Pagina 1
i pr
Nr. proiect/data: 224 | 190 ha
Compartiment Relația cu Consiliul Local
| Direcția Direcția Direcția Dezvoltare, Finantari de Investitii si externe, Asistență Servicii Strategii si Socială Publice Relatii Turda Internationale | Direcția Urbanism și Amenajarea Teritoriului | Serviciul Administrație Publică Locală |
| X x Pal | x | x |
Direcția Direcția | Biroul
Economică | Impozite | Resurse
și Taxe Umane
Locale
|
_ |
M 5.4 X
| Aviz comisia 3 Aviz comisia 4 | Aviz comisia 5 |
| X_ | Ă |
Aviz comisia 1 Aviz comisia 2
X
PROIECT DE HOTĂRÂRE
privind aprobarea Strategiei locale de dezvoltare a serviciilor sociale în Municipiul Turda pentru
perioada 2025-2034
Consiliul Local al Municipiului TURDA, județul Cluj. întrunit în ședința publică extra/ordinară
în data de 2025;
Având în vedere:
-Raportul de specialitate nr. al DAS Turda;
-Avizul favorabil al Comisiilor de specialitate nr.1- Buget-finanțe , prognoze economice investiții și
,
4 - Muncă și protecție socială, protecția copilului, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor,
culte, minorități
Luând in dezbatere;
-Proiectul de hotărâre nr.................-:-- privind aprobarea Strategiei locale de dezvoltare a serviciilor
sociale în Municipiul Turda pentru perioada 2025-2034, inițiat de către Primarul municipiului Turda,
domnul Cristian- Octavian Matei;
- Referatul de aprobare întocmit de inițiatorul proiectului de hotărâre Primarul Municipiului Turda. dl.
Cristian- Octavian Matei ;
Având în vedere prevederile:
-art.1 12, alin.(3), lit.b) și art.115, alin.(1), lit.a) și art. 118 din Legea nr. 292 / 2011 a asistenței sociale,
cu modificările și completările ulterioare;
-art.3, alin.(2), litera b), Anexa 2 din H.G. nr. 797 / 2017 pentru aprobarea regulamentelor — cadru de
organizare și funcționare ale serviciilor publice de asistență socială și a structurii orientative de
personal;
- H.G. nr. 440/2022 pentru aprobarea Strategiei naționale privind incluziunea socială și reducerea
sărăciei pentru perioada 2022-2027;
- anexei nr. | la Hotărârea de Guvern nr. 877/2018 privind adoptarea Strategiei naționale pentru dezvoltarea
durabilă a României 2030. cu modificările și completările ulterioare ;
-Legii nr. 197/2012 privind asigurarea calității în domeniul serviciilor sociale.cu modificările și
completările ulterioare;
- Strategiei integrate de dezvoltare durabilă 2021-2030 , a municipiului Turda;
-HCL nr. 39/2005 privind înființarea S.P.A.S Turda (actuală D.A.S ) ca instituție cu personalitate juridică, în
subordinea Consiliului Local al Municipiului Turda;
Pagina 2
-Strategiei județeane de dezvoltare a serviciilor sociale în județul Cluj pentru perioada 2023-2030;
- Hotărârii Consiliului Local nr. 266 din 20.07.2017 privind aprobarea Strategiei Integrate de
Dezvoltare Durabilă a Municipiului Turda 2017-2023-2030;
-Hotărârii Nr. 558/2021 din 19 mai 202 privind aprobarea Strategiei naționale pentru ocuparea forței
de muncă 2021 - 2027 și a Planului de acțiuni pe perioada 2021 - 2027 pentru implementarea
Strategiei naționale pentru ocuparea forței de muncă 2021 — 2027;
-Hotărârii Nr. 559/2021 din 19 mai 202lIprivind aprobarea Programului național integrat pentru
protecția victimelor violenței domestice și a Metodologiei-cadru privind organizarea și funcționarea
rețelei naționale inovative integrate de locuințe protejate destinate victimelor violenței domestice:
- Hotărârii Nr. 592/2021 din 27 mai 2021 privind aprobarea Strategiei naționale pentru prevenirea și
combaterea violenței sexuale "SINERGIE” 2021 - 2030 și a Planului de acțiuni pentru implementarea
Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea violenței sexuale "SINERGIE" 2021 — 2030
- Hotărârii Nr. 490/2022 din 6 aprilie 2022 pentru aprobarea Strategiei naționale privind drepturile
persoanelor cu dizabilități "O Românie echitabilă" 2022 — 2027;
- Hotărârii Nr. 560/2022 din 28 aprilie 2022 pentru aprobarea Strategiei Guvernului României de
incluziune a cetățenilor români aparținând minorității rome pentru perioada 2022 — 2027
-Hotărârii Nr. 1492/2022 din 14 decembrie 2022 pentru aprobarea Strategiei naționale privind
îngrijirea de lungă durată și îmbătrânirea activă pentru perioada 2023 - 2030
- Hotărârii Nr. 1543/2022 din 19 decembrie 2022 pentru aprobarea Strategiei naționale privind
prevenirea instituționalizării persoanelor adulte cu dizabilități și accelerarea procesului de
dezinstituționalizare, pentru perioada 2022 — 2030
-art.129 alin. (2), lit. d) și cu alin. (7), lit. b). din OUG nr. 57/2019 privind Codul Administrativ.
Tinând seama de prevederile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru
elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare. precum și cele ale
Regulamentului de organizare și funcționare a Consiliului Local Turda;
În temeiul drepturilor conferite prin art. 136 alin (1), art.139, alin. (1), alin. (3) lit.h) și art. 196
alin. (1) lit. a) din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, potrivit cărora proiectele de hotărâri
pot fi inițiate de primar, propun Consiliului Local al Municipiului Turda adoptarea următorului
PROIECT DE HOTĂRÂRE:
Art. 1. Aprobarea Strategiei locale de dezvoltare a serviciilor sociale în Municipiul Turda pentru
perioada 2025-2034, conform Anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art. 2. Primarul municipiului Turda și Direcția Generală de Asistență Socială vor duce la îndeplinire
dispozițiile prezentei hotărâri. conform competențelor.
Art. 3 Prezenta hotărâre poate fi atacată de persoanele îndreptățite sau interesate , în termenul și în
condițiile prevăzute de Legea nr. 554/2004, privind contenciosul administrativ. cu modificările și
completările ulterioare
Art. 4. a). Prezenta hotărâre se comunică prin grija Secretarului general al Municipiului Turda:
Primarului Municipiului Turda, DAS Turda, precum și Instituției Prefectului Județului Cluj în vederea
efectuării controlului legalității.
b). Publicitatea hotărârii se va asigura prin afișare la sediul Primăriei Municipiului Turda și
postare pe pagina de internet www.primariaturda.ro.
Avizat pentru legalitate,
Secretarul General al Municipiului TURDA, județul Cluj
Jr. Elena-Mihaela MĂRGINEAN
[d
7
Pagina 3
ROMÂNIA
JUDEȚUL CLUJ
MUNICIPIUL TURDA
REFERAT DE APROBARE
La Proiectul de hotărâre n
privind aprobarea Strategiei locale de dezvoltare a serv or sociale în Municipiul Turda pentru
perioada 2025-2034
În conformitate cu prevederile art. 136 alin. 3, alin. 8 lit.a din OUG nr. 57/2019 privind Codul
administrativ, întocmesc prezentul Referat de aprobare la proiectul de hotărâre susmenționat , inițiat de
Primarul Municipiului Turda, potrivit cărora proiectele de hotărâri pot fi inițiate de primar,
Luând în considerare :
-Raportul de specialitate nr. 3319/31.03.2025 al Direcției de Asistență Socială Turda.
- Având în vedere prevederile
-art.1 12, alin.(3), lit.b) și art.115, alin.(1), lit.a) și art. 118 din Legea nr. 292 / 2011 a asistenței sociale,
cu modificările și completările ulterioare;
-art.3, alin.(2), litera b), Anexa 2 din H.G. nr. 797 / 2017 pentru aprobarea regulamentelor — cadru de
organizare și funcționare ale serviciilor publice de asistență socială și a structurii orientative de
personal;
- H.G. nr. 440/2022 pentru aprobarea Strategiei naționale privind incluziunea socială și reducerea
sărăciei pentru perioada 2022-2027;
- anexei nr. 1 la Hotărârea de Guvern nr. 877/2018 privind adoptarea Strategiei naționale pentru dezvoltarea
durabilă a României 2030, cu modificările și completările ulterioare ;
-Legii nr. 197/2012 privind asigurarea calității în domeniul serviciilor sociale,cu modificările și
completările ulterioare;
- Strategiei integrate de dezvoltare durabilă 2021-2030 , a municipiului Turda;
-Strategiei județeane de dezvoltare a serviciilor sociale în județul Cluj pentru perioada 2023-2030;
Ținând cont de faptul că:
La nivelul municipiului Turda, Directia de Asistenta Sociala (DAS) fumizeaza servicii sociale destinate
persoanelor varstnice, persoanelor cu handicap, copiilor, familiilor aflate in situatii de dificultate cu venituri
reduse sau fara venituri, persoanelor fara adapost. Pentru a veni in sprijinul categoriilor defavorizate, printre
prioritațile DAS se regasesc dezvoltarea și diversificarea serviciilor centrate pe nevoile beneficiarilor,
dezvoltarea operationala a Directiei de Asistenta Sociala pentru eficientizarea relatiilor cu structurile
institutionale cu atributii in domeniu, precum și dezvoltarea comunicarii interinstitutionale cu structurile
societatii civile (extinderea parteneriatului social-institutii, ONG- uri, la nivel local). Accesul la servicii
sociale reprezinta un mijloc de intarire a coeziunii sociale și de reducere a excluderii sociale, iar gradul
de civilizatie și dezvoltare a unei societați se poate masura prin sistemul de protectie sociala existent in
societatea respectiva, in masura in care sistemul serviciilor sociale și mecanismele de redistribuire a
veniturilor reușesc sa asigure un nivel de trai acceptabil și șanse egale de participare la viata sociala
pentru toti cetatenii.
In ultimii ani, factorii responsabili cu configurarea sistemului de protectie sociala la nivel national
au recunoscut tot mai mult necesitatea regandirii sistemului national de asistenta sociala, cu mutarea
accentului de pe acordarea masurilor financiare pe dezvoltarea și diversificarea gamei de servicii sociale
astfel incat sa acopere cea mai mare parte a categoriilor de persoane defavorizate.
La art. 112 alin. (1) din Legea nr. 292/2011 - Legea asistentei sociale, cu modificarile Și
completarile ulterioare se precizeaza faptul ca: "Pentru asigurarea aplicării politicilor sociale in
domeniul protecției copilului, familiei, persoanelor varstnice, persoanelor cu dizabilități, precum si
altor persoane, grupuri sau comunităli aflate in nevoie sociala, autoritațile administrației publice locale
au atributii privind asigurarea pachetului minim de asistenta sociala , administrarea „acordarea
beneficiilor de asistenta sociala a serviciilor sociale”. In acest context, in conformitate cu prevederile
art. 112 alin. (3) lit. a) din Legea Asistentei Sociale nr. 292/2011, cu modificarile și completarile
3
Pagina 4
ulterioare, Directia de Asistenta Sociala are atributii privind elaborarea Strategiei locale de dezvoltare a
serviciilor sociale, pe termen mediu și lung, dupa consultarea furnizorilor publici și privati, a asociatiilor
profesionale și a organizatiilor reprezentative ale beneficiarilor.
Aceeași atributie este reglementata si prin art. 3, alin. 2 lit. a) din Anexa nr. 2: Regulamentul- cadru
de organizare și functionare al directiei de asistenta sociala organizate in subordinea consiliilor locale
ale municipiilor și orașelor, anexa a Hotararii Guvemului nr. 797/2017 pentru aprobarea regulamentelor
cadru de organizare și functionare ale serviciilor publice de asistenta sociala și a structurii orientative de
personal. Astfel, in aplicarea politicilor sociale in domeniul protectiei copilului, familiei, persoanelor
varstnice, persoanelor cu dizabilitați, precum și altor persoane, grupuri sau comunitati aflate in nevoie
sociala, Directia de Asistenta Sociala are atributii in domeniul organizarii, administrarii și acordarii
serviciilor sociale, respectiv: a) elaborează, in concordanlă cu strategiile naționale și judetene, precum
și cu nevoile locale identificate, strategia locala de dezvoltare a serviciilor sociale, pe termen mediu și
lung, pentru o perioadă de 5 ani, respectiv de 10 ani, pe care o supune spre aprobare consiliului local
și răspunde de aplicarea acesteia. ”
Scopul elaborarii strategiei locale de dezvoltare a serviciilor sociale este de a asigura conditiile
fumizarii unor servicii sociale de calitate, care implicit sa conduca la imbunatațirea calitații vieții
familiilor și persoanelor sarace, fara nici un venit sau cu venituri foarte mici, a persoanelor cu handicap,
a șomerilor, a persoanelor varstnice precum a altor categorii de persoane defavorizate din municipiul
Turda. Realizarea acestui scop implica implementarea unor masuri de asistenta sociala pentru garantarea
drepturilor fiecarei persoane vulnerabile de a beneficia de servicii sociale adecvate.
In vederea realizarii Strategiei de dezvoltare a serviciilor sociale la nivelul municipiului Turda,
Directia de Asistenta Sociala a colectat informatii privind fumizorii de servicii sociale, categoriile de
beneficiari, numarul beneficiarilor, sursele de finantare. Datele statistice necesare elaborarii prezentei
strategii au fost obtinute din desfasurarea activitatii proprii, realizarea de analize diagnostic a nevoilor
comunitatii turdine si prin colectarea de date de la principalii actori sociali.
Consultarea participantilor a vizat identificarea principalelor probleme/nevoi ale comunitatii, tipurile
de servicii furnizate in municipiul Turda, categoriile de persoane care se confrunta cu probleme majore,
gradul de acoperire cu servicii sociale, tipurile de servicii sociale sau centre necesare a fi dezvoltate.
Strategia stabilește cadrul general al directiilor de actiune pentru dezvoltarea unui sistem eficient de
servicii sociale, printr-o abordare integrată, participativa, interinstitutionala, bazată pe standardele
minime de calitate in fumizarea serviciilor sociale. Dezvoltarea comunitatii din punct de vedere social
este un proces complex si multidimensional, care implica imbunatatirea calitatii vietii si a relatiilor
interumane in cadrul unei comunitati. Aceasta include diverse aspecte, precum educatia, sanatatea,
incluziunea sociala, participarea civica, accesul la servicii si resurse, dezvoltarea economica si implica
un efort comun din partea autoritatilor, organizatiilor non-guvemamentale, sectorului privat si a
cetatenilor.
Implementarea strategiei va conduce la realizarea unui sistem functional de asistența sociala, cu masuri
și acțiuni menite sa asigure prevenirea, limitarea sau inlaturarea efectelor temporare sau permamente ale
situatiilor de risc ce pot genera marginalizarea sau excluderea sociala, fapt pentru care va propunem
initierea unui proiect de hotarare privind aprobarea Strategiei Locale de Dezvoltare a Serviciilor Sociale
a Municipiului Turda pentru perioada 2025-2034.
Totodata, potrivit prevederilor art. 6 alin. (3) si art. 7 din Legea nr. 24/2000 privind normele de
tehnica legislative pentru elaborarea actelor normative, republicata, cu modificarile si completarile
ulterioare, coroborate cu dispozitiile art. 7 alin. (1) si (2) din Legea nr. 52/2003 privind transparenja
decizionala in administrația publica, republicata, cu modificarile ulterioare, proiectele de acte normative
se supun spre adoptare insoțite de o expunere de motive, o nota de fundamentare sau un referat de
aprobare, precum și de un studiu de impact, dupa caz.
Prin urmare, pentru toate considerentele de mai sus propun aprobarea Proiectului de hotarare privind
aprobarea Strategiei Locale de Dezvoltare a Serviciilor Sociale în Municipiului Turda pentru perioada
2025-2034.
INIȚIATOR,
PRIMARUL MUNICIPIULUI TURDA, JUDEȚUL CLUJ
CRISITIAN - OCȚAVI MATEI
Pagina 5
ROMÂNIA-JUDEȚUL CLUJ
MUNICIPIUL TURDA
DIRECȚIA DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ
CUI 17439788, Str. Avram Iancu nr. 12
"Tel: 0264 / 317.137 Fax: 0264 / 317,136
e-mail: office casistentasocialaturda.ro, wwrw.asistentasocialaturda.ro
Nr.3319/3 1.03.2025
RAPORT DE SPECIALITATE
privind aprobarea Strategiei locale de dezvoltare a serviciilor sociale în Municipiul Turda pentru
perioada 2025-2034
Ca urmare a:
Proiectului de hotărâre inițiat de Primarul Municipiului Turda, dl. Cristian - Octavian Matei prin care se
propune aprobarea HCL privind aprobarea Strategiei locale de dezvoltare a serviciilor sociale în
Municipiul Turda pentru perioada 2025-2034
A. Având în vedere următoarele prevederi legale:
1. Legea nr. 292/2011 a asistenței sociale cu modificările și completările ulterioare: Art. 112 alin. (3)
În domeniul organizării, administrării și acordării serviciilor sociale, autoritățile administrației publice
locale au următoarele atribuții principale: a) elaborează, în concordanță cu strategiile naționale și
nevoile locale identificate, strategia județeană, respectiv locală de dezvoltare a serviciilor sociale, pe
termen mediu și lung, după consultarea furnizorilor publici și privați, a asociațiilor profesionale și a
organizațiilor reprezentative ale beneficiarilor și răspund de aplicarea acesteia;
2. Anexa nr. 2 la H.G. nr. 797/2017 privind aprobarea Regulamentului cadru de organizare și
funcționare al Direcției de Asistență Socială organizate în subordinea consiliilor locale ale municipiilor
și orașelor, cu modificările și completările ulterioare, art. 3 alin. (2) Atribuțiile Direcției în domeniul
organizării, administrării și acordării serviciilor sociale sunt următoarele:
a) elaborează, în concordanță cu strategiile naționale și județene, precum și cu nevoile locale
identificate, strategia locală de dezvoltare a serviciilor sociale, pe termen mediu și lung, pentru o
perioadă de 5 ani, respectiv de 10 ani, pe care o supune spre aprobare consiliului local și răspunde de
aplicarea acesteia. În cazul Direcției generale de asistență socială a municipiului București, anterior
supunerii spre aprobare, strategia de dezvoltare a serviciilor sociale a municipiului București se
transmite Comisiei de incluziune socială a municipiului București în vederea dezbaterii și avizării;
- art. 4 alin. (1) Strategia de dezvoltare a serviciilor sociale conține cel puțin următoarele informații:
obiectivul general și obiectivele specifice, planul de implementare a strategiei, responsabilități și
termene de realizare, sursele de finanțare și bugetul estimat.
alin. (2) Elaborarea strategiei locale de dezvoltare a serviciilor sociale se fundamentează în
principal pe informații colectate de Direcție în exercitarea atribuțiilor prevăzute la art. 3 alin. (2) lit. d),
h) și î).
alin. (3) Documentul de fundamentare este realizat fie direct de Direcție, fie prin contractarea
unor servicii de specialitate și conține cel puțin următoarele informații: a) caracteristici teritoriale ale
unității adminitrativ-teritoriale; b) nivelul de dezvoltare socioeconomică și culturală a regiunii; c)
indicatori demografici cum ar fi: structura populației, după vârstă, sex, ocupație, speranța de viață la
naștere, speranța de viață sănătoasă la 65 de ani, soldul migrației etc.; d) tipurile de situații de
dificultate, vulnerabilitate, dependență sau risc social etc., precum și estimarea numărului de
beneficiari; €) tipurile de servicii sociale care ar putea răspunde nevoilor bencficiarilor identificați și
argumentația alegerii acestora.
3. HG nr. 417/2015 pentru aprobarea Strategiei privind reducerea părăsirii timpurii a școlii în
România;
4. HG nr. 592/2021 privind aprobarea Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea violenței
sexuale "SINERGIE" 2021-2030 și a Planului de acțiuni pentru implementarea Strategiei naționale
pentru prevenirea și combaterea violenței sexuale "SINERGIE" 2021-2030;
Pagina 6
5. HG nr. 440/2022 pentru aprobarea Strategiei naționale privind incluziunea socială și reducerea
sărăciei pentru perioada 2022—2027;
6. HG nr. 490/2022 pentru aprobarea Strategiei naționale privind drepturile persoanelor cu dizabilități
"O Românie echitabilă" 2022-2027;
7. HG nr. 560/2022 privind Strategia de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității rome
pentru perioada 2022-2027;
8. HG nr. 842/2022 pentru aprobarea Strategiei naționale a locuirii pentru perioada 2022-2050;
9. HG nr. 1491/2022 pentru aprobarea Strategia națională privind incluziunea socială a persoanelor
fără adăpost pentru perioada 2022-2027;
10. HG nr. 1492/2022 privind aprobarea Strategia națională privind îngrijirea de lungă durată și
îmbătrânire activă pentru perioada 2023-2030.
11. HG 1543/2022 pentru aprobarea Strategiei naționale privind prevenirea instituționalizării
persoanelor adulte cu dizabilități și accelerarea procesului de dezinstituționalizare, pentru perioada
2022-2030.
12. HG nr. 1547/2022 privind aprobarea Strategiei națională privind promovarea egalității de șanse și
de tratament între femei și bărbați și prevenirea și combaterea violenței domestice pentru perioada
2022-2027.
13. Proiectul național de reformă „România Educată“.
14. AnexA nr. 1 la Hotărârea de Guvern nr. 877/2018 privind adoptarea Strategiei naționale pentru dezvoltarea
durabilă a României 2030, cu modificările și completările ulterioare ;
15. Legea nr. 197/2012 privind asigurarea calității în domeniul serviciilor sociale,cu modificările și
completările ulterioare;
16. Strategia integrate de dezvoltare durabilă 2021-2030 , a municipiului Turda;
17.Strategia județeană de dezvoltare a serviciilor sociale în județul Cluj pentru perioada 2023-2030;
Hotărârii Nr. 558/2021 din 19 mai 202 1privind aprobarea Strategiei naționale pentru ocuparea forței de
muncă 2021 - 2027 și a Planului de acțiuni pe perioada 2021 - 2027 pentru implementarea Strategiei
naționale pentru ocuparea forței de muncă 2021 — 2027;
18.Hotărârea Nr. 559/2021 din 19 mai 2021privind aprobarea Programului național integrat pentru
protecția victimelor violenței domestice și a Metodologiei-cadru privind organizarea și funcționarea
rețelei naționale inovative integrate de locuințe protejate destinate victimelor violenței domestice;
B. Conform legislației în vigoare, anterior menționate, serviciile publice de asistență socială
elaborează, în concordanță cu strategiile naționale și nevoile locale identificate, strategia locală de
dezvoltare a serviciilor sociale, pe termen mediu și lung, pentru o perioadă de 10 ani, pe care o supune
spre aprobare consiliului local și răspunde de aplicarea acesteia. Strategia de dezvoltare a serviciilor
sociale conține cel puțin următoarele informații: obiectivul general și obiectivele specifice, planul de
implementare a strategiei, responsabilități și termene de realizare, sursele de finanțare și bugetul
estimat.
In ultimii ani factorii responsabili cu configurarea sistemului de protecte sociala la nivel national au
recunoscut tot mai mult necesitatea regandirii sistemului national de asistenta sociala, cu mutarea
accentului de pe acordarea masurilor financiare pe dezvoltarea, diversificarea gamei de servicii sociale
astfel incat sa acopere nevoile persoanelor defavorizate.
Pe parcursul anului 2022 au fost adoptate prin Hotărâri ale Guvernului României, Strategii Naționale
prin care se impun anumite măsuri, menite să îmbunătățească aspecte ce țin de calitatea vieții pentru
diferite grupuri vulnerabile, a căror implementare revine autorităților publice locale, prin serviciile de
specialitate. Astfel este necesară elaborarea Strategiei de dezvoltare a serviciilor sociale din
Municipiul Turda, pentru perioada 2025-2034.
Scopul elaborarii strategiei locale de dezvoltare a serviciilor sociale este de a asigura conditiile
fumizarii unor servicii sociale de calitate, care implicit sa conduca la imbunatatirea calitatii vietii
familiilor si persoanelor sarace, fara nici un venit sau cu venituri foarte mici, a persoanelor cu
handicap, a somerilor, a persoanelor varsinice precum a altor categorii de persoane defavorizate din
municipiul Turda. Realizarea acestui scop implica implementarea unor masuri de asistenta sociala
pentru garantarea drepturilor fiecarei persoane vulnerabile de a beneficia de servicii sociale adecvate.
6
Pagina 7
Strategia stabileste cadrul general al directiilor de actiune pentru crearea unui sistem real si eficient de
servicii sociale, în interiorul careia planurile de actiune locale se vor dezvolta coordonat si integral.
Acest document strategic se focalizeaza pe protejarea, apararea si garantarea drepturilor omului si
copilului asa cum sunt mentionate in Declaratia Universala a Drepturilor Omului si Conventia ONU cu
privire la drepturile copilului, in contextul ansamblului drepturilor si libertatilor fundamentale ale
omului si subliniaza rolul primordial al familiei in cresterea, ingrijirea si educarea copilului, in
asistenta persoanei cu handicap, a persoanei varstnice sau a oricarei alte persoane aflata in situatie de
risc de excludere sociala si faptul ca eforturile societatii trebuie indreptate in directia intaririi si
sustinerii familiei in asumarea responsabilitatilor.
Elementele Strategiei locale de dezvoltare a serviciilor sociale se fundamenteaza pe tipologia nevoilor
persoanelor aflate in situatii de dificultate dar si in baza prioritatilor determinate de Strategia Europa
2020 (strategie pe 10 ani a Uniunii Europene,) de planificarea strategica nationala si regionala precum
si a Strategiei integrate de dezvoltare durabila a Muncipiului Turda 2021-2030.
La stabilirea prioritatilor de dezvoltare a serviciilor sociale s-au luat in considerare informatiile
colectate de catre Directia de Asistenta Sociala dar si datele obtinute in urma consultarii furnizorilor
de servicii sociale publici si privati de la nivelul municipiului Turda, asociatiile profesionale (Asociația
de Ajutor Social Marathon).
Implementarea strategiei va conduce la realizarea unui sistem functional de asistenta sociala cu
masuri si actiuni menite sa asigure prevenirea, limitarea sau inlaturarea efectelor temporare sau
permanente ale situatiilor de risc ce pot genera marginalizarea sau excluderea sociala prin stabilirea
unei abordari bazate pe parteneriat in fumizarea serviciilor sociale intre autoritatile publice, institutiile
publice si organizatiile neguvemamentale.
Față de cele prezentate mai sus și în conformitate cu prevederile art. 87, alin. (5), art. 129, alin. (1),
alin. (2), lit. d) și alin. (7), lit. b), art. 139, alin. (1), art. 154, alin. (1), art. 196, alin. (1), lit. a) și art.
243, alin. (1), lit. a) din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările
ulterioare, supunem, spre dezbatere și aprobare, Consiliului Local al Municipiului Turda- Proiectul de
hotărâre privind aprobarea Strategiei de dezvoltare a serviciilor sociale din Municipiul Turda, pentru
perioada 2025-2034, conform Anexei care face parte integrantă din prezenta.
Director general adjunct
Balahura Maria Aurelia
Dhaa
Avizat de legalitate Întocmit:
Ă
Cons.juridic Ciupei Grațiela Dana Ciupei Grațiela i
9 Mirea Bogdan Bliu
—
/
Pagina 8
ROMANIA
JUDETUL CLUJ
MUNICIPIUL TURDA
DIRECTIA DE ASISTENTA SOCIALA
Str. Avram lancu nr. 12
Tel: 0264/317137 Fax: 0264/317136
e-mail: office d asistentasocialaturda.ro, www.asistentasocialaturda.ro
Anexa la Hotararea nr. /2025
STRATEGIA LOCALA DE
DEZVOLTARE A SERVICIILOR
SOCIALE IN
MUNICIPIUL TURDA
PENTRU PERIOADA 2025-2034
Pagina 9
Consideratii generale...
nana
Lista cu abrevieri, tabele , figuri
CAPITOLUL 1. Introducere- Planificare strategica la nivel european, national, local,
CAPITOLUL. II. Cadrul furnizarii serviciilor sociale,
2.1 Prezentarea generala a Municipiului Turda,
2.2. Populatia si caracteristicile demografice...
2.3 Nivelul de dezvoltare socio-economica, turistica si culturala
A) Dezvoltarea socio-economic
B)Dezvoltarea turistica si culturi
CAPITOLUL UI. Scopul, principiile si valorile strategiei de dezvoltare a serviciilor sociale
de la nivelul municipiului TURDA, 2025-2034...
3.1 Principii si valori in furnizarea serviciilor sociale,
3.2 Rolul si modul de organizare a serviciilor sociale, ...
CAPITOLUL IV. Despre sistemul de asistenta sociala la nivelul municipiului Turda..
4.1 Generalitati,
4.1.1 Tipologi e vulnerabilitate , de dependenta sau de risc social,
4.2 . Domenii si nevoi speciale ale grupurilor vulnerabile,
4.2.1 Protectia copilului
4.2.2 Violenta domestica,
4.2.3 Familii aflate in dificultate
4.2.4 Persoane cu dizabilitati
4.2.5 Persoane varstnice
4.2.6 Persoane cu adictii,,
4.2.7 Persoane fara adapos
4.2.8 Zone urbane marginalizate (ZUM),
4.3 Analiza SWOT.
CAPITOLUL VII. Obiective generale si specifice ale serviciilor sociale si planul operational de
implementare a strategiei locale de dezvoltare a serviciilor sociale,
7.1. Obiectiv strategic general...
7.2 Plan Operațional General —Obiective operaț
7.3 Obiective generale și specifice,
7.4 Plan operational de implementare a strategiei de dezvoltare a serviciilor social „90
CAPITOLUL VIII. Implementarea si evaluarea strategiei de dezvoltare a serviciilorsociale.
CAPITOLUL IX . Concluzii
Pagina 10
Consideratii generale
Asistenta sociala este o componenta a sistemului de protectie sociala si are drept obiectiv protejarea
persoanelor care, din motive de natura economica, fizica, psihica sau sociala, nu au posibilitatea sa isi asigure
nevoile sociale, sa isi dezvolte propriile capacitati si competente pentru a se integra social. Domeniul
asistentei sociale este un domeniu cu implicatii foarte putemice in viata economico-sociala, in cadrul caruia
se pot distinge mai multe problematici sau subdomenii: asistenta copilului si a familiei, a persoanelor cu
dizabilitati, persoanelor varstnice, victimelor violentei in familie, asistenta persoanelor fara adapost, a
persoanelor cu diferite adictii, respectiv consum de alcool, droguri, alte substance toxice, internet, jocuri de
noroc etc., a victimelor traficului de persoane, a persoanelor private de libertate, persoanelor sanctionate cu
masura educativa sau pedeapsa neprivativa de libertate aflate in supravegherea serviciilor de probatiune,
asistenta persoanelor cu afectiuni psihice, a persoanelor din comunitati izolate, a somerilor de lunga durata,
asistenta de suport pentru apartinatorii beneficiarilor precum si oricare alte persoane aflate in situatii de
dificultate.
Accesul la servicii sociale reprezinta un mijloc de intarire a coeziunii sociale si de reducere a excluderii
sociale, iar gradul de civilizatie, dezvoltare a unei societati se poate masura prin sistemul de protectie sociala
existent in societatea respectiva, in masura in care sistemul serviciilor sociale si mecanismele de redistribuire
a veniturilor reusesc sa asigure un nivel de trai acceptabil si sanse egale de participare la viata sociala pentru
toti cetatenii.
In ultimii ani factorii responsabili cu configurarea sistemului de protecte sociala la nivel national au
recunoscut tot mai mult necesitatea regandirii sistemului national de asistenta sociala, cu mutarea accentului
de pe acordarea masurilor financiare pe dezvoltarea, diversificarea gamei de servicii sociale astfel incat sa
acopere nevoile persoanelor defavorizate.
Autoritatile administratiei publice centrale asigura elaborarea cadrului legislativ in domeniul asistentei
sociale, pentru sustinerea categoriilor defavorizate, combaterea saraciei si a riscului de excluziune sociala,
dezvoltarea politicilor de sustinere a familiei pe parcursul intregului ciclu de viata a membrilor acesteia,
precum si transferul catre autoritatile administratiei publice locale societatea civila, inclusiv catre institutiile
de cult recunoscute de lege, a atributiilor si mijloacelor financiare necesare actiunilor de asistenta sociala,
prevazute prin legile speciale! .
In acest context, potrivit prevederilor H.G. nr. 797/2017 pentru aprobarea regulamentelor-cadru de
organizare si functionare ale serviciilor publice de asistenta sociala si a structurii orientative de personal,
atributiile Directiei de Asistenta Sociala in domeniul organizarii, administrarii si acordarii serviciilor sociale
vizeaza si elaborarea strategiei locale de dezvoltare a serviciilor sociale, a planurilor anuale de actiune privind
serviciile sociale administrate si finantate din bugetui consiliului local.?
Scopul elaborarii strategiei locale de dezvoltare a serviciilor sociale este de a asigura conditiile fumizarii
unor servicii sociale de calitate, care implicit sa conduca la imbunatatirea calitatii vietii familiilor si
persoanelor sarace, fara nici un venit sau cu venituri foarte mici, a persoanelor cu handicap, a somerilor, a
persoanelor varstnice precum a altor categorii de persoane defavorizate din municipiul Turda. Realizarea
acestui scop implica implementarea unor masuri de asistenta sociala pentru garantarea drepturilor fiecarei
persoane vulnerabile de a beneficia de servicii sociale adecvate.
"Art. 3 alin, (4) din Legea nr.292/2011 - Legea Asistentei Sociale cu modificarile si completarile ulterioare
2 Artă alin. 2 lit.a din Anexa 2 a H.G. nr. 797/2017 pentru aprobarea regulamentelor-cadru de organizare si functionare ale serviciilor publice de asistenta
sociala si a structurii orientative de personal
Pagina 11
Strategia stabileste cadrul general al directiilor de actiune pentru crearea unui sistem real si eficient de servicii
sociale, in interiorul careia planurile de actiune locale se vor dezvolta coordonat si integral. Acest document
strategic se focalizeaza pe protejarea, apararea si garantarea drepturilor omului si copilului asa cum sunt
mentionate in Declaratia Universala a Drepturilor Omului si Conventia ONU cu privire la drepturile
copilului, in contextul ansamblului drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului si subliniaza rolul
primordial al familiei in cresterea, ingrijirea si educarea copilului, in asistenta persoanei cu handicap, a
persoanei varstnice sau a oricarei alte persoane aflata in situatie de risc de excludere sociala si faptul ca
eforturile societatii trebuie indreptate in directia intaririi si sustinerii familiei in asumarea responsabilitatilor.
Elementele Strategiei locale de dezvoltare a serviciilor sociale se fundamenteaza pe tipologia nevoilor
persoanelor aflate in situatii de dificultate dar si in baza prioritatilor determinate de Strategia Europa 2020
(Strategie pe 10 ani a Uniunii Europene,) de planificarea strategica nationala si regionala precum si a
Strategiei integrate de dezvoltare durabila a Muncipiului Turda 2021-2030.
La stabilirea prioritatilor de dezvoltare a serviciilor sociale s-au luat in considerare informatiile colectate
de catre Directia de Asistenta Sociala dar si datele obtinute in urma consultarii furnizorilor de servicii sociale
publici si privati de la nivelul municipiului Turda, asociatiile profesionale si organizatiile reprezentative ale
beneficiarilor.
Implementarea strategiei va conduce la realizarea unui sistem functional de asistenta sociala cu masuri si
actiuni menite sa asigure prevenirea, limitarea sau inlaturarea efectelor temporare sau permanente ale
situatiilor de risc ce pot genera marginalizarea sau excluderea sociala prin stabilirea unei abordari bazate pe
parteneriat in fumizarea serviciilor sociale intre autoritatile publice, institutiile publice si organizatiile
neguvemamentale.
Pagina 12
Lista cu abrevieri
CE.- Comunitatea Europeana
CES — Cerinte Educationale Speciale
CNSP - Comisia Nationala de Strategie si Prognoza
CPECA - Centrul Regional de Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog
CSC - Centrul Social Comunitar
CZV — Centru de zi pentru Varstnici
D.A.S.. - Directia de Asistenta Sociala
D.G.A.S.P.C — Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectie a Copilului
DLRC - Dezvoltare locala plasata sub responsabilitatea comunitatii
DMS - Deprivare materiala severa
DSJ- Directia de Statistica Judeteana
DSP - Directia de Sanatate Publica
FEDR- Fondul european de dezvoltare regionala_
FSE+ - Fondul social european
GAL - Grup de Actiune Locala
INS - Institutul National de Statistica
INSSE - Institutul National de Statistica si Studii Economice
1SM - Intensitate scazuta a muncii
ONU -— Organizatia Natiunilor Unite
OP- Obiective de Politica
PNIPVVD - Programul national integrat pentru protectia victimelor violentei domestice
PNRR - Planul National de Redresare si Rezilienta
PIB — Produs intern brut
POCU — Programul Operational Capital Uman
POIDS - Programul Operational Incluziune si Demnitate Sociala
POS- Programul Operational Sanatate (POS)
RPL-Recensamantul populatiei si locuintelor
PUZ - Planul Urbanistic Zonal
SDL — Strategie de Dezvoltare Locala
SDSS - Strategiei de Dezvoltare a Serviciilor Sociale
SIDU - Strategia Integrata de Dezvoltare Urbana
UE — Uniunea Europeana
UNDP - Programul de Dezvoltare al Natiunilor Unite
VMI - Venitul minim de incluziune
ZUM - Zone Urbane Marginalizate
Lista tabele, figuri
Tabele
Tabel nr. 1. Prioritatile si directiile de actiune ale POIDS.
Tabel nr. 2. Structura pe varste a populatiei municipiului Turda la nivelul anului 2022
Tabel nr. 3. Tabel nr. 3 Populatia rezidenta activa si inactiva in Turda, la | decembrie 2021
Tabel nr. 4 .Elementele constitutive ale sporului natural pentru municipiul Turda si ale statutului marital, in
perioada 2021-2024.
Tabel nr. 5 .Populatia rezidenta dupa etnie in municipiul Turda, la 1 decembrie 2021.
Tabel nr. 6. Procentajul populatiei rezidente dupa religie in municipiul Turda, la 1 decembrie 2021
Tabel nr. 7. Emigranti definitivi in perioada 2021-2023
Tabel nr. 8. Imigranti in perioada 2021-2023
Tabel nr. 9. Populatia rezidenta ocupata pe activitati ale economiei nationale in Turda , la 1 decembrie 2021
Pagina 13
Tabel nr. 10 Top domenii de activitate din mun. Turda, dupa Cifra de afaceri.
Tabel nr. 11.Top domenii de activitate din mun. Turda, dupa numarul de angajati
Tabel nr. 12.Numarul mediu al salariatilor in mun. Turda, perioada 2021-2023
Tabel nr. 13. Someri inregistrati , pe sexe, in mun. Turda, pentru 2021-2024
Tabel nr. 14.Numar tipuri de structuri de cazare la nivel de mun. Turda, pentru 2021-2024
Tabel nr. 15.Numar de locuri in tipurile de cazare , la nivel de mun. Turda, pentru 2021-2024
Tabel nr. 16.Sosiri ale turistilor in structurile de cazare , pentru 2021-2023
Tabel nr. 17. Praguri urbane la nivel national pe indicatori cheie (%)
Tabel nr. 18. Lista furnizorilor de servicii sociale acreditati la nivel de mun. Turda (publici si privati)
Tabel nr. 19.Furnizori privati licentiati si tipul serviciului social
Tabel nr. 20. Furnizori publici licentiati si tipul serviciului social
Tabel nr. 21. Situatia persoanelor cu dizabilitati , la nivel de mun. Turda, la 31.12.2024
Tabel nr. 22.Numarul asistentilor personali la 31 decembrie si cheltuielile cu salarizarea acestora in
intervalul 2022-2024
Tabel nr. 23.Situatia indemnizatiilor acordate persoanelor cu handicap, in intervalul 2022-2024
Tabel. 24. Situatia portiilor de hrana distribuite in intervalul 2022-2024
Tabel 25. Numarul de dosare de beneficii sociale in intervalul 2022-2024
Tabel 26. Repartizarea pe categorii de varsta si gen a persoanelor beneficiare de ajutor social , in 2024
Tabel 27.Evidenta dosarelor de acordare a indemnizatiei, stimulentului de crestere copil si a alocatiei de
stat prelucrate de catre DAS Turda, in perioada 2021-2024
Tabel 28.-Numarul efectiv al beneficiilor ucranienilor si sumele virate conform HG 336/2022SI hg
368/2023
Tabel 29. Domenii de activitate si nevoi specifice ale grupurilor tinta, pe categorii de servicii oferite
Figuri
Figura nr. 1 Exemple de interactiune in teritoriu intre sectoarele de recensamant si comunitati.
Figura nr. 2 Tipologia ZUM din Turda conform datelor RPL 2022; Localizare pe harta.
Pagina 14
CAPITOLUL 1. Introducere- Planificare strategica la nivel european, national, local
De-a lungul ultimelor decenii, pe fondul vidului strategic de interventie, nevoile de suport ale populatiei
an ramas extrem de ridicate, au crescut sau au aparut unele noi. O serie de documente programatice, elaborate
in ultimii ani prevad dezvoltari substantiale atat in ceea ce priveste protectia sociala, educatia, sanatatea,
ocuparea si locuirea.
La nivel european:
Politica de Coeziune a Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 (5 Obiective de Politica):
OP 1 O Europa mai competitiva si mai inteligenta, prin promovarea unei transformari economice inovatoare si
inteligente si a conectivitatii TIC regionale;
OP 2 O Europa mai verde, rezilienta cu emisii reduse de dioxid de carbon, care se indreapta catre o economic cu zero
emisii de dioxid de carbon, prin promovarea tranzitiei catre o energie curata si echitabila, a investitiilor verzi si albastre,
a economiei circulare, a atenuarii schimbarilor climatice si a adaptarii la acestea, a prevenirii si gestionarii riscurilor
precum si a unei mobilitati urbane durabile;
OP 3 O Europa mai conectata prin cresterea mobilitatii;
OP 4 O Europa mai sociala si mai incluziva, prin implementarea Pilonului european al drepturilor sociale;
OP 5 O Europa mai aproape de cetateni prin promovarea dezvoltarii durabile si integrate a tuturor tipurilor de teritorii
si de initiative locale!.
Planul de actiune privind integrarea si incluziunea pentru perioada 2021-2027, care include propuneri in patru
domenii (educatie, ocuparea fortei de munca, locuinte si sanatate), cu scopul de a promova integrarea si incluziunea
sociala a migrantilor si a persoanelor care provin din familii de migranti.
-Proclamatia interinstitutionala privind Pilonul european al drepturilor sociale
-Directiva privind egalitatea rasiala (2000/43/CE)
La nivel national s-au dezvoltat si aprobat o serie de strategii sectoriale avand ca scop imbunatatirea capitalului
uman prin cresterea ocuparii, imbunatatirea incluziunii sociale, precum si dezvoltarea unor politici educationale,
strategii care se adreseza grupurilor vulnerabile, a persoanelor care au nevoie de protectie, de sprijin social si de
respectarea drepturilor.
In acest sens Romania a inclus in Strategia nationala pentru dezvoltarea durabila a Romaniei 2030 setul
de 17 Obiective de Dezvoltare Durabila promovate de Organizatia Natiunilor Unite si sustinute de Uniunea
Europeana! prin Agenda de Actiune de la Addis-Abeba. Planul de actiune global, pe care Romania alege sa-
1 sustina in urmatorii ani se adreseaza ameliorarii saraciei, combaterii inegalitatilor, injustitiei sociale si
protejarii planetei pana in anul 2030. Este un plan de actiune pentru oameni, planeta si prosperitate, prin care
se urmareste consolidarea unui climat de siguranta si libertate, in care "nimeni nu va fi lasat in urma” (...).
< Strategia Nationala privind incluziunea sociala si reducerea saraciei pentru perioada 2022-2027 ce are ca
obiectiv general: pana în anul 2027. numarul de persoane expuse riscului de saracie sau excluziune sociala sa fie redus
cu cel putin 7% fata de anul 2020.
Strategia nationala privind incluziunea sociala si reducerea saraciei pentru perioada 2022-2027 face mentiuni privind
doua mari categorii de intelesuri ale saraciei:
a) lipsa veniturilor si/sau a bunurilor necesare pentru satisfacerea necesitatilor primare (hrana. imbracaminte
etc.), saracia fiind inteleasa ca o privare materiala. cu distinctia a doua niveluri ale saraciei, saracia absoluta si saracia
relativa. Saracia absoluta (extrema sau severa) reprezinta situatia in care veniturile individului sau familiei nu acopera
necesarul de alimente de baza. Situatia in care veniturile individului sau familiei acopera necesitatile primare ale
individului (bunurile si serviciile pentru obtinerea hranei, locuintei, imbracamintei), dar nu si alte servicii la care are
acces restul populatiei, defineste saracia relativa.
b) lipsa capacitatilor si optiunilor pentru a obtine un nivel decent de trai de munca. sanatate. educatie etc).
>Strategia nationala privind promovarea egalitatii de sanse si de tratament intre femei si barbati si prevenirea
si combaterea violentei domestice pentru perioada 2021-2027
' htrps:/jec-europa.eu/regional_policy/whats-new/newsroom/05-02-2023-eu-cohesion-poliey-2021-2027
Pagina 15
> Strategia nationala “Copii protejati, Romania sigura” 2023-2027
>Strategia nationala privind drepturile persoanelor cu dizabilitati „O Romanie echitabila”, 2022-2027
>Strategia nationala privind ingrijirea de lunga durata si imbatranire activa pentru perioada 2023-2030
> Strategia nationala privind incluziunea sociala a persoanelor fara adapost pentru perioada 2022—2027
> Strategia nationala pentru formarea adultilor 2023-2027
>Strategia de Dezvoltare Teritoriala a Romaniei - Romania policentrica 2035 > Strategia Nationala pentru
Dezvoltarea Durabila a Romaniei 2030: tintele Romaniei pentru obiectivele Agendei Europene 2030 sunt stabilite
prin Strategia nationala pentru dezvoltarea durabila a Romaniei 2030, document in care se precizeaza: “Sub
aspect social este nevoie de o societate coeziva, care sa beneficieze de imbunatatirea sistemului de educatie
si sanatate, de reducerea inegalitatilor dintre barbati si femei, dintre mediul urban si rural, care sa conduca
la promovarea unei societati deschise, in care cetatenii se pot simti apreciati si sprijiniti. E nevoie de
cultivarea rezilientei populatiei, in asa fel incat cetateanul, intr-un cadru institutional echitabil, sa isi poata
realiza visurile acasa. In acelasi timp. statul trebuie sa ajute la sporirea potentialului cetateanului prin
abordarea problemelor legate de sanatate, de educatie si de limitele pietei libere, probleme la care se poate
raspunde prin politici publice, rezultatul find un nivel de trai cat mai ridicat pentru toti cetatenii. Sporirea
capitalului social - crearea unui simt civic definit prin incredere intre cetateni - va conduce la deblocarea
potentialului cetatenilor romani pentru a se realiza prin forte proprii, asigurand totodata si dezvoltarea
durabila a comunitatilor. ”
> Strategia Nationala a Locuirii 2022-2050
>Programul de Incluziune si Demnitate Sociala
- Legea nr. 292/2011 - Legea asistentei sociale
Pentru asigurarea unei abordari coordonate si fundamentate pe dovezi in elaborarea si implementarea
politicilor, programelor si interventiilor orientate catre persoanele sarace si vulnerabile si catre zonele sarace
si marginalizate, respectiv pentru cresterea calitatii serviciilor publice, a fost creat un set de instrumente de
planificare strategica. Din cele 17 Obiective pentru o Dezvoltare Durabila cuprinse in Strategia nationala
pentru dezvoltarea durabila a Romaniei 2030, pentru indeplinirea primelor cinci (Obiectivul 1: Fara saracie,
Obiectivul 2: Foamete zero, Obiectivul 3: Sanatate si bunastare, Obiectivul 4: Educatie de calitate si
Obiectivul 5: Egalitate de gen) un rol semnificativ il au furnizorii publici si privati de servicii sociale.
Excluziunea sociala afecteaza indivizi si comunitati in moduri foarte diverse, care nu pornesc doar
de la saracie — asa cum se considera de obicei — ci si de la neintegrare sociala, cauzata de neparticiparea la
relatiile sociale in care se implica majoritatea, de la lipsa unui loc de munca, de la posibile disfunctionalitati
familiale, de la discriminare sau intoleranta, etc. Excluziunea sociala a unor persoane sau categorii de
persoane are cauze numeroase si ia forme multiple, transmitandu-se, adeseori, de la o generatie la
urmatoarea?.
Asa cum statueaza International Association of Schools of Social Work (LASSW), „asistenta sociala
este o profesie bazata pe practica si o disciplina academica care promoveaza schimbarea si dezvoltarea
sociala, coeziunea sociala si capacitarea oamenilor. Aceasta recunoaste ca factorii istorici, socio-economici,
culturali, spatiali, politici si personali interconectati servesc drept oportunitati si/sau bariere in calea
bunastarii si a dezvoltarii umane. Barierele structurale contribuie la perpetuarea inegalitatilor, a discriminarii,
exploatarii si opresiunii. Dezvoltarea unei constiinte critice prin reflectarea asupra surselor structurale de
opresiune si/sau privilegii, pe baza unor criterii precum rasa, clasa, limba, religia, genul, dizabilitatile,
cultura, orientarea sexuala si dezvoltarea unor strategii de actiune de abordare a barierelor structurale si
personale sunt esentiale pentru o practica emancipatoare, care are ca obiectiv capacitarea oamenilor. In
solidaritate cu cei dezavantajati, asistenta sociala se straduieste sa atenueze saracia, sa-i ”elibereze” pe cei
vulnerabili si oprimati si sa promoveze incluziunea sociala si coeziunea sociala.”
In Romania, asistenta sociala are drept scop dezvoltarea capacitatilor individuale, de grup sau
colective pentru asigurarea nevoilor sociale, cresterea calitatii vietii si promovarea principiilor de coeziune
si incluziune sociala. Sistemul national de asistenta sociala reprezinta ansamblul de institutii. masuri si actiuni
? Dimensiuni ale Incluziunii sociale în România în anul 2020
> hitps://www jassw-aiets.org/global-definition-ot-social-work-review-of-the-elobal-definition/
Pagina 16
prin care statul, reprezentat de autoritatile administratiei publice locale si centrale, precum si societatea civila
intervin pentru prevenirea, limitarea sau inlaturarea efectelor temporare ori permanente ale situatiilor care
pot genera marginalizarea sau excluziunea sociala a persoanei, familiei, grupurilor ori a comunitatilor?.
Sistemul de asistenta sociala se compune din sistemul de beneficii de asistenta sociala si din sistemul
de servicii sociale si intervine subsidiar sau, dupa caz, complementar sistemelor de asigurari sociale.
Serviciile sociale reprezinta o forma de suport activ pentru persoanele singure, familiile si
comunitatile/grupurile aflate in dificultateS. Situatia de dificultate este situatia in care se afla o persoana care,
pe parcursul ciclului de viata, din cauze socio-economice, de sanatate si/sau care rezulta din mediul social
de viata dezavantajat, si-a pierdut sau limitat propriile capacitati de integrare sociala. In situatie de dificultate
se pot afla familii, grupuri de persoane si comunitati, ca urmare a afectarii majoritatii membrilor lor$.
In legislatia nationala serviciile sociale sunt definite drept: "Ansamblul complex de masuri si actiuni
realizate pentru a raspunde nevoilor sociale individuale, familiale sau de grup, in vederea prevenirii si
depasirii unor situatii de dificultate, vulnerabilitate sau dependenta pentru prezervarea autonomiei si
protectiei persoanei, pentru prevenirea marginalizarii si excluziunii sociale, pentru promovarea incluziunii
sociale si in scopul cresterii calitatii vietii”.
Serviciile sociale furnizate persoanelor aflate in dificultate de catre de autoritatile administratiei
publice locale, precum si de persoane fizice sau juridice ori private, trebuie sa fie cuprinzatoare si
personalizate, concepute si furnizate in mod integrat.
In baza Memorandumurilor de intelegere intre Guvernul Romaniei si Statele donatoare, in perioada
2018-2024, prin Granturile SEE si Norvegiene vor fi finantate proiecte in cadrul celor 12 programe de
finantare stabilite, in domeniile:
- dezvoltare locala, reducerea saraciei, incluziunea romilor, copii si tineri in situatii de risc, drepturile
omului;
- energie regenerabila, eficienta energetica, securitate energetica;
- dezvoltarea afacerilor, inovare si IMM;
- sanatate publica;
- cercetare;
- patrimoniu cultural, antreprenoriat cultural si cooperare culturala;
- justitie, servicii corectionale, combaterea violentei domestice si de gen;
- afaceri interne, cooperare politieneasca si combaterea criminalitatii;
- educatie, burse, ucenicie si antreprenoriat pentru tineri;
- dialog social si munca decenta;
- cetatenie activa — societate civila;
- mediu si schimbari climatice.
Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR) 2021-2026 — urmareste asigurarea unui
echilibru optim intre prioritatile UE si necesitatile de dezvoltare ale Romaniei, in contextul recuperarii dupa
criza generata de pandemia de COVID-19. Obiectivul general al PNRR al Romaniei este corelat, in mod
direct, cu Obiectivul general al Mecanismului de Redresare si Rezilienta, o sansa istorica, un proiect national
care aduce reformele necesare dezvoltarii reale a unei tari europene din era verde si digitala, asa cum este
inclus in Regulamentul 2021/241 al Parlamentului European si al Consiliului, din 12 februarie 2021, art.4.
Astfel, obiectivul general al PNRR este dezvoltarea Romaniei prin realizarea unor programe si proiecte
esentiale, care sa sprijine rezilienta, nivelul de pregatire pentru situatii de criza, capacitatea de adaptare si
potentialul de crestere, prin reforme majore si investitii cheie cu fonduri din Mecanismul de Redresare si
Rezilienta. Obiectivul specific al PNRR este si el corelat cu cel al mecanismului, detaliat in Regulament, si
anume de a atrage fondurile puse la dispozitie de Uniunea Europeana prin NextGenerationEU in vederea
atingerii jaloanelor si a tintelor in materie de reforme. In ceea ce priveste dezvoltarea serviciilor sociale, in
cadrul PNRR este prevazut Pilonul V. Sanatate, precum si rezilienta economica, sociala si institutionala,
Componenta C13. Reforme sociale si investitii. Sunt vizate urmatoarele reforme:
+ Art. 2 din Legea nr. 292/2011, Legea asistenței sociale
£ hrtp://wrww mmuncii.ro[i33/index.php/ro/2014-domenii/54-familie/politici-familiale-incluziune-si-asistența-sociala/|9-servicii-sociale |
& Art. | din Ordonanța nr. 68/2003 privind serviciile sociale
Ei Art. 6, li.j. Legea nr. 292/2011. Legea asistenței sociale
Pagina 17
- crearea unui nou cadru legal pentru a preveni separarea copiilor de familie; reforma sistemului de
protectie a persoanelor adulte cu dizabilitati;
- implementarea venitului minim de incluziune (VMI);
- introducerea tichetelor de munca si formalizarea muncii pentru lucratorii casnici;
- asigurarea cadrului legal pentru stabilirea salariului minim;
- imbunatatirea legislatiei privind economia sociala;
- reforma serviciilor de ingrijire de lunga durata pentru persoanele varstnice.
In ceea ce priveste investitiile, se doreste:
- crearea unei retele de centre de zi pentru copiii expusi riscului de a fi separati de familie;
- reabilitarea, renovarea si dezvoltarea infrastructurii sociale pentru persoanele cu dizabilitati;
- operationalizarea introducerii tichetelor de munca pentru lucratorii casnici; si,
- dezvoltarea unei retele de centre de ingrijire de zi si de reabilitare pentru persoane varstnice.
La nivel local
Prezenta Strategie de dezvoltare a serviciilor sociale de la nivelul municipiului Turda pentru perioada
2025-2034 include actiuni comunitare si masuri transversale in corelare cu prevederile art. 35 din Legea
asistentei sociale nr. 292/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, prin care grupurile si comunitatile
aflate in situatii de dificultate beneficiaza de servicii sociale, in cadrul programelor de actiune comunitara
destinate prevenirii si combaterii riscului de marginalizare si excluziune sociala, aprobate prin hotarari ale
Consiliului local a municipiului Turda. In acest sens, in functie de nevoile identificate, masurile si actiunile
comunitare planificate prin prezenta strategie vizeaza cu predilectie ariile: Asistenta sociala, Educatie,
Asistenta medicala comunitara, Ocupare, Transferuri sociale, Participare sociala (voluntariat), altele.
Responsabilitatile si termenele de realizare sunt cuprinse in Planul de implementare al Strategiei de
Dezvoltare a Serviciilor Sociale de la nivelul municipiului Turda pentru perioada 2025-2034.
Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene prevede faptul ca Uniunea este intemeiata pe
valorile indivizibile si universale ale demnitatii umane, libertatii, egalitatii si solidaritatii care au la baza
principiile democratiei si statului de drept. Uniunea situeaza persoana in centrul actiunii sale, instituind
cetatenia Uniunii si creand un spatiu de libertate, securitate si justitie.
Conventia privind drepturile persoanelor cu dizabilitati, adoptata la New York la data 13 decembrie
2006 de Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite, promoveaza participarea deplina a persoanelor
cu dizabilitati in societate si asigurarea unei vieti demne si implinite a acestora in comunitate.
Ca instrument orientativ in elaborarea Strategiei de Dezvoltare a Serviciilor Sociale (SDSS 2025-
2034) la nivelul municipiului Turda, s-a luat in considerare Agenda ONU 2030, ce urmareste la nivel social
urmatoarele aspecte:
- o viziune extrem de ambitioasa si transformatoare;
- o lume fara saracie, foamete, boli si lipsuri, unde toti oamenii pot sa prospere;
- o lume fara teama si violenta;
- o lume in care toti au abilitatea de a citi si de a scrie;
- o lume cu acces echitabil si universal la o educatie de calitate la toate nivelurile, la asistenta;
- o lume in care ne reafirmam angajamentele privind dreptul omului la apa potabila sigura si la
salubritate, in care igiena este imbunatatita si in care hrana este suficienta, sigura, la preturi accesibile
si nutritive;
- o lume în care habitatele umane sunt sigure, reziliente si durabile si in care exista acces universal la
energie fiabila, durabila si la preturi accesibile;
- o lumea respectului universal pentru drepturile omului si demnitatea umana, statul de drept, justitie,
egalitate si nediscriminare;
- o lumea respectului fata de rasa, etnie si diversitatea culturala, precum si pentru egalitatea de sanse,
care sa permita dezvoltarea deplina a potentialului uman si sa contribuie la prosperitatea impartasita;
- o lume care investeste in copiii sai si in care fiecare dintre ei creste fara violenta si exploatare;
Pagina 18
- o lume in care fiecare femeie si fata se bucura de egalitate de gen deplina si in care toate barierele
legale, sociale si economice din calea emanciparii lor au fost eliminate;
- o lume justa, echitabila, toleranta, deschisa si favorabila incluziunii sociale, in care sunt satisfacute
nevoile celor mai vulnerabili.
Declaratia Universala a Drepturilor Omului precum si alte instrumente internationale referitoare la
drepturile omului si dreptul international subliniaza responsabilitatile care revin tuturor statelor de a respecta,
proteja si promova drepturile omului si libertatile fundamentale pentru toti, fara niciun fel de distinctie pe
motive de rasa, culoare, sex, limba, religie, opinii politice sau de alt tip, origine nationala sau sociala, avere,
nastere, dizabilitate sau orice alta situatie. Realizarea egalitatii de gen si emanciparea femeilor si a fetelor
vor avea o contributie esentiala in ceea ce priveste progresul pe calea atingerii tuturor obiectivelor si tintelor.
Femeile si fetele trebuie sa beneficieze de acces egal la educatie de calitate, resurse economice si participare
politica, precum si de sanse egale cu barbatii si baietii in ceea ce priveste ocuparea unui loc de munca, a unor
posturi de conducere si luarea deciziilor la toate nivelurile.
Agenda 2030 mentioneaza, de asemenea, faptul ca statele membre vor depune eforturi in vederea
reducerii si eliminarii inegalitatilor intre femei si barbati si pentru a consolida sprijinul acordat institutiilor
in ceea ce priveste egalitatea de gen si emanciparea femeilor la nivel global, regional si national. Toate
formele de discriminare si violenta impotriva femeilor si fetelor vor fi eliminate, inclusiv prin implicarea
activa a barbatilor si baietilor. Persoanele vulnerabile trebuie sa fie incurajate si sustinute.
Printre persoanele ale caror nevoi sunt reflectate în Agenda se numara: toti copiii, tinerii, persoanele
cu dizabilitati (dintre care peste 80% traiesc in saracie), persoanele afectate de HIV/SIDA, persoanele
varstnice, populatiile indigene, refugiatii si persoanele stramutate in interiorul tarii si imigrantii. Trebuie
adoptate masuri eficace si trebuie intreprinse actiuni eficiente, in conformitate cu dreptul international, pentru
a elimina obstacolele si constrangerile, pentru a consolida sprijinul acordat si pentru a raspunde nevoilor
speciale ale persoanelor care traiesc in zone afectate de situatii complexe de urgenta umanitara si in zone
afectate de terorism. 4
Statele membre isi iau angajamentul sa puna capat tuturor formelor si dimensiunilor saraciei, tintind
eradicarea saraciei extreme pana in anul 2030. Toti oamenii trebuie sa se bucure de un nivel de trai decent,
inclusiv prin intermediul unor sisteme de protectie sociala. Statele membre trebuie sa ia masurile necesare
pentru a asigura o educatie de calitate, echitabila si incluziva, la toate nivelurile — invatamantul prescolar,
primar, secundar, tertiar, profesional si tehnic.
Toti oamenii, indiferent de sex, varsta, rasa sau etnie, si persoanele cu dizabilitati, imigrantii,
populatiile indigene, copiii si tinerii, in special cei aflati in situatii vulnerabile, ar trebui sa aiba acces la
oportunitati de invatare continua, care sa le permita sa dobandeasca acele cunostinte si competente necesare
pentru a putea sa valorifice oportunitatile oferite si sa participe la viata societatii.
De asemenea, trebuie implementate toate masurile necesare pentru a oferi copiilor si tinerilor un
mediu favorabil exercitarii depline a drepturilor si deplinei dezvoltari a capacitatilor lor, ajutand tarile noastre
sa valorifice dividendul demografic, inclusiv prin asigurarea unui mediu scolar sigur si a coeziunii
comunitatilor si familiilor. In domeniul social, Agenda 2030, stabileste obiective de dezvoltare durabila care
urmaresc:
- Eradicarea saraciei in toate formele sale, pretutindeni;
- Eradicarea foametei, asigurarea securitatii alimentare si imbunatatirea nutritiei;
- Asigurarea unei vieti sanatoase si promovarea bunastarii tuturor, la orice varsta;
- Asigurarea unei educatii echitabile, favorabile incluziunii si de calitate si promovarea posibilitatilor
de invatare pe tot parcursul vietii pentru toti oamenii;
- Realizarea egalitatii de gen si emanciparea tuturor femeilor si fetelor;
- Promovarea unei cresteri economice durabile, favorabile incluziunii, a ocuparii depline si productive
a fortei de munca, precum si a unor conditii de munca decente pentru toti oamenii.
Acordul de Parteneriat (2021 RO16FFPA001) pentru perioada 2021-2027 este un document programatic
ce stabileste viitoarele linii strategice de finantare si descrie principalele Programe Operationale cu relevanta
pentru serviciile sociale:
- Programul Operational Educatie si Ocupare (POEO);
- Programul Operational Sanatate (POS);
Pagina 19
- Program Operational Asistenta Tehnica;
- Programul Operational Crestere Inteligenta, Digitalizare si Instrumente Financiare (POCIDIF);
- Programul Operational Regional.
Cel mai important program pentru domeniul social este Programul Operational Incluziune si
Demnitate Sociala (POIDS) care este finantat printr-o combinatie de fonduri FEDR si FSE+ si va finanta
mai multe operatiuni, precum se poate observa in tabelul de mai jos:
Tubelul nr. 1 Prioritatile si directiile de actiune ale POIDS
Nr. Prioritatile POIDS Directii de actiune
priori-
taate
1 Dezvoltare Locala plasata | Sprijina comunitatile cu provocari locale specifice si stimuleaza capacitatea de
sub Responsabilitatea schimbare prin incurajarea dezvoltarii si descoperirii potentialului neexploatat din
Comunitatii comunitati, cresterea participarii si a implicarii in construirea comunitatii. Grupurile
de actiune locala (GAL) vor decide marimea grupului tinta si obiectivele ce se doresc
atinse (in linie cu obiectivele FSE+).
2 Protejarea dreptului la Va finanta atat infrastructura destinata locuintelor sociale, aceasta fiind considerata o
demnitate sociala foarte importanta masura de suport pentru grupurile vulnerabile din mediul urban, cat
si alte infrastructuri destinate protejarii dreptului la demnitate sociala a unor grupuri
specifice, precum veteranii si comunitatea evreiasca.
3 Sprijinirea comunitatilor | Sprijin pentru populatia rurala aflata sub incidenta cea mai mare a riscului de saracie
rurale fara acces sau cu si excluziune sociala. Se urmareste dezvoltarea sistemului de asistenta sociala primara,
acces redus la servicii cu asistenti sociali si tehnicieni in asistenta sociala la nivel local precum si prin
sociale asigurarea interventiei integrate prin dezvoltarea retelei de asistenta medical
| comunitara si a consilierilor scolari.
4 Reducerea disparitatilor | Masuri care sa contribuie la reducerea deprivarii materiale care afecteaza copiii
dintre copiii la risc de (inclusiv prin sprijinirea famililor monoparentale), reducerea riscului de separare a
saracie si/sau excluziune | copilului de familie precum si dezvoltarea de servicii specializate pentru copii.
sociala si ceilalti copii |
5 Servicii de suport pentru | Sprijin direct prin servicii de ingrijire la domiciliu pentru persoane varstnice din mediul
persoane varstnice urban, cu venituri reduse, fara sustinatori legali sau cu sustinatori care nu au venituri
suficiente precum si prin dezvoltarea de masuri destinate sustinerii strategiei privind
imbatranirea activa, corelat cu organizarea si functionarea unui sistem national de
coordonare si monitorizare a persoanelor varstnice izolate, fara sustinatori legali. De
asemenea, va fi dezvoltata infrastructura de sprijin pentru locuire temporara a
varstnicilor vulnerabili.
6 Sprijin pentru persoanele | Extinderea unui model pilot de echipa mobila pentru persoanele cu dizabilitati,
cu dizabilitati dezvoltarea infrastructurii si a serviciilor alternative de tip familial, prin infiintarea de
noi locuinte protejate (inclusiv centre de pregatire pentru viata independenta), centre
de zi si centre tip respiro, sustinerea unor masuri destinate oferirii de suport pentru
incadrarea in munca, dar si pentru cei care au nevoie de sprijin in exercitarea capacitatii
juridice, sprijin pentru formarea asistentilor personali profesionisti care sa vina in
intampinarea prevederilor legale si ale strategiei in domeniu, finantarea nevoilor de
tehnologie asistiva, asigurarea accesibilitatii mediului fizic, informational si
comunicational..
Masuri alte aflate la risc de excluziune sociala: ies din |
7 Servicii sociale si de pentru grupuri persoanele care
suport acordate altor regimul de detentie, persoane dependente de alcool si droguri, victimele traficului de
grupuri vulnerabile persoane, victimele violentei domestice, persoane fara adapost, migranti.
83 Ajutorarea persoanelor Ajutor material pentru persoanele dezavantajate, inclusiv ajutor tip voucher “nou
defavorizate FEAD nascut” sau voucher pentru masa calda/alimente.
Dezvoltarea Locala plasata sub Responsabilitatea Comunitatii (DLRC) este instrumentul de dezvoltare
teritoriala propus de Comisia Europeana in vederea combaterii saraciei si a excluziunii sociale de la nivel
urban, prin stimularea implicarii comunitatilor in dezvoltarea locala, prin formarea unui parteneriat local si
implementarea unor Strategii de Dezvoltare Locala (SDL). Aceasta metodologie a presupus mobilizarea si
implicarea comunitatii dezavantajate si a organizatiilor locale, de la nivel urban. pentru a face pasi concreti
spre dezvoltarea lor intr-un mod mai inteligent, mai durabil si favorabil incluziunii. in concordanta cu
Strategia Europa . A presupus o abordare integrata in solutionarea problemelor cu care se confrunta
Pagina 20
comunitatile marginalizate, multisectoriala, realizata prin corelarea si asigurarea complementaritatii intre
investitiile in infrastructura de tip FEDR si masurile soft de tip FSE.
DLRC este un instrument gestionat de comunitate prin intermediul Grupurilor de Actiune Locala (GAL),
formate din reprezentanti ai sectorului public si privat, precum si ai comunitatilor, atat ai celor marginalizate,
cat si ai celor nemarginalizate ce promoveaza interesele socio-economice locale. In acest scop s-a fondat
GAL Turda Urban.
GAL Turda Urban este deschis oricarei persoane sau organizatie din teritoriul SDL.
In plus, in GAL sunt invitate sa participe institutiile publice de la nivel local cu responsabilitati in domeniile
relevante pentru integrarea comunitatilor marginalizate.
Teritoriul SDL este intregul teritoriu al municipiului Turda. Acesta cuprinde 5 zone marginalizate. Cele cinci
comunitati marginalizate identificate si delimitate sunt comunitatea Margaretelor, comunitatea din bloc
ELTA, comunitatea de pe Calea Victoriei, zona Industriala si Comunitatea Barbu Lautaru. Validarea celor
cinci zone a fost realizata prin doua metode:
(a) verificarea suprapunerii totale cu unul sau mai multe sectoare de recensamant identificate ca fiind
marginalizate in Atlasul Zonelor Urbane Marginalizate . In acest scop s-a verificat Anexa Lista ZUM din
orasele 20.000+ din Romania care contine toate sectoarele de recensamant identificate ca fiind ZUM, pentru
toate orasele si municipiile cu peste 20.000 de locuitori, pe baza datelor de la ultimul recensamant.
(b) pentru zonele care nu se suprapun cu niciun sector sau se suprapune partial cu unul sau mai multe
sectoare de recensamant identificate ca fiind marginalizate in Atlasul Zonelor Urbane Marginalizate s-a
justificat incadrarea zonei ca fiind ZUM prin demonstrarea indeplinirii cerintelor minime prin culegerea
acestor date în cadrul Studiului de referinta: nivel scazut de capital uman, nivel scazut de ocupare a fortei de
munca in sectorul formal, conditii de locuire precara.
Toate cele cinci zone au fost validate ca fiind comunitatii marginalizate si declarate ca atare de catre GAL.
Totodata aceste zone sunt toate comunitati romme.
Plus valoarea abordarii DLRC a constat in capacitatea parteneriatului de a mobiliza diversi actori din sectorul
public si cel privat, precum antreprenorii, autoritatile locale, diferite grupuri de cetateni (cum ar fi minoritati,
persoane in varsta, femei /barbati, someri/inactivi, tineri etc.),voluntari, etc. Acest proces de mobilizare a
necesitat mult timp, energie si resurse adecvate.
1.1 Cadrul strategic
Prezenta Strategie de dezvoltare a serviciilor sociale de la nivelul municipiului Turda pentru perioada
2024-2033 este elaborata în acord cu directiile de actiune internationale, europene si nationale, astfel:
- Agenda ONU (2030) pentru Dezvoltare Durabila
- Declaratia Universala a Drepturilor Omului;
- Conventia Europeana a Drepturilor Omului (1950);
- Conventia Natiunilor Unite privind eliminarea tuturor formelor de discriminare impotriva femeilor,
adoptata in anul 1979 si ratificata de Romania in 1981;
- Conventia ONU cu privire la drepturile copilului (aprobata in Romania prin Legea 18/1990, cu
modificarile si completarile ulterioare);
- Conventia de la Haga privind protectia copiilor si cooperarii in materia adoptiei internationale,
incheiata la Haga la 29 mai 1993, ratificata prin Legea 84/1994, cu modificarile si completarile
ulterioare;
- Conventia Organizatiei Internationale a Muncii nr. 182/1999 privind interzicerea celor mai grave
forme ale muncii copiilor si actiunea imediata in vederea eliminarii lor, adoptata la cea de-a 87-a
sesiune a Conferintei Generale a Organizatiei Internationale a Muncii la Geneva la 17 iunie 1999,
ratificata prin Legea nr. 203/2000;
- Conventia Natiunilor Unite impotriva criminalitatii transnationale organizate, a Protocolului privind
Pagina 21
prevenirea, reprimarea si pedepsirea traficului de persoane, in special al femeilor si copiilor, aditional
la Conventia Natiunilor Unite impotriva criminalitatii transnationale organizate, precum si a
Protocolului impotriva traficului ilegal de migranti pe calea terestra, a aerului si pe mare, adoptate la
New York la 15 noiembrie 2000, ratificata prin Legea nr. 565/2002;
Conventia europeana asupra recunoasterii si executarii hotararilor in materie de incredintare a copiilor
si de restabilire a incredintarii copiilor, adoptata la Luxemburg la 20 mai 1980, ratificata prin Legea
nr. 216/2003;
Conventia Consiliului Europei privind prevenirea si combaterea violentei impotriva femeilor si a
violentei domestice (adoptata la Istanbul la 11 mai 2011);
Carta sociala europeana revizuita, adoptata la Strasbourg la 3 mai 1996, ratificata prin Legea nr.
74/1999;
Carta Sociala a Organizatiei Natiunilor Unite privind egalizarea sanselor pentru persoanele cu
handicap (art. 1S-partea a doua);
Regulamentul (UE) 2021/1056 al Parlamentului European si al Consiliului din 24 iunie 2021 de
instituire a Fondului pentru o tranzitie justa;
Regulamentul (UE) 2021/1057 al Parlamentului European si al Consiliului din 24 iunie 2021 de
instituire a Fondului social european Plus (FSE+) si de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1296/2013;
Regulamentul (UE) 2021/1058 al Parlamentului European si al Consiliului din 24 iunie 2021 privind
Fondul european de dezvoltare regionala si Fondul de coeziune;
Regulamentul (UE) 2021/1059 al Parlamentului European si al Consiliului din 24 iunie 2021 privind
dispozitii specifice pentru obiectivul Cooperare teritoriala europeana (Interreg) sprijinit de Fondul
european de dezvoltare regionala si de instrumentele de finantare externa;
Regulamentul (UE) 2021/1.060 al Parlamentului European si al Consiliului din 24 iunie 2021 de
stabilire a dispozitiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regionala, Fondul social
european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranzitie justa si Fondul european pentru afaceri
maritime, pescuit si acvacultura si de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum
si Fondului pentru azil, migratie si integrare, Fondului pentru securitate interna si Instrumentului de
sprijin financiar pentru managementul frontierelor si politica de vize;
Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European si al Consiliului din 12 februarie 2021 de
instituire a Mecanismului de redresare si rezilienta;
Directiva Consiliului European nr. 76/207/EEC privind aplicarea principiului egalitatii de tratament
egal intre barbati si femei in ceea ce priveste accesul la incadrare in munca, formare si promovare
profesionala si conditiile de munca din 9 februarie 1976;
Directiva nr. 79/7/CEE a Consiliului din 19 decembrie 1978 privind aplicarea treptata a principiului
egalitatii de tratament intre barbati si femei in domeniul securitatii sociale;
Directiva nr. 92/85/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 privind introducerea de masuri pentru
promovarea imbunatatirii securitatii si a sanatatii la locul de munca in cazul lucratoarelor gravide, care
au nascut de curand sau care alapteaza [a zecea directiva speciala, in sensul articolului 16 alineatul (1)
din Directiva nr. 89/391/CEE];
Directiva 2003/86/CE prevede ca, in ceea ce priveste reintregirea familiei refugiatilor, tarile UE nu
pot impune conditii referitoare la o perioada minima de sedere pe teritoriul lor inainte de reintregirea
familiei;
Directiva nr. 2004/113/CE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de aplicare a principiului egalitatii de
tratament intre femei si barbati privind accesul la bunuri si servicii si furnizarea de bunuri si servicii;
Directiva nr. 2006/54/CE a Parlamentului European si a Consiliului din $ iulie 2006 privind punerea
in aplicare a principiului egalitatii de sanse si al egalitatii de tratament intre barbati si femei in materie
de incadrare în munca si de munca (reforma);
Directiva nr. 2010/18/UE a Consiliului din 8 martie 2010 de punere in aplicare a Acordului-cadru
revizuit privind concediul pentru cresterea copilului incheiat de BUSINESSEUROPE, UEAPME,
CEEP si CES si de abrogare a Directivei nr. 96/34/CF;
Directiva 2019/1158/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 20 iunie 2019 privind echilibrul
dintre viata profesionala si cea privata a parintilor si ingrijitorilor;
Pagina 22
Directiva nr. 2010/41/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 7 iulie 2010 privind aplicarea
principiului egalitatii de tratament intre barbatii si femeile care desfasoara o activitate independenta si
de abrogare a Directivei nr. 86/613/CEE a Consiliului;
Recomandarea Consiliului Europei nr. 4/1985 cu privire la violenta in familie;
Recomandarea Consiliului Europei nr. 11/1985 privind protectia victimei;
Recomandarea Consiliului Europei nr. 21/1987 privind asistenta victimelor si prevenirea victimizarii
lor;
Recomandarea Consiliului Europei nr. 2/1990 pentru adoptarea unor masuri sociale privind violenta
in familie;
Recomandarea Consiliului Europei nr. 11/1991 privind exploatarea sexuala, pornografia, prostitutia si
traficul cu copii si tineri;
Recomandarea Consiliului Europei nr. R (92) pentru o politica coerenta privind egalizarea sanselor
pentru persoanele cu handicap (1992);
Recomandarea nr. 19/2006 a Consiliului de Ministri a Consiliului Europei catre statele membre,
referitoare la politicile care vizeaza sustinerea parentalitatii pozitive;
Rezolutia Comisiei ONU pentru prevenirea crimei si justitia penala privind "Violenta asupra femeilor
si copiilor ", adoptata la Viena in anul 1994;
Rezolutia nr. 97/1996 Consiliului Europei si a reprezentantilor guvernelor tarilor membre in cadrul
Consiliului privind Egalizarea Sanselor pentru Persoanele cu Handicap;
Rezolutia Consiliului Europei si a reprezentantilor guvernelor tarilor membre in cadrul Consiliului
privind Egalizarea Sanselor pentru Persoanele cu Handicap din 1996;
Protocolul facultativ la Conventia cu privire la drepturile copilului, referitor la vanzarea de copii,
prostitutia copiilor si pornografia infantila, semnat la New York la 6 septembrie 2000, ratificata prin
Legea nr. 470/2001;
Strategia Uniunii Europene privind egalitatea de gen pentru perioada 2020-2025 - „O Uniune a
egalitatii: Strategia egalitatii de gen 2020-2025“;
Strategia nationala pentru dezvoltarea durabila a Romaniei 2030 aprobata prin H.G. nr. 877/2018, cu
modificarile si completarile ulterioare;
Strategia nationala pentru prevenirea si combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizarii si
discursului instigator la ura, aferenta perioadei 2021-2023 si Planul de actiune al Strategiei nationale
pentru prevenirea si combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizarii si discursului instigator la
ura, aferenta perioadei 2021-2023 aprobate prin H.G. nr. 539 din 2021;
Strategia nationala pentru ocuparea fortei de munca 2021-2027 si Planul de actiuni pe perioada 20212027 pentru implementarea Strategiei nationale pentru ocuparea fortei de munca 2021-2027 aprobate
prin H.G. nr. 558 din 2021;
Strategia nationala pentru prevenirea si combaterea violentei sexuale "SINERGIE" 2021-2030 si
Planul de actiuni pentru implementarea Strategiei nationale pentru prevenirea si combaterea violentei
sexuale "SINERGIE" 2021-2030 aprobate prin H.G. nr. 592 din 2021;
Strategia nationala in domeniul drogurilor 2022-2026 si Planul de actiune pentru implementarea
Strategiei nationale in domeniul drogurilor 2022-2026 aprobate prin H.G. nr. 344 din 2022;
Strategia nationala privind drepturile persoanelor cu dizabilitati "O Romanie echitabila” 2022-2027
aprobata prin H.G. nr. 490 din 2022;
Strategia nationala privind incluziunea sociala si reducerea saraciei pentru perioada 2022-2027
aprobata prin H.G. nr. 440 din 2022;
Strategia Guvernului Romaniei de incluziune a cetatenilor romani apartinand minoritatii rome pentru
perioada 2022—2027 aprobata prin H.G. nr, 560 din 2022;
Strategia nationala a locuirii pentru perioada 2022-2050 aprobata prin H.G. nr. 842/2022;
Strategia nationala privind prevenirea institutionalizarii persoanelor adulte cu dizabilitati si
accelerarea procesului de dezinstitutionalizare, pentru perioada 2022-2030 aprobata prin H.G. nr.
1543/2022;
Pagina 23
Strategia nationala privind promovarea egalitatii de sanse si de tratament intre femei si barbati si
prevenirea si combaterea violentei domestice pentru perioada 2022-2027 aprobata prin H.G. nr.
1547/2022;
Strategie nationala din 30 martie 2022 privind incluziunea sociala si reducerea saraciei pentru perioada
2022-2027;
Strategie nationala din 6 aprilie 2022 privind drepturile persoanelor cu dizabilitati "O Romanie
echitabila" 2022-2027;
Strategia din 28 aprilie 2022 Guvernului Romaniei de incluziune a cetatenilor romani apartinand
minoritatii rome pentru perioada 2022-2027;
Strategie nationala din 14 decembrie 2022 privind ingrijirea de lunga durata si imbatranirea activa
pentru perioada 2023-2030;
Strategie nationala din 19 decembrie 2022 privind promovarea egalitatii de sanse si de tratament intre
femei si barbati si prevenirea si combaterea violentei domestice pentru perioada 2022-2027;
Strategia nationala de dezvoltare urbana integrata pentru orase reziliente, verzi, incluzive si
competitive 2022-2035 aprobata prin H.G. nr. 1.575/2022;
Strategia nationala privind ingrijirea de lunga durata si imbatranire activa pentru perioada 2023-2030
aprobata prin H.G. nr. 1492 din 2022;
Strategia nationala privind incluziunea sociala a persoanelor fara adapost pentru perioada 2022-2027
si Planul de actiune pentru aceeasi perioada aprobate prin H.G. nr. 1491 din 2022;
Programul national integrat pentru protectia victimelor violentei domestice si Metodologia-cadru
privind organizarea si functionarea retelei nationale inovative integrate de locuinte protejate destinate
victimelor violentei domestice aprobate prin H.G. nr. 559 din 2021;
Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR) 2021-2026;
Acordul de parteneriat Romania 2021R016FFPA001 2021-2027;
Strategia Integrata de Dezvoltare Durabila a Municipiului Turda pentru perioada 2017-2023,
modificata pentru perioada 2021-2030
Strategia judeteana de dezvoltare a serviciilor sociale in judetul Cluj pentru perioada 2023-2030,
aprobata prin Hotararea Consiliului Judetean Cluj nr. 172 din 2023.
1.2 Cadrul legislativ
Constitutia Romaniei, cu modificarile si completarile ulterioare;
Legea nr. 61/1993 privind alocatia de stat pentru copii, cu modificarile si completarile ulterioare;
Legea nr. 208/1997 privind cantinele de ajutor social;
Legea nr. 17/2000 R privind asistenta sociala a persoanelor varstnice, cu modificarile si completarile
ulterioare;
Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul, cu modificarile si completarile
ulterioare;
Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, cu modificarile si completarile
ulterioare;
Legea nr. 202/2002, privind egalitatea de sanse si de tratament intre femei si barbati, cu modificarile si
completarile ulterioare;
Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei domestice, cu modificarile si completarile
ulterioare;
Legea nr. 211/2004 privind unele masuri pentru asigurarea informarii, sprijinirii si protectiei victimelor
infractiunilor, cu modificarile si completarile ulterioare;
Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, cu modificarile si completarile
ulterioare;
Legea nr. 466/2004 privind statutul asistentului social, cu modificarile si completarile ulterioare;
Legea nr. 350/2005 privind regimul finantarilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru
activitati nonprofit de interes general, cu modificarile si completarile ulterioare;
Legea nr. 122/2006 privind azilul in Romania. cu modificarile si completarile ulterioare;
Pagina 24
Legea nr. 324/2006 pentru modificarea si completarea O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea si
sanctionarea tuturor formelor de discriminare;
Legea nr. 448/2006 privind protectia si promovarea persoanelor cu handicap, cu modificarile si
completarile ulterioare;
Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificarile si completarile ulterioare;
Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala, cu modificarile si completarile ulterioare;
Legea nr. 292/2011 a asistentei sociale, cu modificarile si completarile ulterioare;
Legea nr. 197/2012 privind asigurarea calitatii in domeniul serviciilor sociale, cu modificarile si
completarile ulterioare;
Legea nr. 248/2015 privind stimularea participarii in invatamantul prescolar a copiilor provenind din
familii defavorizate, cu modificarile si completarile ulterioare;
Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune, cu modificarile si completarile ulterioare;
Legea nr. 2/2021 privind unele masuri pentru prevenirea si combaterea antitiganismului;
Legea nr. 226/2021 privind stabilirea masurilor de protectie sociala pentru consumatorul vulnerabil de
energie, cu modificarile si completarile ulterioare;
Legea nr. 143/2022 pentru modificarea si completarea art. 129 din Legea nr. 272/2004 privind protectia
si promovarea drepturilor copilului si pentru stabilirea unor masuri de asistenta sociala;
Legea nr. 7/2023 privind sustinerea procesului de dezinstitutionalizare a persoanelor adulte cu
dizabilitati si aplicarea unor masuri de accelerare a acestuia si de prevenire a institutionalizarii;
Legea nr. 9/2023 pentru modificarea si completarea O.U.G. nr. 41/2016 privind stabilirea unor masuri
de simplificare la nivelul administratiei publice centrale si pentru modificarea si completarea unor acte
normative;
Legea nr. 156/2023 privind organizarea activitatii de prevenire a separarii copilului de familie, cu
modificarile si completarile ulterioare;
Legea nr. 198/2023 a invatamantului preuniversitar, cu modificarile si completarile ulterioare;
Legea nr. 100/2024 pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul asistentei
sociale, precum si pentru completarea Legii nr. 78/2014 privind reglementarea activitatii de voluntariat
in Romania si pentru modificarea Legii nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor
copilului;
O.U.G. nr. 111/2010 privind concediul si indemnizatia lunara pentru cresterea copiilor, cu modificarile
si completarile ulterioare;
O.U.G. nr. 41/2016 privind stabilirea unor masuri de simplificare la nivelul administratiei publice
centrale, administratiei publice locale si al institutiilor publice si pentru modificarea si completarea unor
acte normative, cu modificarile si completarile ulterioare;
O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificarile si completarile ulterioare;
O.U.G. nr. 133/2021 privind gestionarea financiara a fondurilor curopene pentru perioada de programare
2021-2027 alocate Romaniei din Fondul european de dezvoltare regionala, Fondul de coeziune, Fondul
social european Plus, Fondul pentru o tranzitie justa, cu modificarile si completarile ulterioare;
O.U.G. nr. 63/2022 privind unele masuri temporare pentru acordarea de sprijin material categoriilor de
persoane aflate in situatii de risc de deprivare materiala si/sau risc de saracie extrema, suportate partial
din fonduri externe nerambursabile, precum si unele masuri de distribuire a acestuia, cu modificarile si
completarile ulterioare;
O.U.G nr. 100/2022 privind aprobarea si implementarea Planului national de masuri cu privire la
protectia si incluziunea persoanelor stramutate din Ucraina, beneficiare de protectie temporara in
Romania;
O.U.G. nr. 23/2023 privind instituirea unor masuri de simplificare si digitalizare pentru gestionarea
fondurilor europene aferente Politicii de coeziune 2021-2027, cu modificarile si completarile ulterioare;
O.U.G. nr. 36/2023 privind stabilirea cadrului general pentru inchiderea programelor operationale
finantate in perioada de programare 2014-2020, cu modificarile si completarile ulterioare;
O.U.G. 96/2024 privind acordarea de sprijin si asistenta umanitara de catre statul roman cetatenilor
straini sau apatrizilor aflati in situatii deosebite, proveniti din zona conflictului armat din Ucraina
Pagina 25
O.G.nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, cu modificarile si
completarile ulterioare;
H.G. nr. 886/2000 pentru aprobarea Grilei nationale de evaluare a nevoilor persoanelor varstnice, cu
modificarile si completarile ulterioare;
H.G. nr. 49/2011 pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind prevenirea si interventia in echipa
multidisciplinara si in retea in situatiile de violenta asupra copilului si de violenta in familie si a
Metodologiei de interventie multidisciplinara si interinstitutionala privind copiii exploatati si aflati in
situatii de risc de exploatare prin munca, copiii victime ale traficului de persoane, precum si copiii
romani migranti victime ale altor forme de violenta pe teritoriul altor state;
H.G. nr. 118/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare aprevederilor Legii nr. 197/2012
privind asigurarea calitatii in domeniul serviciilor sociale, norme metodologice modificate si completate
ulterior;
Legea Nr. 143/2022 din 20 mai 2022 pentru modificarea si completarea art. 129 din Legea nr. 272/2004
privind protectia si promovarea drepturilor copilului si pentru stabilirea unor masuri de asistenta sociala;
Legea 487/2002 Legea sanatatii mintale si a protectiei persoanelor cu tulburari psihice;
Ordinul Nr. 488/2016 din 15 aprilie 2016 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Legii sănătății
mintale și a protecției persoanelor cu tulburări psihice nr. 487/2002 ;
H.G. nr. 245/2015 privind aprobarea Strategiei Nationale privind Agenda Digitala pentru Romania 2020;
H.G. nr. 867/2015 pentru aprobarea Nomenclatorului serviciilor sociale, precum si a regulamentelor -
cadru de organizare si functionare a serviciilor sociale, cu modificarile si completarile ulterioare;
H.G. nr. 691/2015 pentru aprobarea procedurii de monitorizare a modului de crestere si ingrijire a
copilului cu parintii plecati la munca in strainatate si a serviciilor de care acestia pot beneficia, precum
si pentru aprobarea metodologiei de lucru privind colaborarea dintre directiile generale de asistenta
sociala si serviciile publice de asistenta sociala si a modelului standard al documentelor elaborate de
catre acestea;
H.G. nr. 797/2017 pentru aprobarea regulamentelor-cadru de organizare si functionare ale serviciilor
publice de asistenta sociala si a structurii orientative de personal, cu modificarile si completarile
ulterioare;
H.G. nr. 426/2020 privind aprobarea standardelor de cost pentru serviciile sociale, cu modificarile si
completarile ulterioare;
H.G. nr. 1.073/2021 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.
226/2021 privind stabilirea masurilor de protectie sociala pentru consumatorul vulnerabil de energie;
H.G. nr. 435/2022 privind aprobarea unor programe de interes national pentru dezvoltarea serviciilor
sociale pentru persoanele varstnice;
H.G. nr. 88/2023 pentru aprobarea Mecanismului national de identificare si referire a victimelor
traficului de persoane;
Ordinul ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei nr. 73/2005 privind aprobarea modelului
Contractului pentru acordarea de servicii sociale, incheiat de furnizorii de servicii sociale, acreditati
conform legii, cu beneficiarii de servicii sociale;
Ordinul ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei nr. 286/06.07.2006 pentru aprobarea
Normelor metodologice privind intocmirea Planului de servicii si a Normelor metodologice privind
intocmirea Planului individualizat de protectie;
Ordinul ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei nr. 288/06.07.2006 pentru aprobarea
Standardelor minime obligatorii privind managementul de caz in domeniul protectiei drepturilor
copilului;
Ordinul ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei nr. 1.474/06.05.2011 pentru aprobarea
Instructiunilor de aplicare a unor prevederi din Normele metodologice de aplicare a prevederilor O.U.G.
nr. 111/2010 privind concediul si indemnizatia lunara pentru cresterea copiilor, aprobate prin H.G. nr.
52/2011;
Legea 17/2000 *** Republicată, privind asistența socială a persoanelor vârstnice
Ordinul ministrului muncii. solidaritatii sociale si familiei nr. 2.298/23.08.2012 privind aprobarea
Procedurii-cadru de evaluare a persoanelor adulte in vederea incadrarii in grad si tip de handicap;
Pagina 26
Ordinul ministrului muncii, familiei, protectiei sociale si persoanelor varstnice nr. 2.272/30.10.2013
pentru aprobarea Procedurii de aplicare a prevederilor art. 42 din Legea nr. 448/2006 privind protectia
si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, coroborate cu cele ale art. 77 din Legea nr.
263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice;
Ordinul ministrului muncii, familiei, protectiei sociale si persoanelor varstnice nr. 1.733/19.08.2015
privind aprobarea Procedurii de stabilire si plata a alocatiei lunare de plasament, a indemnizatiei de
sprijin si a indemnizatiei pentru tineri, cu modificarile si completarile ulterioare;
Ordinul ministrului muncii, familiei, protectiei sociale si persoanelor varstnice nr. 1.887/15.09.2016
privind stabilirea contributiei lunare de intretinere datorate de adultii cu handicap asistati in centrele
rezidentiale publice pentru persoane adulte cu handicap sau de sustinatorii acestora si aprobarea
Metodologiei de stabilire a nivelului contributiei lunare de intretinere datorate de adultii cu handicap
asistati in centrele rezidentiale publice pentru persoane adulte cu handicap sau de sustinatorii acestora,
cu modificarile si completarile ulterioare;
Ordinul ministrului muncii si justitiei sociale nr. 393/13.03.2017 pentru aprobarea Protocolului de
colaborare in vederea implementarii serviciilor comunitare integrate necesare prevenirii excluziunii
sociale si combaterii saraciei;
Ordinul ministrului muncii si justitiei sociale nr. 1086/20.02.2018 privind aprobarea modelului-cadru al
Planului anual de actiune privind serviciile sociale administrate si finantate din bugetul consiliului
judetean/consiliului local/Consiliului General al Municipiului Bucuresti;
Ordinul ministrului muncii si justitiei sociale nr. 27/03.01.2019 privind aprobarea standardelor minime
de calitate pentru serviciile sociale de zi destinate copiilor;
Ordinul ministrului muncii si justitiei sociale nr. 28/03.01.2019 privind Standardele minime de calitate
pentru serviciile sociale, organizate ca centre de consiliere pentru prevenirea si combaterea violentei
domestice;
Ordinul ministrului muncii si justitiei sociale nr. 29/2019 pentru aprobarea standardelor minime de
calitate pentru acreditarea serviciilor sociale destinate persoanelor varstnice, persoanelor fara adapost,
tinerilor care au parasit sistemul de protectie a copilului si altor categorii de persoane adulte aflate in
dificultate, precum si a serviciilor acordate in comunitate, serviciilor acordate in sistem integrat si
cantinele sociale, cu modificarile si completarile ulterioare;
- Ordinul nr. 82/2019 privind aprobarea standardelor specifice minime de calitate obligatorii pentru
serviciile sociale destinate persoanelor adulte cu dizabilitati;
Ordinul ministrului muncii si justitiei sociale nr. 1.218/09.08.2019 pentru aprobarea Standardelor
specifice minime obligatorii de calitate privind aplicarea metodei managementului de caz in protectia
persoanelor adulte cu dizabilitati;
Ordinul ministrului muncii si justitiei sociale nr. 799/13.05.2022 pentru aprobarea Metodologiei de
evaluare si selectie a proiectelor in cadrul programelor de interes national pentru dezvoltarea serviciilor
sociale pentru persoanele varstnice;
Ordinul presedintelui Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilitati, nr.
359/10.04.2023 pentru aprobarea obiectivelor si indicatorilor-cheie de performanta corespunzatori
acestora privind procesul de dezinstitutionalizare si de prevenire a institutionalizarii persoanelor adulte
cu dizabilitati, planificati la nivelul fiecarui judet/sector al municipiului Bucuresti;
Ordinul nr. 2.555/2023/25.017/2.485/4.490/2024 privind modificarea Ordinului ministrului muncii si
justitiei sociale, al ministrului sanatatii si al ministrului educatiei nationale nr. 393/630/4.236/2017
pentru aprobarea Protocolului de colaborare in vederea implementarii serviciilor comunitare integrate
necesare prevenirii excluziunii sociale si combaterii saraciei;
Ordinul nr 1040/6296/2024 pentru aprobarea modelului-cadru al planului de dezvoltare a serviciilor
sociale;
Pagina 27
CAPITOLUL II. Cadrul furnizarii serviciilor sociale
2.1 Prezentarea generala a Municipiului Turda
In acest capitol vom prezenta caracteristicile generale ale municipiului Turda. Datele utilizate in acest
capitol sunt datele disponibile cele mai recente, inclusiv date de la ultimul Recensamant al populatiei si al
locuintelor realizat de Institutul National de Statistica (INS) in anul 2021, precum si cele care ne-au fost puse
la dispozitie de institutii precum: Directia Judeteana de Statistica Cluj, Primaria municipiului Turda, Directia
de Sanatate Publica, Politia Locala etc.). alte surse oficiale.
Turda s-a dezvoltat mai ales pe partea stanga a raului Aries. Altitudinea minima e de 310 m in
extremitatea estica, pe valea Ariesului, iar cea maxima se gaseste in nord-estul orasului, pe Dealul Slaninii
(436 m). Spre vest, este adapostit de Dealul Viilor, in prelungirea Dealului Cetatii (402 m). In centrul
municipiului se unesc Valea Racilor cu Valea Calda Mare .
Orasul a fost compus din 3 zone distincte: Turda Veche (de la podul peste Aries spre nord, cuprinzand
zona centrala si terminandu-se la capatul strazii Avram Iancu), Turda Noua (de la strada Avram Iancu spre
Cluj) si Oprisani (de la podul peste Aries spre Campia Turzii).
Turda este impartita in mai multe cartiere: Turda Veche (centrul vechi), Turda Noua, Poiana, Oprisani (alcatuita
din Micro |, II, III si IV), Postarat, Harcana, Sfantu Ion si Petrilaca.
Municipiul Turda este amplasat in sud-estul judetului Cluj, regiunea de dezvoltare Nord-Vest,
Romania si este unul dintre cele cinci municipii ale judetului Cluj. Distanta fata de municipiul resedinta de
judet, Cluj-Napoca, este de 30 de km la sud-est, de 68 de km fata de Alba-lulia si de 80 de km fata de Tg.
Mures. Municipiul Turda se invecineaza cu municipiul Campia Turzii (la sud-est), comuna Calarasi (la sud),
comuna Mihai Viteazu (la sud-vest), comuna Sandulesti (la vest), comuna Tureni (la nord-vest), comuna
Aiton (la nord), comuna Ploscos (la nord-est) si comuna Viisoara (la est).
In teritoriul administrativ al municipiului Turda reteaua de drumuri publice este formata din drumuri
nationale, judetene si comunale. Reteaua are o configuratie radiala, dinspre municipiu inspre localitatile
invecinate si prezinta o densitate mai mare in sectoarele nord - vest, sud - vest si sud. Aceasta retea este
alcatuita din urmatoarele drumuri:
e DNI1-E 60, asigura legatura cu municipiul Cluj Napoca (resedinta de judet) pe directia nord
- vest;
e DNI-E 81, asigura legatura spre Alba lulia si Bucuresti, pe directia sud;
e DN I- VARIANTA, de asemenea spre Alba Iulia - Bucuresti, pe directia sud - sud - vest;
e DN 75, asigura legatura cu localitatile de pe valea Ariesului amonte de Turda (Buru -
Campeni), prin DN 1 - VARIANTA;
e DJ] 107L,pe directia vest, spre Petrestii de Jos - Lita;
e DC 69, pe directia nord, spre Ploscos; * DC 68 A, spre Bogata - Calarasi, pe directia sud;
e DN 15 - E60, pe directia est - sud - est, spre Campia Turzii si Tg. Mures.
e Autostrada A3 si legatura acesteia cu DN 1 (E60) in zona localitatii Tureni, respectiv (E81)
nodul de autostrata spre Alba-Iulia si legatura cu A10 (Autostrada Turda-Sebes)
In afara acestor drumuri de interes public, teritoriul administrativ al municipiului Turda este strabatut
de o serie de drumuri de exploatare, in principal de interes agricol.
Legaturile feroviare sunt realizate prin derivatia de CF industriala a magistralei CF 300 (marfa).
Accesul pe cale aeriana se poate realiza prin intermediul Aeroportului International Avram Iancu Cluj
(aproximativ 40 de km), respectiv al Aeroportului International Transilvania Tg. Mures (aproximativ 60 de
km).
Suprafata totala a municipiului Turda este de 9.143 ha, acoperind 1,37% din suprafata judetului Cluj.
Suprafata intravilana este de 1780 ha (al treilea municipiu la nivel judetean dupa Cluj-Napoca si Dej),
reprezentand 10,5% din suprafata intravilana totala a zonelor urbane din judet.
2.2. Populatia si caracteristicile demografice
Conform recensamantului realizat la nivel national in 2022. populatia municipiului Turda este de
43,319 de locuitori. Fata de recensamantul din 201 1. populatia municipiului Turda a scazut cu 4,425 locuitori,
ceea ce reprezinta o scadere de 9.27% a numarului de locuitori.
Pagina 28
Dintre cele 102 municipii din Romania, Municipiul Turda se situeaza pe locul 42 in clasamentul
municipiilor dupa numarul de locuitori.
Analiza populatiei pe grupe de varsta in Municipiul Turda este esentiala pentru adaptarea serviciilor
publice la nevoile in schimbare ale locuitorilor. De exemplu, o pondere mare a tinerilor necesita investitii in
scoli, licee, universitati, locuri de munca pentru absolventi. O populatie imbatranita impune masuri privind
asistenta sociala si medicala dedicata varstnicilor. Autoritatile pot regandi amenajarile urbane, programele
culturale, optiunile de petrecere a timpului liber în functie de varsta cetatenilor. Astfel, intelegerea structurii
demografice ajuta la furnizarea unor servicii publice adecvate fiecarui segment al populatiei,
Din cei 43,319 de locuitori, 20,647 sunt de sex masculin si 22,672 sunt de sex feminin conform
datelor de la DSJ.
Tabel nr. 2 Structura pe varste a populatiei municipiului Turda la nivelul anului 2022
Varste si grupe de
varsta |
Total 43319
0- 4ani 1910
5-9 ani 1954
10-14 ani 2368
15-19 ani | 2295
20-24 ani 1801
25-29 ani 1839
30-34 ani | 2527
35-39 ani 2465
40-44 ani 3092
45-49 ani 3364
50-54 ani 3755
55-59 ani | 271]
60-64 ani | 3344
65-69 ani | 3414 |
70-74 ani | 2570
75-19 ani | 1642
80-84 ani 1353
85 ani si peste 865 |
Sursa : Directia Judeteana de Statistica Cluj, Mai 2022 / Recensamantul Populatiei si Locuintelor din 2021
Grupa de varsta cu cea mai mare populatie este cea cuprinsa intre 60 - 69 de ani, in care se regasesc
6,758 de persoane, ceea ce reprezinta aproximativ 15.60% din totalul populatiei.
Pe de alta parte, grupa de varsta cu cei mai putini rezidenti este cea cu varsta 80+ ani, cu 2,218 de persoane,
adica 5.12% din intreaga populatie a municipiului Turda.
Este interesant sa observam ca intervalul de varsta cuprins intre 0 si 49 de ani reprezinta 54.63% (vs.
60%, media pe toata tara). In acelasi timp, intervalul de varsta 50 - 80+ ani constituie 45.37% din populatie,
(vs. 40%, media pe tara).
Acest fapt indica o populatie cu o varsta medie mai inaintata decat media nationala.
De asemenea, trebuie mentionat ca grupa de varsta 0 - 9 ani se situeaza la un nivel mai scazut decat
media la nivel national, reprezentand 8.92% din populatie. Acest procent este mai mic decat media nationala
de 10.4%
Asadar situatia demografica a municipiului Turda, in ceea ce priveste persoanele varstnice releva o
tendinta accentuata de imbatranire a populatiei, astfel incat ne asteptam ca pe perioada de implementare a
strategiei (2025 — 2034). populatia varstnica de peste 65 de ani sa predomine, constituindu-se într-un public
tinta permanent al serviciilor D.A.S.
Tinand cont de tendinta de crestere a numarului persoanelor varstnice se evidentiaza dificultati in
Pagina 29
capacitatea de regenerare a populatiei in general cu impact asupra fortei de munca.
Situatia demografica este un factor important ce influenteaza nivelul de dezvoltare al municipiului
Turda, atat economic cat si social. Imbatranirea accelerata a populatiei in contextul crizei financiare, a
somajului si a insecuritatii locurilor de munca accentueaza vulnerabilitatea anumitor gospodarii. Riscul de
saracie este intr-o mai mare masura ridicat pentru gospodariile tinere si varstnice.
Tabel nr. 3 Populatia rezidenta activa si inactiva_in Turda, la 1 decembrie 2021
Locali | Populatia | Populatia activa Populatia inactiva
rezidenta
tate
| Populatia - Someri Total Elevi/Stu Pensio Cas = Intretinuti Intretinuti ocupata Total denti nari de alte de stat sau Total nice persoane de organizatii private | Intretinutidin alte surse |
| 18068 640 24611 6595 12973 1228 2610 135 | 224 |
total Total | Altasituatie
economica
Turda | 4319 18708 | 846
In ceea ce priveste starea civila, in municipiul Turda,23,408 de persoane sunt casatorite
(54.04%), 2,431 de persoane sunt divortate 5.61%), 4,845 de persoane sunt vaduve (11.18%),
iar 17,052 de persoane sunt necasatorite (39.36%).
Distributia populatiei dupa starea civila ofera informatii utile pentru adaptarea serviciilor publice. De
exemplu, un procentaj mare de persoane necasatorite necesita investitii in infrastructura pentru tineri, in timp
ce o pondere mare de varstnici singuri poate indica nevoia unor programe de ingrijire si asistenta sociala
dedicate.
Tabel nr. 4 Elementele constitutive ale sporului natural pentru municipiul Turda si ale statutului marital, in perioada 2021-
2024.
2021 2022 2023 2024
Nascuti vii | 393 339 |318 443
|
Nascuti morti 0 2 Fi 7
Decedati | 877 735 | 673 746
Decedati sub 1 an 1 LI 1 0
Casatorii | 217 224 231 216
Divorturi 75 53 s2 | 14
Sursa: INS, Recensamantul populatiei si locuintelor din anul 2021, date definitive si Starea Civila Turda
Cu privire la divorturile pentru 2024, datele comunicate de catre Starea Civila Turda, cuprind doar
divorturile administrative nu si cele pe cale judecatoreasca, astfel ca numarul total este mai mare.
Sporul natural și durata medie a vieții la nivel de judetul Cluj .
Sporul natural reprezinta diferența dintre numărul născuților-vii și numărul persoanelor decedate .
Cat priveste Sporul natural al populatiei rezidente la nivel de judetul Cluj pentru anul 2021 numarul de
persoane era de -1717, pentru 2022, era de — 930 iar in 2023 numarul persoanelor era de -910. Se poate
observa ca sporul natural negativ este in usoara scadere.
Durata medie a vietii in judetul Cluj—in 2021 (78,23 ani), 2022 (76.94 ani) si in 2023 (78,32 ani) . Exista o
usoara tendinta de crestere a duratei vietii fata de anii din pandemie.
In ceea ce priveste distribuirea pe etnii a populatiei municipiului Turda, in tabelul de mai jos este
prezentata situatia ca procent din populatie, celelalte avand un procent sub 0,01% din populatie, asa cum
reiese in urma datelor colectate la Recensamantul populatiei si al locuintelor realizat de Institutul National
de Statistica (INS) in anul 2021.
Putem observa o diversitate etnica crescuta la nivelul municipiului Turda, ceea ce atrage atentia
asupra nevoii adaptarii tuturor masurilor/serviciilor la specificul intercultural.
Pagina 30
Tabel nr. 5 Populatia rezidenta dupa etnie in municipiul Turda, la 1 decembrie 2021
Etnie Populatie | Procent
|
Romani 31,387 72.46%
Informatie indisponibila 7,548 17.42%
|
| 2,566 | 5.92%
Maghiari
|
Romi 1,745 4.03%
Alta etnie 19 0.04%
| 12 |0.03%
Germani
Italieni 12 0.03%
|
Slovaci 7 | 0.02%
Armeni 5 10.01%
Ucraineni 4 0.01%
Rusi-Lipoveni 4 0.01%
Polonezi 3 | 0.01%
Albanezi 3 0.01%
Sursa: INS, Recensamantul populatiei si locuintelor din anul 2021. date definitive
Tabelul nr. 6 Procentajul populatiei rezidente dupa _religie in Turda la 1 decembrie 2021
RELIGIA — municipiul Numar Procent
Turda
Ortodoxa 28,721 66.30%
Reformata 1,705 | 3.94%
Penticostala 1,430 3.30%
Greco-Catolica 837 1.93%
Unitariana 614 1.42%
Martorii lui lehova 613 1.42%
Romano-Catolica 543 1.25%
Fara religie 252 0.58%
Baptista |__163 0.38%
Adventista de Ziua | 125 0.29%
a Saptea
Ateu 125 0.29%
Alta religie (asociatii religioase sau grupari religioase) EZI) 0.17%
Musulmana 453 | 0.16%
Evanghelica Lutherana M2 | 0.15%
Crestina dupa Evanghelie Le Ai 0.11%
|
Agnostic 35 0.08%
3
Crestina de Rit Vechi 20 0.05%
|
Evanghelica (Biserica Evanghelica Romana) 16 0.04%
.
| Ortodoxa Sarba 8 0.02% |
Musulmana (Cultul Musulman) 7 0.02% _]
Pagina 31
Evanghelica Lutherana (Biserica Evanghelica 3 0.01%
Lutherana din Romania)
Sursa datelor: htips:/www.recensamantromania.ro/rezultate-rpl-202 1/rezultate-definitive-caracteristici-etno-culturale-demoerafice/
In ceea ce priveste religia practicata de locuitorii muncipiului Turda, procentul de populatie ortodoxa
este 66,30% general acceptat fiind ca aceasta populatie este de etnie romana,.Pentru populatia de etnie
maghiara din municipiu, care reprezinta 6,76% din totalul populatiei, putem considera ca aceasta se regaseste
aproape in totalitate in bisericile Romano-Catolica (1,25%), Reformata (3,94%), Unitariana (1,42%) sau
Luterana (0,15%).
Este important de mentionat ca datele de recensamant indica 412 persoane reprezentand 0.95% care
s-au declarat ca fiind Fara religie, Ateu sau Agnostic. De asemenea, un procent mare il reprezinta unele
culte/biserici neo-protestante, care au avut un trend de crestere dupa momentul 1989 si al deschiderii catre
occident.
Tabel 7-Emigranti definitivi
Judete Localitati | Perioade
|
Anul 2021 Anul 2022 Anul 2023
|
Numar persoane Numar persoane Numar persoane
Cluj MUNICIPIUL TURDA 101 1161 129
|
Sursa: INS, Recensamantul populatiei si locuintelor din anul 2021, date definitive
Tabel 8-Imigranti
ă
Judete Localitati Perioade
| 2021 |
| Anul | Anul 2022 Anul 2023
| Numar persoane Numar persoane Numar persoane
| |
|
36 2 23
Cluj MUNICIPIUL TURDA
|
Sursa: INS, Recensamantul populatiei si locuintelor din anul 2021, date definitive
Cat priveste migratia populatiei se poate observa o crestere a celor care aleg municipiul Turda ca si camin in
detrimentul celor care decid sa se stabileasca intr-alta parte.
Acest aspect indica faptul ca Turda prezinta stabilitate, este in plina dezvoltare economica, ofera
oportunitati pentru toti care locuiesc si/sau muncesc in Turda.
2.3 Nivelul de dezvoltare socio-economica , turistica si culturala
A) Dezvoltarea socio-economica
Orasul Turda, situat in inima Transilvaniei, este cunoscut pentru bogata sa istorie si pentru atractiile turistice
impresionante, precum Salina Turda.
Cu toate acestea, dezvoltarea economica locala a devenit o prioritate pentru autoritatile locale, care
implementeaza diverse initiative menite sa sprijine afacerile locale si sa stimuleze cresterea economica.
Aceste initiative sunt esentiale pentru transformarea Turdei intr-un centru economic dinamic si prosper.
Unul dintre pilonii principali ai dezvoltarii economice in Turda este sprijinul acordat intreprinderilor
mici si mijlocii (IMM-uri). Guvernul si autoritatile locale au lansat diverse programe care ofera finantare,
consultanta si formare profesionala pentru IMM-uri. Aceste programe ajuta la crearea unui mediu favorabil
Pagina 32
pentru afaceri, incurajand antreprenoriatul si inovarea. Exemple de succes includ IMM-uri locale care au
reusit sa se extinda si sa-si diversifice activitatile datorita acestui sprijin.
Tabel 9-. Populatia rezidenta ocupata pe activitati ale economiei nationale in Turda , la 1 decembrie 2021
| Activitati ale economiei nationale | Populatia Rezidenta Ocupata Total 18068 |
| A. Agricultura, silvicultura si pescuit | 129 |
| B. Industria extractiva | 62 |
| C. Industria prelucratoare | 3843 |
| D. Productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat | 168 |
| E. Distributia apei, Salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de decontaminare | 327 |
| F. Constructii | 2070 |
| G. Comert cu ridicata si cu amanuntul. Repararea autovehiculelor si motocicletelor | 4173 |
| H. Transport si depozitare | 1767 |
| 1. Hoteluri si restaurante | 412 |
| . Informatii si comunicatii | 276 |
| K. Intermedieri financiare si asigurari | 207 |
| L. Tranzactii imobiliare | 32 |
| M. Activitati profesionale, stiintifice si tehnice | 407 |
| N. Activitati de servicii administrative si activitati de servicii suport | 525 |
| O. Administratie publica si aparare; asigurari sociale din sistemul public | 1162 |
| P. Invatamant | 759 |
| Q. Sanatate si asistenta sociala | 1145 |
| R. Activitati de spectacole, culturale si recreative | 239 |
| S. Alte activitati de servicii | 365 |
Sursa: INS, Recensamantul populatiei si locuintelor din anul 2021, date definitive
In ceea ce priveste profilul economic la nivel regional si judetean, populatia ocupata lucreaza preponderent
in domeniul industriei prelucratoare (C) si in agricultura, silvicultura si pescuit (A). De asemenea, putem
constata o pondere ridicata a populatiei care lucreaza si in domeniul comertului cu ridicata si amanuntul.
Caracterul comercial-industrial este dat de accesibilitatea ridicata a regiunii si a judetului impreuna cu o
pozitie geografica favorabila.
Conform datelor statistice furnizate de Ministerul Finantelor, la nivelul anului 2021 in Turda erau
inregistrati un numar de 6.298 agenti economici, reprezentand 5.14% din totalul agentilor economici din
Judetul Cluj (122.478 agenti economici). Acestia insumau o cifra de afaceri de 1,8 miliarde lei (2.72% din
cifra de afaceri din Judetul Cluj), cu un profit de 178.1 milioane lei (256% din profitul net realizat in Judetul
Cluj) cu un numar de 7.110 angajati (3,82% din totalul de angajati din Judetul Cluj).
Tabel nr.10- Top domenii de activitate din Municipiul Turda, dupa cifra de afaceri
Nr. Crt Domeniu de activitate cifra | Cifra de afaceri
|
de afaceri __|
1 CAEN 4120 Lucrari de constructii a cladirilor | 208,2 milioane lei
rezidentiale si nerezidentiale
_ |
2 | CAEN 4941 — Transporturi rutiere de marfuri _187,2 milioane lei
A ee
Pagina 33
CAEN 2932 — Fabricarea altor piese si accesorii | 153,1 milioane lei
pentru autovehicule si pentru
4 CAEN 4711 — Comert cu amanuntul in magazine | 74,6 milioane lei
nespecializate, cu vanzare
5 CAEN 2343 - Fabricarea izolatorilor si pieselor | 72,5 milioane lei
izolante din ceramica
6 Caen 2362 — Fabricarea produselor din ipsos pentru | 66,7 milioane lei
constructii
7 Caen 111 — Cultivarea cerealelor(exclusiv orez), | 65,2 milioane lei
plantelor leguminoase si a plantelor producatoare
de seminte oleaginoase
8 Caen 2364 — Fabricarea mortarului 64,3 milioane lei
9 Caen 2593 — Fabricarea articolelor din fire | 59,8 milioane lei
metalice, fabricarea de lanturi si arcuri
10 CAEN 812- Extractia pietrisului si nisipului, | 51,8 milioane lei
extractia argilei si caolinului
Tabel 11 — Top domenii de activitate din Municipiul Turda, dupa numarul de angajati
Nr. Domeniu de activitate Angajati
Crt.
1 CAEN 4941- Transporturi rutiere de marfuri 681
CAEN 4120 — Lucrari de constructii a cladirilor rezidentiale 612
si nerezidentiale
3 CAEN 2932 -—Fabricarea altor piese si accesorii pentru 541
autovehicule si pentru motoare de autovehicule
4 CAEN 2343 — Fabricarea izolatorilor si pieselor izolante din 466
ceramica
5 CAEN 3600- Captarea, tratarea si distributia apei 326
6 Caen 2593 -— Fabricarea articolelor din fire metalice, 276
fabricarea de lanturi si arcuri
7 Caen 2362 — Fabricarea produselor din ipsos pentru 257
constructii
8 Caen 4711 — Comert cu amanuntul in magazine 192
nespecializate, cu vanzare predominanta de produse
alimentare, bauturi si tutun
9 Caen 2229 — Fabricarea altor produse din material plastic 151
10. CAEN 5610 - Restaurante 136
Sursa: www.topfirme.ro
Asa cum se poate observa din datele de mai sus la nivelul municipiului domeniul cu cea mai mare
pondere in cifra de afaceri, profit si forta de munca este cel de lucrari de constructii a cladirilor rezidentiale
si nerezidentiale (CAEN 4120). Acest domeniu insumeaza o cifra de afaceri de 208,2 milioane lei (11,44%
din cifra de afaceri din Turda), cu un profit de 27,5 milione lei (15,42 % din profitul net realizat in Turda) si
612 de angajati (8,61% din totalul angajati in Turda).
In ceea ce priveste numarul mediu al salariatilor, acesta a inregistrat o crestere constanta incepand cu
anul 2015 pana in anul 2017, dupa care s a inregistrat o scadere la nivelul anului 2018. Ulterior in anul 2019
s- a consemnat o crestere a numarului mediu de salariati, dar in anul 2020 s-a inregistrat o scadere in contextul
pandemici generata de virusul SARS-COV 2, cand majoritatea societatilor comerciale au suferit pierderi,
implicit si-au desfasurat activitatea cu un numar redus de salariati. La nivel de an 2020 erau 9433 salariati
si asa cum se poate observa din tabelul de mai jos tendinta este de crestere „ ceea ce inseamna ca Turda este
o oportunitate de dezvoltare economica.
Pagina 34
Tabel 12- Numarul mediu al salariatilor_in municipiul Turda, 2021-2023
Perioade
Anul 2021 Anul Anul 2023
2022
9434 9678 9715
Sursa: INSSE
Tabel 13- Someri inregistrati pe sexe in mun. Turda, 2020-2024
| Sexe | Localitate | Perioade Anul 2020_ Anul 2021 Anul 2022 Numar Numar Numar persoane persoane persoane | Anul 2023 Anul 2024 Numar Numar persoane persoane |
| Total | MUNICIPIUL TURDA | 662 469 572 | 529 568 |
| Masculin | MUNICIPIUL TURDA | 227 164 189 | 152 177 |
| Feminin | MUNICIPIUL TURDA | 435 305 383 | 377 391 |
|
Sursa: INSSE
Dupa cum se poate observa din tabelul de mai sus, numarul de someri a variat de la an la an. Totodata,
la finele anului 2020 numarul somerilor inregistrati a suferit o crestere accentuata de aproximativ 31% in
comparatie cu anul 2019. Acest fapt a fost cauzat de criza epidemiologica generata de virusul SARS-COV 2,
criza ce a afectat puternic si societatile comerciale. Foarte multe societati din Romania au adoptat in mod
voluntar o pozitie preventiva fata de amenintarea COVID-19, fie ca este vorba despre intreruperea completa,
pe o perioada nedeterminata de timp, a activitatii, modificarea modalitatii de desfasurare a activitatii sau
continuarea activitatii cu luarea unor masuri de precautie sporite in vederea diminuarii riscurilor. Insa odata
cu terminarea pandemiei, se poate observa o scadere a somajului la nivel de Turda.
Tendinta actuala in Turda este aceea de dezvoltare continua, existand numerosi investitori care
studiaza potentialul economic alzonei. Analiza economiei locale a Municipiului Turda, pe sectoare si ramuri
economice, s-a realizat pe baza informatiilor obtinute de la Primaria Municipiului si din surse publice.
Sprijinirea start-up-urilor si a antreprenorilor este esentiala pentru dezvoltarea unui ecosistem economic
dinamic. Programele de mentorat, finantare si suport logistic oferite de autoritati si agentii de recrutare pot
incuraja inovatia si crearea de noi afaceri.
Initiativele de dezvoltare economica din Turda au un impact semnificativ asupra cresterii si
prosperitatii locale. Pentru a sustine aceste initiative, este cruciala atragerea si formarea fortei de munca
calificata, prin colaborarea cu agentii de recrutare de top si dezvoltarea de programe de formare profesionala.
In acest fel, Turda poate deveni un model de succes in ceea ce priveste dezvoltarea economica locala si
crearea unui mediu propice pentru afaceri si inovatie.
Concluzia esentiala este aceea ca, pentru sectorul serviciilor sociale de la nivelul municipiului, aceasta
situatie economica este una pozitiva, existand resurse la nivel local care pot fi distribuite pentru acoperirea
nevoilor de servicii destinate grupurilor vulnerabile.
B) Dezvoltarea turistica si culturala
Turda a fost fondata pe vremea dacilor, sub numele de Turdava; cucerita de romani si redenumita
Potaissa, regiunea a cunoscut o evolutie deosebita in evul mediu, perioada in care s-au tinut la Turda nu mai
putin de 127 Diete ale Transilvanici.
Desi micut ca intindere, Turda este unul dintre orasele romanesti cu cele mai multe obiective
turistice, a carora istorie se intinde pe sute si chiar mii de ani.
Pagina 35
Eterogenitatea cadrului natural ce se remarcă printr-un peisaj plin de pitoresc la care se adaugă vestigii
istorice evocatoare ale unor momente din trecutul țării noastre, numeroase monumente de artă și elemente
etnografice și folclorice originale fac din Turda un centru de mare atractivitate turistică, pe plan intern și
internațional.
Municipiul Turda detine un patrimoniu considerabil de monumente istorice si obiective turistice si
beneficiaza de numeroase atractii turistice culturale ,o baza de spatii de cazare care sa sustina in continuare
dezvoltarea turismului, dar si activitati industriale care sa sustina turismul . Conform listei monumentelor
istorice din Judetul Cluj, elaborata de Ministerul Culturii si Patrimoniului National din Romania, printre cele
mai importante monumente istorice din municipiul Turda se afla urmatoarele:
Ansamblul urban central din secolele XVIII-XIX
Biserica reformata Turda noua ” datata din 1504
,, ,,
Biserica reformata „Turda veche”, din sec. XV
Biserica reformata, cartierul Poiana, din sec. XV
Biserica romano — catolica, din 1498-1504
Casa familiei Ion Ratiu, de la mijlocul. sec. XIX
Case in stil baroc, din 1784
Casele in stil secession, sec. XX
Casa in care a stat pentru o scurta perioada Petăfi Sandor , de la incep. sec. XIX
Castrul legiunii V Macedonica de la Potaissa, sec. II-III d.Chr.
Copie a Miliarului de la Aiton,
VYVYVYVvVvyvVvyvVyVvyvyvYvYvYvYVvYvwvwvwvwwwwyY
Crucea mare de piatră din Turda
Fosta fabrica de bere construita in perioada 1756-1814
Fosta casa a prefectului: actualmente sediul BCR , datata din 1884-1886
Fostul palat al postei si finantelor din Turda, din 1901-1902
Lapidariumul din Turda
Teatrul municipal , datand de la sfarsitul secolului al XVIII-lea
Palatul voievodal , azi Muzeul de istorie , din sec. XV-XVI
Cladirea comitatului, actuala Primarie: datare din 1885
Ruinele fortificatiei medievale din Turda Veche, din sec. XIV-XV
Salina, datand din sec. XVIII
Statuia Dr. Ion Ratiu, din 1930
In afara de obiectivele turistice insrise in lista monumentelor istorice, in municipiul Turda se gasesc
numeroase alte puncte de atractie turistica, precum:
e Biblioteca municipala “Teodor Murasanu”
Biserica Sovagailor (Iaietorilor de Sare)
Biserica romano-catolica franciscana “Sfantul Ladislau Rege”
Biserica de lemn Harcana, biserica ortodoxa de rit vechi
Biserica ortodoxa “Intre Romani” Adormirea Maicii Domnului
Conacul Wesselenyi
Casa Tsglâs:
Casa Fodor
Mormantul Lui Mihai Viteazu
Monumentul Eroilor (Obeliscul cu vultur, sabie si cruce) din Turda
Monumentul Reuniunii Sf.Maria (Monumentul Reuniunea Mariana)
Monumentul Martirilor din Turda
Colegiul Mihai Viteazul
Lacurile Durgau
Baile Sarate:
Lespedea de pe strada Avram Iancu
Paraul Sarat
Pagina 36
Castelul Bethlen
Casa Harmath
Scoala Catolica
Scoala Reformata
Cheile Turenilor
Cheile Turzii
Sinagoga din Turda
Statuia lui Avram lancu
Grupul Statuar Horea, Closca Si Crisan
e Statuia Lupa Capitolina
e Vila Mendel (azi Cercul Militar)
Lista ar mai putea continua cu atractiile turistice, care merita vizitate.
Turda, situata in inima Transilvaniei, ofera o varietate de optiuni de cazare pentru turisti,
Avantajele cazarii la Turda, in comparatie cu orasele mari din apropiere, cum ar fi ClujNapoca si Alba Iulia, includ:
e Atmosfera autentica: Turda pastreaza farmecul traditional al Transilvaniei, oferind o experienta
autentica.
e Liniste si relaxare: . o atmosfera mai putin aglomerata decat in orasele mari.
* Atractii turistice unice: Turda este renumita pentru Salina Turda, o mina de sare transformata intr-un
parc subteran impresionant.
e Acces la natura: Zona inconjuratoare ofera oportunitati excelente pentru drumetii, ciclism si alte
activitati in aer liber.
+ Rezervatiile naturale adauga o nota speciala experientei turistice. Acestea ofera ocazia de a explora
frumusetea naturala si de conectare cu natura si mediul inconjurator.
Asadar Turda este o destinatie minunata pentru turistii care doresc sa se bucure de frumusetea
naturala si de autenticitatea Transilvaniei.
Tabel 14-Nr. tipuri de structuri de cazare la nivelul mun. Turda, pentru 2021-2024
| Tipuri de | Judete | Localitati |
| Structuri de primire | | |
| turistica | | |
| Total | Cluj | 55259 MUNICIPIUL TURDA |
| Anul Anul 2022 2023 | Anul 2024 |
| Numar Numar | Numar |
| 31 35 | 40 |
Anul
2021
Numar |
| 24 |
Sursa: INSSE
Pe langa acestea in Turda mai exista si alte structuri de primire turistica, dintre acestea predominand
,
casele de inchiriat.
La nivel de Turda unitatile de cazare dispun de un nr. de 1031 locuri in anul 2024, conform INS. Dupa
cum se poate observa incepand cu anul 2021, numarul de locuri a crescut usor in fiecare an.
Tabel 15- Numar de locuri în tipurile de structuri de cazare din Turda, 2021-2024
Ț
de Judete | Localitati Perioade
Tipuri |
structuri de Ț
primire Anul Anul Anul Anul
turistica 2021 | 2022 2023 2024
|
Pagina 37
| | Locuri Locuri |
| Cluj | 55259 MUNICIPIUL TURDA | 788 944 |
Locuri Locuri |
Total 1001 1032
Sursa: INSSE
Ca urmare a maririi capacitatii de cazare in oras dar si ca urmare a existentei unei intense activitati culturale
si a practicarii turismului balnear, in prezent se constata o imbunatatire a modului de valorificare turistica
reiesit din datele statistice cu privire la numarul de sosiri ale turistilor in structurile de primire turistica.
Tabel 16- Sosiri ale turistilor in structuri de primire turistica pe 2021-2023
| Judete | Localitati |
| Cluj | 55259 MUNICIPIUL TURDA |
Tipuri de Perioade
structuri de
primire
turistica Anul Anul Anul 2023
2021 2022
UM: Numar persoane
Numar | Numar | Numar
persoane | persoane | persoane
Total 27142 33414 36199
Sursa: INSSE
Rolul, importanta si efectele multiple ale turismului intern sunt reflectate pe o multitudine de planuri:
de la valorificarea superioara a elementelor atractive si functionale ale ofertei turistice la imbunatatirea
confortului populatiei localitatii de referinta; de la stimularea cresterii economice la ameliorarea structurii
sociale, crearea de noi locuri de munca si reducerea saraciei.
Numarul tot mai mare de turisti sositi din cele mai indepartate arii geografice pentru a vizita salina sunt o
confirmare a valorii turistice si istorice a ei.
Cat priveste cultura la nivel de municipiu Turda, evenimentele existente in Turda sunt: evenimentele
dedicate valorii romanesti si europene, sarbatori, festivaluri de arte creative de importanta locala sau
nationala, zile dedicate minoritatilor sau religiei.
Din punct de vedere cultural exista doua institutii principale in Turda, respectiv: Teatrul Național
„Aureliu Manea” Turda si Casa Municipala de cultura Turda.Cele doua institutii contribuie la dezvoltarea
traditiei în contemporaneitate, valorificarea ei in viata culturala, stimularea procesului de creatie in toate
genurile artistice, cercetarea si evaluarea realitatii fenomenului culturii urbane, promovarea bunurilor culturii
traditionale si contemporane in circuitul national si international de valori.
Autoritatea locala prin finantarile obtinute doreste transformarea cladirea fostei judecatorii (str.
Daciei nr. 1) intr-un spatiu de cultura si educatie, de petrecere a timpului liber atat pentru locuitorii
municipiului Turda si nu numai.
De asemenea Centru multifunctional impreuna cu anexele sale, contribuie la dezvoltarea orasului si
imbunatatirea calitatii vietii locuitorilor, oferind servicii culturale, sociale si recreative pentru toate varstele.
Incepand cu luna aprilie a anului 2024 a fost inaugarata si Nova PG Arena, in apropierea Stadionului
muncipal, unde se desfasoara evenimente din domeniul sportului. culturii. divertismentului. cu o capacitate
de 3.183 locuri
Pagina 38
CAPITOLUL III. Scopul, principiile si valorile strategiei de dezvoltare a serviciilor sociale de la
nivelul municipiului Turda , 2025-2034
3.1 Scopul, Principii si valori in furnizarea serviciilor sociale
a) Scopul
Strategia locala de dezvoltare a serviciilor sociale are in vedere diversificarea si dezvoltarea
serviciilor de asistenta sociala prin asigurarea aplicarii politicilor sociale din domeniul protectiei copilului,
familiei, persoanelor varsnice, persoanelor cu dizabilitati, precum si altor persoane, grupuri sau comunitati,
in vederea asigurarii de servicii sociale de calitate care sa aiba o abordare integrata a nevoilor, in relatie cu
situatia economica, starea de sanatate, nivelul de educatie si mediul social de viata al beneficiarilor. Prezenta
strategie se focalizeaza pe protejarea, apararea si garantarea tuturor drepturilor omului si copilului asa cum
sunt mentionate in Declaratia Universala a Drepturilor Omului si Conventia ONU cu privire la drepturile
copilului, in contextul ansamblului drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului. Prin implementarea ei
se va asigura cresterea calitatii vietii copiilor si persoanelor aflate in situatii de risc, urmarindu-se ca toate
serviciile sa respecte standardele minime nationale prevazute prin reglementari legale, care pot fi verificate
in mod periodic intr-un sistem competent, coerent si unitar. Strategia se axeaza pe rolul primordial al familiei
si comunitatii locale in cresterea, ingrijirea si educarea copilului, in asistenta persoanei cu handicap, a
persoanei varstnice sau a oricarei alte persoane aflata in situatie de risc de excludere sociala si pe faptul ca,
eforturile societatii trebuie indreptate in directia intaririi si sustinerii familiei in asumarea responsabilitatilor
Strategia prezinta o serie de actiuni menite sa sprijine realizarea viziunii acesteia in baza Planului de
implementare care abordeaza orizontul de timp, resursele financiare si modalitatile in care vor fi intreprinse
actiunile acesteia.
Strategia de dezvoltare a serviciilor sociale (SDSS) in municipiul Turda pentru perioada 2025-2034 este
complementara Strategici Integrate de Dezvoltare Urbana (SIDU) 2021-2030, care este principalul document
de planificare strategica
SIDU 2021-2030 este un document integrator al tuturor eforturilor de planificare care reuneste, sub
umbrela unei viziuni comune de dezvoltare, agreata si asumata de toti actorii relevanti de la nivel local
(administratie, mediul academic, mediul de afaceri, societatea civila etc.), prioritatile de interventie pentru
urmatorii ani din domeniile de interes, cum ar fi: mobilitate, regenerare urbana, digitalizare, educatie,
sanatate si incluziune sociala, etc.
In ceea ce priveste strategia locala de dezvoltare a serviciilor sociale aceasta are in vedere
diversificarea si dezvoltarea serviciilor de asistenta sociala prin asigurarea aplicarii politicilor sociale din
domeniul protectiei copilului, familiei, persoanelor varsnice, persoanelor cu dizabilitati, precum si altor
persoane, grupuri sau comunitati, in vederea asigurarii de servic
ii sociale de calitate care sa aiba o abordare integrata a nevoilor, in relatie cu situatia economica,
starea de sanatate, nivelul de educatie si mediul social de viata al beneficiarilor. Prezenta strategie se
focalizeaza pe protejarea, apararea si garantarea tuturor drepturilor omului si copilului asa cum sunt
mentionate in Declaratia Universala a Drepturilor Omului si Conventia ONU cu privire la drepturile
copilului, in contextul ansamblului drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului. Prin implementarea ei
se va asigura cresterea calitatii vietii copiilor si persoanelor aflate in situatii de risc, urmarindu-se ca toate
serviciile sa respecte standardele minime nationale prevazute prin reglementari legale, care pot fi verificate
in mod periodic intr-un sistem competent, coerent si unitar. Strategia se axeaza pe rolul primordial al familiei
si comunitatii locale in cresterea, ingrijirea si educarea copilului, in asistenta persoanei cu handicap, a
persoanei varstnice sau a oricarei alte persoane aflata in situatie de risc de excludere sociala si pe faptul ca,
eforturile societatii trebuie indreptate in directia intaririi si sustinerii familiei in asumarea responsabilitatilor
impreuna cu serviciile publice care ofera asistenta sociala.
La baza Strategiei de Dezvoltare a Serviciilor Sociale (2025-2034) in Turda stau o serie de principii
generale ale sistemului de asistenta sociala dar si o serie de valori comune in furnizarea de servicii sociale.
b) Principii generale ale sistemului de asistenta sociala
> Solidaritatea sociala, potrivit careia intreaga comunitate participa la sprijinirea persoanelor
vulnerabile care necesita suport si masuri de protectie sociala pentru depasirea sau limitarea unor situatii de
dificultate, in scopul asigurarii incluziunii sociale a acestei categorii de populatie;
Pagina 39
> Subsidiaritatea - in conformitate cu Legea asistentei sociale nr. 292/2011, in situatia in care persoana sau
familia nu isi poate asigura integral nevoile sociale, intervin colectivitatea locala si structurile ei asociative
si, complementar, statul. In conformitate cu Codul Administrativ, principiul subsidiaritatii consta in
exercitarea competentelor de catre autoritatea administratiei publice locale situata la nivelul administrativ cel
mai apropiat de cetatean si care dispune de capacitatea administrativa necesara;
> Universalitatea, potrivit careia fiecare persoana are dreptul la asistenta sociala, in conditiile prevazute de
lege;
> Parteneriatul, potrivit caruia institutiile publice, organizatiile neguvernamentale, institutiile de cult
recunoscute de lege, precum si membrii comunitatii stabilesc obiective comune, conlucreaza si mobilizeaza
toate resursele necesare pentru asigurarea unor conditii de viata decente si demne pentru persoanele
vulnerabile;
> Eficacitatea, potrivit careia utilizarea resurselor publice are in vedere indeplinirea obiectivelor
programate pentru fiecare dintre activitati si obtinerea celui mai bun rezultat in raport cu efectul proiectat;
> Eficienta, potrivit careia utilizarea resurselor publice are la baza respectarea celui mai bun raport costbeneficiu;
> Proximitatea, potrivit careia serviciile sunt organizate cat mai aproape de beneficiar pentru facilitarea
accesului si mentinerea persoanei cat mai mult posibil in propriul mediu de viata;
> Complementaritatea si abordarea integrata, potrivit carora, pentru asigurarea intregului potential de
functionare sociala a persoanei ca membru deplin al familiei, comunitatii si societatii, serviciile sociale
trebuie corelate cu toate nevoile beneficiarului si acordate integrat cu o gama larga de masuri si servicii din
domeniul economic, educational, de sanatate, cultural, etc;
> Fundamentarea si interventia bazate pe dovezi — procesul decizional pentru fundamentarea politicilor
publice si a planificarii financiare si pentru implementarea masurilor de politica asumate se bazeaza pe
analiza de date factuale, pe cele mai bune rezultate stiintifice, pe valorile si preferintele
persoanelor/comunitatilor si pe judecata si expertiza profesionala a specialistilor;
> Orientarea catre rezultate — asumarea de catre autoritatile si institutiile implicate a unui set de rezultate
si depunerea, in mod constant, a unui efort in cadrul unei alocari bugetare definite intr-o perioada de timp
specificata pentru a atinge rezultatele propuse;
> Predictibilitate — actiunile si deciziile autoritatilor, privind politicile publice si alocarile bugetare stabilite
in cadrul bugetar pe termen mediu, contribuie la implementarea obiectivelor strategice si obtinerea
rezultatelor asumate;
> Descentralizare - dezvoltarea masurilor in domeniul incluziunii si reducerii saraciei presupune acordarea
unui sprijin logistic si financiar pentru autoritatile locale. In conformitate cu Codul Administrativ, principiul
echitatii procesului de descentralizare implica asigurarea accesului tuturor cetatenilor la serviciile publice si
de utilitate publica. Principiile si regulile procesului de descentralizare sunt aplicabile si competentele
transferate anterior reglementarii acestor principii si reguli, respectiv, descentralizarii serviciului public de
asistenta sociala;
> Repartizarea sarcinilor - asumarea angajamentului activ de catre toate partile interesate: autoritatile
publice centrale si locale, institutiile publice si private, organizatiile neguvernamentale, institutiile de cult
recunoscute de lege. precum si membrii comunitatii stabilesc obiective comune, conlucreaza si mobilizeaza
toate resursele necesare pentru asigurarea unor conditii de viata decente si demne pentru persoanele
vulnerabile. Obiectivele, directiile de actiune si masurile pentru combaterea saraciei si excluziunii sociale se
asuma in cadrul strategiilor locale de dezvoltare si a programelor comunitare pentru combaterea saraciei si
excluziunii sociale, aprobate prin hotarare a consiliului local. In cadrul Mecanismului national pentru
promovarea incluziunii sociale in Romania, se asigura continuitatea reprezentarii institutiilor atat la nivel
central, cat si la nivel local. pe toata perioada elaborarii. implementarii si monitorizarii documentelor
strategiei, respectiv prezentei strategii, dar si strategiilor judetene de incluziune sociala;
> Aditionalitatea fondurilor - atingerea obiectivelor va fi asigurata printr-o alocare eficace si suficienta
de resurse prin utilizarea fondurilor de la bugetul de stat, de la bugetele locale, a instrumentelo
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.