Hotărâre a Consiliului Local

28. Reactualizare Comitet local si centru operativ Regulament SVSU si Plan de analiza si acoperirea riscurilor 2025

Tip
Hotărâre a Consiliului Local nr. 28
Data
26.03.2025
Pe site-ul primăriei
28.-Reactualizare-Comitet-local-si-centru-operativ-Regulament-SVSU-si-Plan-de-analiza-si-acoperirea-riscurilor-2025
Emitent
Comuna Poieni, jud. Cluj
Pagini
62 (text recunoscut automat din scanare)
Pagina sursă
Cum citez acest document

Hotărâre a Consiliului Local nr. 28 din 26.03.2025, „28. Reactualizare Comitet local si centru operativ Regulament SVSU si Plan de analiza si acoperirea riscurilor 2025”, Comuna Poieni, jud. Cluj. Sursa: https://primariapoieni.ro/wp-content/uploads/2025/07/28.-Reactualizare-Comitet-local-si-centru-operativ-Regulament-SVSU-si-Plan-de-analiza-si-acoperirea-riscurilor-2025.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/cluj/poieni/212505-28-reactualizare-comitet-local-si-centru-operativ-regulament-svsu-si-plan-de, 19.11.2026)

Fișier creat
27.06.2025
Arhivat
19.11.2026

Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

ROMANIA HOTÂRARE CU CARACTER NORMATIV JUDETUL CLUJ CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI POIENI HOTARAREA Nr. 28 din 26 MARTIE 2025 privind aprobarea reactualizarii - Reacmalizarea componentei comitetului local si centrului operativ cat si aprobarea organigramei serviciului voluntar pentru Situatii de urgenta - Reactualizarea Regulamentului privind organizarea si functionarea serviciului voluntar pentru situatii de urgenta pe anul 2025, precum și atributiile si functionarea serviciului voluntar pentru situații de urgență - Reactualizarea Planului de analiza si acoperirea riscurilor pe anul 2025 Consiliul Local al comunei Poieni, județul Cluj, întrunit în ședință de lucru ordinară în data zilei de 26 martie 2025; Avand în vedere raportul cu privire la necesitatea emiterii unei hotărări, raport întocmit de Compartimentul de resort din aparatul propriu de specialitate Serviciul Voluntar pentru situații de urgență care propune aprobarea reactualizarii: - Reactualizarea componentei comitetului local si centrului operativ cat si aprobarea organigramei serviciului voluntar pentru situatii de urgenta - Reactualizarea Regulamentului privind organizarea, atributiile si functionarea comitetului local pentru situatii de urgenta pe anul 2025 - Reactualizarea Regulamentului privind organizarea si functionarea serviciului voluntar pentru situatii de urgenta pe anul 2025 - Reactualizarea Planului de analiza si acoperirea riscurilor pe anul 2025 Tinănd cont de prevederile legale : - Art129, alin. -1 și alin. -2 , litera —(d) din Ordonanta de urgenta nr.57/2019 privind Codul Administrativ; 7) În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin.-(2) litera — d), consiliul local asigură, potrivit , competențelor sale și în condițiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes local privind: h). Situațiile de urgență ; In temeiul drepturilor conferite prin art.139, alin. 1, coroborat cu art.196, alin.(1), lit.a) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.357/2019 prinid Codul Administrativ, cu modificările și completările ulterioare : HOTĂRĂȘTE Art. 1. — Consiliul Local al comunei Poieni aprobă în forma propusă și prezentată de de Resort din aparatul de specialitate ” Serviciul Voluntar pentru situații Compartimentul de Urgență Poieni reactualizarea. - Reactualizarea componentei comitetului local si centrului operativ cat si aprobarea organigramei serviciului voluntar pentru situatii de urgenta - Reactualizarea Regulamentului privind organizarea, atributiile si functionarea comitetului local pentru situatii de urgenta pe anul 2025

Pagina 2

- Reacrualizarea Regulamentului privind organizarea si functionarea serviciului voluntar pentru situatii de urgenta pe anul 2025 - Reactualizarea Planului de analiza si acoperirea riscurilor pe anul 20235 Art. 2. - Cu ducerea la îndeplinire a prezentei hotărări se încredințează d-nul Morariu Adrian - Daniel — primarul comunei Poieni si d-nul Boca loan - Marian - Inspector I Situații de Urgență iar comunicarea se va face in conditiile legii de catre doamna Natali - Elena DUHÂNEȘ — Secretarul general delegat al comunei Poieni . Art. 3. - Prezenta hotărăre se comunică: - Instituției Prefectului Județului Cluj ; - Morariu Adrian - Daniel — Primarul comunei Poieni, - Boca Ioan - Marian-— Inspector ] Situații de urgență . PRESEDINTE DE SEDINTA, CONSILIER BOCA a US CONTRASEMNEAZĂ, - Consilieri prezenți la lucrarile SECRETAR GENERAL DELEGAT sedintei de consiliu local; 1]. Natalia-Elena DUHÂNEȘ - Nr.voturi “pentru” II. | / - Nr.voturi “contra” -, i - Abțineri -,

Pagina 3

COMPONENȚA NOMINALĂ A COMITETULUI LOCAL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ AL COMUNEI POIENI
Nr. crt,Funcția in CLSUNumele și PrenumeleFuncția la locul de munca
1,PreședinteMorariu Adrian DanielPrimarul comunei Poieni
2,VicepreședinteMerca Viorel loanViceprimarul comunei Poieni
3,MembruDuhăneș Natalia ElenaSecretarul General Delegat al comunei Poieni
4,MembruBoca loan Marianinspector,Sef SVSU Poieni
5,MembruZbucea Ovidiu DumitruȘef Post Poliție Poieni
6.MembruNeag Anca GiladiolaDirector Școala Gimnazială Poieni
7,MembruImre EvaMedic de familie Poieni
8,MembruPurcel Nicu ConstantinMedic veterinar Poieni

Pagina 4

COMPONENȚA NOMINALĂ A CENTRULUI OPERATIV CU ACTIVITATE TEMPORARĂ AL COMUNEI POIENI
Nr. crt.Funcția in COATNumele și PrenumeleFuncția la locul de munca
1,Șeful centrului operativDuhăneș Natalia ElenaSecretar General Delegat al Comunei Poieni
2.LocțiitorBoca loan MarianSef SVSU
3,MembruMerca Viorel loanViceprimarul Comunei Poieni
4,MembruBroscoi AndreaConsilier personal al primarului cu dipozitie de atribuțiii contabilitate
5,MembruStef OctavianReferent Taxe si impozite
6.MembruPașcalau Corina MariaAgent Agricol

Pagina 5

ROMÂNIA JUDEȚUL CLUJ PRIMĂRIA COMUNEI POIENI Nr II Cin. cc. cc... APROB de ședință ISA PLANUL DE ANALIZĂ ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR Planul de Analiză și Acoperire a Riscurilor a fost aprobat în ședința Consiliului local NE. a. ....

Pagina 6

PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A D-A CAPITOLUL I Dispozitii generale SECTIUNEA 1-a Definitie, scopuri, obiective Planul de analiză și acoperire a riscurilor din comuna POIENI, denumit PAAR, reprezintă documentul care cuprinde riscurile potențiale identificate la nivel local, măsurile, acțiunile și resursele necesare pentru managementul riscurilor respective. Scopul PAAR este acela de a permite autorităților publice locale și celorlalți factori de decizie să facă cele mai bune alegeri posibile referitoare la: - prevenirea riscurilor, - amplasarea și dimensionarea unităților operative; - stabilirea concepției și elaborarea planurilor de intervenție în situații de urgență, - alocarea resurselor (forțelor și mijloacelor) necesare. Obiectivele PAAR sunt. - crearea unui cadru unitar și coerent de acțiune pentru prevenirea și gestionarea riscurilor generatoare de situații de urgență; - asigurarea unui răspuns optim în caz de urgență, adecvat fiecărui tip de risc; - cunoașterea, de către toți factorii implicați și de către populație a sarcinilor și atribuțiilor ce le revin premergător, pe timpul și după apariția unei situații de urgență; - optimizarea resurselor (forțelor și mijloacelor) necesare prevenirii și gestionării situațiilor de urgență, Obiectivul fundamental al acestui plan se concentrează asupra realizării unui sistem informațional care să integreze toate informațiile, toate tipurile de date, necesare managementului dezastrelor naturale, de la prognoză până la măsurile post-facturmn. SECTIUNEA a 2-a. Responsabilități privind analiza și acoperirea riscurilor Responsabilitățile privind analiza și acoperirea riscurilor revin tuturor factorilor care, potrivit legii, au atribuții ori asigură funcții de sprijin privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență în profil teritorial (autorități ale administrației publice locale, inspectoratul județean pentru situații de urgență, CLSU alte organe și organisme cu atribuții în domeniu). Planul de analiză și acoperire a riscurilor se întocmește de către comitetul local pentru situații de urgență și se aprobă de către consiliul local. Primarul asigură condițiile necesare elaborării planului de analiză, acoperire a riscurilor și alocării resursele necesare pentru punerea în aplicare a acestuia, potrivit legii. Alocarea resurselor materiale și financiare necesare desfășurării activității de analiză și acoperire a riscurilor se asigură, potrivit reglementărilor în vigoare, de către fiecare autoritate, organism, operator economic și /sau instituție în parte, corespunzător sarcinilor și atribuțiilor ce-i revin. Planul de analiză și acoperire a riscurilor se întocmește într-un număr suficient de exemplare, din care unul va fi pus la dispoziția Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Avram lancu” al judetului Cluj . Personalul din inspectoratul județean pentru situații de urgență, precum și cel al celorlalte forțe destinate prevenirii și combaterii riscurilor generatoare de situații de urgență are obligația să cunoască în părțile care îl privesc conținutul planului de analiză și acoperire a riscurilor și să îl aplice, corespunzător situațiilor de urgență specifice.

Pagina 7

PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A Responsabilitățile cetățenilor Dezvoltarea unui sistem eficient de management al situațiilor de urgență trebuie să se bazeze, într-o măsură mult mai mare, pe contribuția comunității locale și a fiecărui cetățean. Cetățeanul, ca principal beneficiar al politicii de securitate, are dreptul și datoria de a contribui activ la construcția ei cotidiană, printr-un comportament participativ și responsabil. Cetățeanul are dreptul de a fi informat cu privire la riscurile la care este supus în cadrul comunității și la măsurile care trebuie luate pentru prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență. Obligația primordială a cetățenilor în acest domeniu este aceea de a avea un comportament preventiv, de a participa activ la prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență în cadrul comunității locale. Comportamentul preventiv cuprinde totalitatea acțiunilor pe care cetățeanul le realizează pentru a preîntâmpina producerea de evenimente negative care pot genera pierderi. Primul nivel al acestui tip de comportament este eliminarea neglijențelor. Cel de-al doilea nivel îl constituie o metodologie de prevenire bazată pe redundanță, adică o dublare a acțiunii umane cu sisteme automate de prevenire și control. Întrucât redundanța este costisitoare, măsurile specifice trebuie analizate prin prisma eficienței, respectiv prin punerea în balanță a gravității și probabilității producerii evenimentului alături de costurile implementării. Toate măsurile de comportament preventiv necesar a fi adoptate de cetățeni trebuie să constituie un ansamblu coerent sub forma politicii de securitate, concepută ca ansamblul procedurilor de prevenirea pierderilor, respectiv pentru: - informarea generală și permanentă/periodică asupra riscurilor specifice care îi pot afecta viața și proprietatea și a concetățenilor; - formarea comportamentului preventiv, dezvoltarea culturii de securitate și eliminarea /reducerea neglijențelor din conduită; - dezvoltarea spiritului civic și de solidaritate în comunitatea locală; - adoptarea de măsuri proprii pentru reducerea riscurilor asupra familiei, bunurilor, locuinței și anexelor gospodărești cu respectarea cadrului legal privind construirea și locuirea; gestionarea situațiilor de urgență privind protecția, intervenția, evacuarea și restabilirea stării de normalitate în comunitatea respectivă, în cazul producerii unor situații de urgență; - participarea ca voluntari la acțiunile preventive, de salvare - evacuare a populației afectate de situațiile de urgență, precum și la acțiunile de intervenție și de refacere ; - încheierea contractelor de asigurări pentru cazuri de dezastre; - cunoașterea modului de comportare înainte, în timpul și după trecerea dezastrelor; - respectarea măsurilor stabilite de organele în drept și protejarea lucrărilor cu rol de apărare împotriva situațiilor de urgență. Consiliul local și primaria Autoritățile administrației publice locale trebuie sa fie pregătite să facă față gestionării situațiilor de urgență prin comitetele județene sau, după caz, locale pe care le conduc, ele fiind primele care iau contact cu fenomenul și care asigură aplicarea măsurilor din planurile proprii, până la intervenția altor autorități și structuri. Răspunsul la factorii de risc trebuie să urmeze principiul gradualității, astfel că deciziile inițiale trebuie luate la acest nivel, context în care creșterea capacității de prevenire și răspuns locale constituie prioritatea esențială. Principalele lor responsabilități, pe fazele dezastrului, sunt: a) în faza pre — dezastru: - instituie măsurile de prevenire a situațiilor de urgență, analizează anual și ori de cate ori este nevoie activitatea desfășurată și adoptă măsuri pentru îmbunătățirea acesteia;

Pagina 8

PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A - aprobă organizarea activității de apărare împotriva situațiilor de urgență la nivelul unității administrativ- teritoriale; - hotărăsc înființarea serviciilor voluntare pentru situații de urgență, aprobă regulamentul de organizare și funcționare a acestora, asigură încadrarea cu personal, dotarea și finanțarea cheltuielilor de întreținere și funcționarea acestuia în condiții de operativitate și eficiență în conformitate cu criteriile minime de performanță; - aprobă planurile anuale și de perspectiva pentru asigurarea resurselor umane, materiale și financiare destinate prevenirii și gestionarii situațiilor de urgență; - elaborează planurile urbanistice generale, corelate cu hărțile de risc și asigură respectarea prevederilor acestor documentații; - determină necesitățile comunității locale privind resursele mobilizabile, materiale, utilaje și financiare in caz de dezastre; - asigură mobilizarea populației la acțiunile de apărare împotriva situațiilor de urgență și organizează exerciții și aplicații, sub conducerea organelor abilitate în vederea pregătirii intervenției operative; - asigură organizarea și instruirea grupurilor de voluntari în vederea participării la acțiunile de salvare-evacuare a populației afectate de dezastre. b) pe timpul dezastrului: - desfășoară activitățile cuprinse în legislația în vigoare privind managementul situațiilor de urgență; - menține în stare de funcționare drumurile și accesele în zonele calamitate; - coordonează acțiunile de ajutor; - înființează centre de informare în zona în care s-a produs dezastrul care să îndeplinească și funcția de transmitere a avertizării individuale a cetățenilor în cazul în care sistemele de înștiințare - alarmare nu sunt disponibile, pe durata situației de urgență; - asigură condițiile necesare pentru acordarea asistenței medicale; - asigură evacuarea persoanelor sau bunurilor periclitate potrivit planurilor întocmite și condițiile corespunzătoare de trai, evidența populației evacuate, asigurarea primirii și cazării persoanelor evacuate, instalarea taberelor de evacuați, recepția și depozitarea bunurilor evacuate, securitatea și paza zonelor evacuate; - coordonează acțiunile pentru asigurarea necesităților esențiale ale persoanelor sau comunităților izolate. c) post dezastru: - participă la acțiunile de înlăturare a efectelor dezastrelor, de refacere a locuințelor și gospodăriilor afectate de dezastre; - coordonează acțiunile de aprovizionare cu hrană și îmbrăcăminte și de distribuire a acestora, precum și pentru cazarea în locuințe temporare; - asigură condițiile pentru asistența sanitară; -coordonează activitățile de reconstrucție și restaurare a activității normale; - organizează activități de ajutor financiar. Instituții și operatori economici Instituțiile publice și operatorii economici au un rol important în ceea ce privește prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență. Pe de o parte, pot suferi un impact direct ca urmare a manifestării unui anumit risc, iar pe de altă parte, în numeroase cazuri, reprezintă chiar sursa de risc și punctul de declanșare a unei situații de urgență. Din punct de vedere al accidentelor industriale în care sunt implicate substanțe periculoase, operatorii economici au următoarele obligații: - să notifice autorităților competente inventarul de substanțe; - să întocmească politica de prevenire a accidentelor majore, respectiv raportul de securitate; 4

Pagina 9

PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A - să elaboreze un plan de urgență internă; - să informeze imediat autoritățile competente în cazul producerii unui accident major; - să informeze corect și complet populația din zonele de planificare la urgență; - să desfășoare exerciții de verificare a planurilor și pregătire a forțelor proprii de intervenție; - să permită inspecția autorităților competente; - să ia toate măsurile necesare pentru a preveni producerea accidentelor și pentru a limita, în cazul producerii, consecințele acestora asupra sănătății populației și a calității mediului. Din punct de vedere al accidentelor nucleare sau radiologice, instituțiile publice și operatorii economici au următoarele obligații principale: - monitorizarea radioactivității mediului; - întocmirea prognozelor și predicțiilor cu privire la contaminarea radioactivă a mediului, a produselor agroalimentare și a populației din zonele potențial contaminate; - notificarea autorităților asupra accidentului, - elaborarea planurilor de protecție și intervenție în caz de accident nuclear / radiologic; - desfășurarea de exerciții de urgență pe și în afara amplasamentului. Din punct de vedere al prevenirii incendiilor, instituțiile publice și operatorii economici trebuie să îndeplinească obligațiile prevăzute în legislația specifică și în Normele generale de apărare împotriva incendiilor. Acte normative de referință -L nr. 481/2004 modificată și completată cu Legea nr. 212/2006 privind protecția civilă. -L, nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor . -Ordinul MAI nr. 132/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză și acoperire a riscurilor și a Structurii-cadru a Planului de analiză și acoperire a riscurilor -Ordinul MAI nr. 1184/2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea și asigurarea activității de evacuare în situații de urgență. -Ordonanța de Urgență nr. 21 din 15 aprilie 2004 privind Sistemul Național de Management al de | Situațiilor Urgență. | - H.G nr. 1489/2004 privind organizarea și funcționarea Comitetului Național pentru Situații de Urgență. - H.G nr. 1492 din 9 septembrie 2004 privind principiile de organizare, funcționarea și atribuțiile serviciilor de urgență profesioniste. - H.G nr. 2288/2004 pentru aprobarea repartizării principalelor funcții de sprijin pe care le asigură ministerele, celelalte organe centrale și organizațiile neguvernamentale privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență. -Ordinul MAI nr. 886 din 30 septembrie 2005 pentru aprobarea Normelor tehnice privind Sistemul național integrat de înștiințare, avertizare și alarmare a populației. - H.G nr. 1669/2005 privind constituirea și funcționarea Comitetului Director de Asigurare la Dezastre -Legea apelor nr. 107/1996. -Ord.comun 638/420/2005 al Ministerului Administrației și Internelor și al Ministerului și Gospodăririi Apelor privind gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcții hidrotehnice și poluări accidentale. - H.G nr. 1286/2004 privind aprobarea Planului general de măsuri preventive pentru evitarea și reducerea efectelor inundațiilor. -L nr, 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a Va - Zone de risc natural. - H.G nr.1075/2004 pentru aprobarea Regulamentului privind apărarea împotriva efectelor dezastrelor produse de seisme si/sau alunecări de teren

Pagina 10

PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A - H.G nr. 372 din 18/03/2004 pentru aprobarea Programului Național de Management al Riscului Seismic -Ordinul comun nr. 1995/1160/2005 al Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului și al Ministerului Administrației și Internelor pentru aprobarea Regulamentului privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență specifice riscului la cutremure și/sau alunecări de teren - H.G nr. 372 din 18/03/2004 pentru aprobarea Programului Național de Management al Riscului Seismic. - H.G nr. 95/2003 privind controlul activităților care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanțe periculoase. - Ordinul MAI nr. 735/2005 privind evidența, gestionarea, depozitarea și distribuirea ajutoarelor interne și internaționale destinate populației în situații de urgență CAPITOLUL UI Caracteristicile unității administrativ —teritoriale Pe baza datelor cuprinse în Schema cu riscurile teritoriale din unitatea administrativ-teritorială, aprobată de prefectul județului, în conținutul PAAR se face o prezentare pe secțiuni a caracteristicilor unității administrativ-teritoriale, după cum urmează: SECȚIUNEA 1 Amplasare geografică și relief: -Comuna Poieni este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Bologa, Cerbești, Hodișu, Lunca Vișagului, Morlaca, Poieni, Tranișu și Valea Drăganului. -Suprafața Comunei Poieni este de 18638,88 Ha. Comuna se învecinează cu comuna Negreni, comuna Ciucea și județul Sălaj la nord, cu orașul Huedin și comuna Sâncraiu la est, cu comuna Săcuieu la sud și cu județul Bihor la vest, Comuna Poieni este așezată pe E 60, de-o parte șide alta arâului Crișul Repede. Defileul Crișului Repede desparte două unități montane: Masivul Vlădeasa și partea sudică a Munților Meseșului, cu dealurile Hodișului și Poienilor (Dealul Cornii — 921m, Râmbușoi — 788m), aceștia fiind considerați ca o prelungire a Masivului Vlădeasa. Zona depresionară, încadrată în Podișul Huedinului, situată în partea nord-estică a comunei, ce cuprinde satele Morlaca și Hodișu, oferă suprafețe întinse propice culturilor agricole. În această depresiune apele Crișului Repede, a Călății și Fârței au săpat defile largi ce se constituie astăzi în lunci productive dar care sunt expuse inundațiilor. Constituția și structura geologică, solurile, ce compun munții, dealurile și depresiunile comunei sunt foarte variate. Caracteristice sunt rocile cuarțo-feldspatice „și sturile cuarțice, magmetitele superioare(microgranite, granodiorite, dacite și andezite), calcare, formațiuni sedimentare, conglomerate, gresii, șisturi argiloase sau silicoase. Existența în comună a unor roci cu calități deosebite a tăcutposibilă dezvoltarea unor cariere de piatră înPoieni, Bologa, Bologa — Henț, Morlaca, Valea Drăganului care au schimbat aspectul pitoresc al locului dar au contribuit substanțial la ridicarea nivelului economic al comunei. Constituția și structura geologică, solurile ce compun munții, dealurile și depresiunile comunei sunt foarte variate. Caracteristice sunt rocile cuarțo-feldspatice, șisturile cuarțice, magmetitele superioare (micrograniie, granodiorite, dacite și andezite), calcare, formațiuni sedimentare, conglomerate, gresii, șisturi argiloase sau silicoase. Existența în comună a unor roci cu calități deosebite a făcut posibilă dezvoltarea unor cariere de piatră în Poieni, Bologa, Bologa-Henț, Morlaca, Valea Drăganului care au schimbat aspectul pitoresc al locului dar au contribuit substanțial la ridicarea nivelului economic al comunei.

Pagina 11

PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A Cariera Poieni aflată pe malul stâng al Crișului Repede, are un important zăcământ de dacit de tip Vișag și Poieni ce face parte din zona de sud-vest a masivului eruptiv Vlădeasa. Tot zăcământ de dacit se găsește și la carierele și Morlaca. La Bologa acesta este mai bine individualizat, „Bologa aflorând pe o suprafață de 6 km”, iar la Morlaca are o structură profirică și textură mai variată având și elemente de biotit, cuarț și piroxen. În cariere se obțin: piatră spartă, cribluri pentru betoane de mărci superioare, piatră brută, split, borduri de încadrare, toate având rezerve foarte mari de zăcământ, La aceste cariere se adaugă cea de la Valea Lungii (din Valea Drăganului) din care se extrage dacit de tip Vlădeasa, de culoare cenușie în care apar cristale de feldspați și cuarț, foarte bun pentru fasonat și cioplit și cariera de la Henț (Bologa) unde se exploatează dacit amfibolitic cu structură profirică de o calitate excepțională. Solul comunei, formarea și calitățile acestuia reflectă etajarea climatică și vegetală a zonei. Sub aspect fizic, chimic și biologic, el se diferențiază de la Morlaca și Valea Banului până la Zărna. La diversificarea pe zone a tipurilor de soluri participă mai mulți factori: fragmentarea reliefului, expoziția și înclinarea versanților, degradarea prin eroziune, precipitațiile. Predomină solurile brun-roșcate podzolice, argilele și gresiile. Calitățile acestora, zonele și înălțimea la care se găsesc influențează culturile agricole și diversifică sau restrâng vegetația. În luncile râurilor aceasta se caracterizează prin specii hidrofile, rogozul, stânjenelul de baltă, trifolienele. Pe pajiști întâlnim pirul gros, volbura, păpădia, porumbarul, murul, măceșul. SECȚIUNEA a-2-a Caracteristici climatice Zona depresionară, încadrată în Podișul Huedinului, situată în partea nord-estică a comunei, ce cuprinde satele Morlaca și Hodișu, oferă întinse propice culturilor agricole. În această suprafețe depresiune apele Crișului Repede, a Călății și Fârței au săpat defilee largi ce se constituie astăzi în lunci productive, dar care sunt expuse inundațiilor. Rețeaua hidrografică foarte bine dezvoltată se datorează în primul rând precipitațiilor abundente, mai ales în zona montană. Datorită povârnișurilor abrupte și a geologiei bazinelor văilor formate în special din roci impermeabile, argile și marne, scurgerea provenite din ploi sau topirea zăpezii se face rapid, cu debite mari, accentuând apelor procesul de eroziune și producând adeseori inundații. Principalele ape: Crișul Repede, Hențul (Săcuieul) Călata și Drăganul sunt tranzitorii prin comună, acestea având însă foarte mulți afluenți mai mari sau mai mici care împânzesc toată zona. Aluviunile aduse de viituri, apele în general, au contribuit considerabil la formarea actualei configurații a teritoriului comunei. Colmatarea albiei râurilor a dus în timp la schimbarea cursurilor acestora, stabilizarea lor pe o albie mai sigură a făcut posibilă dezvoltarea satelor sau mutarea acestora pe terenurile mai fertile părăsite de acestea. Din datele de care dispunem reiese că, în localitatea Poieni primele așezări s-au dezvoltat în mai multe poienițe de la poalele dealurilor Grebăn, Pleș sau Vărădești, departe de furia apelor Crișului Repede și numai după stabilizarea cursului acestui râu, vatra satului a coborât pe lunci. De la poienile în care s-au întemeiat primele așezări vine și numele satului. Dacă aruncăm o privire asupra vetrelor vechi ale satelor Bologa și Morlaca observăm că și acestea s-au dezvoltat la o distanță apreciabilă de cursul râurilor Henț(Săcuieu) și Călata.

Pagina 12

PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A Nici satul Valea Drăganului nu face excepție de la această regulă cu precizarea că, prima încercare de a stăpâni lunca părăsită temporar de apă s-a soldat cu un dezastru, casele fiind distruse de ape. Concludentă este dezvoltarea părții de sus a satului, zona Lunca Molivului. Aceasta a fost o luncă inundabilă a râului Drăgan, plină de arbori de molid ieșiți din semințele aduse de ape, de unde i se trage și denumirea. Râul Săcuieu (Henț), care traversează de-a lungul satul Bologa, izvorăște de sub Șeaua Prislop, culege câteva pâraie, trece prin Răchițele, unde preia și apele Văii Stanciului, străbate Scrindu, iar la Răcad este zăgăzuit de un baraj din beton și arocamente. Apele adunate în el sunt pompate prin galerii, săpate în Muntele Vlădeasa, în lacul de acumulare de la Floroiu și de aici, tot prin munte, la uzina electrică de la Remeți. In aval de baraj adună firișoarele de apă: Alunu, Stânișoară, Scurta, Duba, Pietraru, Măguri, Subcetate, trece prin Săcuieu și cu debit sporit se revarsă în Crișul Repede la ieșirea din Bologa. O parte din apele lui sunt captate și epurate de stația de pompe de la Henț (la intrare în Bologa), apa fiind trimisă spre orașul Huedin și spre satele Morlaca, Bologa și Poieni. | Râul Drăgan își are obârșia în amfiteatrul format sub Culmea Cumpănățelu, în bazinul numit Izvoarele Drăganului însumând o sumedenie de izvoare dispuse în tot acest bazin. De aici o ia spre nord luând cu el apele pâraielor Voiosu, Șutanu și Ciripa. Ajuns aici, călătorul poate să-și potolească setea din izvorul amenajat de inginerul silvic Mașcanu, iar cel dornic să cunoască sălbăticia munților o poate lua pe poteca marcată până la cascada Moara Dracului sau să traverseze peste munte, pe la Aria Vulturului, și să ajungă la Stâna de Vale. În aval de Ciripa, pe malul stâng, se află cea mai sălbatică, mai dificilă și mai înfricoșătoare vale, Valea Chențului, cu povârnișuri abrupte, stâncărie și grohotișuri, cu o vegetație luxuriantă pe firul văii, plină de vipere, urși și alte sălbăticiuni. De aici, curgând între Bociasa și Muncei, bazinul văii se deschide până la Gura Crăciunului, preia apele acestui pârâu, se îndreaptă spre Zărna, unde intră în comuna Poieni și la câțiva kilometri mai jos apele Drăganului împreună cu cele ale Sebișelului se opresc în betonul lacului de acumulare ca să o ia apoi prin munte spre uzina de la Remeți. Barajul Drăgan este o construcție din beton în arc cu dublă curbură, reținând în fața lui un volum total de 112 milioane metri cubi de apă având o dublă utilitate: acumularea apei pentru uzina electrică de la Remeți și pentru cele aflate în aval pe Valea ladei și pe Crișul Repede dar și aceea de retenție a viiturilor celor două râuri. Are o înălțime de 120 metri, cota la coronament 856 și o lungime de 424 metri. Este prevăzut cu un descărcător de suprafață cu 5 deschideri și două goliri de fund. Prin acest baraj se regularizează un debit mediu de 8,7 metri cubi de apă pe secundă. Zona Munților Bihor și Vlădeasa are o climă tipică de munte, umedă și rece pe culmile înalte și care odată cu scăderea altitudinii se atenuează. Clima acestui spațiu 8

Pagina 13

PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A montan este influențată în mare parte de poziție (fiind situați pe direcția circulației vestice a maselor de aer), altitudini, fragmentarea reliefului, etc. Etajarea pe verticală se manifestă în toți factorii determinanți ai climei. Precipitațiile atmosferice Vladeasa 1800 (1836m) Vladeasa 1400 (1404m) | ] 1360.5 Baisoara (1360m) Stana de Vale (1108m) 1570, Campeni (591m) Huedin (560m) Borod (333m) Stei (265m) 1 J6.9 Gurahont (177m) Și 200 400 600 800 1000 1200 1400 1600 1800 Fig. 6. Valorile anuale ale precipitațiilor atmosferice Datorită circulației atmosferice, cantitățile de precipitații sunt mai mari în partea de sud (736,9 mm/an la Gurahonț) decât în partea de nord (596,7 mm/an la Huedin); cantități mai mari în sezonul de vară (între 63,8 mm la Stei și 192,8 mm la Stâna de Vale, în iunie) decât în sezonul de iarnă (între 25,6 la Huedin și 89,0 mm la Stâna de Vale, în februarie). De asemenea precipitațiile cresc odată cu mm altitudinea iar versanții vestici sunt cei mai expuși maselor de aer umede de origine atlantică, decât cei estici. Aceasta determină în Munții Bihor și Vlădeasa cantități medii anuale ale precipitațiilor ce cresc de la 681,0 mm la Stei până la 1570,7 mm la Stâna de Vale (ambele stații situate pe versantul vestic al munților), după care scad la 1151,3 mm la Vladeasa 1800, continuându-se pe versantul estic, doar 738,0 mm la Câmpeni. Toate aceste aspecte arată că Munții Bihor Vlădeasa sunt o regiune destul de bogată în precipitații, pășiunile și fânețele putând fi cosite de 2-3 ori pe an, iar fondul forestier prezintă

Pagina 14

PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A condiții bune de regenerare. Repartiția precipitațiilor din timpul anului face ca sfârșitul verii ȘI începutul toamnei să fie perioada cea mai favorabilă turismului. În timpul iernii precipitațiile cad sub formă solidă ceea ce permite practicarea sporturilor de iarnă. Temperatura aerului Este determinată de altitudine, orientarea și panta versanților, care generează un climat montan caracterizat prin scăderea temperaturii aerului odată cu creșterea altitudinii (datorită pierderii căldurii prin radiație terestră), prin încălzirea diferită a versanților (versanții nordici sunt mai reci decât cei sudici). Astfel temperatura medie anuală în Munții Bihor și Vlădeasa scade odată cu creșterea altitudinii de la 10*C cât se înregistrează la baza munților (stația Gurahont), până la 1*C cele mai pe înalte culmi (stația Vlădeasa), În legătură cu temperaturile extreme se pot afirma următoarele: temperaturi minime s-au înregistrat în depresiunile intramontane datorită coborârii și stagnării aerului rece de la înălțimi (stația Câmpeni —32,79C și 28,9*C la Stâna de Vale), iar temperaturile maxime sunt înregistrate tot în aceste regiuni (30,6*C la stația Stâna de Vale, 29,6*C la Băișoara, 35,8*C la Câmpeni. Astfel amplitudinile termice cele mai mari se înregistrează în aceste depresiuni intramontane și la periferia munților. Tabelul 1. Temperaturile medii lunare și anuale și amplitudine termică.
StațiaiuiivvviȚvuvuIXxȚarȚXȚaAnȚAmp
Gurahonț (177 m)160.852110.315418.4120019.215.410.315.010.71991216
Ștei (265 m)-1.310.84.810.114.917.819.419.015.1110.315.410.7119.8207
Borod (333 m)-1.50.34.39.3146117.519.018.611449.51441021921205
Huedin (560m)"39- 18278413.7167183178136832.6- 87.9222
Câmpeni (soim)41- 18257-512615.517116.51277826- 1873212
Stâna de Vale (1108 m)55_ l4gl1g_288511.813.312.88.948_ 011_ 363.9186
Băișoara (360m)*!- 38-37787119a36136i01.6013E 2548177
Vlădeasa 1400 (1404 m)3.6_ 42_ g31892121147148100610.6- 2949190
Vlădeasa 1800 (1836)7.37.212101041 4.94.517.719419662127112.25.821101169
10

Pagina 15

PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A Sursa: date prelucrete după arhiva A.N.M. Vlădeasa 18300 (1836 m) Vlădeasa 1400 (1404 m) Băișoara (1360m) Stâna de Vale (1108 m) Câmpeni (591 m) Huedin (560m) Borod (333m) Ștei (265m) Gurahonț (177m) Fig. 2. Valorile temperaturii anuale. Ampl ] Vlădeasa 1800 (1836 m) 16.9 | Vlădeasa 1400 (1404 m) 19 | Băișoara (1360 m) 17.7 | Stâna de Vale (1108 m) 18.6 ! Câmpeni (591 m) 21,2 | Huedin (560m) 22.2 | Borod (333m) 20.5 ] Ștei (265m) 20.7 i Gurahonț (177m) 21.6 7 i 7 i i Și 5 10 15 20 25 Fig. 3. Valorile amplitudinii termice SECȚIUNEA a-3-a Rețea hidrogratică Apele curgătoare Crișul Repede este afluent de ordinul II al Tisei, sau după clasificarea lui R.E. Horton de ordinul VI. Își are izvorul la 680 m altitudine, în amunte de localitatea Izvorul Crișului, unindu-se cu celelalte ISI

Pagina 16

PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A Crișuri pe teritoriul Ungariei, în apropiere de localitatea Korosladany. Are o lungime totală de 211 km, din care 148 până la frontiera cu Ungaria, iar până la Oradea de 118 km. În Depresiunea Huedin, Crișul Repede are aspectul unui pârâu leneș, foarte meandrat. Cu o pantă de 4,2%0; în defileu este un râu puternic de munte, a cărui pantă generală are 8,7%o În Depresiunea . Vad-Oradea ia aspectul unui râu de câmpie, a cărui pantă se menține totuși la 1,9%o.Lungimea bazinului hidrografic este de 101 km până la Oradea, iar lățimea medie de 22,24 km. Afluenții Crișului Repede se dispun neuniform de o parte și alta a axului hidrografic principal, dând asttel bazinului o asimetrie pronunțată. Până la Huedin, Crișul nu primește afluenți importanți, doar niște pâraie pe partea stângă, dintre care ma important este pârâul Domoș cu o lungime de 11 km. Imediat ce părăsește depresiunea, primește din partea stângă valea Călatei (cu izvorul la 1340 m) și valea Hențului sau Secueul cu două izvoare ce fac un unghi drept cu valea principală; unul dintre ele se găsește imediat în vestul Măgurei Călățele (1403 m), iar cel de-al doilea sub vârful Muncelul Mare (1541 m). Cei mai importanți afluenți ai Crișului Repede ca mărime a bazinului, a lungimii dar și a debitului, sunt Drăganu, ladu și Hențu. Cei doi afluenți, ladu si Draganu, au aspect de văi tinere, în formă de V, cu numeroase repezișuri și praguri. Panta acestor râuri este considerabilă, atât cea generală (în jur de 25%o), dar mai ales panta pe sectoarele superioare care atinge 75 — 100%. Alți afluenți, pe care îi primește Crișul tot pe partea stângă, de mai mică însemnătate, sunt: Brătcuța (12,5 km), Misir (10 km), Dobrinești (11 km), Mnierea (21 km), Medeș (15 km), Cioscoi (18,5 km), Chigic (21,5 km), Sărand (16,5 km), Tășnad (18 km) și Hidișel ssau Pețea (26 km). Aceasta din utmă are o importanță deosebită, deoarece drenează apele izvoarelor termale de la Băile Felix. Pe partea dreaptă, Crișul Repede primește mai puțini afluenți, și ca număr și, mai ales, ca mărime, evidențiindu-se: Poicul (14 km), care izvorăște din Munții Meseș și pe care îi traversează vărsându-se la Ciucea, Semeni (9,7 km), Negrea (5,5 km), Beznea (9 km), Borod (16 km), Omului (12 km), Gepiș (10 km), Morii (14 km), Huta (10 km) și Valea la Arini (19 km). În general, profilele longitudinanle ale Crișului și ale afluenților principali sunt formate din sectoare cu pante ce reprezintă un echilibru dinamic între diferite variabile ale eroziunii, în care un rol principal îl joacă cantitatea aluviunilor târâte. Toți afluenții au doar aspect de curs superior și mijlociu. Crișul Repede are un profil longitudinal ce merge, cu o pantă uniformă, din Depresiunea Huedin până la Oradea, prezentând numai o ușoară bombare la confluența cu Drăganu. O delimitare netă între cele trei tipuri de cursuri (superior, mediu și inferior) aproape că nu se poate face. Aspect de curs superior nu are decât “Izvorul Crișului”, pe o distanță de circa 5 km, unde și panta 12

Pagina 17

PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A sa se ridică la 22%o. În rest, profilul are pantă de curs mijlociu până la Oradea. Apar unele diferențieri între cele trei unități de relief pe care le străbate, dar foarte puțin semnificative. Valea Călata se subdivide în trei sectoare. Cel inferior, sau sectorul teraselor, se desprinde la 600 m și coboară lent peste măgura cristalină de la Morlaca, care nu-i modifică totuși panta în mod esențial; deși se află în zonă depresionară, panta sa este mai mare decât panta Crișului în defileu (5- 79%o față de 4,5—5,2%o la Criș). Sectorul mijlociu are o pantă mult mai crescută (de peste 2090). În ceea ce privește panta din cursul superior, măsurată în special pe Călățele, atinge 40-125%o0. Călata are cumpăna dreaptă foarte unifomă, urcând continuu de la 520 m până la 000 m (axându-se pe suprafața Măguri-Mărișel, între 600 și 1000 m). La 100 m are un mers uniform, dat de pediplena Fărcaș. Un singur accident important se remarcă spre vărsare, unde Măgura Morlaca (760 m), formată din cristalin, se ridică brusc cu peste 200 m deasupra reliefului din jur; această măgură pare un martorde eroziune al suprafeței Făgăraș. Cumpăna stângă, coincide cu cea a Hențului, si este mult mai neuniformă. Ea se desfășoară în lungul unei culmi muntoase, urcând repede până la 1100 m, după care o puternică înșeuare, cumpăna coborând la 800 m. Cauza înșeuării o indică valea Mărgăuța, care apare izvorăște din Depresiunea Huedin, taie epigenetic culmea muntoasă și se varsă în Hențu. De remarcat că, la nivelul acestei înșeuări, ambele cumpene (stânga și dreapta) coincid ca altitudine, deoarece sunt formate pe sedimentar. Duppă această înșeuare cumpăna urcă în Măgura Călățele (1403 m). Valea Hențului are un profil longitudinal cu două sectoare bine distincte. Partea superioară reprezintă o curbă concavă, care se termină la confluența cu valea Mărgăuța, iar în continuare se prelungește către înșeuarea de la Osteana. În această parte, panta variază între 71%o către izvoare și 15%0 către confluența cu valea Mărgăuței. Jumătatea inferioară a profilului Hențului reprezintă etapele sculpturale ale teraselor, marcate prin patru rupturi de pantă. Panta medie este de 13%0, scăzând pe porțiunile line, până la 9%e, iar pe rupturile de pantă ajunge la 33%. Hențu are cumpăna dreaptă comună cu Călata. Cumpăna stângă se caracterizează printr-o înălțare importantă pe centru; pornește de la circa 520 m și urcă repede la 1836 m (vf. Vlădeasa). După aceea coboară uniform până la 1267,2 m (vf. Cuciulata). Înălțarea din Vlădeasa este dată de cantitatea mare de erupțiuni de tipul banatitelor, care saltă ca un martor peste pediplena Fărcaș. Partea nordică a cumpenei (spre vărsare) prezintă și o înșeuare caracteristica, situată între două vârfuri de tip monadnok (946 m și 1097 m). Valea Drăganului își adună apele de sub vârfurile Dealul Britei (1758 m), vârful Cîrligatele (1694 m) și vârful Poienii (1626 m). Are o lungime de 39 km și un coeficient de sinuozitate de 1,2 cu o pantă medie longitudinală de circa 23%0. Profilul este relativ uniform; excepție fac câteva rupturi de pantă, nu pregnante, impuse într-o mică măsură, de petrografie dar, cu deosebire, de către nivelele de prea eroziune. Importante sunt: ruptura de pantă de la 1000 m, ce corespunde suprafeței Mărișel, ruptura 13

Pagina 18

PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A nivelului Osteana și ruptura teraselor. Panta talvegului, în sectorul izvoarelor (la peste 1000 m), atinge între 30%o si 1009%0. Pe sectotul ce se ridică deasupra nivelului Osteana (între 720-940 m), panta atinge 20%0, iar în sectorul teraselor atinge 11-16%. Fiind vorba de o vale montană, diferența dintre panta de luncă și panta de albie este redusă. La Drăgan se remarcă o reducere a pantei spre vărsare, respecriv în lungul localității Valea Drăganului, unde râul împrăștie o mare cantitate de aluviuni. Valea Drăganului are cumpăna dreaptă comună cu Hențu până la Vlădeasa. În continuare ea se menține la altitudinea de 1600 m (pediplena Fărcaș), din care saltă, din loc în loc, monadnokuri situate în jurul lui 1700 m. Cumpăna stângă se ridică brusc de la 460 m la 1000 m, după care merge uniform în jur de 1 100 m. Aici se interpune o înșeuare între vârfurile de 1231 m și 137 m. În continuare, cumpăna urcă uniform de la 1 400 m la 1 650 m (pediplena Fărcaș, nivelul ei inferior). Valea ladului izvorăște de sub vârful Poienii, are o lungime de 42 km, un coeficient de sinuozitate de Î,l cu un profil similar cu cel al Drăganului si cu o pantă medie aproape identică (25%0). Asemămarea rezultă din o serie de condiții foarte apropiate, cum at fi: lungimea, suprafața bazinului, structura geologică, clima, relieful, etc. Există și unele diferențieri, mai ales în ceea ce privește plasarea repturilor de pantă. Astfel, ruptura corespunzătoare Osteanei se află la circa 950 m, iar ruptura de pantă corespunzătoare teraselor se plasează între 400-500 m, spre deosebire de Drăgan, Henț și Călata unde aceeași ruptură se plasa la circa 600 m, aceasta dovedește o rămânere în urmă în privința eroziunii în adâncime a râurilor situate mai la est de Iad, motivată de nivelul de bază de la Osteana. O altă particularitate este dată de ruptura de pantă de la circa 600 -660 m, care se prelungește peste suprafața Borodului. În ce privește pantele luate pe sectoare, ele sunt de asemenea similare Drăganului și anume: sectorul teraselor are 11% (la Drăgan tot 11%); sectorul superior are 52 — 100%; sectoarele mijlocii au, de asemenea, similitudini, fiind de circa 15% pe porțiunile mai netede (la Drăgan 16%), iar pe cele mai înclinate oscilând în jurul a 50-60%. Valea ladului are cumpăna dreaptă aproximativ identică cu cea descrisă la Drăgan, unde se axează pe suprafețele de nivelare Fărcaș și Mărișel. Spre vărsarea în Criș această cumpănă face hotar cu o serie de bazine ce se varsă direct în Criș, între care și valea Surducii. La contactul cu aceasta din urmă se deschide o înșeuare situată la circa 720 m (între vârfurile de 737 m și 1 075m). Cumpăna stângă este, în general, mai joasă decâi cea dreaptă, datorită afluetilor Crișului Negru, care au împins-o spre interiorul bazinului. Această cumpănă începe la 400 m, urcând repede la 958 m; de aici se menține, relativ uniformă, la altitudinea de 900 — 1000 m, marcând evident suprafața Mărișel; spre izvoare saltă la 1200 m — 1300 m. 14

Pagina 19

PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A Solurile Munții Vlădeasa se disting printr-o complexitate a reliefului, diversitatea substratului litologic, împreună cu ceilalți factori de solificare, au determinat apariția unui înveliș podologic variat, atât din de vedere al genezei și repartiției teritoriale, cât și din cel al potențialului agrosilvic. Aflat sub punct influența circulației predominant vestice a maselor de aer (de origine atlantică), fapt datorat poziției ale, a reliefului fragmentat și a litologiei foarte diferite, au impus o dispoziție pe verticală a solurilor. Datorită înclinării versanților din Munții Vlădeasa pe care se formează, solurile au grosimi mici, iar temperaturile scăzute nefavorabile resturilor vegetale, generează un humus cu caracter acid (pH4). Astfel în această zonă solurile prezente fac parte din categoria cambisoluri, spodisoluri și umbrisoluri. În depresiune, în zonele cu exces de apă, se dezvoltă solurile hidrimorfe, respectiv stagnosoluri și gleiosoluri, iar de-a lungul paraielor de munte se dispun sub forma unor fâșii longitudinale, aluviosolurile. Repartiția claselor de soluri din Munții Vlădeasa se dispune astfel: cambisoluri (32%), urmate de luvisoluri (18%), umbrisoluri (18%), protisoluri (11%), antrisoluri (10%), iar pe cele mai reduse suprafețe se desfășoară cernisolurile (4%), andosolrile (4%), hidrisolurile (2%), și histisolurile (1%). Tabelui. 4. Tipurile de soluri.
Nr. crt.ra Tipul de solAltitudinea (00)Temperatura (0)Precipitațiile (mama)Tipul . de vegetație ,
1Auvisol600 — 7007,8760,0Salix, Aus, Carex, Juncus, Trifolium
7)Preluvosol tipic Faeoziom clinogleic700 — 80071163,0Carpinus, Fraxinus, Festuca, Agropirum
3Eutricambosol Luvosol800 -— 14004,7780,0Fagus, Carpinus, Agrostis, Galium
4Districambosol Rendzina1400 — 1700î5IU66Picea, Abies, Fagus, Luzula, Oxalis
5Humosiosol Nierosol sI>17001,01124,4Juniperus, Pinus, Luzula, Sphagnum, Rhododendron,
(Sursa: Cercetări podologice în vederea refacerii fondului agrosilvic și zoopastoral în Masivul Vlădeasa, ing. Teodor Cioban, USAMV, Cluj-Napoca,2009) “£) Amenajări hidrotehnice. Sunt reprezentate de lacul de acumulare Floroiu sau Lacul Valea Draganului, care se află pe râul cu același nume (Drăgan). Este o construcție din beton în arc cu dubla curbură, situat la o altitudine absolută de 1280 m, iar principalii parametri ai barajului sunt: 15

Pagina 20

PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A Cota coronamentului: 856 m alt. absolută. Cota fundației: 736 m alt. absolută. Înălțimea barajului: 120 m. Lungimea la coronament: 424 m. Grosimea la coronameant: 6 m. Grosimea maximă la bază: 28 m. Volumul de beton proiectat: 470 m”. Volumul total de apă: 112 mil. m?. Acumulare hidroenergetică Floroiu îndeplinește următoarele funcții: regularizarea anuală a debitelor râurilor Drăgan și Sacuieu. producerea de energie electrică prin centrală Remeți. atenuarea undelor de viitură de pe râul Drăgan. creșterea posibilităților de aprovizionare cu apă a orașului Oradea. Barajul de acumuare este alimentat atât de apele râului Drăgan cât și de Sacuieu, care sunt aduse printr-o aducțiune pe o diferentă de nivel de 190 m, cu o lungime de 485 m, și un diametru de 1,4 m. Prin acest baraj se regularizează un debit mediu de 8,7 m“/sec. de apă SECȚIUNEA a-4-a Populatie In ceea ce privește populația, comuna Poieni se confruntă cu următoarele probleme: îmbătrânirea accentuată a populației; depopularea datorită migrației, în special a tinerilor cu studii medii și superioare spre centrele urbane, sau străinătate; numărul populației- 4572. 16

Pagina 21

PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A SECȚIUNEA a-5-a Căi de transport Căile de comunicație rutiere și căile ferate Conform Ordonanței de Guvern nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor, acestea se împart din punct de vedere al administrării si funcționălității în mai multe categorii: drumuri de interes național: autostrăzi, drumuri expres, drumuri naționale europene-E 60, naționale principale și naționale secundare. YV drumuri de interes județean-103H,764B. YV drumuri de interes local: drumurile comunale-DC 126,DC 127 și cele vecinale; VI străzile din localitățile rural, căi ferate duble si simple, ; Drumurile de exploatare din extravilan, care nu au un caracter permanent nu se înregistrează, atribuindu-se în mod egal parcelelor din imediata vecinătate. SECȚIUNEA a-6-a Dezvoltare Caracteristicile economice ale comunei Poieni Economia comunei Poieni este compusă din sectorul agricol, silvic, sectorul terțiar care vor fi analizate în acest capitol. Inainte de analiza aceste sectoare, voi face realiza analiza situației locale, din perspectiva potențialului investitor în economia locală a comunei Poieni. Economia locală este principala forță motrice a dezvoltării locale și este în mare parte absentă pe teritoriul comunei. Atragerea de întreprinzători în varii domenii va genera ocupare profesională, venituri crescute ale locuitorilor, o mai eficientă utilizare a resurselor locale, apariția resurselor financiare necesare demarării unor proiecte de reabilitare/extindere a infrastructurii fizice și sociale, de protecție a mediului, de dezvoltare turistică, pentru promovarea zonei, etc. Analiza își propune așadar o prezentare a punctelor tari, slabe, oportunităților și amenințărilor care determină spațiul economic al comunei Poieni. Strategia din perspectivă economică locală a comunei Poieni Puncte tari > Resurse naturale: rețea hidrografică bogată, minereuri neferoase (piatră de construcție) 17

Pagina 22

PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A Prezența în apropiere a unor poli de atracție urbană: Cluj-Napoca, Huedin, Oradea, cuimpact pozitiv asupra schimburilor comunității locale cu exteriorul (mărfuri, educație,locuri de muncă, etc.); Drumul european E60, rețea de transport feroviar, inclusiv stație de cale ferată pe magistrala Cluj — Oradea — Budapesta; Potențial turistic care poate fi valorificat: luncă, munte,lac de acumulare în cea mai mare parte sălbăticie propice pentru încurajarea turismului; Vechi tradiții în prelucrarea unor resurse locale (industrie extractivă — piatră,exploatarea și prelucrarea lemnului); Tradiții locale în creșterea animalelor, în special a bovinelor; Modernizarea sectorului zootehnic, prin crearea Asociațiilor Crescătorilor,organisme de inspirație europeană; Resurse naturale locale diverse și bine reprezentate, permițând crearea deîntreprinderi locale bazate pe creșterea valorii adăugate a acestora; Existența unei comunități de afaceri locale, în fază incipientă, reprezentată princâteva societăți comerciale și persoane fizice autorizate cu activitate în zonă; Populația comunei are resurse financiare suficiente pentru a putea susține activități economice locale (practic aceasta poate conta ca și piață locală, în comparație cusituația din alte comune, și chiar orașul Huedin). Puncte slabe resurse financiare insuficiente, investiții autohtone și străine limitate, investiții puține; echipamente și tehnologii învechite, poluante; tendințe de monoindustrializare (principalele activități industriale se concentrează pe extracția de piatră pentru construcții și pe prelucrarea lemnului); practici nedurabile (exploatarea intensivă primară a resurselor forestiere); media de vârstă ridicată a celor ce se ocupă de activități agricole; Infrastructura necorespunzătoare, absența alimentării cu apă, si a canalizării în multesate și cătune, stare improprie a unora din drumurile comunale, și a drumului județean ce permite accesul la barajul Floroiu (Lunca Vișagului); Parcelarea terenului (suprafețele agricole nu pot fi întotdeauna lucrate mecanizat) și probleme legate de posesiune; Diversitate redusă, majoritatea fiind orientate spre alimentație publică — magazine alimentare și baruri; Orientare în majoritate spre clienții locali; 18

Pagina 23

PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A Activități de marketing reduse; Valorificare slabă a resurselor locale; Starea precară a unor capacități de cazare; Număr redus al fermelor agro-turistice autorizate; Lipsa unor produse turistice coerente; Lipsa personalului calificat în turism — manageri, ghizi; Promovare slabă a produselor turistice existente. Oportunități Reconversia unor capacități economice aflate în conservare în capacități cu profil nou de fabricație; Reconversia unor capacități, în special agricole, spre arii de productivitate adaptatecondițiilor locale; Existenta unor spații și terenuri disponibile pentru dezvoltări antreprenoriale;- Existența resurselor locale, puțin sau necorespunzător valorificate în prezent,reprezentate prin suprafețe importante de pădure, precum și produse accesorii pădurii; Disponibilitatea unor resurse suplimentare, posibil a fi accesate prin utilizarea programelor de finanțare ale Uniunii Europene; Disponibilitatea de a încheia relații de parteneriat a autorităților locale, cu investitorilocali sau străini; Prezența în zonă, activitatea si deschiderea la încheierea de parteneriate a unor organizații neguvernamentale care au capacitatea să atragă fonduri extrabugetare; Colaborarea zonală în cadrul Microregiunii Huedin; disponibilitate în accesarearesurselor comunelor vecine, și încheierea de parteneriate locale în cadrul Microregiunii Huedin; Diversificarea industriei, care să fie capabilă de împlinirea profesională și materială a locuitorilor comunei; N Atragerea investitorilor care să fie capabili să ofere locuitorilor locuri de muncă și să dezvolte zona; NY Posibilitatea dezvoltării unei industrii nepoluantă cu dezvoltare durabilă; V Posibilitatea dezvoltătii unei industrii generatoare de venit la bugetul local; V Practici de agricultură durabilă, adaptate condițiilor climaterice și solului din comună; V Activități agricole diversificate și generatoare.de venit la bugetul local; V Posibilitatea asocierii producătorilor; Posibilitatea dezvoltării unei politici de marketing eficiente; NV Diversificarea obiectului de activitate al firmelor; Diversificarea obiectului de activitate al firmelor; VON Utilizarea eficientă a resurselor locale; 19

Pagina 24

PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A > Promovarea unor tehnici eficiente de marketing; > Realizarea unor programe de pregătire pentru practicanții de agro-turism; Amenințări - Lipsa de receptivitate și flexibilitate a populației locale la cerințele pieței care determină decalaje economice mari, greu de recuperat; - Izolarea satelor din punct de vedere al accesului la infrastructură care conduce la depopularea zonei și la declin economic; - Reducerea ponderii populației active. Organizarea agricolă a teritoriului „Organizarea teritoriului agricol reprezintă ansamblul de măsuri tehnice, economice, legislative de principii și reguli interdependente formând un întreg organizat, care stabilesc modul concret de utilizare a pământului, a mijloacelor de producție și a forței de muncă în vederea desfășurării eficiente a procesului de producție pe un teritoriu agricol dat. (V. Surd și colab. 2005, p 24) Practica agricolă a diferitelor forme de amenajare și organizare a teritoriului agricol se realizează prin exploatație agricolă, reprezentând forma organizată de gestiune organizată a terenului agricol. (. Bold, Gh. Predila, 2003) Orice exploatație agricolă are la bază patru categorii de factori care constitue elementele de input: terenul, puterea economică, moștenirea culturală și starea comportamentală. În privința terenului condițiile optime sunt exprimate de altitudine, expoziția și panta versanților, clima, etc. Puterea economică poate fi sau nu stimulatoare în raport cu atitudinea societății față de agricultură și situația economică de ansamblu. În ceea ce privește moștenirea culturală, aceasta poate influența într-o măsură mai mare sau mai mică practica agricolă dintr-un teritoriu. Starea comportamentală este direct proporțională cu nivelul de instruire a populației, vârstă, etc. În concluzie exploatarea agricolă este definită de anumiți parametri economici în cadrul cărora, după realizarea bilanțului de tip input — output, se percepe un excedent: stare staționară sau pierderi. (V. Surd, și colab., 2005) În cadrul organizării terenului agricol, măsurile ce se aplică sau doresc a fi se implementate, au ca scop principal valorificarea resurselor agricole ale terenurilor, în cadrul cărora fiecare teren este inclus în categoria de folosință pentru care este pretabil. Pretabilitatea terenurilor la cultivarea anumitor tipuri de plante și cereale este direct influențată de climă, sol, relief, hidrografie, etc. 20

Pagina 25

PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A Categoria de folosință a terenului înseamnă destinația unei porțiuni dintr-un teritoriu pe o perioadă mai lungă de timp, țn funcție de însușirile naturale ale terenului, în scopul obținerii unor producții, satisfacerii unor servicii sau necesități socio — culturale sau în alte scopuri. (Gh. Timaru, 1993, p18) Terenurile cu destinație agricolă Terenurile agricole cuprind: terenuri arabile, vii, livezi, pepiniere viticole, pomicole, plantații de hamei și duzi, pășuni, fânețe, sere, solarii, terenuri cu vegetație forestieră (dacă nu se află în amenajările silvice), pășunile împădurite, cele ocupate cu construcții agrozootehnice și de imbunătățiri funciare, amenajările piscicole, drumurile tehnologice și de depozitare. (după V. Surd și colab., 2005) Terenurile arabile Această categorie cuprinde terenurile care sunt arate anual sau la mai mulți ani și care se utilizează în vederea culturilor de plante, legume, cereale, etc. Terenurile arabile includ la rândul lor: terenul arabil propriu — zis, grădini de legume, solarii, sere, rasadnite. Ca terenuri arabile se înregistrează următoarele: terenuri destinate culturilor furajere perene; terenuri rămase temporar neînsămânțate datorită unor dezastre naturale sau din alte motive; rasadnite sistematizate, cu me[tiunea de „sere ” sau „,rasadnile “; terenuri ce sere sau În privința categoriei de utilizare a terenului, schimbarea sistemului de producție determină și schimbarea modului de folosință a terenului; în acest fel se poate practica cultura plantelor prin sistemul de rotație a culturilor. (idem) a. Pășunile (P) Sunt reprezentate de terenurile întelenite sau înierbate în mod natural sau artificial prin însămânțări, care se folosesc pentru pășunatul animalelor. În cadrul pășunilor se înregistrează: N pășuni curate — pășuni acoperite numai cu vegetație ierboasă; V pășuni cu pomi — pășunile plantate cu pomi fructiferi; VI pășuni împădurite — cele pe care se află și vegetație forestieră pe lângă cea ierboasă; pășuni cu tufărișuri și mărăcini. b. Fânețe (F) În această categorie se înregistrează terenurile înierbate sau întelenite în mod artificial sau natural prin însămânțări. Se înregistrează: >» fânțe curate; > fânațe cu pomi; 21

Pagina 26

PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A > fânețe împădurite; > fânețe cu tufărișuri și mărăcini; e. Vii (V) Aici se încadrează terenurile plantate cu viță de vie, fiind înregistrate: YV vii altoite — au la baza lor portaltoi; Y vii indigene (nealtoite) — se dezvoltă pe rădăcini proprii (mai sunt denumite vii nobile); Y vii hibride; YV hamei — plantațiile de hamei sunt incluse în această categorie pentru că au aceeași agrotehnică; Y pepiniere viticole; d.Livezi (L) Livezile sunt terenuri plantate cu pomi fructiferi. Se încadreaza ca livezi: N livezi clasice; Y livezi intensive și superintensive; VY7 plantații de arbuști fructiferi; V pepiniere pomicole; 7 plantații de duzi; (după V. Surd și colab., 2005) Terenuri cu destinație forestieră Terenurile cu destinație forestieră cuprind: terenuri împădurite sau cele care servesc nevoilor culturale, de producție ori administrativă silvică, terenuri destinate împăduririlor sau cele neproductive (stâncării, abruptri, bolovănișuri, rape, ravene, torenti). În această categorie pădurile și alte terenuri forestiere ocupă cele mai mari suprafețe. Aici se înregistrează: > păduri — terenuri acoperite cu vegetație forestieră, cu o suprafață mai mare de 0,25 ha; N/A ferenuri destinate împăduririi, > 1erenuri care servesc nevoilor de cultură, producție și administrație silvică, celei destinate hranei vânatului și animalelor din unitățile silvice, cele date în folosinta temporară personalului silvic; > perdelele de protecție; > rufărișuri și mărăcinișuri, (după V. Surd și colab., 2005) Terenurile aflate permanent sub ape Din această categorie fac parte albiile minore ale cursurilor de apă, cuvetele lacurilor naturale si artificiale la nivelul maxim de retentie. Se înregistrează la această categorie: 22

Pagina 27

PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A aici trece supafața ocupată de întreaga albie minoră a cursului de apă, din > ape curgătoare (HR); se va mal în mal, chiar dacă acesta nu este în întregime sub apă. Albia minoră a unui curs de apă cuprinde și ale cursului, insulele și prundișurile. Aceste terenuri nu se trec la neproductive ci la zonele joase terenuri sub ape. limita variază în funcție de anotimp și de regimul de precipitații. Aici se > ape stătătoare (HB); în mod special pentru creșterea peștelui, precum și apele stătătoare de încadrează și apele amenajate mică adâncime. Obiective de interes turistic castrului, dealul de peste Sebeș se află cetatea de la Bologa, una dintre Veghind asupra pe cetăți transilvănene, iar localitatea Bologa a fost pentru prima dată atestată în 1304, ce are un primele turn circulat înalt de 25 de metri. Tot aici se găsesc vestigii de castru roman cu inventar și o rezervație aurifere în munte Însă istoria nu este singurul lucru notabil la comuna Poieni, aceasta fiind o cu galerii zonă de o deosebită frumusețe și potențial turistic. Pe langă istorie, zona naturală este alt element cheie al Comunei Poieni. Valea Seacă, Peștera Varfuriașului, Valea Drăganului cu Lacul Drăgan. Comuna se află în apropierea munților Meseș și Vlădeasa, loc de o frumusețe deosebită. Comuna are situri și monumente istorice, urme ale civilizației romane (la Măgura Sebeșului, Dosul Marcului, Cetățuia; Sonul, Râmbușoaie, resturile castrului roman de la Bologa), Hordiș, Carpen, medievală, monumente ale eroilor, biserici vechi sau noi. Toate trebuie puse în valoare în cetatea primul rând prin îmbunătătirea căilor de acces. din apropierea comunei Poieni sunt: astelul Octavian Goga (Ciucea - 3 km), cascada Răchițele Atracții Miresei), arborele de Sequoia din Săcuieu, masivul Vlădeasa, lacul de acumulare Drăgan, (Vălul complexul Cetățile Ponorului, lacul Beliș F ântânele Valea Drăganului un potențial turistic destul de ridicat și oferă următoarele beneficii turistice: are sporturilor de iarnă, cicloturism, offroad, existența unui teren de fotbal pus la posibilitatea practicării dispoziție pentru turiști și localnici, terenuri de tenis etc., zbor cu parapanta, trasee montane (Vlădeasa), participarea la activități tradiționale, păstoritul. plimbări cu căruța Turismul este de sejur ( pentru amatorii de liniște, de plimbări solitare, într-un cadru practicat în cadrul natural și poziție geografică izolată de centrele aglomârate și de marile natural pitoresc), de circulație. Satele de deal și munte, cu casele răspândite pe văi și coline, la o oarecare distanță artere de satisfac motivația fundamentală a numeroșilor turiști care vin în comuna Poieni, în Unele față altele, special în Valea Drăganului. 23

Pagina 28

PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A Valea Drăganului este un sat de interes pescăresc. Populația locală în limita poate organiza legii, pentru turiști inele forme de agrement specifice pescărești - Valea Drăganului la pe (păstrăvi) și Barajul Floroiu. Localitatea este înfrățită cu Machecoul din Franța, și s-au relalizat schimburi de între experiență localnicii din cele două localități. În cadrul unei expoziții de pictură unei studente de la a arte plastice pasionata de modă, s-au împărțit pliante și broșuri despre cele două localități. Trasee turistice: Circuitul Văii Drăganului, accesibil atat iarna cat și o distanță de 12 km, durata vara, pe ore. Circuitul este ușor, drum forestier bun, accesibil cu mașină de teren. Traseul turistic Traniș-Cabana Vlădeasa, accesibil tot parcurul anului, de 15 km pe distanța și durata 4-5 ore. Traseul turistic Lunca-Vișagului — Valea Bulzului — Cabana Vlădeasal, este traseu un nemarcat. Ușor de străbătut, accesibil tot timpul anului. Distanța este de 9 km și se face în 3-4 poate ore, Traseul turistic Gura Zărnii-Cabana Vlădeasa, traseul marcat cu triunghi albastru, pe o distanăță de 15 km, durta 4-5 ore. Traseul turistic de legătură între Valea Drăganului; Valea Iadului și Stana de Vale. Traseul turistic Stana de Vale-Ciripa, traseu marcat cu cruce albastră, durata de 2 ore, pe o distanță de 6 km. Traseul turistic Ciripa-Moara Dracului SECȚIUNEA a-7-a Infrastructuri locale Bisericile comunei Poieni Despre bisericile de pe teritoriul comunei ne pomenesc câteva documente secolul al începând cu XVII-lea, dar primele locașuri de rugăciune au apărut cu foarte mult timp în constituirea urmă, după comunităților săseși. Preoții dinaintea noastră, Aurel Munteanu din Valea Drăganului, loan Petrișor din Poieni, Iosif Savu din Tranișu, Victor Pop din Morlaca, în notițele lor ne-au lăsat referiri despre trecutul bisericilor. În satul Morlaca, prin 1753 sunt menționați doi preoți Vasile nenumiți — și Achim — ținând slujbele într-o biserică din lemn, iar credincioșii greco-catolici îl aveau puțin părintele sufletesc În pe Gligor. anul 1747 există o biserică a mănăstirii pe Dealul Măgura, în locul numit astăzi Dealul până (Brazii) Mănăstirii. Credincioșii din Morlaca și-au ridicat o biserică mai solidă în anul 1837, suferit care a mai multe modificări și renovări, în anul 1882, în 1953 a fost rezugrăvită iar în 1961 i refăcut s-a acoperișul 24

Pagina 29

PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A I-A din tablă. În prezent este îngrijită cu atenție de consiliul parohial și slujbă de neobositul părinte paroh loan Călătan. Satul Morlaca având o populație mai numeroasa și bani păstori sufletești a devenit prin anul 1842 centru al Districtului Morlaca, cu mai multe parohii și filiale (Fildu de Jos, Fildu de Mijloc, Fildu de Sus, Hodișu, Ciucea, Poieni, Brăișoru, Alinușu, Morlaca, Săcuieu, Bologa, Vișag și Tranișu). Localitatea Poieni, în documentele medievale la 1500, a avut de-a lungul vremii mai pomenită pe multe biserici, dar nu avea date precise decât de la jumătatea secolului al XIX-lea. Prin anul 1859 credincioșii avea o biserică din lemn, mică și joasă, prea puțin luminată, adusă de la mănăstirea din Morlaca și amplasată pământul parohial unde se află astăzi cimitirul. Între anii 1890-1892 a fost pe edificată actuala biserică. Treptat i-au fost aduse îmbunătățiri și elemente de înfrumusețare, mai ales în timpul păstoririi preotului Stefan Lungu. În 2002, a fost resfințită prin străduința preotului Cosmin Copaciu. Și trănișenii și-au construit un locaș pentru rugăciune. La început Tranișul a fost o felie și aparținea de Morlaca (și o perioadă de Vișagu). În anul 1800 în Tranișu existau o biserică construită din lemn. Un document ne precizează: „Traniș parohie înființată la 1800. Biserica din lemn din 1859 în onoarea Sfinților Arhangheli. Matricole are din 1857. Școala de lemn din 1862, școlari 58, ficiori 36, fete 22, de repetiție 30, ficiori 16, fete 14, cantor docente d-l Iosif Pop, curator primar loan Tulbure. De la 1864-1883 a funcționat preot Iosif Savu, din 1886 loan Sancu.”! În timpul revoluției de la 1848-1849 trănișenii și biserica lor au avut de suferit. După luptele purtate în 3-4 decembrie 1848 la Vărăticel (Valea Drăganului) și Bologa, în 5 decembrie urmă „arderii satelor Traniș și Vișag” cum se exprimă lancu în său. * revoluție trănișenii au reușit să adune materiale și să ridice o Avram „Raportul” După altă biserică, terminată în anul 1859 și care este și astăzi pentru trănișeni locul de rugăciune și închinare lui Dumnezeu. Satul Hodișu, de-a lungul existenței sale, a avut mai multe biserici de lemn, dar în anul 1936 prin grija parohului Dumitru Popa și a credincioșilor a început construirea unei noi biserici din material mai rezistent, folosind în acest scop piatra de granit. La 8 octombrie 1938 a fost terminată și sființită. Pe parcursul anilor datorită alunecărilor de teren au apărui fisuri pe pereți. În 1988 s-au efectuat lucrări de consolidare a fundațiilor și pereților iar în interior, pe tencuiala refăcută, s-a aplicat o frumoasă pictură murală în anii 1966-1967, în timpul preotului Adrian Cărăușu. În anul 2000, preotul loan Mocean a refăcut pictura, iar în toamna anului 2002 a fost resfințită. !! Sematismul de la Blaj, 1900, pag.417 ? Raportul prefectului Avram Iancu despre faptele cetelor armate românești de sub comanda lui în anii 1848-1849, în |. Ranga, “Avram lancu”, 1996, pag.11i 25

Pagina 30

PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A Biserica din Lunca Vișagului a fost construită în anul1931 de către meșterul Vasile Grava în perioada când preot era loachim Maxim, din inițiativa și la insistențele învățătorului Iosiv Pașcalău care era și cântăreț la biserică. Biserica din lemn aflată în apropierea acesteia a fost demolată în anul 1933, În satul Bologa biserica are o vechime ce coboară în timpul cu multe sute de ani. Dacă satul dăinuie de peste două mii de ani, despre existența primei biserici nu s-au ivit până acum mărturii scrise. Există dovezi despre o bisericută din lemn din secolul al XVIII-lea. Aceasta este construită din bârne așezată pe fundație din piatră având un pritvor susținut de opt stâlpi. Era acoperită cu șindrilă iar turnul clopotniței avea o formă prismatică pătrată, încornorată de o galerie cu parapet și acoperită cu scânduri. Baza prismatică a turnului principal are înălțate alte patru turnulețe pentru a-i da semeție și frumusețe. Biserica din lemn fiind mică și roasă de vreme nu mai corespundea. Încă din anul 1911, când preot era Septimiu Popa, bologanii au analizat posibilitatea construirii unei noi biserici, una mai spațioasă, mai trainică și mai lunminoasă, dar abia după Marea Unire din 1918 au putut să-și materializeze dorința. În anul 1919 au cumpărat două parcele de la golful Gheorghe Banty, din locul numit „Râtul domnesc”. În 1924 s-a așezat piatra de temelie, lucrările continuând timp de 8 ani. În 1932 noua biserică a fost terminată și a fost sființită de către protopopul Iuliu Truția. De atunci până astăzi a fost mereu înfrumusețată, devenind tot mai atrăgătoare și mai primitoare. Dintre toate bisericile din comna Poieni, cea mai impunătoare, cea mai reușită sub aspect arhitectonic, dar și cea mai nouă este cea din Valea Dăganului. Un document ne că în 1708 spune „s-a edificat o biserică pe fundație din piatră”, în anul 1857 s-a construit alta mai încăpătoare, iar cea veche a fost dată în anul 1859 credincioșilor din satul Dâncu (comuna Aghireș) pe care o folosesc și astăzi. Această biserică construită pe Podei avea următoarele dimensiuni: 12 m lungime, 5 m înălțime, iar clopotnița atingea 25 de metri înălțime. Pe ușa de la intrare a acestei biserici, păstrate până în zilele nostre, sunt înscrise următoarele cuvinte: „întru mărirea Sfintei Treimi s-a ridicat această biserică în anul 1857”. Biserica avea aspectul unei nave compartimentată în pronaos și naos, prevăzută răsărit spre cu o absidă decroșată în 3 laturi unice se afla altarul. Construcția a fost realizată din bârne lungi dispuse în cununi orizontale, avea o ușa joasă și geamuri mici ca să nu slăbească rezistența pereților. O perioadă lungă și prosperă de păstorit sufletesc a avut Aurel Munteanu, între anii 1906-1924, apoi loan Roșca, Petru Pop și Augustin Dejeu. Accestora le-a urmat Petre Nicolae și Aurel Ciuhandu în timpul cărora s-a edificat actuala biserică cu hramul „Sfântul Ierarh Nicolae”. Timp de 10 ani (1972- 1982), sebeșenii au construit biserica. * A. Munteanu, Monografia comunei Sebeșu Mare, manuscris aflat la satului parohia Valea Drăganului 26

Pagina 31

PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A Ideea construcției unei noi biserici în Valea Drăganului dată încă de pe vremea când ea preot Aurel Munteanu când din inițiativa lui, la 28 decembrie 1907, din banii adunați de feciorii satului cu ocazia și colindatului, s-a hotărât ca 80 de coronae să se depună într-un cont la Banca Vlădeasa din Huedin construirea noii biserici. De atunci enoriașii satului au fost preocupați în permanență de pentru construirea unei noi biserici mai încăpătoare. Împrejurimile nefavorabile, cele două războaie mondiale, slaba stare materiala a cetățenilor, au împiedicat realizarea acestui gând al cetățenilor din Valea Drăganului. În 1963, venind preot nou în Valea Drăganului, și vazând entuziasmul enoriașilor pentru construirea unei noi biserici, la 11 mai 1969, convoacă o ședință extraordinară unde pune spre aprobare ordinea de zi: aprobarea construcției unei noi biserici, conform unui proiect de construcție întocmit de arhitectul Salvan Virgil senior și inginerul Emil Lehăneanu. În data de 18 mai 1969 se convoacă o adunare generală a tuturor credincioșilor din parohie, unde au votot prin ridicarea mâinii începerea noii construcții. Se elemente ale stilului neobizantin, plan bine gândit și amplasamentul dă construcției păsesc echilibru, armonie și măiestrie arhitectonică. Noua zidire înălțăt o fundație solidă din ciment, având în elevație cinci rânduri de piatră de s-a pe suberb fasonat, încadrate între două brâuri care să-i asigure simetria, urmând apoi zidirea granit îmbrăcată în tencuială crem-maroiu. După ce urcăm cele zece trepte ajungem pe platforma de la intrare unde întâmpină două uși masive din stejar cu câte șase blaturi, bogat sculptate, cu semicerc ne în tronează Sfântul Nicolae cu cartea de rugăciune în mâna stăngă, încadrată de o deasupra, care ornamente ce reprezintă viță-de-vie, semnul perenității. Lateral sunt redate busturile coroniță cu Sfinților Petru și Pavel, având fețele înscrise în ovaluri, frumos modulate în lemn. Dincolo de de la intrare găsim amenajat un hol, apoi ne întâmpină o navă centrală de 20/16 m și ușa rânduri de coloane delimitează navele laterale și cele două balcoane laterale. În balconul de două care intrării cântă la fiecare sărbătoare corul bisericii. În absida poligonală dinspre răsărit este deasupra altarul în interiorul căruia se găsesc machetele bisericii vechi și a celor noi. Altarul este delimitat așezat de iconostatsul sculptat în lemn de stejar, foarte bine echilibrat, pe care sunt pictate scene biblice. Pictura în suprafață de 2500mp. Pictura bisericii este executată în tehnica tempera, iar tempera grasă stilul este în cel bizantin după bisericile noastre voivodale din Nordul Moldovei. Terminarea picturii bisericii are loc în 1982, cân aceasta s-a sfințit. Analizând în ansamblu interiorul și exteriorul bisericii din Valea Drăganului constatăm că acest de cult de artă, un triumf al binelui, al frumosului este în același timp un triumf al locaș și credincioșilor de aici, care în anii 70-80 ai acestui veac, în regim neprielnic realizării de biserici, au 27

Pagina 32

PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A avut curajul și neodihna de a materializa gândul edificării unui locaș de cult vrednic de înaltul lor grad de credință și hărnicie ce-i caracterizează. Din 22 august 1982 când a fost sfințită, biserica aduce sub cupola sa tot mai mulți credincioși nelocalnici, animați de dorința de a vedea, admira și a spune o rugăciune în interiorul ei. Dezvoltarea învățământului Din unele documente reiese că în localitatea Valea Drăgnului învățământul s-ar desfășura în mod organizat cam spre sfârșitul secolului al XIX-lea. In mod neoficial, a început în anul 1846, când preotul local împreună cu cantorul au adunat câțiva copii de școală în câte o casă privată învățându-i câte o bucovană și câte o rugăciune. În casa sa privată, așezată în partea de sat numită POD, a strâns cantorul Nicolae Lung, copii și timp de 4 ani s-a trudit să învețe școlarii meșteșugul scrisului și cititului, precum și câteva rugăciuni. Lui i-a urmat în anul 1850 primul învățător de profesie, loan Todoruț, de origine din Bușteni. Pe timpul lui credincioșii satului au ridicat din contribuția lor o școală în grădina de pomărit a școlii. După el a urmat un învățător din Nadăș, apoi losif Roman din Deretea, Gavril Lungu, loan Soporan. În anul 1874 se construiește altă școală, cu două săli de clasă și locuința Învățător fi învățătorului. va Vasile Giurgiuman, loan Giurgiuman, Gavril Todoruțiu, Florin Hajdu, Ion Ciota, Vasile Vereș. Din 1898 s-a înființat și al II-lea post de învățător. In anul 1902, s-a construit o școală corespunzătoare tuturor cerințelor pedagogice, cu două săli mari de clasă și locuință pentru învățători. Această școala a fost înzestrată cu tot materialul didactic necesar, însă în anul 1919 timpul frontului de la Ciucea pe toate bunurile școlii, au fost distruse de către hoardele ungurești. Pe parcursul 1919-1923 a fost numit învățător Gheorghe Dumitraș, iar pe postul doi Giurgiuman loan. Odată cu trecerea timpului, s-au făcut o serie de modificări de la clase I-VIII, la modernizarea clădirii și schimbarea cadrului profesoral. De la două săli de clasă și camera pentru învățător, la săli opt de clasă, laborator, bibliotecă, cancelarie, cămin cultural. Școală a fost renovată prin intermediul comunității din Franța cu care suntem înfrățiți, Macheoul. Astfel prin donația lor s-au realizat: încălzirea centrală în școli, renovarea grupului social cu încălzire, apă curentă, gresie, faianță, tavane casetate, izolate cu vată minerală, amenajarea unui grup social modern la grădiniță, tavane în grădiniță, tencuiala și vopsirea școlii în exterior, jgheaburi de apă pentru toată școala. Tot prin sponsorizarea acestei asociații, un grup de 52 de persoane au efectuat o minunată excursie în Franța. Pe lângă activitatea instructiv-educativă, se remarcă activitate artistică în școali. S-au instruit formații artistice ca: grup vocal de fete, dansuri populare de fete, jocuri de copii, obiceiul folcloric „Claca de tors”. Deasemnea activitatea sportivă a constituit un element important în activitatea școlară. 28

Pagina 33

PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A Se organizau competiții la nivel de județ, la săniuș, schi, atletism, handbal-băieți. Excursii cu durată de 7 zile, sau poate chiar și de o zi. Activitatea filatelică, constituită prin cercul filatelic din școală, în anul 1972, a fost primul cerc cu acest profl din județul Cluj. Anual existau expoziții și simpozioane cu temă filatelică. Pe lângă această activitatea din școală, au participat la expoziții regionale și republicane. Cel mai mare succes l-a avut în anul 1974, cu ocazia expoziției omagiale, închinate împlinirii 1850 de ani de atestare documenitră a municipiului Cluj. Atunci cercul a fost distins cu premiul special pentru cel mai bun exponat cu temă istorică și $ medalii de bronz. Activitatea cultural artistică, s-a reflectat prin înființarea unei echipe de cetățeni ai satului de diferite vârste, de la copii până la vârstnici, care au reconstituit textele de la obiceiurile folclorice: „Claca de tors”, „Vergelul” și „Nunta din Drăgan”. Textele au fost completate de cântece și dansuri specifice locului. Dansurile „Roata”, „Muiereasca”, și „Invârtita” au dat spectatorilor o vrajă aparte. „Claca de tors*a avut un mare succes, obținând locul | pe țară între formațiile folclorice din acea vreme. Prin această activitate, au dus cu ei fiorul dragostei de locuri natale, poezia sufletească a lor și a celor pe care îi reprezentau, și un strop din natura aspră a falnicilor Apuseni. Din punct de vedere al accesului la instituții de învățământ, fiecare zonă componentă a microregiunii beneficiază de câte o școală cu învățământ primar și gimnazial. Invățământul liceal este asigurat cu precădere de către instituțiile situate în orasul Huedin, restul destinatiilor pentru acest tip de învățământ fiind Cluj-Napoca. Chiar daca cel puțin din punct de vedere numeric infrastructura de învățământ în microregiunea pare a fi suficientă, există încă probleme legate de gradul de uzură al acesteia și de lipsa unui personal înalt calificat în domeniu. In plus majoritatea sistemului de învățământ se limiteaza la clasele 1-8, neexistând posibilități de formare continuă pentru adulți în instituții de sine statatoare. 29

Pagina 34

PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A Servicii medico-sanitare
ServiciiCategoriiObservații
Grădinițe4 grădinițe
ÎnvățământȘcoli cu învățământ primar și gimnazial4 școli cu clasele I-IV (la Poieni, Morlaca, Valea Drăganului) școli primare (la Valea Drăganului, Poieni).
LiceeCel mai apropiat centru liceeal este Huedin, Liceul _ Octavian Goga
UniversitarPrincipalul centru universitar este Cluj-Napoca
În ceea ce privesc serviciile medicale acestea sunt oferite prin intermediul Cabinetului sanitar al medicilor de familie din comună 2, în Valea Drăganului și în Poieni, deasemenea se găsesc și farmacii și cabinete stomotologice. La acestea se adaugă serviciile oferite de Spitalul din orașul Huedin. La fel ca întregul sistem sanitar românesc și în microregiune există un număr insuficient de cadre medicale și auxiliare, dotările dispensarelor / cabinetelor sunt de cele mai multe ori învechite Și îngreunează sau împiedică realizarea unui diagnostic optim. Pe lângă aceasta accesul la aceste servicii este de multe ori îngreunat atât din cauza distanțelor mari pe care bolnavii trebuie să le parcurgă cât și din cauza resurselor limitate ale unităților din zonă. 30

Pagina 35

PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A Locurile de adunare si cazare a populației in situații de urgența Caminele Culturale si scolile din fiecare localitate SECȚINEA a-8-a Vecinatați, influențe, riscuri transfrontaliere CAPITOLUL III Analiza riscurilor generatoare de situații de urgența Cunoașterea mecanismelor și a condițiilor de producere, a aplorii și a efectelor posibile a acestora, permite o analiză a riscurilor pe tipuri, pe baza datelor și evidențelor statistice-studii procnoze etc. pe raza municipiului/orasului/comunei. SECTIUNEA 1 Analiza riscurilor naturale Fenomene meteorologice periculoase Inundații. Furtuna Furtunile sunt parcele organizate de aer cald si umed care au fost forțate sa se ridice si sa producă fulgere si tunete. Ele sunt căile frecvente ale naturii de a echilibra cantitatea de energie in atmosfera. Furtunile pot crea mai multe fenomene periculoase: ploaie torențiala, vânturi puternice, grindina, fulgere si tornade. Intr-o furtuna, se produce mișcarea aerului pe verticala si o vasta cantitate de energie este transferata. Vânturile din urma unei furtuni la suprafața ajung la 80 km/h. Pietrele grindinii pot cauza pagube imense lanurilor si proprietarilor in doar câteva secunde si pot răni oameni si animale. Precipitațiile produse sunt de obicei intense dar de scurta durata- inundațiile sunt asociate cu acest tip de precipitații. Fulgerele sunt responsabile de multe victime in fiecare an. De asemenea, ele cauzează incendii care amenința vieți si locuințe omenești. Întreruperea curentului cauzata de fulger sau vânturi poate cauza o întrerupere pe scara larga a activităților zilnice oamenilor și operatorilor economici, La acest tip de risc nu se execută evacuarea populației. Tornada Mișcare violentă a aerului sub formă de pâlnie verticală. Aceste fenomene apar în special în zonele temperate și tropicale și au efecte catastrofale: smulg acoperișuri de case, arborii din rădăcini și ridică de la sol oameni, animale și autovehicule. Viteza de rotație poate depăși chiar și 500 de km/h, iar durata este de ordinul zecilor de minute, dar datorită energiei enorme pe care o degajă, pagubele pot fi însemnate. Seceta Un hazard natural poate fi cauzat si de lipsa unui element natural, cum ar fi ploaia in cazul secetei. Seceta reprezintă o perioada extinsa de precipitații sub nivelul normal si golirea depozitelor de apa din sol. Mai simplu, aceasta se întâmpla când mai multa apa este luata dintr-un rezervor decât cea adăugata. Acesta este de obicei rezultatul unei combinații de persistenta a presiunii mari intr-o regiune, care produce cer senin cu precipitații puține sau neexistente si folosirea excesiva a apei pentru activitățile umane. Rezultatele secetei pot fi micșorarea producțiilor agricole , micșorarea calității si existentei apei de băut si micșorarea rezervelor de hrana. Astfel, când populația e in continua creștere si cererea de apa si hrana e si ea mare, implicațiile secetei devin din ce in ce mai serioase, De asemenea, vegetația moare datorita secetei, riscul incendiilor creste, amenințând locuințe, lanuri de culturi agricole si vieți. Pe timpul perioadelor de secetă se impune un regim economicos pentru consumul de apă, supravegherea atentă a locurilor cu risc de incendiu, depistarea de noi surse de apă pentru nevoile imediate. Zăpada si gheata 31]

Pagina 36

PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A Inzăpezirile, de regula au caracter aparte privind masurile de protectie, in sensul ca acest gen de riscuri cu rare exceptii, se formeaza intr-un timp mai indelungat si exista posibilitatea de a lua unele masuri, astfel incat mare parte din efectele acestora sa fie reduse. In aceste imprejurari se recomanda tuturor cetatenilor aflati in zona, sa se informeze permanent asupra conditiilor meteorologice si sa ramana in locuinte, asigurandu-se necesarul de hrana, apa, combustibil pentru incalzit, iluminat, lopata etc. Ele ingreunează în special deplasarea mijloacelor de transport de toate tipurile, activitatea în gospodăriile populației și a operatorilor economici privind aprovizionarea cu materie primă, energie și gaze, precum și telecomunicațiile. Zăpada poate fi umeda, cauzând condiții de apa si inundații sau solida, in combinație cu ploaia cauzând polei. Zăpada solida duce la ger si viscol, combinata cu vanturile înalte. In zonele deluroase, avalanșele sunt un hazard comun provocat de zăpada. Activitatea de apărare împotriva zăpezii se desfășoară în baza „Programului de măsuri pentru perioada de iarnă” aprobat, anual, de către consiliu local. Pentru conducerea intervenției in caz de înzăpeziri, se desfășoară următoarele acțiuni: -recunoașterea locului si estimarea urmărilor -organizarea dispozitivului de acțiune si repartizarea echipajelor si mijloacelor pe puncte de lucru și urgențe -stabilirea cailor de acces si asigurarea legaturilor intre diferite formațiuni si punctele de lucru, stabilirea legaturilor cu cei surprinși de înzăpezire, organizarea corecta a lucrărilor de salvare si evacuare a acestora, asigurarea protecției împotriva degeraturilor și înghețului. Volumul de muncă pentru reluarea normală a activităților economico-sociale necesită un număr mare de mijloace mecanice specializate și un număr mare de oameni, practic întreaga populație aptă, operatorii economici și asociațiile de proprietari au obligația participării la activitatea de deszăpezire. Sunt stabilite următoarele praguri critice pentru înzăpezire: -40 cm strat zăpadă nou depus -25 cm strat de zăpadă depus peste stratul vechi Combinate cu intensificări puternice ale vântului, căderile mari de zăpadă pot produce întroieniri în zonele periferice, blocaje de circulație, pagube materiale, modificări ale configurației căilor de circulație. Incendii de pădure Incendiul se produce întotdeauna când sunt împreună trei elemente: aerul, căldura și combustibilul. Cea mai mare parte din riscurile de incendiu de pădure apar atunci când este secetă și cald. Pădurea trebuie considerată în integralitatea sa un combustibil potențial. Flăcările pot afecta vegetația vie (ramuri, frunze) sau moartă (ace, arbori uscați) precum și gospodăriile din zonă. Se consideră incendiu de pădure atunci când este distrusă suprafața minimă de un hectar și cel puțin o parte a părților superioare ale vegetației pitice, arbuștilor sau arborilor. Perioada anului cea mai propice incendiilor de pădure este vara. Seceta, slabul conținut de apă al solului și turiștii care nu respectă măsurile de prevenire a incendiilor în pădure, pot să favorizeze producerea incendiilor. Influența factorilor naturali, condițiile meteo și caracteristicile vegetației contribuie la propagarea incendiilor. Vântul accelerează uscarea solului și vegetației și crește riscurile de propagare a incendiilor la mare distanță. De asemenea, fulgerele sunt la originea începuturilor de incendiu, pe timpul perioadelor cele mai calde ale anului. Printre cauzele cele mai frecvente de incendiu se disting factorii naturali și factorii legați de activități umane. Pe lângă amenințările normale ale flăcărilor fierbinți ce cauzează arderea materialelor, focul poate trimite cantitati vaste de cenușa in atmosfera, cauzând inhibiția dezvoltării plantelor, reducând vizibilitatea si intervenind in probleme ale aparatului respirator. Poate fi si locul propice pentru instalarea alunecărilor de teren , prin distrugerea vegetației si lăsând regiunile de deal vulnerabile la căderi masive de precipitații după ce focul s-a stins. Fenomene distructive de origine geologică 32

Pagina 37

PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A J-A evenimente imprevizibile, care apar ca rezultat al presiunii degajate in timpul Cutremurele sunt tectonice. Ele sunt cele mai întâlnite de-a lungul limitelor plăcii tectonice dar pot apărea mișcărilor oriunde. acestora își au originea în zona Vrancei, altele în zonele subcarpatice și aproape Majoritatea mai puțin în părțile de nord - vest ale țării, la cutremurele pot fi de suprafață(50- 250 km.) sau la După adâncimea care se produc, adâncime(250- 700km). care evaluează energia eliberată prin deplasarea rocilor Mărimea cutremurului(magnitudinea), Richter, iar amploarea distrugerilor produse(intensitatea) se măsoară pe tectonice, se măsoară pe scara de obicei durează câteva secunde, cutremurele pot cauza pagube pe arii scara Mercalli. Chiar daca de si liniilor de curent electric si comunicații si șoselelor. Focul extinse clădirilor, țevilor apa gaze, cauzat de țevile de gaze si de căderea liniilor de curent este o cauza primara de pagube. Alunecări de teren Alunecările de teren sunt fenomene naturale majore care, de regulă, se produc pe versanții rocilor de-a lungul pantei sau lateral ca urmare a unor fenomene dealurilor, prin deplasarea torențiale, mișcări tectonice, prăbușiri grote sau eroziuni puternice ale solului, distrugerea naturale(ploi plantațiilor etc). Astfel de fenomene includ căderea pietrelor si avalanșe. cauzează imense pentru căile de transport, proprietăți agricole si Alunecările de teren pagube Ele se declanșa și urmare altor hazarde precum cutremurele, ploile torențiale. locuințe. pot prevenire, protecție si intervenție in cazul alunecărilor de teren sunt Masurile planificate pentru cele in caz de cutremur. O particularitate o constituie faptul ca evenimentul, cu rare similare cu aplicate chiar surprindere. Alunecările de teren se pot desfasura cu viteze de 1,5 excepții, nu se desfășoară prin si 3 m/s, oferind posibilitatea pentru realizarea unor masuri in astfel — 3 m/s, iar in unele situații peste rol revine acțiunilor de observare a condițiilor de favorizare de situații. In aceste condiții, un important alunecărilor de teren si alarmării (avertizării) populației in timp util realizării protecției. a SECȚIUNEA a-2-a Analiza riscurilor tehnologice Riscuri industriale De transport și depozitare produse periculoase Transport rutier Transport feroviar Transport rețele magistrale Prabușiri de construcții, instalații sau amenajări Eșecul utilităților publice Caderi de obiecte din atnosferă sau din cosmos Muniție neexplodată Sub denumirea generala de muniții sunt incluse următoarele: cartușe de toate tipurile, proiectilele, grenadele si orice elemente încărcate cu substanțe explozive. În bombele, torpilele, minele, petardele, război rol îl prezintă acțiunea de identificare a muniției si apoi neutralizarea timp de pace si un mare în speciale si de un personal calificat in acest domeniu. Detectarea propriuzisa (nu acestora poligoane muniției rămasa neexplodată se face de câtre formațiunile de specialitate (echipe intamplatoare) a cu mari performante, care pot detectă muniția la mari pirotehnice), folosind dispozitive speciale, adâncimi. oricărui tip de muniție (in special de elevi, tineri etc.) trebuie respectate La descoperirea următoarele reguli: - sa nu fie atinse, lovite sau mișcate; sa nu se încerce sa se demonteze focoasele sau alte elemente componente; _ 33

Pagina 38

PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR A II-A EDIȚIA - sa nu fie ridicate, transportate si depozitate in locuințe sau grămezi de fier vechi; - sa se anunțe imediat organele de politie, care la rândul lor anunța organele de civila protecție si care intervin pentru ridicarea muniției respective. La locul descoperirii muniției, organele de politie asigura paza locului pana la sosirea organelor de protecție civila; SECȚIUNEA a-3-a Analiza riscurilor biologice Cuprinde referiri cu privire la inventarierea și analizarea surselor de izbucnire potențiale a unor epidemii /epizootii în construcții, ferme zootehnice, spitale de boli contagioase, laboratoare de analize epidemiologice, colonii de muncitori, zone locuite paupere - fără utilități publice, tabere de sinistrați sau refugiați etc. - și poluările accidentale. SECTIUNEA a-4-a Analiza riscurilor de incendiu Cuprinde referiri cu privire la analizarea și diferențierea riscurilor de incendiu după context: statistica incendiilor și a altor situații de urgență, evidențele existente pe localități, operatori economici, instalații publice etc., fond construit, vegetație sau vehicule. SECTIUNEA a-5-a Analiza riscurilor sociale Cuprinde referiri cu privire la analizarea riscurilor sociale în funcție de existente evidențele privind adunări, târguri, festivaluri și alte manifestări periodice cu afluență mare de public și mișcările sociale posibile, în raport de politica socială și situația forței de muncă din zonă. „SECTIUNEA a 6-a. Analiza altor tipuri de riscuri cum sunt descarcerări, asistență medicală și transport medical, deblocări de persoane, evacuare și autoevacuare, distrugerea focarelor de infecție și parazitare, salvarea de la înălțime/ scoaterea din puțuri a animalelor căzute și labile persoanelor psihic hotărâte să se sinucidă, dar și altele precum scoaterea apei de la subsoluri de bloc, beciuri fântâni inundate și . CAPITOLUL IV Acoperirea riscurilor SECTIUNEA 1 Conceptia desfăsurarii acțiunilor de protecție-intervenție Elaborarea concepției de desfășurare a acțiunilor de - protecție-intervenție constă în stabilirea etapelor și fazelor de intervenție, în funcție de evoluția probabilă a situațiilor de urgență, definirea obiectivelor, crearea de scenarii pe baza acțiunilor de dezvoltare, a premiselor referitoare la condițiile viitoare (completarea alternativelor față de obiectivele urmărite, identificarea și alegerea alternativei de acțiune optime și care recomandă planul de acțiune ce urmează să fie aplicat), selectarea cursului optim de acțiune și stabilirea dispozitivului de intervenție, luarea deciziei și precizarea /transmiterea acesteia la structurile proprii și celor de cooperare. Pentru fiecare categorie de risc se întocmesc și actualizează planuri de protecție și intervenție ce se vor constitui anexe la prezentul plan de analiză și acoperire a riscurilor. La proclamarea „STĂRII DE ASEDIU” sau a „STĂRII DE Ă” URGENȚ se vor executa următoarele măsuri : - verificarea și actualizarea documentelor de conducere ; - introducerea serviciului operativ ; - stabilirea măsurilor pentru asigurarea evacuării imediate a materialelor existente în adăposturile pentru populație; - verificarea instalaților de acționare a iluminatului public ; - verificarea și aducerea în stare de funcționare a aparaturii și mijloacelor de înștiințare- alarmare; - completarea materialelor necesare dotării formațiunilor de protecție civilă; - intensificarea pregătirii comisiilor și formațiunilor de protecție civilă /SVSU 34

Pagina 39

PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A La declararea mobilizării generale / parțiale sau a stării de război se asigură capacitatea completă de protecție civilă. La primirea mesajului „PREALARMĂ AERIANĂ”se execută următoarele activități : - alarmarea persoanelor prevăzute să ocupe punctul de comandă / conducere ; - verificarea mijloacelor de transmisiuni și instalaților din punctul de comandă ; - întărirea pazei și apărării punctului de comandă ; - urmărirea evoluției evenimentului pentru care s-a primit mesajul ; - analizarea și interpretarea situației; - verificarea și pregătirea C.L:S.U. și S.V.S.U. La semnalului „ALARMĂ AERIANĂ” sau „DEZASTRE” se execută următoarele primirea activități : - transmiterea semnalului la operatorii economici posibil afectați din raza administrativă; introducerea semnalului „ALARMĂ AERIANĂ” sau, după caz,"DEZASTRE” pe teritoriul - localitatii și respectiv în zonele posibil afectate; - verificarea și pregătirea pentru intervenție a formațiunilor SVSU; intensificarea observării prin formațiunile de specialitate ale SVSU, centralizarea informărilor și - trimiterea sintezei lor(rapoartelor operative) la eșalonul superior; - analizarea și interpretarea situațiilor de la etapă la etapă; - pregătirea acțiunilor de intervenție: SECȚIUNEA a-ll-a Etapele de realizare a acțiunilor Desfășurarea intervenției cuprinde următoarele operațiuni principale: alertarea /sau alarmarea serviciilor profesionist, voluntar și private pentru situații de urgență în a) și vederea pregătirii și executării intervenției; b) informarea personalului de conducere asupra situației create; c) deplasarea la locul intervenției; intrarea în acțiune a forțelor, amplasarea mijloacelor și realizarea dispozitivului preliminar de d) intervenție; e) transmiterea dispozițiilor preliminare; f) recunoașterea, analiza situației, luarea deciziei și darea ordinului de intervenție; 8) evacuarea, salvarea și /sau protejarea persoanelor, animalelor și bunurilor; h) realizarea, adaptarea și finalizarea dispozitivului de intervenție la situația concretă; i) manevra de forțe; j) localizarea și limitarea efectelor evenimentului (dezastrului); K) înlăturarea unor efecte negative ale evenimentului (dezastrului); [) regruparea forțelor și mijloacelor după îndeplinirea misiunii; m) stabilirea cauzei producerii evenimentului și a condițiilor care au favorizat evoluția acestuia; n) întocmirea procesului-verbal de intervenție și a raportului de intervenție; o) retragerea forțelor și mijloacelor de la locul acțiunii în locul de dislocare permanentă; p) restabilirea capacității de intervenție; q) informarea primarului și a eșalonului superior. Măsuri pe timpul producerii dezastrului: salvarea și protecția) populației, animalelor, bunurilor materiale -și valorilor de - (prevenirea patrimoniu, de acțiunile distructive ale dezastrelor prin înștiințare, alarmare și evacuare sau dispersare temporară, adăpostire, descarcerare; decontaminarea chimică radioactivă a personalului, terenului, clădirilor, instalațiilor și __ echipamentului, în cazul producerii unor accidente nucleare sau chimice; 35

Pagina 40

PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A - limitarea și înlăturarea avariilor la rețelele de utilitate publică; - izolarea focarelor epidemiilor sau epizootiilor; - acordarea primului ajutor, trierea și evacuarea răniților la formațiunile medicale fixe sau mobile cele mai apropiate; - acordarea asistenței medicale specializate și spitalizarea persoanelor rănite, iradiate, arse, contaminate, intoxicate; - amenajarea unor spații de locuit improvizate sau specializate, inclusiv a unor tabere de sinistrați (refugiați), pentru persoanele rămase fără locuințe; - paza și supravegherea zonelor calamitate; colectarea, depozitarea, transportul și distribuirea ajutoarelor umanitare de strictă necesitate pentru populația rămasă fără locuințe; - paza și însoțirea convoaielor umanitare; - înlăturarea tuturor urmărilor dezastrelor și participarea la refacerea condițiilor pentru reluarea, în stare de normalitate a activităților sociale și economice; Toate acestea se pot desfășura succesiv sau simultan în faza de producere a dezastrului și precum după producerea acestuia (post-dezastru), în acest ultim caz, misiunile fiind împărțite în misiuni post- dezastru pe termen scurt, pe termen mediu, respectiv pe termen lung. Prevenirea situațiilor de urgență generate de riscuri naturale Activitatea de prevenire a situațiilor de urgență generate de riscuri naturale un efort presupune conjugat și multidisciplinar, implicând resurse umane și materiale deosebite. Cum împiedicarea manifestării acestor riscuri nu este posibilă, activitatea de prevenire are în vedere influențarea caracteristicilor legate în primul rând de vulnerabilitatea populației, bunurilor materiale și proprietății, prin măsuri și acțiuni de apărare. Obiectivele specifice sunt: a) identificarea și delimitarea zonelor expuse riscului; b) întreținerea lucrărilor și amenajărilor de apărare și realizarea unora noi în zonele expuse riscului; c) implementarea sistemelor de prognoză, avertizare și alarmare; d) întocmirea planurilor de apărare în vederea unei gestionări eficiente a situațiilor de urgență determinate de manifestarea riscului specific: 1. planuri de intervenție; 2. planuri de înștiințare-alarmare a populației; 3. planuri de evacuare a populației în cazul situațiilor de urgență; 4. asigurarea logistică în cazul situațiilor de urgență; e) elaborarea hărților de risc pentru localitățile vulnerabile; f) elaborarea politicilor de amenajare a teritoriului în concordanță cu hărțile de risc; 8) implementarea unor sisteme de asigurări obligatorii pentru locuințele din zonele de risc; h) pregătirea populației și a autorităților privind responsabilitățile și modul de acțiune în fazele predezastru, dezastru și post-dezastru; i) elaborarea unor programe naționale și locale care să vizeze strămutarea comunităților din zonele de risc major, în care nu se pot aplica alte măsuri de reducere a riscului sau acestea nu sunt viabile din punct de vedere al costurilor. Prevenirea situațiilor de urgență generate de riscuri tehnologice Din punct de vedere al riscurilor tehnologice, activitatea de prevenire are drept obiectiv evitarea manifestării acestora prin aplicarea unor măsuri și acțiuni încă din etapa de proiectare, continuând în fazele de exploatare și dezafectare în condiții de siguranță. Accidente industriale Prevenirea accidentelor industriale reprezintă un aspect deosebit de important, fiind reglementată printr-o serie de acte normative, în conformitate cu reglementările existente la nivelul Uniunii 36

Pagina 41

PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A Europene și presupune obiective concrete și responsabilități pentru toate componentele Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență. Principalele obiective specifice sunt: a) identificarea și realizarea unui inventar unic cu operatorii economici care produc sau transportă substanțe periculoase pe teritoriul municipiului/orașului/comunei; b) elaborarea unor politici eficiente de prevenire a accidentelor majore și aplicarea practică a acestora; c) reducerea riscului tehnologic prin utilizarea celor mai sigure tehnici disponibile și retehnologizare; d) reducerea impactului negativ asupra comunităților și mediului prin politici coerente de amenajare și utilizare a teritoriului; e) implementarea unui sistem de management de siguranță, la nivelul operatorului economic, care să conducă la o gestionare mai eficientă a accidentelor pe amplasamente; f) elaborarea unor planuri de urgență externă viabile și care să ofere un instrument eficient autorităților administrației publice locale pentru limitarea și înlăturarea efectelor accidentelor industriale în exteriorul amplasamentelor; g) dezvoltarea cooperării între comunitățile locale și operatorii economici, pentru asigurarea măsurilor de protecție a populației în zonele de planificare la urgență; h) elaborarea unor programe pentru conștientizarea populației expuse, prin îmbunătățirea comunicării cu publicul și implicarea mass-media; i) îmbunătățirea colaborării în context transfrontalier, în vederea mai bunei gestionări a situațiilor de urgență declanșate de accidente industriale în care sunt implicate substanțe periculoase. Accidente pe timpul transportului materialelor periculoase Prevenirea accidentelor pe timpul transportului materialelor periculoase constituie o activitate de interes național și este reglementată prin legislație specifică, în conformitate cu acordurile internaționale la care România este parte. Principalele obiective sunt: a) realizarea hărților de risc cu rutele cele mai susceptibile la accidente de transpoit în care sunt implicate materiale și deșeuri periculoase; b) realizarea unui sistem de monitorizare a transporturilor de materiale periculoase în vederea asigurării unei intervenții oportune și operative în caz de accidente; c) elaborarea unor planuri județene de răspuns la accidente de transport în vederea unei gestionări adecvate. Prevenirea incendiilor 1, Exercitarea autorității de stat în domeniul apărării împotriva incendiilor prin activități de reglementare, avizare, autorizare, atestare, control, organizarea apărării împotriva incendiilor, supravegherea pieței, recunoașterea și desemnarea organismelor pentru atestarea conformității produselor cu rol în satisfacerea cerinței securitate la incendiu, auditul de supraveghere a persoanelor fizice și juridice atestate, stabilirea răspunderii juridice și sancționarea persoanelor vinovate de încălcarea prevederilor legii. 2. Optimizarea activității de avizare a proiectelor pentru anumite categorii de construcții și autorizarea la punerea în funcțiune a acestora în vederea asigurării cerinței esențiale de securitate la incendiu a construcțiilor și instalațiilor aferente și ale exigențelor utilizatorilor. 3. Implementarea codurilor de proiectare bazate pe performanță și a metodelor ingineriei securității la incendiu în domeniul proiectării și realizării investiților. Totodată se va acționa pentru cunoașterea prevederilor reglementărilor privind noua clasificare europeană a produselor pentru construcții din punct de vedere al comportării la foc de către producători, patroni, utilizatori și proiectanți, pentru a asigura un nivel competitiv pentru produsele și serviciile de proiectare naționale. 4. Operaționalizarea serviciilor publice voluntare pentru situații de urgență la 37

Pagina 42

PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A nivelul comunității locale în vederea reducerii numărului mare de victime și incendii la gospodăriile populației. 5. Crearea unui cadru legislativ adecvat în vederea înființării, echipării, dotării și pregătirii serviciilor private pentru situații de urgență, având în vedere tendința dezvoltării aglomerărilor competitive în domeniul întreprinderilor mici și mijlocii, în consonanță cu inițiativele europene de politică industrială. 6. Planificarea și desfășurarea activităților de prevenire a incendiilor de către Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență și Inspectoratul județean pentru situații de urgență, preponderent la instituții publice, operatori economici cu risc mare și foarte mare de incendiu, ori obiective în care se desfășoară activități socioeconomice și culturale la care participă un număr mare de persoane. 7. Elaborarea unei noi concepții privind statistica incendiilor, bine definită și de înaltă calitate, care va determina optimizarea măsurilor preventive și îmbunătățirea calității produselor de protecție la incendii. 8. Elaborarea unor metode de evaluare a riscului de incendiu, armonizate cu reglementările europene specifice. 9. Crearea unei culturi a prevenirii incendiilor prin informarea publicului asupra riscurilor existente și educarea populației cu privire la măsurile practice pe care le poate lua pentru reducerea vulnerabilității. 10, Dezvoltarea la nivel local a unei concepții integrate de conștientizare a publicului, precum și a factorilor de decizie și a celorlalți factori implicați, pentru cunoașterea diferitelor tipuri de riscuri specifice, a măsurilor de prevenire a acestora, precum și a comportamentului de adoptat în cazul producerii lor. O astfel de concepție este necesară pentru a crea o societate informată și rapidă în reacții, capabilă să-și reducă vulnerabilitatea la dezastre. 11. Crearea unei mentalități adecvate la nivelul comunităților locale prin angrenarea în acest efort a celorlalți tactori educaționali: școala, biserica, organizațiile nonguvernamentale, etc. Conducerea acțiunilor și asigurarea cooperării: A. Conducerea- se asigură, funcție de situația creată pe teritoriul Municipiului/orasului/comunei , de la sediul Primăriei sau din punctul de comandă municipal, prin serviciul organizat, cu personalul de conducere al CLSU. Conducerea acțiunilor de protecție civilă se exercită, potrivit legii, de către autoritățile administrației publice, prin Comitetul Local pentru Situații de Urgență și Inspectoratul Județean pentru Situațiile de Urgență. Conducerea acțiunilor de protecție-intervenție, în cazul producerilor riscurilor, se realizează de către Comitetul local pentru Situații de Urgență. Convocarea Comitetului local pentru Situații de Urgență se va face la ordinul primarului, pentru a stabili măsurile ce se impun pentru înlăturarea urmărilor. Conducerea forțelor și mijloacelor fiecărui organism component al comitetului se va realiza strict de către organul de conducere al organismului respectiv. Conducerea acțiunilor de protecție-intervenție se va desfășura pe etape și va cuprinde : - culegerea, centralizarea și prelucrarea datelor și informațiilor despre riscul produs: - analiza situației create; - mărime, amploare; - evaluarea urmărilor, pierderilor și distrugerilor; - evaluarea necesarului de resurse umane, materiale și financiare; - evaluarea nevoilor de sprijin; - stabilirea celor mai urgente măsuri (alarmare, evacuare, restricții); - elaborarea deciziei pentru intervenție și transmiterea dispozițiunilor de intervenție (acțiune); - coordonarea, conducerea și controlul desfășurării acțiunilor; - elaborarea sintezelor și rapoartelor pentru eșaloanele și organismele interesate; 38

Pagina 43

PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A elaborarea comunicatelor de informare pentru populație și transmiterea lor prin mass-media; _ - analiza stadiului de realizare a măsurilor stabilite. Conducerea realiza atât de la nivelul Primăriei cât și în teren, din zonele afectate. se va sistemului de alarmare se execută în situația existenței pericolului de risc, prin Declanșarea sistemul centralizat de alarmare, de 1JSU Activități care se execută la producerea unei situații de urgență: + protecției individuale (familială sau colectiva, funcție de situație) Asigurea * Deplasarea în cel mai scurt timp la Primărie + Constituirea grupului de lucru, compus din consultanții/experți ai instituților și operatorilor economici cu reprezentare în comitetul local + Verificarea prezenței + Emiterea de ordine referitoare la situația de urgență creată + Verificarea stadiului de activare al sistemului de acțiune : - organismele de conducere; - formațiile de intervenție; - agenții economici; - sursa de risc; - furnizorii de resurse, organismelor și celorlalte componente ale sistemului care nu sunt încă + Executarea înștiințării activate. analizarea, împreuna cu membrii comitetului, a datele și informațiile disponibile * Culegerea și despre: - caracteristicile situației de urgență ; urmările probabile ale acestuia și cele cunoscute la momentul analizei. - + Elaborarea transmiterea ordinelor preliminare de intervenție pentru executarea unor acțiuni și de: - cercetare-căutare și observare; generala/parțială a distribuției de: electricitate, gaze, agent termic, - deconectare/întrerupere apă. + datelor si informațiilor despre urmările situației produse de la: Culegerea - sistemul de cercetare-căutare, observare; - agenții economici; si organizații din municipiu: Societatea de Cruce Roșie, Ambulanță, - organisme Societăți de taximetrie, transport, echipaje de poliție din trafic, etc. Analiza create, ca urmare a acțiunii factorilor distructivi asupra elementelor expuse: + situației evaluarea caracterului, gravității si a volumului de distrugeri, pierderi si pagube; _ - distribuția acestora pe cartiere, agenți economici, instituții; cu datele din scenariile pre-dezastru, in vederea planificării intervenției - compararea - înscrierea situației pe planul hartă general al localitatii. inițierea si desfășurarea acțiunilor de intervenție de la membrii * Culegerea propunerilor pentru domenii de specialitate, pentru limitarea si înlăturarea urmărilor situației de urgență: comitetului, pe - înscrierea propunerilor în jurnalul acțiunilor de intervenție. acțiunilor de intervenție, care trebuie să fie executate pentru limitarea și + Stabilirea categoriilor înlăturarea urmărilor, tehnicilor si tehnologiilor de desfășurare a acestora. + Stabilirea si repartiția misiunilor de intervenție la : - Comitetului local pentru situații de urgență ; în planurile de intervenție/cooperare, specifice tipurilor de risc: - organismelor prevăzute - formațiilor de intervenție profesioniste și voluntare; - Stabilirea termenelor si duratei de desfășurare a acțiunilor de intervenție (după caz). 39

Pagina 44

PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A * Organizarea si desfășurarea evacuării si cazării sinistraților, conform prevederilor de planului evacuare. * Alocarea resurselor umane, materiale și financiare: - repartiția formațiilor de intervenție; - repartiția specialiștilor pentru supraveghere si control a dezvoltării evenimentelor, a declanșării unor dezastre complementare si/sau a declanșării și dezvoltării unor fenomene/evenimente care ar complica/împiedica realizarea acțiunilor de intervenție; - repartiția mijloacelor de intervenție de la nivelul Comitetului Local (echipamente, aparatură, unelte, instalații — utilaje, mijloace de transport, etc.). * Elaborarea ordinului pentru intervenție * Elaborarea ordinului pentru evacuare si cazarea sinistraților/evacuatilor * Transmiterea ordinului către organismele si formațiile care urmează să execute de acțiuni localizare și înlăturare a urmărilor Ordinul se transmite: - direct la conducătorii formațiilor, prin componenții grupului de lucru; - telefonic (telefon, radiotelefoane, fax) și alte mijloace specializate. * Stabilirea nevoilor de sprijin și ajutor de la IJSU : - nevoile de sprijin și ajutor sunt date prin deficitul stabilit la alocarea resurselor și referi se pot la: - formații de intervenție; - mijloace de intervenție; - resurse logistice; - spații de cazare pentru sinistrați. - asistența pentru rezolvarea unor situații speciale care depășesc posibilitățile comitetului; - contaminare NBC; - carantină; * Stabilirea nevoii si condițiilor de introducere a stării de necesitate /urgentă execută în se funcție de caracterul, gravitatea și volumul de urmări ale situației create, de de face capacitatea a față acestora cu resursele comitetului. * Organizarea coordonării și controlului referitor la: - inițierea și desfășurarea acțiunilor de protecție și intervenție; - evoluția situației in zonele de risc și în zonele de intervenție; - supravegherea și controlul calității factorilor de mediu; - pericolul unor dezastre complementare; - pericolul unor fenomene/evenimente care ar complica sau împiedica realizarea acțiunilor de protecție și intervenție. Ca urmare a acțiunii de coordonare si control, în vederea asigurării eficientei, se mai realizează: - corectări și completări ale ordinului de intervenție; - manevre de forțe și mijloace ale organismelor de intervenție. * Organizarea cooperării: - între formațiile sistemului de intervenție; - cu formațiile primite în sprijin și ajutor; - cu organizațiile neguvernamentale; * Asigurarea logistica a intervenției care se refera la: - organizarea schimburilor de lucru; - organizarea hrănirii și odihnei; - asigurarea materialelor consumabile: energie, combustibil, piese de schimb etc.; - asigurarea materialelor și condițiilor de protecție și siguranță în executarea operațiilor; - organizarea depanării -întreținerii echipamentelor, utilajelor, mijloacelor de transport; - asigurarea asistenței medicale și primul ajutor pentru formațiile de intervenție, 40

Pagina 45

PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A Urmărirea desfășurării acțiunilor de intervenție în vederea asigurării calității și eficienței - acțiunilor și pentru: - respectarea tehnicilor, procedurilor și tehnologiilor adoptate; diminuarea riscului victime, supraviețuitori și operatori în cazul unor replici _ pentru periculoase; / de declanșare a unor situații complementare, a unor evenimente - reducerea pericolului fenomene care ar influența desfășurarea intervenției; distribuției parțiale sau totale de utilități: energie electrică, gaze, apă, agent termic, _ reluarea etc. + Urmărirea respectării restricțiilor si interdicțiilor în zona de risc în vederea asigurării: operatorilor și a populației valide din zona de intervenție sau de risc; - protecției victimelor, - desfășurării în condiții optime a acțiunilor de intervenție; - desfășurării evacuării și cazării sinistraților; - stării de sănătate a populației în zona de risc; - siguranței în acțiune a sistemului de intervenție. acțiunilor de ordine, îndrumarea circulației, prevenirii și stingerii * Organizarea paza, incendiilor în vederea asigurării: continuității și cursivității desfășurării acțiunilor de intervenție și de evacuare; - bunurilor si valorilor materiale ale victimelor și sinistraților din zonele de - protejării — siguranței intervenție și zonele de risc; diminuării producerii unor incidente și accidente de circulație care ar complica sau influența - desfășurarea acțiunilor de intervenție și evacuare: de declanșare a unor incendii sau explozii în zonele de risc si intervenție; - înlăturării pericolului - localizarea și stingerea incendiilor. Notificarea dezastrului, se realizează de către Comitetul Local pentru Situații de Urgență; * cererii declarării stării de necesitate/urgență, către Centrul - Transmiterea pentru aprobarea Operațional Județean din Inspectoratul pentru Situații de Urgență; + Informarea populației din zonele de intervenție și zonele de risc asupra: - situației create; - acțiunilor si măsurilor de protecție care s-au planificat și care se desfășoară; - evoluției situației în zonele intervenției și de risc; restricțiilor și interdicțiilor impuse și necesitatea respectării întocmai a acestora; - modurilor de asigurare ale diferitelor nevoi și cerințe ale populației; - de a populației apte și instruite la realizarea unor acțiuni de - nevoilor (eventuale) participare | protecție și intervenție. sinteze si pentru IJSU și CJSU despre dezastru, urmările lui și + Elaborarea unor rapoarte, de intervenție realizate și în curs de desfășurare, despre nevoile de asistență, sprijin acțiunile protecție — si ajutor, despre acțiunile pe termen lung. - + Restrângerea acțiunilor de intervenție, prin: activităților de intervenție, la ordin, din întreaga zona sau în anumite sectoare; - încetarea - retragerea formațiilor din zona de intervenție; activităților de restabilire a capacității de acțiune a formațiilor de intervenție. - desfășurarea strategii si tactici pentru acțiunile pe termen lung în vederea realizării + Analize, - demolării — curățării zonelor de distrugeri; _ consolidării — restabilirii unor construcții avariate; _ reabilitării unor activități economico — sociale; asigurării locuințelor permanente și a asistentei sociale pentru sinistrați; - - asigurării asistentei medicale și sociale a vătămaților; - revenirii la situația inițială. 4l

Pagina 46

PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A B. Cooperarea- se organizează cu scopul ducerii acțiunilor de intervenție într-o concepție unitară și peniru evitarea surprinderii și conjugarea efortului formațiunilor de intervenție împreună cu celelalte forțe ale sistemului național de apărare pentru realizarea intervenției conform planurilor de protecție civilă. Cooperarea se realizează cu : a) Poliția Locală (comunitară) pentru : -asigurarea pazei și ordinii publice, controlul și îndrumarea circulației pe - = timpul situațiilor de urgență; -executarea unor misiuni de cercetare în scopul determinării volumului distrugerilor rezultate în urma atacului aerian sau dezastrului; -asigurarea pazei unor obiective vitale; -transmiterea unor comunicate către populație, “sprijinirea pentru evacuarea populației la punerea în aplicare a planului de evacuare; -asanarea teritoriului de muniția neexplodată și identificarea cadavrelor necunoscute. b) Detașamentul de jandarmi pentru : -paza și apărarea punctelor de comandă; -paza și supravegherea zonelor contaminate precum și a zonelor cu muniție neexplodată; -paza obiectivelor afectate de riscul produs; -contracararea acțiunilor care să împiedice activitatea de intervenție c) Filiala de Cruce Roșie pentru: -organizarea acțiunilor de prim ajutor și sprijinirea tehnică a formațiunilor medicale din SVSU; -recrutarea donatorilor de sânge și trimiterea acestora la punctele de recoltare; -colectarea și distribuirea de ajutoare pentru persoanele sinistrate. d) Detașamentul de pompieri pentru: -participarea la acțiunile de limitare și înlăturare a urmărilor incendiilor; “informarea reciprocă despre producerea situațiilor de urgență și în mod special a incendiilor, stabilirea măsurilor necesare ducerii acțiunilor de intervenție; -participarea la acțiunile de neutralizare a efectelor accidentelor produse pe timpul transportului, cu substanțe toxice, chimice periculoase, pe teritoriul localitatii. -executarea intervențiilor de descarcerare SECȚIUNEA a-3-a Faze de urgență a acțiunilor În funcție de locul, natura, amploarea și de evolutia evenimentului, intervențiile serviciilor pentru situații de urgentă sunt organizate astfel: - urgenta | - asigurată de SVSU la obiectivul afectat sau de serviciile private la organizate operatorii economici; - urgenta a [l-a - asigurată de subunitațile Inspectoratului pentru Situații de Urgență “Porolissum” al județului Sălaj; - urgenta a III-a - asigurată de două sau mai multe unități limitrofe; - urgenta a IV-a - asigurată prin grupări operative, dislocate la ordinul inspectorului al general Inspectoratului General pentru Situații de Urgența, în cazul unor intervenții de amploare si de lungă durată. SECȚIUNEA a- 4-a Acțiuni de protecție-intervenție Forțele de intervenție specializate acționează conform domeniului lor de competență, pentru: a) salvarea și /sau protejarea oamenilor, animalelor și bunurilor, evacuarea și transportul victimelor, cazarea sinistraților, aprovizionarea cu alimente, medicamente și materiale de primă necesitate; 42

Pagina 47

PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A acordarea primului ajutor medical și psihologic, precum și participarea la evacuarea populației, p) instituțiilor publice și operatorilor economici afectați; măsurilor privind ordinea publică pe timpul producerii situației de urgență specifice; c) aplicarea d) dirijarea și îndrumarea circulației pe direcțiile și în zonele stabilite ca accesibile; diminuarea /sau eliminarea avariilor la rețele și clădiri cu funcțiuni esențiale, a căror e) și durata cutremurelor este vitală pentru protecția civilă: stațiile de pompieri și sediile integritate pe alte construcții aferente serviciilor sanitare care sunt dotate cu secții de chirurgie și de poliției, spitale și clădirile instituțiilor cu responsabilitate în gestionarea situațiilor de urgență, în apărarea și urgență, securitatea stațiile de producere și distribuție a energiei și /sau care asigură servicii esențiale națională, celelalte de clădiri menționate, garajele de vehicule ale serviciilor de urgență de pentru categorii diferite de apă și stații de pompare esențiale pentru situații de urgență, clădiri care categorii, rezervoare toxice, explozivi și alte substanțe periculoase, precum și pentru căi de transport, clădiri conțin gaze pentru învățământ; limitarea proporțiilor situației de urgență specifice și înlăturarea efectelor acesteia cu mijloacele f) din dotare. SECȚIUNEA a- S-a Instruirea și / sau voluntare și private de intervenție se realizează în cadrul Pregătirea forțelor profesioniste abilitate prin lege, baza unor programe adecvate avizate de Inspectoratul pentru Situații instituțiilor pe de Urgență județean și aprobate de Comitetul Județean pentru Situații de Urgență. Prefectul, primarul și conducerile tehnico-administrative ale operatorilor economici și instituțiilor de a asigura cunoașterea de către forțele destinate intervenției, precum și de către populație au obligația / modalităților de acțiune conform planurilor de analiză și acoperire a riscurilor aprobate. salariați, a intervenție a forțelor operaționale se va executa concomitent cu îndeplinirea Pregătirea pentru de bază ce le revin. În perioada premergătoare perioadei la care vor participa la operațiuni atribuțiilor ele vor executa o pregătire particularizată intensivă, la specificul fiecărei de sprijin și asistență, specialități. caracteristică procesului de pregătire va fi standardizarea instruirii de bază la un nivel Principala a fiecare componentă a forțelor de protecție civilă. O atenție deosebită va fi maxim posibil pentru acordată problemelor specifice, procedurilor de întrebuințare a tehnicii de intervenție, punându-se accent pe însușirea deprinderilor practice. instruirii o va constitui profesionalizarea personalului potrivit standardelor Sarcina prioritară a ședințe de pregătire, convocări și specializări, exerciții și aplicații conform programelor naționale prin anuale de pregătire. din serviciul voluntar va fi instruit în scopul menținerii deprinderilor impuse de Personalul utilizarea tehnicii de intervenție necesară îndeplinirii misiunilor. Treptat, după încadrarea integrală a mări numărul antrenamentelor și exercițiilor de specialitate. Instruirea va fi orientată SVSU, se vor către creșterea stării de operativitate a forțelor. de protecție civilă vor respecta standardele de operativitate stabilite. Acestea Forțele operaționale fi încadrate cu specialitățile și necesarul tehnicii de luptă prevăzute în organizarea și respectiv vor de dotare. Pe măsură ce resursele necesare vor fi realizate, standardele operative vor fi ridicate normele la niveluri cât mai înalte. SECȚIUNEA a-6-a Realizarea circuitului informațional-decizional si de cooperare Sistemul informațional-decizional cuprinde ansamblul subsistemelor destinate observării, detectării, măsurării, înregistrării, stocării și prelucrării datelor specifice, alarmării, notificării, culegerii transmiterii informațiilor și a deciziilor de către factorii implicați în acțiunile de prevenire și și gestionare a unei situații de urgență.

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.