Pagina 1
ROMANIA HOTÂRARE CU CARACTER NORMATIV
JUDETUL CLUJ
CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI POIENI
HOTARAREA Nr. 28 din 26 MARTIE 2025
privind aprobarea reactualizarii
- Reacmalizarea componentei comitetului local si centrului operativ cat si aprobarea
organigramei serviciului voluntar pentru Situatii de urgenta
- Reactualizarea Regulamentului privind organizarea si functionarea serviciului voluntar
pentru situatii de urgenta pe anul 2025, precum și atributiile si functionarea serviciului
voluntar pentru situații de urgență
- Reactualizarea Planului de analiza si acoperirea riscurilor pe anul 2025
Consiliul Local al comunei Poieni, județul Cluj, întrunit în ședință de lucru ordinară
în data zilei de 26 martie 2025;
Avand în vedere raportul cu privire la necesitatea emiterii unei hotărări, raport
întocmit de Compartimentul de resort din aparatul propriu de specialitate Serviciul Voluntar
pentru situații de urgență care propune aprobarea reactualizarii:
- Reactualizarea componentei comitetului local si centrului operativ cat si aprobarea
organigramei serviciului voluntar pentru situatii de urgenta
- Reactualizarea Regulamentului privind organizarea, atributiile si functionarea comitetului
local pentru situatii de urgenta pe anul 2025
- Reactualizarea Regulamentului privind organizarea si functionarea serviciului voluntar
pentru situatii de urgenta pe anul 2025
- Reactualizarea Planului de analiza si acoperirea riscurilor pe anul 2025
Tinănd cont de prevederile legale :
- Art129, alin. -1 și alin. -2 , litera —(d) din Ordonanta de urgenta
nr.57/2019 privind Codul Administrativ; 7) În exercitarea atribuțiilor
prevăzute la alin.-(2) litera — d), consiliul local asigură, potrivit
,
competențelor sale și în condițiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea
serviciilor publice de interes local privind: h). Situațiile de urgență ;
In temeiul drepturilor conferite prin art.139, alin. 1, coroborat cu art.196, alin.(1),
lit.a) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.357/2019 prinid Codul Administrativ, cu
modificările și completările ulterioare :
HOTĂRĂȘTE
Art. 1. — Consiliul Local al comunei Poieni aprobă în forma propusă și prezentată
de de Resort din aparatul de specialitate ” Serviciul Voluntar pentru situații
Compartimentul
de Urgență Poieni reactualizarea.
- Reactualizarea componentei comitetului local si centrului operativ cat si aprobarea
organigramei serviciului voluntar pentru situatii de urgenta
- Reactualizarea Regulamentului privind organizarea, atributiile si functionarea comitetului
local pentru situatii de urgenta pe anul 2025
Pagina 2
- Reacrualizarea Regulamentului privind organizarea si functionarea serviciului voluntar
pentru situatii de urgenta pe anul 2025
- Reactualizarea Planului de analiza si acoperirea riscurilor pe anul 20235
Art. 2. - Cu ducerea la îndeplinire a prezentei hotărări se încredințează d-nul
Morariu Adrian - Daniel — primarul comunei Poieni si d-nul Boca loan - Marian - Inspector
I Situații de Urgență iar comunicarea se va face in conditiile legii de catre doamna Natali -
Elena DUHÂNEȘ — Secretarul general delegat al comunei Poieni .
Art. 3. - Prezenta hotărăre se comunică:
- Instituției Prefectului Județului Cluj ;
- Morariu Adrian - Daniel — Primarul comunei Poieni,
- Boca Ioan - Marian-— Inspector ] Situații de urgență .
PRESEDINTE DE SEDINTA,
CONSILIER
BOCA a US
CONTRASEMNEAZĂ, - Consilieri prezenți la lucrarile
SECRETAR GENERAL DELEGAT sedintei de consiliu local; 1].
Natalia-Elena DUHÂNEȘ - Nr.voturi “pentru” II.
|
/ - Nr.voturi “contra” -,
i
- Abțineri -,
Pagina 3
COMPONENȚA NOMINALĂ A
COMITETULUI LOCAL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ
AL COMUNEI POIENI
| Nr. crt, | Funcția in CLSU | Numele și Prenumele | Funcția la locul de munca |
| 1, | Președinte | Morariu Adrian Daniel | Primarul comunei Poieni |
| 2, | Vicepreședinte | Merca Viorel loan | Viceprimarul comunei Poieni |
| 3, | Membru | Duhăneș Natalia Elena | Secretarul General Delegat al comunei Poieni |
| 4, | Membru | Boca loan Marian | inspector,Sef SVSU Poieni |
| 5, | Membru | Zbucea Ovidiu Dumitru | Șef Post Poliție Poieni |
| 6. | Membru | Neag Anca Giladiola | Director Școala Gimnazială Poieni |
| 7, | Membru | Imre Eva | Medic de familie Poieni |
| 8, | Membru | Purcel Nicu Constantin | Medic veterinar Poieni |
Pagina 4
COMPONENȚA NOMINALĂ A CENTRULUI OPERATIV
CU ACTIVITATE TEMPORARĂ AL COMUNEI POIENI
| Nr. crt. | Funcția in COAT | Numele și Prenumele | Funcția la locul de munca |
| 1, | Șeful centrului operativ | Duhăneș Natalia Elena | Secretar General Delegat al Comunei Poieni |
| 2. | Locțiitor | Boca loan Marian | Sef SVSU |
| 3, | Membru | Merca Viorel loan | Viceprimarul Comunei Poieni |
| 4, | Membru | Broscoi Andrea | Consilier personal al primarului cu dipozitie de atribuțiii contabilitate |
| 5, | Membru | Stef Octavian | Referent Taxe si impozite |
| 6. | Membru | Pașcalau Corina Maria | Agent Agricol |
Pagina 5
ROMÂNIA
JUDEȚUL CLUJ
PRIMĂRIA COMUNEI POIENI
Nr II Cin. cc. cc...
APROB
de ședință
ISA
PLANUL
DE ANALIZĂ ȘI ACOPERIRE
A
RISCURILOR
Planul de Analiză și Acoperire a Riscurilor a fost aprobat în ședința Consiliului local
NE. a. ....
Pagina 6
PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A D-A
CAPITOLUL I
Dispozitii generale
SECTIUNEA 1-a
Definitie, scopuri, obiective
Planul de analiză și acoperire a riscurilor din comuna POIENI, denumit PAAR, reprezintă
documentul care cuprinde riscurile potențiale identificate la nivel local, măsurile, acțiunile și resursele
necesare pentru managementul riscurilor respective.
Scopul PAAR este acela de a permite autorităților publice locale și celorlalți factori de decizie
să facă cele mai bune alegeri posibile referitoare la:
- prevenirea riscurilor,
- amplasarea și dimensionarea unităților operative;
- stabilirea concepției și elaborarea planurilor de intervenție în situații de urgență,
- alocarea resurselor (forțelor și mijloacelor) necesare.
Obiectivele PAAR sunt.
- crearea unui cadru unitar și coerent de acțiune pentru prevenirea și gestionarea riscurilor
generatoare de situații de urgență;
- asigurarea unui răspuns optim în caz de urgență, adecvat fiecărui tip de risc;
- cunoașterea, de către toți factorii implicați și de către populație a sarcinilor și atribuțiilor ce le
revin premergător, pe timpul și după apariția unei situații de urgență;
- optimizarea resurselor (forțelor și mijloacelor) necesare prevenirii și gestionării situațiilor de
urgență,
Obiectivul fundamental al acestui plan se concentrează asupra realizării unui sistem
informațional care să integreze toate informațiile, toate tipurile de date, necesare managementului
dezastrelor naturale, de la prognoză până la măsurile post-facturmn.
SECTIUNEA a 2-a. Responsabilități privind analiza și acoperirea riscurilor
Responsabilitățile privind analiza și acoperirea riscurilor revin tuturor factorilor care, potrivit
legii, au atribuții ori asigură funcții de sprijin privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență în
profil teritorial (autorități ale administrației publice locale, inspectoratul județean pentru situații de
urgență, CLSU alte organe și organisme cu atribuții în domeniu). Planul de analiză și acoperire a
riscurilor se întocmește de către comitetul local pentru situații de urgență și se aprobă de către consiliul
local.
Primarul asigură condițiile necesare elaborării planului de analiză, acoperire a riscurilor și
alocării resursele necesare pentru punerea în aplicare a acestuia, potrivit legii.
Alocarea resurselor materiale și financiare necesare desfășurării activității de analiză și
acoperire a riscurilor se asigură, potrivit reglementărilor în vigoare, de către fiecare autoritate,
organism, operator economic și /sau instituție în parte, corespunzător sarcinilor și atribuțiilor ce-i revin.
Planul de analiză și acoperire a riscurilor se întocmește într-un număr suficient de exemplare,
din care unul va fi pus la dispoziția Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Avram lancu” al
judetului Cluj .
Personalul din inspectoratul județean pentru situații de urgență, precum și cel al celorlalte forțe
destinate prevenirii și combaterii riscurilor generatoare de situații de urgență are obligația să cunoască
în părțile care îl privesc conținutul planului de analiză și acoperire a riscurilor și să îl aplice,
corespunzător situațiilor de urgență specifice.
Pagina 7
PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A
Responsabilitățile cetățenilor
Dezvoltarea unui sistem eficient de management al situațiilor de urgență trebuie să se bazeze,
într-o măsură mult mai mare, pe contribuția comunității locale și a fiecărui cetățean. Cetățeanul, ca
principal beneficiar al politicii de securitate, are dreptul și datoria de a contribui activ la construcția ei
cotidiană, printr-un comportament participativ și responsabil. Cetățeanul are dreptul de a fi informat cu
privire la riscurile la care este supus în cadrul comunității și la măsurile care trebuie luate pentru
prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență.
Obligația primordială a cetățenilor în acest domeniu este aceea de a avea un comportament
preventiv, de a participa activ la prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență în cadrul comunității
locale. Comportamentul preventiv cuprinde totalitatea acțiunilor pe care cetățeanul le realizează pentru
a preîntâmpina producerea de evenimente negative care pot genera pierderi. Primul nivel al acestui tip
de comportament este eliminarea neglijențelor.
Cel de-al doilea nivel îl constituie o metodologie de prevenire bazată pe redundanță, adică o
dublare a acțiunii umane cu sisteme automate de prevenire și control. Întrucât redundanța este
costisitoare, măsurile specifice trebuie analizate prin prisma eficienței, respectiv prin punerea în
balanță a gravității și probabilității producerii evenimentului alături de costurile implementării.
Toate măsurile de comportament preventiv necesar a fi adoptate de cetățeni trebuie să
constituie un ansamblu coerent sub forma politicii de securitate, concepută ca ansamblul procedurilor
de prevenirea pierderilor, respectiv pentru:
- informarea generală și permanentă/periodică asupra riscurilor specifice care îi pot afecta viața
și proprietatea și a concetățenilor;
- formarea comportamentului preventiv, dezvoltarea culturii de securitate și eliminarea
/reducerea neglijențelor din conduită;
- dezvoltarea spiritului civic și de solidaritate în comunitatea locală;
- adoptarea de măsuri proprii pentru reducerea riscurilor asupra familiei, bunurilor, locuinței și
anexelor gospodărești cu respectarea cadrului legal privind construirea și locuirea;
gestionarea situațiilor de urgență privind protecția, intervenția, evacuarea și restabilirea stării de
normalitate în comunitatea respectivă, în cazul producerii unor situații de urgență;
- participarea ca voluntari la acțiunile preventive, de salvare - evacuare a populației afectate de
situațiile de urgență, precum și la acțiunile de intervenție și de refacere ;
- încheierea contractelor de asigurări pentru cazuri de dezastre;
- cunoașterea modului de comportare înainte, în timpul și după trecerea dezastrelor;
- respectarea măsurilor stabilite de organele în drept și protejarea lucrărilor cu rol de apărare
împotriva situațiilor de urgență.
Consiliul local și primaria
Autoritățile administrației publice locale trebuie sa fie pregătite să facă față gestionării
situațiilor de urgență prin comitetele județene sau, după caz, locale pe care le conduc, ele fiind primele
care iau contact cu fenomenul și care asigură aplicarea măsurilor din planurile proprii, până la
intervenția altor autorități și structuri.
Răspunsul la factorii de risc trebuie să urmeze principiul gradualității, astfel că deciziile inițiale
trebuie luate la acest nivel, context în care creșterea capacității de prevenire și răspuns locale constituie
prioritatea esențială.
Principalele lor responsabilități, pe fazele dezastrului, sunt:
a) în faza pre — dezastru:
- instituie măsurile de prevenire a situațiilor de urgență, analizează anual și ori de cate ori este
nevoie activitatea desfășurată și adoptă măsuri pentru îmbunătățirea acesteia;
Pagina 8
PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A
- aprobă organizarea activității de apărare împotriva situațiilor de urgență la nivelul unității
administrativ- teritoriale;
- hotărăsc înființarea serviciilor voluntare pentru situații de urgență, aprobă regulamentul de
organizare și funcționare a acestora, asigură încadrarea cu personal, dotarea și finanțarea cheltuielilor
de întreținere și funcționarea acestuia în condiții de operativitate și eficiență în conformitate cu
criteriile minime de performanță;
- aprobă planurile anuale și de perspectiva pentru asigurarea resurselor umane, materiale și
financiare destinate prevenirii și gestionarii situațiilor de urgență;
- elaborează planurile urbanistice generale, corelate cu hărțile de risc și asigură respectarea
prevederilor acestor documentații;
- determină necesitățile comunității locale privind resursele mobilizabile, materiale, utilaje și
financiare in caz de dezastre;
- asigură mobilizarea populației la acțiunile de apărare împotriva situațiilor de urgență și
organizează exerciții și aplicații, sub conducerea organelor abilitate în vederea pregătirii intervenției
operative;
- asigură organizarea și instruirea grupurilor de voluntari în vederea participării la acțiunile de
salvare-evacuare a populației afectate de dezastre.
b) pe timpul dezastrului:
- desfășoară activitățile cuprinse în legislația în vigoare privind managementul situațiilor de
urgență;
- menține în stare de funcționare drumurile și accesele în zonele calamitate;
- coordonează acțiunile de ajutor;
- înființează centre de informare în zona în care s-a produs dezastrul care să îndeplinească și
funcția de transmitere a avertizării individuale a cetățenilor în cazul în care sistemele de înștiințare -
alarmare nu sunt disponibile, pe durata situației de urgență;
- asigură condițiile necesare pentru acordarea asistenței medicale;
- asigură evacuarea persoanelor sau bunurilor periclitate potrivit planurilor întocmite și
condițiile corespunzătoare de trai, evidența populației evacuate, asigurarea primirii și cazării
persoanelor evacuate, instalarea taberelor de evacuați, recepția și depozitarea bunurilor evacuate,
securitatea și paza zonelor evacuate;
- coordonează acțiunile pentru asigurarea necesităților esențiale ale persoanelor sau
comunităților izolate.
c) post dezastru:
- participă la acțiunile de înlăturare a efectelor dezastrelor, de refacere a locuințelor și
gospodăriilor afectate de dezastre;
- coordonează acțiunile de aprovizionare cu hrană și îmbrăcăminte și de distribuire a acestora,
precum și pentru cazarea în locuințe temporare;
- asigură condițiile pentru asistența sanitară;
-coordonează activitățile de reconstrucție și restaurare a activității normale;
- organizează activități de ajutor financiar.
Instituții și operatori economici
Instituțiile publice și operatorii economici au un rol important în ceea ce privește prevenirea și
gestionarea situațiilor de urgență. Pe de o parte, pot suferi un impact direct ca urmare a manifestării
unui anumit risc, iar pe de altă parte, în numeroase cazuri, reprezintă chiar sursa de risc și punctul de
declanșare a unei situații de urgență.
Din punct de vedere al accidentelor industriale în care sunt implicate substanțe periculoase,
operatorii economici au următoarele obligații:
- să notifice autorităților competente inventarul de substanțe;
- să întocmească politica de prevenire a accidentelor majore, respectiv raportul de securitate;
4
Pagina 9
PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A
- să elaboreze un plan de urgență internă;
- să informeze imediat autoritățile competente în cazul producerii unui accident major;
- să informeze corect și complet populația din zonele de planificare la urgență;
- să desfășoare exerciții de verificare a planurilor și pregătire a forțelor proprii de intervenție;
- să permită inspecția autorităților competente;
- să ia toate măsurile necesare pentru a preveni producerea accidentelor și pentru a limita, în
cazul producerii, consecințele acestora asupra sănătății populației și a calității mediului.
Din punct de vedere al accidentelor nucleare sau radiologice, instituțiile publice și operatorii
economici au următoarele obligații principale:
- monitorizarea radioactivității mediului;
- întocmirea prognozelor și predicțiilor cu privire la contaminarea radioactivă a mediului, a
produselor agroalimentare și a populației din zonele potențial contaminate;
- notificarea autorităților asupra accidentului,
- elaborarea planurilor de protecție și intervenție în caz de accident nuclear / radiologic;
- desfășurarea de exerciții de urgență pe și în afara amplasamentului.
Din punct de vedere al prevenirii incendiilor, instituțiile publice și operatorii economici trebuie
să îndeplinească obligațiile prevăzute în legislația specifică și în Normele generale de apărare
împotriva incendiilor.
Acte normative de referință
-L nr. 481/2004 modificată și completată cu Legea nr. 212/2006 privind protecția civilă.
-L, nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor .
-Ordinul MAI nr. 132/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză și
acoperire a riscurilor și a Structurii-cadru a Planului de analiză și acoperire a riscurilor
-Ordinul MAI nr. 1184/2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea și asigurarea
activității de evacuare în situații de urgență.
-Ordonanța de Urgență nr. 21 din 15 aprilie 2004 privind Sistemul Național de Management al
de |
Situațiilor Urgență. |
- H.G nr. 1489/2004 privind organizarea și funcționarea Comitetului Național pentru Situații de
Urgență.
- H.G nr. 1492 din 9 septembrie 2004 privind principiile de organizare, funcționarea și
atribuțiile serviciilor de urgență profesioniste.
- H.G nr. 2288/2004 pentru aprobarea repartizării principalelor funcții de sprijin pe care le
asigură ministerele, celelalte organe centrale și organizațiile neguvernamentale privind prevenirea și
gestionarea situațiilor de urgență.
-Ordinul MAI nr. 886 din 30 septembrie 2005 pentru aprobarea Normelor tehnice privind
Sistemul național integrat de înștiințare, avertizare și alarmare a populației.
- H.G nr. 1669/2005 privind constituirea și funcționarea Comitetului Director de Asigurare la
Dezastre
-Legea apelor nr. 107/1996.
-Ord.comun 638/420/2005 al Ministerului Administrației și Internelor și al Ministerului și
Gospodăririi Apelor privind gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene
meteorologice periculoase, accidente la construcții hidrotehnice și poluări accidentale.
- H.G nr. 1286/2004 privind aprobarea Planului general de măsuri preventive pentru evitarea și
reducerea efectelor inundațiilor.
-L nr, 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a Va - Zone de risc natural.
- H.G nr.1075/2004 pentru aprobarea Regulamentului privind apărarea împotriva efectelor
dezastrelor produse de seisme si/sau alunecări de teren
Pagina 10
PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A
- H.G nr. 372 din 18/03/2004 pentru aprobarea Programului Național de Management al
Riscului Seismic
-Ordinul comun nr. 1995/1160/2005 al Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și
Turismului și al Ministerului Administrației și Internelor pentru aprobarea Regulamentului privind
prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență specifice riscului la cutremure și/sau alunecări de teren
- H.G nr. 372 din 18/03/2004 pentru aprobarea Programului Național de Management al
Riscului Seismic.
- H.G nr. 95/2003 privind controlul activităților care prezintă pericole de accidente majore în care
sunt implicate substanțe periculoase.
- Ordinul MAI nr. 735/2005 privind evidența, gestionarea, depozitarea și distribuirea ajutoarelor
interne și internaționale destinate populației în situații de urgență
CAPITOLUL UI
Caracteristicile unității administrativ —teritoriale
Pe baza datelor cuprinse în Schema cu riscurile teritoriale din unitatea administrativ-teritorială,
aprobată de prefectul județului, în conținutul PAAR se face o prezentare pe secțiuni a caracteristicilor
unității administrativ-teritoriale, după cum urmează:
SECȚIUNEA 1
Amplasare geografică și relief:
-Comuna Poieni este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din
satele Bologa, Cerbești, Hodișu, Lunca Vișagului, Morlaca, Poieni, Tranișu și Valea Drăganului.
-Suprafața Comunei Poieni este de 18638,88 Ha.
Comuna se învecinează cu comuna Negreni, comuna Ciucea și județul Sălaj la nord, cu orașul
Huedin și comuna Sâncraiu la est, cu comuna Săcuieu la sud și cu județul Bihor la vest,
Comuna Poieni este așezată pe E 60, de-o parte șide alta arâului Crișul Repede.
Defileul Crișului Repede desparte două unități montane: Masivul Vlădeasa și partea
sudică a Munților Meseșului, cu dealurile Hodișului și Poienilor (Dealul Cornii — 921m,
Râmbușoi — 788m), aceștia fiind considerați ca o prelungire a Masivului Vlădeasa. Zona
depresionară, încadrată în Podișul Huedinului, situată în partea nord-estică a comunei, ce
cuprinde satele Morlaca și Hodișu, oferă suprafețe întinse propice culturilor
agricole.
În această depresiune apele Crișului Repede, a Călății și Fârței au săpat defile largi ce se
constituie astăzi în lunci productive dar care sunt expuse inundațiilor. Constituția și structura
geologică, solurile, ce compun munții, dealurile și depresiunile comunei sunt foarte variate.
Caracteristice sunt rocile cuarțo-feldspatice „și sturile cuarțice, magmetitele
superioare(microgranite, granodiorite, dacite și andezite), calcare, formațiuni sedimentare,
conglomerate, gresii, șisturi argiloase sau silicoase. Existența în comună a unor roci cu calități
deosebite a tăcutposibilă dezvoltarea unor cariere de piatră înPoieni, Bologa, Bologa — Henț, Morlaca,
Valea Drăganului care au schimbat aspectul pitoresc al locului dar au contribuit substanțial la ridicarea
nivelului economic al comunei.
Constituția și structura geologică, solurile ce compun munții, dealurile și depresiunile comunei
sunt foarte variate. Caracteristice sunt rocile cuarțo-feldspatice, șisturile cuarțice, magmetitele
superioare (micrograniie, granodiorite, dacite și andezite), calcare, formațiuni sedimentare,
conglomerate, gresii, șisturi argiloase sau silicoase.
Existența în comună a unor roci cu calități deosebite a făcut posibilă dezvoltarea unor cariere de
piatră în Poieni, Bologa, Bologa-Henț, Morlaca, Valea Drăganului care au schimbat aspectul pitoresc
al locului dar au contribuit substanțial la ridicarea nivelului economic al comunei.
Pagina 11
PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A
Cariera Poieni aflată pe malul stâng al Crișului Repede, are un important zăcământ de dacit de
tip Vișag și Poieni ce face parte din zona de sud-vest a masivului eruptiv Vlădeasa. Tot zăcământ de
dacit se găsește și la carierele și Morlaca. La Bologa acesta este mai bine individualizat,
„Bologa
aflorând pe o suprafață de 6 km”, iar la Morlaca are o structură profirică și textură mai variată având și
elemente de biotit, cuarț și piroxen.
În cariere se obțin: piatră spartă, cribluri pentru betoane de mărci superioare, piatră brută, split,
borduri de încadrare, toate având rezerve foarte mari de zăcământ,
La aceste cariere se adaugă cea de la Valea Lungii (din Valea Drăganului) din care se extrage
dacit de tip Vlădeasa, de culoare cenușie în care apar cristale de feldspați și cuarț, foarte bun pentru
fasonat și cioplit și cariera de la Henț (Bologa) unde se exploatează dacit amfibolitic cu structură
profirică de o calitate excepțională.
Solul comunei, formarea și calitățile acestuia reflectă etajarea climatică și vegetală a zonei. Sub
aspect fizic, chimic și biologic, el se diferențiază de la Morlaca și Valea Banului până la Zărna. La
diversificarea pe zone a tipurilor de soluri participă mai mulți factori: fragmentarea reliefului, expoziția
și înclinarea versanților, degradarea prin eroziune, precipitațiile. Predomină solurile brun-roșcate
podzolice, argilele și gresiile. Calitățile acestora, zonele și înălțimea la care se găsesc influențează
culturile agricole și diversifică sau restrâng vegetația. În luncile râurilor aceasta se caracterizează prin
specii hidrofile, rogozul, stânjenelul de baltă, trifolienele. Pe pajiști întâlnim pirul gros, volbura,
păpădia, porumbarul, murul, măceșul.
SECȚIUNEA a-2-a
Caracteristici climatice
Zona depresionară, încadrată în Podișul Huedinului, situată în partea nord-estică a comunei, ce
cuprinde satele Morlaca și Hodișu, oferă întinse propice culturilor agricole. În această
suprafețe
depresiune apele Crișului Repede, a Călății și Fârței au săpat defilee largi ce se constituie astăzi în
lunci productive, dar care sunt expuse inundațiilor. Rețeaua hidrografică foarte bine dezvoltată se
datorează în primul rând precipitațiilor abundente, mai ales în zona montană. Datorită povârnișurilor
abrupte și a geologiei bazinelor văilor formate în special din roci impermeabile, argile și marne,
scurgerea provenite din ploi sau topirea zăpezii se face rapid, cu debite mari, accentuând
apelor
procesul de eroziune și producând adeseori inundații.
Principalele ape: Crișul Repede, Hențul (Săcuieul) Călata și Drăganul sunt tranzitorii prin
comună, acestea având însă foarte mulți afluenți mai mari sau mai mici care împânzesc toată zona.
Aluviunile aduse de viituri, apele în general, au contribuit considerabil la formarea actualei
configurații a teritoriului comunei. Colmatarea albiei râurilor a dus în timp la schimbarea cursurilor
acestora, stabilizarea lor pe o albie mai sigură a făcut posibilă dezvoltarea satelor sau mutarea acestora
pe terenurile mai fertile părăsite de acestea.
Din datele de care dispunem reiese că, în localitatea Poieni primele așezări s-au dezvoltat în mai
multe poienițe de la poalele dealurilor Grebăn, Pleș sau Vărădești, departe de furia apelor Crișului
Repede și numai după stabilizarea cursului acestui râu, vatra satului a coborât pe lunci. De la
poienile în care s-au întemeiat primele așezări vine și numele satului. Dacă aruncăm o privire
asupra vetrelor vechi ale satelor Bologa și Morlaca observăm că și acestea s-au dezvoltat la o
distanță apreciabilă de cursul râurilor Henț(Săcuieu) și Călata.
Pagina 12
PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A
Nici satul Valea Drăganului nu face excepție de la această regulă cu precizarea că, prima
încercare de a stăpâni lunca părăsită temporar de apă s-a soldat cu un dezastru, casele fiind distruse de
ape. Concludentă este dezvoltarea părții de sus a satului, zona Lunca Molivului. Aceasta a fost o luncă
inundabilă a râului Drăgan, plină de arbori de molid ieșiți din semințele aduse de ape, de unde i se
trage și denumirea.
Râul Săcuieu (Henț), care traversează de-a lungul satul Bologa, izvorăște de sub Șeaua Prislop,
culege câteva pâraie, trece prin Răchițele, unde preia și apele Văii Stanciului, străbate Scrindu, iar la
Răcad este zăgăzuit de un baraj din beton și arocamente. Apele adunate în el sunt pompate prin galerii,
săpate în Muntele Vlădeasa, în lacul de acumulare de la Floroiu și de aici, tot prin munte, la uzina
electrică de la Remeți.
In aval de baraj adună firișoarele de apă: Alunu, Stânișoară, Scurta, Duba,
Pietraru, Măguri, Subcetate, trece prin Săcuieu și cu debit sporit se revarsă în Crișul
Repede la ieșirea din Bologa. O parte din apele lui sunt captate și epurate de stația de
pompe de la Henț (la intrare în Bologa), apa fiind trimisă spre orașul Huedin și
spre
satele Morlaca, Bologa și Poieni. |
Râul Drăgan își are obârșia în amfiteatrul format sub Culmea Cumpănățelu, în
bazinul numit Izvoarele Drăganului însumând o sumedenie de izvoare dispuse în tot
acest bazin. De aici o ia spre nord luând cu el apele pâraielor Voiosu, Șutanu și Ciripa.
Ajuns aici, călătorul poate să-și potolească setea din izvorul amenajat de inginerul silvic
Mașcanu, iar cel dornic să cunoască sălbăticia munților o poate lua pe poteca marcată
până la cascada Moara Dracului sau să traverseze peste munte, pe la Aria Vulturului, și
să ajungă la Stâna de Vale.
În aval de Ciripa, pe malul stâng, se află cea mai sălbatică, mai dificilă și mai
înfricoșătoare vale, Valea Chențului, cu povârnișuri abrupte, stâncărie și grohotișuri, cu
o vegetație luxuriantă pe firul văii, plină de vipere, urși și alte sălbăticiuni.
De aici, curgând între Bociasa și Muncei, bazinul văii se deschide până la Gura
Crăciunului, preia apele acestui pârâu, se îndreaptă spre Zărna, unde intră în comuna
Poieni și la câțiva kilometri mai jos apele Drăganului împreună cu cele ale Sebișelului
se opresc în betonul lacului de acumulare ca să o ia apoi prin munte spre uzina de la
Remeți.
Barajul Drăgan este o construcție din beton în arc cu dublă curbură, reținând în
fața lui un volum total de 112 milioane metri cubi de apă având o dublă utilitate:
acumularea apei pentru uzina electrică de la Remeți și pentru cele aflate în aval pe Valea
ladei și pe Crișul Repede dar și aceea de retenție a viiturilor celor două râuri. Are o
înălțime de 120 metri, cota la coronament 856 și o lungime de 424 metri. Este prevăzut
cu un descărcător de suprafață cu 5 deschideri și două goliri de fund. Prin acest baraj se
regularizează un debit mediu de 8,7 metri cubi de apă pe secundă.
Zona Munților Bihor și Vlădeasa are o climă tipică de munte, umedă și rece pe
culmile înalte și care odată cu scăderea altitudinii se atenuează. Clima acestui spațiu
8
Pagina 13
PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A
montan este influențată în mare parte de poziție (fiind situați pe direcția circulației
vestice a maselor de aer), altitudini, fragmentarea reliefului, etc. Etajarea pe verticală
se manifestă în toți factorii determinanți ai climei.
Precipitațiile atmosferice
Vladeasa 1800 (1836m)
Vladeasa 1400 (1404m) | ] 1360.5
Baisoara (1360m)
Stana de Vale (1108m) 1570,
Campeni (591m)
Huedin (560m)
Borod (333m)
Stei (265m) 1
J6.9
Gurahont (177m)
Și 200 400 600 800 1000 1200 1400 1600 1800
Fig. 6. Valorile anuale ale precipitațiilor atmosferice
Datorită circulației atmosferice, cantitățile de precipitații sunt mai mari în partea de sud (736,9
mm/an la Gurahonț) decât în partea de nord (596,7 mm/an la Huedin); cantități mai mari în sezonul de
vară (între 63,8 mm la Stei și 192,8 mm la Stâna de Vale, în iunie) decât în sezonul de iarnă (între 25,6
la Huedin și 89,0 mm la Stâna de Vale, în februarie). De asemenea precipitațiile cresc odată cu
mm
altitudinea iar versanții vestici sunt cei mai expuși maselor de aer umede de origine atlantică, decât cei
estici.
Aceasta determină în Munții Bihor și Vlădeasa cantități medii anuale ale precipitațiilor ce cresc de
la 681,0 mm la Stei până la 1570,7 mm la Stâna de Vale (ambele stații situate pe versantul vestic al
munților), după care scad la 1151,3 mm la Vladeasa 1800, continuându-se pe versantul estic, doar
738,0 mm la Câmpeni.
Toate aceste aspecte arată că Munții Bihor Vlădeasa sunt o regiune destul de bogată în precipitații,
pășiunile și fânețele putând fi cosite de 2-3 ori pe an, iar fondul forestier prezintă
Pagina 14
PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A
condiții bune de regenerare. Repartiția precipitațiilor din timpul anului face ca sfârșitul verii ȘI
începutul toamnei să fie perioada cea mai favorabilă turismului. În timpul iernii precipitațiile cad sub
formă solidă ceea ce permite practicarea sporturilor de iarnă.
Temperatura aerului
Este determinată de altitudine, orientarea și panta versanților, care generează un climat montan
caracterizat prin scăderea temperaturii aerului odată cu creșterea altitudinii (datorită pierderii căldurii
prin radiație terestră), prin încălzirea diferită a versanților (versanții nordici sunt mai reci decât cei
sudici). Astfel temperatura medie anuală în Munții Bihor și Vlădeasa scade odată cu creșterea
altitudinii de la 10*C cât se înregistrează la baza munților (stația Gurahont), până la 1*C cele mai
pe
înalte culmi (stația Vlădeasa), În legătură cu temperaturile extreme se pot afirma următoarele:
temperaturi minime s-au înregistrat în depresiunile intramontane datorită coborârii și stagnării aerului
rece de la înălțimi (stația Câmpeni —32,79C și 28,9*C la Stâna de Vale), iar temperaturile maxime sunt
înregistrate tot în aceste regiuni (30,6*C la stația Stâna de Vale, 29,6*C la Băișoara, 35,8*C la
Câmpeni. Astfel amplitudinile termice cele mai mari se înregistrează în aceste depresiuni intramontane
și la periferia munților.
Tabelul 1. Temperaturile medii lunare și anuale și amplitudine termică.
| Stația | i | ui | | iv | v | vi | Țvu | vu | IX | x | Țar | ȚX | ȚaAn | ȚAmp |
| Gurahonț (177 m) | 16 | 0.8 | | 52110.3 | 154 | 18.41 | 200 | 19.2 | 15.4 | 10.3 | 15.01 | 0.7199 | 1 | 216 |
| Ștei (265 m) | -1.3 | 10.8 | 4.8 | 10.1 | 14.9 | 17.8 | 19.4 | 19.0 | 15.1 | 110.31 | | 5.410.711 | 9.8 | 207 |
| Borod (333 m) | -1.5 | 0.3 | 4.3 | 9.3 | 146 | 117.5 | 19.0 | 18.61 | 144 | 9.5 | | | 1441021921205 | |
| Huedin (560m) | "39 | - 18 | 27 | 84 | | | 13.7167183178136 | | | 83 | 2.6 | - 8 | 7.9 | 222 |
| Câmpeni (soim) | 41 | - 18 | 25 | 7-5 | | | 12615.517116.5127 | | | 78 | 26 | - 18 | 73 | 212 |
| Stâna de Vale (1108 m) | 55 | _ l4gl1g | _ | 28 | 85 | | 11.813.3 | 12.8 | 8.9 | 48 | _ 011 | _ 36 | 3.9 | 186 |
| Băișoara (360m) | *! | - 38 | - | 377 | 87 | | 119a36136i01 | . | | 60 | 13 | E 25 | 48 | 177 |
| Vlădeasa 1400 (1404 m) | 3.6 | _ 42 | _ g | 318 | 92 | | 121147 | 148 | 100 | 61 | 0.6 | - 29 | 49 | 190 |
| Vlădeasa 1800 (1836) | 7.3 | 7.2 | 12101041 4.9 | | 4.5 | 17.71 | 94 | 196 | | 6212711 | 2.2 | 5.8 | 21101169 | |
10
Pagina 15
PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A
Sursa: date prelucrete după arhiva A.N.M.
Vlădeasa 18300 (1836 m)
Vlădeasa 1400 (1404 m)
Băișoara (1360m)
Stâna de Vale (1108 m)
Câmpeni (591 m)
Huedin (560m)
Borod (333m)
Ștei (265m)
Gurahonț (177m)
Fig. 2. Valorile temperaturii anuale.
Ampl
]
Vlădeasa 1800 (1836 m) 16.9
|
Vlădeasa 1400 (1404 m) 19
|
Băișoara (1360 m) 17.7
|
Stâna de Vale (1108 m) 18.6
!
Câmpeni (591 m) 21,2
|
Huedin (560m) 22.2
|
Borod (333m) 20.5
]
Ștei (265m) 20.7
i
Gurahonț (177m) 21.6
7 i 7 i i
Și 5 10 15 20 25
Fig. 3. Valorile amplitudinii termice
SECȚIUNEA a-3-a
Rețea hidrogratică
Apele curgătoare
Crișul Repede este afluent de ordinul II al Tisei, sau după clasificarea lui R.E. Horton de ordinul
VI. Își are izvorul la 680 m altitudine, în amunte de localitatea Izvorul Crișului, unindu-se cu celelalte
ISI
Pagina 16
PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A
Crișuri pe teritoriul Ungariei, în apropiere de localitatea Korosladany. Are o lungime totală de 211 km,
din care 148 până la frontiera cu Ungaria, iar până la Oradea de 118 km.
În Depresiunea Huedin, Crișul Repede are aspectul unui pârâu leneș, foarte meandrat. Cu o
pantă
de 4,2%0; în defileu este un râu puternic de munte, a cărui pantă generală are 8,7%o În Depresiunea
.
Vad-Oradea ia aspectul unui râu de câmpie, a cărui pantă se menține totuși la 1,9%o.Lungimea
bazinului hidrografic este de 101 km până la Oradea, iar lățimea medie de 22,24 km.
Afluenții Crișului Repede se dispun neuniform de o parte și alta a axului hidrografic principal,
dând asttel bazinului o asimetrie pronunțată. Până la Huedin, Crișul nu primește afluenți importanți,
doar niște pâraie pe partea stângă, dintre care ma important este pârâul Domoș cu o lungime de 11 km.
Imediat ce părăsește depresiunea, primește din partea stângă valea Călatei (cu izvorul la 1340 m) și
valea Hențului sau Secueul cu două izvoare ce fac un unghi drept cu valea principală; unul dintre ele se
găsește imediat în vestul Măgurei Călățele (1403 m), iar cel de-al doilea sub vârful Muncelul Mare
(1541 m).
Cei mai importanți afluenți ai Crișului Repede ca mărime a bazinului, a lungimii dar și a debitului,
sunt Drăganu, ladu și Hențu. Cei doi afluenți, ladu si Draganu, au aspect de văi tinere, în formă de V,
cu numeroase repezișuri și praguri. Panta acestor râuri este considerabilă, atât cea generală (în jur de
25%o), dar mai ales panta pe sectoarele superioare care atinge 75 — 100%.
Alți afluenți, pe care îi primește Crișul tot pe partea stângă, de mai mică însemnătate, sunt: Brătcuța
(12,5 km), Misir (10 km), Dobrinești (11 km), Mnierea (21 km), Medeș (15 km), Cioscoi (18,5 km),
Chigic (21,5 km), Sărand (16,5 km), Tășnad (18 km) și Hidișel ssau Pețea (26 km). Aceasta din utmă
are o importanță deosebită, deoarece drenează apele izvoarelor termale de la Băile Felix.
Pe partea dreaptă, Crișul Repede primește mai puțini afluenți, și ca număr și, mai ales, ca mărime,
evidențiindu-se: Poicul (14 km), care izvorăște din Munții Meseș și pe care îi traversează vărsându-se
la Ciucea, Semeni (9,7 km), Negrea (5,5 km), Beznea (9 km), Borod (16 km), Omului (12 km), Gepiș
(10 km), Morii (14 km), Huta (10 km) și Valea la Arini (19 km).
În general, profilele longitudinanle ale Crișului și ale afluenților principali sunt formate din
sectoare cu pante ce reprezintă un echilibru dinamic între diferite variabile ale eroziunii, în care un rol
principal îl joacă cantitatea aluviunilor târâte.
Toți afluenții au doar aspect de curs superior și mijlociu. Crișul Repede are un profil longitudinal
ce merge, cu o pantă uniformă, din Depresiunea Huedin până la Oradea, prezentând numai o ușoară
bombare la confluența cu Drăganu.
O delimitare netă între cele trei tipuri de cursuri (superior, mediu și inferior) aproape că nu se poate
face. Aspect de curs superior nu are decât “Izvorul Crișului”, pe o distanță de circa 5 km, unde și panta
12
Pagina 17
PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A
sa se ridică la 22%o. În rest, profilul are pantă de curs mijlociu până la Oradea. Apar unele diferențieri
între cele trei unități de relief pe care le străbate, dar foarte puțin semnificative.
Valea Călata se subdivide în trei sectoare. Cel inferior, sau sectorul teraselor, se desprinde la 600
m și coboară lent peste măgura cristalină de la Morlaca, care nu-i modifică totuși panta în mod
esențial; deși se află în zonă depresionară, panta sa este mai mare decât panta Crișului în defileu (5-
79%o față de 4,5—5,2%o la Criș). Sectorul mijlociu are o pantă mult mai crescută (de peste 2090). În ceea
ce privește panta din cursul superior, măsurată în special pe Călățele, atinge 40-125%o0. Călata are
cumpăna dreaptă foarte unifomă, urcând continuu de la 520 m până la 000 m (axându-se pe suprafața
Măguri-Mărișel, între 600 și 1000 m). La 100 m are un mers uniform, dat de pediplena Fărcaș. Un
singur accident important se remarcă spre vărsare, unde Măgura Morlaca (760 m), formată din
cristalin, se ridică brusc cu peste 200 m deasupra reliefului din jur; această măgură pare un martorde
eroziune al suprafeței Făgăraș. Cumpăna stângă, coincide cu cea a Hențului, si este mult mai
neuniformă. Ea se desfășoară în lungul unei culmi muntoase, urcând repede până la 1100 m, după care
o puternică înșeuare, cumpăna coborând la 800 m. Cauza înșeuării o indică valea Mărgăuța, care
apare
izvorăște din Depresiunea Huedin, taie epigenetic culmea muntoasă și se varsă în Hențu. De remarcat
că, la nivelul acestei înșeuări, ambele cumpene (stânga și dreapta) coincid ca altitudine, deoarece sunt
formate pe sedimentar. Duppă această înșeuare cumpăna urcă în Măgura Călățele (1403 m).
Valea Hențului are un profil longitudinal cu două sectoare bine distincte. Partea superioară
reprezintă o curbă concavă, care se termină la confluența cu valea Mărgăuța, iar în continuare se
prelungește către înșeuarea de la Osteana. În această parte, panta variază între 71%o către izvoare și
15%0 către confluența cu valea Mărgăuței. Jumătatea inferioară a profilului Hențului reprezintă etapele
sculpturale ale teraselor, marcate prin patru rupturi de pantă. Panta medie este de 13%0, scăzând pe
porțiunile line, până la 9%e, iar pe rupturile de pantă ajunge la 33%. Hențu are cumpăna dreaptă
comună cu Călata. Cumpăna stângă se caracterizează printr-o înălțare importantă pe centru; pornește
de la circa 520 m și urcă repede la 1836 m (vf. Vlădeasa). După aceea coboară uniform până la 1267,2
m (vf. Cuciulata). Înălțarea din Vlădeasa este dată de cantitatea mare de erupțiuni de tipul banatitelor,
care saltă ca un martor peste pediplena Fărcaș. Partea nordică a cumpenei (spre vărsare) prezintă și o
înșeuare caracteristica, situată între două vârfuri de tip monadnok (946 m și 1097 m).
Valea Drăganului își adună apele de sub vârfurile Dealul Britei (1758 m), vârful Cîrligatele (1694
m) și vârful Poienii (1626 m). Are o lungime de 39 km și un coeficient de sinuozitate de 1,2 cu o pantă
medie longitudinală de circa 23%0. Profilul este relativ uniform; excepție fac câteva rupturi de pantă,
nu pregnante, impuse într-o mică măsură, de petrografie dar, cu deosebire, de către nivelele de
prea
eroziune. Importante sunt: ruptura de pantă de la 1000 m, ce corespunde suprafeței Mărișel, ruptura
13
Pagina 18
PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A
nivelului Osteana și ruptura teraselor. Panta talvegului, în sectorul izvoarelor (la peste 1000 m), atinge
între 30%o si 1009%0. Pe sectotul ce se ridică deasupra nivelului Osteana (între 720-940 m), panta atinge
20%0, iar în sectorul teraselor atinge 11-16%. Fiind vorba de o vale montană, diferența dintre panta de
luncă și panta de albie este redusă.
La Drăgan se remarcă o reducere a pantei spre vărsare, respecriv în lungul localității Valea
Drăganului, unde râul împrăștie o mare cantitate de aluviuni. Valea Drăganului are cumpăna dreaptă
comună cu Hențu până la Vlădeasa. În continuare ea se menține la altitudinea de 1600 m (pediplena
Fărcaș), din care saltă, din loc în loc, monadnokuri situate în jurul lui 1700 m. Cumpăna stângă se
ridică brusc de la 460 m la 1000 m, după care merge uniform în jur de 1 100 m. Aici se interpune o
înșeuare între vârfurile de 1231 m și 137 m. În continuare, cumpăna urcă uniform de la 1 400 m la 1
650 m (pediplena Fărcaș, nivelul ei inferior).
Valea ladului izvorăște de sub vârful Poienii, are o lungime de 42 km, un coeficient de sinuozitate
de Î,l cu un profil similar cu cel al Drăganului si cu o pantă medie aproape identică (25%0).
Asemămarea rezultă din o serie de condiții foarte apropiate, cum at fi: lungimea, suprafața bazinului,
structura geologică, clima, relieful, etc.
Există și unele diferențieri, mai ales în ceea ce privește plasarea repturilor de pantă. Astfel, ruptura
corespunzătoare Osteanei se află la circa 950 m, iar ruptura de pantă corespunzătoare teraselor se
plasează între 400-500 m, spre deosebire de Drăgan, Henț și Călata unde aceeași ruptură se plasa la
circa 600 m, aceasta dovedește o rămânere în urmă în privința eroziunii în adâncime a râurilor situate
mai la est de Iad, motivată de nivelul de bază de la Osteana. O altă particularitate este dată de ruptura
de pantă de la circa 600 -660 m, care se prelungește peste suprafața Borodului.
În ce privește pantele luate pe sectoare, ele sunt de asemenea similare Drăganului și anume:
sectorul teraselor are 11% (la Drăgan tot 11%); sectorul superior are 52 — 100%; sectoarele mijlocii au,
de asemenea, similitudini, fiind de circa 15% pe porțiunile mai netede (la Drăgan 16%), iar pe cele mai
înclinate oscilând în jurul a 50-60%.
Valea ladului are cumpăna dreaptă aproximativ identică cu cea descrisă la Drăgan, unde se axează
pe suprafețele de nivelare Fărcaș și Mărișel. Spre vărsarea în Criș această cumpănă face hotar cu o
serie de bazine ce se varsă direct în Criș, între care și valea Surducii. La contactul cu aceasta din urmă
se deschide o înșeuare situată la circa 720 m (între vârfurile de 737 m și 1 075m). Cumpăna stângă
este, în general, mai joasă decâi cea dreaptă, datorită afluetilor Crișului Negru, care au împins-o spre
interiorul bazinului. Această cumpănă începe la 400 m, urcând repede la 958 m; de aici se menține,
relativ uniformă, la altitudinea de 900 — 1000 m, marcând evident suprafața Mărișel; spre izvoare saltă
la 1200 m — 1300 m.
14
Pagina 19
PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A
Solurile
Munții Vlădeasa se disting printr-o complexitate a reliefului, diversitatea substratului litologic,
împreună cu ceilalți factori de solificare, au determinat apariția unui înveliș podologic variat, atât din
de vedere al genezei și repartiției teritoriale, cât și din cel al potențialului agrosilvic. Aflat sub
punct
influența circulației predominant vestice a maselor de aer (de origine atlantică), fapt datorat poziției ale,
a reliefului fragmentat și a litologiei foarte diferite, au impus o dispoziție pe verticală a solurilor.
Datorită înclinării versanților din Munții Vlădeasa pe care se formează, solurile au grosimi mici, iar
temperaturile scăzute nefavorabile resturilor vegetale, generează un humus cu caracter acid (pH4).
Astfel în această zonă solurile prezente fac parte din categoria cambisoluri, spodisoluri și umbrisoluri.
În depresiune, în zonele cu exces de apă, se dezvoltă solurile hidrimorfe, respectiv stagnosoluri și
gleiosoluri, iar de-a lungul paraielor de munte se dispun sub forma unor fâșii longitudinale,
aluviosolurile.
Repartiția claselor de soluri din Munții Vlădeasa se dispune astfel: cambisoluri (32%), urmate de
luvisoluri (18%), umbrisoluri (18%), protisoluri (11%), antrisoluri (10%), iar pe cele mai reduse
suprafețe se desfășoară cernisolurile (4%), andosolrile (4%), hidrisolurile (2%), și histisolurile (1%).
Tabelui. 4. Tipurile de soluri.
| Nr. crt. | ra Tipul de sol | Altitudinea (00) | Temperatura (0) | Precipitațiile (mama) | Tipul . de vegetație , |
| 1 | Auvisol | 600 — 700 | 7,8 | 760,0 | Salix, Aus, Carex, Juncus, Trifolium |
| 7) | Preluvosol tipic Faeoziom clinogleic | 700 — 800 | 71 | 163,0 | Carpinus, Fraxinus, Festuca, Agropirum |
| 3 | Eutricambosol Luvosol | 800 -— 1400 | 4,7 | 780,0 | Fagus, Carpinus, Agrostis, Galium |
| 4 | Districambosol Rendzina | 1400 — 1700 | î5 | IU66 | Picea, Abies, Fagus, Luzula, Oxalis |
| 5 | Humosiosol Nierosol sI | >1700 | 1,0 | 1124,4 | Juniperus, Pinus, Luzula, Sphagnum, Rhododendron, |
(Sursa: Cercetări podologice în vederea refacerii fondului agrosilvic și zoopastoral în Masivul Vlădeasa, ing. Teodor
Cioban, USAMV, Cluj-Napoca,2009)
“£) Amenajări hidrotehnice.
Sunt reprezentate de lacul de acumulare Floroiu sau Lacul Valea Draganului, care se află pe râul cu
același nume (Drăgan). Este o construcție din beton în arc cu dubla curbură, situat la o altitudine
absolută de 1280 m, iar principalii parametri ai barajului sunt:
15
Pagina 20
PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A
Cota coronamentului: 856 m alt. absolută.
Cota fundației: 736 m alt. absolută.
Înălțimea barajului: 120 m.
Lungimea la coronament: 424 m.
Grosimea la coronameant: 6 m.
Grosimea maximă la bază: 28 m.
Volumul de beton proiectat: 470 m”.
Volumul total de apă: 112 mil. m?.
Acumulare hidroenergetică Floroiu îndeplinește următoarele funcții:
regularizarea anuală a debitelor râurilor Drăgan și Sacuieu.
producerea de energie electrică prin centrală Remeți.
atenuarea undelor de viitură de pe râul Drăgan.
creșterea posibilităților de aprovizionare cu apă a orașului Oradea.
Barajul de acumuare este alimentat atât de apele râului Drăgan cât și de Sacuieu, care sunt aduse
printr-o aducțiune pe o diferentă de nivel de 190 m, cu o lungime de 485 m, și un diametru de 1,4 m.
Prin acest baraj se regularizează un debit mediu de 8,7 m“/sec. de apă
SECȚIUNEA a-4-a
Populatie
In ceea ce privește populația, comuna Poieni se confruntă cu următoarele probleme:
îmbătrânirea accentuată a populației;
depopularea datorită migrației, în special a tinerilor cu studii medii și superioare spre centrele
urbane, sau străinătate;
numărul populației- 4572.
16
Pagina 21
PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A
SECȚIUNEA a-5-a
Căi de transport
Căile de comunicație rutiere și căile ferate
Conform Ordonanței de Guvern nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor, acestea se împart
din punct de vedere al administrării si funcționălității în mai multe categorii:
drumuri de interes național: autostrăzi, drumuri expres, drumuri naționale europene-E 60, naționale
principale și naționale secundare.
YV drumuri de interes județean-103H,764B.
YV drumuri de interes local: drumurile comunale-DC 126,DC 127 și cele vecinale;
VI
străzile din localitățile rural,
căi ferate duble si simple, ;
Drumurile de exploatare din extravilan, care nu au un caracter permanent nu se înregistrează,
atribuindu-se în mod egal parcelelor din imediata vecinătate.
SECȚIUNEA a-6-a
Dezvoltare
Caracteristicile economice ale comunei Poieni
Economia comunei Poieni este compusă din sectorul agricol, silvic, sectorul terțiar care vor fi
analizate în acest capitol. Inainte de analiza aceste sectoare, voi face realiza analiza situației locale, din
perspectiva potențialului investitor în economia locală a comunei Poieni. Economia locală este
principala forță motrice a dezvoltării locale și este în mare parte absentă pe teritoriul comunei.
Atragerea de întreprinzători în varii domenii va genera ocupare profesională, venituri crescute ale
locuitorilor, o mai eficientă utilizare a resurselor locale, apariția resurselor financiare necesare
demarării unor proiecte de reabilitare/extindere a infrastructurii fizice și sociale, de protecție a
mediului, de dezvoltare turistică, pentru promovarea zonei, etc. Analiza își propune așadar o prezentare
a punctelor tari, slabe, oportunităților și amenințărilor care determină spațiul economic al comunei
Poieni.
Strategia din perspectivă economică locală a comunei Poieni
Puncte tari
> Resurse naturale: rețea hidrografică bogată, minereuri neferoase (piatră de construcție)
17
Pagina 22
PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A
Prezența în apropiere a unor poli de atracție urbană: Cluj-Napoca, Huedin, Oradea, cuimpact pozitiv
asupra schimburilor comunității locale cu exteriorul (mărfuri, educație,locuri de muncă, etc.);
Drumul european E60, rețea de transport feroviar, inclusiv stație de cale ferată pe magistrala Cluj —
Oradea — Budapesta;
Potențial turistic care poate fi valorificat: luncă, munte,lac de acumulare în cea mai mare parte
sălbăticie propice pentru încurajarea turismului;
Vechi tradiții în prelucrarea unor resurse locale (industrie extractivă — piatră,exploatarea și prelucrarea
lemnului);
Tradiții locale în creșterea animalelor, în special a bovinelor;
Modernizarea sectorului zootehnic, prin crearea Asociațiilor Crescătorilor,organisme de inspirație
europeană;
Resurse naturale locale diverse și bine reprezentate, permițând crearea deîntreprinderi locale bazate pe
creșterea valorii adăugate a acestora;
Existența unei comunități de afaceri locale, în fază incipientă, reprezentată princâteva societăți
comerciale și persoane fizice autorizate cu activitate în zonă;
Populația comunei are resurse financiare suficiente pentru a putea susține activități economice locale
(practic aceasta poate conta ca și piață locală, în comparație cusituația din alte comune, și chiar orașul
Huedin).
Puncte slabe
resurse financiare insuficiente, investiții autohtone și străine limitate, investiții puține;
echipamente și tehnologii învechite, poluante;
tendințe de monoindustrializare (principalele activități industriale se concentrează pe extracția de piatră
pentru construcții și pe prelucrarea lemnului);
practici nedurabile (exploatarea intensivă primară a resurselor forestiere);
media de vârstă ridicată a celor ce se ocupă de activități agricole;
Infrastructura necorespunzătoare, absența alimentării cu apă, si a canalizării în multesate și cătune,
stare improprie a unora din drumurile comunale, și a drumului județean ce permite accesul la barajul
Floroiu (Lunca Vișagului);
Parcelarea terenului (suprafețele agricole nu pot fi întotdeauna lucrate mecanizat) și probleme legate de
posesiune;
Diversitate redusă, majoritatea fiind orientate spre alimentație publică — magazine alimentare și baruri;
Orientare în majoritate spre clienții locali;
18
Pagina 23
PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A
Activități de marketing reduse;
Valorificare slabă a resurselor locale;
Starea precară a unor capacități de cazare;
Număr redus al fermelor agro-turistice autorizate;
Lipsa unor produse turistice coerente;
Lipsa personalului calificat în turism — manageri, ghizi;
Promovare slabă a produselor turistice existente.
Oportunități
Reconversia unor capacități economice aflate în conservare în capacități cu profil nou de fabricație;
Reconversia unor capacități, în special agricole, spre arii de productivitate adaptatecondițiilor locale;
Existenta unor spații și terenuri disponibile pentru dezvoltări antreprenoriale;- Existența resurselor
locale, puțin sau necorespunzător valorificate în prezent,reprezentate prin suprafețe importante de
pădure, precum și produse accesorii pădurii;
Disponibilitatea unor resurse suplimentare, posibil a fi accesate prin utilizarea programelor de finanțare
ale Uniunii Europene;
Disponibilitatea de a încheia relații de parteneriat a autorităților locale, cu investitorilocali sau străini;
Prezența în zonă, activitatea si deschiderea la încheierea de parteneriate a unor organizații
neguvernamentale care au capacitatea să atragă fonduri extrabugetare;
Colaborarea zonală în cadrul Microregiunii Huedin; disponibilitate în accesarearesurselor comunelor
vecine, și încheierea de parteneriate locale în cadrul Microregiunii Huedin;
Diversificarea industriei, care să fie capabilă de împlinirea profesională și materială a locuitorilor
comunei;
N Atragerea investitorilor care să fie capabili să ofere locuitorilor locuri de muncă și să dezvolte zona;
NY Posibilitatea dezvoltării unei industrii nepoluantă cu dezvoltare durabilă;
V Posibilitatea dezvoltătii unei industrii generatoare de venit la bugetul local;
V Practici de agricultură durabilă, adaptate condițiilor climaterice și solului din comună;
V Activități agricole diversificate și generatoare.de venit la bugetul local;
V Posibilitatea asocierii producătorilor;
Posibilitatea dezvoltării unei politici de marketing eficiente;
NV
Diversificarea obiectului de activitate al firmelor;
Diversificarea obiectului de activitate al firmelor;
VON
Utilizarea eficientă a resurselor locale;
19
Pagina 24
PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A
> Promovarea unor tehnici eficiente de marketing;
> Realizarea unor programe de pregătire pentru practicanții de agro-turism;
Amenințări
- Lipsa de receptivitate și flexibilitate a populației locale la cerințele pieței care determină decalaje
economice mari, greu de recuperat;
- Izolarea satelor din punct de vedere al accesului la infrastructură care conduce la depopularea zonei și
la declin economic;
- Reducerea ponderii populației active.
Organizarea agricolă a teritoriului
„Organizarea teritoriului agricol reprezintă ansamblul de măsuri tehnice, economice, legislative
de principii și reguli interdependente formând un întreg organizat, care stabilesc modul concret de
utilizare a pământului, a mijloacelor de producție și a forței de muncă în vederea desfășurării eficiente
a procesului de producție pe un teritoriu agricol dat. (V. Surd și colab. 2005, p 24)
Practica agricolă a diferitelor forme de amenajare și organizare a teritoriului agricol se realizează
prin exploatație agricolă, reprezentând forma organizată de gestiune organizată a terenului agricol. (.
Bold, Gh. Predila, 2003)
Orice exploatație agricolă are la bază patru categorii de factori care constitue elementele de input:
terenul, puterea economică, moștenirea culturală și starea comportamentală. În privința terenului
condițiile optime sunt exprimate de altitudine, expoziția și panta versanților, clima, etc. Puterea
economică poate fi sau nu stimulatoare în raport cu atitudinea societății față de agricultură și situația
economică de ansamblu. În ceea ce privește moștenirea culturală, aceasta poate influența într-o măsură
mai mare sau mai mică practica agricolă dintr-un teritoriu. Starea comportamentală este direct
proporțională cu nivelul de instruire a populației, vârstă, etc. În concluzie exploatarea agricolă este
definită de anumiți parametri economici în cadrul cărora, după realizarea bilanțului de tip input —
output, se percepe un excedent: stare staționară sau pierderi. (V. Surd, și colab., 2005)
În cadrul organizării terenului agricol, măsurile ce se aplică sau doresc a fi
se implementate, au ca
scop principal valorificarea resurselor agricole ale terenurilor, în cadrul cărora fiecare teren este inclus
în categoria de folosință pentru care este pretabil. Pretabilitatea terenurilor la cultivarea anumitor tipuri
de plante și cereale este direct influențată de climă, sol, relief, hidrografie, etc.
20
Pagina 25
PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A
Categoria de folosință a terenului înseamnă destinația unei porțiuni dintr-un teritoriu pe o perioadă
mai lungă de timp, țn funcție de însușirile naturale ale terenului, în scopul obținerii unor producții,
satisfacerii unor servicii sau necesități socio — culturale sau în alte scopuri. (Gh. Timaru, 1993, p18)
Terenurile cu destinație agricolă
Terenurile agricole cuprind: terenuri arabile, vii, livezi, pepiniere viticole, pomicole, plantații de
hamei și duzi, pășuni, fânețe, sere, solarii, terenuri cu vegetație forestieră (dacă nu se află în
amenajările silvice), pășunile împădurite, cele ocupate cu construcții agrozootehnice și de imbunătățiri
funciare, amenajările piscicole, drumurile tehnologice și de depozitare. (după V. Surd și colab., 2005)
Terenurile arabile
Această categorie cuprinde terenurile care sunt arate anual sau la mai mulți ani și care se utilizează
în vederea culturilor de plante, legume, cereale, etc. Terenurile arabile includ la rândul lor: terenul
arabil propriu — zis, grădini de legume, solarii, sere, rasadnite.
Ca terenuri arabile se înregistrează următoarele:
terenuri destinate culturilor furajere perene;
terenuri rămase temporar neînsămânțate datorită unor dezastre naturale sau din alte motive;
rasadnite sistematizate, cu me[tiunea de „sere ” sau „,rasadnile “;
terenuri ce sere sau
În privința categoriei de utilizare a terenului, schimbarea sistemului de producție determină și
schimbarea modului de folosință a terenului; în acest fel se poate practica cultura plantelor prin
sistemul de rotație a culturilor. (idem)
a. Pășunile (P)
Sunt reprezentate de terenurile întelenite sau înierbate în mod natural sau artificial prin însămânțări,
care se folosesc pentru pășunatul animalelor. În cadrul pășunilor se înregistrează:
N pășuni curate — pășuni acoperite numai cu vegetație ierboasă;
V pășuni cu pomi — pășunile plantate cu pomi fructiferi;
VI
pășuni împădurite — cele pe care se află și vegetație forestieră pe lângă cea ierboasă;
pășuni cu tufărișuri și mărăcini.
b. Fânețe (F)
În această categorie se înregistrează terenurile înierbate sau întelenite în mod artificial sau natural
prin însămânțări. Se înregistrează:
>» fânțe curate;
> fânațe cu pomi;
21
Pagina 26
PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A
> fânețe împădurite;
> fânețe cu tufărișuri și mărăcini;
e. Vii (V)
Aici se încadrează terenurile plantate cu viță de vie, fiind înregistrate:
YV vii altoite — au la baza lor portaltoi;
Y vii indigene (nealtoite) — se dezvoltă pe rădăcini proprii (mai sunt denumite vii
nobile);
Y vii hibride;
YV hamei — plantațiile de hamei sunt incluse în această categorie pentru că au aceeași agrotehnică;
Y pepiniere viticole;
d.Livezi (L)
Livezile sunt terenuri plantate cu pomi fructiferi. Se încadreaza ca livezi:
N livezi clasice;
Y livezi intensive și superintensive;
VY7 plantații de arbuști fructiferi;
V pepiniere pomicole;
7 plantații de duzi; (după V. Surd și colab., 2005)
Terenuri cu destinație forestieră
Terenurile cu destinație forestieră cuprind: terenuri împădurite sau cele care servesc nevoilor
culturale, de producție ori administrativă silvică, terenuri destinate împăduririlor sau cele
neproductive
(stâncării, abruptri, bolovănișuri, rape, ravene, torenti). În această categorie pădurile și alte terenuri
forestiere ocupă cele mai mari suprafețe. Aici se înregistrează:
> păduri — terenuri acoperite cu vegetație forestieră, cu o suprafață mai mare de 0,25 ha;
N/A ferenuri destinate împăduririi,
> 1erenuri care servesc nevoilor de cultură, producție și administrație silvică, celei destinate hranei
vânatului și animalelor din unitățile silvice, cele date în folosinta temporară personalului silvic;
> perdelele de protecție;
> rufărișuri și mărăcinișuri, (după V. Surd și colab., 2005)
Terenurile aflate permanent sub ape
Din această categorie fac parte albiile minore ale cursurilor de apă, cuvetele lacurilor naturale si
artificiale la nivelul maxim de retentie. Se înregistrează la această categorie:
22
Pagina 27
PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A
aici trece supafața ocupată de întreaga albie minoră a cursului de apă, din
> ape curgătoare (HR); se va
mal în mal, chiar dacă acesta nu este în întregime sub apă. Albia minoră a unui curs de apă cuprinde și
ale cursului, insulele și prundișurile. Aceste terenuri nu se trec la neproductive ci la
zonele joase
terenuri sub ape.
limita variază în funcție de anotimp și de regimul de precipitații. Aici se
> ape stătătoare (HB);
în mod special pentru creșterea peștelui, precum și apele stătătoare de
încadrează și apele amenajate
mică adâncime.
Obiective de interes turistic
castrului, dealul de peste Sebeș se află cetatea de la Bologa, una dintre
Veghind asupra pe
cetăți transilvănene, iar localitatea Bologa a fost pentru prima dată atestată în 1304, ce are un
primele
turn circulat înalt de 25 de metri. Tot aici se găsesc vestigii de castru roman cu inventar și o rezervație
aurifere în munte Însă istoria nu este singurul lucru notabil la comuna Poieni, aceasta fiind o
cu galerii
zonă de o deosebită frumusețe și potențial turistic.
Pe langă istorie, zona naturală este alt element cheie al Comunei Poieni. Valea Seacă, Peștera
Varfuriașului, Valea Drăganului cu Lacul Drăgan. Comuna se află în apropierea munților Meseș și
Vlădeasa, loc de o frumusețe deosebită.
Comuna are situri și monumente istorice, urme ale civilizației romane (la Măgura Sebeșului,
Dosul Marcului, Cetățuia; Sonul, Râmbușoaie, resturile castrului roman de la Bologa),
Hordiș, Carpen,
medievală, monumente ale eroilor, biserici vechi sau noi. Toate trebuie puse în valoare în
cetatea
primul rând prin îmbunătătirea căilor de acces.
din apropierea comunei Poieni sunt: astelul Octavian Goga (Ciucea - 3 km), cascada Răchițele
Atracții
Miresei), arborele de Sequoia din Săcuieu, masivul Vlădeasa, lacul de acumulare Drăgan,
(Vălul
complexul Cetățile Ponorului, lacul Beliș F ântânele
Valea Drăganului un potențial turistic destul de ridicat și oferă următoarele beneficii turistice:
are
sporturilor de iarnă, cicloturism, offroad, existența unui teren de fotbal pus la
posibilitatea practicării
dispoziție pentru turiști și localnici, terenuri de tenis etc., zbor cu parapanta, trasee montane
(Vlădeasa), participarea la activități tradiționale, păstoritul. plimbări cu căruța
Turismul este de sejur ( pentru amatorii de liniște, de plimbări solitare, într-un cadru
practicat
în cadrul natural și poziție geografică izolată de centrele aglomârate și de marile
natural pitoresc),
de circulație. Satele de deal și munte, cu casele răspândite pe văi și coline, la o oarecare distanță
artere
de satisfac motivația fundamentală a numeroșilor turiști care vin în comuna Poieni, în
Unele față altele,
special în Valea Drăganului.
23
Pagina 28
PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A
Valea Drăganului este un sat de interes pescăresc. Populația locală în limita
poate organiza legii,
pentru turiști inele forme de agrement specifice pescărești - Valea Drăganului la
pe (păstrăvi) și
Barajul Floroiu.
Localitatea este înfrățită cu Machecoul din Franța, și s-au relalizat schimburi de între
experiență
localnicii din cele două localități. În cadrul unei expoziții de pictură unei studente de la
a arte plastice
pasionata de modă, s-au împărțit pliante și broșuri despre cele două localități.
Trasee turistice:
Circuitul Văii Drăganului, accesibil atat iarna cat și o distanță de 12 km, durata
vara, pe ore.
Circuitul este ușor, drum forestier bun, accesibil cu mașină de teren.
Traseul turistic Traniș-Cabana Vlădeasa, accesibil tot parcurul anului, de 15 km
pe distanța și
durata 4-5 ore.
Traseul turistic Lunca-Vișagului — Valea Bulzului — Cabana Vlădeasal, este traseu
un nemarcat.
Ușor de străbătut, accesibil tot timpul anului. Distanța este de 9 km și se face în 3-4
poate ore,
Traseul turistic Gura Zărnii-Cabana Vlădeasa, traseul marcat cu triunghi albastru,
pe o distanăță de
15 km, durta 4-5 ore.
Traseul turistic de legătură între Valea Drăganului; Valea Iadului și Stana de Vale.
Traseul turistic Stana de Vale-Ciripa, traseu marcat cu cruce albastră, durata de 2
ore, pe o distanță
de 6 km.
Traseul turistic Ciripa-Moara Dracului
SECȚIUNEA a-7-a
Infrastructuri locale
Bisericile comunei Poieni
Despre bisericile de pe teritoriul comunei ne pomenesc câteva documente secolul al
începând cu
XVII-lea, dar primele locașuri de rugăciune au apărut cu foarte mult timp în constituirea
urmă, după
comunităților săseși. Preoții dinaintea noastră, Aurel Munteanu din Valea Drăganului, loan Petrișor din
Poieni, Iosif Savu din Tranișu, Victor Pop din Morlaca, în notițele lor ne-au lăsat referiri
despre
trecutul bisericilor.
În satul Morlaca, prin 1753 sunt menționați doi preoți Vasile
nenumiți — și Achim — ținând slujbele
într-o biserică din lemn, iar credincioșii greco-catolici îl aveau puțin părintele sufletesc În
pe Gligor.
anul 1747 există o biserică a mănăstirii pe Dealul Măgura, în locul numit astăzi Dealul
până (Brazii)
Mănăstirii. Credincioșii din Morlaca și-au ridicat o biserică mai solidă în anul 1837, suferit
care a mai
multe modificări și renovări, în anul 1882, în 1953 a fost rezugrăvită iar în 1961 i refăcut
s-a acoperișul
24
Pagina 29
PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A I-A
din tablă. În prezent este îngrijită cu atenție de consiliul parohial și slujbă de neobositul părinte paroh
loan Călătan.
Satul Morlaca având o populație mai numeroasa și bani păstori sufletești a devenit prin anul 1842
centru al Districtului Morlaca, cu mai multe parohii și filiale (Fildu de Jos, Fildu de Mijloc, Fildu de
Sus, Hodișu, Ciucea, Poieni, Brăișoru, Alinușu, Morlaca, Săcuieu, Bologa, Vișag și Tranișu).
Localitatea Poieni, în documentele medievale la 1500, a avut de-a lungul vremii mai
pomenită pe
multe biserici, dar nu avea date precise decât de la jumătatea secolului al XIX-lea. Prin anul 1859
credincioșii avea o biserică din lemn, mică și joasă, prea puțin luminată, adusă de la mănăstirea din
Morlaca și amplasată pământul parohial unde se află astăzi cimitirul. Între anii 1890-1892 a fost
pe
edificată actuala biserică. Treptat i-au fost aduse îmbunătățiri și elemente de înfrumusețare, mai ales în
timpul păstoririi preotului Stefan Lungu. În 2002, a fost resfințită prin străduința preotului Cosmin
Copaciu.
Și trănișenii și-au construit un locaș pentru rugăciune. La început Tranișul a fost o felie și aparținea
de Morlaca (și o perioadă de Vișagu). În anul 1800 în Tranișu existau o biserică construită din lemn.
Un document ne precizează: „Traniș parohie înființată la 1800. Biserica din lemn din 1859 în onoarea
Sfinților Arhangheli. Matricole are din 1857. Școala de lemn din 1862, școlari 58, ficiori 36, fete 22,
de repetiție 30, ficiori 16, fete 14, cantor docente d-l Iosif Pop, curator primar loan Tulbure. De la
1864-1883 a funcționat preot Iosif Savu, din 1886 loan Sancu.”! În timpul revoluției de la 1848-1849
trănișenii și biserica lor au avut de suferit. După luptele purtate în 3-4 decembrie 1848 la Vărăticel
(Valea Drăganului) și Bologa, în 5 decembrie urmă „arderii satelor Traniș și Vișag” cum se exprimă
lancu în său. * revoluție trănișenii au reușit să adune materiale și să ridice o
Avram „Raportul” După
altă biserică, terminată în anul 1859 și care este și astăzi pentru trănișeni locul de rugăciune și
închinare lui Dumnezeu.
Satul Hodișu, de-a lungul existenței sale, a avut mai multe biserici de lemn, dar în anul 1936 prin
grija parohului Dumitru Popa și a credincioșilor a început construirea unei noi biserici din material mai
rezistent, folosind în acest scop piatra de granit. La 8 octombrie 1938 a fost terminată și sființită. Pe
parcursul anilor datorită alunecărilor de teren au apărui fisuri pe pereți. În 1988 s-au efectuat lucrări de
consolidare a fundațiilor și pereților iar în interior, pe tencuiala refăcută, s-a aplicat o frumoasă pictură
murală în anii 1966-1967, în timpul preotului Adrian Cărăușu. În anul 2000, preotul loan Mocean a
refăcut pictura, iar în toamna anului 2002 a fost resfințită.
!! Sematismul de la Blaj, 1900, pag.417
? Raportul prefectului Avram Iancu despre faptele cetelor armate românești de sub comanda lui în anii 1848-1849, în |.
Ranga, “Avram lancu”, 1996, pag.11i
25
Pagina 30
PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A
Biserica din Lunca Vișagului a fost construită în anul1931 de către meșterul Vasile Grava în
perioada când preot era loachim Maxim, din inițiativa și la insistențele învățătorului Iosiv Pașcalău
care era și cântăreț la biserică. Biserica din lemn aflată în apropierea acesteia a fost demolată în anul
1933,
În satul Bologa biserica are o vechime ce coboară în timpul cu multe sute de ani. Dacă satul dăinuie
de peste două mii de ani, despre existența primei biserici nu s-au ivit până acum mărturii scrise. Există
dovezi despre o bisericută din lemn din secolul al XVIII-lea. Aceasta este construită din bârne așezată
pe fundație din piatră având un pritvor susținut de opt stâlpi. Era acoperită cu șindrilă iar turnul
clopotniței avea o formă prismatică pătrată, încornorată de o galerie cu parapet și acoperită cu scânduri.
Baza prismatică a turnului principal are înălțate alte patru turnulețe pentru a-i da semeție și frumusețe.
Biserica din lemn fiind mică și roasă de vreme nu mai corespundea. Încă din anul 1911, când preot
era Septimiu Popa, bologanii au analizat posibilitatea construirii unei noi biserici, una mai spațioasă,
mai trainică și mai lunminoasă, dar abia după Marea Unire din 1918 au putut să-și materializeze
dorința. În anul 1919 au cumpărat două parcele de la golful Gheorghe Banty, din locul numit
„Râtul
domnesc”. În 1924 s-a așezat piatra de temelie, lucrările continuând timp de 8 ani. În 1932
noua
biserică a fost terminată și a fost sființită de către protopopul Iuliu Truția. De atunci până astăzi a fost
mereu înfrumusețată, devenind tot mai atrăgătoare și mai primitoare.
Dintre toate bisericile din comna Poieni, cea mai impunătoare, cea mai reușită sub aspect
arhitectonic, dar și cea mai nouă este cea din Valea Dăganului. Un document ne că în 1708
spune „s-a
edificat o biserică pe fundație din piatră”, în anul 1857 s-a construit alta mai încăpătoare, iar cea veche
a fost dată în anul 1859 credincioșilor din satul Dâncu (comuna Aghireș) pe care o folosesc și astăzi.
Această biserică construită pe Podei avea următoarele dimensiuni: 12 m lungime, 5 m înălțime, iar
clopotnița atingea 25 de metri înălțime. Pe ușa de la intrare a acestei biserici, păstrate până în zilele
nostre, sunt înscrise următoarele cuvinte: „întru mărirea Sfintei Treimi s-a ridicat această biserică în
anul 1857”. Biserica avea aspectul unei nave compartimentată în pronaos și naos, prevăzută răsărit
spre
cu o absidă decroșată în 3 laturi unice se afla altarul. Construcția a fost realizată din bârne lungi
dispuse în cununi orizontale, avea o ușa joasă și geamuri mici ca să nu slăbească rezistența pereților.
O perioadă lungă și prosperă de păstorit sufletesc a avut Aurel Munteanu, între anii 1906-1924, apoi
loan Roșca, Petru Pop și Augustin Dejeu. Accestora le-a urmat Petre Nicolae și Aurel Ciuhandu în
timpul cărora s-a edificat actuala biserică cu hramul „Sfântul Ierarh Nicolae”. Timp de 10 ani (1972-
1982), sebeșenii au construit biserica.
* A. Munteanu, Monografia comunei Sebeșu Mare, manuscris aflat la satului
parohia Valea Drăganului
26
Pagina 31
PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A
Ideea construcției unei noi biserici în Valea Drăganului dată încă de pe vremea când ea preot Aurel
Munteanu când din inițiativa lui, la 28 decembrie 1907, din banii adunați de feciorii satului cu ocazia
și
colindatului, s-a hotărât ca 80 de coronae să se depună într-un cont la Banca Vlădeasa din Huedin
construirea noii biserici. De atunci enoriașii satului au fost preocupați în permanență de
pentru
construirea unei noi biserici mai încăpătoare. Împrejurimile nefavorabile, cele două războaie mondiale,
slaba stare materiala a cetățenilor, au împiedicat realizarea acestui gând al cetățenilor din Valea
Drăganului. În 1963, venind preot nou în Valea Drăganului, și vazând entuziasmul enoriașilor pentru
construirea unei noi biserici, la 11 mai 1969, convoacă o ședință extraordinară unde pune spre aprobare
ordinea de zi: aprobarea construcției unei noi biserici, conform unui proiect de construcție întocmit de
arhitectul Salvan Virgil senior și inginerul Emil Lehăneanu. În data de 18 mai 1969 se convoacă o
adunare generală a tuturor credincioșilor din parohie, unde au votot prin ridicarea mâinii începerea noii
construcții.
Se elemente ale stilului neobizantin, plan bine gândit și amplasamentul dă construcției
păsesc
echilibru, armonie și măiestrie arhitectonică.
Noua zidire înălțăt o fundație solidă din ciment, având în elevație cinci rânduri de piatră de
s-a pe
suberb fasonat, încadrate între două brâuri care să-i asigure simetria, urmând apoi zidirea
granit
îmbrăcată în tencuială crem-maroiu. După ce urcăm cele zece trepte ajungem pe platforma de la intrare
unde întâmpină două uși masive din stejar cu câte șase blaturi, bogat sculptate, cu semicerc
ne
în tronează Sfântul Nicolae cu cartea de rugăciune în mâna stăngă, încadrată de o
deasupra, care
ornamente ce reprezintă viță-de-vie, semnul perenității. Lateral sunt redate busturile
coroniță cu
Sfinților Petru și Pavel, având fețele înscrise în ovaluri, frumos modulate în lemn.
Dincolo de de la intrare găsim amenajat un hol, apoi ne întâmpină o navă centrală de 20/16 m și
ușa
rânduri de coloane delimitează navele laterale și cele două balcoane laterale. În balconul de
două care
intrării cântă la fiecare sărbătoare corul bisericii. În absida poligonală dinspre răsărit este
deasupra
altarul în interiorul căruia se găsesc machetele bisericii vechi și a celor noi. Altarul este delimitat
așezat
de iconostatsul sculptat în lemn de stejar, foarte bine echilibrat, pe care sunt pictate scene biblice.
Pictura în suprafață de 2500mp. Pictura bisericii este executată în tehnica tempera, iar
tempera grasă
stilul este în cel bizantin după bisericile noastre voivodale din Nordul Moldovei. Terminarea picturii
bisericii are loc în 1982, cân aceasta s-a sfințit.
Analizând în ansamblu interiorul și exteriorul bisericii din Valea Drăganului constatăm că acest
de cult de artă, un triumf al binelui, al frumosului este în același timp un triumf al
locaș și
credincioșilor de aici, care în anii 70-80 ai acestui veac, în regim neprielnic realizării de biserici, au
27
Pagina 32
PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A
avut curajul și neodihna de a materializa gândul edificării unui locaș de cult vrednic de înaltul lor grad
de credință și hărnicie ce-i caracterizează.
Din 22 august 1982 când a fost sfințită, biserica aduce sub cupola sa tot mai mulți credincioși
nelocalnici, animați de dorința de a vedea, admira și a spune o rugăciune în interiorul ei.
Dezvoltarea învățământului
Din unele documente reiese că în localitatea Valea Drăgnului învățământul s-ar desfășura în mod
organizat cam spre sfârșitul secolului al XIX-lea.
In mod neoficial, a început în anul 1846, când preotul local împreună cu cantorul au adunat câțiva
copii de școală în câte o casă privată învățându-i câte o bucovană și câte o rugăciune. În casa sa
privată, așezată în partea de sat numită POD, a strâns cantorul Nicolae Lung, copii și timp de 4 ani s-a
trudit să învețe școlarii meșteșugul scrisului și cititului, precum și câteva rugăciuni.
Lui i-a urmat în anul 1850 primul învățător de profesie, loan Todoruț, de origine din Bușteni. Pe
timpul lui credincioșii satului au ridicat din contribuția lor o școală în grădina de pomărit a școlii. După
el a urmat un învățător din Nadăș, apoi losif Roman din Deretea, Gavril Lungu, loan Soporan.
În anul 1874 se construiește altă școală, cu două săli de clasă și locuința Învățător fi
învățătorului. va
Vasile Giurgiuman, loan Giurgiuman, Gavril Todoruțiu, Florin Hajdu, Ion Ciota, Vasile Vereș. Din
1898 s-a înființat și al II-lea post de învățător. In anul 1902, s-a construit o școală corespunzătoare
tuturor cerințelor pedagogice, cu două săli mari de clasă și locuință pentru învățători. Această școala a
fost înzestrată cu tot materialul didactic necesar, însă în anul 1919 timpul frontului de la Ciucea
pe
toate bunurile școlii, au fost distruse de către hoardele ungurești. Pe parcursul 1919-1923 a fost numit
învățător Gheorghe Dumitraș, iar pe postul doi Giurgiuman loan.
Odată cu trecerea timpului, s-au făcut o serie de modificări de la clase I-VIII, la modernizarea
clădirii și schimbarea cadrului profesoral. De la două săli de clasă și camera pentru învățător, la săli
opt
de clasă, laborator, bibliotecă, cancelarie, cămin cultural. Școală a fost renovată prin intermediul
comunității din Franța cu care suntem înfrățiți, Macheoul. Astfel prin donația lor s-au realizat:
încălzirea centrală în școli, renovarea grupului social cu încălzire, apă curentă, gresie, faianță, tavane
casetate, izolate cu vată minerală, amenajarea unui grup social modern la grădiniță, tavane în grădiniță,
tencuiala și vopsirea școlii în exterior, jgheaburi de apă pentru toată școala. Tot prin sponsorizarea
acestei asociații, un grup de 52 de persoane au efectuat o minunată excursie în Franța.
Pe lângă activitatea instructiv-educativă, se remarcă activitate artistică în școali. S-au instruit
formații artistice ca: grup vocal de fete, dansuri populare de fete, jocuri de copii, obiceiul folcloric
„Claca de tors”. Deasemnea activitatea sportivă a constituit un element important în activitatea școlară.
28
Pagina 33
PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A
Se organizau competiții la nivel de județ, la săniuș, schi, atletism, handbal-băieți. Excursii cu durată de
7 zile, sau poate chiar și de o zi.
Activitatea filatelică, constituită prin cercul filatelic din școală, în anul 1972, a fost primul cerc cu
acest profl din județul Cluj. Anual existau expoziții și simpozioane cu temă filatelică. Pe lângă această
activitatea din școală, au participat la expoziții regionale și republicane. Cel mai mare succes l-a avut
în anul 1974, cu ocazia expoziției omagiale, închinate împlinirii 1850 de ani de atestare documenitră a
municipiului Cluj. Atunci cercul a fost distins cu premiul special pentru cel mai bun exponat cu temă
istorică și $ medalii de bronz.
Activitatea cultural artistică, s-a reflectat prin înființarea unei echipe de cetățeni ai satului de diferite
vârste, de la copii până la vârstnici, care au reconstituit textele de la obiceiurile folclorice: „Claca de
tors”, „Vergelul” și „Nunta din Drăgan”. Textele au fost completate de cântece și dansuri specifice
locului. Dansurile „Roata”, „Muiereasca”, și „Invârtita” au dat spectatorilor o vrajă aparte. „Claca de
tors*a avut un mare succes, obținând locul | pe țară între formațiile folclorice din acea vreme.
Prin această activitate, au dus cu ei fiorul dragostei de locuri natale, poezia sufletească a lor și a celor
pe care îi reprezentau, și un strop din natura aspră a falnicilor Apuseni.
Din punct de vedere al accesului la instituții de învățământ, fiecare zonă componentă a microregiunii
beneficiază de câte o școală cu învățământ primar și gimnazial. Invățământul liceal este asigurat cu
precădere de către instituțiile situate în orasul Huedin, restul destinatiilor pentru acest tip de învățământ
fiind Cluj-Napoca.
Chiar daca cel puțin din punct de vedere numeric infrastructura de învățământ în microregiunea pare a
fi suficientă, există încă probleme legate de gradul de uzură al acesteia și de lipsa unui personal înalt
calificat în domeniu. In plus majoritatea sistemului de învățământ se limiteaza la clasele 1-8,
neexistând posibilități de formare continuă pentru adulți în instituții de sine statatoare.
29
Pagina 34
PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A
Servicii medico-sanitare
| Servicii | Categorii | Observații |
| Grădinițe | 4 grădinițe |
| Învățământ | Școli cu învățământ primar și gimnazial | 4 școli cu clasele I-IV (la Poieni, Morlaca, Valea Drăganului) școli primare (la Valea Drăganului, Poieni). |
| Licee | Cel mai apropiat centru liceeal este Huedin, Liceul _ Octavian Goga |
| Universitar | Principalul centru universitar este Cluj-Napoca |
În ceea ce privesc serviciile medicale acestea sunt oferite prin intermediul Cabinetului sanitar
al medicilor de familie din comună 2, în Valea Drăganului și în Poieni, deasemenea se găsesc și
farmacii și cabinete stomotologice. La acestea se adaugă serviciile oferite de Spitalul din orașul
Huedin. La fel ca întregul sistem sanitar românesc și în microregiune există un număr insuficient de
cadre medicale și auxiliare, dotările dispensarelor / cabinetelor sunt de cele mai multe ori învechite Și
îngreunează sau împiedică realizarea unui diagnostic optim. Pe lângă aceasta accesul la aceste servicii
este de multe ori îngreunat atât din cauza distanțelor mari pe care bolnavii trebuie să le parcurgă cât și
din cauza resurselor limitate ale unităților din zonă.
30
Pagina 35
PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A
Locurile de adunare si cazare a populației in situații de urgența Caminele Culturale si scolile din
fiecare localitate
SECȚINEA a-8-a
Vecinatați, influențe, riscuri transfrontaliere
CAPITOLUL III
Analiza riscurilor generatoare de situații de urgența
Cunoașterea mecanismelor și a condițiilor de producere, a aplorii și a efectelor posibile a acestora,
permite o analiză a riscurilor pe tipuri, pe baza datelor și evidențelor statistice-studii procnoze etc. pe
raza municipiului/orasului/comunei.
SECTIUNEA 1
Analiza riscurilor naturale
Fenomene meteorologice periculoase
Inundații.
Furtuna
Furtunile sunt parcele organizate de aer cald si umed care au fost forțate sa se ridice si sa producă
fulgere si tunete. Ele sunt căile frecvente ale naturii de a echilibra cantitatea de energie in atmosfera.
Furtunile pot crea mai multe fenomene periculoase: ploaie torențiala, vânturi puternice, grindina,
fulgere si tornade. Intr-o furtuna, se produce mișcarea aerului pe verticala si o vasta cantitate de
energie este transferata.
Vânturile din urma unei furtuni la suprafața ajung la 80 km/h. Pietrele grindinii pot cauza pagube
imense lanurilor si proprietarilor in doar câteva secunde si pot răni oameni si animale. Precipitațiile
produse sunt de obicei intense dar de scurta durata- inundațiile sunt asociate cu acest tip de precipitații.
Fulgerele sunt responsabile de multe victime in fiecare an. De asemenea, ele cauzează incendii care
amenința vieți si locuințe omenești. Întreruperea curentului cauzata de fulger sau vânturi poate cauza o
întrerupere pe scara larga a activităților zilnice oamenilor și operatorilor economici,
La acest tip de risc nu se execută evacuarea populației.
Tornada
Mișcare violentă a aerului sub formă de pâlnie verticală. Aceste fenomene apar în special în zonele
temperate și tropicale și au efecte catastrofale: smulg acoperișuri de case, arborii din rădăcini și ridică
de la sol oameni, animale și autovehicule. Viteza de rotație poate depăși chiar și 500 de km/h, iar
durata este de ordinul zecilor de minute, dar datorită energiei enorme pe care o degajă, pagubele
pot fi însemnate.
Seceta
Un hazard natural poate fi cauzat si de lipsa unui element natural, cum ar fi ploaia in cazul
secetei. Seceta reprezintă o perioada extinsa de precipitații sub nivelul normal si golirea depozitelor de
apa din sol. Mai simplu, aceasta se întâmpla când mai multa apa este luata dintr-un rezervor decât cea
adăugata. Acesta este de obicei rezultatul unei combinații de persistenta a presiunii mari intr-o regiune,
care produce cer senin cu precipitații puține sau neexistente si folosirea excesiva a apei pentru
activitățile umane. Rezultatele secetei pot fi micșorarea producțiilor agricole , micșorarea calității si
existentei apei de băut si micșorarea rezervelor de hrana. Astfel, când populația e in continua creștere
si cererea de apa si hrana e si ea mare, implicațiile secetei devin din ce in ce mai serioase,
De asemenea, vegetația moare datorita secetei, riscul incendiilor creste, amenințând locuințe,
lanuri de culturi agricole si vieți. Pe timpul perioadelor de secetă se impune un regim economicos
pentru consumul de apă, supravegherea atentă a locurilor cu risc de incendiu, depistarea de noi surse de
apă pentru nevoile imediate.
Zăpada si gheata
31]
Pagina 36
PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A
Inzăpezirile, de regula au caracter aparte privind masurile de protectie, in sensul ca acest gen de
riscuri cu rare exceptii, se formeaza intr-un timp mai indelungat si exista posibilitatea de a lua unele
masuri, astfel incat mare parte din efectele acestora sa fie reduse. In aceste imprejurari se recomanda
tuturor cetatenilor aflati in zona, sa se informeze permanent asupra conditiilor meteorologice si sa
ramana in locuinte, asigurandu-se necesarul de hrana, apa, combustibil pentru incalzit, iluminat, lopata
etc. Ele ingreunează în special deplasarea mijloacelor de transport de toate tipurile, activitatea în
gospodăriile populației și a operatorilor economici privind aprovizionarea cu materie primă, energie și
gaze, precum și telecomunicațiile. Zăpada poate fi umeda, cauzând condiții de apa si inundații sau
solida, in combinație cu ploaia cauzând polei. Zăpada solida duce la ger si viscol, combinata cu
vanturile înalte. In zonele deluroase, avalanșele sunt un hazard comun provocat de zăpada.
Activitatea de apărare împotriva zăpezii se desfășoară în baza „Programului de măsuri pentru
perioada de iarnă” aprobat, anual, de către consiliu local.
Pentru conducerea intervenției in caz de înzăpeziri, se desfășoară următoarele acțiuni:
-recunoașterea locului si estimarea urmărilor
-organizarea dispozitivului de acțiune si repartizarea echipajelor si mijloacelor pe puncte de
lucru și urgențe
-stabilirea cailor de acces si asigurarea legaturilor intre diferite formațiuni si punctele de lucru,
stabilirea legaturilor cu cei surprinși de înzăpezire, organizarea corecta a lucrărilor de salvare si
evacuare a acestora, asigurarea protecției împotriva degeraturilor și înghețului.
Volumul de muncă pentru reluarea normală a activităților economico-sociale necesită un număr
mare de mijloace mecanice specializate și un număr mare de oameni, practic întreaga populație aptă,
operatorii economici și asociațiile de proprietari au obligația participării la activitatea de deszăpezire.
Sunt stabilite următoarele praguri critice pentru înzăpezire:
-40 cm strat zăpadă nou depus
-25 cm strat de zăpadă depus peste stratul vechi
Combinate cu intensificări puternice ale vântului, căderile mari de zăpadă pot produce
întroieniri în zonele periferice, blocaje de circulație, pagube materiale, modificări ale configurației
căilor de circulație.
Incendii de pădure
Incendiul se produce întotdeauna când sunt împreună trei elemente: aerul, căldura și
combustibilul. Cea mai mare parte din riscurile de incendiu de pădure apar atunci când este secetă și
cald. Pădurea trebuie considerată în integralitatea sa un combustibil potențial. Flăcările pot afecta
vegetația vie (ramuri, frunze) sau moartă (ace, arbori uscați) precum și gospodăriile din zonă.
Se consideră incendiu de pădure atunci când este distrusă suprafața minimă de un hectar și cel
puțin o parte a părților superioare ale vegetației pitice, arbuștilor sau arborilor. Perioada anului cea mai
propice incendiilor de pădure este vara. Seceta, slabul conținut de apă al solului și turiștii care nu
respectă măsurile de prevenire a incendiilor în pădure, pot să favorizeze producerea incendiilor.
Influența factorilor naturali, condițiile meteo și caracteristicile vegetației contribuie la
propagarea incendiilor. Vântul accelerează uscarea solului și vegetației și crește riscurile de propagare
a incendiilor la mare distanță. De asemenea, fulgerele sunt la originea începuturilor de incendiu, pe
timpul perioadelor cele mai calde ale anului.
Printre cauzele cele mai frecvente de incendiu se disting factorii naturali și factorii legați de
activități umane.
Pe lângă amenințările normale ale flăcărilor fierbinți ce cauzează arderea materialelor, focul
poate trimite cantitati vaste de cenușa in atmosfera, cauzând inhibiția dezvoltării plantelor, reducând
vizibilitatea si intervenind in probleme ale aparatului respirator. Poate fi si locul propice pentru
instalarea alunecărilor de teren , prin distrugerea vegetației si lăsând regiunile de deal vulnerabile la
căderi masive de precipitații după ce focul s-a stins.
Fenomene distructive de origine geologică
32
Pagina 37
PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A J-A
evenimente imprevizibile, care apar ca rezultat al presiunii degajate in timpul
Cutremurele sunt
tectonice. Ele sunt cele mai întâlnite de-a lungul limitelor plăcii tectonice dar pot apărea
mișcărilor
oriunde. acestora își au originea în zona Vrancei, altele în zonele subcarpatice și
aproape Majoritatea
mai puțin în părțile de nord - vest ale țării,
la cutremurele pot fi de suprafață(50- 250 km.) sau la
După adâncimea care se produc,
adâncime(250- 700km).
care evaluează energia eliberată prin deplasarea rocilor
Mărimea cutremurului(magnitudinea),
Richter, iar amploarea distrugerilor produse(intensitatea) se măsoară pe
tectonice, se măsoară pe scara
de obicei durează câteva secunde, cutremurele pot cauza pagube pe arii
scara Mercalli. Chiar daca
de si liniilor de curent electric si comunicații si șoselelor. Focul
extinse clădirilor, țevilor apa gaze,
cauzat de țevile de gaze si de căderea liniilor de curent este o
cauza primara de pagube.
Alunecări de teren
Alunecările de teren sunt fenomene naturale majore care, de regulă, se produc pe versanții
rocilor de-a lungul pantei sau lateral ca urmare a unor fenomene
dealurilor, prin deplasarea
torențiale, mișcări tectonice, prăbușiri grote sau eroziuni puternice ale solului, distrugerea
naturale(ploi
plantațiilor etc). Astfel de fenomene includ căderea pietrelor si avalanșe.
cauzează imense pentru căile de transport, proprietăți agricole si
Alunecările de teren pagube
Ele se declanșa și urmare altor hazarde precum cutremurele, ploile torențiale.
locuințe. pot
prevenire, protecție si intervenție in cazul alunecărilor de teren sunt
Masurile planificate pentru
cele in caz de cutremur. O particularitate o constituie faptul ca evenimentul, cu rare
similare cu aplicate
chiar surprindere. Alunecările de teren se pot desfasura cu viteze de 1,5
excepții, nu se desfășoară prin
si 3 m/s, oferind posibilitatea pentru realizarea unor masuri in astfel
— 3 m/s, iar in unele situații peste
rol revine acțiunilor de observare a condițiilor de favorizare
de situații. In aceste condiții, un important
alunecărilor de teren si alarmării (avertizării) populației in timp util realizării protecției.
a
SECȚIUNEA a-2-a
Analiza riscurilor tehnologice
Riscuri industriale
De transport și depozitare produse periculoase
Transport rutier
Transport feroviar
Transport rețele magistrale
Prabușiri de construcții, instalații sau amenajări
Eșecul utilităților publice
Caderi de obiecte din atnosferă sau din cosmos
Muniție neexplodată
Sub denumirea generala de muniții sunt incluse următoarele: cartușe de toate tipurile, proiectilele,
grenadele si orice elemente încărcate cu substanțe explozive. În
bombele, torpilele, minele, petardele,
război rol îl prezintă acțiunea de identificare a muniției si apoi neutralizarea
timp de pace si un mare
în speciale si de un personal calificat in acest domeniu. Detectarea propriuzisa (nu
acestora poligoane
muniției rămasa neexplodată se face de câtre formațiunile de specialitate (echipe
intamplatoare) a
cu mari performante, care pot detectă muniția la mari
pirotehnice), folosind dispozitive speciale,
adâncimi.
oricărui tip de muniție (in special de elevi, tineri etc.) trebuie respectate
La descoperirea
următoarele reguli:
- sa nu fie atinse, lovite sau mișcate;
sa nu se încerce sa se demonteze focoasele sau alte elemente componente;
_
33
Pagina 38
PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR A II-A
EDIȚIA
- sa nu fie ridicate, transportate si depozitate in locuințe sau grămezi de fier
vechi;
- sa se anunțe imediat organele de politie, care la rândul lor anunța organele de civila
protecție si
care intervin pentru ridicarea muniției respective. La locul descoperirii
muniției, organele de politie
asigura paza locului pana la sosirea organelor de protecție civila;
SECȚIUNEA a-3-a
Analiza riscurilor biologice
Cuprinde referiri cu privire la inventarierea și analizarea surselor de izbucnire
potențiale a unor
epidemii /epizootii în construcții, ferme zootehnice, spitale de boli contagioase, laboratoare de
analize
epidemiologice, colonii de muncitori, zone locuite paupere - fără utilități publice, tabere de
sinistrați
sau refugiați etc. - și poluările accidentale.
SECTIUNEA a-4-a
Analiza riscurilor de incendiu
Cuprinde referiri cu privire la analizarea și diferențierea riscurilor de incendiu
după context:
statistica incendiilor și a altor situații de urgență, evidențele existente
pe localități, operatori economici,
instalații publice etc., fond construit, vegetație sau vehicule.
SECTIUNEA a-5-a
Analiza riscurilor sociale
Cuprinde referiri cu privire la analizarea riscurilor sociale în funcție de existente
evidențele privind
adunări, târguri, festivaluri și alte manifestări periodice cu afluență mare de public
și mișcările sociale
posibile, în raport de politica socială și situația forței de muncă din zonă.
„SECTIUNEA a 6-a.
Analiza altor tipuri de riscuri cum sunt descarcerări, asistență medicală
și transport medical,
deblocări de persoane, evacuare și autoevacuare, distrugerea focarelor de
infecție și parazitare, salvarea
de la înălțime/ scoaterea din puțuri a animalelor căzute și labile
persoanelor psihic hotărâte să se
sinucidă, dar și altele precum scoaterea apei de la subsoluri de bloc, beciuri fântâni inundate
și .
CAPITOLUL IV
Acoperirea riscurilor
SECTIUNEA 1
Conceptia desfăsurarii acțiunilor de protecție-intervenție
Elaborarea concepției de desfășurare a acțiunilor de -
protecție-intervenție constă în stabilirea
etapelor și fazelor de intervenție, în funcție de evoluția probabilă a situațiilor de
urgență, definirea
obiectivelor, crearea de scenarii pe baza acțiunilor de dezvoltare, a premiselor referitoare la
condițiile
viitoare (completarea alternativelor față de obiectivele urmărite, identificarea
și alegerea alternativei de
acțiune optime și care recomandă planul de acțiune ce urmează să fie aplicat), selectarea cursului
optim
de acțiune și stabilirea dispozitivului de intervenție, luarea deciziei
și precizarea /transmiterea acesteia
la structurile proprii și celor de cooperare.
Pentru fiecare categorie de risc se întocmesc și actualizează planuri de
protecție și intervenție
ce se vor constitui anexe la prezentul plan de analiză și acoperire a riscurilor.
La proclamarea „STĂRII DE ASEDIU” sau a „STĂRII DE Ă”
URGENȚ se vor executa
următoarele măsuri :
- verificarea și actualizarea documentelor de conducere
;
- introducerea serviciului operativ ;
- stabilirea măsurilor pentru asigurarea evacuării imediate a materialelor existente în
adăposturile
pentru populație;
- verificarea instalaților de acționare a iluminatului public
;
- verificarea și aducerea în stare de funcționare a aparaturii și mijloacelor de
înștiințare- alarmare;
- completarea materialelor necesare dotării formațiunilor de protecție civilă;
- intensificarea pregătirii comisiilor și formațiunilor de protecție civilă /SVSU
34
Pagina 39
PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A
La declararea mobilizării generale / parțiale sau a stării de război se asigură capacitatea completă
de protecție civilă.
La primirea mesajului „PREALARMĂ AERIANĂ”se execută următoarele activități :
- alarmarea persoanelor prevăzute să ocupe punctul de comandă / conducere ;
- verificarea mijloacelor de transmisiuni și instalaților din punctul de
comandă ;
- întărirea pazei și apărării punctului de comandă ;
- urmărirea evoluției evenimentului pentru care s-a primit mesajul ;
- analizarea și interpretarea situației;
- verificarea și pregătirea C.L:S.U. și S.V.S.U.
La semnalului „ALARMĂ AERIANĂ” sau „DEZASTRE” se execută următoarele
primirea
activități :
- transmiterea semnalului la operatorii economici posibil afectați din raza administrativă;
introducerea semnalului „ALARMĂ AERIANĂ” sau, după caz,"DEZASTRE” pe teritoriul
-
localitatii și respectiv în zonele posibil afectate;
- verificarea și pregătirea pentru intervenție a formațiunilor SVSU;
intensificarea observării prin formațiunile de specialitate ale SVSU, centralizarea informărilor și
-
trimiterea sintezei lor(rapoartelor operative) la eșalonul superior;
- analizarea și interpretarea situațiilor de la etapă la etapă;
- pregătirea acțiunilor de intervenție:
SECȚIUNEA a-ll-a
Etapele de realizare a acțiunilor
Desfășurarea intervenției cuprinde următoarele operațiuni principale:
alertarea /sau alarmarea serviciilor profesionist, voluntar și private pentru situații de urgență în
a) și
vederea pregătirii și executării intervenției;
b) informarea personalului de conducere asupra situației create;
c) deplasarea la locul intervenției;
intrarea în acțiune a forțelor, amplasarea mijloacelor și realizarea dispozitivului preliminar de
d)
intervenție;
e) transmiterea dispozițiilor preliminare;
f) recunoașterea, analiza situației, luarea deciziei și darea ordinului de intervenție;
8) evacuarea, salvarea și /sau protejarea persoanelor, animalelor și bunurilor;
h) realizarea, adaptarea și finalizarea dispozitivului de intervenție la situația concretă;
i) manevra de forțe;
j) localizarea și limitarea efectelor evenimentului (dezastrului);
K) înlăturarea unor efecte negative ale evenimentului (dezastrului);
[) regruparea forțelor și mijloacelor după îndeplinirea misiunii;
m) stabilirea cauzei producerii evenimentului și a condițiilor care au favorizat evoluția acestuia;
n) întocmirea procesului-verbal de intervenție și a raportului de intervenție;
o) retragerea forțelor și mijloacelor de la locul acțiunii în locul de dislocare permanentă;
p) restabilirea capacității de intervenție;
q) informarea primarului și a eșalonului superior.
Măsuri pe timpul producerii dezastrului:
salvarea și protecția) populației, animalelor, bunurilor materiale -și valorilor de
- (prevenirea
patrimoniu, de acțiunile distructive ale dezastrelor prin înștiințare, alarmare și evacuare sau dispersare
temporară, adăpostire, descarcerare;
decontaminarea chimică radioactivă a personalului, terenului, clădirilor, instalațiilor și
__
echipamentului, în cazul producerii unor accidente nucleare sau chimice;
35
Pagina 40
PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A
- limitarea și înlăturarea avariilor la rețelele de utilitate publică;
- izolarea focarelor epidemiilor sau epizootiilor;
- acordarea primului ajutor, trierea și evacuarea răniților la formațiunile medicale fixe sau mobile
cele mai apropiate;
- acordarea asistenței medicale specializate și spitalizarea persoanelor rănite, iradiate,
arse,
contaminate, intoxicate;
- amenajarea unor spații de locuit improvizate sau specializate, inclusiv a unor tabere de sinistrați
(refugiați), pentru persoanele rămase fără locuințe;
- paza și supravegherea zonelor calamitate; colectarea, depozitarea, transportul și distribuirea
ajutoarelor umanitare de strictă necesitate pentru populația rămasă fără locuințe;
- paza și însoțirea convoaielor umanitare;
- înlăturarea tuturor urmărilor dezastrelor și participarea la refacerea condițiilor pentru reluarea, în
stare de normalitate a activităților sociale și economice;
Toate acestea se pot desfășura succesiv sau simultan în faza de producere a dezastrului și
precum
după producerea acestuia (post-dezastru), în acest ultim caz, misiunile fiind împărțite în misiuni post-
dezastru pe termen scurt, pe termen mediu, respectiv pe termen lung.
Prevenirea situațiilor de urgență generate de riscuri naturale
Activitatea de prevenire a situațiilor de urgență generate de riscuri naturale un efort
presupune
conjugat și multidisciplinar, implicând resurse umane și materiale deosebite. Cum împiedicarea
manifestării acestor riscuri nu este posibilă, activitatea de prevenire are în vedere influențarea
caracteristicilor legate în primul rând de vulnerabilitatea populației, bunurilor materiale și proprietății,
prin măsuri și acțiuni de apărare.
Obiectivele specifice sunt:
a) identificarea și delimitarea zonelor expuse riscului;
b) întreținerea lucrărilor și amenajărilor de apărare și realizarea unora noi în zonele
expuse
riscului;
c) implementarea sistemelor de prognoză, avertizare și alarmare;
d) întocmirea planurilor de apărare în vederea unei gestionări eficiente a situațiilor de urgență
determinate de manifestarea riscului specific:
1. planuri de intervenție;
2. planuri de înștiințare-alarmare a populației;
3. planuri de evacuare a populației în cazul situațiilor de urgență;
4. asigurarea logistică în cazul situațiilor de urgență;
e) elaborarea hărților de risc pentru localitățile vulnerabile;
f) elaborarea politicilor de amenajare a teritoriului în concordanță cu hărțile de risc;
8) implementarea unor sisteme de asigurări obligatorii pentru locuințele din zonele de risc;
h) pregătirea populației și a autorităților privind responsabilitățile și modul de acțiune în fazele predezastru, dezastru și post-dezastru;
i) elaborarea unor programe naționale și locale care să vizeze strămutarea comunităților din zonele
de risc major, în care nu se pot aplica alte măsuri de reducere a riscului sau acestea nu sunt viabile din
punct de vedere al costurilor.
Prevenirea situațiilor de urgență generate de riscuri tehnologice
Din punct de vedere al riscurilor tehnologice, activitatea de prevenire are drept obiectiv evitarea
manifestării acestora prin aplicarea unor măsuri și acțiuni încă din etapa de proiectare, continuând în
fazele de exploatare și dezafectare în condiții de siguranță.
Accidente industriale
Prevenirea accidentelor industriale reprezintă un aspect deosebit de important, fiind reglementată
printr-o serie de acte normative, în conformitate cu reglementările existente la nivelul Uniunii
36
Pagina 41
PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A
Europene și presupune obiective concrete și responsabilități pentru toate componentele Sistemului
Național de Management al Situațiilor de Urgență.
Principalele obiective specifice sunt:
a) identificarea și realizarea unui inventar unic cu operatorii economici care produc sau transportă
substanțe periculoase pe teritoriul municipiului/orașului/comunei;
b) elaborarea unor politici eficiente de prevenire a accidentelor majore și aplicarea practică a
acestora;
c) reducerea riscului tehnologic prin utilizarea celor mai sigure tehnici disponibile și
retehnologizare;
d) reducerea impactului negativ asupra comunităților și mediului prin politici coerente de
amenajare și utilizare a teritoriului;
e) implementarea unui sistem de management de siguranță, la nivelul operatorului economic, care
să conducă la o gestionare mai eficientă a accidentelor pe amplasamente;
f) elaborarea unor planuri de urgență externă viabile și care să ofere un instrument eficient
autorităților administrației publice locale pentru limitarea și înlăturarea efectelor accidentelor
industriale în exteriorul amplasamentelor;
g) dezvoltarea cooperării între comunitățile locale și operatorii economici, pentru asigurarea
măsurilor de protecție a populației în zonele de planificare la urgență;
h) elaborarea unor programe pentru conștientizarea populației expuse, prin îmbunătățirea
comunicării cu publicul și implicarea mass-media;
i) îmbunătățirea colaborării în context transfrontalier, în vederea mai bunei gestionări a situațiilor
de urgență declanșate de accidente industriale în care sunt implicate substanțe periculoase.
Accidente pe timpul transportului materialelor periculoase
Prevenirea accidentelor pe timpul transportului materialelor periculoase constituie o activitate de
interes național și este reglementată prin legislație specifică, în conformitate cu acordurile
internaționale la care România este parte.
Principalele obiective sunt:
a) realizarea hărților de risc cu rutele cele mai susceptibile la accidente de transpoit în care sunt
implicate materiale și deșeuri periculoase;
b) realizarea unui sistem de monitorizare a transporturilor de materiale periculoase în vederea
asigurării unei intervenții oportune și operative în caz de accidente;
c) elaborarea unor planuri județene de răspuns la accidente de transport în vederea unei gestionări
adecvate.
Prevenirea incendiilor
1, Exercitarea autorității de stat în domeniul apărării împotriva incendiilor prin activități de
reglementare, avizare, autorizare, atestare, control, organizarea apărării împotriva incendiilor,
supravegherea pieței, recunoașterea și desemnarea organismelor pentru atestarea conformității
produselor cu rol în satisfacerea cerinței securitate la incendiu, auditul de supraveghere a persoanelor
fizice și juridice atestate, stabilirea răspunderii juridice și sancționarea persoanelor vinovate de
încălcarea prevederilor legii.
2. Optimizarea activității de avizare a proiectelor pentru anumite categorii de construcții și
autorizarea la punerea în funcțiune a acestora în vederea asigurării cerinței esențiale de securitate la
incendiu a construcțiilor și instalațiilor aferente și ale exigențelor utilizatorilor.
3. Implementarea codurilor de proiectare bazate pe performanță și a metodelor ingineriei securității
la incendiu în domeniul proiectării și realizării investiților. Totodată se va acționa pentru cunoașterea
prevederilor reglementărilor privind noua clasificare europeană a produselor pentru construcții din
punct de vedere al comportării la foc de către producători, patroni, utilizatori și proiectanți, pentru a
asigura un nivel competitiv pentru produsele și serviciile de proiectare naționale.
4. Operaționalizarea serviciilor publice voluntare pentru situații de urgență la
37
Pagina 42
PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A
nivelul comunității locale în vederea reducerii numărului mare de victime și incendii la gospodăriile
populației.
5. Crearea unui cadru legislativ adecvat în vederea înființării, echipării, dotării și pregătirii
serviciilor private pentru situații de urgență, având în vedere tendința dezvoltării aglomerărilor
competitive în domeniul întreprinderilor mici și mijlocii, în consonanță cu inițiativele europene de
politică industrială.
6. Planificarea și desfășurarea activităților de prevenire a incendiilor de către Serviciul Voluntar
pentru Situații de Urgență și Inspectoratul județean pentru situații de urgență, preponderent la instituții
publice, operatori economici cu risc mare și foarte mare de incendiu, ori obiective în care se desfășoară
activități socioeconomice și culturale la care participă un număr mare de persoane.
7. Elaborarea unei noi concepții privind statistica incendiilor, bine definită și de înaltă calitate,
care va determina optimizarea măsurilor preventive și îmbunătățirea calității produselor de protecție la
incendii.
8. Elaborarea unor metode de evaluare a riscului de incendiu, armonizate cu reglementările
europene specifice.
9. Crearea unei culturi a prevenirii incendiilor prin informarea publicului asupra riscurilor
existente și educarea populației cu privire la măsurile practice pe care le poate lua pentru reducerea
vulnerabilității.
10, Dezvoltarea la nivel local a unei concepții integrate de conștientizare a publicului, precum
și a factorilor de decizie și a celorlalți factori implicați, pentru cunoașterea diferitelor tipuri de riscuri
specifice, a măsurilor de prevenire a acestora, precum și a comportamentului de adoptat în cazul
producerii lor. O astfel de concepție este necesară pentru a crea o societate informată și rapidă în
reacții, capabilă să-și reducă vulnerabilitatea la dezastre.
11. Crearea unei mentalități adecvate la nivelul comunităților locale prin angrenarea în acest
efort a celorlalți tactori educaționali: școala, biserica, organizațiile nonguvernamentale, etc.
Conducerea acțiunilor și asigurarea cooperării:
A. Conducerea- se asigură, funcție de situația creată pe teritoriul
Municipiului/orasului/comunei , de la sediul Primăriei sau din punctul de comandă municipal,
prin serviciul organizat, cu personalul de conducere al CLSU.
Conducerea acțiunilor de protecție civilă se exercită, potrivit legii, de către autoritățile
administrației publice, prin Comitetul Local pentru Situații de Urgență și Inspectoratul Județean pentru
Situațiile de Urgență.
Conducerea acțiunilor de protecție-intervenție, în cazul producerilor riscurilor, se realizează de
către Comitetul local pentru Situații de Urgență.
Convocarea Comitetului local pentru Situații de Urgență se va face la ordinul primarului,
pentru a stabili măsurile ce se impun pentru înlăturarea urmărilor. Conducerea forțelor și mijloacelor
fiecărui organism component al comitetului se va realiza strict de către organul de conducere al
organismului respectiv.
Conducerea acțiunilor de protecție-intervenție se va desfășura pe etape și va cuprinde :
- culegerea, centralizarea și prelucrarea datelor și informațiilor despre riscul produs:
- analiza situației create;
- mărime, amploare;
- evaluarea urmărilor, pierderilor și distrugerilor;
- evaluarea necesarului de resurse umane, materiale și financiare;
- evaluarea nevoilor de sprijin;
- stabilirea celor mai urgente măsuri (alarmare, evacuare, restricții);
- elaborarea deciziei pentru intervenție și transmiterea dispozițiunilor de intervenție (acțiune);
- coordonarea, conducerea și controlul desfășurării acțiunilor;
- elaborarea sintezelor și rapoartelor pentru eșaloanele și organismele interesate;
38
Pagina 43
PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A
elaborarea comunicatelor de informare pentru populație și transmiterea lor prin mass-media;
_
- analiza stadiului de realizare a măsurilor stabilite.
Conducerea realiza atât de la nivelul Primăriei cât și în teren, din zonele afectate.
se va
sistemului de alarmare se execută în situația existenței pericolului de risc, prin
Declanșarea
sistemul centralizat de alarmare, de 1JSU
Activități care se execută la producerea unei situații de urgență:
+ protecției individuale (familială sau colectiva, funcție de situație)
Asigurea
* Deplasarea în cel mai scurt timp la Primărie
+ Constituirea grupului de lucru, compus din consultanții/experți ai instituților și operatorilor
economici cu reprezentare în comitetul local
+ Verificarea prezenței
+ Emiterea de ordine referitoare la situația de urgență creată
+ Verificarea stadiului de activare al sistemului de acțiune :
- organismele de conducere;
- formațiile de intervenție;
- agenții economici;
- sursa de risc;
- furnizorii de resurse,
organismelor și celorlalte componente ale sistemului care nu sunt încă
+ Executarea înștiințării
activate.
analizarea, împreuna cu membrii comitetului, a datele și informațiile disponibile
* Culegerea și
despre:
- caracteristicile situației de urgență ;
urmările probabile ale acestuia și cele cunoscute la momentul analizei.
-
+ Elaborarea transmiterea ordinelor preliminare de intervenție pentru executarea unor acțiuni
și
de:
- cercetare-căutare și observare;
generala/parțială a distribuției de: electricitate, gaze, agent termic,
- deconectare/întrerupere
apă.
+ datelor si informațiilor despre urmările situației produse de la:
Culegerea
- sistemul de cercetare-căutare, observare;
- agenții economici;
si organizații din municipiu: Societatea de Cruce Roșie, Ambulanță,
- organisme
Societăți de taximetrie, transport, echipaje de poliție din trafic, etc.
Analiza create, ca urmare a acțiunii factorilor distructivi asupra elementelor expuse:
+ situației
evaluarea caracterului, gravității si a volumului de distrugeri, pierderi si pagube;
_
- distribuția acestora pe cartiere, agenți economici, instituții;
cu datele din scenariile pre-dezastru, in vederea planificării intervenției
- compararea
- înscrierea situației pe planul hartă general al localitatii.
inițierea si desfășurarea acțiunilor de intervenție de la membrii
* Culegerea propunerilor pentru
domenii de specialitate, pentru limitarea si înlăturarea urmărilor situației de urgență:
comitetului, pe
- înscrierea propunerilor în jurnalul acțiunilor de intervenție.
acțiunilor de intervenție, care trebuie să fie executate pentru limitarea și
+ Stabilirea categoriilor
înlăturarea urmărilor, tehnicilor si tehnologiilor de desfășurare a acestora.
+ Stabilirea si repartiția misiunilor de intervenție la :
- Comitetului local pentru situații de urgență ;
în planurile de intervenție/cooperare, specifice tipurilor de risc:
- organismelor prevăzute
- formațiilor de intervenție profesioniste și voluntare;
- Stabilirea termenelor si duratei de desfășurare a acțiunilor de intervenție (după caz).
39
Pagina 44
PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A
* Organizarea si desfășurarea evacuării si cazării sinistraților, conform prevederilor de
planului
evacuare.
* Alocarea resurselor umane, materiale și financiare:
- repartiția formațiilor de intervenție;
- repartiția specialiștilor pentru supraveghere si control a dezvoltării evenimentelor, a
declanșării unor dezastre complementare si/sau a declanșării și dezvoltării unor fenomene/evenimente
care ar complica/împiedica realizarea acțiunilor de intervenție;
- repartiția mijloacelor de intervenție de la nivelul Comitetului Local (echipamente,
aparatură,
unelte, instalații — utilaje, mijloace de transport, etc.).
* Elaborarea ordinului pentru intervenție
* Elaborarea ordinului pentru evacuare si cazarea sinistraților/evacuatilor
* Transmiterea ordinului către organismele si formațiile care urmează să execute de
acțiuni
localizare și înlăturare a urmărilor Ordinul se transmite:
- direct la conducătorii formațiilor, prin componenții grupului de lucru;
- telefonic (telefon, radiotelefoane, fax) și alte mijloace specializate.
* Stabilirea nevoilor de sprijin și ajutor de la IJSU :
- nevoile de sprijin și ajutor sunt date prin deficitul stabilit la alocarea resurselor și referi
se pot
la:
- formații de intervenție;
- mijloace de intervenție;
- resurse logistice;
- spații de cazare pentru sinistrați.
- asistența pentru rezolvarea unor situații speciale care depășesc posibilitățile comitetului;
- contaminare NBC;
- carantină;
* Stabilirea nevoii si condițiilor de introducere a stării de necesitate /urgentă execută în
se
funcție de caracterul, gravitatea și volumul de urmări ale situației create, de de face
capacitatea a față
acestora cu resursele comitetului.
* Organizarea coordonării și controlului referitor la:
- inițierea și desfășurarea acțiunilor de protecție și intervenție;
- evoluția situației in zonele de risc și în zonele de intervenție;
- supravegherea și controlul calității factorilor de mediu;
- pericolul unor dezastre complementare;
- pericolul unor fenomene/evenimente care ar complica sau împiedica realizarea acțiunilor de
protecție și intervenție. Ca urmare a acțiunii de coordonare si control, în vederea asigurării eficientei,
se mai realizează:
- corectări și completări ale ordinului de intervenție;
- manevre de forțe și mijloace ale organismelor de intervenție.
* Organizarea cooperării:
- între formațiile sistemului de intervenție;
- cu formațiile primite în sprijin și ajutor;
- cu organizațiile neguvernamentale;
* Asigurarea logistica a intervenției care se refera la:
- organizarea schimburilor de lucru;
- organizarea hrănirii și odihnei;
- asigurarea materialelor consumabile: energie, combustibil, piese de schimb etc.;
- asigurarea materialelor și condițiilor de protecție și siguranță în executarea operațiilor;
- organizarea depanării -întreținerii echipamentelor, utilajelor, mijloacelor de transport;
- asigurarea asistenței medicale și primul ajutor pentru formațiile de intervenție,
40
Pagina 45
PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A
Urmărirea desfășurării acțiunilor de intervenție în vederea asigurării calității și eficienței
-
acțiunilor și pentru:
- respectarea tehnicilor, procedurilor și tehnologiilor adoptate;
diminuarea riscului victime, supraviețuitori și operatori în cazul unor replici
_ pentru
periculoase; /
de declanșare a unor situații complementare, a unor evenimente
- reducerea pericolului
fenomene care ar influența desfășurarea intervenției;
distribuției parțiale sau totale de utilități: energie electrică, gaze, apă, agent termic,
_ reluarea
etc.
+ Urmărirea respectării restricțiilor si interdicțiilor în zona de risc în vederea asigurării:
operatorilor și a populației valide din zona de intervenție sau de risc;
- protecției victimelor,
- desfășurării în condiții optime a acțiunilor de intervenție;
- desfășurării evacuării și cazării sinistraților;
- stării de sănătate a populației în zona de risc;
- siguranței în acțiune a sistemului de intervenție.
acțiunilor de ordine, îndrumarea circulației, prevenirii și stingerii
* Organizarea paza,
incendiilor în vederea asigurării:
continuității și cursivității desfășurării acțiunilor de intervenție și de evacuare;
-
bunurilor si valorilor materiale ale victimelor și sinistraților din zonele de
- protejării — siguranței
intervenție și zonele de risc;
diminuării producerii unor incidente și accidente de circulație care ar complica sau influența
-
desfășurarea acțiunilor de intervenție și evacuare:
de declanșare a unor incendii sau explozii în zonele de risc si intervenție;
- înlăturării pericolului
- localizarea și stingerea incendiilor.
Notificarea dezastrului, se realizează de către Comitetul Local pentru Situații de Urgență;
*
cererii declarării stării de necesitate/urgență, către Centrul
- Transmiterea pentru aprobarea
Operațional Județean din Inspectoratul pentru Situații de Urgență;
+ Informarea populației din zonele de intervenție și zonele de risc asupra:
- situației create;
- acțiunilor si măsurilor de protecție care s-au planificat și care se desfășoară;
- evoluției situației în zonele intervenției și de risc;
restricțiilor și interdicțiilor impuse și necesitatea respectării întocmai a acestora;
-
modurilor de asigurare ale diferitelor nevoi și cerințe ale populației;
-
de a populației apte și instruite la realizarea unor acțiuni de
- nevoilor (eventuale) participare
|
protecție și intervenție.
sinteze si pentru IJSU și CJSU despre dezastru, urmările lui și
+ Elaborarea unor rapoarte,
de intervenție realizate și în curs de desfășurare, despre nevoile de asistență, sprijin
acțiunile protecție —
si ajutor, despre acțiunile pe termen lung.
- + Restrângerea acțiunilor de intervenție, prin:
activităților de intervenție, la ordin, din întreaga zona sau în anumite sectoare;
- încetarea
- retragerea formațiilor din zona de intervenție;
activităților de restabilire a capacității de acțiune a formațiilor de intervenție.
- desfășurarea
strategii si tactici pentru acțiunile pe termen lung în vederea realizării
+ Analize,
- demolării — curățării zonelor de distrugeri;
_ consolidării — restabilirii unor construcții avariate;
_ reabilitării unor activități economico — sociale;
asigurării locuințelor permanente și a asistentei sociale pentru sinistrați;
-
- asigurării asistentei medicale și sociale a vătămaților;
- revenirii la situația inițială.
4l
Pagina 46
PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A
B. Cooperarea- se organizează cu scopul ducerii acțiunilor de intervenție într-o
concepție
unitară și peniru evitarea surprinderii și conjugarea efortului formațiunilor de
intervenție împreună cu
celelalte forțe ale sistemului național de apărare pentru realizarea intervenției conform
planurilor de
protecție civilă.
Cooperarea se realizează cu :
a) Poliția Locală (comunitară) pentru :
-asigurarea pazei și ordinii publice, controlul și îndrumarea circulației
pe
- = timpul situațiilor de urgență;
-executarea unor misiuni de cercetare în scopul determinării volumului distrugerilor rezultate în
urma atacului aerian sau dezastrului;
-asigurarea pazei unor obiective vitale;
-transmiterea unor comunicate către populație,
“sprijinirea pentru evacuarea populației la punerea în aplicare a planului de
evacuare;
-asanarea teritoriului de muniția neexplodată și identificarea cadavrelor necunoscute.
b) Detașamentul de jandarmi pentru :
-paza și apărarea punctelor de comandă;
-paza și supravegherea zonelor contaminate precum și a zonelor cu muniție neexplodată;
-paza obiectivelor afectate de riscul produs;
-contracararea acțiunilor care să împiedice activitatea de intervenție
c) Filiala de Cruce Roșie pentru:
-organizarea acțiunilor de prim ajutor și sprijinirea tehnică a formațiunilor medicale din SVSU;
-recrutarea donatorilor de sânge și trimiterea acestora la punctele de recoltare;
-colectarea și distribuirea de ajutoare pentru persoanele sinistrate.
d) Detașamentul de pompieri pentru:
-participarea la acțiunile de limitare și înlăturare a urmărilor incendiilor;
“informarea reciprocă despre producerea situațiilor de urgență și în mod
special a incendiilor,
stabilirea măsurilor necesare ducerii acțiunilor de intervenție;
-participarea la acțiunile de neutralizare a efectelor accidentelor produse
pe timpul
transportului, cu substanțe toxice, chimice periculoase, pe teritoriul localitatii.
-executarea intervențiilor de descarcerare
SECȚIUNEA a-3-a
Faze de urgență a acțiunilor În funcție de locul, natura, amploarea și de evolutia
evenimentului,
intervențiile serviciilor pentru situații de urgentă sunt organizate astfel:
- urgenta | - asigurată de SVSU la obiectivul afectat sau de serviciile private la
organizate
operatorii economici;
- urgenta a [l-a - asigurată de subunitațile Inspectoratului pentru Situații de Urgență “Porolissum”
al județului Sălaj;
- urgenta a III-a - asigurată de două sau mai multe unități limitrofe;
- urgenta a IV-a - asigurată prin grupări operative, dislocate la ordinul inspectorului al
general
Inspectoratului General pentru Situații de Urgența, în cazul unor intervenții de amploare si de
lungă
durată.
SECȚIUNEA a- 4-a
Acțiuni de protecție-intervenție
Forțele de intervenție specializate acționează conform domeniului lor de
competență, pentru:
a) salvarea și /sau protejarea oamenilor, animalelor și bunurilor,
evacuarea și transportul
victimelor, cazarea sinistraților, aprovizionarea cu alimente, medicamente și materiale de
primă
necesitate;
42
Pagina 47
PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A
acordarea primului ajutor medical și psihologic, precum și participarea la evacuarea populației,
p)
instituțiilor publice și operatorilor economici afectați;
măsurilor privind ordinea publică pe timpul producerii situației de urgență specifice;
c) aplicarea
d) dirijarea și îndrumarea circulației pe direcțiile și în zonele stabilite ca accesibile;
diminuarea /sau eliminarea avariilor la rețele și clădiri cu funcțiuni esențiale, a căror
e) și
durata cutremurelor este vitală pentru protecția civilă: stațiile de pompieri și sediile
integritate pe
alte construcții aferente serviciilor sanitare care sunt dotate cu secții de chirurgie și de
poliției, spitale și
clădirile instituțiilor cu responsabilitate în gestionarea situațiilor de urgență, în apărarea și
urgență,
securitatea stațiile de producere și distribuție a energiei și /sau care asigură servicii esențiale
națională,
celelalte de clădiri menționate, garajele de vehicule ale serviciilor de urgență de
pentru categorii
diferite de apă și stații de pompare esențiale pentru situații de urgență, clădiri care
categorii, rezervoare
toxice, explozivi și alte substanțe periculoase, precum și pentru căi de transport, clădiri
conțin gaze
pentru învățământ;
limitarea proporțiilor situației de urgență specifice și înlăturarea efectelor acesteia cu mijloacele
f)
din dotare.
SECȚIUNEA a- S-a
Instruirea
și / sau voluntare și private de intervenție se realizează în cadrul
Pregătirea forțelor profesioniste
abilitate prin lege, baza unor programe adecvate avizate de Inspectoratul pentru Situații
instituțiilor pe
de Urgență județean și aprobate de Comitetul Județean pentru Situații de Urgență.
Prefectul, primarul și conducerile tehnico-administrative ale operatorilor economici și instituțiilor
de a asigura cunoașterea de către forțele destinate intervenției, precum și de către populație
au obligația
/ modalităților de acțiune conform planurilor de analiză și acoperire a riscurilor aprobate.
salariați, a
intervenție a forțelor operaționale se va executa concomitent cu îndeplinirea
Pregătirea pentru
de bază ce le revin. În perioada premergătoare perioadei la care vor participa la operațiuni
atribuțiilor
ele vor executa o pregătire particularizată intensivă, la specificul fiecărei
de sprijin și asistență,
specialități.
caracteristică procesului de pregătire va fi standardizarea instruirii de bază la un nivel
Principala a
fiecare componentă a forțelor de protecție civilă. O atenție deosebită va fi
maxim posibil pentru
acordată problemelor specifice, procedurilor de întrebuințare a tehnicii de intervenție, punându-se
accent pe însușirea deprinderilor practice.
instruirii o va constitui profesionalizarea personalului potrivit standardelor
Sarcina prioritară a
ședințe de pregătire, convocări și specializări, exerciții și aplicații conform programelor
naționale prin
anuale de pregătire.
din serviciul voluntar va fi instruit în scopul menținerii deprinderilor impuse de
Personalul
utilizarea tehnicii de intervenție necesară îndeplinirii misiunilor. Treptat, după încadrarea integrală a
mări numărul antrenamentelor și exercițiilor de specialitate. Instruirea va fi orientată
SVSU, se vor
către creșterea stării de operativitate a forțelor.
de protecție civilă vor respecta standardele de operativitate stabilite. Acestea
Forțele operaționale
fi încadrate cu specialitățile și necesarul tehnicii de luptă prevăzute în organizarea și respectiv
vor
de dotare. Pe măsură ce resursele necesare vor fi realizate, standardele operative vor fi ridicate
normele
la niveluri cât mai înalte.
SECȚIUNEA a-6-a
Realizarea circuitului informațional-decizional si de cooperare
Sistemul informațional-decizional cuprinde ansamblul subsistemelor destinate observării,
detectării, măsurării, înregistrării, stocării și prelucrării datelor specifice, alarmării, notificării, culegerii
transmiterii informațiilor și a deciziilor de către factorii implicați în acțiunile de prevenire și
și
gestionare a unei situații de urgență.
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.