Buget
Anexa 1
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 7,8 MB · modificat pe site: 03.11.2026
Pagina sursă
Cum citez acest document
Buget, „Anexa 1”, Municipiul Turda, jud. Cluj. Sursa: https://primariaturda.ro/uploads/proiecte%20de%20hotarare%20supuse%20dezbaterii%20publice/2.11.2026/anexa%20nr.%201.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/cluj/turda/143563-anexa-1, 18.11.2026)
Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
Studiu de Oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public
Pagina 2
Studiu de oportunitate pentru delegarea serviciului de
public de călători raza UAT-urilor membre ale
transport pe
Asociației de Dezvoltare Intercomunitară TRANSAR
A
SC FIP CONSULTING SRL Reprezentant legal
Informații Versiune finală pentru
despre livrabil comentariile Beneficiarului
Disclaimer
Acest document a fost elaborat de FIP CONSULTING SRL pentru a fi utilizat numai de către Client, conform
principiilor de consultanță general acceptate, a bugetului și a termenilor de referință în legătură cu care s-a
ajuns la un acord între FIP CONSULTING și Client. Nicio terță parte nu poate utiliza în scop comercial informații,
date analize din acest document fără un acord scris expres acordat anterior de către Client și de către FIP
și
CONSULTING SRL. Acordul FIP Consulting este obligatoriu pentru Informațiile și datele cu caracter conceptual,
strategic, design, modul de structurare și prezentare, precum și conceptele de inovare în mobilitate urbană și
transporturi. Preluarea acestora de către terțe părți poate constitui concurență neloaială, astfel cum a fost
prevăzută de Art. 2 din Legea 11/1991, în sensul că poate produce pagube constând în restrângerea elementelor
de unicitate și avantaj competitiv. Copierea sau folosirea informațiilor incluse în acest raport în oricare alte
scopuri decât cele prevăzute în Contract se pedepsește conform legilor internaționale în vigoare.
Studiu de Oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public
Pagina 3
Cuprins
1 Informații generale ....................................................................... 1
1.1 Titlul lucrării .......................................................................... 1
1.2 Beneficiarul investiției .............................................................. 1
1.3 Elaboratorul studiului de oportunitate............................................ 1
1.4 Listă abrevieri ........................................................................ 1
1.5 Referințe legale ...................................................................... 3
1.6 Scopul și rolul documentației ...................................................... 5
2 Situația existentă ......................................................................... 7
2.1 Prezentarea localității .............................................................. 7
2.1.1 Amplasament .................................................................... 7
2.1.2 Populație și demografie ........................................................ 8
2.1.3 Zone de generare și atracție a deplasărilor ................................ 13
2.1.4 Gradul de motorizare și tendințe de deplasare............................ 19
2.1.5 Transportul rutier .............................................................. 21
2.1.6 Transportul feroviar ........................................................... 25
2.1.7 Transportul aerian ............................................................. 26
2.2 Transportul public de persoane ................................................... 27
2.2.1 Prestarea serviciului ........................................................... 27
2.2.2 Trasee operate ................................................................. 28
2.2.3 Kilometri parcurși .............................................................. 30
2.2.4 Dotarea tehnică actuală, mijloace de transport, capacitate, vechime 31
2.2.5 Evoluția financiară a operatorului ........................................... 33
2.2.6 Constrângeri de ordin tehnic ................................................. 34
2.3 Oportunitatea/ necesitatea privind dezvoltarea serviciului de transport .. 35
3 Scenarii alternative privind delegarea serviciului ................................... 37
3.1 Scenarii alternative de delegare .................................................. 37
3.1.1 Scenariul 1 – Gestiunea directă .............................................. 38
3.1.2 Scenariul 2 – Gestiunea delegată ............................................ 39
3.2 Analiza comparativă a scenariilor prezentate, concluzii și recomandarea
variantei optime ............................................................................ 39
3.2.1 Criteriul administrativ și procedural ........................................ 41
3.2.2 Criteriul economico-financiar ................................................ 47
3.2.3 Criteriul de acces la finanțare europeană .................................. 49
3.2.4 Criteriul social .................................................................. 49
3.2.5 Criteriul de mediu (nivel CO2) ................................................ 51
3.3 Concluzii și recomandarea variantei optime de delegare ..................... 52
Studiu de Oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public
Pagina 4
4 Recomandări privind implementarea soluției recomandate ....................... 55
4.1 Aria teritorială ....................................................................... 55
4.2 Durata contractului ................................................................. 55
4.3 Obligația de serviciu public de transport ........................................ 56
4.4 Natura și întinderea drepturilor exclusive acordate operatorului ........... 57
4.5 Elemente de ordin juridic, procedural ........................................... 57
4.5.1 Modul de calcul al redevenței ................................................ 59
4.5.2 Modul de calcul al compensației ............................................. 60
4.5.3 Mărimea (nivelul) profitului rezonabil ...................................... 61
4.5.4 Categorii de persoane care beneficiază de reduceri sau gratuități .... 62
4.5.5 Modul de calcul al prețului călătoriilor, tarife propuse .................. 63
4.6 Trasee aferente contractului de delegare....................................... 64
4.7 Indicatori de performanță pentru serviciile de transport public ............. 66
5 Concluzii ................................................................................... 69
Anexa 1 – Organigrama societății TUP Turda. ............................................ 70
Anexa 2 – Programul de transport public propus ......................................... 71
Local Turda .................................................................................. 71
Turda – Mihai Viteazu ...................................................................... 78
Listă figuri
Figură 2-1 Așezarea geografică a ariei de studiu .......................................... 7
Figură 2-2 Populația declarată și evoluția acesteia în ultimii 10 ani ................... 8
Figură 2-3 Fluctuația populației după domiciliu în aria de studiu pentru ultimii 10 ani
.................................................................................................... 9
Figură 2-4 Piramida populației pentru anul 2025, municipiul Turda ................... 9
Figură 2-5 Piramida populației pentru anul 2025, UAT-uri componente ADI ......... 10
Figură 2-6 Funcțiunea terenurilor și densitatea populației pentru zona de studiu în
anul 2025 ....................................................................................... 13
Figură 2-7 Locurile de muncă și numărul de angajați în anul 2025 .................... 14
Figură 2-8 Evoluția numărului de angjați în municipiul Turda și în comunele
componente ADI ............................................................................... 14
Figură 2-9 Evoluția numărului de șomeri în municipiul Turda și în comunele
componente ADI ............................................................................... 15
Figură 2-10 Numărul de navetiști salariați și elevi către Turda ........................ 15
Figură 2-11 Evoluția populației școlare în aria de studiu ............................... 17
Figură 2-12 Numărul unităților de învățământ în aria de analiză, anul 2023 ........ 17
Figură 2-13 Evoluția gradului de motorizare la nivelul municipiului Turda .......... 19
Figură 2-14 Principala problemă privind mobilitatea cu mijloacele de transport în
comun în municipiul Turda .................................................................. 20
Figură 2-15 Rețeaua rutieră din aria de studiu și accesibilitatea rutieră către
municipiul Turda .............................................................................. 21
Figură 2-16 Rețeaua TEN-T Națională ...................................................... 22
Figură 2-17 Infrastructura feroviară la nivel național ................................... 25
Studiu de Oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public
Pagina 5
Figură 2-18 Organigrama societății de transport public S.C. Transport Urban Public
S.R.L. ........................................................................................... 27
Figură 2-19 Acoperirea sistemului de transport public și izocronele de accesibilitate
a stațiilor ....................................................................................... 29
Figură 2-20 Evoluția kilometrilor anual parcurși și costul pe kilometru .............. 30
Figură 2-21 Opțiuni alternative de achiziționare a titlurilor de călătorie ............ 32
Figură 2-22 Evoluția financiară a operatorului pe 5 ani ................................. 33
Figură 4-1 Traseele de transport public la nivelul UAT Turda .......................... 64
Figură 4-2 Traseele de transport public între UAT Turda și UAT Mihai Viteazu...... 65
Listă tabele
Tabel 2-1 Indicatori demografici I pentru anul 2025 ..................................... 11
Tabel 2-2 Indicatori demografici II pentru anul 2025 .................................... 12
Tabel 2-3 Evoluția populației școlare în UAT-urile componente zonei de analiză .. 16
Tabel 2-4 Comparația cotelor modale ale municipiului Turda cu alte municipii din
România ........................................................................................ 19
Tabel 2-5 Tipuri de integrări între rețeaua de drumuri națională și cea locală ..... 22
Tabel 2-6 Clasificarea stării tehnice a drumurilor publice (sursă: CD 155-2001, Anexa
6) ................................................................................................ 23
Tabel 2-7 Lungimea rețelei stradale pe categorii funcționale (conform datelor PMUD)
................................................................................................... 24
Tabel 2-8 Linii transport public existente în aria de studiu ............................ 28
Tabel 2-9 Numărul maxim de pasageri înregistrați pe cursă în funcție de oră și de
linia de transport public ..................................................................... 29
Tabel 2-10 Parcul auto existent al TUP Turda ............................................ 31
Tabel 2-11 Informații privind localizarea punctelor de vânzare bilete și abonamente
din aria de analiză ............................................................................ 32
Tabel 2-12 Titluri de călătorie și tarife practicate ...................................... 33
Tabel 3-1 Criteriul administrativ și procedural ........................................... 41
Tabel 3-2 Criteriul economico-financiar (nivel redevență, profit rezonabil, nivel
compensație, nivel tarifare, cost/km) ..................................................... 47
Tabel 3-3 Criteriul de acces la finațare europeană ...................................... 49
Tabel 3-4 Criteriul social (călători deserviți, populație deservită, cotă modală, număr
locuri de muncă, accesibilitate financiară, gratuități) .................................. 49
Tabel 3-5 Criteriul de mediu (nivel CO2) .................................................. 51
Tabel 4-1 Valori estimative pentru 2027 .................................................. 61
Tabel 4-2 Traseele de la nivelul UAT Turda ............................................... 64
Tabel 4-3 Indicatorii de performanță și evaluare ai serviciilor de transport public de
călători ......................................................................................... 66
Studiu de Oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public
Pagina 6
1 Informații generale
1.1 Titlul lucrării
Studiu de oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public pe
raza UAT-urilor membre ADI TRANSAR
1.2 Beneficiarul investiției
Municipiul Turda
▌ Adresa: P-ța 1 Decembrie 1918, nr. 28, Mun. Turda, Județul Cluj, România
▌ Website: www.primariaturda.ro
▌ E-mail: [email protected]
▌ Tel./fax: 0264313160/0264317081
1.3 Elaboratorul studiului de oportunitate
Studiul de oportunitate a fost elaborat de către societatea FIP Consulting SRL,
companie de consultanță în domeniul mobilității urbane și a dezvoltării sistemelor
de transport public ecologice.
▌ Adresa: Str. Cluceru Udricani, nr.20, Sector 3, București
▌ Website: www.fipconsulting.ro
1.4 Listă abrevieri
Ajutor de Stat Un avantaj conferit în mod selectiv întreprinderilor de către
autoritățile publice
Asociație de Dezvoltare Asocierea a Autorităților Locale în scopul furnizării de servicii
integrate de transport public local pe întreg teritoriul administrativ
al tuturor autorităților membre ale asociației.
Atribuire Directă Procedura de atribuire a contractului prin care Autoritatea
Contractantă deleagă gestiunea serviciilor de Transport Public
Local/ Metropolitan unui Operator, fără licitație publică, în
conformitate cu Articolul 30 alineatul (6) din Legea nr. 92/2007
privind serviciile de transport public local.
Studiu de Oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public
pag. 1
Pagina 7
Autoritatea Contractantă Autoritatea competentă (Autoritate Locală sau o Asociație de
Dezvoltare Intercomunitară de Transport Public) care are
competența legală de a atribui serviciul de Transport Public în
Gestiune directă sau Gestiune delegată, precum și capacitatea de
a concesiona infrastructura aferentă.
Bunuri de Preluare Bunurile utilizate la asumarea Obligației de Serviciu Public cu
privire la care Operatorul va avea dreptul de a achiziționa active,
plătind Autorității Contractante un preț egal cu valoarea reziduală
a activelor la încetarea contractului.
Bunuri Proprii Bunurile proprii sunt activele exclusiv bunurile preluate, care au
fost deținute în proprietate de Operator și au fost utilizate la
executarea Obligației de Serviciu Public. Bunurile proprii rămân în
proprietatea Operatorului, după încetarea Contractului de Servicii
Publice.
Bunuri de Retur Activele utilizate în prestarea Obligației de Serviciu Public , care
vor fi returnate de drept, gratuit și libere de sarcini Autorității
Contractante la finele contractului. Aceste active sunt activele puse
la dispoziție operatorului de Autoritatea Contractantă.
Compartiment Specializat O structură din cadrul Autorității Locale, fără personalitate
juridică, care are dreptul de a acționa prin Gestiune Directă, în
calitate de Operator al Autorității Locale.
Companie Municipală O societate comercială - cu răspundere limitată sau pe acțiuni,
asupra căreia Autoritatea Contractantă exercită un control
asemănător cu cel exercitat asupra propriului sau compartiment și
care are toate obligațiile legale decurgând din acest fapt.
Autoritatea Contractantă este acționar unic sau acționar majoritar
într-o astfel de companie.
Compensație pentru Serviciu Public Se referă la toate beneficiile, în special financiare, acordate direct
sau indirect de o Autoritate Contractantă din fonduri publice în
perioada de implementare a unei obligații de serviciu public sau în
legătură cu acea perioadă.
Concesiune Acordarea Dreptului de utilizare cu privire la un activ deținut de
către Autoritatea Contractantă, astfel cum este prevăzut în cadrul
Contractului de Servicii Publice.
Gestiune Delegată Modalitatea de gestiune în care Autoritatea Locala transferă unuia
sau mai multor operatori de transport toate sarcinile privind
furnizarea/prestarea serviciilor de transport public pe baza unui
contract de delegare a gestiunii.
Gestiune Directă Modalitatea de gestiune în care Autoritatea îți asumă și exercită
nemijlocit toate competențele și responsabilitățile ce le revin
potrivit legii cu privire la furnizarea serviciului de transport public
prin utilizarea propriilor sale resurse și în cadrul propriilor structuri.
Notificare privind ajutoare de stat Obligația de a informa Comisia Europeană cu privire la intenția de
a acorda Ajutor de Stat în sensul Articolului 108 (3) al TFUE.
Obligație de Serviciu Public Obligația de serviciu public reprezintă o obligație pe care un anumit
operator nu și-ar asuma-o (sau nu și-ar asuma-o în aceeași măsură
sau în aceleași condiții) fără remunerație suplimentară, dacă ar ține
seama de propriul său interes comercial, și care trebuie să fie
asumată din perspectiva autorităților publice din motive de interes
public. Operatorul își asumă această obligație (voluntar sau
obligatoriu) în schimbul unei anumite compensații, pentru
Studiu de Oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public
pag. 2
Pagina 8
acoperirea pierderii pe care o suportă cu prestarea obligațiilor de
serviciu public.
Operator Înseamnă entitatea căreia o Autoritate Contractantă îi acordă
dreptul de a presta servicii de Transport Public într-o anumită zonă
teritorial-administrativă, și care poate fi un Compartiment
Specializat, un Operator Intern sau un Operator Extern.
Operator Extern Operatorul care nu este definit ca fiind Operator Intern al
Autorității Contractante. Acesta poate fi un Operator Privat sau o
Companie Municipală care are dreptul de a participa la licitații
deschise.
Operator Intern O Companie Municipală căreia i se atribuie direct dreptul de a
furniza servicii de Transport Public de către Autoritatea
Contractantă.
Operator Privat O societate comercială - cu răspundere limitată sau pe acțiuni,
căreia o Autoritate Contractantă îi acordă dreptul de a presta
servicii de Transport Public pe teritoriul unei anumite unități
administrative.
Procedură Competitivă Metoda prin care Autoritatea Contractantă deleagă gestiunea
serviciului de Transport Public Local/ Metropolitan unui Operator,
prin licitație, în conformitate cu prevederile art. 29 (8) din Legea
nr. 51/2006 și cu alte dispoziții legale aplicabile. Această lege este
în prezent în curs de revizuire.
Redevențe În schimbul dreptului și obligației de a exploata bunuri date în
concesiune, Operatorul poate plăti o redevență către Autoritatea
Contractantă, calculată anual în conformitate cu prevederile
contractului de concesiune sau ale Contractului de Servicii Publice.
Acest cost este eligibil a fi inclus în calculul compensației.
Regie Autonomă O Entitate Publică existentă, înființată de o Autoritate Locală în
scopul furnizării de servicii de Transport Public Local prin Gestiune
directă.
Serviciu de Interes Economic General Activitățile economice identificate ca fiind de o importanță
deosebită pentru cetățeni și care nu ar fi efectuate (sau ar fi
efectuate în alte condiții) în absența oricărei intervenții publice.
Sistem de Transport Public Ansamblul sistemului tehnologic și operațional de transport aflat în
proprietatea publică a unei Autorități Locale, care cuprinde
infrastructura de transport public, vehiculele de transport public și
spațiul fizic utilizat de vehiculele de transport public.
Transport Public În sensul prezentului document, se referă la transportul public de
călători rutier sau pe șine efectuat la Nivel Local (adică pe teritoriul
unei Autorități Locale) sau la Nivel Metropolitan (adică pe teritoriul
unui Asociații de Dezvoltare Intercomunitară).
Unitate Administrativă Teritorial (UAT) Un Oraș, Municipiu, Județ sau Comuna. Acest lucru poate fi, de
asemenea, menționată ca Autoritate Locală.
1.5 Referințe legale
Referințele legale la nivel european
Aspectele utilizate în cadrul acestui Studiu de oportunitate sunt reglementate la
nivel comunitar de următoarele acte normative:
▌ Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, denumit în continuare "TFUE";
Studiu de Oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public
pag. 3
Pagina 9
▌ Regulamentul (CE) nr. 1370/2007 al Parlamentului European și al Consiliului
din 23 octombrie 2007 privind serviciile publice de transport de călători pe
calea ferată și rutier și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr 1191/69 și nr
1107/70 (JO L 315/2007), denumit în continuare "Regulamentul (CE)
1370/2007";
▌ Regulamentul (UE) nr 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului
din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul
european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de
coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul
european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor
dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul
social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și
afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al
Consiliului, denumit în continuare "Regulamentul 1303/2013";
▌ Regulamentul (UE) nr 1301/2013 al Parlamentului European și al Consiliului
din 17 Decembrie 2013, privind Fondul European de Dezvoltare Regională și
dispoziții specifice referitoare la investițiile pentru creștere economică și
ocuparea forței de muncă și de abrogare a Regulamentului (CE) nr 1080/2006.
Referințele legale la nivel național
Conținutul prezentului document este reglementat la nivel național de următoarele
acte normative:
▌ Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale;
▌ Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia;
▌ Legea nr. 287/2009 privind Codul civil;
▌ Legea nr. 31/1990 privind societățile;
▌ Legea nr. 51/2006 privind serviciile comunitare de utilități publice,
actualizata prin Legea 225/2016;
▌ Legea nr. 92/2007 privind serviciile de transport public local;
▌ Legea 328/2018 pentru modificarea și completarea Legii serviciilor de
transport public local nr.92/2007
▌ Ordonanța Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere;
▌ Ordonanța Guvernului nr. 7/2012 privind implementarea sistemelor de
transport inteligente în domeniul transportului rutier și pentru realizarea
interfețelor cu alte moduri de transport;
▌ Ordonanța Guvernului nr. 97/1999 (r) privind garantarea furnizării de servicii
publice subvenționate de transport rutier intern și de transport pe căile
navigabile interioare;
▌ Ordinul ministrului transporturilor nr. 972/2007 pentru aprobarea
Regulamentului-cadru pentru efectuarea transportului public local și a
Caietului de sarcini-cadru al serviciilor de transport public local;
▌ Ordonanța Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ;
▌ Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naționale
în domeniul ajutorului de stat, precum și pentru modificarea și completarea
Legii concurenței nr. 21/1996;
▌ Legea nr.20/2015 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului
nr.77/2014 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat,
precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr.21/1996;
▌ Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 40/2015 privind gestionarea financiară
a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020;
▌ Hotărârea Guvernului nr. 93/2016 pentru aprobarea Normelor Metodologice
de aplicare a prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 40/2015
Studiu de Oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public
pag. 4
Pagina 10
privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de
programare 2014-2020;
▌ Ordinul 140/2017 privind privind modalitatea de atribuire a contractelor de
delegare a gestiunii serviciilor de transport public local.
1.6 Scopul și rolul documentației
Scopul prezentului studiu de oportunitate este acela de a permite luarea unei decizii
informate asupra delegării administrării și operării serviciului de transport public în
Municipiul Turda pentru proiectele finanțate prin PNRR – C10 Fondul local, respectiv
„Achiziția de mijloace de transport public – autobuze electrice în cadrul
parteneriatului Turda – Călărași - Moldovenești – Tureni” și „Achiziția de mijloace
de transport nepoluante (autobuze și microbuze) în cadrul parteneriatului UAT
Municipiul Turda – UAT Comuna Mihai Viteazu” .
Având în vedere parteneriatele dintre municipiul Turda și UAT-urile învecinate, s-a
constituit Asociația de Dezvoltare Intercomunitară TRANSAR.
În concluzie, scopul documentației constă în analiza tuturor scenariilor posibile
pentru atribuirea contractului de servicii publice prin curse regulate pe raza
administrativ-teritorială a Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Transar (ADI
TRANSAR).
Realizarea studiului de oportunitate a deciziei de delegare reprezintă cerința
obligatorie, conform prevederilor legale. Studiul de oportunitate se axează pe
analiza elementelor tehice, juridice și financiare implicite, realizând o evaluare a
următoarelor aspecte:
▌ Aspecte generale;
▌ Situația existentă;
▌ Scenarii alternative privind delegarea;
▌ Scenarii alternative privind dotarea cu mijloace;
▌ Aspecte de mediu ;
▌ Aspecte sociale și aspecte instituționale.
Prezentul studiu fundamentează necesitatea și oportunitatea delegării serviciului de
transport public local de persoane pe raza administrativ teritorială a UAT-urile
membre ale Asociației de Dezvoltare Intercomunitară TRANSAR și stabilirea soluțiilor
optime de delegare a gestiunii serviciilor.
Autoritățile administrației publice locale au obligația de a stabili și de a aplica
strategia pe termen mediu și lung pentru extinderea, dezvoltarea și modernizarea
serviciilor de transport public local de persoane prin curse regulate, ținând seama
de planurile de urbanism și amenajarea teritoriului, de programele de dezvoltare
economico-socială a localităților și de cerințele de transport public local, evoluția
acestora, precum și de folosirea mijloacelor de transport cu consumuri energetice
reduse și emisii minime de noxe.
Prin realizarea acestui obiectiv, UAT-urile membre ale Asociației de Dezvoltare
Intercomunitară TRANSAR , urmăresc, în condițiile legii, prin strategiile pe care le
va adopta:
▌ Dezvoltarea și funcționarea pe termen mediu și lung a serviciilor de transport
public de persoane în concordanță cu programele de dezvoltare a UAT-urilor
membre, precum și a infrastructurii aferente acestuia;
▌ Satisfacerea în condiții optime a nevoilor populației (principalul client),
precum și al instituțiilor publice și agenților economici de pe raza UAT-urilor
membre ale ADI TRANSAR, pe care îi deservește prin serviciile de transport;
▌ Gestionarea serviciilor de transport public local de persoane pe criterii de
competitivitate și eficiență managerială;
Studiu de Oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public
pag. 5
Pagina 11
▌ Îmbunătățirea condițiilor de viață ale cetățenilor prin promovarea calității și
eficienței transportului public local de persoane;
▌ Asigurarea capacității suficiente de transport pe rute aglomerate;
▌ Promovarea reabilitării infrastructurii aferente serviciilor de transport public
local de persoane;
▌ Realizarea unei infrastructuri edilitare moderne printr-un program
investițional adecvat, în vederea creșterii calității vieții cetățenilor;
▌ Acordarea de facilități unor categorii de persoane, defavorizate din punct de
vedere social;
▌ Menținerea serviciului de transport la indicatorii de performanță propuși.
Analizele efectuate s-au realizat pe baza informațiilor și datelor primite de la
Beneficiar și s-au referit în general la:
▌ Date privind liniile de transport public (trasee, lungimi, stații, etc.);
▌ Documentele care au stat la baza atribuirii prezentului contract de servicii
publice;
▌ Hotărâri ale Consiliilor Locale ale UAT-urilor membre ale Asociației de
Dezvoltare Intercomunitară TRANSAR cu privire la activitatea de transport
public;
Și pe baza datelor solicitate de la operatorul de transport SOCIETATEA TRANSPORT
URBAN PUBLIC SRL, care s-au referit în general la:
▌ Datele financiare ale companiei;
▌ Organigrama companiei pentru activitatea de transport public;
▌ Număr de bilete/abonamente vândute, număr de călători pe an și pe linii;
▌ Programul de circulație;
▌ Parcul de autovehicule;
▌ Numărul de kilometri efectuați anual;
▌ Subvențiile obținute pentru diferite categorii de persoane care beneficiază de
acest drept.
Informațiile primite au fost considerate ca fiind corecte și asumate, consultantul
nerealizând cercetări suplimentare cu privire la aceste date și informații, care stau
la baza concluziilor și a propunerilor.
Studiu de Oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public
pag. 6
Pagina 12
2 Situația existentă
2.1 Prezentarea localității
2.1.1 Amplasament
Aria de analiză este reprezentată de
unitățile administrativ teritoriale
membre ale „Asociației de
Dezvoltare Intercomunitară
TRANSAR”. Zona de analiză este
situată în partea de Nord-Vest a
României, în județul Cluj. Municipiul
Turda este unul dintre cele 6 orașe ale
județului Cluj și al doilea ca mărime
după reședința de județ din punct de
vedere al numărului populației, care
reprezintă peste 7% din populația totală
a județului. Ca suprafață, teritoriul
administrativ al municipiului Turda
reprezintă 1,37% din teritoriul
județean. Este amplasat în partea de
sud a județului, în culoarul depresionar
al Arieșului inferior. Teritoriul său
administrativ se învecinează cu
teritoriul orașului Câmpia Turzii la sudest și cu teritoriile comunelor Călărași,
Mihai Viteazu, Săndulești, Tureni,
Ploscoș și Viișoara.
Aria de analiză este formată din
unitățile administrativ teritoriale:
▌ Turda – Municipiu;
▌ Călărași – Comună;
▌ Moldovenești – Comună;
▌ Mihai Viteazu – Comună;
▌ Petreștii de Jos - Comună;
▌ Sândulești - Comună;
▌ Tureni – Comună.
Figură 2-1 Așezarea geografică a ariei de studiu
Studiu de Oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public
pag. 7
Pagina 13
2.1.2 Populație și demografie
Populația ariei de studiu este de 69.090 locuitori, reprezentând 9.27% din populația
totală a județului Cluj, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică
pentru anul 2025. Cartograma următoare prezintă populația și evoluția acesteia în
ultimii 10 ani.
Efectivul și structura populației
Figură 2-2 Populația declarată și evoluția acesteia în ultimii 10 ani
Conform PATN Secțiunea a IV-a (NUTS 3 la nivel european): Municipiul Turda este o
localitate de rang II. Spre deosebire de municipiile de rang I (cum ar fi Cluj-Napoca),
Turda are o influență mai restrânsă, concetrată mai spre sudul Județului Cluj.
Notabil este faptul că municipiul Turda este vecin cu municipiul Câmpia Turzii, ce
este tot o localitate de rang II. Deși cele două beneficiază de o poziție strategocă și
de o infrastructură de transport relevantă, influența lor urbană este moderată și
puternic condiționată de proximitatea Clujului. Lipsa unui mecanism de coordonare
interurbană și absența unor funcțiuni urbane majore le limitează capacitatea de a
se impune ca poli de dezvoltare autonomi, în afara limitelor metropolei regioanale.
Dinamica populației
În ceea ce privește dinamica populației, la nivelul zonei analizate, se constată
importante schimbări pentru UAT-urile componente.
Așa cum se observă și din graficul următor, municipiul Turda prezintă scăderi ale
populației cuprinse între 0.75% și 1.68%, având o medie a ultimilor 10 ani de 1.12%.
În ceea ce privește populația UAT-urilor componente, aceasta urma un trend
descendent, similar cu cel al municipiului Turda, până în anul 2022, în care urmează
creșteri notabile eale populației cuprinse între 0.44% și 0.62%. Comparând situația
prezentă cu cea de acum 10 ani, populația UAT-urilor componente a înregistrat o
creștere de 0.01%.
Vorbind în cifre absolute, municipiul Turda prezintă o populație cu 5.546 mai puține
persoane, în timp ce UAT-urile componente cu 17 mai mult.
Studiu de Oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public
pag. 8
Pagina 14
Creșterea notabilă a populației a fost înregistrată în Săndulești de 10.51%,
comparând anul 2016 cu 2025, în timp ce municipiul Turda a avut o scădere de 9.67%.
18000
59000
17800
57000 17600
17400
55000
17200
53000
17000
51000 16800
16600
49000
16400
47000
16200
45000 16000
2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025
Turda UAT-uri componente
Figură 2-3 Fluctuația populației după domiciliu în aria de studiu pentru ultimii 10 ani
Atât din figura cât și graficul anterior, se poate observa fenomenul migrației
populației către comunele învecinate municipiului Turda, cetățenii preferând să își
mute domiciliul în zonele vecine/ periferice ale municipiului, dar păstrând
activitățile precum viață socială, timp liber sau locul de muncă, în municipiu. Acest
lucru creând presiunea pe rețeaua rutieră. Un transport public local de călători,
eficient și modern, va determina o parte a populației să renunțe la autoturismul
personal în detrimentul transportului public.
85 ani si peste
80-84 ani
75-79 ani
70-74 ani
65-69 ani
60-64 ani
55-59 ani
50-54 ani
45-49 ani
40-44 ani
35-39 ani
30-34 ani
25-29 ani
20-24 ani
15-19 ani
10-14 ani
5- 9 ani
0- 4 ani
3000 2000 1000 0 1000 2000 3000
Masculin Feminin
Figură 2-4 Piramida populației pentru anul 2025, municipiul Turda
Piramida populației municipiului Turda, prezintă o bază îngustă a populației
(prezentând un număr de copii și tineri redus) și un vârf lat al persoanelor de vârstă
mijlocie și vârstnici. O primă concluzie al acestui lucru este scăderea natalității și
rata scăzută de înoire a populației, prezentând și cun „val demografic” de persoane
care înaintează în vârstă.
Studiu de Oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public
pag. 9
Pagina 15
În ceea ce privește diferența de gen, numărul femeilor și al bărbaților, prezintă o
structură relativ echilibrată dar în spre vârf se arată tendința firească de speranță
la viață mai mare la femei decât la bărbați. În grupele de vârstă de peste 85 de ani,
numărul femeilor este de peste 2 ori mai numeros decât al bărbaților (717 față de
299).
Mijlocul piramidei (35 – 59 de ani) prezintă potențialul economic stabil pe termen
scurt, dar fără măsuri de retenție și atragere a tinerilor, urmând o scădere în
următoarele decenii.
Aceste aspecte ale piramidei prezintă și o migrare a familiilor tinere către zone mult
mai dezvoltate (ex: Cluj-Napoca).
Fără politici de regenerare și reținere a tineretului activi, orașul riscă o stagnare
socio-economică în următoarele decenii, având o populație îmbătrânită accentuat,
exercitând o presiune majoră pe sistemele de sănătate și asistență socială, precum
și o reducere a populației active și productive.
85 ani si peste
80-84 ani
75-79 ani
70-74 ani
65-69 ani
60-64 ani
55-59 ani
50-54 ani
45-49 ani
40-44 ani
35-39 ani
30-34 ani
25-29 ani
20-24 ani
15-19 ani
10-14 ani
5- 9 ani
0- 4 ani
900 700 500 300 100 100 300 500 700 900
Masculin Feminin
Figură 2-5 Piramida populației pentru anul 2025, UAT-uri componente ADI
Structura generală a populației UAT-urilor componente se prezintă relativ echilibrat
între grupele de vârstă, cu o ușoare concentrare în zona activă economic. Spre
deosebire de municipiul Turda, aceste localități au o bază demografică mai bine
reprezentată, având potențial demografic ușor stabil. Deși există aceste lucruri
pozitive, structura piramidei este în continuare de „sticlă”, mai lată la mijloc și mai
subțire la bază și vârf, semn de tranziție către o populație îmbătrânită într-un ritm
mult mai lent.
Distribuția sexelor se prezintă echilibrată până la vârsta de 65 de ani, fiind urmată
de tiparele generale ale mortalității.
Segmentul 30-59 este cel mai bine reprezentat, cu vârfuri la 45-54 ani, ceea ce oferă
o forță de muncă matură. Acest lucru prezintă un potențial bun pentru activitățile
economice locale (agricultură, microindustrie, servicii) dar și o migrație pendulară
către Turda sau Cluj-Napoca.
Piramida populației pentru UAT-urile componente ADI reflectă o structură
demografică mai echilibrată decât cea a municipiului, cu o bază mai solidă și o
populație activi consistentă. Totuși, semnele unei îmbătrâniri lente dar progresive
sunt prezente.
Studiu de Oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public
pag. 10
Pagina 16
Tabel 2-1 Indicatori demografici I pentru anul 2025
UAT-uri
Județul
Indicatori demografici UAT Turda Component România
Cluj
e ADI
Proporția persoanelor de 0 - 14 ani din populație 11.6 12.4 14.2 14.0
Proporția persoanelor de 65 de ani și peste din
20.7 21.4 19.1 18.5
populație
Gradul de îmbătrânire a populației 178.1 172.1 134.5 132.4
Raportul de dependență demografică 47.7 51.1 50.1 48.2
Rata de înocuire a forței de muncă 67.2 71.0 72.7 80.4
Analiza indicatorilor demografici pentru municipiul Turda și UAT-urile componente
relevă un profil demografic marcat de dezechilibre structurale evidente, comparativ
atât cu județul Cluj, cât și cu media națională. Atât Turda, cât și localitățile
învecinate înregistrează o proporție scăzută a populației tinere (0–14 ani), situată
sub 13%, ceea ce semnalează un ritm redus al natalității și o capacitate limitată de
regenerare demografică. În paralel, ponderea populației vârstnice (65 de ani și
peste) este ridicată, depășind 20% din totalul populației în ambele cazuri, ceea ce
indică un proces de îmbătrânire accentuată a comunității.
Această tendință este susținută și de valoarea foarte mare a gradului de îmbătrânire
– peste 170 de vârstnici la 100 de tineri –, semn că raportul dintre generații este
dezechilibrat, cu potențiale efecte negative asupra sustenabilității sociale și
economice. De asemenea, raportul de dependență demografică, care exprimă
presiunea populației inactive asupra celei active, se menține ridicat, în special în
comunele componente, unde depășește chiar valorile județene și naționale.
În ansamblu, structura demografică evidențiază o serie de provocări majore legate
de îmbătrânirea populației, presiunea asupra serviciilor sociale și riscul de scădere
a potențialului economic.
RELEVANȚA PENTRU STUDIUL DE OPORTUNITATE: Grupele de vârstă privind tinerii și persoanele
în etate vor fi printre principalii beneficiari ai unui serviciu de transport public în comun: grupele
de vârstă 5-9, 10-14 și 15-19 reprezintă tinerii care vor utiliza transportul în comun pentru accesul
la unitatile de învățământ, dar și pentru relaxare/plimbare.
Pe de altă parte, grupa de vârstă peste 65 de ani este reprezentată de persoane cu mobilitate din
ce în ce mai redusă, pentru care un sistem de transport public accesibil este o soluție pe termen
lung pentru rezolvarea nevoilor de mobilitate.
Ambele grupe de potențiali utilizatori pot fi beneficiari de gratuități sau subvenționări ale
transportului, astfel încât este esențială identificarea cât mai exactă a numărului de potențiali
utilizatori.
În același timp, programul de transport și traseele propuse vor urmări deservirea unităților de
interes pentru aceste grupe de vârstă, precum școlile și liceele, iar programul de transport va fi
corelat cu programul orelor de curs.
Mișcarea naturală și mișcarea migratorie
Datele privind mișcarea naturală a populației din municipiul Turda și din localitățile
componente ale ADI, evidențiază o tendință negativă. Rata natalității se prezintă sub
media județeană și națioanlă, ceea ce indică un nivel scăzut de reproducere și un
context general marcat de îmbătrânire și scădere demografică.
La polul opus, ratele mortalității generale sunt mult mai ridicate decât cele
înregistrate la nivelul județului Cluj și cele de la nivel național. Aceste niveluri
ridicate ale mortalității pot fi puse pe seama ponderii mari a populației vârstnice,
dar și a unor eventuale deficiențe în accesul la serviciile medicale.
În consecință, sporul natural este profund negativ, atât în municipiul turda (-6.85%)
cât și în comunele componente ADI (-8.05%).Acest fenomen reflectă o pierdere
Studiu de Oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public
pag. 11
Pagina 17
constantă a populației prin dezechilibrul dintre nașteri și decese, fără ca migrația să
compenseze.
Astfel, se poate spune că se conturează o imagine demografică fragilă, în care
natalitatea insuficientă și mortalitatea ridicată determină riscuri asupra echilibrului
populației pe termen mediu și lung.
Tabel 2-2 Indicatori demografici II pentru anul 2025
UAT-uri
Indicatori demografici UAT Turda Componente Județul Cluj România
ADI
Rata natalității 6.14 7.41 8.40 7.54
Rata mortalității (generale) 12.99 15.47 10.57 11.25
Spor natural -6.85 -8.05 -2.17 -3.71
Tendința de scădere a populației la nivel național va continua, chiar dacă într-un
ritm mai lent, luând în considerare prognozele Institutului Național de Statistică și
Eurostat. Astfel putem constata că deși populația orașului scade constant, doar o
parte redusă din cei care migrează către alte localități o fac schimbându-și
domiciliul.
În concluzie, principalele nevoi din perspectiva socio-demografică se rezumă la
ameliorarea legăturilor cu așezările din cadrul zonei de influență pentru a facilita
accesul populației active la locuri de muncă. Transportul public în cadrul zonei
trebuie să fie accesibil și persoanelor cu mobilitate redusă sau a celor în vârstă.
Concluzii:
▌ Populația municipiului este intr-o continuă scădere;
▌ Structura pe grupe relevă imbătrânirea populației și scăderea ratei de
înlocuire a forței de muncă, acest deficit având un impact negativ în următorii
15 ani, la nivelul ocupării forței de muncă;
Studiu de Oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public
pag. 12
Pagina 18
2.1.3 Zone de generare și atracție a deplasărilor
Repartiția populației și relația cu fondul construit
Figură 2-6 Funcțiunea terenurilor și densitatea populației pentru zona de studiu în anul 2025
Dezvoltarea spațială funcțională a loclaităților componente ADI, se realizează pe
baza Planurilor Urbanistice Generale și a Planurilor Urbanistice Zonale care au adus
efecte în teren până în prezent.
Suprafața administrativă a întregii zone analizate este de 484.95 km2, 91.43 din
aceștia fiind al UAT Turda, iar restu al comunelor aparținătoare ADI.
Conform situației existente zonele, zonele agricole acoperă cele mai mari suprafețe.
Zonele de locuire sunt prezente în intravilanurile localităților și sunt preponderent
zone de locuire individuale, cu excepția municipiului Turda ce prezintă zone de
locuire colective.
Zonele montante prezintă densități ale populației mai mici în raport cu alte zone ale
țării, iar zonele ce prezintă densități ridicate ale populației sunt în proximitatea
municipiului Turda, precum Mihai Viteazu.
În municipiul Turda, se regăsesc zone cu locuințe colective în cartierul „Oprișan”,
compus din micro I, II, III și IV. Această tipologie de locuințe prezintă circulații
interne de categoria a IV a, respectiv o banda pe sens și alei pietonale. Raportat la
acestă tipologie de locuire, intâlnim cele mai multe probleme legate de parcarea
automobilelor și ocuparea spațiului public de mașini în detrimentul activităților și
dotărilor specifice populației rezidente sau a deplasărilor nemotorizate. Pe de altă
parte, arealele cu locuițe individuale, prezintă o densitate mică și medie a populației
și o folosință extensivă a teritoriului, rezultănd areale mari, trasee lungi și zone
nedeservite de transport în comun. Astfel de areale prezintă dificultăți în sectorul
mobilității persoanelor și îngreunează transportul public. Distanțele mai lungi de
parcurs între locuință și principalele dotări de interes public și cotidian, dar și lipsa
facilităților destinate pietonilor și bicicliștilor au ca rezultat folosirea automobilului
personal și renunțarea la mersul pe jos sau cu bicicleta.
Profilul economic
Studiu de Oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public
pag. 13
Pagina 19
Figură 2-7 Locurile de muncă și numărul de angajați în anul 2025
Așa cum se poate observa și din cartograma de mai sus, municipiul Turda reprezintă
principalul angajator și cea mai mare forță de muncă. Lucru notabil este numărul de
angajați din comunele Mihai Viteazu și Moldovenești precum și numărul de locuri de
muncă din acestea.
10500 3000
10000 2500
9500 2000
9000 1500
8500 1000
8000 500
7500 0
2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025
Turda UAT-uri componente
Figură 2-8 Evoluția numărului de angjați în municipiul Turda și în comunele componente ADI
În municipiul Turda au fost înregistrate fluctuații a numărului de angajați, vârful
fiind înregistrat în anul 2019, însă acest nivel nu a fost menținut în anii următori, cel
mai probabil ca efect al pandemiei, în condițiile în care în anul 2020 numărul a
scăzut. Comparând anul 2016 cu 2025, tendința a fost de creștere, de la 8.652 la
9.715, fiind o creștere de aproximativ 12%.
Pentru UAT-urile componente ADI, evoluția a fost semnificativ mai dinamică.
Numărul angajaților s-a dublat în perioada analizată, de la 1.292 la 2.684, ceea ce
indică o creștere accelerată a ocupării forței de muncă în aceste localități, posibil
pe fondul dezvoltării unor zone industriale sau al mobilității crescute către locurile
de muncă din Turda.
Studiu de Oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public
pag. 14
Pagina 20
1000 500
800 400
600 300
400 200
200 100
0 0
2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025
Turda UAT-uri componente
Figură 2-9 Evoluția numărului de șomeri în municipiul Turda și în comunele componente ADI
În ceea ce privește numărul de șomeri, atât în Turda cât și în UAT-urile componente
se observă o tendință de scădere, cu unele fluctuații punctuale. În Turda, acest
număr a scăzut de la 904 la 568, cu un minim notabil în 2021 de 469 șomeri.
Fluctuațiile din perioada 2020 – 2022 pot fi explicate pe efectele pandemiei și ale
redresării economice ulterioare. UAT-urile componente au un trend relativ similar
cu o scădere generală a șomajului, de la 375 la 332, cu cel mai mic număr atins în
2023 de 271 șomeri.
Datele indică o piață a muncii în ușoară expansiune, cu o capacitate de absorbție
mai mare în zona periurbană, sugerând o posibilă redistribuire teritorială a locurilor
de muncă și o integrare funcțională mai puternică între Turda și localitățile
învecinate. În același timp, scăderea generală a numărului de șomeri reflectă un
context economic relativ favorabil și o capacitate bună de reintegrare pe piața
muncii.
Figură 2-10 Numărul de navetiști salariați și elevi către Turda
Studiu de Oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public
pag. 15
Pagina 21
Lipsa locurilor de muncă în comunele de domiciliu face ca cetățenii să se deplaseze
spre localitățile în care oferta excede cererea locală. Acești cetățeni devenind astfel
navetiși ce depind de mijloace de transport (private și/sau publice) pentru a se
deplasa spre și dinspre localitatea de domiciliu spre cea în care își desfășoară
activitate.
Figura anterioară prezintă estimări cu privire la numărul de navetiști, salariați și
elevi, către municipiul Turda.
Așa cum se poate observa, municipiul Turda atrage zilnic circa 1636 de persoane din
care circa 1000 sunt elevi. Numărul total al navetiștilor atrași de locurile de muncă
puse la dispoziție de municipiul Turda, reprezintă 6.38% din numărul total al
salariaților din Turda, municipiul prezentând o atracție medie asupra întregii arii.
Agenți economici
Numărul agenților economici înregistrat în aria de studiu este de 8530, reprezentând
6.03% din numărul total de agenți economici activi de la nivelul Județului Cluj.
Cifra de afaceri a agenților economici înregistrați în aria de analiză se ridică la 4.61
miliarde de lei, fiind circa 4% din cifra de afaceri totală a județului Cluj.
Ținând cont de impactul municipiului Cluj-Napoca care domină regiunea, aria de
studiu are o prezență antreprenorială semnificativă. Zona contribuie la dinamica
economică a județului, dar nu se clasifică ca un pol economic.
Datele prezentate denotă că firmele sunt în medie mai mici ca dimensiuni sau mai
puțin productive decât media județeană precum și o posibilă orientare spre servicii
sau industrie ușoară în detrimentul unor activități cu valoare adăugată ridicată.
Impactul economic redus ca valoare indică o dominare a microîntreprinderilor dar și
o dependență de economia Clujului Metropolitan.
RELEVANȚA PENTRU STUDIUL DE OPORTUNITATE: Organizarea traseelor și frecvențelor sistemului
de transport public local vor trebui să țină cont de accesibilitatea către cat mai multe locuri de
muncă din oraș. În același timp, frecvențele autobuzelor și programul de circulație va trebui să
țină cont de programul de lucru al angajaților din principalele unități economice din oraș.
Concluzii
▌ Trend ușor crescător al numărului de salariați și a ofertei de muncă;
▌ Se prezintă navetism pendular din și către Turda, în special din comunele
vecine Moldovenești și Mihai Viteazu;
▌ Dependență economică de municipiul Cluj și zona sa metropolitană.
Unități de învățământ
Populația școlară reprezintă totalitatea copiilor din grădinițe și creșe, a elevilor și
studenților cuprinși în procesul de instruire și educare dintr-un an școlar/universitar
din cadrul educației formale, indiferent de formele de învațământ pe care le
frecventează (de zi, seral, cu frecvență redusă și la distanță), programul de studii și
de vârstă. Populația școlară de la nivelul ariei de studiu înregistrează în medie o
scădere de 1.2% în fiecare an în ultimii 10 ani. Situația populației școlare la nivelul
ariei de studiu este prezentată în tabelul de mai jos:
Tabel 2-3 Evoluția populației școlare în UAT-urile componente zonei de analiză
An 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023
Turda 8081 7824 7683 7578 7513 7452 7224 7283 7160 7197
Călărași 177 160 145 146 141 144 139 137 147 135
Mihai Viteazu 502 500 486 467 468 457 465 485 485 513
Moldovenești 319 316 308 306 289 289 304 280 275 260
Studiu de Oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public
pag. 16
Pagina 22
Petreștii de Jos 137 134 120 113 114 104 114 115 116 107
Sândulești 214 212 213 214 206 200 190 200 221 216
Tureni 207 215 221 209 205 199 196 206 208 202
Diferență față de anul
-2.9 -2.0 -1.6 -1.1 -1.0 -2.4 0.9 -1.1 0.2
anterior (total)
8200 1600
8000
1550
7800
1500
7600
7400 1450
7200
1400
7000
1350
6800
6600 1300
2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023
Turda UAT-uri componente ADI
Figură 2-11 Evoluția populației școlare în aria de studiu
6
5
4
3
2
1
0
Gradiniță Școală Liceu/ Colegiu Profesionale/ Postliceale
Turda Călărași Mihai Viteazu Moldovenești Petreștii de Jos Sândulești Tureni
Figură 2-12 Numărul unităților de învățământ în aria de analiză, anul 2023
RELEVANȚA PENTRU STUDIUL DE OPORTUNITATE: Organizarea traseelor și frecvențelor sistemului
de transport public local va trebui să țină cont de accesibilitatea către unitățile de învățământ din
oraș. Programul de transport va trebui să fie corelat cu programul orelor de studiu.
Dezvoltarea zonelor de agrement
Atracțiile turistice și zoneșe de agrement din UAT-urile membre sunt detaliate în
rândurile de mai jos:
Turda
▌ Salina Turda – Amplasata la 120 de metri adancime, in una dintre cele mai
vechi mine de sare cunoscute vreodata, Salina Turda a fost clasificata de
Business Insider, drept cel mai frumos loc subteran din lume;
▌ Cheile Turzii - conțin unul dintre cele mai bogate și pitorești peisaje carstice
din România. Peste 1000 de specii de plante și animale (unele dintre ele rare
sau pe cale de dispariție, cum ar fi usturoiul sălbatic sau unele specii de vulturi
);
Studiu de Oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public
pag. 17
Pagina 23
▌ Cheile Turenilor - peretii de calcar fiind apropiati in unele locuri pana la
cativa metri. Pe parcursul lor intalnim cateva pasaje care trebuie trecute prin
catarare, dar fara dificultati deosebite. Lungimea cheilor este de aproape
1850 m;
▌ Valea Arieșului - Valea Arieșului este situată în Țara Moților – una dintre
zonele etnografice pitorești ale Romaniei;
▌ Castrul Roman Potaissa - Cel mai mare castru de legiune cu funcționare din
Dacia.
Mihai Viteazu
▌ Cascada Ciucaș - Cascada Ciucaș este situată în Defileul Hășdatelor, pe cursul
inferior al Văii Hășdate, nu departe de satul Cornești. Prezintă numeroase
rupturi de pantă, cu repezișuri și cascade. Are o înălțime de circa 5 m. La baza
cascadei, într-o marmită, apa băltește creând un mic lac, loc minunat de
scăldat, temperatura ei de multe ori depășește 25 grade celsius;
▌ Biserica din Mihai Viteazu – Construită în secolul XIX cu elemente
arhitecturale tradiționale.
Săndulești
▌ Izvorul Alexandru Macedon - situat între satele Petreștii de Jos, Tureni,
Săndulești și Copăceni, la cca 500 m nord-vest de carierele de calcar
Săndulești;
▌ Izvorul Romanilor - În apropiere se găsește și fosta carieră romană de piatră
de la punctul „Piatra Tăiată”
Călărași
▌ Monumentul lui Mihai Viteazu - ridicat pe locul unde a fost ucis domnitorul;
▌ Biserica Reformata-Calvina - datând din secolul al XVI-lea
Moldovenești
▌ Cetatea Moldovenești - Una din cele mai vechi amenajări fortificate din
Transilvania medievală;
▌ Castelul Jósika - Castelul, construit în stil baroc, este utilizat în prezent de
Primărie. În cursul lucrărilor de plantare realizate în primăvara anului 1912 la
Moldovenești, în grădina Castelului baronului Jósika Gábor, a fost dezvelit
incidental un cimitir de înhumație.
Petreștii de Jos:
▌ Cascada Ciucaș - are o înălțime de doar 5 m, iar la baza acesteia se află un
mic lac, în care se acumulează apa ce vâltorește pe cascadă;
▌ Râul Hașdate – ce a săpat Cheile Turzii. Defileul Hășdatelor, ce prezintă o
sumedenie de rupturi de pantă, cu repezișuri și cascade repezi.
Studiu de Oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public
pag. 18
Pagina 24
2.1.4 Gradul de motorizare și tendințe de deplasare
Gradul de motorizare
Gradul de motorizare reprezintă un factor fundamental în planificarea mobilității și
a transportului public de persoane.
Raportându-ne la datele INS cu privire la populației și datele furnizate de direcția
Taxe și Impozite Turda referitoare la numărul de autovehicule înregistrate, la nivelul
anul 2023, municipiul Turda prezenta un indice de motorizare de 453.4 la 1.000 de
locuitori. Graficul următor prezintă evoluția gradului de motorizare la nivelul
municipiului, trebuie menționat faptul că această valoare depinde și de populație.
70000 500.0
450.0
60000
400.0
50000 350.0
40000 300.0
250.0
30000 200.0
20000 150.0
100.0
10000
50.0
0 0.0
2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023
Autovehicule Populație Grad motorizare
Figură 2-13 Evoluția gradului de motorizare la nivelul municipiului Turda
Pentru a face față acestor provocări, studiul de oportunitate va analiza diferite
tendințe ale populației, va evalua situația actuală a infrastructurii de transport și va
propune diferite soluții în vederea promovării transportului public în detrimentul
deplasărilor cu autovehicule personale/ private.
Cotele modale la nivelul ariei de studiu
În ceea ce privește alegerea modului de deplasare, cotele modale prezentate au fost
preluate din Planul de Mobilitate Urbană Durabilă al municipiului Turda și sunt
prezentate în tabelul următor prezentând o comparație cu alte municipii.
Tabel 2-4 Comparația cotelor modale ale municipiului Turda cu alte municipii din România
Modalitatea de
deplasare cea mai Reșița Bacău Roman Lugoj Baia Mare Medie Turda
frecventă (%)
Mers pe jos 30 26.93 24.7 34.2 29 28.96 19.16
Transport public 9 23.47 24.5 2.5 22 16.29 15.37
Bicicleta 6 13.29 6.9 12.4 11 9.91 2.85
Autoturism 55 36 43.9 50.9 38 44.76 62.62
Conform datelor din PMUD, municipiul Turda înclină spre o deplasare preponderentă
cu mijloacele auto. Procentul depășește cu mult media generală a celorlalte
municipii.
O strategie de mobilitate pentru zona de studiu ar trebui să ia în considerare
dezvoltarea transportului public și a infrastructurii pentru biciclete, în special pentru
a reduce dependența de autoturisme.
Studiu de Oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public
pag. 19
Pagina 25
O cotă modală pozitivă este cea a transportului public ce se încadrează la valorile
medii ale celorlalte municipii.
Putem concluziona că deși municipiul Turda prezintă o diversificare mare a
mijloacelor de transport, este nevoie de diferite strategii pentru a schimba
tendințele de deplasare ale cetățenilor spre o modalitate mai sănătoasă, durabilă și
ecologică.
Problemele circulației în municipiul Turda
Conform chestionarului realizat în cadrul Planului de Mobilitate Urbană Durabilă
Turda circa 78% din cei ce folosesc sistemul de transport public se declară mulțumiți.
În ceea ce privește „principala problemă a transportului public”, cetățenii au răspuns
cu:
Care este principala problemă privind mobilitatea cu mijloacele
de transport în comun?
Lipsa informațiilor privind timpii de așteptare în
stații
Viteza de deplasare scăzută/ redusă
Frecvența redusă a mijloacelor de transport
Blocajele în trafic generate de autoturisme
Aglomerația din mijloacele de transport
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
Figură 2-14 Principala problemă privind mobilitatea cu mijloacele de transport în comun în municipiul
Turda
Aceste probleme influențează modul de transport ales de cetățeni, iar
municipalitatea alocă o serie de obiective de investiții cu finanțăre parțiașă sau
integrală de la bugetul local în vederea reducerii utilizării autoturismului personal,
prin încurajarea folosirii mijloacelor de transport alternative (bicicletă, mers pe jos,
transport public).
Studiu de Oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public
pag. 20
Pagina 26
2.1.5 Transportul rutier
Figură 2-15 Rețeaua rutieră din aria de studiu și accesibilitatea rutieră către municipiul Turda
Aria de studiu, se întinde pe o suprafață semnificativă, având o lungime de
aproximativ 29 km pe direcția Nord–Sud și 24 km pe direcția Est–Vest. Această
poziționare conferă zonei un caracter strategic din punct de vedere al accesibilității
și mobilității, fiind amplasată la convergența mai multor coridoare rutiere majore
de importanță regională și națională.
Infrastructura de transport care străbate sau delimitează aria de studiu include:
▌ Autostrada A3 (Autostrada Transilvania) – Asigură conexiunea nord-sud între
Cluj-Napoca și București (prin Câmpia Turzii–Târgu Mureș), facilitând accesul
rapid către centrul și sudul țării. Are un impact major asupra mobilității forței
de muncă și transportului de marfă;
▌ Autostrada A10 (Sebeș–Turda) – Leagă nodul rutier de la Turda de coridorul
paneuropean IV, oferind conexiune directă cu Alba Iulia, Sebeș și mai departe
către vestul țării și granița cu Ungaria. Este un vector esențial pentru
integrarea economică regională;
▌ Drumul Național 1 (DN1) – Una dintre cele mai importante artere naționale,
care traversează zona Turda–Cluj-Napoca, asigurând un flux constant de trafic
rutier, fiind deosebit de relevant pentru navetismul zilnic;
▌ Drumul Național 75 (DN75) – Traversează comuna Moldovenești și asigură
legătura între zona montană a Munților Apuseni și Valea Arieșului, cu rol în
dezvoltarea turismului și transportului interjudețean;
▌ Drumul Național 15 (DN15) – Deservește legătura între Turda și Târgu Mureș,
completând rețeaua regională de transport.
Această densitate și diversitate a infrastructurii de transport rutier transformă zona
de studiu într-un nod de conectivitate regională, favorabil pentru dezvoltare
economică, logistică, turistică și rezidențială. Apropierea de Cluj-Napoca și de
principalele coridoare de mobilitate oferă oportunități multiple pentru investiții și
pentru integrarea funcțională în rețelele de mobilitate sustenabilă și transport public
interurban.
Studiu de Oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public
pag. 21
Pagina 27
Relația cu rețeaua TEN-T
Zona beneficiază de
conectivitate rutieră
primară la rețeaua TEN-T
Core și la rețeaua TEN-T
Comprehensive.
Fiind conectată direct la
rețelele TEN-T, întreaga
zonă beneficiază de
accesibilitate la nivel
european pentru mărfuri și
persoane, precum și de
ample investiții în
infrastructură, ce vor
conduce la creșterea
conectivității și la atragerea
Figură 2-16 Rețeaua TEN-T Națională
de investiții în domeniul
transporturilor și logisticii.
Rețeaua rutieră la nivelul municipiului Turda
În prezent, principala modalitate de deplasare a populației din municipiul Turda este
cu autoturismul, conform datelor PMUD.
Din punct de vedere topologic, gradul de integrare a unei rețele locale în structura
rețelei naționale poate fi determinat prin calculele care stabilesc proprietățile
intrinseci ale grafurilor corespunzătoare rețelelor infrastructurii de transport. În
tabelul următor sunt prezentate diferite niveluri de integrare a rețelei de transport
local (căreia îi corespunde un graf reprezentat cu arce cu linii subțiri - exemplificat
pentru prima categorie de arcele care leagă nodurile 1, 2, 3, 4, 5) și rețeaua de
transport național (căreia îi corespunde un graf reprezentat cu arce cu linii îngroșate
- de exemplu, arcele care leagă nodurile 0 - 6 în graful pentru prima categorie).
Tabel 2-5 Tipuri de integrări între rețeaua de drumuri națională și cea locală
Categorie graf exemplu Descriere
Un graf este hiperintegrat
atunci când un arc al rețelei
naționale se suprapune
peste un arc al rețelei locale
(în exemplu, rețeaua
națională este reprezentată
de nodurile 0 – 1 - 3 - 6 se
suprapune peste rețeaua
locala alcătuită din nodurile
1 - 2 – 3 - 4 - 5).
Studiu de Oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public
pag. 22
Pagina 28
Categorie graf exemplu Descriere
Un graf este hipointegrat
atunci când rețeaua orașului
este legată într-un nod
periferic de rețeaua
națională.
Un graf este integrat
rațional atunci când cele
două rețele, națională și
locală, sunt ”tangente”; în
exemplu, nodul 1 este nod
de conexiune a două arce
ale rețelei naționale și nod
de conexiune cu rețeaua
locală.
Analizând situația rețelei de transport din municipiul Turda sub aceste aspecte, pe
baza reprezentării grafului corespunzător rețelei de transport rutier din municipiu,
se poate concluziona că există o ”hiperintegrare”, deoarece rețeaua rutieră
națională se suprapune cu rețeaua de drumuri locală.
Legătura dintre rețeaua națională și cea locală poate fi realizată prin mai multe
noduri, ceea ce conferă o vulnerabilitate mai scăzută, prin aceea că o
disfuncționalitate (întrerupere) a unei joncțiuni nu conduce la izolarea ariei urbane,
existând prin conectivitatea multiplă, rute ocolitoare suficiente.
Schema după care este organizată rețeaua principală de trafic este una de tip radial
cu 4 direcții principale (Spre Cluj-Napoca, Spre Tg. Mureș, Spre Alba Iulia și Spre
Oradea).
Starea tehnică a rețelei stradale
Starea tehnică a drumurilor reprezintă un factor important care influențează
costurile generalizate ale utilizatorilor, precum și deciziile acestora de efectuare a
călătoriilor, în special în ceea ce privește alegerea rutei.
Conform prevederilor Normativului CD 155-2001 „Instrucțiuni tehnice pentru
determinarea stării tehnice a drumurilor moderne” acestea pot fi:
Tabel 2-6 Clasificarea stării tehnice a drumurilor publice (sursă: CD 155-2001, Anexa 6)
Clasa Calificativul caracteristicilor
Stare Lucrări obligatorii de
stării Capacitate Stare de
tehnică Planeitate Rugozitate întreținere și reparații
tehnice portantă degradare
foarte foarte foarte foarte
Foarte bună 5 Nu este cazul
bună bună bună bună
cel puțin cel puțin cel puțin Tratamente
bună bună mediocră bituminoase
cel puțin
Bună 4 Straturi
bună cel puțin cel puțin Întreținere
bună la rea bituminoase
mediocra bună periodică
foarte subțiri
cel puțin cel puțin cel puțin foarte Covoare
Mediocră 3
mediocră mediocră mediocră bună la rea bituminoase
cel puțin cel puțin cel puțin foarte Reciclarea în
Rea 2
mediocră rea rea bună la rea situ a
Studiu de Oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public
pag. 23
Pagina 29
Clasa Calificativul caracteristicilor
Stare Lucrări obligatorii de
stării Capacitate Stare de
tehnică Planeitate Rugozitate întreținere și reparații
tehnice portantă degradare
îmbrăcăminților
bituminoase
foarte foarte Ranforsarea
foarte Reparații
Foarte rea 1 rea bună la bună la structurii
bună la rea curente
rea rea rutiere
Clasificarea rețelei stradale
Conform OG 43-1997 și OG 49/1998 privind regimul drumurilor, străzile din
localitățile urbane se clasifică în raport cu intensitatea traficului și cu funcțiile pe
care le îndeplinesc, astfel:
▌ A - străzi de categoria I - magistrale, care asigură preluarea fluxurilor majore
ale orașului pe direcția drumului național ce traversează orașul sau pe direcția
principală de legătură cu acest drum; acestea au minim 6 benzi de circulație,
inclusiv liniile de tramvai;
▌ B - străzi de categoria a II-a - de legătură, care asigură circulația majoră
între zonele funcționale și de locuit; Acestea au 4 benzi de circulație, inclusiv
liniile de tramvai;
▌ C - străzi de categoria a III-a - colectoare, care preiau fluxurile de trafic din
zonele funcționale și le dirijează spre străzile de legătură sau magistrale;
Acestea au 2 benzi de circulație;
▌ D - străzi de categoria a IV-a - de folosință locală, care asigură accesul la
locuințe și pentru servicii curente sau ocazionale, în zonele cu trafic foarte
redus.
Tabel 2-7 Lungimea rețelei stradale pe categorii funcționale (conform datelor PMUD)
Categorie Drum OG 43-1997 Lungime (km) Procent
Categoria II – de legătură 11.634 9.59%
Categoria III – colectoare 38.616 31.81%
Categoria IV – de folosință locală 71.126 58.60%
Total rețea 121.381 100%
Din punct de vedere al accesibilității rutiere, cele două autostrăzi creează o
accesibilitate ridicată a întregii zone, așa cum se poate observa din Figura 2.15
Studiu de Oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public
pag. 24
Pagina 30
2.1.6 Transportul feroviar
Figură 2-17 Infrastructura feroviară la nivel național
Municipiul Turda este traversat de linii feroviare importante din rețeaua națională,
având acces la magistralele feroviare principale. Cu toate acestea, în prezent nu
există o stație de cale ferată destinată transportului de călători în municipiu.
Pentru transportul feroviar de pasageri, cea mai apropiată opțiune este Stația C.F.
Câmpia Turzii, situată la aproximativ 10 km de centrul municipiului, distanță ce
poate fi parcursă în aproximativ 10 minute cu autoturismul sau prin alte mijloace de
transport rutier. Această stație oferă conexiuni regionale și naționale relevante, fiind
parte a magistralei feroviare 300 (București – Brașov – Sighișoara – Teiuș – Războieni
– Cluj Napoca – Oradea – fronieră Ungaria).
Pe teritoriul municipiului Turda, infrastructura feroviară este utilizată preponderent
pentru transportul de marfă, deservind platformele industriale și agenții economici
locali. Liniile existente sunt electrificate până în zona stației Turda Triaj, care
funcționează ca un punct de organizare pentru traficul feroviar de marfă. Aici au loc
manevre specifice: formarea garniturilor și schimbarea locomotivelor de manevră cu
cele de lung parcurs.
Această componentă feroviară, deși axată în principal pe transportul de marfă,
reprezintă un potențial important pentru dezvoltarea mobilității intermodale, mai
ales în contextul unei posibile reactivări a transportului feroviar de călători în viitor,
în linie cu obiectivele de dezvoltare durabilă și conectivitate regională.
Studiu de Oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public
pag. 25
Pagina 31
2.1.7 Transportul aerian
Municipiul Turda nu beneficiază de un aeroport propriu, dar se află în zona de
captare a două aeroporturi internaționale:
▌ Aeroportul Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca, fiind al doilea
aeroport din țară ca număr de pasageri și ca număr de destinații, fiind la o
distanță de circa 40km; și
▌ Aeroportul Internațional Transilvania din Târgu Mureș, fiind la o distanță de
circa 60km.
Studiu de Oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public
pag. 26
Pagina 32
2.2 Transportul public de persoane
Serviciul de transport persoane este asigurat de Societatea Transport Urban Public
SRL Turda, ce operează curse de transport locale și metropolitane prin curse regulate
la nivelul municipiului Turda.
Municipiul Turda reprezintă cel mai bun exemplu de bune practici din țară, fiind
singurul UAT din România cu transport public 100% electric.
2.2.1 Prestarea serviciului
Societatea Transport Urban Public S.R.L. (denumită și TUP) realizează serviciul de
curse regulate în baza Contractului de delegare a serviciului de transport public local
de persoane prin gestiune directă nr. 25492/26.11.2019, în
temeiul HCL 252/2019, a Legii 51/2006 privind serviciile
comunitare de utilități publice, a Legii 92/2007 privind
serviciile publice de transport persoane , a Ordinului
927/2007 pentru aprobarea Regulamentului – cadru al
serviciilor de transport public local și a HG 955/2004 pentru
aprobarea reglementărilor – cadru de aplicare a OG 71/2002
privind organizarea și funcționarea serviciilor publice de
administrare a domeniului public și privat de interes local cu
modificările ulterioare.
Cota modală în prezent pentru transportul public în
municipiul Turda este de circa 15%.
Figură 2-18 Organigrama societății de transport public S.C. Transport Urban Public S.R.L.
Studiu de Oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public
pag. 27
Pagina 33
Figura anterioară prezintă organigrama companiei, care la data de 08.07.2026
prezintă 124 de posturi totale cu 25 vacante. Din totalul de posturi 101 reprezintă
posturi operative.
2.2.2 Trasee operate
Liniile de transport public pe care sunt organizate în prezent serviciile de transport
public cu autobuzul, în conformitate cu informațiile furnizate pe site-ul operatorului
de transport, a primăriei și pe baza datelor recepționate, sunt prezentate în tabelul
de mai jos:
Tabel 2-8 Linii transport public existente în aria de studiu
Frecvență Durată
Linie Traseu
medie totală
Dispecerat TUP - Micro 3 - Micro 2 - Micro 1- Str. Stefan Cel Mare -
Electroceramica - Piața Romană - Primăria Turda - Piața Centrală -
Linia 10 10 min 60 min
Teatrul Municipal - Parc Str. Avram Iancu - Spitalul Municipal - Parc
Turda Nouă - Str. Clujului -Dacia Service- Turda Noauă Capăt De Linie
Micro 3 - Micro 2 - Micro 1 - Str. Stefan Cel Mare - Electroceramica -
Linia 12 24 min Piața Romană - Primaria Turda - P iata Centrală - Teatrul Municipal - 50 min
Parc Str. Avram Iancu - Spitalul Municipal
Eckerle/Mmm - Nova Park - Str. Câmpiei - Școala De Arte Și Meserii
Poiana - Baza Sportivă Turda - Micro 3 - Micro 2 -Micro 1- Str. Stefan Cel
Linia 13 25 min 60 min
Mare - Electroceramica - Piața Romană - Primăria Turda - Piața Centrală
-Teatrul Municipal - Parc Str. Avram Iancu - Spitalul Municipal
Dispecerat TUP - Micro 3 - Micro 2 - Micro 1 - Str. Stefan Cel Mare -
Linia 14 110 min Electroceramica - Piața Romană - Primăria Turda - Piața Centrală - Str. 60 min
Castanilor - Str. Agriculturii - Colegiul Emil Negruțiu
Dispecerat TUP - Micro 3 - Micro 2 - Micro 1 - Str. Stefan Cel Mare -
Linia 15 95 min Electroceramica - Piața Romană - Primăria Turda - Piața Centrală - Str. 80 min
Castanilor - Str. Livezilor - Str. Drumul Ceanului - Hotel Arieșul
Hotel Arieșul - Str. Drumul Ceanului - Str. Livezilor - Str. Castanilor -
Teatru Municipal - Teatru Municipal - Piața 1 Decembrie 1918 - Piața
Linia 15B 81 min 70 min
Romană - Coelegiul Tehnic Dr. Ioan Rațiu - Str. Stefan Cel Mare - Micro
1 - Materna - Micro 3 - Dispecerat TUP
Dispecerat Tup - Micro 3 - Micro 2 - Micro 1 - Str. Stefan Cel Mare -
Linia 16 57 min 40 min
Turdeana - Punctul Vamal - Str. 22 Decembrie 1989
Dispecerat TUP - Micro 3 - Micro 2 - Micro 1 - Str. Stefan Cel Mare -
Linia 17 73 min Electroceramica - Piața Romană - Primăria Turda - Piața Centrală - Str. 80 min
Castanilor - Asper - Str. Fragariște - Durgău - Salină
Turda Noaua - Dacia Service- Colegiu Tehnic - Spitalul Municipal - Parc
Str. Avram Iancu - Teatru Municipal - Piata 1 Decembrie 1918 - Piata
Linia 18 192 min 50 min
Romana - Coelegiul Tehnic Dr. Ioan Ratiu - Turdeana - Punctul Vamal -
Str. 22 Decembrie 1989
Figura următoare prezintă acoperirea liniilor respective precum și izocronele de
accesibilitate. Se poate observa că traseele respective deservesc circa 93% din
populația municipiului Turdda, la o distanță maximă de 10 minute de mers pe jos.
Studiu de Oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public
pag. 28
Pagina 34
Figură 2-19 Acoperirea sistemului de transport public și izocronele de accesibilitate a stațiilor
Tabel 2-9 Numărul maxim de pasageri înregistrați pe cursă în funcție de oră și de linia de transport public
Linie / Numărul maxim de pasageri înregistrați/ cursă
Oră 05:00- 07:00- 09:00- 11:00- 13:00- 15:00- 17:00- 19:00- 21:00-
07:00 09:00 11:00 13:00 15:00 17:00 19:00 21:00 24:00
10 72 63 51 47 42 108 98 45 38
12 66 70 43 37 48 96 83 40 32
13 97 102 68 51 50 112 101 53 43
14 29 61 45 53 37 68 53 31 9
15 12 34 32 38 40 53 49 12 -
15B 14 31 43 45 48 51 40 12 -
16 56 49 38 30 49 89 74 38 30
17 - 16 22 26 32 50 39 28 20
18 31 38 29 26 51 77 73 41 32
Studiu de Oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public
pag. 29
Pagina 35
2.2.3 Kilometri parcurși
În ceea ce privește numărul total al kilometrilor operați până în prezent, conform
informațiilor puse la dispoziție, situația este prezentată în graficul de mai jos.
1150000 12
1145000
10
1140000
1135000 8
1130000
6
1125000
1120000 4
1115000
2
1110000
1105000 0
2021 2022 2023 2024 2025
Kilometri parcursi Cost km
Figură 2-20 Evoluția kilometrilor anual parcurși și costul pe kilometru
În perioada de analiză se poate observa volume constante de transport, numărul de
kilometri parcurși rămânând relativ stabil pe întreaga perioadă, acesta oscilând întro marjă restrânsă între un minim de 1.119.370 km și 1.147.368 km.
Creșterea accentuată și continuă a costului pe kilometru reprezintă o creștere de
61.4% comparând anul 2021 cu 2025.
Performanța operațională s-a menținut la un nivel constant, în timp ce inflația,
scumpirea carburanților, a pieselor de schimb și creșterea salariilor au generat o
majorare semnificativă a costurilor per kilometru de la an la an.
Studiu de Oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public
pag. 30
Pagina 36
2.2.4 Dotarea tehnică actuală, mijloace de transport, capacitate, vechime
În conformitate cu datele Societatea Transport Urban Public S.R.L, societatea deține 20 de autobuze electrice.
Tabel 2-10 Parcul auto existent al TUP Turda
Nr locuri
Nr. crt Marcă autobuz/TIP Nr. înmatriculare Anul fabricației Emisii Nr locuri total
scaune
1 SOR 10.5-E EBN 9.5 CJ-21-NGX
2 SOR 10.5-E EBN 9.5 CJ-21-NGZ
3 SOR 10.5-E EBN 9.5 CJ-21-NHA
4 SOR 10.5-E EBN 9.5 CJ-21-NHB
5 SOR 10.5-E EBN 9.5 CJ-21-NHC
20 79
6 SOR 10.5-E EBN 9.5 CJ-21-NHD
7 SOR 10.5-E EBN 9.5 CJ-21-NHE
8 SOR 10.5-E EBN 9.5 CJ-21-NHG
9 SOR 10.5-E EBN 9.5 CJ-21-NHH
10 SOR 10.5-E EBN 9.5 CJ-21-NHI
2019 ELECTRIC EE
11 SOR 10.5-E EBN 11 CJ-21-NHJ
12 SOR 10.5-E EBN 11 CJ-21-NHK
13 SOR 10.5-E EBN 11 CJ-21-NHL
14 SOR 10.5-E EBN 11 CJ-21-NHM
15 SOR 10.5-E EBN 11 CJ-21-NHN
28 90
16 SOR 10.5-E EBN 11 CJ-21-NHO
17 SOR 10.5-E EBN 11 CJ-21-NHP
18 SOR 10.5-E EBN 11 CJ-21-NIX
19 SOR 10.5-E EBN 11 CJ-21-NJE
20 SOR 10.5-E EBN 11 CJ-21-NJF
Studiu de Oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public
pag. 31
Pagina 37
Automate și chioșcuri de bilete
Utilizatorii sistemului de transport public din municipiul Turda își pot procura
titlurile de călătorie (bilete și abonamente) de la diferite tonete și terți în spații
comerciale.
Tabel 2-11 Informații privind localizarea punctelor de vânzare bilete și abonamente din aria de analiză
Nr. Ord. Locație Tip
1 Str. Republicii nr. 2 TUP Turda Toneta
2 Calea Victoriei nr. 136
3 Calea Victoriei nr. 1
4 Calea Victoriei nr. 118
5 Str. Andrei Mureșanu nr. 17N
6 Calea Victoriei nr. 5
7 Calea Victoriei nr. 136 Magazinul Eldi Spațiu comercial
8 Aleea Durgăului nr. 7 Salina Turda
9 Str. Salinelor nr. 54 B Salina Turda
10 Str. Clujului nr. 86 Monis Company
11 Str. Simion Bărnuțiu nr. 1 R & D Autoturismul
12 Str. Piața Romană nr. 15 THF
13 Str. Frăgăriște Adriden Asper
14 Calea Victoriei X Str. Constructorilor Gabma
15 Str. 22 Decembrie 1989 nr. 8 Kalimero
16 Str. Câmpiei nr. 61 Mikom Prod
17 Str. Pictor Nicolae Grigorescu Dactylis Prod SRL
18 Calea Victoriei nr. 100 Patiserie Materna
19 Str. Constructorilor nr. 28 Rarex Milliana
20 Str. General Drăgălina Ele & Ana
21 Str. 22 Decembrie 1989 Iluisi
22 Str. Andrei Mureșanu Jasemila Blue
23 Str. Republicii nr. 28 Perfect Image
Achiziția titlurilor de călătorie poate fi realizată atât prin mijloacele menționate
anterior cât și prin intermediul unei aplicații sau printr-un SMS:
Figură 2-21 Opțiuni alternative de achiziționare a titlurilor de călătorie
Studiu de Oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public
pag. 32
Pagina 38
Prețurile titlurilor de călătorie
Tarifele percepute de către TUP Turda diferă în funcție de numărul de călătorii pe
bilet și tipul abonamentului ales. Tabelul următor prezintă tarifele percepute pentru
transportul public.
Tabel 2-12 Titluri de călătorie și tarife practicate
Nr. Preț
Tip Descriere
Ord. (ron)
Simplu - valabilitate 1 oră, pe orice linie, număr
1 4
nelimitat de călătorii în termenul de valabilitate
Dublu – fiecare validare are valabilitate 1 oră pe
Bilet
orice mijloc de transport , pe orice linie, număr
2 8
nelimitat de călătorii în termenul de valabilitate
(2.25 lei/oră)
Abonament lunar – nominalizat
3 95
(Luni- Vineri)
Abonament lunar - nominalizat
4 105
(Luni – Duminică)
Abonament lunar - nenominalizat
5 105
(Luni – Vineri)
Abonament lunar - nenominalizat Valabil toate liniile, număr nelimitat de călătorii
6 115
(Luni – Duminică)
7 Abonament 7 zile nominalizat 28
8 Abonament 7 zile nenominalizat 38
9 Legitimație pentru o zi 15
10 Abonament elevi luni - vineri GRATUIT
2.2.5 Evoluția financiară a operatorului
15,000,000.00 600,000.00
10,000,000.00 500,000.00
5,000,000.00 400,000.00
- 300,000.00
(5,000,000.00) 200,000.00
(10,000,000.00) 100,000.00
(15,000,000.00) -
2021 2022 2023 2024 2025
Venituri 6,273,864.11 6,664,645.97 7,466,063.24 7,933,057.31 9,175,184.92
Compensație 1,120,466.01 1,943,997.33 1,926,866.57 2,811,379.04 2,917,465.17
Cheltuieli (7,079,979.05 (8,242,668.81 (8,993,613.38 (10,287,664.0 (11,578,561.9
Rezultat 314,351.07 365,974.49 399,316.43 456,772.28 514,088.15
Figură 2-22 Evoluția financiară a operatorului pe 5 ani
Analiza evoluției financiare a operatorului de transport în perioada 2021–2025
reliefează o dinamică marcată de presiuni inflaționiste și o creștere constantă a
costurilor operaționale. În timp ce volumul activității de transport s-a menținut
stabil, înregistrând oscilații minore. Această evoluție se traduce printr-o creștere
cumulată a costurilor de peste 60%, determinată de scumpirea factorilor de
producție, a carburanților și de ajustarea cheltuielilor salariale.
Din perspectivă financiară, cheltuielile totale ale operatorului au urmat o traiectorie
ascendentă direct proporțională cu tariful per kilometru, urcând de la 7.08 milioane
de lei în 2021 la 11.58 milioane de lei în 2025. Deși veniturile proprii au crescut și
Studiu de Oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public
pag. 33
Pagina 39
ele cu circa 46%, acestea s-au dovedit insuficiente pentru a acoperi integral ritmul
de creștere al cheltuielilor. Astfel, s-a înregistrat o accentuare a dependenței
financiare față de compensația acordată de autoritatea contractantă, aceasta din
urmă majorându-se de la 1.12 milioane de lei în 2021 la peste 2.91 milioane de lei
în 2025, arătând o dublare a efortului bugetar local. Cu toate acestea, mecanismul
contractual a asigurat menținerea echilibrului financiar și a profitului rezonabil pe
parcursul întregului interval analizat, evidențiind totuși necesitatea unor optimizări
viitoare ale eficienței operaționale pentru a contracara presiunile asupra fondurilor
publice.
2.2.6 Constrângeri de ordin tehnic
Performanța serviciului de transport public operat depinde o serie de dotări și
echipamente care trebuie să funcționeze la parametri normali pentru desfășurarea
în condiții de siguranță a serviciului.
▌ Parcurgerea rampelor și a pantelor:
Pe traseele parcurse de autobuze nu există pante sau rampe care să depășească 13%
și care să facă dificilă parcurgerea acestora fie la încărcarea maximă sau pe timpul
iernii. Recomandăm totuși ca toate achizițiile de mijloace de transport să poată să
parcurgă fără probleme pante sau rampe de minim 13%.
▌ Parcurgerea virajelor și a curbelor:
Din analizele efectuate, toate curbele și virajele de pe rețeaua existentă asigură
trecerea în siguranță și în condiții de exploatare. Totuși, încadrarea în curbă, pe
străzile mai înguste sau unde intersecțiile nu au spații suficient de largi pentru
bracarea și încadrarea corectă a autobuzului reprezintă un tip de constrângere de
ordin tehnic.
▌ Stațiile de îmbarcare/debarcare:
Construcția unor stații de îmbarcare/debarcare nu permit staționarea simultană a
mai multor autobuze, existând situații când un autobuz așteaptă la intrarea în stație
punerea în mișcare a autobuzului din față, generându-se astfel întârzieri și timpi mai
lungi de parcurs al traseului.
Pentru îmbarcarea/debarcarea cu ușurință a pasagerilor se recomandă ca podeaua
autobuzelor să fie joasă, cu posibilitatea ajustarii garzii la sol pe o parte, pentru
accesul calatorilor (functia de ingenunchiere), cat si integral in situatiile de drum cu
denivelari cu limitarea vitezei de deplasare
Studiu de Oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public
pag. 34
Pagina 40
2.3 Oportunitatea/ necesitatea privind dezvoltarea serviciului de
transport
Nevoile existente la nivelul UAT-urilor membre ale Asociației de Dezvoltare
Intercomunitară „TRANSAR” corespund obiectivelor strategice de înlăturare a
principalelor probleme urbane, astfel încât pentru dezvoltarea serviciului de
transport public se urmăresc următoarele oportunități:
▌ Asigurarea unui management eficient al transportului și al mobilității;
▌ Creșterea conectivității între UAT-urile membre ale ADI TRANSAR;
▌ O bună distribuție a bunurilor și servicii de logistică performante;
▌ Promovarea transportului în comun;
▌ Promovarea unor mijloace de transport alternative;
▌ Înlocuirea autoturismelor personale în favoarea transportului în comun,
mersului pe jos, mersului cu bicicleta, cu motocicleta sau cu scuterul.
Mai mult decât atât, dezvoltarea durabilă a devenit aspectul important în industria
de planificare, cu recunoașterea faptului că modalitățile actuale de consum și de
viață au dus la probleme, cum ar fi folosirea excesivă a resurselor naturale,
distrugerea ecosistemului, poluarea, inegalitatea dezvoltării în cadrul orașului,
degradarea condițiilor de trai umane și urbane indusă de schimbările climatice.
Astfel, în cadrul proiectelor de dezvoltare a UAT-urilor membre ale Asociației de
Dezvoltare Intercomunitară „TRANSAR” se va avea în vedere respectarea noțiunii de
dezvoltare durabilă care îmbunătățeste starea de sănătate, socială dar și ecologică
a orașelor pe termen lung. Prin oraș durabil înțelegem:
▌ Orașul ca utilizator compact și eficient a terenurilor;
▌ Utilizarea cât mai rară a autoturismelor prin asigurarea mobilității intra și
interurbane;
▌ Utilizarea eficientă a resurselor;
▌ Mai puțină poluare și deșeuri;
▌ Reabilitarea sistemelor naturale;
▌ Calitate mai bună a locuirii ce determină un mediu de viață sănătos;
▌ Ecologie socială;
▌ Economie durabilă;
▌ Participarea și implicarea comunității în conservarea culturii locale;
▌ Înțelepciune socială.
În ceea ce privește motivele de ordin economic, financiar, social și de mediu care
justifică oportunitatea dezvoltării serviciului de transport public local este necesar
a se avea în vedere faptul că transportul public urban este al 4-lea factor ca
importanță al incluziunii sociale. Repartizarea activităților economice și gestionarea
mobilității rezidențiale în orașe condiționează deplasările care au loc de două ori pe
zi. Factori ca locul de muncă, locuința, egalitatea de șanse și transportul au un rol
esențial în incluziunea socială. În vederea îndeplinirii acestor nevoi, serviciul de
transport public trebuie să atragă utilizatorii prin modernizarea infrastructurii (în
special în punctele de schimb intermodal), creșterea confortului întregii călătorii cu
mijloacele de transport în comun, creșterea gradului de accesibilitate pentru toate
persoanele, în special pentru persoanele cu nevoi speciale și îmbunătățirea
siguranței și securității în stații, opriri și în interiorul vehiculelor pentru călători și
șoferi, precum și pentru echipamentele de infrastructură.
De asemenea, la creșterea atractivității transportului public nu contribuie numai
calitatea și cantitatea ofertei în ceea ce privește frecvența curselor, viteza,
curățenia, siguranța, informația furnizată etc. Tarifele de călătorie accesibile fac de
asemenea parte dintre factorii care joacă un rol important în determinarea alegerii
Studiu de Oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public
pag. 35
Pagina 41
mijlocului de transport. Transportul urban trebuie să fie accesibil din punct de
vedere financiar chiar și pentru persoanele cu venituri scăzute. Utilizatorii vor
recurge mai mult la transportul public de călători, care face concurență
automobilului, numai în condițiile unei oferte de calitate cu tarife accesibile. Acest
obiectiv va putea fi atins numai în condițiile creșterii continue a eficienței
transportului public de călători. Dacă se va ajunge la o optimizare în acest domeniu,
va putea crește și gradul de recuperare a cheltuielilor.
Oportunitatea si necesitatea dezvoltării transportului public, sunt date de
rezultatele studiilor din teren, a documentelor oficiale analizate și a opiniei
populației ca și valoare adaugată la importanța dezvoltării serviciului de transport
public din aria de studiu. Astfel, pe baza oportunităților enumerate în rândurile de
mai sus sunt identificate acțiuni menite să dezvolte și/sau să sprijine dezvoltarea
durabilă și performantă a serviciului de transport public, complementare cu acesta,
astfel:
▌ Gestionarea eficientă a utilizării parcului și resurselor consumate prin
planificarea curselor, planificarea programului conducătorilor de vehicule,
coordonarea activităților de mentenanță, urmărirea circulației, constituirea
unei baze de date pentru analize si decizii centralizate și fundamentate
riguros etc;
▌ Monitorizarea traficului rutier pentru scheme eficiente de semaforizare și
pentru creșterea siguranței traficului;
▌ Informarea publicului călător: în vehicul și în stații, pe pagină web dedicată
și prin aplicații specifice asupra diferitelor opțiuni de acces către destinații
frecvent utilizate;
▌ Tarifarea automată a călătorilor (ticketing), fidelizarea utilizatorilor
transportului public urban;
▌ Reglementări referitoare la un număr minim necesar de spații de parcare
pentru biciclete, amenajate și monitorizate în vecinătatea zonelor
comerciale, industriale, a centrelor de afaceri, bănci, școli și licee etc;
▌ Reglementarea controlului periodic de către departamente ale autorității
publice locale și analize ale aplicării reglementărilor adoptate.
Studiu de Oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public
pag. 36
Pagina 42
3 Scenarii alternative privind delegarea serviciului
Această secțiune din documentul de față descrie două structuri care pot fi aplicate
în conformitate cu legislația UE și legislația națională în ceea ce privește organizarea
serviciului de transport public.
Prezenta secțiune stabilește următoarele:
▌ I. Principalele caracteristici ale fiecărui tip de abordare a gestiunii serviciilor;
▌ II. Modul în care serviciul public este încredințat unui operator;
▌ III. Cerințele Obligației de Serviciu Public;
▌ IV. Procesul de selectare a Operatorului.
Mecanismele descrise aici pornesc de la premisa că nu va exista o situație în care o
Companie Regională s-ar angaja într-o licitație competitivă în jurisdicția autorității
sale locale. În cazul în care are apărea o astfel de situație, Operatorul Intern ar fi
considerat Operator Extern suspus condițiilor prezentate mai jos, aplicabile
Operatorilor Externi.
3.1 Scenarii alternative de delegare
Toate scenariile alternative propuse pentru comparare în prezentul studiu de
oportunitate vor viza realizarea aceluiași proiect investițional, analizând astfel în
funcție de criterii procedurale, administrative, tehnico-economice, sociale și de
mediu, rezultatele și modul de atingere a obiectivelor setate de beneficiar ale
aceluiași studiu de caz unitar.
Scenariile alternative de delegare sunt:
▌ Scenariul 1 – Gestiune directă; și
▌ Scenariul 2 – Gestiune delegată.
Astfel, serviciile de transport public pe teritoriile UAT-urilor membre ale TRANSAR
se pot realiza fie prin gestiune directă fie prin gestiune delegată, în condițiile
menționate în Secțiunile II și III din Legea serviciilor comunitare de utilității publice
nr.51/2006 actualizată.
Studiu de Oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public
pag. 37
Pagina 43
3.1.1 Scenariul 1 – Gestiunea directă
Caracteristicile Gestiunii Directe
Gestiunea directă este modalitatea de gestiune în care Asociația de Dezvoltare
Intercomunitară „TRANSAR”, în numele unităților administrativ-teritoriale membre,
își asumă și exercită nemijlocit toate competențele și responsabilitățile ce le revin
acestora potrivit legii cu privire la furnizarea/prestarea serviciilor de utilități
publice, respectiv la administrarea, funcționarea și exploatarea sistemelor de
utilități publice aferente acestora, conform cu mandatele date de acestea.
Conform Legii serviciilor comunitare de utilități publice nr.51/2006 actualizată,
gestiunea directă se realizează prin intermediul unor operatori de drept public sau
privat, astfel cum sunt definiți la art. 2 lit. g), respectiv lit. h), fără aplicarea
prevederilor Legii nr, 98/2016 privind achizițiile publice, Legii nr,99/2016 privind
achizițiile sectoriale și Legii nr, 100/2016 privind concesiunile de lucrări și
concesiunile de servicii, care pot fi:
a) Servicii publice de interes local sau județean, specializate, cu personalitate
juridică, înființate și organizate în subordinea consiliilor locale sau consiliilor
județene, după caz, prin hotărâri ale autorităților deliberative ale unităților
administrativ – teritoriale respective; și
b) Societăți reglementate de legea nr.31/1990, republicată, cu modificările și
completările ulterioare, cu capital social integral al unităților administrativ -
teritoriale, înființate de autoritățile deliberative ale unităților administrativ
- teritoriale respective.
Asociațiile de dezvoltare intercomunitară având ca scop serviciile de utilități
publice, în baza mandatului primit pot încredința unui operator de drept privat
gestiunea serviciilor de utilități publice sau a uneia ori mai multor activități din sfera
acestor servicii prin atribuirea directă a contractului de delegare a gestiunii, cu
respectarea următoarelor condiții cumulative ce trebuie îndeplinite atât la data
atribuirii contractului de delegare a gestiunii, cât și pe toată durata acestui contract:
a) UAT-urile membre ale asociației de dezvoltare intercomunitară, având ca
scop serviciile de utilități publice, în calitate de acționari/asociați ai
operatorului regional, prin intermediul asociației, exercită un control direct
și o influență dominantă asupra deciziilor strategice și/sau semnificative ale
operatorului regional în legătură cu serviciul furnizat/prestat, similar celui
pe care îl exercită asupra structurilor proprii în cazul gestiunii directe;
b) Operatorul desfășoară exclusiv activități din sfera furnizării/prestării
serviciilor de utilități publice destinate satisfacerii nevoilor de interes public
general ale utilizatorilor de pe raza de competență a unității administrativ-
teritoriale care i-a încredințat gestiunea-serviciului;
c) Capitalul social al operatorului este deținut în totalitate de unitățile
administrativ teritoriale membre ale asociației, participarea capitalului
privat la capitalul social al operatorului regional este exclusă.
În cazul serviciului de transport public local de călători, atribuirea directă a
contractelor de delegare a gestiunii se face în condițiile prevăzute de Regulamentul
(CE) nr. 1370/2007 al Parlamentului European și al Consiliului privind serviciile
publice de transport feroviar și rutier de călători și de abrogare a Regulamentelor
(CEE) nr. 1191/69 și nr. 1.107/70 ale Consiliului. Operatorii care își desfășoară
activitatea în regim de gestiune directă prevăzuți la art. 28 alin, (2) lit. b) din Legea
51/2006 actualizată, se organizează și funcționează pe baza unui regulament de
organizare și funcționare aprobat de către consiliul de administrație al acestora,
Studiu de Oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public
pag. 38
Pagina 44
3.1.2 Scenariul 2 – Gestiunea delegată
Caracteristicile gestiunii delegate
Gestiunea delegată se realizează prin intermediul unor operatori de drept privat
menționați la art. 2, lit. g) din Legea serviciilor comunitare de utilități publice
nr.51/2006 actualizată care pot fi:
a) Societăți reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și
completările ulterioare, cu capital social privat; și
b) Societăți reglementate de Legea nr, 31/1990, republicată, cu modificările și
completările ulterioare, cu capital social mixt.
Operatorii care își desfășoară activitatea în modalitatea gestiunii delegate
furnizează serviciile de transport public local de călători în baza contractului de
delegare a gestiunii serviciului.
Procedurile de atribuire a contractelor de delegare a gestiunii serviciilor de utilități
publice se desfășoară conform Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice sau Legii
nr.100/2016 privind concesiunile de lucrări ori concesiunile de servicii, Societățile
reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările
ulterioare, cu capital social integral public pot participa la procedurile de atribuire
a contractelor de delegare a gestiunii serviciilor de utilități publice în zona teritorială
de competență a unităților administrativ- teritoriale care exercită o influență
dominantă asupra acestora sau în afara acestei zone dacă operatorul nu are încheiat
un alt contract de delegare a gestiunii atribuit direct, conform art. 28 din Legea
51/2006.
Astfel, în conformitate cu dispozițiile art. 31 din Legea nr.98/2016 privind achizițiile
publice și art. 36 din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări ori
concesiunile de servicii, atribuirea contractului de delegare a gestiunii serviciilor
poate fi exceptată de la procedura licitației publice în cazul în care sunt îndeplinite,
cumulativ, următoarele condiții:
a) Autoritatea contractantă exercită asupra persoanei juridice în cauză un
control similar celui pe care îl exercită asupra propriilor departamente sau
servicii;
b) Mai mult de 80% din activitățile persoanei juridice controlate sunt efectuate
în vederea îndeplinirii sarcinilor care îi sunt încredințate de către autoritatea
contractantă care o controlează sau de către alte persoane juridice controlate
de respectiva autoritate contractantă;
c) Nu există participare privată directă la capitalul persoanei juridice controlate,
cu excepția formelor de participare a capitalului privat care nu oferă controlul
sau dreptul de veto, dar a căror existență este necesară potrivit dispozițiilor
legale, în conformitate cu tratatele, și care nu exercită o influență
determinantă asupra persoanei juridice controlate.
3.2 Analiza comparativă a scenariilor prezentate, concluzii și
recomandarea variantei optime
În vederea elaborării unei analize comparative privind scenariile de delegare
prezentate la sub-capitolul 3.1., prezentul sub-capitol urmărește prelucrarea
informațiilor/datelor specifice fiecărui tip de delegare raportându-se la anumite
criterii prestabililite. Obiectivele de cercetare constau în formularea unei concluzii
cu privire la varianta/soluția optimă privind delegarea serviciului de transport
public. Menționăm că vor fi analizate atât informații teoretice (legislative sau de
context) cât și calcule matematice care vor ajuta la stabilirea unuei viziuni mai clare
Studiu de Oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public
pag. 39
Pagina 45
în ceea ce privesc asemănările și diferențierile între modalitățile de delegare
analizate.
Astfel, cele 2 scenarii de delegare vor fi analizate din punct de vedere al
următoarelor criterii:
▌ Administrativ și procedural;
▌ Economico-financiar (nivel redevență; nivel compensație; profit rezonabil;
nivel tarifare; cost/km);
▌ Acces la finanțare europeană (cost investițional; finanțare nerambursabilă
obținută);
▌ Social (călători deserviți; populație totală deservită; evoluție cotă modală;
număr locuri de muncă; accesibilitatea financiară a populației la serviciu;
categorii de persoane cu reduceri de tarif/gratuități);
▌ Mediu (nivel CO2).
Studiu de Oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public
pag. 40
Pagina 46
3.2.1 Criteriul administrativ și procedural
Tabel 3-1 Criteriul administrativ și procedural
Evaluare
Modalitate de delegare Avantaje Dezavantaje
propriu-zisă
Scenariul 1 – Gestiune directă prin delegarea serviciului prin atribuire directă
Pentru a se putea realiza gestiune directă prin delegarea serviciului prin atribuire directă către 1. Nu se realizează 1. Este necesară publicarea
Societatea Transport Urban Public S.A. (T.U.P.), care va avea calitatea de Operator regional, procedura de atribuire a în JOUE a anunțului de
trebuiesc îndeplinite condițiile prevăzute în art. 28, alin. (2^1) din Legea nr. 51/2006. Astfel: serviciului public; intenție cu un an înainte de
a) Unitățile administrativ-teritoriale membre ale asociației, în calitate de 2. Societatea deține la atribuirea contractului
acționari/asociați ai T.U.P. care este operatorul regional, prin intermediul asociației ora actuală licențele și
exercită un control direct și o influență dominantă asupra deciziilor strategice și/sau autorizațiile necesare
semnificative ale operatorului regional în legătură cu serviciul furnizat/prestat, similar desfășurării activității,
celui pe care îl exercită asupra structurilor proprii în cazul gestiunii directe; dotările necesare și
b) Operatorul regional desfășoară exclusiv activități din sfera furnizării/prestării serviciilor personal de specialitate
de transport public local necesare satisfacerii nevoilor de transport ale utilizatorilor de suficient pentru
pe raza de competență a unităților administrativ-teritoriale membre ale asociației; desfășurarea activității
c) Capitalul social al operatorului regional este deținut în totalitate de unitățile
administrativ-teritoriale membre ale asociației.
În conformitate cu dispozițiile art. 31 din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice și art. 36
Legislație
din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări ori concesiunile de servicii, atribuirea
relevantă
contractului de delegare a gestiunii serviciilor poate fi exceptată de la procedura licitației
publice în cazul în care sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiții:
a) Autoritatea contractantă exercită asupra persoanei juridice în cauză un control similar
celui pe care îl exercită asupra propriilor departamente sau servicii;
b) Mai mult de 80% din activitățile persoanei juridice controlate sunt efectuate în vederea
îndeplinirii sarcinilor care îi sunt încredințate de către autoritatea contractantă care o
controlează sau de către alte persoane juridice controlate de respectiva autoritate
contractantă;
c) Nu există participare privată directă la capitalul persoanei juridice controlate, cu
excepția formelor de participare a capitalului privat care nu oferă controlul sau dreptul
de veto, dar a căror existență este necesară potrivit dispozițiilor legale, în conformitate
cu tratatele, și care nu exercită o influență determinantă asupra persoanei juridice
controlate.
Studiu de Oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public
pag. 41
Pagina 47
Evaluare
Modalitate de delegare Avantaje Dezavantaje
propriu-zisă
Scenariul 1 – Gestiune directă prin delegarea serviciului prin atribuire directă
2. Durata contractului de delegare a gestiunii
În ceea ce privește durata actului administrativ de delegare (contract de servicii - contract cu
titlu oneros), există 3 legislații care reglementează acest aspect:
a) Regulamentul (CE) nr. 1370/2007, art 3 al. 3 prevede că durata contractelor de servicii
publice este limitată și nu depășește 10 ani pentru serviciile de transport cu autocarul
și cu autobuzul și 15 ani pentru serviciile de transport de călători pe calea ferată și cu
alte moduri de transport pe șine.;
b) Legea 51/2006 a serviciilor comunitare de utilități publice, art. 32, alin. (3), modificată
și completată de OUG 58/2016 statutează că durata contractelor de delegare a gestiunii
este limitată. Pentru contractele de delegare a gestiunii a căror durată estimată este
mai mare de 5 ani, aceasta se stabilește, după caz, în conformitate cu prevederile Legii
nr. 98/2016, ale Legii nr. 99/2016 și ale Legii nr. 100/2016 și nu va depăși durata
maximă necesară recuperării investițiilor prevăzute în sarcina
operatorului/operatorului regional prin contractul de delegare. În cazul gestiunii
directe, autoritățile administrației publice locale, cu excepția celor care sunt membre
ale asociațiilor de dezvoltare intercomunitară, sunt obligate ca, periodic, respectiv o
dată la 5 ani, să facă analize privind eficiența economică a serviciului, respectiv să
schimbe modalitatea de gestiune a serviciilor publice, după caz.”;
c) De asemenea, Legea nr. 92/2007 a serviciilor de transport public local, art. 28 prevede
că durata contractelor de servicii publice este fixă, respectiv 10 ani pentru
transporturile realizate cu autobuze, troleibuze sau autocare si 15 ani pentru
transporturile realizate cu tramvaie, troileibuze și mijloace de transport pe cablu.
În ceea ce privește semnarea contractului de delegare, acesta se va realiza după obținerea
avizului Consiliului Concurenței cu privire la respectarea prevederilor specifice din domeniul
concurenței și al ajutorului de stat, așa cum este prevăzut în art. 52, al (1) și (2) din Legea
51/2006 serviciilor comunitare de utilități publice, modificată și completată de Legea
225/2016
3. În ceea ce privesc avizele necesare pentru atribuirea directă a serviciului de transport public
către un operator regional este necesar a se obține în prealabil – înainte de semnarea
contractului de servicii - Avizul Consiliului Concurenței, conform prevederilor art. 52, al. (1)
din Legea nr. 51/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare sau ale art. 20 din
OUG 77/2014, actualizată, privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, precum
și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996.
Studiu de Oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public
pag. 42
Pagina 48
Evaluare
Modalitate de delegare Avantaje Dezavantaje
propriu-zisă
Scenariul 1 – Gestiune directă prin delegarea serviciului prin atribuire directă
1. Conform informațiilor expuse în rândurile de mai sus. Asociația de Dezvoltare Intercomunitară
„TRANSAR” poate delega direct serviciul de transport public către un operator regional, fiind
îndeplinite toate prevederile legale în vigoare.
Un astfel de operator este operatorul regional intern T.U.P., care a demonstrat capacitatea
tehnică și managerială necesară, ca și îmbunătățirea continuă a prestației sale și posibilitățile
de îmbunătățire în continuare a acesteia, în condiții financiare de multe ori dificile.
Societatea deține la ora actuală licențele și autorizațiile necesare desfășurării activității,
dotările necesare și personal de specialitate suficient pentru desfășurarea activității.
2. Durata contractului
În ceea ce privește situația delegării serviciului de transporort public către operator regional,
Analiza durata contractului de delegare nu va depăși durata maximă necesară recuperării investițiilor.
propriu-zisă Dacă durata contractului va fi mai mare de 5 ani se vor aplica prevederile art. 16 alin. (2) din
Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii, care prevede că:
„Pentru concesiunile de lucrări sau concesiunile de servicii a căror durată estimată este mai
mare de 5 ani, durata maximă a concesiunii nu poate depăși timpul estimat în mod rezonabil
necesar concesionarului pentru a obține un venit minim care să permită recuperarea costurilor
investițiilor efectuate, a costurilor în legătură cu exploatarea lucrărilor sau a serviciilor,
precum și a unui profit rezonabil”.
3. În ceea ce privește semnarea contractului de delegare, acesta se va realiza după obținerea Avizului Consiliului Concurenței cu privire la respectarea
prevederilor specifice din domeniul concurenței și al ajutorului de stat, așa cum este prevăzut în art. 52, al (1) și (2) din Legea 51/2006 serviciilor comunitare
de utilități publice, modificată și completată de Legea 225/2016.
În concluzie, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară „TRANSAR” poate delega direct operarea serviciului de transport către operatorul T.U.P., fiind
îndeplinite toate prevederile legale în vigoare.
Concluzii
Din punct de vedere administrativ, considerăm astfel că această modalitate de delegare prezintă mai multe avantaje din punct de vedere administrativ și
procedural, decât dezavantaje.
Evaluare
Modalitate de delegare Avantaje Dezavantaje
propriu-zisă
Scenariul 2 – Gestiune delegată către o companie privată
1. Spre deosebire de cealaltă modalitate de delegare, alegerea acestei variante presupune 1. Se realizează procedura
Legislație demararea unei proceduri concurențiale de atribuire a serviciului de utilitate publică, în de atribuire a serviciului
relevantă conformitate cu prevederile Regulamentului CE 1370/2007 și ale Legii nr. 99/2016 privind public
Studiu de Oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public
pag. 43
Pagina 49
Evaluare
Modalitate de delegare Avantaje Dezavantaje
propriu-zisă
Scenariul 2 – Gestiune delegată către o companie privată
achizițiile sectoriale, sau, după caz, ale Legii nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări și 2. Este necesară publicarea
concesiunile de servicii: în JOUE a anunțului de
a) Regulamentul CE 1370/2007, prevede la art. 5, al. (3) că orice autoritate competentă intenție cu un an înainte de
care face apel la un terț, altul decât un operator intern, atribuie contractele de servicii lansarea invitației de
publice pe baza unei proceduri competitive de atribuire, cu excepția cazurilor participare.
menționate la alineatele (4) 1, (5) 2 și (6) 3. Procedura competitivă de atribuire
adoptată este deschisă tuturor operatorilor, este echitabilă și respectă principiile
transparenței și nediscriminării. În urma depunerii ofertelor și a eventualei etape de
preselecție, procedura poate presupune negocieri în conformitate cu aceste principii,
cu scopul de a stabili modul optim de a îndeplini anumite cerințe speciale sau
complexe;
b) Legea 99/2016 privind achizițiile sectoriale, reglementează modul de realizare de către
entitățile contractante a achizițiilor sectoriale, procedurile de atribuire a contractelor
sectoriale și de organizare a concursurilor de soluții, instrumentele și tehnicile specifice
care pot fi utilizate pentru atribuirea contractelor sectoriale, precum și anumite
aspecte specifice în legătură cu executarea contractelor sectoriale;
c) Legea 100/2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii reglementează
modul de atribuire a contractelor de concesiune de lucrări și a contractelor de
concesiune de servicii, regimul juridic aplicabil acestor contracte, precum și anumite
aspecte specifice în legătură cu executarea acestora.
În cazul asociațiilor de dezvoltare intercomunitară având ca scop serviciile de utilități publice,
documentația de atribuire se elaborează în cadrul asociației, se supune avizării autorităților
deliberative ale unităților administrativ-teritoriale membre și se aprobă de adunarea generală
a asociației, în calitatea acesteia de organ deliberativ, în baza mandatului primit
2. În ceea ce privește durata actului administrativ de delegare (contract de servicii publice - 3. Control direct al
contract cu titlu oneros), în acest scenariu de delegare se aplică aceleași prevederi legislative activităților administrative
prezentate atât în cadrul analizei legislative a modalității de delegare directă, cât și în cadrul
1
Cu excepția cazului în care acest lucru este interzis de dreptul intern, autoritățile competente pot decide să atribuie direct contracte de servicii publice fie în cazul în care valoarea medie
anuală a acestora este estimată la mai puțin de 1 000 000 EUR, fie în cazul în care aceste contracte vizează prestarea anuală de servicii de transport public de călători pe mai puțin de 300 000 de
kilometri.
În cazul unui contract de servicii publice atribuit direct unei întreprinderi mici sau mijlocii care exploatează cel mult 23 de autovehicule, aceste plafoane pot fi mărite fie la o valoare medie
anuală estimată la mai puțin de 2 000 000 EUR, fie la prestarea anuală de servicii publice de transport de călători pe mai puțin de 600 000 de kilometri
2
Autoritatea competentă poate lua măsuri de urgență în cazul unei perturbări a serviciilor sau în cazul riscului iminent de producere a unei asemenea perturbări. Măsurile de urgență respective
iau forma unei atribuiri directe sau a unui acord formal de prelungire a unui contract de servicii publice, sau a unei cerințe de respectare a anumitor obligații de serviciu public. Operatorul de
serviciu public are dreptul de a contesta decizia de impunere a executării anumitor obligații de serviciu public. Atribuirea sau prelungirea unui contract de servicii publice prin măsuri de urgență,
sau impunerea unui astfel de contract nu poate depăși doi ani.
3
Cu excepția cazului în care acest lucru este interzis de dreptul intern, autoritățile competente pot decide să atribuie direct contracte de servicii publice privind transportul feroviar, cu excepția
altor moduri de transport pe șine, precum metroul sau tramvaiul. Prin derogare de la articolul 4 alineatul (3), durata unor astfel de contracte nu depășește zece ani, cu excepția cazurilor în care
se aplică articolul 4 alineatul (4).
Studiu de Oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public
pag. 44
Pagina 50
Evaluare
Modalitate de delegare Avantaje Dezavantaje
propriu-zisă
Scenariul 2 – Gestiune delegată către o companie privată
analizei prezentate la capitolul 4 în subcapitolul. „Durata contractului”. Pe lângă aspectele deja se desfășoară exclusiv în
menționate în analizele Scenariilor anterioare, modalitatea de delegare a gestiunii către un baza contractului încheiat.
operator privat, mai presupune: Potrivit art. 32, aliniat 2 din Legea nr. 51/2006, durata
contractelor de delegare a gestiunii este limitată. Pentru contractele de delegare a gestiunii a
căror durată estimată este mai mare de 5 ani, aceasta se stabilește, după caz, în conformitate
cu prevederile Legii nr. 98/2016, ale Legii nr. 99/2016 și ale Legii nr. 100/2016 și nu va depăși
durata maximă necesară recuperării investițiilor prevăzute în sarcina operatorului/operatorului
regional prin contractul de delegare. De asemenea, conform Regulamentului CE nr. 1370/2007,
art. 4, al. (3), durata contractelor de servicii publice nu depășește 10 ani pentru serviciile de
transport cu autocarul și cu autobuzul. Însă, Regulamentul (CE) nr. 1370/2007 reglementează la
art. 8 și clauze tranzitorii care stabilesc și o clauză contractuală mai mare în funcție de data
încheierii contractului și de procedură de atribuire (directă sau competitivă). Astfel, potrivit
art. 8 al. (3): „În vederea aplicării alineatului (2), nu se ține seama de contractele de servicii
publice atribuite în conformitate cu dreptul comunitar și cu dreptul intern:
a) Înainte de 26 iulie 2000 pe baza unei proceduri competitive echitabile de atribuire;
b) Înainte de 26 iulie 2000 pe baza unei proceduri, alta decât o procedură competitivă
echitabilă de atribuire;
c) După 26 iulie 2000 și înainte de 3 decembrie 2019, pe baza unei proceduri competitive
echitabile de atribuire;
d) După 26 iulie 2000 și înainte de 3 decembrie 2009, pe baza unei proceduri, alta decât
o procedură competitivă echitabilă de atribuire.
Contractele menționate la litera (a) pot continua până la expirare. Contractele menționate la
literele (b) și (c) pot continua până la expirare, dar nu mai mult de 30 de ani. Contractele
menționate la litera (d) pot continua până la expirare, cu condiția să fie încheiate pe termen
limitat, comparabil cu duratele menționate la articolul 4.
Contractele de servicii publice pot continua până la expirare, în cazul în care rezilierea lor ar
produce consecințe juridice sau economice disproporționate și cu condiția ca Comisia să își fi
dat acordul.
Studiu de Oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului de transport public
pag. 45
Pagina 51
Evaluare
Mod
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.