Document

BA nr. 14 din 11.05.2022 agenți dăunare la sâmburoase

Tip
Document nr. 14
Data
11.05.2022
Descriere
Buletine de avertizare fitosanitare
Pe site-ul primăriei
BA nr. 14 din 11.05.2022 -agenți dăunare la sâmburoase.pdf
Emitent
Comuna Vad, jud. Cluj
Publicat online
17.05.2022
Pagini
9
Pagina sursă
Cum citez acest document

Document nr. 14 din 11.05.2022, „BA nr. 14 din 11.05.2022 agenți dăunare la sâmburoase”, Comuna Vad, jud. Cluj. Sursa: https://d32e5lpdsek2nl.cloudfront.net/Comuna%20Vad/1737/BA-nr.-14-din-11.05.2022--agen%C8%9Bi-d%C4%83unare-la-s%C3%A2mburoase.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/cluj/vad/208953-ba-nr-14-din-11-05-2022-agenti-daunare-la-samburoase, 19.11.2026)

Fișier creat
11.05.2022
Arhivat
19.11.2026

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

Autoritatea Națională Fitosanitară _______________________________________________________________________________ Oficiul Fitosanitar Cluj Tel/Fax +40 264 274 636 Bulevardul Muncii, Nr. 18, Mob +40 787 538 729 Cluj-Napoca , 400641 www.anfdf.ro NR.985 /O/11.05.2022 [email protected] BULETIN DE AVERTIZARE Nr.14 din 11.05.2022 La speciile de sâmburoase (cireș,vișin,piersic,cais și nectarin) în vederea diminuării evoluției agentilor de dăunare 1.Pentru prevenire și combaterea organismelor dăunătoare: MONILIOZĂ (Monilinia laxa); ANTRACNOZA FRUNZELOR (Coccomyces hiemalis); CIURUIREA FRUNZELOR ( Stigmina carpophila); BĂȘICAREA FRUNZELOR (Taphrina deformans); FĂINAREA PIERSICULUI (Sphaerotheca pannosa); AFIDE (Aphis sp.); PĂDUCHELE VERDE (Myzus piersicae); PURICELE MELIFER (Psylla spp.) MONILIOZĂ (Monilinia laxa) Sporii ciupercii Monilinia laxa ce se formeaza pe fructele mumifiate ramase pe ramuri, rezista la temperaturi scazute din timpul iernii si produc infectii in primavara pe frunze, flori si ramuri. Deseori, miceliul de infectie ajunge in flori si trece prin cozile acestora in scoarta ramurilor, producand infectii in primavara. Ciuperca mai ierneaza ca miceliu de rezistenta in scoarta ramurilor cat si in fructele mumifiate. Atacul pe fructele ajunse aproape de maturitate este favorizat de intepaturile insectelor sau de prezenta unor rani produse de grindina si de ciuperci. 1

Pagina 2

https://chemarkrom.ro/bolile-pomilor-fructiferi-monilioza-fructelor-monilinia-laxa/ ANTRACNOZA FRUNZELOR (Coccomyces hiemalis) Antracnoza frunzelor este prezentă în plantațiile de cireș și vișin, producând pagube prin defoliere timpurie (iunie-august). Simptome: pe frunzele bazale apar, în luna mai, pete mici (0,5-2 mm), circulare, purpurii sau roșietice, izolate. În condiții favorabile, acestea se unesc și cuprind tot limbul. Porțiunea centrală a petelor se decolorează cu timpul în alb-cenușiu. Pe fața inferioară petele se prezintă ca niște pernițe fine, albicioase - rozii, brune, la maturitatea atacului. Antcanoza poate trece pe pețiol și pe lăstari. https://www.glissando.ro/product/patarea-purpurie-a-frunzelor-de-cires/ CIURUIREA FRUNZELOR (Stigmina carpophila) este o boală cauzată de ciuperca Stigmina carpophila , boala apare în primăverile cu ploi abundente care urmează după ierni cu temperaturi moderate. În perioada de vegetație ciuperca se înmulțește și se răspândește în condiții de umiditate crescută și temperatura aerului în intervalul 2 – 24 °C. Atacul bolii este favorizat și de rănile din scoarță produse de grindină, insecte etc. Transmiterea de la un an la altul este asigurată de miceliul din scoarță și sporii depuși pe cleiul prezent pe ramuri. https://www.google.com/search?source=univ&tbm=isch&q=Stigmina+carpophila+poze&client=firefox-b-d&fir=F9uMuGiQO8bJNM BĂȘICAREA FRUNZELOR (Taphrina deformans) basicarea frunzelor se dezvoltă în spațiile intercelulare a frunzei. Ciuperca secretă enzime, care au capacitatea să descompună polizaharidele. Una din polizaharidele foarte importante in regnul vegetal este celuloza. Aceasta polizaharida, se găsește în 2

Pagina 3

peretele celular al celulelor avand rol mecanic, de sustinere. Înroșirea frunzelor basicate este asociată cu creșterea concentrației unui hormon auxinic, numit indol-3-acetic acid. În general, auxinele sunt hormoni cu un rol pozitiv, important în creșterea plantelor. Aceștia se găsesc cu pregădere, în mugurii de creștere. Pe langa auxine este cunoscut faptul ca in frunze va creste puternic si prezenta citokininelor. Toata aceasta dereglare hormonala si enzimatica, va duce la cresterea puternica, anormala a numarului de celule si a marimii acestora. Rezultatul il vom putea observa cu ochii nostrii, frunzele ajungand sa se contorsioneze. https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Taphrina_deformans_68404905.jpg FĂINAREA PIERSICULUI (Sphaerotheca pannosa) boala care este provocată de ciuperca Sphaerotheca pannosa care formează pe organele verzi ale plantelor un miceliu hialin, septat transversal, bine ramificat și conidiofori. Apariția bolii este favorizată de vremea secetoasă și călduroasă, noaptea temperaturi între 2-17 °C cu umiditate ridicată și ziua cu temperaturi între 20 – 37 °C . Temperatura optimă de 21 °C și umiditatea crescută în aer 40 – 100 % reprezintă condițiile ideale pentru germinarea conidiilor. https://www.gardenfarm.ro/fainarea-piersicului/ AFIDE (Aphis sp.) Sunt specii polifage ce migreaza de la o planta la alta sau de la o specie la alta. Acestea cresc pe flora sponta, iar apoi se deplaseaza pe speciile cultivate. Se prezinta sub forma de colonie pe partea inferioara a frunzelor, pe flori sau inflorescente si pe lastarii tineri. Insectele inteapa si sug sucul celular, provocand un stres plantei. In caz de atac sever, determina scaderea rezistentei 3

Pagina 4

pomului fata de boli. https://www.botanistii.ro/blog/tratamente-informatii-pomi-fructiferi-piersic/ PĂDUCHELE VERDE (Myzus piersicae) în țara noastră se întâlnește frecvent în toate regiunile, atacând un număr mare de specii de plante lemnoase și ierboase, atât în câmp, cât și sere și răsadnițe. Formele aptere au corpul oval lățit, puțin globulos, de 1,4-2 mm lungime și de culoare verde-deschis sau verde-închis. Formele aripate au capul și toracele de culoare neagră, abdomenul galben-verzui, cu pete laterale și cu benzi transversale, care median se unesc într-o pată mare, de culoare neagră. Este o specie migratoare și iernează sub formă de ou de rezistentă. Ouăle de iarnă depuse pe piersic eclozează începând cu prima sau a doua decadă a lunii martie. Forma fundatrix dă naștere pe cale vivipară la mai multe generații de fundatrigene în decurs de 3-4 săptămâni. Ultima generație de femele aripate migrează pe diferite specii de plante ierboase, cultivate și spontane, unde se înmulțesc pe cale partenogenetică vivipară dând naștere la mai multe generații de femele aripate și aptere. Toamna, începând cu a treia decadă a lunii septembrie, pâna în luna noiembrie, apar femelele sexuate, care după copulație depun oul de iarnă. Este o specie polifagă, atacă peste 240 specii de plante, fiind preferate în mod deosebit piersicul, caisul, tomatele, vinetele, ardei, cartof, tutun, salata, mazăre, fasole, spanac, etc. Păduchele formează colonii pe partea inferioară a frunzelor, pe care le înțeapă sugând seva. Datorită atacului țesuturile se necrozează, iar frunzele se răsucesc, dacă atacul este puternic, frunzele se îngălbenesc și se usucă. Pe lângă pagubele directe, transmite și diferite virusuri, care produc mozaicul la unele plante (cartof, tomate). https://www.glissando.ro/product/paduchele-verde-al-piersicului/ 4

Pagina 5

PURICELE MELIFER (Psylla spp.) Adultul are corpul de 2.5-3.5 mm, formele estivale prezinta capul si toracele de culoare galben-deschis, cu pete portocalii, iar abdomenul este verde cu pete si dungi brune pe partea dorsala. Larva este de culoare brun-galbuie. Oul este eliptic, de culoare alba care dupa cateva zile devin galben-portocaliu. Prezinta trei generatii pe an. Ierneaza ca adult sub scoarta exfoliata a pomilor, in crapaturile pomilor batrani, sub frunzele cazute. Adultii parasesc locurile de iernare in a doua jumatate a lunii martie, prima decada a lunii aprilie, ceea ce corespunde fenologic cu momentul umflarii mugurilor de rod. Dupa o perioada de hranire femela depune ponta pe mugurii partial deschisi, pe lastari, apoi pe frunze. Frunzele cu ponte se curbeaza longitudinal, simptom caracteristic speciei. https://www.botanistii.ro/blog/insecte-daunatoare-puricele-melifer-al-marului-psylla-mali/ 2.Modul de dăunare: La MONILIOZĂ atacul se manifesta pe ramuri, frunze, flori si fructe. Spre deosebire de monilioza speciilor semintoase, monilioza samburoaselor ia un caracter foarte grav in primaverile reci si ploioase, cand ramurile cu frunze si flori se vestejesc in numar mare. Frunzele atacate atarna fara a cadea. Florile se brunifica si se usuca, iar ramurile uscate se indoaie in forma de carlig. Mai este denumita si “boala stindardului” sau “arsura moniliana”, foarte frecventa la cires, visin, cais, piersic si migdal si corespunde cu “monilioza din anul precedent” intalnita la pomii semintosi. Fructele tinere sunt, de asemenea, parzitate, acestea se zbarcesc, se brunifica si cad masiv. Pe fructele ajunse la maturitate, atacul ciupercii determina o putrezire a pulpei si aparitia unor pernute mici (sporodochiile), galbui-cenusii, dispuse neuniform, formate din micelii si spori. La prun sporodochiile produc perforarea pielitei fructelor, iar sucul zaharat se scurge in afara, lipind fructele intre ele. Fructele putrezite si mumifiate (zbarcite, uscate) raman deseori atarnate de pomi si in timpul iernii. La ANTRACNOZA FRUNZELOR pe fata superioara a frunzelor apar pete mici cu diametrul de 23 mm. Aceste pete au forma circulara si culoare rosie-purpurie. Atacul cuprinde toata frunza, care devine astfel galbena cu pete purpurii, iar pe partea inferioara petele sunt acoperite cu un mucegai albicios. Frunzele atacate se desprind de pe ramuri. Astfel, se produce o defoliere prematura cu influente negative asupra productiei. De asemenea, vigoarea pomilor si rezistenta la ger se diminueaza. La CIURUIREA FRUNZELOR pe frunze apar pete de culoare brun-deschis cu o aură brun roșietică, zonele atacate sunt rotunde iar după un timp apar necroze iar petele se desprind și cad , în final frunzele 5

Pagina 6

au un aspect ciuruit. La BĂȘICAREA FRUNZELOR Basicarea frunzelor, se instalează în general pe frunzele aflate în creștere, crengile tinere și chiar pe fructe. Odată ce frunzele piersicului au ajuns la maturitate, la dimensiunea normală acestea nu mai sunt susceptibile atacului ciupercii. Din acest motiv tratamentele din primăvară sunt cele care elimină ori ce apariție a bolii, capabilă să aducă prejudicii recoltei anului în curs. Primele simptome apar vremelnic, in perioada infloritului sau imediat dupa. Frunzele infectate chiar dacă nu sunt complet dezvoltate, în locul unde a avut infecția prind o culoare roșiatică. La o privire atentă, se va putea observa cum frunzulița infectată începe să se gofreze, începând cu locul în care, a prins culoarea roșiatică. Gofrarea frunzuliței va fi de obicei spre interior. Practic marginea frunzuliței se va îndoi spre partea inferioară a frunzei. Boala progresează odată cu creșterea frunzei. La început culoarea frunzelor infestate cu basicarea frunzelor va fi roșiatică, purpurie. Pe măsură ce infecția progresează, frunzele afectate devin cenușii cu aspect pulverulent. Culoarea cenușie este rezultat al producerii de spori fungici pe suprafața frunzelor. La scurt timp, aceste frunze devin galbene sau maro și cad. La FĂINAREA PIERSICULUI atacul pe frunze se observă pe partea inferioară a frunzei sub formă de pete albe-pâsloase și pulverulente, pe partea superioară a frunzei apar apar pete de decolorare de culoare galbenă. Frunzele atacate se gofrează, se răsucesc, îngălbenesc-brunifică și cad prematur. Florile provenite din muguri infectați vor fi afectate și compromise total de ciupercă. Pe fructele atacate apar pete pâsloase-albe, rotunde care cresc în dimensiune până când acoperă o mare parte din fruct. Fructele se brunifică, pulpa se întărește, rămân mici, se deformează, apar crăpături. La AFIDE atacul se manifestă prin înțepăturile pe organele plantelor, afidele sug seva celulară, Afidele campează pe spatele frunzelor și migrează pe lăstarii tineri și chiar pe inflorescențe. Plantele se ofilesc, diferențiează slab mugurii de rod. La PĂDUCHELE VERDE atacul se manifestă pe partea inferioară a frunzelor, pe care le înțeapă sugând seva. Datorită atacului țesuturile se necrozează, iar frunzele se răsucesc, dacă atacul este puternic, frunzele se îngălbenesc și se usucă. Pe lângă pagubele directe, transmite și diferite virusuri. La PURICELE MELIFER atacul se produce prin larvele primei generatii care ataca frunzele abia formate si lastarii tineri. Din cauza atacului, frunzele stagneaza in crestere, se rasucesc, iar datorita fumaginei, pe frunze apar arsuri si pete necrozate. Frunzele atacate se usuca si se inregistreaza caderi partiale sau totale premature. Atacul pe lastari determina curbarea si vestejirea acestora. Lemnul nu se matureaza si nu rezista peste iarna. 3.Se recomandă efectuarea tratamentelor fitosanitare cu: • CHAMP 77 WG cu doza de 2 kg / HA în perioada de repaos vegetativ CHORUS 50 cu doza de 0,45-0,75 kg / HA în perioada de vegetație pentru: MONILIOZĂ (Monilinia laxa); • SCORE 250 EC cu doza 0,2 l / HA pentru: ANTRACNOZA FRUNZELOR (Coccomyces hiemalis); • SCORE 250 EC cu doza 0,2 l / HA pentru: CIURUIREA FRUNZELOR ( Stigmina carpophila); • CHAMP 77 WG cu doza de 2 kg / HA în perioada de repaos vegetativ SCORE 250 EC cu doza 0,2 l / HA în perioada de vegetație pentru: 6

Pagina 7

BĂȘICAREA FRUNZELOR (Taphrina deformans); • SCORE 250 EC cu doza 0,2 l / HA pentru: FĂINAREA PIERSICULUI (Sphaerotheca pannosa); • MOVENTO 100 SC cu doza 1,875 l / HA pentru: AFIDE (Aphis sp.); • KARATE ZEON cu doza 0,150 l / HA pentru: PĂDUCHELE VERDE (Myzus piersicae); • KARATE ZEON cu doza 0,150 l / HA pentru: PURICELE MELIFER (Psylla spp.) sau alte produse de protecția plantelor omologate pentru a fi folosite pe teritoriul României. 4.Perioada optimă de tratament: -La MONILIOZĂ tratamentul se va aplica în perioada de repaos vegetativ și în perioada de vegetație. -La ANTRACNOZA FRUNZELOR (Coccomyces hiemalis) primăvara în perioade cu precipitații abundente și temperaturi cu valori între 6 – 16°C iar vara în perioadele ploioase cu temperaturi cu valori între 8 – 27°C. -La CIURUIREA FRUNZELOR ( Stigmina carpophila) tratamente la acoperire în perioadele critice primăvara cu ploi abundente și temperaturi cu valori între 2 – 24°C. -La BĂȘICAREA FRUNZELOR (Taphrina deformans) În perioada de repaos vegetativ și în perioada de vegetație în fenofaza de buton roz, la înflorit și la apariția fructelor. -La FĂINAREA PIERSICULUI (Sphaerotheca pannosa) în fenofaza de dezmugurit în perioadele cu vreme secetoasă cu temperaturi noaptea de 2 – 17°C și temperaturi între 20 – 37°C ziua. -La AFIDE (Aphis sp.) de la sfârșitul înfloritului și de fiecare dată când apar pe plante. -La PĂDUCHELE VERDE (Myzus piersicae) în perioada de repaos vegetativ și în perioada de vegetație la apariția dăunătorului pe plante. -La PURICELE MELIFER (Psylla spp.) în perioada de vegetație la apariția dăunătorului pe plante. 5.Alte recomandări Se va ține cont de momentul optim de aplicare al tratamentelor pentru fiecare agent de dăunare. Se va ține cont de prognoza meteo, tratamentele se vor efectua în zile cu temperatura aerului în jurul valorilor de 12 – 14°C. Nu se recomanda aplicarea substanțelor fitosanitare în zilele cu vânt puternic. Luați măsurile ce se impun pentru protecția mediului înconjurător. Respectați cu strictețe normele de lucru cu produsele de protecție a plantelor, norme de protecție si securitate a muncii, de proteție a albinelor și a animalelor in conformitate cu Legea nr. 383/2013 a apiculturii, cu modificările și complectările ulterioare și Ordinul nr. 127/1991 al ACA din România, ordinul comun nr. 45/1991 al Ministerului Agriculturii și Alimentației,15b/3403/1991 al Departamentului pentru Administrație Locală si 1786/TB/1991 al Ministerului Transporturilor, precum și cu Protocolul de colaborare nr. 328432/2015, încheiat cu ROMPIS (privind implementarea legislației, în vederea protecției familiilor de albine, împotriva intoxicațiilor cu produse de protecție a plantelor). 7

Pagina 8

Respectați prevederile Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr.297/2017 privind aprobarea Codului de bune practici pentru utilizarea în siguranță a produselor de protecție a plantelor. Respectați obligațiile ce vă revin conform Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, al ministrului mediului, apelor și pădurilor și al președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare si pentru Siguranța Alimentelor nr. 352/636/54/2015 pentru aprobarea normelor privind ecocondiționalitatea în cadrul schemelor și măsurilor de sprijin pentru fermieri in România, cu modificârile ulterioare. Citiți și respectați instrucțiunile și informațiile înscrise pe eticheta produselor de protecția plantelor. Respectați normele cuprinse în Ghidul pentru utilizarea în siguranță a ppp în exploatațiile agricole care poate fi accesat la adresa http://www.madr.ro/norme-de-eco-conditionalitate – in – domeniul fitosanitar.html) Pentru agenții de dăunare avertizați, se vor utiliza doar produse de protecția plantelor (ppp) omologate de Comisia Națională de Omologare a Produselor de Protecția Plantelor, care sunt înregistrate în baza de date PEST – EXPERT, care poate fi accesata la adresa :http ://www.madr.ro, la sectiunea Fitosanitar – adresa web:https://aloe.anfdf.ro, utilizator - quest ;parola – guest. Conform Reg. (CE) Nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21.X.2009, privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare, fiecare utilizator a produselor de protecția plantelor trebuie să păstreze cel puțin 3 ani evidența contabilă a produselor de protecția plantelor depozitate și utilizate, precum și evidența efectuării fiecarui tratament prin completare într-un registru după modelul de mai jos: Nume și prenume fermier/ societate comercială…... Domiciliu fermier/sediul social al societății……. (Comuna, județul) Ferma (nume/număr,adresa)……. Toate tratamentele cu produse de protecția plantelor se completează la zi in: Registrul de evidență a tratamentelor Nr. și Tratamentul efectuat Nume, Data Data Cultura Prenume Data Documentului efectuării și locul Agentul pers. începerii prin care tratam. unde Timpul de Doza responsabile Recoltării s-a dat (ziua, este aplicării Denumire Cantități dăunare: omologată/ Suprafața de efect. produsului în consum Luna, situat ppp utilizate boli/ doza (ha) tratament. agricol populației Anul) terenul folosit (kg.l) dăunători/ folosită Semnătura buruieni Conform Reg. CE nr. 1107/2009, art.67 (1) producătorul agricol numerotează paginile registrului. Pe spatele registrului (pe ultima pagină) se menționează câte pagini conține registrul, purtând semnătura (și ștampila după caz) fermierului sau administratorului societății. Inspectorii Oficiului Fitosanitar pot sancționa fermierul, conform HG nr. 1230 din 12 decembrie 2012 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și de abrogare a Directivelor 79/117/CEE si 91/414/CEE ale Consiliului, art. 3, pct. 1 (i),(1) Constituie contravenții următoarele fapte: i.) nerespectarea de către utilizatorii 8

Pagina 9

profesioniști a prevederilor art.67 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 privind menținerea evidenței pe o perioadă de cel puțin 3 ani a produselor de protecție a plantelor pe care le utilizează (se sancționează cu amendă de la 8.000 lei la 10.000 lei). ÎN ATENȚIA FERMIERILOR ! : Se vor respecta normele de ecocondiționalitate prevăzute în Ordinul nr. 869/2016 . Se vor respecta condițiile de depozitare, manipulare și utilizare a produselor de protecție a plantelor în exploatațiile agricole, conform Ghidului de bune practici de utilizare și depozitare a produselor de protecția plantelor, https://www.anfdf.ro/sanatate/ghid/ghiduri.html elaborate de AUTORITATEA NAȚIONALĂ FITOSANITARĂ. Responsabil Prognoză și Avertizare: Cons. superior Csaba SZABO 9