Plan Urbanistic General (PUG)
02. de la 36 la 70 Vad rev mai 2022
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 4,2 MB · modificat pe site: 24.11.2023
Pagina sursă
Cum citez acest document
Plan Urbanistic General (PUG) (2023), „02. de la 36 la 70 Vad rev mai 2022”, Comuna Vad, jud. Cluj. Sursa: https://d32e5lpdsek2nl.cloudfront.net/Comuna%20Vad/2973/02.-de-la-36-la-70-Vad---rev-mai-2022.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/cluj/vad/208543-02-de-la-36-la-70-vad-rev-mai-2022, 19.11.2026)
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
Strategia de Dezvoltare Locala a comunei Vad pentru perioada 2019-2027 36
Pagina 2
Strategia de Dezvoltare Locala a comunei Vad pentru perioada 2019-2027 37
Pagina 3
Figură 1 - Modul de utilizare al terenurilor din comuna Vad după funcțiunile urbanistice
Sursa: Planșă proprie realizată pe baza PUG Vad
Strategia de Dezvoltare Locala a comunei Vad pentru perioada 2019-2027 38
Pagina 4
Conform datelor INS, numărul de locuințe din comuna Vad se ridica în anul 2018 la 1.135, cu
doar 5 mai multe decât cele înregistrate la recensământul din 2011, dintre care 1.132 în
proprietate privată și 3 în proprietate publică (Primăria deține inclusiv o locuință socială). Pe
de altă parte, în ultimii 10 ani s-au ridicat la nivel local doar 19 locuințe noi cu autorizație.
Numărul real de locuințe din comună va fi determinat însă doar la recensământul din anul
2021. Așadar, pe fondul scăderii și îmbătrânirii populației, cererea pentru locuințe noi se
menține la un nivel destul de scăzut, o zonă mai activă din această perspectivă imobiliară
fiind doar satul Cetan. În schimb, remiterile de valută ale lucrătorilor sau întoarcerea unor
localnici care au migrat în comunism către orașe a condus la creșterea investițiilor în
reabilitare, extinderea și modernizarea unor locuințe existente.
Suprafața construită totală a locuințelor din comună se ridica în anul 2018 la 54.472 mp arie
desfășurată (cu doar 187 mp mai mult ca la recensământul din 2011), adică o medie de 48
mp/locuință, similară cu media județeană și națională. Numărul total de camere de locuit se
ridica, la același recensământ, la 2.702. Raportat la populația stabilă a comunei, fiecare
locuitor beneficia în medie 27 mp de suprafață locuibilă și de 1,3 camere de locuit. Aceste
valori sunt mult mai ridicate decât media județeană și națională, ceea ce indică faptul că la
nivel local nu se înregistrează, cu excepția unor cazuri sociale izolate, probleme cu supraaglomerarea locuințelor.
Din totalul de 1.121 de clădiri recenzate în anul 2011, 97% erau înșiruite de-a lungul unei
străzi, iar restul de circa 30 erau grupate în trupuri despărțite de restul satului sau chiar
izolate. Existența acestor trupuri izolate ridică probleme în asigurarea accesului lor la
infrastructură tehnico-edilitară și servicii publice, care sunt foarte costisitoare raportat la
numărul de rezidenți.
Peste 80% dintre locuințele din comuna Vad au fost ridicate în perioada 1946-1970, care
corespunde primilor ani de comunism, eforturilor de reconstrucție post-război, dar și unei
tendințe de creștere a populației, mai ales în anii 50, care a determinat creșterea cererii de
spații locative. După 1970, pe fondul migrației masive a forței de muncă către orașe, care a
condus la dispariția a peste jumătate dintre locuitori, nevoia pentru locuințe noi s-a redus
dramatic. Un ușor reviriment al ritmului de construcție s-a produs după 2000, pe fondul unui
fenomen de remigrație (urban-rural) al celor născuți în comună, dar și a remiterilor de valută
ale cetățenilor care lucrează în străinătate.
Strategia de Dezvoltare Locala a comunei Vad pentru perioada 2019-2027 39
Pagina 5
Figură 2 - Locuințele din comuna Vad, funcție de perioada de construcție, la recensământul din 2011
Sursa: INS. RGPL 2011
Peste 40% din casele din comună au pereții din prefabricate din beton, acest material fiind
specific mai ales construcțiilor din perioada comunistă. Circa 20% sunt realizate din lemn,
materialul tradițional și facil de procurat în zonă, folosit la construcțiile mai vechi. Casele din
cărămidă reprezintă circa 17% din total, acestea fiind realizate mai ales în ultimele decenii.
Dintre aceste categorii, construcțiile din lemn sunt cele mai vulnerabile la hazarduri naturale
și antropice, de tipul incendiilor, prăbușirilor ca urmare a inundațiilor sau alunecărilor de
teren etc.
Figură 3 - Locuințele din comuna Vad, funcție de materialul de zidărie folosit, la recensământul din 2011
Sursa: INS. RGPL 2011
Strategia de Dezvoltare Locala a comunei Vad pentru perioada 2019-2027 40
Pagina 6
La recensământul din anul 2011, un procent de 6% dintre locuințele din comună erau izolate
termic, iar 14% aveau tâmplărie termoizolantă (aluminiu, PVC). Dacă avem în vedere aceste
cifre, faptul că în comună nu există rețea de distribuție a gazelor naturale și faptul că un
procent nesemnificativ dintre locuințe dispun de centrală termică proprie, putem
concluziona că cei mai mulți cetățeni au un confort termic redus și risipesc mare parte din
energia produsă prin arderea lemnului, care generează emisii ridicate de CO2 în sezonul
rece.
Dintre cele 1.130 de locuințe recenzate în anul 2011 în comuna Vad, doar 844 (sub 75% din
total) erau ocupate, 21% erau utilizate doar sezonier (în weekend, vacanță sau ca reședință
secundară etc.), iar peste 4% nelocuite permanent. În intervalul scurs de la recensământ,
date fiind valorile foarte ridicate ale mortalității în rândul persoanelor vârstnice, este foarte
probabil ca rata de ocupare a locuințelor să fie și mai scăzută. Acest fenomen este unul
îngrijorător, indicând o tendință de depopulare, mai ales la nivelul satelor mai greu
accesibile, dar și de degradare a caselor nelocuite, rămase în grija unor moștenitori care, de
obicei, locuiesc în orașe.
Cele 844 de locuințe efectiv ocupate din comuna Vad adăposteau la recensământul din 2011
un număr de 849 de gospodării, așadar în 5 dintre case locuiau două nuclee familiale. După
cum indicam și mai sus, la nivel local nu se poate vorbi despre o criză a spațiului locativ, ci
dimpotrivă, de un excedent al acestuia în raport cu numărul tot mai redus al populației
stabile.
Peste 60% dintre locuințele din comună au 2 dormitoare, în timp ce alte 34% au 3
dormitoare. Acestea corespund modelului tradițional de case realizate în zonă, la jumătatea
secolului trecut. Diferența constă în faptul că, la momentul construcție lor, aceste case erau
supra-aglomerate, adăpostind în medie familii de 4-5 persoane. În prezent, media unei
gospodării este de circa 2,3 persoane, fără a mai lua în calcul extinderile ulterioare ale
respectivelor locuințe. Prin urmare, numărul de dormitoare este suficient.
Strategia de Dezvoltare Locala a comunei Vad pentru perioada 2019-2027 41
Pagina 7
Figură 4 - Locuințele din comuna Vad,după numărul de de cmaere de locuit, la recensământul din 2011
Sursa: INS. RGPL 2011
În schimb, dotarea locuințelor cu instalații și dependințe rămâne una precară, fiind mai
degrabă tipică pentru satele românești din perioada postbelică. Conform recensământului
din 2011, 70% dintre locuințele din comună nu dispunea de baie sau closet cu apă în
interiorul casei, una dintre cauzele principale fiind lipsa unei rețele de canalizare. De
asemenea, 16% dintre locuințe nu dispuneau de bucătărie, iar 25% aveau bucătăria într-o
încăpere din afara locuinței (o dependință). Nu în ultimul rând, 74% dintre locuințe nu
dispunea de instalație de producere a apei calde.
Investițiile recente derulate de Primăria Vad în rețeaua de alimentare cu apă și canalizare vor
contribui semnificativ la îmbunătățirea acestor indicatori. Cu toate acestea, la nivel local
există multe persoane vârstnice, cu venituri reduse, care nu mai investesc în locuințe sau nu
își permit să susțină costurile cu întreținerea. De asemenea, lipsa rețelei de gaze naturale
rămâne o barieră în calea îmbunătățirii confortului locuirii.
1. Educația
La nivelul comunei funcționează o singură unitate de învățământ cu personalitate juridică,
respectiv Școala Gimnazială Vad (inclusiv cu Grădiniță), care are arondate următoarele
structuri:
- Grădinița cu Program Normal Cetan;
- Grădinița cu Program Normal Bogata de Sus.
În total, unitățile de învățământ reunesc 3 grupe de grădiniță, 5 pentru învățământul primar
și 4 clase pentru învățământul gimnazial. În acest context, nu s-a impus până în prezent
predarea simultană la clasele 0-8, în schimb la nivelul celor 3 grădinițe din comună există
Strategia de Dezvoltare Locala a comunei Vad pentru perioada 2019-2027 42
Pagina 8
clase comune pentru copii de diferite vârste, care funcționează în cazul Școlii Gimnaziale Vad
în aceeași clădire ca și ciclurile primar și gimnazial.
Infrastructura școlară cuprinde 30 de săli de clasă (dintre care sunt folosite doar 12, restul
fiind excedentare), 1 laborator școlar, 18 calculatoare, materiale didactice diverse și o
bibliotecă. Clădiri care au adăpostit școli și grădinițe există și în satele Bogata de Jos,
Curtuiușu Dejului și Valea Groșilor, însă acestea nu mai sunt utilizate în scop educațional din
cauza numărului prea mic de elevi. În acest context, peste 80% din copii și elevii din toate
satele componente fac naveta la Școala Gimnazială Vad, Primăria punând la dispoziție în
acest sens un microbuz școlar cu șofer. Timpul de deplasare nu depășește, de regulă, 30 de
minute.
Cele 3 unități de învățământ din comună au fost ridicate în perioada comunistă și, în pofida
faptului că au beneficiat de lucrări de reparații și întreținere periodice, obținând autorizație
sanitară de funcționare, nu ating standardele europene necesare unui proces educațional de
calitate. În acest context, Primăria Vad a accesat recent fonduri europene prin POR 20142020 pentru modernizarea și dotarea Grădiniței Bogata de Sus, respectiv fonduri
guvernamentale prin PNDL pentru modernizarea Școlii Gimnaziale Vad. În cazul Grădiniței
Cetan, lucrările de modernizare și dotare se vor realiza cu fonduri de la bugetul local.
Populația școlară de la nivelul Școlii Gimnaziale Vad (inclusiv unitățile arondate) s-a ridicat în
anul 2017, conform datelor INS, la 188 de copii și elevi, echivalentul a mai puțin de 10% din
populația stabilă a comunei, ceea ce confirmă fenomenul de îmbătrânire accentuată a
populației. Dintre aceștia, 48 erau înscriși la grupele de grădiniță, 84 la clasele din ciclul
primar, iar 56 la cel gimnazial. Față de anul 2007, populația școlară a scăzut cu circa 16%, pe
fondul reducerii natalității. Acest lucru s-a resimțit mai ales la nivelul grădinițelor, fiind
accentuat și de înființarea clasei zero.
Figură 5 - Populația școlară de la nivelul comunei Vad, în perioada 2007-2017
Sursa: INS. Baza de date TEMPO Online
Strategia de Dezvoltare Locala a comunei Vad pentru perioada 2019-2027 43
Pagina 9
Statisticile ARACIP indică faptul că aproximativ 15% dintre copiii și elevii din comuna Vad
sunt de etnie romă, deși puțin dintre părinți acestora s-au declarat ca atare la ultimul
recensământ. Aceștia provin din familii cu o precădere precară (în general, maxim 8 clase).
De asemenea, circa 4% dintre elevi provin din familii monoparentale sau sunt lăsați în grija
bunicilor și rudelor, având nevoie de asistență specială. Pe lângă burse sociale, elevii
provenind din familii cu probleme materiale beneficiază de rechizite gratuite, de Programul
”Cornul și Laptele”, transport cu microbuzul școlar etc., măsuri care au condus la apariția
doar ocazională a fenomenelor de abandon școlar.
Număr de cadre didactice de la Școala Gimnazială Vad (și unitățile arondate) a fost în anul
2017, conform datelor INS, de 18 (echivalent normă întreagă), dintre care 3 educatori, 5
învățători și 10 profesori de gimnaziu. Față de anul 2007, numărul cadrelor didactice a scăzut
cu 5, pe fondul desființării unor grupe de grădiniță și clase de învățământ primar din școlile
închise. Personalul didactic este calificat în proporție de peste 90%, toți angajații practicând
naveta (preponderent din municipiul Dej).
2. Sănătatea
Asistența medicală se desfășoară la nivelul comunei în cadrul unui cabinet de medicină de
familie, a unui cabinet stomatologic și a unei farmacii, în cadrul cărora activează un medic
stomatolog și un asistent medical. Începând cu anul 2015, comuna Vad nu mai dispune de un
medic de familie, astfel încât cetățenii s-au înscris la cabinetele de medicină de familie din
municipiul Dej, aflat la 10-20 km distanță de satele componente.
Primăria are în administrare un dispensar uman în satul Vad, care a beneficiat de unele
lucrări de renovare și reabilitare în anul 2016, oferind condițiile minimale pentru prestarea
unor servicii de asistență medicală primară.
Pe lângă lipsa unui medic de familie și faptul că cetățenii, cei mai mulți vârstnici, trebuie să
se deplaseze până la 20 km pentru a beneficia de un consult de specialitate sau de
prescrierea unui tratament, activitatea de prevenție lasă și ea de dorit. Spre exemplu, copii
de la unitățile de învățământ sau persoanele neasigurate medicale nu beneficiază de
consulturi periodice sau de măsuri profilactice.
3. Incluziunea socială
În conformitate cu Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate, elaborat de Banca Mondială,
comuna Vad intră în categoria localităților cu nivel de dezvoltare economică mediu-scăzut
din județul Cluj și din România. Cauzele principale ale acestei poziționări nefavorabile sunt
reprezentate de nivelul scăzut de îmbătrânirea demografică, nivelul scăzut de instruire și
calificare al populației, ponderea ridicată a ocupării informale în agricultură și numărul mare
de persoane dependente economic, accesibilitatea redusă, fondul construit învechit și gradul
scăzut de dezvoltare tehnico-edilitară.
Strategia de Dezvoltare Locala a comunei Vad pentru perioada 2019-2027 44
Pagina 10
În pofida acestor limitări, niciunul dintre satele componente ale comunei nu intră în
categoria zonelor rurale marginalizate. Totuși, satele din zona de deal (Calna, Curtuiușu
Dejului, Bogata de Jos și de Sus) înregistrează un nivel de dezvoltare mai redus decât satele
Cetan, Vad și Valea Groșilor, care beneficiază de o accesibilitate și o dotare edilitară mai
bună.
În cadrul Primăriei Comunei Vad funcționează un Compartiment de Asistență Socială, care
are prevăzut de un post de inspector de specialitate debutant, care nu este încă ocupat.
Primăria realizează demersuri pentru ocuparea acestui post și pentru aprobarea procedurilor
de lucru ale acestei structuri interne, care se va ocupa de furnizarea unor servicii de
asistență socială primară, precum realizarea de anchete sociale, întocmirea și evidența
dosarelor de plată pentru venitul minim garantat, ajutoare de urgență, alocații de sprijinire a
familiei, alocații de stat, indemnizații de creștere a copiilor și stimulente de inserție, tichete
sociale, intervenții în cazuri de urgență prin echipă mobilă etc.
Conform datelor puse la dispoziție de Primăria Vad, în anul 2019, la nivel local existau 26 de
familii care beneficiau de ajutor social și 32 care beneficiau de alocație pentru sprijinirea
familiei, la care se adăugau 12 asistenți personali pentru persoanele cu handicap grav. În
comparație cu alte comune din județ, numărul de beneficiari de prestații sociale este mic
raportat la cei 1.900 de locuitori stabili.
În satul Bogata de Jos a fost înființat, cu fonduri europene prin PNDR 2007-2013, un Centru
de asistență pentru copii după programul școlar, în acest scop fiind modernizată o clădire
care nu mai era utilizată. În condițiile în care toți elevii din satele componente fac în prezent
naveta cu microbuzul școlar la Școala Gimnazială Vad, acest centru nu mai are activitate. În
schimb, Primăria are în vedere înființarea unui serviciu de îngrijire la domiciliu a persoanelor
vârstnice (circa 165 de beneficiari), în parteneriat cu un ONG de profil, fiind depus în acest
sens un proiect cu fonduri europene prin POCU 2014-2020.
4. Protecția mediului și managementul riscurilor
În domeniul deșeurilor, comuna Vad a aderat, alături de toate celelalte UAT din județ, la ADI
ECO-METROPOLITAN Cluj, o asociație de dezvoltare intercomunitară înființată cu scopul de a
implementa un sistem de management integrat al deșeurilor la nivelul întregului județ.
Asociația a demarat în anul 2019 procedurile de achiziție publică a unui operator de
salubritate pentru întreaga zonă 4 Gherla din care face parte și comuna Vad. Acesta va
colecta și transporta deșeurile la stația de transfer de la Gherla, unde vor fi compactate, apoi
transportate la depozitul ecologic de la Cluj-Napoca, unde există inclusiv o stație de sortare
și de tratare mecano-biologică. Noul operator va fi responsabil inclusiv de colectarea
selectivă a deșeurilor pe patru fracții: hârtie/carton, plastic/metal, sticlă și fracție umedă.
Pe de altă parte, proiectul sistemului integrat de management al deșeurilor vizează și
închiderea și ecologizarea depozitelor neconforme de deșeuri din județ. În cazul municipiului
Dej, depozitul este amplasat în apropierea satului Cetan. Se estimează că lucrările de
ecologizare a acestui obiectiv vor fi finalizate în cursul anului 2019.
Strategia de Dezvoltare Locala a comunei Vad pentru perioada 2019-2027 45
Pagina 11
Până la momentul punerii în funcțiune a sistemului integrat de management al deșeurilor,
serviciul de colectare și transport al deșeurilor din comună se realizează de către un operator
privat contractat de către Primărie (STRICT PREST SRL), care strânge deșeurile din toate
satele componente. Acest operator se ocupă și de colectarea selectivă a deșeurilor, cu
mențiunea că Primăria și-a asumat obligația de a instala containere pentru diferitele fracții în
zonele publice din comună.
Delegarea serviciului către un operator zonal nu va rezolva însă toate probleme cu
colectarea deșeurilor la nivel local. Pe de o parte, infrastructura pentru colectarea acestora
lasă de dorit, containerele existente fiind deja degradate, astfel încât operatorul, în
parteneriat cu administrația locală, vor trebui să continue investițiile. În altă ordine de idei,
nu toți cetățenii vor fi, cel mai probabil, dispuși să încheie un contract cu respectivul
operator și să respecte normele legale cu privire la colectarea selectivă. De asemenea,
gestionarea gunoiului de grajd, ca și a deșeurilor din construcții, rămâne încă problematică,
neexistând la nivel local o platformă dedicată pentru acestea.
În contextul implementării sistemului integrat la nivel județean, Primăria Vad va rămâne
totuși responsabilă pentru activitățile de asigurare a curățeniei în spațiile publice, cosit
șanțuri de scurgere, toaletare copaci de pe marginea drumului, igienizare spații verzi și
publice, igienizare și decolmatare cursuri de apă, întreținere podețe, deszăpezire și aruncare
antiderapant în sezonul rece etc. În prezent, o bună parte dintre aceste lucrări se realizează
cu beneficiarii de venit minim garantat care sunt apți de muncă, dotarea cu echipamente a
Primăriei fiind însă deficitară.
Fiind o comună cu un profil preponderent agro-pastoral de tip tradițional, comuna Vad nu
are pe teritoriul său surse majore de poluare. Cu toate acestea, unele practici locale nu mai
corespund standardelor actuale de mediu și pun în pericol starea factorilor naturali și
sănătatea populației. Dintre acestea, putem menționa:
- Deversarea apelor uzate neepurate direct în sol sau în cursurile de apă, în lipsa unui
sistem de canalizare funcțional, afectând calitatea acestora și putând chiar conduce
la infestarea apei freatice din puțuri;
- Depozitarea necorespunzătoare a deșeurilor de grajd de la efectivele de animale, în
lipsa unei platforme special amenajate în acest sens;
- Depozitarea necontrolată și ilegală de deșeuri menajere și din construcții (moloz) în
albiile sau pe malurile cursurilor de apă din comună, ceea ce afectează calitatea
acestora sau poate determina chiar mortalitatea populației piscicole;
- Cantitatea mare de noxe și pulberi în suspensie generată de traficul auto, în contextul
infrastructurii rutiere precare (de ex. drumuri de exploatare și străzi din pământ sau
pietruite), a parcului auto învechit (autoturisme, utilaje agricole) și a valorilor de
trafic în creștere;
- Suprapășunatul și aplicarea unor tehnici agricole neconforme a condus la fenomenul
de degradare a solurilor din zonă, mai ales sub forma eroziunii, ceea ce afectează
negativ potențialul productiv al acestora.
Strategia de Dezvoltare Locala a comunei Vad pentru perioada 2019-2027 46
Pagina 12
În ceea ce privește conservarea biodiversității, pe teritoriul comunei Vad nu există situri din
rețeaua NATURA 2000 sau rezervații naturale.
Conform Planului de Management a Riscului la Inundații elaborat de Administrația Bazinală
Someș-Tisa, teritoriul comunei Vad este expus riscului de inundații, atât viituri pe cursurile
de apă (cu precădere pe râul Someș), cât și pe torenți (de ex. pe Valea Vadului). Râul Someș
este îndiguit pe teritoriul comunei, încă din anii 70, lungimea digului în zona Cetan-Vad fiind
de circa 7 km. Cu toate acestea, râul a ieșit de mai multe ori din matcă și a inundat o parte
din comună. Cel mai recent eveniment de acest gen s-a produs în luna mai 2019, când
Someșul a fisurat o parte din DJ 109E, care a fost acoperit de ape la intrarea în satul Cetan.
De asemenea, apele au inundat câteva sute de hectare de teren agricol de pe raza comunei.
În anul 2008, au fost afectate de inundații satele Vad, Bogata de Jos, Bogata de Sus și Calna,
apa intrând în circa 20 de gospodării și 40 de anexe gospodărești și afectând două podețe de
pe DC 177.
Primăria Vad a derulat cu fonduri europene, prin PNDR 2007-2013, un proiect de refacere și
modernizare a infrastructurii de prevenire și protecție împotriva inundațiilor. În total, în
cadrul proiectului au fost amenajate circa 12 km de canale de colectare, desecare, protecție,
și au fost reprofilate văi etc. în satele Cetan, Vad, Bogata de Jos și Valea Groșilor. Primăria
elaborează și implementează anual un Plan de Analiză și Acoperire a Riscurilor, la nivel local
funcționând chiar și un Serviciu Voluntar pentru Situații de Urgență.
Intensitatea seismică de la nivel local, exprimată în grade MSK, (conf. legii nr. 575 / 2001,
PATN
– Secțiunea a V-a, Zone de risc natural – Cutremure de pământ), încadrează comuna în zona
6, cu perioadă medie de revenire la cca. 50 ani. Prin urmare, zona este relativ puțin expusă
unor cutremure de magnitudine mare.
Comuna Vad are, conform Studiului privind evaluarea potențialului energetic actual al
surselor regenerabile de energie în România, realizat de Ministerul Industriilor în anul 2006,
un potențial mediu de producere a energiei solare (cu o intensitate medie a radiației solare
de circa 1.200 kWh/mp/an), un potențial scăzut pentru producerea energiei eoliene (o
vitează medie a vântului de circa 4 m/s) și un potențial mediu pentru producerea de energie
din biomasă agricolă și forestieră (de ex. brichete din resturi de vegetație). După cum am
indicat anterior, comuna are în derulare un proiect-pilot de instalare a unor panouri solare la
sediul Primăriei și a depus un proiect cu fonduri norvegiene pentru construcția unui parc
fotovoltaic propriu de 400 KW.
5. Patrimoniul, cultura și sportul
Conform Listei Monumentelor Istorice actualizate în anul 2015, la nivelul comunei Vad există
șapte obiective de patrimoniu, dintre care 3 de importanță națională și 4 de importanță
locală, respectiv:
- Situl arheologic de la Vad (Cetățuia) – o așezare de importanță locală unde au fost
descoperite vestigii din epoca neolitică;
Strategia de Dezvoltare Locala a comunei Vad pentru perioada 2019-2027 47
Pagina 13
- Situl arheologic de la Vad (Fântâna Vlădichii) - o așezare din epoca bronzului, de
importanță locală;
- Biserica de lemn ”Sf. Arhangheli Mihail și Gavril” din satul Calna – datând din anul
1671, obiectiv de importanță locală;
- Biserica de lemn ”Adormirea Maicii Domnului” a Mănăstirii Vadului, din satul Vad
– datând din secolul al XV-lea, este un obiectiv de importanță națională. Aceasta a
fost ridicată fie de Ștefan cel Mare, fie de Petru Rareș, fiind mănăstire și reședință
episcopală.
Cele două lăcașuri de cult se află într-o stare relativ bună de conservare, fiind restaurate în
jurul anului 2000. PUG recomandă, pe lângă instituirea unor zone de protecție generoase
pentru obiectivele sus-menționate, și clasarea Cimitirului Evreiesc din Bogata de Sus ca
monument istoric.
La nivelul comunei Vad funcționează în prezent cămine culturale, câte unul în fiecare sat
component. Dintre acestea, doar cele din Calna, Valea Groșilor, Cetan și Vad au beneficiat de
lucrări mai ample de renovare, modernizate și dotare. În schimb, căminele culturale din
Bogata de Sus, Bogata de Jos și Curtuiușu Dejului funcționează în spații improprii. Destinația
acestor spații este, în prezent, una preponderent comunitară, respectiv găzduirea de nunți,
botezuri, parastase, și mai puțin culturală (la Căminul din Vad se mai organizează, de
exemplu, periodic, serbări școlare). În comună sunt amenajate și 4 monumente ale eroilor
(în satele Bogata de Sus, Bogata de Jos, Vad și Cetan, ultimul fiind construit în anul 2008),
respectiv un bust al lui Ștefan cel Mare în satul Vad.
În general, oferta culturală pentru locuitorii comunei este foarte modestă, aceasta
cuprinzând serbări ale copiilor, depuneri de coroane la monumente sau evenimente ale
bisericilor. Dintre manifestări, se remarcă ”Cu găina la nănaș”, o serbare ajunsă în 2019 la a
4-a ediție, care are loc de Rusalii în satul Bogata de Jos și care este organizată de Primărie în
parteneriat cu Centrul Turistic, Școala Gimnazială, Asociația Vad-Calna și parohiile ortodoxe.
Aceasta cuprinde o punere în scenă a unei nunți tradiționale din anii 60, aniversarea
cuplurilor care au împlinit 50 de ani de căsătorie și un spectacol folcloric.
Biblioteca Comunală Vad, care face parte din rețeaua Biblionet, dispune de un fond de carte
de peste 12.400 de volume, precum și de 4 calculatoare dotate la Internet. Cei mai mulți
utilizatori sunt preșcolari și elevi din ciclul primar și gimnazial, care pot împrumuta cărți și la
domiciliu. Biblioteca are angajat un bibliotecar.
Strategia de Dezvoltare Locala a comunei Vad pentru perioada 2019-2027 48
Pagina 14
Figură 6 - Numărul de cititori activi de la nivelul bibliotecilor din comuna Vad, în perioada 2011-2018
Sursa: INS. Baza de date TEMPO Online
În comuna Vad funcționează 8 biserici ortodoxe (câte una în fiecare sat, la care se adaugă
biserica de lemn din Calna), două biserici greco-catolice (Cetan și Vad), la care se adaugă
Mănăstirea Ștefan Vodă, din satul Vad, cu o mică obște de călugări, care va crește odată cu
finalizarea chiliilor și a celorlalte construcții anexe. Biserici penticostale există la Cetan, Valea
Groșilor, Bogata. Hramul mănăstirii se sărbătorește în luna iulie a fiecărui an, când are loc
aici o procesiune religioasă care atrage tot mai mulți pelerini. În schimb, comuna nu dispune
încă de capele mortuare, în vederea respectării standardelor europene din domeniu.
În ceea ce privește activitatea sportivă, aceasta este slab dezvoltată la nivel local. Comuna
dispune de o bază sportivă modernă, cu teren multifuncțional ce poate găzdui competiții de
nivel județean, finalizată în anul 2009 cu fonduri guvernamentale, dar nu și de cluburi sau
asociații sportive. În acest context, baza sportivă a fost închiriată unui club de fotbal din
municipiul Dej.
6. Turismul și activitățile recreative
În ceea ce privește resursele turistice, principalele atracții de la nivelul comunei Vad sunt:
a) Resurse turistice naturale:
- Pădurile extinse și fondul de vânătoare bogat din zonă – favorabile turismului de
agrement, ecologic (de ex. drumeții, călărie), sportiv (de vânătoare) etc.
- Cursurile de apă – cu precădere râul Someș, care pot fi utilizate pentru pescuitul
sportiv;
- Izvoarele sărate din zonă – care pot fi utilizate inclusiv în scop terapeutic.
b) Resurse turistice antropice (patrimoniul cultural imobil și mobil):
Strategia de Dezvoltare Locala a comunei Vad pentru perioada 2019-2027 49
Pagina 15
- Mănăstirea ”Sf. Ștefan Vodă„ cu biserica de lemn ”Adormirea Maicii Domnului” de la
Vad și bustul lui Ștefan cel Mare – care devine un loc de pelerinaj tot mai popular în
rândul credincioșilor;
- Bisericile din comună, dintre care se remarcă Biserica de lemn din Calna, care este
monument istoric, datând din anul 1671;
- Cimitirul Evreiesc din Bogata de Sus – cu circa 30 de monumente funerare;
- Tradițiile și obiceiurile locale, modul de viață al localnicilor – de ex. serbarea ”Cu
găina la nănaș”, care reproduce nunțile tradiționale din zonă;
- Fântâna Vadului;
- Monumentele Eroilor din satele comunei.
În zonă există și alte monumente de mare importanță turistică, precum Mănăstirea de la
Nicula, Bisericile Reformată, Romano-Catolică, Greco-Catolică și ortodoxe din Dej, Sinagoga
din Dej, Muzeul Municipal și Locomotivei din Dej, Castelul Kornis din Mănăstirea, Parcul
Balnear Toroc, Băile Băița etc., care ar putea fi introduse în trasee turistice integrate și/sau
tematice.
În comună funcționează un Centru de informare și marketing turistic, realizat cu fonduri
europene, prin PNDR 2007-2013. În cadrul acesteia, turiștii și vizitatorii pot afla informații cu
privire la atracțiile și obiectivele de vizitat, pot primi materiale de promovare, căuta un loc de
cazare sau de luat masa etc. Centrul este administrat de către Primărie și are un angajat
permanent.
În comuna Vad nu funcționează în prezent nicio unitate de cazare sau de alimentație publică,
de tip restaurant cu specific. Cele mai apropiate pensiuni sunt cele din Cășeiu și Gâlgău, care
sunt însă amplasate pe partea dreaptă a Someșului, iar hoteluri se găsesc doar în municipiul
Dej, la circa 15 km distanță.
Așadar, deși mai redus ca în alte zone din județ, potențialul turistic al zonei Vad nu este
corespunzător valorificat în scop turistic, principalele cauze fiind problemele de accesibilitate
la coridoarele de transport, lipsa infrastructurii tehnico-edilitare (în curs de soluționare), dar
și a celei de orientare și semnalizare turistică, precum și promovarea deficitară a atracțiilor
locale.
7. Capacitatea administrativă
Administrarea comunei este asigurată, în conformitate cu prevederile Legii nr. 215/2001
privind administrația locală, de către Consiliul Local (ca for decizional) și Primăria (organism
executiv al Consiliului). Consiliul Local este format din 11 consilieri, aleși pe o durată de patru
ani. În legislatura 2016-2020, 8 mandate de consilier au revenit PNL, 2 PSD, 1 PSR. În ceea ce
privește Primăria, aceasta este condusă de un primar ales direct de către cetățeni, tot pentru
4 ani, care este reprezentant al PNL, respectiv de un viceprimar ales din rândul consilierilor
locali, care reprezintă tot PNL.
Strategia de Dezvoltare Locala a comunei Vad pentru perioada 2019-2027 50
Pagina 16
Aparatul de specialitate al Primarului cuprinde un Viceprimar, un Secretar, un Consilier al
Primarului, un Șofer, un Bibliotecar, un Guard și Compartimentele Dezvoltare Locală -
Urbanism (4 posturi), Financiar-Contabil (4 posturi), Agricol (3 posturi), Juridic – Stare Civilă
(1 post), Asistență Socială (1 post), Poliție Locală (3 posturi), Asistenți Personali (12 posturi).
Dintre cele 35 de posturi din organigramă (dintre care 17 pentru demnitari și funcții publice,
iar 18 pentru personal contractual), 6 nu sunt ocupate, fiind vorba de posturile de șofer,
polițist local, 2 consilieri la Compartimentul Agricol, un inspector la Compartimentul
Asistență Socială (care nu are niciun angajat) și un consilier la Compartimentul FinanciarContabil. Așadar, în Primărie nu există nicio persoană dedicată serviciilor sociale, dar și altor
funcții importante, precum achizițiile publice.
Figură 7 - Organigrama Primăriei Vad, în anul 2019
Sursa: Primăria Vad
Primăria funcționează într-un sediu care a fost renovat în anul 2009 și care oferă condiții
optime de lucru. În schimb, dotarea sa cu tehnică de calcul sau programe software este încă
deficitară, situație valabilă și pentru utilajele care ar trebui să se ocupe de lucrările tehnicoedilitare. La nivel local funcționează un Serviciu Voluntar pentru Situații de Urgență, care
lucrează cu voluntari în cazul producerii unor evenimente la nivel local, însă și dotarea
acestuia este minimală.
În schimb, Primăria deține un patrimoniu imobiliar însemnat, care numără, printre alte, circa
600 ha de pășune și 130 ha de pădure, acestea reprezentând surse de venituri la bugetul
local. În plus, în administrarea Primăriei se află o serie de clădiri publice neutilizate, precum
școlile și grădinițele din unele sate componente, care ar putea fi, de asemenea, valorificate.
Comuna Vad face parte din GAL ”Valea Someșului”, alături de comunele Chiuiești, Câțcău,
Cășeiu, Recea-Cristur, Jichișu de Jos (județul Cluj), Boiu Mare, Valea Chioarului (Maramureș),
Strategia de Dezvoltare Locala a comunei Vad pentru perioada 2019-2027 51
Pagina 17
Ileanda, Băbeni, Rus, Lozna, Lețca, Gâlgău, Zalha, Șimișna, Poiana Blenchii, Cristolț, Gârbău
(Sălaj), precum si de orașul Șomcuta Mare. La acestea se adaugă 6 ONG-uri și 54 de firme
private. În perioada de programare 2014-2020, GAL-ul dispune de o strategie de dezvoltare
locală și un plan de finanțare de peste 2,3 mil. Euro, din care pot fi finanțate, în cadrul unor
competiții, proiecte publice și private din domeniul cooperării pentru crearea de forme
asociative în vederea diversificării activităților rurale, sprijinirii și dezvoltării fermelor mici,
stabilirii de lanțuri scurte și piețe locale pentru produsele agroalimentare, creșterii calității
produselor agroalimentare, sprijinirii de activități non-agricole, dezvoltării infrastructurii
sociale pentru populația rurală, dezvoltării satelor.. În calitate de membru al GAL, UAT
Comuna Vad a depus și câștigat un proiect pentru dotarea SVSU cu un utilaj în valoare de
peste 100.000 Euro, iar trei fermieri locali au beneficiat de finanțări nerambursabile în
valoare de 15.000 Euro fiecare pentru dezvoltarea fermelor.
De asemenea, comuna face parte din două asociații de dezvoltare intercomunitară,
respectiv:
- ADI ”ECO-METROPOLITAN” – înființată cu scopul de a implementa la nivel județean
un sistem integrat de management al deșeurilor la nivelul județului Cluj;
- ADI ”Asociatia pentru Dezvoltarea Infrastructurii din Bazinul Hidrografic Someș-Tisa”
– înființată cu scopul de a promova investiții din fonduri europene pentru extinderea
și reabilitarea infrastructurii de apă și apă uzată din județele Cluj și Sălaj.
Prin intermediul celor două ADI, comuna Vad va beneficia de serviciile unui operator
regional de apă-canal, respectiv a unui operator zonal care se ocupa de colectarea selectivă
și transportul deșeurilor.
Conform datelor MDRAP, execuția bugetului local al Comunei Vad pentru anul 2018 s-a
încheiat cu următoarele valori:
- Venituri totale: 4.985.215 lei;
- Cheltuieli totale: 6.044.294 lei;
- Deficit: 1.059.079 lei.
Din punct de vedere al încasărilor totale la bugetul local, comuna Vad înregistra valori
similare cu ale altor comune din județul Cluj, precum Borșa, Buza, Cătina, Ciurila, Cuzdrioara,
Cojocna, Luna, Măguri-Răcătău, Margău, Mărișel, Mica, Mintiu Gherlii, Pălatca, Ploscoș,
Recea-Cristur, Săndulești, Sic, Sâncraiu, Unguraș, Vultureni.
În intervalul 2012-2018, încasările la bugetul local al comunei Vad au înregistrat variații
semnificative, determinate în principal de atragerea de finanțări de la bugetul de stat și din
fonduri europene pentru realizarea de investiții. În lipsa acestora, cum a fost cazul anilor
2013 și 2018, bugetul total al comunei nu depășește suma de 1 mil. Euro, dintre care doar
jumătate sunt venituri proprii, iar restul sume defalcate din TVA transferate de la bugetul de
stat sau de la cel județean.
Strategia de Dezvoltare Locala a comunei Vad pentru perioada 2019-2027 52
Pagina 18
Figură 8 - Dinamica și structura veniturilor la bugetul local al comunei Vad, în perioada 2012-2018
Sursa: MDRAP. DPFBL
Analiza cheltuielilor efectuate de la bugetul local pentru același interval indică faptul că cele
mai mari sume au fost alocate proiectelor de investiții, în detrimentul costurilor cu
personalul, bunuri și serviciile sau asistența socială, o abordare favorabilă dezvoltării
localității.
Figură 9 - Dinamica și structura cheltuielilor efectuate de la bugetul local al Primăriei Vad, pe tipuri de cheltuieli, în
perioada 2012-2018
Sursa: MDRAP. DPFBL
Strategia de Dezvoltare Locala a comunei Vad pentru perioada 2019-2027 53
Pagina 19
Per ansamblu, în perioada 2012-2018, Primăria a realizat investiții de 45,5 mil. lei, dintre care
20,1 mil. lei din programe finanțate de la bugetul de stat, 13.7 mil. lei din fonduri europene,
iar diferența de 11,8 mil. lei din surse proprii. Aceste valori reprezintă o performanță
deosebită în rândul UAT rurale din județul Cluj, dar demonstrează și faptul că dezvoltarea
comunei este dependentă de atragerea unor surse de finanțare externă pentru lucrări de
investiții, cele proprii fiind modeste.
Domeniile către care au mers cele mai multe fonduri de la bugetul local în perioada 20122018 au fost servicii și dezvoltare publică (cu precădere investiții în rețeaua de alimentare cu
apă și în cea de iluminat public), protecția mediului (mai exact investițiile în rețeaua de
canalizare la nivelul a 3 sate componente), transporturile (modernizarea drumurilor
comunale, a străzilor, a drumurilor de exploatare agricolă, amenajarea de trotuare etc.),
respectiv alte cheltuieli, unde intră, printre altele, investițiile pentru prevenirea și protecția
împotriva inundațiilor. Pe de altă parte, cei mai puțini bani au ajuns la sănătate, apărare și
ordine publică (domenii în care administrația locală are relativ puține atribuții), respectiv
transporturi, un domeniu care beneficiase anterior anului 2012 de investiții substanțiale și
care va fi tratat cu prioritate de administrația locală în următorii ani.
Figură 10 - Dinamica și structura cheltuielilor efectuate de la bugetul local al Primăriei Vad pe domenii, în perioada 2012-
2018
Sursa: MDRAP. DPFBL
Pentru anul 2019, bugetul local aprobat prevede venituri totale de circa 4,9 mil. Lei, similare
cu cele din anul 2018, respective cheltuieli de circa 5,3 mil. Lei. Aceste valori se pot însă
modifica funcție de atragerea de finanțări suplimentare pentru unele proiecte în curs de
pregătire.
Strategia de Dezvoltare Locala a comunei Vad pentru perioada 2019-2027 54
Pagina 20
Analiza SWOT
Punct tare Justificare
Apropierea față de municipiul Dej Comuna Vad se află la doar 15 km distanță
față de municipiul Dej, care dispune de
dotări care deservesc întreaga zonă (licee,
spital etc.), dar și de o ofertă generoasă de
locuri de muncă în industrie, comerț sau
servicii.
Existența unor resurse de apă sărată în Pe teritoriul comunei există izvoare de apă
zonă sărată care pot fi utilizate în scop terapeutic
sau pentru conservarea alimentelor.
Diversitatea religioasă a populației În comună conviețuiesc ortodocși (79% din
total), penticostali (12%), greco-catolici (4%)
etc.
Existența unui fenomen de remigrație În perioada 2007-2017, numărul
urban-rural și a unui spor migratoriu persoanelor stabilite în comună a fost cu
pozitiv 140 mai mare decât al celor plecați. Cei mai
mulți s-au mutat din orașele din județ.
Efectivele mari de ovine și de familii de La nivelul comunei existau, la nivelul anului
albine 2019, 4.100 de ovine și 2.200 de familii de
albine, apicultura fiind o ramură tot mai
dezvoltată a agriculturii locale.
Suprafața mare ocupată de păduri 31% din teritoriul comunei este acoperit de
păduri de foioase, în suprafață totală de
aproape 2.400 ha.
Structura ocupațională diversificată a Circa 24% din forța de muncă ocupată
populației lucrează în industrie, 16% în construcții și
19% în comerț și servicii.
Frecvența ridicată a curselor de transport Un număr de 6 curse dus-întors circulă zilnic
public către municipiul Dej între satul Calna și municipiul Dej, în
intervalul orar 5-17.
Existența rețelei de distribuție a apei Rețeaua de alimentare cu apă potabilă
potabile în toate satele componente deservește toate satele componente, circa
2/3 dintre gospodării fiind branșate la
aceasta.
Patrimoniul imobiliar bogat al Primăria are în proprietate circa 600 ha de
administrației locale pășuni, 130 ha de pădure, o serie de clădiri
publice neocupate în prezent (de ex. foste
școli și grădinițe).
Existența unui cabinet stomatologic Cetățenii au acces permanent la serviciile
unui cabinet stomatologic privat.
Strategia de Dezvoltare Locala a comunei Vad pentru perioada 2019-2027 55
Pagina 21
Numărul mic de persoane care beneficiază În anul 2019, la Primăria Vad erau în plată
de ajutor social doar 24 de dosare pentru venit minim
garantat.
Închiderea și ecologizarea depozitului Depozitul de deșeuri este închis, fiind în
neconform de deșeuri Dej-Cetan curs lucrări de ecologizare.
Existența la nivel local a unui monument Biserica ”Adormirea Maicii Domnului” a
de arhitectură de importanță națională și a Mănăstirii ”Sf. Ștefan Vodă” este
unui cunosc așezământ monahal monument de arhitectură de categoria A,
iar așezământul este o destinație tot mai
populară pentru pelerini, fiind în curs de
extindere.
Existența la nivel local a unui centru de La nivelul comunei funcționează încă din
informare turistică anul 2015 un centru de informare turistică
care oferă asistență turiștilor, se implică în
organizarea unor manifestări culturale etc.
Volumul mare al investițiilor publice În perioada 2012-2018, Primăria a realizat
derulate la nivel local investiții publice de peste 10 mil. Euro, cea
mai mare parte cu fonduri PNDL și PNDR.
Punct slab Justificare
Dispersia populației într-un număr mare Comuna Vad are 7 sate, situate la 2-10 km
de sate de mici dimensiuni, situate la față de satul-reședință, dintre care 6 sunt
distanțe mari față de satul-reședință sate mici (sub 500 de locuitori), unele fiind
chiar expuse riscului de depopulare.
Condiții naturale (relief, climă, Relieful comunei este unul accidentat în zona
hidrografie) favorabile producerii de deluroasă, cu pante accentuate pe alocuri, și
inundații puternic fragmentat de văi scurte, cu
caracter torențial și cu debit oscilant, iar
clima este relativ umedă, mai ales în sezonul
cald. Satele sunt amplasate preponderent în
lunca Someșului și a Văii Vadului.
Scăderea și îmbătrânirea accentuată a Numărul locuitorilor cu domiciliul în comună
populației a scăzut cu circa 30% în perioada 1990-2019,
iar față de anii 50 scăderea este de peste
60%. Raportul dintre vârstnici și copii este de
2,2/1.
Sporul natural negativ, precum și valorile Doar în intervalul 2007-2018, numărul
foarte ridicate ale mortalității generale și deceselor a fost cu peste 300 mai ridicat
infantile decât al nașterilor. Rata mortalității generale
este de 2-3%, de peste 2 ori mai ridicată
decât media județeană și națională. Rata
mortalității infantile în ultimul deceniu a fost
de 2%, de aproape 3 ori mai ridicată decât
Strategia de Dezvoltare Locala a comunei Vad pentru perioada 2019-2027 56
Pagina 22
media.
Numărul redus de familii nou-întemeiate În perioada 2007-2018, numărul căsătoriilor
la nivel local de la nivelul comunei nu a depășit 80.
Fertilitatea relativ scăzută a terenurilor Circa 2/3 din suprafața comunei este
acoperită de soluri brune, care nu sunt
favorabile culturii plantelor, ci pădurilor sau
pășunilor. Terenuri fertile se găsesc doar în
văile râurilor, în jurul satelor, în general pe
parcele de mici dimensiuni.
Gradul ridicat de fragmentare al Mărimea medie a unei exploatații agricole
proprietății agricole și lipsa unor ferme este de 3,5 ha, iar 60% dintre terenuri sunt
vegetale mari lucrate de micro-ferme de subzistență (sub 2
ha). Doar 14% din terenurile arabile sunt
lucrate în arendă, în timp ce restul sunt
exploatate direct de către proprietari,
preponderent pentru autoconsum.
Subdezvoltarea sectorului pomicol și de Livezile ocupă doar câteva hectare în curțile
agricultură ecologică gospodăriilor, deși potențialul comunei este
unul însemnat. De asemenea, potențialul
pentru agricultură ecologică al zonei este
aproape complet neexploatat.
Lipsa unor ferme zootehnice de mari În comună funcționează funcționează doar o
dimensiuni și a unor unități de procesare mini-fermă cu circa 50 de capete de porcine,
a materiilor prime locale restul efectivelor regăsindu-se exclusiv în
gospodăriile populației. De asemenea, la
nivel local nu există nicio unitate de
procesare a laptelui sau cărnii.
Gradul redus de mecanizare al agriculturii La recensământul din 2010, doar 25% dintre
fermieri au declarat că folosesc mijloace
mecanizate în exploatațiile lor, majoritatea
tehnicilor agricole fiind manuale, cu mijloace
rudimentare.
Îmbătrânirea accentuată a forței de Conform recensământului din 2010, peste
muncă din agricultură jumătate dintre localnicii care prestau munci
agricole erau trecuți de 55 ani și circa 15%
aveau sub 35 de ani.
Investițiile private reduse și numărul mic Deși la nivel local există unele mici unități de
de locuri de muncă disponibile la nivel producție, transporturi sau comerț, numărul
local de locuri de muncă din sectorul privat nu
trece de 100, total insuficiente în raport cu
cele aproape 400 de persoane ocupate.
Nivelul foarte redus de instruire a La recensământul din 2011, doar 35% dintre
populației și de calificare a forței de locuitorii cu vârsta de peste 10 ani
muncă absolviseră mai mult de 8 clase. În ceea ce
privește forța de muncă, circa 1/3 erau
Strategia de Dezvoltare Locala a comunei Vad pentru perioada 2019-2027 57
Pagina 23
fermieri fără nicio calificare în domeniu, ci
doar cunoștințe practice, iar restul erau
preponderent muncitori calificați și
necalificați în industrie, construcții sau
servicii.
Rata foarte redusă de activitate La recensământul din 2011, doar 17% dintre
economică și ocupare a populației locuitori erau ocupați, revenind 4 persoane
dependente economic per persoană ocupată,
de circa 2,5 ori mai mult decât media
națională. Cu toate acestea, ponderea
populației în vârstă de muncă de la nivel local
este de peste 40%.
Ponderea ridicată a ocupării informale Circa 32% dintre persoanele ocupate la nivel
au declarat la ultimul recensământ că
lucrează pe cont propriu sau în propria
gospodărie.
Izolarea față de coridoarele de transport Cel mai apropiat pod peste râul Someș se află
rutier și feroviar majore și localitățile de la 15 km distanță de comună, la nivel local
pe malul drept al Someșului existând doar o punte pietonală și poduri
plutitoare, care nu funcționează în
perioadele cu vreme rea.
Ponderea ridicată a străzilor Până în prezent, au fost modernizate doar
nemodernizate și existența unor circa 2 km de străzi în satul Cetan, în timp ce
segmente de drum comunal în stare restul de aproape 15 km sunt pietruite. Există
proastă circa 3 km de trotuare din dale de beton doar
în satele Vad și Cetan. DC 178 a fost
modernizat în urmă cu circa 10 ani, dar
necesită lucrări de reabilitare.
Lungimea redusă a trotuarelor În prezent, la nivelul comunei există doar
aproximativ 3 km de trotuare din dale,
majoritatea degradate, în satele Vad și Cetan.
Per ansamblu, majoritatea pietonilor și
bicicliștilor se deplasează pe carosabil.
Existența unor drumuri de câmp (de Rețeaua de drumuri de câmp este una vastă,
exploatare agricolă) din pământ circa 30 km, fiind realizate din pământ și
asigurând accesul fermierilor locali la
parcelele de teren din proprietate sau din
exploatare.
Lipsa rețelei de canalizare în unele sate Rețeaua de canalizare există doar în satele
componente și numărul redus al Cetan, Vad și Valea Groșilor, numărul
gospodăriilor racordate la rețeaua gospodăriilor racordate fiind de circa 15% din
existentă totalul celor existente în comună.
Eficiența energetică redusă a corpurilor Corpurile de iluminat din comună sunt
de iluminat public preponderent de tip clasic, generând costuri
importante cu consumul de energie pentru
Strategia de Dezvoltare Locala a comunei Vad pentru perioada 2019-2027 58
Pagina 24
administrația locală.
Lipsa rețelei de distribuție a gazelor Comuna nu dispune de rețea de distribuție a
naturale gazelor naturale în niciun sat component.
Extensia redusă și capacitatea limitată de Sistemul de monitorizare video al spațiilor
stocare a imaginilor la nivelul sistemului publice implementat de Primărie acoperă
de monitorizare video doar o parte din localitate și are o capacitate
limitată de stocare a imaginilor preluate de
camerele de supraveghere.
Existența unui număr mare de trupuri La nivelul comunei există 28 de trupuri de
izolate de intravilan și densitatea redusă intravilan, iar în unele sate densitate locuirii
a locuirii este 2-3 persoane/ha. Această dispersie a
gospodăriilor face dificilă furnizarea
nediscriminatorie a unor servicii publice de
calitate.
Gradul redus de confort al locuirii și risipa Conform recensământului din 2011, peste
de energie la nivelul fondului construit 80% dintre casele din comună erau mai vechi
de 50 ani, iar 20% aveau pereți din lemn,
fiind vulnerabile la hazarduri. Un procent de
70% nu dispuneau de baie, 16% de bucătărie
și 74% de apă caldă. În ceea ce privește
eficiența energetică, peste 90% se încălzeau
cu sobe pe bază de lemn, în timp ce 6% erau
izolate termic și 14% aveau tâmplărie
termoizolantă
Ponderea ridicată a locuințelor La recensământul din 2011, peste 25% dintre
neocupate locuințele din comună erau neocupate, fiind
complet abandonate sau utilizate doar
sporadic, ceea ce conduce treptat la
degradarea multora dintre acestea.
Reducerea populației de vârstă școlară și Populația școlară reprezintă doar 10% din
închiderea unor unități de învățământ totalul locuitorilor și a scăzut cu 16% în
perioada 2007-2017, pe fondul scăderii
natalității. Deși în fiecare sat component a
funcționat o școală și o grădiniță, în prezent
toți elevii fac naveta la școala din Vad, iar
grădinițe mai există doar în 3 sate.
Infrastructura educațională precară Cele 3 unități de învățământ încă funcționale
la nivel local au beneficiat de lucrări de
întreținere și reparații anual, dar au încă
dotări deficitare în raport cu standardele
europene din domeniu.
Lipsa unui medic de familie Comuna Vad nu mai dispune din anul 2015
de medic de familie, astfel încât pacienții
sunt înscriși pe listele unui medic de familie
din Dej, oraș aflat la 10-25 km de satele
Strategia de Dezvoltare Locala a comunei Vad pentru perioada 2019-2027 59
Pagina 25
componente.
Existența unor grupuri vulnerabile de De exemplu, în comună există circa 165 de
populație care nu beneficiază de servicii persoane vârstnice care necesită îngrijire la
sociale domiciliu, serviciu inexistent în prezent.
Infrastructura deficitară de colectare La nivelul comunei există tomberoane în
(selectivă) a deșeurilor spații publice pentru colectarea deșeurilor,
dar acestea sunt deja degradate.
Existența unor practici locale care Principalele probleme de mediu de la nivel
dăunează mediului înconjurător și local sunt legate de depozitarea ilegală a
biodiversității deșeurilor în zone autorizate, precum
malurile sau albiile cursurilor de apă
gestionarea necorespunzătoare a dejecțiilor
animale, tăierea ilegală de lemn din păduri,
braconajul, deversarea apelor uzate direct în
sol sau în văi etc.
Pagubele mari produse de inundații Ultimele precipitații abundente, din luna mai
2019, au condus la ieșirea din matcă a râului
Someș, inundarea drumului de acces în
comună, a sute de hectare de teren etc.
Spațiile improprii în care funcționează Căminele culturale din Bogata de Sus, Bogata
unele cămine culturale din satele de Jos și Curtuiușu Dejului se află într-o stare
componente avansată de degradare și nu dispun de
dotările necesare găzduirii unor evenimente
comunitare sau culturale.
Oferta culturală săracă Singurele evenimente organizate cu
regularitate la nivel local sunt serbările
elevilor, hramurile bisericilor și serbarea ”Cu
Găină la Nănaș”, axată pe tradițiile și folclorul
local.
Numărul mic de utilizatori ai Bibliotecii Deși biblioteca din comună dispune de un
Comunale angajat permanent, de calculatoare și de
conexiune la internet prin proiectul Biblionet,
numărul de utilizatori este unul foarte mic.
Lipsa unor cluburi/asociații și evenimente Deși comuna dispune de o bază sportivă
sportive la nivel local modernă, cu teren multifuncțional, la nivel
local nu activează în prezent niciun club
sportiv.
Lipsa unor centre civice, spații verzi și În comună nu există niciun spațiu verde
locuri de joacă în satele componente corespunzător amenajat ca loc de relaxare,
socializare, joacă pentru copii etc.
Lipsa capelelor mortuare în satele În comună nu există în prezent nicio capelă
componente mortuară.
Lipsa unităților de cazare și alimentație La nivelul comunei nu funcționează în
publică prezent nicio unitate de primire a turiștilor și
niciun restaurant.
Strategia de Dezvoltare Locala a comunei Vad pentru perioada 2019-2027 60
Pagina 26
Infrastructură-suport pentru turism La nivelul comunei nu există trasee marcate
foarte slab dezvoltată în scop turistic, indicatoare și panouri de
informare cu privire la obiectivele de interes
pentru vizitatori și turiști.
Eficiența redusă a eforturilor de Deși în comună funcționează un Centru de
promovare turistică a zonei informare și promovare turistică, cu personal
dedicat, care se implică și în organizarea unor
evenimente la nivel local, vizibilitatea
comunei și a zonei adiacente este încă foarte
redusă. De asemenea, prezența în mediul
online și pe social media a acesteia este
aproape inexistentă, iar evenimentele
organizate la nivel local sunt frecventate mai
mult de localnici.
Existența unor posturi neocupate la La nivelul Primăriei Vad existau, la nivelul
nivelul Primăriei anului 2019, 6 posturi neocupate din totalul
de 14 funcții publice de execuție.
Compartimentul de Asistență Socială nu are
niciun angajat, iar cel Agricol are doar unul.
Dotarea deficitară a administrației locale Deși la nivel local există un Serviciu Voluntar
cu mașini, utilaje, echipamente și dotări pentru Situații de Urgență, dotarea acestuia
necesare pentru servicii de interes public este minimală. Întreținerea peisagistică,
curățarea spațiilor publice, decolmatarea și
igienizarea cursurilor de apă, a podețelor etc.
se face preponderent manual, cu beneficiarii
de ajutor social.
Volumul redus al fondurilor europene În intervalul 2012-2018, Primăria a reușit să
absorbite în perioada 2012-2018 cheltuie mai puțin de 4 mil. lei din fonduri
europene, de peste 3 ori mai puțin decât în
cazul fondurilor PNDL.
Încasările reduse la bugetul local din În lipsa unor investitori și antreprenori care
taxe, impozite și cote defalcate din să investească și să creeze locuri de muncă la
acestea nivel local, veniturile proprii ale comunei
sunt reduse și acoperă doar cheltuielile
curente și de mentenanță, fără a permite
realizarea unor investiții majore.
Strategia de Dezvoltare Locala a comunei Vad pentru perioada 2019-2027 61
Pagina 27
Oportunități Justificare
Statutul de membru al comunei la ADI Cel mai târziu în anul 2020 va fi pus în
ECO – METROPOLITAN funcțiune SMID, care va asigura un circuit
integrat al deșeurilor din județ, implicit și a
celor din comuna Vad, inclusiv colectarea
selectivă a acestora pe 4 fracții de către
operator unic pentru întreaga zonă de nord a
Clujului.
Statutul de membru al comunei la ADI Compania de Apă Someș S.A. gestionează
Someș-Tisa infrastructura și serviciile de alimentare cu
apă potabilă și canalizare a localității, inclusiv
mentenanța și viitoarele investiții.
Statutul de membru al GAL ”Valea Primăria a accesat fonduri nerambursabile de
Someșului” circa 100.000 Euro pentru reducerea
consumului de energie al sediului
administrativ și valorificarea energiei
regenerabile.
Implementarea Programului Național de ANCPI va derula lucrări de înregistrare a
Cadastru și Publicitate Imobiliară imobilelor în sistemul de cadastru și
publicitate imobiliară a imobilelor din
comună, care vor fi finalizate până în anul
2023.
Interesul privat pentru valorificarea în La nivel local există resurse de apă sărată ce
scop terapeutic și de agrement a pot fi valorificate de un investitor privat
izvoarelor sărate din zonă
Valorificarea potențialului de producere a Primăria Vad are în vedere instalarea de
energiei regenerabile din zonă panouri solare la sediul administrativ și
construcția unui parc fotovoltaic de 400 KW.
Afirmarea Mănăstirii ”Șf. Ștefan Vodă” ca Creșterea numărului de pelerini ar putea
centru de pelerinaj atrage dezvoltarea turistică a întregii zone și
creșterea vizibilității acesteia.
Posibilitatea de a accesa fonduri În perioadele de programare 2014-2020 și
europene pentru investiții publice și 2021-2027 vor exista apeluri de proiecte cu
private în perioada 2019-2027. finanțare nerambursabilă pentru diferite
investiții publice și private în mediul rural (de
ex. investiții în ferme și în infrastructura
rurală prin PNDR etc.)
Existența unor programe guvernamentale PNDL asigură finanțarea diferitelor obiective
de finanțare a investițiilor de interes local de investiții din mediul rural (de ex. drumuri,
unități sanitare, unități de învățământ, rețele
de apă-canal etc.). CNI derulează investiții în
domeniul infrastructurii cultural-sportive.
Programe de tip START-UP NATION
promovează antreprenoriatul local etc.
Strategia de Dezvoltare Locala a comunei Vad pentru perioada 2019-2027 62
Pagina 28
Atragerea unor ONG-uri în domenii Primăria a semnat deja un acord de
precum asistență socială, cultura, parteneriat cu o organizație non-profit
educația, sportul etc. pentru dezvoltarea, cu fonduri europene, a
unor serviciu de îngrijire la domiciliu pentru
peste 150 de vârstnici din comună.
Valorificarea de către sectorul privat a Comuna dispune de suprafețe agricole
potențialului de agricultură ecologică din extinse pe care sunt aplicate doar
zonă îngrășăminte naturale, precum și de flora
spontană importantă în pădurile din jur.
Toate acestea pot fi valorificate de către
companii private.
Amenințări Justificare
Creșterea frecvenței fenomenelor naturale Comuna a fost afectată de mai multe ori de
extreme inundații, cu precădere primăvara și vara,
pe fondul unor precipitații de tip torențial.
Deși au fost executate lucrări de îndiguire și
prevenire la nivel local, elementele naturale
(relief, climă, așezare geografică) sunt
favorabile unor astfel de evenimente, mai
ales în contextul schimbărilor climatice.
Amplificarea migrației externe a forței de La recensământul din 2011, aproape 100 de
muncă locale localnici lucrau în străinătate, cifra care
probabil a continua să crească până în
prezent. În condițiile declinului demografic
de ansamblu, migrația (cu precădere cea
definitivă) are un efectiv negativ asupra
comunității, putând conduce la
depopularea unor sate.
Modificări la nivelul Politicii Agricole Fermierii locali se ocupă mai ales cu
Comune care să crească competitivitatea creșterea animalelor și cu apicultura.
produselor din import Sectorul alimentar din țară se află sub
presiunea tot mai mare a importurilor de
produse mai ieftine din import și de
extindere continuă a rețelelor de
supermarketuri, care caută doar furnizori
mari, de tip cooperative. Așadar, piața
căreia i se adresează produsele locale e tot
mai restrânsă.
Strategia de Dezvoltare Locala a comunei Vad pentru perioada 2019-2027 63
Pagina 29
Capitolul II. Strategia de dezvoltare a comunei Vad pentru perioada
2019-2027
II.1. Contextul strategic
Documente strategice relevante de la nivel european:
Strategia „Europa 2020” are ca obiectiv general transformarea UE într-o economie
inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii, pentru a oferi un nivel ridicat al ocupării forței
de muncă, al productivității și pentru a asigura coeziunea economică, socială și teritorială.
Cele trei priorități stabilite în cadrul acestei strategii sunt:
Creștere inteligentă
Creștere durabilă
Creștere favorabilă incluziunii sociale.
Țintele asumate prin Strategia Europa 2020 cuprind:
rata de ocupare a populației cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani de 75%
nivelul investițiilor în cercetare și dezvoltare de 3% din PIB-ul Uniunii Europene
obiectivul 20/20/20 în materie de energie și schimbări climatice:
emisiile de gaze cu efect de seră cu 20% sub nivelul înregistrat în 1900
20% din energia produsă să provină din surse regenerabile
creșterea cu 20% a eficienței energetice
rata de părăsire timpurie a școlii sub 10%
ponderea tinerilor cu vârsta între 30-34 ani, absolvenți ai unei forme de învățământ
terțiar, de cel puțin 40%
scăderea numărului de persoane expuse sărăciei cu 20 de milioane.
Strategia include 11 obiective tematice care se doresc a fi realizate în perioada 2014-2020:
Întărirea cercetării, dezvoltării tehnologice și a inovării
Îmbunătățirea accesului la și a utilizării și calității tehnologiilor informațiilor și
comunicațiilor
Creșterea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii
Sprijinirea tranziției spre o economie cu emisii scăzute de carbon în toate sectoarele
Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea și gestionarea riscurilor
Protejarea mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor
Promovarea transportului durabil și eliminarea blocajelor în rețelele cheie
Promovare ocupării și sprijinirea mobilității forței de muncă
Investiții în competențe, educație și învățare continuă
Promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei
Îmbunătățirea capacității instituționale și a eficienței în administrația publică
Strategia de Dezvoltare Locala a comunei Vad pentru perioada 2019-2027 64
Pagina 30
Documente strategice relevante de la nivel național:
Țintele Strategiei Europa 2020 asumate de România sunt:
rata de ocupare a populației cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani de 70%
nivelul investițiilor în cercetare și dezvoltare de 2% din PIB-ul României
obiectivul 20/20/20 în materie de energie și schimbări climatice:
emisiile de gaze cu efect de seră cu 20% sub nivelul înregistrat în 1900
24% din energia produsă să provină din surse regenerabile
creșterea cu 19% a eficienței energetice
rata de părăsire timpurie a școlii sub 11,3%
ponderea tinerilor cu vârsta între 30-34 ani, absolvenți ai unei forme de învățământ
terțiar, de cel puțin 26,7%
scăderea numărului de persoane expuse sărăciei cu 580.000.
Acordul de parteneriat 2014-2020 are ca și obiectiv reducerea disparitățile de dezvoltare
economică și socială între România și statele membre ale UE. Pentru a atinge aspirațiile de
creștere economică și pentru a avea o economie modernă și competitivă, România trebuie
să răspundă următoarelor provocări: competitivitatea și dezvoltarea locală, oamenii și
societatea, infrastructura, resursele și administrația și guvernarea. Pentru fiecare provocare
au fost identificate obiective (corelate cu obiectivele tematice de la nivelul UE) și priorități de
dezvoltare pentru perioada 2014-2020:
Provocarea 1 – Competitivitatea și dezvoltarea locală
Provocarea 2 – Oamenii și societatea
Provocarea 3 – Infrastructura
Provocarea 4 – Resursele
Provocarea 5 – Administrația și guvernarea
Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (finanțat din Fondul European Agricol
pentru Dezvoltare Rurală) susține dezvoltarea strategică a spațiului rural prin abordarea
strategică a următoarelor obiective:
OS1 Restructurarea și creșterea viabilității exploatațiilor agricole
OS2 Gestionarea durabilă a resurselor naturale și combaterea schimbărilor climatice
OS3 Diversificarea activităților economice, crearea de locuri de muncă, îmbunătățirea
infrastructurii și serviciilor pentru îmbunătățirea calității vieții în zonele rurale (P6)
Principalele priorități de dezvoltare rurală pentru perioada de programare 2014‐2020:
Modernizarea și creșterea viabilității exploatațiilor agricole prin consolidarea
acestora, deschiderea către piață și procesare a produselor agricole;
Încurajarea întineririi generațiilor de agricultori prin sprijinirea instalării tinerilor
fermieri;
Dezvoltarea infrastructurii rurale de bază ca precondiție pentru atragerea investițiilor
în zonele rurale și crearea de noi locuri de muncă și implicit la dezvoltarea spațiului
rural;
Încurajarea diversificării economiei rurale prin promovarea creării și dezvoltării IMM-
urilor în sectoarele nonagricole din mediul rural;
Strategia de Dezvoltare Locala a comunei Vad pentru perioada 2019-2027 65
Pagina 31
Promovarea sectorului pomicol, ca sector cu nevoi specifice, prin intermediul unui
subprogram dedicate;
Încurajarea dezvoltării locale plasate în responsabilitatea comunității prin intermediul
abordării LEADER. Competența transversală a LEADER îmbunătățește
competitivitatea, calitatea vieții și diversificarea economiei rurale, precum și
combaterea sărăciei și excluderii sociale.
Pentru realizarea obiectivului strategic 1, prin măsurile PNDR vor fi finanțate următoarele
categorii de intervenție:
Înființarea, extinderea și modernizarea dotărilor la nivel de fermă (clădiri, drumuri de
acces, irigații, tehnologii de reducere a poluării și producție de energie din surse
regenerabile, facilități de depozitare, comercializare și procesare, inclusiv în contextul
lanțurilor scurte, etc.);
Investiții în procesare și comercializare, inclusiv în eficiență energetică, marketing,
depozitare, condiționare, adaptare la standarde, etc;
Sprijin pentru restructurarea fermelor, în special a celor mici, și întinerirea
generațiilor de fermieri;
Gestionarea riscurilor în sectorul agro-alimentar;
Activități consiliere și formare, realizate inclusiv prin intermediul grupurilor de
producători.
Pentru realizarea obiectivului strategic 2, prin măsurile PNDR vor fi finanțate următoarele
categorii de intervenție:
Acțiuni de împădurire a terenurilor agricole și neagricole, precum și realizarea
perdelelor forestiere pe aceste terenuri;
Plăți compensatorii fermierilor care își asumă în mod voluntar angajamente de agro-
mediu;
Plăți compensatorii fermierilor care se angajează în mod voluntar să adopte sau să
mențină practici și metode specifice agriculturii ecologice;
Plăți compensatorii fermierilor care se angajează în mod voluntar să continue
activitatea în zonele desemnate ca zone care se confruntă cu constrângeri naturale
sau cu alte constrângeri specifice.
Pentru realizarea obiectivului strategic 3, prin măsurile PNDR vor fi finanțate următoarele
categorii de intervenție:
Sprijin pentru realizarea de investiții pentru microîntreprinderi și întreprinderi mici
non-agricole în zonele rurale;
Îmbunătățirea infrastructurii locale (sisteme de alimentare cu apă, canalizare,
drumuri locale), infrastructură educațională, medicală și socială;
Restaurarea și conservarea moștenirii culturale;
Sprijin pentru strategii generate la nivel local, care asigură abordări integrate pentru
dezvoltarea locală.
Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) este instituția care asigură
implementarea tehnică și financiară a PNDR 2014 - 2020
Strategia de Dezvoltare Locala a comunei Vad pentru perioada 2019-2027 66
Pagina 32
Documente strategice relevante de la nivel regional:
Strategia de Dezvoltare a Regiunii Nord-Vest pentru perioada 2014-2020 are ca obiectiv
general ,,Creșterea economiei regionale prin dezvoltare multidimensională și integrată
pentru diminuarea disparităților intra- și inter-regionale și creșterea standardului de viață
regional”.
Strategia de Dezvoltare a Regiunii Nord-Vest cuprinde 4 priorități, fiecare dintre acestea
grupând un număr de priorități de investiție:
1. Creșterea competitivității economice a regiunii și stimularea cercetării și inovării
2. Creșterea accesibilității regiunii, a mobilității locuitorilor, mărfurilor și informațiilor
3. Creșterea calității vieții locuitorilor din regiune
4. Protecția mediului natural și antropic, utilizarea eficientă a resurselor și reducerea
emisiilor poluante.
Documente strategice relevante de la nivel județean:
Strategia de dezvoltare a județului Cluj pentru perioada 2014-2020 are ca obiectiv general
”Dezvoltarea și promovarea județului Cluj ca o destinație atractivă pentru investitori, turiști
și locuitori, bazată pe o economie competitivă și sustenabilă, o infrastructură modernă și
servicii de înaltă calitate, accesibile tuturor, cu o viață culturală și științifică dinamică,
sprijinită de o forță de muncă înalt calificată și de cetățeni responsabili”.
Obiective specifice de dezvoltare:
1. Creșterea competitivității economiei județului Cluj, prin valorificarea resurselor de
muncă și a spiritului antreprenorial din județ, susținerea inovării și furnizarea de
servicii de afaceri adaptate la nevoile întreprinderilor cu profil agricol, industrial și de
servicii;
2. Creșterea accesibilității județului și asigurarea unei infrastructuri de utilități,
educaționale, de sănătate și sociale moderne, ca bază a dezvoltării economice și
sociale;
3. Dezvoltarea resurselor umane ca suport al dezvoltării economice și sociale, prin
creșterea calității învățământului și promovarea educației pentru adulți, creșterea
gradului de ocupare pe piața muncii și asigurarea incluziunii sociale;
4. Asigurarea unei creșteri durabile prin promovarea unei economii mai eficiente, mai
ecologice și mai competitive din punctul de vedere al utilizării resurselor și a politicii
energetice;
5. Asigurarea unei dezvoltări teritoriale echilibrate, coerente și armonioase, sub
aspectul activităților economice și sociale;
6. Îmbunătățirea accesibilității și calității serviciilor publice furnizate prin dezvoltarea
unei administrații publice locale și județene moderne, cu un management bazat pe
parteneriat real cu cetățenii și mediul de afaceri din județ.
Strategia de Dezvoltare Locala a comunei Vad pentru perioada 2019-2027 67
Pagina 33
Documente strategice relevante de la nivel microregional:
Strategia de Dezvoltare a GAL ”Valea Someșului” are ca obiective de dezvoltare rurală:
I. Favorizarea competitivității agriculturii, cu următoarele priorități și domenii de
intervenție:
P.1. Încurajarea inovării, a cooperării și a creării unei baze de cunoștințe în zonele
rurale:
D.I.1B. Consolidarea legăturilor dintre agricultură, producția alimentară și silvicultură,
pe de o parte, și cercetare și inovare, pe de altă parte, inclusive în scopul unei
gestionări mai bune a mediului și al unei performanțe de mediu îmbunătățite
P.2. Creșterea viabilității exploatațiilor și a competitivității tuturor tipurilor de
agricultură și promovarea tehnologiilor agricole inovatoare și a gestionării durabile a
pădurilor:
D.I.2A. Îmbunătățirea performanței economice a tuturor exploatațiilor agricole și
facilitarea restructurării și modernizării acestora;
P.3. Promovarea organizării lanțului alimentar, inclusiv procesarea și comercializarea
produselor agricole, a bunăstării animalelor și a gestionării riscurilor în agricultură:
D.I. 3A. Îmbunătățirea competitivității producătorilor primari printr-o mai bună
integrare a acestora în lanțul alimentar;
II. Obținerea unei dezvoltări teritoriale echilibrate a economiilor și comunităților
rurale, inclusiv crearea și menținerea de locuri de muncă, cu prioritățile:
P.6. Promovarea incluziunii, a reducerii sărăciei și a dezvoltării economice în zonele
rurale:
D.I. 6A. Facilitarea diversificării, a înființării și a dezvoltării de întreprinderi mici,
precum și crearea de locuri de muncă
D.I. 6B. Încurajarea dezvoltării locale în zonele rurale;
Documente strategice relevante de la nivel local:
Planul Urbanistic General al Comunei Vad prevede următoarele propuneri de dezvoltare la
nivel local:
Promovarea și dezvoltarea activităților de agrement în cooperare cu cele de turism
rural și industrie casnică artizanală;
Promovarea și dezvoltarea activităților din sectoarele secundar și terțiar;
Creșterea competitivității sectorului agro-alimentar;
Împădurirea zonelor joase (mai expuse fenomenelor asociate cu schimbările
climatice) și a celor afectate de eroziune și cu pericol de alunecare;
Aplicarea de politici de atragere de capital, activități economice, sociale, culturale
etc.;
Strategia de Dezvoltare Locala a comunei Vad pentru perioada 2019-2027 68
Pagina 34
Sporirea cantității și calității infrastructurii edilitare a comunei și racordarea
gospodăriilor la utilități de tip urban;
Dezvoltarea și utilizarea mai mare a surselor de energie regenerabilă, inclusiv a
biocombustibililor din agricultură, precum și prin creșterea nivelului de conformitate
cu standardele comunitare a fermelor de creștere a animalelor (de ex. prin reducerea
emisiilor de amoniac).
Înființarea pădurilor tinere, cu viteză mai mare de creștere, care absorb cantități mai
mari de CO2 în comparație cu pădurile îmbătrânite;
Dezvoltarea rețelei de perdele forestiere;
Creșterea nivelului de educație și pregătire profesională a populației;
Modernizarea circulației în teritoriu;
Dezvoltarea comunei în strânsă legătură cu UAT învecinate.
Strategia de Dezvoltare Locala a comunei Vad pentru perioada 2019-2027 69