Hotărâre a Consiliului Local
HCL nr. 80 din 26.11.2021 - Strategia de digitalizare a Primăriei Comunei Poieni
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 2,9 MB · modificat pe site: 08.04.2025
Pagina sursă
Cum citez acest document
Hotărâre a Consiliului Local nr. 80 din 26.11.2021, „HCL nr. 80 din 26.11.2021 - Strategia de digitalizare a Primăriei Comunei Poieni”, Comuna Poieni, jud. Cluj. Sursa: https://primariapoieni.ro/wp-content/uploads/2022/02/HCL-nr.-80-din-26.11.2021-Strategia-de-digitalizare-a-Primariei-Comunei-Poieni.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/cluj/poieni/211153-hcl-nr-80-din-26-11-2021-strategia-de-digitalizare-a-primariei-comunei-poieni, 19.11.2026)
Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
ROMÂNIA
JUDEȚUL CLUJ
COMUNA POIENI
CONSILIUL LOCAL POIENI
HOTĂRÂRE
NR. 80 din 26.11.2021
privind aprobarea strategiei de digitalizare a Primăriei Comunei Poieni
Consiliul Local al Comunei Poieni, întrunit în ședința ordinara din data de 26.11.2021
Având în vedere:
- referatul de aprobare nr. 9213 din 26.11.2021 al primarului Comunei Poieni,
- raportul compartimentului de specialitate nr. 9213 din 26.11.2021
- avizul favorabil al comisiilor de specialitate din cadrul Consiliului Local Poieni;
În conformitate cu prevederile:
- Strategiei Naționale privind Agenda Digitală pentru România 2020;
- Agendei Digitale pentru Europa 2020;
- Legii nr. 16/1996 privind Arhivele Naționale, republicată
- Hotărârea Guvernului nr. 271/2013 pentru aprobarea Strategiei de securitate cibernetică a
României și a planului de acțiune la nivel Național privind implementarea sistemului
nțional de securitate cibernetică
- Hotărârea Guvernului nr. 1259/2001privind aprobarea normelor tehnice și metodologice
pentru aplicarea Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică;
- Hotărârea Guvernului nr. 123/2002 privind aprobarea Normelor Metodologice din 7
februarie 2002 de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de
interes public, cu modificările și completările ulterioare
Pagina 2
Luând în considerare:
- prevederile Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, cu
modificările și completările ulterioare;
- "Ținând cont de prevederile art. 139 alin. (1) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.
57/2019 privind Codul administrativ,
HOTARAȘTE:
Art. 1 Se aprobă Strategia de digitalizare a Primăriei Comunei Poieni, prevăzută în
Anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art, 2 Se împuternicește primarul Comunei Poieni să coordoneze implementarea
Strategiei de Digitalizare a Primăriei Comunei Poieni
Art. 3 Cu ducerea la indeplinire a prezentei hotărâri se incredinteaza primarul comunei si
contabilul primariei.
Art, 4 Prezenta hotarare se comunica domnului primar, domnului prefect,
compartimentului financiar-contabilitate.
Președinte de ședință, Contrasemnează,
Consilier local, Secretar general,
Mărghitaș Sorin Nicolae Crișan Vioric
Total consilieri: 13
Prezenți: 10
Voturi total: 10
Din care pentru: 10
împotrivă: -
abțineri: -
Pagina 3
STRATEGIA DE
DIGITALIZARE A
COMUNEI POIENI
PENTRU PERIOADA
|
2021-2027
Pagina 4
la: ÎNTRODUGERE mmccaccaasaeaursac aaa ăia 2
2, CONVERGENȚA CU ALTESTRATEGII, PROGRAME asiatici romanica 3
3; — SITUAȚIAACTIUALĂ cumetrie aero mea antenă 6
4. OBIECTIVE GENERALE. OBIECTIVE SPECIFICE nenea 13
5. PLANIFICAREA DIGITALIZĂRII COMUNEI POIENI... nerneeaeeaneaaneeaeaaaaaaaana |
Os 1: Crearea și integrarea identității electronice pentru cetațeni în vederea accesării serviciilor
publice digitale inclusiv „audiențe online,................uuueunenuneeneeeeneneeeeeenenennneoonnneznenneeaeaaa eee neaaeneneaeaeaneeaaeneanenaeanee AP
Os 2: Realizarea unei aplicații soft de integrare a aplicațiilor existente la acest moment prin
intermediul unor servicii de tip abonament sau ca aplicații individuale...............ueaaannnnnenerezazaazaeeaeaae LA
Os 3: Realizarea unui Sistem unic de informare pentru cetățeni..............ueuaanan nenea erau L-A
OS 4: Implementarea unui Sistem de monitorizare a punctelor de colectare a deșeurilor ....
os 5: Înființarea unor puncte de prezență digitală a primariei și interconectarea acestora cu
registratura primariei în satele Hodiș, Traniș, Valea Drăganului, Lunca Vișagului și Morlaca............. 15
Os6: Alfabetizarea digitală a personalului din administrația publică locală și a localnicilor ............... 15
Surse; bibliografice nm saszasurucracicaaasăaezaauazat ceată 5055ăreBăatt53556550ca oală i 50oăoă ati coace
Pagina 5
|. INTRODUCERE
Tehnologia și infrastructura digitală au un rol critic în viața privată și mediul economic. Ne
bazăm pe acestea pentru a comunica, pentru a lucra, pentru a avansa din punct de vedere
științific și pentru a răspunde problemelor de mediu.
Potrivit studiilor de specialitate, digitalizarea administrației publice generează o multitudine de
avantaje printre care enumerăm:
„eficientizarea activității instituționale conducând la utilizarea eficientă a resurselor,
= reducerea costurilor
= contribuția instituției la progresul tehnologic și socio-economic.
De asemenea, digitalizarea generează noi oportunități prin activarea unor capacități și
capabilități instituționale care pot furniza cetățenilor și stakeholderilor administrației publice
servicii și produse inovative.
Dezvoltarea noilor forme de interacțiune bazate pe tehnologia informației pune în valoare
oportunitatea stabilirii unei relații directe și dinamice între administrația publică și stakeholderii
săi, în special cu cetățenii. Tehnologiile digitale permit administrației să ofere un răspuns mai
adecvat și adaptat așteptărilor pe care le au cetățenii în ceea ce privește serviciile publice,
politicile, încrederea, co-participarea, dezvoltând o percepție nouă asupra procesului
administrativ și noi experiențe pentru cetățeni.
Conectarea și informarea cetățenilor prin serviciile digitalizate, care definesc conceptul de
guvernanță digitală în administrația publică, contribuie la creșterea angajamentului public.
Guvernanța digitală este o oportunitate pentru întărirea și susținerea democrației participative,
consultarea și co-crearea valorii alături de cetățeni, prin intermediul procesului administrativ
digitalizat.
Drept urmare, digitalizarea serviciilor publice implică regândirea modului în care instituțiile
publice concep și livrează serviciile către cetățeni, mai precis, tranziția de la modul traditional
de organizare și funcționare către un ecosistem instituțional centrat pe cetățeni.
Pagina 6
2. CONVERGENȚA CU ALTE STRATEGII, PROGRAME
Tranziția digitală reprezintă un element-cheie în cadrul procesului de redresare al Uniunii
Europene, dar și în parcursul acesteia de atingere a autonomiei strategice, în special prin
creșterea rezilienței.
Este un obiectiv strategic ca strategiile de transformare digitală dezvoltate și implementate în
sectorul public să fie convergente cu politicile, programele și strategia de digitalizare ale
Comisiei Europene.
Primul nivel de convergență este cel de la nivel european, respectiv convergența cu Piața
Unică Digitală.
Piața Unică Digitală reprezintă demersul strategic al Comisiei Europene pentru accesul
indivizilor și afacerilor la mediile online digitale.
Strategia privind piața unică digitală a fost propusă de Comisia Europeană în 2015 și are
scopul de a asigura că economia, industria și societatea Europei profită pe deplin de noua eră
digitală. UE a inițiat deja crearea unei piețe unice digitale libere și sigure în cadrul căreia
oamenii să poată face cumpărături online în străinătate, iar întreprinderile să poată vinde
online în întreaga UE.
Pe lângă soluțiile și datele electronice și serviciile digitale transfrontaliere, Strategia privind
piața unică digitală face parte integrantă din proiectul UE pentru o Europă digitală.
Noul program al UE pentru Europa digitală va stimula transformarea digitală, oferind finanțare
pentru implementarea tehnologiei de ultimă oră în domenii cruciale, cum ar fi inteligența
artificială, supercalculatura și securitatea cibernetică. Cu un buget considerabil de 7588
milioane de euro, peogramul va fi implementat în perioada 2021-2027.
Programul Europa Digitală va finanța proiecte în cinci domenii de interes:
m Supercalcul
inteligență artificială
= securitate cibernetică
= competențe digitale avansate
= garantarea utilizării pe scară largă a tehnologiilor la nivelul economiei și al societății
În luna martie a anului 2021, Comisia Europeană a prezentat viziunea privind
transformarea digitală a Europei până în anul 2030. Denumită “Busola pentru dimensiunea
digitală” a UE, aceasta evidențiază patru puncte cardinale:
Pagina 7
- Competențe
- Infrastructuri digitale sigure și durabile
- Transformarea digitală a întreprinderilor
- Digitalizare serviciilor publice
Ultima direcție identifică ținte precise:
- Servicii publice-cheie — 100% online
- Servicii de e-sănătate — acces online la fișele medicale pentru 100% din cetățeni
- Identitatea digitală — folosirea ID-ului digital pentru 80% din cetățeni
La nivel national, digitalizarea administratiei publice este în strânsă corelare cu Planul
Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR), Componenta 7 — Transformarea
digitală.
PNRR este conceput așa încât să asigure un echilibru optim între prioritățile Uniunii Europene
și necesitățile de dezvoltare ale României, în contextul recuperării după criza COVID-19 care
a afectat semnificativ țara, așa cum a afectat întreaga Uniune Europeană și întreaga lume.
Pandemia de COVID-19 a evidențiat nu numai cât de mult ne bazăm pe tehnologie, ci și cât
de important este ca Europa să nu fie dependentă de sisteme și soluții care vin din alte regiuni
ale lumii. Deschizând calea pentru atingerea acestui obiectiv este programul de digitalizare al
Uniunii Europene și implementarea de soluții digitale la nivel national și local.
Există în întregul spațiu european un decalaj cu privire la gradul de transformare digitală, care
este direct legat de trei piloni:
e Infrastructura de broadband
» Adoptarea serviciilor digitale
+ Alfabetizarea digitală a localnicilor
Marea eroare comisă de mulți dintre stakeholderi este aceea că nu tratează în cadrul
proiectelor de digitalizare toți acești trei piloni împreună, lucru care duce cu certitudine la
neatingerea obiectivelor finale.
Concentrarea asupra rețelelor Next Generation Access (NGA) este de înțeles. Deși
aproximativ 80% din exploatațile UE au fost incluse în NGA în 2017, sau în rețele broadband
rapide sau ultra-rapide, cifrele ajung la doar 47% în rural, zone izolate și montane.
După cum se vede în figura de mai jos, în multe state UE, decalajul digital dintre zonele urbane
și rurale este destul de mare.
Î]
Pagina 8
Figura 4. Acoperirea Next Generation Access (procent al gospodăriilor), 2017
BiTotal Rural
100% =
90% N -p-
80% e - N E
70 E |
60%
So: £
40 E
30%
204 e
10%
0% —
MT BE NL PT DK LU UK LV AT IE CZ Cf IT ES DE SI HU LT EE EU SK SE FI BG RO HR PL FR EL
Sursă: IHS și Point Tepic
Se poate observa de asemenea că România este aproape de media europeană când vine
vorba de accesul la rețele de bandă largă în zonele urbane, dar se află la o distanță
semnificativă de celelalte state europene dacă ne referim la zonele rurale.
Însă poate cea mai mare barieră în calea tranziție spre digital, cu care ne confruntăm în
România și cu precădere în comunitățile rurale este alfabetizarea digitală.
Se crează adesea percepția greșită că educația digitală se realizează doar prin acces la
conexiuni broadband și servicii digitale. Este nevoie de mult mai mult, de cunoștințe și
competențe în operarea instrumentelor digitale și cunoașterea unei serii de subiecte, cum ar
fi securitatea, confidențialitatea sau utilizarea aplicațiilor.
În figura de mai jos se poate observa că România are performanțe extrem de scăzute la
acest capitol și atunci când ne referim la numărul de persoane care au folosit internetul de-a
lungul timpului, acest aspect fiind puternic corelat cu nivelul de competențe digitale.
Pagina 9
60% ———————
Sopb - —
40% ==
30% E
20% - - ————————
ÎTȚITTT RER
DI TPAR
LLTTI
A “BG EL RO PI CY IT LT HR PL SI ES LV CZ EE BE FR FI
MT HU IE SK AT DE
Sursă: EUROSTAT
Tratarea simultană a celor trei piloni, respectiv infrastructură, soluții digitale și compenențe
este vitală pentru a obține un proces de transformare digitală reală.
Conform Indexului DESI (Digital Economy and Society Index) 2020, România ocupă ultimul
loc în UE în ceea ce privește indexul Servicii Publice Digitale. De asemenea, România se află
pe ultimul loc în ceea ce privește formularele precompletate și serviciile realizate integral
online, ceea ce indică o problemă sistemică în privința calității și capacității de utilizare a
serviciilor digitale oferite atât cetățenilor, cât și companiilor. În perioada 2015-2018, nu s-a
înregistrat o îmbunătățire semnificativă a calității serviciilor publice digitale pentru companii,
România ocupând și din acest punct de vedere ultimul loc în UE. Lipsa interoperabilității
sistemelor informatice din administrația publică este un obstacol major în dezvoltarea
serviciilor digitale centrate pe utilizatorul final (cetățean sau companie).
Sistemele existente sunt în general fragmentate, fiind proiectate și dezvoltate izolat de către
diferite instituții ale statului, în afara unui cadru național coerent. Un accent major trebuie să
cadă pe asigurarea interoperabilității la nivel de date (a regiștrilor de bază identificați și
inventariați), pe principiile de reutilizare a building-blocks europene și pe principiile menționate
anterior și incluse în cadrul național și european de interoperabilitate. Este prioritară, așadar,
asigurarea interoperabilității bazelor de date disponibile la nivelul tuturor instituțiilor statutului
român și dezvoltarea unei arhitecturi integrate a serviciilor digitale publice. într-unCloud
Guvernamental.
În ceea ce privește capitalul uman, România se situează pe locul 26, obținând un punctaj sub
medie pentru majoritatea indicatorilor. Deși România are un număr mare de absolvenți în
domeniul TIC (situându-se pe locul 4), deficitul de specialiști TIC limitează capacitatea țării de
a inova și de a profita de avantajele transformării digitale.
Pagina 10
Conform DESI, doar 31% din populația României are cunoștințe digitale de bază (sunt
evaluate 4 dimensiuni — informație, comunicații, rezolvarea problemelor și utilizarea de
software pentru creare de conținut). Este greșit să considerăm că tranziția digitală poate fi un
succes în condițiile în care lipsa educației în domeniu este una evidentă.
De altfel, există o puternică corelație între competențele digitale și nivelul de digitalizare a
serviciilor publice în toate statele lumii, prima constituind de multe ori un factor de presiune
pentru autorități în oferirea de servicii publice online.
Prima etapă de educare în domeniul digital este cea mai importantă, ea constituind bazele
pentru etapele ulterioare de dobândire a competențelor, ce pot fi efectuate inclusiv folosind
instrumente digitale, sau resurse online.
În ceea ce privește cea de-a doua dimensiune, a serviciilor publice digitale, în mod invariabil
există în toate zonele rurale cateva condiții esențiale care trebuie îndeplinite, respective:
= Implementarea de identități electronice pentru cetățeni;
= Interoperabilitatea soluțiilor electronice.
La nivelul comunei Poieni, 18 din cei 22 de angajati ai primăriei își desfășoară activitatea
folosind un calculator/ laptop și un singur angajat își desfășoară activitatea în domeniul
tehnologiei informației (IT). Nu există un post specific pentru responsabil IT, un angajati al
primăriei ocupându-se de administrarea sistemelor IT.
Referitor la infrastructura pentru digitalizare, resursele din domeniul LAN/WAN (computer,
cablare, frecvențe) sunt suficient dimensionate, acestea pot fi extinse fără probleme, iar timpii
de răspuns sunt acceptabili pentru utilizator.
Ca si echipamente IT, la nivelul primăriei comunei Poieni sunt funcționale:
n 19sisteme de tip desktop;
= 2 laptopuri;
„ Btelefoane mobile;
= 22 licențe software (nespecificat);
„ 2 servere având capacitatea de 2TB (1 pentru contabilitate și registrul agricol, 1 pentru
registratură).
În ceea ce privește inter-conectivitatea cu alte rețele publice, aceasta există doar între
Departamentul de Urbanism și Registrul de cadastru.
Pagina 11
În cadrul primăriei Poieni, nu există și nu se utilizează software de aplicație dezvoltat de către
proprii angajați, însă se utilizează software de aplicație dezvoltat de către terți (contabilitate,
registratură, Legis)
În ceea ce privește securitatea datelor cu caracter personal, comuna Poieni are întocmită o
STRATEGIE IT- Identificarea riscurilor si evaluare a impactului asupra protecției datelor cu
caracter personal.
“Securitatea Datelor cu Caracter Personal (DCP)" reprezintă capacitatea unui sistem
informațional de a rezista, la un nivel dat de confidențialitate, intruziunilor accidentale sau
nelegale, ori acțiunilor răuvoitoare care pot compromite accesibilitatea, autenticitatea,
integritatea și confidențialitatea datelor și informațiilor stocate sau transmise, cât și a serviciilor
colaterale oferite de acestea sau accesibile prin intermediul acestor sisteme; în condițiile in
care "accesibilitatea (availability)" înseamnă că DCP sunt accesibile, iar serviciul este
operațional, "autentificarea (authentication)" se referă la confirmarea unei identități reale,
corecte, certe a unei entități sau a unui utilizator, "integritatea datelor (data integrity)"
presupune confirmarea că datele care au fost transmise, recepționate sau stocate sunt
complete și nemodificate iar "confidențialitatea datelor (data confidentiality)" vizează protecția
comunicațiilor sau a datelor stocate împotriva interceptărilor si citirii acestora de către
persoane neautorizate.
În urma analizei efectuate în cadrul Strategiei /T- Identificarea riscurilor si evaluare a
impactului asupra protecției datelor cu caracter personal a fost întocmită o matrice a evaluării
impactului asupra vieții private a persoanelor vizate din care rezultă:
= Vulnerabilitățile
= Amenințările / pericole
= Cese compromite aferent datelor cu caracter personal
= Probabilitatea apariției riscului
= Evaluarea impactului asupra vieții private a persoanelor vizate
» Evaluarea riscului general
= Metode de protecție.
Acestea au fost preluate din Strategia IT si prezentate în tabelul următor:
Pagina 12
9'e| e e ep es | es es 39| es
euogouny nud nquad 203J9p ud nud uiud nud
91428701d YU3]sIX9 asnd ajupatu wesis pe6ijqo |suesuoo wuaysis ne6jqo Isuesuoo unse eunfise
e un-SdN ainqan !9njepunul wuejsis ay ay
2p eoipouad euue|e 2p 9949 aieojezundsa09 ayejsa) nun es eyeuxa|duioo ij inun es ajeuxa|dui0o a!j J0un e 18982
3Po33yj ap 9|37992J8 nun 14 10A es es es es nmuad
e91euonizIuoy a|oțuswediyoa ajeuawediuyoq eoejustuajduu| moyezijnn |s eeiejuauajduuj moyezijyn is eeieyusua|duuj esejununuoo
ea1eoyu8A injnuajsis auunieui EjAs esuelejsuj INjnipusdui 9Ipouad 21e90]s ago eoseasojoy ejoued 2quuyos axeo eoseasojoj ajoued 2quuyos a/eseoau
| | | |
eaJenjeAZ nynosu e.sus6 INZ29S InzeoS Sti 1eoipră — inzeos JEOIPIy Yeopra inzeos
e EI NIPSIN [4 9 ee 9 a e 9 9 6
joia e eee AFI
e3IenN|eAg nynpoed ayeAud 10jaueosiad BIeZIA RR i Sei E
exdnse | d LA La bi Lă y v E:
ali =
! ms ÎLES
esjeșiliqeqoid puede nos eyeoipră „ES EJeOIpry EJeOIpIA
[231228] 2 e leu A i Y PIE z Zi i 4 21paW €
— | |
IS !S 15 !S IS
aywoidiwo> dDQ J0|9ep 10j9ep 10|9ep n iii 10|9ep J0jayep Ti Se J0l9ep J0l8ep
3s uauaje 'eojeulenuapyjuoo eayejjqiuodsip eaeyuGaul eaeliqiuodsig eoyeyufaiur eoeuGaju eayenaluodsiq eeyeuGaul â eayejuGoju! |enuapyuog eoyeuGoiui eoejijenuspuuo9 eaemu6ou! eeyeuqiuodsig
29 = 3: juodsQ EI JO|8ep
| | | | J. | AI] | | |
|02149d/ Hunjsua] ni NES nes ESE0NI92/3p eeie6nup J0|9ep
JEZUOINEBU |S Is POIBOIpou
a1eșulusuy eeiefinAip eyezilojneau a1eyuatuije a eaef|nA!p eyezioynesu eaeGinAip eyezuoyneau aueânnsia Jaynduuoo 'ea1apeld peyu6așui
S899V enenon|A edy 90 se Dim POJEZIINN eaezinN 9JezZIl4N ness
| ap | ui | | | |
bd Ii nes
MIIpejo fai Meiouejep nmusd olejexed 9]e]9s nyuad sie.nejsa!
e !9nenony 9Jeyuauuije lonuede iepuede 9Je%0]s juns u99eye 2p
e9izu ap gels nu uejd |s
—— ap wajsis nțueweBeueuu jnun eajejinunuoo Jojunpavoud JOllneuuoșu!
meninoas eoyeqisod nunisuaț eajejigisog JOliepunu! eaeyjia!sod Injnipuooul eoejigisod Jojupau 8|8|0Jed auldxa esdr a1e/adn93,
un es e e
=p 37] KA "e a v ——————— "Ss “9 VĂ “9
Pagina 13
| IN | | |- | | | | |
O-NU! uud injdoup 31 iz nuued ad un 1Weojde 9soloy n 3p E
SIMeULIOJU! |S ad ES ad ap unGuiuie.y ap asn |0.4u09 nued nnued W8sIs
2290]s weșs!s egie eyep uuas!s ou 8p eeein6ise eaieinfise 9I1EOWNUSP!
E9 |nun nu aJemyos |NSNIIANUE o nun olnețanse meyjqesuodsa. Agoedsai ways |s wiajis |s meyuqesuodsai inun
ay es 9 upnd lunisiaA „oiuomueu injnugisis inun auundo inun auundo 1S
Jepueuod2 es moyezijnn ejeysu! [89 Jua]sixa
ayueuoduu 9Ne90| eoejusuajduu| s-e 1ovelnajeo ESIENIJuSA jezijermoe eeiejuswajduuj eaezileuin| 1eynduioo ea/a]sa/9 “ouoezijyn jede eeeduo e311s0/04 eaejeysuj eereuGeneidns uneadua esejeysu| earauGane.dns meupiuini 3/9]s219 JO|Hoezinn eaeyuauuajdiu| 2/894uaine Jo|Hoezijgn
asa Eye aeo ap pueo save
Inzeos 8 JeoIpry 9 NIp3W zi NIPSW zL Inzeos 6 NIpP3WA zi inzeos 6 inzeos 9 INze9S 9 Inze9s 9 ynzeos 6
| | |
eJey ZIe9IpI La 21paW tă 2IP3W e 31paW e EJeOIPIy e NIPoW e Joy 2 eJey z NIpoW e NIpaW e
2 |
i aia
znaadi
| ] | |
| IS 0ajep eețeujenuspyjuoo eseyuGaiul | 1S J09ep (eeuiGeuu!) “eyeyujenuapyuod e oyeuqiuodsip ayejufaiui eneyndey | !S J09ep PBJEUJENUSPUUOD eseyuGaiui | 1S J08yep olsep ESJEVIEHUSPUUCO eajeu6aul eaeju6ajul | BOJENJeNUuSPyuog J09y2p | eojeujenuapyuoo J0I9ep | 1S J09ep "E9JeVENUSPIJUOD eoyejuqiuodsip eoeufaui | Jojaep eoeu6oul | 1S 10eyep EJeNJenuapijuog esyemfau |
| ea96nuup 109ep eaeojpoui 'e918p19id nes meyuBeyul Ss | eaa6nuup 1091ep BOIPDIJpotu 'eaapi somijeu nes meyu6au! po9 s | IBNeUIOJUI po9 E218pi8ld a1ezinnN ejezuojneau SOțjeuu | 19N2UI0Ju! E218P12id EJEZuONeau B218Pi8ld J0euuozur | eseonpoajap a/ezilnN | Inuna | IONeuuOJul (DINIpoLu/eeleioiarac 2919pi9ld a/e%0js ap | ae.ado ap noua | ăsta Inunz ARN |
| aiejizodep ap 1oyezundsa109a8u nneds | 9p Mezian YEZUOINERU '9J8M81eys eaeyqIsod '21eM881) (eyuoil 912My0s ee | MESNIIA Jojawei6oad ESENIIQISOd “10918154 | 9p 2ep 9ep injnuny ap 2p njeuos.ed azeg iunisiuo nes ap eseyjiqIsog 919154 is ajezneo yeleGue uoug | juns gSN mowau ajueuodiu! ad ae aye90s | a.pejo ul! nsad9y Juafi6au | 2P SP 10/neueA JOINEUEA eo eunyeJoduis EoeujqIsod eupltun Isoq | J0yeado 2apațuj 9Jeoduoo | e ap e ejemued 1S J08wusiuevatu J2Oyuopi a1eoyquajne 10Hoyezijyn esd |
| “6 | "04 | “uL | AB €L | “pl | SL | 9, 1 | “9L | “GL |
Pagina 14
| | | | | | | îi
uud ininipuaou! 2p 2p nuad 9p ininipusou!
JeANOE SJe90]s E wajsis e 9SINS8I i wuesis wajsis e Sp
wejsis 9P e wajsis 91294nu8p! 91E94nusp! 10|8yuapiou! e
nun 31 1no-6o| WU8]s!s juns inun inun nun nun eezijeuunj W8]s!s
ES sp 2196uns 8129 IS 1s SIEUBAUI e/96uns
uOyezIjan nun IS ul SIBNA 1s inun |s
eeeyuauiajduuj |nuusțuedaui eaeje]suj BAqoaap ajipedo| meuuogut eoejuewajduuj a/29yquane esequaualduuj 9eoynuayne JO|uoțezijgn SJEZIJENOY 3|euoneuuoșul eeiejuawuajduuj njuswsfeueu eeieyuawajdiuj eeoimusp! ojnoyezijan eeuelejsuj aAqoaap
912 ui a91uuay
|
Inzeos 6 NipaW [A inzeos S ynzeos 6 Inzeos 6 inzeos Lc) NIPSW TAR
NIPBIN Ei NIP2W e eJey că eJey z NIpSW e nIpSW € N!PoW
|
1S 's 1S !S 1S
10|3)ep Jolaep J0jaep J0|8ep
ESI2lenuspyuog esjejuGaul "E9)EJ|ENUSPUCD esyewqiuodsip esyejuGajul 'e9e|enuSpyuoo eoyeujiqiuodsip eeejuGeu! “e9ejjenuopyuoo eoyeujqiuodsip eeyejuGau! 9eNJenuapyuog oyeuiqiuodsip Selenuapyuoo
ae!
| |
ININIP8 sii | e|
Ioneuulojuli Doua ei ale J0|9ep e ale J0|8ep
|nioiues i epne. ezuoyneau ezuoyneau
eaiezijnn Bjezuoneau 2218pi8id (pica i a/eooIs. e Mrsap uHequuiyos ayezuoynesu IN|N812MJ0s esa6n.jsiq IS 91es999y ejezuoneau equiuos ayezuojneau IN|Ne/emyos eaiaÂnusig eea6nnsig
ei |nznjey V bă ung J0|Q)ep se%y asinsei sa%y asinsai eUuJ0gu!
| | | |
enes
„ANo-6ol, ajsaseied
39 as n1on|
NN Ss pupa 2p
“07 “Hz
A ÎN
== —
| ap JOINeuLoju! aiqeweju! Jojipaui e 1 eyuasixa eaiaÂnnsig a1290)s J0ajeuețeuu uud | nes ap 1 aueyas Jolpeoide 30d ay2oipouu aje aj evep aeyas J0ezundsa098u 2uu10juj '9sejsns asnujsIp eyevunvas uns | nes 14 aauiejsis 0d ajeoiupotu uns evep ii ajmeuuiojuj 'esepsns asnusip a.eJado ap al | 1081E)u8Aul nuny asinsa. ej a9np Ejuasqy ayeod Jouuunue | upne NEULIOJUI ap ejussge Jojuesi6auul 9SeJSNS uug 1 10d | asn.3SIp 4 y0d InNuoys!s ajmeuuojul ejuasqe ul |
| zz £z | LIZA sz | 97 |
Pagina 15
| A | | | | | | | | | | | | | |
nu uns
9|290]S 3p e nes uad nu
wa)sis Wejsis e W9]s;s “Un-SdN 9189
nqued e un-San -
juns nun yuewaBeueuu nun ajezijeun| jnun yuawefeueuu 8949
919 |eyuapiove 81euonounj ep
Ul! SIEVA 1s uoyezijan ee/eoypotueulduueuiad
no no SeJ0p
a|ine90| eaieyuawuajduuj Yezijenuao eaejuswajduuj aeounuajne JOIBEJAnoe ea/afÂnnsip JOJIeuuOșul eeeyuawuajduu| JezIleuso eeueuoniziuoy ajsjuawediuoa
IMeuuJOju sniiague 9unnsuj snugue 9e9I8A
ul dul
| inzeos 6 € NIP3W € | jnzeos R săi NIPSWI tă | jnze9s 5 € NIPoW € | NIpPoWAI zi ă NIP3IN e |
| "ES 1s 10jaep jenuspyuoo eajeuqiuodsip eaeyuGeju! | !S J09țep "e92)enuopyuoo e9yeyuqiuodsip eseyuBoul | 1S J09yep "eoejlenuspyuoo eoyenjiqiuodsip eoeju6aju! | 1S J09ep Poyeyujqiuodsip eoyeyuGaiul |
| WEWOJul dia Jezuoneau poe me say lise B1equlu9S pure biti | auewun HeNleuonounsia geujatâristi oa xi 3oiuua; 4 | soneu po9 | aeyuauuje 291992 esd alfieua |
| e nes 8H9272p a/a6uns y10d eeoijpolu e)uasq sp Jo ap ul! i jewuoyne JOllpuaduț apeuuoyuj 'esesns esnpsip injn-exemyos junizU ul e | ap asnsIp 1 alesauu 30d nes „oun apeuuojuj ayeoypouu esdij 9leuonuae Zi ul | nes AY as 14 10d ajeoiupouu nu anlos e9ep o aipeuuoyuj 'asejsns asnujsIp ezeazinn Ejezeuao | 1 Pa ayeod Ie! te 9yeod as nu 1s a eneuuJouj ejqiuodsip să A |
| 12 | 8z | 6z | 0€ |
Pagina 16
În
vederea cetațeni Obiectivul 4.
și
atingerii general OBIECTIVE
Administrația (OG)
3 S si = a [23 [zi n [= DI 0 = zi ID, o o 5 SI PD. 9 ic i Administrația Publică prin obiectivului al GENERALE.
= 8 Fa) 9 a [a] e = = HI ii [3 O [e] £ = = = = s. o =, «E "9 => > - = a=) 2 = Ss RO, =
Publică Strategiei
general prin de
OS6: OSS: OS4: OS3: cetațeni sunt OBIECTIVE
Hodiș, existente
interconectarea în Digitalizare
Traniș, Înființarea Realizarea la Crearea propuse interoperabilitate,
Alfabetizarea Implementarea acest vederea a SPECIFICE
publică Valea unor de unui abonament și comunei
acestora moment următoarele
digitală puncte unui Sistem sau accesării integrarea
locală Drăganului, cu colectare prin „Audiențe comunicare Poieni
și a de sistem unic ca
a a de aplicații soft serviciilor obiective este
personalului Lunca registratura prezență de intermediul de online,, identității și
localnicilor deșeurilor faci
monitorizare informare integrare publice specific Dezvoltarea
din Vișagului digitală individuale unor electronice ități
Primariei a (OS):
și a a pentru serv apl digitale digitale
administrația în primariei pentru în interacțiunii
Morlaca satele punctelor cetățeni inclusiv
și Comuna
digitale
Poieni, și
județul asigurarea
Cluj.
transparenței
între
Pagina 17
5. PLANIFICAREA DIGITALIZĂRII COMUNEI POIENI
În următoarele rânduri vor fi prezentate modalitatea prin care comuna Poieni își planifică
atingerea obiectivelor specifice privind digitalizarea administrației publice locale.
Os 1: Crearea și integrarea identității electronice pentru cetațeni în vederea
accesării serviciilor publice digitale inclusiv „audiențe online,
În vederea atingerii OS1, comuna Poieni își propune implementarea unui sistem de
identitate electronică care să integreze deopotrivă identități electronice, dacă ele există (ex.
InternetBanking, ANAF, Ghiseul.ro, etc.) sau să creeze altele noi în punctele de prezență
digitală atunci când acestea nu există, la un nivel de încredere substanțial așa cum este definit
în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1502 al Comisiei din 8 septembrie 2015.
Sistemul de identitate electronica va avea integrata și o functionalitate de „Audiente online”,
care va permite atat solicitarea online a audiențelor, planificarea acestora, comunicarea
răspunsului (data și ora audienței) cât și desfășurarea efectivă a audiențelor on-line, cu
asigurarea protecției și siguranței datelor personale.
OS 2: Realizarea unei aplicații soft de integrare a aplicațiilor existente la acest
moment prin intermediul unor servicii de tip abonament sau ca aplicații
individuale
În vederea atingerii OS2, comuna Poieni își propune dezvoltarea unui sistem de
interoperabilitate prin extragerea datelor din bazele de date ale aplicațiilor primăriei și
expunerea acestora prin APl-uri catre toate celelalte aplicații, în vederea implementării
principiului once-only (introducerea datelor o singură dată), eliminarea inconsistentelor între
sistemele care lucreaza cu baze de date și a dependenței de anumiți furnizori de soluții IT.
OS 3: Realizarea unui Sistem unic de informare pentru cetățeni
În vederea atingerii OS3, comuna Poieni îți propune să dezvolte un Sistem unic de
informare pentru cetățeni. Sistemul unic de informare pentru cetățeni este o platformă
dedicată prin intermediul căreia primaria va menține la zi setul de informații cu privire la
procedurile existente în relația cu cetățenii. Astfel, oricine este interesat să acceseze un
serviciu al primariei, va putea consulta acest portal pentru a identifica rapid toate detaliile
procedurii respective. Beneficiul principal este atât pentru cetățeni ajutându-i pe aceștia să
identifice corect procedura corectă și completă ce trebuie urmată, folosind o sursa de
informații sigură, cât și pentru functionarii primariei care vor primi într-un numar mai mare
[=]
Pagina 18
dosare complete și astfel mai ușor de procesat. Prin intermediul platformei va fi asigurată și
transparența actului administrativ decizional, ședintele de consiliu local fiind transmise live și
înregistrările acestora fiind păstrate în platforma pentru a putea fi vizualizate ulterior.
Os 4: Implementarea unui Sistem de monitorizare a punctelor de colectare a
deșeurilor
În vederea atingerii OS4, Comuna Poieni își propune implementarea unui Sistem de
monitorizare digitală a 100 de puncie de colectare a deșeurilor de pe raza localității care va
contribui la asigurarea unui mediu curat și civilizat pentru cetățeni și pentru turiștii care
vizitează zona.
Os 5: Înființarea unor puncte de prezență digitală a primariei și interconectarea
acestora cu registratura primariei în satele Hodiș, Traniș, Valea Drăganului,
Lunca Vișagului și Morlaca
În vederea atingerii OS5, comuna Poieni își propune instalarea unor birouri “Smart”
(puncte
de prezență digitală a primariei), pe terenuri aparținând domeniului public, în zone cât mai
accesibile pentru cetățeni.
Într-un astfel de spatiu de tip Birou SMART” mobilat și dotat cu echipamente IT la
„ și acces
internet, cetățenii se pot familiariza cu ceea ce înseamna tehnologia digitală și pot deprinde
modalitățile de comunicare și interacțiune digitală cu autoritatea publică în scopul rezolvării
problemelor curente în relația cu comunitatea și cu administratia publică.
Functionalitatile principale ale acestor birouri “Smart” sunt urmatoarele:
» Ridicare/ depunere acte în format fizic;
= Depunere acte în format digital;
= Informare și comunicare cu cetățenii privind activitățile, acțiunile comunitare și
evenimentele de interes public derulate sau sprijinite de comuna Poieni;
= Consultare cu privire la procedurile existente;
= Accesul cetatenilor la servicii de acces partajat la Internet.
OS6: Alfabetizarea digitală a personalului din administrația publică locală și a
localnicilor
În vederea atingerii OS6, comuna Poieni îți propune să desfășoare activități prin care să
dezvolte cunoștințele și competențele digitale ale personalului din cadrul primăriei comunei
Poieni și a cetățenilor din comună. Aceste activități pot lua diferite forme: educație formală
sau educație informală.
Pagina 19
SURSE BIBLIOGRAFICE
Li Roja, Alexandru, and Mihaela Boc. "Administrație publică.
digitală—propunere de
model de transformare digitală a instituțiilor publice." Revista Transilvană de
Științe
Administrative 28, no. 48 (2021); 83-105 online la
htips:/Amww.rtsa.ro/rtsa/index.php/rtsa/article/view/607
Indicele economiei și societății digitale (DESI) 2021 România, online la hiips://digital-
strateqy.ec.europa.eu/en/policies/countries-digitisation-performance
htips://ec.europa.eurinfo/funding-tenders/find-funding/eu-fundind-proarammes/digital-
europe-programme_ro
4. htips://mfe.gov.ro/onrr/
5 https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/digital-single-market/
https://digital-strateav.ec.europa.eu/en/activities/digital-programme