Hotărâre a Consiliului Local
01. SDL Vad rev mai 2022 FINAL CU 18 PROIECTE pana la pag 35
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 3,8 MB · modificat pe site: 24.11.2023
Pagina sursă
Cum citez acest document
Hotărâre a Consiliului Local nr. 72 din 31.08.2023, „01. SDL Vad rev mai 2022 FINAL CU 18 PROIECTE pana la pag 35”, Comuna Vad, jud. Cluj. Sursa: https://d32e5lpdsek2nl.cloudfront.net/Comuna%20Vad/2972/01.-SDL-Vad---rev-mai-2022-FINAL--CU--18-PROIECTE-pana-la-pag-35.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/cluj/vad/208544-01-sdl-vad-rev-mai-2022-final-cu-18-proiecte-pana-la-pag-35, 19.11.2026)
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
COMUNEI VAD PENTRU PERIOADA 2019-2027
2019
Revizia 1 conform HCL nr. 72 din 31.08.2023
Pagina 2
FIȘA PROIECTULUI
Denumirea proiectului:
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A VAD PENTRU PERIOADA 2019-2027
Beneficiar:
PRIMĂRIA COMUNEI VAD
Str. Principală, nr. 146, localitatea Vad, județ Cluj
Proiectant general:
SC ECO MAPS SRL – Cluj
Director General ing. CĂLIN ROMAN
Proiectanți:
econ. MARIUS CRISTEA
geograf ADRIAN PITICAR
geograf DANIELA ROMAN
ing. ADRIAN PODARU
Contract nr.: 2630 / 2019
Proiect nr.: 71 / 2019
Cluj-Napoca, august 2019
Strategia de Dezvoltare Locala a comunei Vad pentru perioada 2019-2027 2
Pagina 3
Cuprins
Capitolul I. Analiza-diagnostic a dezvoltării socio-economice la nivelul comunei Vad.......................4
1. Elementele geografice generale, încadrarea în teritoriu și rețeaua de localități.........................4
2. Demografia.................................................................................................................................8
3. Activitatea economică..............................................................................................................16
3.1. Agricultura.................................................................................................................................16
3.2. Industria, construcțiile și serviciile.............................................................................................22
3.3. Forța de muncă..........................................................................................................................23
4. Accesibilitatea și infrastructura de transport............................................................................27
5. Infrastructura tehnico-edilitară................................................................................................30
5.1. Alimentarea cu apă și canalizare................................................................................................30
5.2. Alimentarea cu energie electrică și iluminatul public................................................................33
5.3. Încălzirea și asigurarea combustibilului pentru gătit la nivelul locuințelor................................34
5.4. Telecomunicații..........................................................................................................................34
6. Fondul locativ...........................................................................................................................35
7. Educația..........................................................................................Error! Bookmark not defined.
8. Sănătatea........................................................................................Error! Bookmark not defined.
9. Incluziunea socială..........................................................................Error! Bookmark not defined.
10. Protecția mediului și managementul riscurilor..............................Error! Bookmark not defined.
11. Patrimoniul, cultura și sportul.......................................................Error! Bookmark not defined.
12. Turismul și activitățile recreative..................................................Error! Bookmark not defined.
13. Capacitatea administrativă...........................................................Error! Bookmark not defined.
Analiza SWOT........................................................................................Error! Bookmark not defined.
Capitolul II. Strategia de dezvoltare a comunei Vad pentru perioada 2019-2027.Error! Bookmark not
defined.
II.1. Contextul strategic..........................................................................Error! Bookmark not defined.
Documente strategice relevante de la nivel european:...........................Error! Bookmark not defined.
Documente strategice relevante de la nivel național:..............................Error! Bookmark not defined.
Documente strategice relevante de la nivel regional:..............................Error! Bookmark not defined.
Documente strategice relevante de la nivel județean:.............................Error! Bookmark not defined.
Documente strategice relevante de la nivel microregional:.....................Error! Bookmark not defined.
Documente strategice relevante de la nivel local:...................................Error! Bookmark not defined.
II.2. Viziunea și obiectivul general..........................................................Error! Bookmark not defined.
II.3. Obiective specifice, direcții de acțiune și priorități de intervenție...Error! Bookmark not defined.
Capitolul III. Planul de acțiune (operațional) și managementul implementării strategiei de
dezvoltare locală a comunei Vad...........................................................Error! Bookmark not defined.
III.1. Portofoliul (fișele) de proiecte prioritare ale Comunei Vad pentru perioada 2019-2027:. .Error!
Bookmark not defined.
III.2. Pașii necesari pentru implementarea proiectelor prioritare..........Error! Bookmark not defined.
Strategia de Dezvoltare Locala a comunei Vad pentru perioada 2019-2027 3
Pagina 4
III.3. Managementul implementării strategiei. Comunicarea aferentă acesteia.Error! Bookmark not
defined.
III.4. Monitorizarea implementării strategiei și evaluarea acesteia........Error! Bookmark not defined.
Capitolul I. Analiza-diagnostic a dezvoltării socio-economice la nivelul
comunei Vad
1. Elementele geografice generale, încadrarea în teritoriu și rețeaua de localități
Comuna Vad se află în partea de nord a județului Cluj (regiune NUTS 3), care face parte din
Regiunea Nord-Vest (NUTS 2) și din regiunea istorică a Transilvaniei, la o distanță de 15 km
de municipiul Dej, 32 km de municipiul Gherla și 72 km față de municipiul Cluj-Napoca. Din
punct de vedere administrativ, aceasta se învecinează cu comunele Gâlgău, Rus (județul
Sălaj), Câțcău, Cășeiu, Bobâlna și cu municipiul Dej (județul Cluj). Coordonatele geografice
ale comunei Vad sunt 47º 13' latitudine N și 23˚44' longitudine E.
Strategia de Dezvoltare Locala a comunei Vad pentru perioada 2019-2027 4
Pagina 5
Figură 1 - Poziționarea comunei Vad în context microregional
Sursa: Planșă proprie pe baza PATJ Cluj
Satul Vad este atestat documentar încă din anul 1476, fiind menționat încă de atunci sub
aceeași denumire ca cea din prezent. Satul Bogata de Jos apare în documente oficiale în anul
1325 sub denumirea de Olah Bogath, iar Bogata de Sus în anul 1315, cu denumirea în
maghiară (Magyar Bogath, apoi Felsobogat). Satul Calna este menționat documentar în anul
1325, sub denumirea de Kalna, din același an fiind atestat și satul Curtuiușu Dejului, cu
denumirea Kortvelyes, apoi Deskortvelyes. Satul Cetan apare prima dată în înscrisuri oficiale
în anul 1540, sub aceeași denumire ca și în prezent. În fine, satul Valea Groșilor este atestat
din anul 1519, sub denumirea de Tokepataka. Satul Vad face parte dintre cele 60 de sate ale
Cetății Ciceului dăruite de Matei Corvin lui Ștefan cel Mare în semn de împăcare după luptele
de la Baia din 1476.
Înainte de a deveni parte a județului Cluj, în anul 1968, comuna Vad a făcut parte din Raionul
Dej al regiunii Cluj (în primii ani ai comunismului), din Plasa Dej a județului interbelic Someș,
iar în perioada apartenenței la Regatul Ungariei din Comitatul Solnocul Inferior/Someșan,
apoi Solnoc-Dăbâca, toate aceste formațiuni administrative având reședința în orașul Dej.
Strategia de Dezvoltare Locala a comunei Vad pentru perioada 2019-2027 5
Pagina 6
Suprafață totală a comunei este de 7.722 ha (77,22 kmp), fiind una dintre unitățile
administrativ-teritoriale cu o suprafață medie din județul Cluj. Comuna Vad este compusă
din șapte sate: Vad (satul de reședință al comunei), Bogata de Jos, Bogata de Sus, Calna,
Cetan, Curtuiușu Dejului și Valea Groșilor, aflate la distanțe cuprinse între 2 și 10 km față de
satul de reședință, ceea ce face dificilă deplasarea unor categorii de cetățeni, mai ales cei
vârstnici, către funcțiunile publice disponibile doar în satul Vad. Din totalul locuitorilor
comunei, doar 16% locuiesc în satul-reședință, cel mai mare sat component fiind Cetan,
unde trăiesc aproape 28% dintre cetățeni. În altă ordine de idei, cele mai mici sate sunt
Calna și Curtuiușu Dejului. Așadar, specificul comunei este numărul relativ mare de sate de
mici dimensiuni, unele dintre acestea fiind expuse riscului de depopulare pe termen mediu.
Figură 2 - Populația stabilă a comunei Vad pe sate componente, la recensământul din 2011
Sursa: INS. RGPL 2011
Comuna Vad este amplasată în subunitatea de relief denumită Podișul Someșan, parte
componentă a Depresiunii Transilvaniei. Cea mai mare parte a teritoriului comunei se
desfășoară pe Culoarul Someșului și pe Dealurile Dejului, context în care o treime din
suprafață are aspect depresionar, iar circa 2/3 din aceasta un aspect deluros. Altitudinea
variază între 225 m în lunca râului Someș și 535 m pe Vârful Măgura.
Zona depresionară cuprinde terasa stângă a râului Someș, cu o lățime de câteva sute de
metri, respectiv terasa de luncă a Văii Vadului, care este cu câțiva metri mai înaltă decât cea
a Someșului, ca urmare a depunerii de aluviuni. În acest perimetru există și unele areale
depresionare, în care apa băltește. Zona deluroasă are un caracter accentuat, cu înălțimi
relativ mari și puternic fragmentată de o rețea de văi cu caracter torențial și versanți cu
pantă lungă.
Strategia de Dezvoltare Locala a comunei Vad pentru perioada 2019-2027 6
Pagina 7
Din punct de vedere geologic, zona deluroasă a comunei are un substrat format din
conglomerate, gresii, argile marnoase – toate fiind roci sedimentare dure, în timp ce zona
depresionară (Culoarul Someșului) are un substrat geologic format din nisipuri și pietrișuri
aduse în timp de cursurile de apă. Pantele ajung la valori de până la 35 de grade în zona
deluroasă, dar nu se înregistrează alunecări active, acestea fiind în general bine fixate prin
împăduriri. În schimb, acestea favorizează scurgerea rapidă a apelor de pe versanți care se
acumulează în zona de culoar, existând riscul apariției de inundații.
Figură 3 - Harta reliefului de pe teritoriul comunei Vad
Sursa: ECO MAPS. PUG Comuna Vad
Din punct de vedere pedogeografic, comuna Vad se remarcă printr-o mare varietate de
soluri, rezultat al diferitelor condiții de mediu din zonă (relief, litologie, climă, vegetație). În
zona de culoar predomină solurile aluviale, prezente în luncile râurilor, care sunt și cele mai
propice pentru cultura plantelor. În zona deluroasă a comunei se întâlnesc mai ales soluri
brune, mai ales cele argiloiluviale, eu-mezobazice și luviale. Acestea au o fertilitate mai
redusă, fiind în general acoperite de păduri de foioase sau de pășuni.
Rețeaua hidrografică a comunei Vad este în totalitate tributară râului Someș, care drenează
întreg teritoriul. Principalii afluenți ai Someșului de pe teritoriul comunei sunt Valea Vadului
și Valea Porcului, ambele cu caracter permanent, la care se adaugă o serie de văi cu caracter
semi-permanent (Valea Cetanului, Valea Fundăturii etc.). Valea Vadului străbate aproape tot
teritoriului comunei de la vest la est și are la rândul său unii numeroși afluenți, cel mai
important fiind Valea Răcașului. Per ansamblu, rețeaua densă de văi de pe teritoriul comunei
Strategia de Dezvoltare Locala a comunei Vad pentru perioada 2019-2027 7
Pagina 8
înregistrează, de-a lungul anului, oscilații importante de nivel și debit, de la limita secării
până la inundații. Apele subterane sunt relativ bogate în zonă, însă apa este ușor
bicarbonată. Pe teritoriul comunei există izvoare sărate, care pot fi exploatate în scop
terapeutic sau de conservare a alimentelor. Pe teritoriul comunei nu există lacuri naturale
sau artificiale.
Climatul specific comunei Vad este unul temperat-continenta moderat, specific zonei de
deal, cu unele influențe imprimate de circulația maselor de aer vestice. Temperatura medie
anuală este de circa 90C, cu minime în Ianuarie (-5 0C) și maxime în iulie (+19 0C). Verile sunt
plăcute, fără temperaturi caniculare, iar în timpul iernii apar inversiuni de temperatură, fără
a se înregistra însă viscole sau cantități foarte mari de zăpadă. Trecerea de la un sezon la
altul se face în general lent, cu primăveri răcoroase, respectiv cu o toamnă cu precipitații
moderate. Cantitatea medie anuală de precipitații este de 600-700 mm, cele mai bogate
fiind în sezonul cald, când au și caracter torențial, amplificând riscul de inundații prin
scurgerile de pe versanți. Vânturile au o frecvență mai ridicată doar în timpul iernii și
primăverii.
Vegetația naturală de pe teritoriul comunei s-a restrâns de-a lungul timpului pentru a face
loc culturilor agricole. Astăzi peisajul comunei Vad cuprinde un complex de pajiști, livezi,
păduri și mici terenuri cultivate. Vegetația ierboasă cuprinde o paletă largă de plante,
precum: Trifolium arvense, Spergula arvensis, Setaria virids, Gypsophila muralis, Gnaphallium
uliginosum, Centaurea phrygia, C. scabiosa, Cynosurus cristatus, Plantago lanceolata, P.
media, Poa pratensis, Poligonum aviculare, Silene sp., Calamagrostis epigegas, Calluna
vulgaris, Poa pratensis, Festuca pratensis, F. rubra, Agrostis stolonifera, A. tenuis, A.
capillaries, Alopecurus pratensis, Sieglingia decumbens, Glyceria maxima, iar local apar
Juncus gerardi, Puccinelia distans, Deschampsia caepitosa. În livezi apar specii de: Malus,
Prunus, Pirus, Rubus, ș.a. Vegetația silvică este dominată de speciile de Fagus și Carpinus,
predominând Fagus silvatica. În arealele mai înalte predomină speciile de Abies și Pinus, iar
de-a lungul cursurilor de apă mai apar specii de: Betula, Populus și Salix. În zonele cu lucrări
miniere vechi pentru exploatarea sării se întâlnesc Betula pendula, Pinus sylvestris și Populus
ternula. Tot aici apar Vaccinum myrtillus și Vaccinum vitisidea.
Fauna din zona comunei este specifică etajului de deal și podiș, respectiv biotopului de
pădure și a silvostepelor. Astfel, aici regăsim specii de mamifere precum: iepurele (Lepus
europeus), căprioara (Capreolus capreolus), veverița, nevăstuica (Mustela nivalis), pârșul
(Glis glis), șoarecele gulerat (Apodemus tauricus), orbetele sau cățelul pământului (Spalax
leucodon transsylvanical). Dintre pești se remarcă mreana, clean, scobari și somn. În cazul
păsărilor, cele mai numeroase specii sunt ciocănitoarea (Dryobates major), gaița (Garrulus
glandaris), gaia (Milvus milvus), pupăza (Upupepops), ciocârlia, turturica (Streptopelia
turtur), porumbelul gulerat (Columba palumbus), cinteza (Fringilla montifringilla), grangurele
(Oriolus oriolus), cucul (Cuculus canorus) etc.
2. Demografia
Strategia de Dezvoltare Locala a comunei Vad pentru perioada 2019-2027 8
Pagina 9
Conform datelor INS, la 1 ianuarie 2019, populația cu domiciliul a comunei Vad se ridica la
1.951 de locuitori, ceea ce o plasa în categoria UAT rurale cu o populație redusă în context
național și județean. Față de anul 1990, populația cu domiciliu în comună a scăzut cu peste
800 de locuitori, ceea ce reprezintă aproximativ 30% din totalul locuitorilor, ritmul de
scădere fiind mult superior celui înregistrat la nivelul României și al județului Cluj.
Din totalul locuitorilor cu domiciliul înregistrați la nivel local în anul 2019, 965 (49,5% din
total) erau de sex masculin, iar 986 (50,5%) de sex feminin. Spre comparație, la nivel național
și județean, femeile au o pondere mai ridicată (51-52% din totalul populației). Aceste
diferențe sunt date de faptul că mobilitatea teritorială în rândul femeilor din mediul rural
este mai ridicată decât în cazul bărbaților, mai ales din motive personale (de ex. căsătorie).
Bărbații sunt mai numeroși la grupele de vârstă active economic, însă femeile predomină în
rândul persoanelor vârstnice datorită speranței de viață mai ridicate cu circa 7 ani.
În ceea ce privește structura populației pe grupe mari de vârstă, la nivelul anului 2018, 14,8%
dintre locuitorii cu domiciliul aveau vârsta între 0 și 14 ani, 53% între 15 și 59 de ani, iar
32,2% vârstă de 60 de ani și peste. Astfel, ponderea populației vârstnice se situa mult peste
media județeană (24,2%) și națională (23,1%). Ponderea populației tinere era puțin mai
ridicată decât media județeană (14,3%) și națională (14,6%). Raportul dintre persoanele
vârstnice și cele tinere era de 2,18, ceea ce face din comuna Vad una dintre localitățile rurale
cu cea mai îmbătrânită populație din județul Cluj.
Strategia de Dezvoltare Locala a comunei Vad pentru perioada 2019-2027 9
Pagina 10
Figură 4 - Piramida vârstelor la nivelul comunei Vad, în anul 2018
Sursa: INS. Baza de date TEMPO Online
Forma piramidei vârstelor indică o bază îngustă, corespunzând persoanelor sub 35 de ani,
rezultat al natalității scăzute din ultimii 3 decenii, dar și al migrației interne și externe a
populației tinere. În acest context, perspectivele de creștere a natalității și de înnoire a forței
de muncă locale sunt pesimiste, chiar și în ipoteza creșterii fertilității. Zona mediană (40-50
de ani) este bine reprezentată de generația așa-numiților ”decreței”, însă aceștia vor începe
să iasă din zona activă în jurul anului 2030, îngroșând numărul vârstnicilor. La grupele de
vârstă 50-65 de ani se remarcă o nouă reducere a populației, în contextul migrației masive a
forței de muncă către mediul urban din anii 60-80. Vârful piramidei este unul foarte bine
reprezentat, mai ales în rândul persoanelor de sex feminin cu vârsta de peste 65-70 de ani.
Acest lucru indică faptul că rata mortalității se va menține la cote foarte ridicate și în
următorul deceniu, ceea ce va determina un spor natural pronunțat negativ și scăderea
populației în ansamblul ei.
Datele de mai sus se referă exclusiv la populația cu domiciliul în comună, care este mai
ridicată decât cea efectivă (stabilă), în contextul în care unii cetățeni trăiesc efectiv în alte
localități din țară sau din străinătate. Astfel, la recensământul din 2011, populația cu
domiciliul în comună era de 2.040 de locuitori, iar cea stabilă de 2.008, rezultând o diferență
de circa 30 de persoane domiciliate în comună, dar cu reședința efectivă în altă localitate sau
Strategia de Dezvoltare Locala a comunei Vad pentru perioada 2019-2027 10
Pagina 11
în altă țară. Păstrând proporțiile, putem estima ca la nivelul anului 2019, în comună trăiau
efectiv circa 1.900 de persoane.
Populația comunei Vad a crescut relativ lent până în anii 50, când a ajuns la aproape 5.500
de locuitori. Procesul de colectivizare, precum și cel de industrializare și urbanizare rapidă
derulat de autoritățile comuniste a condus la dislocarea majorității forței de muncă locale
ocupate în agricultură și reorientarea acesteia către platformele industriale din orașe.
Distanța redusă față de municipiul Dej a favorizat, de altfel, acest proces. La recensământul
din 2011, 538 de persoane născute în comună trăiau în municipiul Dej, 423 în Cluj-Napoca,
45 în Timișoara, 34 în Brașov, 31 în Bistrița etc. După 1990, fenomenul de migrație internă sa temperat semnificativ, atât pe fondul declinului fostelor întreprinderi comuniste, cât și al
epuizării bazinului de forță de muncă local. Efectele migrației masive din anii comunismului
se resimt însă și în prezent, atât sub forma sub reducerii cu aproape 2/3 a populației stabile,
dar și a îmbătrânirii accentuate a acesteia.
Figură 5 - Populația stabilă a comunei Vad, la recensămintele din perioada 1920-2011
Sursa: INS
La recensământul din 2011, aproape 96% dintre locuitorii comunei Vad s-au declarat de
etnie română, 1% de altă etnie (maghiară, romă), iar pentru peste 3% dintre locuitori etnia
nu era cunoscută (deși putem presupune că sunt, în mare parte, tot români), aceștia nefiind
găsiți la reședință de către recenzori. Structura populației este aproape identică cu cea din
anul 1930, când românii reprezentau tot 96% dintre locuitori.
Strategia de Dezvoltare Locala a comunei Vad pentru perioada 2019-2027 11
Pagina 12
Figură 6 - Structura etnică a populației comunei Vad, la recensământul din 2011
Sursa: INS. RGPL 2011
La același recensământ din 2011, cei mai mulți locuitori ai comunei s-au declarat de
confesiune ortodoxă (79% din total), urmați de penticostali (12%), greco-catolici (4%) și alte
religii (2%, preponderent maghiari reformați și romano-catolici). Și în acest caz, pentru peste
3% dintre locuitori, confesiunea religioasă nu a putut fi consemnată în lipsa de reședință a
respectivilor cetățeni. Spre comparație, la recensământul din 1930, 94% dintre locuitori erau
greco-catolici, 4% ortodocși, iar 2% mozaici. Cea mai importantă schimbare din punct de
vedere al structurii confesionale a populației este reducerea dramatică a numărului de
greco-catolici, pe fondul interzicerii acestei biserici în perioada comunistă și a trecerii
enoriașilor la cultul ortodox.
Strategia de Dezvoltare Locala a comunei Vad pentru perioada 2019-2027 12
Pagina 13
Figură 7 - Structura confesională a populației comunei Vad, la recensământul din 2011
Sursa: INS. RGPL 2011
În intervalul 2007-2018, sporul natural a fost negativ la nivelul comunei, numărul deceselor
fiind cu peste 300 mai mare decât al nașterilor. Acesta este rezultatul fenomenului de
îmbătrânire demografică tot mai accentuată, dar și al migrației interne și externe a
populației tinere, care a redus numărul cuplurilor tinere de la nivel local și, implicit, baza
pentru reproducerea naturală a populației.
Rata natalității în comună a fost în anul 2018 de 9,7‰, peste media județeană (9,6‰) și cea
națională (8,6‰). Pe de altă parte, rata mortalității a fost de 28,1‰, de peste două ori mai
ridicată decât media județeană (11,2‰) și cea națională (11,9‰). Sporul natural a ajuns la -
18,4‰, în comparație cu un deficit natural mult mai redus la nivelul județului Cluj (-1,6‰) și
al României (-3,3‰). În ceea ce privește mortalitatea infantilă, în intervalul 2007-2018, s-au
înregistrat 4 cazuri de deces la copii cu vârsta de sub un an, rata medie a mortalității infantile
pentru această perioadă de timp fiind de 19,6‰, aproape triplă față de media județeană și
națională. Acesta este, în general, rezultatul unui acces limitat al gravidelor și al nounăscuților la asistență medicală, precum și al condițiilor de trai modeste.
Strategia de Dezvoltare Locala a comunei Vad pentru perioada 2019-2027 13
Pagina 14
Figură 8 - Mișcarea naturală a populației comunei Vad, în perioada 2007-2017
Sursa: INS. Baza de date TEMPO Online
În anul 2018, s-au înregistrat la nivelul comunei Vad un număr de 9 căsătorii, iar rata
nupțialității a fost de 4,6‰, sub media județeană (6,5‰) și cea națională (6,5‰). Trebuie
totuși menționat faptul că, per ansamblul perioadei 2007-2018, la nivel local s-a înregistrat
un doar 80 de căsătorii, în unele cazuri fiind vorba chiar de cupluri care trăiesc efectiv în altă
localitate. Prin urmare, numărul familiilor nou-întemeiate la nivel local este foarte mic,
situație reflectată și de rata redusă a natalității. Pe de altă parte, în anul 2018, s-au
înregistrat la nivel local 3 divorțuri, rata divorțialității fiind de 1,5‰, peste media județeană
și națională. Totuși, în intervalul 2007-2018, numărul divorțurilor a fost de circa 4 ori mai mic
decât al căsătoriilor.
Strategia de Dezvoltare Locala a comunei Vad pentru perioada 2019-2027 14
Pagina 15
Figură 9 - Nupțialitatea și divorțialitatea în comuna Vad, în perioada 2007-2017
Sursa: INS. Baza de date TEMPO Online
După cum am indicat anterior, comuna Vad a fost, în perioada comunistă, una dintre zonele
rurale din județul Cluj care au fost cele mai afectate de fenomenul de colectivizare,
industrializare și urbanizare, pierzând circa 2/3 din populație, preponderent pe fondul
migrației către Cluj-Napoca și Dej. După 1990, acest fenomen s-a atenuat puternic, astfel
încât în intervalul 2007-2018 numărul persoanelor stabilite cu domiciliul în comună a fost cu
peste 140 mai ridicat decât al celor plecați. Totuși, în comună se stabilesc în principal
persoane mai înaintate în vârstă, în căutarea unui stil de viață mai liniștit și mai puțin
costisitor decât în orașe, și pleacă preponderent tineri, în căutarea unor oportunități mai
bune de câștig în centrele urbane sau în alte țări.
Strategia de Dezvoltare Locala a comunei Vad pentru perioada 2019-2027 15
Pagina 16
Figură 10 - Mișcarea migratorie a populației comunei Vad, în perioada 2007-2017
Sursa: INS. Baza de date TEMPO Online
Comuna Vad a fost afectată în ultimele două decenii de apariția fenomenului de migrație
externă, care nu a existat în perioada comunistă. La recensământul din 2011, un număr de
97 de persoane domiciliate în comună se aflau în străinătate, dintre care 41 pe termen scurt
(sub 1 an) și 56 pe termen lung, respectiv 52 de bărbați și 45 de femei. Aceștia reprezentau
circa 5% din populația totală a comunei, respectiv mai mult de 10% din populația aptă de
muncă. Tendințele din ultimii ani indică o amplificare a fenomenului migrației externe la
nivel național, așadar recensământul din 2021 e posibil să indice că numărul de localnici
plecați în străinătate a depășit cifra de 100.
Strategia de Dezvoltare Locala a comunei Vad pentru perioada 2019-2027 16
Pagina 17
3. Activitatea economică
Asemenea majorității așezărilor rurale din țară și din județ, comuna Vad are un profil
economic preponderent agro-pastoral, cu o îndelungată tradiție. Cu toate acestea, în
perioada comunistă, ca și în cea post-decembristă, s-au produs mutații importante în
structura socio-economică a populației. Astfel, procesul de colectivizare din anii 50 a lăsat
micii fermieri locali fără terenuri și bună parte din animale și utilaje, fiind astfel forțați să se
orienteze către locurile de muncă din întreprinderile comuniste. În acest context, s-a
înregistrat un exod masiv al forței de muncă locale către orașe precum Dej sau Cluj-Napoca,
la care s-a adăugat și un fenomen tot mai intens de navetism către platforma industrială a
Dejului, unde funcționau fabrici de hârtie, materiale de construcții, mobilă, fire sintetice,
produse alimentare etc. După 1990, cele mai multe dintre aceste întreprinderi s-au închis
sau s-au restructurat, ceea ce a determinat o parte dintre localnicii care se mutaseră în orașe
să se întoarcă în satele de baștină, unde au reînceput să practice agricultura pe terenurile
retrocedate. Ultimul deceniu a adus însă noi modificări importante, mai ales prin momentul
aderării la Uniunea Europeană care a însemnat liberalizarea circulației forței de muncă.
Așadar, migrația externă, temporară sau definitiv a dislocat o parte din forța de muncă
locală. De asemenea, atragerea de investiții străine în zona Dejului, cu precădere în industria
auto, a condus la creșterea numărului de localnici care practică naveta. În acest context,
forța de muncă din agricultură a îmbătrânit și s-a redus, ceea ce anunță nevoia de a trece la
o agricultură modernă, bazată pe exploatații de mai mari dimensiuni, capabile să facă față
concurenței externe.
La recensământul din 2011, 39% din forța de muncă din comună era ocupată în agricultură,
24% în industrie, 16% în construcții, iar restul de 21% în comerț și servicii (inclusiv cele
publice). Deși ocuparea în agricultură, mai ales în cea de subzistență, înregistrează încă valori
foarte mari, acestea sunt inferioare altor așezări rurale din țară. Motivul este distanța mică
față de municipiul Dej și posibilitatea de deplasare relativ facilă în acest centru urban, unde
există o ofertă mai diversificată de locuri de muncă în activități non-agricole,
3.1. Agricultura
Conform Recensământului General Agricol din anul 2010 la nivelul comunei Vad existau
1.343 de exploatații agricole, cu o suprafață totală de 5.125 ha, dintre care 4.729 ha aveau
destinația de suprafață agricolă, ceea ce reprezenta aproximativ 61% din suprafața
administrativă totală a comunei. Dintre aceste exploatații, 856 (63% din total) erau de tip
mixt (se ocupau și cu cultura plantelor și cu creșterea animalelor), 485 se ocupau doar cu
cultura plantelor, iar 2 doar cu creșterea animalelor.
Agricultura vegetală se practică doar în zonele depresionare de la nivelul comunei, adică pe
văile principalelor cursuri de apă, unde condițiile pedoclimatice sunt ceva mai favorabile. În
zonele mai înalte se practică doar pășunatul, agricultura vegetală nefiind posibilă.
Strategia de Dezvoltare Locala a comunei Vad pentru perioada 2019-2027 17
Pagina 18
Figură 11 - Modul de utilizare al terenurilor din comuna Vad
Sursa: Planșă proprie pe baza PUG Vad
Mărimea medie a unei exploatații agricole din comuna Vad era, în 2010, de 3,5 ha de teren
agricol, similară cu media județeană (3,6 ha) și națională (3,5 ha). La nivelul comunei,
existau, la recensământul din 2010, doar 3 exploatații care lucrau peste 100 ha de teren
agricol (pășuni), iar alte 15 aveau între 10 și 30 ha (dintre care 6 lucrau terenuri arabile și 9
pășuni), respectiv una care administra între 30 și 50 ha de pășune. Pe de altă parte, 59%
dintre exploatații lucrau mai puțin de 2 ha, acestea fiind așa-numitele ferme de subzistență.
În ceea ce privește suprafețele arabile, 62% erau lucrate de ferme mai mici de 2 ha, în timp
ce doar 1,5% erau exploatate de ferme mai mari de 20 ha, cele care sunt asociate în general
cu practicarea unei agriculturi moderne, eficiente, orientate către piață. De menționat aici
este și faptul că, pe lângă lipsa unei culturi asociative a micilor fermieri, lipsa unor ferme
vegetale de mari dimensiuni este determinată și de factori naturali obiectivi, precum
dispersia micilor parcele de teren arabil în teritoriu, care face dificilă aplicarea unor tehnici
agricole moderne și unitare.
Strategia de Dezvoltare Locala a comunei Vad pentru perioada 2019-2027 18
Pagina 19
Figură 12 - Suprafețele de teren arabil utilizat la nivelul comunei Vad funcție de mărimea fermei, la recensământul din
2010
Sursa: INS. RGA 2010
În cazul pășunilor, circa 63% din suprafața totală a acestora era concentrată în doar 3
exploatații agricole, în timp de restul de o treime erau exploatate de ferme mai mici (cu o
medie de circa 5 ha fiecare). Asociația Crescătorilor de Taurine Vad închiriază de la Primărie
o suprafață de 470 ha.
Figură 13 - Suprafețele de pășuni și fânețe utilizate la nivelul comunei Vad funcție de mărimea fermei, la recensământul
din 2010
Sursa: INS. RGA 2010
Strategia de Dezvoltare Locala a comunei Vad pentru perioada 2019-2027 19
Pagina 20
Din totalul suprafețelor agricole, peste 86% erau exploatate direct de către proprietari (mai
ales gospodării ale populației), iar 14% erau lucrate în arendă de către 11 exploatații. În cazul
terenurilor arabile, peste 96% din totalul acestora erau lucrate direct de către proprietari și
doar 4% în arendă. Așadar, la nivel local predomină încă modelul de agricultură tradițională,
în care micile parcele de teren sunt lucrate direct de către proprietari, adesea cu mijloace
rudimentare, în principal în vederea asigurării subzistenței familiei.
Din totalul celor 4.729 ha de terenuri agricole consemnate la recensământul din 2010, cele
mai multe aveau destinația de pășune și fâneață (66% din total), urmate de terenuri arabile
(30%), în timp ce viile, livezile și grădinile familiale ocupau suprafețe neînsemnate (sub 1%, în
total). De remarcat e și faptul că 2% din terenurile agricole din comună erau neutilizate la
momentul recensământului, fiind probabil vorba despre terenuri arabile nelucrate de
proprietari din diferite motive.
Figură 14 - Structura suprafețelor agricole din comuna Vad, funcție de destinația lor, la recensământul din 2010
Sursa: INS. RGA 2010
Pe de altă parte, estimările mai recente ale INS indică pentru comuna Vad o suprafață
agricolă totală de 4.880 ha (63% din teritoriul administrativ), dintre care 2.157 ha de teren
arabil, 1.843 ha de pășuni și 880 ha de fânețe. Cu toate acestea, estimările se opresc la
nivelul anului 2014, suprafața exactă a terenurilor agricole din comună urmând să fie
determinată doar după finalizarea de către ANCPI a lucrărilor de înscriere gratuită în cartea
funciară a tuturor imobilelor din comună, estimată pentru anul 2023.
Agricultura vegetală se bazează mai ales pe culturile de porumb (64% din suprafața arabilă)
și grâu (14%), la care se adaugă pe suprafețe mai mici orz, ovăz, orzoaică, floarea soarelui,
rapiță, legume, cartofi etc.
Strategia de Dezvoltare Locala a comunei Vad pentru perioada 2019-2027 20
Pagina 21
Figură 15 - Suprafețele arabile cultivate la nivelul comunei Vad, pe principalele culturi agricole, la recensământul din
2010
Sursa: INS. RGA 2010
La nivelul comunei Vad existau, conform recensământului din 2010, doar 3 ha plantate cu
pomi fructiferi în gospodăriile populației, cu precădere pruni, meri și peri. Fructele sunt
utilizate pentru consumul propriu, sub formă proaspătă, de conserve sau de băuturi distilate.
Sectorul agriculturii ecologice, ca și pomicultura, are un potențial foarte ridicat la nivel local,
în condițiile în care predomină mica proprietate privată, cu un grad redus de mecanizare și
cu utilizarea pe scară largă a îngrășămintelor naturale în detrimentul celor chimice. Cu toate
acestea, în comună nu funcționează niciun agent economic important care să fie atestat ca
producător ecologic.
La recensământul din anul 2010, în comuna Vad au fost înregistrate următoarele efective de
animale: 427 de bovine, 3.045 de ovine, 321 de caprine, 646 de porcine, 16.513 păsări, 87 de
cabaline, 170 de iepuri de casă și 260 de familii de albine. Raportat la numărul gospodăriilor
din comună și la suprafața agricolă mare, efectivele de animale din comună sunt relativ
modeste, mai ales în cazul bovinelor și porcinelor.
În plus, există tendința de scădere a efectivelor pe fondul reducerii și îmbătrânirii populației.
Datele Primăriei Vad aferente anului 2019 indică un număr de 216 bovine, 48 de bubaline,
4.130 de ovine, 123 de caprine, 629 de porcine, 5.250 de păsări, 37 de cabaline și 2.265 de
familii de albine. Așadar, numărul de bovine, caprine, păsări și cabaline a scăzut față de
recensământul din 2010, fiind înregistrate creșteri importante doar la ovine și la familiile de
albine, domeniul apicol fiind în plină dezvoltare la nivel local.
Strategia de Dezvoltare Locala a comunei Vad pentru perioada 2019-2027 21
Pagina 22
La nivel local funcționează doar o fermă de scroafe cu personalitate juridică, cu un număr de
56 de capete, în timp ce restul efectivelor se regăsesc exclusiv în gospodăriile populației.
Așadar, ca și în cazul agriculturii vegetale, la nivel local se practică o zootehnie de tip
tradițional, bazată de gospodării individuale cu un număr mic de capete de animale și păsări,
a căror producție e destinată preponderent autoconsumului.
La recensământul din 2010, în comuna Vad erau înregistrate 50 de tractoare, 41 de pluguri,
22 de grape, 10 motocositoare, 10 semănători, 9 combinatoare etc. Cu toate acestea, doar
25% dintre exploatațiile agricole din comună foloseau utilaje agricole, în timp ce restul se
bazau exclusiv pe munci manuale sau atelaje cu cai. Așadar, parcul de utilaje agricole din
comună este ineficient utilizat în lipsa unor parcele de mari dimensiuni.
Recensământul din 2010 a reflectat faptul că 2.505 locuitori (1.427 de bărbați și 1.078 de
femei) ai comunei Vad prestau munci agricole, fie ca activitate principală, fie secundară.
După cum se poate observa, numărul lor era mai mare decât cel al locuitorilor stabili, ceea
ce indică faptul că în zonă se practică și agricultura „de weekend”, în primul rând de către
persoane care dețin proprietăți în zonă, dar locuiesc efectiv în orașe. Dintre aceștia, 2.491
(99% din total) lucrau în propriile gospodării sau ca zilieri în gospodăriile altor cetățeni, în
timp ce doar 14 aveau statut de salariat la o entitate cu personalitate juridică. Din totalul
acestor persoane, 93% alocau mai puțin de jumătate din timpul lor de activitate muncilor
agricole, în restul timpului având o altă ocupație de bază (în cele mai multe cazuri,
pensionari, casnici sau angajați). Dintre șefii de exploatație agricolă, în număr de 1.334, doar
2 absolviseră o formă de pregătire teoretică, în timp ce peste 99% aveau doar experiență
practică.
Toate aceste cifre confirmă faptul că modelul de agricultură tradițională predomină la nivel
local, caracterizată prin utilizarea extensivă a forței de muncă necalificate, reprezentată de
membri gospodăriei, pentru care activități agro-pastorale sunt o sursă complementară de
venit sau de asigurare a subzistenței.
Acest model tradițional de practicare agriculturii este însă într-un proces de tranziție, impus
de îmbătrânirea forței de muncă și orientarea treptată a domeniului către piața globală. La
recensământul din 2010, 58% dintre locuitorii comunei care practicau agricultura erau
trecuți de vârsta de 55 de ani, în timp ce doar 11% aveau sub 35 de ani. Aceste cifre indică
faptul că o bună parte din forța de muncă angrenată în agricultura de subzistență va
dispărea pe cale naturală, context în care se va impune trecerea la un model asociativ,
profesionist și orientat către comercializare.
Strategia de Dezvoltare Locala a comunei Vad pentru perioada 2019-2027 22
Pagina 23
Figură 16 – Structura pe vârste a populației din comuna Vad care practica munci agricole, la recensământul din 2010
Sursa: INS. RGA 2010
Comuna Vad dispune de un fond forestier de 2.371 ha de pădure, ceea ce reprezintă
aproape 31% din suprafața sa totală, procent ușor mai ridicat decât media națională și
județeană. Acesta se află atât în proprietate publică (a statului român), cât și privată (a
persoanelor fizice și juridice). Primăria Vad are, la rândul său, în proprietate o suprafață de
130 ha de pădure.
În zonă predomină pădurile de foioase, mai ales specii de stejar, fag, carpen și alte esențe
tari, cu o valoare economică ridicată. Pădurile sunt administrate de Ocolul Silvic Dej. La
recensământul din 2011, un singur locuitor al comunei se ocupa cu silvicultura. În pofida
faptului că nu joacă un rol important în ocuparea populației, silvicultura și alte activități
asociate cu fondul forestier (vânătoare, turism etc.) pot juca un rol important în dezvoltarea
comunei.
3.2. Industria, construcțiile și serviciile
La recensământul din 2011, 24% din forța de muncă locală lucra în industrie, 16% în
construcții, iar 19% în comerț și servicii private, aceste sectoare asigurând împreună mai
multe locuri de muncă decât agricultura. Prin urmare, profilul socio-economic al populației
este, la rândul său, într-o etapă de tranzit, sprijinită și de posibilitățile facile de practicare a
navetismului către municipiul Dej.
Sectorul industrial este reprezentat la nivel local de companii din sectorul panificației,
echipamentelor electrice, tipăriturilor etc., care sunt însă de mici dimensiuni (între 1 și 12
salariați). Prin urmare, unii localnici fac naveta la fabricile din Dej, unde ocupă poziții precum
operatori industriali, asamblori, confecționeri etc. sau sunt muncitori necalificați.
Strategia de Dezvoltare Locala a comunei Vad pentru perioada 2019-2027 23
Pagina 24
În domeniul construcțiilor lucrau, conform recensământului din 2011, peste 50 de localnici,
atât muncitori calificați (zidari, constructori în beton, tâmplari, instalatori etc.), cât și
necalificați. La nivel local funcționează peste 10 agenți economici în domeniul construcțiilor,
acesta fiind unul dintre domeniile cele mai vizate de cei care și-au deschis o afacere la nivel
local în ultimii ani. Și în acest caz, o parte dintre angajați practică naveta către centrele
urbane.
În ceea ce privește sectorul serviciilor, acesta s-a dezvoltat în ultimii ani, mai ales în sfera
comerțului și transporturilor, în care activau, la recensământul din 2011, peste 40 de
localnici. La nivel local există câteva mici magazine, precum și mai multe firme de transport
de mărfuri rutiere de mărfuri, care angajează mai ales vânzători și șoferi de autocamioane.
Principalii agenți economici locali din domeniul industriei, construcțiilor și serviciilor sunt
următoarele firme:
- DEZ AUTO TRUCK SRL – transporturi rutiere de mărfuri – 14 salariați (cu punct de
lucru în Bunești);
- MARIFEL SRL – panificație – 12 salariați;
- ASY EXIM SRL – lucrări de construcții și instalații – 10 salariați (cu punct de lucru în
Dej);
- MRB CONECT SRL și MRB ELECTRIC SRL – producția de echipamente electrice pentru
autoturisme;
- EM SALT SRL – transport și intermedieri cu sare – 5 salariați;
- CONSULT CORECT CONSTRUCȚII SRL – construcții – 4 salariați;
- VALTRANS EUROPA SRL – transporturi rutiere de mărfuri – 4 salariați.
Agenții economici cu profil non-agricol din comună asigură un număr redus de locuri de
muncă la nivel local (circa 100) în raport cu volumul populației ocupate (peste 300 de
persoane). Prin urmare, peste 110 localnici practicau naveta la recensământul din 2011,
dintre care 80 la Dej, iar 30 la Cluj-Napoca.
3.3. Forța de muncă
La recensământul din 2011, doar 19% din populația stabilă a comunei intra în categoria
persoanelor active, dintre care 17% erau persoane ocupate, iar 2% șomeri. Populația inactivă
reprezenta 81% din numărul locuitorilor, dintre care 44% erau pensionari, 11% elevi și
studenți, 12% erau persoane întreținute (mai ales copii de vârsta preșcolară), 8% casnici, iar
6% aveau alt statut economic. Astfel, comuna Vad se remarca în context județean printr-una
dintre cele mai reduse rate de activitate economică a populației. Practic, o persoană ocupată
trebuia să întrețină 4 persoane fără venit. Acesta este rezultatul cumulat al mai multor
factori, precum îmbătrânirea accentuată a populației, oportunitățile limitate de ocupare la
nivel local și migrația internă și externă a forței de muncă locale.
Dintre totalul persoanelor ocupate, 68% aveau statutul de angajat, în timp ce restul erau
ocupați informal, fie ca lucrător pe cont propriu (6%), fie ca lucrător neremunerat în propria
Strategia de Dezvoltare Locala a comunei Vad pentru perioada 2019-2027 24
Pagina 25
gospodărie (26%). În comparație cu alte localități rurale din județ, ponderea ocupării formale
(cu statut de angajat) este mai mare, pe fondul existenței unor agenți economici la nivel local
și a posibilității de practicare a navetismului către Dej.
Figură 17 – Ocupația principală a populației stabile de la nivelul comunei Vad, la recensământul din 2011
Sursa: INS. RGPL 2011
În ceea ce privește structura ocupării pe principalele sectoare economice, 35% dintre
locuitori activau la ultimul recensământ în domeniul agriculturii (cei mai mulți practicând
agricultura de subzistență ca lucrători neremunerați în gospodării), 21% în industrie (inclusiv
navetiștii către Dej sau Cluj-Napoca), 14% în construcții (idem), 19% în comerț și servicii
private (cei mai mulți în comerț, transporturi, pază, curățenie etc.), iar 12% în servicii publice
(administrație, educație, sănătate, asistență socială). După cum indicam și anterior, tendința
de la nivel local este de diversificare a structurii ocupaționale a populației, situație reflectată
și de profilul noilor firme înființate la nivel local (transporturi, construcții, comerț, reparații
etc.).
Strategia de Dezvoltare Locala a comunei Vad pentru perioada 2019-2027 25
Pagina 26
Figură 18 - Structura populației ocupate de la nivelul comunei Vad, pe principalale activități economice, la recensământul
din 2011
Sursa: INS. RGPL 2011
Din punct de vedere al ocupației de bază, 37% din forța de muncă locală este reprezentată
de muncitori în agricultură (crescători de animale, agricultori), care nu au nicio calificare în
domeniu. La aceștia se adaugă o pondere de 13% a muncitorilor necalificați, ceea ce reflectă
faptul că jumătate dintre cetățenii activi economic nu au nicio calificare. Restul de 50% sunt,
în general, muncitori în industrie (operatori, asamblori, brutari, confecționeri etc.),
construcții (zidari, zugravi, instalatori, tâmplari, constructori în beton etc.), comerț și
alimentație publică (vânzători, chelneri, bucătari etc.), transporturi (șoferi) și servicii (paznici,
îngrijitori etc.). După cum se poate observa, numărul de lucrători care necesită un grad
ridicat de calificare și care este corespunzător remunerat este foarte scăzut la nivelul
comunei.
Conform recensământului din 2011, doar 35% dintre locuitorii comunei Vad cu vârsta de
peste 10 ani absolviseră mai mult de 8 clase. Dintre aceștia, doar 3% absolviseră studii
superioare (fiind în general angajații din sectorul serviciilor publice – funcționari publici,
cadre didactice), iar 12% studii liceale și postliceale. La aceștia se adăugau 17% absolvenți de
învățământ profesional, cei mai mulți în domeniul industriei, construcțiilor și a serviciilor
(comerț și alimentație publică, asistență medicală etc.). În cazul persoanelor mai în vârstă,
dar și al celor cu posibilități materiale mai reduse, nivelul de instruire este unul foarte redus
(4 până la 8 clase). Persoanele care nu au absolvit studii profesionale/liceale și care nu
dispun, implicit, de o calificare, întâmpină cele mai mari dificultăți la găsirea unui loc de
muncă stabil, fiind în general muncitori necalificați sau lucrători neremunerați în propria
gospodărie.
Strategia de Dezvoltare Locala a comunei Vad pentru perioada 2019-2027 26
Pagina 27
Figură 19 - Structura populației stabile cu vârsta de peste 10 ani din comuna Vad, după nivelul studiilor absolvite, la
recensământul din 2011
Sursa: INS. RGPL 2011
În anul 2017, numărul oficial de locuri de muncă ocupate existente la nivelul comunei Vad
era de 136, un maxim un ultimilor 10 ani, care reprezintă însă doar 1/3 din numărul
persoanelor active economic la recensământul din 2011, fără a mai lua în calcul faptul că
aceste cifre includ și posturi ocupate de navetiști (precum cadrele didactice de la unitățile de
învățământ din comună). Așadar, în vederea creșterii gradului de ocupare, a bunăstării și a
impozitelor la nivel local, se impune atragerea de noi investitori privați români și străini.
Figură 20 - Numărul mediu de salariați din comuna Vad, în perioada 2007-2017
Sursa: INS. Baza de date TEMPO Online
Strategia de Dezvoltare Locala a comunei Vad pentru perioada 2019-2027 27
Pagina 28
Numărul oficial de șomeri din comuna Vad înregistrează valori foarte scăzute în ultimii ani
(circa 20-30 de persoane), de circa 5 ori mai reduse ca în perioada 2010-2014. Această
scădere poate fi pusă pe seama creșterii oportunităților de ocupare la nivel local, dar și în
municipiul Dej (destinația favorită de navetism a localnicilor), dar și a înăspririi condițiilor de
acordare a ajutoarelor sociale. O bună parte dintre șomerii înregistrați oficial sunt
beneficiarii de ajutoare sociale apți de muncă, care au obligația legală să se înscrie în
evidențele ANOFM în vederea găsirii unui loc de muncă. În realitate, mulți dintre aceștia sunt
șomeri pe termen lung.
Figură 21 - Numărul mediu anual de șomeri din comuna Vad în perioada 2007-2019
Sursa: INS. Baza de date TEMPO Online
În altă ordine de idei, cifrele de mai sus nu reflectă în totalitate situația pieței muncii de la
nivelul comunei. Deși în localitate și în zonă există mai mulți agenți economici care se află în
căutare de personal, la nivelul comunei există un număr mare persoane apte de muncă
ocupate informal în agricultură sau casnice (aproape 300, la recensământul din 2011), care
nu dispun de un venit constant. Așadar, în pofida îmbătrânirii demografice de ansamblu, la
nivel local există încă unele resurse de muncă neexploatate.
4. Accesibilitatea și infrastructura de transport
Deși este poziționată în culoarul Someșului, o axă majoră de comunicații a Transilvaniei de
Nord, comuna Vad nu beneficiază de aceleași condiții de accesibilitate la coridoarele de
transport rutier și feroviar ca și localitățile de pe malul drept al râului. În aceste condiții,
comuna Vad este mai puțin atractivă decât acestea pentru instalarea de investitori privați
sau chiar pentru dezvoltarea pe segmentul rezidențial.
Strategia de Dezvoltare Locala a comunei Vad pentru perioada 2019-2027 28
Pagina 29
Accesul rutier în comună se realizează în prezent doar pe DJ 109E: Dej (Viile Dejului) – Cetan
-Vad – Valea Groșilor – Fodora – Rus – Lozna – Ciocmani – DN 1H), însoțind practic malul
stâng al râului Someș pe o distanță de circa 60 km. Conexiunea cu DN 1C (E58) și magistrala
CF 400, aflate pe malul stâng, la doar câțiva kilometri de satele Valea Groșilor, Vad și Cetan
este una foarte deficitară, cele mai apropiate poduri fiind situate la 15 km în amonte (Dej),
respectiv în aval (Fodora). Pentru a reduce timpii de deplasare, la Vad și Valea Groșilor au
fost instalate poduri plutitoare, care sunt însă funcționale doar în perioadele în care debitul
râului este scăzut și condițiile meteo favorabile. De asemenea, în satul Valea Groșilor s-a
amenajat în anul 2009 o punte pietonală peste râu.
În acest context, Primăria Vad derulează un proiect cu fonduri PNDR 2014-2020 pentru
construcția unui pod peste râul Someș în zona satului Vad și modernizarea segmentului din
DC 177 care asigură accesul între sat și pod. De asemenea, Consiliul Județean Cluj,
administratorul DJ 109E, a derulat lucrări de întreținere pe drumul județean care asigură
accesul în comună, acesta fiind în prezent în stare bună. Pe teritoriul județului Sălaj, drumul
beneficiază în prezent de lucrări ample de reabilitate cu fonduri din POR 2014-2020. În acest
context, tranzitul pe malul stâng al Someșului, între Dej și Jibou, se va desfășura în condiții
favorabile.
Mobilitatea mărfurilor și a persoanelor în interiorul comunei Vad se realizează pe o rețea de
peste 50 km de drumuri de importanță locală. Dintre acestea, se remarcă cele două drumuri
comunale:
- DC 177: Câțcău - râu Someș – Vad – Bogata de Jos – Bogata de Sus – Calna – care are
pe teritoriul comunei o lungime de peste 10 km și reprezintă singura cale de acces
rutier în trei dintre satele componente ale comunei. Totodată, prin finalizarea noului
pod peste râul Someș, acest drum va asigura accesul direct la DN 1C (E 58) și la stația
CF Câțcău. Drumul a fost reabilitat și modernizat (inclusiv circa 2 km de străzi
lăturalnice/intesecții), pe segmentul Vad-Calna, cu fonduri PNDR 2007-2013, fiind
într-o stare bună;
- DC 178: DC 177 – Curtuiușu Dejului, în lungime de 2 km (inclusiv intersecții cu străzi
lăturalnice), este singura cale de acces în sat. Acesta a fost asfaltat în anul 2009, tot
cu fonduri PNDR 2007-2013, însă s-a degradat pe durata celor 10 ani de utilizare.
Primăria Vad derulează în prezent lucrări de modernizare a acestui drum cu fonduri
PNDR 2014-2020.
La cele două drumuri comunale se adaugă circa 30 km de drumuri de câmp, din pământ,
care asigură legătura dintre satele componente și terenurile agricole din jurul acestora, fiind
căi de acces de importanță deosebită pentru accesul la proprietățile localnicilor și ale
fermierilor. Primăria Vad are în vedere accesarea de fonduri europene pentru asfaltarea
acestor drumuri de exploatare agricolă, care ar facilita dezvoltarea agriculturii în zonă.
Rețeaua stradală a comunei Vad măsoară aproape 15 km de străzi (ulițe) distribuite în cele 7
sate componente. Dintre acestea, circa 2 km de ulițe din satul Cetan au beneficiat de lucrări
de asfaltare cu fonduri din PNDR 2007-2013. În acest context, Primăria Vad derulează un
proiect cu finanțare de la bugetul de stat, prin PNDL, pentru modernizarea a aproape 11 km
Strategia de Dezvoltare Locala a comunei Vad pentru perioada 2019-2027 29
Pagina 30
pe 44 de străzi. Aceste lucrări vor rezolva cea mai mare parte din problemele de mobilitate
motorizată de la nivelul comunei. În ceea ce privește deplasarea nemotorizată, infrastructura
de la nivel local este complet nesatisfăcătoare. Astfel, există trotuare din dale doar pe o
lungime de circa 3 km doar în satele Cetan și Vad, mare parte dintre acestea fiind degradate
sau chiar impracticabile, iar pistele pentru biciclete lipsesc cu desăvârșire. Astfel, atât
pietonii, cât și bicicliștii sunt nevoiți să se deplaseze pe marginea carosabilului, ceea ce
implică riscuri majore pentru producerea de accidente.
Figură 22 - Rețeaua de transport de la nivelul comunei Vad
Sursa: Planșă proprie pe bază PUG Vad
Transportul public de pasageri la nivelul comunei Vad este asigurat de operatori privați, pe
rutele Dej-Calna (5 curse pe zi, între orele 5-17), Dej-Valea Groșilor (2 curse/zi, doar în
anumite zile) și Dej-Vad (2 curse/zi, doar în anumite zile). Durata călătoriei este de
aproximativ 1h. Așadar, gradul de deservire cu astfel de servicii este satisfăcător, mai puțin în
satele Curtuiușu Dejului (unde cetățenii sunt nevoiți să se deplaseze pe jos 2 km până la
stația de autobuz), respectiv Valea Groșilor (unde cetățenii au fie opțiunea să se deplaseze
câțiva km pe jos până la stația din satul Vad, fie să traverseze Someșul pe puntea pietonală
până la DN 1C sau până la Halta CF Căpâlna). Sunt amenajate stații de transport public în
toate satele tranzitate de traseele sus-menționate.
Comuna Vad nu dispune de acces direct la calea ferată. Cu toate acestea, prin parcurgerea
unei distanțe de 3-4 km, locuitorii din satul Valea Groșilor au acces la Halta Căpâlna pe
Strategia de Dezvoltare Locala a comunei Vad pentru perioada 2019-2027 30
Pagina 31
Someș, iar cei din satul Vad la Halta Câțcău. În Halta Căpâlna, iar în Halta Câțcău un număr
de 6 perechi de trenuri către destinații precum Dej, Jibou, Cluj-Napoca, Brașov, București,
Constanța. Durata călătoriei până la Dej este de aproximativ 20-30 minute, iar până la ClujNapoca de aproape 2 ore.
În ceea ce privește transportul aerian, cel mai apropiat aeroport este cel din Cluj-Napoca,
aflat la circa 70 km de comună. Acesta este al doilea aeroport ca mărime din România (cu
aproape 3 milioane de pasageri în anul 2018), oferind peste 40 de destinații interne,
respectiv externe, cu conexiuni zilnice către majoritatea destinațiilor importante din Europa
(Germania, Marea Britanie, Italia, Spania, Franța, Olanda, Belgia etc.) și chiar din țări precum
Turcia, Israel sau Emiratele Arabe Unite.
5. Infrastructura tehnico-edilitară
5.1. Alimentarea cu apă și canalizare
În prezent, comuna Vad dispune de o rețea de alimentare cu apă în lungime totală de circa
55 km, care acoperă toate cele 7 sate componente ale comunei și care a fost realizată cu
fonduri de la bugetul de stat, fiind funcțională din anul 2014. Rețeaua includea, la nivelul
anului 2019, un număr de 726 de branșamente (persoane fizice și juridice), ceea ce
reprezintă aproximativ 2/3 din totalul locuințelor din comună. Aceste valori sunt mult
superioare celor colectate la recensământul din 2011, când doar 1% dintre locuințe erau
conectate la sistemul centralizat, 36% foloseau instalații proprii, iar 63% se alimentau cu apă
din fântâni proprii.
Strategia de Dezvoltare Locala a comunei Vad pentru perioada 2019-2027 31
Pagina 32
Figură 23 – Starea alimentării cu apă la nivelul Comunei Vad
Sursa: Planșă proprie pe baza PUG Vad
În anul 2017, la nivelul comunei Vad s-au distribuit 34.000 mc de apă potabilă, dintre care
28.000 mc pentru consumatorii casnici și 6.000 mc pentru persoanele juridice. Tendința este
una de creștere a consumului, mai ales pe fondul creșterii numărului de gospodării racordate
la rețea.
Strategia de Dezvoltare Locala a comunei Vad pentru perioada 2019-2027 32
Pagina 33
Figură 24 - Cantitatea de apă potabilă (mc) distribuită consumatorilor din comuna Vad, în perioada 2007-2017
Sursa: INS. Baza de date TEMPO Online
În ceea ce privește colectarea și epurarea apelor uzate, comuna Vad dispune de un sistem
centralizat funcțional doar din anul 2019, la care s-au branșat până în prezent 162 de
gospodării (adică aproximativ 15% din totalul celor existente în comună sau 25% din cele
existente în cele 3 sate deservite de rețea). La recensământul din 2011, doar 32% dintre
locuințe dispuneau de sisteme proprii de canalizare (de tip fose septice), iar restul de 68%
utilizau latrine uscate, amplasate de obicei în curte. Deversarea apelor uzate direct sol sau în
văile ce traversează satele comunei reprezintă cea mai importantă provocare de mediu la
nivel local. În acest context, Primăria Vad a demarat, cu fonduri guvernamentale prin PNDL,
un proiect major de canalizare a satelor Cetan, Vad și Valea Groșilor, care cuprinde 25 km de
conducte, 13 stații de pompare, stație de epurare, cămine de vizitare etc. În cazul celorlalte 4
sate componente, nu s-a găsit încă o soluție de finanțare a lucrărilor de canalizare, investiția
fiind una complicată din cauza distanței mari dintre sate (circa 10 km) și a numărului mic de
gospodării care au deja alimentare cu apă și s-ar putea branșa (circa 200).
O dată cu finalizarea branșării gospodăriilor din cele 3 sate vizate de proiect, peste 50%
dintre locuitorii comunei vor avea acces la infrastructura de colectare și epurare a apelor
uzate, fiind astfel respectate atât prevederile Directivei 91/271/CEE, cât și ale Directivei
98/83/CE.
Comuna Vad a aderat la ”ADI – Asociația Regională pentru Dezvoltarea Infrastructurii din
Bazinul Hidrografic Someș-Tisa”, către care a delegat serviciul de gestiune a utilităților
publice de apă și canalizare, aceasta fiind o pre-condiție pentru accesarea de finanțări
nerambursabile din fonduri europene dedicate acestui domeniu. Deși a păstrat unele
atribuții de planificare, reglementare și control, inclusiv în ceea ce privește regimul de
tarifare, ADI a delegat, la rândul ei, conform normativelor de la nivel european, furnizarea
Strategia de Dezvoltare Locala a comunei Vad pentru perioada 2019-2027 33
Pagina 34
serviciilor propriu-zise către un operator regional de profil – Compania de Apă Someș S.A.
din Cluj-Napoca. Astfel, această companie furnizează deja serviciile de alimentare cu apă și
de canalizare la nivel local, fiind responsabilă cu operarea și întreținerea instalațiilor.
5.2. Alimentarea cu energie electrică și iluminatul public
Conform recensământului din 2011, peste 99% din gospodăriile existente în comuna Vad
aveau acces la infrastructura de distribuție a energiei electrice, alimentarea acestora
realizându-se din rețeaua LEA 20 kV. Operatorul care furnizează aceste servicii la nivel local
este Societatea de Distribuție a Energiei Electrice Transilvania Nord S.A. – Sucursala de
Distribuție a Energiei Electrice Cluj. Așadar, operatorul este cel care are obligația de a investi
din surse proprii în extinderea, mentenanța și modernizarea rețelei de energie electrică din
comună.
Primăria poate realiza, la rândul ei, investiții pentru extinderea rețelei de distribuție a
energiei electrice sau pentru găsirea unor soluții alternative de asigurare a energiei (de ex.
cu panouri solare) în zonele izolate sau în cele vizate de investiții private (unități agricole,
industriale, de depozitare etc.), în cazul în care va exista cerere în acest sens.
Figură 25 - Rețeaua de distribuție a energiei electrice din comuna Vad
Sursa: Planșă proprie pe baza PUG Vad
Strategia de Dezvoltare Locala a comunei Vad pentru perioada 2019-2027 34
Pagina 35
Iluminatul public se asigură folosind infrastructura (stâlpi, linii aeriene) operatorului de
distribuție a energiei electrice. Primăria a demarat recent un proiect cu fonduri de la bugetul
de stat, prin PNDL, care vizează înlocuirea tuturor corpurilor de iluminat public din comună
cu unele eficiente energetic, de tip LED. Acest lucru va conduce la o îmbunătățire a iluminării
și la reducerea semnificativă a costurilor cu energia suportate de către autoritatea locală.
De asemenea, Primăria implementează un proiect cu fonduri europene, prin FEADR, care
vizează instalarea de sisteme de încălzire care utilizează energia solară la sediul Primăriei.
Acest proiect-pilot, care ar putea fi extins pe viitor și la alte clădiri publice din comună (de ex.
unități de învățământ, cămine culturale) va genera, de asemenea, economii importante de
energie și, implicit, de costuri suportate de la bugetul local.
Un alt proiect avut în vedere de Primăria Vad, ce ar putea fi realizat cu fonduri norvegiene
prin Mecanismul Financiar SEE și Norvegia, vizează construcția unui parc solar fotovoltaic de
400 KW, care ar asigura consumul de energie al clădirilor administrate de Primărie și al
sistemului de iluminat public, eventualul excedent putând fi comercializat, ceea ce ar
însemna încasări suplimentare la bugetul local.
5.3. Încălzirea și asigurarea combustibilului pentru gătit la nivelul locuințelor
Comuna Vad nu dispune de o rețea de distribuție a gazelor naturale, ceea ce afectează
negativ atractivitatea localității pentru investitori, dar și calitatea locuirii pentru cetățenii
existenți și potențiali. Deși o astfel de rețea s-ar putea conecta la conductele existente în
municipiul Dej sau în comuna Câțcău, situate la circa 5-15 km distanță de centrul comunei,
numărul relativ redus de potențiali consumatori nu a suscitat încă interesul operatorilor
privați din domeniu. În acest context, singura opțiune de realizare a investiției este
identificarea unor surse de finanțare guvernamentale.
Rezultatele recensământului din 2011 au indicat faptul că 79% dintre locuințele din comună
foloseau sobele sau cuptoarele pe bază de lemne pentru gătit, în timp ce restul de 20%
aragazele cu butelii de gaz. În ceea ce privește sistemele de încălzire a locuințelor, aceleași
rezultate indicau faptul că 90% dintre acestea foloseau sobe pe bază de lemne, 6% centrale
proprii pe bază de lemne, 1% instalații pe bază de GPL, iar 3% nu aveau niciun sistem de
încălzire (fiind, cel mai probabil, nelocuite).
5.4. Telecomunicații
Pe teritoriul comunei Vad există rețea aeriană de telecomunicații (telefonie fixă, cablu TV,
internet), precum și de comunicații prin satelit (telefonie mobilă, transfer de date),
disponibilă în toate satele componente, care a fost realizată și este întreținută de către
operatorii privați de profil (Orange, Vodafone, Telekom, RCS&RDS/Digi etc.) din fonduri
proprii. Calitatea serviciilor de telecomunicații furnizate de aceștia este satisfăcătoare, deși
există zone mai izolate, unde sunt probleme cu intensitatea semnalului. În comună
funcționează și un oficiu poștal.
Strategia de Dezvoltare Locala a comunei Vad pentru perioada 2019-2027 35
Pagina 36
Primăria dispune de un sistem propriu de supraveghere video a spațiilor publice, deși acesta
are o capacitate limitată de stocare și nu acoperă toate zonele vulnerabile la comiterea unor
infracțiuni sau la producerea unor incidente / accidente.
6. Fondul locativ
În conformitate cu prevederile noului PUG, intravilanul comunei Vad crește de la 445 ha la
558 ha, în timp ce numărului de trupuri crește de la 11 la 28. Numărul mare de trupuri de
intravilan reflectă existența unor grupuri de case sau clădiri cu altă destinație izolate față de
restul localității. De altfel, acest lucru este vizibil și în teren, existând o tendință de
răspândire a construcțiilor izolate sau grupate de-a lungul drumurilor DJ 109E și DC 177. Cea
mai mare parte din intravilan este concentrată în satul Cetan (120 ha), urmat de Bogata de
Sus (93 ha) și Vad (91 ha). Densitatea locuirii în vatră este mai ridicată în satele din lunca
Someșului, cu un țesut rural de tip compact/liniar, și foarte redusă în satele Calna și Bogata
de Sus, ambele cu un țesut mai răsfirat.
Noul PUG propune majorări ale intravilanului în toate satele componente, însă cele mai
importante sunt cele din satele Cetan (+35 ha), Vad (+23 ha) și Bogata de Sus (+21 ha). Cele
mai multe noi trupuri apar în satele Valea Groșilor (6), Curtuiușu Dejului (4) și Cetan (3).
Extinderile vizează mai ales zonele de locuințe cu regim mic de înălțime și funcțiuni
complementare, unități industriale și de depozitare, unități agricole, spații verzi, instituții și
servicii de interes public, respectiv căi de comunicații. Aceste extinderi se vor realiza prin
schimbarea destinației terenurilor agricole aflate anterior în intravilan, în suprafață de circa
300 ha.
Strategia de Dezvoltare Locala a comunei Vad pentru perioada 2019-2027 36