Buget

Anexa 1

Tip
Buget
Emitent
Municipiul Turda, jud. Cluj
Pagini
83 (text recunoscut automat din scanare)
Pagina sursă
Cum citez acest document

Buget, „Anexa 1”, Municipiul Turda, jud. Cluj. Sursa: https://primariaturda.ro/uploads/proiecte%20de%20hotarare%20supuse%20dezbaterii%20publice/2.11.2026/anexa%20nr.%201.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/cluj/turda/143563-anexa-1, 18.11.2026)

Fișier creat
23.10.2026
Arhivat
18.11.2026

Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

Studiu de Oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public

Pagina 2

Studiu de oportunitate pentru delegarea serviciului de public de călători raza UAT-urilor membre ale transport pe Asociației de Dezvoltare Intercomunitară TRANSAR A SC FIP CONSULTING SRL Reprezentant legal Informații Versiune finală pentru despre livrabil comentariile Beneficiarului Disclaimer Acest document a fost elaborat de FIP CONSULTING SRL pentru a fi utilizat numai de către Client, conform principiilor de consultanță general acceptate, a bugetului și a termenilor de referință în legătură cu care s-a ajuns la un acord între FIP CONSULTING și Client. Nicio terță parte nu poate utiliza în scop comercial informații, date analize din acest document fără un acord scris expres acordat anterior de către Client și de către FIP și CONSULTING SRL. Acordul FIP Consulting este obligatoriu pentru Informațiile și datele cu caracter conceptual, strategic, design, modul de structurare și prezentare, precum și conceptele de inovare în mobilitate urbană și transporturi. Preluarea acestora de către terțe părți poate constitui concurență neloaială, astfel cum a fost prevăzută de Art. 2 din Legea 11/1991, în sensul că poate produce pagube constând în restrângerea elementelor de unicitate și avantaj competitiv. Copierea sau folosirea informațiilor incluse în acest raport în oricare alte scopuri decât cele prevăzute în Contract se pedepsește conform legilor internaționale în vigoare. Studiu de Oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public

Pagina 3

Cuprins 1 Informații generale ....................................................................... 1 1.1 Titlul lucrării .......................................................................... 1 1.2 Beneficiarul investiției .............................................................. 1 1.3 Elaboratorul studiului de oportunitate............................................ 1 1.4 Listă abrevieri ........................................................................ 1 1.5 Referințe legale ...................................................................... 3 1.6 Scopul și rolul documentației ...................................................... 5 2 Situația existentă ......................................................................... 7 2.1 Prezentarea localității .............................................................. 7 2.1.1 Amplasament .................................................................... 7 2.1.2 Populație și demografie ........................................................ 8 2.1.3 Zone de generare și atracție a deplasărilor ................................ 13 2.1.4 Gradul de motorizare și tendințe de deplasare............................ 19 2.1.5 Transportul rutier .............................................................. 21 2.1.6 Transportul feroviar ........................................................... 25 2.1.7 Transportul aerian ............................................................. 26 2.2 Transportul public de persoane ................................................... 27 2.2.1 Prestarea serviciului ........................................................... 27 2.2.2 Trasee operate ................................................................. 28 2.2.3 Kilometri parcurși .............................................................. 30 2.2.4 Dotarea tehnică actuală, mijloace de transport, capacitate, vechime 31 2.2.5 Evoluția financiară a operatorului ........................................... 33 2.2.6 Constrângeri de ordin tehnic ................................................. 34 2.3 Oportunitatea/ necesitatea privind dezvoltarea serviciului de transport .. 35 3 Scenarii alternative privind delegarea serviciului ................................... 37 3.1 Scenarii alternative de delegare .................................................. 37 3.1.1 Scenariul 1 – Gestiunea directă .............................................. 38 3.1.2 Scenariul 2 – Gestiunea delegată ............................................ 39 3.2 Analiza comparativă a scenariilor prezentate, concluzii și recomandarea variantei optime ............................................................................ 39 3.2.1 Criteriul administrativ și procedural ........................................ 41 3.2.2 Criteriul economico-financiar ................................................ 47 3.2.3 Criteriul de acces la finanțare europeană .................................. 49 3.2.4 Criteriul social .................................................................. 49 3.2.5 Criteriul de mediu (nivel CO2) ................................................ 51 3.3 Concluzii și recomandarea variantei optime de delegare ..................... 52 Studiu de Oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public

Pagina 4

4 Recomandări privind implementarea soluției recomandate ....................... 55 4.1 Aria teritorială ....................................................................... 55 4.2 Durata contractului ................................................................. 55 4.3 Obligația de serviciu public de transport ........................................ 56 4.4 Natura și întinderea drepturilor exclusive acordate operatorului ........... 57 4.5 Elemente de ordin juridic, procedural ........................................... 57 4.5.1 Modul de calcul al redevenței ................................................ 59 4.5.2 Modul de calcul al compensației ............................................. 60 4.5.3 Mărimea (nivelul) profitului rezonabil ...................................... 61 4.5.4 Categorii de persoane care beneficiază de reduceri sau gratuități .... 62 4.5.5 Modul de calcul al prețului călătoriilor, tarife propuse .................. 63 4.6 Trasee aferente contractului de delegare....................................... 64 4.7 Indicatori de performanță pentru serviciile de transport public ............. 66 5 Concluzii ................................................................................... 69 Anexa 1 – Organigrama societății TUP Turda. ............................................ 70 Anexa 2 – Programul de transport public propus ......................................... 71 Local Turda .................................................................................. 71 Turda – Mihai Viteazu ...................................................................... 78 Listă figuri Figură 2-1 Așezarea geografică a ariei de studiu .......................................... 7 Figură 2-2 Populația declarată și evoluția acesteia în ultimii 10 ani ................... 8 Figură 2-3 Fluctuația populației după domiciliu în aria de studiu pentru ultimii 10 ani .................................................................................................... 9 Figură 2-4 Piramida populației pentru anul 2025, municipiul Turda ................... 9 Figură 2-5 Piramida populației pentru anul 2025, UAT-uri componente ADI ......... 10 Figură 2-6 Funcțiunea terenurilor și densitatea populației pentru zona de studiu în anul 2025 ....................................................................................... 13 Figură 2-7 Locurile de muncă și numărul de angajați în anul 2025 .................... 14 Figură 2-8 Evoluția numărului de angjați în municipiul Turda și în comunele componente ADI ............................................................................... 14 Figură 2-9 Evoluția numărului de șomeri în municipiul Turda și în comunele componente ADI ............................................................................... 15 Figură 2-10 Numărul de navetiști salariați și elevi către Turda ........................ 15 Figură 2-11 Evoluția populației școlare în aria de studiu ............................... 17 Figură 2-12 Numărul unităților de învățământ în aria de analiză, anul 2023 ........ 17 Figură 2-13 Evoluția gradului de motorizare la nivelul municipiului Turda .......... 19 Figură 2-14 Principala problemă privind mobilitatea cu mijloacele de transport în comun în municipiul Turda .................................................................. 20 Figură 2-15 Rețeaua rutieră din aria de studiu și accesibilitatea rutieră către municipiul Turda .............................................................................. 21 Figură 2-16 Rețeaua TEN-T Națională ...................................................... 22 Figură 2-17 Infrastructura feroviară la nivel național ................................... 25 Studiu de Oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public

Pagina 5

Figură 2-18 Organigrama societății de transport public S.C. Transport Urban Public S.R.L. ........................................................................................... 27 Figură 2-19 Acoperirea sistemului de transport public și izocronele de accesibilitate a stațiilor ....................................................................................... 29 Figură 2-20 Evoluția kilometrilor anual parcurși și costul pe kilometru .............. 30 Figură 2-21 Opțiuni alternative de achiziționare a titlurilor de călătorie ............ 32 Figură 2-22 Evoluția financiară a operatorului pe 5 ani ................................. 33 Figură 4-1 Traseele de transport public la nivelul UAT Turda .......................... 64 Figură 4-2 Traseele de transport public între UAT Turda și UAT Mihai Viteazu...... 65 Listă tabele Tabel 2-1 Indicatori demografici I pentru anul 2025 ..................................... 11 Tabel 2-2 Indicatori demografici II pentru anul 2025 .................................... 12 Tabel 2-3 Evoluția populației școlare în UAT-urile componente zonei de analiză .. 16 Tabel 2-4 Comparația cotelor modale ale municipiului Turda cu alte municipii din România ........................................................................................ 19 Tabel 2-5 Tipuri de integrări între rețeaua de drumuri națională și cea locală ..... 22 Tabel 2-6 Clasificarea stării tehnice a drumurilor publice (sursă: CD 155-2001, Anexa 6) ................................................................................................ 23 Tabel 2-7 Lungimea rețelei stradale pe categorii funcționale (conform datelor PMUD) ................................................................................................... 24 Tabel 2-8 Linii transport public existente în aria de studiu ............................ 28 Tabel 2-9 Numărul maxim de pasageri înregistrați pe cursă în funcție de oră și de linia de transport public ..................................................................... 29 Tabel 2-10 Parcul auto existent al TUP Turda ............................................ 31 Tabel 2-11 Informații privind localizarea punctelor de vânzare bilete și abonamente din aria de analiză ............................................................................ 32 Tabel 2-12 Titluri de călătorie și tarife practicate ...................................... 33 Tabel 3-1 Criteriul administrativ și procedural ........................................... 41 Tabel 3-2 Criteriul economico-financiar (nivel redevență, profit rezonabil, nivel compensație, nivel tarifare, cost/km) ..................................................... 47 Tabel 3-3 Criteriul de acces la finațare europeană ...................................... 49 Tabel 3-4 Criteriul social (călători deserviți, populație deservită, cotă modală, număr locuri de muncă, accesibilitate financiară, gratuități) .................................. 49 Tabel 3-5 Criteriul de mediu (nivel CO2) .................................................. 51 Tabel 4-1 Valori estimative pentru 2027 .................................................. 61 Tabel 4-2 Traseele de la nivelul UAT Turda ............................................... 64 Tabel 4-3 Indicatorii de performanță și evaluare ai serviciilor de transport public de călători ......................................................................................... 66 Studiu de Oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public

Pagina 6

1 Informații generale 1.1 Titlul lucrării Studiu de oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public pe raza UAT-urilor membre ADI TRANSAR 1.2 Beneficiarul investiției Municipiul Turda ▌ Adresa: P-ța 1 Decembrie 1918, nr. 28, Mun. Turda, Județul Cluj, România ▌ Website: www.primariaturda.ro ▌ E-mail: [email protected] ▌ Tel./fax: 0264313160/0264317081 1.3 Elaboratorul studiului de oportunitate Studiul de oportunitate a fost elaborat de către societatea FIP Consulting SRL, companie de consultanță în domeniul mobilității urbane și a dezvoltării sistemelor de transport public ecologice. ▌ Adresa: Str. Cluceru Udricani, nr.20, Sector 3, București ▌ Website: www.fipconsulting.ro 1.4 Listă abrevieri Ajutor de Stat Un avantaj conferit în mod selectiv întreprinderilor de către autoritățile publice Asociație de Dezvoltare Asocierea a Autorităților Locale în scopul furnizării de servicii integrate de transport public local pe întreg teritoriul administrativ al tuturor autorităților membre ale asociației. Atribuire Directă Procedura de atribuire a contractului prin care Autoritatea Contractantă deleagă gestiunea serviciilor de Transport Public Local/ Metropolitan unui Operator, fără licitație publică, în conformitate cu Articolul 30 alineatul (6) din Legea nr. 92/2007 privind serviciile de transport public local. Studiu de Oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public pag. 1

Pagina 7

Autoritatea Contractantă Autoritatea competentă (Autoritate Locală sau o Asociație de Dezvoltare Intercomunitară de Transport Public) care are competența legală de a atribui serviciul de Transport Public în Gestiune directă sau Gestiune delegată, precum și capacitatea de a concesiona infrastructura aferentă. Bunuri de Preluare Bunurile utilizate la asumarea Obligației de Serviciu Public cu privire la care Operatorul va avea dreptul de a achiziționa active, plătind Autorității Contractante un preț egal cu valoarea reziduală a activelor la încetarea contractului. Bunuri Proprii Bunurile proprii sunt activele exclusiv bunurile preluate, care au fost deținute în proprietate de Operator și au fost utilizate la executarea Obligației de Serviciu Public. Bunurile proprii rămân în proprietatea Operatorului, după încetarea Contractului de Servicii Publice. Bunuri de Retur Activele utilizate în prestarea Obligației de Serviciu Public , care vor fi returnate de drept, gratuit și libere de sarcini Autorității Contractante la finele contractului. Aceste active sunt activele puse la dispoziție operatorului de Autoritatea Contractantă. Compartiment Specializat O structură din cadrul Autorității Locale, fără personalitate juridică, care are dreptul de a acționa prin Gestiune Directă, în calitate de Operator al Autorității Locale. Companie Municipală O societate comercială - cu răspundere limitată sau pe acțiuni, asupra căreia Autoritatea Contractantă exercită un control asemănător cu cel exercitat asupra propriului sau compartiment și care are toate obligațiile legale decurgând din acest fapt. Autoritatea Contractantă este acționar unic sau acționar majoritar într-o astfel de companie. Compensație pentru Serviciu Public Se referă la toate beneficiile, în special financiare, acordate direct sau indirect de o Autoritate Contractantă din fonduri publice în perioada de implementare a unei obligații de serviciu public sau în legătură cu acea perioadă. Concesiune Acordarea Dreptului de utilizare cu privire la un activ deținut de către Autoritatea Contractantă, astfel cum este prevăzut în cadrul Contractului de Servicii Publice. Gestiune Delegată Modalitatea de gestiune în care Autoritatea Locala transferă unuia sau mai multor operatori de transport toate sarcinile privind furnizarea/prestarea serviciilor de transport public pe baza unui contract de delegare a gestiunii. Gestiune Directă Modalitatea de gestiune în care Autoritatea îți asumă și exercită nemijlocit toate competențele și responsabilitățile ce le revin potrivit legii cu privire la furnizarea serviciului de transport public prin utilizarea propriilor sale resurse și în cadrul propriilor structuri. Notificare privind ajutoare de stat Obligația de a informa Comisia Europeană cu privire la intenția de a acorda Ajutor de Stat în sensul Articolului 108 (3) al TFUE. Obligație de Serviciu Public Obligația de serviciu public reprezintă o obligație pe care un anumit operator nu și-ar asuma-o (sau nu și-ar asuma-o în aceeași măsură sau în aceleași condiții) fără remunerație suplimentară, dacă ar ține seama de propriul său interes comercial, și care trebuie să fie asumată din perspectiva autorităților publice din motive de interes public. Operatorul își asumă această obligație (voluntar sau obligatoriu) în schimbul unei anumite compensații, pentru Studiu de Oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public pag. 2

Pagina 8

acoperirea pierderii pe care o suportă cu prestarea obligațiilor de serviciu public. Operator Înseamnă entitatea căreia o Autoritate Contractantă îi acordă dreptul de a presta servicii de Transport Public într-o anumită zonă teritorial-administrativă, și care poate fi un Compartiment Specializat, un Operator Intern sau un Operator Extern. Operator Extern Operatorul care nu este definit ca fiind Operator Intern al Autorității Contractante. Acesta poate fi un Operator Privat sau o Companie Municipală care are dreptul de a participa la licitații deschise. Operator Intern O Companie Municipală căreia i se atribuie direct dreptul de a furniza servicii de Transport Public de către Autoritatea Contractantă. Operator Privat O societate comercială - cu răspundere limitată sau pe acțiuni, căreia o Autoritate Contractantă îi acordă dreptul de a presta servicii de Transport Public pe teritoriul unei anumite unități administrative. Procedură Competitivă Metoda prin care Autoritatea Contractantă deleagă gestiunea serviciului de Transport Public Local/ Metropolitan unui Operator, prin licitație, în conformitate cu prevederile art. 29 (8) din Legea nr. 51/2006 și cu alte dispoziții legale aplicabile. Această lege este în prezent în curs de revizuire. Redevențe În schimbul dreptului și obligației de a exploata bunuri date în concesiune, Operatorul poate plăti o redevență către Autoritatea Contractantă, calculată anual în conformitate cu prevederile contractului de concesiune sau ale Contractului de Servicii Publice. Acest cost este eligibil a fi inclus în calculul compensației. Regie Autonomă O Entitate Publică existentă, înființată de o Autoritate Locală în scopul furnizării de servicii de Transport Public Local prin Gestiune directă. Serviciu de Interes Economic General Activitățile economice identificate ca fiind de o importanță deosebită pentru cetățeni și care nu ar fi efectuate (sau ar fi efectuate în alte condiții) în absența oricărei intervenții publice. Sistem de Transport Public Ansamblul sistemului tehnologic și operațional de transport aflat în proprietatea publică a unei Autorități Locale, care cuprinde infrastructura de transport public, vehiculele de transport public și spațiul fizic utilizat de vehiculele de transport public. Transport Public În sensul prezentului document, se referă la transportul public de călători rutier sau pe șine efectuat la Nivel Local (adică pe teritoriul unei Autorități Locale) sau la Nivel Metropolitan (adică pe teritoriul unui Asociații de Dezvoltare Intercomunitară). Unitate Administrativă Teritorial (UAT) Un Oraș, Municipiu, Județ sau Comuna. Acest lucru poate fi, de asemenea, menționată ca Autoritate Locală. 1.5 Referințe legale Referințele legale la nivel european Aspectele utilizate în cadrul acestui Studiu de oportunitate sunt reglementate la nivel comunitar de următoarele acte normative: ▌ Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, denumit în continuare "TFUE"; Studiu de Oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public pag. 3

Pagina 9

▌ Regulamentul (CE) nr. 1370/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2007 privind serviciile publice de transport de călători pe calea ferată și rutier și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr 1191/69 și nr 1107/70 (JO L 315/2007), denumit în continuare "Regulamentul (CE) 1370/2007"; ▌ Regulamentul (UE) nr 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului, denumit în continuare "Regulamentul 1303/2013"; ▌ Regulamentul (UE) nr 1301/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 Decembrie 2013, privind Fondul European de Dezvoltare Regională și dispoziții specifice referitoare la investițiile pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă și de abrogare a Regulamentului (CE) nr 1080/2006. Referințele legale la nivel național Conținutul prezentului document este reglementat la nivel național de următoarele acte normative: ▌ Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale; ▌ Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia; ▌ Legea nr. 287/2009 privind Codul civil; ▌ Legea nr. 31/1990 privind societățile; ▌ Legea nr. 51/2006 privind serviciile comunitare de utilități publice, actualizata prin Legea 225/2016; ▌ Legea nr. 92/2007 privind serviciile de transport public local; ▌ Legea 328/2018 pentru modificarea și completarea Legii serviciilor de transport public local nr.92/2007 ▌ Ordonanța Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere; ▌ Ordonanța Guvernului nr. 7/2012 privind implementarea sistemelor de transport inteligente în domeniul transportului rutier și pentru realizarea interfețelor cu alte moduri de transport; ▌ Ordonanța Guvernului nr. 97/1999 (r) privind garantarea furnizării de servicii publice subvenționate de transport rutier intern și de transport pe căile navigabile interioare; ▌ Ordinul ministrului transporturilor nr. 972/2007 pentru aprobarea Regulamentului-cadru pentru efectuarea transportului public local și a Caietului de sarcini-cadru al serviciilor de transport public local; ▌ Ordonanța Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ; ▌ Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996; ▌ Legea nr.20/2015 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.77/2014 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr.21/1996; ▌ Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020; ▌ Hotărârea Guvernului nr. 93/2016 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 40/2015 Studiu de Oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public pag. 4

Pagina 10

privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020; ▌ Ordinul 140/2017 privind privind modalitatea de atribuire a contractelor de delegare a gestiunii serviciilor de transport public local. 1.6 Scopul și rolul documentației Scopul prezentului studiu de oportunitate este acela de a permite luarea unei decizii informate asupra delegării administrării și operării serviciului de transport public în Municipiul Turda pentru proiectele finanțate prin PNRR – C10 Fondul local, respectiv „Achiziția de mijloace de transport public – autobuze electrice în cadrul parteneriatului Turda – Călărași - Moldovenești – Tureni” și „Achiziția de mijloace de transport nepoluante (autobuze și microbuze) în cadrul parteneriatului UAT Municipiul Turda – UAT Comuna Mihai Viteazu” . Având în vedere parteneriatele dintre municipiul Turda și UAT-urile învecinate, s-a constituit Asociația de Dezvoltare Intercomunitară TRANSAR. În concluzie, scopul documentației constă în analiza tuturor scenariilor posibile pentru atribuirea contractului de servicii publice prin curse regulate pe raza administrativ-teritorială a Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Transar (ADI TRANSAR). Realizarea studiului de oportunitate a deciziei de delegare reprezintă cerința obligatorie, conform prevederilor legale. Studiul de oportunitate se axează pe analiza elementelor tehice, juridice și financiare implicite, realizând o evaluare a următoarelor aspecte: ▌ Aspecte generale; ▌ Situația existentă; ▌ Scenarii alternative privind delegarea; ▌ Scenarii alternative privind dotarea cu mijloace; ▌ Aspecte de mediu ; ▌ Aspecte sociale și aspecte instituționale. Prezentul studiu fundamentează necesitatea și oportunitatea delegării serviciului de transport public local de persoane pe raza administrativ teritorială a UAT-urile membre ale Asociației de Dezvoltare Intercomunitară TRANSAR și stabilirea soluțiilor optime de delegare a gestiunii serviciilor. Autoritățile administrației publice locale au obligația de a stabili și de a aplica strategia pe termen mediu și lung pentru extinderea, dezvoltarea și modernizarea serviciilor de transport public local de persoane prin curse regulate, ținând seama de planurile de urbanism și amenajarea teritoriului, de programele de dezvoltare economico-socială a localităților și de cerințele de transport public local, evoluția acestora, precum și de folosirea mijloacelor de transport cu consumuri energetice reduse și emisii minime de noxe. Prin realizarea acestui obiectiv, UAT-urile membre ale Asociației de Dezvoltare Intercomunitară TRANSAR , urmăresc, în condițiile legii, prin strategiile pe care le va adopta: ▌ Dezvoltarea și funcționarea pe termen mediu și lung a serviciilor de transport public de persoane în concordanță cu programele de dezvoltare a UAT-urilor membre, precum și a infrastructurii aferente acestuia; ▌ Satisfacerea în condiții optime a nevoilor populației (principalul client), precum și al instituțiilor publice și agenților economici de pe raza UAT-urilor membre ale ADI TRANSAR, pe care îi deservește prin serviciile de transport; ▌ Gestionarea serviciilor de transport public local de persoane pe criterii de competitivitate și eficiență managerială; Studiu de Oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public pag. 5

Pagina 11

▌ Îmbunătățirea condițiilor de viață ale cetățenilor prin promovarea calității și eficienței transportului public local de persoane; ▌ Asigurarea capacității suficiente de transport pe rute aglomerate; ▌ Promovarea reabilitării infrastructurii aferente serviciilor de transport public local de persoane; ▌ Realizarea unei infrastructuri edilitare moderne printr-un program investițional adecvat, în vederea creșterii calității vieții cetățenilor; ▌ Acordarea de facilități unor categorii de persoane, defavorizate din punct de vedere social; ▌ Menținerea serviciului de transport la indicatorii de performanță propuși. Analizele efectuate s-au realizat pe baza informațiilor și datelor primite de la Beneficiar și s-au referit în general la: ▌ Date privind liniile de transport public (trasee, lungimi, stații, etc.); ▌ Documentele care au stat la baza atribuirii prezentului contract de servicii publice; ▌ Hotărâri ale Consiliilor Locale ale UAT-urilor membre ale Asociației de Dezvoltare Intercomunitară TRANSAR cu privire la activitatea de transport public; Și pe baza datelor solicitate de la operatorul de transport SOCIETATEA TRANSPORT URBAN PUBLIC SRL, care s-au referit în general la: ▌ Datele financiare ale companiei; ▌ Organigrama companiei pentru activitatea de transport public; ▌ Număr de bilete/abonamente vândute, număr de călători pe an și pe linii; ▌ Programul de circulație; ▌ Parcul de autovehicule; ▌ Numărul de kilometri efectuați anual; ▌ Subvențiile obținute pentru diferite categorii de persoane care beneficiază de acest drept. Informațiile primite au fost considerate ca fiind corecte și asumate, consultantul nerealizând cercetări suplimentare cu privire la aceste date și informații, care stau la baza concluziilor și a propunerilor. Studiu de Oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public pag. 6

Pagina 12

2 Situația existentă 2.1 Prezentarea localității 2.1.1 Amplasament Aria de analiză este reprezentată de unitățile administrativ teritoriale membre ale „Asociației de Dezvoltare Intercomunitară TRANSAR”. Zona de analiză este situată în partea de Nord-Vest a României, în județul Cluj. Municipiul Turda este unul dintre cele 6 orașe ale județului Cluj și al doilea ca mărime după reședința de județ din punct de vedere al numărului populației, care reprezintă peste 7% din populația totală a județului. Ca suprafață, teritoriul administrativ al municipiului Turda reprezintă 1,37% din teritoriul județean. Este amplasat în partea de sud a județului, în culoarul depresionar al Arieșului inferior. Teritoriul său administrativ se învecinează cu teritoriul orașului Câmpia Turzii la sudest și cu teritoriile comunelor Călărași, Mihai Viteazu, Săndulești, Tureni, Ploscoș și Viișoara. Aria de analiză este formată din unitățile administrativ teritoriale: ▌ Turda – Municipiu; ▌ Călărași – Comună; ▌ Moldovenești – Comună; ▌ Mihai Viteazu – Comună; ▌ Petreștii de Jos - Comună; ▌ Sândulești - Comună; ▌ Tureni – Comună. Figură 2-1 Așezarea geografică a ariei de studiu Studiu de Oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public pag. 7

Pagina 13

2.1.2 Populație și demografie Populația ariei de studiu este de 69.090 locuitori, reprezentând 9.27% din populația totală a județului Cluj, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică pentru anul 2025. Cartograma următoare prezintă populația și evoluția acesteia în ultimii 10 ani. Efectivul și structura populației Figură 2-2 Populația declarată și evoluția acesteia în ultimii 10 ani Conform PATN Secțiunea a IV-a (NUTS 3 la nivel european): Municipiul Turda este o localitate de rang II. Spre deosebire de municipiile de rang I (cum ar fi Cluj-Napoca), Turda are o influență mai restrânsă, concetrată mai spre sudul Județului Cluj. Notabil este faptul că municipiul Turda este vecin cu municipiul Câmpia Turzii, ce este tot o localitate de rang II. Deși cele două beneficiază de o poziție strategocă și de o infrastructură de transport relevantă, influența lor urbană este moderată și puternic condiționată de proximitatea Clujului. Lipsa unui mecanism de coordonare interurbană și absența unor funcțiuni urbane majore le limitează capacitatea de a se impune ca poli de dezvoltare autonomi, în afara limitelor metropolei regioanale. Dinamica populației În ceea ce privește dinamica populației, la nivelul zonei analizate, se constată importante schimbări pentru UAT-urile componente. Așa cum se observă și din graficul următor, municipiul Turda prezintă scăderi ale populației cuprinse între 0.75% și 1.68%, având o medie a ultimilor 10 ani de 1.12%. În ceea ce privește populația UAT-urilor componente, aceasta urma un trend descendent, similar cu cel al municipiului Turda, până în anul 2022, în care urmează creșteri notabile eale populației cuprinse între 0.44% și 0.62%. Comparând situația prezentă cu cea de acum 10 ani, populația UAT-urilor componente a înregistrat o creștere de 0.01%. Vorbind în cifre absolute, municipiul Turda prezintă o populație cu 5.546 mai puține persoane, în timp ce UAT-urile componente cu 17 mai mult. Studiu de Oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public pag. 8

Pagina 14

Creșterea notabilă a populației a fost înregistrată în Săndulești de 10.51%, comparând anul 2016 cu 2025, în timp ce municipiul Turda a avut o scădere de 9.67%. 18000 59000 17800 57000 17600 17400 55000 17200 53000 17000 51000 16800 16600 49000 16400 47000 16200 45000 16000 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 Turda UAT-uri componente Figură 2-3 Fluctuația populației după domiciliu în aria de studiu pentru ultimii 10 ani Atât din figura cât și graficul anterior, se poate observa fenomenul migrației populației către comunele învecinate municipiului Turda, cetățenii preferând să își mute domiciliul în zonele vecine/ periferice ale municipiului, dar păstrând activitățile precum viață socială, timp liber sau locul de muncă, în municipiu. Acest lucru creând presiunea pe rețeaua rutieră. Un transport public local de călători, eficient și modern, va determina o parte a populației să renunțe la autoturismul personal în detrimentul transportului public. 85 ani si peste 80-84 ani 75-79 ani 70-74 ani 65-69 ani 60-64 ani 55-59 ani 50-54 ani 45-49 ani 40-44 ani 35-39 ani 30-34 ani 25-29 ani 20-24 ani 15-19 ani 10-14 ani 5- 9 ani 0- 4 ani 3000 2000 1000 0 1000 2000 3000 Masculin Feminin Figură 2-4 Piramida populației pentru anul 2025, municipiul Turda Piramida populației municipiului Turda, prezintă o bază îngustă a populației (prezentând un număr de copii și tineri redus) și un vârf lat al persoanelor de vârstă mijlocie și vârstnici. O primă concluzie al acestui lucru este scăderea natalității și rata scăzută de înoire a populației, prezentând și cun „val demografic” de persoane care înaintează în vârstă. Studiu de Oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public pag. 9

Pagina 15

În ceea ce privește diferența de gen, numărul femeilor și al bărbaților, prezintă o structură relativ echilibrată dar în spre vârf se arată tendința firească de speranță la viață mai mare la femei decât la bărbați. În grupele de vârstă de peste 85 de ani, numărul femeilor este de peste 2 ori mai numeros decât al bărbaților (717 față de 299). Mijlocul piramidei (35 – 59 de ani) prezintă potențialul economic stabil pe termen scurt, dar fără măsuri de retenție și atragere a tinerilor, urmând o scădere în următoarele decenii. Aceste aspecte ale piramidei prezintă și o migrare a familiilor tinere către zone mult mai dezvoltate (ex: Cluj-Napoca). Fără politici de regenerare și reținere a tineretului activi, orașul riscă o stagnare socio-economică în următoarele decenii, având o populație îmbătrânită accentuat, exercitând o presiune majoră pe sistemele de sănătate și asistență socială, precum și o reducere a populației active și productive. 85 ani si peste 80-84 ani 75-79 ani 70-74 ani 65-69 ani 60-64 ani 55-59 ani 50-54 ani 45-49 ani 40-44 ani 35-39 ani 30-34 ani 25-29 ani 20-24 ani 15-19 ani 10-14 ani 5- 9 ani 0- 4 ani 900 700 500 300 100 100 300 500 700 900 Masculin Feminin Figură 2-5 Piramida populației pentru anul 2025, UAT-uri componente ADI Structura generală a populației UAT-urilor componente se prezintă relativ echilibrat între grupele de vârstă, cu o ușoare concentrare în zona activă economic. Spre deosebire de municipiul Turda, aceste localități au o bază demografică mai bine reprezentată, având potențial demografic ușor stabil. Deși există aceste lucruri pozitive, structura piramidei este în continuare de „sticlă”, mai lată la mijloc și mai subțire la bază și vârf, semn de tranziție către o populație îmbătrânită într-un ritm mult mai lent. Distribuția sexelor se prezintă echilibrată până la vârsta de 65 de ani, fiind urmată de tiparele generale ale mortalității. Segmentul 30-59 este cel mai bine reprezentat, cu vârfuri la 45-54 ani, ceea ce oferă o forță de muncă matură. Acest lucru prezintă un potențial bun pentru activitățile economice locale (agricultură, microindustrie, servicii) dar și o migrație pendulară către Turda sau Cluj-Napoca. Piramida populației pentru UAT-urile componente ADI reflectă o structură demografică mai echilibrată decât cea a municipiului, cu o bază mai solidă și o populație activi consistentă. Totuși, semnele unei îmbătrâniri lente dar progresive sunt prezente. Studiu de Oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public pag. 10

Pagina 16

Tabel 2-1 Indicatori demografici I pentru anul 2025 UAT-uri Județul Indicatori demografici UAT Turda Component România Cluj e ADI Proporția persoanelor de 0 - 14 ani din populație 11.6 12.4 14.2 14.0 Proporția persoanelor de 65 de ani și peste din 20.7 21.4 19.1 18.5 populație Gradul de îmbătrânire a populației 178.1 172.1 134.5 132.4 Raportul de dependență demografică 47.7 51.1 50.1 48.2 Rata de înocuire a forței de muncă 67.2 71.0 72.7 80.4 Analiza indicatorilor demografici pentru municipiul Turda și UAT-urile componente relevă un profil demografic marcat de dezechilibre structurale evidente, comparativ atât cu județul Cluj, cât și cu media națională. Atât Turda, cât și localitățile învecinate înregistrează o proporție scăzută a populației tinere (0–14 ani), situată sub 13%, ceea ce semnalează un ritm redus al natalității și o capacitate limitată de regenerare demografică. În paralel, ponderea populației vârstnice (65 de ani și peste) este ridicată, depășind 20% din totalul populației în ambele cazuri, ceea ce indică un proces de îmbătrânire accentuată a comunității. Această tendință este susținută și de valoarea foarte mare a gradului de îmbătrânire – peste 170 de vârstnici la 100 de tineri –, semn că raportul dintre generații este dezechilibrat, cu potențiale efecte negative asupra sustenabilității sociale și economice. De asemenea, raportul de dependență demografică, care exprimă presiunea populației inactive asupra celei active, se menține ridicat, în special în comunele componente, unde depășește chiar valorile județene și naționale. În ansamblu, structura demografică evidențiază o serie de provocări majore legate de îmbătrânirea populației, presiunea asupra serviciilor sociale și riscul de scădere a potențialului economic. RELEVANȚA PENTRU STUDIUL DE OPORTUNITATE: Grupele de vârstă privind tinerii și persoanele în etate vor fi printre principalii beneficiari ai unui serviciu de transport public în comun: grupele de vârstă 5-9, 10-14 și 15-19 reprezintă tinerii care vor utiliza transportul în comun pentru accesul la unitatile de învățământ, dar și pentru relaxare/plimbare. Pe de altă parte, grupa de vârstă peste 65 de ani este reprezentată de persoane cu mobilitate din ce în ce mai redusă, pentru care un sistem de transport public accesibil este o soluție pe termen lung pentru rezolvarea nevoilor de mobilitate. Ambele grupe de potențiali utilizatori pot fi beneficiari de gratuități sau subvenționări ale transportului, astfel încât este esențială identificarea cât mai exactă a numărului de potențiali utilizatori. În același timp, programul de transport și traseele propuse vor urmări deservirea unităților de interes pentru aceste grupe de vârstă, precum școlile și liceele, iar programul de transport va fi corelat cu programul orelor de curs. Mișcarea naturală și mișcarea migratorie Datele privind mișcarea naturală a populației din municipiul Turda și din localitățile componente ale ADI, evidențiază o tendință negativă. Rata natalității se prezintă sub media județeană și națioanlă, ceea ce indică un nivel scăzut de reproducere și un context general marcat de îmbătrânire și scădere demografică. La polul opus, ratele mortalității generale sunt mult mai ridicate decât cele înregistrate la nivelul județului Cluj și cele de la nivel național. Aceste niveluri ridicate ale mortalității pot fi puse pe seama ponderii mari a populației vârstnice, dar și a unor eventuale deficiențe în accesul la serviciile medicale. În consecință, sporul natural este profund negativ, atât în municipiul turda (-6.85%) cât și în comunele componente ADI (-8.05%).Acest fenomen reflectă o pierdere Studiu de Oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public pag. 11

Pagina 17

constantă a populației prin dezechilibrul dintre nașteri și decese, fără ca migrația să compenseze. Astfel, se poate spune că se conturează o imagine demografică fragilă, în care natalitatea insuficientă și mortalitatea ridicată determină riscuri asupra echilibrului populației pe termen mediu și lung. Tabel 2-2 Indicatori demografici II pentru anul 2025 UAT-uri Indicatori demografici UAT Turda Componente Județul Cluj România ADI Rata natalității 6.14 7.41 8.40 7.54 Rata mortalității (generale) 12.99 15.47 10.57 11.25 Spor natural -6.85 -8.05 -2.17 -3.71 Tendința de scădere a populației la nivel național va continua, chiar dacă într-un ritm mai lent, luând în considerare prognozele Institutului Național de Statistică și Eurostat. Astfel putem constata că deși populația orașului scade constant, doar o parte redusă din cei care migrează către alte localități o fac schimbându-și domiciliul. În concluzie, principalele nevoi din perspectiva socio-demografică se rezumă la ameliorarea legăturilor cu așezările din cadrul zonei de influență pentru a facilita accesul populației active la locuri de muncă. Transportul public în cadrul zonei trebuie să fie accesibil și persoanelor cu mobilitate redusă sau a celor în vârstă. Concluzii: ▌ Populația municipiului este intr-o continuă scădere; ▌ Structura pe grupe relevă imbătrânirea populației și scăderea ratei de înlocuire a forței de muncă, acest deficit având un impact negativ în următorii 15 ani, la nivelul ocupării forței de muncă; Studiu de Oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public pag. 12

Pagina 18

2.1.3 Zone de generare și atracție a deplasărilor Repartiția populației și relația cu fondul construit Figură 2-6 Funcțiunea terenurilor și densitatea populației pentru zona de studiu în anul 2025 Dezvoltarea spațială funcțională a loclaităților componente ADI, se realizează pe baza Planurilor Urbanistice Generale și a Planurilor Urbanistice Zonale care au adus efecte în teren până în prezent. Suprafața administrativă a întregii zone analizate este de 484.95 km2, 91.43 din aceștia fiind al UAT Turda, iar restu al comunelor aparținătoare ADI. Conform situației existente zonele, zonele agricole acoperă cele mai mari suprafețe. Zonele de locuire sunt prezente în intravilanurile localităților și sunt preponderent zone de locuire individuale, cu excepția municipiului Turda ce prezintă zone de locuire colective. Zonele montante prezintă densități ale populației mai mici în raport cu alte zone ale țării, iar zonele ce prezintă densități ridicate ale populației sunt în proximitatea municipiului Turda, precum Mihai Viteazu. În municipiul Turda, se regăsesc zone cu locuințe colective în cartierul „Oprișan”, compus din micro I, II, III și IV. Această tipologie de locuințe prezintă circulații interne de categoria a IV a, respectiv o banda pe sens și alei pietonale. Raportat la acestă tipologie de locuire, intâlnim cele mai multe probleme legate de parcarea automobilelor și ocuparea spațiului public de mașini în detrimentul activităților și dotărilor specifice populației rezidente sau a deplasărilor nemotorizate. Pe de altă parte, arealele cu locuițe individuale, prezintă o densitate mică și medie a populației și o folosință extensivă a teritoriului, rezultănd areale mari, trasee lungi și zone nedeservite de transport în comun. Astfel de areale prezintă dificultăți în sectorul mobilității persoanelor și îngreunează transportul public. Distanțele mai lungi de parcurs între locuință și principalele dotări de interes public și cotidian, dar și lipsa facilităților destinate pietonilor și bicicliștilor au ca rezultat folosirea automobilului personal și renunțarea la mersul pe jos sau cu bicicleta. Profilul economic Studiu de Oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public pag. 13

Pagina 19

Figură 2-7 Locurile de muncă și numărul de angajați în anul 2025 Așa cum se poate observa și din cartograma de mai sus, municipiul Turda reprezintă principalul angajator și cea mai mare forță de muncă. Lucru notabil este numărul de angajați din comunele Mihai Viteazu și Moldovenești precum și numărul de locuri de muncă din acestea. 10500 3000 10000 2500 9500 2000 9000 1500 8500 1000 8000 500 7500 0 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 Turda UAT-uri componente Figură 2-8 Evoluția numărului de angjați în municipiul Turda și în comunele componente ADI În municipiul Turda au fost înregistrate fluctuații a numărului de angajați, vârful fiind înregistrat în anul 2019, însă acest nivel nu a fost menținut în anii următori, cel mai probabil ca efect al pandemiei, în condițiile în care în anul 2020 numărul a scăzut. Comparând anul 2016 cu 2025, tendința a fost de creștere, de la 8.652 la 9.715, fiind o creștere de aproximativ 12%. Pentru UAT-urile componente ADI, evoluția a fost semnificativ mai dinamică. Numărul angajaților s-a dublat în perioada analizată, de la 1.292 la 2.684, ceea ce indică o creștere accelerată a ocupării forței de muncă în aceste localități, posibil pe fondul dezvoltării unor zone industriale sau al mobilității crescute către locurile de muncă din Turda. Studiu de Oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public pag. 14

Pagina 20

1000 500 800 400 600 300 400 200 200 100 0 0 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 Turda UAT-uri componente Figură 2-9 Evoluția numărului de șomeri în municipiul Turda și în comunele componente ADI În ceea ce privește numărul de șomeri, atât în Turda cât și în UAT-urile componente se observă o tendință de scădere, cu unele fluctuații punctuale. În Turda, acest număr a scăzut de la 904 la 568, cu un minim notabil în 2021 de 469 șomeri. Fluctuațiile din perioada 2020 – 2022 pot fi explicate pe efectele pandemiei și ale redresării economice ulterioare. UAT-urile componente au un trend relativ similar cu o scădere generală a șomajului, de la 375 la 332, cu cel mai mic număr atins în 2023 de 271 șomeri. Datele indică o piață a muncii în ușoară expansiune, cu o capacitate de absorbție mai mare în zona periurbană, sugerând o posibilă redistribuire teritorială a locurilor de muncă și o integrare funcțională mai puternică între Turda și localitățile învecinate. În același timp, scăderea generală a numărului de șomeri reflectă un context economic relativ favorabil și o capacitate bună de reintegrare pe piața muncii. Figură 2-10 Numărul de navetiști salariați și elevi către Turda Studiu de Oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public pag. 15

Pagina 21

Lipsa locurilor de muncă în comunele de domiciliu face ca cetățenii să se deplaseze spre localitățile în care oferta excede cererea locală. Acești cetățeni devenind astfel navetiși ce depind de mijloace de transport (private și/sau publice) pentru a se deplasa spre și dinspre localitatea de domiciliu spre cea în care își desfășoară activitate. Figura anterioară prezintă estimări cu privire la numărul de navetiști, salariați și elevi, către municipiul Turda. Așa cum se poate observa, municipiul Turda atrage zilnic circa 1636 de persoane din care circa 1000 sunt elevi. Numărul total al navetiștilor atrași de locurile de muncă puse la dispoziție de municipiul Turda, reprezintă 6.38% din numărul total al salariaților din Turda, municipiul prezentând o atracție medie asupra întregii arii. Agenți economici Numărul agenților economici înregistrat în aria de studiu este de 8530, reprezentând 6.03% din numărul total de agenți economici activi de la nivelul Județului Cluj. Cifra de afaceri a agenților economici înregistrați în aria de analiză se ridică la 4.61 miliarde de lei, fiind circa 4% din cifra de afaceri totală a județului Cluj. Ținând cont de impactul municipiului Cluj-Napoca care domină regiunea, aria de studiu are o prezență antreprenorială semnificativă. Zona contribuie la dinamica economică a județului, dar nu se clasifică ca un pol economic. Datele prezentate denotă că firmele sunt în medie mai mici ca dimensiuni sau mai puțin productive decât media județeană precum și o posibilă orientare spre servicii sau industrie ușoară în detrimentul unor activități cu valoare adăugată ridicată. Impactul economic redus ca valoare indică o dominare a microîntreprinderilor dar și o dependență de economia Clujului Metropolitan. RELEVANȚA PENTRU STUDIUL DE OPORTUNITATE: Organizarea traseelor și frecvențelor sistemului de transport public local vor trebui să țină cont de accesibilitatea către cat mai multe locuri de muncă din oraș. În același timp, frecvențele autobuzelor și programul de circulație va trebui să țină cont de programul de lucru al angajaților din principalele unități economice din oraș. Concluzii ▌ Trend ușor crescător al numărului de salariați și a ofertei de muncă; ▌ Se prezintă navetism pendular din și către Turda, în special din comunele vecine Moldovenești și Mihai Viteazu; ▌ Dependență economică de municipiul Cluj și zona sa metropolitană. Unități de învățământ Populația școlară reprezintă totalitatea copiilor din grădinițe și creșe, a elevilor și studenților cuprinși în procesul de instruire și educare dintr-un an școlar/universitar din cadrul educației formale, indiferent de formele de învațământ pe care le frecventează (de zi, seral, cu frecvență redusă și la distanță), programul de studii și de vârstă. Populația școlară de la nivelul ariei de studiu înregistrează în medie o scădere de 1.2% în fiecare an în ultimii 10 ani. Situația populației școlare la nivelul ariei de studiu este prezentată în tabelul de mai jos: Tabel 2-3 Evoluția populației școlare în UAT-urile componente zonei de analiză An 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 Turda 8081 7824 7683 7578 7513 7452 7224 7283 7160 7197 Călărași 177 160 145 146 141 144 139 137 147 135 Mihai Viteazu 502 500 486 467 468 457 465 485 485 513 Moldovenești 319 316 308 306 289 289 304 280 275 260 Studiu de Oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public pag. 16

Pagina 22

Petreștii de Jos 137 134 120 113 114 104 114 115 116 107 Sândulești 214 212 213 214 206 200 190 200 221 216 Tureni 207 215 221 209 205 199 196 206 208 202 Diferență față de anul -2.9 -2.0 -1.6 -1.1 -1.0 -2.4 0.9 -1.1 0.2 anterior (total) 8200 1600 8000 1550 7800 1500 7600 7400 1450 7200 1400 7000 1350 6800 6600 1300 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 Turda UAT-uri componente ADI Figură 2-11 Evoluția populației școlare în aria de studiu 6 5 4 3 2 1 0 Gradiniță Școală Liceu/ Colegiu Profesionale/ Postliceale Turda Călărași Mihai Viteazu Moldovenești Petreștii de Jos Sândulești Tureni Figură 2-12 Numărul unităților de învățământ în aria de analiză, anul 2023 RELEVANȚA PENTRU STUDIUL DE OPORTUNITATE: Organizarea traseelor și frecvențelor sistemului de transport public local va trebui să țină cont de accesibilitatea către unitățile de învățământ din oraș. Programul de transport va trebui să fie corelat cu programul orelor de studiu. Dezvoltarea zonelor de agrement Atracțiile turistice și zoneșe de agrement din UAT-urile membre sunt detaliate în rândurile de mai jos: Turda ▌ Salina Turda – Amplasata la 120 de metri adancime, in una dintre cele mai vechi mine de sare cunoscute vreodata, Salina Turda a fost clasificata de Business Insider, drept cel mai frumos loc subteran din lume; ▌ Cheile Turzii - conțin unul dintre cele mai bogate și pitorești peisaje carstice din România. Peste 1000 de specii de plante și animale (unele dintre ele rare sau pe cale de dispariție, cum ar fi usturoiul sălbatic sau unele specii de vulturi ); Studiu de Oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public pag. 17

Pagina 23

▌ Cheile Turenilor - peretii de calcar fiind apropiati in unele locuri pana la cativa metri. Pe parcursul lor intalnim cateva pasaje care trebuie trecute prin catarare, dar fara dificultati deosebite. Lungimea cheilor este de aproape 1850 m; ▌ Valea Arieșului - Valea Arieșului este situată în Țara Moților – una dintre zonele etnografice pitorești ale Romaniei; ▌ Castrul Roman Potaissa - Cel mai mare castru de legiune cu funcționare din Dacia. Mihai Viteazu ▌ Cascada Ciucaș - Cascada Ciucaș este situată în Defileul Hășdatelor, pe cursul inferior al Văii Hășdate, nu departe de satul Cornești. Prezintă numeroase rupturi de pantă, cu repezișuri și cascade. Are o înălțime de circa 5 m. La baza cascadei, într-o marmită, apa băltește creând un mic lac, loc minunat de scăldat, temperatura ei de multe ori depășește 25 grade celsius; ▌ Biserica din Mihai Viteazu – Construită în secolul XIX cu elemente arhitecturale tradiționale. Săndulești ▌ Izvorul Alexandru Macedon - situat între satele Petreștii de Jos, Tureni, Săndulești și Copăceni, la cca 500 m nord-vest de carierele de calcar Săndulești; ▌ Izvorul Romanilor - În apropiere se găsește și fosta carieră romană de piatră de la punctul „Piatra Tăiată” Călărași ▌ Monumentul lui Mihai Viteazu - ridicat pe locul unde a fost ucis domnitorul; ▌ Biserica Reformata-Calvina - datând din secolul al XVI-lea Moldovenești ▌ Cetatea Moldovenești - Una din cele mai vechi amenajări fortificate din Transilvania medievală; ▌ Castelul Jósika - Castelul, construit în stil baroc, este utilizat în prezent de Primărie. În cursul lucrărilor de plantare realizate în primăvara anului 1912 la Moldovenești, în grădina Castelului baronului Jósika Gábor, a fost dezvelit incidental un cimitir de înhumație. Petreștii de Jos: ▌ Cascada Ciucaș - are o înălțime de doar 5 m, iar la baza acesteia se află un mic lac, în care se acumulează apa ce vâltorește pe cascadă; ▌ Râul Hașdate – ce a săpat Cheile Turzii. Defileul Hășdatelor, ce prezintă o sumedenie de rupturi de pantă, cu repezișuri și cascade repezi. Studiu de Oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public pag. 18

Pagina 24

2.1.4 Gradul de motorizare și tendințe de deplasare Gradul de motorizare Gradul de motorizare reprezintă un factor fundamental în planificarea mobilității și a transportului public de persoane. Raportându-ne la datele INS cu privire la populației și datele furnizate de direcția Taxe și Impozite Turda referitoare la numărul de autovehicule înregistrate, la nivelul anul 2023, municipiul Turda prezenta un indice de motorizare de 453.4 la 1.000 de locuitori. Graficul următor prezintă evoluția gradului de motorizare la nivelul municipiului, trebuie menționat faptul că această valoare depinde și de populație. 70000 500.0 450.0 60000 400.0 50000 350.0 40000 300.0 250.0 30000 200.0 20000 150.0 100.0 10000 50.0 0 0.0 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 Autovehicule Populație Grad motorizare Figură 2-13 Evoluția gradului de motorizare la nivelul municipiului Turda Pentru a face față acestor provocări, studiul de oportunitate va analiza diferite tendințe ale populației, va evalua situația actuală a infrastructurii de transport și va propune diferite soluții în vederea promovării transportului public în detrimentul deplasărilor cu autovehicule personale/ private. Cotele modale la nivelul ariei de studiu În ceea ce privește alegerea modului de deplasare, cotele modale prezentate au fost preluate din Planul de Mobilitate Urbană Durabilă al municipiului Turda și sunt prezentate în tabelul următor prezentând o comparație cu alte municipii. Tabel 2-4 Comparația cotelor modale ale municipiului Turda cu alte municipii din România Modalitatea de deplasare cea mai Reșița Bacău Roman Lugoj Baia Mare Medie Turda frecventă (%) Mers pe jos 30 26.93 24.7 34.2 29 28.96 19.16 Transport public 9 23.47 24.5 2.5 22 16.29 15.37 Bicicleta 6 13.29 6.9 12.4 11 9.91 2.85 Autoturism 55 36 43.9 50.9 38 44.76 62.62 Conform datelor din PMUD, municipiul Turda înclină spre o deplasare preponderentă cu mijloacele auto. Procentul depășește cu mult media generală a celorlalte municipii. O strategie de mobilitate pentru zona de studiu ar trebui să ia în considerare dezvoltarea transportului public și a infrastructurii pentru biciclete, în special pentru a reduce dependența de autoturisme. Studiu de Oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public pag. 19

Pagina 25

O cotă modală pozitivă este cea a transportului public ce se încadrează la valorile medii ale celorlalte municipii. Putem concluziona că deși municipiul Turda prezintă o diversificare mare a mijloacelor de transport, este nevoie de diferite strategii pentru a schimba tendințele de deplasare ale cetățenilor spre o modalitate mai sănătoasă, durabilă și ecologică. Problemele circulației în municipiul Turda Conform chestionarului realizat în cadrul Planului de Mobilitate Urbană Durabilă Turda circa 78% din cei ce folosesc sistemul de transport public se declară mulțumiți. În ceea ce privește „principala problemă a transportului public”, cetățenii au răspuns cu: Care este principala problemă privind mobilitatea cu mijloacele de transport în comun? Lipsa informațiilor privind timpii de așteptare în stații Viteza de deplasare scăzută/ redusă Frecvența redusă a mijloacelor de transport Blocajele în trafic generate de autoturisme Aglomerația din mijloacele de transport 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 Figură 2-14 Principala problemă privind mobilitatea cu mijloacele de transport în comun în municipiul Turda Aceste probleme influențează modul de transport ales de cetățeni, iar municipalitatea alocă o serie de obiective de investiții cu finanțăre parțiașă sau integrală de la bugetul local în vederea reducerii utilizării autoturismului personal, prin încurajarea folosirii mijloacelor de transport alternative (bicicletă, mers pe jos, transport public). Studiu de Oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public pag. 20

Pagina 26

2.1.5 Transportul rutier Figură 2-15 Rețeaua rutieră din aria de studiu și accesibilitatea rutieră către municipiul Turda Aria de studiu, se întinde pe o suprafață semnificativă, având o lungime de aproximativ 29 km pe direcția Nord–Sud și 24 km pe direcția Est–Vest. Această poziționare conferă zonei un caracter strategic din punct de vedere al accesibilității și mobilității, fiind amplasată la convergența mai multor coridoare rutiere majore de importanță regională și națională. Infrastructura de transport care străbate sau delimitează aria de studiu include: ▌ Autostrada A3 (Autostrada Transilvania) – Asigură conexiunea nord-sud între Cluj-Napoca și București (prin Câmpia Turzii–Târgu Mureș), facilitând accesul rapid către centrul și sudul țării. Are un impact major asupra mobilității forței de muncă și transportului de marfă; ▌ Autostrada A10 (Sebeș–Turda) – Leagă nodul rutier de la Turda de coridorul paneuropean IV, oferind conexiune directă cu Alba Iulia, Sebeș și mai departe către vestul țării și granița cu Ungaria. Este un vector esențial pentru integrarea economică regională; ▌ Drumul Național 1 (DN1) – Una dintre cele mai importante artere naționale, care traversează zona Turda–Cluj-Napoca, asigurând un flux constant de trafic rutier, fiind deosebit de relevant pentru navetismul zilnic; ▌ Drumul Național 75 (DN75) – Traversează comuna Moldovenești și asigură legătura între zona montană a Munților Apuseni și Valea Arieșului, cu rol în dezvoltarea turismului și transportului interjudețean; ▌ Drumul Național 15 (DN15) – Deservește legătura între Turda și Târgu Mureș, completând rețeaua regională de transport. Această densitate și diversitate a infrastructurii de transport rutier transformă zona de studiu într-un nod de conectivitate regională, favorabil pentru dezvoltare economică, logistică, turistică și rezidențială. Apropierea de Cluj-Napoca și de principalele coridoare de mobilitate oferă oportunități multiple pentru investiții și pentru integrarea funcțională în rețelele de mobilitate sustenabilă și transport public interurban. Studiu de Oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public pag. 21

Pagina 27

Relația cu rețeaua TEN-T Zona beneficiază de conectivitate rutieră primară la rețeaua TEN-T Core și la rețeaua TEN-T Comprehensive. Fiind conectată direct la rețelele TEN-T, întreaga zonă beneficiază de accesibilitate la nivel european pentru mărfuri și persoane, precum și de ample investiții în infrastructură, ce vor conduce la creșterea conectivității și la atragerea Figură 2-16 Rețeaua TEN-T Națională de investiții în domeniul transporturilor și logisticii. Rețeaua rutieră la nivelul municipiului Turda În prezent, principala modalitate de deplasare a populației din municipiul Turda este cu autoturismul, conform datelor PMUD. Din punct de vedere topologic, gradul de integrare a unei rețele locale în structura rețelei naționale poate fi determinat prin calculele care stabilesc proprietățile intrinseci ale grafurilor corespunzătoare rețelelor infrastructurii de transport. În tabelul următor sunt prezentate diferite niveluri de integrare a rețelei de transport local (căreia îi corespunde un graf reprezentat cu arce cu linii subțiri - exemplificat pentru prima categorie de arcele care leagă nodurile 1, 2, 3, 4, 5) și rețeaua de transport național (căreia îi corespunde un graf reprezentat cu arce cu linii îngroșate - de exemplu, arcele care leagă nodurile 0 - 6 în graful pentru prima categorie). Tabel 2-5 Tipuri de integrări între rețeaua de drumuri națională și cea locală Categorie graf exemplu Descriere Un graf este hiperintegrat atunci când un arc al rețelei naționale se suprapune peste un arc al rețelei locale (în exemplu, rețeaua națională este reprezentată de nodurile 0 – 1 - 3 - 6 se suprapune peste rețeaua locala alcătuită din nodurile 1 - 2 – 3 - 4 - 5). Studiu de Oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public pag. 22

Pagina 28

Categorie graf exemplu Descriere Un graf este hipointegrat atunci când rețeaua orașului este legată într-un nod periferic de rețeaua națională. Un graf este integrat rațional atunci când cele două rețele, națională și locală, sunt ”tangente”; în exemplu, nodul 1 este nod de conexiune a două arce ale rețelei naționale și nod de conexiune cu rețeaua locală. Analizând situația rețelei de transport din municipiul Turda sub aceste aspecte, pe baza reprezentării grafului corespunzător rețelei de transport rutier din municipiu, se poate concluziona că există o ”hiperintegrare”, deoarece rețeaua rutieră națională se suprapune cu rețeaua de drumuri locală. Legătura dintre rețeaua națională și cea locală poate fi realizată prin mai multe noduri, ceea ce conferă o vulnerabilitate mai scăzută, prin aceea că o disfuncționalitate (întrerupere) a unei joncțiuni nu conduce la izolarea ariei urbane, existând prin conectivitatea multiplă, rute ocolitoare suficiente. Schema după care este organizată rețeaua principală de trafic este una de tip radial cu 4 direcții principale (Spre Cluj-Napoca, Spre Tg. Mureș, Spre Alba Iulia și Spre Oradea). Starea tehnică a rețelei stradale Starea tehnică a drumurilor reprezintă un factor important care influențează costurile generalizate ale utilizatorilor, precum și deciziile acestora de efectuare a călătoriilor, în special în ceea ce privește alegerea rutei. Conform prevederilor Normativului CD 155-2001 „Instrucțiuni tehnice pentru determinarea stării tehnice a drumurilor moderne” acestea pot fi: Tabel 2-6 Clasificarea stării tehnice a drumurilor publice (sursă: CD 155-2001, Anexa 6) Clasa Calificativul caracteristicilor Stare Lucrări obligatorii de stării Capacitate Stare de tehnică Planeitate Rugozitate întreținere și reparații tehnice portantă degradare foarte foarte foarte foarte Foarte bună 5 Nu este cazul bună bună bună bună cel puțin cel puțin cel puțin Tratamente bună bună mediocră bituminoase cel puțin Bună 4 Straturi bună cel puțin cel puțin Întreținere bună la rea bituminoase mediocra bună periodică foarte subțiri cel puțin cel puțin cel puțin foarte Covoare Mediocră 3 mediocră mediocră mediocră bună la rea bituminoase cel puțin cel puțin cel puțin foarte Reciclarea în Rea 2 mediocră rea rea bună la rea situ a Studiu de Oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public pag. 23

Pagina 29

Clasa Calificativul caracteristicilor Stare Lucrări obligatorii de stării Capacitate Stare de tehnică Planeitate Rugozitate întreținere și reparații tehnice portantă degradare îmbrăcăminților bituminoase foarte foarte Ranforsarea foarte Reparații Foarte rea 1 rea bună la bună la structurii bună la rea curente rea rea rutiere Clasificarea rețelei stradale Conform OG 43-1997 și OG 49/1998 privind regimul drumurilor, străzile din localitățile urbane se clasifică în raport cu intensitatea traficului și cu funcțiile pe care le îndeplinesc, astfel: ▌ A - străzi de categoria I - magistrale, care asigură preluarea fluxurilor majore ale orașului pe direcția drumului național ce traversează orașul sau pe direcția principală de legătură cu acest drum; acestea au minim 6 benzi de circulație, inclusiv liniile de tramvai; ▌ B - străzi de categoria a II-a - de legătură, care asigură circulația majoră între zonele funcționale și de locuit; Acestea au 4 benzi de circulație, inclusiv liniile de tramvai; ▌ C - străzi de categoria a III-a - colectoare, care preiau fluxurile de trafic din zonele funcționale și le dirijează spre străzile de legătură sau magistrale; Acestea au 2 benzi de circulație; ▌ D - străzi de categoria a IV-a - de folosință locală, care asigură accesul la locuințe și pentru servicii curente sau ocazionale, în zonele cu trafic foarte redus. Tabel 2-7 Lungimea rețelei stradale pe categorii funcționale (conform datelor PMUD) Categorie Drum OG 43-1997 Lungime (km) Procent Categoria II – de legătură 11.634 9.59% Categoria III – colectoare 38.616 31.81% Categoria IV – de folosință locală 71.126 58.60% Total rețea 121.381 100% Din punct de vedere al accesibilității rutiere, cele două autostrăzi creează o accesibilitate ridicată a întregii zone, așa cum se poate observa din Figura 2.15 Studiu de Oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public pag. 24

Pagina 30

2.1.6 Transportul feroviar Figură 2-17 Infrastructura feroviară la nivel național Municipiul Turda este traversat de linii feroviare importante din rețeaua națională, având acces la magistralele feroviare principale. Cu toate acestea, în prezent nu există o stație de cale ferată destinată transportului de călători în municipiu. Pentru transportul feroviar de pasageri, cea mai apropiată opțiune este Stația C.F. Câmpia Turzii, situată la aproximativ 10 km de centrul municipiului, distanță ce poate fi parcursă în aproximativ 10 minute cu autoturismul sau prin alte mijloace de transport rutier. Această stație oferă conexiuni regionale și naționale relevante, fiind parte a magistralei feroviare 300 (București – Brașov – Sighișoara – Teiuș – Războieni – Cluj Napoca – Oradea – fronieră Ungaria). Pe teritoriul municipiului Turda, infrastructura feroviară este utilizată preponderent pentru transportul de marfă, deservind platformele industriale și agenții economici locali. Liniile existente sunt electrificate până în zona stației Turda Triaj, care funcționează ca un punct de organizare pentru traficul feroviar de marfă. Aici au loc manevre specifice: formarea garniturilor și schimbarea locomotivelor de manevră cu cele de lung parcurs. Această componentă feroviară, deși axată în principal pe transportul de marfă, reprezintă un potențial important pentru dezvoltarea mobilității intermodale, mai ales în contextul unei posibile reactivări a transportului feroviar de călători în viitor, în linie cu obiectivele de dezvoltare durabilă și conectivitate regională. Studiu de Oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public pag. 25

Pagina 31

2.1.7 Transportul aerian Municipiul Turda nu beneficiază de un aeroport propriu, dar se află în zona de captare a două aeroporturi internaționale: ▌ Aeroportul Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca, fiind al doilea aeroport din țară ca număr de pasageri și ca număr de destinații, fiind la o distanță de circa 40km; și ▌ Aeroportul Internațional Transilvania din Târgu Mureș, fiind la o distanță de circa 60km. Studiu de Oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public pag. 26

Pagina 32

2.2 Transportul public de persoane Serviciul de transport persoane este asigurat de Societatea Transport Urban Public SRL Turda, ce operează curse de transport locale și metropolitane prin curse regulate la nivelul municipiului Turda. Municipiul Turda reprezintă cel mai bun exemplu de bune practici din țară, fiind singurul UAT din România cu transport public 100% electric. 2.2.1 Prestarea serviciului Societatea Transport Urban Public S.R.L. (denumită și TUP) realizează serviciul de curse regulate în baza Contractului de delegare a serviciului de transport public local de persoane prin gestiune directă nr. 25492/26.11.2019, în temeiul HCL 252/2019, a Legii 51/2006 privind serviciile comunitare de utilități publice, a Legii 92/2007 privind serviciile publice de transport persoane , a Ordinului 927/2007 pentru aprobarea Regulamentului – cadru al serviciilor de transport public local și a HG 955/2004 pentru aprobarea reglementărilor – cadru de aplicare a OG 71/2002 privind organizarea și funcționarea serviciilor publice de administrare a domeniului public și privat de interes local cu modificările ulterioare. Cota modală în prezent pentru transportul public în municipiul Turda este de circa 15%. Figură 2-18 Organigrama societății de transport public S.C. Transport Urban Public S.R.L. Studiu de Oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public pag. 27

Pagina 33

Figura anterioară prezintă organigrama companiei, care la data de 08.07.2026 prezintă 124 de posturi totale cu 25 vacante. Din totalul de posturi 101 reprezintă posturi operative. 2.2.2 Trasee operate Liniile de transport public pe care sunt organizate în prezent serviciile de transport public cu autobuzul, în conformitate cu informațiile furnizate pe site-ul operatorului de transport, a primăriei și pe baza datelor recepționate, sunt prezentate în tabelul de mai jos: Tabel 2-8 Linii transport public existente în aria de studiu Frecvență Durată Linie Traseu medie totală Dispecerat TUP - Micro 3 - Micro 2 - Micro 1- Str. Stefan Cel Mare - Electroceramica - Piața Romană - Primăria Turda - Piața Centrală - Linia 10 10 min 60 min Teatrul Municipal - Parc Str. Avram Iancu - Spitalul Municipal - Parc Turda Nouă - Str. Clujului -Dacia Service- Turda Noauă Capăt De Linie Micro 3 - Micro 2 - Micro 1 - Str. Stefan Cel Mare - Electroceramica - Linia 12 24 min Piața Romană - Primaria Turda - P iata Centrală - Teatrul Municipal - 50 min Parc Str. Avram Iancu - Spitalul Municipal Eckerle/Mmm - Nova Park - Str. Câmpiei - Școala De Arte Și Meserii Poiana - Baza Sportivă Turda - Micro 3 - Micro 2 -Micro 1- Str. Stefan Cel Linia 13 25 min 60 min Mare - Electroceramica - Piața Romană - Primăria Turda - Piața Centrală -Teatrul Municipal - Parc Str. Avram Iancu - Spitalul Municipal Dispecerat TUP - Micro 3 - Micro 2 - Micro 1 - Str. Stefan Cel Mare - Linia 14 110 min Electroceramica - Piața Romană - Primăria Turda - Piața Centrală - Str. 60 min Castanilor - Str. Agriculturii - Colegiul Emil Negruțiu Dispecerat TUP - Micro 3 - Micro 2 - Micro 1 - Str. Stefan Cel Mare - Linia 15 95 min Electroceramica - Piața Romană - Primăria Turda - Piața Centrală - Str. 80 min Castanilor - Str. Livezilor - Str. Drumul Ceanului - Hotel Arieșul Hotel Arieșul - Str. Drumul Ceanului - Str. Livezilor - Str. Castanilor - Teatru Municipal - Teatru Municipal - Piața 1 Decembrie 1918 - Piața Linia 15B 81 min 70 min Romană - Coelegiul Tehnic Dr. Ioan Rațiu - Str. Stefan Cel Mare - Micro 1 - Materna - Micro 3 - Dispecerat TUP Dispecerat Tup - Micro 3 - Micro 2 - Micro 1 - Str. Stefan Cel Mare - Linia 16 57 min 40 min Turdeana - Punctul Vamal - Str. 22 Decembrie 1989 Dispecerat TUP - Micro 3 - Micro 2 - Micro 1 - Str. Stefan Cel Mare - Linia 17 73 min Electroceramica - Piața Romană - Primăria Turda - Piața Centrală - Str. 80 min Castanilor - Asper - Str. Fragariște - Durgău - Salină Turda Noaua - Dacia Service- Colegiu Tehnic - Spitalul Municipal - Parc Str. Avram Iancu - Teatru Municipal - Piata 1 Decembrie 1918 - Piata Linia 18 192 min 50 min Romana - Coelegiul Tehnic Dr. Ioan Ratiu - Turdeana - Punctul Vamal - Str. 22 Decembrie 1989 Figura următoare prezintă acoperirea liniilor respective precum și izocronele de accesibilitate. Se poate observa că traseele respective deservesc circa 93% din populația municipiului Turdda, la o distanță maximă de 10 minute de mers pe jos. Studiu de Oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public pag. 28

Pagina 34

Figură 2-19 Acoperirea sistemului de transport public și izocronele de accesibilitate a stațiilor Tabel 2-9 Numărul maxim de pasageri înregistrați pe cursă în funcție de oră și de linia de transport public Linie / Numărul maxim de pasageri înregistrați/ cursă Oră 05:00- 07:00- 09:00- 11:00- 13:00- 15:00- 17:00- 19:00- 21:00- 07:00 09:00 11:00 13:00 15:00 17:00 19:00 21:00 24:00 10 72 63 51 47 42 108 98 45 38 12 66 70 43 37 48 96 83 40 32 13 97 102 68 51 50 112 101 53 43 14 29 61 45 53 37 68 53 31 9 15 12 34 32 38 40 53 49 12 - 15B 14 31 43 45 48 51 40 12 - 16 56 49 38 30 49 89 74 38 30 17 - 16 22 26 32 50 39 28 20 18 31 38 29 26 51 77 73 41 32 Studiu de Oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public pag. 29

Pagina 35

2.2.3 Kilometri parcurși În ceea ce privește numărul total al kilometrilor operați până în prezent, conform informațiilor puse la dispoziție, situația este prezentată în graficul de mai jos. 1150000 12 1145000 10 1140000 1135000 8 1130000 6 1125000 1120000 4 1115000 2 1110000 1105000 0 2021 2022 2023 2024 2025 Kilometri parcursi Cost km Figură 2-20 Evoluția kilometrilor anual parcurși și costul pe kilometru În perioada de analiză se poate observa volume constante de transport, numărul de kilometri parcurși rămânând relativ stabil pe întreaga perioadă, acesta oscilând întro marjă restrânsă între un minim de 1.119.370 km și 1.147.368 km. Creșterea accentuată și continuă a costului pe kilometru reprezintă o creștere de 61.4% comparând anul 2021 cu 2025. Performanța operațională s-a menținut la un nivel constant, în timp ce inflația, scumpirea carburanților, a pieselor de schimb și creșterea salariilor au generat o majorare semnificativă a costurilor per kilometru de la an la an. Studiu de Oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public pag. 30

Pagina 36

2.2.4 Dotarea tehnică actuală, mijloace de transport, capacitate, vechime În conformitate cu datele Societatea Transport Urban Public S.R.L, societatea deține 20 de autobuze electrice. Tabel 2-10 Parcul auto existent al TUP Turda Nr locuri Nr. crt Marcă autobuz/TIP Nr. înmatriculare Anul fabricației Emisii Nr locuri total scaune 1 SOR 10.5-E EBN 9.5 CJ-21-NGX 2 SOR 10.5-E EBN 9.5 CJ-21-NGZ 3 SOR 10.5-E EBN 9.5 CJ-21-NHA 4 SOR 10.5-E EBN 9.5 CJ-21-NHB 5 SOR 10.5-E EBN 9.5 CJ-21-NHC 20 79 6 SOR 10.5-E EBN 9.5 CJ-21-NHD 7 SOR 10.5-E EBN 9.5 CJ-21-NHE 8 SOR 10.5-E EBN 9.5 CJ-21-NHG 9 SOR 10.5-E EBN 9.5 CJ-21-NHH 10 SOR 10.5-E EBN 9.5 CJ-21-NHI 2019 ELECTRIC EE 11 SOR 10.5-E EBN 11 CJ-21-NHJ 12 SOR 10.5-E EBN 11 CJ-21-NHK 13 SOR 10.5-E EBN 11 CJ-21-NHL 14 SOR 10.5-E EBN 11 CJ-21-NHM 15 SOR 10.5-E EBN 11 CJ-21-NHN 28 90 16 SOR 10.5-E EBN 11 CJ-21-NHO 17 SOR 10.5-E EBN 11 CJ-21-NHP 18 SOR 10.5-E EBN 11 CJ-21-NIX 19 SOR 10.5-E EBN 11 CJ-21-NJE 20 SOR 10.5-E EBN 11 CJ-21-NJF Studiu de Oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public pag. 31

Pagina 37

Automate și chioșcuri de bilete Utilizatorii sistemului de transport public din municipiul Turda își pot procura titlurile de călătorie (bilete și abonamente) de la diferite tonete și terți în spații comerciale. Tabel 2-11 Informații privind localizarea punctelor de vânzare bilete și abonamente din aria de analiză Nr. Ord. Locație Tip 1 Str. Republicii nr. 2 TUP Turda Toneta 2 Calea Victoriei nr. 136 3 Calea Victoriei nr. 1 4 Calea Victoriei nr. 118 5 Str. Andrei Mureșanu nr. 17N 6 Calea Victoriei nr. 5 7 Calea Victoriei nr. 136 Magazinul Eldi Spațiu comercial 8 Aleea Durgăului nr. 7 Salina Turda 9 Str. Salinelor nr. 54 B Salina Turda 10 Str. Clujului nr. 86 Monis Company 11 Str. Simion Bărnuțiu nr. 1 R & D Autoturismul 12 Str. Piața Romană nr. 15 THF 13 Str. Frăgăriște Adriden Asper 14 Calea Victoriei X Str. Constructorilor Gabma 15 Str. 22 Decembrie 1989 nr. 8 Kalimero 16 Str. Câmpiei nr. 61 Mikom Prod 17 Str. Pictor Nicolae Grigorescu Dactylis Prod SRL 18 Calea Victoriei nr. 100 Patiserie Materna 19 Str. Constructorilor nr. 28 Rarex Milliana 20 Str. General Drăgălina Ele & Ana 21 Str. 22 Decembrie 1989 Iluisi 22 Str. Andrei Mureșanu Jasemila Blue 23 Str. Republicii nr. 28 Perfect Image Achiziția titlurilor de călătorie poate fi realizată atât prin mijloacele menționate anterior cât și prin intermediul unei aplicații sau printr-un SMS: Figură 2-21 Opțiuni alternative de achiziționare a titlurilor de călătorie Studiu de Oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public pag. 32

Pagina 38

Prețurile titlurilor de călătorie Tarifele percepute de către TUP Turda diferă în funcție de numărul de călătorii pe bilet și tipul abonamentului ales. Tabelul următor prezintă tarifele percepute pentru transportul public. Tabel 2-12 Titluri de călătorie și tarife practicate Nr. Preț Tip Descriere Ord. (ron) Simplu - valabilitate 1 oră, pe orice linie, număr 1 4 nelimitat de călătorii în termenul de valabilitate Dublu – fiecare validare are valabilitate 1 oră pe Bilet orice mijloc de transport , pe orice linie, număr 2 8 nelimitat de călătorii în termenul de valabilitate (2.25 lei/oră) Abonament lunar – nominalizat 3 95 (Luni- Vineri) Abonament lunar - nominalizat 4 105 (Luni – Duminică) Abonament lunar - nenominalizat 5 105 (Luni – Vineri) Abonament lunar - nenominalizat Valabil toate liniile, număr nelimitat de călătorii 6 115 (Luni – Duminică) 7 Abonament 7 zile nominalizat 28 8 Abonament 7 zile nenominalizat 38 9 Legitimație pentru o zi 15 10 Abonament elevi luni - vineri GRATUIT 2.2.5 Evoluția financiară a operatorului 15,000,000.00 600,000.00 10,000,000.00 500,000.00 5,000,000.00 400,000.00 - 300,000.00 (5,000,000.00) 200,000.00 (10,000,000.00) 100,000.00 (15,000,000.00) - 2021 2022 2023 2024 2025 Venituri 6,273,864.11 6,664,645.97 7,466,063.24 7,933,057.31 9,175,184.92 Compensație 1,120,466.01 1,943,997.33 1,926,866.57 2,811,379.04 2,917,465.17 Cheltuieli (7,079,979.05 (8,242,668.81 (8,993,613.38 (10,287,664.0 (11,578,561.9 Rezultat 314,351.07 365,974.49 399,316.43 456,772.28 514,088.15 Figură 2-22 Evoluția financiară a operatorului pe 5 ani Analiza evoluției financiare a operatorului de transport în perioada 2021–2025 reliefează o dinamică marcată de presiuni inflaționiste și o creștere constantă a costurilor operaționale. În timp ce volumul activității de transport s-a menținut stabil, înregistrând oscilații minore. Această evoluție se traduce printr-o creștere cumulată a costurilor de peste 60%, determinată de scumpirea factorilor de producție, a carburanților și de ajustarea cheltuielilor salariale. Din perspectivă financiară, cheltuielile totale ale operatorului au urmat o traiectorie ascendentă direct proporțională cu tariful per kilometru, urcând de la 7.08 milioane de lei în 2021 la 11.58 milioane de lei în 2025. Deși veniturile proprii au crescut și Studiu de Oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public pag. 33

Pagina 39

ele cu circa 46%, acestea s-au dovedit insuficiente pentru a acoperi integral ritmul de creștere al cheltuielilor. Astfel, s-a înregistrat o accentuare a dependenței financiare față de compensația acordată de autoritatea contractantă, aceasta din urmă majorându-se de la 1.12 milioane de lei în 2021 la peste 2.91 milioane de lei în 2025, arătând o dublare a efortului bugetar local. Cu toate acestea, mecanismul contractual a asigurat menținerea echilibrului financiar și a profitului rezonabil pe parcursul întregului interval analizat, evidențiind totuși necesitatea unor optimizări viitoare ale eficienței operaționale pentru a contracara presiunile asupra fondurilor publice. 2.2.6 Constrângeri de ordin tehnic Performanța serviciului de transport public operat depinde o serie de dotări și echipamente care trebuie să funcționeze la parametri normali pentru desfășurarea în condiții de siguranță a serviciului. ▌ Parcurgerea rampelor și a pantelor: Pe traseele parcurse de autobuze nu există pante sau rampe care să depășească 13% și care să facă dificilă parcurgerea acestora fie la încărcarea maximă sau pe timpul iernii. Recomandăm totuși ca toate achizițiile de mijloace de transport să poată să parcurgă fără probleme pante sau rampe de minim 13%. ▌ Parcurgerea virajelor și a curbelor: Din analizele efectuate, toate curbele și virajele de pe rețeaua existentă asigură trecerea în siguranță și în condiții de exploatare. Totuși, încadrarea în curbă, pe străzile mai înguste sau unde intersecțiile nu au spații suficient de largi pentru bracarea și încadrarea corectă a autobuzului reprezintă un tip de constrângere de ordin tehnic. ▌ Stațiile de îmbarcare/debarcare: Construcția unor stații de îmbarcare/debarcare nu permit staționarea simultană a mai multor autobuze, existând situații când un autobuz așteaptă la intrarea în stație punerea în mișcare a autobuzului din față, generându-se astfel întârzieri și timpi mai lungi de parcurs al traseului. Pentru îmbarcarea/debarcarea cu ușurință a pasagerilor se recomandă ca podeaua autobuzelor să fie joasă, cu posibilitatea ajustarii garzii la sol pe o parte, pentru accesul calatorilor (functia de ingenunchiere), cat si integral in situatiile de drum cu denivelari cu limitarea vitezei de deplasare Studiu de Oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public pag. 34

Pagina 40

2.3 Oportunitatea/ necesitatea privind dezvoltarea serviciului de transport Nevoile existente la nivelul UAT-urilor membre ale Asociației de Dezvoltare Intercomunitară „TRANSAR” corespund obiectivelor strategice de înlăturare a principalelor probleme urbane, astfel încât pentru dezvoltarea serviciului de transport public se urmăresc următoarele oportunități: ▌ Asigurarea unui management eficient al transportului și al mobilității; ▌ Creșterea conectivității între UAT-urile membre ale ADI TRANSAR; ▌ O bună distribuție a bunurilor și servicii de logistică performante; ▌ Promovarea transportului în comun; ▌ Promovarea unor mijloace de transport alternative; ▌ Înlocuirea autoturismelor personale în favoarea transportului în comun, mersului pe jos, mersului cu bicicleta, cu motocicleta sau cu scuterul. Mai mult decât atât, dezvoltarea durabilă a devenit aspectul important în industria de planificare, cu recunoașterea faptului că modalitățile actuale de consum și de viață au dus la probleme, cum ar fi folosirea excesivă a resurselor naturale, distrugerea ecosistemului, poluarea, inegalitatea dezvoltării în cadrul orașului, degradarea condițiilor de trai umane și urbane indusă de schimbările climatice. Astfel, în cadrul proiectelor de dezvoltare a UAT-urilor membre ale Asociației de Dezvoltare Intercomunitară „TRANSAR” se va avea în vedere respectarea noțiunii de dezvoltare durabilă care îmbunătățeste starea de sănătate, socială dar și ecologică a orașelor pe termen lung. Prin oraș durabil înțelegem: ▌ Orașul ca utilizator compact și eficient a terenurilor; ▌ Utilizarea cât mai rară a autoturismelor prin asigurarea mobilității intra și interurbane; ▌ Utilizarea eficientă a resurselor; ▌ Mai puțină poluare și deșeuri; ▌ Reabilitarea sistemelor naturale; ▌ Calitate mai bună a locuirii ce determină un mediu de viață sănătos; ▌ Ecologie socială; ▌ Economie durabilă; ▌ Participarea și implicarea comunității în conservarea culturii locale; ▌ Înțelepciune socială. În ceea ce privește motivele de ordin economic, financiar, social și de mediu care justifică oportunitatea dezvoltării serviciului de transport public local este necesar a se avea în vedere faptul că transportul public urban este al 4-lea factor ca importanță al incluziunii sociale. Repartizarea activităților economice și gestionarea mobilității rezidențiale în orașe condiționează deplasările care au loc de două ori pe zi. Factori ca locul de muncă, locuința, egalitatea de șanse și transportul au un rol esențial în incluziunea socială. În vederea îndeplinirii acestor nevoi, serviciul de transport public trebuie să atragă utilizatorii prin modernizarea infrastructurii (în special în punctele de schimb intermodal), creșterea confortului întregii călătorii cu mijloacele de transport în comun, creșterea gradului de accesibilitate pentru toate persoanele, în special pentru persoanele cu nevoi speciale și îmbunătățirea siguranței și securității în stații, opriri și în interiorul vehiculelor pentru călători și șoferi, precum și pentru echipamentele de infrastructură. De asemenea, la creșterea atractivității transportului public nu contribuie numai calitatea și cantitatea ofertei în ceea ce privește frecvența curselor, viteza, curățenia, siguranța, informația furnizată etc. Tarifele de călătorie accesibile fac de asemenea parte dintre factorii care joacă un rol important în determinarea alegerii Studiu de Oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public pag. 35

Pagina 41

mijlocului de transport. Transportul urban trebuie să fie accesibil din punct de vedere financiar chiar și pentru persoanele cu venituri scăzute. Utilizatorii vor recurge mai mult la transportul public de călători, care face concurență automobilului, numai în condițiile unei oferte de calitate cu tarife accesibile. Acest obiectiv va putea fi atins numai în condițiile creșterii continue a eficienței transportului public de călători. Dacă se va ajunge la o optimizare în acest domeniu, va putea crește și gradul de recuperare a cheltuielilor. Oportunitatea si necesitatea dezvoltării transportului public, sunt date de rezultatele studiilor din teren, a documentelor oficiale analizate și a opiniei populației ca și valoare adaugată la importanța dezvoltării serviciului de transport public din aria de studiu. Astfel, pe baza oportunităților enumerate în rândurile de mai sus sunt identificate acțiuni menite să dezvolte și/sau să sprijine dezvoltarea durabilă și performantă a serviciului de transport public, complementare cu acesta, astfel: ▌ Gestionarea eficientă a utilizării parcului și resurselor consumate prin planificarea curselor, planificarea programului conducătorilor de vehicule, coordonarea activităților de mentenanță, urmărirea circulației, constituirea unei baze de date pentru analize si decizii centralizate și fundamentate riguros etc; ▌ Monitorizarea traficului rutier pentru scheme eficiente de semaforizare și pentru creșterea siguranței traficului; ▌ Informarea publicului călător: în vehicul și în stații, pe pagină web dedicată și prin aplicații specifice asupra diferitelor opțiuni de acces către destinații frecvent utilizate; ▌ Tarifarea automată a călătorilor (ticketing), fidelizarea utilizatorilor transportului public urban; ▌ Reglementări referitoare la un număr minim necesar de spații de parcare pentru biciclete, amenajate și monitorizate în vecinătatea zonelor comerciale, industriale, a centrelor de afaceri, bănci, școli și licee etc; ▌ Reglementarea controlului periodic de către departamente ale autorității publice locale și analize ale aplicării reglementărilor adoptate. Studiu de Oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public pag. 36

Pagina 42

3 Scenarii alternative privind delegarea serviciului Această secțiune din documentul de față descrie două structuri care pot fi aplicate în conformitate cu legislația UE și legislația națională în ceea ce privește organizarea serviciului de transport public. Prezenta secțiune stabilește următoarele: ▌ I. Principalele caracteristici ale fiecărui tip de abordare a gestiunii serviciilor; ▌ II. Modul în care serviciul public este încredințat unui operator; ▌ III. Cerințele Obligației de Serviciu Public; ▌ IV. Procesul de selectare a Operatorului. Mecanismele descrise aici pornesc de la premisa că nu va exista o situație în care o Companie Regională s-ar angaja într-o licitație competitivă în jurisdicția autorității sale locale. În cazul în care are apărea o astfel de situație, Operatorul Intern ar fi considerat Operator Extern suspus condițiilor prezentate mai jos, aplicabile Operatorilor Externi. 3.1 Scenarii alternative de delegare Toate scenariile alternative propuse pentru comparare în prezentul studiu de oportunitate vor viza realizarea aceluiași proiect investițional, analizând astfel în funcție de criterii procedurale, administrative, tehnico-economice, sociale și de mediu, rezultatele și modul de atingere a obiectivelor setate de beneficiar ale aceluiași studiu de caz unitar. Scenariile alternative de delegare sunt: ▌ Scenariul 1 – Gestiune directă; și ▌ Scenariul 2 – Gestiune delegată. Astfel, serviciile de transport public pe teritoriile UAT-urilor membre ale TRANSAR se pot realiza fie prin gestiune directă fie prin gestiune delegată, în condițiile menționate în Secțiunile II și III din Legea serviciilor comunitare de utilității publice nr.51/2006 actualizată. Studiu de Oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public pag. 37

Pagina 43

3.1.1 Scenariul 1 – Gestiunea directă Caracteristicile Gestiunii Directe Gestiunea directă este modalitatea de gestiune în care Asociația de Dezvoltare Intercomunitară „TRANSAR”, în numele unităților administrativ-teritoriale membre, își asumă și exercită nemijlocit toate competențele și responsabilitățile ce le revin acestora potrivit legii cu privire la furnizarea/prestarea serviciilor de utilități publice, respectiv la administrarea, funcționarea și exploatarea sistemelor de utilități publice aferente acestora, conform cu mandatele date de acestea. Conform Legii serviciilor comunitare de utilități publice nr.51/2006 actualizată, gestiunea directă se realizează prin intermediul unor operatori de drept public sau privat, astfel cum sunt definiți la art. 2 lit. g), respectiv lit. h), fără aplicarea prevederilor Legii nr, 98/2016 privind achizițiile publice, Legii nr,99/2016 privind achizițiile sectoriale și Legii nr, 100/2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii, care pot fi: a) Servicii publice de interes local sau județean, specializate, cu personalitate juridică, înființate și organizate în subordinea consiliilor locale sau consiliilor județene, după caz, prin hotărâri ale autorităților deliberative ale unităților administrativ – teritoriale respective; și b) Societăți reglementate de legea nr.31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu capital social integral al unităților administrativ - teritoriale, înființate de autoritățile deliberative ale unităților administrativ - teritoriale respective. Asociațiile de dezvoltare intercomunitară având ca scop serviciile de utilități publice, în baza mandatului primit pot încredința unui operator de drept privat gestiunea serviciilor de utilități publice sau a uneia ori mai multor activități din sfera acestor servicii prin atribuirea directă a contractului de delegare a gestiunii, cu respectarea următoarelor condiții cumulative ce trebuie îndeplinite atât la data atribuirii contractului de delegare a gestiunii, cât și pe toată durata acestui contract: a) UAT-urile membre ale asociației de dezvoltare intercomunitară, având ca scop serviciile de utilități publice, în calitate de acționari/asociați ai operatorului regional, prin intermediul asociației, exercită un control direct și o influență dominantă asupra deciziilor strategice și/sau semnificative ale operatorului regional în legătură cu serviciul furnizat/prestat, similar celui pe care îl exercită asupra structurilor proprii în cazul gestiunii directe; b) Operatorul desfășoară exclusiv activități din sfera furnizării/prestării serviciilor de utilități publice destinate satisfacerii nevoilor de interes public general ale utilizatorilor de pe raza de competență a unității administrativ- teritoriale care i-a încredințat gestiunea-serviciului; c) Capitalul social al operatorului este deținut în totalitate de unitățile administrativ teritoriale membre ale asociației, participarea capitalului privat la capitalul social al operatorului regional este exclusă. În cazul serviciului de transport public local de călători, atribuirea directă a contractelor de delegare a gestiunii se face în condițiile prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1370/2007 al Parlamentului European și al Consiliului privind serviciile publice de transport feroviar și rutier de călători și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 1191/69 și nr. 1.107/70 ale Consiliului. Operatorii care își desfășoară activitatea în regim de gestiune directă prevăzuți la art. 28 alin, (2) lit. b) din Legea 51/2006 actualizată, se organizează și funcționează pe baza unui regulament de organizare și funcționare aprobat de către consiliul de administrație al acestora, Studiu de Oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public pag. 38

Pagina 44

3.1.2 Scenariul 2 – Gestiunea delegată Caracteristicile gestiunii delegate Gestiunea delegată se realizează prin intermediul unor operatori de drept privat menționați la art. 2, lit. g) din Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr.51/2006 actualizată care pot fi: a) Societăți reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu capital social privat; și b) Societăți reglementate de Legea nr, 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu capital social mixt. Operatorii care își desfășoară activitatea în modalitatea gestiunii delegate furnizează serviciile de transport public local de călători în baza contractului de delegare a gestiunii serviciului. Procedurile de atribuire a contractelor de delegare a gestiunii serviciilor de utilități publice se desfășoară conform Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice sau Legii nr.100/2016 privind concesiunile de lucrări ori concesiunile de servicii, Societățile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu capital social integral public pot participa la procedurile de atribuire a contractelor de delegare a gestiunii serviciilor de utilități publice în zona teritorială de competență a unităților administrativ- teritoriale care exercită o influență dominantă asupra acestora sau în afara acestei zone dacă operatorul nu are încheiat un alt contract de delegare a gestiunii atribuit direct, conform art. 28 din Legea 51/2006. Astfel, în conformitate cu dispozițiile art. 31 din Legea nr.98/2016 privind achizițiile publice și art. 36 din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări ori concesiunile de servicii, atribuirea contractului de delegare a gestiunii serviciilor poate fi exceptată de la procedura licitației publice în cazul în care sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiții: a) Autoritatea contractantă exercită asupra persoanei juridice în cauză un control similar celui pe care îl exercită asupra propriilor departamente sau servicii; b) Mai mult de 80% din activitățile persoanei juridice controlate sunt efectuate în vederea îndeplinirii sarcinilor care îi sunt încredințate de către autoritatea contractantă care o controlează sau de către alte persoane juridice controlate de respectiva autoritate contractantă; c) Nu există participare privată directă la capitalul persoanei juridice controlate, cu excepția formelor de participare a capitalului privat care nu oferă controlul sau dreptul de veto, dar a căror existență este necesară potrivit dispozițiilor legale, în conformitate cu tratatele, și care nu exercită o influență determinantă asupra persoanei juridice controlate. 3.2 Analiza comparativă a scenariilor prezentate, concluzii și recomandarea variantei optime În vederea elaborării unei analize comparative privind scenariile de delegare prezentate la sub-capitolul 3.1., prezentul sub-capitol urmărește prelucrarea informațiilor/datelor specifice fiecărui tip de delegare raportându-se la anumite criterii prestabililite. Obiectivele de cercetare constau în formularea unei concluzii cu privire la varianta/soluția optimă privind delegarea serviciului de transport public. Menționăm că vor fi analizate atât informații teoretice (legislative sau de context) cât și calcule matematice care vor ajuta la stabilirea unuei viziuni mai clare Studiu de Oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public pag. 39

Pagina 45

în ceea ce privesc asemănările și diferențierile între modalitățile de delegare analizate. Astfel, cele 2 scenarii de delegare vor fi analizate din punct de vedere al următoarelor criterii: ▌ Administrativ și procedural; ▌ Economico-financiar (nivel redevență; nivel compensație; profit rezonabil; nivel tarifare; cost/km); ▌ Acces la finanțare europeană (cost investițional; finanțare nerambursabilă obținută); ▌ Social (călători deserviți; populație totală deservită; evoluție cotă modală; număr locuri de muncă; accesibilitatea financiară a populației la serviciu; categorii de persoane cu reduceri de tarif/gratuități); ▌ Mediu (nivel CO2). Studiu de Oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public pag. 40

Pagina 46

3.2.1 Criteriul administrativ și procedural Tabel 3-1 Criteriul administrativ și procedural Evaluare Modalitate de delegare Avantaje Dezavantaje propriu-zisă Scenariul 1 – Gestiune directă prin delegarea serviciului prin atribuire directă Pentru a se putea realiza gestiune directă prin delegarea serviciului prin atribuire directă către 1. Nu se realizează 1. Este necesară publicarea Societatea Transport Urban Public S.A. (T.U.P.), care va avea calitatea de Operator regional, procedura de atribuire a în JOUE a anunțului de trebuiesc îndeplinite condițiile prevăzute în art. 28, alin. (2^1) din Legea nr. 51/2006. Astfel: serviciului public; intenție cu un an înainte de a) Unitățile administrativ-teritoriale membre ale asociației, în calitate de 2. Societatea deține la atribuirea contractului acționari/asociați ai T.U.P. care este operatorul regional, prin intermediul asociației ora actuală licențele și exercită un control direct și o influență dominantă asupra deciziilor strategice și/sau autorizațiile necesare semnificative ale operatorului regional în legătură cu serviciul furnizat/prestat, similar desfășurării activității, celui pe care îl exercită asupra structurilor proprii în cazul gestiunii directe; dotările necesare și b) Operatorul regional desfășoară exclusiv activități din sfera furnizării/prestării serviciilor personal de specialitate de transport public local necesare satisfacerii nevoilor de transport ale utilizatorilor de suficient pentru pe raza de competență a unităților administrativ-teritoriale membre ale asociației; desfășurarea activității c) Capitalul social al operatorului regional este deținut în totalitate de unitățile administrativ-teritoriale membre ale asociației. În conformitate cu dispozițiile art. 31 din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice și art. 36 Legislație din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări ori concesiunile de servicii, atribuirea relevantă contractului de delegare a gestiunii serviciilor poate fi exceptată de la procedura licitației publice în cazul în care sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiții: a) Autoritatea contractantă exercită asupra persoanei juridice în cauză un control similar celui pe care îl exercită asupra propriilor departamente sau servicii; b) Mai mult de 80% din activitățile persoanei juridice controlate sunt efectuate în vederea îndeplinirii sarcinilor care îi sunt încredințate de către autoritatea contractantă care o controlează sau de către alte persoane juridice controlate de respectiva autoritate contractantă; c) Nu există participare privată directă la capitalul persoanei juridice controlate, cu excepția formelor de participare a capitalului privat care nu oferă controlul sau dreptul de veto, dar a căror existență este necesară potrivit dispozițiilor legale, în conformitate cu tratatele, și care nu exercită o influență determinantă asupra persoanei juridice controlate. Studiu de Oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public pag. 41

Pagina 47

Evaluare Modalitate de delegare Avantaje Dezavantaje propriu-zisă Scenariul 1 – Gestiune directă prin delegarea serviciului prin atribuire directă 2. Durata contractului de delegare a gestiunii În ceea ce privește durata actului administrativ de delegare (contract de servicii - contract cu titlu oneros), există 3 legislații care reglementează acest aspect: a) Regulamentul (CE) nr. 1370/2007, art 3 al. 3 prevede că durata contractelor de servicii publice este limitată și nu depășește 10 ani pentru serviciile de transport cu autocarul și cu autobuzul și 15 ani pentru serviciile de transport de călători pe calea ferată și cu alte moduri de transport pe șine.; b) Legea 51/2006 a serviciilor comunitare de utilități publice, art. 32, alin. (3), modificată și completată de OUG 58/2016 statutează că durata contractelor de delegare a gestiunii este limitată. Pentru contractele de delegare a gestiunii a căror durată estimată este mai mare de 5 ani, aceasta se stabilește, după caz, în conformitate cu prevederile Legii nr. 98/2016, ale Legii nr. 99/2016 și ale Legii nr. 100/2016 și nu va depăși durata maximă necesară recuperării investițiilor prevăzute în sarcina operatorului/operatorului regional prin contractul de delegare. În cazul gestiunii directe, autoritățile administrației publice locale, cu excepția celor care sunt membre ale asociațiilor de dezvoltare intercomunitară, sunt obligate ca, periodic, respectiv o dată la 5 ani, să facă analize privind eficiența economică a serviciului, respectiv să schimbe modalitatea de gestiune a serviciilor publice, după caz.”; c) De asemenea, Legea nr. 92/2007 a serviciilor de transport public local, art. 28 prevede că durata contractelor de servicii publice este fixă, respectiv 10 ani pentru transporturile realizate cu autobuze, troleibuze sau autocare si 15 ani pentru transporturile realizate cu tramvaie, troileibuze și mijloace de transport pe cablu. În ceea ce privește semnarea contractului de delegare, acesta se va realiza după obținerea avizului Consiliului Concurenței cu privire la respectarea prevederilor specifice din domeniul concurenței și al ajutorului de stat, așa cum este prevăzut în art. 52, al (1) și (2) din Legea 51/2006 serviciilor comunitare de utilități publice, modificată și completată de Legea 225/2016 3. În ceea ce privesc avizele necesare pentru atribuirea directă a serviciului de transport public către un operator regional este necesar a se obține în prealabil – înainte de semnarea contractului de servicii - Avizul Consiliului Concurenței, conform prevederilor art. 52, al. (1) din Legea nr. 51/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare sau ale art. 20 din OUG 77/2014, actualizată, privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996. Studiu de Oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public pag. 42

Pagina 48

Evaluare Modalitate de delegare Avantaje Dezavantaje propriu-zisă Scenariul 1 – Gestiune directă prin delegarea serviciului prin atribuire directă 1. Conform informațiilor expuse în rândurile de mai sus. Asociația de Dezvoltare Intercomunitară „TRANSAR” poate delega direct serviciul de transport public către un operator regional, fiind îndeplinite toate prevederile legale în vigoare. Un astfel de operator este operatorul regional intern T.U.P., care a demonstrat capacitatea tehnică și managerială necesară, ca și îmbunătățirea continuă a prestației sale și posibilitățile de îmbunătățire în continuare a acesteia, în condiții financiare de multe ori dificile. Societatea deține la ora actuală licențele și autorizațiile necesare desfășurării activității, dotările necesare și personal de specialitate suficient pentru desfășurarea activității. 2. Durata contractului În ceea ce privește situația delegării serviciului de transporort public către operator regional, Analiza durata contractului de delegare nu va depăși durata maximă necesară recuperării investițiilor. propriu-zisă Dacă durata contractului va fi mai mare de 5 ani se vor aplica prevederile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii, care prevede că: „Pentru concesiunile de lucrări sau concesiunile de servicii a căror durată estimată este mai mare de 5 ani, durata maximă a concesiunii nu poate depăși timpul estimat în mod rezonabil necesar concesionarului pentru a obține un venit minim care să permită recuperarea costurilor investițiilor efectuate, a costurilor în legătură cu exploatarea lucrărilor sau a serviciilor, precum și a unui profit rezonabil”. 3. În ceea ce privește semnarea contractului de delegare, acesta se va realiza după obținerea Avizului Consiliului Concurenței cu privire la respectarea prevederilor specifice din domeniul concurenței și al ajutorului de stat, așa cum este prevăzut în art. 52, al (1) și (2) din Legea 51/2006 serviciilor comunitare de utilități publice, modificată și completată de Legea 225/2016. În concluzie, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară „TRANSAR” poate delega direct operarea serviciului de transport către operatorul T.U.P., fiind îndeplinite toate prevederile legale în vigoare. Concluzii Din punct de vedere administrativ, considerăm astfel că această modalitate de delegare prezintă mai multe avantaje din punct de vedere administrativ și procedural, decât dezavantaje. Evaluare Modalitate de delegare Avantaje Dezavantaje propriu-zisă Scenariul 2 – Gestiune delegată către o companie privată 1. Spre deosebire de cealaltă modalitate de delegare, alegerea acestei variante presupune 1. Se realizează procedura Legislație demararea unei proceduri concurențiale de atribuire a serviciului de utilitate publică, în de atribuire a serviciului relevantă conformitate cu prevederile Regulamentului CE 1370/2007 și ale Legii nr. 99/2016 privind public Studiu de Oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public pag. 43

Pagina 49

Evaluare Modalitate de delegare Avantaje Dezavantaje propriu-zisă Scenariul 2 – Gestiune delegată către o companie privată achizițiile sectoriale, sau, după caz, ale Legii nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări și 2. Este necesară publicarea concesiunile de servicii: în JOUE a anunțului de a) Regulamentul CE 1370/2007, prevede la art. 5, al. (3) că orice autoritate competentă intenție cu un an înainte de care face apel la un terț, altul decât un operator intern, atribuie contractele de servicii lansarea invitației de publice pe baza unei proceduri competitive de atribuire, cu excepția cazurilor participare. menționate la alineatele (4) 1, (5) 2 și (6) 3. Procedura competitivă de atribuire adoptată este deschisă tuturor operatorilor, este echitabilă și respectă principiile transparenței și nediscriminării. În urma depunerii ofertelor și a eventualei etape de preselecție, procedura poate presupune negocieri în conformitate cu aceste principii, cu scopul de a stabili modul optim de a îndeplini anumite cerințe speciale sau complexe; b) Legea 99/2016 privind achizițiile sectoriale, reglementează modul de realizare de către entitățile contractante a achizițiilor sectoriale, procedurile de atribuire a contractelor sectoriale și de organizare a concursurilor de soluții, instrumentele și tehnicile specifice care pot fi utilizate pentru atribuirea contractelor sectoriale, precum și anumite aspecte specifice în legătură cu executarea contractelor sectoriale; c) Legea 100/2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii reglementează modul de atribuire a contractelor de concesiune de lucrări și a contractelor de concesiune de servicii, regimul juridic aplicabil acestor contracte, precum și anumite aspecte specifice în legătură cu executarea acestora. În cazul asociațiilor de dezvoltare intercomunitară având ca scop serviciile de utilități publice, documentația de atribuire se elaborează în cadrul asociației, se supune avizării autorităților deliberative ale unităților administrativ-teritoriale membre și se aprobă de adunarea generală a asociației, în calitatea acesteia de organ deliberativ, în baza mandatului primit 2. În ceea ce privește durata actului administrativ de delegare (contract de servicii publice - 3. Control direct al contract cu titlu oneros), în acest scenariu de delegare se aplică aceleași prevederi legislative activităților administrative prezentate atât în cadrul analizei legislative a modalității de delegare directă, cât și în cadrul 1 Cu excepția cazului în care acest lucru este interzis de dreptul intern, autoritățile competente pot decide să atribuie direct contracte de servicii publice fie în cazul în care valoarea medie anuală a acestora este estimată la mai puțin de 1 000 000 EUR, fie în cazul în care aceste contracte vizează prestarea anuală de servicii de transport public de călători pe mai puțin de 300 000 de kilometri. În cazul unui contract de servicii publice atribuit direct unei întreprinderi mici sau mijlocii care exploatează cel mult 23 de autovehicule, aceste plafoane pot fi mărite fie la o valoare medie anuală estimată la mai puțin de 2 000 000 EUR, fie la prestarea anuală de servicii publice de transport de călători pe mai puțin de 600 000 de kilometri 2 Autoritatea competentă poate lua măsuri de urgență în cazul unei perturbări a serviciilor sau în cazul riscului iminent de producere a unei asemenea perturbări. Măsurile de urgență respective iau forma unei atribuiri directe sau a unui acord formal de prelungire a unui contract de servicii publice, sau a unei cerințe de respectare a anumitor obligații de serviciu public. Operatorul de serviciu public are dreptul de a contesta decizia de impunere a executării anumitor obligații de serviciu public. Atribuirea sau prelungirea unui contract de servicii publice prin măsuri de urgență, sau impunerea unui astfel de contract nu poate depăși doi ani. 3 Cu excepția cazului în care acest lucru este interzis de dreptul intern, autoritățile competente pot decide să atribuie direct contracte de servicii publice privind transportul feroviar, cu excepția altor moduri de transport pe șine, precum metroul sau tramvaiul. Prin derogare de la articolul 4 alineatul (3), durata unor astfel de contracte nu depășește zece ani, cu excepția cazurilor în care se aplică articolul 4 alineatul (4). Studiu de Oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public pag. 44

Pagina 50

Evaluare Modalitate de delegare Avantaje Dezavantaje propriu-zisă Scenariul 2 – Gestiune delegată către o companie privată analizei prezentate la capitolul 4 în subcapitolul. „Durata contractului”. Pe lângă aspectele deja se desfășoară exclusiv în menționate în analizele Scenariilor anterioare, modalitatea de delegare a gestiunii către un baza contractului încheiat. operator privat, mai presupune: Potrivit art. 32, aliniat 2 din Legea nr. 51/2006, durata contractelor de delegare a gestiunii este limitată. Pentru contractele de delegare a gestiunii a căror durată estimată este mai mare de 5 ani, aceasta se stabilește, după caz, în conformitate cu prevederile Legii nr. 98/2016, ale Legii nr. 99/2016 și ale Legii nr. 100/2016 și nu va depăși durata maximă necesară recuperării investițiilor prevăzute în sarcina operatorului/operatorului regional prin contractul de delegare. De asemenea, conform Regulamentului CE nr. 1370/2007, art. 4, al. (3), durata contractelor de servicii publice nu depășește 10 ani pentru serviciile de transport cu autocarul și cu autobuzul. Însă, Regulamentul (CE) nr. 1370/2007 reglementează la art. 8 și clauze tranzitorii care stabilesc și o clauză contractuală mai mare în funcție de data încheierii contractului și de procedură de atribuire (directă sau competitivă). Astfel, potrivit art. 8 al. (3): „În vederea aplicării alineatului (2), nu se ține seama de contractele de servicii publice atribuite în conformitate cu dreptul comunitar și cu dreptul intern: a) Înainte de 26 iulie 2000 pe baza unei proceduri competitive echitabile de atribuire; b) Înainte de 26 iulie 2000 pe baza unei proceduri, alta decât o procedură competitivă echitabilă de atribuire; c) După 26 iulie 2000 și înainte de 3 decembrie 2019, pe baza unei proceduri competitive echitabile de atribuire; d) După 26 iulie 2000 și înainte de 3 decembrie 2009, pe baza unei proceduri, alta decât o procedură competitivă echitabilă de atribuire. Contractele menționate la litera (a) pot continua până la expirare. Contractele menționate la literele (b) și (c) pot continua până la expirare, dar nu mai mult de 30 de ani. Contractele menționate la litera (d) pot continua până la expirare, cu condiția să fie încheiate pe termen limitat, comparabil cu duratele menționate la articolul 4. Contractele de servicii publice pot continua până la expirare, în cazul în care rezilierea lor ar produce consecințe juridice sau economice disproporționate și cu condiția ca Comisia să își fi dat acordul. Studiu de Oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public pag. 45

Pagina 51

Evaluare Mod

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.