Document

Strategia de dezvoltare locală a comunei Aroneanu [2015-2020]

Tip
Document
Emitent
Comuna Aroneanu, jud. Iași
Pagini
160 (text recunoscut automat din scanare)
Pagina sursă
Cum citez acest document

Document, „Strategia de dezvoltare locală a comunei Aroneanu [2015-2020]”, Comuna Aroneanu, jud. Iași. Sursa: https://comunaaroneanu.ro/wp-content/uploads/2021/05/sdl-aroneanu.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/aroneanu/16509-strategia-de-dezvoltare-locala-a-comunei-aroneanu-2015-2020, 04.11.2026)

Fișier creat
07.07.2015
Fișier modificat
08.07.2015
Arhivat
04.11.2026

În textul documentului, datele de identificare personală (CNP, seria și numărul actului de identitate) au fost ascunse.

Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

B> aură Ps [ o HOLBOCA” tm $ 1 STRATEG TA, DEZVoI DE: LIARE OSLAVA LOCALĂ A COMUNEI ARONEANU 20152020 L oa be Ș a 5 N SCHITU DUCA LOCALITĂȚI COMPONENTE: ARONEANU, DOROBANȚ, REDIU ALDEI, ȘOROGARI JUD. IAȘI

Pagina 2

STRATEGIA DE LOCALITĂȚI COMPONENTE: - ARONEANU DEZVOLTARE LOCALĂ A - DOROBANȚ - REDIU ALDEI - ȘOROGARI COMUNEI ARONEANU JUDEȚUL IAȘI 2015 - 2020 - 2015 -

Pagina 3

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020 CUPRINS INTRODUCERE ............................................................................................................................................. 3 1. CONTEXTUL ELABORĂRII STRATEGIEI DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ARONEANU 2015-2020 .... 5 1.1. Principiile de punere în aplicare a SDL Aroneanu ........................................................................... 6 1.2. Contextul european......................................................................................................................... 7 1.3. Contextul național și regional ......................................................................................................... 8 1.4. Contextul județean ........................................................................................................................ 10 1.5. Contextul Zonei Metropolitane Iași............................................................................................... 11 2. ANALIZA DIAGNOSTIC A COMUNEI ARONEANU ............................................................................... 13 2.1. Repere istorice .............................................................................................................................. 13 2.2. Istoric administrativ....................................................................................................................... 14 2.3. Așezare geografică ........................................................................................................................ 14 2.4. Organizarea administrativ-teritorială............................................................................................ 16 2.5. Însemnele comunei ....................................................................................................................... 17 2.6. Capitalul natural al comunei Aroneanu ........................................................................................ 17 2.6.1. Relieful....................................................................................................................................... 17 2.6.2. Clima .......................................................................................................................................... 20 2.6.3. Rețeaua hidrografică ................................................................................................................. 21 2.6.4. Vegetația și fauna ...................................................................................................................... 22 2.6.5. Calitatea factorilor de mediu .................................................................................................... 22 2.6.5.1. Calitatea aerului .................................................................................................................... 22 2.6.5.2. Poluarea sonoră .................................................................................................................... 26 2.6.5.3. Calitatea apei ......................................................................................................................... 27 2.6.5.4. Calitatea solului ..................................................................................................................... 35 2.6.5.5. Riscuri naturale...................................................................................................................... 37 2.6.5.6. Resurse naturale.................................................................................................................... 39 2.6.5.7. Spații verzi ............................................................................................................................. 39 2.6.5.8. Gestionarea deșeurilor .......................................................................................................... 40 2.7. Mediul economic al comunei Aroneanu ....................................................................................... 41 2.7.1. Situația economică .................................................................................................................... 41 2.7.2. Agricultura ................................................................................................................................. 44 2.7.3. Creșterea animalelor ................................................................................................................. 46 2.8. Organizarea spațială. Infrastructura ............................................................................................. 48 2.8.1. Înscrierea în teritoriu................................................................................................................. 48 1|Page

Pagina 4

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020 2.8.2. Zonare funcțională .................................................................................................................... 52 2.8.3. Infrastructura de transport ....................................................................................................... 52 2.8.4. Sistemul de alimentare cu apă .................................................................................................. 55 2.8.5. Rețelele de canalizare ............................................................................................................... 56 2.8.6. Alimentarea cu energie termică ................................................................................................ 57 2.8.7. Alimentarea cu energie electrică .............................................................................................. 58 2.8.8. Rețele de alimentare cu gaze naturale...................................................................................... 58 2.8.9. Infrastructura de comunicații .................................................................................................... 59 2.8.10. Serviciul de transport public...................................................................................................... 59 2.8.11. Fondul de locuințe și calitatea locuirii ....................................................................................... 60 2.9. Capitalul social............................................................................................................................... 62 2.9.1. Demografie ................................................................................................................................ 62 2.9.2. Conviețuirea etniilor.................................................................................................................. 63 2.9.3. Forța de muncă ......................................................................................................................... 63 2.9.4. Șomajul ...................................................................................................................................... 66 2.10. Infrastructura socială. Protecția socială .................................................................................... 67 2.11. Infrastructura administrativă .................................................................................................... 67 2.11.1. Bilanțul proiectelor realizate de adminstrație în perioada 2009 – 2014 .................................. 70 2.12. Infrastructura serviciilor de sănătate ........................................................................................ 75 2.13. Infrastructura de educație și formare continuă ........................................................................ 76 2.14. Patrimoniul cultural și istoric .................................................................................................... 78 2.14.1. Tradițiile și obiceiurile ............................................................................................................... 78 2.14.2. Infrastructura culturală ............................................................................................................. 80 2.15. Turismul ..................................................................................................................................... 80 2.16. Elemente complementare privind prezentarea comunei ......................................................... 82 2.17. Analiza SWOT .......................................................................................................................... 107 3. STABILIREA STRATEGIEI DE DEZVOLTARE........................................................................................ 121 3.1 Stabilirea viziunii, obiectivelor și priorităților de dezvoltare ...................................................... 121 3.2 Descrierea direcțiilor de acțiune ................................................................................................. 122 3.3 Implementarea și monitorizarea strategiei ................................................................................. 156 BIBLIOGRAFIE .......................................................................................................................................... 159 2|Page

Pagina 5

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020 INTRODUCERE "Veșnicia s-a născut la sat." Lucian Blaga Zonele rurale dispun de un potențial de creștere substanțial și au un rol social vital. Conform datelor statistice, zonele rurale din România acoperă 87,1% din teritoriul țării, cuprinzând 47,2% din populație (Institutul Național de Statistică) și anume 8,98 milioane de locuitori (Sursa: Recensământul populației – INS 2011). Pe de altă parte, numărul persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială – persoane sever defavorizate din punct de vedere material, din România, în anul 2011, era de 29,4% din populație, comparativ cu media UE 27 de 8,8% în 2011 (sursa: Eurostat). În 2011, peste 71% din populația săracă din România trăia în localități rurale. Mediul rural românesc are un potențial de dezvoltare important, însă nu este suficient exploatat pentru că se confruntă cu deficiențe majore, dintre care amintim: - îmbătrânirea și scăderea naturală a populației: per ansamblu, populația rurală are un trend descendent, totuși, se observă o ușoară creștere a populației active în mediul rural, dar determinată de migrarea de rezidență. Între 2005 și 2011 se constată următoarele:  ponderea categoriei de vârstă 0-14 ani din totalul populației rurale a scăzut;  ponderea categoriei de vârstă 15-64 ani a înregistrat o ușoară tendință de creștere începând cu anul 2008, ajungând la 65,06% în anul 2011;  ponderea categoriei de peste 65 ani a înregistrat o tendință ușor descendentă, față de 2005. - reducerea rezervei de forță de muncă din mediul rural – pe lângă reducerea rezervei de forță de muncă există și modificări în structura lor calitativă, atât din punctul de vedere al vârstei, cât și al educației. Populația din mediul rural este ocupată majoritar cu agricultura, însă la un nivel necompetitiv; 3|Page

Pagina 6

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020 - șomaj ridicat în rândul tinerilor - categoria de vârstă cea mai afectată de fenomenul somajului este cea a tinerilor (15- 24 ani), rata șomajului înregistrată pe această categorie fiind de 22,7% în anul 2012, față de rata medie generală a somajului de 7,0%, în raport cu populația activă civilă totală (sursa: Eurostat); - lipsa sau dezvoltarea insuficientă a sectoarelor non-agricole în mediul rural; - nivelul insuficient de investiții în infrastructura de drumuri și utilități, în infrastructura educativă și de cercetare, în infrastructura social-culturală și în infrastructura medicală în mediul rural; - dificultăți în obținerea creditelor de către beneficiarii proiectelor de investiții PNDR - start-up-urile nu au posibilitatea de a plăti dobânzile bancare, sursele proprii solicitate de băncile comerciale în completarea creditului bancar solicitat nu există, nivelul suprafețelor exploatate nu este unul viabil economic ș.a; - asocierea limitată a producătorilor agricoli, producătorii confruntându-se încă cu probleme de informare, mentalitate, dar și de supra-fiscalizare și management; la nivel național sunt doar 150 de cooperative active mai ales în sud-estul țării; în România gradul de organizare al producătorilor este extrem de scăzut, sub 1% (sursa: CRPE 2013), în timp ce în Olanda gradul de organizare este de 100%, iar media UE este de 34%. Toate aceste neajunsuri din mediul rural vor putea fi îmbunătățite sau înlăturate printr-o abordare strategică. Strategia de dezvoltare locală, un instrument de management, poate fi folosită la consolidarea și la dezvoltarea durabilă prin modelarea sistemului economic și social, astfel încât resursele naturale și sistemele de suport ale vieții să fie îmbunătățite. Comuna Aroneanu va promova o viziune strategică în ceea ce privește dezvoltarea sa viitoare pentru a profita de oportunități și a nu consuma irațional resurse prețioase. Prezenta strategie de dezvoltare locală a fost elaborată pornind de la problemele cu care se confruntă comuna, abordate într-un cadru integrat, corelat cu obiectivele și planurile strategice elaborate la nivel regional, național și european. 4|Page

Pagina 7

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020 1. CONTEXTUL ELABORĂRII STRATEGIEI DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ARONEANU 2015-2020 “Punctul de sosire la atingerea unui țel trebuie să fie punctul de pornire pentru un altul." Lucian Blaga Coeziunea teritorială a proceselor de dezvoltare bazate pe apariția Polilor de creștere economică, a Zonelor metropolitane, a Grupurilor de Acțiune Locală și a Asociațiilor de Dezvoltare Intercomunitară presupune construirea alianței urban-rural și asigurarea bazelor pentru o relație nouă cu localitățile din jur astfel încât să se asigure o dezvoltare coerentă și durabilă a zonei: echilibrul între progresul economic și social și grija față de mediu și gestionarea resurselor naturale. Aceste transformări fundamentale au un impact major asupra vieții sociale și economice oferind premise noi în domenii precum: dezvoltarea locală, serviciile publice oferite cetățenilor, sprijinirea agenților economici, dinamica și structura forței de muncă, educația, cultura, sănătatea publică, infrastructura tehnico-edilitară, etc. În acest nou context, comunitățile locale devin principalii actori ai dezvoltării economice durabile, fiind necesar ca în cadrul fiecărei comunități să existe o viziune asupra dezvoltării, susținută și promovată de toți membrii ei, o strategie pe termen mediu și lung asupra direcțiilor și obiectivelor sale de dezvoltare, care să pună în valoare elementele de potențial ale zonei: cadrul natural, resursele umane, categoriile de servicii și produse, piețele de desfacere, să identifice aliații și competitorii și să orienteze eforturile și resursele comunității către un program prioritizat de intervenție pe termen scurt și mediu astfel încât să se atingă obiectivele de dezvoltare pe termen lung. Strategia reînnoită de Dezvoltare Durabilă, adoptată de Consiliul UE, are drept obiectiv general îmbunătățirea continuă a calității vieții pentru generațiile prezente și viitoare prin crearea unor comunități sustenabile, capabile să gestioneze și să folosească resursele în mod eficient și să valorifice potențialul de inovare ecologică și socială al economiei în vederea asigurării prosperității, protecției mediului și coeziunii sociale. Strategia UE pentru Dezvoltare Durabilă reprezintă fundamentul Strategiei Naționale a României în domeniu. Strategia de Dezvoltare Durabilă a României stabilește ca obiectiv strategic pentru Orizont 2020: Atingerea 5|Page

Pagina 8

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020 nivelului mediu actual al țărilor Uniunii Europene la principalii indicatori ai dezvoltării durabile. Strategia de Dezvoltare Locală Aroneanu cuprinde perioada de referință aferentă programării fondurilor structurale și de coeziune pentru perioada 2014-2020. 1.1. Principiile de punere în aplicare a SDL Aroneanu 1) Fundamentarea dezvoltării comunei în baza Strategiei de Dezvoltare Locală Crearea strategică a unui cadru pentru dezvoltarea economică și socială a zonei de funcționare a parteneriatului public-privat având ca scop o mai bună utilizare a resurselor, integrarea activităților locale, bazându-se pe identități comune și o viziune comună pentru teritoriu. Pentru a obține o dezvoltare coerentă și atingerea obiectivelor strategiei este necesară implicarea și participarea activă a tuturor actorilor comunității locale: • Administrația Publică Locală – autoritățile locale, respectiv autoritatea executivă - Primarul și autoritatea deliberativă - Consiliul Local, care trebuie să-și replanifice dezvoltarea instituțională pentru asigurarea suportului necesar implementării; • Cetățeni și organizații, actori principali ai dezvoltării locale care trebuie să participe activ la luarea deciziilor și guvernarea comunității; • Mediul de afaceri – care poate contribui cu suport financiar, informațional și logistic. Pentru implementarea măsurilor în vederea atingerii obiectivelor dezvoltării durabile vor fi utilizate fonduri provenind din mai multe surse de finanțare având în vedere costurile mari ale acestui demers, costuri pe care comunitatea nu le va putea acoperi în întregime din surse proprii, și anume: fonduri comunitare obținute prin accesarea oportunităților de finanțare de care dispune România ca membru al Uniunii Europene, surse publice (internaționale, europene, naționale, regionale, județene și locale, inclusiv credite), surse private (cofinanțări private aferente fondurilor comunitare) sau surse publice și private, urmare a parteneriatului public-privat. 2) Abordarea ”de jos în sus” în elaborarea strategiei. Elaborarea și implementarea SDL a comunei Aroneanu proiectează spre rezolvare nevoile actorilor locali și ale membrilor parteneriatului pentru dezvoltare locală identificând și utilizând resursele locale. 6|Page

Pagina 9

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020 3) Interacțiunea inter-instituțională și multi-sectorială în proiectarea și punerea în aplicare a Strategiei de Dezvoltare Locală. Stabilirea unor ținte comune care se bazează pe interacțiunea dintre actori și proiecte din diferite sectoare ale economiei locale. Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015 – 2020 își propune dezvoltarea durabilă prin:  Pregătirea actorilor locali în planificarea dezvoltării locale pe baza conștientizării valorilor, a potențialului local;  Inițierea parteneriatelor public-private și între sectoare;  Dezvoltarea economică a comunei printr-o abordare conservatoare a mediului și a îmbunătățirii aspectelor sociale;  Inițierea unei noi relații Iași - Aroneanu pentru proiecte comune;  Implicarea și educarea cetățenilor în spiritul consultării și participării în planificarea resurselor pentru dezvoltarea comunei;  Valorificarea si protecția resurselor și patrimoniului natural;  Îmbunătățirea și valorificarea patrimoniului cultural și turismului local;  Dezvoltarea și promovarea resurselor de energie regenerabilă;  Promovarea agriculturii sustenabile. 1.2. Contextul european Strategia „Europa 2020”, prin intermediul căreia Uniunea Europeană își propune să devină o economie inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii se axează pe îndeplinirea a cinci obiective majore: 1. Ocuparea forței de muncă; 2. Cercetare și dezvoltare; 3. Schimbările climatice și utilizarea durabilă a energiei; 4. Educație; 5. Lupta împotriva sărăciei și a excluziunii sociale. Prin intermediul prezentei strategii de dezvoltare, Comuna Aroneanu își propune să aducă aportul la îndeplinirea acestor obiective. 7|Page

Pagina 10

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020 1.3. Contextul național și regional La nivel național, România a întocmit documente strategice în principalele domenii de activitate. În urma acestor strategii s-a transmis către Uniunea Europeană un Acord de parteneriat care cuprinde o serie de provocări care necesită investiții strategice pentru a îndepărta obstacolele din calea dezvoltării și pentru a debloca potențialul economic al țării. Aceste provocări sunt: Competitivitatea, Oamenii și societatea, Infrastructura, Resursele, Administrația și Guvernarea. Prin prisma acestor provocări și plecând de la obiectivul general stabilit prin acordul de parteneriat au fost conturate principalele obiective tematice la nivel național: 1. Competitivitatea  Consolidarea cercetării, a dezvoltării tehnologice și a inovării;  Îmbunătățirea accesului, utilizării și calității tehnologiilor informatice și de comunicare;  Creșterea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii, a sectorului agricol și a sectorului pescuitului și acvaculturii. 2. Oamenii și societatea  Promovarea ocupării durabile și de calitate și sprijinirea mobilității forței de muncă;  Promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei și a discriminării;  Investiții în educație, instruire și formare profesională pentru dobândirea de competențe și învățare pe tot parcursul vieții. 3. Infrastructura  Îmbunătățirea accesului, utilizării și calității tehnologiilor informatice și de comunicare;  Promovarea transportului durabil și eliminarea blocajelor apărute în infrastructura rețelelor importante. 4. Resursele  Sprijinirea trecerii la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în toate sectoarele;  Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea și gestionarea riscurilor; 8|Page

Pagina 11

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020  Protejarea și conservarea mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor. 5. Guvernanța  Consolidarea capacității instituționale a autorităților publice și părților interesate și o administrație publică eficientă;  Îmbunătățirea accesului, utilizării și calității tehnologiilor informatice și de comunicare. La nivel regional, Regiunea de Nord-Est propune pentru perioada de programare 2014-2020 următoarele elemente de ordin strategic, conform Planului de Dezvoltare Regională Nord-Est 2014-2020 (PDR Nord-Est):  Viziunea „În anul 2022 Regiunea Nord-Est va fi un loc mai atractiv pentru a investi, a lucra și a locui!”  Obiectiv general: derularea în Regiunea Nord-Est a unui proces de creștere economică durabilă, favorabil creșterii competitivității economice și incluziunii sociale, care să conducă la o diminuare a decalajelor existente față de celelalte regiuni ale României.  Ținta propusă anul 2022: indicele de disparitate al Produsului Intern Brut Regional pe cap de locuitor la nivel regional va reprezenta 75% din valoarea indicatorului la nivel național si 37% din valoarea indicatorului la nivel comunitar. Priorități și obiective specifice la nivel de Regiune NE:  Îmbunătățirea capitalului uman prin aplicarea de măsuri orientate către creșterea ocupării, accesului la educație, instruire și sănătate, promovarea incluziunii sociale: O1) Creșterea ocupării în rândul tinerilor și a grupurilor vulnerabile; O2) Îmbunătățirea accesului și a participării la educație și instruire de calitate; O3) Creșterea accesului la servicii de sănătate de calitate; O4) Promovarea incluziunii sociale prin regenerarea zonelor rurale și urbane aflate în declin;  Dezvoltarea unei infrastructuri moderne care să asigure creșterea accesibilității, conectivității și atractivității Regiunii Nord-Est: O5) Creșterea accesibilității, conectivității și mobilității prin realizarea de investiții în infrastructura de transport; 9|Page

Pagina 12

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020 O6) Stimularea atractivității și economiei locale prin creșterea accesului la infrastructura TIC de calitate;  Sprijinirea unei economii competitive și a dezvoltării locale: O7) Sprijinirea inovării și competitivității mediului economic, promovarea rezultatelor obținute; O8) Impulsionarea sectorului de cercetare-dezvoltare, în special a celei aplicate; O9) Îmbunătățirea accesului firmelor la servicii de afaceri de calitate pentru firme; O10) Sprijinirea exporturilor și competitivității produselor locale la export; O11) Sprijinirea dezvoltării zonelor urbane; O12) Sprijinirea dezvoltării zonelor rurale; O13) Sprijinirea valorificării potențialului turistic existent;  Optimizarea utilizării și protejarea resurselor și patrimoniului natural: O14) Promovarea eficienței energetice; O15)Protejarea mediului și biodiversității prin realizarea de investiții specifice aquis-ului comunitar și valorificarea siturilor naturale. Strategia de Dezvoltare Locală pentru comuna Aroneanu a stabilit priorități și obiective care se aliniază viziunii, țintei și priorităților regionale. 1.4. Contextul județean La nivel județean, Strategia de dezvoltare pentru perioada 2014-2020 propune următoarea viziune: ”Angajamentul nostru pentru județul Iași este acela de a sprijini crearea unui mediu economic dinamic și performant, care să reafirme Iașul ca motor al dezvoltării în regiunea Moldovei, să permită regenerarea și revigorarea sustenabilă a comunităților locale și să asigure o viață mai bună locuitorilor”. Strategia Județului Iași pentru perioada 2014-2020 are trei obiective strategice și nouă măsuri prioritare, astfel: O1) Îmbunătățirea infrastructurii, conectivității și accesibilității:  îmbunătățirea accesibilității prin investiții în infrastructura rutieră; 10 | P a g e

Pagina 13

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020  dezvoltarea sistemelor de transport intermodal pentru călători și marfă și asigurarea spațiilor logistice intermodale;  modernizarea și extinderea infrastructurii edilitare și a mediului construit. O2) Consolidarea economiei județului:  sprijinirea mediului de afaceri cu prioritate în domeniile economice prioritare;  susținerea dezvoltării domeniului agricol pe întreg lanțul valoric;  promovarea susținută a județului ca locație de afaceri, la nivel național și internațional. O3) Creșterea calități vieții și protecția mediului înconjurător:  Susținerea culturii, creativității și educației;  Dezvoltarea serviciilor publice și creșterea accesului populației la acestea;  Creșterea calității mediului natural de pe teritoriul județului. Comuna Aroneanu va contribui la realizarea obiectivelor județene prin stabilirea unor obiective comune și facilitarea implementării unor proiecte de interes local, dar și de interes județean, respectiv regional. Realizată la inițiativa Primăriei Aroneanu, Iași, această strategie se adresează tuturor celor care își doresc și pot să contribuie la dezvoltarea comunei, de la instituții județene, la Camera de Comerț și Industrie, Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Est, Asociația Zona Metropolitană, firme private mici sau mari, universități sau instituții de cultură, ONG-uri, cetățeni. 1.5. Contextul Zonei Metropolitane Iași Nivelul actual de competitivitate al mediului rural al Zonei Metropolitane Iași este mediu, fiind necesare investiții semnificative pentru creșterea atractivității acestei zone. Localizarea acestor comune în proximitatea municipiului Iași reprezintă un factor important în dezvoltarea atât a serviciilor publice, dar și în atragerea de investiții ale mediului privat (sursa: Strategia de dezvoltare economică și creștere a competitivității în domeniile strategice pentru mediul rural al Zonei Metropolitane Iași). 11 | P a g e

Pagina 14

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020 Figura 1.- Harta Zonei Metropolitane Iași (sursa: Strategia de dezvoltare economică și creștere a competitivității în domeniile strategice pentru mediul rural al Zonei Metropolitane Iași) La nivelul Zonei Metropolitane este propusă următoarea viziune: ”Mediul rural al Zonei Metropolitane Iași va reprezenta o zonă atractivă pentru investiții, dezvoltarea economică și creșterea competitivității bazându-se pe sprijinirea domeniilor economice strategice, crearea unui mediu economic dinamic, specializat și pe reducerea decalajelor de dezvoltare”. Strategia de dezvoltare economică și creștere a competitivității în domeniile strategice pentru mediul rural al Zonei Metropolitane Iași are patru obiective strategice, astfel: O1) Dezvoltarea economică a mediului rural prin sprijinirea domeniilor strategice: industria prelucrătoare, agricultura, turismul și comerțul; O2) Creșterea competitivității mediului de afaceri din mediul rural prin dezvoltarea spiritului antreprenorial, încurajarea formelor asociative și diversificarea activităților economice locale; O3) Creșterea atractivității investiționale a localităților din mediul rural al zonei metropolitane; O4) Creșterea atractivității mediului rural prin creșterea nivelului de trai al locuitorilor și creșterea accesibilității la serviciile publice. 12 | P a g e

Pagina 15

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020 Comuna Aroneanu va contribui la realizarea obiectivelor Zonei Metropolitane prin stabilirea unor obiective strategice comune și facilitarea implementării unor proiecte de interes zonal, dar și de interes județean, respectiv regional. 2. ANALIZA DIAGNOSTIC A COMUNEI ARONEANU "Cea mai bună modalitate de a prezice viitorul este să îl creezi tu însuți.” Peter F. Drucker 2.1. Repere istorice Îndelungată existență a comunității este dovedită prin descoperirea pe teritoriul pe care se află în prezent comuna Aroneanu, a numeroase dovezi arheologice, ce demonstrează existența unei vieți economice și sociale înfloritoare încă din cele mai vechi timpuri. Numele comunei – Aroneanu – provine de la numele domnului Moldovei, Aron Vodă (15911592, 1592-1595). Localitatea Aroneanu, centrul comunei, există ca așezare cel puțin din secolul al XVI-lea, în anul 1594 domnitorul Aron Vodă ridicând aici o Biserică. La marginea estică a satului au fost descoperite urme de cultură neolitică, iar în vatra satului, fragmente ceramice din epoca migrațiilor și din cea feudală. Localitatea Dorobanț este situată la nord de centrul comunei, luând ființă la începutul secolului al XX-lea prin împroprietărirea locuitorilor veniți din satele învecinate, precum și a tinerilor căsătoriți. Întrucât mulți din acești tineri au făcut armata la regimentul 13 Dorobanți Iași, localitatea a primit denumirea acestuia. În jurul satului au fost descoperite numeroase urme arheologice din paleoliticul final, neolitic, epoca bronzului, fierului, perioada marilor migrații și feudalism. Localitatea Rediu Aldei este o așezare atestată documentar din secolul al XVIII- lea (1772). Numele localității provine de la rediurile din apropiere și de la numele unui proprietar din această zonă - Aldea. În partea sud - estică a satului s-au descoperit fragmente ceramice din faza Horodiștea - Foltești, prefeudale (sec. IX- lea) și din cultura Dridru. În est, pe dealurile Holmul Mare și Coada Stâncii s-au găsit așchii de cremene din paleoliticul superior, precum și ceramică neolitică din perioada feudalismul dezvoltat (sec. XVI-XVII). 13 | P a g e

Pagina 16

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020 Localitatea Șorogari este plasată la proximitatea vestică a centrului de comună, în apropierea lacului Aroneanu, pe versantul estic al dealului Șorogari. Satul este atestat istoric din 1592. În vatra satului și în împrejurimi au fost descoperite fragmente de silex din paleoliticul mediu, neolitic, epoca bronzului, din faza Horodiștea - Foltești, hallstatt, începutul migrațiilor, din feudalismul dezvoltat (sec. XV - XVIII). 2.2. Istoric administrativ Comuna Aroneanu a avut statut de comună într-o primă etapă în anul 1908. În acel moment avea în componență și satul Cuza-Vodă. La data de 1 ianuarie 1930 acest sat a fost trecut la comuna Copou, iar la data de 1 august 1931 toate satele comunei Aroneanu trec la centrul de comună Copou. În anul 1932, la 1 iulie, comuna Aroneanu devine din nou centru de comună, având în componență aceleași localități ca și în prezent: Aroneanu, Dorobanț, Rediu Aldei și Șorogari. Menționăm că până la înființarea comunei au existat satele: Aroneanu, Rediu Aldei și Șorogari, iar satul Dorobanț a luat ființă ca urmare a împroprietăririi din anul 1905. 2.3. Așezare geografică Comuna Aroneanu este poziționată în nord - estul țării, în imediata apropiere a municipiului Iași și a graniței de est a Uniunii Europene cu Republica Moldova. Administrativ comuna aparține județului Iași ocupând o poziție central-estică în cuprinsul județului. Comuna Aroneanu se învecinează cu comuna Victoria în partea de nord, Golăiești la nord-est, Holboca la sud-est, Popricani la vest și cu municipiul Iași la partea de sud-vest. Comuna este străbătută de DJ 282G. Apropierea de municipiul Iași, situat la o distanță de 4,5 km, a determinat includerea comunei Aroneanu în sistemul periurban al acestuia, fiind considerată comună limitrofă precum și includerea acesteia în cadrul parteneriatului pentru dezvoltare - Zona Metropolitană Iași - asociere pe bază de parteneriat voluntar între Municipiul Iași, Consiliul Județean și 13 comune: Aroneanu, Birnova, Ciurea, Lețcani, Holboca, Miroslava, Popricani, Rediu, Schitu Duca, Tomești, Aroneanu, Valea Lupului, Victoria, Ungheni. Acest parteneriat s-a transformat ulterior în asociație de dezvoltare intercomunitară. Din punct de vedere al regiunilor de dezvoltare comuna Aroneanu face parte din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est. 14 | P a g e

Pagina 17

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020 Figura 2.- Harta localizare geografică comuna Aroneanu 15 | P a g e

Pagina 18

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020 2.4. Organizarea administrativ-teritorială Din punct de vedere al configurației administrativ-teritoriale, comuna Aroneanu aparține județului Iași și cuprinde 4 localități: • Aroneanu – localitate cu rol de centru administrativ al comunei; • Dorobanț - la nord de centrul comunei; • Rediu Aldei - la aproximativ 4 km de centrul comunei, pe direcția Nord-Est; • Șorogari - plasat la proximitatea vestică a centrului de comună. Figura 3.- Hartă organizare administrativă comuna Aroneanu (Sursa: Plan Urbanistic General Comuna Aroneanu, Județul Iași) Comuna Aroneanu este parte componentă din Zona Metropolitană Iași. Zona Metropolitană Iași a fost înființată în anul 2004 din dorința autorităților locale de a aborda în parteneriat dezvoltarea municipiului Iași și a zonei adiacente. Motivația abordării în mod integrat a dezvoltării în Zona Metropolitană Iași constă în posibilitatea unei mai bune gestionări și valorificări a resurselor existente, în corelarea implementării proiectelor, în dezvoltarea accesibilității și echipării integrate a localităților metropolitane, în asigurarea unor 16 | P a g e

Pagina 19

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020 servicii publice performante pentru cetățeni, în echilibrarea și creșterea ritmului dezvoltării economice, în dezvoltarea performanțelor administrațiilor publice metropolitane. 2.5. Însemnele comunei Stema comunei a fost aprobată prin Hotărârea nr. 817 din 27 mai 2004 privind aprobarea stemei comunei Aroneanu, județul Iași publicată în Monitorul Oficial cu numărul 513 din data de 8 iunie 2004. Descrierea și semnificațiile elementelor însumate ale stemei comunei Aroneanu, județul iași  Descrierea stemei: Stema comunei Aroneanu se compune dintr-un scut având pe câmp roșu un arac de vie cu trei struguri, de aur. Șeful crenelat, pe hermină, are în mijloc o cruce greacă, de aur.  Semnificația elementelor însumate: Șeful de hermină simbolizează mantia domnească și semnifică faptul că în această localitate se află ultima ctitorie înălțată de un domn din neamul Mușatinilor - Biserica Sfântul Nicolae a lui Aron Vodă (1594), monument de referință în evoluția arhitecturii ecleziastice moldovenești. Aracul de vie cu struguri semnifică străvechile vii de la Șorogari. Șeful crenelat face trimitere la incinta fortificată (astăzi dispărută) a mănăstirii de aici. Crucea greacă amintește de hramul Mănăstirii Sfântul Nicolae. Coroana murală, de argint, cu un turn crenelat, semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. 2.6. Capitalul natural al comunei Aroneanu 2.6.1. Relieful Teritoriul comunei Aroneanu, din punct de vedere geomorfologic, se încadrează în Câmpia Moldovei, subdiviziunea Jijiei inferioare și a Bahluiului. Câmpia Moldovei apare ca o depresiune cu altitudini cuprinse între aproximativ 270-300 m. Cuvertura sedimentară de suprafață este de vârstă sarmațian – inferioară și sarmațian – mijlocie unde predomină marnele nisipoase și argilele în detrimentul gresiilor și calcarelor. 17 | P a g e

Pagina 20

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020 Acestei particularități litologice i se datorează și originea sculpturală a depresiunii, eroziunea exercitându-se aici cu o mai mare intensitate decât în restul podișului. Nota dominantă a reliefului Câmpiei Moldovei este aceea a unei coline joase în care văile s-au adâncit sub comanda nivelului de bază local, din ce în ce mai coborât, al Prutului, concomitent cu domolirea versanților și înălțimilor interfluviale. Relieful se prezintă sub forma de interfluvii largi colinare, versanți deluviali care mărginesc aceste interfluvii și șesuri înguste ale văilor. Interfluviile – sub forma unor suprafețe plane sau relativ plane, ușor bombate, cu orientări spre sud, sud-est și altitudini cuprinse între 125 și 215 m cuprind sectoare mici din localitatea Dorobanț și cea mai mare parte din localitatea Aroneanu. Unele interfluvii, asa cum sunt cele din dealurile Sorogari și Aroneanu, reprezintă terase superioare ale râului Bahlui, care apar sub forma unor poduri continui, aproape plane, acoperite de luturi, sub care se întâlnesc nisipuri și pietrișuri. Figura 4.- Harta fizico- geografică a comunei Aroneanu 18 | P a g e

Pagina 21

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020 Analiza și interpretarea hărții fizico-geografice a Comunei Aroneanu În urma analizei datelor geospațiale având la bază harta topografică 1:25.000, altitudinea reliefului comunei Aroneanu este cuprinsă între 54 m și 255 m. Aproape jumătate din teritoriul comunei este cuprins între 100 m și 150 m. Un sfert din teritoriul comunei cuprinde altitudini sub 100 m, coborând până la cota de 54 m. Aproape o treime din teritoriul comunei se încadrează între 150 m și 200 m, iar doar 3,5% din teritoriu cuprinde altitudini mai mari de 200 m, ajungând până la altitudinea maximă de 225 m. Elevația (m) Ponderea suprafeței (%) 54-75 8,3 75-99 18,0 100-124 20,0 125-149 21,7 150-174 18,7 175-199 9,8 200-225 3,5 Tabelul 1.- Ponderea suprafețelor de teren în funcție de treptele altimetrice Relieful se prezintă sub forma unor interfluvii lungi, cu platouri întinse și cu versanți cu diferite grade de declivitate. Din acest punct de vedere, pantele din comuna Aroneanu sunt cuprinse între 00 și 22.360. Există suprafețe relativ extinse care sunt afectate de procese de eroziune sau alunecări de teren. În funcție de toponimie, principalele unități de relief din comuna Aroneanu sunt: dealuri (Dealu Rediul Aldei, Dealul Drăgănel, Dealul Letea, Dealul Coman, Hățul Popii, Pădurea Aroneanu, După Sediu), movile (La Movila, Movila Hotarului (182.7 m), La Pietroi), zone de vale și de câmpie (Valea Letea, Valea Racului, Viile Sorogari, Oul Calului). Altimetria condiționează o anumită structură pedologică, din acest punct de vedere pe teritoriul comunei Aroneanu sunt caracteristice solurile foarte fertile din grupa cernoziomului levigat, iar pe suprafețe restrânse se întâlnesc și lăcoviști și solonețuri. Luturile loessoide care acoperă și celelalte interfluvii sunt macroporice, sensibile la umezire, ceea ce impune luarea unor măsuri suplimentare la fundarea construcțiilor. Ponderea reliefului de interfluvii și terase în teritoriu este de cca. 28%. Versanții mărginesc platourile și podurile interfluviilor și teraselor, având orientări și înclinări variate. Versanții cu înclinări mari (15 – 20%), prezintă areale afectate de alunecări de teren și procese de eroziune torențială care necesită intervenții urgente. Cele mai intense degradări se întâlnesc pe versanții de pe versantul stâng al pârâului Ciric și al pârâului Chirița, afectând 19 | P a g e

Pagina 22

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020 terenuri agricole și parțial căi de comunicații, precum și așezări (nord-vest Dorobanț, est și sudest Rediu Aldei). Versanții cu pantele mai accesibile (5-15%) sunt afectați de procese de degradare mai reduse ca intensitate și suprafață dar necesită de asemenea lucrări antierozionale, de amenajare și stabilizare. Ponderea reliefului de versant în teritoriu este este 61- 65% - din care versanții cu pante mari și degradări intense ocupă cca. 20%. Șesurile, dezvoltate mai ales în lungul văilor pârâurilor Ciric și Chirița sunt înguste, umede și parțial inundabile și mlăștinoase sau ocupate de iazuri (Valea Ciricului). Ele sunt utilizate în principal ca fânețe naturale, nefiind recomandate utilizării pentru construcții sau culturi agricole. Ponderea reliefului de șes în teritoriu este de cca. 6-7%, din care aproape jumătate este ocupat de iazuri. 2.6.2. Clima Așezarea în latitudine la nord de mijlocul distanței dintre Ecuator și Polul Nord precum și conformația geografică a zonei determină un climat temperat - continental cu nuanțe excesive, climat specific regiunilor de dealuri joase cu altitudini cuprinse între 200-800 m, climat manifestat prin ierni reci și veri călduroase, cu precipitații distribuite neregulat în tot timpul anului. Regimul climato -meteorologic este caracterizat prin temperaturi medii anuale de 9-10oC. Temperatura medie anuală este de 9,8°C, temperatura medie a lunii celei mai reci (ianuarie) este de -3,7°C și a celei mai calde (iulie) de 20,8°C. Precipitațiile atmosferice sunt moderate, cantitatea medie anuală fiind de circa 500 mm/an. Regimul precipitațiilor este neuniform, înregistrându-se cantități mari în lunile mai și iunie, uneori și iulie (65 - 75 mm) și mici în decembrie - martie (25 - 35 mm). În proporție de 70% acestea cad sub formă de ploaie, cu excepția intervalului din ultima decadă a lunii noiembrie, până în ultima decadă a lunii martie, când se înregistrează 34 – 42 zile cu ninsoare. Din totalul precipitațiilor, 35 - 40% cad vara, 23-30% primăvara, 17-23% toamna și 10-17% iarna. Vânturile sunt determinate, atât de circulația generală a atmosferei, cât și de particularitățile reliefului local. Dinamica maselor de aer este mai activă pe văi și pe suprafețele descoperite ale înălțimilor cele mai mari și fără obstacole. Din analiza datelor privind elementele de vânt, se constată că frecvența medie anuală cea mai mare o au masele de aer cu direcție nord – vest și est, urmate de cele din sud-est. 20 | P a g e

Pagina 23

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020 2.6.3. Rețeaua hidrografică Apele subterane libere includ strate acvifere fără presiune și sunt cantonate în depozitele secționate de văi, puternic influențate de precipitații. Sunt ape cu debite relativ reduse (0 - 3l/s), cu variații mari ale nivelului hidrostatic, bogate în săruri solubile, fiind în general nepotabile sau la limita potabilității. Cele care spală argile și marne sarmaiene se încarcă și mai mult în săruri. Apele de suprafață aparțin bazinului hidrografic al Prutului și sunt reprezentate prin Jijia și afluenții săi de dreapta, Bohotinul și Cozia. Pe teritoriul comunei Aroneanu există două lacuri cu vegetație hidrofilă, respectiv Lacul Aroneanu și Lacul Dorobanț. Lacul Aroneanu este un lac de baraj artificial de luncă din Câmpia Moldovei, în apropiere de localitatea Aroneanu (județul Iași). Are o suprafață de circa 23 hectare și este construit pe Râul Ciric. Este încadrat de Dealul Aroneanu (215 m alt.) și Dealul Cârlig (202 m alt.). Lacul Aroneanu este situat în amonte de lacurile Ciric și în aval de lacul Dobrovăț. Acesta are destinația de bazin piscicol, fiind populat mai ales cu crap, caras și biban. Lacul Dorobanț este un lac de baraj artificial de luncă aflat pe teritoriul satului Dorobanț din comuna Aroneanu, în partea de nord-est a municipiului Iași. Are o suprafață de circa 70 hectare și este construit pe Râul Ciric, fiind alimentat în cea mai mare parte cu ape provenite din precipitații. Lacul este proprietate publică a statului administrat de Federația Română de Canotaj. Pe lacul Dorobanț este amenajată o bază nautică de canotaj. În primăvara anului 1997, aceasta a fost declarată Centru de pregătire olimpică la canotaj, aici antrenându-se 30 sportivi din lotul național de juniori II. În anul 1998 a fost organizată pe lac Balcaniada de canotaj pentru juniori. Râul Prut constituie artera hidrografică majoră din regiune, însă cursul său este în afara teritoriului Răducăneni. Râul Jijia curge pe teritoriile administrative ale comunelor vecine Victoria și Golăiești. Bazinul hidrografic al râului Jijia se caracterizează prin frecvente și accentuate variații de nivel și debite ce dau naștere la viituri și inundații în tot bazinul, fără să afecteze teritoriul Aroneanu. Apele mari se produc în general în intervalul martie - iunie, când se transportă aproximativ 70% din stocul anual. 21 | P a g e

Pagina 24

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020 2.6.4. Vegetația și fauna Vegetația Vegetația naturală aparține silvostepei, cu puternice influențe stepice. Pajiștile au o vegetație dominată de prezența unor asociații de păiuș (diferite specii ale genului Festuca) colilie și negară (specii ale genului Stipa), pir, firuță și alte ieburi xeromezofite. La nord de localitatea Aroneanu se remarca prezența unui mic areal forestier format din specii de stejar și gorun, în amestec cu alte foioase precum: carpen, tei, frasin, jugastru, etc. În văi se întâlnește o vegetație specifică higrofilă și higrohalofilă. Fauna Cea mai mare răspândire pe teritoriul comunei Aroneanu o are biotopul de stepă și silvostepă reprezentată de o serie de mamifere specifice: popândăul, șoarecele de câmp, vulpea. Dintre păsări se întâlnesc: ciocârlia de câmp, pitpalacul, graurul etc. Biotopul de pădure cuprinde mamifere: veverița, căprioara, mistrețul și păsări: sturzul, mierla, cucul, turturica, cinteza etc. Reptilele sunt reprezentate prin șarpele de pădure și gușter. De asemenea, se întâlnesc diverse specii de insecte și specii de nevertebrate. Extinderea arealului construit, dezvoltarea activităților economice și extinderea suprafețelor utilizate pentru agricultură, defrișările necontrolate, practicarea vânatului necontrolat – braconaj, au avut un impact negativ asupra florei și faunei, diminuarea arealului conducând la scăderea numărului și a diversității acestora. 2.6.5. Calitatea factorilor de mediu Calitatea factorilor de mediu în comuna Aroneanu este în general bună, influențele locale asupra mediului fiind reprezentate de: arderea combustibililor pentru prepararea hranei și încălzire, activitățile agro-zootehnice, trafic rutier și aerian precum și de sursele de poluare provenite din activitățile economice din municipiul Iași și comunele învecinate. 2.6.5.1. Calitatea aerului Calitatea aerului în aglomerarea Iași este monitorizată prin măsurători continue în stații automate amplasate în zone reprezentative. Rețeaua locală de Monitorizare a Calității Aerului din aglomerarea Iași construită în anul 2005 prin Proiectul PHARE RO 2002 “Îmbunătățirea rețelei naționale de monitorizare a calității aerului” este formată din 6 stații automate de monitorizare, echipate cu analizoare performante care aplică metodele de referință prevăzute 22 | P a g e

Pagina 25

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020 în Legea 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător. Poluanții monitorizați sunt cei prevăzuți în legislația română, transpusă din cea europeană, valorile limită impuse prin Ordinul Ministrului (OM) 592/2002 având scopul de a evita, preveni și reduce efectele nocive asupra sănătății umane și a mediului în întregul său. Stabilirea aglomerării Iași, care include municipiul Iași, comunele Aroneanu, Rediu, Miroslava, Ciurea, Bârnova, Tomești și Holboca, s-a făcut prin Ordinul Ministerului Apelor și Protecției Mediului (MAPM) 745/2002, în baza criteriilor de clasificare, aglomerarea reprezentând o zonă cu o populație al cărei număr depășește 250.000 locuitori sau densitatea populației pe km2 justifică necesitatea evaluării și gestionării aerului înconjurător. La cererea Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice (MMSC), în cursul anului 2014 Agenția pentru Protecția Mediului (APM) Iași a identificat locația și a obținut de la Primăria Comunei Aroneanu acceptul pentru reamplasarea stației automate de monitorizare a calității aerului IS-4, urmând ca MAPM să avizeze favorabil relocarea stației. Pentru estimarea calității factorilor de mediu s-au utilizat informațiile cuprinse în RAPORTUL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEȚUL IAȘI PENTRU ANUL 2013 raport elaborat de Agenția pentru Protecția Mediului Iași, masurătorile din Stația IASI 4 – Copou - Sadoveanu – stație de fond regional: Poluanți monitorizați: SO2, NO, NO2, NOx, CO, O3, Pb (din PM10), PM10, directie și viteză vânt, temperatură, presiune, radiație solară, umiditate relativă. Rezultatele monitorizării calității aerului în anul 2013 în aglomerarea Iași, au evidențiat un număr total de 65 depășiri ale valorii limită zilnice la indicatorul particule în suspensie PM10 determinat gravimetric, în cele sase stații de monitorizare din județul Iași, din care 4 depășiri la stația de fond rural IS-4 Copou Sadoveanu (include comuna Aroneanu). Trebuie menționat faptul că în legislația în vigoare referitoare la calitatea aerului ambiemtal este permis un număr maxim de 35 depășiri ale valorii limită zilnice, într-un an calendaristic, în fiecare punct de monitorizare. Totodată s-a înregistrat o depășire a valorii țintă pentru ozon privind protecția sănătății umane (valoarea maximă zilnică a mediilor pe 8 ore), la stația de fond rural IS-4 Copou Sadoveanu (include comuna Aroneanu). Pentru restul poluanților monitorizați (oxizi de azot, dioxid de sulf, monoxid de carbon, compuși organici volatili, PM2.5 și plumb, cadmiu și nichel din PM10) nu s-au înregistrat 23 | P a g e

Pagina 26

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020 depășiri ale valorilor limită/valorilor țintă prevăzute în Legea nr. 104 din 15 iunie 2011 privind calitatea aerului înconjurător (tabelul 2). Pentru NO2 sunt stabilite valori limită orare pentru protecția sănătății umane de 200 μg/m3. Nu s-au înregistrat valori care să depășească pragul de alerta și valoarea limită anuală pentru protecția sănătății umane (40 μg/m3). Pentru suma oxizilor de azot - NOx, în legislație există doar valoare limită anuală pentru protecția vegetației care este de 30 μg/m3. Valoarea medie anuală a acestui indicator în stația de fond rural (IS-4- Aroneanu) pentru anul 2013 este de 10,41 μg/m3. Tip poluant Număr măsurări Concentrația Frecvența Captura zilnice orare Maxima Medie UM depășirii date zilnică anuală VL/VT (%) (%) SO2 354 8528 38,96 3,05 μg/m3 0 97,30 NO2 213 4951 124,69 8,31 μg/m3 0 56,52 NOx 213 4951 157,88 10,41 μg/m3 0 56,52 PM10 359 - 114,58 20,94 μg/m3 1,11 98,36 gravimetric CO 355 8530 2,15 0,078 mg/m3 0 97,36 O3 344 8009 129,08 50,80 μg/m3 0,29 91,43 Pb 359 - 0,074 0,008 μg/m3 0 98,36 Ni 359 - 4,745 1,070 ng/m3 0 98,36 Cd 359 - 1,618 0,246 ng/m3 0 98,36 Tabelul 2.- Calitatea aerului ambiental în anul 2013 conform înregistrărilor de la stația IASI 4 Copou –Sadoveanu ce include comuna Aroneanu (sursa: Agenția pentru Protecția Mediului Iași - RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEȚUL IAȘI PENTRU ANUL 2013) Pentru SO2, valoarea maximă orară în 2013 a fost 38,96 μg/m3, înregistrată în stația de fond rural Copou - Sadoveanu (comuna Aroneanu inclusă) în data de 20.01.2013 la ora 04:00, valoare sub valoarea limită orară pentru protecția sănătății umane (350 μg/m3) prevazută în Legea nr.104 din 15 iunie 2011 privind calitatea aerului înconjurător. Valoarea medie anuală a acestui indicator în stația de fond rural Copou –Sadoveanu (include comuna Aroneanu) pentru anul 2013 este de 3,74 μg/m3, valoare sub nivelul critic de 20 μg/m3 pentru protecția vegetației, valoare calculată pentru perioada 1 octombrie – 31 martie an calendaristic și iarnă, prevazută în Legea nr.104 din 15 iunie 2011 privind calitatea aerului înconjurător, datorat în special reducerii concentrației de SO2. Referitor la protecția vegetației, se poate afirma că există risc scăzut ca ecosistemele să fie afectate de eutrofizare și acidifiere datorită reducerii concentrației de SO 2. 24 | P a g e

Pagina 27

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020 Valoarea SO2 maximă zilnică înregistrată în cursul anului 2013 a fost de 12,91 μg/m3, înregistrată pe 20 ianuarie 2013 în stația de fond rural Copou - Sadoveanu, valoare mult sub valoarea limită zilnică pentru protecția sănătății umane (125 μg/m3) prevazută în Legea nr.104 din 15 iunie 2011 privind calitatea aerului înconjurător. Particulele în suspensie PM10 reprezintă o problemă acută la nivel european, ca urmare a depășirii frecvente a limitei impusă de legislația europeană în majoritatea țărilor. Concentrația măsurată este în corelație directă cu sursa, cu umiditatea (datorită aglomerării particulelor), cu viteza vântului care determină resuspensia solului și transportul de la distanțe mari de sursă. Cele mai multe dintre depășiri ale valorilor limită zilnică la PM10 s-au înregistrat în perioada de iarnă, în condiții de temperaturi scăzute, corelate cu calm atmosferic și inversiuni termice care au condus la menținerea unor niveluri ridicate ale concentrațiilor de particule în suspensie PM10 în aerul ambiental pe perioade mai lungi. Calmul atmosferic și condițiile de ceață favorizează acumularea noxelor la suprafața solului, ceea ce determină înregistrarea concentrațiilor ridicate de poluanți. În urma analizei plumbului din particulele în suspensie PM10 prelevate în stația de monitorizare IS-4 Copou Sadoveanu (ce include și comuna Aroneanu) au fost înregistrate valori medii anuale sub valoarea limită prevăzută în Legea 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător. Principala problemă de mediu la nivelul comunei Aroneanu o reprezintă depășirea valorii limita zilnice pentru protecția sănătății umane la particule în suspensie PM10. Există mai multe surse care contribuie la apariția particulelor în suspensie PM10, cum ar fi arderea incompletă a combustibililor în motoarele autovehiculelor, alte procese de combustie (arderi pentru încălzirea rezidențială, incinerarea deșeurilor, etc), procese industriale, dar trebuie avute în vedere și fenomenele de transport a PM la distanță, resuspensia particulelor în urma tratării carosabilului cu nisip sau sare, gradul de curățenie al drumurilor și al autovehiculelor, precum și sursele naturale, toate acestea corelate cu parametri/condițiile meteo. Pentru o identificare mai precisă este necesară cunoașterea compoziției chimice a fracțiilor de pulberi în suspensie. În tabelul 3 este prezentat numărul depășirilor valorii limită zilnice pentru protectia sănătății umane (VL=50 μg/m3) înregistrate la indicatorul particule în suspensie PM10 determinate 25 | P a g e

Pagina 28

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020 gravimetric în stația automată de monitorizare IS-4 (include și comuna Aroneanu) a calității aerului, corespunzătoare anilor 2009 - 2013. Trebuie menționat faptul că în legislația în vigoare referitoare la calitatea aerului ambiental este permis un număr maxim de 35 depășiri ale valorii limită zilnice, într-un an calendaristic, în fiecare punct de monitorizare. PM10 2009 2010 2011 2012 2013 Nr. Captura Nr. Captura Nr. Captura Nr. Captura Nr. Captura dep. date dep. date dep. date dep. date dep. date (%) (%) (%) (%) (%) 0 8,20 1 77,53 13 95,34 8 99,18 4 98,35 Tabelul 3.- Particule în suspensie PM10 determinate gravimetric – număr depășiri și capturi de date înregistrate în perioada 2009-2013 la stația IASI 4 Copou –Sadoveanu ce include comuna Aroneanu (sursa: Agenția pentru Protecția Mediului Iași - RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEȚUL IAȘI 2009 – 2013. În anul 2013, la stația IS-4 ce include comuna Aroneanu, a fost înregistrată o valoare anuală a particulelor în suspensie de 20,94 μg/mc de aer, fiind mult sub valoarea limită anuală pentru protecția sănătății umane de 40 μg/mc și de asemenea, fiind cea mai mică valoare înregistrată la această stație în ultimii 5 ani. În cadrul campanilor de curățenie trebuie să se aibă în vedere asigurarea unei stări de salubrizare corespunzătoare a tramei stradale, umectarea și igienizarea carosabilului, a trotuarelor, înlocuirea nisipului utilizat ca material antiderapant cu clorura de calciu pentru combaterea poleiului de pe căile publice, extinderea spațiilor verzi, amplasarea unor perdele vegetale temporare la limita amplasamentelor punctelor de lucru etc. 2.6.5.2. Poluarea sonoră Sursele de poluare fonică identificate sunt traficul aerian ce se derulează prin Aeroportul Iași și traficul rutier. Considerăm că poluarea sonoră este redusă întrucât nu se înregistrează valori foarte mari ale traficului aerian și ale traficului rutier (teritoriul comunei nefiind traversat de drumuri cu fluxuri foarte mari de trafic - drumuri naționale sau de interes european). Pentru a cuantifica impactul asupra mediului și a pentru a se identifica măsurile optime pentru diminuarea poluării fonice și a impactului negativ al acesteia asupra mediului și calității vieții, se impune în viitor realizarea hărții de zgomot a comunei care să cuprindă zonele de risc și principalii indicatori ai gradului de poluare fonică. 26 | P a g e

Pagina 29

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020 2.6.5.3. Calitatea apei Una dintre cerințele esențiale ale Directivei Cadru privind Apă este stabilirea obiectivelor de calitate pentru toate corpurile de apă și implicit dezvoltarea de programe de măsuri, pentru atingerea acestor obiective, cum sunt:  prevenirea deteriorării stării apelor de suprafață și subterane;  protecția, îmbunătățirea și restaurarea tuturor corpurilor de apă de suprafață, inclusiv a celor care fac obiectul desemnării corpurilor de apă puternic modificate și artificiale, precum și a corpurilor de apă subterană în vederea atingerii “stării bune” până în 2015;  protecția și îmbunătățirea corpurilor de apă puternic modificate și artificiale în vederea atingerii “potențialului ecologic bun” și a “stării chimice bune” până în 2015;  reducerea progresivă a poluării cu substanțe prioritare și încetarea evacuărilor de substanțe prioritar periculoase în apele de suprafață prin implementarea măsurilor necesare;  reducerea tendințelor semnificative și susținute de creștere ale poluanților în apele subterane;  atingerea standardelor și obiectivelor stabilite pentru zonele protejate de către legislația comunitară. Aglomerările umane (identificate în conformitate cu cerințele Directivei privind epurarea apelor uzate urbane - Directiva 91/271/EEC), ce au peste 2000 locuitori echivalenți (l.e.) care au sisteme de colectare a apelor uzate cu sau fără stații de epurare și care evacuează în resursele de apă, precum și aglomerările<2000 l.e. sunt considerate surse semnificative punctiforme dacă au sistem de canalizare centralizat; de asemenea, sunt considerate surse semnificative de poluare, aglomerările umane cu sistem de canalizare unitar care nu au capacitatea de a colecta și epura amestecul de ape uzate și ape pluviale în perioadele cu ploi intense. Județul Iași este amplasat, din punct de vedere geografic, pe trei bazine hidrografice, bazinul hidrografic Prut, bazinul hidrografic Bârlad, bazinul hidrografic Siret, ceea ce determină 27 | P a g e

Pagina 30

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020 raportarea datelor pe bazine având ca surse Administrația Bazinală de Apă Siret și Administrația Bazinală de Apă Prut-Bârlad. Rețeaua hidrografică de pe teritoriul comunei Aroneanu aparține bazinului hidrografic PrutBahlui, fiind reprezentată de doi afluenți ai râului Bahlui – pârâul Ciric și pârâul Chirița. Regimul hidrografic al pârâului Ciric este reglat de existența mai multor iazuri, care ocupă aproape tot șesul de la Dorobanț în aval. Pârâul Chirița are un regim hidrologic torențial. În timpul scurgerilor mari, creșterile de nivele și debite producând inundații locale și exces de apă în albia majoră. De asemenea, pe teritoriul comunei există și două mari acumulări de apă, respectiv lacurile Aroneanu și Dorobanț. Apele de suprafață Resursele totale de apă de suprafața din spațiul hidrografic Prut - Bârlad însumează cca. 3.661 mil.m3/an, din care resursele utilizabile sunt cca. 960 mil.m3/an. Acestea reprezintă cca. 94% din totalul resurselor și sunt formate în principal de râurile Prut, Bârlad și afluenți ai acestora. Raportată la populația bazinului, resursa specifică utilizabilă este de 437,16 m 3/loc/an, iar resursa specifică calculată la stocul disponibil teoretic (mediu multianual) se cifrează la 1667.12 m3/loc/an. Resursele de apă cantonate în arealul hidrografic Prut – Bârlad pot fi considerate reduse și neuniform distribuite în timp și spațiu (după Administrația Bazinală de Apă Prut-Bârlad). Sursa de apă BH Prut Indicator de caracterizare (mii m3) A. Râuri interioare 1. Resursa teoretică 1. - 2. Resursa existentă potrivit gradului de amenajare a bazinelor hidrografice 2. 395000 3. Cerința de apă a folosințelor, potrivit capacitătilor de captare aflate în funcțiune 3. 93444,498 28 | P a g e

Pagina 31

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020 B. Subteran 1. Resursa teoretică, din care: 1. - - ape freatice - ape de adâncime 2. Resursa utilizabilă 2. 40000 3. Cerința de apă a folosințelor, potrivit capacitătilor de captare aflate în 3. 1115,794 funcțiune Total resurse 1. Resursa teoretică 1. 1670000 2. Resursa existentă potrivit gradului de amenajare a bazinelor hidrografice 2. 435000 3. Cerința de apă a folosințelor, potrivit capacitătilor de captare aflate în funcțiune 3. 94560,74 4. Cerința de apă pentru protecția ecologică 4. - Tabelul 4.- Resursele de apă potențiale și tehnic utilizabile, pentru anul 2013 (sursa: Administrația Bazinală de Apă Prut-Bârlad, Administrația Bazinală de Apă Siret) Cerința de apă Prelevări de apă Gradul de utilizare Activitatea Valoarea Activitatea Valoarea (%) (mil.mc) (mil.mc) Populație 22,347136 Populație 22,337236 100 Industrie 10,813457 Industrie 5,888206 54 Agricultură 61,400149 Agricultură 57,870549 94 Total 94,56074 Total 86,09599 91 Tabelul 5.- Raportul cerință de apă/ prelevare pentru resursele de apă în cadrul bazinului hidrografic Prut, pentru anul 2013 – (sursa: Administrația Bazinală de Apă Prut-Bârlad și Administrația Bazinală de Apă Siret) Notă: - În categoria POPULAȚIE se încadrează: unități de gospodărire comunală pentru populație; servicii; alte activități; - În categoria INDUSTRIE se încadrează: unități industriale; unități de construcții montaj; unități de gospodărire comunală pentru industrii; termocentrale în limita volumului de apă asigurat; unități de transport. - În categoria AGRICULTURĂ se încadrează: unități agrozootehnice de tip industrial; irigații; pisicultură; păstrăvării. Starea ecologică a corpurilor de apă (râuri, lacuri) se referă la structura și funcționarea ecosistemelor acvatice, fiind definită în conformitate cu prevederile Anexei V a Directivei Cadru Apa, prin elementele de calitate biologice, elemente hidromorfologice și fizico-chimice 29 | P a g e

Pagina 32

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020 generale cu funcție de suport pentru cele biologice, precum și prin poluanții specifici (sintetici și nesintetici). Starea chimică bună a apelor de suprafață, ca fiind starea chimică atinsă de un corp de apă la nivelul căruia concentrațiile de poluanți nu depășesc standardele de calitate pentru mediu, stabilite prin Acte legislative Comunitare. Standardele de calitate pentru mediu (EQS - SCM) sunt definite drept concentrațiile de poluanți ce nu trebuie depașite, pentru a se asigura o protecție a sănătății umane și a mediului. Corpurile de apă care nu se conformează cu toate valorile standard de calitate pentru mediu se indică ca neîndeplinind obiectivul de stare chimică bună. În evaluarea stării chimice, substanțele prioritare prezintă relevanță, iar valorile standardelor de calitate pentru mediu (EQS - SCM) sunt stabilite în Directiva privind standardele de calitate a mediului în domeniul apei - Directiva 2008/105/EC. Elementele de calitate fizico-chimice generale suport pentru elementele biologice, necesare în evaluarea stării ecologice a corpurilor de apă sunt:  Condiții termice: temperatură apă, temperatură aer;  Nutrienți: N-NH4, N-NO2, N-NO3, P-PO4, P total, N Kjeldahl, N total;  Starea acidifierii: pH, alcalinitate;  Condiții oxigenare: oxigen dizolvat, grad saturație oxigen, CBO5, CCOCr, CCOMn, COT, COD;  Condiții de salinitate: reziduu fix, conductivitate. Elementele de calitate fizico-chimice din grupa „poluanți specifici” pentru care s-au introdus valori sunt:  substanțe sintetice (organice și anorganice): Detergenți anion-activi, Fenol, Cianuri totale, Toluen, Xileni (suma), Acenaften, PCB 28, PCB 52, PCB 138, PCB 180, PCB 153, PCB 118, PCB 101, PCB-uri (suma de 7);  substanțe nesintetice (metale): Cu dizolvat, Cu total, Cr total dizolvat, Cr total total, Zn dizolvat, Zn total, As dizolvat. Elementele de calitate biologice pentru evaluarea stării ecologice a corpurilor de apă sunt:  Fitoplancton; 30 | P a g e

Pagina 33

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020  Fitobentos;  Macronevertebrate;  Pești. Pentru evaluarea stării ecologice a corpurilor de apă există limtă doar pentru indicatorii subliniați, indicatori care au fost luați în considerare la evaluarea stării ecologice. Pentru fiecare dintre elementele de calitate pentru care s-au elaborat limite, se stabilește starea ecologică și respectiv scorul aferent: starea foarte bună, stare bună, stare moderată, stare slabă, stare proastă (după Administrația Bazinală de Apă Prut-Bârlad). Lungimea cursurilor de apă B.H. Prut-Bahlui, în km, din punct de vedere calitativ este prezentată în tabelul 6. Lungime Lungimea Repartiția lungimilor conform evaluării stării Repartiția totală corpurilor de ecologice lungimilor conform (km) apă evaluării stării monitorizate chimice (km) FOARTE BUNĂ/ MODERATĂ/ SLABĂ PROASTĂ BUNĂ PROASTĂ BUNĂ/ PEB PEMo PEMax km % km % km % km % km % km % km % Râuri naturale 71 44,9 - - 14,3 32 30,609 68 - - - - - - - - Râuri puternic modificate monitorizate 42,16 42,16 42,16 100 42,16 100 Tabelul 6.- Lungimea cursurilor de apă B.H. Prut-Bahlui (km) – râuri naturale și râuri puternic modificate monitorizate (sursa: Administrația Bazinală de Apă Prut-Bârlad) La evaluarea efectuată de Administrația Bazinală de Apă Prut-Bârlad în anul 2013 a lacurilor Dorobanț și Aroneanu, acestea au fost clasate cu o calitate „moderată” din punctul de vedere al stării ecologice și respectiv “bună” la evaluarea stării chimice. Calitatea apei lacurilor de acumulare Dorobanț și Aroneanu, pentru anul 2013, în raport cu nitrații și fosfații este „bună”. Programul Național de Acțiune pentru Protecția Apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, pune în aplicare măsurile prevăzute în Codul de bune practici agricole pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole, în conformitate cu prevederile art. 6 alin. (4) și anexa nr. 1 din Planul de acțiune pentru protecția apelor împotriva 31 | P a g e

Pagina 34

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020 poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 964/2000, cu modificările și completările ulterioare. Programul prevede norme clare cu privire la:  Periodele de interdicție în aplicarea îngrășămintelor pe terenul agricol;  Depozitarea gunoiului de grajd și a efluenților de siloz;  Depozitarea gunoiului de grajd în câmp;  Gestiunea efluenților de siloz;  Utilizarea îngrășămintelor pe terenuri în pantă;  Restrictii privind aplicarea îngrășămintelor pe terenuri saturate cu apă, inundate, înghețate sau acoperite cu zăpadă;  Aplicarea îngrășămintelor pe terenuri adiacente cursurilor de apă sau în vecinătatea captărilor de apă potabilă;  Norme privind aplicarea îngrășămintelor pe terenul agricol;  Limita maximă pentru aplicarea îngrășămintelor organice de origine animală;  Standarde privind cantitățile maxime de îngrășaminte cu azot care pot fi aplicate;  Optimizarea rotației culturilor pentru limitarea pierderilor de azot către corpurile de apă subterană sau de suprafață;  Aplicarea îngrășămintelor minerale și organice cu azot pe pajiști permanente (pășuni și fânețe). Calitatea ecologică și chimică a apelor de suprafață este afectată de lipsa sistemelor de canalizare și epurare apelor uzate, de modul defectuos de gestionare a deșeurilor și lipsa perimetrelor de protecție a surselor de apă precum și de deversările necontrolate de substanțe provenite din activitățile economice din comună (agricultură, activitățile zootehnice, industria de prelucrare, etc). Pe lângă aceasta, în special în cazul acumulărilor de apă, în perioadele foarte călduroase, se manifestă și unele fenomene de natură biologică care scad calitatea acestor ape. Apele subterane Apele subterane din bazinul hidrografic al râului Prut sunt cantonate în depozite porospermeabile de vârsta cuaternară și terțiară dispuse peste formațiuni mai vechi cretacice, 32 | P a g e

Pagina 35

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020 siluriene și chiar presiluriene, situate la diverse adâncimi, care datorită condițiilor climatice și de strat au în general debite reduse și conținut ridicat în sǎruri. Apele subterane din cadrul platformei Moldovenești, în raport cu posibilitățile naturale de drenare, respectiv de legatura lor cu apele de suprafațǎ sunt: sub presiune (de adâncime) și freatice (libere). În categoria apelor subterane libere se includ stratele acvifere lipsite de presiune, la care se remarcă o zonă de alimentare și una de descǎrcare, deci sunt drenate natural. Apele freatice se acumulează în primul orizont de roci permeabile și se alimentează din precipitații, din unitățile hidrogeologice vecine și local din revărsarea râurilor. Apele sub presiune se acumulează în depozite permeabele intercalate între strate argilo-marmoroase repartizate pe mai multe nivele și sunt întâlnite în zonele secționate de văile râurilor. Alimentarea acestui tip de acvifere se face din unitățile hidrogeologice superioare prin capătul mai ridicat al stratului, iar drenarea se face prin capatul mai coborat, deci, ele pot alimenta acviferele freatice și pot fi alimentate de acestea. De cele mai multe ori, condițiile de zăcământ sunt favorabile mineralizării apelor; la acestea se adaugă frecvent și sărurile de pe soluri care sunt spǎlate de precipitațiile ce se infiltrează în sol, ca urmare, apele freatice au un grad ridicat de mineralizare. În bazinul hidrografic Prut, apele freatice sunt cantonate în depozite nisipoase de vârstă cuaternară, cu intercalații argiloase de mică importanță hidrogeologică și orizonturi gipsoase. În aceste condiții rezervele exploatabile se întâlnesc în luncile râurilor, în depozite slab permeabile. În general, se observă ape sulfatate cu mineralizare și duritate înaltǎ cu un grad de debitare redus. Apele subterane din Aroneanu au caracter lenticular și sunt cantonate în intercalațiile permeabile ale substratului sarmațian, precum și în baza depozitelor cuaternare ale teraselor (nisipuri și pietrișuri). Ele au debite mici și sunt influențate puternic de variațiile sezoniere ale climei. Nivelul hidrostatic variază de la 1-3 m la nivelul albiei pârâurilor la 18-30 m pe interfluvii și terase. Local unde eroziunea a interceptat stratul acvifer apar izvoare sau emergențe umede. Acestea trebuie captate și drenate corespunzător, pentru prevenirea alunecărilor de teren. 33 | P a g e

Pagina 36

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020 Principalele cauze care afectează calitatea apele freatice sunt următoarele:  infiltrații de substanțe organice sau chimice provenite din gestionarea defectoasă a deșeurilor și lipsei rețelelor de canalizare și unor stații de epurare;  condițiile de secetă hidrologică și hidrogeologică care accentuează concentrarea poluanților și determină valori ridicate ale indicatorilor fizico-chimici ;  activități economice - în special activitățile din sectorul agro-zootehnic și de prelucrare, prin evacuarea unor substanțe și deșeuri rezultate în urma acestor activități direct în mediul înconjurător;  condițiile și procesele hidrogeochimice naturale care favorizează trecerea în soluție a diferiților anioni și cationi;  utilizarea excesivă în trecut a îngrășămintelor chimice pe bază de azot și fosfor și a pesticidelor a condus la acumularea acestora sau a produșilor de degradare în sol;  particularitățile climatice, hidrogeologice care au contribuit la mineralizarea materiei organice din sol și migrația substanțelor. Disfuncționalități:  acoperirea parțială a teritoriului comunei cu sisteme de canalizare și dirijare a apelor uzate către stații de epurare municipale, lucru care determină în unele zone deversarea direct în mediu a acestor ape uzate;  colectarea insuficientă a apelor pluviale, parte din acestea înfiltrându-se prin platformele de depozitare a deșeurilor menajere și a celor provenite din activitățile agricole și zootehnice;  colectarea încă neselectivă a deșeurilor provenite din unele gospodării și a celor provenite din unele activități economice care prin infiltrații de substanțe organice și anorganice determină poluarea factorilor de mediu;  existența grupurilor sociale din gospodăriile individuale construite impropriu în apropierea fântânilor sau a surselor de apă neprotejate. Strategia de Dezvoltare Locală 2015-2020 prevede extinderea rețelei de canalizare pe întreg teritoriul comunei Aroneanu, respectiv de pompare a apelor uzate către stațiile de epurare din Municipiul Iași. 34 | P a g e

Pagina 37

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020 2.6.5.4. Calitatea solului Solul este o resursă naturală vitală care reglează mediul înconjurător și răspunde unei game largi de presiuni exercitate asupra sa. În timp ce acest sistem complex bio– geochimic este bine cunoscut ca mediu care sprijină producția agricolă și forestieră, solul este și o componentă vitală pentru o serie de procese ecologice, de la managementul apei, fluxul terestru al carbonului, producția naturală de gaze cu efect de seră, la ciclul nutrienților. Ca interfață între pământ, aer și apă, solul este o resursă neregenerabilă care îndeplinește mai multe funcții vitale, dintre care enumerăm:  producerea de hrană/biomasă;  depozitarea, filtrarea și transformarea unor substanțe;  este sursă de biodiversitate, habitate, specii și gene;  servește drept platformă/mediu fizic pentru oameni și activitățile umane;  este sursă de materii prime;  reprezintă un patrimoniu geologic și arheologic. Gestionarea învelișului de sol reprezintă o problematică la fel de importantă ca și gestionarea biodiversității sau problema schimbărilor climatice. Acestea, alături de alte aspecte pun în balanță dezvoltarea durabilă a societății umane în strânsă legătura cu potențialul de regenerare naturală a resurselor ce constituie baza existenței umane. O gestionare defectuoasă a acestor resurse a dus deja la apariția unei multitudini de efecte negative, concrete, asupra factorului uman (după Raportul anual privind starea mediului în Județul Iași pentru anul 2013). Fondul funciar Fondul funciar reprezintă totalitatea terenurilor (inclusiv cele acoperite de ape) de pe teritoriul unei țări. După destinație, fondul funciar este alcătuit din: terenuri cu destinație agricolă, păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră, construcții, drumuri și căi ferate, ape și bălți, alte suprafețe. Conform datelor prezentate de Direcția Agricolă Județeană Iași reiese că la nivelul județului Iași există un trend de reducere a cantităților de îngrășăminte chimice folosite pentru culturile agricole de la 6.275 tone în anul 2007 la 4.838 tone în anul 2013 și de creștere a cantităților de 35 | P a g e

Pagina 38

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020 îngrășăminte naturale utilizate, respectiv de la 450.800 tone în anul 2007 la 942155 tone în anul 2013. Comparativ cu țările membre ale Uniunii Europene, solurile din România nu sunt în situația de a fi „saturate” cu produse de uz fitosanitar, consumul mediu în țara noastră la hectar de teren arabil scăzând în perioada 2000 - 2012, de la 1,18 kg substanță activă/ha, la 0,70 kg substanță activă/ha. Calitatea terenurilor agricole cuprinde, atât fertilitatea solului, cât și modul de manifestare a celorlalți factori de mediu, față de plante. Din acest punct de vedere, terenurile agricole se grupează în 5 clase de calitate, diferențiate după nota de medie de bonitare (clasa I: 81 - 100 puncte, clasa a V-a: 1 - 20 puncte). Clasele de calitate ale terenurilor dau pretabilitatea acestora pentru folosințele agricole. Numărul de puncte de bonitare se obține printr-o operațiune complexă de cunoaștere aprofundată a unui teren, exprimând favorabilitatea acestuia pentru cerințele de existență ale unor plante de cultură date, în condiții climatice normale și în cadrul folosirii raționale. Fondul funciar al comunei Aroneanu totaliza la nivelul anului 2012 o suprafață de 3952 ha, din care suprafața agricolă a fost de 3015 ha, reprezentând 76,29% din fondul funciar. La sfârșitul anului 2014, fondul funciar al comunei Aroneanu totaliza o suprafață de 3903,02 ha, din care suprafața agricolă a fost de 2681,2 ha, reprezentând 68,69% din fondul funciar. Conform datelor din tabelul 7, din punct de vedere a calității solului pe terenurile agricole în comuna Aroneanu, predomină clasa III de calitate, cu o pondere de 36,8% din totalul suprafeței agricole, urmată de clasa a II cu 32,9% și clasa a IV cu 19,8%. Pentru clasa a V-a - terenuri cu limitări severe care reduc gama culturilor agricole sau necesită măsuri sau lucrări speciale de conservare sau ameliorare a resursei de sol – procentul este de 10,5%. Fond Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV Clasa V funciar ha % din ha % din ha % din ha % din ha % din total total total total total folosință folosință folosință folosință folosință Aroneanu 0 0 882 32,9 987 36,8 531 19,8 281 10,5 Tabelul 7.- Încadrarea solurilor pe clase în comuna Aroneanu, 2014 (sursa: D.A.D.R. IAȘI și O.S.P.A. Iași) Presiuni asupra stării de calitate a solurilor La nivelul județului Iași presiunea factorilor externi asupra stării de calitate a solurilor este dată de: 36 | P a g e

Pagina 39

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020  Degradări fizice ca urmare a activității umane sau fenomene naturale– eroziune, alunecări de teren, acidifiere, inundabilitate, sărăturare, gleizare și pseudogleizare;  Degradări chimice –poluări/ contaminări rezultate din activități antropice. În perioda 2009 – 2013, Consiliul Județean Iași a derulat proiectul ”Întocmirea hărților de risc la alunecări de teren pentru 82 de unități administrativ teritoriale din județul Iași” în cadrul căruia se face inventarierea zonelor cu risc la alunecări de teren din cele 82 de UAT, printre care este inclusă și comuna Aroneanu. La nivelul anului 2007, comuna Aroneanu figura cu 671 ha de teren pe care se manifestau fenomene de alunecare de teren active și semiactive fiind necesare lucrări de prevenire, consolidare și limitare a efectelor distructive. Pe o suprafață de 51 ha, din cele 671 ha, au fost efectuate lucrări de îmbunătățire a calității mediului prin împădurirea terenurilor agricole degradate. Agenția pentru Protecția Mediului Iași a expertizat în anul 2013 soluri cu folosință agricolă, unde s-a urmărit evoluția indicatorilor azot total, azotați, fosfor total pentru probele prelevate pe două adâncimi 0 - 20 cm și 20 - 40 cm. Rezultatele analizelor s-au încadrat în valori normale ale indicatorilor analizați: pentru Ptotal între 5 – 13,8 ppm, NO3 - între 5 – 18 ppm, mai puțin pentru Ntotal 0,065 – 0,185%, ceea ce indică o slabă aprovizionare a solului cu acest element necesar dezvoltării plantelor. Solul monitorizat prin analiza de metale grele nu înregistrează depășiri ale pragului de alertă pentru soluri sensibile, conform Ordinului 756/1997, care cuprinde valori de referință pentru elementele chimice din sol. 2.6.5.5. Riscuri naturale Principalele riscuri naturale sunt determinate în principal de configurația și structura geologică a formelor de relief ce determină alunecări de teren și inundații precum și de impactul activităților seismice asupra zonei. Totodată un factor ce trebuie luat în considerare îl reprezintă schimbările climatice semnalate în ultimii ani, schimbări ce pot provoca fenomene extreme care pot fi încadrate, prin violența și impactul lor, în categoria principalilor factorilor de risc natural. Acestea determină fenomene extreme: fie perioade cu precipitații abundente ce provoacă deseori inundații și alunecări de teren, fie secete prelungite ce afectează cadrul natural (flora și fauna) și activitățile antropice (în special agricultura). Cei mai afectați de alunecări de teren și procese de eroziune torențială sunt versanții cu pante mari (15 – 20%), de pe stânga văilor Ciricului și Chiriței. Procesele de degradare a terenului 37 | P a g e

Pagina 40

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020 afectează terenuri agricole, așezări (nord-vestul satului Dorobanț, estul și sud-estul satului Rediu Aldei, vestul și nordul satului Aroneanu). Suprafața afectată de alunecări de teren este de 620 ha distribuită pe versanți puternic înclinați. Acești versanți necesită lucrări complexe antierozionale și de stabilizare, împăduriri (vest și nord de Aroneanu, sud-est și nord Rediu-Aldei, nord-vest Dorobanț). Eroziunea de adâncime (ravene, torenți, ogașe etc.) afectează o suprafață de 13 ha. Versanții cu pantele mai accesibile (5-15%) sunt afectați de procese de degradare mai reduse ca intensitate și suprafață, oferind terenuri în general bune pentru orice folosință, cu unele măsuri locale antierozionale și de amenajare. Terenurile cele mai afectate de inundații sunt cele din luncile înguste ale pârâurilor Ciric și Chirița. Luncile văilor torențiale, afluente pârâurilor Ciric și Chirița, sunt înguste, umede și afectate strict local de inundații de pantă la ploi mari. O situație aparte se poate întâlni în jumătatea vestică a satului Dorobanț, unde pe versanți apar izvoare sau emergențe umede, care vor trebui evitate sau captate și drenate. Pentru minimizarea efectelor alunecărilor de teren sunt necesare lucrări de îmbunătățiri funciare structurate pe mai multe tipuri de intervenție: stabilizare a versanților, reconstrucția ecologică a solurilor, reducerea alunecărilor de teren prin împădurire și proiecte de ameliorare antierozionale și pedoameliorative, organizarea eficientă a activităților și teritoriului agricol. De asemenea, sunt necesare lucrări pentru eliminarea excesului de umiditate din zonele joase (desecare, drenaj), deosebit de importantă fiind extinderea rețelei de canalizare care ar asigura o preluare eficientă a apelor menajere, dar și a apelor meteorice din precipitații reducând astfel cantitățile de apă scurse pe versanți, fenomen cu efecte distructive solului și calității pânzei freatice. Pentru contracararea efectelor schimbărilor climatice ce determină perioade cu precipitații frecvente și abundente (ploi torențiale) și perioade caracterizate printr-un mare deficit pluviometric sunt necesare lucrări de apărare împotriva inundațiilor și amenajare a albiei râurilor și acumulărilor de apă (îndiguiri, crearea unor zone de inundabilitate controlată, etc.), intervenții asupra zonelor de risc din punct de vedere al stabilității solului (lucrări de consolidare, antierozionale, desecări, drenaje) precum și lucrări de modernizare și extindere a sistemelor de irigații pentru combaterea efectelor secetei. 38 | P a g e

Pagina 41

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020 2.6.5.6. Resurse naturale Pe teritoriul comunei Aroneanu nu au fost descoperite bogății ale subsolului cu potențial economic de valorificare. Totuși, semnalăm prezența pe teritoriul comunei a unor izvoare care ar trebui analizate pentru se evalua posibilitatea valorificării lor. Principala resursă naturală o reprezintă pământul, în mare parte de bună calitate, pretabil pentru dezvoltarea activităților agricole precum și potențialul turistic și economic al fondului forestier și al lacurilor din zonă. Disfuncționalități:  neexecutarea suficientă a lucrărilor de amenajări funciare și hidrotehnice care conduc la distrugerea solului și apariția fenomenelor puternic distructive cum sunt alunecările de teren, inundații;  aplicarea în activitățile agricole și zootehnice a unor tehnologii greșite de exploatare a terenului fapt ce favorizează eroziunea și poluarea solului;  deversări necontrolate de ape uzate în zone neacoperite de rețeaua de canalizare;  gestionarea necorespunzătoare a deșeurilor menajere și de ambalaje: hârtie, sticlă, plastic, depozitate în alte locuri decât cele prevăzute;  insuficiența sistemelor de irigații. 2.6.5.7. Spații verzi Pe teritoriul comunei Aroneanu există suprafețe mari de zone verzi care necesită însă lucrări de reamenajare. Zone reduse ca suprafață, cu funcțiuni de spații verzi sunt amenajate în apropierea clădirilor administrative, a unităților școlare și în cadrul gospodăriilor populației. Un potențial important din acest punct de vedere îl reprezintă zona lacurilor Aroneanu și Dorobanț. Aceste zone dispun de câteva amenajări (pe lacul Dorobanț funcționând și o bază nautică), însă necesită lucrări de reabilitare și reamenajare. Analizând situația spațiilor verzi constatăm că pentru îmbunătățirea climatului natural și creșterea standardelor de viață sunt necesare investiții pentru crearea unor suprafețe amenajate cu rol de parcuri și grădini publice precum și pentru dezvoltarea infrastructurii de recreere și petrecere a timpului liber. Poziția comunei, gradul crescut de accesibilitate, apropierea de municipiul Iași, disponibilitatea suprafețelor de teren, făcând posibilă 39 | P a g e

Pagina 42

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020 amenajarea unor zone de agrement în principal prin dezvoltarea durabilă a locațiilor din apropierea lacurilor Aroneanu și Dorobanț. Pentru perioada 2015-2020, se are în vedere amenajarea și valorificarea superioară a spațiilor verzi din comuna Aroneanu prin implementarea unui concept de tip ”Aventura-Parc”. Parcul ar putea include următoarele atracții turistice: Parc de trasee de escaladare prin copaci (cu tiroliană peste lacul Aroneanu), un parc pentru copii, o grădină zoologică. Disfuncționalități:  dezvoltarea pe orizontală a comunei și extinderea continuă a arealului construit are drept consecință diminuarea și degradarea suprafețelor ocupate de zonele verzi;  parcuri și grădini publice insuficiente sau insuficient amenajate;  insuficienta valorificare a cadrului natural – a pădurii și a lacurilor. 2.6.5.8. Gestionarea deșeurilor Locuitorii comunei Aroneanu beneficiază de servicii publice de salubrizare. Deșeurile sunt colectate de către o firmă privată și depozitate în locuri controlate. În prezent, nu se face o colectarea separată a tipurilor de deșeuri menajere. O parte din componente - reprezentând materiale reciclabile (hârtie, carton, plastic, sticlă, metale) - nu se recuperează, ci se elimină prin depozitare în locuri care nu corespund reglementărilor privind gestionarea deșeurilor. Această depozitare necontrolată are un impact negativ asupra factorilor de mediu aer, apă, sol și de asemenea produce pierderi economice întrucât se pierd mari cantități de materiale refolosibile care ar putea fi valorificate. Pentru atingerea țintei de reciclare totală, în procesul de colectare selectivă trebuie implicată și populația din mediul rural și este necesar ca în comună să se implementeze un sistem de management integrat al deșeurilor care să asigure colectarea selectivă. Pe lângă impactul pozitiv asupra factorilor de mediu ar crește calitatea vieții locuitorilor comunei care ar trăi întrun mediu sănătos și gradul de utilitate funcțională și economică a terenurilor prin eliminarea depozitării necorespunzătoare și necontrolate a deșeurilor care ocupă nerațional și nejustificat suprafețele de teren, permitând redarea acestora în circuitul productiv. De asemenea, este necesară promovarea compostării individuale în gospodării și/sau pe platforme. Deșeurile biodegradabile din gospodăriile populației sunt compostate cu obiectivul returnării deșeului înapoi în cadrul ciclului de producție vegetală ca fertilizant sau ameliorator 40 | P a g e

Pagina 43

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020 de sol. Varietatea tehnicilor de compostare este foarte mare, iar compostarea poate fi efectuată în grădini private sau în stații centralizate foarte tehnologizate. Având în vedere continuă dezvoltare a comunei și creșterea nivelului de trai este necesar să se acorde o importanță deosebită gestionării deșeurilor provenite din construcții și demolări precum și a deșeurilor electrice și electronice DEE: colectarea separată de la locul de generare, pe tip de material; promovarea reciclării și reutilizării deșeurilor din construcții și demolări utilizarea acestora după pretratare în reamenajări de drumuri sau alte activități; asigurarea de capacități de tratare/sortare a acestora; asigurarea depozitării controlate a deșeurilor ce nu pot fi valorificate, conform reglementărilor în vigoare. De asemenea, intensificarea activităților economice și creșterea consumului populației comunei va determina creșterea volumului de ambalaje și deșeuri de ambalaje fapt ce va impune adoptarea unui sistem eficient de gestionare a acestui tip de deșeuri în toate etapele: colectare, transport, valorificare. Disfuncționalități: • grad redus de prelucrare și valorificare a deșeurilor reciclabile; • lipsa unui sistem de colectare selectivă a deșeurilor; • depozitarea necontrolată a unor deșeuri provenind din activități de construcții și a deșeurilor electrice și electronice DEE; • neimplementarea tehnologiilor și a metodelor de compostare a deșeurilor biodegradabile. 2.7. Mediul economic al comunei Aroneanu 2.7.1. Situația economică Dezvoltarea economică a comunei este în strânsă interdependență cu cea a zonei, fiind favorizată de poziționarea în imediata vecinătate a municipiului Iași și orientată spre diversificarea schimburilor și satisfacerea nevoilor locale și ale acestei concentrări urbane. Includerea municipiului Iași prin Hotărârea nr. 998/2008 în categoria polilor naționali de creștere în care se realizează cu prioritate investiții din programele cu finanțare comunitară și națională precum și includerea comunei în cadrul parteneriatului pentru dezvoltare - Zona Metropolitană Iași - au oferit noi orizonturi, a crescut atractivitatea zonei creând noi oportunități de afaceri, ceea ce va contribui la diversificarea portofoliului de activități economice și va atrage investiții mult mai consistente în economia locală. 41 | P a g e

Pagina 44

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020 Analizând datele din tabelul 8 s-a observat o tendință de creștere a înmatriculărilor de societăți comerciale în comuna Aroneanu din anul 2010 până în anul 2012, urmată de o tendință de descreștere a înmatriculărilor din 2012 până în prezent, nivelul anului 2014 fiind sub nivelul anului 2010. Evoluția situației înmatriculărilor societăților comerciale în comuna Aroneanu, în perioada 2010-2015: Sat 2010 2011 2012 2013 2014 2015 (aprilie) Aroneanu 11 9 16 14 14 6 Dorobanț 6 8 10 12 4 6 Rediu Aldei 5 - 6 4 2 2 Șorogari 2 8 4 0 3 1 Total 24 25 36 30 23 15 Tabelul 8.- Evoluția situației înmatriculărilor societăților comerciale în comuna Aroneanu, în perioada 2010-2015, (sursa: Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Iași) Domeniul comerțului are numărul cel mai mare de agenți economici din comuna Aroneanu, respectiv 35, urmat de domeniul agricol cu 28 de agenți ecenomici și construcții cu 23 de agenți economici (tabelul 9). Totalul agenților economici în funcțiune fiind 180, revenind la o populație totală de 3.402 locuitori (INS 2011), revenind cca. 5 firme/100 de locuitori, raportul fiind mare decât cel al județului Iași unde revin cca. 2 firme/100 locuitori (15.345 firme la 772.348 locuitori). Distribuția agenților economici în stare de funcțiune după domeniul de activitate și număr în comuna Aroneanu: Domeniul de activitate Nr.firme în stare de funcțiune Alte activități de servicii colective, sociale și personale 1 Comerțul cu ridicată și cu amănuntul, repararea autovehiculelor, 1 motocicletelor și a bunurilor personale Comerț cu amănuntul, cu excepția autovehiculelor și motocicletelor 35 Agricultură, vânătoare și servicii anexe 28 Lucrări speciale de construcții 12 Construcții de clădiri 11 Transporturi terestre și transporturi prin conducte 9 42 | P a g e

Pagina 45

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020 Comerț cu ridicata cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete 8 Restaurante și alte activități de servicii de alimentație 6 Activități de arhitectură și inginerie; activități de testări și analiză tehnică 5 Activități spotive, recreative și distractive 5 Alte activități de servicii 5 Industria alimentară 5 Activități ale direcțiilor (centralelor), birourilor administrative centralizate; 4 activități de management și de consultanță Activități de peisagistică și servicii pentru clădiri 3 Activități de secretariat, servicii suport și alte activități de servicii prestate în 3 principal întreprinderilor Activități de servicii privind forța de muncă 3 Activități referitoare la sănătatea umană 3 Alte activități profesionale, științifice și tehnice 3 Hoteluri și alte facilități de cazare 3 Învățământ 3 Activități auxiliare pentru intermedieri financiare, activități de asigurare și 2 fonduri de pensii Activități de creație și interpretare artistică 2 Activități de servicii informatice 2 Activități de servicii în tehnologia informației 2 Colectarea, tratarea și eliminarea deșeurilor; activități de recuperare a 2 materialelor reciclabile Industria construcțiilor metalice și a produselor din metal, exclusiv mașini, 2 utilaje și instalații Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn și plută, cu excepția 2 mobilei; fabricarea articolelor din paie și din alte materiale vegetale Tipărire și reproducerea pe suporți a înregistrărilor 2 Activități de poștă și de curier 1 Activități juridice și de contabilitate 1 Activități veterinare 1 Colectarea și epurarea apelor uzate 1 Comerț cu ridicata și cu amănuntul, întreținerea și repararea autovehiculelor 1 și motocicletelor Fabricarea altor produse din minerale nemetalice 1 43 | P a g e

Pagina 46

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020 Intermedieri financiare, cu excepția activităților de asigurări și ale fondurilor 1 de pensii Tranzacții imobiliare 1 Total firme 180 Tabelul 9.- Distribuția din totalul agenților economici în stare de funcțiune după domeniul de activitate și număr în comuna Aroneanu: (sursa: Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Iași, 2015) Din firmele înființate în ultimii trei ani doar 2 firme s-au închis, restul rămânând în funcțiune, față de anul 2010 când din 19 firme înființate 4 au fost radiate, iar în anul 2012, din 30 au fost radiate 4 firme și 2 și-au întrerupt activitatea (tabelul 10). Evoluția situației juridice a societăților comerciale cu sediul în comuna Aroneanu, în perioada 2010-2015: An înmatriculare Firme în stare Firme Firme în Firme în stare de de funcțiune radiate stare de întrerupere lichidare temporară activitate 2010 19 4 1 - 2011 22 1 - 2 2012 30 4 - 2 2013 28 1 - 1 2014 22 - 1 - 2015 15 - - - TOTAL 136 10 2 5 Tabelul 10.- Evoluția situației juridice a societăților comerciale cu sediul în comuna Aroneanu, în perioada 2010- 2015: (sursa: Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Iași, 2015) O oportunitate de dezvoltare a comunei o reprezintă satisfacerea necesităților în continuă creștere ale economiei municipiului Iași și a Zonei Metropolitane fapt ce va conduce la apariția de noi sectoare în economia comunei: servicii, depozitare, logistică, industria ușoară, prefabricare, asamblare componente, etc. Elementele decisive pentru valorificarea acestei oportunități sunt: oferta de terenuri existente în comună, poziționarea bună în cadrul zonei, acces la transportul aerian prin Aeroportul Iași. 2.7.2. Agricultura Agricultura reprezintă una din oprtunitățile de dezvoltare ale zonei, oportunitate care în prezent este insuficient folosită. Față de anul 2012, când suprafața agricolă totală din comuna 44 | P a g e

Pagina 47

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020 Aroneanu însuma 3.015 ha, la sfârșitul anului 2014, conform datelor furnizate de Direcția pentru Agricultură (D.A.D.R.) Iași, suprafața agricolă totală însuma 2.681,2 ha (tabelul 11), ponderea cea mai mare având-o suprafețele deținute de producătorii individuali, cca. 82%. Distribuția terenurilor agricole după modul de folosință este următoarea: Terenuri agricole Suprafața (ha) Producători individuali Ferme (ha) (dec. 2014) (ha) Suprafața totală 2.681,2 2.201,2 480 Din care: Arabil 1.720 1.277 443 Pășuni 446 446 - Fânețe 338 338 - Vii hibrid pe rod 37 37 - Vii altoite 139 102 37 Livezi 1,20 1,2 - Tabelul 11.- Distribuția terenurilor agricole după modul de folosință din comuna Aroneanu, dec. 2014: (sursa: Direcția Pentru Agricultură a Județului Iași) Suprafața agricolă a comunei o parte este utilizată în cadrul unor exploatații mici, marea lor majoritate încadrându-se în segmentul fermelor de 0-5 ha, orientate în principal spre acoperirea nevoilor proprii, iar o altă parte grupată în cadrul asociațiilor și societăților agricole. Proprietatea reprezintă principalul mod de deținere al unui teren agricol. Fragmentarea excesivă a proprietății și lipsa asocierii între agricultori diminuează competitivitatea sectorului agricol. Suprafețele cele mai multe sunt ocupate de culturile de porumb (1.039 ha), de pășuni (446 ha), de grâu (367 ha) și fânețe (338 ha). La toate culturile nivelurile de producție înregistrate sunt mult sub nivelurile medii de producție în județ, acest lucru arătând un management extrem de slab al producătorilor agricoli individuali în activitățile agricole (tabelul 12). Diversificarea culturilor, orientarea spre producția ecologică și creșterea gradului de prelucrare al produselor la nivel local ar contribui la dezvoltarea economică, având în vedere creșterea continuă a cererii de produse alimentare și perspectivele viitoare în care România ar putea deveni unul din principalii furnizori de produse alimentare pe piața Uniunii Europene. Piața biocombustibililor, aflată în plină dezvoltare, are potențialul de a modifica structura actuală a culturilor agricole, investițiile în acest domeniu înregistrând la nivel național un trend ascendent. În prezent producția agricolă se concentrează doar pe câteva tipuri de culturi (date valabile la dec. 2014): 45 | P a g e

Pagina 48

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020 Tipul de cultură ha tone kg/ha Grâu comun de toamnă 367 72 196,18 Orz 2 - - Ovăz 2 - - Porumb boabe 1.039 394 379,21 Floarea soarelui 188 282 1.500 Cartofi de toamnă 30 - - Legume 16 97 6.062,50 Plante de nutreț 76 24 315,79 Pășuni 446 - - Fânețe 338 - - Vii altoite 139 800 5.755,39 Vii hibrid pe rod 37 - - Livezi 1,2 30 25.000 Tabelul 12.- Structura culturilor și nivelul productiv în comuna Aroneanu, dec. 2014: (sursa: Direcția Pentru Agricultură a Județului Iași) 2.7.3. Creșterea animalelor Deși a înregistrat după anul 1990 o scădere puternică, în acest moment se constată semne de revigorare în acest sector deși se înregistează încă anumite fluctuații anuale. Deși, în continuare, ca număr, ponderea o au unitățile de mici dimensiuni ale căror producție este utilizată în special pentru acoperirea necesităților și care limitează dezvoltarea acestui sector prin resursele limitate pe care acestea le pot aloca, tendința în acest moment este de a dezvolta această activitate la nivelul fermelor de mărime medie și mare (în comună există o fermă mare de creșterea păsărilor) pentru a putea face face competitivității tot mai mare în acest domeniu. Efectivele de animale și structura (anul 2014) sunt prezentate în tabelul de mai jos: Specia de animale Număr de animale Bovine 825 capete Porcine 815 capete Cabaline 180 capete Ovine 270 capete Caprine 170 capete Păsări 1487 capete Stupi 45 stupi Tabelul 13.- Efectivele de animale și structura, 2014: (sursa: Registrul Agricol al comunei Aroneanu) 46 | P a g e

Pagina 49

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020 Producția nu este constantă și se situează cu mult sub potențial. O oportunitate de valorificare a produselor agricole o reprezintă investițiile în capacități de procesare din sectorul agroalimentar și dezvoltarea infrastructurii de promovare și distribuție a produselor în municipiul Iași și zonele adiacente, piață aflată într-o continuă creștere. De asemenea, implementarea metodelor ecologice pe tot lanțul de producție și obținerea certificării produselor ecologice ar contribui la creșterea valorii produselor. Nu este de neglijat și producția materiilor prime pentru piața biocombustibililor, aflată în plină dezvoltare, piață care are potențialul de a modifica structura actuală a culturilor agricole. Referitor la structura activităților economice este necesară revitalizarea a două sectoare:  turismul rural și agroturismul;  pescuitul și piscicultura. Potențialul zonei în acest domeniu este foarte mare. Existența cadrului natural propice acestor activități, cererea în continuă creștere asigură condiții favorabile de desfășurare a acestor activități care vor conduce la o diversificare a economiei locale, la creșterea veniturilor populației și a gradului de utilizare a forței de muncă. Disfuncționalități:  absența unui mecanism de atragere și stimulare a activităților industriale, cu precădere a industriilor nepoluante și cu valoare adaugată mare;  utilizarea în unele domenii de echipamente și tehnologii depășite;  ponderea mică a industriei cu tehnologie de vârf;  lipsa unui sistem performant de promovare și distribuție a produselor provenite din activitățile agricole și zootehnice;  lipsa unui centru de consultanță pentru accesarea instrumentelor de finanțare nerambursabile de care beneficiază țara noastră ca membru al Uniunii Europene;  fragmentarea suprafețelor de teren cu potențial agricol și utilizarea acestora sub potențial;  slaba dezvoltare a industriei de procesare a produselor agro-zootehnice;  pondere redusă a complexelor agro-zootehnice de mărime medie și mare;  grad redus de absorbție a fondurilor destinate dezvoltării economice; 47 | P a g e

Pagina 50

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020  insuficienta conformare a activităților economice la standardele și normele europene. 2.8. Organizarea spațială. Infrastructura 2.8.1. Înscrierea în teritoriu Comuna Aroneanu este situata la 4,5 km nord de municipiul Iasi, ocupând o pozitie centralestică în cuprinsul judetului Iași. Comuna Aroneanu se învecinează cu comuna Victoria în partea de Nord, Golăești la Nord-Est, Holboca la Sud-Est, Popricani la Vest și cu municipiul Iași la partea de Sud-Vest. În componența comunei intră satele : Aroneanu, Dorobanț, Rediu Aldei și Șorogari. Figura 5.- Harta vecinătăți Situația suprafețelor de teren din comuna Aroneanu se prezintă astfel:  TOTAL TEREN 3.903,02 ha: o Intravilan: 303 ha, o Extravilan: 3.600,02 ha. Situația terenurilor după modul de utilizare este următoarea: Structură terenuri Suprafața 3.903,02 ha % Suprafața totală 3.903,02 100,0 terenuri agricole 2.681,2 68,7 din care: arabil 1.720 44,1 pășuni 446 11,4 48 | P a g e

Pagina 51

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020 fânețe 338 8,7 vii 176 4,5 livezi 1,2 0,0 terenuri neagricole 1.221,82 31,3 din care: păduri 520,07 13,3 ape 123,49 3,2 drumuri 61,75 1,6 construcții 516,39 13,2 neproductiv 0,12 0,0 Tabelul 14.- Situația terenurilor după modul de folosire în comuna Aroneanu, dec. 2014: (sursa: Direcția Pentru Agricultură Iași/ Plan Urbanistic General al comunei Aroneanu) Analizând datele din tabelul 14 se observă ponderea mare a terenurilor agricole (68,7%) iar în cadrul acestora ponderea ridicată a terenului arabil (44,1%). De asemenea facem precizarea că deși suprafața totală de teren a rămas aproximativ aceeași, funcție de necesitățile locale s-a observat o variație a ponderii suprafețelor diferitelor categorii de folosință. Referitor la modul de utilizare a terenul agricol, în ultima perioadă se observă o creștere a suprafeței arabile concomitent cu o scădere a suprafețelor ocupate cu livezi, pășuni, fânețe și vii. 49 | P a g e

Pagina 52

Figura 6.- Harta utilizării terenurilor la nivelul comunei Aroneanu

Pagina 53

2.8.2. Zonare funcțională Structura comunei pe părți din teritoriu în raport cu funcția dominantă arată astfel : o Zona pentru locuințe regim mic de înălțime; o Zone monumente istorice și de arhitectură, situri arheologice cu valoare națională; o Zona instituții publice și servicii; o Zone de interes turistic: râul Chirița, lacul Dorobanț și lacul Aroneanu; o Zona unități economice și depozitare; o Zona unități agricole; o Terenuri agricole în intravilan; o Zona construcții aferente lucrărilor tehnico-edilitare; o Zona căi de comunicație rutieră și amenajări aferente; o Zone cu lucrări de combaterea eroziunii solului; o Terenuri forestiere; o Terenuri neproductive. Funcțiunea de locuire este dominanta principală de utilizare a suprafeței intravilanului. Disfuncționalități: - funcționalități reduse și slabă accesibilitate a serviciilor publice chiar și în zonele centrale ale localităților comunei; - stare necorespunzătoare și/sau echipare slabă cu infrastructură (rețele de drumuri și canalizare); - grad redus de ocupare și valorificare a terenurilor. 2.8.3. Infrastructura de transport Comuna Aroneanu este străbătută de drumul județean DJ 282G, aflându-se la o distanță de 4,5 km de municipiul Iași. Lungimea totală a rețelei de drumuri este de 112 km, iar lungimea totală a drumurilor asfaltate este de 12 km. Drumurile principale care tranversează comuna sunt:  D.J. 282 G - Iași - Aroneanu: 5 km  DC 15 - lungime pe raza comunei de 10 km - face legătura între localitățile Aroneanu, Dorobanț și comuna Golăiești; 52 | P a g e

Pagina 54

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020  DC 17 - lungime de 12,8 km - face legătura între municipiul Iași localitățile Aroneanu și Rediul Aldei;  DC 18 - lungime de 2,4 km - face legătura între municipiul Iași și satul Șorogari;  DC 19 - traversează pe o porțiune scurtă teritoriul comunei Aroneanu, dar numai în limita extravilanului localităților componente- face legătura între municipiul Iași și localitățile Valea Lungă și Golăești. Căi de comunicații rutiere Distanțele pe șosea între comuna Aroneanu și principalele localități sunt: Localitatea Distanța pe șosea Iași 4,5 km București 410 km Constanța 460 km Chișinău 160 km Tabelul 15. - Distanțele pe șosea între comuna Aroneanu și principalele localități Lungimile infrastructurii rutiere în cadrul fiecărei localități: Localitatea Lungimea infrastructurii Starea drumurilor rutiere (ml) ARONEANU 20.560 DJ 282 G asfalt, DS 696 dale de beton, diferența pietriș concasat și piatră spartă, pământ alei sătești DOROBANȚ 30.748 DC 1861 asfalt, diferența piatră spartă, pământ alei sătești REDIU ALDEI 37.744 DC 17, DS 35, DS 38 asfalt, diferența spărtură piatră și pământ ȘOROGARI 22.607 DC 1817/1 dale de beton/spărtură, diferența piatră și pământ Tabelul 16.- Lungimile infrastructurii rutiere în cadrul comunei Aroneanu: (sursa: Inventarul Comunei Aroneanu 2015) 53 | P a g e

Pagina 55

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020 Figura 7.- Harta infrastructurii de transport și starea acesteia la nivelul comunei De asemenea, în comună există 99 de poduri și podețe și sunt amenajate 8.347 ml trotuare. În general, cu excepția drumului județean și a zonelor centrale, starea infrastructrurii rutiere din comună este precară, atât în ceea ce privește calitatea stratului de rulare, cât și ca organizare și necesită intervenții rapide (atât la nivelul căii de rulare, cât și pentru refacerea șanțurilor, podețelor, trotuarelor, creșterea siguranței rutiere prin amplasarea de indicatoare și marcaje rutiere). Căi de comunicație feroviare Comuna Aroneanu este deservită de stația de cale ferată a municipiului Iași. Cea mai apropiată stație de cale ferată se află la 8 km distanță. Căi de comunicație aeriene Comuna Aroneanu este deservită de Aeroportul Iași, amplasat la 4 km de municipiul Iași. 54 | P a g e

Pagina 56

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020 Disfuncționalități:  rețeaua stradală este insuficient dezvoltată ca întindere, capacitate portantă și calitatea căilor de rulare neacoperind necesitățile, atât în ceea ce privește traficul actual, cât și în perspectiva creșterii continue urmare a creșterii rolului comunei în cadrul Zonei Metropolitane;  lipsa unui plan de organizare a circulației care să aibă la bază o clarificare și încadrare funcțională a rețelei stradale;  o stare necorespunzătoare a suprafeței părții carosabile pe multe sectoare a rețelelor stradale;  nu există suficiente parcări amenajate în comună;  nu sunt amenajate culoare speciale pentru bicicliști și atelaje. 2.8.4. Sistemul de alimentare cu apă Gradul de accesibilitate al serviciilor de utilități publice reprezintă unul din indicatorii ce exprimă calitatea vieții contribuind totodată la dezvoltarea activităților socio-economice în spațiul rural. Comuna Aroneanu face parte din Asociatia Regionala a Serviciilor de Apa - Canal (ARSACIS) Iasi asociație constituită cu scopul asigurării unei gestionări eficiente a resurselor de apă și creșterii calităților serviciilor de apă și canalizare prin dezvoltarea și extinderea unitară a istemelor de alimentare cu apă și analizare a localitatilor rurale din județul Iași . Situația alimentării cu apă potabilă din sistemul centralizat se prezintă astfel: Lungime totală. aducțiune (m) Lungime rețea distribuție. (m) Comuna Aroneanu 11.365 43.710 Loc. Aroneanu 5.000 15.800 Loc. Dorobanț 2.200 12.000 Loc. Șorogari 2.000 6.000 Loc. Rediu Aldei 2.165 9.910 Tabelul 17.- Situația alimentării cu apă potabilă în comuna Aroneanu: (sursa: Inventarul comunei Aroneanu 2015) 55 | P a g e

Pagina 57

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020 Procentual, numărul de locuințe conectate la rețeaua publică de apă curentă este de peste 90%. Populația comunei care nu beneficiază de acest serviciu își asigură necesarul de apă din sisteme de alimentare cu apă proprii (fântâni, captări subterane). Fântâni publice Din analizele efectuate privind calitatea apei la fântânile la care este posibil accesul public, rezultă că un procent semnificativ nu respectă normele și normativele în vigoare privind calitatea apei potabile fiind necesare investiții în infrastructura de alimentare cu apă potabilă astfel încât să fie asigurat accesul tuturor locuitorilor la serviciile de alimentare cu apă. Disfuncționalități:  sunt necesare investiții pentru extinderea rețelei de alimentare cu apă astfel încât toată populația să aibă acces la servicii publice de alimentare cu apă;  în prezent, o parte din populația comunei utilizează apa provenite din surse proprii care nu îndeplinesc întotdeauna condițiile de potabilitate;  nu se respectă normele privind perimetrele de protecție a surselor de apă;  calitatea apelor subterane este sub standardele prevăzute în normele legale. 2.8.5. Rețelele de canalizare La nivelul comunei există rețea de canalizare care acoperă teritoriul în procent de 50%, dar aceasta nu este funcțională, locuințele nefiind conectate. Lungime totală aducțiune. (m) Comuna Aroneanu 20.093 Loc. Aroneanu 7.793 Loc. Dorobanț 7.970 Loc. Șorogari 4.330 Loc. Rediu Aldei - Tabelul 18.- Situația rețelei de canalizare în comuna Aroneanu: (sursa: Inventarul comunei Aroneanu 2015) Disfuncționalități:  sunt necesare investiții pentru extinderea rețelei de canalizare astfel încât acolo unde este posibil populația să aibă acces la servicii publice de canalizare; 56 | P a g e

Pagina 58

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020  în prezent, populația comunei utilizează toaletele din spatele casei, neigienice și poluante;  lipsa rețelei de canalizare creează un disconfort major asupra populației din comună. 2.8.6. Alimentarea cu energie termică Comuna Aroneanu nu dispune de un serviciu centralizat de alimentare cu energie termică. Pentru furnizarea agentului termic și prepararea hranei, în gospodăriile populației și instituțiile publice se utilizează sisteme individuale pe bază de combustibili lichizi, solizi (lemn, cărbune, petrol), gazoși (butelii cu gaze lichefiate) și energie electrică. O caracteristică negativă a fondului locativ existent este gradul de izolare termică necorespunzător fapt ce conduce la pierderi mari de energie termică, cu influență directă asupra consumului de combustibil și a noxelor emise în atmosferă în urma arderilor. Conceptul dezvoltării durabile în domeniul alimentării cu energie termică a localităților presupune aplicarea unor soluții tehnice performante capabile să asigure, pe de o parte, condiții normale de viață și de muncă comunităților locale și satisfacerea nevoilor sociale ale acestora în condiții de rentabilitate economică și eficiență energetică și, pe de altă parte, conservarea resurselor primare, protecția și conservarea mediului, fără a afecta echilibrul ecosferei și accesul generațiilor viitoare la resursele energetice primare. Politica în domeniul producerii și furnizării energiei termice va trebui să țină cont de următoarele principii: - accesibilitatea populației la resurse energetice pentru încălzire (accesul întregii populații la încălzire și apa caldă menajeră); - siguranța în alimentarea cu energie termică (diversificarea surselor și furnizorilor de resurse, resurselor neconvenționale și regenerabile de energie); - reducerea pericolului de foc și explozii în locuințe prin promovarea unor sisteme de încălzire fără foc deschis; - utilizarea resurselor locale de energie cum ar fi: biomasa, deșeurile biodegradabile; - utilizarea surselor alternative de energie: solară, eoliana, termală. 57 | P a g e

Pagina 59

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020 2.8.7. Alimentarea cu energie electrică Alimentarea cu energie electrică este realizată prin Sistemul Energetic Național de către EON Moldova S.A. Rețeaua de alimentare cu energie electrică are un grad de acoperire mai mare de 93% din teritoriul comunei. Alimentarea se face din posturi de transformare 20/0,4kv distribuția energiei electrice făcându-se prin linii electrice aeriene și subterane. Rețelele de 20 KV existente aparțin derivației Șorogari - racordată la LEA 20 KV FAI - Popricani și derivației Holboca care este racordată la LEA 20 KV Iași-Sud. Extinderea continuă a arealului locuit și perspectiva dezvoltării economice conduc la necesitatea extinderii rețelelor electrice și redimensionării echipamentelor pentru a susține creșterea consumului de energie electrică. Lungimea totală a drumurilor cu iluminat public este de aprox. 60 km. 2.8.8. Rețele de alimentare cu gaze naturale Comuna Aroneanu nu beneficiază de rețele de transport și distribuție a gazelor naturale. Având în vedere avantajele obținute: ridicarea standardului de viață a locuitorilor, diversificarea ramurilor economiei locale, posibilitatea modernizării anumitor procese tehnologice, se impune racordarea și extinderea rețelei de distribuție a gazelor naturale și pe teritoriul comunei. Prin Hotărârea Guvernului nr. 566 din 30 mai 2012 publicată în Monitorul Oficial nr. 449 din 5 iulie 2012 au fost aprobați indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiții "Conductă de interconectare a Sistemului național de transport gaze din România cu Sistemul de transport gaze din Republica Moldova pe direcția Iași-Ungheni. Gazoductul Iași-Ungheni, cu o lungime de 43 de kilometri, a fost inaugurat în luna august 2014 și a fost construit cu scopul reducerii dependenței Republicii Moldova față de livrăriile de gaze rusești. Traseul conductei este și pe raza comunei Aroneanu, în zona cătunului Ștefănucă (Ionești), de unde va exista posibilitatea amplasării unei stații de reglare a presiunii și a alimentării cu gaz metan a satelor comunei Aroneanu. 58 | P a g e

Pagina 60

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020 2.8.9. Infrastructura de comunicații Facilitarea accesului pe piață și la informație este esențială pentru dezvoltarea unei comunități. Din acest motiv dezvoltarea infrastructurii de comunicații este la fel de necesară ca și dezvoltarea infrastructurii de bază. Accesibilitatea populației și agenților economici din comuna Aroneanu la serviciile de comunicații este foarte bună, fiind disponibile serviciile tuturor operatorilor naționali de telefonie fixă și mobilă. De asemenea, comuna are acces și la serviciile de transfer de date și internet, gradul de acoperire al comunei fiind în continuă creștere prin dezvoltarea infrastructurii specifice și a portofoliului de servicii furnizate (fiind prezenți furnizori de servcii de cablu TV și telefonie/internet: Telekom și RDS). 2.8.10. Serviciul de transport public Transportul public de călători are un rol foarte important în viața unei comunități prin faptul că are mai multe funcțiuni: - contribuie la creșterea gradului de accesibilitate a comunei asigurând atât legătura comunei cu exteriorul cât și relațiile între localitățile componente; - contribuie la dezvoltarea socio-economică a comunei și a zonei prin contribuția sa la creșterea mobilității populației și a forței de muncă, asigurarea accesului la piețele de desfacere. Serviciul de transport public este un serviciu regulat de transport public local de persoane, cu mijloace rutiere de transport în comun care are la bază următoarele principii:  respectarea drepturilor și intereselor legitime ale călătorilor;  asigurarea deplasării în condiții de siguranță și de confort;  protecția mediului;  tratament egal și nediscriminatoriu pentru toți utilizatorii;  servicii de calitate în condițiile unor tarife accesibile pentru călători;  administrare eficientă a bunurilor proprietate publică și a fondurilor bănești;  dezvoltare durabilă. Activitatea de atribuire a traseelor cuprinse în programul de transport public de persoane prin curse regulate este în atribuția Consiliului Județean Iași. 59 | P a g e

Pagina 61

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020 Programul de curse regulate pe raza comunei Aroneanu cuprinde 3 trasee deservite de o firmă privată de transport: - Iași- Aroneanu-Iași, - Iași-Dorobanț-Iași, - Iași-Aroneanu-Rediu Aldei-Iași. Disfuncționalități:  dotarea necorespunzătoare a stațiilor publice de transport de călători;  starea precară a infrastructurii rutiere fapt ce produce uzura fizică a parcului auto, disconfort călătorilor, creșterea duratelor de parcurgere a rutelor, creșterea costurilor de operare și a consumurilor de combustibil. 2.8.11. Fondul de locuințe și calitatea locuirii Apropierea comunei de municipiul Iași și tendințele actuale ale migrației urban-rural în care un număr tot mai mare de oameni își contruiesc locuințe în zonele periurbane determină o continuă extindere a arealului ocupat de construcții și în special al construcțiilor cu destinație de locuință fapt ce rezultă din statisticile cu privire la evoluția populației care arată creșterea continuă a populației care se mută cu domiciliul în localitate precum și din creșterea numărului În privința regimului de înalțime, marea majoritate a construcțiilor sunt cu regim P și P+1. Evoluția mediului construit pe localități și ani: Locuințe Localitatea 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Aroneanu 30 21 32 29 25 11 Dorobanț 19 12 19 10 11 4 Rediu-Aldei 2 1 - 1 2 1 Șorogari 4 2 6 4 3 6 Total 55 36 57 44 41 22 Tabelul 19.- Evoluția mediului construit pe localități și ani în comuna Aroneanu: (sursa: Primăria Comunei Aroneanu) Deși numărul locuințelor a crescut în toate localitățile comunei, majoritatea lor au confort redus în special datorită slabei accesibilități la infrastructura tehnico-edilitară: apă, canalizare, energie termică, gaze naturale. Concomitent cu extinderea mediului construit are loc o creștere a calității materialelor de construcții utilizate și o diversificare a tehnologiilor utilizate și a tipurilor construcțiilor fapt ce 60 | P a g e

Pagina 62

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020 influențează pozitiv calitatea, confortul și funcționalitatea clădirilor. Având în vedere situația precară a unei părți din mediul construit se recomandă măsuri urgente care să vizeze consolidarea construcțiilor și creșterea siguranței clădirilor. O atenție deosebită trebuie acordată locurilor de amplasare a construcțiilor noi și infrastructurii precum și calității materialelor și tehnologiilor folosite având în vedere factorii de risc naturali: inundații, secetă, alunecări de teren și cutremure, în vederea limitării și înlăturării efectelor produse de acestea asupra populației și bunurilor de orice fel, astfel încât în urma acțiunii acestora să se asigure revenirea la normal a vieții social-economice. Un punct slab îl constituie insuficiența spațiilor special amenajate destinate locurilor de joacă pentru copii. Pentru dezvoltarea echilibrată și unitară a localității și respectarea prevederilor legale în domeniul urbanismului și amenajării teritoriului este necesar să se actualizeze periodic Planul urbanistic general al comunei. Pentru viitor se preconizează o creștere rapidă a arealului ocupat de construcții având în vedere continua dezvoltare a Zonei Metropolitane, necesitatea creșterii spațiilor cu destinație de locuit și a celor cu funcțiuni economice și nu în ultimul rând îmbunătățirea calității vieții prin furnizarea de noi servicii publice și extinderea celor existente. Disfuncționalități:  grad scăzut de acoperire cu servicii de utilități publice a teritoriului comunei;  calitatea și confortul locuirii este sub cerințele actuale;  eficiența energetică a clădirilor este redusă, fapt ce se reflectă în consumuri și costuri ridicate pentru încălzirea locuințelor;  prepararea hranei și asigurarea energiei termice se face în cea mai mare parte pe baza utilizării unor sisteme învechite care utilizează combustibili cu grad mare de poluare;  utilizare sub potențial a surselor de energie regenerabilă;  siguranța mediului construit în cazul clădirilor vechi este mult sub standardele actuale ceea ce determină o mare vulnerabilitate la riscurile naturale;  lipsa amenajărilor pentru facilitarea circulației persoanelor cu handicap;

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.