Dispoziția primarului

Codul de conduita etica 2024

Tip
Dispoziția primarului nr. 216
Data
07.10.2024
Descriere
Codul de conduita etica 07/10/2024 Primaria Comuna Tureni Informatii publice Codul de conduita etica 2024
Emitent
Comuna Tureni, jud. Cluj
Publicat online
07.10.2024
Pagini
28 (text recunoscut automat din scanare)
Pagina sursă
Cum citez acest document

Dispoziția primarului nr. 216 din 07.10.2024, „Codul de conduita etica 2024”, Comuna Tureni, jud. Cluj. Sursa: https://comunatureni.ro/wp-content/uploads/2024/10/Codul-de-conduita-etica-2024.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/cluj/tureni/217517-codul-de-conduita-etica-2024, 19.11.2026)

Fișier creat
07.10.2024
Arhivat
19.11.2026

Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

Anexalla Dispoziția nr. 216/07.10.2024 CODUL DE CONDUITĂ ETICĂ a funcționarilor publici și a personalului contractual din cadrul primăriei comunei Tureni

Pagina 2

CAPITOLULI DOMENIUL DE APLICARE Art. 1. Introducere (1) Activitatea desfășurată în cadrul instituțiilor administrației publice locale are la bază menținerea unei bune reputații profesionale și a unei conduite etice exemplare, aspecte prioritare în vederea dezvoltării comunității locale. (2) Codul de conduită stabilește principii, valori profesionale și reguli de conduită la care aderă toți demnitarii, salariații, funcționari publici și personal contractual, din cadrul primăriei comunei Tureni. (3) Codul de conduită este menit să sprijine demnitarii și salariații, să identifice și să rezolve problemele de natură etică care se pot ivi în desfășurarea activității, fiind, de asemenea, un ghid de comportament în relațiile cu cetățenii, colegii, cu instituția publică, precum și cu reprezentanții comunității locale, naționale sau internaționale. Art. 2. Adresabilitate (1) Codul de conduită reglementează normele de conduită profesională, se adresează demnitarilor, salariaților, funcționari publici și personal contractual, din cadrul primăriei comunei Tureni, cuprinde repere de conduită, constituind un set unitar de principii, valori și reguli necesare în vederea desfășurării activității în condiții de integritate profesională, asigurarea unui climat de muncă adecvat, a unor practici și atitudini corespunzătoare atingerii obiectivelor instituționale asumate. (2) Principiile, valorile și normele de conduită profesională din prezentul cod de conduită sunt obligatorii pentru demnitari și salariați, funcționari publici și personal contractual, din cadrul primăriei comunei Tureni. (3) Codul de conduită reprezintă colecția de norme interne ce reglementează conduita și comportamentul în diferite împrejurări și situații, fiind în spiritul și expresia normelor de conduită din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul Administrativ. Art. 3. Scop Scopul adoptării codului de conduită este reprezentat de crearea, menținerea și dezvoltarea unei culturi organizaționale bazate pe valori profesionale și a unui climat etic adecvat rolului primăriei comunei Tureni de autoritate a administrației publice locale. Art. 4. Obiective (1) În vederea desfășurării corespunzătoare a activității se urmărește crearea, menținerea și dezvoltarea unei culturi organizaționale bazate pe valori profesionale și a unui climat etic adecvat activității profesionale, precum și prevenirea practicilor neconforme cu normele de conduită și informarea publicului cu privire la standardele de conduită care se așteaptă din partea întregului personal.

Pagina 3

(2) Obiectivele prezentului cod de conduită urmăresc să asigure creșterea calității serviciului public, o bună administrare în realizarea interesului public, precum și să contribuie la eliminarea birocrației și a faptelor de corupție din administrația publică, prin: a) reglementarea normelor de conduită profesională necesare realizării unor raporturi sociale și profesionale corespunzătoare creării și menținerii la nivel înalt a prestigiului instituției funcției publice și al salariaților, funcționari publici și personal contractual; b) informarea publicului cu privire la conduita profesională la care este îndreptățit să se aștepte din partea salariaților, funcționari publici și personal contractual, în exercitarea funcțiilor publice; c) crearea unui climat de încredere și între respect reciproc cetățeni și salariați, funcționari publici și personal contractual, pe de o parte, și între cetățeni și autoritățile administrației publice, pe de altă parte. Art. 5. Principiile aplicabile conduitei profesionale a funcționarilor publici și personalului contractual: a) supremația Constituției și a legii, principiu conform căruia persoanele care ocupă diferite categorii de funcții au îndatorirea de a respecta Constituția și legile țării; b) prioritatea interesului public, în exercitarea funcției deținute; C) asigurarea egalității de tratament a cetățenilor în fața autorităților și instituțiilor publice, principiu conform căruia persoanele care ocupă diferite categorii de funcții îndatorirea de au a aplica același regim juridic în situații identice sau similare; d) profesionalismul, principiu conform căruia persoanele care diferite de ocupă categorii funcții au obligația de a îndeplini atribuțiile de serviciu cu responsabilitate, competență, eficiență, corectitudine și conștiinciozitate; €) imparțialitatea și independența, principiu conform căruia persoanele care ocupă diferite categorii de funcții sunt obligate să aibă o atitudine obiectivă, neutră de orice față interes altul decât interesul public, în exercitarea funcției deținute; £) integritatea morală, principiu conform căruia persoanelor care diferite de ocupă categorii funcții le este interzis să solicite sau să accepte, direct ori indirect, ei pentru sau pentru alții, vreun avantaj ori beneficiu în considerarea funcției pe care o dețin sau să abuzeze în fel vreun de această funcție; 8) libertatea gândirii și a exprimării, principiu conform căruia persoanele care ocupă diferite categorii de funcții pot să-și exprime și să-și fundamenteze opiniile, cu ordinii de respectarea drept și a bunelor moravuri; h) cinstea și corectitudinea, principiu conform căruia în exercitarea diferitelor de categorii funcții ocupanții acestora trebuie să fie de bună-credință; i) deschiderea și transparența, principiu conform căruia activitățile desfășurate în exercitarea diferitelor categorii de funcții sunt publice și pot fi monitorizării supuse cetățenilor; |) responsabilitatea și răspunderea, principiu potrivit căruia persoanele care diferite ocupă categorii de funcții răspund în conformitate cu prevederile legale atunci când atribuțiile de serviciu nu au fost îndeplinite corespunzător. Art. 6. Valori profesionale (1) Integritate - salariații primăriei comunei Tureni au obligația de a declara orice interese personale care pot veni în contradicție cu exercitarea obiectivă a atribuțiilor de serviciu. Totodată, aceștia sunt obligați să ia toate măsurile necesare pentru evitarea situațiilor de conflict de interese și incompatibilități;

Pagina 4

(2) Profesionalism — obligația salariaților din cadrul primăriei comunei Tureni de a îndeplini atribuțiile de serviciu cu responsabilitate, competență, eficiență, corectitudine și conștiinciozitate; (3) Respect - cultivarea acestei valori presupune ca salariații din cadrul primăriei comunei Tuteni să trateze colegii. superiorii, subordonații și parcaanela au oaze interaeționvară viu respect, să nu le aducă atingere demnității acestora și să se adreseze în mod politicos și decent acestora; (4) Transparența - salariații primăriei comunei Tureni vor asigura accesul la neîngrădit informațiile de interes public, transparența procesului decizional și consultarea societății civile în cadrul acestui proces; (5) Prioritatea interesului public - salariații primăriei comunei Tureni datoria de au a considera interesul public mai presus de orice alt interes în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. Aceștia nu trebuie să se folosească de funcția publică obținerea de beneficii pentru necuvenite patrimoniale sau nepatrimoniale, pentru ei, familiile lor sau apropiate. persoane Art. 7. Termeni În înțelesul prezentului cod de conduită, termenii expresiile și de mai jos au următoarele semnificații, conform legii: a) comisie de disciplină - organul însărcinat cu atribuții de cercetare disciplinară, prevăzut de lege și de regulamentul de organizare și funcționare al instituției; b) control intern managerial - ansamblul formelor de control exercitate la nivelul entității publice, inclusiv auditul intern, stabilite de conducere în concordanță cu obiectivele acesteia și cu reglementările legale, în vederea asigurării administrării fondurilor în mod economic, eficient și eficace; acesta include, de asemenea, structurile organizatorice, metodele și procedurile. Sintagma "control intern managerial" subliniază responsabilitatea tuturor nivelurilor ierarhice pentru ținerea sub control a tuturor proceselor interne desfășurate pentru realizarea obiectivelor generale și a celor specifice; c) conflict de interese - se înțelege situația în care persoana care exercită o demnitate publică sau o funcție publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor care îi revin potrivit Constituției și altor acte normative; d) consilier de etică - funcționar public desemnat de conducătorul instituției publice pentru consiliere etică și monitorizarea respectării normelor de conduită; e) corupție - în sens larg, reprezintă folosirea abuzivă a puterii încredințate, în scopul satisfacerii unor interese personale sau de grup; orice act al unei instituții sau autorități care are drept consecință provocarea unei daune interesului public, în scopul de a promova un interes/profit personal sau de grup, poate fi calificat drept "corupt"; această definire largă a corupției este reflectată în legislația românească prin definirea infracțiunilor de corupție, luarea și precum: darea de mită, traficul și cumpărarea de influență, abuzul de funcție etc; etica - un set de reguli, principii sau moduri de gândire care încearcă să ghideze activitatea unui anumit grup; etica în sectorul public acoperă patru mari domenii: stabilirea rolului și a valorilor serviciului public, precum și a răspunderii și nivelului de autoritate și responsabilitate; măsuri de prevenire a conflictelor de interese și modalități de rezolvare a acestora; stabilirea regulilor (Standarde) de conduită a funcționarilor publici; stabilirea regulilor care se referă la neregularități grave și fraudă; 8) funcția publică - ansamblul atribuțiilor și responsabilităților, stabilite în temeiul legii, în scopul exercitării prerogativelor de putere publică de către autoritățile și instituțiile publice; h) funcția de demnitate publică - ansamblul de atribuții și responsabilități stabilite prin

Pagina 5

Constituție, legi și/sau alte acte normative, după caz, obținute prin învestire, ca urmare a rezultatului procesului electoral, direct sau indirect, ori prin numire; i) funcționar public - persoana numită într-o funcție în publică condițiile O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul Administrativ; )) funcționar public: — în concul logii penale, sote persvana vast, cu titlu perinaniciit Său temporar, cu sau fără o remunerație exercită atribuții și stabilite responsabilități, în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor puterii legislative, executive sau judecătorești; exercită o funcție de demnitate publică sau o funcție publică de orice natură; exercită, singură sau împreună cu alte persoane, în cadrul unei regii autonome, al altui economic al operator sau unei persoane juridice cu capital integral sau majoritar de stat, atribuții legate de realizarea obiectului de activitate al acesteia. De asemenea, este considerată funcționar public, în sensul legii penale, persoana care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autoritățile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public; k) fraudă - înșelare, inducere în eroare, delapidare, furt, fals, de cu scop profit, prin provocarea unei pagube; interes public - acel interes care implică de garantarea și respectarea către instituțiile și autoritățile publice a drepturilor, libertăților și intereselor legitime ale cetățenilor, recunoscute de Constituție, legislația internă și tratatele internaționale la România care este parte; interes personal - orice avantaj material sau de altă natură, urmărit ori obținut, în mod direct sau indirect, pentru sine ori pentru alții, de către funcționarii publici prin folosirea reputației, influenței, facilităților, relațiilor, informațiilor la care au acces, ca urmare a exercitării funcției publice; informație de interes public - se înțelege orice informație care privește rezultă activitățile sau din activitățile unei autorități publice sau instituții publice, indiferent de ori de forma suportul sau de modul de exprimare a informației; informație cu privire la date personale - se înțelege orice informație privind o persoană fizică identificată sau identificabilă; P) integritate - caracter integru, sentiment al demnității, dreptății și conștiinciozității, care servește drept călăuză în conduita omului; onestitate, cinste, probitate; 9) instituția publică - structură funcțională care acționează în regim de publică și/sau putere prestează servicii publice și care este finanțată din venituri bugetare și/sau din venituri proprii, în condițiile legii finanțelor publice; neregulă - orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile naționale, europene și/sau internaționale; s) personal contractual ori angajat contractual — salariatul cu contract individual de muncă, într-o funcție în autoritățile și instituțiile publice în condițiile Legii nr. 53/2003 privind Codul Muncii, republicată, cu modificările ulterioare; L) valori etice - valori ce fac parte din cultura entității publice și constituie un cod nescris, baza pe căruia sunt evaluate comportamentele; separat de acesta, entitatea publică trebuie să aibă cod un de conduită oficial, scris, care este un mijloc de comunicare uniformă a valorilor etice tuturor salariaților; codul etic stabilește care sunt obligațiile rezultate din lege cărora trebuie să li se supună salariații, în plus peste cele rezultate ca urmare a raporturilor de muncă: depunerea declarației de avere, a declarației pentru prevenirea conflictului de interese; u) pantouflage — măsură de transparență instituțională și de prevenire a corupției, fiind indicator de evaluare în cadrul Strategiei Naționale Anticoruție 2016-2020.

Pagina 6

CAPITOLUL II ÎNDATORIRI Art. 8. Respectarea Conctituțioi și a legilor (ID) Funcționarii publici au obligația ca prin actele și faptele lor să promoveze supremația legii, să respecte Constituția și legile țării, statul de drept, drepturile fundamentale și libertățile ale cetățenilor în relația cu administrația publică, precum și să acționeze în pentru punerea aplicare a dispozițiilor legale în conformitate cu atribuțiile care le revin, cu aplicarea normelor de conduită care rezultă din îndatoririle prevăzute de lege. (2) Funcționarii publici trebuie să se conformeze dispozițiilor legale privind restrângerea exercițiului unor drepturi, datorată naturii funcțiilor publice deținute. Art. 9. Profesionalismul și imparțialitatea (ID) Funcționarii publici trebuie să exercite funcția publică cu obiectivitate, imparțialitate și independență, fundamentându-și activitatea, soluțiile propuse și deciziile pe dispoziții legale și pe argumente tehnice și să se abțină de la orice faptă care ar putea aduce prejudicii persoanelor fizice Sau juridice ori prestigiului corpului funcționarilor publici. (2) În activitatea profesională, funcționarii publici de au obligația diligență cu privire la promovarea și implementarea soluțiilor propuse și a deciziilor, în condițiile prevăzute la alin. (D). (3) În exercitarea funcției publice, funcționarii publici trebuie să atitudine neutră adopte o față de orice interes personal, politic, economic, religios sau de altă natură și să nu dea curs unor eventuale presiuni, ingerințe sau influențe de orice natură. (4) Principiul independenței nu poate fi interpretat ca dreptul de a nu respecta principiul subordonării ierarhice. Art. 10. Obligații în exercitarea dreptului la libera exprimare (1) Funcționarii publici au dreptul Ia libera exprimare, în condițiile legii. (2) În exercitarea dreptului la liberă exprimare, funcționarii publici au obligația de aduce a nu atingere demnității, imaginii, precum și vieții intime, familiale și private a oricărei persoane. (3) În îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, funcționarii publici au obligația de demnitatea a respecta funcției publice deținute, corelând libertatea dialogului cu promovarea intereselor autorității sau instituției publice în care își desfășoară activitatea. (4) În activitatea lor, funcționarii publici au obligația de a libertatea de a respecta opiniilor și nu se lăsa influențați de considerente personale sau de popularitate. În exprimarea opiniilor, funcționarii publici trebuie să aibă o atitudine conciliantă și să evite generarea conflictelor datorate schimbului de păreri. Art. 11. Asigurarea unui serviciu public de calitate (1) Funcționarii publici au obligația de a asigura un serviciu public de calitate în beneficiul cetățenilor prin participarea activă la luarea deciziilor și la transpunerea lor în practică, în scopul realizării competențelor autorităților și ale instituțiilor publice. (2) În exercitarea funcției deținute, funcționarii publici au obligația de a avea un comportament profesionist, precum și de a asigura, în condițiile legii, transparența administrativă pentru a câștiga

Pagina 7

și a menține încrederea publicului în integritatea, imparțialitatea și eficacitatea autorităților și instituțiilor publice. Art. 12. Loialitatea față de autoritățile și instituțiile publice (1) Funcționarii publici au obligația de a în mod apăra loial prestigiul autorității sau instituției publice în care își desfășoară activitatea, și de de precum a se abține la orice act ori fapt care poate produce prejudicii imaginii sau intereselor legale ale acesteia. (2) Funcționarilor publici le este interzis: a) să exprime în public aprecieri neconforme cu realitatea în legătură cu activitatea autorității Sau instituției publice în care își desfășoară activitatea, cu politicile și strategiile acesteia ori cu proiectele de acte cu caracter normativ sau individual; b) să facă aprecieri neautorizate în legătură cu litigiile aflate în de curs soluționare și în care autoritatea sau instituția publică în care își desfășoară activitatea are calitatea de parte sau să furnizeze în mod neautorizat informații în legătură cu aceste litigii; c) să dezvăluie și să folosească informații care au în caracter secret, alte condiții decât cele prevăzute de lege; d) să acorde asistență și consultanță persoanelor fizice în sau juridice vederea promovării de acțiuni juridice ori de altă natură împotriva statului sau autorității ori instituției publice în care își desfășoară activitatea. (3) Prevederile alin. (2) se aplică și după încetarea de raportului serviciu, pentru o perioadă de 2 ani, dacă dispozițiile din legi speciale nu prevăd alte termene. Art. 13. Obligația de a informa autoritatea sau instituția publică cu privire la situația personală generatoare de acte juridice Funcționarul public are îndatorirea de a informa autoritatea sau instituția în publică, mod corect și complet, în scris, cu privire la situațiile de fapt și de drept care privesc persoana sa și care sunt generatoare de acte administrative în condițiile expres prevăzute de lege. Art. 14. Interdicții și limitări în ceea ce privește implicarea în activitatea politică (1) Funcționarii publici pot fi membri ai partidelor politice legal constituite, cu respectarea interdicțiilor și limitărilor prevăzute de lege. (2) Funcționarii publici au obligația ca, în exercitarea atribuțiilor ce le revin, să de la se abțină exprimarea sau manifestarea publică a convingerilor și preferințelor lor politice, să favorizeze nu vreun partid politic sau vreo organizație căreia îi este aplicabil același regim juridic ca și partidelor politice. (3) În exercitarea funcției publice, funcționarilor le interzis: publici este a) să participe la colectarea de fonduri pentru activitatea partidelor politice, a organizațiilor cărora le este aplicabil același regim juridic ca și partidelor politice, a fundațiilor sau asociațiilor care funcționează pe lângă partidele politice, precum și pentru activitatea candidaților independenți; b) să furnizeze sprijin logistic candidaților la funcții de demnitate publică; c) să afișeze, în cadrul autorităților sau instituțiilor publice, însemne ori obiecte inscripționate cu sigla și/sau denumirea partidelor politice, ale organizațiilor cărora le este aplicabil același regim juridic ca și partidelor politice, ale fundațiilor sau asociațiilor care funcționează lângă pe partidele politice, ale candidaților acestora, precum și ale candidaților independenți;

Pagina 8

d) să se servească de actele pe care le îndeplinesc în exercitarea atribuțiilor de serviciu pentru a-și exprima sau manifesta convingerile politice; €) să participe la reuniuni publice cu caracter politic pe durata timpului de lucru. Art. 15. Îndeplinirea atribuțiilor (1) Funcționarii publici răspund, potrivit legii, de îndeplinirea atribuțiilor ce le revin din funcția publică pe care o dețin, precum și a atribuțiilor le ce sunt delegate. (2) Funcționarul public are îndatorirea să îndeplinească dispozițiile primite de la superiorii ierarhici. (3) Funcționarul public are dreptul să refuze, în scris și motivat, îndeplinirea dispozițiilor primite de la superiorul ierarhic, dacă le consideră ilegale. Funcționarul public are îndatorirea să aducă la cunoștință superiorului ierarhic al persoanei care a emis astfel dispoziția de situații. (4) În cazul în care se constată, în condițiile legii, legalitatea dispoziției prevăzute la alin. (3), funcționarul public răspunde în condițiile legii. Art. 16. Limitele delegării de atribuții (1) Delegarea de atribuții corespunzătoare unei funcții publice vacante se dispune motivat prin act administrativ de către persoana care are de numire competența în funcția publică, pe o perioadă de maximum 6 luni într-un an calendaristic, în condițiile prezentului cod. (2) Delegarea de atribuții corespunzătoare unei funcții publice ocupate al cărei titular se află în concediu în condițiile legii sau este delegat în 504 condițiile art. din Codul Administrativ ori se află în deplasare în interesul serviciului se stabilește prin fișa postului și operează de drept, în condițiile Codului Administrativ. (3) Delegarea de atribuții corespunzătoare unei funcții publice nu se poate face prin delegarea tuturor atribuțiilor corespunzătoare unei funcții publice către același funcționar public. Funcționarul public care preia atribuțiile delegate exercită perioada delegării de pe atribuții și atribuțiile funcției publice pe care o deține, precum și atribuțiile parțial preluate, în cu excepția situației care atribuțiile delegate presupun exercitarea controlului ierarhic funcției asupra deținute. (4) În situația în care funcția publică ale cărei atribuții sunt delegate și funcția publică al cărei titular preia parțial atribuțiile delegate se află într-un ierarhic raport de subordonare, funcționarul public care preia atribuțiile delegate semnează pentru funcția publică ierarhic superioară. (5) Prin excepție de la alin. (3), atribuțiile funcției de publice secretar general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale pot fi delegate și în totalitate, pentru perioada prevăzută la alin. (1), conducătorului compartimentului juridic din cadrul aparatului de specialitate al primarului, cu obligația delegării atribuțiilor către proprii alți funcționari publici. (6) În Situația în care la nivelul unității administrativ-teritoriale postul conducătorului compartimentului juridic este vacant sau temporar vacant, atribuțiile funcției de publice secretar general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale fi în pot delegate și totalitate, pentru perioada prevăzută la alin. (1), unui alt funcționar public, cu alin. respectarea (9). (7) Prin excepție de la alin. (3) și (9), în situația în care la nivelul de aparatului specialitate al primarului nu există un funcționar public căruia să îi fie delegate atribuțiile de funcției secretar general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale, în condițiile alin. (5) sau (6), acestea sunt delegate unui alt funcționar public, în următoarea ordine: a) unui funcționar public cu studii superioare de licență absolvită în cu diplomă, specialitate juridică sau administrativă; b) unui funcționar public cu studii superioare de licență.

Pagina 9

(8) Delegarea de atribuții se face numai cu informarea prealabilă a funcționarului public căruia i se deleagă atribuțiile. (9) Funcționarul public care preia atribuțiile delegate trebuie să îndeplinească condițiile de studii și de vechime necesare pentru funcției ocuparea publice ale cărei atribuții îi sunt delegate. (10) Nu pot fi delegate atribuții funcționarilor publici debutanți sau funcționarilor publici care exercită funcția publică în temeiul unui de serviciu raport cu timp parțial. (11) Funcționarii publici pot îndeplini unele atribuții corespunzătoare unei funcții de demnitate publică, ale unei funcții de autoritate publică sau ale unei alte funcții publice, numai în condițiile expres prevăzute de lege. (12) În cazul funcțiilor publice de execuție vacante, cu excepția funcțiilor publice de auditor și consilier juridic, atunci când aceste funcții sunt unice în cadrul autorității sau instituției publice, atribuțiile pot fi delegate către cel puțin doi funcționari publici, cu respectarea prevederilor alin. (1) și (8) - (10). Art, 17. Păstrarea secretului de stat, secretului de serviciu și confidențialitatea Funcționarii publici au obligația să păstreze secretul de secretul de stat, serviciu, precum și confidențialitatea în legătură cu faptele, informațiile sau documentele de iau care cunoștință în exercitarea funcției publice, în condițiile legii, cu aplicarea în dispozițiilor vigoare privind liberul acces la informațiile de interes public. Art. 18. Interdicția privind acceptarea darurilor sau altor a avantaje (1) Funcționarilor publici le este interzis să solicite sau să direct accepte, sau indirect, pentru ei sau pentru alții, în considerarea funcției lor publice, daruri sau alte avantaje. (2) Suntexceptate de la prevederile alin. (1) bunurile care funcționarii le-au pe publici primit cu titlu gratuit în cadrul unor activități de protocol în exercitarea mandatului sau a funcției publice deținute, care se supun prevederilor legale specifice. Art. 19. Utilizarea responsabilă a resurselor publice (1) Funcționarii publici sunt obligați să asigure ocrotirea proprietății publice și statului private a și a unităților administrativ-teritoriale, să evite producerea oricărui prejudiciu, în orice acționând Situație ca un bun proprietar. (2) Funcționarii publici au obligația să folosească timpul de lucru, și bunurile aparținând precum autorității sau instituției publice numai pentru desfășurarea activităților aferente funcției publice deținute. (3) Puncționarii publici trebuie să propună și să asigure, potrivit atribuțiilor care le revin, folosirea utilă și eficientă a banilor publici, în conformitate cu prevederile legale. (4) Funcționarilor publici care desfășoară activități în interes personal, în condițiile legii, le este interzis să folosească timpul de lucru ori logistica autorității sau a instituției realizarea publice pentru acestora. Art. 20. Subordonarea ierarhică Funcționarii publici au obligația de a rezolva, în termenele stabilite de către superiorii ierarhici, lucrările și sarcinile repartizate.

Pagina 10

Art. 21. Folosirea imaginii proprii Funcționarilor publici le este interzis să permită utilizarea funcției publice în acțiuni publicitare pentru promovarea unei activități comerciale, precum și în scopuri electorale. Art. 22. Limitarea participării la achiziții, concesionări sau închirieri (1) Un funcționar public nu poate achiziționa un bun aflat în proprietatea privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, supus vânzării în condițiile legii, în următoarele situații: a) când a luat cunoștință, în cursul sau ca urmare a îndeplinirii atribuțiilor de serviciu, despre valoarea ori calitatea bunurilor care urmează să fie vândute; b) când a participat, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, la organizarea vânzării bunului respectiv; c) când poate influența operațiunile de vânzare sau când a obținut informații la care persoanele interesate de cumpărarea bunului nu au avut acces. (2) Dispozițiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător și în cazul concesionării sau închirierii unui bun aflat în proprietatea publică ori privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale. (3) Funcționarilor publici le este interzisă furnizarea informațiilor referitoare la bunurile proprietate privată a statului ori a unităților administrativ-teritoriale, supuse operațiunilor de publică sau vânzare, concesionare sau închiriere, în alte condiții decât cele prevăzute de lege. Art. 23. Respectarea regimului juridic al conflictului de interese și al incompatibilităților publici obligația să respecte întocmai regimul juridic al conflictului de (1) Funcționarii au interese și al incompatibilităților, precum și normele de conduită. În prevederilor alin. (1), funcționarii publici trebuie să exercite un rol activ, având (2) aplicarea de evalua situațiile care o situație de incompatibilitate sau un conflict de obligația a pot genera interese și de a acționa pentru prevenirea apariției sau soluționarea legală a acestora. (3) În situația intervenirii unei incompatibilități sau a unui conflict de interese, funcționarii publici au obligația de a acționa conform prevederilor legale pentru încetarea incompatibilității sau a conflictului de interese, în termen legal. La numirea într-o funcție publică, la încetarea raportului de serviciu, precum și în alte situații (4) de lege, funcționarii publici sunt obligați să prezinte, în condițiile Legii nr. 176/2010, cu prevăzute modificările ulterioare, declarația de avere și declarația de interese. Declarația de și completările avere și declarația de interese se actualizează anual, potrivit legii. Art. 24. Activitatea publică Comunicarea oficială a informațiilor și datelor privind activitatea autorității sau instituției (1) și relațiile cu mijloacele de informare în masă se asigură de către funcționarii publice, precum desemnați în acest sens de conducătorul autorității sau instituției publice, în condițiile publici legii. să participe la activități sau dezbateri publice, în calitate oficială, (2) Funcționarii publici desemnați limitele mandatului de încredințat de conducătorul autorității ori trebuie să respecte reprezentare instituției publice în care își desfășoară activitatea. În cazul în sunt desemnați în acest sens, funcționarii publici pot participa la activități sau (3) care nu dezbateri publice, având obligația de a face cunoscut faptul că opinia exprimată nu reprezintă

Pagina 11

punctul de vedere oficial al autorității ori instituției publice în cadrul căreia își desfășoară activitatea. (4) Funcționarii publici pot participa la elaborarea de publicații, pot elabora și publica articole de specialitate și lucrări literare ori științifice, în condițiile legii. (5) Funcționarii publici pot participa la emisiuni audiovizuala, ax excepția ecler vu varavier pulitiu ori a celor care ar putea afecta prestigiul funcției publice. (6) În cazurile prevăzute la alin. (4) și (5), funcționarii publici nu pot utiliza informații și date la care au avut acces în exercitarea funcției publice, dacă acestea nu au caracter public. Prevederile alin. (3) se aplică în mod corespunzător. (7) În exercitarea dreptului la la replică și rectificare, a dreptului la demnitate, a dreptului la imagine, precum și a dreptului la viață intimă, familială și privată, funcționarii publici își pot exprima public opinia personală în cazul în care prin articole de presă sau în emisiuni audiovizuale s-au făcut afirmații defăimătoare la adresa lor familiei sau a lor. Prevederile alin. (3) se aplică în mod corespunzător. (8) Funcționarii publici își asumă responsabilitatea pentru apariția publică și pentru conținutul informațiilor prezentate, care trebuie să fie în acord cu principiile și normele de conduită prevăzute de prezentul cod. (9) Prevederile alin. (1) - (8) se aplică indiferent de modalitatea și de mediul de comunicare. Art. 25. Conduita în relațiile cu cetățenii (1). În relațiile cu persoanele fizice și cu reprezentanții persoanelor juridice care se adresează autorității sau instituției publice, funcționarii publici sunt obligați să aibă un comportament bazat pe respect, bună-credință, corectitudine, integritate morală și profesională. (2) Funcționarii publici au obligația de a nu aduce atingere onoarei, reputației, demnității, integrității fizice și morale a persoanelor cu care intră în legătură în exercitarea funcției publice, prin: a) întrebuințarea unor expresii jignitoare; b) acte sau fapte care pot afecta integritatea fizică sau psihică oricărei a persoane. (3) Funcționarii publici trebuie să adopte o atitudine imparțială și justificată pentru rezolvarea legală, clară și eficientă a problemelor cetățenilor. (4) Pentru realizarea unor raporturi sociale și profesionale care să asigure demnitatea persoanelor, eficiența activității, precum și creșterea calității serviciului public, recomandă se respectarea normelor de conduită prevăzute la alin. (1) - (3) și de către celelalte subiecte ale acestor raporturi. (5) Funcționarii publici trebuie să adopte o atitudine demnă și civilizată de orice față persoană cu care intră în legătură în exercitarea funcției publice, fiind bază de îndrituiți, pe reciprocitate, să solicite acesteia un comportament similar. (6) Funcționarii publici au obligația de a asigura egalitatea de tratament în a cetățenilor fața autorităților și instituțiilor publice, principiu conform căruia funcționarii publici îndatorirea de au a preveni și combate orice formă de discriminare în îndeplinirea atribuțiilor profesionale. Art. 26. Conduita în cadrul relațiilor internaționale (D) Funcționarii publici care reprezintă autoritatea sau instituția publică în cadrul unor organizații internaționale, instituții de învățământ, conferințe, seminare și alte activități cu caracter internațional au obligația să promoveze o imagine favorabilă țării și autorității sau instituției publice pe care o reprezintă.

Pagina 12

(2) În relațiile cu reprezentanții altor state, funcționarilor publici le este interzis să exprime opinii personale privind aspecte naționale sau dispute internaționale. G) În deplasările externe, funcționarii publici sunt obligați să aibă o conduită corespunzătoare regulilor de protocol și le este interzisă încălcarea legilor și obiceiurilor țării gazdă. Art. 27. Obiectivitate și responsabilitate în luarea deciziilor (D În procesul de luare a deciziilor, funcționarii publici au obligația să acționeze conform prevederilor legale și să își exercite capacitatea de apreciere în mod fundamentat și imparțial. (2) Funcționarilor publici le este interzis să promită luarea unei decizii de către autoritatea sau instituția publică, de către alți funcționari publici, precum și îndeplinirea atribuțiilor în mod privilegiat. (3) Funcționarii publici de conducere sunt obligați să sprijine propunerile și inițiativele motivate ale personalului din subordine, în vederea îmbunătățirii activității autorității sau instituției publice în care își desfășoară activitatea, și precum a calității serviciilor publice oferite cetățenilor. (4) În exercitarea atribuțiilor de coordonare, precum și a atribuțiilor specifice funcțiilor publice de conducere, funcționarii publici au obligația de a asigura organizarea activității personalului, de a manifesta inițiativă și responsabilitate și de a susține propunerile personalului din subordine. (5) Funcționarii publici de conducere au obligația să asigure egalitatea de șanse și tratament cu privire la dezvoltarea carierei personalului din subordine, în condițiile legislației specifice aplicabile fiecărei categorii de personal. În acest aceștia sens, au obligația: a) să repartizeze sarcinile în mod echilibrat, nivelului de corespunzător competență aferent funcției publice ocupate și carierei individuale a fiecărei din persoane subordine; b) să asigure coordonarea modului de îndeplinire a sarcinilor, valorificarea cu corespunzătoare a competențelor fiecărei persoane din subordine; c) să monitorizeze performanța profesională individuală colectivă și a personalului din subordine, să semnaleze în mod individual performanțele să necorespunzătoare și implementeze măsuri destinate ameliorării performanței individuale și, după caz, colective, atunci când este necesar; d) să examineze și să aplice cu obiectivitate criteriile de evaluare a competenței profesionale pentru personalul din subordine, atunci când propun acordarea de stimulente materiale sau morale; e) să evalueze în mod obiectiv necesarul de instruire profesională al fiecărui subordonat și să propună participarea la programe de formare și perfecționare profesională fiecare pentru persoană din subordine; II) să delege sarcini și responsabilități, în condițiile legii, persoanelor din subordine care dețin cunoștințele, competențele și îndeplinesc condițiile legale necesare exercitării funcției respective; £) să excludă orice formă de discriminare și de hărțuire, de orice natură în orice și situație, cu privire la personalul din subordine. (6) În scopul asigurării condițiilor necesare îndeplinirii cu imparțialitate a îndatoririlor ce decurg din raporturile ierarhice, funcționarii publici de conducere de au obligația a nu se angaja în relații patrimoniale cu personalul din subordine. Art. 28. Obligația respectării regimului cu privire la sănătate și securitate în muncă Funcționarii publici au obligația de a se supune controlului de medicina muncii și expertizelor medicale ca urmare a recomandărilor formulate de medicul de medicina muncii, în condițiile legii.

Pagina 13

Art. 29. În conformitate cu prevederile din O.U.G. 57/2019 nr. privind Codul Administrativ, dispozițiile art. 8, 10-12, 15-19, 21-27 din prezentul cod de conduită se aplică în mod corespunzător și personalului contractual. Art. 30. Norme de conduită pentru salariații exercită activitataa care de coztrel fieamaauieaa preventiv propriu Prezentul cod de conduită se completează cu prevederile de conduită din O.G. nr. 119/1999, republicată privind controlul intern și controlul financiar preventiv și ale Ordinului nr. 923/2014, republicat, pentru aprobarea Normelor metodologice generale referitoare la exercitarea controlului financiar preventiv și a Codului specific de norme profesionale pentru persoanele care desfășoară activitatea de control financiar preventiv propriu. Art. 31. Norme de conduită pentru salariații desemnați gestionarea pentru proiectelor cu finanțare europeană Prezentul cod de conduită se completează cu prevederile legale în materie, în domeniul incompatibilităților și conflictelor de interese. Totodată salariaților desemnați pentru gestionarea proiectelor cu finanțare europeană le sunt aplicabile și prevederile din O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora. Art. 32. Norme de conduită pentru auditorii interni Prezentul cod de conduită se completează cu prevederile Ordinului nr. 252/2004 aprobarea pentru Codului privind conduita etică a auditorului intern. Art. 33. Norme de conduită pentru salariații implicați în procesul de achiziții publice (1) Prezentul cod de conduită se completează cu prevederile de conduită în domeniul achizițiilor publice, fiind necesar ca salariații implicați în procesul de achiziții publice să manifeste un comportament etic și corect, îndeplinindu-și obligațiile legale ce le revin. (2) Legiuitorul a menționat principiile care stau la baza atribuirii contractelor de achiziție publică și a organizării concursurilor de soluții. Acestea sunt: a) nediscriminarea; b) tratamentul egal; c) recunoașterea reciprocă; d) transparența; e) proporționalitatea; £) asumarea răspunderii. Art. 34. Respectarea procedurilor de lucru din cadrul instituției Conducerea instituției, funcționarii publici și personalul contractual au obligația să respecte în desfășurarea activității procedurile de sistem și operaționale aprobate și aflate în vigoare la nivelul instituției. Trebuie avut în vedere că acestea sunt gândite pentru a susține mecanismul funcționării primăriei comunei Tureni și că lipsa regulilor generează disfuncționalități.

Pagina 14

Art. 35. Protecția avertizorului de integritate (1) Conducerii instituției și salariaților, funcționari publici și personal contractual li se aplică dispozițiile Legii nr. 361/2022 privind protecția avertizorilor în interes public. (2) Prevederile Legii nr. 361/2022 se completează eu dispozițiile OILE. nm 21010 prtsieat Codul Administrativ, precum și cu prevederile 53/2003 Legii nr. — Codul Muncii. Art. 36. Fapte de corupție (1) Corupția este definită potrivit reglementărilor legale în astfel: “Persoanele vigoare (prevăzute la art. 1 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție - care exercită o funcție publică, indiferent de modul în care au fost învestite, în cadrul autorităților publice sau instituțiilor publice) sunt obligate să îndeplinească îndatoririle le revin ce din exercitarea funcțiilor, atribuțiilor sau însărcinărilor încredințate, cu respectarea strictă a legilor și a normelor de conduită profesională, și să asigure ocrotirea și realizarea intereselor drepturilor și legitime ale cetățenilor, fără să se folosească de funcțiile, atribuțiile ori însărcinările primite, pentru dobândirea pentru ele sau pentru alte persoane de bani, bunuri alte foloase necuvenite.” sau (0) În scopul informării și prevenirii săvârșirii de de acte corupție de către conducerea instituției, funcționarii publici și personalul contractual, faptele de corupție în conformitate cu prevederile legale sunt următoarele: Infracțiunile de corupție sunt prevăzute în Titlul V — Infracțiuni de corupție și de serviciu, Capitolul 1 - Infracțiuni de corupție, art. 289-294 din Codul penal, Legea 286/2009, nr. după cum urmează: - articolul 289 - Luarea de mită; - articolul 290 - Darea de mită; - articolul 291 - Traficul de influență; - articolul 292 - Cumpărarea de influență; - articolul 293 - Fapte săvârșite de către membrii instanțelor de arbitraj sau în legătură cu aceștia; - . articolul 294 - Fapte săvârșite de către funcționari străini sau în legătură cu aceștia; - „articolul 308 - Infracțiuni de corupție și de serviciu comise de alte persoane. Corelativ cadrului normativ de incriminare a faptelor de corupție, Codul penal sancționează distinct, în cuprinsul art. 301, folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane. Infracțiunile de corupție prevăzute în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea. și sancționarea faptelor de corupție: - infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție; - infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene. Prevederile Codului penal se coroborează cu cele ale Legii nr. 78/2000, care precizează în art. 6 faptul că infracțiunile de luare de mită, prevăzută la art. 289 din Codul penal, dare de mită, prevăzută la art. 290 din Codul penal, trafic de influență, prevăzută la art. 291 din Codul penal, și cumpărare de influență, prevăzută la art. 292 din Codul penal, se pedepsesc potrivit prevederilor acelor texte de lege, iar dispozițiile art. 308 din Codul penal se aplică în mod corespunzător. CAPITOLUL III CONFLICTE DE INTERESE ȘI INCOMPATIBILITAȚI

Pagina 15

Art. 37. Conflictul de interese reprezintă situația în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcție publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor care îi revin potrivit Constituției și altor acte normative. Art. 38 Conform art. 76 din Legea nr. 161/2003: (ID) Primarul și viceprimarii sunt obligați să nu emită un act administrativ sau să nu încheie un act juridic ori să nu emită o dispoziție, în exercitarea funcției, care produce un folos material pentru sine, pentru soțul său ori rudele sale de gradul 1. (2) Actele administrative emise sau actele juridice încheiate ori dispozițiile emise cu încălcarea obligațiilor prevăzute la alin. (1) sunt lovite de nulitate absolută. Art. 39. (1) Funcționarul public este în conflict de interese dacă se află în una dintre următoarele situații: a) este chemat să rezolve cereri, să ia decizii sau să participe la luarea deciziilor cu privire la persoane fizice și juridice cu care are relații cu caracter patrimonial; b) participă în cadrul aceleiași comisii, constituite conform legii, cu funcționari publici care au calitatea de soț sau rudă de gradul I; c) interesele sale patrimoniale, ale soțului sau rudelor sale de gradul I pot influența deciziile pe care trebuie să le ia în exercitarea funcției publice; (2) În cazul existenței unui conflict de interese, funcționarul public este obligat să se abțină de la rezolvarea cererii, luarea deciziei sau participarea la luarea unei decizii și să-l informeze de îndată pe șeful ierarhic căruia îi este subordonat direct. Acesta este obligat să ia măsurile care se impun pentru exercitarea cu imparțialitate a funcției publice, în termen de cel mult 3 zile de la data luării la cunoștință. (3) În cazurile prevăzute la alin. (1), conducătorul instituției, la șefului ierarhic propunerea căruia îi este subordonat direct funcționarul public în cauză, va desemna un alt funcționar public, care are aceeași pregătire și nivel de experiență. (4) Încălcarea dispozițiilor alin. (2) poate atrage, după caz, răspunderea disciplinară, administrativă, civilă ori penală, potrivit legii. Art. 40. Caracteristici ale conflictelor de interese în domeniul achizițiilor publice În sensul Legii 98/2016 privind achizițiile publice, prin conflict de interese se înțelege orice situație în care membrii personalului autorității contractante sau ai unui furnizor de servicii de achiziție care acționează în numele autorității contractante, care sunt implicați în desfășurarea procedurii de atribuire sau care pot influența rezultatul acesteia au, în mod direct sau indirect, un interes financiar, economic sau un alt interes personal, care ar putea fi perceput ca element care compromite imparțialitatea ori independența lor în contextul procedurii de atribuire. (1) Calitatea de funcționar public este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte funcții publice sau calități decât cea în care a fost numit, precum și cu funcțiile de demnitate publică. (2) Funcționarii publici nu pot deține alte funcții și nu pot desfășura alte activități, remunerate sau neremunerate, după cum urmează: a) în cadrul autorităților sau instituțiilor publice;

Pagina 16

b) în cadrul cabinetului demnitarului, cu excepția cazului în care funcționarul public este suspendat din funcția publică, în condițiile legii, pe durata numirii sale; €) în cadrul regiilor autonome, societăților comerciale ori în alte unități cu scop lucrativ din sectorul public; d) în calitate de membru al unui grup de interes economic. (2"1) Nu se află în situație de incompatibilitate, în sensul prevederilor alin. (2) lit. a) și c), funcționarul public care: a) este desemnat printr-un act administrativ, emis în condițiile legii, să reprezinte interesele Statului în legătură cu activitățile desfășurate de operatorii economici cu capital ori patrimoniu integral sau majoritar de stat, în condițiile rezultate din actele normative în vigoare; b) este desemnat printr-un act administrativ, emis în condițiile legii, să participe în calitate de reprezentant al autorității ori instituției publice în cadrul unor organisme sau organe colective de conducere constituite în temeiul actelor normative în vigoare; c) exercită un mandat de reprezentare, pe baza desemnării de către o autoritate sau instituție publică, în condițiile expres prevăzute de actele normative în vigoare. (212) Nu se află în situație de incompatibilitate, în sensul prevederilor alin. (2), funcționarul public care este desemnat prin act administrativ pentru a face parte din echipa de proiect finanțat din fonduri comunitare nerambursabile postaderare, precum și din împrumuturi externe contractate sau garantate de stat rambursabile sau nerambursabile, cu excepția funcționarilor publici care exercită atribuții ca auditor sau atribuții de control asupra activității derulate în cadrul acesteia și a funcționarilor publici care fac parte din echipa de proiect, dar pentru care activitatea desfășurată în cadrul respectivei echipe generează o situație de conflict de interese cu funcția publică pe care o ocupă. (3) Funcționarii publici care, în exercitarea funcției publice, au desfășurat activități de monitorizare și control cu privire la societăți comerciale sau alte unități cu scop lucrativ de natura celor prevăzute la alin. (2) lit. c) nu pot să-și desfășoare activitatea și nu pot acorda consultanță de specialitate la aceste societăți timp de 3 ani după ieșirea din corpul funcționarilor publici. (4) Funcționarii publici nu pot fi mandatari ai unor persoane în ceea ce privește efectuarea unor acte în legătură cu funcția publică pe care o exercită. (5) În situația prevăzută la alin. (2) lit. b), la încheierea mandatului demnitarului, funcționarul public este reîncadrat în funcția publică deținută sau într-o funcție similară. Art. 42. (1) Nu sunt permise raporturile ierarhice directe în cazul în care funcționarii publici respectivi sunt soți sau rude de gradul 1. (2) Prevederile alin. (1) se aplică și în cazul în care șeful ierarhic direct are calitatea de demnitar. (3) Persoanele care se află în una dintre situațiile prevăzute la alin. (1) sau (2) vor opta, în termen de 60 de zile, pentru încetarea raporturilor ierarhice directe sau renunțarea la calitatea de demnitar. (4) Orice persoană poate sesiza existența situațiilor prevăzute la alin. (1) sau (2). (5) Situațiile prevăzute la alin. (1) și neîndeplinirea obligației prevăzute la alin. (3) se constată de către șeful ierarhic superior al funcționarilor publici respectivi, care dispune încetarea raporturilor ierarhice directe dintre funcționarii publici soți sau rude de gradul I. Art. 43. (1) Funcționarii publici pot exercita funcții sau activități în domeniul didactic, al cercetării științifice, al creației literar artistice.

Pagina 17

(2) Funcționarii publici pot exercita funcții în alte domenii de activitate din sectorul privat, care nu sunt în legătură directă sau indirectă cu atribuțiile exercitate ca funcționar public, potrivit fișei postului. Art, 44. (1) Funcționarul public poate candida pentru o funcție eligibilă sau poate fi numit într-o funcție de demnitate publică. (2) Raportul de serviciu al funcționarului public se suspendă: a) pe durata campaniei electorale, până în ziua ulterioară alegerilor, dacă nu este ales; b) până la încetarea funcției eligibile sau a funcției de demnitate publică, în cazul în care funcționarul public a fost ales sau numit. Art. 45. (1) Funcționarii publici pot fi membri ai partidelor politice legal constituite. (2) Funcționarilor publici le este interzis să fie membri ai de organelor conducere ale partidelor politice și să exprime sau să apere în mod public pozițiile unui partid politic. CAPITOLUL IV CONSILIEREA ETICĂ, MONITORIZAREA RESPECTĂRII NORMELOR DE CONDUITĂ ȘI RAPORTAREA CU PRIVIRE LA NORMELE DE CONDUITĂ Art. 46. Consilierea etică și monitorizarea respectării normelor de conduită (1) Persoana însărcinată cu consilierea etică și monitorizarea normelor de respectării conduită este funcționarul public desemnat consilier de etică la nivelul comunei primăriei Tureni, conform prevederilor Hotărârii nr. 931/2021. (2) În exercitarea rolului activ de prevenire încălcării a principiilor și normelor de conduită, consilierul de etică îndeplinește următoarele atribuții: a) monitorizează modul de aplicare și respectare a principiilor și normelor de conduită de către funcționarii publici din cadrul instituției și întocmește rapoarte și analize cu privire la acestea; b) desfășoară activitatea de consiliere etică, pe baza solicitării scrise a funcționarilor publici sau la inițiativa sa atunci când funcționarul public nu i se adresează solicitare, însă din cu o conduita adoptată rezultă nevoia de ameliorare a comportamentului acestuia; c) elaborează analize privind cauzele, riscurile și vulnerabilitățile manifestă în care se activitatea funcționarilor publici din cadrul autorității sau instituției publice și care ar putea determina o încălcare a principiilor și normelor de conduită, care le înaintează pe primarului, și propune măsuri pentru înlăturarea cauzelor, diminuarea riscurilor și a vulnerabilităților; d) organizează sesiuni de informare a funcționarilor publici/personalului contractual cu privire la normele de etică, modificări ale cadrului normativ în domeniul eticii și integrității sau care instituie obligații pentru instituție pentru respectarea drepturilor cetățenilor în relația cu instituția; e) semnalează practici sau proceduri instituționale care ar putea conduce la încălcarea principiilor și normelor de conduită în activitatea funcționarilor publici; £) analizează sesizările și reclamațiile formulate de cetățeni și de ceilalți beneficiari ai

Pagina 18

cetățenii și formulează recomandări cu caracter general, fără a interveni în activitatea comisiei de disciplină; 8) poate adresa în mod direct întrebări sau aplica chestionare cetățenilor și beneficiarilor direcți ai activității instituției cu privire la comportamentul personalului care asigură relația cu publicul, precum și cu privire la opinia acestora despre calitatea serviciilor orerite de primăria comunei Tureni; h) aplică metode și instrumente aprobate de către conducerea instituției, fi ce vor utilizate în vederea monitorizării aplicării prevederilor codului de conduită în cadrul instituției, pentru identificarea nevoilor de consiliere etică, dileme și etice vulnerabilități cu care se confruntă salariații, de exemplu: chestionare privind respectarea codului de conduită; interviuri individuale pentru analiza percepțiilor în privința respectării principiilor și normelor de conduită, realizând rapoarte în acest sens. (3) Consilierea etică are caracter confidențial și se desfășoară în baza unei solicitări formale adresate consilierului de etică sau la inițiativa sa atunci când din conduita funcționarului public rezultă nevoia de ameliorare a comportamentului acestuia. Consilierul de etică are obligația de a nu comunica informații cu privire la activitatea derulată decât în în Situația care aspectele semnalate pot constitui o faptă penală. (4) Funcționarii publici nu pot fi sancționați sau prejudiciați în nici fel că adresat un pentru s-au consilierului de etică cu solicitarea de a primi consiliere cu privire la respectarea principiilor și normelor de conduită. (5) În activitatea de consiliere etică, consilierul de etică nu se supune subordonării ierarhice și nu primește instrucțiuni de la nici o persoană, indiferent de calitatea, funcția și nivelul ierarhic al acesteia. Art. 47. Raportarea cu privire la normele de conduită Consilierul de etică are obligația de a realiza rapoartele cu privire la normelor de respectarea conduită din cadrul instituției, în conformitate cu prevederile legale în materie. CAPITOLUL V DECLARAREA CADOURILOR ȘI PANTOUFLAGE-UL Art, 48. În conformitate cu Legea nr. 251/2004 privind unele măsuri referitoare la bunurile primite cu titlu gratuit cu prilejul unor acțiuni de protocol în exercitarea mandatului sau a funcției, cu modificările și completările ulterioare: (1) Persoanele care au calitatea de demnitar public și cele care dețin funcții de demnitate publică, magistrații și cei asimilați acestora, persoanele cu funcții de conducere și de control, funcționarii publici din cadrul autorităților și instituțiilor publice sau de interes public, și celelalte precum persoane care au obligația să-și declare averea, potrivit legii, au obligația de a declara și prezenta la conducătorul instituției, în termen de 30 de zile de la primire, bunurile care le-au primit pe cu titlu gratuit în cadrul unor activități de protocol în exercitarea mandatului sau a funcției. (2) Sunt exceptate de la prevederile alin. (1): a) medaliile, decorațiile, insignele, ordinele, eșarfele, colanele și altele asemenea, primite în exercitarea demnității sau a funcției; b) obiectele de birotică cu o valoare de până la 50 euro.

Pagina 19

Art. 49. Cinstea și corectitudinea (1) Înexercitarea mandatului, aleșii locali sunt obligați să dea dovadă de cinste și corectitudine; este interzis alesului local să ceară, pentru sine sau pentru altul, bani, roloase materiate sau ante avantaje. (2) Aleșii locali nu pot face uz și nu se pot prevala de această calitate în exercitarea unei activități de interes personal. Art. 50. Interdicția privind acceptarea darurilor sau a altor avantaje (D) Funcționarilor publici le este interzis să solicite sau să accepte, direct sau indirect, pentru ei sau pentru alții, în considerarea funcției lor publice, daruri sau alte avantaje. (2) Suntexceptate de la prevederile alin. (1) bunurile pe care funcționarii publici le-au primit cu titlu gratuit în cadrul unor activități de protocol în exercitarea mandatului sau a funcției publice deținute, care se supun prevederilor legale specifice. Art. 51. Alte drepturi și obligații specifice personalului contractual Dispozițiile art. 50 se aplică în mod corespunzător și personalului contractual. Art. 52, Cadourile, serviciile sau avantajele primite gratuit sau subvenționate față de valoarea de piață, din partea unor persoane, organizații, societăți comerciale, regii autonome, companii/societăți naționale sau instituții publice românești sau străine, inclusiv burse, credite, garanții, decontări de cheltuieli, altele decât cele ale angajatorului, a căror valoare individuală depășește 500 de euro, se vor declara și în declarația de avere. Art, 53. Declarația de avere este anexa 1 la Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007, republicată, privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, de către persoanele care au această obligație, funcționarii publici, aleși locali și cu funcții de conducere și de control. Se exceprează de persoane la declarare, cadourile și tratațiile uzuale primite din partea rudelor de gradul 1 și al II-lea. Art, 54. Declararea cadourilor include și materialele promoționale primite de aleșii locali/funcționari publici și persoanele cu funcții de conducere și control cu ocazia participării la diverse reuniuni/simpozioane/seminarii/evenimente/cursuri, în măsura în care acestea îndeplinesc condițiile legale de declarare. Art. 35. Interdicții după încetarea angajării în cadrul instituțiilor publice - pantouflage (1) Anual, timp de 5 ani de la data încetării angajării, fostul salariat al instituției are obligația depunerii declarației de pantouflage la instituția cu care și-a încheiat raporturile de serviciu/muncă, conform prevederilor din Lege nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, cu modificările și completările ulterioare, art. 1].

Pagina 20

(2) În cazul prevederilor din O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, art. 13; Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, art. 61; Legea nr. 99/2016, privind achizițiile sectoriale, art. 74, declarația se completează de către salariat o singură dată, pentru 1 an (12 luni). CAPITOLUL VI SANCȚȚIUNILE DISCIPLINARE ȘI RĂSPUNDEREA Secțiunea 1 Sancțiunile disciplinare și răspunderea funcționarilor publici Art. 56. Tipuri de răspundere (D Încălcarea de către funcționarii publici, cu vinovăție, a îndatoririlor de serviciu atrage răspunderea administrativă, civilă sau penală, în condițiile legii și ale prezentului cod. (2) Semnarea, contrasemnarea sau avizarea de către funcționarii publici a proiectelor de acte administrative și a documentelor de fundamentare a acestora, cu încălcarea prevederilor legale, atrage răspunderea acestora în condițiile legii. (3) Funcționarul public are dreptul de a refuza semnarea, respectiv contrasemnarea ori avizarea actelor și documentelor prevăzute la alin. (2), dacă le consideră ilegale, cu respectarea prevederilor art. 437 alin. (3) din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul Administrativ. (4) Refuzul funcționarului public de a semna, respectiv de a contrasemna ori aviza actele și documentele la alin. (2) se face în scris și motivat în termen de 5 zile lucrătoare de la data prevăzute primirii actelor, cu excepția situațiilor în care prin acte normative cu caracter special sunt prevăzute alte termene, și se înregistrează într-un registru special destinat acestui scop. (5) Funcționarii publici care refuză să semneze, respectiv să contrasemneze ori avizeze sau care privire la legalitate actelor și documentelor prevăzute la alin. (2), fără a prezintă obiecții cu asupra indica temeiuri juridice, în scris, cu respectarea termenului prevăzut la alin. (4), răspund în condițiile legii. Art. 57. Răspunderea în solidar cu autoritatea sau cu instituția publică (1) Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim se adresa instanței judecătorești, în condițiile legii, împotriva autorității sau instituției publice poate emis actul a refuzat să rezolve cererea referitoare la un drept subiectiv sau la un care a sau care interes legitim. În cazul în care acțiunea se admite, plata daunelor se asigură din bugetul autorității sau (2) publice prevăzute la alin. (1). Dacă instanța judecătorească constată vinovăția instituției public, respectivă va fi obligată la plata daunelor, solidar cu autoritatea sau funcționarului persoana instituția publică. (3) Răspunderea juridică a funcționarului public nu se poate angaja dacă acesta a respectat administrative aplicabile autorității sau instituției publice în care prevederile legale și procedurile își desfășoară activitatea.

Pagina 21

Art. 58. Răspunderea administrativ-disciplinară (1) Încălcarea cu vinovăție de către funcționarii publici a îndatoririlor publice corespunzătoare funcției pe care o dețin și a normelor de conduită profesională și civică prevăzute de lege constituie abatere disciplinară și atrage răspunderea administrativ-disciplinară a (2) Constituie acestora. abateri disciplinare următoarele fapte: a) întârzierea sistematică în efectuarea lucrărilor; b) neglijența repetată în rezolvarea lucrărilor; c) absența nemotivată de la serviciu; d) nerespectarea programului de lucru; e) intervențiile sau Stăruințele pentru soluționarea unor cereri în afara cadrului legal; f). nerespectarea secretului profesional sau a confidențialității lucrărilor cu acest caracter; 8) manifestări care aduc atingere prestigiului autorității sau instituției publice în care funcționarul public își desfășoară activitatea; h) desfășurarea în timpul programului de lucru a unor activități cu caracter politic; i) refuzul nemotivat de a îndeplini atribuțiile de serviciu; |) refuzul nemotivat de a se supune controlului de medicina muncii și expertizelor medicale ca urmare a recomandărilor formulate de medicul de medicina muncii, conform prevederilor legale; k) încălcarea prevederilor referitoare la îndatoriri și interdicții stabilite prin lege pentru funcționarii publici, altele decât cele referitoare la conflicte de interese și incompatibilități; 1) încălcarea prevederilor referitoare la incompatibilități dacă funcționarul public nu acționează pentru încetarea acestora într-un termen de 15 zile calendaristice de la data intervenirii cazului de incompatibilitate; m) încălcarea prevederilor referitoare la conflicte de interese; n) alte fapte prevăzute ca abateri disciplinare în actele normative din domeniul funcției publice și funcționarilor publici sau aplicabile acestora. (3) Sancțiunile disciplinare sunt: a) mustrarea scrisă; b) diminuarea drepturilor salariale cu 5 - 20% o perioadă de la pe până 3 luni; c) diminuarea drepturilor salariale cu 10 - 15% o perioadă de la pe până un an de zile; d) suspendarea dreptului de promovare pe o perioadă de la la 3 unu ani; e). retrogradarea într-o funcție publică de nivel inferior, de pe o perioadă până la un an, cu diminuarea corespunzătoare a salariului; £). destituirea din funcția publică. (4) Ca urmare a săvârșirii abaterilor disciplinare la prevăzute alin. (2), se aplică următoarele sancțiuni disciplinare: a) pentru abaterile disciplinare prevăzute la alin. (2) lit. a), b) și d), se aplică una dintre sancțiunile disciplinare prevăzute la alin. (3) lit. a) sau b); b) pentru abaterile disciplinare prevăzute la alin. (2) lit. c) dintre se aplică una sancțiunile disciplinare prevăzute la alin. (3) lit. b)-f); c). pentru abaterile disciplinare prevăzute la alin. (2) lit. e) - h), dintre se aplică una sancțiunile disciplinare prevăzute la alin. (3) lit. c) - £; d) pentru abaterile disciplinare prevăzute la alin. (2) lit. i) - k) și m), se aplică una dintre sancțiunile disciplinare prevăzute la alin. (3); e) pentru abaterile disciplinare prevăzute la alin. (2) lit. 1), se aplică sancțiunea disciplinară prevăzută la alin. (3) lit. £), în condițiile prevăzute la art. 520, din O.U.G. 57/2019 nr. privind Codul Administrativ.

Pagina 22

£f) pentru abaterile disciplinare prevăzute la alin. (2) lit. n), se aplică una dintre sancțiunile disciplinare prevăzute la alin. (3). (5) Pentru funcționarii publici de execuție sancțiunea prevăzută la alin. (3) lit. e) transformarea se aplică prin funcției publice pe care o ocupă, perioada de pe executare a sancțiuni disciplinare. Pentru funcționarii publici de conducere în situația în cara canaținan lu alin. (3) lit. prevăzută e) nu se poate aplica pentru că nu există o funcție publică de conducere de nivel inferior vacantă în cadrul autorității sau instituției publice, se aplică sancțiunea disciplinară prevăzută la alin. (3) lit. c). (6) La individualizarea sancțiunii disciplinare, conform prevederilor alin. (4), se va ține seama de cauzele și gravitatea abaterii disciplinare, împrejurările în care aceasta a fost săvârșită, gradul de vinovăție și consecințele abaterii, în comportarea generală timpul serviciului a funcționarului public, precum și de existența în antecedentele acestuia a altor sancțiuni disciplinare care nu au fost radiate în condițiile prezentului cod. (7) În caz de concurs de abateri disciplinare, se aplică sancțiunea disciplinară aferentă abaterii disciplinare celei mai grave. (8) Sancțiunile disciplinare se aplică în termen de cel mult 6 luni de la data sesizării comisiei de disciplină, dar nu mai târziu de 2 ani de la data abaterii săvârșirii disciplinare, cu excepția abaterii disciplinare prevăzute la alin. (2) lit. 1) cu privire la incompatibilități, pentru care sancțiunea disciplinară se aplică în condițiile prevăzute la art. 520 lit. din b), O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul Administrativ. (9) În cazul în care fapta funcționarului public a fost sesizată ca abatere disciplinară și ca infracțiune, procedura angajării răspunderii disciplinare se suspendă la până dispunerea clasării ori renunțării la urmărirea penală sau până la data la care instanța judecătorească dispune achitarea, renunțarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei sau încetarea procesului penal. În aceste situații, procedura angajării răspunderii disciplinare se reia și sancțiunea disciplinară se aplică în termen de cel mult un an de la data reluării. (10) Pe perioada cercetării administrative, în în situația care funcționarul public a cărui faptă a fost sesizată ca abatere disciplinară poate influența cercetarea administrativă, conducătorul autorității sau instituției publice are obligația de a interzice accesul acestuia la documentele care pot influența cercetarea sau, după caz, de a dispune mutarea temporară a funcționarului public în cadrul autorității ori instituției publice ori în cadrul altei structuri fără personalitate juridică a autorității ori instituției publice. Măsura se dispune întreaga durată pe pe care funcționarul public poate influența cercetarea administrativă. (UD În situația în care în cazul funcționarilor publici de conducere nu este posibilă aplicarea prevederilor alin. (10), persoana care are competența numirii în funcția publică are obligația să dispună mutarea temporară a funcționarului public într-o funcție publică corespunzătoare nivelului de studii, cu menținerea drepturilor salariale avute. Art. 59. Aplicarea sancțiunilor disciplinare (ID) Sancțiunile disciplinare prevăzute la art. 58 alin. (3) lit. b) - £) fi nu pot aplicate decât după Cercetarea prealabilă a faptei săvârșite și după audierea funcționarului public. Audierea funcționarului public trebuie consemnată în scris, sub sancțiunea Refuzul nulității. funcționarului public de a se prezenta la audieri sau de a semna o declarație la abaterile privitoare disciplinare care i se impută se consemnează într-un proces-verbal și nu împiedică finalizarea cercetării prealabile și aplicarea sancțiunii.

Pagina 23

(2) Sancțiunea disciplinară prevăzută la art. 58 alin. (3) lit. £) se aplică și direct de către persoana care are competența legală de numire în funcția publică, în situațiile prevăzute la art. 520 lit. b) din Codul Administrativ. (3) Sancțiunea disciplinară prevăzută la art. 58 alin. (3) lit. a) se poate aplica și direct de către conducătorul instituției publice, cu aplicarea corespunzătoare a dispozițiilor alin. (1) (4) Sancțiunile disciplinare prevăzute la art. 58 alin. (3) lit. b) - £) se aplică de conducătorul instituției publice, la propunerea comisiei de disciplină. Art. 60. Atribuțiile Comisiei de Disciplină Comisia de disciplină îndeplinește următoarele atribuții funcționale: a) efectuează procedura de cercetare administrativă a faptei sesizate abatere ca disciplinară; b) propune sancțiunea disciplinară aplicabilă sau, după clasarea sesizării caz, propune în condițiile legii, cu votul majorității membrilor comisiei; c) propune menținerea sau anularea sancțiunilor disciplinare, în cazul în care aceasta a fost contestată la conducătorul autorității sau instituției publice. Art, 61. Căi de atac Funcționarul public nemulțumit de sancțiunea aplicată se poate adresa instanței de contencios administrativ, solicitând anularea sau modificarea dispoziției de sancționare. Art. 62. Răspunderea contravențională (1) Răspunderea contravențională a funcționarilor publici se angajează în cazul în care aceștia au săvârșit o contravenție în timpul și în legătură cu sarcinile de serviciu. (2) Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii funcționarul public se poate adresa cu plângere la judecătoria în a cărei circumscripție sediul își are autoritatea sau instituția publică în care este numit funcționarul public sancționat. Art. 63. Răspunderea civilă Răspunderea civilă a funcționarului public se angajează: a) pentru pagubele produse cu vinovăție patrimoniului autorității sau instituției publice în care funcționează; b) pentru nerestituirea în termenul legal a sumelor ce i s-au acordat necuvenit; c) pentru daunele plătite de autoritatea sau instituția publică, în calitate de comitent, unor terțe persoane, în temeiul unei hotărâri judecătorești definitive. Art. 64. Ordinul sau dispoziția de imputare (1) Repararea pagubelor aduse autorității sau instituției publice în situațiile prevăzute la art. 63 lit. a) și b) se dispune prin emiterea de către conducătorul autorității sau instituției publice a unui ordin sau a unei dispoziții de imputare, în termen de 30 de zile de la constatarea pagubei, sau, după caz, prin asumarea unui angajament de plată, iar în situația prevăzută la lit. c) a aceluiași articol, baza pe hotărârii judecătorești definitive. (2) Împotriva dispoziției de imputare funcționarul public în cauză se poate adresa instanței de contencios administrativ, în condițiile legii.

Pagina 24

(3) Dispoziția de imputare rămasă definitivă ca urmare a neintroducerii ori respingerii acțiunii la instanța de contencios administrativ constituie titlu executoriu. (4) Dreptul conducătorului autorității sau instituției publice de a emite dispoziția de imputare se prescrie în termen de 3 ani de la data producerii pagubei. Art. 65. Măsuri suplimentare asociate angajării răspunderii penale (1) Răspunderea funcționarului public pentru infracțiunile săvârșite în timpul serviciului sau în legătură cu atribuțiile funcției publice pe care o ocupă se angajează potrivit legii penale. (2) În situația în care fapta funcționarului public poate fi considerată abatere disciplinară, va fi sesizată comisia de disciplină competentă. (3) De la momentul punerii în mișcare a acțiunii penale, în situația în care funcționarul public poate influența cercetarea, persoana care are competența numirii în funcția publică are obligația să dispună mutarea temporară a funcționarului public în cadrul autorității ori instituției publice ori în cadrul altei structuri fără personalitate juridică a autorității ori instituției publice. Măsura se dispune pe întreaga durată pe care funcționarul public poate influența cercetarea. (4) În situația în care în cazul funcționarilor publici de conducere nu este posibilă aplicarea prevederilor alin. (3), persoana care are competența numirii în funcția publică are obligația să dispună mutarea temporară a funcționarului public într-o funcție publică corespunzătoare nivelului de studii, cu menținerea drepturilor salariale avute. Secțiunea 2 Sancțiunile disciplinare și răspunderea personalului contractual Art, 66. Răspunderea disciplinară (1) Angajatorul dispune de prerogativă disciplinară, având dreptul de a aplica, potrivit legii, sancțiuni disciplinare salariaților săi ori de câte ori constată că aceștia au săvârșit o abatere disciplinară. (2) Abaterea disciplinară este o faptă în legătură cu munca și care constă într-o acțiune sau inacțiune săvârșită cu vinovăție de către salariat, prin care acesta a încălcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil, ordinele și dispozițiile legale ale conducătorilor ierarhici. Art. 67. Sancțiunile disciplinare (1) Sancțiunile disciplinare pe care le poate aplica angajatorul în cazul în care salariatul săvârșește o abatere disciplinară sunt: a) avertismentul scris; b) retrogradarea din funcție, cu acordarea salariului corespunzător funcției în care s-a dispus retrogradarea, pentru o durată ce nu poate depăși 60 de zile; c) reducerea salariului de bază pe o durată de 1 - 3 luni cu 5 - 10%; d) reducerea salariului de bază și/sau, după caz, și a indemnizației de conducere pe o perioadă de 1 - 3 luni cu 5 - 10%; e) desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă. (2) În cazul în prin statute profesionale aprobate prin lege specială, se stabilește un alt care, regim sancționator, va fi aplicat acesta.

Pagina 25

(3) Sancțiunea disciplinară se radiază de drept în termen de 12 luni de la aplicare, dacă salariatului nu i se aplică o nouă sancțiune disciplinară în acest termen. Radierea sancțiunilor disciplinare se constată prin decizie a angajatorului emisă în formă scrisă. Art. 68. (1) Sub sancțiunea nulității absolute, nicio măsură, cu excepția celei prevăzute la art. 67 alin. (1) lit. a), nu poate fi dispusă mai înainte de efectuarea unei cercetări disciplinare prealabile. (2) În vederea desfășurării cercetării disciplinare prealabile, salariatul va fi convocat în scris de persoana împuternicită de către angajator să realizeze cercetarea, precizându-se obiectul, data, ora și locul întrevederii. (3) Neprezentarea salariatului la convocarea făcută în condițiile prevăzute la alin. (2) fără un motiv obiectiv dă dreptul angajatorului să dispună sancționarea, fără efectuarea cercetării disciplinare prealabile. (4) În cursul cercetării disciplinare prealabile salariatul are dreptul să formuleze și să susțină toate apărările în favoarea sa și să ofere persoanei împuternicite să realizeze cercetarea toate probele și motivațiile pe care le consideră necesare, precum și dreptul să fie asistat, la cererea sa, de către un avocat sau de către un reprezentant al sindicatului al cărui membru este. Art. 69. (1) Angajatorul dispune aplicarea sancțiunii disciplinare printr-o decizie emisă în formă scrisă, în termen de 30 de zile calendaristice de la data luării la cunoștință despre săvârșirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârșirii faptei. (2) Sub sancțiunea nulității absolute, în decizie se cuprind în mod obligatoriu: a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară; b) precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil care au fost încălcate de salariat; c) motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de salariat în timpul cercetării disciplinare prealabile sau motivele pentru care, în condițiile prevăzute la art. 68 alin. (3), nu a fost efectuată cercetarea; d) temeiul de drept în baza căruia sancțiunea disciplinară se aplică; €) termenul în care sancțiunea poate fi contestată; f) instanța competentă la care sancțiunea poate fi contestată. (3) Decizia de sancționare se comunică salariatului în cel mult 5 zile calendaristice de la data emiterii și produce efecte de la data comunicării. (4) Comunicarea se predă personal salariatului, cu semnătură de primire, ori, în caz de refuz al primirii, prin scrisoare recomandată, la domiciliul sau reședința comunicată de acesta. (5) Decizia de sancționare poate fi contestată de salariat la instanțele judecătorești competente în termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicării. Art. 70. Răspunderea patrimonială (1) Salariații răspund patrimonial, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina și în legătură cu munca lor. (2) Salariații nu răspund de pagubele provocate de forța majoră sau de alte cauze neprevăzute care nu puteau fi înlăturate și nici de pagubele care se încadrează în riscul normal al serviciului. (3) În situația în care angajatorul constată că salariatul său a provocat o pagubă din vina și în legătură cu munca sa, va putea solicita salariatului, printr-o notă de constatare și evaluare a pagubei,

Pagina 26

recuperarea contravalorii acesteia, prin acordul părților, într-un termen care nu va putea fi mai mic de 30 de zile de la data comunicării. (4) Contravaloarea pagubei recuperate prin acordul părților, conform alin. (3), nu fi mai mare decât echivalentul poate a 5 salarii minime brute economie. pe Art, 71. (ID) Când paguba a fost produsă de mai mulți salariați, cuantumul răspunderii fiecăruia se Stabilește în raport cu măsura în care a contribuit la producerea ei. (2) Dacă măsura în care s-a contribuit la producerea pagubei nu poate fi determinată, răspunderea fiecăruia se stabilește proporțional salariul cu său net de la data constatării pagubei și, atunci când este cazul, și în funcție de efectiv timpul lucrat de la ultimul său inventar. Art. 72. (1) Salariatul care a încasat de la angajator o sumă nedatorată este obligat să o restituie. (2) Dacă salariatul a primit bunuri care i nu se cuveneau și care nu mai pot fi restituite în natură dacă acestuia i sau s-au prestat servicii la care nu era îndreptățit, este să obligat suporte contravaloarea lor. Contravaloarea bunurilor sau serviciilor în cauză se stabilește potrivit valorii acestora de la data plății. Art. 73. (1) Sumastabilită pentru acoperirea daunelor se reține în rate lunare din drepturile salariale care se cuvin persoanei în cauză din partea angajatorului la care este încadrată în muncă. (2) Ratele nu pot fi mai mari de o treime din salariul lunar net, fără a putea depăși împreună cu celelalte rețineri pe care le-ar avea cel în cauză jumătate din salariul respectiv. Art, 74, (1) În cazul în care contractul individual de muncă încetează înainte ca salariatul să îl fi despăgubit pe angajator și cel în cauză se încadrează la alt un angajator ori devine funcționar public, reținerile din salariu se fac de către noul angajator sau noua instituție ori autoritate publică, după caz, pe baza titlului executoriu transmis în acest de scop către angajatorul păgubit. (2) Dacă persoana în cauză nu s-a încadrat în muncă la un alt angajator, în temeiul unui contract individual de muncă ori ca funcționar public, acoperirea daunei se va face prin urmărirea bunurilor sale, în condițiile Codului de procedură civilă. Art. 75, În cazul în care acoperirea prejudiciului prin rețineri lunare din salariu nu se face într-un poate termen de maximum 3 ani de la data la care efectuat s-a prima rată de rețineri, angajatorul se poate adresa executorului judecătoresc în condițiile Codului de procedură civilă. CAPITOLUL VII DISPOZIȚII FINALE Art. 76. Asigurarea publicității codului de conduită (1) Codul de conduită odată aprobat prin act administrativ (Dispoziția Primarului), va fi difuzat tuturor demnitarilor, salariaților, funcționari publici și personal contractual, din cadrul primăria comunei Tureni, prin e-mail sau în scris.

Pagina 27

(2) Secretarul general al comunei se va asigura că fiecare salariat va lua la cunoștință sub semnătură Codul de conduită, precum și fiecare nou angajat, sau ori de câte ori se modifică Codul de conduită. (3) Pentru informarea cetățenilor, prin grija secretarului general, Codul de conduită va fi afișat pa cito-ul instituției. Art. 77. Intrarea în vigoare (1) Prevederile prezentului cod de conduită nu au caracter limitativ, orice alte dispoziții speciale în materie sunt aplicabile categoriilor de salariați cărora le sunt adresate. (2) Prezentul cod de conduită, ca urmare a modificărilor legislative, va suporta periodic modificări și/sau completări. (3) Prezentul cod de conduită intră în vigoare la data aprobării acestuia prin act administrativ (Dispoziția Primarului). Art. 78. Cadrul normativ (1) La elaborarea prezentului cod de conduită fost au avute în vedere prevederile din următoarele acte normative: - Declarația universală a drepturilor omului; - Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene; - Constituția României, republicată; - O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ; - Ordinul Secretarului General al Guvernului 600/2018 nr. pentru aprobarea Codului controlului intern managerial al entităților publice; - Lege nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare; - Legenr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și modificarea pentru și completarea altor acte normative, cu modificările ulterioare; - Lege nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea de faptelor corupție, cu modificările și completările ulterioare; - Lege nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public; - Lege 53/2003, Codul muncii, republicat, cu modificările și completările ulterioare; - Lege nr. 251/2004 privind unele măsuri referitoare la bunurile primite titlu cu gratuit cu prilejul unor acțiuni de protocol în exercitarea mandatului sau a funcției; - Lege nr. 115/1996 privind declararea și controlul averii demnitarilor, magistraților, funcționarilor publici și a unor persoane cu funcții de conducere, modificările cu și completările ulterioare; - Lege nr. 554/2004 legea contenciosului administrativ; - Lege nr. 184/2016 privind instituirea unui mecanism de prevenire a conflictului de interese în procedura de atribuire a contractelor de achiziție publică; - Lege nr. 98/2016 privind achizițiile publice; - O.G. nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor; - 0.G. nr. 119/1999, republicată privind controlul intern/managerial controlul financiar și preventiv, republicată;

Pagina 28

O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora; Ordin nr. 252/2004 pentru aprobarea Codului privind conduita etică a auditorului intern; Ordin nr. 923/2014, republicat pentru aprobarea Normelor motodologiee gouvrulu rc fr itvait la exercitarea controlului financiar preventiv și a Codului specific de norme profesionale pentru persoanele care desfășoară activitatea de control financiar preventiv propriu, republicat; Ordin nr. 26/2022 pentru aprobarea Metodologiei de completare și transmitere a informațiilor privind implementarea principiilor aplicabile conduitei profesionale a funcționarilor publici și a normelor/standardelor de conduită a funcționarilor publici, precum și a procedurilor administrativ-disciplinare aplicabile funcționarilor publici în cadrul autorităților și instituțiilor publice; Ordin nr. 1466/2022 pentru stabilirea formatului Raportului anual cu privire la respectarea normelor de conduită de către personalul contractual din aparatul propriu al instituțiilor și autorităților publice sau din instituțiile aflate în subordine, coordonare ori sub autoritate, precum și a informațiilor conținute de acesta; Hotărârea nr. 931/2021 privind procedura de desemnare, atribuțiile, modalitatea de organizare a activității și procedura de evaluare a performanțelor profesionale individuale ale consilierului de etică, precum și pentru aprobarea modalității de raportare a instituțiilor și autorităților în scopul asigurării implementării, monitorizării și controlului respectării principiilor și normelor privind conduita funcționarilor publici; primarul comurjei Tureni contrasemneaza pentru legalitate: Elena-Daniela MĂNĂILĂ secretarul general al comunei Tureni Maria-Alexandra PRESECAN