Dispoziția primarului
PAAR 2022
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 1,5 MB · modificat pe site: 19.09.2022
Pagina sursă
Cum citez acest document
Dispoziția primarului (2022), „PAAR 2022”, Comuna Vad, jud. Cluj. Sursa: https://d32e5lpdsek2nl.cloudfront.net/Comuna%20Vad/2006/PAAR-2022.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/cluj/vad/208856-paar-2022, 19.11.2026)
Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
ROMÂNIA
JUDEȚUL CLUJ
COMUNA VAD
PLANUL
DE ANALIZĂ ȘI ACOPERIRE
A RISCURILOR
ÎN COMUNA VAD
2022
(conform Ordinului MAI nr. 132/2007)
Reactualizat 2020
Reactualizat 2021
Reactualizat 2022
Pagina 2
CAPITOLUL 1
DISPOZIȚII GENERALE
SECȚIUNEA 1
DEFINIȚIE, SCOPURI, OBIECTIVE
Planul de analiză și acoperire a riscurilor, cuprinde riscurile potențiale identificate la
nivelul unităților administrativ-teritoriale, măsurile, acțiunile și resursele necesare pentru
managementul riscurilor respective.
Scopul PAAR
Este de a asigura cunoașterea de către toți factorii implicați a sarcinilor și atribuțiilor
ce le revin premergător, pe timpul și după apariția unei situații de urgență, de a crea un
cadru unitar si coerent de acțiune pentru prevenirea și gestionarea riscurilor generatoare de
situații de urgență și de a asigura un răspuns optim în caz de urgență, adecvat fiecărui tip de
risc identificat.
Obiectivele PAAR
a) asigurarea prevenirii riscurilor generatoare de situații de urgență, prin evitarea
manifestării acestora, reducerea frecvenței de producere ori limitarea consecințelor
lor, în baza concluziilor rezultate în urma identificării și evaluării tipurilor de risc,
conform schemei cu riscurile teritoriale;
b) amplasarea și dimensionarea unităților operative și a celorlalte forțe destinate
asigurării funcțiilor de sprijin privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență;
c) stabilirea concepției de intervenție în situații de urgență și elaborarea planurilor
operative;
d) alocarea și optimizarea forțelor și mijloacelor necesare prevenirii și gestionării
situațiilor de urgență;
SECȚIUNEA a 2-a
RESPONSABILITĂȚI PRIVIND ANALIZA ȘI ACOPERIREA RISCURILOR
99
Pagina 3
Responsabilitățile privind analiza și acoperirea riscurilor revin tuturor factorilor care,
potrivit legii, au atribuții ori asigură funcții de sprijin privind prevenirea și gestionarea
situațiilor de urgență în profil teritorial.
PAAR se întocmește de comitetul local pentru situații de urgentă și se aprobă
de consiliul local, corespunzător unității administrativ-teritorial pe care le reprezintă.
PAAR se întocmește și se aprobă în termen de maximum 60 de zile de la aprobarea de
către prefect a schemei cu riscurile teritoriale din unitatea administrativ teritorială , elaborată
de inspectoratul județean, și se actualizează la fiecare început de an sau ori de cate ori apar
alte riscuri decât cele analizate sau modificări în organizarea structurilor care, potrivit legii,
au atribuții ori asigură funcții de sprijin privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență
în profil teritorial.
Primarul la nivel local răspunde de asigurarea condițiilor necesare elaborării PAAR.
Pentru sprijinirea activității de analiză și acoperire a riscurilor, consiliul local poate comanda
specialiștilor în domeniu elaborarea de studii, prognoze și alte materiale de specialitate.
După elaborare și aprobare, PAAR se pune la dispoziția secretariatului tehnic
permanent al comitetului județean și local pentru situații de urgentă, iar extrase din
documentele respective se transmit celorlalte instituții și organisme cu atribuții în prevenirea
riscurilor generatoare de situații de urgență, acestea având obligația să
și gestionarea
cunoască, în părțile care le privesc, conținutul planurilor și să le aplice corespunzător
situațiilor de urgență specifice.
Inspectoratul județean pentru situații de urgență, prin centrul operațional, asigură
pregătirea, organizarea și coordonarea acțiunilor de răspuns, precum și elaborarea
procedurilor specifice de intervenție, corespunzătoare tipurilor de riscuri generatoare de
situații de urgentă.
Operatorii economici, instituțiile publice, organizațiile neguvernamentale și alte
structuri din unitatea administrativ-teritorială au obligația de a pune Ia dispoziție comitetelor
situații de urgentă toate documentele, datele și informațiile solicitate în vederea
pentru
întocmirii PAAR.
Documentele, datele și informațiile a căror divulgare poate prejudicia siguranța
națională și apărarea țarii ori este de natura să determine prejudicii unei persoane juridice de
drept public sau privat se supun regulilor și măsurilor stabilite prin legislația privind protecția
informațiilor clasificate.
2.1. Acte normative de referință
Pagina 4
1, Legea 481/2004 privind protecția civilă, modificată și completată;
2. Legea 212/2006, Legea 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor;
3. Ordinul Ministrului Administrației și Internelor nr. 163/2007 pentru aprobarea Normelor
generale de aparare împotriva incendiilor;
4. Ordinul MAI nr. 132/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului deanaliză
și acoperire a riscurilor și a structurii-cadru a Planului de analiză și acoperire a riscurilor;
5,H.G.R.1491/2004 - Regulament cadru privind structura organizatorică, atribuțiile,
funcționarea și dotarea comitetelor și centrelor operative cu activitate temporară pentru
situații de urgență;
6.H.G.R.1579/2005 - pentru aprobarea statutului personalului voluntar din serviciile de
urgență voluntare;
7.O.MAL. 712/2005 - privind instruirea salariaților în domeniul situațiilor de urgență,
modificat și completat prin OMAI nr. 786/2005;
8.O.MALI. 718/2005 - pentru aprobarea criteriilor de performanță privind structura
organizatorică și dotarea serviciilor voluntare pentru situații de urgență, modificat și
completat cu Ordinul Ministrului Administrației și Internelor nr. 195/2007;
9.O.M.A.I. 1184/2006 - privind organizarea și asigurarea activității de evacuare în situații de
urgență;
10. Ordinul Ministrului Administrației și Internelor nr. 1474/2006 - pentru aprobarea
Regulamentului de planificare, organizare și desfașurare a activității de prevenire a situațiilor
de urgență;
11. HG R nr.308/1995 privind organizarea și funcționarea activității de pregătire în
domeniul apărării civile;
12. Legea nr.446/2006 privind pregătirea populaței pentru apărare, cu modificările și
completările ulterioare;
13. Ordinul Ministrului Internelor și Reformei Administrative nr. 673/1.G./2008 -
privind pregătirea în domeniul situațiilor de urgență a reprezentanților instituțiilor prefectului
și a personalului cu funcții de conducere din administrația publică locală;
14. H.G nr. 1286/2004 - privind aprobarea Planului general de măsuri preventive pentru
evitarea și reducerea efectelor inundațiilor;
15. H.G nr. 1075/2004 - pentru aprobarea Regulamentului privind apărarea împotriva
efectelor dezastrelor produse de seisme și/sau alunecări de teren;
16. H.G nr. 95/2003 - privind controlul activităților care prezintă pericole de accidente
majore în care sunt implicate substanțe periculoase;
dă
Pagina 5
17. Ordin comun MAI/MAPDR nr. 1475/551/2006 - pentru aprobarea Regulamentului pentru
monitorizarea și gestionarea riscurilor cauzate de căderile de grindină și secetă severă,
regulamentul privind gestionarea situațiilor de urgență în domeniul fitosanitar — invazii ale
agenților de dăunare și contaminare a culturilor agricole cu produse de uz fitosanitar,
regulamentul privind gestionarea situațiilor de urgență ca urmare a incendiilor de pădure;
18. H.G nr. 2288/2004 - pentru aprobarea repartizării principalelor funcții de sprijin pe care
le asigură ministerele, celelalte organe centrale și organizațiile neguvernamentale. privind
prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență;
19. Ordinul MAI nr. 886 din 30 septembrie 2005 - pentru aprobarea Normelor tehnice
privind Sistemul național integrat de înștiințare, avertizare și alarmare a populației;
20. H.G nr. 1669/2005 - privind constituirea și funcționarea Comitetului Director de
Asigurare la Dezastre;
21. Legea apelor nr. 107/1996;
22. Ord. comun 638/420/2005 al Ministerului Administrației și Internelor și al Ministerului și
Gospodăririi Apelor - privind gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații,
fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcții hidrotehnice și poluări
accidentale;
23. Ordinul comun nr. 1995/1160/2005 al Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și
Turismului și al Ministerului Administrației și Internelor - pentru aprobarea Regulamentului
privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență specifice riscului la cutremure și/sau
alunecări de teren;
24. Ordinul MAI nr. 735/2005 - privind evidența, gestionarea, depozitarea și distribuirea
ajutoarelor interne și internaționale destinate populației în situații de urgență.
2.2. Structuri organizatorice implicate
Primar
Consiliul Local VAD
Comitetul Local pentru Situații de urgență
Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență
2.3. Responsabilități ale organismelor și autorităților cu atribuți în domeniu
Consiliul Local
Pagina 6
aprobă planul de analiză și acoperire a riscurilor, pentru unitatea administrativteritorială pe care o reprezintă, stabilește resursele necesare pentru aplicarea acestuia
și îl transmite inspectoratului în raza căruia funcționează;
emite hotărâri, în condițiile legii, cu privire la organizarea activității de apărare
împotriva incendiilor în unitatea administrativ-teritorială pe care o reprezintă;
instituie reguli și măsuri specifice corelate cu nivelul și natura riscurilor locale;
înființează, la propunerea primarului, cu avizul inspectoratului, serviciul voluntar de
urgență și aprobă regulamentul de organizare și funcționare al acestuia;
prevede distinct, potrivit legii, din resursele financiare ale bugetului local, sumele
necesare în vederea organizării, înzestrării, funcționarii și îndeplinirii atribuțiilor legale
de către serviciile de urgență voluntare înființate și exercită controlul folosirii acestora;
cuprinde anual în bugetul propriu sumele necesare pentru asigurarea bunurilor din
dotarea serviciilor de urgență voluntare, pentru cazurile de avarie, distrugere sau
pentru alte evenimente, precum și pentru asigurarea de persoane și răspundere civilă
a personalului cu atribuții pe linie de intervenție, pentru cazurile de invaliditate sau de
deces, produse prin accidente, catastrofe ori alte asemenea evenimente intervenite în
timpul și din cauza îndeplinirii atribuțiilor specifice;
asigură includerea, în planurile de organizare, de dezvoltare urbanistica și de
amenajare a teritoriului, a căilor de acces pentru intervenții, a lucrărilor pentru
realizarea sistemelor de anunțare, alarmare, precum și de alimentare cu apă în caz de
incendiu;
analizează, semestrial și ori de cite ori este nevoie, capacitatea de apărare împotriva
incendiilor a unității administrativ-teritoriale pe care o reprezintă și informează
inspectoratul cu privire la măsurile stabilite pentru optimizarea acesteia;
asigură imobile și spații amenajate corespunzător pentru funcționarea serviciului de
urgență voluntar, precum și mijloacele de comunicații necesare;
îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege pentru apărarea împotriva
incendiilor;
aprobă organizarea protecției civile la nivelul unității administrativ-teritoriale,
analizează anual și ori de cate ori este nevoie activitatea desfășurată și adoptă măsuri
pentru îmbunătățirea acesteia;
aprobă planurile anuale și de perspectivă pentru asigurarea resurselor umane,
materiale și financiare destinate prevenirii și gestionarii situațiilor de urgență;
DU ru
Ă Lță
Pagina 7
>. participă, potrivit legii, la asigurarea finanțării măsurilor și a acțiunilor de protecție
civilă, precum și a serviciilor de urgență și a structurilor care au atribuții legale în acest
domeniu;
>. gestionează, depozitează, întrețin și asigură conservarea aparaturii și a materialelor de
protecție civilă prin serviciile specializate din subordine;
> asigură spațiile necesare funcționarii CLSU și SVSU pentru situații de urgență
corespunzătoare, pază și securitatea acestora precum și spațiile pentru depozitarea
materialelor de intervenție.
Primarul
“asigură elaborarea planului de analiză și acoperire a riscurilor și aplicarea acestuia;
“asigură respectarea criteriilor de performanță pentru constituirea serviciului de urgență
voluntar și elaborarea regulamentului de organizare și funcționare al acestuia;
J coordonează organizarea permanentă a intervenției în caz de incendiu la nivelul unității
administrativ-teritoriale, asigură participarea la intervenție a serviciului voluntar de
urgență cu mijloacele din dotare și conducerea intervenției, până la stingerea
incendiului ori până la sosirea forțelor inspectoratului;
“asigură controlul respectării măsurilor de apărare împotriva incendiilor pe timpul
adunărilor sau al manifestărilor publice;
“asigură controlul respectării măsurilor de apărare împotriva incendiilor la construcțiile și
instalațiile tehnologice aparținând domeniului public și privat al unității administrativ -
teritoriale, precum și la instituțiile publice;
J. dispune verificarea îndeplinirii măsurilor stabilite prin avizele, autorizațiile și acordurile
pe care le emite;
/ asigură realizarea și menținerea în stare de funcționare a căilor de acces, a sistemelor
de anunțare, alarmare, precum și de alimentare cu apă în caz de incendiu;
Y. organizează și execută, prin serviciul de urgență voluntar, controlul respectării regulilor
de apărare împotriva incendiilor la gospodăriile cetățenești;
“informează populația cu privire la modul de comportare și de intervenție în caz de
incendiu;
“asigură încadrarea serviciului de urgență voluntar cu personal atestat în condițiile legii,
precum și pregătirea profesională și antrenarea acestuia;
v asigură dotarea serviciilor de urgență voluntare, potrivit normelor, cu mijloace tehnice
pentru apărare împotriva incendiilor și echipamente de protecție specifice, carburanți,
ad
Pagina 8
lubrifianți și alte mijloace necesare susținerii operațiunilor de intervenție, inclusiv hrană
și antidotul pentru participanții la intervențiile de lunga durată;
analizează anual dotarea cu mijloacele tehnice de apărare împotriva incendiilor și
asigură completarea acesteia, conform normelor în vigoare;
asigură, prin mijloacele avute la dispoziție, desfășurarea activităților de informare și
educație antiincendiu a populației;
analizează și soluționează petițiile cetățenilor în problema apărării împotriva incendiilor;
îndeplinește orice alte obligații prevăzute de lege pentru apărarea împotriva incendiilor a
comunității locale.
Ss propune consiliului local structura organizatorică de protecție civilă;
aduce la îndeplinire hotărârile consiliului local în domeniul protecției civile;
SS
aprobă planurile operative, de pregătire și planificare a exercițiilor de specialitate;
propune fondurile necesare realizării măsurilor de protecție civilă;
SS
conduce exercițiile, aplicațiile și activitățile de pregătire privind protecția civilă;
coordonează activitatea serviciilor de urgență voluntare;
SS
dispune măsuri și controlează modul de întreținere a spațiilor de adăpostire colective de
către administratorul acestora;
urmărește realizarea, întreținerea și funcționarea legăturilor și mijloacelor de înștiințare
și alarmare în situații de protecție civilă;
răspunde de alarmarea, protecția și pregătirea populației pentru situațiile de protecție
civilă;
solicită asistență tehnică și sprijin pentru gestionarea situațiilor de protecție civilă;
exercită controlul aplicării măsurilor de protecție civilă în plan local;
asigură evaluarea și centralizarea solicitărilor de ajutoare și despăgubiri în situații de
protecție civilă, precum și distribuirea celor primite;
coordonează nemijlocit evacuarea populației din zonele afectate de situațiile de
protecție civilă;
stabilește măsurile necesare pentru asigurarea hrănirii, a cazării și a alimentării cu
energie și apă a populației evacuate;
dispune măsuri pentru asigurarea ordinii publice în zona sinistrată;
< cooperează cu primarii localităților limitrofe, după caz, în probleme de interes comun;
gestionează, depozitează, întreține și conservă tehnică, aparatură și materialele de
protecție civilă.
Pagina 9
CAPITOLUL II
CARACTERISTICILE UNITĂȚII ADMINISTRATIV —TERITORIALE
SECȚIUNEA 1
AMPLASARE GEOGRAFICĂ ȘI RELIEF
Administrativ, comuna VAD este situată ca teritoriu în partea de Nord a județului
CLUJ, fiind învecinată cu comuna Câțcău la Est, Municipiul Dej la Sud și Est, comuna
Bobâlna la Sud, și cu teritoriul județului Sălaj, comunele Gilgău și Rus la Vest.
este situată la periferia estică a Podișului Someșan, subunitatea Dealurile
Geografic
include 87% din teritoriul comunei, cât și pe culoarul Someșului, axă importantă
Dejului care
a localităților și căilor de comunicație. Teritoriul comunei este situat pe partea
polarizare
Văii Someșului, străbătut fiind de Drumul Judetean DJ 109 E Dej — Vad -— Jibou,
stângă a
drum care trece prin trei localități ale comunei și anume Cetan — Vad — Valea Groșilor.
Comuna se afla la o distanta de 16 Km față de Municipiul Dej și este sub influența
acestuia.
Pe teritoril comunei se individualizează geomorfologic, doua trepte de relief: una
depresionară corespunzatoare culoarului Someșului ce deține 13% din teritoriu și una
deluroasă, predominantă corespunzătoare Podișului Someșan.
Harta valorilor a teritoriului comunei și a zonei limitrofe indică o altitudine
hipsometrice
medie în jur de 400 — 450 m, iar altitudinile extreme variază între 515 m (Dealul Lupoaia),
535 m (Dealul Măgurii) și 225 m la nivelul terasei de luncă a Someșului.
Culoarul depresionar al Someșului se impune prin aspectul de culoar terasat, cu lățime
medie în jur de 1,5 — 2 km.
Bine reprezentată este terasa de luncă care se menține între 2 - 3 m deasupra
nivelului actual al Someșului, iar grosimea aluviunilor oscileaza între 2,5 — 3 m. Denivelările
din cuprinsul luncii sunt marcate prin mici spații depresionare în care apa stagnează
permanent sau temporar (ex. lunca Cetanului, Vad și Valea Groșilor).
terasei teritoriul comunei, variază de la câțiva zeci de metrii, în dreptul
Lățimea pe
Valea Groșilor la cca. 700 m în dreptul localității Cetan. În zona localității Vad,
localității
de luncă este îngustă, iar peste ea se suprapune terasa de luncă a Vadului care pe tot
terasa
traseul văii la 20 — 30 maxim la 50 m în dreptul localităților Bogata de Jos,
se menține m,
Bogata de Sus și Calna.
ră
Si
Pagina 10
Terasa a II a este bine reprezentată (8 — 12 m) în dreptul localităților Cetan și Valea
Groșilor, atingând o lațime de cca 300 m și o lungime de 600 m la Cetan și de 500 m la
Valea Groșilor.
Dealurile Dejului, subunitate a podișului Someșan se caracterizează prin:
- energie de relief accentuată, cu valori de 150 — 200 m;
- fragmentare puternică pe orizontală de o rețea de văi cu caracter torențial foarte
ramificată;
- pante cu declivități mari, în medie 25 — 30%;
- geologic predomină marne, argile, gresii, conglomerate;
- solurile au o fertilitate slabă și foarte slabă, degradate atât de substratul pe care s-au
format cât și de degradarea lor prin procese de varsamant;
- ca folosință sunt păduri, pășuni, fânațe, versanții cu pante mai accentuate, iar cei cu
pante mai domoale, până la 15 — 18 sunt folosiți ca arabil.
SECTIUNEA a 2-a
CARACTERISTICI CLIMATICE
Clima
În zona în care se încadrează comuna, semnalăm că media anuală are valori de 8,5*
C. Precipitațiile medii ating cantități cuprinse între 700 - 800 m!/mp. Vânturile dominante
sunt în direcția V — NV, iar în culoarul Someșului își fac simțită influența și cele dinspre Sud.
În culoarul Someșului sunt frecvente și inversiunile de temperatură, mai ales toamna.
SECȚIUNEA a 3-a
REȚEA HIDROGRAFICĂ
Hidrografia comunei se încadrează în bazinul Văii Someșului unit. Afluentul principal,
Valea Vadului izvorăște în dreptul localității Calna și curge în direcția S — V, spre N este
confluent cu Valea Someșului, aval de localitatea Vad. Valea are un curs semipermanent,
debitul este scăzut de sub 0,2 mc/sec și regim torențial de scurgere; în anii secetoși, Valea
Vadului seacă. Afluenții Văii Vadului sunt neînsemnați atât ca debit cât și ca lungime (de
exemplu: Valea Răcasului). Debitul mediu multianual al Văii Someșului în dreptul localității
Vad este în jur de 71 mc/sec punct până unde nu primește nici un afluent important
Someșul.
ue
Pagina 11
Chimic, văile se încadrează în grupa apelor bicarbonatate, cu mineralizare moderată
(sub 500 mg/l).
Geologie și condiții geotehnice
Din punct de vedere geologic predomină marne, argile, gresii, conglomerate.
Vegetația
Vegetația naturală este reprezentată de pășuni și vegetație forestieră: fag, gorun,
molid, brad, mesteacăn, carpen; arbuști — cătină, porumbar, măcieși.
SECȚIUNEA a 4-a
POPULAȚIA
a. Numărul populației
În urma recensamantului din anul 2011 Numărul populației era de 2008 locuitori ai comunei
VAD.
locuitori
locuitori ; Calna-
itori ; m Vad
'ocutor s ai locuitori ; Vad Cetan |
m
D Valea Gr
locuitori ;
Bogata De Jos! D Bogata de Sus |
locuitori ; Cetan m Bogata De Jos
locuitori ;
Bogata de Sus s Curtuius
|
locuitori Valea m Caina
;
Gr
| SATUL | Nr. de locuitori |
| CETAN | 557 |
| VAD | 331 |
| BOGATA DE JOS | 254 |
| BOGATA DE SUS | 256 |
| CURTUIUȘ | 198 |
| CALNA | 141 |
| VALEA GROȘILOR | 271 |
| TOTAL | 2008 |
Pagina 12
B. Structura demografica
c. Mișcare naturală
În de vara există o migrare a populației către satele aparținătoare comunei
perioada
în vederea desfășurării de activitați cu specific agricol, petrecerea vacanțelor de către
VAD,
copii, vizitarea rudelor etc.
satele aparținătoare comunei migrarea populației către oraș (Dej în special) se
Dinspre
în școlii, când un numar de aproximativ 30 de elevi merg la liceele și
înregistrează timpul
școlile din În plus mai există și persoanele adulte care fac naveta la oraș.
oraș.
d, Densitatea /concentrarea populației pe zone-aglomerări.
În satele aparținătoare comunei nu au un număr de populație atât de sporit
general
încât să aglomerări în anumite zone. Casele sunt în general așezate de-a
se înregistreze
drumului DJ 109 și a drumului comunal DC 177 Vad — Calna, DC 178 Vad — Curtuiușu
lungul
Dejului.
Comuna VAD din punct de vedere al populației reprezintă 0,3% din populația județului
și 0,9% din populația comunelor.
Densitatea este de 25,8 locuitori/km?, mult sub densitatea pe județ care este de 110,3
locuitori/km2 .
Alte Grad ocupational
10%]
Transporturi |
4%
| | 0% PT
Administratie
5% magricuitori
constructii industrie
6% Diconstructii |
industrie! agricultori m Administratie
14% 61% | maTransporturi
mAlte |
| Nr. crt. | U.A.T. | Preșcolari | Elevi | Salariați navetiști ——— local | Pensionari |
| 1. | VAD | 74 | 136 | 15 200 | 1120 |
Pagina 13
SECȚIUNEA a 4 -a
CĂI DE TRANSPORT
Drumul DJ 109 E care tranzitează trei sate și anume Cetan, Vad, Valea
judetean
face cu județul Sălaj prin localitatea Dobrocina care aparține comunei
Groșilor și legatură
Drumul comunal DC 177 care tranzitează localitațile de la ieșire din Vad — Bogata de
Gâlgău.
Jos — Curtuiușu Dejului — Bogata de Sus — Calna.
Peste râul Someș, în localitățile Vad și Valea Groșilor, datorită podurilor plutitoare se
râul Someș în condiții bune a cetățenilor și asigură astfel legatura la
asigură trecerea peste
(DN) Cluj — Baia Mare, precum și accesul la calea ferata în haltele Câțcău
șoseaua naționala
dacă trece Someșul în localitatea Vad și în halta Căpâlna pe Someș daca se trece Someșul
se
localitatea Valea Groșilor. Aceste căi de acces sunt folosiibile numai dacă condițiile
prin
sunt favorabile. În cazul în care debitul Someșului este mare și cotele de avertizare
meteo
dacă timp de iarna este înghețat, Someșul, această cale de acces este
sunt depășite, sau pe
suspendată,
SECȚIUNEA a 5-a
DEZVOLTARE ECONOMICĂ
Agenti economici pe raza comunei :
1. SC Marifel S.R.L — panificatie — Vad
2. Magazine sătești — 11 magazine
Cetan — 2 magazine
Vad — 3 magazine
Valea Grosilor — 1 magazin
Bogata de Jos — 2 magazine
Bogata de Sus — 1 magazin
Calna — 1 magazin
Curtuiusu Dejului — 1 magazin
3. Dispensarul Uman Vad
4. Dispensarul Veterinar Vad
câte în fiecare sat — 7 școli (locașuri unde funcționează atât școala cât
5. Școli - o școala
și grădiniță) din care 3 sunt functionale :
- Scoala Gimnaziala Vad
- Gradinita Cetan
- Gradinita Bogata de Sus
6. Post de Poliție — Vad
j
Pagina 14
Fond funciar - terenuri agricole, suprafețe împădurite
Comuna Vad se întinde pe o suprafață de 7.722 Ha.
Din totalul suprafeței:
> 4880 Ha este teren agricol:
= 2157 Ha arabil
= 1843 Ha pășune
= 880 Ha fânaț
> 2842 Ha teren neagricol:
= 2371 Ha pădure
= 148Haape+ tufăriș
= 125 Ha drumuri
» 83 Ha curți și clădiri
= 115 Haterenuri neproductive
Creșterea animalelor
La data de 01.08.2022 situația efectivelor de animale la gospodăriile populației în
Comuna VAD este:
Resurse naturale: nu avem în comuna în afară de masă lemnoasă care rezultă din
exploatarea pădurilor.
| Specia de animal | Nr. total |
| Bovine | 342 |
| Ovine | 3811 |
| Caprine | 365 |
| Porcine | 556 |
| Păsări | 3100 |
| Tepuri | 34 |
| Cabaline | 30 |
| Bubaline | 95 |
| Familii Albine | 2860 |
Pagina 15
SECȚIUNEA a 6-a
INFRASTRUCTURI LOCALE
Instituții publice - cultură, ocrotirea sănătății etc.
Instituții publice
Primaria VAD, Postul de Poliție Vad, Dispensarul Uman, Dispensarul veterinar, Școala
cu clasele 1 — VIII.
Lăcașuri de cult: 7 biserici Ortodoxe, un monument ctitoria lui Ștefan cel Mare — locaș de
cult ortodox; 2 biserici Greco - catolice — una în localitatea Cetan și una în localitatea Vad; 3
biserici penticostale, una adventistă, una baptista, 2 Case de adunare pentru Martorii lui
Iehova.
Instituții de cultură
Evidența Căminelor Culturale din comuna VAD
Sport și agreement
Există o echipă de fotbal AS SOMEȘUL.
Dei i
| Nr. Crt. | Satul | Anul construcței | Nr. de încăperi și suprafață . | Obs. |
| 1 | VAD | 1962 | 4 încăperi 175 mp | |
| 2 | CETAN | 1968 | 2 încăperi 140 mp | |
| 3 | VALEA GROȘILOR | 1958 | 2 încăperi 90 mp | |
| 4 | BOGATA DE JOS | 1962 | 2 încăperi 86 mp | |
| 5 | BOGATA DE SUS | 1923 | 5 încăperi 186 mp | |
| 6 | CURTUIUȘU DEJULUI | 1950 | 2 încăperi 112 mp | |
| 7 | CALNA | 1962 | 3 încăperi 130 mp |
Pagina 16
Instituții de învațământ
TIP DENUMIRE UNITATE SCOLARA ADRESA TELEFON
TOTAL
157
2
12
189
Rețele de utilități — apă, canalizare, electrice, gaze etc.
Rețeaua de canalizare (Cetan, Vad, Valea Groșilor) este finalizata.
Rețea de apă potabilă — este apă curentă în toate satele aferente Comunei Vad.
Rețea de distribuție gaze naturale — nu avem .
Rețeaua electrică — există electricitate în toate satele aferente comunei Vad — un număr de
aproximativ max. 10 case sunt neelectrificate.
| Nr Scoala/gradinita crt Localitatea | Preșcolari la grădiniță | Primar CLS. OA1,ILI,IV | Gimnazial CLS. VNIVILVIII |
| 1 Școala cu clasele 1 — VIII Vad Tel/Fax 0264 218770 | 16 | 82 | 59 |
| 2 Gradinita cu program normal Cetan | 20 | Ă | ” |
| 3 Școala cu clasele 1 — IV Valea Groșilor | i | - | ă |
| 4 Școala cu clasele 1 — IV Curtuiusul Dejului | Ă | ă | ă |
| 5 Școala cu clasele I — IV Calna | ă | Ă | Ă |
| Grădinița Bogata de Jos | - | - | = |
| Grădinița Bogata de Sus | 12 | - | - |
| TOTAL | 48 | 82 | 59 |
Pagina 17
Locuri de adunare și cazare a populației în situații de urgență
În situații de urgență, populația afectată va fi cazată cu asigurare de hrană și
medicală in stabilite prin PLANUL DE EVACUARE A COMUNEI VAD ÎN
asistență locațiile
SITUAȚII DE URGENȚE CIVILE GENERATE DE DEZASTRE .
Școala cu clasele 1 — VIII Vad Tel/Fax: 0264 218770
Școala cu clasele 1 — IV Cetan Tel/Fax:-
Școala cu clasele 1 — IV Valea Grosilor Tel/Fax:-
Școala cu clasele 1 — IV Curtuiușu Dejului Tel/Fax:-
Școala cu clasele 1 — IV Calna Tel/Fax:-
Grădiniță Bogata de Jos
Grădiniță Bogata de Sus
Cămin Cultural Cetan
Cămin cultural Valea Groșilor
Cămin Cultural Bogata de Jos
Cămin Cultural Bogata de Sus
Cămin Cultural Calna
SECȚINEA a 7-a
VECINĂTĂȚI, INFLUENȚE, RISCURI TRANSFRONTALIERE
În localitatea Dej situat la o distanță de 16 km există un baraj pe râul Someș.
Pagina 18
CAPITOLUL III
ANALIZA RISCURILOR GENERATOARE DE SITUAȚII DE URGENȚĂ
SECȚIUNEA 1
ANALIZA RISCURILOR NATURALE
Fenomene meteorologice periculoase
Inundații
Râul SOMEȘ
Acumularea de apă de la Dej — baraj, într-o situație de dezastru, poate afecta prin
inundare case de locuit din localitatea Cetan, Vad si Valea Groșilor și 50 ha de teren arabil.
Valea Bogății - situat în partea de N - E a Comunei - un dezastru la acest baraj ar
afecta cateva podețe și gospodăriile pe lângă care acesta trece,
Valea Vacărețului — în localitatea Cetan poate afecta un pod și un numar de
aproximativ 10 gospodării și o suprafață de 5 ha teren arabil.
Furtuni, t i tă, înghet
Manifestarea acestui tip de fenomen meteorologic - furtuna nu prezintă caracter de
periodicitate pe raza comunei VAD.
Apariția acestor fenomene neavând un caracter ciclic, nu pot fi prevăzute ca durata și
intensitate.
Fenomene de seceta, s-au inregistrat in decursul mai multor ani, însa datorită rețelei
de puturi din gospodaria proprie nu s-au înregistrat situații în care populația și operatorii
economici sa fie supuși unor raționalizări severe.
Înghețurile, s-au înscris in parametri normali ai temperaturilor din lunile de iarnă,
neafectând alimentarea cu apă a populației și nici procesele de producție a operatorilor
economici.
Incendii de pădure
Suprafața împădurită, întreținută și exploatată în regim silvic unde este posibilă
izbucnirea de incendii datorită afluxului de vizitatori la sfârsit de săptămână la gradina
zoologică și popasul turistic din zonă.
Fenomene distructive de origine geologică
Cutremure
Comuna Vad nu a fost afectată de mișcările seismice dea lungul anilor.
Alunecări de teren — sunt posibile pe versanții mai abrupți, atunci când cantitățile de
apă sunt foarte mari în interval scurt de timp și pot afecta DC 177 Vad — Calna.
ea
Pagina 19
SECȚIUNEA a 2-a
ANALIZA RISCURILOR TEHNOLOGICE
Riscuri industriale — nu este cazul
SECȚIUNEA a 3-a
ANALIZA RISCURILOR BIOLOGICE
Un risc major îl reprezintă cadavrele de animale înregistrate la gospodăriile populației,
care de obicei sunt înhumate în loc să fie incinerate în locuri special amenajate.
De asemenea, la unele gospodării nu este întrunit minimul de condiții igienico-sanitate
în creșterea animalelor, nu se fac deratizări și dezinsecții periodice existând riscul de
transmitere mai ales în sectorul porcin a unor boli contagioase ca: rujetul, trichineloza și
pesta.
SECTIUNEA a 4-a
ANALIZA RISCURILOR DE INCENDIU
Pe raza comunei există 1.100 de clădiri de locuit unde cauza frecventă a producerii
incendiilor este reprezentată de : instalații electrice de iluminat și incălzire improvizate,
defecțiuni apărute la instalația de alimentare cu gaze și a aparetelor de utilizare, manevrarea
substanțelor usor inflamabile, nesupravegherea copiilor și joaca acestora cu chibriturile, prize
defecte etc.
La gospodăriile populației, pe lângă cauzele enumerate mai sus, incendiile pot fi
provacate și de: arderea nesupravegheată a resturilor vegetale din grădini, afumători
improvizate, utilizarea aparatelor de sudură fără respectarea normelor de protecție, coșuri
înfundate cu aprinderea funinginei, focuri deschise sub tuciuri și cazane, depozitarea în
poduri de substanțe inflamabile sau utilizarea acestora în apropierea surselor de căldură etc.
SECTIUNEA a 5-a
ANALIZA RISCURILOR SOCIALE
În timpul anului în VAD au loc manifestării periodice cu afluență mare de public:
- manifestări religioase în zona lăcașelor de cult cu ocazia Sarbătorilor Pascale;
- pelerinaj la Monumentul ctitorie a lui Stefan cel Mare de Sfântă Maria.
pd
FE
Pagina 20
CAPITOLUL IV
ACOPERIREA RISCURILOR
SECȚIUNEA 1
CONCEPȚIA DESFĂȘURĂRII ACȚIUNILOR DE PROTECȚIE-INTERVENȚIE
Elaborarea concepției de desfășurare a acțiunilor de protecție-intervenție constă în
stabilirea etapelor și fazelor de intervenție, în funcție de evoluția probabilă a situațiilor de
urgență, definirea obiectivelor, crearea de scenarii pe baza acțiunilor de dezvoltare, a
premizelor referitoare la condițiile viitoare (completarea alternativelor față de obiectivele
urmărite, identificarea și alegerea alternativei de acțiune optime și care recomandă planul de
acțiune ce urmează să fie aplicat), selectarea cursului optim de acțiune și stabilirea
dispozitivului de intervenție, luarea deciziei și precizarea / transmiterea acesteia la structurile
proprii și cele de cooperare.
Evitarea manifestării riscurilor, reducerea frecvenței de producere ori limitarea
consecințelor acestora se realizează prin următoarele acțiuni:
> activități preventive ale autorităților, pe domenii de competență;
informarea populației asupra pericolelor specifice unității administrativ-teritoriale și
asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol;
> exerciții si aplicații;
> informarea preventivă;
> pregătirea populației;
> constatarea și sancționarea încălcărilor prevederilor legale.
Activitățile preventive planificate, organizate și desfășurate în scopul acoperirii riscurilor
sunt:
> controale și inspecții de prevenire;
> asistență tehnică de specialitate.
Modul de aplicare a planului
Aplicarea planului de apărare pentru situații de urgență este determinată de tipul
riscurilor produse pe teritoriul comunei VAD.
În funcție de natura și urmările produse, primarul, declară cu acordul prefectului județului
Cluj - STAREA DE ALERTĂ pe teritoriul comunei.
Pagina 21
Punerea în aplicare a măsurilor prevăzute în plan, se execută cu ordinul Comitetul
Județean pentru Situații de Urgență, ce va fi transmis de către Inspectoratul pentru Situații
de Urgență „Avram Iancu” al județului Cluj sub forma unei expresii astfel:
DE LA INSPECTORATUL PENTRU SITUAȚII DE
"SUNT
URGENȚĂ "AVRAM IANCU” AL JUDEȚULUI CLUJ, S-A PRODUS LA ----------""".."-
ÎN APLICARE PLANUL DE APĂRARE PENTRU
onnnmnnnnnnnmnmmanemnmme PUNEȚI
SITUAȚII DE URGENȚĂ",
mesajului se verifică autenticitatea acestuia la numărul de telefon înscris.
La primirea
Punerea în aplicare a măsurilor prevăzute în plan se execută fără a primi alt ordin imediat
după identificarea pericolului, sau după producerea acestuia.
locul, natura, data și ora producerii evenimentului, urmările și măsurile luate pe
Despre
teritoriul comunei VAD va raporta imediat la Inspectoratul pentru Situații de Urgență al
se
județului Cluj.
Măsurile de și intervenție se aplică în funcție de factorii de risc ce pot afecta
protecție
comuna VAD:
Y. cutremur de pământ caracteristic zonei seismice;
/ inundații datorate precipitațiilor, scurgerilor de apă de pe versanți;
/. inundații datorate ruperii barajului hidroenergetic de la Dej;
Y epidemii epizootii.
SECȚIUNEA a 2-a
ETAPELE DE REALIZARE A ACȚIUNILOR
Desfășurarea intervenției
1. Înștiințarea instituțiilor și agenților economici din raza de responsabilitate;
Aducerea la sediul Primăriei a Comitetului Local pentru Situații de Urgență și a altor
2.
persoane din conducerea primăriei;
3. Alarmarea aducerea la sediul propriu a Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență ,
și
și deplasarea la locul intervenției;
4. Alarmarea populației și salariaților despre pericol;
5. Organizarea serviciului de permanență la punctul de conducere (sediul primăriei);
de conducere și serviciile de urgență voluntare privind modul de
6. Pregătirea organelor
acțiune în raport cu natura factorilor de risc;
Informarea populației și salariaților asupra modului de comportare și urmărilor
7. oportună a
ce pot fi produse;
19
Pagina 22
8. Asigurarea protecției individuale și colective a populației prin:
- adăpostirea în spații autorizate;
- asigurarea mijloacelor de protecție individuală;
- M.C.G. pentru personalul de conducere;
- M.C.G. pentru servicii de urgență voluntare;
- M.C.G. pentru populație (contra cost);
- mijloace de protecție improvizate;
9. Evacuarea populației, animalelor, și bunurilor materiale din zonele ce pot fi afectate
iminent;
10. Asigurarea asistenței materiale de specialitate și introducerea măsurilor de profilaxie
necesare în zona afectată;
11, Asigurarea cazării sinistraților, hrănirii și asistenței medicale a acestora;
12. Introducerea restricțiilor de circulație și de consum a apei, alimentelor și furajelor în
zonele afectate;
13. Asigurarea pazei și ordinii în zonele afectate;
14. Informarea oportună și periodică a populației și salariaților despre modul de evoluție a
evenimentelor, a distrugerilor produse și a măsurilor luate de organele locale în vederea
protecției populației, limitării și înlăturării urmărilor produse în vederea combaterii panicii;
15. Limitarea și înlăturarea situațiilor de urgență se execută de către serviciul propriu
pentru situații de urgență, salariați și populație în cooperare cu poliția și alte formațiuni
primite în sprijin (detașamente C.R., serviciile profesioniste de urgență civilă, unități militare
M.A..);
16. Conducerea acțiunilor de intervenție, limitare și înlăturare a urmărilor situațiilor de
urgență se asigură de către Comitetul Local pentru Situatii de Urgența care trebuie să
desfășoare următoarele activități:
> înștiințarea Comitetului Județean pentru Situații de Urgență (Centrul Operațional) despre
situația creată la telefon 0249/431090; 0249/432211, telefon special 112, precum și a altor
instituții cu atribuții;
> Sistemul de gospodărire a apelor Cluj Napoca;
> Agentia de protecție a mediului Cluj Napoca;
> Autoritatea de Sănătate Publică;
> Directia Sanitar - Veterinară;
> înștiințarea și avertizarea instituțiilor publice și obiectivelor economice ce pot fi afectate;
Pagina 23
> alarmarea populației despre pericolul creat prin sirenele electrice și prin clopotele de la
biserici;
> verificarea subunităților de serviciu de intervenție și darea misiunilor pe specialități;
> executarea cercetării și recunoașterii în zona afectată în vederea obținerii informațiilor
asupra evoluției fenomenului și a urmărilor produse de acesta;
> acordarea primului ajutor medical, transportul și spitalizarea răniților;
> executarea acțiunilor de intervenție specifice în funcție de situația creată;
> asigurarea pazei și ordinii în zona afectată;
> combaterea panici și zvonurilor;
> organizarea și executarea evacuării ( la nevoie);
> organizarea dezinfecției, dezinsecției și a decontaminării (la nevoie);
> asigurarea măsurilor de profilaxie medicală;
> asigurarea logistică a acțiunilor de înlăturare a urmărilor dezastrelor, a odihnei și hrănirii
personalului de intervenție se asigură de Comitetului Local pentru Situatii de Urgernța.
SECȚIUNEA a 3-a
FAZE DE URGENȚĂ A ACȚIUNILOR
În funcție de locul, natura, amploarea și de evolutia evenimentului, intervențiile serviciilor
pentru situații de urgentă sunt organizate astfel:
“ urgența 1 - asigurată de SVSU la obiectivul afectat sau de serviciile private
organizate la operatorii economici;
“ urgența a II-a - asigurată de subunitațile Inspectoratului pentru Situații de Urgență
"Avram Iancu ” al județului Cluj;
“ urgența a III-a - asigurată de două sau mai multe unități limitrofe;
“ urgența a IV-a - asigurată prin grupări operative, dislocate la ordinul inspectorului
general al Inspectoratului General pentru Situații de Urgența, în cazul unor intervenții de
amploare si de lungă durată.
Pagina 24
SECȚIUNEA a 4-a
ACȚIUNI DE PROTECȚIE-INTERVENȚIE
Forțele SVSU acționează conform domeniului lor de competenta, pentru:
“e FI salvarea și / sau protejarea oamenilor, animalelor și bunurilor materiale, evacuarea și
transportul victimelor, cazarea sinistraților, aprovizionarea cu alimente, medicamente
și materiale de primă necesitate;
.. .% acordarea primului ajutor medical si psihologic, precum și participarea la evacuarea
populației, instituțiilor publice;
3 dirijarea și îndrumarea circulației pe direcțiile și în zonele stabilite ca accesibile;
“* diminuarea și sau eliminarea avariilor la rețele și clădiri cu funcțiuni esențiale, a căror
integritate pe durata cutremurelor este vitală pentru protecția populației, spitale și alte
construcții aferente serviciilor sanitare care sunt dotate cu secții de chirurgie și de
urgență, clădirile instituțiilor cu responsabilitate în gestionarea situațiilor de urgentă,
stațiile de producere și distribuție a energiei , rezervoare de apă și stații de pompare
esențiale pentru situații de urgentă pentru cai de transport, clădiri pentru învățământ;
limitarea proporțiilor situației de urgenta specifice și înlăturarea efectelor acesteia cu
mijloacele din dotare.
ACTIVITĂȚI SPECIFICE LA DEZASTRE /SITUAȚII DE URGENȚĂ
Cutremure și alunecări de teren
1 Întreruperea alimentării cu apă, gaze, energie electrică
Cine executa ? - C.L.S.U
2 Asigurarea pazei și ordinii în zona calamitată, combaterea panicii
Cine executa ? — C.L.S.U
3. Evaluarea pierderilor și distrugerilor:
- numărul morților și răniților;
- populația și salariații blocați sub dărâmături;
- avariile la rețelele electrice, gaze, apă, telefoane;
- incendii, explozii, contaminări sau alte pericole;
- clădirile care amenință cu prăbușirea.
4, Pregătirea și ducerea acțiunilor de intervenție pentru:
- salvarea răniților, acordarea primului ajutor medical și
transportul acestora la spital;
- deblocarea căilor de acces;
Pagina 25
- dărâmarea clădirilor care amenință cu prăbușirea;
- consolidarea clădirilor avariate;
- alte măsuri impuse de situația creată;
- scoaterea și înhumarea morților.
Cine executa ? Formațiunile de intervenție
5 Introducerea măsurilor de profilaxie și igienă sau a carantinei (/a nevoie),
Cine executa ? C.L.S.U
6 Înformarea C,J.S.U. asupra măsurilor luate și evoluției fenomenului (raport operat/v). Cine
executa ? C.L.S.U
7 Întocmirea și transmiterea raportului sinteză la C.J.S.U în termen de 10 zile de la
producerea fenomenului.
Cine executa ? C,L.S.U
Inundații
1, La primirea avertizării de precipitații se intră în situația "DE ATENȚIE”
Instituirea permanenței la sediul primăriei;
Verificarea legăturilor cu C.].S.U.;
-. Verificarea funcționării mijloacelor de alarmare și instruirea echipei de alarmare;
Verificarea modului de înștiințare, avertizare și primirea datelor și informațiilor despre
probabilitatea creșterii nivelurilor torenților și cursurilor de apă;
Informarea C.J.S.U. asupra măsurilor luate și a evoluției fenomenului (raport operativ).
Cine executa ? Președintele C.L.S.U.
2 La primirea avertizării de atingere a cotei de atenție la postul hidrometric se intră în
"SITUAȚIA DE ALERTĂ"
Convocarea Comitetului Local pentru Situații de Urgență Verificarea și pregătirea stocului
cu materiale pentru situații de urgență;
Cine executa ? C.L.S.U.
- Supravegherea torenților și a cursurilor de apă;
- Informarea C.J.S.U. asupra măsurilor luate și evoluției fenomenului (raport operativ).
3 La primirea avertizării de atingere a cotei de inundație la postul hidrometric se intră în
"SITUAȚIA DE PERICOL"
Informarea populației despre pericolul producerii de inundații pe teritoriul localității;
Supravegherea în continuare a nivelurilor torenților și de cursurile de apă;
Stabilirea și pregătirea stațiilor pentru cazarea eventualilor sinistrați, pentru asigurarea
condițiilor de trai și a asistenței medicale;
Pagina 26
Asigurarea măsurilor de evacuare a populației, animalelor și bunurilor, materiale din
zonele inundabile;
Introducerea restricțiilor de circulație în zonele ce pot fi afectate de inundații;
Luarea primelor măsuri de eliminare a blocajelor de pe cursul râurilor și torenților;
Informarea C.J.S.U.. asupra măsurilor luate și evoluției, fenomenului (raport operativ).
Dacă este cazul se Cine executa ? solicită ajutor C.J.S.U.
Cine executa ? C.L.S.U.
4, La primirea avertizării de atingere a "COTEI DE PERICOL" de la postul hidrometric
Alarmarea populației (sirene, clopote, fluiere, portavoce, situația radioficare);
Evacuarea oamenilor, animalelor și bunurilor materiale din zona ce este posibil a fi
inundată;
Asigurarea cazării sinistraților, asigurarea cu apă și a alimente de strictă necesitate;
Supravegherea în continuare a cursurilor de apă și a continuării lucrărilor în vederea
limitării fenomenului de inundație acolo unde este posibil;
Întreruperea alimentării cu energie electrică, gaze, apă termoficată;
Informarea C.J.S.U. asupra măsurilor luate și evoluției fenomenului (raport operativ).
Cine executa ? C.L.S.U.
5. Pregătirea și ducerea acțiunilor de intervenție
Salvarea persoanelor care nu au reușit să se evacueze și acordarea primului ajutor
medical;
Continuarea lucrărilor de limitare a inundației în raport cu evoluția situației de inundație;
Asigurarea cu materiale și utilaje de intervenție a formațiunilor ce intervin;
Solicitarea sprijinului C.J.S.U.cu formațiuni și mijloace specializate (dacă este cazul);
Informarea C.J,S.U. asupra măsurilor luate și evoluției fenomenului (raport operativ),
Formațiunile de intervenție
Cine executa ? C.L.S.U.
6. La primirea informării de scădere a nivelurilor sub cotele de apărare:
Înlăturarea urmărilor inundației;
Aplicarea măsurilor antiepidemice necesare;
Inventarierea pagubelor fizice și valorice determinate de inundații;
Evacuarea apelor de inundații și băltiri;
Refacerea căilor de comunicații și ridicarea restricțiilor de circulație;
Primirea, înregistrarea și distribuirea ajutoarelor umanitare;
- Sprijinirea populației pentru refacerea locuințelor;
pa
kai
Pagina 27
Întocmirea și transmiterea raportului sinteză la C.J.S.U. în termen de 10 zile de la
producerea fenomenului;
Cine executa ? C.L.S.U.
Accident chimic, nuclear, biologic
La primirea avertizării despre producerea unui accident N.B.C. în care localitatea se află
pe urma norului radioactiv, biologic sau chimic, se execută următoarele activități
1. Introducerea semnalului “alarmă chimică”;
Cine executa ? C.L.S.U.
2, Înștiințarea și avertizarea populației despre situația creată;
3. Asigurarea protecției individuale a populației privind folosirea mijloacelor de protecție
speciale și improvizate;
4, Asigurarea protecției colective prin folosirea adăposturilor șispațiilor ermetizate;
5. Asigurarea protecției surselor de apă, alimentelor și bunurilormateriale de strictă
necesitate;
6. Executarea cercetării și a controlului de radiație, chimic șibiologic;
7. Introducerea restricțiilor de consum a apei, alimentelor și furajelor;
8. Aplicarea măsurilor antiepidemice și de profilaxie medicală;
9. Introducerea măsurilor de pază și ordine și de combatere a panicii;
10. Evacuarea populației (numa; /a ordin);
11. Pregătirea și ducerea acțiunilor de intervenție:
o acordarea primului ajutor, transportul și spitalizarea victimelor;
o decontaminarea populației, animalelor și terenului;
o colectarea transportul și depozitarea materialelor contaminate.
,
Cine executa ? Formațiunile de intervenție
12. Informarea C.J.S.U. asupra măsurilor luate și a urmărilor produse C.L.S.U.;
13. Întocmirea și transmiterea raportului sinteză la C.J.S.U.în termen de 10 zile de la
producerea evenimentului.
Epizotii
1, Cercetarea și delimitarea focarului;
Cine executa ? Formațiunile de intervenție C.L.S.U.
2. Aplicarea măsurilor de izolare a animalelor suspecte și bolnave;
3. Izolarea pășunilor unde s-a contactat infectarea;
4. Introducerea carantinei și izolarea epizootică;
Pagina 28
5. Introducerea măsurilor de circulație a animalelor, oamenilor, produselor de origine
animală și furajelor;
6. regulilor sanitar-veterinare și de zooigienă, observarea și tratamentul
Asigurarea
animalelor bolnave;
7. Dezinfecția, dezinsecția și deratizarea;
8. Înhumarea și arderea animalelor decedate sau ucise;
9. Întocmirea și transmiterea raportului sinteză la C.J.S.U. în termen de 10 zile de la
producerea evenimentului.
SECȚIUNEA a 5-a
INSTRUIREA
forțelor de intervenție se realizează pe baza unor programe anuale de
Pregătirea
de Urgență "Avram Iancu ” al județului
pregătire avizate de Inspectoratul pentru Situații
CLU;
SECȚIUNEA a 6-a
REALIZAREA CIRCUITULUI INFORMAȚIONAL-DECIZIONAL ȘI DE
COOPERARE
Sistemul informațional-decizional cuprinde ansamblul subsistemelor destinate
observării, detectării, măsurării, înregistrării, stocării si prelucrării datelor specifice, alarmării,
transmiterii informațiilor și a deciziilor de către factorii implicați în
notificării, culegerii și
de prevenire și gestionare a unei situații de urgentă. Informarea secretariatului
acțiunile
tehnic ale comitetului pentru situații de urgentă ierarhic superior asupra locului
permanent
producerii unei situații de urgentă specifică, evoluției acesteia, efectelor negative produse,
precum și asupra măsurilor luate, se realizează prin rapoarte operative.
Primarul, comitetul local pentru situații de urgență, precum și conducerile
economici și instituțiilor amplasate în zone de risc au obligația să asigure
operatorilor
preluarea de la stațiile centrale și locale a datelor și avertizărilor meteorologice și hidrologice,
în vederea declanșării acțiunilor preventive și de intervenție.
Conducerea și cooperarea
Conducerea acțiunilor în perioada premergătoare, pe timpul și după producerea
civile se execută pe linie de dezastre, Președintele Comitetului Local pentru
urgențelor
de Urgență ia decizia (hotărârea) pe baza propunerilor făcute de către membrii
Situații
Pagina 29
Comitetului Local pentru Situații de Urgență. Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență
asigură organizarea și conducerea tuturor acțiunilor ca organ de specialitate al Președintelui
Comitetului Local pentru Situații de Urgență pe baza ordinelor și dispozițiilor acestuia.
Conducerea acțiunilor se execută din:
- sediul primăriei — în situațiile premergătoare dezastrelor precum și a conflictului armat
inclusiv pe parcursul realizării măsurilor prevăzute la treapta capacității de protecție civilă de
„ATENȚIE”;
- punctul de comandă — pe timpul conflictului armat sau a dezastrelor de mari proporții.
Activitatea de cooperare se completează cu propunerile S.V.S.U., Comisiei de apărare
împotriva dezastrelor sau comisiilor de specialitate (după caz) aprobate de șeful protecției
civile al municipiului care apoi sunt stipulate în decizie (hotărâre) S.V.S.U organizează și
asigură armonizarea relațiilor de cooperare.
Pagina 30
CAPITOLUL V
RESURSE UMANE, MATERIALE ȘI FINANCIARE
Resursele umane necesare pentru prevenirea și gestionarea tipurilor de risc din zona
de competența vor fi asigurate de: C.L.S.U. S.V.S.U., unități militare din Municipiul Dej,
,
Comunei Vad, Inspectoratul Situații de Urgență "Avram Iancu ” al județului Cluj
Poliția pentru
și alte forțe ce se vor folosi în situații de urgență.
Forța umană prezentată mai sus va acționa pentru intervenție cu tehnică din dotare
precum și cu cea de la operatorii economici cu care s-au încheiat protocoale și planuri de
intervenție pentru situații de urgenta.
C.L.S.U. are prevăzute ca fonduri necesare pentru prevenirea și limitarea efectelor
situațiilor de urgență în bugetul pe 2022 circa 10000 lei în conformitate cu planurile privind
asigurarea cu resurse financiare și materiale necesare gestionării situațiilor de urgență.
Pagina 31
CAPITOLUL VI
LOGISTICA ACȚIUNILOR
Sistemul forțelor și mijloacelor de intervenție în cazul producerii unei situații de
urgență se stabilește prin planurile de apărare specifice elaborate conform regulamentelor
privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență specifice tipurilor de riscuri.
Forțele și mijloacele de intervenite se organizează, se stabilesc și se pregătesc din
timp și acționează conform sarcinilor stabilite prin planurile de apărare specifice.
Logistica acțiunilor de pregătire teoretica și practică, de prevenire și gestionare a
situației de urgența specifice se asigură în raport de răspunderi, masuri și resurse
necesare.
Responsabil SVSU
ANA MIHAELA
Pagina 32
CUPRINS
STRUCTURA — CADRU a planului de analiza si acoperire a riscurilor
CAPITOLUL 1. Dispoziții generale
Secțiunea 1. Definitie, scop, obiective
Secțiunea a 2-a, Responsabilități privind analiza și acoperirea riscurilor
2.1. Acte normative de referință
2.2. Structuri organizatorice implicate
2.3, Responsabilități ale organismelor si autoritatilor cu atributii în domeniu
CAPITOLUL II. Caracteristicile unității administrativ-teritoriale
Secțiunea 1. Amplasare geografică și relief
Secțiunea a 2-a. Rețea hidrografica
Secțiunea a 3-a. Populația
Secțiunea a 4-a. Căi de transport
Secțiunea a 5-a. Dezvoltare economică
Secțiunea a 6-a. Infrastructuri locale
Secțiunea a 7-a. Specific regional/local
CAPITOLUL III. Analiza riscurilor generatoare de situatii de urgenta
Secțiunea 1. Analiza riscurilor naturale
Secțiunea a 2-a. Analiza riscurilor tehnologice
Secțiunea a 3-a. Analiza riscurilor biologice
Secțiunea a 4-a. Analiza riscului de incendiu
Secțiunea a 5-a. Analiza riscului social
CAPITOLUL IV. Acoperirea riscurilor
Secțiunea 1. Concepția desfășurării acțiunilor de protecție-intervenție
Secțiunea a 2-a. Etapele de realizare a acțiunilor
Secțiunea a 3-a. Faze de urgență a acțiunilor
Secțiunea a 4-a. Acțiunile de protecție-intervenție
Secțiunea a 5-a. Instruirea
Secțiunea a 6-a. Realizarea circuitul informațional-decizional și de cooperare
CAPITOLUL V. Resurse: umane, materiale, financiare
CAPITOLUL VI. Logistica acțiunilor
Pagina 33
ANEXE
1. Lista autorităților și factorilor care au responsabilități în analiza și acoperirea riscurilor în
unitatea administrativ-teritorială;
2. Atribuțiile autorităților și responsabililor cuprinși în PAAR;
Pagina 34
Lista autorităților și factorilor care au responsabilități
în analiza și acoperirea riscurilor în Comuna VAD
19:
| Nr. Crt. | Denumire autoritate | Coordonate autoritate | Persoana de contact | Atribuții în PAAR conform fișei nr. |
| 1 | Primar Presedinte CLSU | VAD 146 | Prunean David 0264-225201 0745874270 | Fișa 1 |
| 2 | Viceprimar Membru CLSU | Valea Groșilor | Vultur Marius 0766089982 | Fișa 2 |
| 3 | Secretar CLSU | Dej, Aleea Tomis Bl. O ap. 13 | Sfirloagă Daniela 0766313309 | Fișa 3 |
| CLSU VAD | Vad 146 | 0264 225201 | Fișa 4 | |
| SVSU VAD | VAD 146 | Sava Oana 0264225201 0725059998 | Fișa 5 | |
| 6 | Scoala VAD | VAD 170 | Boian Mircea 0264218707 | Fișa 6 |
| 7 | SC MARIFEL | Vad 190 | Rus Titus 0264 225124 | Fișa 7 |
| Dispensar Uman | Vad 89 | Dr. Chioralia Carmen | Fișa 8 | |
| Dispensar Veterinar | Vad 189 | Dr. Laposi Francisc-Tibor | Fișa 9 | |
| 10 | Post de Poliție Vad | Vad 44/a | Pop Cristian 0264 -225115 | Fișa 10 |