Hotărâre a Consiliului Local
Vezi hotărârea completă
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 6,3 MB · modificat pe site: 05.12.2019
Pagina sursă
Cum citez acest document
Hotărâre a Consiliului Local nr. 265 din 28.11.2019, „Vezi hotărârea completă”, Municipiul Turda, jud. Cluj. Sursa: https://primariaturda.ro/uploads/hcl/2019/265 din 28.11.2019.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/cluj/turda/149007-vezi-hotararea-completa, 18.11.2026)
Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
ROMÂNIA
JUDEȚUL CLUJ
MUNICIPIUL TURDA
CONSILIUL LOCAL
HOTĂRÂREA NR. 265
din data de 28.11.2019
privind aprobarea schimbării denumirii pentru Teatrul Aureliu
Manea Turda,
instituție publică de cultură aflată în subordinea Consiliului
Local al Municipiului
Turda
Consiliul Local al municipiului Turda, întrunit în
ședința ordinară din data de
28.11.2019;
Luând în dezbatere proiectul de hotărâre
privind aprobarea schimbării denumirii
pentru Teatrul Aureliu Manea Turda, instituție de
publică cultură aflată în subordinea
Consiliului Local al Municipiului Turda, elaborat din
inițiativa Primarului Municipiului
Turda, domnul Cristian Octavian Matei;
În temeiul prevederilor OG 63/2002
nr. actualizată și ale Legii nr. 48/2003 privind
atribuirea sau schimbarea de denumiri și ale OG
nr. 21/2007 privind instituțiile și
companiile de spectacole sau concerte, și
precum desfășurarea activității de impresariat
artistic, cu modificările și completările ulterioare;
Având în vedere solicitarea Teatrul Aureliu Manea
Turda prin care se solicită
schimbatra denumirii în Teatrul Național Aureliu Manea
Turda, raportul de specialitate al
Serviciului Administrație Publică Locală,
înregistrat la nr. 20747/27.09.2019, avizul
favorabil nr. 7/22.11.2019 al Comisiei Județene de
Atribure de Denumiri Cluj, precum și
avizul comisiilor de specialitate nr. 1 —
pentru buget - finanțe, prognoze economice,
investiții, nr. 2 — pentru administratie publică locală, servciii
publice, regii, piete, comert,
agricultură asocieri, relatii cu publicul, Juridic, ordine
publică și apărare și nr. 5 — pentru
învățământ, cultură, sănătate, tineret, sport și turism, ale Consiliului
Local al municipiului
Turda;
În temeiul prevederilor art. 136
coroborat cu art. 139 din OUG nr. 57/2019, privind
Codul Administrativ;
În conformitate cu prevederile art.
129, alin. 1, alin. 2, lit. c, alin. 6, lit. d, alin. 7, lit. d
și art. 196, alin. 1, lit. a din OUG nr. 57/2019, privind Codul
Administrativ, precum și ale
Regulamentului de organizare și funcționare al Consiliului Local al
municipiului Turda,
HOTĂRĂȘTE:
Art. 1. Se aprobă schimbarea denumirii Teatrului
Aureliu Manea Turda în
TEATRUL NAȚIONAL AURELIU MANEA TURDA.
Art. 2. La data adoptării prezentei hotarari HCL 197
nr. din 13.08.2014 își încetează
aplicabilitatea.
Pagina 2
Art. 3. Prezenta hotărâre se comunică prin intermediul Secretarului
municipiului
Turda, în termenul prevăzut de lege, Primarului municipiului Turda,
Instituției Prefectului
Județului Cluj, precum și Direcției Economice, Biroului Resurse Umane Teatrului
și
Aureliu Manea Turda în vederea ducerii la îndeplinire și aduce la
se cunoștința publică prin
afișare la sediul Consiliului Local Turda și de
postare pe pagina internet
www.primariaturda.ro.
PREȘEDINTE DE SEDINȚĂ, CONTRASEMNEAZĂ,
3 SECRETARUL
MAN, 3 munjcipiului TURDA .
N
Jr. Paula Lotiția Mic
VOTURI: pentru 19
împotrivă -
abțineri -
Numărul total al consilierilor în funcție este 21.
Numărul consilierilor participanti la vot este 19.
Pagina 3
ww primariaturaa.ro
EQ contactOprimariaturda.ro
Primăria 0264 313 180 18
Ș 0264 217 08
Municipiului Turda P-ta 1 Decembrie
1918, nr. 28, Mun Turda, Jud. Cluj
GPL. NE. douty/az.09.19
RAPORT DE SPECIALITATE
Proiectul de hotarare
supus dezbaterii Consiliului Local al
priveste aprobarea, de catre forul Municipiului Turda
deliberativ a schimbării denumirii
Aureliu Manea Turda, pentru Teatrul
instituție publică de cultură
Local al aflată în subordinea Consiliului
Municipiului Turda, DIN Teatrul
National » Aureliu Manea” Turda, in Teatrul
„Aureliu Manea” Turda
Prezentul demers -este determinat
de evolutia istorica
turdean, in ciuda extraordinara a teatrului
evenimentelor mai mult sau inai
institutii putin propice pentru dezvoltarea unei
culturale.
Aceasta a determinat de-a
lungul timpului si pana în zilele
de emulație noastre o continua stare
creatoare și de participare efectivă
a populatiei turdene, matura sau la
evenimente culturale de tanara,
impact.
Teatrul Aureliu Manea are
o activitate culturală de 150
primele manifestări peste de ani la Turda,
teatrale avahd loc începand
cu anul 1866.
După ce a fost construită actuala clădire
a teatrului, în 1904, renumite de
din țară s-au perindat trupe teatru
prin orasul nostru. În 1948 îa
ce naștere prima trupă de teatru a orașului,
își va desfășura activitatea în
actuala cladire. De-a lungul anilor. mii de
teatru, muzică sau dans, reprezentații de
au avut loc in cadrul teatrului din
Turda.
În prezent, Teatrul
„, Aureliu Manea” are un colectiv
bine închegat, o trupă de actori
permanentă și antrenată să facă față
exigențelor impuse de vremurile în
din Turda nu mai care trăim. Teatrul
a cunoscut până acum un
repertoriu atat de bogat și de variat.
În prezent, sunt
peste. 40 de spectacole în
repertoriu, spectacole pentru toate
categoriile de vârste. (copii, adolescenți,
maturi) și care înglobează diferite stiluri
(drame, comedii, și genuri
spectacole experimentale, sociale în
sau aer liber).
Având instrumentele
necesare, Teatrul din Turda de
loc în reușește, an an, să fie pe primul
județul-Cluj, dar și în regiune, la realizarea
de turnee naționale cu mult
Național din Cluj din peste Teatrul
sau Târgu Mureș. Putem
Spune ca nu există oraș mare, în România,.
care să nu fi luat contact cu
trupa Teatrului din Turda.
Pagina 4
Li] www.primariaturda.ro
x] contactOprimariaturda.ro
Primăria f, o264 213160
(4 caca 217 08.
Munici iului P-ta
otodată la nivelul Ț "ia 1 Decembrie 1918, nr. 28,-Mun.
€atrului există dorința dede Turda, Jud. Cluj
prin urmare, în acest voitare și ta nivet interrraționrat>—
an, un prim turneu va fi realizat
TORONTO, în octombrie în Canada la
cu spectacolul TRIX SHOW,
un spectacol nonverbal despre
românism. români și
Teatrul Aureliu Manea
organizează Festivalul Internațional
(FITI), un festival aflat de Teatru de la Turda
deja în primele 3 festivaluri
evenimente de profil din România, ca număr de
și participanți, unde
companii și teatre de pe toate
orașul de pe Arieș. continentele poposesc în
- posibilitatea de a face
parte din rețele teatrale la: nivel
teatrele naționale ale european, rețele unde au acces
țărilor membre UE și
teatrelor participarea în festivaluri dedicate
nâționale
naționale.
- dezvoltarea de parteneriate
la nivel Curopean și
marile internațional cu teatre naționale din
orașe ale lumii va crea o
punte de creștere exponențială
comunitatea turdeană, pentru teatrul și
denumiri, actualizată, aprobata
prin Legea 48 din 2003, a Ordinului
MIRA 564/2008
de impresariat artistic,
cu modificările și completările ulterioare,
oportuna si legala consideram necesara,
schimbarea denumirii instituției
MANEA astfel: din TEATRUL AURELIU
TURDA în TEA TRUL
NAȚIONAL A URELIU MANEA
TURDA.
SEF SERVICIU AMINISTRATIE
PUBLICA LOCALA
IO IFTIME
Pagina 5
E urm prima
Primăria Se
a)
i Municipiului iciniuliri Turda 9
O p-iaio
Turda, Jud. Cita
Referat de aprobare
privind schimbarea denumirii
Teatrului Aureliu Manea
în Teatrul Național A
ureliu Manea
Teatrul Aureliu Manea,
instituție publică de cultură aflată în
Local al subordinea Consiliului
Municipiului Turda, a primit în anul
2014 numele prestigiosului de
om cultură,
Conform prevederilor art. 1, lit.
a, art. 3, alin. | din OG 63/2002,
schimbarea de denumiri, privind atribuirea sau
cu modificările și completările
ulterioare, schimbarea denumirii se
Având în vedere cele menționate
mai sus am inițiat acest proiect de
schimbarea denumirii din hotărâre pentru
Teatrul Aureliu Manea Turda în
MANEA i TEATRUL NAȚIONAL AURELIU
TURDA.
PRIMAR
Cristian
pu A -
Pagina 6
Consiliul local al Municipiului
Turda
Comisia nr. 5 pentru
Invatamant, Cultura, Sanatate, Tineret
Sport si Turism
NR. 603 30.09 0/3
_/
RAPORT AL COMISIEI DE
SPECIALITATE
la proiectul de hotărâre
privind privind aprobarea schimbării
denumirii pentru
Teatrul Aureliu Manea
Turda,
instituție publică de cultură aflată în
subordinea
Consiliului Local al Municipiului
Turda
Vazand Raportul de Specialitate
inregistrat sub nr. 20747/27.09.2019 si
de aprobare al Primaruilui Referatul
Municipiului Turda
Analizand proiectul de hotărâre
privind privind aprobarea schimbării
denumirii pentru Teatrul Aureliu
Manea Turda, in sensul in
va deveni din care denumirea instituției
TEATRUL A URELIU MANEA
TURDA în TEATRUL NAȚIONAL
AURELIU MANEA TURDA
Pi
Comisia intrunita azi 30.09.2019,
in conformitate cu prevederile
OUG 57/2019 privind art. 141, al. 11, al
Codul Administrativ, avizeaza
hotarare —FAVORABIL- proiectul de
prezentat.
PRESEDINTE DE COMISIE
MOLDOVAN EMI
j
Pagina 7
ROMÂNIA
[i JUDEȚUL
CLUJ MINISTERUL AFACERII
TEATRUL TEATRUL AURELIU MANINATIIU RE PREFECT
„AURELIU MANEA” Str. Republicii, nr 52 REGIST
TURDA Tel: 0264/311952
Fondat în 1938 e-mail: teatrulaureliumanea(îj
Ywyw.teatrulaureliumaneaturda
| TEATRUL
"AURELIU MANEA” TURDA
[NR DATA
INTRARE
ai ti
IEȘIRE 10. COM CERERE
DE AVIZARE
Se anexează la prezenta
Cerere de avizare dosarul aferent, întocmit
în conformitate cu prevederile
Regulamentului de funcționare
a comisiei de atribuire de denumiri
județene, aprobat prin ordinul
ministrului internelor și reformei
administrative nr 564 din 2008.
Data: 08.10.2019
GRIGORAȘ CĂTĂLIN
MANAGER
Pagina 8
Dă
COMISIA JUDEȚEANĂ DE ATRIBUIRE DE DENUMIRI CLUJ
AVIZ
NR. 7 /22.11.2019
În temeiul art. 3 alin. (7) din Guvernului
Ordonanța nr.
63/2002 privind atribuirea sau schimbarea de denumiri,
aprobată
cu modificări și completări prin Legea nr. 48/2003, cu modificările
și completările ulterioare, și al Regulamentului de funcționare a
comisiei de atribuire de denumiri județene, aprobat prin Ordinul
nr.
564/2008 al Ministrului Internelor și Reformei Administrative,
Comisia județeană de atribuire de denumiri Cluj
AVIZEAZĂ FAVORABIL/NEFA VOR ABIL
proiectul de hotărâre al Consiliului local Turda având ca obiect
schimbarea de denumire din Teatrul Aureliu Manea Turda în
Teatrul Național Aureliu Manea.
Data eliberării
Președintele Comisiei de atribuire de denumiri a județului Cluj
Pagina 9
TEATRUL AURELIU MANEA
CP TURDA
5507072
TURDA, STR REPUBLICII, NR 52 E
WEB: Www teatrulaureliumaneaturda.ro
Tel. 0264/311952
dA /ac 0272
Solicitare schimbare
denumire
Teatrul Aureliu Manea Turda
În baza prevederilor
OG 57 din 03 iulie
atribuțiilor 2019, privind codul administrativ, în
sale și în condițiile exercitarea
legii consiliul local aprobă, la
Organizarea și statul de funcții propunerea primarului înființarea,
ale instituțiilor și serviciilor
publice de interes local.
Având la bază prevederile OG
nr 63 din 2002 actualizată
privind atribuirea sau schimbarea și conform legii 48 din 2003
de denumiri Teatrul Aureliu
Manea, instituție publică subordonată
TEATRUL NAȚIONAL A
URELIU MANEA TURDA,
Argumentele care Stau la baza
acestei modificări sunt
Cu următoarele:
o activitate culturală de 150
peste de ani la Turda primele
în anul 1866, După manifestări teatrale au avut loc
ce a fost construită actuala clădire
de cazinou a teatrului, în 1904 (la început
muncitoresc), renumite de cu destinație
trupe teatru din țară au trecut
prima trupă de teatru pe la Turda În 1948 ia
a Orașului ce își va desfășura naștere
activitatea în fostul cazinou. De-a
lungul anilor
Tepertoriu, spectacole pentru
toate categoriile de vârste,
înglobează diterite stiluri (copii, adolescenți, maturi) și
și. genuri (drame, care
liber), comedii, Spectacole experimentale,
Având instrumentele sociale sau în aer
necesare Teatrul din Turda
județul Cluj dar Și în reușește an de an să fie pe primul loc în
regiune la realizarea de turnee
Cluj sau naționale cu mult peste Teatrele
Național din Târgu Mureș. Nu Național din
există mare oraș în România
trupa Teatrului din Turda, În care să nu fi luat contact cu
ultimii 2 ani Teatrul
Turnee a desfășurat 116 spectacole la nivel
sau festivaluri. național în
Pagina 10
TEATRUL AURELIU MANEA
CF TURDA
5507072
TURDA, STR REPUBLICII, NR 52
WEB: Www.teatrulaureliumaneaturda.ro
Tel. 0264/311952
i
Teatrul Aureliu Manea
organizează Festivalul Internațional
companii și de Teatru de la Turda unde
teatre de pe toate continentele
poposesc în orașul de pe Arieș. Un festival
primele 3 festivaluri de profil din aflat deja în
România ca număr de evenimente
și participanți.
- Posibilitatea de a face din
parte rețele teatrale la nivel
naționale ale curopean, rețele unde au acces teatrele
țărilor membre UE și participarea în
festivaluri dedicate teatrelor
- Accesul la fonduri naționale
europene, “norvegiene sau naționale destinate
naționale, instituțiilor. teatrale
- Dezvoltarea de parteneriate la
nivel curopean și internațional
orașe ale lumii cu teatre naționale din marile
va crea o punte de creștere
exponențială pentru teatrul și comunitatea
turdeană,
- Dezvoltarea !
de parteneriate cu mari
companii de spectacole pentru
nivel internațional a festivalului creșterea vizibilității la
de teatru de la Turda.
procedura de schimbare a denumirii,
instituții de cultură ce funcționează
locale. sub autoritatea Consiliilor
În acest vă
sens, rugăm să inițiați un proiect de hotărâre
Consiliul Local al pentru dezbatere și aprobare în
Municipiului Turda,
Manager
Teatrul Aureliu Manea Turda
Pagina 11
publicat de Ileana Lucaciu la 14:52 Ni ciun
comentariu: Linkuri de întoarcere către această
postare
vineri, 3 mai 2019
<TRIX SHOW” - TEATRUL
“AURELIU MANEA” / Turda
DEMONSTRAȚIE DE TALENT A
UNOR TINERI ACTORI
Teatrul din Turda poartă numele unui
mare regizor unicat, AURELIU MANEA care
nedrept e să fie trecut în uitare după
dispariția sa dramatică. Liviu Ciulei și Andrei
Șerban, colegul de clasă al lui Aureliu
Manea, un alt mare regizor activ în prezent, în
mărturiile lor, îi recunoșteau valoarea
și origin: alitatea creatoare. Aureliu Manea a activat
în teatrul care astăzi, cu îi
respect poartă numele.
Teatrul “Aureliu Manea” din Turda
a prezentat în Capitală o microstagiune, cu buna
cităților pe care le deține în prezent. Demersul
e apreciabil și
fi nimerit și alte teatre din să îl
țară practice pentru că multe
remarcate în festivaluri cu pretenții
naționale.
Spectacolul “Trix Show” a avut premiera în
septembrie 2018 și nu a înregistrat remarcarea
meritată a minunaților actori tineri din
distribuție; cu dăruire și multă energie ei ilustrează scenic
Sâvuros, scenariul original propus de regizorul Mihai
Gruia Sandu, profesor și specialist în
Commedia dellarte. Scenariul profesorului
demonstrează că Păcală al nostru e “trickster
național” și are confrați, chiar și în commedia
dellParte, e bogat în situații exploziv comice și în
arhietipuri diverse care vorbesc într-o limbă
“romgleză” amuzantă. Spectacolul e de fapt,
nonverbal; tablete purtate de interpreți
precizează scopul acțiunii scenice, iar ilustrația
“muzicală” sonoră € realizată de actori la
diferite instrumente, dirijorul fiind Drak Alex
Condurat). (excelent
Decorul e simplu alcătuit din cuburi
patru de diferite dimensiuni cu fațete iar
costumele uniforme neutre, , colorate,
sunt copletate in, genios cu ținute de
măști inspirație folclorică și accesorii și
senzaționale; aspectul scenografic e reușit
dar la compus pentru a trimite la commedia dellarte,
și lumea lui Păcală. Foița îndică
program însă, doar numele Dan Felecan “asistent
scenografie și măști”, realizatorul ...
proiectului scenografie nu: e nominalizat.
Autorul spectacolului Mihai Gruia Sandu
demonstrează din nou, că este un as în
Commediei dell'arte; profesorul de la cunoașterea
UNATC alege însă, generos distribuția tineri
ai universităților de artă din cu absolvenți
Cluj, Sibiu și Craiova; foarte mulți din tin erii
și distinși actori au fost remarcați
cu premii la Gala “Hop” dedicată tinerei
generații de UN] ITER; acum au avut șansa de
a descifra solicitările acestui de
gen special teatru sub îndrum. area Mihai Sandu
Gruia. meșterului
Pagina 12
Pagina 13
LUCEAFĂRUL NR: 7, iulie. 2019
Dana Pocea
De la satira de caracter la comedia romantică
.. Teatrul „Aureliu Manea” din Turda, „presupun cu eforturi materiale duse de
aproape
sacrificiu, a prezentat în luna aprilie într-o microstagiune în capitală, cu scopul de a-și
promova
propriile producții, dar și cu conștiința că are ce arăta, trei reprezentații din destule de
puncte
vedere demne de interes. Acestea au fost, în ordinea în care Zrix în
s-au jucat, Show, cu și regia
lui Mihai Sandu Gruia, Ultima haltă în paradis de Valentin în lui
Nicolau, regia Andrei
Mihalache și Visul unei nopți de vară, în regia lui Muriel Manea Jakab. că cel
Regret pe dintâi,
confundând dintr-o neatenție locația, nu am reușit să-l văd, deși citisem că
e un experiment
spectacologic modern, nonverbal, la care un talentat grup de actori. tineri a aderat cu entuziasm.
Ce se petrece la Turda confirmă că managerul Cătălin
Grigoraș aparține categoriei de oameni
care sfințesc locul. De partea lui în plus € și norocul de a fi sprijinit de un primar și consiliu
un
municipal care nu întorc spatele teatrului. Aceștia ambiționează să conecteze instituția artistică
din urbea de pe Arieș la gloria cunoscută în anii *70, atunci când cel al cărui
nume îl poartă îi
impusese un statut de prim rang în mișcarea teatrală din țară. De altfel, în momentul când
scriu
rândurile de față, un mail mă anunță că între 28 iunie și 7 iulie la Turda
se va desfășura un amplu
festival internațional de teatru. Programul e impresionant. 'De
dimineața până noaptea târziu
oferă o mare diversitate de manifestări (spectacole de
teatru, dans, circ, manifestări stradale,
lansări de cărți etc.), provocând publicul și schimbându-i de
vreme zece zile viața. O singură
observație aș face în legătură cu toate acestea. Consider că ar fi benefic dacă
faptul pe afiș ar
figura, eventual în seara finală, și un spectacol de vârf, românesc, să constituie
firește, care un
reper.
Ultima haltă în paradis, piesa lui Valentin Nicolau, aduce în mitul lui Don
discuție Juan,
transplantat cu numele Mitică pe meleaguri dâmbovițene, încadrându-l în
perfect tipologia
„miticilor” autohtoni care, de la Caragiale și până astăzi, încetează
nu să fie o faună umană
familiară românilor. În rest, piesa lui Valentin Nicolau
nu se livrează nici sieși și nici altora mai
mult decât este. E o scriere inteligentă, spumoasă.
Conține o comicitate savuroasă, dar și tâlcuri
amare, cu o adresă satirică transparentă, fără să emită pretenții că
rupe gura târgului. Mitică este,
ca fizionomie, un prototip de personaj „Clasicizat”, cu un spirit
ascuțit, supus în timp la multiple
metamorfoze, uneori și la unele deformări caricaturale. În modificările sale de fond
esență nu
sunt radicale. „Eroul” din Ulfima hală în paradis nici într-o
cameră de spital, unde se află după
0 operație, nu concepe să-și trădeze condiția de cuceritor, Chiar
în pragul morții instinctul
plăcerilor nu-i dispare, ci rămâne același bon-viveur, iubitor de
femei, mâncare și viață. Lui
Andrei Mihalache îi repungă stridențele, artificiile, de
aceea nu supralicită textul în goană după
efecte, ci se păstrează permanent în limitele normalității, linia
pe unui profesionalisi
Pagina 14
riscă nimic, Bun profesionist, sigur în creionarea personajelor, regizorul este preocupat să țină
sub control distribuția și să-i valorifice resursele. Marian Negrescu, actor cu experiență,
caligrafiază în Mitică, cu distincție și lejeritate, portretul bărbatului înzestrat nativ cu un farmec
boem, zeflemist, care își acceptă senin sfârșitul, mâhnirea lui fiind aceea că nu are un fiu ca să-i
calce pe urme. Când intră în scena-salon celălalt personaj-cheie, junele Ionel, traumatizat de o
tentativă eșuată de suicid, Mitică nu-și menajează energia și e gata să-i predea adevărate lecții în
arta seducției. Dialogul dintre cei doi stârnește adeseori hohote de râs. Afișând o mimică năucă,
de ins picat din cer, Cătălin Grigoraș, interpretul lui Ionel, își secondează maestrul excelent,
imitându-l cu o dezinvoltură dezarmantă, de un haz copios. Doamnele care roiesc în preajmă,
fie că sunt cadre medicale sau nu, etalează o senzualitate dezlănțuită. Dorina Nemeș
(Doctorița), Alexandra Dușa (Asistenta), Maria Salcă (Roșcata), Raluca Eremei (Bruneta) și
Doina Șoproni (Blonda) sporesc, prin culoare și o parodiere discretă, paleta de umor a unui
spectacol agreabil, menit să destindă.
În fine, Visul unei nopți de. vară, de ce să nu recunosc?, e spectacolul l-am
pe care
așteptat cu un interes special. Motivul dacă dezvălui un detaliu cred că nu e greu de înțeles: la
populara piesă shakespeariană regia e semnată de Muriel Manea Jakab, fiica unicului Aureliu
Manea. De obicei, copiii cu o asemenea descendență, îndeosebi aceia deciși să urmeze vocația
unuia sau altuia din părinții lor celebri (Y. cazul în footbal al fiului lui Gică Hagi), nu sunt
întotdeauna într-o situație de invidiat. Nimeni nu realizează mai bine ca ei că moștenind faima
unui nume nu înseamnă că ai parte de popularitate încă de la naștere, ci .și că e posibil să te
trezești cu blocaje emoționale și profesionale. Nu e comod să simți că ochii tuturor sunt ațintiți
spre tine și tentați mereu să te compare și disece, Referitor la Muriel Manea Jakab zice că
aș
lucrurile sunt întrucâtva și mai complicate, Tatăl ei este, între altele, și autorul unei cărți,
Spectacole imaginare, în care „regizează” pe pagina scrisă texte shakespeariene netranspuse-pe
scenă. În eseul Aparență și. esență în „Visul unei nopți de vară” imaginează; de exemplu, un
spectacol cu piesa pe care nu bănuia că va fi regizată vreodată de propria-i fiică: „Lumea lui
Oberon ni se va înfățișa măreață și înspăimântătoare, o lume în care omul este controlat până lă
ultima fărâmă a libertății sale”, Dintr-o atare perspectivă, specțacolul scris al lui Manea devine
o
mărturie „despre un imperiu în care teroarea absolută și lenea umană se vor împleti”. Rezultă de
aici, în mod paradoxal, constatarea că fiica nu-i împărtășește ideea de teroare și lene, că
nu se
lasă atrasă de ipoteza că lumea din Visul uhei nopți de vară € o lume situată în exclusivitate
dincolo de aparențe. Dimpotrivă, polarizează într-un discurs coerent, axat dinamica
pe
întrepătrunderii dintre cuvinte și poveste, lumea realului și cea plăsmuită de fantezie, plasându-le
pe ambele pe un tărâm al spiridușilor, elfilor, al fabulosului. În pădurea Ardenilor,
personajul-
nălucă, Puck, văzut și nevăzut în același timp, la comanda lui Oberon, stăpânul absolut, rezervă
celor două cupluri de îndrăgostiți, „ambetate” de patosul unei iubiri în
impas, peripeții și
încurcături halucinante. La fel ca în trilogia lui J.R.R. Tolkien, Stăpânul inelelor, Muriel Manea
Jakab transfigurează universul senzorial al irealului, cu figuri decupate dintr-un în
parcă basm,
care imaginarul este palpabil și urmează o evoluție ciclică. Demersul regizoral își asumă
existența unei lumi stratificate, cu dublă dimensiune: una realistă, vizibil terestră, alta ireală,
senzitivă, vizând subconștientul individului: în componentele lui spirituale. Important € că
planurile interferează, nu acționează accidental, fac corp comun cu mai erotică” piesă lui
„cea a
Shakespeare. Decorul și costumele Elizei Labanez (fiică a scenografei Clara Labancz și soră
după mamă cu Muriel), revendicate, ideatic și metaforic, din zona poeticului, vizualitate
ca
plastică și funcționalitate, și din aceea a parabolei, ca sursă de simboluri și teatrale, fac
semne
ca feericul, nuanțat și de light designul lui Lucian Moga, să un loc relevant îns
ocupe
Pagina 15
Imaginea de fundal cu cele trei rame (cadre) de tablouri din care se desprind personajele, chiâr și
privită în sine, este de o frumusețe stranie, Remarc, de asemenea, felul ingenios cum, porninduse de la anumite elemente de epocă sugerate de costume, se conferă feericului o vagă notă de
temporalitate, o gură necesară de real.
Muriel Manea Jakab propune, astfel, o călătorie veselă prin vis în care personajele își
caută identitatea. Interpreții cuplurilor de îndrăgostiți, Ioana Maria Repciuc (Hermia), Diana
Tușa (Helena), George Sfetcu (Lysander) și Valentin Oncu (Demetrius), joacă spontan, avântat,
tinerește, Mențin constant ritmul acțiunii. Totuși când din replica rostită și gesturi lipsesc trăirea
și voluptatea pasiunii ritmul e mecanic, exterior. Reprezentantul muritorilor, Thezeu (Cornel
Miron), nu apare în scaun cu rotile doar pentru a consemna un handicap, ci trimite la concluzia
că omul e în primejdie de a se osifica prin ancorare într-un prezent degradat. Raluca Marina
Radu (Titania) și Vali V, Popescu (Oberon), mizând pe expresivitate corporală, pe știința
temperării verbalismului, reușesc roluri de relief. Puck șochează, dintru început, prin fizic
rotofei, supradimensionat, și vestimentație ostețativ haiosă, Celelalte atuuri ale sale, psihologie
de claun, angajare în acțiuni fizice excentrice, șiretenie, complicitate, harul vrăjii, multă
mobilitate, trecere rapidă de la o mască la alta etc., Bianca Holobut, interpreta sa, i le pune
admirabil în valoare, făcând din el o prezență acaparatoare. Alexandra Dușa în Zână este bizară
și năstrușnică. În Meșteri, sarea și piperul comicului în numeroase versiuni de spectacol, Călin
Mihail Roajdă, Miky Paicu și loan Alexandru Savu nu-și înving decât pe alocuri crisparea, sunt
prea fixați în schemă. Ceea ce funcționează impecabil e „carnavalul” sonor, un soi de ceremonial
magic al ființelor invizibile ochiului uman, la care conlucrează diverse instrumente, sunete,
onomatopee, o coregrafie și pantomimă migălos cizelate.
Muriel Manea Jakab în Visul unei nopți de vară contează pe imaginație și spirit inventiv,
Pagina 16
“1NăL3l PLOZ/p-
8-2
Pagina 17
]
202 AT
TURNEE
Nicolae PRELIPCEANU
Un apectacel momuerlal cane
mă mall decâr vmul, de vorbe
Nu am mai văzut de foarte mult timp un spectacol al Teatrului de Stat din Turda. Cred
că am văzut, după epoca de aur a acestui Teatru, când acolo monta Aureliu Manea, doar
Omul cu valize al lui Eugene lonesco, pus în scenă de Mihai Mănuțiu, cu Cornel Răileanu
în rolul principal. Acum, când Teatrul se numește chiar „Aureliu Manea”, pot să mărturisesc,
cu mâna pe tastele laptopului, că spectacolul lui Mihai Gruia Sandu, Trix Show, m-a surprins
și impresionat. Poate, în primul rând, pentru expresivitatea fiecărei scene, ritmul dezlănțuit
în care tinerii actori ai trupei fac trecerile de ia o situație la alta, faptul că — fără cuvinte —
spectacolul exprimă, totuși, mult, că trimite la tipuri umane din commedia dell'arte, dar, în
același timp, și la personaje ale poveștilor noastre populare, bunăoară la Păcală și Tândală.
Îi avem pe cei doi, avem și popa și primarul, și femeile din jur, totul într-un vârtej foarte bine
stăpânit și, mai ales, foarte bine controlat de creatorii săi, totul mustind de umor și spirit.
Trix Show — ne explică autorul scenariului și al regiei — este, de fapt, un fel de
Păcală-show, dar cum comunicăm tot mai rar în românește (eu adaug; și într-o română tot
mai uscată), Mihai Gruia.Sandu a ales, de bunăvoie și nesilit de nimeni, varianta anglofo-
nizată. Cuvintele sunt ale mele, dar aceasta este ideea profesiunii de credință pe care
artistul complex și complet, stăpân deopotrivă al mijloacelor de circ și al celor dramatice,
din păcate prezent prea rar pe scenele noastre, o pune pe modestul program al spectaco-
lului, o simplă foaie. lar personajul generic, Păcală, este și Arlechino, dând posibilitatea
celorlalte să întruchipeze, și ele, figuri ale teatrului european.
E greu să descrii în cuvinte scenele acestui spectacol, care debutează cu nașterea lui
Păcală, gata maturizat și spunând „mama” foarte clar, după care urmează trecerea celor
prezenți pe scenă prin tot felul de situații, una mai comică și mai semnificativă decât
cealaltă, de la aceea a războinicului vorbind o germană românizată sau o română germa-
nizată și până la scena din înalta societate — ca să evoc doar două dintre cele mai explicite.
Numai că totul se petrece fără cuvinte, chiar dacă se mai pot între-auzi unele vocabule mai
mult risipite și fără legături între ele, altele decât ale mișcării și travestiului.
E o adevărată frenezie a dansului și mișcării, a gesturilor, care suplinesc vorbele și
traduc totul într-un limbaj universal; e, totodată, o frenezie a deghizărilor, a măștilor de
carnaval sau clovnești, dar și o frenezie uimitoare a sunetelor create de tânărul Alex
Condrat, plasat mai tot timpul spectacolului în rolul orchestrei și a mașinii de zgomote, cu
diverse instrumente (beat-boxing), e! menținând parcă ritmul spectacolului. Rareori, tânărul
actor, încă student, își părăsește locul din stânga scenei, unde nu știu dacă toți cei care
asistă la spectacol îl observă, pentru a ajunge în centrul acțiunii; iar aici se descurcă la fel
de bine ca și atunci când produce sunetele ce țin locul de vorbe, împreună cu gestica și
mișcarea generală. Ceea ce face el, din gură, din fluier ori te miri cu ce alte asemenea
instrumente este într-adevăr uimitor. Dar o uimire n-o poate îndepărta pe cealaltă, și anume
în fața a ceea ce fac toți ceilalți componenți ai trupei, fete și băieți, tineri actori, ieșiți de
curând din școlile de teatru de !a Cluj și Sibiu.
Trix Show al lui Mihai Gruia Sandu este un spectacol excelent, realizat când cu .mijloa-
cele circului, ale clovneriei, când cu ajutorul sunetelor care vin din stânga scenei, unde, în
fața noastră, i se adaugă lui Drak (acesta e numele personajului în distribuție) și câte una
sau două dintre fetele care evoluează și pe scenă, în diferitele faze ale reprezentației.
Pagina 18
George SFETCU, Valentin ONCI, loan Alexandru SAVU, Miky PAICU, Călin Mihai! ROAJDĂ
Călin Mit A „George ) Ingrid NEACȘ
Pagina 19
PI
ALCA-MIkyIPAICU Ale
îgrig/NI
Am avut nenorocul (sau, poate, norocul) de a vedea spectacolul într-o sală nepotrivită ct
propunerea artistică de pe scenă, cu persoane puțin receptive la o artă sublimată și fără clasice
poveste dramatică, fără vorbele care dau spectatorului o anume liniște, siguranța recunoașter
teatrului ca mediu familiar — vorba lui Mihai Gruia Sandu —, cu trei pereți, uși în dreapta, în func
și-n stânga, cu fotolii și mese, ca acasă. Ceea ce, am aflat mai târziu, i-a uimit chiar pe actori, da
dezorientarea lor nu a influențat deloc ritmul și farmecul spectacolului, comicul său de substanță
dincolo de gestica clovnescă în care era îmbrăcat. A fost o probă a rezistenței artei la non-recep
tivitate, în fond, o demonstrație a valorii spectacolului și a celor care-l jucau.
Teatrul „Aureliu Manea” din Turda - Trix Show. Regia și scenariul: Mihai Gruia Sand.
Scenografia: Eliza Labancz. Coregrafia: Mariana Gavri . Distribuția: George Sfetcu (Trix-Army.
Valentin Oncu (Trix-Mix), Călin Mihail Roajdă (Trix-Lex), Miky Paicu (Trix-Troller), loan Alexandri
Savu (Trix-Trix), Maria Salcă (Trix-Maria), Alexandra Dușa (Trix-Petit Coeur), Raluca Radi
(Trix-Mama), loana Repciuc/Amalia Popa/Diana Tușa (Trix Angel), Ingrid Neacșu (Clown), Ale
Condurat (Drak). Data reprezentației: 2 aprilie 2019, de la Sala Dalles.
Pagina 20
. 3 .
Vile (amă (ana
și
Teatrul „Aureliu Manea” din Turda și-a asumat o încercare grea atunci când fiica celui
care-i dă numele, Muriel Manea-Jakab, a pus în scenă Visul unei nopți de vară de
Shakespeare. Piesa a suferit transformări și reduceri, ca de pildă în cazul trupei de
meșteri-actori, care au rămas doar trei din cei șase câți prevăzuse autorul. Mai lipsesc și
alții, cum ar fi maestrul de ceremonii sau cortegiul de zâne al Titaniei, care se reduce la una
singură, plus Puck. Acesta din urmă este un clovn, îngroșat și la propriu (cu vatoane) și la
figurat, într-un comportament care, oricum, poate da naștere la tot felul de interpretări.
Pagina 21
ATRUL
206
caracterizează prin înălțimea ia care ridică vocile, iar Titania chiar
Personajele se
repetat de (cam) multe ori, de parcă ar avea înăuntru un
printr-un fel de țipăt-scâncet
din cele ce scâncesc. Multe gesturi suplimentare se fac pe scenă,
mecanism de păpușă
dă peste se scălâmbăie nu întotdeauna când e nevoie.
vezi și cazul lui Jurubiță, care se cap,
lucrurile se desfășura și așa. Mai ciudat este comportamentul actorului
Dar să zicem că pot
meșterul Gutuie (neprecizat cu numele în foaia conținând distribuția),
care l-a jucat pe
la De altfel, se pare că Muriel Manea-Jakab a și mizat
extrem de efemninat, până grotesc.
când conceput personajele, precum și relația dintre ele. De pildă,
pe grotesc atunci și-a
de către un Puck neatent, ei se adresează, mai întâi amoros
când băieții sunt vrăjiți greșit
abia identificând persoana feminină pentru care trebuia să cadă înamorați,
unul altuia, apoi
scenă comică, ei adresându-se, ambii, fetei, se trezesc sărutându-se atunci
ba chiar într-o
dintre ei. Urmează un gest de scârbă, nu tocmai conform
când Elena își retrage capul
vremurilor noastre. Tot de domeniul grotescului mi s-au părut și
corectitudinii politice a
croite imaginație barocă, dar aș spune că rezultă un fel de baroc zdrențuit,
costumele, cu o
în scenele scăldate în fumul albăstrui al visului nopții de vară. Thezeu este
oricum de efect
manta de e drept, deloc zdrențuită, ba dimpotrivă, cască și ochelari
îmbrăcat într-o piele,
sută de ani, firește că ridicați pe frunte, ochelarii vreau să spun, și, colac
de pilot de-acum o
de viitoarea mireasă — căci de nunta lor suntem avertizați din prima
peste pupăză, purtat
textului într-un scaun pe rotile. Nu-l vedem, ca spectatori, în picioare
scenă, conform —
decât la finalul cu aplauze furtunoase.
cu enunțul schemei în care se va încadra povestea dramatică, este
Debutul spectacolului,
fel de recitare fără orizont expresiv. Ceea ce urmează este mult mai
ratat de actori printr-un
la mișcare și ritm, actorii aceștia, majoritatea distribuiți și în spectacolul
dinamic, pentru că,
al lui Mihai Gruia Sandu, Trix Show, sunt mai pricepuți. Numai că, de data asta, nu
nonverbal
frenezia este acoperită de situațiile înfățișate, dăunând redării textului, în
întotdeauna mișcărilor
cazul acesta necesar pentru înțelegerea celor ce se petrec pe scenă.
ar fi cele două cuvinte-noțiuni care ar defini ceea ce Murie
Grotesc și exagerare
Manea-Jakab a făcut din Visul unei nopți de vară de Shakespeare.
Cum că tatăl regizoarei, marele Aureliu Manea, a publicat o carte despre spec:
știam
le-ar înscena și bănuia că nu o va face niciodată, am deschis volumu
tacolele pe care
în textul intitulat „Aparență și esență în Visul unei nopți de vară”
Spectacole imaginare și,
final explicație artificialității și grotescului din spectacolul montat de
am găsit — spre — o a
face un spectacol care să împrumute lenea acestei luni prea fericite ce nu-ș
fiica sa. "Aș
Manea, după ce analizase piesa, independent de lumec
găsește distracțiile.”-scrie Aureliu
„în pericol, o lume fierbinte prin primejdie”. „O lume atât de artifi:
de azi, pe care o găsește
cială încât te străbat fiorii (sic!), o lume în care fetele tinere își vopsesc din plictiseală păru
verde. Văd costume pictate precum fluturii nopții, fosforescente, aducătoare de
în roșu sau
rele. Suntem în noaptea unui carnaval psihedelic. Steril, obsedat de senzații
prevestiri
în perechile de îndrăgostiți se amestecă absurd.” Aici e, poate, cheia spec
o noapte care
tacolului lui Muriel Manea-Jakab, de aici, poate, artificialitatea unor personaje și scene
vicleană ca privire de diavol — mai observă Manea — ascunde mizerie
„Aparența veselă, o
sufletească, sărăcie spirituală și lipsa oricărei ordini morale.” De aici, poate, și violența ct
scenele confuziei, definitorii pentru întreg spectacolul. Nu știu dacă regi
care se petrec
urmat tatăl, dar dacă nu a făcut-o explicit, atunci gândurile sale despre piest
zoarea și-a
Aureliu Manea ta începutul capitolului citat: "Poate că niciodată n-an
despre care spune,
bucuria shakespeareană atât de pură în plinătatea sa ca în această exuberanti
întrevăzut
afirmare miezului de noapte.”, gândurile sale au ieșit la suprafață, la cinci ani după dispa
a
riia lui, în acest spectacol regizat de fiica sa.
Manea”, Turda — Visul unei nopți de vară de William Shakespeare. Regia: Murie
Teatrul „Aureliu Miro!
Manea-Jakab. Scenografia: Eliza Labancz. Light design: Lucian Moga. Distribuția: Cornel
Maria Salcă (Hippolyta); George Sfetcu (Lysander); Valentin Oncu (Demetrius); Călin Mihai
(Thezeu); Eremei-Birza trimisa lui Egeu)
Roajdă, Miky Paicu, loan Alexandru Savu (Meșteri); Raluca (Egeea,
Anca Marcos (Hermia); Diana Tușa (Helena); Vali V. Popescu (Oberon); Raluci
Bianca Holobuț (Puck); 2019.
Marina Radu/Amalia Popa (Titania); Alexandra Dușa (Zâna). Data reprezentației: 4 aprilie
Pagina 22
ge SFETCU, loana REP!
Raluca ER!
Pagina 23
203
Manan NEGRESCU
Oana MEDREA
Ultima baltă în Pana — pimă opie
la Teatul Dnamatungilon Români
aflat la București în perioada 1-4 aprilie 2019,
Teatrul „Aureliu Manea” din Turda s-a
dintre spectacolele producții proprii: Trix Show
ocazia turneului de promovare a trei
cu haltă în Paradis (regia Andrei Mihalache) și
și regia Mihai Gruia Sandu), Ultima
(scenariul
Visul unei nopți de vară (regia Muriel Manea).
în seara de 3 aprilie, prima ieșire ia: public pe
Ultima haltă în Paradis a însemnat,
unei scrise de Valentin Nicolau și, totodată,
Teatrului Dramaturgilor Români, a piese
scena Teatru. Regizorul Andrei Mihalache
întâlnire a trupei turdene cu publicul, în acest
prima prin energie și spontaneitate de
realizat o versiune scenică dinamică, ce amintește
a de regizorul Alexandru Tocilescu în 2002
memorabila adaptare pentru televiziune semnată
UNITER, avându-i în distribuție pe Florin Piersic,
nominalizată un an mai târziu la Premiile
și
Florina Cercel, Mariana Dănescu, George Ivașcu.
vivace plin de farmec, cu personaje pitorești, care
Valentin Nicolau a scris un text și
Mitică o actualizare a figurii lui Don Juan pe plân
cuceresc prin firesc. În prim-plan, —
care se zvonește că ar fi iubit de-a lungul
autohton, bătrânul vicios și neastâmpărat despre
d
Pagina 24
vieții nu mai puțin de 15 mii de femei. Îl descoperim internat într-un salon de spital, care va
deveni, metaforic, ultima sa „haltă” în „paradisul iubirii”, iar întâlnirea cu tânărul și neexperimentatul lonel se transformă într-o posibilitate de a lăsa moștenire bogata sa experiență
de viață, predând ștafeta donjuanismului unui viitor „Mitică”.
Între „legendarul” Mitică și banalul Ionel — două tipologii perfect antagonice — se înfiripă o legătură maestru-discipol. lar ritualul inițierii acestuia din urmă în tainele cuceririi
femeilor capătă dimensiunea unei lecții prețioase despre iubire, despre misterioasele
raporturi de forță dintre femeie și bărbat, și despre viața care merită gustată hedonistic, sub
toate aspectele frumuseții ei... feminine, mai ales. Autorul a creat un contrast comic savuros
între cei doi protagoniști. Deși aflat ia apusul vieții, Mitică se remarcă printr-o forță vitală
molipsitoare, în timp ce mult mai tânărul lone! se lamentează la fiecare pas, convins că
viața nu are rost fără Mimi a lui.
În rolul lui Mitică, actorul Marian Negrescu a cuprins esența personajului, în care se
combină virilitatea și voință neobosită de a trăi cu virtuțile cuceritorului autentic, cândva
sublimate la rang de artă. Cu fizionomia sa, desprinsă parcă din picturile religioase ale
Renașterii, ce îmbină serenitatea și sobrietatea, Marian Negrescu este o prezență scenică
autentică, chiar memorabilă. EI și-a condus admirabil rolul, urmând cu acuitate declinul
personajului, de la lupta încăpățânată a pornirilor sale lăuntrice, cu trupul aproape ruinat de
bătrânețe și de viciu, care îl trădează la fiecare mișcare mai vioaie, dar și elanurile sale
hedonistice temperate de inflexiuni filosofice. În final, odată cu declinul definitiv al personajului, Marian Negrescu ne oferă o altă fațetă a expresivității sale. Amnezic, imobilizat într-ui
scaun rulant, cu privirea pierdută, el compune imaginea emoționantă a gloriei în ruină,
a acelui Don Juan care, multiplicat în infinitele avataruri ale eternului feminin, ne roagă să îi
amintim, să îi spunem cine e Mitică. La polul opus, Cătălin Grigoraș i-a atribuit personajului
>:
Pagina 25
210
a
a
cr
Ionel stângăcia și ridicolul cerute de partitură, însă le-a împins spre cote de bufonadă. În
interpretarea sa, neinițiatul în ale vieții și ale iubirii se profilează ca un autentic gogoman,
care încercând să imite trucurile maestrului său, eșuează lamentabil în mișcări, grimase și
onomatopei grotești, care stârnesc hohote de râs. În fața unui astfel de personaj, tentația
de a șarja este mare, iar actorul i-a cedat, pe alocuri, și a rămas monocord de la început
până la final, uitând să transmită subtila evoluție a lui lonel pe drumul transformării sale din
bufon imatur în bărbat. În rolul Doctoriței, Dorina Nemeș a surprins cu grație profilul femeii
singure, încărunțită vremelnic și care, apârent simulându-și disprețul față de întreaga
tagmă bărbătească, cedează, totuși, în fața farmecului lui Mitică, în care descoperă un
tălmaci al sufletului feminin. Micile derapaje melodramatice și rostirea trenantă și scrupu-
loasă a actriței au știrbit din forța feminității autentice, pe care ar fi putut să o ofere perso-
najului. Alexandra Dușa, simpatică și convingătoare în rolul Asistentei, creează un contra-
punct comic binevenit sobrietății autoimpuse a Doctoriței.
Într-un decor simplu și sugestiv, Alexandru Radu a recompus, din câteva elemente
tipice, camera mizeră de spital pe care Mitică-Don Juan o transformă cu puterea imagina-
ției într-un spațiu unde totul devine posibil.
Spectacolul realizat de Andrei Mihalache, alături de actorii Teatrului „Aureliu Manea”
din Turda, readuce în atenția publicului una dintre acele piese care își dovedesc pereni-
tatea, vorbind cu mult umor despre lucruri serioase. Valențele textului lui Valentin Nicolau
sunt puse în valoare într-o versiune plină de prospețime, ritmată, bine condusă actoricește
și regizoral.
Teatrul „Aureliu Manea” din Turda — Ultima haltă în Paradis de Valentin Nicolau. Regia: Andrei
Mihalache. Scenografia: Alexandru Radu. Distribuția: Marian Negrescu (Mitică), Cătălin Grigoraș
(Ionel), Dorina Nemeș (Doctorița), Alexandra Dușa (Asistenta), Maria Salcă (Roșcata), Raluca
Eremei-Birza (Bruneta), Doina Șoproni (Blonda), Miky Paicu, Valentin Oncu (Brancardieri). Data
reprezentației: 3 aprilie 2019.
Pagina 26
Lig
di
zație (cum de pur am întâlnt în re no-
de pantomimă (puțin lungi), ra
Pagina 27
ansamblului. La început sunt doar două personaje:
Teatrul tineretului
Aston și Davies, „înotând” în mormane de pantofi,
N
firave simboluri ale virtualității drumului căutării lor
|
identitare, Valentin Oncu face din Davies un per-
din Ardeal sonaj tragic; el este un rătăcit, un homeless, posibil
„îngrijitor” al acestui spațiu în care își caută adăpost
pentru a se simți protejat, ocrotit de pericolul imi-
LE ian Țian nent de afară. Statutul lui de „îngrijitor” e virtual, e o
altă căutare. Din valiza lui scoate mereu încălțări din
arteneriatul artistic dintre Facultatea de spre scrierea forțat închegată a dramaturgului englez, care curge nisip. Nisipul, cenușa, praful e un element
Teatru și Film din Cluj-Napoca și Teatrul vizând dificultățile comunicării între personajele scenic abil strecurat pentru a simboliza deșertăciu-
„Aureliu Manea” din Turda continuă să dea piesei, angoasa, singurătatea, frica și nicidecum spre nea, singurătatea, angoasa. Miky Paicu în Aston pare
roade pe scena „teatrului tineretului din Ardeal” realizatorii spectacolului „mulați” literalmente pe la început reticent, interiorizat, până la monologul în
(după expresia profesorului Gelu Badea) oferind problematică. "Totuși, trebuie apreciat faptul că piesa care dezvăluie tratamentul cu electroșocuri aplicat în
studenților absolvenți o primă ieșire în afara facul- oferă posibilități de manifestare tinerilor regizori și clinică. El caută o ordine în dezordinea lumii. Mai
tății cu validarea cunoștințelor acumulate în anii de interpreți cu apetențe pentru acest gen de la „coada bine înfipt în realitatea momentului e Mick interpre-
stadiu și, desigur, afirmându-și talentul. Cea mai teatrului absurd” Piesa a fost scrisă în 1983, după ce tat de Călin Mihai Roajdă, vag antrepenor care dese-
recentă confruntare cu publicul spectator turdean Tonesco, Beckett, Adamov și Fernando Arrabal își nează cu creta pe padiment, visând să realizeze o lo-
s-a produs în 30 mai 2019. Andreea Nagy, studenta scriseseră marile piese. În 1992, la Cluj, piesa a fost cuință salubră. Coloana sonoră însoțitoare amplifică
clasei de regie Gelu Badea, a prezentat spectacolul cu pusă în scenă tot de tineri în același registru de dra- senzația de angoasă prin scârțâit de vioară. O foarte
Îngrijitorul de Harold Pinter, avându-i în distribuție mă a cunoașterii identității și a căutării locului con- bună idee regizorală este plafonul deteriorat al aces-
pe tinerii Valentin Oncu, Călin Mihai Roajdă și Miky viețuirii, în regia lui Radu David, cu Diana Cozma, tui spațiu de joc, susținut pe stâlpi metalici, de fapt
Paicu. În ciuda dificultăților textului, munca de două Adrian Matioc și Eugen Titu. Promiscuitatea mediu- un decor mecanizat adecvat sugestiei de claustrofo-
luni cu actorii a scos în evidență o bună cunoaștere lui în care trăiesc personajele piesei era și acolo dur bie controlată, plafon coborât treptat peste interpreți
a manierismului din teatrul absurd, reușind un spec- exprimată, până la caricaturizare. până când spațiul disputat de personaje devine ires-
tacol unitar construit sub semnul a ceea ce s-a numit Spectacolul propus de Andreea Nagy stă sub pirabil. Atunci ei se ridică deasupra lui și din cutii de
ulterior „comedia pericolului”, Seriozitatea cu care a semnul unui angajament de reproducere fidelă a va- ambalaje ridică în palme... același praf sau aceeași
fost abordat textul lui Pinter, echilibrarea secvențe- Jențelor textuale, ba chiar făcând conexiuni de omo- cenușă a vidului existențial.
lor și viziunea integrată organic în atmosfera densă genizare acolo unde ele nici nu există. Scenografia îi Este meritul echipei de a fi realizat un spectacol
universului marginalizaților sorții sunt de natură a aparține tot ei și se pare că aici inventivitatea ei crea- bine conceput vizual, axat pe un suport textual labil,
a
mult incoerențele voite ale dialogului, doldo- toare a fost cu ceva mai sus decât la îndrumarea acto- subțire ca o lamă care, tăind, nu lasă urme,
sprijini
ra de rupturi și repetiții agasante, rilor. Vizual spectacolul e foarte bine construit. Clar-
Observațiile mele negative se îndreaptă exclusiv obscurul în care sunt „învelite” personajele dă tonul
EI TRIBUNA + NR. 403 + 16-30 iunie 2019
Pagina 28
inconștient pe soția lui Curley, echivalează cu o ex-
cludere a visului din lumea abrutizată a oamenilor
teatral
Magnetism fermei. Bine distribuiți în roluri sunt Ciprian Vultur
și Andrei Stan, George și Lennie, cuplul de singu-
ratici rătăcitori. Peste prestația lui Andrei Stan, cula FITT 2019 (1)
minte, nepersonalizată îndeajuns, s-a suprapus in-
voluntar, în mintea mea, imaginea lui Florin Piersic,
deținătorul premiului național absolut al rolului.
II Aarian ion Intruziunile soției lui Curley (Dorina Nemeș) în
me-
diul bărbaților sunt abrupte și provocatoare, de un
haturalism ușor forțat în economia ansamblului, dar
actrița reușește să dea aripi visului eroinei în dialo-
gul cu Lennie, Foarte americani în rolurile lor sunt
Sorin Oros, Valentin Oncu, Stelian Roșian, Romul
Moruțan, Cătălin Mareș, Sergiu 'Tăbăcaru, Cristian
But. Decorul construit de Alexandru Radu are o
pondere importantă în reușita mizanscenei, după
cum am subliniat deja; el rămâne o emblemă a aces-
tui spectacol serios, tratat cu responsabilitate de emi-
țător onest în tușe pregnante, abstrase bucolicului, cu
deferență maximă față de text. Un spectacol așezat în
tipare clasice, așa cum și l-a dorit Andrei Mihalache:
„o baladă country” cu muzică adecvată.
Bulversantă și iradiantă în conștiința publicului
este înscenarea odioasă din piesa Șantaj pusă la cale
de patru liceeni mizerabili profesoarei de matema-
tică din comisia de bacalaureat pentru schimbarea
notei la examen. Piesa vorbește despre lupta dintre
generății, dintre mentalități, „despre natura binelui
într-o lume coruptă”, Interesant cum piesa scrisă de „+
Ludmila Razumovskaia în fosta URSS, în urmă ci £
actualitate Dr
40 de ani, își dobândește stringenta pri
succesive montări în teatrele din România de a; A
Rinocerii Teatrul de Artă din Deva a venit cu un spectacol ușor
de „suflete de sare” ieșite din Un spațiu rezervat monodramelor a fost și de data inegal în regia lui Cosmin Crețu, Problematică tăioa-
igurine sare,
în unor aceasta sala Tour DAri, unde compania Miez - Spațiu să, cu un puternic impact emoțional; redare pândită
salina "Turda, întrupate: corpurile
deschiderea de impresie din Craiova a prezentat un monolog axat de.sincope. Au performat Roxana Olșanșchi în rolul
tineri actori, au anunțat ma-
adi- dură mocirloasă dezvăluire a reălității trăi- profesoarei, Laurențiu ungu în Volodea și; parținifestărilor artistice reunite sub sigla FITT, pe o și
de Teatru din Turda, de o pre-puberă angoasată, Ingrid Neacșu face o al, Viorica Bulgac în Lida. În rest, prestații modescă Festivalul Internațional te
onară me sm tert ta ru hâlbe si dietie deficitară inerente încevutului
Pagina 29
nitestărilor artisuce reunite sub sigua rau i, atu- PE VU Uuia Și Ai rade Artero ve
araaateegaa va poeme cea mm a PI
că Festivalul Internațional de Teatru din Turda, te de o pre-puberă angoasată. Ingrid Neacșu face o al, Viorica Bulgac în Lida. În rest, modes-
prestații
ajuns Ia a treia ediție. Cu adevărat un mega-tur de demonstrație de virtuozitate actoricească pe un text te, cu bâlbe și dicție deficitară inerente
începutului
artă (Tour DArt) și al artelor au prilejuit cele 10 greu, extrem de solicitant, după Blestemații de Chuck la Aurelian Gheorghe și Theodor Crețu (sau
Edgar
zile de festival, din 28 iunie până în 7 iulie 2019. Palahniuk, intitulat Confesiunea mea hidoasă. "Toate Bunea?) în Pașa și Vitea, tineri încă în
neintrați meDirectorul festivalului, actorul Cătălin Grigoraș, “vomele repulsive ale unei realități sufocante, perce- moria siteurilor de profil.
a sintetizat de la început: „Anul acesta avem pes- pute la modul grav și complex, sunt revărsate peste O adorabilă comedioară în mai multe
secvențe
te 120 de evenimente în 15 spații și un număr sensibilitatea utragiată a unei copile. După acest dis- tratate în stil buf a oferit trupa independentă Thalia
de peste 400 de artiști din țară și din străinăta- curs violent extins spre generalizări sumbre, care bi- din Oradea, pe scenariul lui Zsolt Pozsgai, Până
te”. Reclama invidiată: „este cel mai mare festi- ciuiește fragilitatea ființei, te întrebi alături de Aldous când moartea ne va despărți, cu Georgia Căprărin și
val de teatru din județul Cluj” Primarul Cristian Huxley: „De unde știm că pământul nu e iadul altei Răzvan Vicoveanu, jucată în La Papion, casa Rațiu.
Octavian Matei a dat mâna cu sponsori iubitori planete?” Madison, copila extrem maturizată a unei În ipostaze de mâncău, contabil timid, instalator
de frumos și împreună au pus de un eveniment familii de bogătani (poate chiar prea mulți demoni i dezinhibat, homeless sau mire simbolic, Răzvan
colosal, care scoate orașul din mahmureala lui se pun în cârcă unei copile de 13 ani), problematizea- Vicoveanu a făcut risipă de comicării specioase, etaprovincială. Și uite așa, municipiul de pe Arieș ză și se izolează... în moarte, rupând firele care o leagă lându-și talentul și evantaiul ipostazierilor tiponomia devenit mai mare, mai important, mai trendy. de familie, de societate, de viață. Simbolistica baloa- ilor întruchipate într-o ghidușă elaborare scenică.
“Teatrul Național din Cluj, Teatrul Maghiar din nelor luminate diferit, intermitent e o soluție exce- Rar se întâmplă ca într-un festival să se joace două
Cluj au pălit în fața acestei evidențe, plecând ca- lentă pentru atmosfera în care este plasată Madison versiuni ale aceleiași piese. La Turda s-a întâmplat,
petele încoronate cu strălucită tradiție, să-și mărturisească spaimele și rănirile succesive, În tandem major au fost prezentate două montări
Drumul spre miezul fenomenului teatral a fost Cel mai puternic spectacol al primei seri a cu Rinocerii, prima aparținând Teatrului „Matei
asigurat și de pictorul turdean Cornel Vana care, fost Despre șoareci și oameni. în regia lui Andrei Vișniec” din Suceava, în regia lui Alain Timâr de la
pe pietonală, a conturat pe pânză clovni, alături de Mihalache. De un realism răspicat, servit nonșalant, "Iheâtre des Halles din Avignon și a doua venind de
ți mânuitori ai penelului. De la figurinele de sare îndesat în calupuri otrăvite de interacționare uma- la "Teatrul Municipal din Baia Mare. Ca și 'Tompa
de pe străzi până la Figuranta interpretată de Tania nă periferică se încarcă montarea binecunoscutei Gâbor la noi, Alain Timăr este un îndrăgostit de crePopa pe scena studio a 'Teatrului Aureliu Manea, nuvele dramatizate a lui John Steinbeck de pe scena ația ionesciană și a montat mult Ionesco, Varianta
distanța s-a transformat într-un fel de paspartu “Teatrului de Nord din Satu Mare, prezent în Turda la propusă pentru Rinocerii surprinde și intrigă în bună
diafan, receptat ca introducere în problematica atât fiecare ediție a festivalului. Tăietura directă în epici- măsură, ca să nu spun că dezamăgește. „Rinocerii”
de delicată vizând condiția actorului și a femeii în tatea dramei e impusă de la bun început prin sobrie- au dat buzna în supermarketuri și au tăbărât cu căsocietatea actuală. Visele legate de carieră, sacri- tatea decorului, prin geometria riguroasă a formelor rucioarele încărcate de cumpărături pe scenă vrând
ficiul, abandonul copilului, dorința de a se vedea asamblate aproape simetric din lemn brut, masiv, să-l ademenească pe Berenger neînduplecatul. Asta
jucând, magia faimei, căderea în depresie, ade- imaginând când dormitorul rândașilor angajați la este prima impresie. O fantezie futuristă, extrava- *
vărurile crude ale vieții sunt puse pe tapet într-o fermă, când grajdul sau camera izolată a negrului gantă, lipsită de substanță, e drept, pe binecunoscronologie a dezamăgirilor recurente. Cunoscuta Crooks. Geometrie încrustată parcă și pe chipurile cuta temă ionesciană. Dar la stratul superior citim
actriță din București a realizat un one woman show bărbaților cioplite în lemn dur. Numai Lennie me- intenția regizorului de a da o altă dimensiune, un: &
lancolizează rătăcită ei la clasicizate în isterii istorie AS
de un dramatism accentuat, susținut cu inteligență cu mintea printre și visează consumistă, „rinoceritei”
FĂ
și experiență de profesionistă, nu de „figurantă fără un locșor edenic unde să dea de mâncare la iepuri. și politice, fără să sesizăm că boala consumului corțe a
diplomă”, după cum se fac dese referiri în text. "Tragicul sfârșit al lui Lennie, după ce o strangulează temporan, fanatismul consumului, este și o politică:
TRIBUNA « NR. 406 « 1-15 august 2019
Pagina 30
abilă a puterii economice, care
stăpânește „marea avertisment în manieră ludică.
familie universală” Asistăm „Să demolăm totul!» într-un cărucior, silindu-l
practic la o domesticire răcnește Jean în să abdice de la exigențele
a simbolului. plin proces de transformare și dez- lui morale
De la nazism și legionarismn Ja teroarea baterile și ideologice desuete. Din păcate,
despre boală, gripă, epidemie, de la locul echipa
îmbuibării și a formelor mai rafinate de de de actori nu se ridică întotdeauna la
manipulare. muncă, se mută în nivelul cerințe-
Așa la adică, imaginara cameră a lui Jean, din lor regizorale mult
e, o dictatura Facebook-ului, nu mai prea înalte. Sunt momente mai
pu- care lipsește, se înțelege, patul prezent în toate mon-
țin periculoasă. Nu știi când te îmbolnăvești, reușite, altele mai puțin reușite, dar impresia
nu știi tările mai cuminți, clasicizate, Berenger gene-
că ești bolnav și intri în nu capitulea- rală este de spectacol neîmplinit. Mai
gloata manevraților ca vic- 7ă, deși se întreabă „dacă întâi din cau-
timă ăștia au dreptate?” și celebra za viziunii exclusiv
ce-și trâmbițează victoria. Ce reproșez acestei frază din minimalizatoare la care e supus
final, rostită dintre cărucioare și „rinoceri”
abordări este limitarea. Ionesco în textul, apoi din cauza vocilor pițigăiate ale
supermarket sună - Rămân o ființă umană - are actrițelor
jenant, deși că el fi greutatea cuvenită unui (prea multe femei), a dicției
poate nu s-ar sinchisit de această final reușit. Alain deficitare, a bâlbâielilor
Totuși, 'Timâr nu se rabdă și apli- de tot felul.
deșucheată viziune, păgubos restrictivă totuși. Unele voci sunt mici, insuficient lucra-
că ironic pe fața lui Berenger o mască de
Doi pereți albi volanți și câteva cuburi maimuțoi te, replicile sunt rostite prea repede,
iau parte neevoluat. nu se înțelege „
la metamorfozarea omului în... simpatice ale ce spun, etc, Totuși, Răzvan Bănuț poate deveni Ss
jucării Regizorul folosește după bunul plac textul
bunăstării, nicidecum urmă- Berenger viabil cu pletele lui în vânt, la
hidoși rinoceri. Personajele rindu-și ideea, sunt multe o adică, de: li,
sunt decupaje și asamblări de gur, unul atipic, total diferit de Radu
recognoscibile și după transformarea lor, ele replici din Beligan de pildă|
scene diferite, logicianul devine logiciană din fulminanta
dansează cu cărucioarele pline de produse muzi- montare a Teatrului de Comedie din
pe (poate din lipsă de actori bărbați sau ironiza Ă_
că de tango lejer. Sunt semi-rinoceri pentru București din 1964 a lui Lucian Giurghescu,
bipezi, gonflați logica feminină), scena finală dintre rămasă;
în plastic Jean și Berenger etalon indiscutabil, :
gri-negru, robotizați, obezi care aranjează este supradimensionată
cuburile și intersectată cu dansul „ri- Despre al doilea
altfel, instalând noua ordine. Obezitatea n-a nocerilor”: spectacol cu Rinocerii și alte pro-
Colegii de serviciu ai lui Berenger au ade-
ajuns o boală a bunăstării? Iat-o servită ducții jucate la FITT, în numărul viitor,
pe scenă ca rat la schimbare și îi fac ba chiar îl
semne, îndeasă
Finalul e apocaliptic: (Pseudo-)Revoluția/
Balamucul vesel Yorick
și Dictatura/Nicolaus stau, „înfrățite”, în
față, în spatele porții de sticlă se văd Bătrânii
și
Tinerii ca niște statui de gheață! Creată în stilul
globalizat celebrelor parabole Brave New World — Aldous
Huxley și Ferma Animalelor de George Orwell,
Balamucul vesel, ca „basm arhetipal horror”, le
| E Cajocaru completează cu „progresul” diabolic al post-bol-
șevismului. Spectacolul, în ciuda unor slăbiciuni,
a impresionat publicul clujean, sensibil la o istorie
Pagina 31
meat de fondatorul teatru podea Rare de "tea
sa
ge “I&sman întrupează Savantul deschis la
rare că a devenit, imediat, un: exemplu pentru femi- experimente și modernizări care înculcă,
naiv, preocupat de cărți, redând perfect și ambigua
nistele in-nuce: soția marelui compozitor implicit, doze mari de risc, Publicul, mulți tineri,
conațional satisfacție că a scăpat de un concurent la a
și prieten Edvard Grieg, de profesorat. apreciat mai ales prestația actorilor unele
supărată neglijare, i-a ars Marian Politic e un Eilert și reușite
inspirat Lâvborg, plin de ale premierei.
(exact ca Hedda) manuscrisul noii simfonii!
contradicții, capabil de subtilități spirituale și finețe
Multe mari actrițe au dorit să o întrupeze: L]
Eleonora Duse, Alla Nazimova, Ingrid Bergman,
Diana Rigg, Isabelle Huppert, Claire Bloom, Maggie
Smith, Jane Fonda, Annette Cate teatral
Bening, Blanchett, Magnetism
Olga Tudorache. E personajul feminin cel mai jucat:
caracter interesant și modern, de-un tragism
aproa-
pe antic, care preferă finalul faptei frumoase, decât să la
fie FIT'T 2019
sclava acelei societăți! (11)
Ce a rămas din toate acestea în montarea
Antonellei Cornici, pe textul lui Călin Ciobotari ÎI aarian
Țian
„după” Ibsen? O cu totul altă „Hedda”: o simplă dia-
bolică nimfomană roșcată „în rut”
permanent, care e pare că regizorii se întrec în năzdrăvănii
manipulează lumea - femeie aici acțiunea trenează. E un câștig stilistic, dar
așa nu s-ar fi sinucis S vizionare atunci când și
niciodată vine vorba despre o pierdere, întrucât abstractizează
pentru un amant „în plus”! Se „tăvălește” teatrul căldura dialo-
absurd” și neînțelegerile inițiale ale gului. Ziarele
cu Filert și Brack, deși la Ibsen e platonică, flirtând care manipulează și îndoctrinează
spectatorului derutat, neinițiat, devin și mai de
din plictiseală! Dar nu e destul, se dă la servitoarea prin știri inventate sau abil orientate își enunță
și neînțeles (nu cu sens blagian!). Linearitatea
Bertha/Corina Vișinescu, transformată” acți- prin personajele ionesciene neliniștile căderii în
de „tex- unii e abolită din start, rolul
tier”/regie într-o la dialogului diminuat, fanatism și uniformizare. Replici din finalul
tânără care se dau toți bărbații, doar piesei
menținut atât cât să susțină invenția vizuală, sunt rostite în
ba chiar și Hedda — ambele au, de la primele secvențe vorbite, totul pare
început, un care în Rinocerii lui Iulian Bulancea de la Teatrul
show stil strip-tease în fața lui Tesman, un vertij din care bietul Berenger nu poate ieși, e
care „se dă” Municipal din Baia Mare devine
Ia Bertha (la Ibsen e bătrâna bonă precumpănitoa- acoperit de ziare, de gloata dezumanizată
care-a crescut de re. Regizorul uzează de care nu
mic!), la vechea un constructivism debor- prinde carnație reală
colegă de școală a soției, Thea/ Irina dant, halucinant pe scenă, deși el încearcă să
extins spre teatrul de marionete se salveze. Rinocerii
Bodea-Radu! Așadar cu totul alte „relații” între sunt doar umbre proiectate
și, și de umbre. Și asta e o minimalizare nedorită.
majoritar, cu totul alte personaje! 'Textul pe peretele realului drapat cu ziare. Când acesta se
și montarea Glisarea înspre oniric este de
se manierismelor asigurată un pre- ridică, își fac apariția, într-un macabru dans
supun (șabloane golite de sens, ce ludiu destul de alego-
pantomimic lung, în care cei un- ric foarte stihiile realului
se vor super-estetizate!) baroce la modă, venite de reușit, coșmaresc, înăl-
sprezece interpreți sunt prinși, împinși în univer- țate picioroange hidoase,
peste ocean, de la un New-Hollywood (idem tea- pe poate chiar mai sinis-
sul mass-media ca într-o grotă plină de
trul mercantilizat) de bancheri primejdii, tre decât „naturalii” rinoceri. E limpede, ne
„ocupat” în anii 80, sugerată de decorul format exclusiv pasc
din munți de tot alte forme de rinocerizare
Care și-au impus incultura și atavismul emoțional ziare. acută. Spectacolul
Ziariștii sunt zeii manipulărilor care nasc băimărenilor
cerând. trei „ingrediente”; sex, action e brutality are coerență și substanță, primește
monștri. Ideea rinocerizării e așezată așadar de strălucire și itat in
Astfel, Bertha (interpretată bine, dar cheia O anume strălucire și gravitate prin joc jocul susținaată susțin CONST)
Tegizo- Julian Bulancea într-o virtuală redacție, dezbate- al pe
rală e falsă) face actorilor. Păcat că uneori ei lipsesc de s
merge ca o gheișă, își îndatoririle rile se derulează subtila pe
prin artă a animației, dar se agită doar umbrele. Foarte
omogenă în
| TRIBUNA - NR. 407 + 16-31 august 2019
Pagina 32
E)
blu, trupa este formată din Dorin Griguță, Denisa
Blag, Eduard Bîndiu, Ruxandra Lăzărescu, Raul
Hotcaș, Carmen Ciobanu, Alex Macavei, Doru
Fârte, Marin Ciucă, Iulian Bulancea, Alexandru
Costache, Actorii trebuie să mânuiască figurine
decupate din hârtie, să se joace în lumina reflec-
toarelor sau în spatele draperici, ceea ce împiedi-
că un contact direct, mai apropiat, cu ei. Fundalul
devine loc al-acțiunii la semi-distanță de public,
din păcate.
Dorindu-se o „comedie romantică” antrenan-
tă, piesa croatului Miro Gavran Totul despre femei
mi s-a părut o dramoletă oarecare, încropită din
scurte secvențe vivante despre viața unor femei și
relațiile dintre ele. Cele trei actrițe,. sub baghetă Rinocerii
lui. Felix Crainicu de la Teatrul Arte deltAnima
din București s-au străduit să creeze bună dispo- Mafiei. De menționat calitățile de comediană este Titu în rolul
Eugen baronului decăzut, toziție și să impresioneze, întruchipând persona- cu schepsis ale Alexandrei Paftală în Berta și varăș de beție al lui de
Satin, ironizat borfașii
je diferite, de la bebelușe la nonagenare, într-un omogenizarea în alertețea acțiunii a celor trei azilului. O insinuare ridicării din
a această groastil mozaicat și totuși același, fără prea evidente stewardese interpretate de Erica Moldovan pă imundă este fredonarea
Internaționalei la un
transfigurări, dar punând mult suflet în inter- (Janet), Ana Hegy (Jaqueline) și Cezara Fantu moment dat, imnul celor
năpăstuiți, murmurat
pretare, Corina Dănilă, Adriana Titieni și Crina (Helga). Mecanismul comediei de situație a ca virtuală salvare din mizerie. Azilul de
noapLință formează un trio valorizant al textului prin funcționat impecabil. Hazul a fost pe măsură. te al lui Andrei Mihalache a fost cel mai
și lung
angajarea energiilor artistice neîndoielnice. Din Încă două spectacole puternice trebuie neapă- spectacol prezentat în festival: 2 ore și 30 de mipăcate, enigma aninată în titlu s-a redus la tropo- rat menționate în această trecere în revistă a fes- nute cu pauză. Dar derularea acțiunii este
ținutul pantofilor pe scândura scenei la desele intrări tivalului turdean desfășurat sub egida „libertății tă în constantă tensiune dramatică, încât
așa nu
și ieșiri ale actrițelor. de a alege”, Aridrei Mihalache a ales să monteze sunt secvențe care să treneze.
Obositul con Leonida e revitalizat în traves- la Teatrul Dramatic Elvira Godeanu din Târgu La 43 de ani de la debutul său în rolul Crăcănel
ti de Irina Movilă, iar Marius Bodochi îmbra- Jiu Azilul de noapte, după Maxim Gorki, piatră scena Teatrului din 'Iurda, Tudorel Filimon
pe
că hainele și duhul Eftimiței în adaptarea după de încercare pentru mulți regizori atrași de com- a urcat din nou.pe scenă în același rol în-monCaragiale, cu titlu mișcat din țâțânile clasice, poziții grandioase de acest fel. Lumea margina- tarea comediei lui Caragiale Dale carnavalului
Revoluție și artificii. Desigur, în acest ludic de- lilor lui Gorki e încadrată într-un decor greoi; de la Teatrul Principal bucureștean, în regia lui
mers, trebuia schimbat și sexul Saftei, astfel că poate mai greoi decât cel din:spectacolul Despre Dan Tudor și scenografia Corinei Grămoșteanu,/5,
ea devine... Marius Drăguș. Poznele se țin lanț oameni și șoareci,: impunând vizual o aborda- Cu vedete de talia Manuelei Hărăbor, Corin:
în această lectură ultra-dezinhibată a textului, re de un realism robust binecunoscutului text Dănilă, simpaticului Tudorel Filimon. și |
„impodobită” cu scălâmbăieli de două voci valo- clasic. Același Alexandru Radu construiește un Gabriel Fătu, succesul de public a fost garantat,
roase, transpunere ce ne-a amintit de montarea decor masiv rotativ, trădând un stil ce țintește deliciul interpretărilor hrănind din plin așteptăexcepțională a lui Aureliu Manea din 1978 cu grandiosul și monumentalul, fără rabat la cali- zile turdenilor. Admirabile au fost costumele reDorel Vișan și Gelu Bogdan Ivașcu, două păpuși tatea” încărcăturii baroce a scenei. Impresionant alizate de Geanina Punkosti și „măștile” neconautomate trezite la viață de Safta. și dominator apare Luka interpretat de Marian venționale; distribuite din „bucătăria teatrului”
SE: Pi a camee
Pagina 33
din cadrul companiei Duo Laos din Spania, eta- ții, azilul lui Kostâliov. Radu Bota excelează în
unei:rețete de succes-a fost validată și la Turda.
lându-și disponibilitățile comice și magice în rolul Satin din scena finală, de mare forță, când Recordul acestei
ediții a FIT-ului turdean: a
Ortos aires de pe pietonală. cinicul idealist căzut în patima băuturii pledea- fost stabilit salbă
printr-o de spectacole excelen-
Incitant până la roșu e demersul Alinei Neagu ză pentru adevăr și recunoașterea demnității
te, magnetice reprezentări ale formelor în mișde la compania Teatru de Kartier din Bacău în umane („În om e tot adevărul!”). Din nume- la
care, care se adaugă trena de experimente cu
Spovedania unei videochatiste, text și regie Vali roasa distribuție, alături de cei evocați deja, se adevărat relevante, arătând diversitatea formelor
Bolat. Un one gir] show incisiv, extras din teh- detașează Gătălin Grigoraș, interpretul lui Vaka de manifestare teatrale de ultimă
oră. Pe durata
nologia chat și industria sexului, susținut cu Pepel, hoțul umanizat de iubirea pentru Natașa festivalului, de fost eluda-
acuza provincialism a
vehemență și tensiune dramatică de o actriță cu (Mădălina Ciobănuc), care îl ucide pe Kostâliov tă cu desăvârșire.
real potențial expresiv, ce întruchipează o ființă (Dan Calotă) într-o încăierare. De asemenea,
dinamică, dotată cu un temperament voluntar convingător și bun partener pentru Radu Botar
bine pus în evidență, Nonconformismul: ei duce
la dramă și la dezvăluiri sinistre. E o problematică extrem actuală, care trage perdeaua de pe
tabu-uri ipocri
Comedia de situație a lui Marc Camoletti
amuză din nou în montarea Ateneului din Iași,
Atenție aterizăm! E regretabil că spectacolul s-a
desfășurat în sala studio, neîncăpătoare pentru
râsul debordant și aplauzele spontane ale spectatorilor înghesuiți pe un număr limitat de scaune
în comparație cu numărul doritorilor. Echipa
condusă de Daniel Onoae a beneficiat de toate
șiretlicurile pentru a stârni comicul servit la fix
de ingenioasa împletire a replicilor cu situațiile bufe, revărsate în cascade. Concepția montării pornește chiar de la Daniel Onoae, care s-a
văzut pe el însuși interpretându-l pe Bernard și
i-a reușit. Umbra lui Florin Piersic n-a apăsat
nicidecum peste jocul lui, dar parcă el s-a sustras discret, a dat mai mare amploare lui Robert,
prietenul ajuns la Paris, interpretat de Dragoș Rinocerii
TRIBUNA + NR. 407 + 16-31 august 2019