu sunt conectate la rețeaua telefonică, iar localurile celor din Șorogari și Rediu Aldei - sunt improprii; - în 1996 în comună erau li analfabeți din care 3 în vârstă de sub16 ani; - Din anul școlar 1996 - 1997 - Școala din Șorogari nu mai funcționează. 2.1.5.2. Sănătatea . Situația actuală - există un dispensar comunal în care activează 4 medici și 4 cadre sanitare cu pregătire medie; Ă - la un medic revin în medie 598,5 locuitori ; - în anul 1994 s-au dat 10.497 consultații; - pe primele trei locuri se situează

Pagina 23

următoarele afecțiuni: bolile psihice, ulcer, hepatită cronică și ciroză. . Disfuncționalități - există un singur dispensar în satul Aroneanu - insuficient pentru nevoile populației: este necesar un dispensar în satul Dorobanț și câte un punct sanitar în satele Șorogari și Rediu Aldei. 2.1.5.3. - Alte aspecte socio-culturale . Situația existentă - comuna dispune de 4 biblioteci din care 3 sunt școlare, cu un fond total de 12.329 volume; - există în satul Aroneanu un cămin cultural - unde se desfășoară activități colective ale comunității (discotecă, ședințe, nunți); - în comună sunt patru biserici ortodoxe - din care cea din Aroneanu statut are de monument istoric. Disfuncționalități - inexistența unor spații pentru activități culturale și de petrecerea timpului liber în satele Dorobanț și Rediu Aldei,; Din analiza activităților economice și sociale se desprind următoarele concluzii: - comuna are un profil economic predominant agricol - dar cultivarea pământului este slab productivă, beneficiind de un nivel scăzut de înzestrare tehnică; - creșterea animalelor este insuficientă, având în vedere apropierea orașului Iași - unde s-ar putea desface profitabil produsele agricole; - o slabă preocupare pentru valorificare prin mici industrii a uman potențialului și agricol al comunei - proces care ar stimula dorința de obținere unui surplus de produse; - foarte slabă dezvoltare a dotărilor comerciale ; - foarte slabă dezvoltare a dotărilor în domeniul serviciilor; - nu se exploatează suficient potențialul turistic existent al zonei, În concluzie, apropierea Iașului - nu este aproape deloc valorificată - ca un stimulent important în dezvoltarea comunei, și ca proces firesc urbanistic. 2.1.5,4, Dotări speciale Menționăm că pe teritoriul comunei - pe versantul dintre satul Aroneanu și Lacul Aroneanu - este amplasat un poligon de tragere. poligonul ocupă o suprafață de teren care nu este proprie desfășurării activităților agricole. Pentru desfășurarea în bune condiții și în deplină siguranță din pentru populația comună, a activităților din poligon există un protocol în acest scop - încheiat între Primăria Aroneanu și Unitatea Militară care coordonează poligonul. 2.1.6. Potențialul demografic și resursele de muncă 2.1.6.1. Populația la recensământul din anul 1992 A) Evoluția populației comuneui Aroneanu: Populația la recensământ Denumire sat 1912 1930 1966 1977 1992

Pagina 24

» i 2 3 4 5 6 Total comună 1513 1965 3041 3110 2376 1 2 3 4 5 6 | Dinamica % 190,0 129,9 201,0 205,6 157,0 Aroneanu 585 761 994 1120 935 Dorobanț 428 640 1122 1226 951 Rediu Aldei 314 354 577 578 343 Șorogari 186 210 348 186 147 Sursa: Evidențe privind recensămintele populației D]S 1997. Concluzii privind evoluția în timp: - numărul populației din comună a avut o creștere continuă între anii 1918 - 1977 de la 1513 până la 3110 (s-a dublat); - după anul 1977 are loc un proces de scădere, destul de semnificativă (cu aproape 1/3) până în anul 1992. B) Date conform recensământ din 1992: „ Structura după vârstă la recensămăntul 1992: -0-t4ani - 19 % - 15-59 ani - 58 % - 60 ani și peste - 23 % . Concluzii: - pondere de 58 % a populației adulte apte de muncă depășește cu 3 % media județeană . Disfuncționalități: - scăderea numărului populației pe total; - ponderea tineretului de 19 % - cu 7 % sub media județului - evoluție demografică care evidențiază că în perspectivă se va înregistra o reducere sensibilă a forței de muncă în această comună, . Structura pe sexe: - populația masculină este 49,8 % - populația feminină este de 50,2 % Structura este echilibrată. . Toți locuitorii sunt de naționalitate români și de religie ortodoxă . Populația - organizată în: - 796 gospodării - 657 familii - la 100 familii revin 363 de persoane. „ Densitatea populației a ajuns în anul 1996 la cca 78,0 loc./km? față de 69,0 loc./km? la recensământul din 1992. In datele statistice privind numărul populației - apar unele inexactități - între datele prezentate în evidențele statistice ale D.].S. Iași și evidența populației la Primăria Aroneanu, explicate prin existența unor persoane care dețin locuințe în comuna Aroneanu, dar au și o a

Pagina 25

72 doua locuință în altă localitate - de regulă în municipiul Iași. 2.1.6.2. Evoluția populației în perioada 1992 - 1997 Componentele evoluției numărului populației comunei Aroneanu în perioada 1992 - 1997: Componente 1992 1993 1994 1995 1996 1997 Numărul populației cu 2437 2440 2428 2427 2462 domiciliul în localitate la începutul perioadei Născuți vii 41 54 48 46 30 Morți 34 40 29 4 36 Spor natural 7 14 19 Ș -6 Stabiliri în localitate 36 13 43 44 53 Plecări din localitate 198 57 63 60 49 Soldul schimburilor de - - 44 - 20 - 16 4 domiciliu Îmigrări și 9 9 0 0 Emigrări 1) 0 9 0 0 Soldul mișcării externe 0 î) 9 0 0 Numărul populației cu 2512 2503 2478 2485 2458 domiciliul in localitate la sfârșitul perioadei (legală) Surse: Fișa de evidență demografiă DJS Iași 1997. Populația existentă a comunei era la 01.01.1997 - 1996 de 2394 persoane din care 1193 bărbați și 1201 femei, Din analiza datelor obținute de la evidența populației din cadrul Poliției Aroneanu deducem pentru anul 1997 următoarea structură pe grupe de vârstă a populației: 19,45 % -0 - 14 ani, 58,71% între 15 - 62 ani, 21,84 de 62 ani și peste. Se observă că structura pe grupe de vârstă a rămas aceeași ca la recensământul din 992. De asemenea se menține același echilibru la structură pe sexe; - bărbați - 49,59 % - femei - 509,41 % Datele statistice pe 1996 ne indică o serie de date: - rata natalității la 1000 locuitori - 12,2 - rata mortalității la 1000 locuitori 14,6. Din aceasta rezultă o rată medie anuală de creștere a populației în perioada 1992 - 1997 de 1,5 “o. Raportul de dependență demografică față de 1992 este de 73,0 %.

Pagina 26

72 2.1.6.3. Resursele de muncă Structura socio-economică a populației comunei Aroneanu: Structura populației La recensământul 1992 Nr. persoane Structura (9%) Populația totală 2.376 100,0 Populația activă totală 1.052 44,3 din care în agricultură 390 16,4 Populația activă ocupată 92 37,9 Popuiația activă neocupată 60 T4 (șomeri) Populația inactivă totală 1.324 55,7 din care pensionari 479 20,0 Concluzii: - mai mult de jumătate din populația activă este ocupată în alte activități decât cele agricole datorită apropierii de municipiul Iași, deci o posibilitate de a munci în (industrie oraș servicii). Numărul mediu al salariaților în comuna Aroneanu la recensământul 1992: Nr. Activitatea 1992 crt. 0 i 2 1. | Agricultură 390 2. | Industrie 339 3. Comerț, hoteluri, alimentație publică 43 4. | Transporturi și comunicații 48 5, Activități financiar - bancare 2 6. Administrație publică, asigurări sociale 39 1. | Învățământ 27 8. | Sănătate, asistență socială 19 9. Cercetare, informatică și altele 4 10. | Cultură, sport, activități asociative 13 11. | Alte activități neidentificate 26 Menționăm că în anul 1996 - gradul de școlarizare a elevilor a fost de 97,8 9%.

Pagina 27

Concluzii privind populația : - structura socio - economică a popula ției se apropie foarte mult de cea altor a localități suburbane: - populația ocupată în agricultură - în 1996 - 44,3 9 din populația activă; - ponderea pensionarilor este de 36,2 % din numărul populației inactive - comuna cunoaște un navetism accentuat - zilnic: - pleacă la lucru cca 100 persoane spre municipiul Iași - spre comună se deplasează 30 persoane - soldul schimbărilor de domiciliu relativ în perioada 1990 = 1995 - dar în continuă diminuare ajunge în anul 1996 la o valoare pozitivă - 4; - rata șomajului este cu cca 0,5 % mai mică decât media pe județ; - gradul de școlarizare a elevilor în anul 1996 a fost de 97,8 %; + Disfuncționalități: - activitățile neagricole nu cunosc o dezvoltare care să ofere locuri de muncă: numărul salariaților este în scădere - 1985 - 394 - 1994 - 265 - numărul șomerilor la 31 decembrie 1996 era de 101 persoane = 7,7 % din populația activă. 2.1.7. Fondul de locuințe și locuirea Evidența fondului locativ în comuna Aroneanu: 1990 1991 1992 1993 1994 1995 Locuințe (nr) 770 721 735 143 755 759 In medie revine 28,6 m” suprafață locuibilă de persoane Caracteristici: - fondul constmait este format în cea mai mare parte din case vechi, modeste - cu: - parter - schema funcțională tradițională celor din Podișul Moldovenesc: * tindă cu două încăperi - dreapta - stânga, cu cerdac de lemn toată pe fațada principală, șarpantă în 4 ape cu polată. - materialele de construcție sunt nedurabile în cea mai mare parte - vălătuci și chirpici; - în perioada 1991 + 1996 - s-au construit cca 38 case noi; - la fiecare 100 ha de intravilan revin 269 case; - din punct de vedere al dotării edilitare se poate menționa că gradul de electrificare a locuințelor este de 982 %. + Disfuncționalități: - fondul de locuințe este în stare mediocră; - confort redus al locuințelor - spații mici, înălțimi mici; - materiale de construcție sărace; - slabă echipare edilitară: - nu există instalații - cu apă caldă - canalizare - un număr redus de gospodării folosesc butelii cu gaz pentru prepararea

Pagina 28

hranei, - încălzirea se face exclusiv cu sobe - folosind drept combustibil - lemnul; - dejecțiile umane sunt preluate în closete uscate; - slabă organizare și confort redus al întregii gospodării - neorganizate ca pl an (impresie de amplasare întâmplătoare a anexelor): „ anexe în general în stare precară, sărăcăcioase; „ mare parte din împrejmuiri sunt improvizate; - la gradul de uzură al caselor contribuie izvoarele de pantă; procentul de locuințe bune și foarte bune sunt situate pe coama dealului de alta o parte și a trasenlui DC 15. 2.1.8. Echiparea tehnică a teritoriului 2.1.8.1. Rețeaua rutieră e Situația existentă: - Rețeaua rutieră este formată din drumuri comunale în lungime totală de 25,2 km - Sitmația drumurilor din comuna Aroneanu 1.01.1997 Nr. Categoria de lucrări Lungime Structură crt, (km) (%) 1 | Drumuri total - din care: 25,20 100,0 2 | Drumuri naționale - - 3 | Drumuri județene și comunale 25,2 100,0 din care: 4 - betonate - - 5 - pavate - - 6 - asfaltate 6,68 25,6 7 - pietruite 6,36 25,3 8 - din pământ 12,15 48,2 9 | Drumuri nemodernizate (7 și 8) 18,51 73,5 Sursa: Studiul privind dezvoltarea economico - socială a orizont județului Iași - 2004 - Comuna Aroneanu, AGER Iași 1997 Rețeaua de drumuri este formată: - Drumul comuna! DC 15: - are lungime de 10,00 km pe teritoriul comunei - face legătura dintre Aroneanu și comuna Golăiești - este asfaltat pe o porțiune de 6,68 km și pietruit 3,31 km - Drumul comunal DC 17; - are lungimea de 12,8 km - este asfaltat pe o lungime de 4,18 km, pietruit pe 3,21 km, pământ pe 5,4 km - face legătura între municipiul Iași și Rediu Aldei prin Aroneanu - Drumul comunal DC 18:

Pagina 29

15 - are lungimea de 2,4 km - este din pământ - face legătura dintre municipiul Iași și satul Șorogari e Disfuncționalități: - starea proastă a drumurilor - procentul mare de drumuri pietruite și de pământ din care în totalitate accesul Ja satele Șorogari și Rediu Aldei - care devin practic inaccesibile pe timp ploios - o structură aleatoare, dezordonată a rețelei de străzi și a modului de organizare a parcelelor; excepție face jumătatea de sud a satului Aronenanu și satul Dorobanț - care are o tramă prestabilită datorită faptului că este sat consituit printr-un proces de împroprietărire. 2.1.8.2. Rețeaua electrică Comuna Aroneanu este alimentată prin posturi de transformare amplasate în teritoriu. Rețelele electrice aparțin derivatiei Șorogari care este racordată la LEA 20 kw FAJ - Popricani. e Disfuncționalități: - starea defectuasă a iluminatului public, prin lipsa corpurilor de iluminat - starea mediocră a rețelelor 2.1.8.3. Gospodărirea apelor și alimentarea cu apă În comună rețeaua hidrografică este formată din pârâul Chirița serie de - cu o afluienți - cu regim torențial, caracterizat prin creșteri de nivel și debite primăvara la topirea zăpezii și vara la ploi torențiale. Creșterile de nivele se manifestă prin fenomene de eroziune pe arii mari, afectând parțial vatra satului Rediu Aldei, Lacurile Aroneanu și Dorobanț sunt folosite pentru piscicultură, iar acesta din urmă este folosit pentru canotaj - antrenamente și competiții. Alimentarea cu apă se face parțial pentru satele Dorobanț și Aroneanu din următoarele surse: a) Pentru satul Aroneanu: - "] oameni" - captare cu drumuri la cca. 0,5 km N-E de Aroneanu - "La hazna” - situată în partea de est a intravilanului b) Pentru satul Dorobanț: - captare subterană amplasată în partea de N-E a localității Furnizarea apei de la consumatori se face gravitațional, O parte a satelor Aroneanu și Dorobanț, precum și satele Rediu Aldei și Șorogari, se alimentează din fântâni. e Disfuncționalități: - captările existente sunt în mare parte colmatate; [i rezervoarele și chesoanele au capacitate insuficientă; apa captată nu este dezinfectată; sistemele de captare prin capacitatea existentă nu acoperă decât parțial; necesitățile consumatorilor din satele Aroneanu și Dorobanț; satele Șorogari și Rediu Aldei se alimentează numai din fântâni. r— 2.1.9. Reabilitarea, conservarea și protecția mediului natural construit

Pagina 30

2.1.9.1. Generalități Problemele de mediu rezultă în general din interacțiunea mediului înconjurător cu activitățile umane. Având în vedere că în comuna Aroneanu activitățile umane constau din activități edilitar-gospodărești, agricultură, silvicultură, circulație și transporturi, toate efectuându-se la numărul scăzut de civilizație și tehnologizare, acestea se integrează în mediul natural tără a produce modificări profunde ale comportamentelor acestuia. Cele mai mari modificări ale mediului natural sunt cele determinate de fenomene fizice naturale; alunecări de teren, eroziuni de suprafață, de torențiale, exces umiditate și inundații care determină degradări mai ales ale solului. 2.1.9.2. Calitatea atmosferei Din datele Agenției de Mediu Iași, în teritoriul comunei întâlnesc nu se surse majore de poluare a aerului. Există totuși o serie de surse locale cu caracter temporar - accidental (intermitent) reprezentate de procesele de ardere pentru încălzitul locuințelor și obiectivelor socialeconomice, care generează gaze și pulberi specifice - mai ales în sezonul rece. Nu s-au făcut în zonă măsurători pentru determinarea nivelului acestui de tip poluare. Apreciem totuși că emisiile sunt reduse și se diminuează prin procesele de dispersie și reținere mecanică (prin vegetație, relief, clădiri etc.) și, în consecință, nu au loc efecte și consecințe negative. Circulația auto în zonă este foarte redusă - în unele zone aproape inexistentă și, in consecință, nu se generează nivele de zgomot decât pe drumul comunal DC 17 de la intrarea în satul Aroneanu până în centrul acestuia și drumul principal din pe Dorobanț - zgomote care pot infiuența negativ doar zonele de locuințe din imediata apropiere. În consecință, extinderile de locuințe de-a lungul căilor de circulație, fără respectarea zonelor de protecție,sunt nerecomandabile. 2.1.9.3. Calitatea apelor Există o serie de aspecte negative generate de activități care local umane, acționează și în anumite situații asupra apelor, fără a le modifica esențial calitatea: nerezolvarea corespunzătoare a evacuării și depozitării dejecțiilor de la sectorul zootehnic, depozitările întâmplătoare de deșeuri menajere și dejecții de grajd, inexistența unor sisteme de canalizare a satelor, nerespectarea distanțelor sanitare în jurul unor surse de apă, inexistența perimetrelor de protecție, inexistența unor platforme de gunoi amenajate Acestea corespunzător. pot contribui în condițiile unor spălări, scurgeri neorganizate și infiltrații la ale ușoare impurificări apelor cu substanțe organice (zona lacului Dorobanț - adiacentă satului, pârâul din Rediu Aldei). 2.1.9.4. Calitatea solurilor Starea solului rezultă din interacțiunea tuturor elementelor mediului și rolul de suport al întregii activități umane și este puternic influențată de acestea, atât prin acțiuni antropice, cât mai ales ca urmare a unor fenomene fizice naturale. Aceste influențe negative le pe care suportă solul intră în categoriile de poluare și degradare. Problemele solului sunt: a) Poluarea solului este generată în principal de următoarele activități umane considerate ca surse: - depunerea întâmplătoare de deșeuri menajere, localitățile comunei neavând platforme de depozitare special amenajate; - deversarea accidentală de dejecții zootehnice în condițiile nefuncționării corespunzătoare a platformelor de stocare; - administrarea fără discernământ a substanțelor chimice date în agricultură.

Pagina 31

; %/ Dintre acestea, unele deșeuri sunt inerte, altele sunt folosite ca îngrășământ natural - acestea negenerând poluarea solului. b) Degradarea solurilor din comună, este determinată de un de fenomene complex naturale: alunecări de teren eroziuni de suprafață și de adâncime exces de umiditate și inundații aciditate compactare etc. Situația factorilor de degradare a solurilor Nr. Factorul de degradare Suprafața Ponderea în suprafața crt. ha agricolă (9%) 1. | Aciditate - - 2. | Salinizare 57 2,3 3. | Exces de umiditate 139 47 4. | Inundabilitate - - 5. | Compactitate 385 13,0 6. | Eroziune 806 27,2 7. | Alunecări 1.958 35,8 8. lravene 17 0,6 Aceste fenomene afectează cca 40 % din suprafața agricolă a comunei. Ele sunt rezultatul unor complexe de condiții de care acționează cele mai multe ori simultan, în interdependență: - activități umane: - vechi: desțeleniri, defrișări, tehnici agricole înapoiate; - actuale: tehnici agricole necorespunzătoare terenuri în pe pantă, neântreținerea lucrărilor de îmbunătățiri funciare, desțelenirea unor risc versanți cu de alunecare, de eroziune; - factori naturali: ape subterane, pantele reliefului, substratul geologic, regimul ploilor, caracterul torențial al scurgerii apelor, gradul de acoperire cu vegetație în special arborescent - etc. Consecințele poluării și degradării soturilor: a) scăderea potențialului lor productiv - prin limitarea sau anularea calităților biologice de fertilitate. După ultimile studii pedologice, teritoriul comunei Aroneanu se încadrează, în funcție de potențialul natura! al solurilor și de factorii limitativi menționați, în clasa III de fertilitate pentru terenuri arabile la grădini de legume și zarzavat, și clasele de fertilitate: III pentru vii, IV pentru livezi și pășuni, V pentru fânețe; b) ocuparea nerațională a unor terenuri; c) scoaterea unor terenuri din circuitul productiv; d) schimbări ale modului de folosință. Distribuția în teritoriu a problemelor legate de sol - evidențiază: - Zone cu soiuri degradate prin alunecări și eroziuni torențiale, localizate pe versanții

Pagina 32

cu pante mari și medii; - zone cu soluri degradate prin eroziune de suprafață, localizate pe versanții cu înclinări mici și medii; - zone cu soluri degradate prin exces de umiditate și inundații, localizate în șesuri. 2.1.9.5. Calitatea florei și faunei Vegetația naturală, constituită după cum am prezentat din pajiști și păduri, precum și biotopurile caracteristice acestora au fost influențate de diverse activități umane: defrișări, desțeleniri, lucrări hidrotehnice și ameliorative, chimizarea agriculturii, vânatul și pășunatul excesiv. Acestea au determinat o serie de urmări negative: - reducerea suprafețelor de păduri și pajiști, - restrângerea arealelor faunistice; - scăderea numerică a unor specii de plante și animale. a) Pădurile, mai întinse în trecut, aparțin în mare parte grupei a-Il-a funcționale adică păduri cu rol de protecție - subgrupa de protecția solului. In general calitatea pădurilor este bună. Pajiștile naturale reprezentate prin pășuni și fânețe - au fost dimensionate în timp și înlocuite treptat cu culturi agricole. S-au păstrat dar pe versanții improprii agriculturii. Pajiștile ocupă o suprafață de 1030 ha fiind formate din 696 ha pășuni și 334 ha fânețe. Deoarece sunt situate pe terenuri afectațe de fenomene de degradare - rezultă o suprafață de 39 ha de pajiști degradate. Modificările faunei în urma intervențiilor umane: - restrăngerea arealelor; - modificarea componentei și a posibilităților de habitat; - reducerea numerică unor specii de animale (mai ales cele cu valoare cinegetică în urma vânatului abuziv, a braconajului). Totuși fauna se menține în limite optime. 2.1.9.7. Zone și situri construite protejate In satul Aroneanu este amplasată în partea de N - V - Biserica Aroneanu - monument de arhitectură cu poziția 24 B 427 - în Lista Monumentelor din județul Iași, Biserica este ctitorie a domnitorului Aron Vodă din anul 1594 - cu transformări de secol al XVIII-lea - (închiderea pridvorului). Hramul este Sf. Nicolae. Biserica este un monument important al Moldovei - prezentând câteva elemente originale între bisericile din epocă. . Disfuncționalități: - Biserica prezintă degradări care impun lucrări de consolidare - restaurare; „nu există nici o preocupare pentru valorificarea turistică a monumentului; - monumentul nu este semnalizat prin indicatoare; - accesul la monument se face pe un drum locaj de pământ; „ nu există reglementări pentru zona de protecție din jurul monumentului. 2.1.10. Principalele disfuncționalități care se manifestă în teritoriul administrativ al comunei Aroneanu a. Activitatea agricolă - Slaba calitate a terenurilor - afectate într-o proporție importantă (41%) de factori degenerativi (salinizare, exces de umiditate compactare, eroziune, alunecări, ravene); - Nivelul scăzut al productivității muncii care are ca rezultat producții medii modeste, sub potențialul productiv al zonei - determinat de: - puternica fărâmițare a proprietății asupra pământului (1,47 ha/proprietate);

Pagina 33

Zi - lipsa aproape totală a formelor de asociere - în comună există doar 2 asociații familiale - care cumulează 240 ha; - există terenuri agricole care nu sunt lucrate; - nu se face rotația culturilor din cauza structurii de cultivare dezechilibrată (pondere foarte mare a culturii de porumb); - pondere foarte mică a plantelor furajere deși potențialul pajiștilor este foarte scăzut; - un procent foarte mic de lucrări de combatere a eroziunii solului; - gradul scăzut de dotare cu utilaje mecanice agricole și folosirea lui numai în proporție de 60% - resursele financiare necorespunzătoare pentru replantarea defrișărilor tehnologice în fermele de pomi fructiferi; - încărcătura pășunilor cu animale destul de mică 170 UVN/100 ha de pășune; - număr mic de vaci (7 persoane la o vacă); - Reducerea activității de colectare și depozitare a producției agricole - ceea ce determină scăderea posibilităților comunei de a participa la circuitul comercial al județului și în primul rând la aprovizionarea municipiului Yasi, pierzând o oportunitate deosebită - aceea de a realiza un profit important din această activitate și de a valorifica astfel la maxim, amplasamentul deosebit de favorabil în cadrul județului - cel de comună limitrofă. b. Suprafețe de pădure insuficiente - în acțiunea de stabilizarea terenurilor afectate de fenomene degenerative. [ c. Exploatarea apelor - Insuficienta exploatare și amenajare a celor două lacuri (Dorobanț și Aroneanu) - pentru dezvoliarea activităților de turism și agrement având în vedere apropierea de municipiului Iași. - Neglijarea restricțiilor cerute de fâșia de protecție de inundabilitate - în zona construcțiilor situate pe matul lacului în satul Dorobanț. d. Activități industriale - Foarte slabă dezvoltarea activităților de mică industrie în mare determinată de parte apropierea de municipiul Iași. e. Alte activități cu caracter economic: - foarte slabă reprezentare a sectorului comercial - localnicii aprovizionându-se preponderent din municipiul Iași, - inexistența unor servicii minimale: poștă, telefon, CEC, transport comun, unități de reparație și întreținere. f. Învățământ - cultură: - procesul de diminuare puternică a efectivului de copii prinși într-una din formele procesului de învățământ; - școala din Șorogari nu mai funcționează din anul școlar 1996 - 1997, iar construcția este într-un grad avansat de degradare; - în 1996 în comună erau 1] analfabeți din care 3 în vârstă de sub 16 ani; - în satele Dorobanț și Rediu Aldei nu există cluburi pentru petrecerea timpului liber mai ales pentru țineret. g. Sănătatea:

Pagina 34

- singurul dispensar din satul Aroneanu este insuficient: mai este necesar un dispensar în satul Dorobanț și câte un punct sanitar în satele Șorogari și Rediu Aldei, f. Probleme de populație: - scăderea numărului populației pe total; - ponderea mică a tineretului, cu 77% sub media județului evidențiază că în perspectivă se va înregistra o reducere sensibilă a forței de muncă în comună; - activitățile neagricole nu cunosc o dezvoltare care să ofete locuri de muncă astfel încât numărul salariaților este în scădere. g. Fondul de locuințe: - confort redus a celei mai mari părți a locuințelor - suprafețe mici, înălțimi mici; - materiale de construcție sărace; - slabă echipare edilitară; - slabă organizare și confort redus al întregii gospodării, k. Rețeaua rutieră; - structura aleatoare, dezordonată a rețelei stradale și implicit al modului de organizare parcelare ( excepție - jumătatea de S a satului Aroneanu și satul Dorobanți); - starea proastă a drumurilor: procentul mare de drumuri nepietruite și de pământ din care în totalitate accesele la satele Șorogari și Rediu Aldei. |. Probleme de mediu: - calitatea solurilor: - fenomene de preluare necontrolată a solului - prin: - depunerea întâmplătoare de deșeuri menajere - deoarece nu există platforme de depozitare special amenajate; - deversarea accidentală de dejecții zootehnice în condițiile nefuncționării corespunzătoare a platformelor de stocare; - administrarea fără discernământ a substanțelor chimice date în agricultură. - fenomene de degradare a solurilor determinate de: - alunecări de teren: - eroziuni de suprafață și de adâncime; - exces de umiditate; - aciditate; - compactare. - calitatea scăzută a solurilor determină o altă serie de disfuncționalități: potențial scăzut productiv: ocupare nerațională a unor terenuri; scoaterea unor terenuri din circuitul productiv; schimbări ale modului de folosință. m. Flora și fauna: - efecte negative în urma vânatului abuziv și a braconajului. In concluzie din analiza situației existente, cu evidențierea principalelor disfuncționalități - rezultă că, deși comuna Aroneanu are o poziție privilegiată în teritoriul județului - având statutul de comună limitrofă a municipiului Iași, și în ciuda existenței unor oportunități create de cadrul natural, se observă o slabă dezvoltare a celor patru sate - pe toate planurile: economic, social și cultural. Această slabă dezvoltare se perpetuiază în ultimii 50 de ani fiind semnalată în toate schițele de sistematizare întocmite în această perioadă. i _

Pagina 35

70 3. PLANUL URBANISTIC GENERAL AL LOCALITĂȚII ARONEANU 3.1. Stadiul actual al dezvoltării localității 3.1.1. Relații în teritoriu 3.1.1.1. Încadrarea în rețeaua de localități a județului Localitatea Aroneanu este centrul administrativ al comunei cu același nume. Este o localitate cu o populație de cca. 1192 locuitori (media pe județul Iași este de 950 de locuitori/sat). Face parte din localitățile ruraie situate în zone de deplasare de 60' de față municipiul Iași, adică din sistemul periurban al orașului fiind inclusă în categoria localităților limitrofe. Perspectivele de dezvoltare ale municipiului Iași, prevăd includerea acestor localități într-un sistem de dezvoltare urbană. Apropierea de grupul de lacuri Aroneanu - Dorobanț, și de zona amenajată a lacului Ciric, potențează în plus pentru satul Aroneanu perspectiva includerii în sistemul de de zone agrement al Iașului. 3.1.1.2. Încadrarea în teritoriu! adiministrativ al comunei Satul Aroneanu este situat în partea de sud al teritoriului administrativ al comunei, la 6 km nord de municipiul Iași de care este legat prin drumul comunal DC 17. Este legat de celelalte sate din comună prin : - DC 17 - cu satul Rediu Aldei; - DC 15 - cu satul Dorobanț; - DC 18 - cu satul Șorogari. Relații în teritoriu ale satului Aroneanu: - cu celelalte sate din comună, asupra lor exercită influențele caracteristice ale centrului de comună prin polarizarea tuturor activităților adm inistrative, prin concentrarea tuturor obiectivelor publice de interes zonal: primăria, poliția și principalele activități social - culturale: dispensarul, căminul cultural ; aceste obiective deservesc toate satele comunei; - cu celelalte comune: „până în anul 1989 exista un sistem de relații cu un număr de comune grupate în cadrul consiliului agro - industrial Holboca care cuprindea: Bosia, Comarna, Golăești, Prisăcani, Țuțora, Holboca, grupare care avea ca scop coordonarea și deservirea în comun de către S.M..A. Holboca, precum și cooperarea în realizarea unor unități agricole moderne; din acest sistem coordonat de relații, s-a menținut doar secția AGROMEC Holboca, care cuprindeun număr de mașini agricole pentru deservirea tuturor satelor comunei. - relațiile cu municipiul Iași sunt constituite în principal din deplasările pentru muncă, pentru aprovizionarea cu produse comerciale de larg consum și pentru comercializarea în piețele orașului de produse agroalimentare obținute în gospodăriile individuale; aceste relații nu sunt facilitate de un sistem rutier de calitate corespunzătoare și se fac cu mijloace de transport ocazionale, oferite de către particulari. 3.1.1.3, Elemente de cadru natural 3.1.1.3.1. Așezare, geologie, relief Din punct de vedere natural, localitatea Aroneanu este situată în partea de sud - esta Câmpiei Moldovei - subunitatea Jijia - Bahlui, fiind dezvoltarea în principal pe zidul teraselor superioare ale Bahluiului, și numai într-o mică măsură la partea superioară a versantului stâng al văii Ciric, Terasele Bahiuiului în această zonă, etajate la 100, 120, 130 și 140 m altitudine relativă se prezintă sub forma unui pod continuu, ușor înclinat spre sud, diferențele dintre diferitele trepte fiind intens coluvionate. Litologic, terasele sunt constituite în bază din nisipuri și prundișuri, peste care se dispun

Pagina 36

Zi luturi loessoide. Nisipurile și prundișurile conțin apă, din care se alimentează majoritatea localnicilor prin fântâni. Luturile loessoide sunt macroporice, sensibile la din umezire, care cauză se impun măsuri suplimentare la fundarea unor eventuale construcții grele și cu instalații hidroedilitare. Cu aceste condiții, podurile teraselor reprezintă terenuri bune pentru construcții. Partea superioară a versantului văii Ciric are în zona satului o pantă de 10 15% - uniformă și deocamdată stabilă, oferind condiții destul de bune zonei de locuințe situate aici. Având în vedere însă, că pe întregul versant al văii s-au produs alunecării de teren și eroziunii torențiale active, nu recomandăm supraîncărcarea zonei studiate cu construcții spre a preveni eventuale instabilități: Partea ocupată cu locuințe a satului este amplasată în cea mai mare parte (zona de N), în zona cu pantă mică (până la 10%) a terasei Bahluiului. La limita de N și de V, SV, - începe un versant cu pantă accentuată și care prezintă risc la eventuale alunecări de teren, zone cu izvoare care detrmină execes de umiditate, determinând iarăși risc de alunecare (mai ales din partea de SV a satului - parțial și în intravilan). Pe aceste pante sunt frecvente eroziunile din lungul torenților și cavenelor care-l fragmentează - impunându-se lucrări de ameliorare. Din analiza condițiilor de relief se impune concluzia că satul s-a dezvoltat zona de pe pantă lină, zonă oarecum de platou al terasei, mergând spre limita naturală de unde începe zona de pantă accentuată spre nord și spre vest, Zone favorabile de extindere a localității sunt pe partea de platou cu pantă redusă care se dezvoltă spre est, zonă ocupată în prezent cu terenuri favorabile și pe care se practică agricultura. 3,1.1.3.2. Clima Climatul satului are un caracter temperat continental de nuanță excesivă, cu vei călduroase și secetoase (temperatura medie a lunii iulie este cuprinsă între 20 și 21*) și ierni friguroase cu viscole (temperatura medie a lunii ianuarie este cuprinsă între - 3* C și - 4*C) cu precipitații medii anuale în jur de 500 mm, neuniforme ca regim ( cantități mari în iunie și mici iarna), cu vânturi frecvente din nord, nord - vest și est, sud - est. Datorită existenței în apropierea satului a iazurilor Aroneanu și Ciric, ca și a pădurii Ciric, se constată o ușoară ameliorare a continentalismului. Prevederea de plantații pentru stabilirea versanților are și rol de îmbunătățirea microclimatului, 3.1.1.3.3. Apele de suprafață În vecinătatea satului Aroneanu, se poate menționa pe teritoriul administrativ al comunei, iazul Aroneanu - amenajat pe valea pârâului Ciric, a! doilea după lacul Dorobanț situat în amonte. Amândouă aceste acumulări au rolul de reglare a debitului pârâului Ciric și să asigure în acest fel protecția orașului Iași. lazul Aroneanu este în proprietatea comunei Aroneanu și este folosit pentru potențialul lui piscicol. 3,1.1,3.4. Apele subterane Apele subterane sunt cantonate în principal în baza teraselor, fiind întâlnite la adâncimi ce variază de la 8 - 5 m la 18 - 30 m, stratul de apă având o grosime de 3 - 4 m. Local pe versanți (în partea de sud - vest a satului ) apar izvoare sau emergențe umede care vor trebui captate și drenate corespunzător. Debitele apelor subterane sunt relativ reduse și nu satisfac decât necesitățile locale, fiind exploatate în principal în fântâni și câteva captări de izvoare. 3.1.1.3.5. Resurse ale solului și subsolului În localitate și în zonele apropiate nu se întâlnesc resurse naturale care să poată fi exploatate cu excepția argilelor și nisipurilor, care presupun o folosire raționale fără a

Pagina 37

22 prejudicia terenul. Din analiza făcută rezultă că elementele cadrului natura! oferă condiții destul de bune dezvoltării principalei activități - agricultura - cât și satului Aroneanu, Sunt măsuri necesare pentru ameliorarea, prevenirea și limitarea unor fenomene, prin executarea unor lucrări de amenajare a terenului, plantații de protecție și spații verzi, lucrări hidrotehnice. Principalele tipuri de sol din teritoriu sunt cernoziomurile cambice și de pantă, soluri aluviale și lăcoviști pe alocuri salinizate. La nord de sat se găsește un mic areal cu sol cenușiu de pădure. Solurile de pe versanții accentuați din partea de vest și sud-vest a satului sunt alocuri pe degradate de alunecări și eroziuni, iar cele aluviale și lăcoviștile sunt afectate de exces de umiditate necesitând lucrări de îmbunătățiri funciare și hidroameliorative. Vegetația caracteristică acestor tipuri de sol este formată în principal din pajiști stepice la care se adaugă un unic pîlc de pădure la nord de sat, 3.1.2. Istoricul localității Istoricii estimează că satul exista în secolul al XVI - lea deoarece între anii 1593 - 1594 Aron Vodă construiește biserica satului, La început aceasta a fost mânăstire înconjurată de incintă cu chilii. Săpăturile arheologice (conform "Repertoriul arheologica! Județului Iași) demonstrează existența unor așezări omenești din cele mai vechi timpuri în perimetrul vecin al vetrei satului - din civilizația Cucuteni și La Tâne. Descoperirile din vatra satului - în jurul bisericii atestă existența așezării în secolul al XVII-lea. Studiind configurația parcelarului și a tramei stradale satul s-a dezvoltat într-o primă etapă un partea de nord - probabil pornind de ia un mic nucleu dezvoltat în jurul bisericii - extinzându-se preferențial spre nord - și spre est și ulterior, probabil, după trama și parcelarul oarecum regulat spre sud - la începutul secolului XX până în zilele noastre. 3.1.3. Potențialul economic 3.1.3.1. Activități agricole 3.1.3.1.1. Principalele unități, exploatații agricole și caracteristicile lor Profilul sociai economic al localității Aroneanu este determinat în principal de funcția agricolă. Cea mai mare parte a activităților agricole se desfășoară pe suprafețele proprietarilor particulari care se situiază în extravilanul localității. Constituirea și restituirea dreptului de proprietate conform Legii 18/91 a condus la situații în care deținătorii de pământ au terenurile dispersate și uneori la distanțe mari. În localitate pământul este lucrat individual - există o singură asociație familială. Această stare de lucruri are ca efect o productivitate foarte scăzută și producții sub potențialul slab al pământului. Efectivele de animale ale populației sunt crescute în sistem gospodăresc, au varietate biologică și producții medii relativ satisfăcătoare. La începutul anului 1997 efectivele de animale deținute de populație erau următoarele: 462 taurine 729 ovine - 416 porcine - 141 cabaline 4465 păsări - 16 familii de albine Singura unitate de producție agricolă organizată din localitate este S.C 'PRODAVIS" S.R.L - fermă de creștere animale și păsări - cu capital privat. Este situată pe o porțiune din terenul fostei ferme a C.A. P. Aroneanu. Ferma deține o suprafață de teren de 4,6 ha.

Pagina 38

UDA Profilul de producție este de creștere a porcilor și a păsărilor. In demarat prezent a activitatea de creștere a porcilor - unitatea deținând un număr de 200 de porci. Pe teritoriul fermei au rămas spațiile de depozitare a fostului C.A.P - unitatea desfășurând și activitatea de colectare și dezvoltare a produselor agricole - având o capacitate de 400 t de cereale. Construcțiile fermei sunt: - o clădire de birouri: - opt clădiri de producție din care: - două în stare bună - care sunt în folosință - (adăpostesc porcii); - 6 clădiri provizorii - în stare proastă care vor fi reparate și consolidate - pentru extinderea producției. - sere: Utilitățile sunt asigurate după cum urmează: - există o rețea de apă proprie - cu drenuri, punct de captare cu pompă, rezervor de 50 mc de la care se face alimentarea cu apă prin hidrofor: - pentru colectarea apelor reziduale există fose betonate - vidanjate periodic; - încălzirea seface cu sobe alimentate cu combustibil solid: pentru sere există o centrală termică care în prezent nu funcționează, serele fiind folosite cu solar rece. Personalul angajat la fermă este de 20 de persoane din care: - 2 TESA - 18 muncitori Conducerea fermei estimează o dezvoltare a acestuia pentru anul 1997 - până la 50 de angajați și într-o perspectivă mai largă să atingă o capacitate maximă de 100 de angajați. Unitatea a întocmit documentația pentru acord de mediu - în curs de avizare. „Serviciile pentru mecanizarea agriculturii sunt asigurate de către deținătorii particulari de mijloace mecanice agricole și de către secția Aroneanu a "AGROMEC" - Holboca. Societatea are capital majoritar de stat. Este situată în zona ocupată de fostul C.A.P - lângă ferma PRODAVIS, Deține o suprafață de teren de 0,7 ha Unitatea deține: - 6 tractoare de putere medie tip 65 CP; - 3 combine de cereale. Este secție a unității AGROMEC HOLBOCA. Ferma este echipață cu: alimentare cu apă proprie, încălzire cu sobe, racord electricitate. Unitatea asigură servicii tuturor satelor comunei Aroneanu. 3.1,3.1,2. Valorificarea suprafețelor agricole în intravilan Intravilanul localității Aroneanu are mai ales după cel propus în 1994 în componența sa o importantă suprafață agricolă. Inchiderea în intravilan a acestei suprafețe a apărut din necesitatea de dezvoltare a localității imediat după anul 1989, și pentru evoluția previzibilă pentru următorii 10 ani. În situația actuală suprafața terenului agricol inclus în intravilan este de circa 53,7 ha. Această suprafață este ocupată preponderent de culturi cerealiere, de vii și pomi fructiferi. 3.1.3.2. Activități de tip industrial Principalele unității de producție și caracteristicile lor Activitățile de tip industrial sunt foarte reduse în satul Aroneanu, apropierea de orașul Iași a avut ca efect apelul locuitorilor la serviciile din oraș și neglijarea dezvoltării unor unități pe teritoriul satului, Unitățile cu caracter industrial din satul Aroneanu sunt: - S.C 'FLAVIO”S.R..L - abator - societate cu capital privat - situată în afara teritoriului pr

Pagina 39

cu) intravilanului satului Aroneanu - pe DC 17, la cca. 640 m de acesta spre localitatea Rediu Aldei: Ă - ocupă o suprafață de 0,2 ha de teren; - activitatea constă din creșterea porcilor (60 de capete în și sacrificări prezent de animale; - sunt 8 angajați - din care 2 TESA: - echipări tehnico-edilitare: electricitate, instalatie de apă proprie, fose septice, vidanjate periodic ( echipate cu separator de grăsimi); - starea clădirii este bună, fiind construită din materiale durabile; - find la o distanță apreciabilă de sat - nu are efecte poluante asupra acestuia; S.C "INTERMAX” S.R.. - moară - cu capital privat - Situată în apropierea S.C. 'PRODIMEX" SRL; suprafața de teren - O,l ha; producția: macină grâu și porumb, toacă furaje; clădire în stare bună; - personalul este format dintr-un singur om - proprietarul; - se constată mici emanații de pulberi organice cu dispersie într-o zonă restrânsă, 3,1.3.3, Unități de prestări servicii In această categorie am inclus câteva ateliere care ar putea prin dezvoltare să ia un caracter industrial, dar în situația actuală sunt doar la nivel de activități meșteșugărești de deservire locală: - un atelier de tâmplărie - dogărie: - O croitorie - cojocărie; - o mică societate particulară de prestări servicii în domeniul transporturilor - transporturi materiale. Aceste unități sunt organizate în spațiile gospodăriilor proprietarilor. Nu există unități specializate în construcții, ci doar un număr restrâns de meseriași, solicitați în cazul construcției unor case în sat. 3.1.3.4. Condiții de dezvoltare a unităților existente Din situația existentă expusă este evident faptul că activitățile de tip industrial și meșteșugăresc în satul Aroneanu sunt foarte slab dezvoltate comparativ cu alte sate ale județului Iași. Apropierea de orașul Iași ar trebui să sugereze două direcții: - dezvoltarea întreprinderilor agroindustriale care să furnizeze produse piața pentru foarte bună pe care o oferă municipiul Iași; - dezvoltarea în sat a unor servicii pentru care, în situația actuală, sătenii se deplasează în orașul Iași. Există resurse umane și necesitatea de a preconiza dezvoltarea unor astfel de activități constituie premiza de dezvoltare a satului și de creștere a nivelului de trai al populației. 3.1.3.5, Activități de achiziționare - depozitare - transport 3.1.3.5.1. Activitatea de achiziționare - depozitare Depozitarea producției agricole din zonă ar trebui să constituie un obiectiv important în activitatea localității, în procesul de valorificare a surplusului provenit din activitatea agricolă, valorificare care se constituie într-un element stimulativ a producției. În prezent această valorificare se face astfel: - cerereale - de către unitatea S.C. PRODAVIS care are pe terenul afectat, spațiile de depozitare ale fostului C.A.P.: - o magazie și două pătule asigurând o capacitate de înmagazinare de 400 ț cereale;

Pagina 40

(i - pentru achiziționarea laptelui există un mic spațiu, tip chioșc, amplasat în centrul satului, pe terenul căminul cultural: cantitățile achiziționate sunt pentru S.C. LACTIS S.A. IAȘI și nu sunt semnificative din punct de vedere cantitativ. 3.1.3.5.2. Activitatea de transport Principala legătură a localității cu municipiul Iași, este folosită de majoritatea populației pentru schimbul de produse, pentru servicii și este asigurată de mijloace de transport particulare, fiind o activitate necoordonată, care se reglează prin sistemul de cerere și ofertă. Am menționat la capitolul de prestări servicii, existența unei societăți particulare, pentru transport de materiale, Este organizată în gospodăria unui sătean care și execută cu un mijloc de transport personal, această activitate, la cerere. În concluzie, și această activitațe este slab dezvoltată și necoordonată de autoritățile administrației locale. 3.1.3. Activități din domeniul public și al serviciilor A. Activitățile administrației publice sunt asigurate de : - Primăria și Consiliul Local al Comunei Aroneanu care are 10 angajați. - Poliția comunală care are doi angajați . B. Activitatea de învățământ: a. Învățământul preșcolar - există o educatoare și o grupă de 35 de copii care frecventează grădinița, care are un local propriu cu o capacitate de 60 de copii; b. Învățământul general primar și gimnazial se desfășoară în școala generală de 8 ani - "Aron - Vodă”. - are un local propriu, o clădire mai veche extinsă în 1981, care astăzi este în stare bună; - școala are 6 săli de clasă, 2 laboratoare, cancelarie și cabinetul directorului; - sunt cuprinși în procesul de învățământ 103 elevi din care 58 în clasele 1 =+ 4 și 55 în clasele 5 + 8; - funcționează un tota! de 16 cadre didactice din care: „0 educatoare; . 4 învățătoare; „Îl profesori , din care 9 predau și la școala din Dorobanț. - toate cadrele didactice au pregătire de specialitate, C. Activitatea culturală are ca dotări în satul Aroneanu: - un cămin cultural - ampiasat pe artera principală a satului (DC 17); clădirea se află în stare bună, cu o sală de 200 de locuri și spații auxiliare. În prezent spațiile sunt folosite ca cinematograf pentru spectacole, discoteci și nunți; - biblioteca satului care cuprinde un număr de cca. 7800 volume gestionate de o bibliotecară; - activitatea de cult se desfășoară în biserica ortodoxă a satului, monument istoric; toți sătenii sunt de religie ortodoxă, D. Activitatea de asistență medicală și de profilaxie a bolilor: - există un singur dispensar uman în toată comuna, care funcționează într-o clădire proprie aflată în stare bună, amplasată în centrul satului Aroneanu: „sunt 3 cabinete: medicină generală, pediatrie, stomatologie; . nu are stationar și sală de nașteri; „există cameră de gardă, cameră de tratament; „un spațiu închiriat în care funcționează o farmacie particulară; „ aici activează 4 medici și 4 cadre sanitare cu pregătire medie. Dispensarul sanitar veterinar își desfășoară activitatea într-un spațiu închiriat, lângă

Pagina 41

4/ sediul Poliției, Asistența de specialitate este asigurată de un medic veterinar și un cadre cu pregătire medie. Activitatea de însămânțări artificiale are asigurat un spațiu în același local cu un angajat. E. Activitatea de comerț Există în sat: - un magazin universal de stat, amplasat în centrul comunei; - 5 unități particulare care practică comerțul cu amănuntul sau de alimentație publică dispersate în teritoriul satuiui, la care lucrează patronul sau cel mult doi salariați. E. Alte activități ii La acest punct este necesar să menționăm inexistența unor sedii pentru activități curente de deservire ale populației: - nu există spațiu pentru poștă și telecomunicații; - nu există spații pentru activități financiar bancare (eventual CEC, cooperativă de credit). Pentru aceste servicii, populația satului se deplasează în orașul Iași, sau se adresează poștașului satului (pentru serviciile de poșță). Din analiza activităților desfășurate pe teritoriul satului Aroneanu rezultă următoarele concluzii: - activitatea de bază este agricultura practicată însă într-un sistem care nu îi asigură o productivitate ridicată, rezuitând recolte mult sub potențialul producrival pământului. - pământul se cultivă individual, pe suprafețe mici, fărimițate de pământ de către proprietarii individuali, existând doar o singură asociație familială; - din cauza suprafețelor mici individuale și a puterii economice mică a producătorilor, este insuficient folosită tehnica modernă în agricultură oferită de mijloacele mecanizate; - din studiile făcute mijloacele mecanice oferite de secția "AGROMEC", nu sunt folosite la capacitatea maximă. - activitățile industriale și de mică industrie sunt foarte slab dezvoltate, potențialui de muncă și de resurse a satului fiind foarte puțin folosite în acest domeniu; slaba activitate în domeniul de colectare și dezvoltare a produselor agricole și de valorificare a lor în comerț sau industria alimentară sau ușoară; slaba dezvoltare a activității de servicii către populație; o activitate mulțumitoare în domeniul învățământului și a sănătății și de faptul că apropierea de Iași permite naveta dinspre municipii a suficiente cadre calificate care asigură activitatea la un nivel corespunzător în aceste domenii ; » slabă dezvoltare a sectorului comercial, populația rezolvând problemele de aprovizionare în mod curent din municipiul Iași; - foarte slabă reprezentare a obiectivelor de interes public, care situează satul Aroneanu sub nivelul altor centre de comună din județ; - inexistența unei preocupări de dezvoltare a potențialului turistic, de agrement oferit de existența lacului Aroneanu, a apropierii acestuia de Iași și de complexul de agrement al zonei Ciric. 3.1.37. Locuri de muncă Din analiza activităților desfășurate în localitatea Aroneanu, rezultă că aici există forță de muncă salariată, deși cu o pondere foarte mică. Majoritatea populației aptă de muncă din localitate, obține cete necesare traiului din activități lucrative nerenumerate: munca în agricultură pe terenurile proprietate. Locuri de muncă care asigură o valorificare superioară a forței de muncă în satul

Pagina 42

22 Aroneanu în anul 1992. Activitatea Număr Agricultură 183 Industria prelucrătoare 165 Comerț, hoteluri, alimentație publică 25 Transporturi comunicații 26 Activități bancare 1 Administrație publică, asigurări sociale 20 Învățământ 19 Sănătate, asistență socială 9 Cercetare, informatică, altele 2 Cultură sport, activități asociative 6 Alte activități neindetificate 12 TOTAL LOCALITATE 468 Rezultă următoarea repartizare pe sectoare de activitate a salariaților din satul Aroneanu: - sectorul primar: 39,1%, sectorul secundar 35,2%, iar cel terțiar - 25,7%. Din personalul salariat care activează în sectorul secundar și terțiar marea majoritate face naveta și lucrează în municipiul Iași. O parte dintre salariații care își desfășoară activitatea teritoriul localității pe (preponderent în învățământ și sănătate) își au domiciliul în municipiul Iași, de unde fac navetă zilnic, Din informațiile culese în teritoriu circa 30 de persoane se deplasează satul spre Aroneanu din municipiul Iași. Din analiza structurii și numărului populației salariate din satul Aroneanu, reiese că aici este numărul cel mai mare din comună, satul fiind de altfel cu cel mai mare număr de locuitori, față de celelalte localități componente. Din studiul AGER privind dezvoltarea economico- socială a județului, care analizează situația locurilor de muncă în satele comunei, se observă că sunt foarte mici fluctuații în structura și numărul populației salariate pe principalele activități în satul Aroneanu. 3.1.4. Populația și resursele de muncă 3.1.4.1. Numărul, structura și evoluția populației Populația estimață în anul 1997 a localității Aroneanu este de 1.192 de locuitori din care 603 ( 50,6 %) bărbăți și 589 (49,4 %) temei.

Pagina 43

(14 Prezentăm mai jos evoluția populației din sat în perioada 1912 - 1992: Anul Populație Aroneanu Populație comună Procent 1912 515 1513 34% 1930 761 1955 389 % 1956 943 2549 37% 1966 966 2996 322 % 1977 1422 2021 55,1 % 1985 1016 2744 37% 1997 1192 2549 47 % Ritmurile de creștere pe intervale sunt: Aroneanu Total comună 1912 - 1930 + 145 % + 14,4 1930 - 1956 + 82% + 10,0 1956 - 1966 + 24% + 1640 1966 - 1977 + 140% + 15 1977 - 1986 - 10,6 % - 10,9 1986 - 1997 + 147 % - 79 Ritmul mediu anual în perioada 1912 - 1985 este de 89 %,. Se observă că de-a lungul perioadei studiate pentru care există date statistice - satul Aroneanu concentrat între 30 și 40 % din populația comunei cu excepția anului 1977 - când au intervenit niște inadvertente în modul de întocmire a datelor de recensămânț. De asemenea se observă că la ultimul recensământ (1992) ponderea populației în satul Aroneanu a crescut simțitor - ajungând să cumuleze aproape jumătate din populația comunei, fenomen care este în aceast moment un fenomen natural, nedirijat prin nici un fel de politică. Deci se observă o creștere a ponderii satului Aroneanu în cadru! comunei - poate și datorită gradului mai ridicat de dotare cu instituții social culturale ( dispensar, cămin cultural etc.). Urmărind ritmul de creștere în perioadele relative se observă că satul Aroneanu: - are în perioada 1912 - 1956 care este o perioadă de dezvoltare naturală, necoordonată aproximativ aceeași creștere a populației ca și comuna; - începând din anu! 1956, moment din care se face simțită intervenția uneori brutală a politicului asupra dezvoltării localităților în România intervin inadvertente între dezvoltarea comunei și a satului: o perioadă de scădere față de comună (

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.