Pagina 1
B>
aură Ps [ o
HOLBOCA” tm $
1
STRATEG TA, DEZVoI
DE: LIARE
OSLAVA
LOCALĂ A COMUNEI ARONEANU
20152020 L
oa be
Ș a 5 N SCHITU
DUCA
LOCALITĂȚI COMPONENTE:
ARONEANU, DOROBANȚ, REDIU ALDEI, ȘOROGARI
JUD. IAȘI
Pagina 2
STRATEGIA DE LOCALITĂȚI COMPONENTE:
- ARONEANU
DEZVOLTARE LOCALĂ A - DOROBANȚ
- REDIU ALDEI
- ȘOROGARI
COMUNEI ARONEANU
JUDEȚUL IAȘI
2015 - 2020
- 2015 -
Pagina 3
Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020
CUPRINS
INTRODUCERE ............................................................................................................................................. 3
1. CONTEXTUL ELABORĂRII STRATEGIEI DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ARONEANU 2015-2020 .... 5
1.1. Principiile de punere în aplicare a SDL Aroneanu ........................................................................... 6
1.2. Contextul european......................................................................................................................... 7
1.3. Contextul național și regional ......................................................................................................... 8
1.4. Contextul județean ........................................................................................................................ 10
1.5. Contextul Zonei Metropolitane Iași............................................................................................... 11
2. ANALIZA DIAGNOSTIC A COMUNEI ARONEANU ............................................................................... 13
2.1. Repere istorice .............................................................................................................................. 13
2.2. Istoric administrativ....................................................................................................................... 14
2.3. Așezare geografică ........................................................................................................................ 14
2.4. Organizarea administrativ-teritorială............................................................................................ 16
2.5. Însemnele comunei ....................................................................................................................... 17
2.6. Capitalul natural al comunei Aroneanu ........................................................................................ 17
2.6.1. Relieful....................................................................................................................................... 17
2.6.2. Clima .......................................................................................................................................... 20
2.6.3. Rețeaua hidrografică ................................................................................................................. 21
2.6.4. Vegetația și fauna ...................................................................................................................... 22
2.6.5. Calitatea factorilor de mediu .................................................................................................... 22
2.6.5.1. Calitatea aerului .................................................................................................................... 22
2.6.5.2. Poluarea sonoră .................................................................................................................... 26
2.6.5.3. Calitatea apei ......................................................................................................................... 27
2.6.5.4. Calitatea solului ..................................................................................................................... 35
2.6.5.5. Riscuri naturale...................................................................................................................... 37
2.6.5.6. Resurse naturale.................................................................................................................... 39
2.6.5.7. Spații verzi ............................................................................................................................. 39
2.6.5.8. Gestionarea deșeurilor .......................................................................................................... 40
2.7. Mediul economic al comunei Aroneanu ....................................................................................... 41
2.7.1. Situația economică .................................................................................................................... 41
2.7.2. Agricultura ................................................................................................................................. 44
2.7.3. Creșterea animalelor ................................................................................................................. 46
2.8. Organizarea spațială. Infrastructura ............................................................................................. 48
2.8.1. Înscrierea în teritoriu................................................................................................................. 48
1|Page
Pagina 4
Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020
2.8.2. Zonare funcțională .................................................................................................................... 52
2.8.3. Infrastructura de transport ....................................................................................................... 52
2.8.4. Sistemul de alimentare cu apă .................................................................................................. 55
2.8.5. Rețelele de canalizare ............................................................................................................... 56
2.8.6. Alimentarea cu energie termică ................................................................................................ 57
2.8.7. Alimentarea cu energie electrică .............................................................................................. 58
2.8.8. Rețele de alimentare cu gaze naturale...................................................................................... 58
2.8.9. Infrastructura de comunicații .................................................................................................... 59
2.8.10. Serviciul de transport public...................................................................................................... 59
2.8.11. Fondul de locuințe și calitatea locuirii ....................................................................................... 60
2.9. Capitalul social............................................................................................................................... 62
2.9.1. Demografie ................................................................................................................................ 62
2.9.2. Conviețuirea etniilor.................................................................................................................. 63
2.9.3. Forța de muncă ......................................................................................................................... 63
2.9.4. Șomajul ...................................................................................................................................... 66
2.10. Infrastructura socială. Protecția socială .................................................................................... 67
2.11. Infrastructura administrativă .................................................................................................... 67
2.11.1. Bilanțul proiectelor realizate de adminstrație în perioada 2009 – 2014 .................................. 70
2.12. Infrastructura serviciilor de sănătate ........................................................................................ 75
2.13. Infrastructura de educație și formare continuă ........................................................................ 76
2.14. Patrimoniul cultural și istoric .................................................................................................... 78
2.14.1. Tradițiile și obiceiurile ............................................................................................................... 78
2.14.2. Infrastructura culturală ............................................................................................................. 80
2.15. Turismul ..................................................................................................................................... 80
2.16. Elemente complementare privind prezentarea comunei ......................................................... 82
2.17. Analiza SWOT .......................................................................................................................... 107
3. STABILIREA STRATEGIEI DE DEZVOLTARE........................................................................................ 121
3.1 Stabilirea viziunii, obiectivelor și priorităților de dezvoltare ...................................................... 121
3.2 Descrierea direcțiilor de acțiune ................................................................................................. 122
3.3 Implementarea și monitorizarea strategiei ................................................................................. 156
BIBLIOGRAFIE .......................................................................................................................................... 159
2|Page
Pagina 5
Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020
INTRODUCERE
"Veșnicia s-a născut la sat."
Lucian Blaga
Zonele rurale dispun de un potențial de creștere substanțial și au un rol social vital. Conform
datelor statistice, zonele rurale din România acoperă 87,1% din teritoriul țării, cuprinzând
47,2% din populație (Institutul Național de Statistică) și anume 8,98 milioane de locuitori
(Sursa: Recensământul populației – INS 2011).
Pe de altă parte, numărul persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială –
persoane sever defavorizate din punct de vedere material, din România, în anul 2011, era de
29,4% din populație, comparativ cu media UE 27 de 8,8% în 2011 (sursa: Eurostat). În 2011,
peste 71% din populația săracă din România trăia în localități rurale.
Mediul rural românesc are un potențial de dezvoltare important, însă nu este suficient
exploatat pentru că se confruntă cu deficiențe majore, dintre care amintim:
- îmbătrânirea și scăderea naturală a populației: per ansamblu, populația rurală are
un trend descendent, totuși, se observă o ușoară creștere a populației active în
mediul rural, dar determinată de migrarea de rezidență. Între 2005 și 2011 se
constată următoarele:
ponderea categoriei de vârstă 0-14 ani din totalul populației rurale a scăzut;
ponderea categoriei de vârstă 15-64 ani a înregistrat o ușoară tendință de
creștere începând cu anul 2008, ajungând la 65,06% în anul 2011;
ponderea categoriei de peste 65 ani a înregistrat o tendință ușor descendentă,
față de 2005.
- reducerea rezervei de forță de muncă din mediul rural – pe lângă reducerea
rezervei de forță de muncă există și modificări în structura lor calitativă, atât din
punctul de vedere al vârstei, cât și al educației. Populația din mediul rural este
ocupată majoritar cu agricultura, însă la un nivel necompetitiv;
3|Page
Pagina 6
Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020
- șomaj ridicat în rândul tinerilor - categoria de vârstă cea mai afectată de
fenomenul somajului este cea a tinerilor (15- 24 ani), rata șomajului înregistrată pe
această categorie fiind de 22,7% în anul 2012, față de rata medie generală a
somajului de 7,0%, în raport cu populația activă civilă totală (sursa: Eurostat);
- lipsa sau dezvoltarea insuficientă a sectoarelor non-agricole în mediul rural;
- nivelul insuficient de investiții în infrastructura de drumuri și utilități, în
infrastructura educativă și de cercetare, în infrastructura social-culturală și în
infrastructura medicală în mediul rural;
- dificultăți în obținerea creditelor de către beneficiarii proiectelor de investiții
PNDR - start-up-urile nu au posibilitatea de a plăti dobânzile bancare, sursele
proprii solicitate de băncile comerciale în completarea creditului bancar solicitat nu
există, nivelul suprafețelor exploatate nu este unul viabil economic ș.a;
- asocierea limitată a producătorilor agricoli, producătorii confruntându-se încă cu
probleme de informare, mentalitate, dar și de supra-fiscalizare și management; la
nivel național sunt doar 150 de cooperative active mai ales în sud-estul țării; în
România gradul de organizare al producătorilor este extrem de scăzut, sub 1%
(sursa: CRPE 2013), în timp ce în Olanda gradul de organizare este de 100%, iar
media UE este de 34%.
Toate aceste neajunsuri din mediul rural vor putea fi îmbunătățite sau înlăturate printr-o
abordare strategică. Strategia de dezvoltare locală, un instrument de management, poate fi
folosită la consolidarea și la dezvoltarea durabilă prin modelarea sistemului economic și social,
astfel încât resursele naturale și sistemele de suport ale vieții să fie îmbunătățite.
Comuna Aroneanu va promova o viziune strategică în ceea ce privește dezvoltarea sa viitoare
pentru a profita de oportunități și a nu consuma irațional resurse prețioase.
Prezenta strategie de dezvoltare locală a fost elaborată pornind de la problemele cu care se
confruntă comuna, abordate într-un cadru integrat, corelat cu obiectivele și planurile
strategice elaborate la nivel regional, național și european.
4|Page
Pagina 7
Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020
1. CONTEXTUL ELABORĂRII STRATEGIEI DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ARONEANU
2015-2020
“Punctul de sosire la atingerea unui țel trebuie să fie
punctul de pornire pentru un altul."
Lucian Blaga
Coeziunea teritorială a proceselor de dezvoltare bazate pe apariția Polilor de creștere
economică, a Zonelor metropolitane, a Grupurilor de Acțiune Locală și a Asociațiilor de
Dezvoltare Intercomunitară presupune construirea alianței urban-rural și asigurarea bazelor
pentru o relație nouă cu localitățile din jur astfel încât să se asigure o dezvoltare coerentă și
durabilă a zonei: echilibrul între progresul economic și social și grija față de mediu și
gestionarea resurselor naturale. Aceste transformări fundamentale au un impact major asupra
vieții sociale și economice oferind premise noi în domenii precum: dezvoltarea locală, serviciile
publice oferite cetățenilor, sprijinirea agenților economici, dinamica și structura forței de
muncă, educația, cultura, sănătatea publică, infrastructura tehnico-edilitară, etc.
În acest nou context, comunitățile locale devin principalii actori ai dezvoltării economice
durabile, fiind necesar ca în cadrul fiecărei comunități să existe o viziune asupra dezvoltării,
susținută și promovată de toți membrii ei, o strategie pe termen mediu și lung asupra
direcțiilor și obiectivelor sale de dezvoltare, care să pună în valoare elementele de potențial
ale zonei: cadrul natural, resursele umane, categoriile de servicii și produse, piețele de
desfacere, să identifice aliații și competitorii și să orienteze eforturile și resursele comunității
către un program prioritizat de intervenție pe termen scurt și mediu astfel încât să se atingă
obiectivele de dezvoltare pe termen lung.
Strategia reînnoită de Dezvoltare Durabilă, adoptată de Consiliul UE, are drept obiectiv
general îmbunătățirea continuă a calității vieții pentru generațiile prezente și viitoare prin
crearea unor comunități sustenabile, capabile să gestioneze și să folosească resursele în mod
eficient și să valorifice potențialul de inovare ecologică și socială al economiei în vederea
asigurării prosperității, protecției mediului și coeziunii sociale. Strategia UE pentru Dezvoltare
Durabilă reprezintă fundamentul Strategiei Naționale a României în domeniu. Strategia de
Dezvoltare Durabilă a României stabilește ca obiectiv strategic pentru Orizont 2020: Atingerea
5|Page
Pagina 8
Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020
nivelului mediu actual al țărilor Uniunii Europene la principalii indicatori ai dezvoltării
durabile.
Strategia de Dezvoltare Locală Aroneanu cuprinde perioada de referință aferentă programării
fondurilor structurale și de coeziune pentru perioada 2014-2020.
1.1. Principiile de punere în aplicare a SDL Aroneanu
1) Fundamentarea dezvoltării comunei în baza Strategiei de Dezvoltare Locală
Crearea strategică a unui cadru pentru dezvoltarea economică și socială a zonei de funcționare
a parteneriatului public-privat având ca scop o mai bună utilizare a resurselor, integrarea
activităților locale, bazându-se pe identități comune și o viziune comună pentru teritoriu.
Pentru a obține o dezvoltare coerentă și atingerea obiectivelor strategiei este necesară
implicarea și participarea activă a tuturor actorilor comunității locale:
• Administrația Publică Locală – autoritățile locale, respectiv autoritatea executivă -
Primarul și autoritatea deliberativă - Consiliul Local, care trebuie să-și replanifice
dezvoltarea instituțională pentru asigurarea suportului necesar implementării;
• Cetățeni și organizații, actori principali ai dezvoltării locale care trebuie să
participe activ la luarea deciziilor și guvernarea comunității;
• Mediul de afaceri – care poate contribui cu suport financiar, informațional și
logistic.
Pentru implementarea măsurilor în vederea atingerii obiectivelor dezvoltării durabile vor fi
utilizate fonduri provenind din mai multe surse de finanțare având în vedere costurile mari ale
acestui demers, costuri pe care comunitatea nu le va putea acoperi în întregime din surse
proprii, și anume: fonduri comunitare obținute prin accesarea oportunităților de finanțare de
care dispune România ca membru al Uniunii Europene, surse publice (internaționale,
europene, naționale, regionale, județene și locale, inclusiv credite), surse private (cofinanțări
private aferente fondurilor comunitare) sau surse publice și private, urmare a parteneriatului
public-privat.
2) Abordarea ”de jos în sus” în elaborarea strategiei. Elaborarea și implementarea SDL a
comunei Aroneanu proiectează spre rezolvare nevoile actorilor locali și ale membrilor
parteneriatului pentru dezvoltare locală identificând și utilizând resursele locale.
6|Page
Pagina 9
Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020
3) Interacțiunea inter-instituțională și multi-sectorială în proiectarea și punerea în aplicare
a Strategiei de Dezvoltare Locală. Stabilirea unor ținte comune care se bazează pe
interacțiunea dintre actori și proiecte din diferite sectoare ale economiei locale.
Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015 – 2020 își propune dezvoltarea
durabilă prin:
Pregătirea actorilor locali în planificarea dezvoltării locale pe baza conștientizării
valorilor, a potențialului local;
Inițierea parteneriatelor public-private și între sectoare;
Dezvoltarea economică a comunei printr-o abordare conservatoare a mediului și a
îmbunătățirii aspectelor sociale;
Inițierea unei noi relații Iași - Aroneanu pentru proiecte comune;
Implicarea și educarea cetățenilor în spiritul consultării și participării în planificarea
resurselor pentru dezvoltarea comunei;
Valorificarea si protecția resurselor și patrimoniului natural;
Îmbunătățirea și valorificarea patrimoniului cultural și turismului local;
Dezvoltarea și promovarea resurselor de energie regenerabilă;
Promovarea agriculturii sustenabile.
1.2. Contextul european
Strategia „Europa 2020”, prin intermediul căreia Uniunea Europeană își propune să devină o
economie inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii se axează pe îndeplinirea a cinci
obiective majore:
1. Ocuparea forței de muncă;
2. Cercetare și dezvoltare;
3. Schimbările climatice și utilizarea durabilă a energiei;
4. Educație;
5. Lupta împotriva sărăciei și a excluziunii sociale.
Prin intermediul prezentei strategii de dezvoltare, Comuna Aroneanu își propune să aducă
aportul la îndeplinirea acestor obiective.
7|Page
Pagina 10
Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020
1.3. Contextul național și regional
La nivel național, România a întocmit documente strategice în principalele domenii de
activitate. În urma acestor strategii s-a transmis către Uniunea Europeană un Acord de
parteneriat care cuprinde o serie de provocări care necesită investiții strategice pentru a
îndepărta obstacolele din calea dezvoltării și pentru a debloca potențialul economic al țării.
Aceste provocări sunt: Competitivitatea, Oamenii și societatea, Infrastructura, Resursele,
Administrația și Guvernarea.
Prin prisma acestor provocări și plecând de la obiectivul general stabilit prin acordul de
parteneriat au fost conturate principalele obiective tematice la nivel național:
1. Competitivitatea
Consolidarea cercetării, a dezvoltării tehnologice și a inovării;
Îmbunătățirea accesului, utilizării și calității tehnologiilor informatice și de
comunicare;
Creșterea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii, a sectorului agricol și a
sectorului pescuitului și acvaculturii.
2. Oamenii și societatea
Promovarea ocupării durabile și de calitate și sprijinirea mobilității forței de
muncă;
Promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei și a discriminării;
Investiții în educație, instruire și formare profesională pentru dobândirea de
competențe și învățare pe tot parcursul vieții.
3. Infrastructura
Îmbunătățirea accesului, utilizării și calității tehnologiilor informatice și de
comunicare;
Promovarea transportului durabil și eliminarea blocajelor apărute în
infrastructura rețelelor importante.
4. Resursele
Sprijinirea trecerii la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în toate
sectoarele;
Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea și gestionarea
riscurilor;
8|Page
Pagina 11
Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020
Protejarea și conservarea mediului și promovarea utilizării eficiente a
resurselor.
5. Guvernanța
Consolidarea capacității instituționale a autorităților publice și părților
interesate și o administrație publică eficientă;
Îmbunătățirea accesului, utilizării și calității tehnologiilor informatice și de
comunicare.
La nivel regional, Regiunea de Nord-Est propune pentru perioada de programare 2014-2020
următoarele elemente de ordin strategic, conform Planului de Dezvoltare Regională Nord-Est
2014-2020 (PDR Nord-Est):
Viziunea „În anul 2022 Regiunea Nord-Est va fi un loc mai atractiv pentru a investi, a
lucra și a locui!”
Obiectiv general: derularea în Regiunea Nord-Est a unui proces de creștere economică
durabilă, favorabil creșterii competitivității economice și incluziunii sociale, care să
conducă la o diminuare a decalajelor existente față de celelalte regiuni ale României.
Ținta propusă anul 2022: indicele de disparitate al Produsului Intern Brut Regional pe
cap de locuitor la nivel regional va reprezenta 75% din valoarea indicatorului la nivel
național si 37% din valoarea indicatorului la nivel comunitar.
Priorități și obiective specifice la nivel de Regiune NE:
Îmbunătățirea capitalului uman prin aplicarea de măsuri orientate către creșterea
ocupării, accesului la educație, instruire și sănătate, promovarea incluziunii sociale:
O1) Creșterea ocupării în rândul tinerilor și a grupurilor vulnerabile;
O2) Îmbunătățirea accesului și a participării la educație și instruire de
calitate;
O3) Creșterea accesului la servicii de sănătate de calitate;
O4) Promovarea incluziunii sociale prin regenerarea zonelor rurale și
urbane aflate în declin;
Dezvoltarea unei infrastructuri moderne care să asigure creșterea accesibilității,
conectivității și atractivității Regiunii Nord-Est:
O5) Creșterea accesibilității, conectivității și mobilității prin realizarea de
investiții în infrastructura de transport;
9|Page
Pagina 12
Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020
O6) Stimularea atractivității și economiei locale prin creșterea accesului
la infrastructura TIC de calitate;
Sprijinirea unei economii competitive și a dezvoltării locale:
O7) Sprijinirea inovării și competitivității mediului economic, promovarea
rezultatelor obținute;
O8) Impulsionarea sectorului de cercetare-dezvoltare, în special a celei
aplicate;
O9) Îmbunătățirea accesului firmelor la servicii de afaceri de calitate
pentru firme;
O10) Sprijinirea exporturilor și competitivității produselor locale la
export;
O11) Sprijinirea dezvoltării zonelor urbane;
O12) Sprijinirea dezvoltării zonelor rurale;
O13) Sprijinirea valorificării potențialului turistic existent;
Optimizarea utilizării și protejarea resurselor și patrimoniului natural:
O14) Promovarea eficienței energetice;
O15)Protejarea mediului și biodiversității prin realizarea de investiții
specifice aquis-ului comunitar și valorificarea siturilor naturale.
Strategia de Dezvoltare Locală pentru comuna Aroneanu a stabilit priorități și obiective care se
aliniază viziunii, țintei și priorităților regionale.
1.4. Contextul județean
La nivel județean, Strategia de dezvoltare pentru perioada 2014-2020 propune următoarea
viziune: ”Angajamentul nostru pentru județul Iași este acela de a sprijini crearea unui mediu
economic dinamic și performant, care să reafirme Iașul ca motor al dezvoltării în regiunea
Moldovei, să permită regenerarea și revigorarea sustenabilă a comunităților locale și să
asigure o viață mai bună locuitorilor”.
Strategia Județului Iași pentru perioada 2014-2020 are trei obiective strategice și nouă măsuri
prioritare, astfel:
O1) Îmbunătățirea infrastructurii, conectivității și accesibilității:
îmbunătățirea accesibilității prin investiții în infrastructura rutieră;
10 | P a g e
Pagina 13
Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020
dezvoltarea sistemelor de transport intermodal pentru călători și marfă și
asigurarea spațiilor logistice intermodale;
modernizarea și extinderea infrastructurii edilitare și a mediului construit.
O2) Consolidarea economiei județului:
sprijinirea mediului de afaceri cu prioritate în domeniile economice prioritare;
susținerea dezvoltării domeniului agricol pe întreg lanțul valoric;
promovarea susținută a județului ca locație de afaceri, la nivel național și
internațional.
O3) Creșterea calități vieții și protecția mediului înconjurător:
Susținerea culturii, creativității și educației;
Dezvoltarea serviciilor publice și creșterea accesului populației la acestea;
Creșterea calității mediului natural de pe teritoriul județului.
Comuna Aroneanu va contribui la realizarea obiectivelor județene prin stabilirea unor
obiective comune și facilitarea implementării unor proiecte de interes local, dar și de interes
județean, respectiv regional.
Realizată la inițiativa Primăriei Aroneanu, Iași, această strategie se adresează tuturor celor care
își doresc și pot să contribuie la dezvoltarea comunei, de la instituții județene, la Camera de
Comerț și Industrie, Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Est, Asociația Zona Metropolitană,
firme private mici sau mari, universități sau instituții de cultură, ONG-uri, cetățeni.
1.5. Contextul Zonei Metropolitane Iași
Nivelul actual de competitivitate al mediului rural al Zonei Metropolitane Iași este mediu, fiind
necesare investiții semnificative pentru creșterea atractivității acestei zone. Localizarea acestor
comune în proximitatea municipiului Iași reprezintă un factor important în dezvoltarea atât a
serviciilor publice, dar și în atragerea de investiții ale mediului privat (sursa: Strategia de
dezvoltare economică și creștere a competitivității în domeniile strategice pentru mediul rural
al Zonei Metropolitane Iași).
11 | P a g e
Pagina 14
Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020
Figura 1.- Harta Zonei Metropolitane Iași (sursa: Strategia de dezvoltare economică și creștere a competitivității în
domeniile strategice pentru mediul rural al Zonei Metropolitane Iași)
La nivelul Zonei Metropolitane este propusă următoarea viziune: ”Mediul rural al Zonei
Metropolitane Iași va reprezenta o zonă atractivă pentru investiții, dezvoltarea economică și
creșterea competitivității bazându-se pe sprijinirea domeniilor economice strategice, crearea
unui mediu economic dinamic, specializat și pe reducerea decalajelor de dezvoltare”.
Strategia de dezvoltare economică și creștere a competitivității în domeniile strategice pentru
mediul rural al Zonei Metropolitane Iași are patru obiective strategice, astfel:
O1) Dezvoltarea economică a mediului rural prin sprijinirea domeniilor strategice:
industria prelucrătoare, agricultura, turismul și comerțul;
O2) Creșterea competitivității mediului de afaceri din mediul rural prin dezvoltarea
spiritului antreprenorial, încurajarea formelor asociative și diversificarea activităților
economice locale;
O3) Creșterea atractivității investiționale a localităților din mediul rural al zonei
metropolitane;
O4) Creșterea atractivității mediului rural prin creșterea nivelului de trai al locuitorilor și
creșterea accesibilității la serviciile publice.
12 | P a g e
Pagina 15
Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020
Comuna Aroneanu va contribui la realizarea obiectivelor Zonei Metropolitane prin stabilirea
unor obiective strategice comune și facilitarea implementării unor proiecte de interes zonal,
dar și de interes județean, respectiv regional.
2. ANALIZA DIAGNOSTIC A COMUNEI ARONEANU
"Cea mai bună modalitate de a prezice viitorul este să
îl creezi tu însuți.”
Peter F. Drucker
2.1. Repere istorice
Îndelungată existență a comunității este dovedită prin descoperirea pe teritoriul pe care se află
în prezent comuna Aroneanu, a numeroase dovezi arheologice, ce demonstrează existența
unei vieți economice și sociale înfloritoare încă din cele mai vechi timpuri.
Numele comunei – Aroneanu – provine de la numele domnului Moldovei, Aron Vodă (15911592, 1592-1595).
Localitatea Aroneanu, centrul comunei, există ca așezare cel puțin din secolul al XVI-lea, în
anul 1594 domnitorul Aron Vodă ridicând aici o Biserică. La marginea estică a satului au fost
descoperite urme de cultură neolitică, iar în vatra satului, fragmente ceramice din epoca
migrațiilor și din cea feudală.
Localitatea Dorobanț este situată la nord de centrul comunei, luând ființă la începutul
secolului al XX-lea prin împroprietărirea locuitorilor veniți din satele învecinate, precum și a
tinerilor căsătoriți. Întrucât mulți din acești tineri au făcut armata la regimentul 13 Dorobanți
Iași, localitatea a primit denumirea acestuia. În jurul satului au fost descoperite numeroase
urme arheologice din paleoliticul final, neolitic, epoca bronzului, fierului, perioada marilor
migrații și feudalism.
Localitatea Rediu Aldei este o așezare atestată documentar din secolul al XVIII- lea (1772).
Numele localității provine de la rediurile din apropiere și de la numele unui proprietar din
această zonă - Aldea. În partea sud - estică a satului s-au descoperit fragmente ceramice din
faza Horodiștea - Foltești, prefeudale (sec. IX- lea) și din cultura Dridru. În est, pe dealurile
Holmul Mare și Coada Stâncii s-au găsit așchii de cremene din paleoliticul superior, precum și
ceramică neolitică din perioada feudalismul dezvoltat (sec. XVI-XVII).
13 | P a g e
Pagina 16
Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020
Localitatea Șorogari este plasată la proximitatea vestică a centrului de comună, în apropierea
lacului Aroneanu, pe versantul estic al dealului Șorogari. Satul este atestat istoric din 1592. În
vatra satului și în împrejurimi au fost descoperite fragmente de silex din paleoliticul mediu,
neolitic, epoca bronzului, din faza Horodiștea - Foltești, hallstatt, începutul migrațiilor, din
feudalismul dezvoltat (sec. XV - XVIII).
2.2. Istoric administrativ
Comuna Aroneanu a avut statut de comună într-o primă etapă în anul 1908. În acel moment
avea în componență și satul Cuza-Vodă. La data de 1 ianuarie 1930 acest sat a fost trecut la
comuna Copou, iar la data de 1 august 1931 toate satele comunei Aroneanu trec la centrul de
comună Copou. În anul 1932, la 1 iulie, comuna Aroneanu devine din nou centru de comună,
având în componență aceleași localități ca și în prezent: Aroneanu, Dorobanț, Rediu Aldei și
Șorogari. Menționăm că până la înființarea comunei au existat satele: Aroneanu, Rediu Aldei și
Șorogari, iar satul Dorobanț a luat ființă ca urmare a împroprietăririi din anul 1905.
2.3. Așezare geografică
Comuna Aroneanu este poziționată în nord - estul țării, în imediata apropiere a municipiului
Iași și a graniței de est a Uniunii Europene cu Republica Moldova.
Administrativ comuna aparține județului Iași ocupând o poziție central-estică în cuprinsul
județului. Comuna Aroneanu se învecinează cu comuna Victoria în partea de nord, Golăiești la
nord-est, Holboca la sud-est, Popricani la vest și cu municipiul Iași la partea de sud-vest.
Comuna este străbătută de DJ 282G.
Apropierea de municipiul Iași, situat la o distanță de 4,5 km, a determinat includerea comunei
Aroneanu în sistemul periurban al acestuia, fiind considerată comună limitrofă precum și
includerea acesteia în cadrul parteneriatului pentru dezvoltare - Zona Metropolitană Iași -
asociere pe bază de parteneriat voluntar între Municipiul Iași, Consiliul Județean și 13 comune:
Aroneanu, Birnova, Ciurea, Lețcani, Holboca, Miroslava, Popricani, Rediu, Schitu Duca,
Tomești, Aroneanu, Valea Lupului, Victoria, Ungheni. Acest parteneriat s-a transformat ulterior
în asociație de dezvoltare intercomunitară.
Din punct de vedere al regiunilor de dezvoltare comuna Aroneanu face parte din Regiunea de
Dezvoltare Nord-Est.
14 | P a g e
Pagina 17
Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020
Figura 2.- Harta localizare geografică comuna Aroneanu
15 | P a g e
Pagina 18
Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020
2.4. Organizarea administrativ-teritorială
Din punct de vedere al configurației administrativ-teritoriale, comuna Aroneanu aparține
județului Iași și cuprinde 4 localități:
• Aroneanu – localitate cu rol de centru administrativ al comunei;
• Dorobanț - la nord de centrul comunei;
• Rediu Aldei - la aproximativ 4 km de centrul comunei, pe direcția Nord-Est;
• Șorogari - plasat la proximitatea vestică a centrului de comună.
Figura 3.- Hartă organizare administrativă comuna Aroneanu (Sursa: Plan Urbanistic General Comuna
Aroneanu, Județul Iași)
Comuna Aroneanu este parte componentă din Zona Metropolitană Iași.
Zona Metropolitană Iași a fost înființată în anul 2004 din dorința autorităților locale de a
aborda în parteneriat dezvoltarea municipiului Iași și a zonei adiacente. Motivația abordării în
mod integrat a dezvoltării în Zona Metropolitană Iași constă în posibilitatea unei mai bune
gestionări și valorificări a resurselor existente, în corelarea implementării proiectelor, în
dezvoltarea accesibilității și echipării integrate a localităților metropolitane, în asigurarea unor
16 | P a g e
Pagina 19
Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020
servicii publice performante pentru cetățeni, în echilibrarea și creșterea ritmului dezvoltării
economice, în dezvoltarea performanțelor administrațiilor publice metropolitane.
2.5. Însemnele comunei
Stema comunei a fost aprobată prin Hotărârea nr. 817 din 27 mai 2004
privind aprobarea stemei comunei Aroneanu, județul Iași publicată în
Monitorul Oficial cu numărul 513 din data de 8 iunie 2004.
Descrierea și semnificațiile elementelor însumate ale stemei comunei
Aroneanu, județul iași
Descrierea stemei:
Stema comunei Aroneanu se compune dintr-un scut având pe câmp roșu un arac de vie cu trei
struguri, de aur. Șeful crenelat, pe hermină, are în mijloc o cruce greacă, de aur.
Semnificația elementelor însumate:
Șeful de hermină simbolizează mantia domnească și semnifică faptul că în această localitate se
află ultima ctitorie înălțată de un domn din neamul Mușatinilor - Biserica Sfântul Nicolae a lui
Aron Vodă (1594), monument de referință în evoluția arhitecturii ecleziastice moldovenești.
Aracul de vie cu struguri semnifică străvechile vii de la Șorogari.
Șeful crenelat face trimitere la incinta fortificată (astăzi dispărută) a mănăstirii de aici.
Crucea greacă amintește de hramul Mănăstirii Sfântul Nicolae.
Coroana murală, de argint, cu un turn crenelat, semnifică faptul că localitatea are rangul de
comună.
2.6. Capitalul natural al comunei Aroneanu
2.6.1. Relieful
Teritoriul comunei Aroneanu, din punct de vedere geomorfologic, se încadrează în Câmpia
Moldovei, subdiviziunea Jijiei inferioare și a Bahluiului.
Câmpia Moldovei apare ca o depresiune cu altitudini cuprinse între aproximativ 270-300 m.
Cuvertura sedimentară de suprafață este de vârstă sarmațian – inferioară și sarmațian –
mijlocie unde predomină marnele nisipoase și argilele în detrimentul gresiilor și calcarelor.
17 | P a g e
Pagina 20
Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020
Acestei particularități litologice i se datorează și originea sculpturală a depresiunii, eroziunea
exercitându-se aici cu o mai mare intensitate decât în restul podișului. Nota dominantă a
reliefului Câmpiei Moldovei este aceea a unei coline joase în care văile s-au adâncit sub
comanda nivelului de bază local, din ce în ce mai coborât, al Prutului, concomitent cu
domolirea versanților și înălțimilor interfluviale.
Relieful se prezintă sub forma de interfluvii largi colinare, versanți deluviali care mărginesc
aceste interfluvii și șesuri înguste ale văilor.
Interfluviile – sub forma unor suprafețe plane sau relativ plane, ușor bombate, cu orientări
spre sud, sud-est și altitudini cuprinse între 125 și 215 m cuprind sectoare mici din localitatea
Dorobanț și cea mai mare parte din localitatea Aroneanu. Unele interfluvii, asa cum sunt cele
din dealurile Sorogari și Aroneanu, reprezintă terase superioare ale râului Bahlui, care apar sub
forma unor poduri continui, aproape plane, acoperite de luturi, sub care se întâlnesc nisipuri și
pietrișuri.
Figura 4.- Harta fizico- geografică a comunei Aroneanu
18 | P a g e
Pagina 21
Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020
Analiza și interpretarea hărții fizico-geografice a Comunei Aroneanu
În urma analizei datelor geospațiale având la bază harta topografică 1:25.000, altitudinea
reliefului comunei Aroneanu este cuprinsă între 54 m și 255 m. Aproape jumătate din teritoriul
comunei este cuprins între 100 m și 150 m. Un sfert din teritoriul comunei cuprinde altitudini
sub 100 m, coborând până la cota de 54 m. Aproape o treime din teritoriul comunei se
încadrează între 150 m și 200 m, iar doar 3,5% din teritoriu cuprinde altitudini mai mari de 200
m, ajungând până la altitudinea maximă de 225 m.
Elevația (m) Ponderea suprafeței
(%)
54-75 8,3
75-99 18,0
100-124 20,0
125-149 21,7
150-174 18,7
175-199 9,8
200-225 3,5
Tabelul 1.- Ponderea suprafețelor de teren în funcție de treptele altimetrice
Relieful se prezintă sub forma unor interfluvii lungi, cu platouri întinse și cu versanți cu diferite
grade de declivitate. Din acest punct de vedere, pantele din comuna Aroneanu sunt cuprinse
între 00 și 22.360. Există suprafețe relativ extinse care sunt afectate de procese de eroziune sau
alunecări de teren.
În funcție de toponimie, principalele unități de relief din comuna Aroneanu sunt: dealuri
(Dealu Rediul Aldei, Dealul Drăgănel, Dealul Letea, Dealul Coman, Hățul Popii, Pădurea
Aroneanu, După Sediu), movile (La Movila, Movila Hotarului (182.7 m), La Pietroi), zone de vale
și de câmpie (Valea Letea, Valea Racului, Viile Sorogari, Oul Calului).
Altimetria condiționează o anumită structură pedologică, din acest punct de vedere pe
teritoriul comunei Aroneanu sunt caracteristice solurile foarte fertile din grupa cernoziomului
levigat, iar pe suprafețe restrânse se întâlnesc și lăcoviști și solonețuri.
Luturile loessoide care acoperă și celelalte interfluvii sunt macroporice, sensibile la umezire,
ceea ce impune luarea unor măsuri suplimentare la fundarea construcțiilor. Ponderea
reliefului de interfluvii și terase în teritoriu este de cca. 28%.
Versanții mărginesc platourile și podurile interfluviilor și teraselor, având orientări și înclinări
variate. Versanții cu înclinări mari (15 – 20%), prezintă areale afectate de alunecări de teren și
procese de eroziune torențială care necesită intervenții urgente. Cele mai intense degradări se
întâlnesc pe versanții de pe versantul stâng al pârâului Ciric și al pârâului Chirița, afectând
19 | P a g e
Pagina 22
Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020
terenuri agricole și parțial căi de comunicații, precum și așezări (nord-vest Dorobanț, est și sudest Rediu Aldei). Versanții cu pantele mai accesibile (5-15%) sunt afectați de procese de
degradare mai reduse ca intensitate și suprafață dar necesită de asemenea lucrări
antierozionale, de amenajare și stabilizare. Ponderea reliefului de versant în teritoriu este este
61- 65% - din care versanții cu pante mari și degradări intense ocupă cca. 20%.
Șesurile, dezvoltate mai ales în lungul văilor pârâurilor Ciric și Chirița sunt înguste, umede și
parțial inundabile și mlăștinoase sau ocupate de iazuri (Valea Ciricului). Ele sunt utilizate în
principal ca fânețe naturale, nefiind recomandate utilizării pentru construcții sau culturi
agricole. Ponderea reliefului de șes în teritoriu este de cca. 6-7%, din care aproape jumătate
este ocupat de iazuri.
2.6.2. Clima
Așezarea în latitudine la nord de mijlocul distanței dintre Ecuator și Polul Nord precum și
conformația geografică a zonei determină un climat temperat - continental cu nuanțe excesive,
climat specific regiunilor de dealuri joase cu altitudini cuprinse între 200-800 m, climat
manifestat prin ierni reci și veri călduroase, cu precipitații distribuite neregulat în tot timpul
anului.
Regimul climato -meteorologic este caracterizat prin temperaturi medii anuale de 9-10oC.
Temperatura medie anuală este de 9,8°C, temperatura medie a lunii celei mai reci (ianuarie)
este de -3,7°C și a celei mai calde (iulie) de 20,8°C.
Precipitațiile atmosferice sunt moderate, cantitatea medie anuală fiind de circa 500 mm/an.
Regimul precipitațiilor este neuniform, înregistrându-se cantități mari în lunile mai și iunie,
uneori și iulie (65 - 75 mm) și mici în decembrie - martie (25 - 35 mm). În proporție de 70%
acestea cad sub formă de ploaie, cu excepția intervalului din ultima decadă a lunii noiembrie,
până în ultima decadă a lunii martie, când se înregistrează 34 – 42 zile cu ninsoare. Din totalul
precipitațiilor, 35 - 40% cad vara, 23-30% primăvara, 17-23% toamna și 10-17% iarna.
Vânturile sunt determinate, atât de circulația generală a atmosferei, cât și de particularitățile
reliefului local. Dinamica maselor de aer este mai activă pe văi și pe suprafețele descoperite
ale înălțimilor cele mai mari și fără obstacole. Din analiza datelor privind elementele de vânt,
se constată că frecvența medie anuală cea mai mare o au masele de aer cu direcție nord – vest
și est, urmate de cele din sud-est.
20 | P a g e
Pagina 23
Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020
2.6.3. Rețeaua hidrografică
Apele subterane libere includ strate acvifere fără presiune și sunt cantonate în depozitele
secționate de văi, puternic influențate de precipitații. Sunt ape cu debite relativ reduse (0 -
3l/s), cu variații mari ale nivelului hidrostatic, bogate în săruri solubile, fiind în general
nepotabile sau la limita potabilității. Cele care spală argile și marne sarmaiene se încarcă și mai
mult în săruri.
Apele de suprafață aparțin bazinului hidrografic al Prutului și sunt reprezentate prin Jijia și
afluenții săi de dreapta, Bohotinul și Cozia. Pe teritoriul comunei Aroneanu există două lacuri
cu vegetație hidrofilă, respectiv Lacul Aroneanu și Lacul Dorobanț.
Lacul Aroneanu este un lac de baraj artificial de luncă din Câmpia Moldovei, în apropiere de
localitatea Aroneanu (județul Iași). Are o suprafață de circa 23 hectare și este construit pe Râul
Ciric. Este încadrat de Dealul Aroneanu (215 m alt.) și Dealul Cârlig (202 m alt.). Lacul Aroneanu
este situat în amonte de lacurile Ciric și în aval de lacul Dobrovăț. Acesta are destinația de
bazin piscicol, fiind populat mai ales cu crap, caras și biban.
Lacul Dorobanț este un lac de baraj artificial de luncă aflat pe teritoriul satului Dorobanț din
comuna Aroneanu, în partea de nord-est a municipiului Iași. Are o suprafață de circa 70
hectare și este construit pe Râul Ciric, fiind alimentat în cea mai mare parte cu ape provenite
din precipitații.
Lacul este proprietate publică a statului administrat de Federația Română de Canotaj. Pe lacul
Dorobanț este amenajată o bază nautică de canotaj. În primăvara anului 1997, aceasta a fost
declarată Centru de pregătire olimpică la canotaj, aici antrenându-se 30 sportivi din lotul
național de juniori II. În anul 1998 a fost organizată pe lac Balcaniada de canotaj pentru juniori.
Râul Prut constituie artera hidrografică majoră din regiune, însă cursul său este în afara
teritoriului Răducăneni. Râul Jijia curge pe teritoriile administrative ale comunelor vecine
Victoria și Golăiești. Bazinul hidrografic al râului Jijia se caracterizează prin frecvente și
accentuate variații de nivel și debite ce dau naștere la viituri și inundații în tot bazinul, fără să
afecteze teritoriul Aroneanu. Apele mari se produc în general în intervalul martie - iunie, când
se transportă aproximativ 70% din stocul anual.
21 | P a g e
Pagina 24
Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020
2.6.4. Vegetația și fauna
Vegetația
Vegetația naturală aparține silvostepei, cu puternice influențe stepice. Pajiștile au o vegetație
dominată de prezența unor asociații de păiuș (diferite specii ale genului Festuca) colilie și
negară (specii ale genului Stipa), pir, firuță și alte ieburi xeromezofite.
La nord de localitatea Aroneanu se remarca prezența unui mic areal forestier format din specii
de stejar și gorun, în amestec cu alte foioase precum: carpen, tei, frasin, jugastru, etc.
În văi se întâlnește o vegetație specifică higrofilă și higrohalofilă.
Fauna
Cea mai mare răspândire pe teritoriul comunei Aroneanu o are biotopul de stepă și silvostepă
reprezentată de o serie de mamifere specifice: popândăul, șoarecele de câmp, vulpea.
Dintre păsări se întâlnesc: ciocârlia de câmp, pitpalacul, graurul etc.
Biotopul de pădure cuprinde mamifere: veverița, căprioara, mistrețul și păsări: sturzul, mierla,
cucul, turturica, cinteza etc. Reptilele sunt reprezentate prin șarpele de pădure și gușter. De
asemenea, se întâlnesc diverse specii de insecte și specii de nevertebrate.
Extinderea arealului construit, dezvoltarea activităților economice și extinderea suprafețelor
utilizate pentru agricultură, defrișările necontrolate, practicarea vânatului necontrolat –
braconaj, au avut un impact negativ asupra florei și faunei, diminuarea arealului conducând la
scăderea numărului și a diversității acestora.
2.6.5. Calitatea factorilor de mediu
Calitatea factorilor de mediu în comuna Aroneanu este în general bună, influențele locale
asupra mediului fiind reprezentate de: arderea combustibililor pentru prepararea hranei și
încălzire, activitățile agro-zootehnice, trafic rutier și aerian precum și de sursele de poluare
provenite din activitățile economice din municipiul Iași și comunele învecinate.
2.6.5.1. Calitatea aerului
Calitatea aerului în aglomerarea Iași este monitorizată prin măsurători continue în stații
automate amplasate în zone reprezentative. Rețeaua locală de Monitorizare a Calității Aerului
din aglomerarea Iași construită în anul 2005 prin Proiectul PHARE RO 2002 “Îmbunătățirea
rețelei naționale de monitorizare a calității aerului” este formată din 6 stații automate de
monitorizare, echipate cu analizoare performante care aplică metodele de referință prevăzute
22 | P a g e
Pagina 25
Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020
în Legea 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător. Poluanții monitorizați sunt cei
prevăzuți în legislația română, transpusă din cea europeană, valorile limită impuse prin Ordinul
Ministrului (OM) 592/2002 având scopul de a evita, preveni și reduce efectele nocive asupra
sănătății umane și a mediului în întregul său. Stabilirea aglomerării Iași, care include municipiul
Iași, comunele Aroneanu, Rediu, Miroslava, Ciurea, Bârnova, Tomești și Holboca, s-a făcut prin
Ordinul Ministerului Apelor și Protecției Mediului (MAPM) 745/2002, în baza criteriilor de
clasificare, aglomerarea reprezentând o zonă cu o populație al cărei număr depășește 250.000
locuitori sau densitatea populației pe km2 justifică necesitatea evaluării și gestionării aerului
înconjurător. La cererea Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice (MMSC), în cursul
anului 2014 Agenția pentru Protecția Mediului (APM) Iași a identificat locația și a obținut de la
Primăria Comunei Aroneanu acceptul pentru reamplasarea stației automate de monitorizare a
calității aerului IS-4, urmând ca MAPM să avizeze favorabil relocarea stației.
Pentru estimarea calității factorilor de mediu s-au utilizat informațiile cuprinse în RAPORTUL
PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEȚUL IAȘI PENTRU ANUL 2013 raport elaborat de Agenția
pentru Protecția Mediului Iași, masurătorile din Stația IASI 4 – Copou - Sadoveanu – stație de
fond regional: Poluanți monitorizați: SO2, NO, NO2, NOx, CO, O3, Pb (din PM10), PM10,
directie și viteză vânt, temperatură, presiune, radiație solară, umiditate relativă.
Rezultatele monitorizării calității aerului în anul 2013 în aglomerarea Iași, au evidențiat un
număr total de 65 depășiri ale valorii limită zilnice la indicatorul particule în suspensie PM10
determinat gravimetric, în cele sase stații de monitorizare din județul Iași, din care 4 depășiri la
stația de fond rural IS-4 Copou Sadoveanu (include comuna Aroneanu). Trebuie menționat
faptul că în legislația în vigoare referitoare la calitatea aerului ambiemtal este permis un număr
maxim de 35 depășiri ale valorii limită zilnice, într-un an calendaristic, în fiecare punct de
monitorizare.
Totodată s-a înregistrat o depășire a valorii țintă pentru ozon privind protecția sănătății umane
(valoarea maximă zilnică a mediilor pe 8 ore), la stația de fond rural IS-4 Copou Sadoveanu
(include comuna Aroneanu).
Pentru restul poluanților monitorizați (oxizi de azot, dioxid de sulf, monoxid de carbon,
compuși organici volatili, PM2.5 și plumb, cadmiu și nichel din PM10) nu s-au înregistrat
23 | P a g e
Pagina 26
Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020
depășiri ale valorilor limită/valorilor țintă prevăzute în Legea nr. 104 din 15 iunie 2011 privind
calitatea aerului înconjurător (tabelul 2).
Pentru NO2 sunt stabilite valori limită orare pentru protecția sănătății umane de 200 μg/m3.
Nu s-au înregistrat valori care să depășească pragul de alerta și valoarea limită anuală pentru
protecția sănătății umane (40 μg/m3). Pentru suma oxizilor de azot - NOx, în legislație există
doar valoare limită anuală pentru protecția vegetației care este de 30 μg/m3. Valoarea medie
anuală a acestui indicator în stația de fond rural (IS-4- Aroneanu) pentru anul 2013 este de
10,41 μg/m3.
Tip poluant Număr măsurări Concentrația Frecvența Captura
zilnice orare Maxima Medie UM depășirii date
zilnică anuală VL/VT (%) (%)
SO2 354 8528 38,96 3,05 μg/m3 0 97,30
NO2 213 4951 124,69 8,31 μg/m3 0 56,52
NOx 213 4951 157,88 10,41 μg/m3 0 56,52
PM10 359 - 114,58 20,94 μg/m3 1,11 98,36
gravimetric
CO 355 8530 2,15 0,078 mg/m3 0 97,36
O3 344 8009 129,08 50,80 μg/m3 0,29 91,43
Pb 359 - 0,074 0,008 μg/m3 0 98,36
Ni 359 - 4,745 1,070 ng/m3 0 98,36
Cd 359 - 1,618 0,246 ng/m3 0 98,36
Tabelul 2.- Calitatea aerului ambiental în anul 2013 conform înregistrărilor de la stația IASI 4 Copou –Sadoveanu
ce include comuna Aroneanu (sursa: Agenția pentru Protecția Mediului Iași - RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI
ÎN JUDEȚUL IAȘI PENTRU ANUL 2013)
Pentru SO2, valoarea maximă orară în 2013 a fost 38,96 μg/m3, înregistrată în stația de fond
rural Copou - Sadoveanu (comuna Aroneanu inclusă) în data de 20.01.2013 la ora 04:00,
valoare sub valoarea limită orară pentru protecția sănătății umane (350 μg/m3) prevazută în
Legea nr.104 din 15 iunie 2011 privind calitatea aerului înconjurător.
Valoarea medie anuală a acestui indicator în stația de fond rural Copou –Sadoveanu (include
comuna Aroneanu) pentru anul 2013 este de 3,74 μg/m3, valoare sub nivelul critic de 20
μg/m3 pentru protecția vegetației, valoare calculată pentru perioada 1 octombrie – 31 martie
an calendaristic și iarnă, prevazută în Legea nr.104 din 15 iunie 2011 privind calitatea aerului
înconjurător, datorat în special reducerii concentrației de SO2.
Referitor la protecția vegetației, se poate afirma că există risc scăzut ca ecosistemele să fie
afectate de eutrofizare și acidifiere datorită reducerii concentrației de SO 2.
24 | P a g e
Pagina 27
Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020
Valoarea SO2 maximă zilnică înregistrată în cursul anului 2013 a fost de 12,91 μg/m3,
înregistrată pe 20 ianuarie 2013 în stația de fond rural Copou - Sadoveanu, valoare mult sub
valoarea limită zilnică pentru protecția sănătății umane (125 μg/m3) prevazută în Legea nr.104
din 15 iunie 2011 privind calitatea aerului înconjurător.
Particulele în suspensie PM10 reprezintă o problemă acută la nivel european, ca urmare a
depășirii frecvente a limitei impusă de legislația europeană în majoritatea țărilor. Concentrația
măsurată este în corelație directă cu sursa, cu umiditatea (datorită aglomerării particulelor), cu
viteza vântului care determină resuspensia solului și transportul de la distanțe mari de sursă.
Cele mai multe dintre depășiri ale valorilor limită zilnică la PM10 s-au înregistrat în perioada de
iarnă, în condiții de temperaturi scăzute, corelate cu calm atmosferic și inversiuni termice care
au condus la menținerea unor niveluri ridicate ale concentrațiilor de particule în suspensie
PM10 în aerul ambiental pe perioade mai lungi. Calmul atmosferic și condițiile de ceață
favorizează acumularea noxelor la suprafața solului, ceea ce determină înregistrarea
concentrațiilor ridicate de poluanți.
În urma analizei plumbului din particulele în suspensie PM10 prelevate în stația de
monitorizare IS-4 Copou Sadoveanu (ce include și comuna Aroneanu) au fost înregistrate valori
medii anuale sub valoarea limită prevăzută în Legea 104/2011 privind calitatea aerului
înconjurător.
Principala problemă de mediu la nivelul comunei Aroneanu o reprezintă depășirea valorii
limita zilnice pentru protecția sănătății umane la particule în suspensie PM10.
Există mai multe surse care contribuie la apariția particulelor în suspensie PM10, cum ar fi
arderea incompletă a combustibililor în motoarele autovehiculelor, alte procese de combustie
(arderi pentru încălzirea rezidențială, incinerarea deșeurilor, etc), procese industriale, dar
trebuie avute în vedere și fenomenele de transport a PM la distanță, resuspensia particulelor
în urma tratării carosabilului cu nisip sau sare, gradul de curățenie al drumurilor și al
autovehiculelor, precum și sursele naturale, toate acestea corelate cu parametri/condițiile
meteo. Pentru o identificare mai precisă este necesară cunoașterea compoziției chimice a
fracțiilor de pulberi în suspensie.
În tabelul 3 este prezentat numărul depășirilor valorii limită zilnice pentru protectia sănătății
umane (VL=50 μg/m3) înregistrate la indicatorul particule în suspensie PM10 determinate
25 | P a g e
Pagina 28
Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020
gravimetric în stația automată de monitorizare IS-4 (include și comuna Aroneanu) a calității
aerului, corespunzătoare anilor 2009 - 2013.
Trebuie menționat faptul că în legislația în vigoare referitoare la calitatea aerului ambiental
este permis un număr maxim de 35 depășiri ale valorii limită zilnice, într-un an calendaristic, în
fiecare punct de monitorizare.
PM10
2009 2010 2011 2012 2013
Nr. Captura Nr. Captura Nr. Captura Nr. Captura Nr. Captura
dep. date dep. date dep. date dep. date dep. date
(%) (%) (%) (%) (%)
0 8,20 1 77,53 13 95,34 8 99,18 4 98,35
Tabelul 3.- Particule în suspensie PM10 determinate gravimetric – număr depășiri și capturi de date înregistrate în
perioada 2009-2013 la stația IASI 4 Copou –Sadoveanu ce include comuna Aroneanu (sursa: Agenția pentru
Protecția Mediului Iași - RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEȚUL IAȘI 2009 – 2013.
În anul 2013, la stația IS-4 ce include comuna Aroneanu, a fost înregistrată o valoare anuală a
particulelor în suspensie de 20,94 μg/mc de aer, fiind mult sub valoarea limită anuală pentru
protecția sănătății umane de 40 μg/mc și de asemenea, fiind cea mai mică valoare înregistrată
la această stație în ultimii 5 ani.
În cadrul campanilor de curățenie trebuie să se aibă în vedere asigurarea unei stări de
salubrizare corespunzătoare a tramei stradale, umectarea și igienizarea carosabilului, a
trotuarelor, înlocuirea nisipului utilizat ca material antiderapant cu clorura de calciu pentru
combaterea poleiului de pe căile publice, extinderea spațiilor verzi, amplasarea unor perdele
vegetale temporare la limita amplasamentelor punctelor de lucru etc.
2.6.5.2. Poluarea sonoră
Sursele de poluare fonică identificate sunt traficul aerian ce se derulează prin Aeroportul Iași și
traficul rutier. Considerăm că poluarea sonoră este redusă întrucât nu se înregistrează valori
foarte mari ale traficului aerian și ale traficului rutier (teritoriul comunei nefiind traversat de
drumuri cu fluxuri foarte mari de trafic - drumuri naționale sau de interes european).
Pentru a cuantifica impactul asupra mediului și a pentru a se identifica măsurile optime pentru
diminuarea poluării fonice și a impactului negativ al acesteia asupra mediului și calității vieții,
se impune în viitor realizarea hărții de zgomot a comunei care să cuprindă zonele de risc și
principalii indicatori ai gradului de poluare fonică.
26 | P a g e
Pagina 29
Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020
2.6.5.3. Calitatea apei
Una dintre cerințele esențiale ale Directivei Cadru privind Apă este stabilirea obiectivelor de
calitate pentru toate corpurile de apă și implicit dezvoltarea de programe de măsuri, pentru
atingerea acestor obiective, cum sunt:
prevenirea deteriorării stării apelor de suprafață și subterane;
protecția, îmbunătățirea și restaurarea tuturor corpurilor de apă de suprafață,
inclusiv a celor care fac obiectul desemnării corpurilor de apă puternic
modificate și artificiale, precum și a corpurilor de apă subterană în vederea
atingerii “stării bune” până în 2015;
protecția și îmbunătățirea corpurilor de apă puternic modificate și artificiale în
vederea atingerii “potențialului ecologic bun” și a “stării chimice bune” până în
2015;
reducerea progresivă a poluării cu substanțe prioritare și încetarea evacuărilor
de substanțe prioritar periculoase în apele de suprafață prin implementarea
măsurilor necesare;
reducerea tendințelor semnificative și susținute de creștere ale poluanților în
apele subterane;
atingerea standardelor și obiectivelor stabilite pentru zonele protejate de către
legislația comunitară.
Aglomerările umane (identificate în conformitate cu cerințele Directivei privind epurarea
apelor uzate urbane - Directiva 91/271/EEC), ce au peste 2000 locuitori echivalenți (l.e.) care
au sisteme de colectare a apelor uzate cu sau fără stații de epurare și care evacuează în
resursele de apă, precum și aglomerările<2000 l.e. sunt considerate surse semnificative
punctiforme dacă au sistem de canalizare centralizat; de asemenea, sunt considerate surse
semnificative de poluare, aglomerările umane cu sistem de canalizare unitar care nu au
capacitatea de a colecta și epura amestecul de ape uzate și ape pluviale în perioadele cu ploi
intense.
Județul Iași este amplasat, din punct de vedere geografic, pe trei bazine hidrografice, bazinul
hidrografic Prut, bazinul hidrografic Bârlad, bazinul hidrografic Siret, ceea ce determină
27 | P a g e
Pagina 30
Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020
raportarea datelor pe bazine având ca surse Administrația Bazinală de Apă Siret și
Administrația Bazinală de Apă Prut-Bârlad.
Rețeaua hidrografică de pe teritoriul comunei Aroneanu aparține bazinului hidrografic PrutBahlui, fiind reprezentată de doi afluenți ai râului Bahlui – pârâul Ciric și pârâul Chirița.
Regimul hidrografic al pârâului Ciric este reglat de existența mai multor iazuri, care ocupă
aproape tot șesul de la Dorobanț în aval. Pârâul Chirița are un regim hidrologic torențial. În
timpul scurgerilor mari, creșterile de nivele și debite producând inundații locale și exces de apă
în albia majoră.
De asemenea, pe teritoriul comunei există și două mari acumulări de apă, respectiv lacurile
Aroneanu și Dorobanț.
Apele de suprafață
Resursele totale de apă de suprafața din spațiul hidrografic Prut - Bârlad însumează cca. 3.661
mil.m3/an, din care resursele utilizabile sunt cca. 960 mil.m3/an.
Acestea reprezintă cca. 94% din totalul resurselor și sunt formate în principal de râurile Prut,
Bârlad și afluenți ai acestora.
Raportată la populația bazinului, resursa specifică utilizabilă este de 437,16 m 3/loc/an, iar
resursa specifică calculată la stocul disponibil teoretic (mediu multianual) se cifrează la
1667.12 m3/loc/an. Resursele de apă cantonate în arealul hidrografic Prut – Bârlad pot fi
considerate reduse și neuniform distribuite în timp și spațiu (după Administrația Bazinală de
Apă Prut-Bârlad).
Sursa de apă BH Prut
Indicator de caracterizare (mii m3)
A. Râuri interioare
1. Resursa teoretică 1. -
2. Resursa existentă potrivit gradului de amenajare a bazinelor hidrografice 2. 395000
3. Cerința de apă a folosințelor, potrivit capacitătilor de captare aflate în
funcțiune 3. 93444,498
28 | P a g e
Pagina 31
Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020
B. Subteran
1. Resursa teoretică, din care: 1. -
- ape freatice
- ape de adâncime
2. Resursa utilizabilă 2. 40000
3. Cerința de apă a folosințelor, potrivit capacitătilor de captare aflate în 3. 1115,794
funcțiune
Total resurse
1. Resursa teoretică 1. 1670000
2. Resursa existentă potrivit gradului de amenajare a bazinelor hidrografice 2. 435000
3. Cerința de apă a folosințelor, potrivit capacitătilor de captare aflate în
funcțiune 3. 94560,74
4. Cerința de apă pentru protecția ecologică
4. -
Tabelul 4.- Resursele de apă potențiale și tehnic utilizabile, pentru anul 2013 (sursa: Administrația Bazinală de Apă
Prut-Bârlad, Administrația Bazinală de Apă Siret)
Cerința de apă Prelevări de apă Gradul de
utilizare
Activitatea Valoarea Activitatea Valoarea (%)
(mil.mc) (mil.mc)
Populație 22,347136 Populație 22,337236 100
Industrie 10,813457 Industrie 5,888206 54
Agricultură 61,400149 Agricultură 57,870549 94
Total 94,56074 Total 86,09599 91
Tabelul 5.- Raportul cerință de apă/ prelevare pentru resursele de apă în cadrul bazinului hidrografic Prut, pentru
anul 2013 – (sursa: Administrația Bazinală de Apă Prut-Bârlad și Administrația Bazinală de Apă Siret)
Notă:
- În categoria POPULAȚIE se încadrează: unități de gospodărire comunală pentru
populație; servicii; alte activități;
- În categoria INDUSTRIE se încadrează: unități industriale; unități de construcții
montaj; unități de gospodărire comunală pentru industrii; termocentrale în limita
volumului de apă asigurat; unități de transport.
- În categoria AGRICULTURĂ se încadrează: unități agrozootehnice de tip industrial;
irigații; pisicultură; păstrăvării.
Starea ecologică a corpurilor de apă (râuri, lacuri) se referă la structura și funcționarea
ecosistemelor acvatice, fiind definită în conformitate cu prevederile Anexei V a Directivei
Cadru Apa, prin elementele de calitate biologice, elemente hidromorfologice și fizico-chimice
29 | P a g e
Pagina 32
Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020
generale cu funcție de suport pentru cele biologice, precum și prin poluanții specifici (sintetici
și nesintetici).
Starea chimică bună a apelor de suprafață, ca fiind starea chimică atinsă de un corp de apă la
nivelul căruia concentrațiile de poluanți nu depășesc standardele de calitate pentru mediu,
stabilite prin Acte legislative Comunitare. Standardele de calitate pentru mediu (EQS - SCM)
sunt definite drept concentrațiile de poluanți ce nu trebuie depașite, pentru a se asigura o
protecție a sănătății umane și a mediului.
Corpurile de apă care nu se conformează cu toate valorile standard de calitate pentru mediu
se indică ca neîndeplinind obiectivul de stare chimică bună.
În evaluarea stării chimice, substanțele prioritare prezintă relevanță, iar valorile standardelor
de calitate pentru mediu (EQS - SCM) sunt stabilite în Directiva privind standardele de calitate
a mediului în domeniul apei - Directiva 2008/105/EC.
Elementele de calitate fizico-chimice generale suport pentru elementele biologice, necesare
în evaluarea stării ecologice a corpurilor de apă sunt:
Condiții termice: temperatură apă, temperatură aer;
Nutrienți: N-NH4, N-NO2, N-NO3, P-PO4, P total, N Kjeldahl, N total;
Starea acidifierii: pH, alcalinitate;
Condiții oxigenare: oxigen dizolvat, grad saturație oxigen, CBO5, CCOCr,
CCOMn, COT, COD;
Condiții de salinitate: reziduu fix, conductivitate.
Elementele de calitate fizico-chimice din grupa „poluanți specifici” pentru care s-au introdus
valori sunt:
substanțe sintetice (organice și anorganice): Detergenți anion-activi, Fenol,
Cianuri totale, Toluen, Xileni (suma), Acenaften, PCB 28, PCB 52, PCB 138, PCB
180, PCB 153, PCB 118, PCB 101, PCB-uri (suma de 7);
substanțe nesintetice (metale): Cu dizolvat, Cu total, Cr total dizolvat, Cr total
total, Zn dizolvat, Zn total, As dizolvat.
Elementele de calitate biologice pentru evaluarea stării ecologice a corpurilor de apă sunt:
Fitoplancton;
30 | P a g e
Pagina 33
Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020
Fitobentos;
Macronevertebrate;
Pești.
Pentru evaluarea stării ecologice a corpurilor de apă există limtă doar pentru indicatorii
subliniați, indicatori care au fost luați în considerare la evaluarea stării ecologice.
Pentru fiecare dintre elementele de calitate pentru care s-au elaborat limite, se stabilește
starea ecologică și respectiv scorul aferent: starea foarte bună, stare bună, stare moderată,
stare slabă, stare proastă (după Administrația Bazinală de Apă Prut-Bârlad).
Lungimea cursurilor de apă B.H. Prut-Bahlui, în km, din punct de vedere calitativ este
prezentată în tabelul 6.
Lungime Lungimea Repartiția lungimilor conform evaluării stării Repartiția
totală corpurilor de ecologice lungimilor conform
(km) apă evaluării stării
monitorizate chimice
(km) FOARTE BUNĂ/ MODERATĂ/ SLABĂ PROASTĂ BUNĂ PROASTĂ
BUNĂ/ PEB PEMo
PEMax
km % km % km % km % km % km % km %
Râuri naturale
71 44,9 - - 14,3 32 30,609 68 - - - - - - - -
Râuri puternic modificate
monitorizate
42,16 42,16 42,16 100 42,16 100
Tabelul 6.- Lungimea cursurilor de apă B.H. Prut-Bahlui (km) – râuri naturale și râuri puternic modificate
monitorizate (sursa: Administrația Bazinală de Apă Prut-Bârlad)
La evaluarea efectuată de Administrația Bazinală de Apă Prut-Bârlad în anul 2013 a lacurilor
Dorobanț și Aroneanu, acestea au fost clasate cu o calitate „moderată” din punctul de vedere
al stării ecologice și respectiv “bună” la evaluarea stării chimice.
Calitatea apei lacurilor de acumulare Dorobanț și Aroneanu, pentru anul 2013, în raport cu
nitrații și fosfații este „bună”.
Programul Național de Acțiune pentru Protecția Apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți
din surse agricole, pune în aplicare măsurile prevăzute în Codul de bune practici agricole
pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole, în conformitate cu
prevederile art. 6 alin. (4) și anexa nr. 1 din Planul de acțiune pentru protecția apelor împotriva
31 | P a g e
Pagina 34
Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020
poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 964/2000,
cu modificările și completările ulterioare.
Programul prevede norme clare cu privire la:
Periodele de interdicție în aplicarea îngrășămintelor pe terenul agricol;
Depozitarea gunoiului de grajd și a efluenților de siloz;
Depozitarea gunoiului de grajd în câmp;
Gestiunea efluenților de siloz;
Utilizarea îngrășămintelor pe terenuri în pantă;
Restrictii privind aplicarea îngrășămintelor pe terenuri saturate cu apă, inundate,
înghețate sau acoperite cu zăpadă;
Aplicarea îngrășămintelor pe terenuri adiacente cursurilor de apă sau în vecinătatea
captărilor de apă potabilă;
Norme privind aplicarea îngrășămintelor pe terenul agricol;
Limita maximă pentru aplicarea îngrășămintelor organice de origine animală;
Standarde privind cantitățile maxime de îngrășaminte cu azot care pot fi aplicate;
Optimizarea rotației culturilor pentru limitarea pierderilor de azot către corpurile de
apă subterană sau de suprafață;
Aplicarea îngrășămintelor minerale și organice cu azot pe pajiști permanente (pășuni și
fânețe).
Calitatea ecologică și chimică a apelor de suprafață este afectată de lipsa sistemelor de
canalizare și epurare apelor uzate, de modul defectuos de gestionare a deșeurilor și lipsa
perimetrelor de protecție a surselor de apă precum și de deversările necontrolate de
substanțe provenite din activitățile economice din comună (agricultură, activitățile zootehnice,
industria de prelucrare, etc). Pe lângă aceasta, în special în cazul acumulărilor de apă, în
perioadele foarte călduroase, se manifestă și unele fenomene de natură biologică care scad
calitatea acestor ape.
Apele subterane
Apele subterane din bazinul hidrografic al râului Prut sunt cantonate în depozite
porospermeabile de vârsta cuaternară și terțiară dispuse peste formațiuni mai vechi cretacice,
32 | P a g e
Pagina 35
Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020
siluriene și chiar presiluriene, situate la diverse adâncimi, care datorită condițiilor climatice și
de strat au în general debite reduse și conținut ridicat în sǎruri.
Apele subterane din cadrul platformei Moldovenești, în raport cu posibilitățile naturale de
drenare, respectiv de legatura lor cu apele de suprafațǎ sunt: sub presiune (de adâncime) și
freatice (libere). În categoria apelor subterane libere se includ stratele acvifere lipsite de
presiune, la care se remarcă o zonă de alimentare și una de descǎrcare, deci sunt drenate
natural.
Apele freatice se acumulează în primul orizont de roci permeabile și se alimentează din
precipitații, din unitățile hidrogeologice vecine și local din revărsarea râurilor. Apele sub
presiune se acumulează în depozite permeabele intercalate între strate argilo-marmoroase
repartizate pe mai multe nivele și sunt întâlnite în zonele secționate de văile râurilor.
Alimentarea acestui tip de acvifere se face din unitățile hidrogeologice superioare prin capătul
mai ridicat al stratului, iar drenarea se face prin capatul mai coborat, deci, ele pot alimenta
acviferele freatice și pot fi alimentate de acestea. De cele mai multe ori, condițiile de zăcământ
sunt favorabile mineralizării apelor; la acestea se adaugă frecvent și sărurile de pe soluri care
sunt spǎlate de precipitațiile ce se infiltrează în sol, ca urmare, apele freatice au un grad ridicat
de mineralizare. În bazinul hidrografic Prut, apele freatice sunt cantonate în depozite nisipoase
de vârstă cuaternară, cu intercalații argiloase de mică importanță hidrogeologică și orizonturi
gipsoase. În aceste condiții rezervele exploatabile se întâlnesc în luncile râurilor, în depozite
slab permeabile. În general, se observă ape sulfatate cu mineralizare și duritate înaltǎ cu un
grad de debitare redus.
Apele subterane din Aroneanu au caracter lenticular și sunt cantonate în intercalațiile
permeabile ale substratului sarmațian, precum și în baza depozitelor cuaternare ale teraselor
(nisipuri și pietrișuri). Ele au debite mici și sunt influențate puternic de variațiile sezoniere ale
climei. Nivelul hidrostatic variază de la 1-3 m la nivelul albiei pârâurilor la 18-30 m pe interfluvii
și terase. Local unde eroziunea a interceptat stratul acvifer apar izvoare sau emergențe
umede. Acestea trebuie captate și drenate corespunzător, pentru prevenirea alunecărilor de
teren.
33 | P a g e
Pagina 36
Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020
Principalele cauze care afectează calitatea apele freatice sunt următoarele:
infiltrații de substanțe organice sau chimice provenite din gestionarea
defectoasă a deșeurilor și lipsei rețelelor de canalizare și unor stații de epurare;
condițiile de secetă hidrologică și hidrogeologică care accentuează concentrarea
poluanților și determină valori ridicate ale indicatorilor fizico-chimici ;
activități economice - în special activitățile din sectorul agro-zootehnic și de
prelucrare, prin evacuarea unor substanțe și deșeuri rezultate în urma acestor
activități direct în mediul înconjurător;
condițiile și procesele hidrogeochimice naturale care favorizează trecerea în
soluție a diferiților anioni și cationi;
utilizarea excesivă în trecut a îngrășămintelor chimice pe bază de azot și fosfor
și a pesticidelor a condus la acumularea acestora sau a produșilor de degradare
în sol;
particularitățile climatice, hidrogeologice care au contribuit la mineralizarea
materiei organice din sol și migrația substanțelor.
Disfuncționalități:
acoperirea parțială a teritoriului comunei cu sisteme de canalizare și dirijare a
apelor uzate către stații de epurare municipale, lucru care determină în unele
zone deversarea direct în mediu a acestor ape uzate;
colectarea insuficientă a apelor pluviale, parte din acestea înfiltrându-se prin
platformele de depozitare a deșeurilor menajere și a celor provenite din
activitățile agricole și zootehnice;
colectarea încă neselectivă a deșeurilor provenite din unele gospodării și a celor
provenite din unele activități economice care prin infiltrații de substanțe
organice și anorganice determină poluarea factorilor de mediu;
existența grupurilor sociale din gospodăriile individuale construite impropriu în
apropierea fântânilor sau a surselor de apă neprotejate.
Strategia de Dezvoltare Locală 2015-2020 prevede extinderea rețelei de canalizare pe întreg
teritoriul comunei Aroneanu, respectiv de pompare a apelor uzate către stațiile de epurare
din Municipiul Iași.
34 | P a g e
Pagina 37
Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020
2.6.5.4. Calitatea solului
Solul este o resursă naturală vitală care reglează mediul înconjurător și răspunde unei game
largi de presiuni exercitate asupra sa. În timp ce acest sistem complex bio– geochimic este bine
cunoscut ca mediu care sprijină producția agricolă și forestieră, solul este și o componentă
vitală pentru o serie de procese ecologice, de la managementul apei, fluxul terestru al
carbonului, producția naturală de gaze cu efect de seră, la ciclul nutrienților.
Ca interfață între pământ, aer și apă, solul este o resursă neregenerabilă care îndeplinește mai
multe funcții vitale, dintre care enumerăm:
producerea de hrană/biomasă;
depozitarea, filtrarea și transformarea unor substanțe;
este sursă de biodiversitate, habitate, specii și gene;
servește drept platformă/mediu fizic pentru oameni și activitățile umane;
este sursă de materii prime;
reprezintă un patrimoniu geologic și arheologic.
Gestionarea învelișului de sol reprezintă o problematică la fel de importantă ca și gestionarea
biodiversității sau problema schimbărilor climatice. Acestea, alături de alte aspecte pun în
balanță dezvoltarea durabilă a societății umane în strânsă legătura cu potențialul de
regenerare naturală a resurselor ce constituie baza existenței umane. O gestionare
defectuoasă a acestor resurse a dus deja la apariția unei multitudini de efecte negative,
concrete, asupra factorului uman (după Raportul anual privind starea mediului în Județul Iași
pentru anul 2013).
Fondul funciar
Fondul funciar reprezintă totalitatea terenurilor (inclusiv cele acoperite de ape) de pe teritoriul
unei țări. După destinație, fondul funciar este alcătuit din: terenuri cu destinație agricolă,
păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră, construcții, drumuri și căi ferate, ape și bălți, alte
suprafețe.
Conform datelor prezentate de Direcția Agricolă Județeană Iași reiese că la nivelul județului
Iași există un trend de reducere a cantităților de îngrășăminte chimice folosite pentru culturile
agricole de la 6.275 tone în anul 2007 la 4.838 tone în anul 2013 și de creștere a cantităților de
35 | P a g e
Pagina 38
Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020
îngrășăminte naturale utilizate, respectiv de la 450.800 tone în anul 2007 la 942155 tone în
anul 2013. Comparativ cu țările membre ale Uniunii Europene, solurile din România nu sunt în
situația de a fi „saturate” cu produse de uz fitosanitar, consumul mediu în țara noastră la
hectar de teren arabil scăzând în perioada 2000 - 2012, de la 1,18 kg substanță activă/ha, la
0,70 kg substanță activă/ha.
Calitatea terenurilor agricole cuprinde, atât fertilitatea solului, cât și modul de manifestare a
celorlalți factori de mediu, față de plante. Din acest punct de vedere, terenurile agricole se
grupează în 5 clase de calitate, diferențiate după nota de medie de bonitare (clasa I: 81 - 100
puncte, clasa a V-a: 1 - 20 puncte).
Clasele de calitate ale terenurilor dau pretabilitatea acestora pentru folosințele agricole.
Numărul de puncte de bonitare se obține printr-o operațiune complexă de cunoaștere
aprofundată a unui teren, exprimând favorabilitatea acestuia pentru cerințele de existență ale
unor plante de cultură date, în condiții climatice normale și în cadrul folosirii raționale.
Fondul funciar al comunei Aroneanu totaliza la nivelul anului 2012 o suprafață de 3952 ha,
din care suprafața agricolă a fost de 3015 ha, reprezentând 76,29% din fondul funciar.
La sfârșitul anului 2014, fondul funciar al comunei Aroneanu totaliza o suprafață de 3903,02
ha, din care suprafața agricolă a fost de 2681,2 ha, reprezentând 68,69% din fondul funciar.
Conform datelor din tabelul 7, din punct de vedere a calității solului pe terenurile agricole în
comuna Aroneanu, predomină clasa III de calitate, cu o pondere de 36,8% din totalul
suprafeței agricole, urmată de clasa a II cu 32,9% și clasa a IV cu 19,8%.
Pentru clasa a V-a - terenuri cu limitări severe care reduc gama culturilor agricole sau necesită
măsuri sau lucrări speciale de conservare sau ameliorare a resursei de sol – procentul este de
10,5%.
Fond Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV Clasa V
funciar ha % din ha % din ha % din ha % din ha % din
total total total total total
folosință folosință folosință folosință folosință
Aroneanu 0 0 882 32,9 987 36,8 531 19,8 281 10,5
Tabelul 7.- Încadrarea solurilor pe clase în comuna Aroneanu, 2014 (sursa: D.A.D.R. IAȘI și O.S.P.A. Iași)
Presiuni asupra stării de calitate a solurilor
La nivelul județului Iași presiunea factorilor externi asupra stării de calitate a solurilor este dată
de:
36 | P a g e
Pagina 39
Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020
Degradări fizice ca urmare a activității umane sau fenomene naturale– eroziune,
alunecări de teren, acidifiere, inundabilitate, sărăturare, gleizare și pseudogleizare;
Degradări chimice –poluări/ contaminări rezultate din activități antropice.
În perioda 2009 – 2013, Consiliul Județean Iași a derulat proiectul ”Întocmirea hărților de risc la
alunecări de teren pentru 82 de unități administrativ teritoriale din județul Iași” în cadrul
căruia se face inventarierea zonelor cu risc la alunecări de teren din cele 82 de UAT, printre
care este inclusă și comuna Aroneanu. La nivelul anului 2007, comuna Aroneanu figura cu 671
ha de teren pe care se manifestau fenomene de alunecare de teren active și semiactive fiind
necesare lucrări de prevenire, consolidare și limitare a efectelor distructive. Pe o suprafață de
51 ha, din cele 671 ha, au fost efectuate lucrări de îmbunătățire a calității mediului prin
împădurirea terenurilor agricole degradate.
Agenția pentru Protecția Mediului Iași a expertizat în anul 2013 soluri cu folosință agricolă,
unde s-a urmărit evoluția indicatorilor azot total, azotați, fosfor total pentru probele prelevate
pe două adâncimi 0 - 20 cm și 20 - 40 cm. Rezultatele analizelor s-au încadrat în valori normale
ale indicatorilor analizați: pentru Ptotal între 5 – 13,8 ppm, NO3 - între 5 – 18 ppm, mai puțin
pentru Ntotal 0,065 – 0,185%, ceea ce indică o slabă aprovizionare a solului cu acest element
necesar dezvoltării plantelor.
Solul monitorizat prin analiza de metale grele nu înregistrează depășiri ale pragului de alertă
pentru soluri sensibile, conform Ordinului 756/1997, care cuprinde valori de referință pentru
elementele chimice din sol.
2.6.5.5. Riscuri naturale
Principalele riscuri naturale sunt determinate în principal de configurația și structura geologică
a formelor de relief ce determină alunecări de teren și inundații precum și de impactul
activităților seismice asupra zonei. Totodată un factor ce trebuie luat în considerare îl
reprezintă schimbările climatice semnalate în ultimii ani, schimbări ce pot provoca fenomene
extreme care pot fi încadrate, prin violența și impactul lor, în categoria principalilor factorilor
de risc natural. Acestea determină fenomene extreme: fie perioade cu precipitații abundente
ce provoacă deseori inundații și alunecări de teren, fie secete prelungite ce afectează cadrul
natural (flora și fauna) și activitățile antropice (în special agricultura).
Cei mai afectați de alunecări de teren și procese de eroziune torențială sunt versanții cu pante
mari (15 – 20%), de pe stânga văilor Ciricului și Chiriței. Procesele de degradare a terenului
37 | P a g e
Pagina 40
Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020
afectează terenuri agricole, așezări (nord-vestul satului Dorobanț, estul și sud-estul satului
Rediu Aldei, vestul și nordul satului Aroneanu).
Suprafața afectată de alunecări de teren este de 620 ha distribuită pe versanți puternic
înclinați. Acești versanți necesită lucrări complexe antierozionale și de stabilizare, împăduriri
(vest și nord de Aroneanu, sud-est și nord Rediu-Aldei, nord-vest Dorobanț). Eroziunea de
adâncime (ravene, torenți, ogașe etc.) afectează o suprafață de 13 ha.
Versanții cu pantele mai accesibile (5-15%) sunt afectați de procese de degradare mai reduse
ca intensitate și suprafață, oferind terenuri în general bune pentru orice folosință, cu unele
măsuri locale antierozionale și de amenajare.
Terenurile cele mai afectate de inundații sunt cele din luncile înguste ale pârâurilor Ciric și
Chirița. Luncile văilor torențiale, afluente pârâurilor Ciric și Chirița, sunt înguste, umede și
afectate strict local de inundații de pantă la ploi mari.
O situație aparte se poate întâlni în jumătatea vestică a satului Dorobanț, unde pe versanți
apar izvoare sau emergențe umede, care vor trebui evitate sau captate și drenate.
Pentru minimizarea efectelor alunecărilor de teren sunt necesare lucrări de îmbunătățiri
funciare structurate pe mai multe tipuri de intervenție: stabilizare a versanților, reconstrucția
ecologică a solurilor, reducerea alunecărilor de teren prin împădurire și proiecte de ameliorare
antierozionale și pedoameliorative, organizarea eficientă a activităților și teritoriului agricol.
De asemenea, sunt necesare lucrări pentru eliminarea excesului de umiditate din zonele joase
(desecare, drenaj), deosebit de importantă fiind extinderea rețelei de canalizare care ar
asigura o preluare eficientă a apelor menajere, dar și a apelor meteorice din precipitații
reducând astfel cantitățile de apă scurse pe versanți, fenomen cu efecte distructive solului și
calității pânzei freatice.
Pentru contracararea efectelor schimbărilor climatice ce determină perioade cu precipitații
frecvente și abundente (ploi torențiale) și perioade caracterizate printr-un mare deficit
pluviometric sunt necesare lucrări de apărare împotriva inundațiilor și amenajare a albiei
râurilor și acumulărilor de apă (îndiguiri, crearea unor zone de inundabilitate controlată, etc.),
intervenții asupra zonelor de risc din punct de vedere al stabilității solului (lucrări de
consolidare, antierozionale, desecări, drenaje) precum și lucrări de modernizare și extindere a
sistemelor de irigații pentru combaterea efectelor secetei.
38 | P a g e
Pagina 41
Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020
2.6.5.6. Resurse naturale
Pe teritoriul comunei Aroneanu nu au fost descoperite bogății ale subsolului cu potențial
economic de valorificare. Totuși, semnalăm prezența pe teritoriul comunei a unor izvoare care
ar trebui analizate pentru se evalua posibilitatea valorificării lor.
Principala resursă naturală o reprezintă pământul, în mare parte de bună calitate, pretabil
pentru dezvoltarea activităților agricole precum și potențialul turistic și economic al fondului
forestier și al lacurilor din zonă.
Disfuncționalități:
neexecutarea suficientă a lucrărilor de amenajări funciare și hidrotehnice care conduc
la distrugerea solului și apariția fenomenelor puternic distructive cum sunt alunecările
de teren, inundații;
aplicarea în activitățile agricole și zootehnice a unor tehnologii greșite de exploatare a
terenului fapt ce favorizează eroziunea și poluarea solului;
deversări necontrolate de ape uzate în zone neacoperite de rețeaua de canalizare;
gestionarea necorespunzătoare a deșeurilor menajere și de ambalaje: hârtie, sticlă,
plastic, depozitate în alte locuri decât cele prevăzute;
insuficiența sistemelor de irigații.
2.6.5.7. Spații verzi
Pe teritoriul comunei Aroneanu există suprafețe mari de zone verzi care necesită însă lucrări
de reamenajare. Zone reduse ca suprafață, cu funcțiuni de spații verzi sunt amenajate în
apropierea clădirilor administrative, a unităților școlare și în cadrul gospodăriilor populației.
Un potențial important din acest punct de vedere îl reprezintă zona lacurilor Aroneanu și
Dorobanț. Aceste zone dispun de câteva amenajări (pe lacul Dorobanț funcționând și o bază
nautică), însă necesită lucrări de reabilitare și reamenajare.
Analizând situația spațiilor verzi constatăm că pentru îmbunătățirea climatului natural și
creșterea standardelor de viață sunt necesare investiții pentru crearea unor suprafețe
amenajate cu rol de parcuri și grădini publice precum și pentru dezvoltarea infrastructurii de
recreere și petrecere a timpului liber. Poziția comunei, gradul crescut de accesibilitate,
apropierea de municipiul Iași, disponibilitatea suprafețelor de teren, făcând posibilă
39 | P a g e
Pagina 42
Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020
amenajarea unor zone de agrement în principal prin dezvoltarea durabilă a locațiilor din
apropierea lacurilor Aroneanu și Dorobanț.
Pentru perioada 2015-2020, se are în vedere amenajarea și valorificarea superioară a spațiilor
verzi din comuna Aroneanu prin implementarea unui concept de tip ”Aventura-Parc”. Parcul ar
putea include următoarele atracții turistice: Parc de trasee de escaladare prin copaci (cu
tiroliană peste lacul Aroneanu), un parc pentru copii, o grădină zoologică.
Disfuncționalități:
dezvoltarea pe orizontală a comunei și extinderea continuă a arealului construit are
drept consecință diminuarea și degradarea suprafețelor ocupate de zonele verzi;
parcuri și grădini publice insuficiente sau insuficient amenajate;
insuficienta valorificare a cadrului natural – a pădurii și a lacurilor.
2.6.5.8. Gestionarea deșeurilor
Locuitorii comunei Aroneanu beneficiază de servicii publice de salubrizare.
Deșeurile sunt colectate de către o firmă privată și depozitate în locuri controlate. În prezent,
nu se face o colectarea separată a tipurilor de deșeuri menajere. O parte din componente -
reprezentând materiale reciclabile (hârtie, carton, plastic, sticlă, metale) - nu se recuperează, ci
se elimină prin depozitare în locuri care nu corespund reglementărilor privind gestionarea
deșeurilor. Această depozitare necontrolată are un impact negativ asupra factorilor de mediu
aer, apă, sol și de asemenea produce pierderi economice întrucât se pierd mari cantități de
materiale refolosibile care ar putea fi valorificate.
Pentru atingerea țintei de reciclare totală, în procesul de colectare selectivă trebuie implicată
și populația din mediul rural și este necesar ca în comună să se implementeze un sistem de
management integrat al deșeurilor care să asigure colectarea selectivă. Pe lângă impactul
pozitiv asupra factorilor de mediu ar crește calitatea vieții locuitorilor comunei care ar trăi întrun mediu sănătos și gradul de utilitate funcțională și economică a terenurilor prin eliminarea
depozitării necorespunzătoare și necontrolate a deșeurilor care ocupă nerațional și nejustificat
suprafețele de teren, permitând redarea acestora în circuitul productiv.
De asemenea, este necesară promovarea compostării individuale în gospodării și/sau pe
platforme. Deșeurile biodegradabile din gospodăriile populației sunt compostate cu obiectivul
returnării deșeului înapoi în cadrul ciclului de producție vegetală ca fertilizant sau ameliorator
40 | P a g e
Pagina 43
Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020
de sol. Varietatea tehnicilor de compostare este foarte mare, iar compostarea poate fi
efectuată în grădini private sau în stații centralizate foarte tehnologizate.
Având în vedere continuă dezvoltare a comunei și creșterea nivelului de trai este necesar să se
acorde o importanță deosebită gestionării deșeurilor provenite din construcții și demolări
precum și a deșeurilor electrice și electronice DEE: colectarea separată de la locul de generare,
pe tip de material; promovarea reciclării și reutilizării deșeurilor din construcții și demolări
utilizarea acestora după pretratare în reamenajări de drumuri sau alte activități; asigurarea de
capacități de tratare/sortare a acestora; asigurarea depozitării controlate a deșeurilor ce nu
pot fi valorificate, conform reglementărilor în vigoare. De asemenea, intensificarea activităților
economice și creșterea consumului populației comunei va determina creșterea volumului de
ambalaje și deșeuri de ambalaje fapt ce va impune adoptarea unui sistem eficient de
gestionare a acestui tip de deșeuri în toate etapele: colectare, transport, valorificare.
Disfuncționalități:
• grad redus de prelucrare și valorificare a deșeurilor reciclabile;
• lipsa unui sistem de colectare selectivă a deșeurilor;
• depozitarea necontrolată a unor deșeuri provenind din activități de construcții și a
deșeurilor electrice și electronice DEE;
• neimplementarea tehnologiilor și a metodelor de compostare a deșeurilor
biodegradabile.
2.7. Mediul economic al comunei Aroneanu
2.7.1. Situația economică
Dezvoltarea economică a comunei este în strânsă interdependență cu cea a zonei, fiind
favorizată de poziționarea în imediata vecinătate a municipiului Iași și orientată spre
diversificarea schimburilor și satisfacerea nevoilor locale și ale acestei concentrări urbane.
Includerea municipiului Iași prin Hotărârea nr. 998/2008 în categoria polilor naționali de
creștere în care se realizează cu prioritate investiții din programele cu finanțare comunitară și
națională precum și includerea comunei în cadrul parteneriatului pentru dezvoltare - Zona
Metropolitană Iași - au oferit noi orizonturi, a crescut atractivitatea zonei creând noi
oportunități de afaceri, ceea ce va contribui la diversificarea portofoliului de activități
economice și va atrage investiții mult mai consistente în economia locală.
41 | P a g e
Pagina 44
Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020
Analizând datele din tabelul 8 s-a observat o tendință de creștere a înmatriculărilor de
societăți comerciale în comuna Aroneanu din anul 2010 până în anul 2012, urmată de o
tendință de descreștere a înmatriculărilor din 2012 până în prezent, nivelul anului 2014 fiind
sub nivelul anului 2010.
Evoluția situației înmatriculărilor societăților comerciale în comuna Aroneanu, în perioada
2010-2015:
Sat 2010 2011 2012 2013 2014 2015
(aprilie)
Aroneanu 11 9 16 14 14 6
Dorobanț 6 8 10 12 4 6
Rediu Aldei 5 - 6 4 2 2
Șorogari 2 8 4 0 3 1
Total 24 25 36 30 23 15
Tabelul 8.- Evoluția situației înmatriculărilor societăților comerciale în comuna Aroneanu, în perioada 2010-2015,
(sursa: Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Iași)
Domeniul comerțului are numărul cel mai mare de agenți economici din comuna Aroneanu,
respectiv 35, urmat de domeniul agricol cu 28 de agenți ecenomici și construcții cu 23 de
agenți economici (tabelul 9). Totalul agenților economici în funcțiune fiind 180, revenind la o
populație totală de 3.402 locuitori (INS 2011), revenind cca. 5 firme/100 de locuitori, raportul
fiind mare decât cel al județului Iași unde revin cca. 2 firme/100 locuitori (15.345 firme la
772.348 locuitori).
Distribuția agenților economici în stare de funcțiune după domeniul de activitate și număr în
comuna Aroneanu:
Domeniul de activitate Nr.firme în stare de
funcțiune
Alte activități de servicii colective, sociale și personale 1
Comerțul cu ridicată și cu amănuntul, repararea autovehiculelor,
1
motocicletelor și a bunurilor personale
Comerț cu amănuntul, cu excepția autovehiculelor și motocicletelor 35
Agricultură, vânătoare și servicii anexe 28
Lucrări speciale de construcții 12
Construcții de clădiri 11
Transporturi terestre și transporturi prin conducte 9
42 | P a g e
Pagina 45
Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020
Comerț cu ridicata cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete 8
Restaurante și alte activități de servicii de alimentație 6
Activități de arhitectură și inginerie; activități de testări și analiză tehnică 5
Activități spotive, recreative și distractive 5
Alte activități de servicii 5
Industria alimentară 5
Activități ale direcțiilor (centralelor), birourilor administrative centralizate;
4
activități de management și de consultanță
Activități de peisagistică și servicii pentru clădiri 3
Activități de secretariat, servicii suport și alte activități de servicii prestate în
3
principal întreprinderilor
Activități de servicii privind forța de muncă 3
Activități referitoare la sănătatea umană 3
Alte activități profesionale, științifice și tehnice 3
Hoteluri și alte facilități de cazare 3
Învățământ 3
Activități auxiliare pentru intermedieri financiare, activități de asigurare și
2
fonduri de pensii
Activități de creație și interpretare artistică 2
Activități de servicii informatice 2
Activități de servicii în tehnologia informației 2
Colectarea, tratarea și eliminarea deșeurilor; activități de recuperare a
2
materialelor reciclabile
Industria construcțiilor metalice și a produselor din metal, exclusiv mașini,
2
utilaje și instalații
Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn și plută, cu excepția
2
mobilei; fabricarea articolelor din paie și din alte materiale vegetale
Tipărire și reproducerea pe suporți a înregistrărilor 2
Activități de poștă și de curier 1
Activități juridice și de contabilitate 1
Activități veterinare 1
Colectarea și epurarea apelor uzate 1
Comerț cu ridicata și cu amănuntul, întreținerea și repararea autovehiculelor
1
și motocicletelor
Fabricarea altor produse din minerale nemetalice 1
43 | P a g e
Pagina 46
Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020
Intermedieri financiare, cu excepția activităților de asigurări și ale fondurilor
1
de pensii
Tranzacții imobiliare 1
Total firme 180
Tabelul 9.- Distribuția din totalul agenților economici în stare de funcțiune după domeniul de activitate și număr în
comuna Aroneanu: (sursa: Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Iași, 2015)
Din firmele înființate în ultimii trei ani doar 2 firme s-au închis, restul rămânând în funcțiune,
față de anul 2010 când din 19 firme înființate 4 au fost radiate, iar în anul 2012, din 30 au fost
radiate 4 firme și 2 și-au întrerupt activitatea (tabelul 10).
Evoluția situației juridice a societăților comerciale cu sediul în comuna Aroneanu, în
perioada 2010-2015:
An înmatriculare Firme în stare Firme Firme în Firme în stare de
de funcțiune radiate stare de întrerupere
lichidare temporară
activitate
2010 19 4 1 -
2011 22 1 - 2
2012 30 4 - 2
2013 28 1 - 1
2014 22 - 1 -
2015 15 - - -
TOTAL 136 10 2 5
Tabelul 10.- Evoluția situației juridice a societăților comerciale cu sediul în comuna Aroneanu, în perioada 2010-
2015: (sursa: Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Iași, 2015)
O oportunitate de dezvoltare a comunei o reprezintă satisfacerea necesităților în continuă
creștere ale economiei municipiului Iași și a Zonei Metropolitane fapt ce va conduce la apariția
de noi sectoare în economia comunei: servicii, depozitare, logistică, industria ușoară,
prefabricare, asamblare componente, etc. Elementele decisive pentru valorificarea acestei
oportunități sunt: oferta de terenuri existente în comună, poziționarea bună în cadrul zonei,
acces la transportul aerian prin Aeroportul Iași.
2.7.2. Agricultura
Agricultura reprezintă una din oprtunitățile de dezvoltare ale zonei, oportunitate care în
prezent este insuficient folosită. Față de anul 2012, când suprafața agricolă totală din comuna
44 | P a g e
Pagina 47
Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020
Aroneanu însuma 3.015 ha, la sfârșitul anului 2014, conform datelor furnizate de Direcția
pentru Agricultură (D.A.D.R.) Iași, suprafața agricolă totală însuma 2.681,2 ha (tabelul 11),
ponderea cea mai mare având-o suprafețele deținute de producătorii individuali, cca. 82%.
Distribuția terenurilor agricole după modul de folosință este următoarea:
Terenuri agricole Suprafața (ha) Producători individuali Ferme (ha)
(dec. 2014) (ha)
Suprafața totală 2.681,2 2.201,2 480
Din care:
Arabil 1.720 1.277 443
Pășuni 446 446 -
Fânețe 338 338 -
Vii hibrid pe rod 37 37 -
Vii altoite 139 102 37
Livezi 1,20 1,2 -
Tabelul 11.- Distribuția terenurilor agricole după modul de folosință din comuna Aroneanu, dec. 2014: (sursa:
Direcția Pentru Agricultură a Județului Iași)
Suprafața agricolă a comunei o parte este utilizată în cadrul unor exploatații mici, marea lor
majoritate încadrându-se în segmentul fermelor de 0-5 ha, orientate în principal spre
acoperirea nevoilor proprii, iar o altă parte grupată în cadrul asociațiilor și societăților agricole.
Proprietatea reprezintă principalul mod de deținere al unui teren agricol. Fragmentarea
excesivă a proprietății și lipsa asocierii între agricultori diminuează competitivitatea sectorului
agricol.
Suprafețele cele mai multe sunt ocupate de culturile de porumb (1.039 ha), de pășuni (446 ha),
de grâu (367 ha) și fânețe (338 ha). La toate culturile nivelurile de producție înregistrate sunt
mult sub nivelurile medii de producție în județ, acest lucru arătând un management extrem de
slab al producătorilor agricoli individuali în activitățile agricole (tabelul 12).
Diversificarea culturilor, orientarea spre producția ecologică și creșterea gradului de prelucrare
al produselor la nivel local ar contribui la dezvoltarea economică, având în vedere creșterea
continuă a cererii de produse alimentare și perspectivele viitoare în care România ar putea
deveni unul din principalii furnizori de produse alimentare pe piața Uniunii Europene. Piața
biocombustibililor, aflată în plină dezvoltare, are potențialul de a modifica structura actuală a
culturilor agricole, investițiile în acest domeniu înregistrând la nivel național un trend
ascendent.
În prezent producția agricolă se concentrează doar pe câteva tipuri de culturi (date valabile
la dec. 2014):
45 | P a g e
Pagina 48
Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020
Tipul de cultură ha tone kg/ha
Grâu comun de toamnă 367 72 196,18
Orz 2 - -
Ovăz 2 - -
Porumb boabe 1.039 394 379,21
Floarea soarelui 188 282 1.500
Cartofi de toamnă 30 - -
Legume 16 97 6.062,50
Plante de nutreț 76 24 315,79
Pășuni 446 - -
Fânețe 338 - -
Vii altoite 139 800 5.755,39
Vii hibrid pe rod 37 - -
Livezi 1,2 30 25.000
Tabelul 12.- Structura culturilor și nivelul productiv în comuna Aroneanu, dec. 2014: (sursa: Direcția Pentru
Agricultură a Județului Iași)
2.7.3. Creșterea animalelor
Deși a înregistrat după anul 1990 o scădere puternică, în acest moment se constată semne de
revigorare în acest sector deși se înregistează încă anumite fluctuații anuale. Deși, în
continuare, ca număr, ponderea o au unitățile de mici dimensiuni ale căror producție este
utilizată în special pentru acoperirea necesităților și care limitează dezvoltarea acestui sector
prin resursele limitate pe care acestea le pot aloca, tendința în acest moment este de a
dezvolta această activitate la nivelul fermelor de mărime medie și mare (în comună există o
fermă mare de creșterea păsărilor) pentru a putea face face competitivității tot mai mare în
acest domeniu.
Efectivele de animale și structura (anul 2014) sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Specia de animale Număr de animale
Bovine 825 capete
Porcine 815 capete
Cabaline 180 capete
Ovine 270 capete
Caprine 170 capete
Păsări 1487 capete
Stupi 45 stupi
Tabelul 13.- Efectivele de animale și structura, 2014: (sursa: Registrul Agricol al comunei Aroneanu)
46 | P a g e
Pagina 49
Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020
Producția nu este constantă și se situează cu mult sub potențial. O oportunitate de valorificare
a produselor agricole o reprezintă investițiile în capacități de procesare din sectorul agroalimentar și dezvoltarea infrastructurii de promovare și distribuție a produselor în municipiul
Iași și zonele adiacente, piață aflată într-o continuă creștere. De asemenea, implementarea
metodelor ecologice pe tot lanțul de producție și obținerea certificării produselor ecologice ar
contribui la creșterea valorii produselor.
Nu este de neglijat și producția materiilor prime pentru piața biocombustibililor, aflată în plină
dezvoltare, piață care are potențialul de a modifica structura actuală a culturilor agricole.
Referitor la structura activităților economice este necesară revitalizarea a două sectoare:
turismul rural și agroturismul;
pescuitul și piscicultura.
Potențialul zonei în acest domeniu este foarte mare. Existența cadrului natural propice acestor
activități, cererea în continuă creștere asigură condiții favorabile de desfășurare a acestor
activități care vor conduce la o diversificare a economiei locale, la creșterea veniturilor
populației și a gradului de utilizare a forței de muncă.
Disfuncționalități:
absența unui mecanism de atragere și stimulare a activităților industriale, cu
precădere a industriilor nepoluante și cu valoare adaugată mare;
utilizarea în unele domenii de echipamente și tehnologii depășite;
ponderea mică a industriei cu tehnologie de vârf;
lipsa unui sistem performant de promovare și distribuție a produselor provenite din
activitățile agricole și zootehnice;
lipsa unui centru de consultanță pentru accesarea instrumentelor de finanțare
nerambursabile de care beneficiază țara noastră ca membru al Uniunii Europene;
fragmentarea suprafețelor de teren cu potențial agricol și utilizarea acestora sub
potențial;
slaba dezvoltare a industriei de procesare a produselor agro-zootehnice;
pondere redusă a complexelor agro-zootehnice de mărime medie și mare;
grad redus de absorbție a fondurilor destinate dezvoltării economice;
47 | P a g e
Pagina 50
Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020
insuficienta conformare a activităților economice la standardele și normele
europene.
2.8. Organizarea spațială. Infrastructura
2.8.1. Înscrierea în teritoriu
Comuna Aroneanu este situata la 4,5 km nord de municipiul Iasi, ocupând o pozitie centralestică în cuprinsul judetului Iași.
Comuna Aroneanu se învecinează cu comuna Victoria în partea de Nord, Golăești la Nord-Est,
Holboca la Sud-Est, Popricani la Vest și cu municipiul Iași la partea de Sud-Vest.
În componența comunei intră satele : Aroneanu, Dorobanț, Rediu Aldei și Șorogari.
Figura 5.- Harta vecinătăți
Situația suprafețelor de teren din comuna Aroneanu se prezintă astfel:
TOTAL TEREN 3.903,02 ha:
o Intravilan: 303 ha,
o Extravilan: 3.600,02 ha.
Situația terenurilor după modul de utilizare este următoarea:
Structură terenuri Suprafața 3.903,02
ha %
Suprafața totală 3.903,02 100,0
terenuri agricole 2.681,2 68,7
din care:
arabil 1.720 44,1
pășuni 446 11,4
48 | P a g e
Pagina 51
Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020
fânețe 338 8,7
vii 176 4,5
livezi 1,2 0,0
terenuri neagricole 1.221,82 31,3
din care:
păduri 520,07 13,3
ape 123,49 3,2
drumuri 61,75 1,6
construcții 516,39 13,2
neproductiv 0,12 0,0
Tabelul 14.- Situația terenurilor după modul de folosire în comuna Aroneanu, dec. 2014: (sursa: Direcția Pentru
Agricultură Iași/ Plan Urbanistic General al comunei Aroneanu)
Analizând datele din tabelul 14 se observă ponderea mare a terenurilor agricole (68,7%) iar în
cadrul acestora ponderea ridicată a terenului arabil (44,1%). De asemenea facem precizarea că
deși suprafața totală de teren a rămas aproximativ aceeași, funcție de necesitățile locale s-a
observat o variație a ponderii suprafețelor diferitelor categorii de folosință. Referitor la modul
de utilizare a terenul agricol, în ultima perioadă se observă o creștere a suprafeței arabile
concomitent cu o scădere a suprafețelor ocupate cu livezi, pășuni, fânețe și vii.
49 | P a g e
Pagina 52
Figura 6.- Harta utilizării terenurilor la nivelul comunei Aroneanu
Pagina 53
2.8.2. Zonare funcțională
Structura comunei pe părți din teritoriu în raport cu funcția dominantă arată astfel :
o Zona pentru locuințe regim mic de înălțime;
o Zone monumente istorice și de arhitectură, situri arheologice cu valoare
națională;
o Zona instituții publice și servicii;
o Zone de interes turistic: râul Chirița, lacul Dorobanț și lacul Aroneanu;
o Zona unități economice și depozitare;
o Zona unități agricole;
o Terenuri agricole în intravilan;
o Zona construcții aferente lucrărilor tehnico-edilitare;
o Zona căi de comunicație rutieră și amenajări aferente;
o Zone cu lucrări de combaterea eroziunii solului;
o Terenuri forestiere;
o Terenuri neproductive.
Funcțiunea de locuire este dominanta principală de utilizare a suprafeței intravilanului.
Disfuncționalități:
- funcționalități reduse și slabă accesibilitate a serviciilor publice chiar și în zonele
centrale ale localităților comunei;
- stare necorespunzătoare și/sau echipare slabă cu infrastructură (rețele de drumuri
și canalizare);
- grad redus de ocupare și valorificare a terenurilor.
2.8.3. Infrastructura de transport
Comuna Aroneanu este străbătută de drumul județean DJ 282G, aflându-se la o distanță de 4,5
km de municipiul Iași. Lungimea totală a rețelei de drumuri este de 112 km, iar lungimea totală
a drumurilor asfaltate este de 12 km.
Drumurile principale care tranversează comuna sunt:
D.J. 282 G - Iași - Aroneanu: 5 km
DC 15 - lungime pe raza comunei de 10 km - face legătura între localitățile
Aroneanu, Dorobanț și comuna Golăiești;
52 | P a g e
Pagina 54
Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020
DC 17 - lungime de 12,8 km - face legătura între municipiul Iași localitățile
Aroneanu și Rediul Aldei;
DC 18 - lungime de 2,4 km - face legătura între municipiul Iași și satul Șorogari;
DC 19 - traversează pe o porțiune scurtă teritoriul comunei Aroneanu, dar
numai în limita extravilanului localităților componente- face legătura între
municipiul Iași și localitățile Valea Lungă și Golăești.
Căi de comunicații rutiere
Distanțele pe șosea între comuna Aroneanu și principalele localități sunt:
Localitatea Distanța pe șosea
Iași 4,5 km
București 410 km
Constanța 460 km
Chișinău 160 km
Tabelul 15. - Distanțele pe șosea între comuna Aroneanu și principalele localități
Lungimile infrastructurii rutiere în cadrul fiecărei localități:
Localitatea Lungimea infrastructurii Starea drumurilor
rutiere
(ml)
ARONEANU 20.560 DJ 282 G asfalt, DS 696 dale de
beton, diferența pietriș
concasat și piatră spartă,
pământ alei sătești
DOROBANȚ 30.748 DC 1861 asfalt, diferența piatră
spartă, pământ alei sătești
REDIU ALDEI 37.744 DC 17, DS 35, DS 38 asfalt,
diferența spărtură piatră și
pământ
ȘOROGARI 22.607 DC 1817/1 dale de
beton/spărtură, diferența
piatră și pământ
Tabelul 16.- Lungimile infrastructurii rutiere în cadrul comunei Aroneanu: (sursa: Inventarul Comunei
Aroneanu 2015)
53 | P a g e
Pagina 55
Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020
Figura 7.- Harta infrastructurii de transport și starea acesteia la nivelul comunei
De asemenea, în comună există 99 de poduri și podețe și sunt amenajate 8.347 ml trotuare.
În general, cu excepția drumului județean și a zonelor centrale, starea infrastructrurii rutiere
din comună este precară, atât în ceea ce privește calitatea stratului de rulare, cât și ca
organizare și necesită intervenții rapide (atât la nivelul căii de rulare, cât și pentru refacerea
șanțurilor, podețelor, trotuarelor, creșterea siguranței rutiere prin amplasarea de indicatoare
și marcaje rutiere).
Căi de comunicație feroviare
Comuna Aroneanu este deservită de stația de cale ferată a municipiului Iași. Cea mai apropiată
stație de cale ferată se află la 8 km distanță.
Căi de comunicație aeriene
Comuna Aroneanu este deservită de Aeroportul Iași, amplasat la 4 km de municipiul Iași.
54 | P a g e
Pagina 56
Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020
Disfuncționalități:
rețeaua stradală este insuficient dezvoltată ca întindere, capacitate portantă și
calitatea căilor de rulare neacoperind necesitățile, atât în ceea ce privește traficul
actual, cât și în perspectiva creșterii continue urmare a creșterii rolului comunei în
cadrul Zonei Metropolitane;
lipsa unui plan de organizare a circulației care să aibă la bază o clarificare și
încadrare funcțională a rețelei stradale;
o stare necorespunzătoare a suprafeței părții carosabile pe multe sectoare a
rețelelor stradale;
nu există suficiente parcări amenajate în comună;
nu sunt amenajate culoare speciale pentru bicicliști și atelaje.
2.8.4. Sistemul de alimentare cu apă
Gradul de accesibilitate al serviciilor de utilități publice reprezintă unul din indicatorii ce
exprimă calitatea vieții contribuind totodată la dezvoltarea activităților socio-economice în
spațiul rural.
Comuna Aroneanu face parte din Asociatia Regionala a Serviciilor de Apa - Canal (ARSACIS) Iasi
asociație constituită cu scopul asigurării unei gestionări eficiente a resurselor de apă și creșterii
calităților serviciilor de apă și canalizare prin dezvoltarea și extinderea unitară a istemelor de
alimentare cu apă și analizare a localitatilor rurale din județul Iași .
Situația alimentării cu apă potabilă din sistemul centralizat se prezintă astfel:
Lungime totală. aducțiune (m) Lungime rețea
distribuție. (m)
Comuna Aroneanu 11.365 43.710
Loc. Aroneanu 5.000 15.800
Loc. Dorobanț 2.200 12.000
Loc. Șorogari 2.000 6.000
Loc. Rediu Aldei 2.165 9.910
Tabelul 17.- Situația alimentării cu apă potabilă în comuna Aroneanu: (sursa: Inventarul comunei Aroneanu 2015)
55 | P a g e
Pagina 57
Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020
Procentual, numărul de locuințe conectate la rețeaua publică de apă curentă este de peste
90%. Populația comunei care nu beneficiază de acest serviciu își asigură necesarul de apă din
sisteme de alimentare cu apă proprii (fântâni, captări subterane).
Fântâni publice
Din analizele efectuate privind calitatea apei la fântânile la care este posibil accesul public,
rezultă că un procent semnificativ nu respectă normele și normativele în vigoare privind
calitatea apei potabile fiind necesare investiții în infrastructura de alimentare cu apă potabilă
astfel încât să fie asigurat accesul tuturor locuitorilor la serviciile de alimentare cu apă.
Disfuncționalități:
sunt necesare investiții pentru extinderea rețelei de alimentare cu apă astfel încât
toată populația să aibă acces la servicii publice de alimentare cu apă;
în prezent, o parte din populația comunei utilizează apa provenite din surse proprii
care nu îndeplinesc întotdeauna condițiile de potabilitate;
nu se respectă normele privind perimetrele de protecție a surselor de apă;
calitatea apelor subterane este sub standardele prevăzute în normele legale.
2.8.5. Rețelele de canalizare
La nivelul comunei există rețea de canalizare care acoperă teritoriul în procent de 50%, dar
aceasta nu este funcțională, locuințele nefiind conectate.
Lungime totală aducțiune. (m)
Comuna Aroneanu 20.093
Loc. Aroneanu 7.793
Loc. Dorobanț 7.970
Loc. Șorogari 4.330
Loc. Rediu Aldei -
Tabelul 18.- Situația rețelei de canalizare în comuna Aroneanu: (sursa: Inventarul comunei Aroneanu 2015)
Disfuncționalități:
sunt necesare investiții pentru extinderea rețelei de canalizare astfel încât acolo
unde este posibil populația să aibă acces la servicii publice de canalizare;
56 | P a g e
Pagina 58
Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020
în prezent, populația comunei utilizează toaletele din spatele casei, neigienice și
poluante;
lipsa rețelei de canalizare creează un disconfort major asupra populației din comună.
2.8.6. Alimentarea cu energie termică
Comuna Aroneanu nu dispune de un serviciu centralizat de alimentare cu energie termică.
Pentru furnizarea agentului termic și prepararea hranei, în gospodăriile populației și instituțiile
publice se utilizează sisteme individuale pe bază de combustibili lichizi, solizi (lemn, cărbune,
petrol), gazoși (butelii cu gaze lichefiate) și energie electrică.
O caracteristică negativă a fondului locativ existent este gradul de izolare termică
necorespunzător fapt ce conduce la pierderi mari de energie termică, cu influență directă
asupra consumului de combustibil și a noxelor emise în atmosferă în urma arderilor.
Conceptul dezvoltării durabile în domeniul alimentării cu energie termică a localităților
presupune aplicarea unor soluții tehnice performante capabile să asigure, pe de o parte,
condiții normale de viață și de muncă comunităților locale și satisfacerea nevoilor sociale ale
acestora în condiții de rentabilitate economică și eficiență energetică și, pe de altă parte,
conservarea resurselor primare, protecția și conservarea mediului, fără a afecta echilibrul
ecosferei și accesul generațiilor viitoare la resursele energetice primare.
Politica în domeniul producerii și furnizării energiei termice va trebui să țină cont de
următoarele principii:
- accesibilitatea populației la resurse energetice pentru încălzire (accesul întregii
populații la încălzire și apa caldă menajeră);
- siguranța în alimentarea cu energie termică (diversificarea surselor și furnizorilor de
resurse, resurselor neconvenționale și regenerabile de energie);
- reducerea pericolului de foc și explozii în locuințe prin promovarea unor sisteme de
încălzire fără foc deschis;
- utilizarea resurselor locale de energie cum ar fi: biomasa, deșeurile biodegradabile;
- utilizarea surselor alternative de energie: solară, eoliana, termală.
57 | P a g e
Pagina 59
Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020
2.8.7. Alimentarea cu energie electrică
Alimentarea cu energie electrică este realizată prin Sistemul Energetic Național de către EON
Moldova S.A.
Rețeaua de alimentare cu energie electrică are un grad de acoperire mai mare de 93% din
teritoriul comunei.
Alimentarea se face din posturi de transformare 20/0,4kv distribuția energiei electrice
făcându-se prin linii electrice aeriene și subterane. Rețelele de 20 KV existente aparțin
derivației Șorogari - racordată la LEA 20 KV FAI - Popricani și derivației Holboca care este
racordată la LEA 20 KV Iași-Sud.
Extinderea continuă a arealului locuit și perspectiva dezvoltării economice conduc la
necesitatea extinderii rețelelor electrice și redimensionării echipamentelor pentru a susține
creșterea consumului de energie electrică.
Lungimea totală a drumurilor cu iluminat public este de aprox. 60 km.
2.8.8. Rețele de alimentare cu gaze naturale
Comuna Aroneanu nu beneficiază de rețele de transport și distribuție a gazelor naturale.
Având în vedere avantajele obținute: ridicarea standardului de viață a locuitorilor,
diversificarea ramurilor economiei locale, posibilitatea modernizării anumitor procese
tehnologice, se impune racordarea și extinderea rețelei de distribuție a gazelor naturale și pe
teritoriul comunei.
Prin Hotărârea Guvernului nr. 566 din 30 mai 2012 publicată în Monitorul Oficial nr. 449 din 5
iulie 2012 au fost aprobați indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiții "Conductă
de interconectare a Sistemului național de transport gaze din România cu Sistemul de
transport gaze din Republica Moldova pe direcția Iași-Ungheni. Gazoductul Iași-Ungheni, cu o
lungime de 43 de kilometri, a fost inaugurat în luna august 2014 și a fost construit cu scopul
reducerii dependenței Republicii Moldova față de livrăriile de gaze rusești.
Traseul conductei este și pe raza comunei Aroneanu, în zona cătunului Ștefănucă (Ionești), de
unde va exista posibilitatea amplasării unei stații de reglare a presiunii și a alimentării cu gaz
metan a satelor comunei Aroneanu.
58 | P a g e
Pagina 60
Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020
2.8.9. Infrastructura de comunicații
Facilitarea accesului pe piață și la informație este esențială pentru dezvoltarea unei
comunități. Din acest motiv dezvoltarea infrastructurii de comunicații este la fel de necesară ca
și dezvoltarea infrastructurii de bază.
Accesibilitatea populației și agenților economici din comuna Aroneanu la serviciile de
comunicații este foarte bună, fiind disponibile serviciile tuturor operatorilor naționali de
telefonie fixă și mobilă.
De asemenea, comuna are acces și la serviciile de transfer de date și internet, gradul de
acoperire al comunei fiind în continuă creștere prin dezvoltarea infrastructurii specifice și a
portofoliului de servicii furnizate (fiind prezenți furnizori de servcii de cablu TV și
telefonie/internet: Telekom și RDS).
2.8.10. Serviciul de transport public
Transportul public de călători are un rol foarte important în viața unei comunități prin faptul că
are mai multe funcțiuni:
- contribuie la creșterea gradului de accesibilitate a comunei asigurând atât legătura
comunei cu exteriorul cât și relațiile între localitățile componente;
- contribuie la dezvoltarea socio-economică a comunei și a zonei prin contribuția sa la
creșterea mobilității populației și a forței de muncă, asigurarea accesului la piețele de
desfacere.
Serviciul de transport public este un serviciu regulat de transport public local de persoane, cu
mijloace rutiere de transport în comun care are la bază următoarele principii:
respectarea drepturilor și intereselor legitime ale călătorilor;
asigurarea deplasării în condiții de siguranță și de confort;
protecția mediului;
tratament egal și nediscriminatoriu pentru toți utilizatorii;
servicii de calitate în condițiile unor tarife accesibile pentru călători;
administrare eficientă a bunurilor proprietate publică și a fondurilor bănești;
dezvoltare durabilă.
Activitatea de atribuire a traseelor cuprinse în programul de transport public de persoane prin
curse regulate este în atribuția Consiliului Județean Iași.
59 | P a g e
Pagina 61
Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020
Programul de curse regulate pe raza comunei Aroneanu cuprinde 3 trasee deservite de o firmă
privată de transport:
- Iași- Aroneanu-Iași,
- Iași-Dorobanț-Iași,
- Iași-Aroneanu-Rediu Aldei-Iași.
Disfuncționalități:
dotarea necorespunzătoare a stațiilor publice de transport de călători;
starea precară a infrastructurii rutiere fapt ce produce uzura fizică a parcului auto,
disconfort călătorilor, creșterea duratelor de parcurgere a rutelor, creșterea
costurilor de operare și a consumurilor de combustibil.
2.8.11. Fondul de locuințe și calitatea locuirii
Apropierea comunei de municipiul Iași și tendințele actuale ale migrației urban-rural în care un
număr tot mai mare de oameni își contruiesc locuințe în zonele periurbane determină o
continuă extindere a arealului ocupat de construcții și în special al construcțiilor cu destinație
de locuință fapt ce rezultă din statisticile cu privire la evoluția populației care arată creșterea
continuă a populației care se mută cu domiciliul în localitate precum și din creșterea numărului
În privința regimului de înalțime, marea majoritate a construcțiilor sunt cu regim P și P+1.
Evoluția mediului construit pe localități și ani:
Locuințe
Localitatea
2010 2011 2012 2013 2014 2015
Aroneanu 30 21 32 29 25 11
Dorobanț 19 12 19 10 11 4
Rediu-Aldei 2 1 - 1 2 1
Șorogari 4 2 6 4 3 6
Total 55 36 57 44 41 22
Tabelul 19.- Evoluția mediului construit pe localități și ani în comuna Aroneanu: (sursa: Primăria Comunei
Aroneanu)
Deși numărul locuințelor a crescut în toate localitățile comunei, majoritatea lor au confort
redus în special datorită slabei accesibilități la infrastructura tehnico-edilitară: apă, canalizare,
energie termică, gaze naturale.
Concomitent cu extinderea mediului construit are loc o creștere a calității materialelor de
construcții utilizate și o diversificare a tehnologiilor utilizate și a tipurilor construcțiilor fapt ce
60 | P a g e
Pagina 62
Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Aroneanu 2015-2020
influențează pozitiv calitatea, confortul și funcționalitatea clădirilor. Având în vedere situația
precară a unei părți din mediul construit se recomandă măsuri urgente care să vizeze
consolidarea construcțiilor și creșterea siguranței clădirilor. O atenție deosebită trebuie
acordată locurilor de amplasare a construcțiilor noi și infrastructurii precum și calității
materialelor și tehnologiilor folosite având în vedere factorii de risc naturali: inundații, secetă,
alunecări de teren și cutremure, în vederea limitării și înlăturării efectelor produse de acestea
asupra populației și bunurilor de orice fel, astfel încât în urma acțiunii acestora să se asigure
revenirea la normal a vieții social-economice.
Un punct slab îl constituie insuficiența spațiilor special amenajate destinate locurilor de joacă
pentru copii.
Pentru dezvoltarea echilibrată și unitară a localității și respectarea prevederilor legale în
domeniul urbanismului și amenajării teritoriului este necesar să se actualizeze periodic Planul
urbanistic general al comunei.
Pentru viitor se preconizează o creștere rapidă a arealului ocupat de construcții având în
vedere continua dezvoltare a Zonei Metropolitane, necesitatea creșterii spațiilor cu destinație
de locuit și a celor cu funcțiuni economice și nu în ultimul rând îmbunătățirea calității vieții
prin furnizarea de noi servicii publice și extinderea celor existente.
Disfuncționalități:
grad scăzut de acoperire cu servicii de utilități publice a teritoriului comunei;
calitatea și confortul locuirii este sub cerințele actuale;
eficiența energetică a clădirilor este redusă, fapt ce se reflectă în consumuri și costuri
ridicate pentru încălzirea locuințelor;
prepararea hranei și asigurarea energiei termice se face în cea mai mare parte pe
baza utilizării unor sisteme învechite care utilizează combustibili cu grad mare de
poluare;
utilizare sub potențial a surselor de energie regenerabilă;
siguranța mediului construit în cazul clădirilor vechi este mult sub standardele
actuale ceea ce determină o mare vulnerabilitate la riscurile naturale;
lipsa amenajărilor pentru facilitarea circulației persoanelor cu handicap;
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.