Document
GHIDUL AUTORITATILOR PUBLICE PENTRU ACCESUL PUBLICULUI LA INFORMATIA DE MEDIU
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 172 KB · modificat pe site: 30.08.2024
Pagina sursă
Cum citez acest document
Document, „GHIDUL AUTORITATILOR PUBLICE PENTRU ACCESUL PUBLICULUI LA INFORMATIA DE MEDIU”, Comuna Tritenii de Jos, jud. Cluj. Sursa: https://primariatriteniidejos.ro/primaria-tritenii-de-jos-cj/download/UZURjCZiW9z8BNB3FbuDOlUGGlcRm6rJvVxQBO9Q.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/cluj/tritenii-de-jos/203031-ghidul-autoritatilor-publice-pentru-accesul-publicului-la-informatia-de-mediu, 19.11.2026)
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
PARTEA I
Anul 192 (XXXVI) — Nr. 765 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTE Luni, 5 august 2024
SUMAR
Nr. Pagina
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE
ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE
1.608. — Ordin al ministrului mediului, apelor și pădurilor
privind aprobarea Ghidului autorităților publice pentru
accesul publicului la informația de mediu .................. 2–11
1.946. — Ordin al ministrului economiei, antreprenoriatului și
turismului pentru aprobarea Regulamentului privind
constituirea, organizarea și funcționarea Comisiei
pentru desemnarea destinațiilor ecoturistice, precum
și a Procedurii de evaluare pentru desemnarea
destinațiilor ecoturistice .............................................. 12–30
4.076. — Ordin al ministrului finanțelor pentru modificarea
unor ordine din domeniul autorizării .......................... 31–32
Pagina 2
2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 765/5.VIII.2024
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE
ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE
MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ȘI PĂDURILOR
ORDIN
privind aprobarea Ghidului autorităților publice pentru accesul
publicului la informația de mediu
Având în vedere Referatul de aprobare nr. DGEICPSC/125.713 din
10.07.2024 al Direcției generale evaluare impact, controlul poluării și schimbări
climatice,
ținând cont de prevederile art. 3 pct. (2) din Convenția privind accesul la
informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme
de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998, ratificată prin Legea nr. 86/2000,
în temeiul art. 57 alin. (1), (4) și (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului
nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, al
art. 401 din Hotărârea Guvernului nr. 878/2005 privind accesul publicului la
informația privind mediul, cu modificările și completările ulterioare, și al art. 13
alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 43/2020 privind organizarea și funcționarea
Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, cu modificările și completările ulterioare,
ministrul mediului, apelor și pădurilor emite următorul ordin:
Art. 1. — Se aprobă Ghidul autorităților publice pentru accesul publicului la
informația de mediu, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul
ordin.
Art. 2. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministrul mediului, apelor și pădurilor,
Mircea Fechet
București, 18 iulie 2024.
Nr. 1.608.
ANEXĂ
GHIDUL
autorităților publice pentru accesul publicului la informația de mediu
Prezentul ghid reprezintă un instrument destinat autorităților care gestionează solicitări privind informația de mediu cu privire
publice pentru îndrumarea funcționarilor publici implicați în la informațiile de interes public, accesul la informația de mediu
procesul de solicitare a informației de mediu cu privire la și informația clasificată, în special în ceea ce privește calificarea
aplicarea unitară și eficientă a prevederilor Convenției Aarhus. informației drept secret de serviciu.
Convenția Comisiei Economice Europene a Organizației Prezentul ghid este de natură să ofere exemple relevante din
Națiunilor Unite privind accesul la informație, participarea practică în vederea modalității de aplicare a dispozițiilor
publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de Convenției Aarhus, în special referitor la art. 2 pct. 3 care
mediu (Convenția Aarhus) a fost deschisă spre semnare la data reglementează definiția informației de mediu și la art. 4 pct. 3 și
de 25 iunie 1998 în cadrul celei de-a patra Conferințe 4, care reglementează excepțiile de la furnizarea informației de
Ministeriale „Mediu pentru Europa”. Convenția a fost semnată mediu solicitate de către un membru al publicului.
de 39 de state, în prezent fiind ratificată de 48 de state. România Pentru interpretarea corectă a dispozițiilor convenției,
a ratificat Convenția Aarhus prin Legea nr. 86/2000 pentru prezentul ghid are la bază Ghidul privind implementarea
ratificarea Convenției privind accesul la informație, participarea Convenției Aarhus1, elaborat de către Secretariatul Convenției
publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de Aarhus, precum și prevederile naționale și cele ale Uniunii
mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998, intrată în vigoare la Europene care preiau dispozițiile convenției, dar și jurisprudența
data de 11 iulie 2000. relevantă în materie.
Scopul acestui ghid este acela de a asigura o informare Care este obiectivul Convenției Aarhus?
corectă a instituțiilor și autorităților publice în ceea ce privește Art. 1 din Convenția Aarhus prevede faptul că fiecare parte
drepturile și obligațiile reglementate de Convenția Aarhus, ghidul la convenție este obligată să garanteze drepturile privind
având rolul de a facilita accesul la noțiunile de bază ale accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și
Convenției Aarhus în cazul soluționării cererilor de informații de accesul la justiție în probleme de mediu, pentru a contribui la
mediu, în conformitate cu prevederile art. 4 al Convenției protejarea drepturilor oricărei persoane din generațiile actuale
Aarhus. Acesta este destinat atenționării autorităților publice și viitoare de a trăi într-un mediu adecvat pentru sănătatea și
1 Ghidul poate fi consultat pe pagina web https://www.unece.org/fileadmin/DAM/env/pp/Publications/Aarhus_Implementation_Guide_interactive_eng.pdf
sau pe pagina web http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/6_Aarhus_Implementation_Guide_interactive_eng.pdf.
Pagina 3
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 765/5.VIII.2024 3
bunăstarea acestora. Convenția Aarhus evidențiază legătura realizarea celei mai largi posibile și sistematice accesibilități și
dintre drepturile privind mediul și drepturile omului, subliniind diseminări ale acestei informații.
faptul că dezvoltarea durabilă poate fi susținută doar prin Ce înseamnă autoritate publică în sensul reglementat de
implicarea tuturor factorilor interesați și prin întărirea interacțiunii Convenția Aarhus?
dintre public și autoritățile publice de la orice nivel. Definirea noțiunii de „autoritate publică” este foarte
În vederea atingerii acestor obiective, Convenția Aarhus se importantă pentru atingerea scopului Convenției Aarhus și este
sprijină pe trei piloni: divizată în patru categorii, astfel încât să asigure o reglementare
— asigurarea unui acces mai larg al publicului la informațiile cât mai largă:
de mediu deținute de către autoritățile publice; a) guvern la nivel național, regional sau la alt nivel;
— asigurarea participării publicului la luarea deciziilor de Termenul de „guvern” include agenții, instituții, departamente,
mediu; organisme etc. cu putere politică de la orice nivel geografic și
— extinderea accesului la justiție în probleme de mediu în administrativ. Este important de menționat faptul că aceste
cauze privind încălcarea dreptului de acces la informațiile de entități nu sunt doar autorități de mediu, fiind irelevante domeniul
mediu, precum și a dreptului de participare la luarea deciziilor. lor de activitate sau responsabilitățile pe care le dețin. În acest
Întrucât pilonii Convenției Aarhus presupun implicarea unei sens, toate autoritățile publice, indiferent de funcțiile pe care le
game largi de instituții și autorități publice, este necesar să se exercită, pot fi incluse în acest paragraf.
asigure compatibilitatea între măsurile legislative și alte măsuri b) persoane fizice sau juridice care îndeplinesc funcții
de punere în aplicare a Convenției, pe de o parte, și conduita administrative publice conform legislației naționale, inclusiv
acestor instituții și autorități implicate în implementarea acestora, sarcini specifice, activități sau servicii în legătură cu mediul;
pe de altă parte. c) orice altă persoană fizică sau juridică având responsabilități
De ce acces la informația de mediu? ori funcții publice sau care asigură servicii publice în legătură cu
Accesul la informația de mediu reprezintă primul dintre pilonii mediul sub controlul unui organism sau al unei persoane care se
Convenției Aarhus, fiind în mod potrivit reglementat cu prioritate, înscrie în prevederile subpunctelor a) sau b);
din moment ce participarea publicului în procesul de luare a Având în vedere dispoziția 2 a Hotărârii Curții de Justiție a
deciziilor depinde în mod evident de accesul la informație de Uniunii Europene (CJUE) C-279/12 Fish Legal și Emily Shirley
către membrii publicului. Cu toate acestea, publicul poate v. Information Commissioner și alții, întreprinderile care
solicita informații de mediu pentru o serie de motive, și nu doar furnizează servicii publice în legătură cu mediul se află sub
pentru a participa la procesul decizional, acest principiu fiind controlul unui organ sau al unei persoane menționate la art. 2
consacrat nu doar la nivel internațional și la nivelul legislației pct. 2 lit. (a) sau (b) din Directiva 2003/4/CE2, astfel încât ar
Uniunii Europene, dar și prin reglementările de la nivel național trebui calificate drept „autorități publice” în temeiul art. 2 pct. 2
într-o serie de acte normative, spre exemplu, Legea lit. (c) din această directivă, dacă aceste întreprinderi nu
nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, stabilesc în mod cu adevărat autonom felul în care furnizează
cu modificările și completările ulterioare, Hotărârea Guvernului aceste servicii, întrucât o autoritate publică aflată sub incidența
nr. 878/2005 privind accesul publicului la informația privind art. 2 pct. 2 lit. (a) sau (b) din directiva menționată este în
mediul, cu modificările și completările ulterioare, Ordinul măsură să influențeze în mod decisiv acțiunea întreprinderilor
ministrului apelor și protecției mediului nr. 1.182/2002 pentru menționate în domeniul mediului.
aprobarea Metodologiei de gestionare și furnizare a informației d) instituțiile oricărei organizații de integrare economică
privind mediul, deținută de autoritățile publice pentru protecția regională și care este parte la convenție.
mediului. Organizațiile de integrare economică regionale sunt definite
Accesul publicului la informație, în sens general, se bucură în cuprinsul Convenției Aarhus ca reprezentând entități
de recunoaștere ca drept fundamental al omului, prin constituite din state suverane membre ale Comisiei Economice
reglementarea acestuia la nivelul unor serii de instrumente pentru Europa, cărora acestea le-au transferat competența în
internaționale. Spre exemplu, art. 10 al Convenției Europene a probleme reglementate de Convenția Aarhus, inclusiv
Drepturilor Omului subliniază faptul că libertatea de opinie și
competența de a încheia tratate internaționale privind aceste
libertatea de a primi informații sunt incluse în libertatea de
probleme. Singura organizație de acest tip este Uniunea
exprimare.
Europeană, parte la Convenția Aarhus pe care a supus-o
Pilonul privind accesul la informație se sprijină pe două
aprobării la data de 17 februarie 2005. Instituțiile Uniunii
componente: pasivă și activă. Prima parte (pasivă) se referă la
Europene, precum: Parlamentul European, Consiliul Uniunii
dreptul publicului de a solicita autorităților publice
Europene, Comisia Europeană, Comitetul Economic și Social,
disponibilizarea informației de mediu și obligația acestora din
Comitetul Regiunilor, Banca Europeană de Investiții, organele,
urmă de a furniza informația ca răspuns la respectiva cerere,
oficiile și agențiile Uniunii Europene reprezintă autorități publice
fiind reglementată de art. 4 din Convenția Aarhus. Cea de-a
în sensul definit de art. 2 alin. (2) al Convenției Aarhus.
doua parte (activă) se referă la dreptul membrilor publicului de
a avea acces la informații de mediu și obligația autorităților Cu titlu de exemplu, la nivel național, autoritățile a căror
publice de a disemina informația de interes public în lipsa unei activitate interferează cu cea a autorităților pentru protecția
solicitări exprese în acest sens, fiind reglementată de art. 5 din mediului identificate sunt: Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor
Convenția Aarhus. și autoritățile din subordine, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor
La nivel național, potrivit art. 1 din Legea nr. 544/2001, cu Publice și Administrației (și primării), Administrația Națională
modificările și completările ulterioare, accesul liber și neîngrădit Apele Române, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale,
al persoanei la orice informații de interes public constituie unul Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Ministerul
dintre principiile fundamentale ale relațiilor dintre persoane și Energiei, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Ministerul
autoritățile publice. De asemenea, potrivit art. 1 alin. (2) din Sănătății, Ministerul Culturii, Ministerul Cercetării, Inovării și
Hotărârea Guvernului nr. 878/2005, cu modificările și Digitalizării, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul
completările ulterioare, diseminarea progresivă și punerea la Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon,
dispoziția publicului a informației privind mediul au ca scop Agenția Nucleară și pentru Deșeuri Radioactive, Comisia
2 Directiva 2003/4/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 28 ianuarie 2003 privind accesul publicului la informațiile despre mediu și de abrogare
a Directivei 90/313/CEE a Consiliului.
Pagina 4
4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 765/5.VIII.2024
Națională pentru Controlul Activităților Nucleare, Institutul fost acelea că certificatul de descărcare de sarcină arheologică
Național pentru Sănătate Publică, Administrația Fluvială a și documentația pe care se fundamentează acesta, inclusiv
Dunării de Jos, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor studiul arheologic, nu pot fi considerate ca reprezentând
Externe, Ministerul Finanțelor, Ministrul Investițiilor și Proiectelor „informații de mediu” în scopul definit de Convenția Aarhus.
Europene, Ministerul Justiției. De asemenea, a fost afirmat în mod eronat de către autoritățile
Această listă nu este de natură să excludă posibilitatea ca publice din România faptul că nici licențele de minerit și alte
orice altă autoritate publică să colecteze și să proceseze informații referitoare la minerit solicitate în cauză nu reprezintă
informații de mediu. informații de mediu. Cu toate acestea, pe baza analizei și
CJUE oferă clarificări în ceea ce privește exceptarea interpretării Comitetului de Conformare, toate aceste documente
instituțiilor sau organismelor, atunci când acestea acționează în se încadrează în definiția „informației de mediu”.
calitate de organ judiciar sau legislativ. Astfel, potrivit Cauzei Comitetul reamintește faptul că definiția „informației de
CJUE C-515/11 Deutsche Umwelthilfe eV v. Bundesrepublik mediu” din Convenția Aarhus include, printre altele, orice
Deutschland, posibilitatea ca organismele sau instituțiile care informație sub orice formă materială privind „zonele culturale și
acționează în baza capacităților lor legislative să nu trebuiască construcțiile și modul în care acestea sunt sau ar putea fi
să acorde acces la informațiile deținute referitoare la mediu nu afectate de starea elementelor de mediu”. Prin urmare, studiul
se poate aplica ministerelor atunci când elaborează și adoptă arheologic conține informații despre starea siturilor culturale și a
dispoziții normative care sunt de rang inferior unei legi. structurilor construite (în cauză, ruine romane), care pot fi
Ce reprezintă informația de mediu? afectate de activități sau măsuri, inclusiv de măsuri
Convenția recunoaște importanța integrării considerentelor administrative. De exemplu, certificatul de descărcare de
de mediu în luarea deciziilor de la nivel guvernamental, precum sarcină arheologică reprezintă informație de mediu în sensul
și necesitatea ca autoritățile publice să dețină informații de art. 2, pct. 3, deoarece este o măsură administrativă care
mediu exacte, complete și actualizate. afectează sau poate afecta starea elementelor de mediu (de
Convenția Aarhus nu își propune să definească sintagma exemplu, solul, pământul, peisajul și zonele naturale). Comitetul
„informație de mediu” într-un mod exhaustiv, lăsând la dispoziția consideră că definiția informației de mediu este suficient de largă
autorităților publice un anumit grad de interpretare, ci oferă, în pentru a include un studiu arheologic.
cuprinsul art. 2 pct. 3, o definiție largă construită pe trei categorii Jurisprudența CJUE aduce, de asemenea, clarificări cu
de domenii: privire la ceea ce poate constitui informație de mediu, în sensul
a) starea elementelor de mediu, precum aerul și atmosfera, Convenției Aarhus. Spre exemplu, Hotărârea CJUE în Cauza
apa, solul, pământul, peisajul și zonele naturale, diversitatea C-321/96 Wilhelm Mecklenburg v. Kreis Pinneberg — Der
biologică și componentele sale, inclusiv organismele modificate Landrat, paragrafele 19—21, arată că noțiunea de „informație
genetic și interacțiunea dintre aceste elemente; de mediu” are o semnificație largă. Noțiunea „măsuri
b) factori, precum: substanțele, energia, zgomotul și radiația administrative” este dată ca exemplu și nu constituie decât o
și activitățile ori măsurile, inclusiv măsurile administrative, ilustrare a „activităților” sau a „măsurilor” vizate de definiția
acordurile de mediu, politicile, legislația, planurile și programele „informației de mediu”. Pentru a fi informație de mediu este
care afectează sau pot afecta elementele de mediu amintite la suficient ca o poziție a autorității să constituie un act care poate
subpunctul a), analizele cost-beneficiu sau alte analize și afecta sau proteja starea unuia dintre elementele de mediu.
prognoze economice folosite în luarea deciziei de mediu; De asemenea, în Hotărârea CJUE în Cauza C-233/00
c) starea sănătății și siguranței umane, condițiile de viață Comisia Europeană v. Franța, CJUE arată că modul de
umană, zonele culturale și construcțiile și modul în care acestea formulare a definiției „informației de mediu”, în particular,
sunt sau pot fi afectate de starea elementelor de mediu ori de utilizarea în cadrul definiției a termenilor „orice informație”, face
factori, activitățile sau măsurile cuprinse în subpunctul b). ca domeniul de aplicare să fie unul larg. Sub această definiție
Autoritățile publice naționale nu trebuie să restrângă domeniul intră toate informațiile care privesc starea mediului, activitățile
de interpretare a noțiunii sintagmei „informație de mediu”. sau măsurile de natură să îl afecteze, activitățile sau măsurile
Informația de mediu se poate prezenta în orice formă: scrisă, destinate protecției mediului, fără ca această enumerare să
vizuală, audio, electronică sau sub orice formă materială. cuprindă vreo indicație de natură să îi restrângă sfera. Totodată,
Definiția nu include organisme sau instituții care acționează la paragraful 47, CJUE arată că „informația de mediu trebuie
ca autorități judecătorești sau legislative. Această excepție se înțeleasă ca incluzând documentele care nu sunt legate de
aplică nu numai parlamentelor naționale și instanțelor de exercitarea unui serviciu public”.
judecată, dar și organismelor de la nivel executiv, doar pentru În ceea ce privește informațiile prezentate în cadrul unei
acele situații când acționează în îndeplinirea funcțiilor legislative proceduri naționale de autorizare, acestea sunt incluse în
sau judiciare. Cu toate acestea, autoritățile care acționează în categoria informațiilor de mediu, conform paragrafului 60,
îndeplinirea unor astfel de atribuții pot asigura în mod voluntar alin. 1) din Hotărârea CJUE în Cauza C-266/09 Stichting Natuur
accesul la informațiile care fac obiectul unor astfel de proceduri, en Milieu și alții v. College voor de toelating van
fără a fi considerată ca reprezentând o încălcare a prevederilor gewasbeschermingsmiddelen en biociden.
Convenției Aarhus. Cine poate solicita informații de mediu?
O situație în care autoritățile publice din România nu au Informația de mediu poate fi solicitată de orice persoană
încadrat în mod corect anumite informații solicitate în definiția fizică sau juridică, iar în conformitate cu reglementările de la
privind „informația de mediu” a fost analizată, spre exemplu, în nivel național și cu practica în domeniu, de orice organizație,
cazul ACCC/C/2012/693 al Comitetului de Conformare al asociație sau grupurile acestora, inclusiv entitățile lipsite de
Convenției Aarhus. Autoritățile publice în cauză au refuzat personalitate juridică, fără a fi necesar să justifice sau să
accesul la informațiile solicitate, motivând că acestea nu se demonstreze un interes specific. Accesul la informația de mediu
încadrează în cuprinsul definiției „informației de mediu” din art. 2 trebuie asigurat categoriilor de persoane enumerate anterior,
pct. 3 din Convenția Aarhus. Mai exact, argumentele refuzului au indiferent de cetățenie, naționalitate, domiciliu sau rezidență.
3 Document ECE/MP.PP/C.1/2015/10 care poate fi găsit la următorul link: https://unece.org/fileadmin/DAM/env/pp/compliance/CC-51/ece.mp.pp.c.1.2015.10_
advance_edited.pdf.
Pagina 5
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 765/5.VIII.2024 5
Ce reprezintă o cerere privind informații de mediu? În cât timp trebuie disponibilizată informația de mediu
O cerere privind informația de mediu poate reprezenta orice de către autoritățile publice?
comunicare din partea unui membru al publicului către o Ca regulă, informația de mediu solicitată de către un membru
autoritate națională prin care solicită astfel de informații. al publicului va fi disponibilizată de către autoritatea publică în
Convenția nu face distincție în ceea ce privește forma pe cel mai scurt timp posibil și cel mai târziu la o lună după ce
care această cerere trebuie să o aibă, acest lucru reprezentând cererea a fost înaintată.
faptul că orice solicitare, scrisă sau orală, va fi considerată „În cel mai scurt timp posibil” — practica în ceea ce privește
valabilă. Cu toate acestea, un conținut cât mai clar al cererii este acest termen poate să difere în funcție de modalitatea în care
de natură să evite întârzieri din partea autorităților publice în fiecare autoritate publică este organizată, însă, în termeni
formularea unui răspuns, în special în situațiile în care nu se generali, acesta trebuie înțeles ca reprezentând un termen de
deduce la o primă verificare relevanța pentru mediu a câteva zile de la data înaintării cererii către autoritatea publică
informațiilor solicitate. în cauză.
Convenția nu stabilește criterii de formă sau fond în ceea ce Prin excepție, în cazul în care volumul și complexitatea
privește astfel de cereri prin care se solicită informații de mediu, informației solicitate justifică prelungirea perioadei menționate
însă reglementează ca fiind justificat refuzul furnizării acesteia anterior, informația poate fi disponibilizată cel mai târziu la două
atunci când cererea este vizibil nerezonabilă sau este formulată luni de la data solicitării. În acest din urmă caz, solicitantul
într-o manieră prea generală. trebuie să fie informat de către autoritatea publică despre
Este necesară justificarea unui interes în cererea de prelungirea termenului, dar și despre motivele care au
solicitare a unei informații privind mediul? determinat această prelungire. În acest sens, pot fi stabilite
Autoritățile publice au obligația de a da curs cererilor privind criterii în ceea ce privește calificarea informației solicitate ca
furnizarea informațiilor de mediu, inclusiv cu respectarea prezentând un anumit grad de complexitate sau prezentând un
prevederilor legislației naționale, și de a pune la dispoziția volum care justifică prelungirea termenului cu până la două luni.
solicitantului copii ale documentației care conține și cuprinde Legislația națională în vigoare completează prevederile
informațiile de mediu solicitate, fără a fi necesară justificarea Convenției Aarhus în ceea ce privește prelungirea termenului
unui interes. de răspuns cu până la două luni, stabilind termene în care
Autoritățile publice nu trebuie să impună condiții în ceea ce autoritățile publice trebuie să se încadreze în ceea ce privește
privește existența unui interes din partea solicitantului informației justificarea prelungirii termenului de răspuns. În acest sens,
de mediu, iar, prin urmare, refuzul furnizării unor astfel de potrivit art. 4 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 878/2005, cu
informații de către autoritatea publică în cauză pe motivul modificările și completările ulterioare, solicitantul trebuie informat
inexistenței unui astfel de interes sau a unui motiv privind cât mai curând posibil și cel mai târziu înaintea expirării
această solicitare nu este permisă sub prevederile convenției. termenului de o lună, despre prelungirea termenului de răspuns
Sub ce formă trebuie furnizată informația de mediu de și motivele care stau la baza acestei prelungiri.
către autoritățile publice? Convenția Aarhus nu definește în termeni clari momentul de
Ca regulă, autoritățile publice trebuie să furnizeze informațiile la care încep să curgă aceste termene, făcând referire doar la
de mediu în forma solicitată de către membrii publicului (pe momentul „înaintării” cererii prin care se solicită informația de
suport hârtie, în formă electronică, material video, înregistrări mediu de către un membru al publicului. Prevederile Convenției
audio etc.). Aarhus se completează astfel cu legislația națională în vigoare.
Convenția Aarhus prevede, însă, și excepții în ceea ce De exemplu, Hotărârea Guvernului nr. 878/2005, cu modificările
privește disponibilizarea de către autoritatea publică în cauză a și completările ulterioare, reglementează în art. 4. alin. (2) faptul
informației de mediu în forma solicitată de către un membru al că termenul începe să curgă de la data primirii cererii de către
publicului, respectiv: autoritatea publică, mai exact, de la data înregistrării acesteia.
(i) este mai rezonabil pentru autoritatea publică să ofere Când poate fi refuzată o cerere privind informații de
informația cerută sub altă formă, situație în care mediu de către o autoritate publică?
trebuie arătate motivele pentru care informația nu Convenția Aarhus reglementează anumite situații în care o
poate fi făcută disponibilă în forma solicitată. autoritate publică poate refuza furnizarea unor informații de mediu
Din perspectiva acestei excepții, pot exista o serie de solicitate de către un membru al publicului. Prin urmare, refuzul
beneficii pentru autoritatea publică aflată în posesia informației din partea autorităților publice este admis în următoarele cazuri:
solicitate într-o altă formă decât cea specificată de către 1. autoritatea publică nu deține informația de mediu solicitată;
solicitant. Spre exemplu, dacă autoritatea publică deține Informația deținută de către o autoritate publică nu trebuie
informația în formă electronică, iar un membru al publicului să se limiteze la informația generată sau care cade sub
solicită informația în formă scrisă, pe suport hârtie, domeniul de competență al acesteia, ci include și informația de
disponibilizarea informației de către autoritatea publică se va mediu relevantă pentru funcțiile pe care le îndeplinesc4. Totuși,
putea face mult mai rapid în forma deja deținută de către în situația în care autoritatea publică nu deține informația de
aceasta, respectiv cu un cost mai redus sau fără costuri. mediu solicitată, aceasta are două posibilități:
(ii) informația este deja disponibilă publicului sub o altă — poate să informeze, cât mai curând posibil, solicitantul cu
formă — din perspectiva acestei excepții trebuie privire la autoritatea publică care este posibil să dețină
menționat faptul că autoritatea publică trebuie să ofere informația respectivă; sau
informația deja existentă într-o altă formă, în situația în — poate să transfere, cât mai curând posibil, cererea acelei
care aceasta nu îi este ușor accesibilă membrului autorități, informând în același timp solicitantul cu privire la
publicului solicitant. Prin urmare, este necesar ca acesta5.
informația să fie deja ușor accesibilă, iar forma în care La nivel național, Hotărârea Guvernului nr. 878/2005, cu
aceasta se regăsește să fie echivalentă din punct de modificările și completările ulterioare, stabilește un termen
vedere funcțional cu cea solicitată (de exemplu, nu doar maxim de 15 zile de la data primirii solicitării pentru a acționa
un rezumat). potrivit prevederilor de mai sus.
4 În conformitate cu prevederile articolului 5 pct. 1 lit. a) din Convenția Aarhus.
5 Un exemplu al unei astfel de situații în practica instanțelor judecătorești din România este analizat în Decizia Civilă nr. 2.104/2012 a Curții de Apel
Constanța (http://www.rolii.ro/hotarari/589a1a1ae490098c0a000411).
Pagina 6
6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 765/5.VIII.2024
Totuși, este important de menționat faptul că, în situația în decizional unde anumite proiecte de documente trebuie să fie
care autoritatea publică nu deține informația de mediu solicitată, accesibile pentru revizuirea publică: proiecte de documente
aceasta nu are nicio obligație de a o garanta, în temeiul precum autorizațiile, documentația privind evaluarea impactului
Convenției Aarhus, deși aceasta ar reprezenta o bună practică asupra mediului, politicile, programele, planurile și
prin raportare la obiectivele acesteia. regulamentele disponibile pentru comentarii nu pot fi
2. cererea este vizibil nerezonabilă sau este formulată într-o considerate materiale în curs de elaborare, în sensul
manieră prea generală; reglementat prin această excepție.
Convenția Aarhus nu stabilește criterii pentru a considera o De asemenea, potrivit art. 11 alin. (2) din Hotărârea
cerere „vizibil nerezonabilă”, însă această situație nu poate fi Guvernului nr. 878/2005, cu modificările și completările
considerată ca referindu-se la volumul și complexitatea cererii, ulterioare, în cazul solicitării unor materiale în curs de realizare,
întrucât astfel de caracteristici nu permit decât, cel mult, o autoritatea publică comunică solicitantului denumirea autorității
extindere a termenului de răspuns până la două luni de la data care realizează materialul și data estimativă a finalizării acestuia.
înregistrării cererii, astfel cum a fost analizat anterior. Cu titlu de exemplu, în cazul Comitetului de Conformare al
Autoritățile publice pot, de asemenea, refuza o cerere dacă Convenției Aarhus, cu numărul ACCC/C/2010/517 referitor la
aceasta este formulată într-o manieră prea generală. Convenția România, Comitetul a afirmat faptul că sintagma „documente în
Aarhus nu definește acest criteriu, însă un exemplu în acest curs de elaborare” se referă la procesul de pregătire a unei
sens ar putea fi solicitarea de către un membru al publicului a informații sau a unui document, și nu a întregului proces de luare
oricărui document care face referire la o anumită specie de a deciziilor pentru al cărui scop a fost pregătită respectiva
animale. O astfel de solicitare poate fi considerată ca fiind mult informație sau respectivul document.
prea generală, caz în care autoritatea publică, luând în În ceea ce privește „sistemul de comunicații interne”, opiniile
considerare prevederile de la nivel național (mai restrictive în și declarațiile exprimate de autoritățile publice care acționează
acest caz) are obligația de a cere solicitantului informații în calitate de entități consultante în procesul de luare a deciziilor
suplimentare în vederea identificării informației și doar în situația nu pot fi încadrate în cuprinsul acestei excepții. Mai mult, odată
în care solicitantul nu a transmis aceste informații în termenul ce o informație a fost disponibilizată de către o autoritate publică
legal prevăzut, autoritatea publică are dreptul de a refuza unui terț, oricare ar fi acesta, nu poate fi invocat caracterul de
cererea. Convenția Aarhus subliniază obligația statelor părți la „comunicare internă” de către aceasta.
convenție ca, prin oficialitățile și prin autoritățile sale publice, să CJUE aduce o serie de precizări suplimentare cu privire la
asiste și să îndrume publicul în scopul asigurării accesului la noțiunea de comunicări interne în Hotărârea luată în Cauza
informație.6 Procedând astfel, situații precum cele în care o
C-619/19 Land Baden-Württemberg v. D.R., la paragraful 72.
cerere este în mod vizibil nerezonabilă sau formulată într-o
Această noțiune „include toate informațiile care circulă în cadrul
manieră prea generală ar putea fi evitate.
unei autorități publice și care, la data cererii de acces, nu au
Potrivit art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 878/2005, cu
părăsit sfera internă a acestei autorități, eventual după primirea
modificările și completările ulterioare, la primirea unei cereri
lor de către autoritatea menționată și în măsura în care nu au
generale, neclare sau care nu permite identificarea informației
fost sau nu ar fi trebuit să fie puse la dispoziția publicului anterior
solicitate, autoritatea publică cere explicații solicitantului, cât mai
acestei primiri.”
curând posibil sau în maxim o lună de la data primirii cererii.
Totodată, autoritatea publică ajută solicitantul prin furnizarea de Aplicabilitatea excepției de la dreptul de acces la informațiile
informații cu privire la utilizarea registrelor publice care conțin despre mediu pentru comunicările interne ale unei autorități
informația privind mediul deținută de acestea. Neprimirea în publice nu este limitată în timp. Cu toate acestea, respectiva
termen de două luni a unor indicații suplimentare din partea excepție se poate aplica doar în perioada în care protecția
solicitantului conduce la refuzul cererii de informații de către informațiilor solicitate este justificată.
autoritatea publică, pe motiv că cererea este formulată într-o Care sunt motivele de refuz al unei cereri privind
manieră prea generală. informația de mediu în funcție de efectul pe care
3. cererea se referă la documente în curs de elaborare sau dezvăluirea o poate avea?
vizează sistemul de comunicații interne al autorităților publice, în O cerere privind furnizarea unei informații de mediu poate fi
cazul în care o astfel de excepție este reglementată de legislația refuzată în anumite situații, dacă dezvăluirea acesteia ar putea
națională sau de practica obișnuită, cu luarea în considerare a avea efecte negative asupra altor informații, drepturi, interese,
interesului publicului în cazul unei asemenea dezvăluiri. aspecte. Este important de precizat faptul că în oricare dintre
Convenția Aarhus nu definește sintagma „documente în curs cazurile enumerate, satisfacerea interesului public prin divulgare
de elaborare”. Totuși, aceasta se referă la procesul de pregătire trebuie analizată în comparație cu interesul satisfăcut prin
a informațiilor sau a documentelor ce le conțin, iar nu la orice păstrarea confidențialității.
proces decizional pentru care respectiva informație sau 1. Confidențialitatea procedurilor autorităților publice, în cazul
document au fost elaborate. Mai exact, o cerere privind o în care o astfel de confidențialitate este prevăzută de legislația
informație de mediu în formă brută (spre exemplu, date națională
colectate de o stație de monitorizare a calității aerului) nu poate Convenția Aarhus nu definește sintagma de „proceduri ale
fi refuzată pe motivul că este în curs de pregătire în vederea autorităților publice”, însă aceasta poate fi interpretată ca
publicării după validare sau procesare. Mai mult, existența referindu-se la proceduri privind funcționarea internă a
documentelor care conțin informații de mediu în starea de autorităților publice, și nu la deliberările acestor autorități în
proiect (care nu sunt încă finalizate sau decizia la care se referă domeniul lor de competență. Din acest punct de vedere,
nu a fost încă soluționată) nu justifică refuzul în sensul acestei autoritățile publice nu au dreptul de a decide în mod unilateral
prevederi, astfel că acestea trebuie disponibilizate. Pentru caracterul confidențial al unei proceduri pentru a îngrădi accesul
interpretarea cât mai corectă a acestei sintagme, dispozițiile la informația de mediu, ci este necesar ca legislația națională în
Convenției Aarhus sunt de natură să clarifice acest aspect, spre domeniu să definească și să stabilească anumite criterii pentru
exemplu, în ceea ce privește participarea publicului în procesul determinarea caracterului confidențial.
6 Convenția Aarhus, art. 3, pct. 3.
7 Document ECE/MP.PP/C.1/2014/12 care poate fi găsit la următorul link: https://mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/7_ece_mp.pp_c.1_2014_12_e.pdf
Pagina 7
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 765/5.VIII.2024 7
2. Relațiile internaționale, siguranța națională sau securitatea Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate,
publică cu modificările și completările ulterioare, art. 15, definește o
În situația în care furnizarea informației de mediu solicitate ar serie de termeni importanți pentru determinarea caracterului
avea un efect negativ asupra relațiilor internaționale, siguranței confidențial al unor informații, astfel:
naționale sau securității publice, autoritățile publice trebuie să • informații clasificate — informațiile, datele, documentele de
analizeze dacă, prin furnizarea informațiilor de mediu solicitate interes pentru securitatea națională, care, datorită nivelurilor de
este afectat unul dintre aceste elemente, pe care Convenția importanță și consecințelor care s-ar produce ca urmare a
Aarhus nu le definește. dezvăluirii sau diseminării neautorizate, trebuie să fie protejate;
3. Cursul justiției, dreptul persoanei de a beneficia de o • informații secrete de stat — informațiile care privesc
judecată dreaptă sau dreptul unei autorități publice de a securitatea națională, prin a căror divulgare se pot prejudicia
conduce o anchetă de natură penală sau disciplinară siguranța națională și apărarea țării. Informațiilor din această
„Cursul justiției” se referă la proceduri înregistrate în fața unei categorie li se atribuie următoarele niveluri de secretizare:
instanțe de judecată și aflate în curs de soluționare și care sunt — strict secret de importanță deosebită — informațiile a căror
susceptibile de a fi prejudiciate prin divulgarea informațiilor divulgare neautorizată este de natură să producă daune de o
solicitate. gravitate excepțională securității naționale;
Dreptul la un proces echitabil reprezintă un drept — strict secrete — informațiile a căror divulgare neautorizată
fundamental, consacrat atât la nivel internațional (de exemplu, este de natură să producă daune grave securității naționale;
Convenția Europeană a Drepturilor Omului8), cât și la nivelul — secrete — informațiile a căror divulgare neautorizată este
Uniunii Europene (de exemplu, prin Carta Drepturilor de natură să producă daune securității naționale.
Fundamentale a Uniunii Europene9) și la nivel național (prin • informații secret de serviciu — informațiile a căror divulgare
dispoziții constituționale10 și prin alte norme juridice). În situația este de natură să determine prejudicii unei persoane juridice de
în care divulgarea unor informații de mediu solicitate de către drept public sau privat.
un membru al publicului ar afecta negativ exercitarea acestui Orice informații privind emisiile semnificative pentru protecția
drept, autoritatea publică în cauză o poate refuza. Această mediului vor fi făcute publice, indiferent de cantitatea emisiilor în
cauză. Din acest punct de vedere, autoritățile publice nu au
prevedere trebuie interpretată în contextul normelor referitoare
dreptul de a refuza o cerere de informații care se referă la
la drepturile persoanei acuzate.
emisiile în mediu, invocând una dintre excepțiile reglementate
Autoritățile publice pot refuza divulgarea unei informații de
de Convenția Aarhus. Acest aspect este reflectat și în Hotărârea
mediu ca urmare a unei solicitări în acest sens, dacă aceasta ar
Guvernului nr. 878/2005, cu modificările și completările
afecta desfășurarea unei anchete de natură penală sau
ulterioare, la art. 12 alin. (4).
disciplinară. Este de remarcat faptul că atât dispozițiile
Conform Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și
convenției, cât și dispozițiile din legislația națională nu includ
al Consiliului privind emisiile industriale (prevenirea și controlul
toate tipurile de anchete. Spre exemplu, anchetele de natură
integrat al poluării), prin „emisie” se înțelege „evacuarea directă
civilă sau administrativă nu sunt acoperite de această excepție.
sau indirectă de substanțe, vibrații, căldură sau zgomot din
4. Confidențialitatea informațiilor comerciale și industriale, în
surse punctiforme sau difuze dintr-o instalație în aer, apă sau
cazul în care aceasta este prevăzută de lege pentru a proteja un sol.” În mod similar, Ordonanța de urgență a Guvernului
interes economic legitim. În acest context, informația privind nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări
emisiile care sunt semnificative pentru protecția mediului va fi și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și
făcută publică completările ulterioare, definește noțiunea de „emisie” ca
Această excepție de la divulgarea unor informații de mediu reprezentând „evacuarea directă ori indirectă, din surse
are scopul de a proteja anumite interese economice legitime, punctuale sau difuze, de substanțe, vibrații, radiații
atât ale unor entități private, cât și ale unor entități publice sau electromagnetice și ionizate, căldură ori de zgomot în aer, apă
chiar ale statului. sau sol.”
Pentru a fi aplicabilă această dispoziție, permițând CJUE prezintă clarificări în ceea ce privește noțiunea
autorităților publice să refuze o solicitare de informații, este „date privind emisiile în mediu” prin Hotărârea CJUE în Cauza
necesar ca legislația națională să reglementeze în mod expres C-442/14 Bayer CropScience and Stiching de Bijenstichting v.
semnificația și tipurile de secrete comerciale sau industriale. Mai College voor de toelating van gewasbeschermingsmiddelen en
mult, confidențialitatea trebuie să fie de natură să protejeze un biociden. Potrivit paragrafului 71, noțiunea de „emisii în mediu”
interes economic legitim. Spre exemplu, o companie cu capital nu se limitează la cele care provin de la anumite instalații
de stat care deține monopol va putea cu greu să invoce industriale. De asemenea, conform paragrafului 72, limitarea la
confidențialitatea informațiilor comerciale, din moment ce în emisii din instalații industriale este contrară modului de
piață nu există competitori care ar putea beneficia de avantaje redactare a art. 4 pct. 4 teza întâi, lit. (d) din Convenția Aarhus
prin accesul la informațiile în cauză. care prevede că informațiile privind emisiile poluante relevante
Totodată, conform art. 12 alin. (1), lit. c) din Legea pentru protecția mediului trebuie dezvăluite. Așadar, informațiile
nr. 544/2001, cu modificările și completările ulterioare, refuzul privind emisii care provin din alte surse decât instalațiile
unei cereri de informații privind activitățile comerciale sau industriale, precum cele care rezultă din aplicarea de produse
financiare este justificat atunci când divulgarea informațiilor fitosanitare sau biodestructive, sunt tot atât de relevante pentru
aduce atingere dreptului de proprietate intelectuală ori protecția mediului precum informațiile referitoare la emisiile de
industrială, precum și principiului concurenței loiale, potrivit legii. origine industrială. De asemenea, conform paragrafului 75 din
8 Convenția Europeană a Drepturilor Omului — art. 6.
9 Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene — art. 47.
10 Constituția României — art. 21.
Pagina 8
8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 765/5.VIII.2024
Hotărârea CJUE în Cauza C-442/14, nu este necesar nici să se sarcină arheologică. Din acest punct de vedere, un studiu
distingă noțiunea de „emisii în mediu” de noțiunile „deversări” și arheologic trebuie tratat în mod similar cu studiile privind
„tipuri de diseminare”, nici să se limiteze această noțiune la evaluarea impactului asupra mediului.
emisiile acoperite de Directiva 2010/75/UE a Parlamentului 6. Confidențialitatea unor date personale și/sau a unor
European și a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile dosare aparținând unei persoane fizice, atunci când această
industriale, cu excepția tipurilor de diseminare în mediu de persoană nu a consimțit la publicarea informațiilor, în cazul în
produse sau de substanțe care provin din alte surse decât care o astfel de confidențialitate este prevăzută de legislația
instalații industriale. Totodată, potrivit paragrafului 79, „emisii în națională
Autoritățile publice trebuie să se asigure că prin furnizarea
mediu” sunt și emisiile care sunt efectiv eliberate în mediu în
informațiilor de mediu solicitate normele privind protecția datelor
cursul aplicării produsului sau a substanței în cauză, precum și cu caracter personal nu sunt încălcate și, prin urmare, drepturile
emisiile previzibile ale acestora în mediu în condiții normale sau care sunt protejate prin aceste norme nu sunt încălcate.
realiste de utilizare, corespunzătoare celor pentru care a fost Excepția nu vizează persoane juridice, precum companii sau
acordată autorizația de introducere pe piață a produsului în organizații, însă are scopul de a proteja documente care conțin
cauză și care prevalează în zona în care produsul respectiv este date ale angajaților acestora, istoricul salarial, istoricul medical.
destinat a fi utilizat. Aceeași hotărâre CJUE, paragraful 103, Autoritățile publice din România sunt obligate să respecte nu
arată că noțiunea de „date privind emisiile în mediu” include și doar legislația națională în vigoare referitoare la protecția datelor
precizările privind natura, compoziția, cantitatea, data și locul cu caracter personal, dar și normele juridice ale Uniunii
„emisiilor în mediu”, precum și datele referitoare la efectele Europene. Așadar, conform art. 14 din Hotărârea Guvernului
emisiilor menționate asupra mediului pe termen mai mult sau nr. 878/2005, cu modificările și completările ulterioare, autoritățile
mai puțin lung, indiferent dacă datele respective rezultă din studii publice trebuie să țină cont de prevederile Regulamentului
realizate în tot sau în parte pe teren, din studii realizate în nr. 679/2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce
laborator sau din studii privind translocațiile. privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera
În Hotărârea CJUE luată în Cauza C-71/10 Office of circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE.
Communications v. Information Commissioner, CJUE arată că o De asemenea, Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul
autoritate publică care deține informații despre mediu sau astfel pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia
de informații sunt deținute în numele său, poate, în cadrul nr. 37/2015, arată că accesul publicului la informațiile de interes
evaluării comparative a intereselor publice servite de dezvăluire public trebuie permis, cu anonimizarea informațiilor cu privire la
în raport cu interesele servite de refuzul dezvăluirii, în scopul datele cu caracter personal prezente în cuprinsul aceluiași
aprecierii unei cereri vizând punerea acestor informații la document, indiferent de suportul, de forma sau de modul de
dispoziția unei persoane fizice sau juridice, să țină seama în exprimare a informațiilor.
mod cumulativ de mai multe motive de refuz prevăzute de Deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțate de
această dispoziție. Completul pentru delegarea unor chestiuni de drept, reprezintă
5. Drepturile de proprietate intelectuală izvor de drept în sistemul juridic național și, prin urmare, au
Dreptul de proprietate intelectuală include drepturile de autor caracter obligatoriu. De exemplu, potrivit art. 521 alin. (3) din
(referitoare la artă, literatură, muzică etc.), brevetele (idei sau Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă,
invenții), mărcile comerciale (simboluri, denumiri), secretul republicată, cu modificările și completările ulterioare,
comercial, bazele de date, desenele și modele industriale. dezlegarea dată problemelor de drept este obligatorie de la data
Autoritățile publice au dreptul de a refuza furnizarea unor publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar
informații de mediu ca urmare a unei solicitări pe motivul pentru instanța care a solicitat dezlegarea, de la data pronunțării
protecției dreptului de proprietate intelectuală atât timp cât acest deciziei.”
refuz este întemeiat și justificat. 7. Interesele unei terțe părți care a oferit informația cerută
Spre exemplu, în cazul Comitetului de Conformare al fără ca acea parte să fie pusă sub/sau să existe posibilitatea
Convenției Aarhus numărul ACCC/C/2005/1511 referitor la punerii sale sub o obligație legală de a face astfel, în situația în
România, comitetul a examinat problema legalității calificării de care această parte nu a consimțit la publicarea materialului
către o autoritate publică a studiului privind evaluarea impactului Excepția este menită să încurajeze fluxul voluntar de
asupra mediului ca reprezentând proprietatea autorului studiului. informații de la persoane private către autoritățile publice.
Comitetul a concluzionat faptul că studiile privind evaluarea Aceasta se aplică doar pentru situații în care terțul a furnizat
impactului asupra mediului sunt pregătite în scopul întocmirii informația în cauză în mod voluntar unei autorități publice și
dosarului public în cadrul procedurii administrative și pe baza lui pentru care nu a consimțit la publicarea acesteia. Spre exemplu,
se emite acordul de mediu, adică un act administrativ care se dacă terțul a fost constrâns să furnizeze aceste informații prin
încadrează în definiția informației de mediu, deoarece reprezintă mijloace legale, această situație nu îndeplinește condițiile pentru
o măsură administrativă12. Din această perspectivă, autorul a fi calificată drept excepție sub acest subpunct.
studiului nu are dreptul de a îngrădi accesul la informațiile 8. Mediul la care se referă informația, cum ar fi locurile de
cuprinse în studiu, invocând argumente bazate pe dreptul de cuibărit ale speciilor rare
proprietate intelectuală. Autoritățile publice pot refuza furnizarea unor informații de
Mai mult, în cazul Comitetului de Conformare al Convenției mediu ca urmare a unei solicitări în acest sens din partea unui
Aarhus numărul ACCC/C/2012/6913 referitor la România, membru al publicului în situația în care acestea ar afecta în mod
comitetul a punctat faptul că accesul la un studiu arheologic nu negativ mediul. Scopul acestei excepții îl reprezintă acela de a
poate fi refuzat pe motivul că acesta ar reprezenta proprietatea oferi statului în discuție, prin autoritățile sale publice, posibilitatea
intelectuală a arheologului care a efectuat studiul, mai ales că de a proteja, spre exemplu, anumite situri, precum locații pentru
acest studiu stă la baza emiterii certificatului de descărcare de reproducerea speciilor rare.
11 Document ECE/MP.PP/2008/5/Add.7 care poate fi găsit la următorul link: https://unece.org/fileadmin/DAM/env/documents/2008/pp/mop3/
ece_mp_pp_2008_5_add_7_e.pdf
12 Art. 2, pct. 3 lit. b) din Convenția Aarhus.
13 Ibid, p. 1.
Pagina 9
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 765/5.VIII.2024 9
Cum trebuie să procedeze autoritățile publice în situația exercițiul punerii în balanță a satisfacerii interesului publicului
unei solicitări de informații care prezintă caracter prin divulgarea informațiilor și refuzul divulgării pe motivul
confidențial? încadrării în una dintre excepțiile prevăzute de Convenția
În ceea ce privește confidențialitatea unora dintre informațiile Aarhus. De exemplu, în Hotărârea CEDO în Cauza McGinley și
solicitate, Convenția Aarhus reglementează obligația pentru Egan v. Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Curtea
autoritatea publică căreia i-a fost înaintată o astfel de cerere să a analizat relevanța art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor
separe informația confidențială de cea neconfidențială atunci Omului în justificarea divulgării unor informații, articol care se
când dă curs unei cereri privind solicitarea unei informații de referă la dreptul la respectarea vieții private și de familie. Prin
mediu, fără a aduce un prejudiciu confidențialității informației urmare, în cauză, faptul că expunerea la un nivel mare de
exceptate. Mai exact, autoritățile publice trebuie să pună la radiații a fost ascunsă, având, în același timp, un efect serios și
dispoziția publicului solicitant acea parte a informației de mediu de lungă durată asupra sănătății umane, este justificat pentru a
care poate fi divulgată și care nu prezintă caracter confidențial, nu crea o stare de neliniște asupra populației. Curtea consideră
atunci când este posibil acest lucru. că, din moment ce documentele care conțin informații ar putea
În practică, autoritatea publică trebuie să anonimizeze din fi esențiale pentru solicitanți în determinarea nivelului de radiații
cuprinsul documentului informațiile care au caracter confidențial la care există posibilitatea de a fi fost expuși și ar putea contribui
și, prin urmare, nu pot fi divulgate membrilor publicului. Limitarea la asigurarea populației în acest sens, aceștia au un interes sub
accesului publicului la informațiile clasificate nu poate fi art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului pentru a
interpretată ca reprezentând îngrădirea accesului la informațiile obține acces la aceste informații. Curtea a dispus faptul că în
de mediu. situațiile în care un guvern național desfășoară activități
De exemplu, în cazul Comitetului de Conformare al Convenției periculoase precum cele care implică radiații și care ar putea
Aarhus numărul ACCC/C/2012/6914 referitor la România, avea consecințe negative asupra sănătății persoanelor implicate
Comitetul a constatat încălcarea dispozițiilor Convenției Aarhus în respectivele activități, respectarea vieții private în temeiul
prin refuzul de a furniza informații privind licențele de minerit pe art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului impune
motivul că dezvăluirea acestora ar afecta confidențialitatea stabilirea unei proceduri eficiente și accesibile care să le permită
informațiilor comerciale și industriale, din două motive: acestor persoane să caute toate informațiile relevante.
— nu a fost separată informația confidențială de cea Mai mult, în Hotărârea CEDO în Cauza Tașkin și alții v.
neconfidențială; Turcia, nr. 46117/99, paragraful 113, s-a dispus faptul că art. 8
— nu au fost aduse la cunoștința solicitantului motivele din Convenția Europeană a Drepturilor Omului este aplicabil și
refuzului — autoritatea publică nu a oferit niciun răspuns în situația în care poluarea mediului afectează bunăstarea
solicitantului. indivizilor în așa manieră încât este afectată și viața privată și de
Referitor la divulgarea unor informații care fac obiectul unei familie, fără ca sănătatea acestora să fie în mod serios pusă
proceduri în constatarea neîndeplinirii obligațiilor de către un stat într-un pericol. Același raționament se aplică și în situația în care
membru (procedura de infringement), CJUE prezintă clarificări efectele periculoase ale unei activități la care indivizii pot fi
în Hotărârea CJUE în Cauza C-514/11P și C-605/11P Liga para expuși au fost determinate ca urmare a procedurii evaluării
a Protecçăo da Natureza (LPN) și Republica Finlandei v. impactului asupra mediului într-o manieră care stabilește o
Comisia Europeană și alții. Potrivit paragrafului 63, o divulgare legătură suficientă cu viața privată și de familie reglementate de
a documentelor aferente unei proceduri în constatarea art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
neîndeplinirii obligațiilor în faza precontencioasă a acesteia ar fi Și în jurisprudența Uniunii Europene a fost analizată cu mai
susceptibilă să modifice natura procedurii, deoarece pot fi și mai multe ocazii modalitatea în care ar putea fi interpretată punerea
dificile inițierea procesului de negociere și obținerea unui acord în balanță a interesului public superior și refuzul divulgării unor
între comisie și statul membru vizat prin care să se pună capăt informații. Un exemplu în acest sens este paragraful 92 din
neîndeplinirii obligațiilor imputate, în scopul de a se permite Hotărârea în Cauza T-306/12 Darius Nicolai Spirlea și Mihaela
respectarea dreptului Uniunii și evitarea unei acțiuni în justiție. Spirelea v. Comisia Europeană, unde a fost dispus faptul că
De asemenea, potrivit paragrafului 65, se poate prezuma că
expunerea unor considerații de ordin pur general nu pot fi
divulgarea documentelor aferente unei proceduri în constatarea
suficiente pentru a demonstra că un interes public superior
neîndeplinirii obligațiilor în faza precontencioasă a acesteia riscă
primează în raport cu motivele care justifică refuzul divulgării
să modifice caracterul acestei proceduri, precum și să modifice
documentelor.
derularea acesteia și că, prin urmare, această divulgare ar putea
Punerea în balanță a interesului publicului va trebui analizată
aduce atingere protecției obiectivelor activităților de anchetă.
de la caz la caz pentru a determina dacă una dintre aceste
Totodată, conform paragrafului 66, această prezumție generală
excepții este aplicabilă. Acest aspect este evidențiat și de
nu exclude posibilitatea de a demonstra că un anumit document
paragraful 59 din Hotărârea CJUE în Cauza C-266/09 Stichting
solicitat de public nu face obiectul acestei prezumții sau că
Natuur en Milieu și alții v. College voor de toelating van
există un interes public superior care justifică divulgarea sa.
Cum trebuie interpretate aceste excepții de către gewasbeschermingsmiddelen en biociden, care arată că o
autoritățile publice? comparare a interesului public servit de divulgarea unei
Motivele de refuz reglementate de Convenția Aarhus trebuie informații despre mediu și a interesului particular servit de
interpretate în mod restrictiv, luându-se în considerare refuzul divulgării trebuie realizată în fiecare caz în parte,
satisfacerea interesului membrilor publicului prin divulgarea prezentat autorităților competente, chiar și atunci când legiuitorul
informațiilor, pe de o parte, și posibilitatea ca informația solicitată național stabilește printr-o dispoziție cu caracter general criterii
să fie legată de emisiile de mediu, pe de altă parte. Faptul că o care să permită o înlesnire a acestei evaluări comparative a
informație de mediu solicitată cade sub una dintre categoriile de intereselor aflate în joc.
excepții menționate anterior nu este suficient pentru a justifica Autoritățile publice trebuie să specifice în mod expres modul
invocarea excepției. în care a luat în considerare satisfacerea interesului publicului
Curtea Europeană a Drepturilor Omului reprezintă una dintre prin divulgarea informațiilor. Din acest punct de vedere, un
instanțele internaționale care au analizat în mai multe ocazii indicator relevant în punerea în balanță a celor două planuri este
14 Ibid, p. 1.
Pagina 10
10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 765/5.VIII.2024
reprezentat de sănătatea umană. Atunci când activitățile în gestionare și furnizare a informației privind mediul, deținută de
desfășurare produc efecte negative grave asupra sănătății autoritățile publice pentru protecția mediului, aprobată prin
umane, ca o bună practică ar trebui prezumat faptul că Ordinul ministrului apelor și protecției mediului nr. 1.182/2002,
prevalează interesul superior al publicului. De exemplu, în cazul anexă denumită „Tarife pentru procesarea/copierea informației
instalațiilor de creștere intensivă a păsărilor de curte și a privind mediul furnizate la cerere de către autoritățile publice
porcinelor, mirosul poate reprezenta o problemă importantă de pentru protecția mediului”.
mediu care este de natură să afecteze sănătatea populației care Cum poate fi contestat răspunsul autorităților publice la
locuiește în vecinătatea acestor ferme. o solicitare privind informații de mediu?
De exemplu, Regulamentul (CE) nr. 1.367/2006 al Orice membru al publicului care a înaintat o cerere prin care
Parlamentului European și al Consiliului privind aplicarea, pentru a solicitat o informație de mediu și care consideră că cererea sa
instituțiile și organismele comunitare a dispozițiilor Convenției a fost respinsă nejustificat, parțial sau în totalitate, a fost ignorată
de la Aarhus privind accesul la informații, participarea publicului ori că a primit un răspuns inadecvat din partea unei autorități
la luarea deciziilor și accesul la justiție în domeniul mediului publice se poate adresa cu o plângere prealabilă conducătorului
prezumă existența unui interes public superior atunci când respectivei autorități publice, prin care să solicite revizuirea
furnizarea informațiilor se referă la emisiile în mediu. actelor sau omisiunilor. De asemenea, Convenția Aarhus
Totodată, potrivit paragrafului 39 din Hotărârea în Cauza reglementează și accesul solicitantului la o procedură de recurs
T-264/04 WWF-EPO v. Consiliul Uniunii Europene a în fața unei instanțe de judecată sau a altui organism
Tribunalului de Primă Instanță, pentru ca aceste excepții să independent și imparțial prevăzut de lege. În oricare dintre
fie aplicabile, riscul de a aduce o atingere interesului public cazuri, scopul procedurii de recurs nu poate fi limitat doar la
trebuie să fie suficient de previzibil, iar nu pur ipotetic. aspecte substanțiale sau doar la aspecte procedurale, fiind
În ce mod autoritatea publică trebuie să răspundă obligatorie analizarea ambelor planuri.
solicitantului în situația unui refuz? Convenția Aarhus nu condiționează accesul solicitantului la
Refuzul unei solicitări va fi făcut în scris, dacă solicitarea a procedura de recurs judiciară de parcurgerea mai întâi a
fost făcută în scris sau dacă solicitantul cere acest lucru. În procedurii administrative de plângere prealabilă la conducătorul
oricare dintre cazuri, un refuz va cuprinde motivele acestuia și autorității publice căreia i-a fost făcută solicitarea, însă nu o
va oferi informații cu privire la procedura de recurs reglementată interzice în cazul în care un stat impune o astfel de cerință. În
de Convenția Aarhus. România, cele două remedii sunt separate și nu
Ca și în cazul disponibilizării informațiilor de mediu solicitate interdependente. Cu titlu de exemplu, în Decizia nr. 118/2010 a
de către un membru al publicului, și refuzul trebuie transmis cât Curții de Apel Timișoara, instanța a dispus faptul că dispozițiile
mai curând posibil, dar nu mai târziu de o lună de la data din legislația națională care preiau prevederile Convenției
înaintării cererii, cu excepția situației în care complexitatea Aarhus15 reglementează „posibilitatea, iar nu obligația
informației justifică o prelungire a acestei perioade până la două imperativă a formulării plângerii prealabile”. Pe cale de
luni de la data înaintării cererii. consecință, sesizarea instanței de contencios administrativ, spre
De asemenea, solicitantul trebuie informat despre orice exemplu, poate fi făcută independent de îndeplinirea procedurii
prelungire a transmiterii refuzului și despre motivele acesteia. prealabile.
Această obligație este aplicabilă atât în ceea ce privește refuzul Cu titlu de excepție, Legea nr. 292/2018 privind evaluarea
oral, cât și în ceea ce privește refuzul scris. O justificare impactului anumitor proiecte publice sau private asupra mediului
completă a motivelor de refuz este de natură să ofere prevede obligația pentru persoanele care fac parte din public,
solicitantului posibilitatea de a reformula și de a retrimite astfel cum este definit de lege, de a se adresa cu titlu preliminar
cererea. Motivele de refuz pot include: determinarea faptului că autorității publice emitente a deciziei etapei de încadrare sau
informațiile solicitate se încadrează în una dintre situațiile de autorității publice ierarhic superioare, după caz, solicitând
excepție, însă ulterior punerii în balanță a interesului public acesteia să revoce, în tot sau în parte, respectiva decizie.
superior și a divulgării documentelor care cuprind informații care Solicitarea trebuie înregistrată în termen de 30 de zile de la data
se încadrează în una dintre aceste excepții; faptul că cererea a aducerii la cunoștința publicului a respectivei decizii, iar
fost formulată într-un mod prea general sau că autoritatea autoritatea publică are obligația de a răspunde la plângerea
publică în cauză nu deține informațiile solicitate și nu cunoaște prealabilă tot în termen de 30 de zile de la data înregistrării
nicio altă autoritate publică ce ar putea deține acele informații. acesteia la respectiva autoritate publică. Procedura de
Sunt percepute taxe pentru obținerea informațiilor de soluționare a plângerii prealabile în fața autorității publice
mediu solicitate? emitente a deciziei trebuie să se desfășoare cu celeritate, să fie
În anul 2009, prin art. VI, lit. c) din Ordonanța de urgență a echitabilă și corectă și să nu presupună costuri pentru persoana
Guvernului nr. 70/2009 pentru modificarea și completarea unor interesată.
acte normative privind taxe și tarife cu caracter nefiscal, Convenția Aarhus analizează accesul la justiție în probleme
aprobată prin Legea nr. 8/2010, au fost abrogate prevederile din de mediu pe două planuri, mai exact cu privire la accesul
Hotărârea Guvernului nr. 878/2005, cu modificările și publicului la informația de mediu și cu privire la participarea
completările ulterioare, care se refereau la aplicarea de tarife de publicului în procesul de luare a deciziilor privind mediul. În ceea
către autoritățile publice pentru copierea documentelor solicitate ce privește al doilea plan, Convenția Aarhus reglementează
de public. Mai exact, au fost abrogate art. 30 și 31 din Hotărârea faptul că membrilor publicului interesat trebuie să li se garanteze
Guvernului nr. 878/2005, cu modificările și completările accesul la o procedură de recurs în fața unei instanțe de
ulterioare. Având în vedere eliminarea acestor prevederi privind judecată și/sau în fața unui alt organism independent și imparțial
tarifele de copiere, nu se mai aplică anexa G la Metodologia de stabilit de lege, cu scopul de a contesta legitimitatea oricărei
15 De exemplu, art. 22 alin. (1) din Legea nr. 544/2001, cu modificările și completările ulterioare, respectiv art. 16 alin. (1) din Hotărârea Guvernului
nr. 878/2005, cu modificările și completările ulterioare.
Pagina 11
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 765/5.VIII.2024 11
decizii, act sau omisiuni care face obiectul dispozițiilor privind publică în discuție sau printr-o procedură administrativă, acestea
participarea publicului în procesul de luare a deciziilor de mediu. fiind mijloace mult mai accesibile și mai rapide.
Spre deosebire de accesul la justiție garantat publicului în ceea Convenția Aarhus pune accent pe necesitatea ca aceste
ce privește accesul la informația de mediu, în acest caz, mecanisme (administrative sau judiciare) să nu presupună
membrul publicului trebuie să dovedească faptul că are un costuri împovărătoare, respectiv să fie gratuite, acolo unde este
interes suficient sau faptul că îi este încălcat un drept. posibil sau să nu fie prea scumpe. Un litigiu în fața unei instanțe
Cu titlu de exemplu, Legea nr. 292/2018 reglementează de judecată poate fi mai îndelungat și mai costisitor, în condițiile
accesul la justiție al oricărei persoane care face parte din în care accesul la informație este, în general, necesar cât mai
publicul interesat sau care se consideră vătămată într-un drept repede.
al său ori într-un interes legitim. Acestea se pot adresa instanței În situația în care solicitantul nu a primit un răspuns la
de contencios administrativ competente pentru a ataca actele, plângerea depusă în termenul legal stabilit, acesta poate
deciziile sau omisiunile autorităților publice competente care fac depune o cerere în fața instanței de contencios administrativ
obiectul participării publicului la procesul de luare a deciziilor de competentă pentru examinarea actelor sau omisiunilor autorității
mediu. Instanța de contencios administrativ trebuie să decidă publice respective. Mai mult, se poate adresa instanței de
atât cu privire la aspectele substanțiale, cât și cu privire la contencios administrativ competente și terța persoană vătămată
aspectele procedurale în ceea ce privește participarea publicului într-un drept al său ori într-un interes legitim ca urmare a
la procesul de luare a deciziilor de mediu. furnizării de informații privind mediul.
În ceea ce privește participarea publicului în timpul pregătirii Plângerea prealabilă adresată conducătorului autorității
planurilor, programelor și politicilor legate de mediu, statele au publice în cauză se soluționează în România în conformitate cu
obligația de a lua toate măsurile practice adecvate și/sau vor prevederile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu
promova prevederi în vederea participării publicului în procesul modificările și completările ulterioare, și este scutită de taxe.
de pregătire a planurilor, programelor și politicilor legate de Conform art. 7 alin. (1), solicitarea revocării, în tot sau în parte,
mediu. Participarea publicului trebuie să se realizeze într-un a actului administrativ individual se depune în termen de 30 de
mod transparent și onest, ulterior furnizării informației necesare. zile de la data comunicării actului. Conform art. 8 alin. (1),
Publicul potențial participant va trebui identificat de către persoana nemulțumită de răspunsul primit la plângerea
autoritatea publică, luând în considerare obiectivele Convenției prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termen de
Aarhus și ale legislației în vigoare care preiau dispozițiile 30 de zile de la înregistrarea cererii poate sesiza instanța de
acesteia. Aceasta va trebui să depună toate diligențele pentru contencios administrativ competentă pentru a solicita anularea,
asigurarea oportunităților necesare pentru participarea publicului în tot sau în parte, a actului, repararea pagubei cauzate și,
în timpul pregătirii politicilor legate de mediu. eventual, reparații pentru daune morale. De asemenea, se
Organizațiile nonguvernamentale care se încadrează în poate adresa instanței de contencios administrativ și cel care se
definiția specifică din Convenția Aarhus referitoare la public sunt consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său prin
prezumate a avea un interes suficient sau a li se încălca un nesoluționarea în termen sau prin refuzul nejustificat de
drept al acestora, îndeplinind astfel condițiile referitoare la soluționare a unei cereri, precum și prin refuzul de efectuare a
capacitate. Explicații în acest sens sunt oferite de paragrafele unei anumite operațiuni administrative necesare pentru
38, 39, 46 și 47 din Hotărârea CJUE în Cauza C-115/09 Bund für exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim.
Umwelt und Naturschutz Deutschland, Landesverband Decizia finală luată în concordanță cu prevederile privind
Nordrhein Westfalen eV v. Bezirksregierung Arnsberg.16 accesul la justiție în probleme referitoare la accesul publicului la
Sistemul procedurii administrative nu este de natură să informația de mediu reprezintă titlu executoriu și este obligatorie
înlocuiască posibilitatea solicitantului de a se adresa unei pentru autoritatea publică care deține informația. Motivele
instanțe de judecată, dar în practică a fost demonstrat că trebuie să fie declarate în scris, cel puțin în cazul în care
această procedură prealabilă a fost de natură să rezolve cu informația este refuzată.
celeritate plângerea, evitând astfel procedurile judiciare. Prin Prezentul ghid este destinat îndrumării și instruirii tuturor
intermediul procedurii administrative prealabile, deciziile privind funcționarilor publici care sunt implicați în procedura de furnizare
accesul la informație pot fi analizate chiar de către autoritatea a răspunsurilor la solicitări de informație de mediu.
16 Referitor la accesul la căile de atac al organizațiilor nonguvernamentale din domeniul mediului, Hotărârea CJUE în Cauza C-115/09 Bund für Umwelt
und Naturschutz Deutschland, Landesverband Nordrhein Westfalen eV v. Bezirksregierung Arnsberg stabilește următoarele:
Paragraful 38. În ceea ce privește condițiile de admisibilitate a căilor de atac, se rețin două ipoteze: admisibilitatea unei căi de atac poate fi subordonată
unui „interes suficient” sau invocării de către reclamant a „încălcării unui drept”, în funcție de împrejurarea dacă legislația națională face sau nu face apel la una
sau la alta dintre aceste condiții.
Paragraful 39. În ceea ce privește căile de atac introduse de asociațiile de protecție a mediului [] se poate considera că acestea au fie un interes
suficient, fie drepturi care pot fi încălcate, în funcție de împrejurarea dacă legislația națională face sau nu face apel la una sau la alta dintre aceste condiții de
admisibilitate.
Paragraful 46. Deși asociațiile respective trebuie să poată invoca aceleași drepturi ca și particularii, ar fi contrar obiectivului de a asigura un acces amplu
la justiție publicului interesat, pe de o parte, precum și principiului efectivității, pe de altă parte ca, la rândul lor asociațiile menționate să poată invoca încălcarea
unor norme care decurg din dreptul Uniunii în materie de mediu numai pentru motivul că acestea protejează interese colective. Acest lucru le-ar lipsi în foarte mare
măsură de posibilitatea de a realiza controlul respectării normelor care decurg din acest drept, care, cel mai des, sunt orientate către interesul general, iar nu numai
către protecția intereselor particularilor priviți individual.
Paragraful 47. Rezultă [] că noțiunea „încălcarea unui drept” nu poate depinde de condiții pe care le-ar putea îndeplini numai alte persoane fizice sau
juridice, precum, de exemplu, condiția de a se afla în vecinătatea mai apropiată sau mai îndepărtată a unei instalații sau cea de a suporta într-un mod sau în altul
efectele funcționării acesteia.
Pagina 12
12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 765/5.VIII.2024
MINISTERUL ECONOMIEI, ANTREPRENORIATULUI ȘI TURISMULUI
ORDIN
pentru aprobarea Regulamentului privind constituirea, organizarea și funcționarea
Comisiei pentru desemnarea destinațiilor ecoturistice, precum și a Procedurii de evaluare
pentru desemnarea destinațiilor ecoturistice
Având în vedere:
— art. II din Hotărârea Guvernului nr. 163/2024 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 358/2019 privind
aprobarea Strategiei naționale de dezvoltare a ecoturismului — context, viziune și obiective — 2019—2029;
— art. 3 alin. (1) lit. d) din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 20/2012 privind aprobarea Programului multianual de
marketing și promovare turistică și a Programului multianual de dezvoltare a destinațiilor, formelor și produselor turistice, cu
modificările și completările ulterioare,
luând în considerare Referatul de aprobare nr. 151.124 din 20.06.2024, întocmit de Direcția generală turism,
în temeiul prevederilor art. 4 lit. G pct. 36 teza a doua și ale art. 10 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 864/2023 privind
organizarea și funcționarea Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului,
ministrul economiei, antreprenoriatului și turismului emite următorul ordin:
Art. 1. — Se aprobă Regulamentul privind constituirea, Art. 2. — Se aprobă Procedura de evaluare pentru
organizarea și funcționarea Comisiei pentru desemnarea desemnarea destinațiilor ecoturistice, prevăzută în anexa nr. 2
care face parte integrantă din prezentul ordin.
destinațiilor ecoturistice, prevăzut în anexa nr. 1 care face parte Art. 3. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al
integrantă din prezentul ordin. României, Partea I.
p. Ministrul economiei, antreprenoriatului și turismului,
Flavius Constantin Nedelcea,
secretar de stat
București, 12 iulie 2024.
Nr. 1.946.
ANEXA Nr. 1
REGULAMENT
privind constituirea, organizarea și funcționarea Comisiei pentru desemnarea destinațiilor ecoturistice
Art. 1. — (1) Comisia pentru desemnarea destinațiilor (2) Secretarul Comisiei are următoarele atribuții:
ecoturistice, denumită în continuare Comisia, este un organism a) înregistrează documentația primită și o transmite către
tehnic de analiză și evaluare a conformității cu criteriile membrii Comisiei;
prevăzute în anexa nr. 12 la Strategia națională de dezvoltare a b) ține legătura cu aplicantul, după caz, în vederea completării
ecoturismului — context, viziune și obiective — 2019—2029, documentației;
aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 358/2019, cu modificările c) ține legătura cu membrii Comisiei și cu aplicantul, în
și completările ulterioare. vederea stabilirii unei date pentru evaluarea pe teren;
(2) Comisia este constituită din reprezentanți ai autorității d) transmite către conducerea instituției propunerea de
publice centrale responsabile în domeniul turismului, ai autorității acordare/prelungire/neacordare/neprelungire a statutului de
publice centrale responsabile în domeniul mediului, respectiv ai destinație ecoturistică;
Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Turism și ai e) transmite aplicanților răspunsul după semnarea acestuia
Asociației de Ecoturism din România. de către conducerea instituției.
Art. 3. — (1) Comisia se întrunește ori de câte ori este
(3) Componența Comisiei este următoarea:
nevoie, ca urmare a apariției unei situații care impune acest fapt,
a) președinte — funcționar public, de preferință de
la solicitarea ori cu acordul președintelui.
conducere, din cadrul autorității publice centrale responsabile în (2) Convocarea membrilor Comisiei se face în scris, cu cel puțin
domeniul turismului; 3 zile înainte de data programată pentru desfășurarea ședinței.
b) membri — câte un reprezentant din partea persoanelor (3) Odată cu invitația de participare se transmit ordinea de zi,
juridice menționate la alin. (2); precum și documentația aferentă.
c) secretar — persoană din direcția de specialitate din cadrul (4) În cazul în care un membru nu poate participa la ședința
autorității publice centrale responsabile în domeniul turismului. Comisiei, din motive întemeiate, acesta va fi înlocuit de un supleant.
Art. 2. — (1) Comisia are ca principale atribuții: (5) Lucrările ședinței sunt conduse de către președintele
a) analiza documentațiilor depuse prin care se solicită Comisiei, iar, în lipsa acestuia, de către membrul desemnat de
desemnarea unei localități/unui grup de localități ca destinație către președinte și se desfășoară în prezența a cel puțin
ecoturistică/prelungirea statutului de destinație ecoturistică; jumătate din numărul membrilor cu drept de vot.
b) evaluarea pe teren a destinațiilor aplicante; (6) Au drept de vot persoanele prevăzute la art. 1 alin. (3)
c) elaborarea raportului de evaluare. lit. a) și b).
Pagina 13
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 765/5.VIII.2024 13
ANEXA Nr. 2
PROCEDURĂ
de evaluare pentru desemnarea destinațiilor ecoturistice
Art. 1. — Procedura de evaluare pentru desemnarea (5) Decizia de acordare/neacordare a statutului de destinație
destinațiilor ecoturistice cuprinde: ecoturistică, aprobată de conducerea autorității publice centrale
1. etapa de preevaluare (evaluarea documentației); cu atribuții în domeniul turismului, se comunică aplicantului în
2. etapa de evaluare pe teren. termen de maximum 30 de zile de la data efectuării vizitei de
Art. 2. — (1) Documentația pentru desemnarea destinațiilor evaluare. În cazul în care s-au solicitat clarificări suplimentare,
ecoturistice/prelungirea statutului de destinație ecoturistică se termenul se prelungește cu perioada necesară soluționării
transmite electronic la adresa de e-mail [email protected] acestora, dar nu mai mult de 30 de zile.
sau prin poștă, se înregistrează la registratura generală a Art. 6. — Statutul de destinație ecoturistică se obține pentru
autorității centrale cu atribuții în domeniul turismului și apoi la o perioadă de maximum trei ani, putând fi prelungit la solicitarea
direcția de specialitate. aplicantului pe o perioadă similară.
(2) Aplicant în cadrul acestui program de certificare este Art. 7. — (1) Pentru ca statutul de destinație ecoturistică să
liderul parteneriatului local sau membrul parteneriatului local, fie prelungit, în termenul de valabilitate, aplicantul trebuie să
transmită o solicitare însoțită de documentația prevăzută la art. 3
constituit conform criteriului A.1.1 din anexa nr. 12 la Strategia alin. (1), la care se adaugă:
națională de dezvoltare a ecoturismului — context, viziune și a) un document în care să fie explicat modul de îndeplinire a
obiective — 2019—2029, aprobată prin Hotărârea Guvernului recomandărilor formulate de către Comisie la obținerea
nr. 358/2019, cu modificările și completările ulterioare, delegat statutului de destinație ecoturistică;
să depună documentația. b) o declarație pe propria răspundere, cunoscând prevederile
Art. 3. — (1) Documentația pentru desemnarea ca destinație art. 326 din Codul penal privind falsul în declarații, din care să
ecoturistică include solicitarea aplicantului, însoțită de: reiasă faptul că toate informațiile transmise în cadrul
a) o prezentare a zonei, cu descrierea principalelor obiective documentației sunt conforme cu adevărul.
turistice naturale și culturale; (2) În cazul în care se dorește extinderea unei destinații
b) un document în care va fi descris modul de îndeplinire/ ecoturistice, în cadrul solicitării de prelungire a statutului sunt
neîndeplinire a fiecărui criteriu/subcriteriu prevăzut în anexa nr. 12 menționate expres unitățile administrativ-teritoriale care se
la Strategia națională de dezvoltare a ecoturismului — context, alătură destinației. În cadrul documentației se atașează acordul
viziune și obiective — 2019—2029, aprobată prin Hotărârea de parteneriat semnat de membrii activi și/sau hotărârea/
Guvernului nr. 358/2019, cu modificările și completările ulterioare, hotărârile consiliului local prin care s-a decis aderarea la acordul
cu atașarea de materiale/documente/fotografii/hărți justificative, de parteneriat, precum și harta destinației cu noile limite.
conform specificațiilor prezentate în anexa la prezenta procedură. (3) În situația în care anumite unități administrativ-teritoriale
(2) În urma analizei documentației, Comisia are dreptul să nu mai doresc să facă parte din cadrul destinației ecoturistice, în
solicite clarificări, respectiv informații/documente suplimentare, cadrul solicitării transmise se menționează acest lucru.
în termen de maximum 30 de zile de la primirea acesteia. Solicitarea va fi însoțită de hotărârea consiliului local prin care s-a
(3) Aplicantul are obligația de a răspunde solicitării de decis ieșirea din cadrul parteneriatului sau de noul acord de
clarificare în termen de maximum 30 de zile, în caz contrar parteneriat semnat de membrii activi. De asemenea, tot în cadrul
Comisia propunând neacordarea statutului de destinație documentației se va atașa și harta destinației cu noile limite.
(4) În urma analizei documentației, Comisia are dreptul să
ecoturistică și clasarea documentației. solicite clarificări, respectiv informații/documente suplimentare,
Art. 4. — (1) Etapa de preevaluare se încheie cu întocmirea în termen de maximum 30 de zile de la primirea documentației.
unui raport preliminar prin care se propune: (5) Aplicantul are obligația de a răspunde solicitării de
a) trecerea în etapa a doua, etapa de evaluare pe teren, în clarificare în termen de maximum 30 de zile, în caz contrar
cazul în care aplicantul îndeplinește punctajul minim acceptat Comisia propunând neprelungirea statutului de destinație
pentru fiecare criteriu. Se poate solicita ca anumite documente/ ecoturistică și clasarea documentației.
materiale să fie pregătite pentru etapa de evaluare pe teren; (6) Este obligatorie evaluarea pe teren, cu respectarea
b) neacordarea statutului de destinație ecoturistică, în baza procedurii prevăzute la art. 5 alin. (1)—(3):
documentației primite și pe baza raportului de evaluare semnat a) în cazul în care în urma evaluării documentației se
de către membrii Comisiei. constată neconcordanțe sau există suspiciuni de neîndeplinire
(2) Propunerea se supune spre aprobare conducerii instituției a criteriilor ce au condus la acordarea statutului;
și decizia se comunică aplicantului în termen de maximum 60 de b) au trecut cel puțin șapte ani de la ultima evaluare pe teren.
zile de la data primirii documentației. În cazul în care s-au (7) Procedura de evaluare se finalizează cu întocmirea unui
solicitat clarificări, termenul se prelungește cu perioada raport final, în care sunt trecute observațiile și eventualele
necesară soluționării acestora, dar nu mai mult de 30 de zile. recomandări ale Comisiei și prin care se propune prelungirea/
Art. 5.— (1) Etapa de evaluare pe teren constă în: neprelungirea statutului de destinație ecoturistică.
a) organizarea vizitei de evaluare pe teren, la o dată convenită (8) Decizia de prelungire/neprelungire a statutului de
de Comisie cu reprezentanții instituției/organizației aplicante; destinație ecoturistică, aprobată de conducerea autorității
b) deplasarea în cadrul destinației a unei echipe formate din publice centrale cu atribuții în domeniul turismului, se comunică
minimum trei persoane din cadrul Comisiei, dintre care cel puțin aplicantului în termen de maximum 60 de zile de la data primirii
una din partea autorității publice centrale cu atribuții în domeniul documentației. În cazul în care s-au solicitat clarificări sau s-a
turismului; urmat procedura de evaluare pe teren, termenul se prelungește
în mod corespunzător.
c) analiza pe teren a îndeplinirii criteriilor, corelat cu Art. 8. — (1) Împotriva deciziei prin care se dispune
informațiile primite în prima etapă de preevaluare. acordarea/neacordarea sau, după caz, prelungirea/neprelungirea
(2) După etapa de evaluare pe teren, Comisia are dreptul de statutului de destinație ecoturistică aplicantul poate depune
a solicita noi clarificări într-un interval de 10 zile. contestație în termen de 5 zile lucrătoare de la data comunicării
(3) Aplicantul are obligația de a răspunde solicitării de acesteia.
clarificare în termen de maximum 30 de zile, în caz contrar (2) În cazul depunerii contestației la termenul stabilit, aceasta
Comisia propunând neacordarea statutului de destinație va fi soluționată în termen de 10 zile lucrătoare de la primirea
ecoturistică și clasarea documentației. acesteia de o comisie de contestații formată din cel puțin doi
(4) Pe baza analizei documentației și a evaluării pe teren, membri/membri supleanți care nu au luat parte la procesul de
Comisia întocmește un raport final de evaluare, în care sunt trecute evaluare, iar răspunsul va fi transmis în scris.
observațiile și eventualele recomandări ale acesteia, și propune Art. 9. — Ghidul de depunere a documentației este prevăzut
acordarea/neacordarea statutului de destinație ecoturistică. în anexa care face parte integrantă din prezenta procedură.
Pagina 14
14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 765/5.VIII.2024
ANEXĂ
la procedură
G H I D D E D E P U N E R E A D O C U M E N TA Ț I E I
Valoare punctaj
Informații transmise
Criteriu Indicator 2 puncte Minim
1 punct de aplicant
acceptat
(1) (2) (3) (4) (5) (6)
0. Precondiții
0.1. Atractivitate
0.1.1. Existența a cel puțin o arie Ariile naturale protejate Există cel puțin o arie 2 — lista ariilor naturale protejate din
naturală protejată în interiorul din cadrul destinației naturală protejată desemnată cadrul destinației
destinației în cadrul destinației. — link către actul normativ prin care
aceasta a fost declarată/actele
normative prin care acestea au fost
declarate
0.1.2. Existența unor resurse Lista resurselor Resursele turistice antropice Resursele turistice 1 — lista monumentelor istorice din
turistice antropice, care să turistice antropice ale zonei sunt identificate și antropice ale zonei sunt destinație (http://www.cultura.ro/
crească atractivitatea destinației sunt deja promovate în identificate și sunt deja lista-monumentelor-istorice)
circuite turistice. Există cel promovate în circuite — lista muzeelor acreditate (a se
puțin un monument istoric turistice. Există cel puțin vedea baza de date dezvoltată de
categoria A. un monument istoric Institutul Național al Patrimoniului —
categoria B sau declarat http://ghidulmuzeelor.cimec.ro/)
la nivel local. — link către site-ul web al destinației,
secțiunea dedicată obiectivelor
turistice
0.2. Accesibilitate
0.2.1. Existența unui drum rutier Drumurile rutiere din Există cel puțin un drum de Există cel puțin un drum 1 — lista drumurilor rutiere din cadrul
cu indicatoare specifice cadrul destinației, cu acces modernizat și rutier de acces în destinației (autostradă, drum expres,
destinației cel puțin până la unul indicatoare specifice semnalizat cu indicatoare destinație semnalizat cu drum național, drum județean)
dintre punctele de acces în specifice destinației. indicatoare specifice. — fotografii relevante cu
destinație indicatoarele specifice
0.2.2. Existența unor mijloace de Mijloacele de transport Transportul public asigură Există o formă de 1 — programul mijloacelor de transport
transport în comun spre în comun spre facilități speciale diverselor transport public. în comun, cu evidențierea facilităților
destinație și, dacă este cazul, în destinație și în interiorul tipuri de turiști: persoane cu specifice pentru diferite tipuri de turiști
interiorul destinației destinației (pentru nevoi speciale, cicloturiști, (linkuri către paginile operatorilor de
destinații cu mai mult persoane cu bagaj voluminos transport/link către pagina web a
de două localități) (de exemplu, rucsac) etc. destinației, dacă informația se
găsește acolo)
0.2.3. Existența informației în Informația legată de Informația în legătură cu Informația este disponibilă 1 — link către pagina web a destinației
legătură cu modalitățile de acces modalitățile de acces modalitățile de acces este pe internet sau în alte — copii ale materialelor de
în zonă publică pe internet și în alte materiale doar parțial, dar informare/promovare în care se
materiale de promovare. există un plan de regăsesc informații despre
completare a informației modalitățile de acces în destinație
cu termen clar.
0.3. Nivel minim de servicii
turistice
0.3.1. Existența unor structuri de Numărul de locuri de Minimum 50 de locuri 2 — lista structurilor de primire turistică
primire turistice cu funcțiuni de cazare în structuri de cu funcțiuni de cazare clasificate
cazare, a căror capacitate totală primire clasificate (extras din baza de date a autorității
să fie de minimum 50 de locuri publice centrale din domeniul
turismului cu structurile de cazare
clasificate din cadrul destinației —
https://turism.gov.ro/web/autorizare-
turism/)
0.3.2. Existența unor structuri de Raportul dintre Minimum 75% din structurile Minimum 50% din 1 — raportul calculat pe baza datelor
primire turistice cu funcțiuni de structurile clasificate de de primire turistice cu structurile de primire furnizate la criteriul 0.3.1 (lista
cazare de mici dimensiuni mici dimensiuni și funcțiuni de cazare sunt de turistice cu funcțiuni de structurilor de primire turistice cu
(maximum 15 camere/spațiu de numărul total de mici dimensiuni. cazare sunt de mici funcțiuni de cazare clasificate)
cazare) structuri de cazare dimensiuni.
Pagina 15
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 765/5.VIII.2024 15
(1) (2) (3) (4) (5) (6)
0.3.3. Existența unor structuri de Structurile de primire Există structuri de primire Există un plan sub formă 1 — lista structurilor de primire turistice
primire turistice cu funcțiuni de turistice cu funcțiuni de turistice cu funcțiuni de de document scris, care cu funcțiuni de cazare care
cazare care să implementeze un cazare care să cazare care implementează să includă: implementează un sistem de bune
sistem de bune practici în implementeze un un sistem de bune practici în a. angajamentul privind practici în ecoturism, cu o dovadă în
ecoturism (de exemplu, eticheta sistem de bune practici ecoturism. implementarea criteriului; acest sens (de exemplu, link către
ecologică europeană, sistemul în ecoturism (de b. planificarea implementării pagina web a organizației/instituției
Eco-România etc.) exemplu, eticheta planului pe 3 ani; care a certificat respectivul serviciu
ecologică europeană, c. identificarea opțiunilor de — copie a certificării, în cazul în care
sistemul Eco-România sisteme de bune practici ce informația nu se regăsește online)
etc.) sau, dacă este sunt promovate la nivelul — planul pentru dezvoltarea/
cazul, planul pentru destinației; extinderea unei astfel de rețele, dacă
dezvoltarea/extinderea d. modalitățile de este cazul
unei astfel de rețele comunicare a lor către
pensiuni.
0.3.4. Existența unor programe Raportul dintre Minimum 75% din totalul Minimum 50% din totalul 1 — lista cu programele turistice din
turistice majoritar bazate pe programele turistice programelor turistice din programelor turistice din cadrul destinației
natură bazate pe natură și cadrul destinației cadrul destinației — link către site-ul web al
totalul programelor destinației/copie a materialelor de
turistice promovare
0.3.5. Existența unor structuri de Structurile de primire Există structuri de primire 2 — lista structurilor de primire turistice
primire turistice cu funcțiuni de turistice cu funcțiuni de turistice cu funcțiuni de cu funcțiuni de alimentație clasificate
alimentație, de preferință cu alimentație alimentație ce au meniuri (extras din baza de date a autorității
meniuri bazate pe produse locale Punctele gastronomice bazate pe produse locale și, publice centrale din domeniul
și, în măsura posibilităților, locale în măsura posibilităților, turismului cu structurile de
produsele pot fi obținute în produsele pot fi obținute în alimentație clasificate din cadrul
sistemul agriculturii ecologice. sistemul agriculturii destinației — https://turism.gov.ro/
Existența unor puncte ecologice/Există puncte web/autorizare-turism/)
gastronomice locale gastronomice locale în cadrul — lista punctelor gastronomice
destinației. locale din destinație (extras de pe
pagina web a direcțiilor sanitar-
veterinare și pentru siguranța
alimentelor județene, respectiv a
municipiului București (DSVSA)
— link către pagina web a
destinației, unde sunt prezentate
unitățile de alimentație publică cu
meniuri bazate pe produse
locale/produse obținute în sistemul
agriculturii ecologice
0.3.6. Existența unei rețele de Traseele turistice, Existența unei rețele de Existența unei rețele de 1 — extras din baza de date a
trasee turistice, pedestre, pedestre, cicloturistice trasee turistice, pedestre, trasee în curs de autorității publice centrale din
cicloturistice pentru diverse omologate, conform cicloturistice omologate omologare (documentații domeniul turismului cu traseele
categorii de vizitatori legislației în depuse la autoritatea omologate în cadrul destinației
vigoare/neomologate publică centrală cu (https://turism.gov.ro/web/autorizare-
pentru diferite categorii atribuții în domeniul turism/)
de vizitatori turismului/dezvoltării — extras din baza de date a
durabile) Centrului Național Velo cu traseele
cicloturistice omologate
(https://centrulnationaldecoordonare
velo.ro/ro/articles/omologare-trasee-
piste)
— link către pagina web a destinației
cu traseele turistice, pedestre,
cicloturistice omologate și în curs de
omologare
0.3.7. Existența unor servicii de Serviciile de salvare Existența unui serviciu Existența unui protocol de 1 — informații privind existența
salvare pentru turiști specifice pentru turiști specifice funcțional de salvare pentru intervenție pentru serviciilor de salvare furnizate de
destinației, organizate conform destinației turiști specific destinației, la salvarea turiștilor conform structura responsabilă cu
legislației în vigoare nivelul destinației ecoturistice legislației în vigoare și/sau managementul destinației și
a unui plan de înființare a — dovada că aceste informații sunt
unui serviciu de salvare accesibile turiștilor (pagina web a
(în cazul zonelor destinației, materiale de promovare,
montane, existența unui la recepția structurilor de cazare)
serviciu Salvamont, cel
puțin la nivel județean)
Pagina 16
16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 765/5.VIII.2024
(1) (2) (3) (4) (5) (6)
0.4. Nivel minim de servicii
publice
0.4.1. Existența unor servicii Serviciile medicale Existența a cel puțin o Existența a cel puțin un 1 — lista serviciilor medicale furnizate
medicale la nivel de destinație policlinică medicală la nivel cabinet de medic de în cadrul destinației (spitale,
de destinație familie la nivel de policlinici, cabinete medicale)
destinație sau
— link pe pagina web a destinației
cu secțiunea în care se găsește
informația
0.4.2. Existența unei unități de Unitățile de învățământ Existența a cel puțin o unitate Existența a cel puțin o 1 — lista unităților de învățământ din
învățământ la nivel de destinație. de învățământ liceal unitate de învățământ cadrul destinației (unități de
gimnazial învățământ universitar, liceal,
gimnazial) sau
— link pe pagina web a destinației
cu secțiunea în care se găsește
informația
0.4.3. Existența unei bănci sau a Bancă/Bancomat Existența a cel puțin o Existența a cel puțin o 1 — lista unităților bancare din cadrul
unui bancomat (ATM) la nivel de bancă/un bancomat bancă/un bancomat la o destinației (în cazul în care în cadrul
destinație distanță de maximum destinației nu există nicio bancă, se
20 km de limita destinației va puncta amplasamentul ATM-urilor)
sau
— link pe pagina web a destinației
cu secțiunea în care se găsește
informația
A. Demonstrarea unui
management durabil
A.1. Managementul destinației
A.1.1. Constituirea unui Parteneriat funcțional Există un parteneriat Există un parteneriat cu o 1 — acordul de parteneriat semnat la
parteneriat între factorii interesați între factorii interesați funcțional cu o structură de structură de funcționare și nivelul destinației (administrația
la nivelul destinației la nivelul destinației funcționare și reprezentare și reprezentare și un proiect publică locală, administratorul ariei
(administrația publică locală, un plan de acțiuni în curs de de plan de acțiune. naturale protejate, sectorul de
administratorul ariei naturale implementare. afaceri, societatea civilă), prin care
protejate, sectorul de afaceri este recunoscută structura care se
etc.) recunoscut drept ocupă de managementul turistic al
coordonator al planurilor și destinației și prin care este asumat
programelor de dezvoltare a un plan de acțiune pentru
turismului în zonă dezvoltarea turismului pe principii
durabile
A.1.2. Definirea clară din punct Destinația este definită Destinația este conturată pe 2 — harta destinației, cu limitele
de vedere geografic și geografic și hartă și recunoscută de acesteia și ale unităților
administrativ a destinației de administrativ. parteneriat la nivel de unități administrativ-teritoriale componente
către parteneriat administrativ-teritoriale și de și suprapunerea cu limitele ariilor
limite ale ariilor protejate. naturale protejate, inclusiv în format
shapefile
A.1.3. Existența unui plan Planul (strategia) de Existența planului (strategiei) Prioritățile de dezvoltare 1 — planul (strategia) de dezvoltare
(strategii) de dezvoltare durabilă dezvoltare durabilă a de dezvoltare durabilă a a ecoturismului au fost durabilă a destinației sau
a destinației cu accent pe destinației cu accent destinației în curs de identificate și — un document prin care se
ecoturism agreat(ă) de pe ecoturism, implementare parteneriatul și-a luat prezintă stadiul implementării
parteneriat (pentru componenta oficializat(ă) de angajamentul pentru strategiei/acțiunile implementate
turism) parteneriat realizarea unui plan de până în prezent (în cazul în care
dezvoltare durabilă și de este în curs de implementare).
implementare a lui. În cazul în care strategia/planul nu a
fost realizată/realizat, se va transmite:
— un document prin care sunt
identificate prioritățile de dezvoltare
a ecoturismului la nivelul destinației
și
— un angajament semnat de
managerul destinației pentru
realizarea unui plan de dezvoltare
durabilă și de implementare a lui.
Pagina 17
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 765/5.VIII.2024 17
(1) (2) (3) (4) (5) (6)
A.1.4. Existența unui Administrator al ariei Existența unui administrator 2 — contract de administrare a ariei
administrator al ariei naturale naturale protejate naturale protejate sau
protejate — (link către) actul normativ în care
se prevede că aria naturală protejată
este administrată de o anumită
instituție
A.1.5. Existența unui plan de Planul de management Existența planului de Existența unui angajament 1 — planul de management al
management al vizitatorilor al vizitatorilor/Strategie management al vizitatorilor la din partea vizitatorilor/strategie de vizitare sau
(strategie de vizitare) la nivelul de vizitare la nivelul nivelul ariei naturale protejate administratorului/custodelui — link către acesta/aceasta
ariei naturale protejate, armonizat ariei naturale protejate și integrarea lui în cadrul ariei naturale protejate În cazul în care strategia de
cu planul (strategia) de planului (strategiei) de pentru elaborarea planului dezvoltare a destinației a fost
dezvoltare durabilă a destinației dezvoltare durabilă a de management al realizată împreună cu administratorul
destinației vizitatorilor ariei naturale protejate și tratează și
aspecte de management al
vizitatorilor, nu mai este necesar un
document separat în acest sens.
În cazul în care nu există, se
transmite:
— un angajament semnat de
administratorul ariei naturale
protejate pentru realizarea unui plan
de management al vizitatorilor și de
implementare a lui.
A.1.6. Existența unui plan de Planul de management Existența planului de Planul de management al 1 — planul de management (aprobat
management pentru aria naturală al ariei naturale management al ariei naturale ariei naturale protejate sau draft al acestuia) sau
protejată (sau în curs de protejate protejate este în curs de — link către pagina web unde este
elaborare/aprobare) elaborare/aprobare. publicat
A.1.7. Existența unui regulament Regulamentul de Existența regulamentului de Regulamentul de vizitare a 1 — regulamentul de vizitare (aprobat
de vizitare a ariei naturale vizitare vizitare a ariei protejate ariei protejate este în curs sau draft al acestuia) a ariei naturale
protejate (sau în curs de de elaborare/aprobare. protejate sau
elaborare/aprobare) — link către regulamentul de vizitare
a ariei naturale protejate
A.1.8. Existența unui plan de Planul de acțiune Existența planului de acțiune Planul de acțiune pentru 1 — planul de acțiune/un draft al
acțiune pentru protejarea pentru protejarea pentru protejarea protejarea comunităților planului de acțiune la nivel de
comunităților locale în cazul comunităților locale în comunităților locale în cazul locale în cazul apariției destinație (dacă există) sau la nivel
apariției unor riscuri naturale cazul apariției unor apariției unor riscuri naturale unor riscuri naturale județean sau la nivelul UAT-urilor
(incendii, inundații, cutremure riscuri naturale și/sau și/sau antropice și/sau antropice este în componente
etc.) și/sau antropice, în antropice curs de elaborare.
conformitate cu legislația în
vigoare
A.2. Conformități juridice
A.2.1. Reglementările pentru Respectarea Nu sunt semnalate Sunt semnalate abateri, 1 — adresă din partea
ariile naturale protejate și pentru reglementărilor pentru acțiuni/proiecte în curs de dar există măsuri administratorului ariei naturale
conservarea naturii sunt ariile naturale protejate implementare în aria protejată concrete pentru protejate prin care să se menționeze
respectate. și pentru conservarea și pe întreg teritoriul diminuarea lor. în ce măsură sunt respectate
naturii la nivelul destinației care nu corespund reglementările
destinației reglementărilor în vigoare În cazul în care sunt semnalate
pentru conservarea naturii. abateri, se vor menționa care sunt
măsurile luate pentru diminuarea lor.
Managerul destinației solicită o astfel
de adresă administratorului ariei
naturale protejate.
A.2.2. Operatorii economici care Respectarea Toți operatorii economici în Toți operatorii economici 1 — link către pagina web a
desfășoară activități turistice reglementărilor legale turism sunt autorizați. în turism promovați prin destinației, secțiunea dedicată
funcționează cu respectarea instrumentele folosite de structurilor de cazare
prevederilor legale. destinație sunt autorizați — alte materiale de promovare
sau în curs de autorizare. specifice în care sunt prezentate
Parteneriatul depune structurile de cazare din cadrul
eforturi ca toți operatorii destinației
din turism să intre în
legalitate.
Pagina 18
18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 765/5.VIII.2024
(1) (2) (3) (4) (5) (6)
A.2.3. Parteneriatul să fie Parteneriat consultat în Reprezentanții autorității Reprezentanții autorității 1 — dovezi ale faptului că autoritatea
reprezentat, respectiv implicat în cadrul procedurii de competente pentru protecția competente pentru competentă pentru protecția mediului
mod activ în procedura de reglementare din punct mediului Agenția pentru protecția mediului (APM/ARPM/ANPM/MMAP)
reglementare din punctul de de vedere al protecției Protecția Mediului/Agenția (APM/ARPM/ANPM/MMAP) informează parteneriatul/instituția
vedere al protecției mediului mediului pentru Regională pentru Protecția cunosc existența care gestionează destinația în faza
pentru planurile/programele/ planurile/programele/ Mediului/Agenția Națională destinației de ecoturism. de consultare publică pentru
activitățile și proiectele care pot activitățile și proiectele pentru Protecția Parteneriatul este obținerea avizului/acordului de mediu
avea un impact asupra care pot avea un Mediului/Ministerul Mediului, reprezentat cel puțin la o a planurilor/proiectelor cu impact în
destinației, conform legislației în impact asupra Apelor și Pădurilor parte din dezbaterile cadrul destinației (adresă, invitație de
vigoare destinației, conform (APM/ARPM/ANPM/MMAP) publice relevante. participare, procese-verbale ale
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.