Document
BA nr. 38 din 19.06.2024 vița de vie boli dăunători
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 6,4 MB · modificat pe site: 25.06.2024
Pagina sursă
Cum citez acest document
Document nr. 38 din 19.06.2024, „BA nr. 38 din 19.06.2024 vița de vie boli dăunători”, Comuna Vad, jud. Cluj. Sursa: https://d32e5lpdsek2nl.cloudfront.net/Comuna%20Vad/3275/BA-nr.-38-din-19.06.2024---vi%C8%9Ba-de-vie-boli-d%C4%83un%C4%83tori.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/cluj/vad/208416-ba-nr-38-din-19-06-2024-vita-de-vie-boli-daunatori, 19.11.2026)
Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
Autoritatea Națională Fitosanitară
AUTORITATEA NAȚIONALĂ FITOSANITARĂ
Oficiul Fitosanitar Cluj Tel/Fax +40 264 274 636
Bulevardul Muncii, Nr. 18, Mob +40787 538 729
Cluj-Napoca , 400641 www.anfdf.ro
NR.717/0/19.06.2024 ofcluj(Qanfof.ro
BULETIN DE AVERTIZARE
Nr. 38 din 19.06.2024
La cultura de vița de vie pentru diminuarea rezervei biologice de boli și dăunători în perioada de
vegetație
1. Pentru prevenire și combaterea organismelor dăunătoare:
MANĂ (Plasmopara viticola);
FĂINARE (Unicula necator);
PUTREGAIUL CENUȘIU(Borrytis cinerea);
MOLIA STRUGURILOR (Lobesia botrana);
PAIANJENUL ROȘU COMUN (Zerranycus urticae);
MANĂ (Plasmopara viticola) In primăvara, sporii de rezistență ai ciupercii Plasmopara viticola
germinează la suprafața solului îmbibat cu apă, la temperaturi de peste 10*C . Maxima fiind de 32*C, iar
optimum de 22-23*C. În timpul germinării, sporul crapă, iar din interior apare un filament micelian cu
spor mare, ce va cădea pe sol. În timpul ploilor din primăvară, sporii ce plutesc pe apa din jurul
butucilor sunt proiectați partea inferioară a frunzelor, produc filamente de infecție ce pătrund în
pe
țesuturile plantei-gazdă prin stomate. După ce se produc infecțiile primare, urmează perioada de hrănire
a ciupercii în frunză. În timpul acestei faze pe frunze apar pete galbene-untdelemnii. Manifestarea bolii
este marcată de apariția miceliilor (puf alb) ce poartă denumirea de spori. Sporii sunt luați de curenții de
aer și duși la distanțe mari. Ajunși pe organele viței de vie, după ce stau în picăturile de apă, sporii
produc filamente de infecție ce pătrund prin stomate (deschiderile naturale ale frunzei).
https://ad.eppo. intitax ari/PI „ASVI/photos
FAINARE (Unicula necator) ciuperca iernează ca miceliu de rezistență care poate rămâne pe coarde
sau mai frecvent în solzii mugurilor. Primăvara, »dată cu pornirea în vegetație a viței de vie, miceliul
Pagina 2
începe să vegeteze. Se extinde și diferențiază conidiofori și conidii prin care se realizează infecțiile
primare. Boala este favorizată de temperaturi mai ridicate, în jur de 20-25*C, când perioada de încubație
(hrănire) este de 7-10 zile, situație des întâlnită în verile secetoase. După ce infecțiile s-au produs,
evoluția bolii este favorizată de temperaturi cuprinse între 18-25*C și de o umiditate relativă moderată a
aerului. Sporii nu germinează în picăturile de apă, iar ploile abundente împiedică evoluția bolii, cât și
efectuarea de noi infecții prin spălarea sporilor.
https://ed.eppo-int/taxon/UNCINE!/ photos
PUTREGAILUL CENUȘIU (Borrytis cinerea) este o ciupercă polifagă, atacă diferite specii de plante.
La vița de vie pagubele se pot înregistra în stadiul de butaș, înainte de recoltare sau după depozitare.
Această ciupercă se dezvoltă în limite foarte largi de temperatură, poate fi întâlnit aproape întotdeauna
în condițiile climaterice din țara noastră. Temperatura optimă de dezvoltare este situată între 15 și 25*C
media zilnică specifică lunilor iunie-iulie-august-septembrie. Umiditatea atmosferică ridicată
influențează germinarea conidiilor și dezvoltarea miceliului.
https://www.istockphot „com/ro/search/2/image-film?phrasebotrytis+cinerea
https://www.gardenia.net/disease/gray-mold-or-botrytis
MOLIA STRUGURILOR (Lobesia botrana) are 2-3 generații pe an și iernează ca pupă sub
pe
scoarța exfoliată a butucilor, într-un cocon alb mătăsos. Adulții apar când temperatura depășește 15*C și
au zborul crepuscular. De regulă, aceștia apar în mai-iunie, se hrănesc timp de 10-12 zile după care
urmează copulația și depunerea pontei. Femela depunde timp de o lună aproximativ 50-80 de ouă, izolat
sau în grupuri mici, de regulă pe bobocii florali, mai rar pe frunze sau lăstari. Generațiile 2 și 3 depun
ponta pe boabele verzi sau în pârgă. Zborul fluturilor și depunerea ouălor sunt favorizate de temperaturi
ridicate și seceta însă acțiunea directă a razelor solare asupra ouălor duce la distrugerea acestora cu până
la 50%. Primele larve apar la începutul lunii iunie și dezvoltarea lor durează 25-32 de zile după care
larvele își fac un cocon mătăsos pentru a se transforma în pupă. Stadiul de pupă durează 8-12 zile, apoi
apar adulții generației |, în prima jumătate a lunii iulie. Acest dăunător este o specie trivoltină (prezintă 3
generații pe an): prima generație se dezvolta în mai-iunie, a doua generație în iulie-august, a treia
generație în august-mai.
Pagina 3
https://gd.eppo.int/taxon/POLY BO/photos
PALANJENUL ROȘU COMUN (Tetranychus urticae) este un acarian cu dimensiuni între 0,3-0,6
mm. Femelele au 0,4-0,6 mm lungime, de culoare ce variază de la verde deschis la roșu închis în funcție
de hrană, pe spate prezintă două puncte mai închise la culoare. lernează sub scoarța pomilor, copacilor.
Primăvara la temperaturi de peste +10*C migrează pe vegetația din jur unde se hrănește și își depune
ouăle pe spatele frunzelor. Oul este sferic galben. Masculii au 0,3-0,4 mm lungime mai deschiși la
culoare decât femelele.sau roșietic.
| hitps:/nathistoc.bio.uci.edu/Other620Arachnids/ Acari4. htm |
https://www.armuro.com/en/red-spider-mite-pest-management/
2. Modul de dăunare :
-La MANĂ atacul de mană se manifestă pe toate organele aeriene ale viței de vie: frunze, lăstari tineri,
cârcei, flori, ciorchini și boabe. Frunzele :pot fi atacate după ce ating o suprafață de 10-25 cm: și până
ce îmbătrânesc, când practic manifestă o rezistență sporită la mană. Petele de mană pe frunze au aspect
variat în funcție de momentul când se produce infecția. În primăvară petele sunt de culoare galbenăuntdelemnie, au un contur difuz, atingând dimensiuni ce variază de la câțiva mm la câțiva cm (stadiul
petelor untdelemnii). Cu timpul, centrul acestor pete se brunifică, frunzele luând un aspect uscat (stadiul
de arsuri pe frunze). Pe partea inferioară a frunzei, in dreptul petelor se constată prezența unui puf
albicios, alcătuit din miceliul și sporii ciupercii. În funcție de condițiile climatice (temperatura ridicată în
jur de 20-22*C și umiditate accentuată), ce determină o evoluție rapidă, faza de pete untdelemnii nu mai
apare. Frunzele nu mai prezintă pe fața inferioară acel put albicios, caracteristic.
La soiurile cu struguri roșii sau negri, petele de mană sunt înconjurate de un inel vișiniu. La cele
rezistente față de această boală petele se brunifică, iau o formă colțurată și sunt limitate de nervuri. Catre
toamnă, când frunzele devin mai rezistente, în urma infecțiilor apar pete mici, colțuroase de 1-2 mm în
diametru. în dreptul acestora țesuturile se brunifică, în timp ce restul frunzei rămâne de culoare verde.
Aceasta formă de atac se numeste “pete de mozaic”. În această fază ciuperca nu mai produce partea
pe
inferioară a limbului puf alb. Atacul pe lăstarii ierbacei și cârceii : aceștia prezintă pete alungite de
culoare brună. Pe timp umed se acoperă cu un puf albicios, alcătuit din masa de miceliu cu spori. Pe
lăstarii mai evoluați și lignificați, atacul de mană apare sub forma unor pete alungite de culoare brună.
Apar în preajma nodurilor, în dreptul cărora scoarța este moartă. Coardele atacate nu se
maturează.Aracul pe ciorchinii tineri : poate fi foarte periculos în anii cu precipitații abundente. Infecția
are loc prin cozile inflorescențelor, prin flori sau prin partea mai dezvoltată a codiței boabelor. Ciorchinii
3
Pagina 4
mici, pe timp umed se îngălbenesc și se acoperă cu miceliu și spori de culoare albă. Sau, se brunifică și
se usucă pe timp secetos.
-La FĂINARE Ciuperca atacă frunzele, lăstarii tineri, ciorchinii și boabele, din primăvară până toamna
târziu. Pe frunze se observă un miceliu fin, ca o pânză de paianjen, cu aspect prăfos. Acesta se întinde
formând pete albicioase pe ambele suprafețe ale limbului. Sub pâsla de miceliu, țesuturile se brunifică
sau se înroșesc puțin, dar frunzele nu cad decât spre toamnă. Lăstarii nelignificați, prezintă aceleași pete
albicioase, uneori prăfoase, sunt opriți din creștere, iar frunzele se încrețesc.
-La PUTREGAIUL CENUȘIU pe frunze simptomele apar la început sub formă de pete gălbui care cu
timpul devin roșietice, în dreptul petelor apare un mucegai cenușiu pulverulent. Pe ăstari atacul se
manifestă sub forma unor pete brune sau cenușii, începând de la noduri spre mijlocul internodiilor.
Ciorchinii tineri sunt în general puțini atacați, însă ciorchinii ajunși la maturitate pot fi atacați în
întregime, simptomele fiind asemănătoare cu cele de pe lăstari. Pe boabe atacul este cel mai frecvent și
cel mai păgubitor. Acestea pot fi atacate încă de la formarea lor, însă atacul cel mai frecvent și mai
puternic apare la maturarea lor.
-La MOLIA STRUGURILOR este dăunătoare în stadiul larvar. Semnele atacului sunt evidente prin
prezența larvelor și a mătăsii pe ciorchine, pe sub scoarța butucilor și a coardelor mai bătrâne.Larvele
generației 1 se hrănesc cu bobocii floriferi și cu boabele tinere. O larvă poate consuma până la 80 de
boboci în timpul dezvoltării sale. Omizile generației a II-a atacă boabele verzi sau în pârgă iar larvele
generației a III-a produc daune boabelor în pârgă sau coapte. Boabele atacate se închid la culoare și se
zbârcesc. Larvele înconjoară organul atacat cu fire mătăsoase albe. Omizile generației II și III produc
cele mai mari pagube. Datorită rănilor provocate, este permisă pătrunderea ciupercii patogene Bomyris
cinerea. Vinul obținut este de calitate inferioară și nu se poate păstra.
-PAIANJENUL ROȘU COMUN înțeapă organele plantelor (frunze, flori) și se hrănesc cu sucul celular
al acestora. La începutul atacului, paianjenul colonizează spatele frunzelor (partea inferioară), urmând
ca odată cu creșterea numărului de indivizi să se extindă pe ambele fețe. Florile plantelor atacate
avortează, la pomi este afectată diferențierea mugurilor de rod, maturarea lemnului, producția de fructe
și calitatea acestora.
3. Se recomandă efectuarea tratamentelor fitosanitare cu:
* TRIUMF 40 WG cu doza de 2-2,5 kg/HA sau MIKAL FLASH cu doza de 3 kg/HA
pentru: MANĂ (Plasmopara viticola);
* LUNA MAX 275 SE cu doza de 1 l/HA sau TOPAS 100 EC cu doza de 0,3-0,5 l/HA sau
pentru: FĂINARE (Unicula necator);
* TAEGRO cu doza de 0,37 kg/HA sau SWITCH 62,5 WG cu doza de 0,6-1 kg/HA sau
pentru: PUTREGAIUL CENUȘIU (Borrytis cinerea);
* DECIS 25 WG cu doza de 0,030 kg/HA sau VANTEX 60 CS cu doza de 0,050-0,080 I/HA
pentrus: MOLIA STRUGURILOR (Lobesia botrana);
Pentru identificarea dăunătorului se vor utiliza capcane atraBOT;
* NISSORUN 10 WP cu doza de 0,5 kg/HA sau ORTUS 5 SC cu doza de 0,5 1/ HA pentru
PAIANJENUL ROȘU COMUN (firanychus urticae);
Pentru identificarea dăunătorului se vor utiliza capeane DELTA;
sau alte produse de protecția plantelor omologate pentru a fi folosite pe teritoriul României.
Pagina 5
4. Perioada optimă de tratament:
-La MANĂ, tratamentele sunt recomandate din perioada de repaos vegetativ pentru eliminarea sporilor
care au iernat sub scoarță, în fenofaza când frunzele au 10-25 cm? .Preventiv la 10-14 zile în funcție de
condițiile climaterice care activează sporii de ciupercă.
-La FĂINARE, tratamentele se vor face preventiv din perioada de repaos vegetativ și se vor continua
pe tot parcursul ciclului de vegetație.
-La PUTREGAIUL CENUȘIU primul tratament se face la sfârșitul înfloritului. Al doilea tratament
când boabele au mărimea bobului de mazăre (înainte de compactare). Al treilea tratament se face la
intrarea în pârgă.
-La MOLIA STRUGURILOR se recomandă tratamente în momentele cheie când se formează
generațiile care afectează vița de vie în toate fenofazele de dezvoltare. Primul tratament se va efectua
înainte de formarea fructificațiilor, următorul în timpul înfloritului și ultimul când fructele intră în
fenofaza de pârgă.
-La PAIANJENUL ROȘU COMUN tratamentele se încep la pornirea plantelor în vegetație apoi o dată
la 3 săptămâni se vor efectua preventiv. Tratamentele se aplică la PED = 5-6 acarieni/frunză.
5. Alte recomandări:
Se va ține cont de momentul optim de aplicare al tratamentelor pentru fiecare agent de dăunare.
Se va ține cont de prognoza meteo, tratamentele se vor efectua în prima parte a zilei cu temperatura
aerului în jurul valorilor de 12 — 14*C. Nu se recomanda aplicarea substanțelor fitosanitare în zilele cu
vânt puternic.
Ambalajele de carton provenite de la produsele de protecție a plantelor se vor plia, iar cele din material
plastic se vor clăti obligatoriu de 3 ori cu folosirea apei rezultate din rezervorul mașinii de tratat.
Ambalajele recuperate se vor depozita în magazii până când se vor preda unei societăți autorizate să
colecteze ambalaje de pesticide sau se vor preda în campaniile "SCAPA de ambalaje”www.aiprom.ro.
Luați măsurile ce se impun pentru protecția mediului înconjurător.
Respectați cu strictețe normele de lucru cu produsele de protecție a plantelor, norme de protecție si
securitate a muncii, de proteție a albinelor și a animalelor in conformitate cu Legea nr. 383/2013 a
apiculturii, cu modificările și complectările ulterioare și Ordinul nr. 127/1991 al ACA din România,
ordinul comun nr. 45/1991 al Ministerului Agriculturii și Alimentației,l5b/3403/1991 al
Departamentului pentru Administrație Locală si 1786/TB/1991 al Ministerului Transporturilor, precum
și cu Protocolul de colaborare nr. 328432/2015, încheiat cu ROMPIS (privind implementarea legislației,
în vederea protecției familiilor de albine, împotriva intoxicațiilor cu produse de protecție a plantelor).
Respectați prevederile Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr.297/2017 privind
aprobarea Codului de bune practici pentru utilizarea în siguranță a produselor de protecție a plantelor.
Respectați obligațiile ce vă revin conform Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, al
ministrului mediului, apelor și pădurilor și al președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare si
pentru Siguranța Alimentelor nr. 352/636/54/2015 pentru aprobarea normelor privind
ecocondiționalitatea în cadrul schemelor și măsurilor de sprijin pentru fermieri in România, cu
modificârile ulterioare.
Citiți și respectați instrucțiunile și informațiile înscrise pe eticheta produselor de protecția plantelor.
Respectați normele cuprinse în Ghidul pentru utilizarea în siguranță a ppp în exploatațiile agricole
care poate fi accesat la adresa http://www.madr.ro/norme-de-eco-conditionalitate — in — domeniul
fitosanitar.html)
Pentru agenții de dăunare avertizați, se vor utiliza doar produse de protecția plantelor (ppp)
omologate de Comisia Națională de Omologare a Produselor de Protecția Plantelor, care sunt
Pagina 6
înregistrate în baza de date PEST — EXPERT, care poate fi accesata la adresa :http :/Awww.madr.ro. la
sectiunea Fitosanitar — adresa web:https://aloe.anfdf.ro, utilizator - guest :parola — guest.
Conform Reg. (CE) Nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21.X.2009,
privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare, fiecare utilizator a produselor de protecția
plantelor trebuie să păstreze cel puțin 3 ani evidența contabilă a produselor de protecția plantelor
depozitate și utilizate, precum și evidența efectuării fiecarui tratament prin completare într-un registru
după modelul de mai jos:
Nume și prenume fermier/ societate comerceială......
Domiciliu fermier/sediul social al societății.......
(Comuna, județul)
Ferma (nume/număr,adresa).......
Toate tratamentele cu produse de protecția plantelor se completează la zi in:
Registrul de evidență a tratamentelor
Nr. și
Tratamentul efectuat Nume Data
Data Cultura ”
efectuării și locul i NI RR IN MI Prenume Data D peumeniu lui i
PNI | za
tratam. unde Timpul [Agentul | at ir prin care
(ziua, | de | Doza responsabile , | Recoltării dat
ate aplicării Talia arii | s-a
Lucaa, situat dăunare» omologată/ | Suprafața nu de efect. produsului în consum
Anul) terenul boli/ doza nr € |tratament. agricol populației
| E , (ha) (la 7
dăunători/ |'9I95It folosită (ke Semnătura
| |
| buruieni | i
| |
|
Conform Reg. CE nr. 1107/2009, art.67 (1) producătorul agricol numerotează paginile registrului. Pe
spatele registrului (pe ultima pagină) se menționează câte pagini conține registrul, purtând semnătura (și
ștampila după caz) fermierului sau administratorului societății.
Inspectorii Oficiului Fitosanitar pot sancționa fermierul, conform HG nr. 1230 din 12 decembrie 2012
privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 al
Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea piață a
pe
produselor fitosanitare și de abrogare a Directivelor 79/117/CEE si 91/414/CEE ale Consiliului, art. 3,
pet. 1 (î),(1) Constituie contravenții următoarele fapte: i.) nerespectarea de către utilizatorii profesioniști
a prevederilor art.67 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 privind menținerea evidenței o
pe
perioadă de cel puțin 3 ani a produselor de protecție a plantelor pe care le utilizează (se sancționează cu
amendă de la 8.000 lei la 10.000 lei).
ÎN ATENȚIA FERMIERILOR !:
Se vor respecta normele de ecocondiționalitate prevăzute în Ordinul nr. 869/2016
.
Se vor respecta condițiile de depozitare, manipulare și utilizare a produselor de protecție a plantelor în
exploatațiile agricole, conform Ghidului de bune practici de utilizare și depozitare a produselor de
protecția plantelor, https://aww.anfdf.ro/sanatate/ghid/ghiduri.html elaborate de AUTORITATEA
NAȚIONALĂ FITOSANITARĂ.
Verificat: Întocmit:
Coordonator Oficiul Fitosanitar Cluj Responsabil Prognoză și Avertizare
Cons. superior Csaba SZABO