Hotărâre a Consiliului Local

Vezi hotărârea completă

Tip
Hotărâre a Consiliului Local nr. 265
Data
28.11.2019
Emitent
Municipiul Turda, jud. Cluj
Pagini
33 (text recunoscut automat din scanare)
Pagina sursă
Cum citez acest document

Hotărâre a Consiliului Local nr. 265 din 28.11.2019, „Vezi hotărârea completă”, Municipiul Turda, jud. Cluj. Sursa: https://primariaturda.ro/uploads/hcl/2019/265 din 28.11.2019.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/cluj/turda/149007-vezi-hotararea-completa, 18.11.2026)

Fișier modificat
05.12.2019
Arhivat
18.11.2026

Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

ROMÂNIA JUDEȚUL CLUJ MUNICIPIUL TURDA CONSILIUL LOCAL HOTĂRÂREA NR. 265 din data de 28.11.2019 privind aprobarea schimbării denumirii pentru Teatrul Aureliu Manea Turda, instituție publică de cultură aflată în subordinea Consiliului Local al Municipiului Turda Consiliul Local al municipiului Turda, întrunit în ședința ordinară din data de 28.11.2019; Luând în dezbatere proiectul de hotărâre privind aprobarea schimbării denumirii pentru Teatrul Aureliu Manea Turda, instituție de publică cultură aflată în subordinea Consiliului Local al Municipiului Turda, elaborat din inițiativa Primarului Municipiului Turda, domnul Cristian Octavian Matei; În temeiul prevederilor OG 63/2002 nr. actualizată și ale Legii nr. 48/2003 privind atribuirea sau schimbarea de denumiri și ale OG nr. 21/2007 privind instituțiile și companiile de spectacole sau concerte, și precum desfășurarea activității de impresariat artistic, cu modificările și completările ulterioare; Având în vedere solicitarea Teatrul Aureliu Manea Turda prin care se solicită schimbatra denumirii în Teatrul Național Aureliu Manea Turda, raportul de specialitate al Serviciului Administrație Publică Locală, înregistrat la nr. 20747/27.09.2019, avizul favorabil nr. 7/22.11.2019 al Comisiei Județene de Atribure de Denumiri Cluj, precum și avizul comisiilor de specialitate nr. 1 — pentru buget - finanțe, prognoze economice, investiții, nr. 2 — pentru administratie publică locală, servciii publice, regii, piete, comert, agricultură asocieri, relatii cu publicul, Juridic, ordine publică și apărare și nr. 5 — pentru învățământ, cultură, sănătate, tineret, sport și turism, ale Consiliului Local al municipiului Turda; În temeiul prevederilor art. 136 coroborat cu art. 139 din OUG nr. 57/2019, privind Codul Administrativ; În conformitate cu prevederile art. 129, alin. 1, alin. 2, lit. c, alin. 6, lit. d, alin. 7, lit. d și art. 196, alin. 1, lit. a din OUG nr. 57/2019, privind Codul Administrativ, precum și ale Regulamentului de organizare și funcționare al Consiliului Local al municipiului Turda, HOTĂRĂȘTE: Art. 1. Se aprobă schimbarea denumirii Teatrului Aureliu Manea Turda în TEATRUL NAȚIONAL AURELIU MANEA TURDA. Art. 2. La data adoptării prezentei hotarari HCL 197 nr. din 13.08.2014 își încetează aplicabilitatea.

Pagina 2

Art. 3. Prezenta hotărâre se comunică prin intermediul Secretarului municipiului Turda, în termenul prevăzut de lege, Primarului municipiului Turda, Instituției Prefectului Județului Cluj, precum și Direcției Economice, Biroului Resurse Umane Teatrului și Aureliu Manea Turda în vederea ducerii la îndeplinire și aduce la se cunoștința publică prin afișare la sediul Consiliului Local Turda și de postare pe pagina internet www.primariaturda.ro. PREȘEDINTE DE SEDINȚĂ, CONTRASEMNEAZĂ, 3 SECRETARUL MAN, 3 munjcipiului TURDA . N Jr. Paula Lotiția Mic VOTURI: pentru 19 împotrivă - abțineri - Numărul total al consilierilor în funcție este 21. Numărul consilierilor participanti la vot este 19.

Pagina 3

ww primariaturaa.ro EQ contactOprimariaturda.ro Primăria 0264 313 180 18 Ș 0264 217 08 Municipiului Turda P-ta 1 Decembrie 1918, nr. 28, Mun Turda, Jud. Cluj GPL. NE. douty/az.09.19 RAPORT DE SPECIALITATE Proiectul de hotarare supus dezbaterii Consiliului Local al priveste aprobarea, de catre forul Municipiului Turda deliberativ a schimbării denumirii Aureliu Manea Turda, pentru Teatrul instituție publică de cultură Local al aflată în subordinea Consiliului Municipiului Turda, DIN Teatrul National » Aureliu Manea” Turda, in Teatrul „Aureliu Manea” Turda Prezentul demers -este determinat de evolutia istorica turdean, in ciuda extraordinara a teatrului evenimentelor mai mult sau inai institutii putin propice pentru dezvoltarea unei culturale. Aceasta a determinat de-a lungul timpului si pana în zilele de emulație noastre o continua stare creatoare și de participare efectivă a populatiei turdene, matura sau la evenimente culturale de tanara, impact. Teatrul Aureliu Manea are o activitate culturală de 150 primele manifestări peste de ani la Turda, teatrale avahd loc începand cu anul 1866. După ce a fost construită actuala clădire a teatrului, în 1904, renumite de din țară s-au perindat trupe teatru prin orasul nostru. În 1948 îa ce naștere prima trupă de teatru a orașului, își va desfășura activitatea în actuala cladire. De-a lungul anilor. mii de teatru, muzică sau dans, reprezentații de au avut loc in cadrul teatrului din Turda. În prezent, Teatrul „, Aureliu Manea” are un colectiv bine închegat, o trupă de actori permanentă și antrenată să facă față exigențelor impuse de vremurile în din Turda nu mai care trăim. Teatrul a cunoscut până acum un repertoriu atat de bogat și de variat. În prezent, sunt peste. 40 de spectacole în repertoriu, spectacole pentru toate categoriile de vârste. (copii, adolescenți, maturi) și care înglobează diferite stiluri (drame, comedii, și genuri spectacole experimentale, sociale în sau aer liber). Având instrumentele necesare, Teatrul din Turda de loc în reușește, an an, să fie pe primul județul-Cluj, dar și în regiune, la realizarea de turnee naționale cu mult Național din Cluj din peste Teatrul sau Târgu Mureș. Putem Spune ca nu există oraș mare, în România,. care să nu fi luat contact cu trupa Teatrului din Turda.

Pagina 4

Li] www.primariaturda.ro x] contactOprimariaturda.ro Primăria f, o264 213160 (4 caca 217 08. Munici iului P-ta otodată la nivelul Ț "ia 1 Decembrie 1918, nr. 28,-Mun. €atrului există dorința dede Turda, Jud. Cluj prin urmare, în acest voitare și ta nivet interrraționrat>— an, un prim turneu va fi realizat TORONTO, în octombrie în Canada la cu spectacolul TRIX SHOW, un spectacol nonverbal despre românism. români și Teatrul Aureliu Manea organizează Festivalul Internațional (FITI), un festival aflat de Teatru de la Turda deja în primele 3 festivaluri evenimente de profil din România, ca număr de și participanți, unde companii și teatre de pe toate orașul de pe Arieș. continentele poposesc în - posibilitatea de a face parte din rețele teatrale la: nivel teatrele naționale ale european, rețele unde au acces țărilor membre UE și teatrelor participarea în festivaluri dedicate nâționale naționale. - dezvoltarea de parteneriate la nivel Curopean și marile internațional cu teatre naționale din orașe ale lumii va crea o punte de creștere exponențială comunitatea turdeană, pentru teatrul și denumiri, actualizată, aprobata prin Legea 48 din 2003, a Ordinului MIRA 564/2008 de impresariat artistic, cu modificările și completările ulterioare, oportuna si legala consideram necesara, schimbarea denumirii instituției MANEA astfel: din TEATRUL AURELIU TURDA în TEA TRUL NAȚIONAL A URELIU MANEA TURDA. SEF SERVICIU AMINISTRATIE PUBLICA LOCALA IO IFTIME

Pagina 5

E urm prima Primăria Se a) i Municipiului iciniuliri Turda 9 O p-iaio Turda, Jud. Cita Referat de aprobare privind schimbarea denumirii Teatrului Aureliu Manea în Teatrul Național A ureliu Manea Teatrul Aureliu Manea, instituție publică de cultură aflată în Local al subordinea Consiliului Municipiului Turda, a primit în anul 2014 numele prestigiosului de om cultură, Conform prevederilor art. 1, lit. a, art. 3, alin. | din OG 63/2002, schimbarea de denumiri, privind atribuirea sau cu modificările și completările ulterioare, schimbarea denumirii se Având în vedere cele menționate mai sus am inițiat acest proiect de schimbarea denumirii din hotărâre pentru Teatrul Aureliu Manea Turda în MANEA i TEATRUL NAȚIONAL AURELIU TURDA. PRIMAR Cristian pu A -

Pagina 6

Consiliul local al Municipiului Turda Comisia nr. 5 pentru Invatamant, Cultura, Sanatate, Tineret Sport si Turism NR. 603 30.09 0/3 _/ RAPORT AL COMISIEI DE SPECIALITATE la proiectul de hotărâre privind privind aprobarea schimbării denumirii pentru Teatrul Aureliu Manea Turda, instituție publică de cultură aflată în subordinea Consiliului Local al Municipiului Turda Vazand Raportul de Specialitate inregistrat sub nr. 20747/27.09.2019 si de aprobare al Primaruilui Referatul Municipiului Turda Analizand proiectul de hotărâre privind privind aprobarea schimbării denumirii pentru Teatrul Aureliu Manea Turda, in sensul in va deveni din care denumirea instituției TEATRUL A URELIU MANEA TURDA în TEATRUL NAȚIONAL AURELIU MANEA TURDA Pi Comisia intrunita azi 30.09.2019, in conformitate cu prevederile OUG 57/2019 privind art. 141, al. 11, al Codul Administrativ, avizeaza hotarare —FAVORABIL- proiectul de prezentat. PRESEDINTE DE COMISIE MOLDOVAN EMI j

Pagina 7

ROMÂNIA [i JUDEȚUL CLUJ MINISTERUL AFACERII TEATRUL TEATRUL AURELIU MANINATIIU RE PREFECT „AURELIU MANEA” Str. Republicii, nr 52 REGIST TURDA Tel: 0264/311952 Fondat în 1938 e-mail: teatrulaureliumanea(îj Ywyw.teatrulaureliumaneaturda | TEATRUL "AURELIU MANEA” TURDA [NR DATA INTRARE ai ti IEȘIRE 10. COM CERERE DE AVIZARE Se anexează la prezenta Cerere de avizare dosarul aferent, întocmit în conformitate cu prevederile Regulamentului de funcționare a comisiei de atribuire de denumiri județene, aprobat prin ordinul ministrului internelor și reformei administrative nr 564 din 2008. Data: 08.10.2019 GRIGORAȘ CĂTĂLIN MANAGER

Pagina 8

Dă COMISIA JUDEȚEANĂ DE ATRIBUIRE DE DENUMIRI CLUJ AVIZ NR. 7 /22.11.2019 În temeiul art. 3 alin. (7) din Guvernului Ordonanța nr. 63/2002 privind atribuirea sau schimbarea de denumiri, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 48/2003, cu modificările și completările ulterioare, și al Regulamentului de funcționare a comisiei de atribuire de denumiri județene, aprobat prin Ordinul nr. 564/2008 al Ministrului Internelor și Reformei Administrative, Comisia județeană de atribuire de denumiri Cluj AVIZEAZĂ FAVORABIL/NEFA VOR ABIL proiectul de hotărâre al Consiliului local Turda având ca obiect schimbarea de denumire din Teatrul Aureliu Manea Turda în Teatrul Național Aureliu Manea. Data eliberării Președintele Comisiei de atribuire de denumiri a județului Cluj

Pagina 9

TEATRUL AURELIU MANEA CP TURDA 5507072 TURDA, STR REPUBLICII, NR 52 E WEB: Www teatrulaureliumaneaturda.ro Tel. 0264/311952 dA /ac 0272 Solicitare schimbare denumire Teatrul Aureliu Manea Turda În baza prevederilor OG 57 din 03 iulie atribuțiilor 2019, privind codul administrativ, în sale și în condițiile exercitarea legii consiliul local aprobă, la Organizarea și statul de funcții propunerea primarului înființarea, ale instituțiilor și serviciilor publice de interes local. Având la bază prevederile OG nr 63 din 2002 actualizată privind atribuirea sau schimbarea și conform legii 48 din 2003 de denumiri Teatrul Aureliu Manea, instituție publică subordonată TEATRUL NAȚIONAL A URELIU MANEA TURDA, Argumentele care Stau la baza acestei modificări sunt Cu următoarele: o activitate culturală de 150 peste de ani la Turda primele în anul 1866, După manifestări teatrale au avut loc ce a fost construită actuala clădire de cazinou a teatrului, în 1904 (la început muncitoresc), renumite de cu destinație trupe teatru din țară au trecut prima trupă de teatru pe la Turda În 1948 ia a Orașului ce își va desfășura naștere activitatea în fostul cazinou. De-a lungul anilor Tepertoriu, spectacole pentru toate categoriile de vârste, înglobează diterite stiluri (copii, adolescenți, maturi) și și. genuri (drame, care liber), comedii, Spectacole experimentale, Având instrumentele sociale sau în aer necesare Teatrul din Turda județul Cluj dar Și în reușește an de an să fie pe primul loc în regiune la realizarea de turnee Cluj sau naționale cu mult peste Teatrele Național din Târgu Mureș. Nu Național din există mare oraș în România trupa Teatrului din Turda, În care să nu fi luat contact cu ultimii 2 ani Teatrul Turnee a desfășurat 116 spectacole la nivel sau festivaluri. național în

Pagina 10

TEATRUL AURELIU MANEA CF TURDA 5507072 TURDA, STR REPUBLICII, NR 52 WEB: Www.teatrulaureliumaneaturda.ro Tel. 0264/311952 i Teatrul Aureliu Manea organizează Festivalul Internațional companii și de Teatru de la Turda unde teatre de pe toate continentele poposesc în orașul de pe Arieș. Un festival primele 3 festivaluri de profil din aflat deja în România ca număr de evenimente și participanți. - Posibilitatea de a face din parte rețele teatrale la nivel naționale ale curopean, rețele unde au acces teatrele țărilor membre UE și participarea în festivaluri dedicate teatrelor - Accesul la fonduri naționale europene, “norvegiene sau naționale destinate naționale, instituțiilor. teatrale - Dezvoltarea de parteneriate la nivel curopean și internațional orașe ale lumii cu teatre naționale din marile va crea o punte de creștere exponențială pentru teatrul și comunitatea turdeană, - Dezvoltarea ! de parteneriate cu mari companii de spectacole pentru nivel internațional a festivalului creșterea vizibilității la de teatru de la Turda. procedura de schimbare a denumirii, instituții de cultură ce funcționează locale. sub autoritatea Consiliilor În acest vă sens, rugăm să inițiați un proiect de hotărâre Consiliul Local al pentru dezbatere și aprobare în Municipiului Turda, Manager Teatrul Aureliu Manea Turda

Pagina 11

publicat de Ileana Lucaciu la 14:52 Ni ciun comentariu: Linkuri de întoarcere către această postare vineri, 3 mai 2019 <TRIX SHOW” - TEATRUL “AURELIU MANEA” / Turda DEMONSTRAȚIE DE TALENT A UNOR TINERI ACTORI Teatrul din Turda poartă numele unui mare regizor unicat, AURELIU MANEA care nedrept e să fie trecut în uitare după dispariția sa dramatică. Liviu Ciulei și Andrei Șerban, colegul de clasă al lui Aureliu Manea, un alt mare regizor activ în prezent, în mărturiile lor, îi recunoșteau valoarea și origin: alitatea creatoare. Aureliu Manea a activat în teatrul care astăzi, cu îi respect poartă numele. Teatrul “Aureliu Manea” din Turda a prezentat în Capitală o microstagiune, cu buna cităților pe care le deține în prezent. Demersul e apreciabil și fi nimerit și alte teatre din să îl țară practice pentru că multe remarcate în festivaluri cu pretenții naționale. Spectacolul “Trix Show” a avut premiera în septembrie 2018 și nu a înregistrat remarcarea meritată a minunaților actori tineri din distribuție; cu dăruire și multă energie ei ilustrează scenic Sâvuros, scenariul original propus de regizorul Mihai Gruia Sandu, profesor și specialist în Commedia dellarte. Scenariul profesorului demonstrează că Păcală al nostru e “trickster național” și are confrați, chiar și în commedia dellParte, e bogat în situații exploziv comice și în arhietipuri diverse care vorbesc într-o limbă “romgleză” amuzantă. Spectacolul e de fapt, nonverbal; tablete purtate de interpreți precizează scopul acțiunii scenice, iar ilustrația “muzicală” sonoră € realizată de actori la diferite instrumente, dirijorul fiind Drak Alex Condurat). (excelent Decorul e simplu alcătuit din cuburi patru de diferite dimensiuni cu fațete iar costumele uniforme neutre, , colorate, sunt copletate in, genios cu ținute de măști inspirație folclorică și accesorii și senzaționale; aspectul scenografic e reușit dar la compus pentru a trimite la commedia dellarte, și lumea lui Păcală. Foița îndică program însă, doar numele Dan Felecan “asistent scenografie și măști”, realizatorul ... proiectului scenografie nu: e nominalizat. Autorul spectacolului Mihai Gruia Sandu demonstrează din nou, că este un as în Commediei dell'arte; profesorul de la cunoașterea UNATC alege însă, generos distribuția tineri ai universităților de artă din cu absolvenți Cluj, Sibiu și Craiova; foarte mulți din tin erii și distinși actori au fost remarcați cu premii la Gala “Hop” dedicată tinerei generații de UN] ITER; acum au avut șansa de a descifra solicitările acestui de gen special teatru sub îndrum. area Mihai Sandu Gruia. meșterului

Pagina 12

Pagina 13

LUCEAFĂRUL NR: 7, iulie. 2019 Dana Pocea De la satira de caracter la comedia romantică .. Teatrul „Aureliu Manea” din Turda, „presupun cu eforturi materiale duse de aproape sacrificiu, a prezentat în luna aprilie într-o microstagiune în capitală, cu scopul de a-și promova propriile producții, dar și cu conștiința că are ce arăta, trei reprezentații din destule de puncte vedere demne de interes. Acestea au fost, în ordinea în care Zrix în s-au jucat, Show, cu și regia lui Mihai Sandu Gruia, Ultima haltă în paradis de Valentin în lui Nicolau, regia Andrei Mihalache și Visul unei nopți de vară, în regia lui Muriel Manea Jakab. că cel Regret pe dintâi, confundând dintr-o neatenție locația, nu am reușit să-l văd, deși citisem că e un experiment spectacologic modern, nonverbal, la care un talentat grup de actori. tineri a aderat cu entuziasm. Ce se petrece la Turda confirmă că managerul Cătălin Grigoraș aparține categoriei de oameni care sfințesc locul. De partea lui în plus € și norocul de a fi sprijinit de un primar și consiliu un municipal care nu întorc spatele teatrului. Aceștia ambiționează să conecteze instituția artistică din urbea de pe Arieș la gloria cunoscută în anii *70, atunci când cel al cărui nume îl poartă îi impusese un statut de prim rang în mișcarea teatrală din țară. De altfel, în momentul când scriu rândurile de față, un mail mă anunță că între 28 iunie și 7 iulie la Turda se va desfășura un amplu festival internațional de teatru. Programul e impresionant. 'De dimineața până noaptea târziu oferă o mare diversitate de manifestări (spectacole de teatru, dans, circ, manifestări stradale, lansări de cărți etc.), provocând publicul și schimbându-i de vreme zece zile viața. O singură observație aș face în legătură cu toate acestea. Consider că ar fi benefic dacă faptul pe afiș ar figura, eventual în seara finală, și un spectacol de vârf, românesc, să constituie firește, care un reper. Ultima haltă în paradis, piesa lui Valentin Nicolau, aduce în mitul lui Don discuție Juan, transplantat cu numele Mitică pe meleaguri dâmbovițene, încadrându-l în perfect tipologia „miticilor” autohtoni care, de la Caragiale și până astăzi, încetează nu să fie o faună umană familiară românilor. În rest, piesa lui Valentin Nicolau nu se livrează nici sieși și nici altora mai mult decât este. E o scriere inteligentă, spumoasă. Conține o comicitate savuroasă, dar și tâlcuri amare, cu o adresă satirică transparentă, fără să emită pretenții că rupe gura târgului. Mitică este, ca fizionomie, un prototip de personaj „Clasicizat”, cu un spirit ascuțit, supus în timp la multiple metamorfoze, uneori și la unele deformări caricaturale. În modificările sale de fond esență nu sunt radicale. „Eroul” din Ulfima hală în paradis nici într-o cameră de spital, unde se află după 0 operație, nu concepe să-și trădeze condiția de cuceritor, Chiar în pragul morții instinctul plăcerilor nu-i dispare, ci rămâne același bon-viveur, iubitor de femei, mâncare și viață. Lui Andrei Mihalache îi repungă stridențele, artificiile, de aceea nu supralicită textul în goană după efecte, ci se păstrează permanent în limitele normalității, linia pe unui profesionalisi

Pagina 14

riscă nimic, Bun profesionist, sigur în creionarea personajelor, regizorul este preocupat să țină sub control distribuția și să-i valorifice resursele. Marian Negrescu, actor cu experiență, caligrafiază în Mitică, cu distincție și lejeritate, portretul bărbatului înzestrat nativ cu un farmec boem, zeflemist, care își acceptă senin sfârșitul, mâhnirea lui fiind aceea că nu are un fiu ca să-i calce pe urme. Când intră în scena-salon celălalt personaj-cheie, junele Ionel, traumatizat de o tentativă eșuată de suicid, Mitică nu-și menajează energia și e gata să-i predea adevărate lecții în arta seducției. Dialogul dintre cei doi stârnește adeseori hohote de râs. Afișând o mimică năucă, de ins picat din cer, Cătălin Grigoraș, interpretul lui Ionel, își secondează maestrul excelent, imitându-l cu o dezinvoltură dezarmantă, de un haz copios. Doamnele care roiesc în preajmă, fie că sunt cadre medicale sau nu, etalează o senzualitate dezlănțuită. Dorina Nemeș (Doctorița), Alexandra Dușa (Asistenta), Maria Salcă (Roșcata), Raluca Eremei (Bruneta) și Doina Șoproni (Blonda) sporesc, prin culoare și o parodiere discretă, paleta de umor a unui spectacol agreabil, menit să destindă. În fine, Visul unei nopți de. vară, de ce să nu recunosc?, e spectacolul l-am pe care așteptat cu un interes special. Motivul dacă dezvălui un detaliu cred că nu e greu de înțeles: la populara piesă shakespeariană regia e semnată de Muriel Manea Jakab, fiica unicului Aureliu Manea. De obicei, copiii cu o asemenea descendență, îndeosebi aceia deciși să urmeze vocația unuia sau altuia din părinții lor celebri (Y. cazul în footbal al fiului lui Gică Hagi), nu sunt întotdeauna într-o situație de invidiat. Nimeni nu realizează mai bine ca ei că moștenind faima unui nume nu înseamnă că ai parte de popularitate încă de la naștere, ci .și că e posibil să te trezești cu blocaje emoționale și profesionale. Nu e comod să simți că ochii tuturor sunt ațintiți spre tine și tentați mereu să te compare și disece, Referitor la Muriel Manea Jakab zice că aș lucrurile sunt întrucâtva și mai complicate, Tatăl ei este, între altele, și autorul unei cărți, Spectacole imaginare, în care „regizează” pe pagina scrisă texte shakespeariene netranspuse-pe scenă. În eseul Aparență și. esență în „Visul unei nopți de vară” imaginează; de exemplu, un spectacol cu piesa pe care nu bănuia că va fi regizată vreodată de propria-i fiică: „Lumea lui Oberon ni se va înfățișa măreață și înspăimântătoare, o lume în care omul este controlat până lă ultima fărâmă a libertății sale”, Dintr-o atare perspectivă, specțacolul scris al lui Manea devine o mărturie „despre un imperiu în care teroarea absolută și lenea umană se vor împleti”. Rezultă de aici, în mod paradoxal, constatarea că fiica nu-i împărtășește ideea de teroare și lene, că nu se lasă atrasă de ipoteza că lumea din Visul uhei nopți de vară € o lume situată în exclusivitate dincolo de aparențe. Dimpotrivă, polarizează într-un discurs coerent, axat dinamica pe întrepătrunderii dintre cuvinte și poveste, lumea realului și cea plăsmuită de fantezie, plasându-le pe ambele pe un tărâm al spiridușilor, elfilor, al fabulosului. În pădurea Ardenilor, personajul- nălucă, Puck, văzut și nevăzut în același timp, la comanda lui Oberon, stăpânul absolut, rezervă celor două cupluri de îndrăgostiți, „ambetate” de patosul unei iubiri în impas, peripeții și încurcături halucinante. La fel ca în trilogia lui J.R.R. Tolkien, Stăpânul inelelor, Muriel Manea Jakab transfigurează universul senzorial al irealului, cu figuri decupate dintr-un în parcă basm, care imaginarul este palpabil și urmează o evoluție ciclică. Demersul regizoral își asumă existența unei lumi stratificate, cu dublă dimensiune: una realistă, vizibil terestră, alta ireală, senzitivă, vizând subconștientul individului: în componentele lui spirituale. Important € că planurile interferează, nu acționează accidental, fac corp comun cu mai erotică” piesă lui „cea a Shakespeare. Decorul și costumele Elizei Labanez (fiică a scenografei Clara Labancz și soră după mamă cu Muriel), revendicate, ideatic și metaforic, din zona poeticului, vizualitate ca plastică și funcționalitate, și din aceea a parabolei, ca sursă de simboluri și teatrale, fac semne ca feericul, nuanțat și de light designul lui Lucian Moga, să un loc relevant îns ocupe

Pagina 15

Imaginea de fundal cu cele trei rame (cadre) de tablouri din care se desprind personajele, chiâr și privită în sine, este de o frumusețe stranie, Remarc, de asemenea, felul ingenios cum, porninduse de la anumite elemente de epocă sugerate de costume, se conferă feericului o vagă notă de temporalitate, o gură necesară de real. Muriel Manea Jakab propune, astfel, o călătorie veselă prin vis în care personajele își caută identitatea. Interpreții cuplurilor de îndrăgostiți, Ioana Maria Repciuc (Hermia), Diana Tușa (Helena), George Sfetcu (Lysander) și Valentin Oncu (Demetrius), joacă spontan, avântat, tinerește, Mențin constant ritmul acțiunii. Totuși când din replica rostită și gesturi lipsesc trăirea și voluptatea pasiunii ritmul e mecanic, exterior. Reprezentantul muritorilor, Thezeu (Cornel Miron), nu apare în scaun cu rotile doar pentru a consemna un handicap, ci trimite la concluzia că omul e în primejdie de a se osifica prin ancorare într-un prezent degradat. Raluca Marina Radu (Titania) și Vali V, Popescu (Oberon), mizând pe expresivitate corporală, pe știința temperării verbalismului, reușesc roluri de relief. Puck șochează, dintru început, prin fizic rotofei, supradimensionat, și vestimentație ostețativ haiosă, Celelalte atuuri ale sale, psihologie de claun, angajare în acțiuni fizice excentrice, șiretenie, complicitate, harul vrăjii, multă mobilitate, trecere rapidă de la o mască la alta etc., Bianca Holobut, interpreta sa, i le pune admirabil în valoare, făcând din el o prezență acaparatoare. Alexandra Dușa în Zână este bizară și năstrușnică. În Meșteri, sarea și piperul comicului în numeroase versiuni de spectacol, Călin Mihail Roajdă, Miky Paicu și loan Alexandru Savu nu-și înving decât pe alocuri crisparea, sunt prea fixați în schemă. Ceea ce funcționează impecabil e „carnavalul” sonor, un soi de ceremonial magic al ființelor invizibile ochiului uman, la care conlucrează diverse instrumente, sunete, onomatopee, o coregrafie și pantomimă migălos cizelate. Muriel Manea Jakab în Visul unei nopți de vară contează pe imaginație și spirit inventiv,

Pagina 16

“1NăL3l PLOZ/p- 8-2

Pagina 17

] 202 AT TURNEE Nicolae PRELIPCEANU Un apectacel momuerlal cane mă mall decâr vmul, de vorbe Nu am mai văzut de foarte mult timp un spectacol al Teatrului de Stat din Turda. Cred că am văzut, după epoca de aur a acestui Teatru, când acolo monta Aureliu Manea, doar Omul cu valize al lui Eugene lonesco, pus în scenă de Mihai Mănuțiu, cu Cornel Răileanu în rolul principal. Acum, când Teatrul se numește chiar „Aureliu Manea”, pot să mărturisesc, cu mâna pe tastele laptopului, că spectacolul lui Mihai Gruia Sandu, Trix Show, m-a surprins și impresionat. Poate, în primul rând, pentru expresivitatea fiecărei scene, ritmul dezlănțuit în care tinerii actori ai trupei fac trecerile de ia o situație la alta, faptul că — fără cuvinte — spectacolul exprimă, totuși, mult, că trimite la tipuri umane din commedia dell'arte, dar, în același timp, și la personaje ale poveștilor noastre populare, bunăoară la Păcală și Tândală. Îi avem pe cei doi, avem și popa și primarul, și femeile din jur, totul într-un vârtej foarte bine stăpânit și, mai ales, foarte bine controlat de creatorii săi, totul mustind de umor și spirit. Trix Show — ne explică autorul scenariului și al regiei — este, de fapt, un fel de Păcală-show, dar cum comunicăm tot mai rar în românește (eu adaug; și într-o română tot mai uscată), Mihai Gruia.Sandu a ales, de bunăvoie și nesilit de nimeni, varianta anglofo- nizată. Cuvintele sunt ale mele, dar aceasta este ideea profesiunii de credință pe care artistul complex și complet, stăpân deopotrivă al mijloacelor de circ și al celor dramatice, din păcate prezent prea rar pe scenele noastre, o pune pe modestul program al spectaco- lului, o simplă foaie. lar personajul generic, Păcală, este și Arlechino, dând posibilitatea celorlalte să întruchipeze, și ele, figuri ale teatrului european. E greu să descrii în cuvinte scenele acestui spectacol, care debutează cu nașterea lui Păcală, gata maturizat și spunând „mama” foarte clar, după care urmează trecerea celor prezenți pe scenă prin tot felul de situații, una mai comică și mai semnificativă decât cealaltă, de la aceea a războinicului vorbind o germană românizată sau o română germa- nizată și până la scena din înalta societate — ca să evoc doar două dintre cele mai explicite. Numai că totul se petrece fără cuvinte, chiar dacă se mai pot între-auzi unele vocabule mai mult risipite și fără legături între ele, altele decât ale mișcării și travestiului. E o adevărată frenezie a dansului și mișcării, a gesturilor, care suplinesc vorbele și traduc totul într-un limbaj universal; e, totodată, o frenezie a deghizărilor, a măștilor de carnaval sau clovnești, dar și o frenezie uimitoare a sunetelor create de tânărul Alex Condrat, plasat mai tot timpul spectacolului în rolul orchestrei și a mașinii de zgomote, cu diverse instrumente (beat-boxing), e! menținând parcă ritmul spectacolului. Rareori, tânărul actor, încă student, își părăsește locul din stânga scenei, unde nu știu dacă toți cei care asistă la spectacol îl observă, pentru a ajunge în centrul acțiunii; iar aici se descurcă la fel de bine ca și atunci când produce sunetele ce țin locul de vorbe, împreună cu gestica și mișcarea generală. Ceea ce face el, din gură, din fluier ori te miri cu ce alte asemenea instrumente este într-adevăr uimitor. Dar o uimire n-o poate îndepărta pe cealaltă, și anume în fața a ceea ce fac toți ceilalți componenți ai trupei, fete și băieți, tineri actori, ieșiți de curând din școlile de teatru de !a Cluj și Sibiu. Trix Show al lui Mihai Gruia Sandu este un spectacol excelent, realizat când cu .mijloa- cele circului, ale clovneriei, când cu ajutorul sunetelor care vin din stânga scenei, unde, în fața noastră, i se adaugă lui Drak (acesta e numele personajului în distribuție) și câte una sau două dintre fetele care evoluează și pe scenă, în diferitele faze ale reprezentației.

Pagina 18

George SFETCU, Valentin ONCI, loan Alexandru SAVU, Miky PAICU, Călin Mihai! ROAJDĂ Călin Mit A „George ) Ingrid NEACȘ

Pagina 19

PI ALCA-MIkyIPAICU Ale îgrig/NI Am avut nenorocul (sau, poate, norocul) de a vedea spectacolul într-o sală nepotrivită ct propunerea artistică de pe scenă, cu persoane puțin receptive la o artă sublimată și fără clasice poveste dramatică, fără vorbele care dau spectatorului o anume liniște, siguranța recunoașter teatrului ca mediu familiar — vorba lui Mihai Gruia Sandu —, cu trei pereți, uși în dreapta, în func și-n stânga, cu fotolii și mese, ca acasă. Ceea ce, am aflat mai târziu, i-a uimit chiar pe actori, da dezorientarea lor nu a influențat deloc ritmul și farmecul spectacolului, comicul său de substanță dincolo de gestica clovnescă în care era îmbrăcat. A fost o probă a rezistenței artei la non-recep tivitate, în fond, o demonstrație a valorii spectacolului și a celor care-l jucau. Teatrul „Aureliu Manea” din Turda - Trix Show. Regia și scenariul: Mihai Gruia Sand. Scenografia: Eliza Labancz. Coregrafia: Mariana Gavri . Distribuția: George Sfetcu (Trix-Army. Valentin Oncu (Trix-Mix), Călin Mihail Roajdă (Trix-Lex), Miky Paicu (Trix-Troller), loan Alexandri Savu (Trix-Trix), Maria Salcă (Trix-Maria), Alexandra Dușa (Trix-Petit Coeur), Raluca Radi (Trix-Mama), loana Repciuc/Amalia Popa/Diana Tușa (Trix Angel), Ingrid Neacșu (Clown), Ale Condurat (Drak). Data reprezentației: 2 aprilie 2019, de la Sala Dalles.

Pagina 20

. 3 . Vile (amă (ana și Teatrul „Aureliu Manea” din Turda și-a asumat o încercare grea atunci când fiica celui care-i dă numele, Muriel Manea-Jakab, a pus în scenă Visul unei nopți de vară de Shakespeare. Piesa a suferit transformări și reduceri, ca de pildă în cazul trupei de meșteri-actori, care au rămas doar trei din cei șase câți prevăzuse autorul. Mai lipsesc și alții, cum ar fi maestrul de ceremonii sau cortegiul de zâne al Titaniei, care se reduce la una singură, plus Puck. Acesta din urmă este un clovn, îngroșat și la propriu (cu vatoane) și la figurat, într-un comportament care, oricum, poate da naștere la tot felul de interpretări.

Pagina 21

ATRUL 206 caracterizează prin înălțimea ia care ridică vocile, iar Titania chiar Personajele se repetat de (cam) multe ori, de parcă ar avea înăuntru un printr-un fel de țipăt-scâncet din cele ce scâncesc. Multe gesturi suplimentare se fac pe scenă, mecanism de păpușă dă peste se scălâmbăie nu întotdeauna când e nevoie. vezi și cazul lui Jurubiță, care se cap, lucrurile se desfășura și așa. Mai ciudat este comportamentul actorului Dar să zicem că pot meșterul Gutuie (neprecizat cu numele în foaia conținând distribuția), care l-a jucat pe la De altfel, se pare că Muriel Manea-Jakab a și mizat extrem de efemninat, până grotesc. când conceput personajele, precum și relația dintre ele. De pildă, pe grotesc atunci și-a de către un Puck neatent, ei se adresează, mai întâi amoros când băieții sunt vrăjiți greșit abia identificând persoana feminină pentru care trebuia să cadă înamorați, unul altuia, apoi scenă comică, ei adresându-se, ambii, fetei, se trezesc sărutându-se atunci ba chiar într-o dintre ei. Urmează un gest de scârbă, nu tocmai conform când Elena își retrage capul vremurilor noastre. Tot de domeniul grotescului mi s-au părut și corectitudinii politice a croite imaginație barocă, dar aș spune că rezultă un fel de baroc zdrențuit, costumele, cu o în scenele scăldate în fumul albăstrui al visului nopții de vară. Thezeu este oricum de efect manta de e drept, deloc zdrențuită, ba dimpotrivă, cască și ochelari îmbrăcat într-o piele, sută de ani, firește că ridicați pe frunte, ochelarii vreau să spun, și, colac de pilot de-acum o de viitoarea mireasă — căci de nunta lor suntem avertizați din prima peste pupăză, purtat textului într-un scaun pe rotile. Nu-l vedem, ca spectatori, în picioare scenă, conform — decât la finalul cu aplauze furtunoase. cu enunțul schemei în care se va încadra povestea dramatică, este Debutul spectacolului, fel de recitare fără orizont expresiv. Ceea ce urmează este mult mai ratat de actori printr-un la mișcare și ritm, actorii aceștia, majoritatea distribuiți și în spectacolul dinamic, pentru că, al lui Mihai Gruia Sandu, Trix Show, sunt mai pricepuți. Numai că, de data asta, nu nonverbal frenezia este acoperită de situațiile înfățișate, dăunând redării textului, în întotdeauna mișcărilor cazul acesta necesar pentru înțelegerea celor ce se petrec pe scenă. ar fi cele două cuvinte-noțiuni care ar defini ceea ce Murie Grotesc și exagerare Manea-Jakab a făcut din Visul unei nopți de vară de Shakespeare. Cum că tatăl regizoarei, marele Aureliu Manea, a publicat o carte despre spec: știam le-ar înscena și bănuia că nu o va face niciodată, am deschis volumu tacolele pe care în textul intitulat „Aparență și esență în Visul unei nopți de vară” Spectacole imaginare și, final explicație artificialității și grotescului din spectacolul montat de am găsit — spre — o a face un spectacol care să împrumute lenea acestei luni prea fericite ce nu-ș fiica sa. "Aș Manea, după ce analizase piesa, independent de lumec găsește distracțiile.”-scrie Aureliu „în pericol, o lume fierbinte prin primejdie”. „O lume atât de artifi: de azi, pe care o găsește cială încât te străbat fiorii (sic!), o lume în care fetele tinere își vopsesc din plictiseală păru verde. Văd costume pictate precum fluturii nopții, fosforescente, aducătoare de în roșu sau rele. Suntem în noaptea unui carnaval psihedelic. Steril, obsedat de senzații prevestiri în perechile de îndrăgostiți se amestecă absurd.” Aici e, poate, cheia spec o noapte care tacolului lui Muriel Manea-Jakab, de aici, poate, artificialitatea unor personaje și scene vicleană ca privire de diavol — mai observă Manea — ascunde mizerie „Aparența veselă, o sufletească, sărăcie spirituală și lipsa oricărei ordini morale.” De aici, poate, și violența ct scenele confuziei, definitorii pentru întreg spectacolul. Nu știu dacă regi care se petrec urmat tatăl, dar dacă nu a făcut-o explicit, atunci gândurile sale despre piest zoarea și-a Aureliu Manea ta începutul capitolului citat: "Poate că niciodată n-an despre care spune, bucuria shakespeareană atât de pură în plinătatea sa ca în această exuberanti întrevăzut afirmare miezului de noapte.”, gândurile sale au ieșit la suprafață, la cinci ani după dispa a riia lui, în acest spectacol regizat de fiica sa. Manea”, Turda — Visul unei nopți de vară de William Shakespeare. Regia: Murie Teatrul „Aureliu Miro! Manea-Jakab. Scenografia: Eliza Labancz. Light design: Lucian Moga. Distribuția: Cornel Maria Salcă (Hippolyta); George Sfetcu (Lysander); Valentin Oncu (Demetrius); Călin Mihai (Thezeu); Eremei-Birza trimisa lui Egeu) Roajdă, Miky Paicu, loan Alexandru Savu (Meșteri); Raluca (Egeea, Anca Marcos (Hermia); Diana Tușa (Helena); Vali V. Popescu (Oberon); Raluci Bianca Holobuț (Puck); 2019. Marina Radu/Amalia Popa (Titania); Alexandra Dușa (Zâna). Data reprezentației: 4 aprilie

Pagina 22

ge SFETCU, loana REP! Raluca ER!

Pagina 23

203 Manan NEGRESCU Oana MEDREA Ultima baltă în Pana — pimă opie la Teatul Dnamatungilon Români aflat la București în perioada 1-4 aprilie 2019, Teatrul „Aureliu Manea” din Turda s-a dintre spectacolele producții proprii: Trix Show ocazia turneului de promovare a trei cu haltă în Paradis (regia Andrei Mihalache) și și regia Mihai Gruia Sandu), Ultima (scenariul Visul unei nopți de vară (regia Muriel Manea). în seara de 3 aprilie, prima ieșire ia: public pe Ultima haltă în Paradis a însemnat, unei scrise de Valentin Nicolau și, totodată, Teatrului Dramaturgilor Români, a piese scena Teatru. Regizorul Andrei Mihalache întâlnire a trupei turdene cu publicul, în acest prima prin energie și spontaneitate de realizat o versiune scenică dinamică, ce amintește a de regizorul Alexandru Tocilescu în 2002 memorabila adaptare pentru televiziune semnată UNITER, avându-i în distribuție pe Florin Piersic, nominalizată un an mai târziu la Premiile și Florina Cercel, Mariana Dănescu, George Ivașcu. vivace plin de farmec, cu personaje pitorești, care Valentin Nicolau a scris un text și Mitică o actualizare a figurii lui Don Juan pe plân cuceresc prin firesc. În prim-plan, — care se zvonește că ar fi iubit de-a lungul autohton, bătrânul vicios și neastâmpărat despre d

Pagina 24

vieții nu mai puțin de 15 mii de femei. Îl descoperim internat într-un salon de spital, care va deveni, metaforic, ultima sa „haltă” în „paradisul iubirii”, iar întâlnirea cu tânărul și neexperimentatul lonel se transformă într-o posibilitate de a lăsa moștenire bogata sa experiență de viață, predând ștafeta donjuanismului unui viitor „Mitică”. Între „legendarul” Mitică și banalul Ionel — două tipologii perfect antagonice — se înfiripă o legătură maestru-discipol. lar ritualul inițierii acestuia din urmă în tainele cuceririi femeilor capătă dimensiunea unei lecții prețioase despre iubire, despre misterioasele raporturi de forță dintre femeie și bărbat, și despre viața care merită gustată hedonistic, sub toate aspectele frumuseții ei... feminine, mai ales. Autorul a creat un contrast comic savuros între cei doi protagoniști. Deși aflat ia apusul vieții, Mitică se remarcă printr-o forță vitală molipsitoare, în timp ce mult mai tânărul lone! se lamentează la fiecare pas, convins că viața nu are rost fără Mimi a lui. În rolul lui Mitică, actorul Marian Negrescu a cuprins esența personajului, în care se combină virilitatea și voință neobosită de a trăi cu virtuțile cuceritorului autentic, cândva sublimate la rang de artă. Cu fizionomia sa, desprinsă parcă din picturile religioase ale Renașterii, ce îmbină serenitatea și sobrietatea, Marian Negrescu este o prezență scenică autentică, chiar memorabilă. EI și-a condus admirabil rolul, urmând cu acuitate declinul personajului, de la lupta încăpățânată a pornirilor sale lăuntrice, cu trupul aproape ruinat de bătrânețe și de viciu, care îl trădează la fiecare mișcare mai vioaie, dar și elanurile sale hedonistice temperate de inflexiuni filosofice. În final, odată cu declinul definitiv al personajului, Marian Negrescu ne oferă o altă fațetă a expresivității sale. Amnezic, imobilizat într-ui scaun rulant, cu privirea pierdută, el compune imaginea emoționantă a gloriei în ruină, a acelui Don Juan care, multiplicat în infinitele avataruri ale eternului feminin, ne roagă să îi amintim, să îi spunem cine e Mitică. La polul opus, Cătălin Grigoraș i-a atribuit personajului >:

Pagina 25

210 a a cr Ionel stângăcia și ridicolul cerute de partitură, însă le-a împins spre cote de bufonadă. În interpretarea sa, neinițiatul în ale vieții și ale iubirii se profilează ca un autentic gogoman, care încercând să imite trucurile maestrului său, eșuează lamentabil în mișcări, grimase și onomatopei grotești, care stârnesc hohote de râs. În fața unui astfel de personaj, tentația de a șarja este mare, iar actorul i-a cedat, pe alocuri, și a rămas monocord de la început până la final, uitând să transmită subtila evoluție a lui lonel pe drumul transformării sale din bufon imatur în bărbat. În rolul Doctoriței, Dorina Nemeș a surprins cu grație profilul femeii singure, încărunțită vremelnic și care, apârent simulându-și disprețul față de întreaga tagmă bărbătească, cedează, totuși, în fața farmecului lui Mitică, în care descoperă un tălmaci al sufletului feminin. Micile derapaje melodramatice și rostirea trenantă și scrupu- loasă a actriței au știrbit din forța feminității autentice, pe care ar fi putut să o ofere perso- najului. Alexandra Dușa, simpatică și convingătoare în rolul Asistentei, creează un contra- punct comic binevenit sobrietății autoimpuse a Doctoriței. Într-un decor simplu și sugestiv, Alexandru Radu a recompus, din câteva elemente tipice, camera mizeră de spital pe care Mitică-Don Juan o transformă cu puterea imagina- ției într-un spațiu unde totul devine posibil. Spectacolul realizat de Andrei Mihalache, alături de actorii Teatrului „Aureliu Manea” din Turda, readuce în atenția publicului una dintre acele piese care își dovedesc pereni- tatea, vorbind cu mult umor despre lucruri serioase. Valențele textului lui Valentin Nicolau sunt puse în valoare într-o versiune plină de prospețime, ritmată, bine condusă actoricește și regizoral. Teatrul „Aureliu Manea” din Turda — Ultima haltă în Paradis de Valentin Nicolau. Regia: Andrei Mihalache. Scenografia: Alexandru Radu. Distribuția: Marian Negrescu (Mitică), Cătălin Grigoraș (Ionel), Dorina Nemeș (Doctorița), Alexandra Dușa (Asistenta), Maria Salcă (Roșcata), Raluca Eremei-Birza (Bruneta), Doina Șoproni (Blonda), Miky Paicu, Valentin Oncu (Brancardieri). Data reprezentației: 3 aprilie 2019.

Pagina 26

Lig di zație (cum de pur am întâlnt în re no- de pantomimă (puțin lungi), ra

Pagina 27

ansamblului. La început sunt doar două personaje: Teatrul tineretului Aston și Davies, „înotând” în mormane de pantofi, N firave simboluri ale virtualității drumului căutării lor | identitare, Valentin Oncu face din Davies un per- din Ardeal sonaj tragic; el este un rătăcit, un homeless, posibil „îngrijitor” al acestui spațiu în care își caută adăpost pentru a se simți protejat, ocrotit de pericolul imi- LE ian Țian nent de afară. Statutul lui de „îngrijitor” e virtual, e o altă căutare. Din valiza lui scoate mereu încălțări din arteneriatul artistic dintre Facultatea de spre scrierea forțat închegată a dramaturgului englez, care curge nisip. Nisipul, cenușa, praful e un element Teatru și Film din Cluj-Napoca și Teatrul vizând dificultățile comunicării între personajele scenic abil strecurat pentru a simboliza deșertăciu- „Aureliu Manea” din Turda continuă să dea piesei, angoasa, singurătatea, frica și nicidecum spre nea, singurătatea, angoasa. Miky Paicu în Aston pare roade pe scena „teatrului tineretului din Ardeal” realizatorii spectacolului „mulați” literalmente pe la început reticent, interiorizat, până la monologul în (după expresia profesorului Gelu Badea) oferind problematică. "Totuși, trebuie apreciat faptul că piesa care dezvăluie tratamentul cu electroșocuri aplicat în studenților absolvenți o primă ieșire în afara facul- oferă posibilități de manifestare tinerilor regizori și clinică. El caută o ordine în dezordinea lumii. Mai tății cu validarea cunoștințelor acumulate în anii de interpreți cu apetențe pentru acest gen de la „coada bine înfipt în realitatea momentului e Mick interpre- stadiu și, desigur, afirmându-și talentul. Cea mai teatrului absurd” Piesa a fost scrisă în 1983, după ce tat de Călin Mihai Roajdă, vag antrepenor care dese- recentă confruntare cu publicul spectator turdean Tonesco, Beckett, Adamov și Fernando Arrabal își nează cu creta pe padiment, visând să realizeze o lo- s-a produs în 30 mai 2019. Andreea Nagy, studenta scriseseră marile piese. În 1992, la Cluj, piesa a fost cuință salubră. Coloana sonoră însoțitoare amplifică clasei de regie Gelu Badea, a prezentat spectacolul cu pusă în scenă tot de tineri în același registru de dra- senzația de angoasă prin scârțâit de vioară. O foarte Îngrijitorul de Harold Pinter, avându-i în distribuție mă a cunoașterii identității și a căutării locului con- bună idee regizorală este plafonul deteriorat al aces- pe tinerii Valentin Oncu, Călin Mihai Roajdă și Miky viețuirii, în regia lui Radu David, cu Diana Cozma, tui spațiu de joc, susținut pe stâlpi metalici, de fapt Paicu. În ciuda dificultăților textului, munca de două Adrian Matioc și Eugen Titu. Promiscuitatea mediu- un decor mecanizat adecvat sugestiei de claustrofo- luni cu actorii a scos în evidență o bună cunoaștere lui în care trăiesc personajele piesei era și acolo dur bie controlată, plafon coborât treptat peste interpreți a manierismului din teatrul absurd, reușind un spec- exprimată, până la caricaturizare. până când spațiul disputat de personaje devine ires- tacol unitar construit sub semnul a ceea ce s-a numit Spectacolul propus de Andreea Nagy stă sub pirabil. Atunci ei se ridică deasupra lui și din cutii de ulterior „comedia pericolului”, Seriozitatea cu care a semnul unui angajament de reproducere fidelă a va- ambalaje ridică în palme... același praf sau aceeași fost abordat textul lui Pinter, echilibrarea secvențe- Jențelor textuale, ba chiar făcând conexiuni de omo- cenușă a vidului existențial. lor și viziunea integrată organic în atmosfera densă genizare acolo unde ele nici nu există. Scenografia îi Este meritul echipei de a fi realizat un spectacol universului marginalizaților sorții sunt de natură a aparține tot ei și se pare că aici inventivitatea ei crea- bine conceput vizual, axat pe un suport textual labil, a mult incoerențele voite ale dialogului, doldo- toare a fost cu ceva mai sus decât la îndrumarea acto- subțire ca o lamă care, tăind, nu lasă urme, sprijini ra de rupturi și repetiții agasante, rilor. Vizual spectacolul e foarte bine construit. Clar- Observațiile mele negative se îndreaptă exclusiv obscurul în care sunt „învelite” personajele dă tonul EI TRIBUNA + NR. 403 + 16-30 iunie 2019

Pagina 28

inconștient pe soția lui Curley, echivalează cu o ex- cludere a visului din lumea abrutizată a oamenilor teatral Magnetism fermei. Bine distribuiți în roluri sunt Ciprian Vultur și Andrei Stan, George și Lennie, cuplul de singu- ratici rătăcitori. Peste prestația lui Andrei Stan, cula FITT 2019 (1) minte, nepersonalizată îndeajuns, s-a suprapus in- voluntar, în mintea mea, imaginea lui Florin Piersic, deținătorul premiului național absolut al rolului. II Aarian ion Intruziunile soției lui Curley (Dorina Nemeș) în me- diul bărbaților sunt abrupte și provocatoare, de un haturalism ușor forțat în economia ansamblului, dar actrița reușește să dea aripi visului eroinei în dialo- gul cu Lennie, Foarte americani în rolurile lor sunt Sorin Oros, Valentin Oncu, Stelian Roșian, Romul Moruțan, Cătălin Mareș, Sergiu 'Tăbăcaru, Cristian But. Decorul construit de Alexandru Radu are o pondere importantă în reușita mizanscenei, după cum am subliniat deja; el rămâne o emblemă a aces- tui spectacol serios, tratat cu responsabilitate de emi- țător onest în tușe pregnante, abstrase bucolicului, cu deferență maximă față de text. Un spectacol așezat în tipare clasice, așa cum și l-a dorit Andrei Mihalache: „o baladă country” cu muzică adecvată. Bulversantă și iradiantă în conștiința publicului este înscenarea odioasă din piesa Șantaj pusă la cale de patru liceeni mizerabili profesoarei de matema- tică din comisia de bacalaureat pentru schimbarea notei la examen. Piesa vorbește despre lupta dintre generății, dintre mentalități, „despre natura binelui într-o lume coruptă”, Interesant cum piesa scrisă de „+ Ludmila Razumovskaia în fosta URSS, în urmă ci £ actualitate Dr 40 de ani, își dobândește stringenta pri succesive montări în teatrele din România de a; A Rinocerii Teatrul de Artă din Deva a venit cu un spectacol ușor de „suflete de sare” ieșite din Un spațiu rezervat monodramelor a fost și de data inegal în regia lui Cosmin Crețu, Problematică tăioa- igurine sare, în unor aceasta sala Tour DAri, unde compania Miez - Spațiu să, cu un puternic impact emoțional; redare pândită salina "Turda, întrupate: corpurile deschiderea de impresie din Craiova a prezentat un monolog axat de.sincope. Au performat Roxana Olșanșchi în rolul tineri actori, au anunțat ma- adi- dură mocirloasă dezvăluire a reălității trăi- profesoarei, Laurențiu ungu în Volodea și; parținifestărilor artistice reunite sub sigla FITT, pe o și de Teatru din Turda, de o pre-puberă angoasată, Ingrid Neacșu face o al, Viorica Bulgac în Lida. În rest, prestații modescă Festivalul Internațional te onară me sm tert ta ru hâlbe si dietie deficitară inerente încevutului

Pagina 29

nitestărilor artisuce reunite sub sigua rau i, atu- PE VU Uuia Și Ai rade Artero ve araaateegaa va poeme cea mm a PI că Festivalul Internațional de Teatru din Turda, te de o pre-puberă angoasată. Ingrid Neacșu face o al, Viorica Bulgac în Lida. În rest, modes- prestații ajuns Ia a treia ediție. Cu adevărat un mega-tur de demonstrație de virtuozitate actoricească pe un text te, cu bâlbe și dicție deficitară inerente începutului artă (Tour DArt) și al artelor au prilejuit cele 10 greu, extrem de solicitant, după Blestemații de Chuck la Aurelian Gheorghe și Theodor Crețu (sau Edgar zile de festival, din 28 iunie până în 7 iulie 2019. Palahniuk, intitulat Confesiunea mea hidoasă. "Toate Bunea?) în Pașa și Vitea, tineri încă în neintrați meDirectorul festivalului, actorul Cătălin Grigoraș, “vomele repulsive ale unei realități sufocante, perce- moria siteurilor de profil. a sintetizat de la început: „Anul acesta avem pes- pute la modul grav și complex, sunt revărsate peste O adorabilă comedioară în mai multe secvențe te 120 de evenimente în 15 spații și un număr sensibilitatea utragiată a unei copile. După acest dis- tratate în stil buf a oferit trupa independentă Thalia de peste 400 de artiști din țară și din străinăta- curs violent extins spre generalizări sumbre, care bi- din Oradea, pe scenariul lui Zsolt Pozsgai, Până te”. Reclama invidiată: „este cel mai mare festi- ciuiește fragilitatea ființei, te întrebi alături de Aldous când moartea ne va despărți, cu Georgia Căprărin și val de teatru din județul Cluj” Primarul Cristian Huxley: „De unde știm că pământul nu e iadul altei Răzvan Vicoveanu, jucată în La Papion, casa Rațiu. Octavian Matei a dat mâna cu sponsori iubitori planete?” Madison, copila extrem maturizată a unei În ipostaze de mâncău, contabil timid, instalator de frumos și împreună au pus de un eveniment familii de bogătani (poate chiar prea mulți demoni i dezinhibat, homeless sau mire simbolic, Răzvan colosal, care scoate orașul din mahmureala lui se pun în cârcă unei copile de 13 ani), problematizea- Vicoveanu a făcut risipă de comicării specioase, etaprovincială. Și uite așa, municipiul de pe Arieș ză și se izolează... în moarte, rupând firele care o leagă lându-și talentul și evantaiul ipostazierilor tiponomia devenit mai mare, mai important, mai trendy. de familie, de societate, de viață. Simbolistica baloa- ilor întruchipate într-o ghidușă elaborare scenică. “Teatrul Național din Cluj, Teatrul Maghiar din nelor luminate diferit, intermitent e o soluție exce- Rar se întâmplă ca într-un festival să se joace două Cluj au pălit în fața acestei evidențe, plecând ca- lentă pentru atmosfera în care este plasată Madison versiuni ale aceleiași piese. La Turda s-a întâmplat, petele încoronate cu strălucită tradiție, să-și mărturisească spaimele și rănirile succesive, În tandem major au fost prezentate două montări Drumul spre miezul fenomenului teatral a fost Cel mai puternic spectacol al primei seri a cu Rinocerii, prima aparținând Teatrului „Matei asigurat și de pictorul turdean Cornel Vana care, fost Despre șoareci și oameni. în regia lui Andrei Vișniec” din Suceava, în regia lui Alain Timâr de la pe pietonală, a conturat pe pânză clovni, alături de Mihalache. De un realism răspicat, servit nonșalant, "Iheâtre des Halles din Avignon și a doua venind de ți mânuitori ai penelului. De la figurinele de sare îndesat în calupuri otrăvite de interacționare uma- la "Teatrul Municipal din Baia Mare. Ca și 'Tompa de pe străzi până la Figuranta interpretată de Tania nă periferică se încarcă montarea binecunoscutei Gâbor la noi, Alain Timăr este un îndrăgostit de crePopa pe scena studio a 'Teatrului Aureliu Manea, nuvele dramatizate a lui John Steinbeck de pe scena ația ionesciană și a montat mult Ionesco, Varianta distanța s-a transformat într-un fel de paspartu “Teatrului de Nord din Satu Mare, prezent în Turda la propusă pentru Rinocerii surprinde și intrigă în bună diafan, receptat ca introducere în problematica atât fiecare ediție a festivalului. Tăietura directă în epici- măsură, ca să nu spun că dezamăgește. „Rinocerii” de delicată vizând condiția actorului și a femeii în tatea dramei e impusă de la bun început prin sobrie- au dat buzna în supermarketuri și au tăbărât cu căsocietatea actuală. Visele legate de carieră, sacri- tatea decorului, prin geometria riguroasă a formelor rucioarele încărcate de cumpărături pe scenă vrând ficiul, abandonul copilului, dorința de a se vedea asamblate aproape simetric din lemn brut, masiv, să-l ademenească pe Berenger neînduplecatul. Asta jucând, magia faimei, căderea în depresie, ade- imaginând când dormitorul rândașilor angajați la este prima impresie. O fantezie futuristă, extrava- * vărurile crude ale vieții sunt puse pe tapet într-o fermă, când grajdul sau camera izolată a negrului gantă, lipsită de substanță, e drept, pe binecunoscronologie a dezamăgirilor recurente. Cunoscuta Crooks. Geometrie încrustată parcă și pe chipurile cuta temă ionesciană. Dar la stratul superior citim actriță din București a realizat un one woman show bărbaților cioplite în lemn dur. Numai Lennie me- intenția regizorului de a da o altă dimensiune, un: & lancolizează rătăcită ei la clasicizate în isterii istorie AS de un dramatism accentuat, susținut cu inteligență cu mintea printre și visează consumistă, „rinoceritei” FĂ și experiență de profesionistă, nu de „figurantă fără un locșor edenic unde să dea de mâncare la iepuri. și politice, fără să sesizăm că boala consumului corțe a diplomă”, după cum se fac dese referiri în text. "Tragicul sfârșit al lui Lennie, după ce o strangulează temporan, fanatismul consumului, este și o politică: TRIBUNA « NR. 406 « 1-15 august 2019

Pagina 30

abilă a puterii economice, care stăpânește „marea avertisment în manieră ludică. familie universală” Asistăm „Să demolăm totul!» într-un cărucior, silindu-l practic la o domesticire răcnește Jean în să abdice de la exigențele a simbolului. plin proces de transformare și dez- lui morale De la nazism și legionarismn Ja teroarea baterile și ideologice desuete. Din păcate, despre boală, gripă, epidemie, de la locul echipa îmbuibării și a formelor mai rafinate de de de actori nu se ridică întotdeauna la manipulare. muncă, se mută în nivelul cerințe- Așa la adică, imaginara cameră a lui Jean, din lor regizorale mult e, o dictatura Facebook-ului, nu mai prea înalte. Sunt momente mai pu- care lipsește, se înțelege, patul prezent în toate mon- țin periculoasă. Nu știi când te îmbolnăvești, reușite, altele mai puțin reușite, dar impresia nu știi tările mai cuminți, clasicizate, Berenger gene- că ești bolnav și intri în nu capitulea- rală este de spectacol neîmplinit. Mai gloata manevraților ca vic- 7ă, deși se întreabă „dacă întâi din cau- timă ăștia au dreptate?” și celebra za viziunii exclusiv ce-și trâmbițează victoria. Ce reproșez acestei frază din minimalizatoare la care e supus final, rostită dintre cărucioare și „rinoceri” abordări este limitarea. Ionesco în textul, apoi din cauza vocilor pițigăiate ale supermarket sună - Rămân o ființă umană - are actrițelor jenant, deși că el fi greutatea cuvenită unui (prea multe femei), a dicției poate nu s-ar sinchisit de această final reușit. Alain deficitare, a bâlbâielilor Totuși, 'Timâr nu se rabdă și apli- de tot felul. deșucheată viziune, păgubos restrictivă totuși. Unele voci sunt mici, insuficient lucra- că ironic pe fața lui Berenger o mască de Doi pereți albi volanți și câteva cuburi maimuțoi te, replicile sunt rostite prea repede, iau parte neevoluat. nu se înțelege „ la metamorfozarea omului în... simpatice ale ce spun, etc, Totuși, Răzvan Bănuț poate deveni Ss jucării Regizorul folosește după bunul plac textul bunăstării, nicidecum urmă- Berenger viabil cu pletele lui în vânt, la hidoși rinoceri. Personajele rindu-și ideea, sunt multe o adică, de: li, sunt decupaje și asamblări de gur, unul atipic, total diferit de Radu recognoscibile și după transformarea lor, ele replici din Beligan de pildă| scene diferite, logicianul devine logiciană din fulminanta dansează cu cărucioarele pline de produse muzi- montare a Teatrului de Comedie din pe (poate din lipsă de actori bărbați sau ironiza Ă_ că de tango lejer. Sunt semi-rinoceri pentru București din 1964 a lui Lucian Giurghescu, bipezi, gonflați logica feminină), scena finală dintre rămasă; în plastic Jean și Berenger etalon indiscutabil, : gri-negru, robotizați, obezi care aranjează este supradimensionată cuburile și intersectată cu dansul „ri- Despre al doilea altfel, instalând noua ordine. Obezitatea n-a nocerilor”: spectacol cu Rinocerii și alte pro- Colegii de serviciu ai lui Berenger au ade- ajuns o boală a bunăstării? Iat-o servită ducții jucate la FITT, în numărul viitor, pe scenă ca rat la schimbare și îi fac ba chiar îl semne, îndeasă Finalul e apocaliptic: (Pseudo-)Revoluția/ Balamucul vesel Yorick și Dictatura/Nicolaus stau, „înfrățite”, în față, în spatele porții de sticlă se văd Bătrânii și Tinerii ca niște statui de gheață! Creată în stilul globalizat celebrelor parabole Brave New World — Aldous Huxley și Ferma Animalelor de George Orwell, Balamucul vesel, ca „basm arhetipal horror”, le | E Cajocaru completează cu „progresul” diabolic al post-bol- șevismului. Spectacolul, în ciuda unor slăbiciuni, a impresionat publicul clujean, sensibil la o istorie

Pagina 31

meat de fondatorul teatru podea Rare de "tea sa ge “I&sman întrupează Savantul deschis la rare că a devenit, imediat, un: exemplu pentru femi- experimente și modernizări care înculcă, naiv, preocupat de cărți, redând perfect și ambigua nistele in-nuce: soția marelui compozitor implicit, doze mari de risc, Publicul, mulți tineri, conațional satisfacție că a scăpat de un concurent la a și prieten Edvard Grieg, de profesorat. apreciat mai ales prestația actorilor unele supărată neglijare, i-a ars Marian Politic e un Eilert și reușite inspirat Lâvborg, plin de ale premierei. (exact ca Hedda) manuscrisul noii simfonii! contradicții, capabil de subtilități spirituale și finețe Multe mari actrițe au dorit să o întrupeze: L] Eleonora Duse, Alla Nazimova, Ingrid Bergman, Diana Rigg, Isabelle Huppert, Claire Bloom, Maggie Smith, Jane Fonda, Annette Cate teatral Bening, Blanchett, Magnetism Olga Tudorache. E personajul feminin cel mai jucat: caracter interesant și modern, de-un tragism aproa- pe antic, care preferă finalul faptei frumoase, decât să la fie FIT'T 2019 sclava acelei societăți! (11) Ce a rămas din toate acestea în montarea Antonellei Cornici, pe textul lui Călin Ciobotari ÎI aarian Țian „după” Ibsen? O cu totul altă „Hedda”: o simplă dia- bolică nimfomană roșcată „în rut” permanent, care e pare că regizorii se întrec în năzdrăvănii manipulează lumea - femeie aici acțiunea trenează. E un câștig stilistic, dar așa nu s-ar fi sinucis S vizionare atunci când și niciodată vine vorba despre o pierdere, întrucât abstractizează pentru un amant „în plus”! Se „tăvălește” teatrul căldura dialo- absurd” și neînțelegerile inițiale ale gului. Ziarele cu Filert și Brack, deși la Ibsen e platonică, flirtând care manipulează și îndoctrinează spectatorului derutat, neinițiat, devin și mai de din plictiseală! Dar nu e destul, se dă la servitoarea prin știri inventate sau abil orientate își enunță și neînțeles (nu cu sens blagian!). Linearitatea Bertha/Corina Vișinescu, transformată” acți- prin personajele ionesciene neliniștile căderii în de „tex- unii e abolită din start, rolul tier”/regie într-o la dialogului diminuat, fanatism și uniformizare. Replici din finalul tânără care se dau toți bărbații, doar piesei menținut atât cât să susțină invenția vizuală, sunt rostite în ba chiar și Hedda — ambele au, de la primele secvențe vorbite, totul pare început, un care în Rinocerii lui Iulian Bulancea de la Teatrul show stil strip-tease în fața lui Tesman, un vertij din care bietul Berenger nu poate ieși, e care „se dă” Municipal din Baia Mare devine Ia Bertha (la Ibsen e bătrâna bonă precumpănitoa- acoperit de ziare, de gloata dezumanizată care-a crescut de re. Regizorul uzează de care nu mic!), la vechea un constructivism debor- prinde carnație reală colegă de școală a soției, Thea/ Irina dant, halucinant pe scenă, deși el încearcă să extins spre teatrul de marionete se salveze. Rinocerii Bodea-Radu! Așadar cu totul alte „relații” între sunt doar umbre proiectate și, și de umbre. Și asta e o minimalizare nedorită. majoritar, cu totul alte personaje! 'Textul pe peretele realului drapat cu ziare. Când acesta se și montarea Glisarea înspre oniric este de se manierismelor asigurată un pre- ridică, își fac apariția, într-un macabru dans supun (șabloane golite de sens, ce ludiu destul de alego- pantomimic lung, în care cei un- ric foarte stihiile realului se vor super-estetizate!) baroce la modă, venite de reușit, coșmaresc, înăl- sprezece interpreți sunt prinși, împinși în univer- țate picioroange hidoase, peste ocean, de la un New-Hollywood (idem tea- pe poate chiar mai sinis- sul mass-media ca într-o grotă plină de trul mercantilizat) de bancheri primejdii, tre decât „naturalii” rinoceri. E limpede, ne „ocupat” în anii 80, sugerată de decorul format exclusiv pasc din munți de tot alte forme de rinocerizare Care și-au impus incultura și atavismul emoțional ziare. acută. Spectacolul Ziariștii sunt zeii manipulărilor care nasc băimărenilor cerând. trei „ingrediente”; sex, action e brutality are coerență și substanță, primește monștri. Ideea rinocerizării e așezată așadar de strălucire și itat in Astfel, Bertha (interpretată bine, dar cheia O anume strălucire și gravitate prin joc jocul susținaată susțin CONST) Tegizo- Julian Bulancea într-o virtuală redacție, dezbate- al pe rală e falsă) face actorilor. Păcat că uneori ei lipsesc de s merge ca o gheișă, își îndatoririle rile se derulează subtila pe prin artă a animației, dar se agită doar umbrele. Foarte omogenă în | TRIBUNA - NR. 407 + 16-31 august 2019

Pagina 32

E) blu, trupa este formată din Dorin Griguță, Denisa Blag, Eduard Bîndiu, Ruxandra Lăzărescu, Raul Hotcaș, Carmen Ciobanu, Alex Macavei, Doru Fârte, Marin Ciucă, Iulian Bulancea, Alexandru Costache, Actorii trebuie să mânuiască figurine decupate din hârtie, să se joace în lumina reflec- toarelor sau în spatele draperici, ceea ce împiedi- că un contact direct, mai apropiat, cu ei. Fundalul devine loc al-acțiunii la semi-distanță de public, din păcate. Dorindu-se o „comedie romantică” antrenan- tă, piesa croatului Miro Gavran Totul despre femei mi s-a părut o dramoletă oarecare, încropită din scurte secvențe vivante despre viața unor femei și relațiile dintre ele. Cele trei actrițe,. sub baghetă Rinocerii lui. Felix Crainicu de la Teatrul Arte deltAnima din București s-au străduit să creeze bună dispo- Mafiei. De menționat calitățile de comediană este Titu în rolul Eugen baronului decăzut, toziție și să impresioneze, întruchipând persona- cu schepsis ale Alexandrei Paftală în Berta și varăș de beție al lui de Satin, ironizat borfașii je diferite, de la bebelușe la nonagenare, într-un omogenizarea în alertețea acțiunii a celor trei azilului. O insinuare ridicării din a această groastil mozaicat și totuși același, fără prea evidente stewardese interpretate de Erica Moldovan pă imundă este fredonarea Internaționalei la un transfigurări, dar punând mult suflet în inter- (Janet), Ana Hegy (Jaqueline) și Cezara Fantu moment dat, imnul celor năpăstuiți, murmurat pretare, Corina Dănilă, Adriana Titieni și Crina (Helga). Mecanismul comediei de situație a ca virtuală salvare din mizerie. Azilul de noapLință formează un trio valorizant al textului prin funcționat impecabil. Hazul a fost pe măsură. te al lui Andrei Mihalache a fost cel mai și lung angajarea energiilor artistice neîndoielnice. Din Încă două spectacole puternice trebuie neapă- spectacol prezentat în festival: 2 ore și 30 de mipăcate, enigma aninată în titlu s-a redus la tropo- rat menționate în această trecere în revistă a fes- nute cu pauză. Dar derularea acțiunii este ținutul pantofilor pe scândura scenei la desele intrări tivalului turdean desfășurat sub egida „libertății tă în constantă tensiune dramatică, încât așa nu și ieșiri ale actrițelor. de a alege”, Aridrei Mihalache a ales să monteze sunt secvențe care să treneze. Obositul con Leonida e revitalizat în traves- la Teatrul Dramatic Elvira Godeanu din Târgu La 43 de ani de la debutul său în rolul Crăcănel ti de Irina Movilă, iar Marius Bodochi îmbra- Jiu Azilul de noapte, după Maxim Gorki, piatră scena Teatrului din 'Iurda, Tudorel Filimon pe că hainele și duhul Eftimiței în adaptarea după de încercare pentru mulți regizori atrași de com- a urcat din nou.pe scenă în același rol în-monCaragiale, cu titlu mișcat din țâțânile clasice, poziții grandioase de acest fel. Lumea margina- tarea comediei lui Caragiale Dale carnavalului Revoluție și artificii. Desigur, în acest ludic de- lilor lui Gorki e încadrată într-un decor greoi; de la Teatrul Principal bucureștean, în regia lui mers, trebuia schimbat și sexul Saftei, astfel că poate mai greoi decât cel din:spectacolul Despre Dan Tudor și scenografia Corinei Grămoșteanu,/5, ea devine... Marius Drăguș. Poznele se țin lanț oameni și șoareci,: impunând vizual o aborda- Cu vedete de talia Manuelei Hărăbor, Corin: în această lectură ultra-dezinhibată a textului, re de un realism robust binecunoscutului text Dănilă, simpaticului Tudorel Filimon. și | „impodobită” cu scălâmbăieli de două voci valo- clasic. Același Alexandru Radu construiește un Gabriel Fătu, succesul de public a fost garantat, roase, transpunere ce ne-a amintit de montarea decor masiv rotativ, trădând un stil ce țintește deliciul interpretărilor hrănind din plin așteptăexcepțională a lui Aureliu Manea din 1978 cu grandiosul și monumentalul, fără rabat la cali- zile turdenilor. Admirabile au fost costumele reDorel Vișan și Gelu Bogdan Ivașcu, două păpuși tatea” încărcăturii baroce a scenei. Impresionant alizate de Geanina Punkosti și „măștile” neconautomate trezite la viață de Safta. și dominator apare Luka interpretat de Marian venționale; distribuite din „bucătăria teatrului” SE: Pi a camee

Pagina 33

din cadrul companiei Duo Laos din Spania, eta- ții, azilul lui Kostâliov. Radu Bota excelează în unei:rețete de succes-a fost validată și la Turda. lându-și disponibilitățile comice și magice în rolul Satin din scena finală, de mare forță, când Recordul acestei ediții a FIT-ului turdean: a Ortos aires de pe pietonală. cinicul idealist căzut în patima băuturii pledea- fost stabilit salbă printr-o de spectacole excelen- Incitant până la roșu e demersul Alinei Neagu ză pentru adevăr și recunoașterea demnității te, magnetice reprezentări ale formelor în mișde la compania Teatru de Kartier din Bacău în umane („În om e tot adevărul!”). Din nume- la care, care se adaugă trena de experimente cu Spovedania unei videochatiste, text și regie Vali roasa distribuție, alături de cei evocați deja, se adevărat relevante, arătând diversitatea formelor Bolat. Un one gir] show incisiv, extras din teh- detașează Gătălin Grigoraș, interpretul lui Vaka de manifestare teatrale de ultimă oră. Pe durata nologia chat și industria sexului, susținut cu Pepel, hoțul umanizat de iubirea pentru Natașa festivalului, de fost eluda- acuza provincialism a vehemență și tensiune dramatică de o actriță cu (Mădălina Ciobănuc), care îl ucide pe Kostâliov tă cu desăvârșire. real potențial expresiv, ce întruchipează o ființă (Dan Calotă) într-o încăierare. De asemenea, dinamică, dotată cu un temperament voluntar convingător și bun partener pentru Radu Botar bine pus în evidență, Nonconformismul: ei duce la dramă și la dezvăluiri sinistre. E o problematică extrem actuală, care trage perdeaua de pe tabu-uri ipocri Comedia de situație a lui Marc Camoletti amuză din nou în montarea Ateneului din Iași, Atenție aterizăm! E regretabil că spectacolul s-a desfășurat în sala studio, neîncăpătoare pentru râsul debordant și aplauzele spontane ale spectatorilor înghesuiți pe un număr limitat de scaune în comparație cu numărul doritorilor. Echipa condusă de Daniel Onoae a beneficiat de toate șiretlicurile pentru a stârni comicul servit la fix de ingenioasa împletire a replicilor cu situațiile bufe, revărsate în cascade. Concepția montării pornește chiar de la Daniel Onoae, care s-a văzut pe el însuși interpretându-l pe Bernard și i-a reușit. Umbra lui Florin Piersic n-a apăsat nicidecum peste jocul lui, dar parcă el s-a sustras discret, a dat mai mare amploare lui Robert, prietenul ajuns la Paris, interpretat de Dragoș Rinocerii TRIBUNA + NR. 407 + 16-31 august 2019