Hotărâre a Consiliului Local
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI NEGRENI
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 7,9 MB · modificat pe site: 16.10.2025
Pagina sursă
Cum citez acest document
Hotărâre a Consiliului Local, „STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI NEGRENI”, Comuna Negreni, jud. Cluj. Sursa: http://www.primarianegreni.ro/wp-content/uploads/STRATEGIA-DE-DEZVOLTARE-A-COMUNEI-NEGRENI-.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/cluj/negreni/177389-strategia-de-dezvoltare-a-comunei-negreni, 18.11.2026)
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
NEGRENI, 2009
Document elaborat de S.C. SEMTEX S.R.L
0
S.C. SEMTEX S.R.L. RÂMNCU VÂLCEA
Pagina 2
Document aprobat prin H.C.L. Negreni nr. 21 / 20.05.2009
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ
A COMUNEI NEGRENI, JUDEȚUL CLUJ
ORIZONTURI 2013 - 2020 - 2030
DOCUMENT CADRU DE PROGRAMARE AL POLITICILOR DE DEZVOLTARE
DURABILĂ ÎN COMUNA NEGRENI, JUDEȚUL CLUJ
1
Pagina 3
DOCUMENT CADRU DE PROGRAMARE AL POLITICILOR DE
DEZVOLTARE DURABILĂ
ÎN COMUNA NEGRENI, JUDEȚUL CLUJ
Înființată în anul 2002, Comuna Negreni din județul Cluj, trece printr-un proces
de transformare menit să schimbe viața economică și socială a locuitorilor săi.
Desprinderea de Comuna Ciucea a însemnat reorientarea direcțiilor de dezvoltare
a comunei prin adaptarea potențialelor satelor componente la nevoile de ordin
economic, social și cultural ale locuitorilor săi.
De la o comunitate având ocupația de bază agricultura, tendințele de dezvoltare
sunt îndreptate spre activitățile din turism și mica industrie.
Expansiunea turismului a reușit să dezvolte economia locală, compensând
pierderile înregistrate de locuitorii comunei prin scăderea pieței de desfacere a
produselor de origine animală.
Această tendință de dezvoltare necesită o bună organizare și un management
performant, fiind unul dintre obiectivele majore ale administrației publice locale.
Alinierea calității vieții locuitorilor Comunei Negreni la standardele întâlnite în
mediul urban din România, precum și la cele deținute de comune similare din țări
membre ale Uniunii Europene, presupune o implicare activă a administrației publice
locale.
Comuna noastră înțelege în totalitate obiectivul Uniunii Europene de a crea
convergența și participă la aceasta prin acțiunile prezentului și perspectivele de viitor.
Strategia de dezvoltare locală a Comunei Negreni este elaborată pentru a
cuantifica previziunile de dezvoltare pe termen scurt, mediu și lung. Acest proiect de
dezvoltare durabilă este conceput pentru a elimina complet acțiunile fără rezultate,
consumul ineficient de resurse și evitarea diletantismului în activități de anvergură care
pot determina calitatea vieții cetățenilor din comună.
Potențialul turistic din comuna noastră are nevoie de un mecanism organizat de
marketing. Introducerea conceptului de marketing teritorial, precum și implementarea
programelor de dezvoltare ale sistemului de comunicare teritorială, va crea în timp o
recunoaștere la nivel regional, național și european a zonei din care face parte Comuna
Negreni.
Câștigarea unei identități economice și culturale, potentarea și menținerea
acesteia, constituie unul dintre obiectivele noastre pe termen lung, conceput ca o misiune
permanentă a administrației locale.
Atragerea și implicarea societății civile, precum și a investitorilor economici în
această direcție trebuie să fie determinată de schimbarea de atitudine pe care o vom
promova prin programe de mediatizare a acestor aspecte și a rolului lor în comunitate.
Intrarea în Comunitatea Europeană înseamnă și creșterea responsabilității
asumată de către toți factorii implicați în dezvoltarea locală.
2
Pagina 4
Din cauza intereselor divergente, comunitățile devin din ce în ce mai dificil de
organizat pentru o administrație care nu se bazează pe cunoaștere și pe inițiativă.
Relațiile dintre diverse funcțiuni economice din interiorul comunității au devenit din ce în
ce mai formale. Perspectiva descentralizării în administrația publică crează premisele
unei colaborări eficiente cu structurile din teritoriu implicate în viața socială, economică
și culturală a comunei.
Învățând din trecut, trebuie să acceptam provocarea viitorului în care suntem
datori să oferim, celor care își îndreaptă cu speranță privirile spre noi, șansa unui viitor
mai bun.
Comuna Negreni își asumă principiile și obiectivele strategiei de dezvoltare
durabilă așa cum sunt ele concepute de către Uniunea Europeana:
1. Durabilitate - condiții mai bune de trai pentru locuitori;
2. Competitivitate - permite dezvoltarea economiei proprii în context regional,
național și chiar internațional, promovarea unui sector privat productiv și competitiv;
3. Sprijin financiar - putere financiară care să faciliteze accesul la o varietate de
surse financiare pentru a satisface nevoile de investiții si dezvoltare;
4. O buna administrare - reacția eficientă și efectivă la problemele comunității
prin responsabilizarea autorităților locale și parteneriatul cu societatea civilă.
Putem spune de asemenea că implementarea Strategiei de Dezvoltare Locală este
munca congruentă a cetățenilor, împreună cu factorii politici și administrația publică, în
vederea atingerii viziunii pe care ne-o propunem.
Structura materialului de față este elaborată pentru a facilita o înțelegere deplină
a contextului în care se regăsește comunitatea locala în anul 2009, dar și a dezideratelor
și a dorințelor de dezvoltare pe care le avem cu toții pentru a lăsa cu adevărat o
moștenire generațiilor viitoare.
Planificarea strategică
Planificarea strategică este procesul de pregătire și argumentare publică a
misiunii, a priorităților de îndeplinit în teritoriu, focalizarea problemelor și implicarea
unui complex de actori: publici, privați, politici, naționali și internaționali. Tot acest
demers are ca țintă creșterea calității vieții.
Planificarea strategică urmărește menținerea unei viziuni clare a destinelor
comunității și a teritoriului, în termeni cât mai concret definiți, având obiectivul de a
orienta activitățile tuturor celor implicați în beneficiul și în interesul comunității.
Strategia de dezvoltare locală se subscrie cerințelor de dezvoltare ale comunității
europene pe principii de dezvoltare durabilă.
Participarea
Funcționarea optimă a societății depinde de raportul între rolul guvernului, al
administrației publice centrale și rolul administrației publice locale, prin care se asigură
armonizarea intereselor naționale cu cele locale.
Ținând seama de principiul subsidiarității, care restricționează intervenția
guvernului în activitatea autorităților locale, putem aprecia că autoritățile locale au
3
Pagina 5
autonomie decizională în procesele de dezvoltare, iar autoritățile centrale intervin cu
măsuri de corecție în procesele de dezvoltare, acolo unde apar disfuncționalități.
În general, intervențiile autorităților administrației publice centrale se fac în
parteneriat cu autoritățile administrației publice locale și sunt subordonate intereselor
cetățenilor.
Formularea programelor de dezvoltare locală solicită creșterea gradului de
responsabilitate și implicarea factorilor decizionali, implicarea și valorificarea
resurselor proprii și a celor atrase prin care se răspunde la cerințele comunității locale.
Obiectivele dezvoltării locale pot fi realizate de către partenerii locali, care sunt
interesați în rezolvarea problemelor proprii din aria lor de acțiune și sunt organizați în
parteneriat susținând dezvoltarea locală.
Dezvoltarea locală presupune existența unui cadru normativ procedural, al unui
parteneriat local și al unei strategii de dezvoltare locală. În ceea ce privește cadrul
normativ-procedural, acesta permite manifestarea descentralizării activităților și
creșterea autonomiei locale.
Decizia la nivelul parteneriatului local presupune consultarea și confruntarea
colectivă, precum și contribuție individuală în aplicarea ei, bazându-se pe un volum
mare de informații, având componente economice, tehnice, sociale, etc.
Atunci când actorii locali sunt implicați în procesul decizional al problemei
dezvoltării locale, experiența țărilor din Uniunea Europeană demonstrează că prin
aceasta, li se creează sentimentul propriilor acțiuni.
Parteneriatul dezvoltării locale precizează elementele de responsabilitate și
imputernicire ale actorilor, structura și criteriile de baza ale funcționării acestuia,
obiective și sarcini, criterii de performanță în dezvoltarea locală.
Printre obiectivele pe care mi le-am propus, atunci când am inițiat realizarea
acestei strategii, aș menționa importanța formării unei deprinderi a participării publice,
stimularea capacității de adaptare a cetățenilor la cultura schimbării, evidențierea
avantajelor partenariatului local, transformarea comunei Negreni într-un punct de
referință pentru alte comunități, consolidarea poziției pe plan județean, apariția unui
instrument pentru coordonarea și motivarea activităților organizațiilor implicate în
proces, și nu în ultimul rând, utilizarea eficientă și concentrată a tuturor resurselor
locale corelată cu atragerea și utilizarea rațională a fondurilor de finanțare publice și
private, interne și internaționale.
Consider salutar gestul tuturor actorilor locali de a se asocia, cu un înalt grad
de responsabilitate, pentru punerea în valoare a acestui demers benefic pentru
comunitatea locală. Este un fapt ce constituie premisa unei politici economico-sociale
unitare, care va asigura stabilitatea și continuitatea necesară unei dezvoltări durabile.
Doresc să mulțumesc tuturor celor care, prin participarea lor, au făcut posibilă
realizarea acestui proiect și îmi exprim încrederea că ideile cuprinse în “Strategia de
dezvoltare durabilă a Comunei Negreni, județul Cluj - Orizonturi 2013-2020-2030” vor
contribui la dezvoltarea unei comune democrate, cu valențe europene, în spiritul
tradițional ardelenesc, pragmatic, eficient și tolerant care va asigura creșterea calității
vieții și prosperitatea cetățenilor săi.
Primar: Jr. Manea Dorin-Constantin
4
Pagina 6
CUPRINS
I. ARGUMENT ............................................................................................ 8
a) Despre procesul de planificare strategică ..............................................8
b) Metodologia ........................................................................................ 10
II. INTRODUCERE ..................................................................................... 11
III. STRATEGIA UNIUNII EUROPENE PENTRU
DEZVOLTARE DURABILĂ ...................................................................12
IV. STRATEGIA NAȚIONALĂ PENTRU DEZVOLTARE
DURABILĂ A ROMÂNIEI …………………………………………... 14
V. DEZVOLTAREA REGIONALĂ ȘI ACȚIUNEA LOCALĂ.
PROBLEMATICA SPECIFICĂ A DEZVOLTĂRII RURALE …..….. 18
VI. STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ
A JUDEȚULUI CLUJ 2007-2013 ……………………………………... 23
VII. STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ
A COMUNEI NEGRENI, JUDEȚUL CLUJ
ORIZONTURI 2013 - 2020 – 2030 ……………………. ...................... 31
VIII. COMUNA NEGRENI .............................................................................. 33
a) Prezentare ……………………………………………………….… 33
b) Scurt istoric …………………………………………………..……. 33
c) Patrimoniul cultural, istoric și natural …………………………….. 34
IX. CADRUL GEOGRAFIC ………………………………………..……. .39
a) Așezarea geografică ……………………………………………..…. 39
b) Relieful și structura geologică ……………………………………... 39
c) Rețeaua hidrografică …………………………………………..…… 40
d) Clima …………………………………………………………….…. 40
e) Vegetația și fauna …………………………………………………... 41
f) Resurse naturale …………………………………………………. 41
g) Căile de acces ……………………………………….………….……42
5
Pagina 7
X. EVOLUȚIA POPULAȚIEI …………………………....………………. 44
a) Evoluția ………………………………………………..………. ...... 44
a.1) reședință, sex, vârstă ………………………………..…….…… 44
a.2) speranța de viață, sporul natural și rata de mortalitate ….…...… 46
b) Factori care influențează mișcarea naturală a populației..................... 46
c) Indicatori ai dezvoltării umane ……………….......……...………….47
XI. CULTURA ………………………………………………………....….. 48
a) Biserica ……...………………………………………….……..…... 48
b) Școala ……………………………………………………..…….….. 49
c) Viața cultural-artistică, folclorul, tradițiile și obiceiurile …………... 49
XII. DATE SOCIO-ECONOMICE …………………………..….…...…..… 52
a) Agricultura ………………………………………………....…….… 52
b) Mica industrie, activitățile comerciale și de servicii …………..…...… 57
c) Turismul în spațiul rural al localității Negreni ………...…………… 58
i.potențialul turistic de poziție ............................................................... 59
ii. potențialul turistic de atracție .................................................. 59
iii. resurse turistice și baza tehnico-materială …………………. 60
iv. tipuri de turism actuale și posibile …………………….....… 63
XIII. INFRASTRUCTURA FIZICĂ …………………………………...…… 63
a) Infrastructura de transport ……………………………………..…… 63
b) Infrastructura edilitară și de mediu ……………………………....… 64
i.gospodărirea apelor …………………………………..…….. 64
ii. rețea publică de apă uzată cu stații de epurare ……………... 65
iii. rețea de distribuție a gazelor naturale ………………...……. 65
iv. infrastructură de transport a energiei electrice ………...…… 65
c) Infrastructura social-culturală, educațională
și de sănătate …………………………………………………. ......... 66
XIV. MEDIUL ȘI DEZVOLTAREA DURABILĂ …………..…..……....… 68
a) Starea calității mediului ………………………………………..…... 68
a.1) Poluarea apei ………………………………………………..… 68
a.2) Managementul deșeurilor …………………………………..… 68
a.3) Protecția calității aerului ……………………………...………. 69
a.4) Protecția naturii, inundații și eroziune costieră……….……..….69
b) Măsuri și programe de prevenirea poluării și
îndepărtarea efectelor negative actuale ………………………….…. 69
6
Pagina 8
XV. PLANURILE ACTUALE DE URBANISM ………………....…...…… 70
a) Amenajarea teritoriului și planificarea spațială ……...………..…… 70
b) Intravilan existent, zone funcționale, bilanț teritorial …………...…. 71
c) Intravilan existent, zonare funcțională, bilanț teritorial .……...……. 74
XVI. ANALIZA STRATEGIILOR ……………….………………….……… 77
a) Analiza strategiilor ……………………………………….………… 77
b) Analiza VENN …………………………………………....…...…… 77
c) Analiza SWOT ………………………………………….……...…... 79
Comuna Negreni – Analiza SWOT …………………………...…… 81
d) Analiza Macromediului …………………………….……………… 94
e) Analiza PEST ……………………………………….……………… 95
XVII. STRUCTURA STRATEGIEI DE DEZVOLTARE
DURABILĂ A COMUNEI NEGRENI………………..…..……………98
a) Viziunea de dezvoltare ……………………………………...……… 98
b) Obiectivele și strategiile comunei Negreni
pe structuri socio-economice în orizontul de timp
2013 – 2020 – 2030 ………………….……………………...……… 99
1. Mediul ……………………………………………....…………… 99
2. Capitalul uman ……………………………………….........…… 101
3. Infrastructura fizică de bază ……………………………….…… 102
4. Infrastructura edilitară …………………………………..……… 105
5. Mica industrie, activitățile comerciale și de servicii …………… 107
6. Agricultura …………………………………………………..…. 109
7. Turismul ……………………………………………………...… 110
8. Viziunea comunitară …………………………………………… 111
XVIII. CONCLUZII ………………………………………….……………… 112
XIX. BIBLIOGRAFIE …………………………………………..…………. 114
XX. ANEXE……………………………………………………………..….116
a) Obiceiuri – colinde
b) Port popular
c) Zilele "Negrenilor"
d) Târgul de tomană de la Negreni („Fechetău”)
e) Monumente din patrimoniu
f) Turism – pensiuni
g) Fascicule din documentare
7
Pagina 9
I. ARGUMENT
a) Despre procesul de planificare strategică
Planificarea strategică
Planificarea strategică poate fi definită drept un proces/instrument de management
care permite unei organizații să se concentreze asupra unei alinieri eficiente a resurselor
sale cu misiunea și viziunea sa.
Strategia înseamnă direcția și obiectivul pe termen lung al organizației, care are
menirea de a asigura avantaje competitive organizației, configurând resursele pe care
contează, într-un mediu extrem de versatil, spre a realize obiectivul pentru care
organizația a fost creată potrivit așteptărilor.
Planificarea strategică este un proces sistematic prin care organizația își definește
anumite prioritați esențiale pentru îndeplinirea misiunii ei, în concordanță cu evoluția
mediului înconjurator. Planificarea strategică ajută organizația să-și creeze propriul viitor.
Rolul planificării strategice este de a ajuta organizația să:
• definească obiectivele și orientările strategice;
• definească prioritățile și cele mai potrivite acțiuni pe care le va întreprinde;
• identifice măsuri concrete de coordonare a activităților din cadrul organizației.
Planificarea strategică poate fi și un instrument de dialog cu diverși factori de
interes cu care organizația intră în contact. Astfel aceasta facilitează:
• informarea asupra priorităților;
• o înțelegere comună privind perspectivele de dezvoltare și prioritățile de adoptat;
• dezvoltarea unor parteneriate în urma analizei competențelor și nevoilor organizației.
Planificarea strategică permite:
• anticiparea schimbărilor în mediul exterior;
• identificarea amenințărilor și oportunităților care există în jurul organizației;
• dezvoltarea unor strategii care să folosească oportunitățile;
• clarificarea resurselor care se pot folosi și identificarea unor acțiuni ce trebuie
întreprinse.
Strategiile sunt baza elaborării politicilor organizaționale.
8
Pagina 10
Strategia înseamnă o succesiune de decizii luate pe baza unor evaluări anterioare a
situației actuale a unei organizații pentru a îndeplini obiectivele stabilite de
managementul organizației, utilizând mijloacele pe care organizația le are la dispoziție.
În acest context, este clar că precondiția necesară pentru formularea unei strategii este
întelegerea clară și largă a rezultatelor ce trebuie obținute.
Componentele Strategiei derivă din modul cum aceasta este definită: viziunea,
misiunea, valorile declarate, obiectivele (principale, specifice, strategice) și resursele.
Viziunea reprezintă aspirația organizației către viitor pe termen lung și este exprimată
concis și ușor de înțeles de către personal și public, într-o scurtă propoziție care nu este
necesar să conțină elemente cuantificabile.
Viziunea propusă pentru localitatea Negreni este:
“Negreni – localitate turistică europeană, un loc plăcut în care să trăiești și să
muncești.”
Elementele constitutive ale strategiei urmăresc obținerea unei dezvoltări echilibrate a
comunei Negreni și oferirea de oportunități egale pentru locuitorii acesteia.
Dezvoltarea locală a comunei Negreni presupune implementarea unor politici locale
și zonale multianuale, elaborate participativ, care să țină seama de politicile la nivel
național și mai ales de cele stabilite în Programul Național de Dezvoltare Rurală.
Implementarea măsurilor de dezvoltare socio-economică a comunei presupune
existența unui plan strategic care să cuprindă radiografierea generală a comunei,
prezentarea zonelor de interes, modul de implicare și rezultatul implicării tuturor
factorilor interesați, responsabili și relevanți de la nivelul comunei.
O astfel de strategie de dezvoltare va reprezenta un document de referință pentru
stabilirea direcțiilor de dezvoltare a comunei, folosirea la maximum a oportunităților de
finanțare și pentru întocmirea propriu-zisă de proiecte prin detaliile care le oferă analiza
tuturor aspectelor naturale, sociale, economice, culturale, de mediu și turistice relevante.
Strategia slujește în mod nemijlocit drept ghid pentru autoritățile publice locale în
procesul de creștere a capacității lor administrative de a planifica și elabora proiecte, de a
identifica surse de finanțare și de a absorbi în special fonduri europene pentru dezvoltarea
durabilă a localității, conform misiunii încredințate lor de către cetățeni.
9
Pagina 11
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI NEGRENI,
JUDEȚUL CLUJ. ORIZONTURI 2013 – 2020 – 2030
Strategia de dezvoltare a comunei Negreni își propune să valorifice potențialul,
oportunitățile și realele disponibilități pentru dezvoltare, inclusiv crearea unui mediu de
afaceri stimulativ și competitiv, menit a atrage investiții private importante din țară și
străinătate.
Obiectivele acestei strategii sunt următoarele:
• Identificarea cadrului general în care se găsește comuna Negreni;
• Crearea unui plan de acțiuni și obiective pe orizonturi: 2013 – 2020 – 2030;
• Conturarea unei metodologii de identificare a resurselor în vederea implementării
strategiei;
• Promovarea, la nivelul administrației publice locale, a unui managemaent strategic
integrat, capabil să identifice și să speculeze oportunitățile apărute în beneficiul
comunității;
• Pregatirea unor acțiuni concrete de intervenție a administrației locale.
b) Metodologia
Proiectul de planificare strategică la nivelul comunei Negreni este construit pe o
metodologie riguroasă și intenționează să reunească eforturile tuturor persoanelor și
organizațiilor interesate, urmărind atât o finalitate managerială cât și una de implicare a
comunității în luarea marilor decizii care o privesc.
Principii de bază în elaborarea proiectului de planificare strategică:
• Validitate științifică – procesul de elaborare a strategiei de dezvoltare trebuie să
respecte cerințele tehnice ale planificării strategice;
• Transparență și obiectivitate – procesul trebuie să fie transparent și să reflecte
interesele comunității ca întreg;
• Implicarea comunității – procesul trebuie sa fie deschis tuturor celor interesați din
comunitate;
• Coerență și continuitate – procesul planificării strategice este unul continuu;
acest document trebuie să rămână deschis ideilor și completărilor viitoare.
Strategia a fost gândită din perspectiva a doua mari direcții de acțiune, și anume: una
reactivă – de rezolvare a problemelor existente la nivelul comunei Negreni și, respectiv,
una proactivă – de anticipare a eventualelor probleme emergente.
10
Pagina 12
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI NEGRENI,
JUDEȚUL CLUJ. ORIZONTURI 2013 – 2020 – 2030
II. INTRODUCERE
Conceptul de dezvoltare durabilă (sustenabilă) s-a cristalizat în timp, pe parcursul mai
multor decenii, în cadrul unor dezbateri științifice aprofundate pe plan internațional și a
căpătat valențe politice precise în contextul globalizării.
În istoria recentă, prima semnalare a faptului că evoluțiile economice și sociale ale
statelor lumii și ale omenirii în ansamblu nu mai pot fi separate de consecințele activității
umane asupra cadrului natural s-a făcut în raportul din anul 1972, intitulat “Limitele
creșterii” (Raportul Meadows). Documentul sintetiza datele privind evoluția a cinci
parametrii (creșterea populației, impactul industrializării, efectele poluării, producția de
alimente și tendințele de epuizare a resurselor naturale), sugerând concluzia că modelul
de dezvoltare practicat în acea perioadă nu poate fi susținut pe termen lung.
Problematica raporturilor dintre om și mediul natural a intrat în preocupările
comunității internaționale începând cu prima Conferință ONU asupra mediului
(Stockholm, 1972) și s-a concretizat în lucrările Comisiei Mondiale pentru Mediu și
Dezvoltare, instituite în anul 1985. Raportul acestei Comisii, prezentat în anul 1987 de
G.H. Bruntdland și intitulat „Viitorul nostru comun” a oferit prima definiție acceptată a
dezvoltării durabile ca fiind „o dezvoltare care satisface nevoile generației actuale fără
a compromite șansele viitoarelor generații de a-și satisface propriile nevoi”.
Conceptul de dezvoltare durabilă reprezintă rezultatul unei abordări integrate a
factorilor politici și decizionali în care protecția mediului și creșterea economică pe
termen lung sunt considerate complementare și reciproc dependente. De la acest punct,
problemele complexe ale dezvoltării durabile au căpătat o dimensiune politică globală,
fiind abordate la cel mai înalt nivel la Conferința Mondială pentru Mediu și Dezvoltare
Durabilă de la Rio de Janeiro (1992), la Sesiunea Specială a Adunării Generale ONU și
adoptarea Obiectivelor Mileniului (2000) și la Conferința Mondială pentru Dezvoltare
Durabilă de la Johannesburg (2002). Astfel s-au conturat programe concrete de acțiune la
nivel global și local (Agenda 21 Locală) conform dictonului „să gândim global și să
acționăm local”.
11
Pagina 13
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI NEGRENI,
JUDEȚUL CLUJ. ORIZONTURI 2013 – 2020 – 2030
Se recunoaște că Terra are o capacitate limitată de a satisface cererea crescândă de
resurse naturale din partea sistemului socio-economic și de a absorbi efectele distructive
ale folosirii lor.
Conceptul de dezvoltare durabilă are ca premisă constatarea că civilizația umană este
un subsistem al ecosferei, dependent de fluxurile de materie și energie din cadrul acesteia,
de stabilitatea și capacitatea ei de autoreglare.
Politicile publice care se elaborează pe această bază, precum Strategia Națională de
Dezvoltare Durabilă a României, urmăresc restabilirea și menținerea unui echilibru
rațional, pe termen lung, între dezvoltarea economică și integrarea mediului natural în
forme înțelese și acceptate de societate.
Pentru România, ca stat membru al Uniunii Europene, dezvoltarea durabilă nu
este una dintre opțiunile posibile ci singura perspectivă rațională a devenirii naționale,
având ca rezultat statornicirea unei noi paradigme de dezvoltare prin confluența
factorilor economici, sociali și de mediu.
III. STRATEGIA UNIUNII EUROPENE PENTRU DEZVOLTARE
DURABILĂ
Dezvoltarea durabilă a devenit un obiectiv politic al Uniunii Europene începând cu
anul 1997, prin includerea sa în Tratatul de la Maastricht. În anul 2001, Consiliul
European a adoptat Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene, iar în anul
2005, Comisia Europeană a demarat un proces de revizuire a Strategiei, publicând o
evaluare critică a progreselor înregistrate după 2001. Documentul a evidențiat și unele
tendințe nesustenabile, cu efecte negative asupra mediului înconjurător, care puteau
afecta dezvoltarea viitoare a UE, respectiv schimbările climatice, amenințările la adresa
sănătății publice, sărăcia și excluziunea socială, epuizarea resurselor naturale și erodarea
biodiversității. Ca urmare a identificării acestor probleme, în 2005, s-a aprobat, de șefii
de state și guverne ai țărilor Uniunii Europene, Declarația privind liniile directoare ale
dezvoltării durabile, care încorporează Agenda de la Lisabona revizuită pentru creșterea
economică și crearea de noi locuri de muncă, drept o componentă esențială a obiectivului
atotcuprinzător al dezvoltării durabile, iar în anul 2006, Consiliul UE a aprobat Strategia
de Dezvoltare Durabilă reînnoită pentru o Europă extinsă.
12
Pagina 14
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI NEGRENI,
JUDEȚUL CLUJ. ORIZONTURI 2013 – 2020 – 2030
Strategia de Dezvoltare Durabilă reînnoită pentru o Europă extinsă este concepută
într-o viziune strategică unitară și coerentă, având ca obiectiv general îmbunătățirea
continuă a calității vieții pentru generațiile prezente și viitoare prin crearea unor
comunități sustenabile, capabile să gestioneze și să folosească resursele în mod eficient și
să valorifice potențialul de inovare ecologică și socială al economiei în vederea asigurării
prosperității, protecției mediului și coeziunii sociale.
Responsibilitatea pentru implementarea Strategiei revine Uniunii Europene și
statelor sale membre, implicând toate componentele instituționale la nivel comunitar și
național.
Este evidențiată importanța unei strânse conlucrări cu societatea civilă, partenerii
sociali, comunitățile locale și cetățenii pentru atingerea obiectivelor dezvoltării durabile.
În acest scop, sunt identificate patru obiective-cheie:
Protecția mediului prin măsuri care să permită disocierea creșterii economice
de impactul negativ asupra mediului;
Echitatea și coeziunea socială, prin respectarea drepturilor fundamentale,
diversității culturale, egalității de șanse și prin combaterea discriminării de orice fel;
Prosperitatea economică prin promovarea cunoașterii, inovării, competitivității
pentru asigurarea unor standarde de viață ridicate și unor locuri de muncă abundente și
bine plătite;
Îndeplinirea responsabilităților internaționale ale UE prin promovarea
instituțiilor democratice în slujba păcii, securității și libertății și a principiilor și practicilor
dezvoltării durabile pretutindeni în lume.
Pentru a asigura integrarea și corelarea echilibrată a componentelor economice,
ecologice și socio-culturale ale dezvoltării durabile, Strategia Uniunii Europene statuează
următoarele principii directoare:
o Promovarea și protecția drepturilor fundamentale ale omului;
o Solidaritatea în interiorul generațiilor și între generații;
o Cultivarea unei societăți deschise și democratice;
o Informarea și implicarea activă a cetățenilor în procesul decisional;
o Implicarea mediului de afaceri și a partenerilor sociali;
13
Pagina 15
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI NEGRENI,
JUDEȚUL CLUJ. ORIZONTURI 2013 – 2020 – 2030
o Coerența politicilor și calitatea guvernării la nivel local, regional, național și
global;
o Integrarea politicilor economice, sociale și de mediu prin evaluări de impact și
consultarea factorilor interesați;
o Utilizarea cunoștințelor moderne pentru asigurarea eficienței economice și
investiționale;
o Aplicarea principiului precauțiunii în cazul informațiilor științifice incerte;
o Aplicarea principiului « poluatorul plătește ».
Următorul termen pentru analiza progreselor înregistrate și revederea priorităților
Strategiei UE de către Consiliul European este septembrie 2009, cu obligația statelor
membre de a raporta, înainte, asupra implementărilor Strategiilor Naționale, România
având primul termen de raportare asupra implementării în luna iunie 2011.
IV. STRATEGIA NAȚIONALĂ DE DEZVOLTARE DURABILĂ A
ROMÂNIEI
Elementul definitoriu al Strategiei Naționale a României este racordarea deplină la o
nouă filosofie a dezvoltării, proprie Uniunii Europene și larg împărtășită pe plan mondial
– cea a dezvoltării durabile.
Se pornește de la constatarea că, la sfârșitul primului deceniu al secolului XXI, după o
tranziție prelungită și traumatizantă la democrația pluralistă și economia de piață,
România mai are de recuperat decalaje considerabile față de celelalte state membre ale
Uniunii Europene, simultan cu însușirea și transpunerea în practică a principiilor și
practicilor dezvoltării durabile în contextul globalizării. Cu toate progresele realizate în
ultimii ani, este o realitate că România are încă o economie bazată pe consumul intensiv
de resurse, o societate și o administrație aflate încă în căutarea unei viziuni unitare.
Prezenta Strategie stabilește obiective concrete pentru trecerea, într-un interval de
timp rezonabil și realist, la modelul de dezvoltare generator de valoare adăugată înaltă,
propulsat de interesul pentru cunoaștere și inovare, orientat spre îmbunătățirea continuă a
calității vieții oamenilor și a relațiilor dintre ei în armonie cu mediul natural.
Ca orientare generală, lucrarea vizează realizarea următoarelor obiective strategice pe
termen scurt, mediu și lung:
14
Pagina 16
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI NEGRENI,
JUDEȚUL CLUJ. ORIZONTURI 2013 – 2020 – 2030
Orizont 2013: Încorporarea organică a principiilor și practicilor dezvoltării durabile
în ansamblul programelor și politicilor publice ale României, ca stat membru al UE.
Orizont 2020: Atingerea nivelului mediu actual al țărilor Uniunii Europene la
principalii indicatori ai dezvoltării durabile.
Orizont 2030: Apropierea semnificativă a României de nivelul mediu din acel an al
țărilor membre ale UE din punct de vedere al indicatorilor dezvoltării durabile.
Îndeplinirea acestor obiective strategice va asigura, pe termen mediu și lung, o creștere
economică ridicată și, în consecință, o reducere semnificativă a decalajelor economicosociale dintre România și celelalte state membre ale Uniunii Europene. Prin prisma
indicatorului sintetic prin care se măsoară procesul de convergență reală, respectiv
produsul intern brut pe locuitor (PIB/loc.), la puterea de cumpărare standard, aplicarea
Strategiei crează condițiile ca PIB/loc. să depășească, în anul 2013, jumătate din media
UE din acel moment, să se apropie de 80% din media UE în anul 2020 și să fie ușor
superior nivelului mediu european în anul 2030.
În completarea obiectivelor ce derivă din strategiile, planurile și programele naționale
de dezvoltare, Strategia stabilește direcțiile principale de acțiune pentru însușirea și
aplicarea principiilor dezvoltării durabile în perioada imediat următoare:
o Corelarea rațională a obiectivelor de dezvoltare, inclusiv a programelor
investiționale, în profil intersectorial și regional, cu potențialul și capacitatea de susținere
a capitalului natural;
o Modernizarea accelerată a sistemelor de educație și formare profesională și de
sănătate publică, ținând seama de evoluțiile demografice nefavorabile și de impactul
acestora asupra pieței muncii;
o Folosirea celor mai bune tehnologii disponibile, din punct de vedere economic și
ecologic, în deciziile investiționale din fonduri publice pe plan național, regional și local
și stimularea unor asemenea decizii din capitalul privat; introducerea fermă a criteriilor
de eco-eficiență în toate activitățile de producție sau servicii;
o Anticiparea efectelor schimbărilor climaterice și elaborarea atât a unor soluții de
adaptare pe termen lung cât și a unor planuri de măsuri de contingență inter-sectoriale,
cuprinzând portofolii de soluții alternative pentru situații de criză generate de fenomene
naturale sau antropice;
15
Pagina 17
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI NEGRENI,
JUDEȚUL CLUJ. ORIZONTURI 2013 – 2020 – 2030
o Asigurarea securității și siguranței alimentare prin valorificarea avantajelor
comparative ale României în privința dezvoltării producției agricole, inclusiv a
produselor organice; corelarea măsurilor de creștere cantitativă și calitativă a producției
agricole în vederea asigurării hranei pentru oameni și animale cu cerințele de majorare a
producției de biocombustibili, fără a diminua exigențele privind menținerea și sporirea
fertilității solului, biodiversității și protejării mediului;
o Necesitatea identificării unor surse suplimentare de finanțare, în condiții de
sustenabilitate, pentru realizarea unor proiecte și programe de anvergură, în special în
domeniile infrastructurii, energiei, protecției mediului, siguranței alimentare, educației,
sănătății și serviciilor sociale;
o Protecția și punerea în valoare a patrimoniului cultural și natural național;
corelarea cu normele și standardele europene privind calitatea vieții să fie însoțită de
revitalizarea în modernitate a unor moduri de viețuire tradiționale, în special în zonele
montane.
În paralel cu urmărirea aplicării prevederilor prezentei Strategii, mecanismele
executive și consultative vor începe, încă din anul 2009, un proces de reevaluare
complexă a documentelor programatice, strategiilor și programelor naționale, sectoriale și
regionale pentru ale pune de acord cu principiile și practicile dezvoltării durabile și cu o
evoluție dinamică a reglementărilor UE în materie. Se va preciza punctul de vedere și
contribuția României în cadrul procesului de revizuire a Strategiei pentru Dezvoltare
Durabilă a Uniunii Europene.
Revizuirea Strategiei naționale pentru dezvoltare durabilă, având în vedere obiectivele
strategiei revizuite pentru dezvoltarea durabilă a UE, s-a făcut în baza Memorandumului
de înțelegere dintre Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile și Programul
Națiunilor Unite pentru Dezvoltare în România, semnat la București la 28 august 2007
și aprobat prin H.G. nr. 1216 din 4 octombrie 2007.
Planul Național de Dezvoltare 2007-2013 reprezintă documentul de planificare
strategică și programare financiară multianuală care orientează și stimulează dezvoltarea
economică și socială a țării în concordanță cu principiile Politicii de Coeziune a Uniunii
Europene.
16
Pagina 18
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI NEGRENI,
JUDEȚUL CLUJ. ORIZONTURI 2013 – 2020 – 2030
Planul stabilește drept obiectiv global reducerea cât mai rapidă a disparităților de
dezvoltare socio-economică dintre România și celelalte state membre ale UE și detaliază
obiectivele specifice ale procesului pe 6 direcții prioritare care integrează direct și/sau
indirect cerințele dezvoltării durabile pe termen scurt și mediu:
▪ Obiectivul creșterii competitivității și dezvoltării economiei bazate pe cunoaștere
include, ca una dintre principalele subpriorități, îmbunătățirea eficienței economice și
valorificarea resurselor regenerabile de energie în vederea reducerii efectelor
schimbărilor climaterice cauzate de activitățile umane;
▪ Aducerea la standarde europene a infrastructurii de bază pune accentul pe
dezvoltarea durabilă a infrastructurii și mijloacelor de transport prin reducerea impactului
asupra mediului, îmbunătățirea traficului, protecția elementelor critice ale infrastructurii;
▪ Prioritatea privind protecția și îmbunătățirea calității mediului prevede
îmbunătățirea standardelor de viață pe baza asigurării serviciilor de utilități publice, în
special în ceea ce privește gestionarea apei și deșeurilor; îmbunătățirea sistemelor
sectoriale și regionale ale managementului de mediu; conservarea biodiversității;
reconstrucția ecologică; prevenirea riscurilor și intervenția în cazul unor calamități
naturale;
▪ Perfecționarea și utilizarea mai eficientă a capitalului uman are în vedere
promovarea incluziunii sociale și întărirea capacității administrative pentru dezvoltarea
unei piețe a muncii moderne și flexibile, îmbunătățirea relevanței sistemului de educație
și formare profesională pentru ocuparea forței de muncă, stimularea culturii
antreprenoriale;
▪ Dezvoltarea economiei rurale și creșterea productivității în sectorul agricol, silvic
și piscicol conține prevederi privind utilizarea rațională a fondului funciar, reabilitarea
ecologică a unor terenuri degradate sau poluate, siguranța alimentară, bunăstarea
animalelor, încurajarea acvaculturii în zonele costiere;
▪ Obiectivul de diminuare a disparităților de dezvoltare între regiuni și în interiorul
acestora are în vedere, printre altele, îmbunătățirea performanței administrative și a
infrastructurii publice locale, protecția patrimoniului natural și cultural, dezvoltarea rurală
integrată, regenerarea zonelor urbane afectate de restructurarea industrială, consolidarea
mediului de afaceri și promovarea inovării.
17
Pagina 19
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI NEGRENI,
JUDEȚUL CLUJ. ORIZONTURI 2013 – 2020 – 2030
Sunt prevăzute și acțiuni în domeniul cooperării transfrontaliere, transnaționale și
interregionale în vederea integrării socio-economice a zonelor de graniță și creșterea
accesibilității regiunilor României în cadrul teritoriului Uniunii Europene.
V. DEZVOLTAREA REGIONALĂ ȘI ACȚIUNEA LOCALĂ.
PROBLEMATICA SPECIFICĂ A DEZVOLTĂRII RURALE
Conform reglementărilor Comisiei Europene din anul 2003 privind stabilirea unui sistem
comun de clasificare statistică a unităților teritoriale, transpuse în legislația românească,
România cuprinde 8 regiuni de dezvoltare. Ele corespund nivelului NUTS II potrivit
clasificării EUROSTAT și reprezintă cadrul de colectare a datelor statistice specifice în
profil teritorial. Consiliile de Dezvoltare Regională grupează reprezentanți ai autorităților
județene și locale și au drept organisme executive Agențiile de Dezvoltare Regională
(ADR).
Toate regiunile de dezvoltare ale României au un produs intern brut (PIB) pe cap de
locuitor mai mic de 75% din media comunitară și sunt eligibile pent r u finanțare din
Instrumentele Structurale ale UE în cadrul obiectivului Convergență.
Din perspectiva principiilor și obiectivelor dezvoltării durabile, evoluțiile la nivel
regional prezintă o importanță crucială, accentuată în condițiile specifice ale României de
tendința de creștere a disparităților teritoriale în ceea ce privește dezvoltarea economică și
socială, utilizarea rațională a resurselor și calitatea infrastructurii de mediu.
În comparație cu celelalte state membre ale Uniunii Europene, inclusiv cele care au
aderat în sau după anul 2004, România prezintă particularitatea singulară de a avea cea mai
înaltă proporție a populației rurale (45% în anul 2005, din care peste o treime lucra în
agricultură). Segmentul de populație ocupată în agricultură se caracterizează printr-un
avansat proces de îmbătrânire: 33,7% peste 55 de ani, 36,3% între 35 și 54 de ani și numai
30,0% între 15 și 34 de ani, în 2006.
Programul Strategiei post-aderare a României (2007) enumeră aspectele definitorii ale
stării actuale a agriculturii și ruralului românesc și drept consecință, în ultimii ani s-a
preluat poziția periferică a producătorilor agricoli români în context european sub raportul
performanței economice internaționale.
18
Pagina 20
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI NEGRENI,
JUDEȚUL CLUJ. ORIZONTURI 2013 – 2020 – 2030
Elementele strategice conținute în Programul Operațional Regional 2007-2013 au
menirea de a da răspunsuri concrete și efective la punctele slabe identificate prin
mobilizarea activă a resurselor și patrimoniului regional și local pe direcțiile care pot avea
cea mai mare influență directă asupra dezvoltării regionale și locale. Pe această bază se
fundamentează măsurile care intră în competența autorităților regionale, județene și locale
pentru remedierea și îmbunătățirea substanțială a situației pe termen scurt și mediu.
Dezvoltarea rurală, agricultura, silvicultura și pescuitul
Orizont 2013. Obiectiv național: Creșterea dinamismului economic al zonelor rurale
din România în condițiile menținerii echilibrului social prin dezvoltarea durabilă a
agriculturii, silviculturii și pescuitului, inclusiv a industriilor procesatoare aferente pentru
satisfacerea optimă a nevoilor de hrană ale populației și pentru asigurarea conservării și
îmbunătățirii resurselor naturale.
În această etapă se vor pune bazele modelului agricol european, caracterizat prin structuri
de exploatare viabile, apropiate de piață, concomitent cu dezvoltarea rurală și protecția
mediului. Se vor lua măsuri de sprijinire a producătorilor pentru adaptarea agriculturii la
consecințele schimbărilor climaterice întrucât aceste schimbări vor influența nivelul și
variabilitatea mărimii producției agricole și a efectivului de animale. În mod deosebit
se va pune accentul pe dezvoltarea producției agro-alimentare de nișă precum și a produselor
ecologice și tradiționale în zonele în care există condiții favorabile.
Obiectivele principale pentru perioada imediat următoare sunt:
o Dezvoltarea competitivității sectoarelor agricol, forestier și de pescuit bazat pe
cunoaștere și inițiativă privată;
o Reducerea populației ocupate în agricultură în corelare cu crearea de exploatații
viabile;
o Reducerea gradului de fragmentare a suprafeței agricole și stimularea concentrării
fermelor de mici dimensiuni;
o Menținerea calității și diversității spațiului rural și forestier, urmărind echilibrul
între activitățile umane și conservarea resurselor naturale;
o Se vor implementa prevederile Planului Național Strategic pentru Dezvoltare
Rurală 2007-2013.
19
Pagina 21
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI NEGRENI,
JUDEȚUL CLUJ. ORIZONTURI 2013 – 2020 – 2030
Orizont 2020. Obiectiv național: Consolidarea structurilor din domeniul agroalimentar și silvic concomitent cu dezvoltarea economică și socială a zonelor rurale pentru
reducerea în continuare a decalajelor și atingerea nivelului mediu actual de performanță al
țărilor membre ale UE; afirmarea României ca element de stabilitate a securității alimentare
în Europa de Sud-Est.
Acțiunile preconizate vor avea în vedere schimbările posibile în mecanismele de
aplicare a Politicii Agricole Comunitare a UE după 2013.
Orizont 2030. Obiectiv național: Adoptarea în totalitate a politicilor și practicilor
comunitare în domeniul agriculturii, silviculturii și pescuitului; finalizarea restructurării și
modernizării acestor sectoare și a spațiului rural.
Măsurile ce urmează a fi întreprinse, precum și necesarul de finanțare, se vor stabilii în
funcție de evaluarea rezultatelor obținute în perioada anterioară, pe baza unor studii de
specialitate care să ia în considerare diferitele scenarii posibile, inclusiv volumul de
investiții pe programe și obiective.
Începe o noua etapă, cea a generării ,,polurilor creșterii” de către tipurile de capital și
resursele cele mai active în ceea ce privește producerea de valoare adăugată. Ideea ,,celor
patru C” (cultură, creativitate, comunicare și competență) oferă șanse de afirmare mai mari
față de cele din perioada premergătoare chiar și în cazul țărilor sau regiunilor mai sărace.
Cadrul teritorial optim al organizării și structurării conștiente a economiei regionale
este definit de două criterii: primul rezultă din funcționarea economiei în condițiile
proceselor de globalizare și se referă la nivelul minim de agregare teritorială a factorilor
mediatici și de piață; cel de-al doilea este dat de principiul autoguvernării democratice și
se referă la extinderea teritorială maximă pe care o pot avea comunitățile locale
autoguvernante.
Teritoriul României este împărțit în 8 regiuni care constituie cadrul de implementare
și de evaluare a politicii de dezvoltare regională
Regiunea Nord-Vest cuprinde 6 județe (Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș,
Sălaj și Satu-Mare) și are o poziție geografică strategică, este poarta de intrare în România
dinspre Uniunea Europeană și Ucraina; este aproape de piețele europene, cu o buna
accesibilitate pe aer. Principalul punct de sprijin în viziunea dezvoltării durabile îl
reprezintă agricultura și industria în anumite sectoare tradiționale.
20
Pagina 22
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI NEGRENI,
JUDEȚUL CLUJ. ORIZONTURI 2013 – 2020 – 2030
Printre servicii, turismul este un vector important pentru dezvoltarea economiei
regionale datorită potențialului natural și antropic, de valoare ridicată la nivel național.
Analizând opțiunile strategice de dezvoltare a Regiunii, s-a optat pentru o dezvoltare
policentrică, adică o politică de dezvoltare susținută de o rețea de localități care au rol de
poli de dezvoltare avand scop final, cresterea economică prin specializarea funcțională a
teritoriului.
Economia Regiunii de Nord-Vest se bazează, în principal, pe agricultură și pe
industria prelucrătoare unde predomină sectoarele tradiționale cu consum mare de muncă,
forța de muncă este ieftină, angrenată cel mai des în activități de subcontractare, de aceea
producția regională apare ca deosebit de vulnerabilă într-o competiție liberă și globală.
Productivitatea scăzută a muncii, calitatea scăzută a produselor și serviciilor și costurile
energetice mari reprezintă slăbiciuni ale sistemului.
În legătură cu indicatorii colaterali cum sunt investițiile, sectoarele care au beneficiat
de investițiile cele mai mari în regiune sunt: industria prelucrătoare (30-43% din totalul
investițiilor realizate între 2000-2003), activitățile de comerț (11-19% din total investiții
în anii considerați) și cele de transport, depozitare și comunicații (9-16%). Descreșteri în
volumul investițiilor au fost înregistrate în sectoarele preponderent de stat, respectiv
energie electrică și termică, gaze, sănătate și servicii sociale.
Referitor la repartiția populației ocupate pe sectoare de activitate, agricultura
absoarbe procentul cel mai mare (46% din populație au agricultura drept principala
ocupație).
Regiunea este una cu o diversitate mare etnică. Românii sunt majoritari cu 75% din
populație (2.740.064 în anul 2002), unguri 19,3%, romi 3,5% și ucrainieni 1,3%.
Regiunea este traversată de 6 drumuri europene, iar autostrada Transilvania va
traversa județele Cluj, Sălaj și Bihor. Rețeaua feroviară este dezvoltată și conectată la
principalele localități. Există patru aeroporturi în regiune: Cluj, Oradea, Satu-Mare și
Baia Mare.
O componentă deosebit de importantă a dezvoltării regionale este turismul. Se poate
observa o creștere substanțială a turismului pe piața europeană în ultimii 20 de ani. Și în
România a avut loc o creștere a numărului de turiști străini, dar în același timp numărul
de plecări a fost mai mare fapt ce a dus la o balanță turistică negativă.
21
Pagina 23
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI NEGRENI,
JUDEȚUL CLUJ. ORIZONTURI 2013 – 2020 – 2030
Cele mai multe sosiri în fiecare lună a anului sunt în județul Cluj, cu excepția lunilor
de vară când pe primul loc se situează județul Bihor, ca urmare a afluxului în stațiunile
balneare și de tranzit.
Potențialul turistic al Regiunii este destul de ridicat, un rol important jucând
stațiunile balneoturistice (localizate în 3 zone importante: Câmpia de Vest, Depresiunea
Transilvană, Depresiunea Maramureșului), unele cunoscute altele cu potențial: Băile Felix,
1 Mai, Sângeorz-Băi, Ocna Șugatag, Băița sau Băile sărate Turda și Cojocna. O altă
componentă importantă sunt stațiunile de iarna: Stâna de Vale, Băișoara în Munții
Apuseni și cele din Nordul Carpaților Orientali (Borșa, Piatra Fântânele). Regiunea are o
tradiție în turismul balnear, acesta având cea mai mare pondere între toate tipurile de
turism practicate. Se prevede dezvoltarea integrată a turismului de agrement în zona
lacurilor Fântânele-Beliș, Tarnița, Valea Drăganului, Leșu, Colibița, dezvoltarea
turismului de circuit (Drumul sării, Drumul lui Dragoș, Circuitul mănăstirilor din lemn –
pentru valorificarea patrimoniului ecumenic).
Comunitățile din Regiunea Nord-Vest încearcă să valorifice împreună, respectând
principiile dezvoltării durabile, resursele naturale, umane, tradițiile istorice și
interculturale în scopul unei dezvoltări susținute, constante care să facă din Transilvania
de Nord una dintre cele mai dinamice regiuni europene.
Pentru ca Regiunea Nord Vest să ajungă în anul 2030 la nivelul mediu din acel an al
celorlalte regiuni din Uniunea Europeană din punct de vedere al indicatorilor dezvoltării
durabile este necesar ca în perioada 2007-2013 să:
1. crească competitivitatea economiei regionale prin stimularea activităților inovative
în scopul obținerii de produse cu valoare adăugată ridicată în special în sectoarele
prioritare;
2. se asigure securizarea accesului la coridoarele europene și dezvoltarea
infrastructurii suport pentru susținerea activităților economice și sociale a polilor de
dezvoltare din regiune;
3. se asigure ridicarea gradului de pregătire a resurselor umane pentru creșterea
gradului de ocupare pe piața muncii, prin modernizarea învățământului, dezvoltarea de
abilități antreprenoriale și promovarea educației adulților și a formării continue;
4. se utilizeze toate alocările financiare de la Uniunea Europeană și Guvernul țării.
22
Pagina 24
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI NEGRENI,
JUDEȚUL CLUJ. ORIZONTURI 2013 – 2020 – 2030
VI. STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ
A JUDEȚULUI CLUJ 2007-2013
Tratatul de înființare a Comunității Europene (1957) evidențiază acordul și rolul
partenerilor asupra unității politico-economice și asigură o dezvoltare armonioasă prin
reducerea diferențelor existente între diferitele regiuni și soluționarea decalajului
regiunilor mai puțin favorizate.
În ultimul deceniu politicile regionale s-au extins ca sferă de cuprindere, deschizând
posibilități de finanțare și de orientare a volumului cheltuielilor spre țările europene mai
puțin dezvoltate.
Fiecare lărgire a Comunității Europene a mărit gradul de eterogenitate, consecință a
diversității condițiilor locale. Din această perspectivă, reglementările și politicile Uniunii
Europene s-au modificat substanțial.
În acest context pentru România se impune dezvoltarea unui concept de amenajare a
teritoriului național în concordanță cu „Principiile directoare pentru dezvoltarea
durabilă a teritoriului pe continentul European”, dezvoltarea spațială durabilă, cercetarea
zonelor de importanță strategică pentru dezvoltare urbană, îmbunătățirea în teritoriu a
relațiilor urban-rural, constituirea băncilor de date specifice amenajării și gestiunii
teritoriului.
Ca expresie a politicii europene de coeziune economică și socială, susținută de
instrumentul financiar numit fonduri structurale, se conturează conceptul științific al
Planului Național de Dezvoltare (P.N.D.), care urmărește dezvoltarea echilibrată a
membrilor UE, diminuarea disparităților dintre statele membre și regiunile comunitare.
Componentele Planului Național de Dezvoltare sunt Planurile de Dezvoltare
Județene și Regionale, orientate spre priorități și obiective compatibile cu domeniile de
aplicare ale fondurilor structurale și care au ca prioritate obiectul „convergență”.
23
Pagina 25
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI NEGRENI,
JUDEȚUL CLUJ. ORIZONTURI 2013 – 2020 – 2030
Stabilirea sarcinilor fundamentale, pregătirea planificarea și implementarea
obiectivelor și etapelor complexe ale Planului de Dezvoltare Județean revine Strategiei de
Dezvoltare, componentă majoră a științei Conducerii. Orientarea spre prioritățile și
obiectivele compatibile cu principiul dezvoltării echilibrate a statelor Uniunii Europene,
spre prioritățile și obiectivele compatibile cu domeniile de aplicare ale fondurilor
structurale și de coeziune, constituie sarcini fundamentale ale strategiei. Astfel, este
nominalizat obiectivul său principal – „convergența”.
În consecință, pe lângă studierea și aplicarea cerințelor Planului Național Strategic
pentru Dezvoltare Rurală 2007-2013 și a Programului Operațional Regional 2007-2013,
Strategia de Dezvoltare Durabilă a Județului Cluj pentru anii 2007-2013, propune cu
prioritate atingerea următoarelor obiective:
Creșterea competitivității economice bazate pe
cunoaștere; Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de
transport; Protejarea și îmbunătățirea calității mediului;
Dezvoltarea resurselor umane, creșterea gradului de ocupare și combaterea
excluziunii sociale;
Dezvoltarea economiei rurale și creșterea productivității în sectorul agricol;
Participarea echilibrată a tuturor comunelor din județul Cluj la procesul de
dezvoltare socio-economică.
„Strategia de Dezvoltare a Județului Cluj 2007-2013”
OBIECTIVE PRIORITARE
1. Dezvoltarea Dezvoltarea Oferă suport
infrastructurilor Aeroportului dezvoltării economice
majore – transporturi Internațional locale și regionale
Cluj-Napoca Facilitează
(transport călători și legăturile economice,
terminal cargo) culturale și încurajează,
implemen- tarea
investițiilor cu capital
Susținerea realizării autohton și străin
autostrăzii Transilvania Variante Sud-Vest –
Tureni – Aiton – Boju –
Pata Sânnicoară
24
Pagina 26
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI NEGRENI,
JUDEȚUL CLUJ. ORIZONTURI 2013 – 2020 – 2030
Variante ocolitoare
Cluj-Napoca Prelungire B-dul
Muncii – Apahida N-E
Inele de circulație
(Mihai Românul –
Mănăștur), B-dul Muncii
Variante ocolitoare – Baciu
Turda DN1 – reabilitare
drum industrial, ocolire
Variante ocolitoare sud a municipiului
Câmpia Turzii DN1 ocolire sud-
vest a municipiului
2. Integrare regională și Zona centrală Zonă centrală
dezvoltare metropolitană metropolitană,
metropolitană municipiul Cluj-Napoca
– centru polarizator
3. Valorificarea Tetarom II (zona est) Atrage fonduri pentru
patrimoniului Calea Turzii bugetul Cons. Județean
imobiliar al Spital „Leon Facilitează realizarea
Consiliului Județean Daniello” unor investiții majore:
Cluj Spitalul de Urgență extinderea Parcului
și Spitalul Municipal tehnologic, Filarmonica
Univers T – Parc Est „Transilvania” parcaje și
Reabilitarea și servicii, Mall, Spital
refuncționalizarea Universitar Clinic de
clădirilor monumente Urgență, Stadion 30.000
istorice din patrimoniul locuri, sediu nou EXPO
Consiliului Județean Cluj Transilvania, Centru Civic
Achiziții pentru Centre de formare
sporirea patrim imobiliar specialiști și conferințe
Răscruci și Gilău
Baza Sportivă C.U.G.
4. Valorificarea Valorificarea Implementarea
patrimoniului domeniului schiabil proiectelor Muntele
natural Băișorii – Vârtop,
Fântânele, M. Vlădeasa
Valorificarea zonei Peșterile de pe Valea
carstice Someșului Cald
Valorificarea apelor Studiu
termale de adâncime
25
Pagina 27
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI NEGRENI,
JUDEȚUL CLUJ. ORIZONTURI 2013 – 2020 – 2030
Reabilitarea stațiunilor Băița, Someșeni, Sic,
balneare și a salinelor Cojocna, Salina Dej și
Program de Salina Turda
reîmpădurire
Dezvoltarea turismului
cultural și de cult
5. Dezvoltarea zonală a Alimentare cu apă Câmpia Transilvaniei,
infrastructurilor Someș-Dej și mediul
edilitare Canalizare rural/soluții
Reabilitarea rețelelor
urbane și locale
Extinderea rețelelor
în mediul rural
Drumuri Reabilitarea drumurilor
din zona de munte, noi
legături cu județele
învecinate (Valea Ierii și
Răchițele – Prislop – spre
județul Alba), Sălaj,
Bihor
Electrificări Finalizarea electrificării
gospodăriilor din zona
rurală în colaborare cu
S.C. Filiala de Distribuție
și Furnizare a Energiei
Electrice – Electrica
Transilvania Nord S.A. –
Sucursala Cluj
Gaze naturale Extinderea sistemului
zonal de alimentare cu
gaze naturale: Nord –
Gherla – Cluj-Napoca,
Vest Cluj-Napoca –
Huedin și Sud - Turda –
Cluj-Napoca
Gestionarea deșeurilor Sistem zonal de
gestionare a deșeurilor
menajere pentru
municipii și mediul rural
26
Pagina 28
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI NEGRENI,
JUDEȚUL CLUJ. ORIZONTURI 2013 – 2020 – 2030
6. Infrastructură pentru Centru de Cercetare Se creează mediul
cercetarea științifică Interdisciplinară Cluj optim aplicării
integrată și stimularea tehnologiilor de vârf,
Incubatoare de afaceri
mediului de afaceri. invențiilor și inovațiilor
în parteneriat cu
învățământul tehnice, se creează locuri
universitar și agenți de muncă pentru
Reabilitarea și absolvenții
economici
modernizarea învățământului superior,
patrimoniului rețelei de se reglementează
învățământ. fenomenul exportului de
Corelarea programelor
inteligență
de învățământ mediu și
Reabilitarea școlilor
superior cu piața forței
de muncă Cămine studențești
Transportul auto al
elevilor din mediul rural.
ANALIZA SWOT
PUNCTE TARI:
Județul Cluj beneficiază de o poziție geografică privilegiată, cu relief variat, care
oferă o accesibilitate optimă la nivel județean, regional, național și internațional, precum
și de:
- o gamă bogată de resurse naturale, cu un potențial natural de excepție;
- un potențial uman optim, cu un nivel de pregătire ridicat, având o repartiție
teritorială omogenă, o densitate a populației similară cu statele Europei Centrale
(110 loc / kmp);
- existența unui potențial cultural de certă valoare bazat pe un învățământ superior
cu tradiție, care asigură un fond de resurse umane competitiv în toate domeniile
(economic, social și cultural);
- o infrastructură tehnico-edilitară dezvoltată (sisteme zonale de alimentare cu apă,
cu gaze naturale, electricitate etc.);
- un sistem de transporturi și căi de comunicație dezvoltat, cu accent pe
infrastructura transporturilor aeriene de persoane și marfă;
- un mediu economic, investițional și bancar optim cu oportunități de dezvoltare pe
termen scurt, mediu și lung.
27
Pagina 29
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI NEGRENI,
JUDEȚUL CLUJ. ORIZONTURI 2013 – 2020 – 2030
PUNCTE SLABE :
- lipsa infrastructurii și a cadrului organizatoric pentru cercetare integrată și
tehnologii de vârf, cu relevanță în necesitatea apropierii învățământului superior
de agenții economici;
- nu este asigurată accesibilitatea optimă în toate localitățile județului, în special a
zonei de munte și deal, cu consecințe directe în depopularea spațiului rural și
scăderea producției agricole autohtone. O stare fizică mediocră a rețelei de
drumuri și inexistența unor legături facile cu județele limitrofe (Alba, Sălaj, Bihor);
- dotările tehnico-edilitare existente nu deservesc toate localitățile rurale, cu
implicații directe în calitatea vieții;
- îmbătrânirea populației rurale;
- « exportul » de inteligență, de cadre tinere cu pregătire superioară;
- personal insuficient în administrația publică și existența unui sistem de remunerare
neatractiv în domeniu;
- existența unor probleme nerezolvate în domeniul protecției mediului înconjurător;
- o gestiune defectuoasă a procesării deșeurilor menajere și urbane, o infrastructură
precară în domeniu;
- inexistența variantelor rutiere ocolitoare pentru municipiile din județ (Cluj –
Napoca, Turda, Câmpia Turzii, Gherla, Dej) și a orașului Huedin;
- indisciplina în construcții, o dezvoltare necontrolată a localităților, lipsa unor
documentații de urbanism eficiente (Planuri urbanistice generale și regulamente
bine structurate);
- sistem administrativ – fiscal dificil, care nu încurajează dezvoltarea inițiativelor
private, în special a IMM-urilor și nu stimulează investițiile majore cu capital
străin și autohton;
- o exploatare irațională a fondului forestier și a terenurilor agricole cu implicații
directe asupra nivelului de viață în mediul rural;
- o insuficientă valorificare a potențialului turistic datorită carențelor din domeniul
infrastructurii și serviciilor turistice.
28
Pagina 30
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI NEGRENI,
JUDEȚUL CLUJ. ORIZONTURI 2013 – 2020 – 2030
OPORTUNITĂȚI :
- implicarea în programe cu finanțare internă și internațională;
- participarea în programe de formare instructori;
- colaborarea cu instituții din domeniul administrației publice locale sau din
străinătate;
- completarea cadrului legislativ;
- formarea unui grup profesionist de colaboratori interni și externi;
- disponibilitatea, flexibilitatea și mobilitatea în alegerea temelor de interes a
duratei și locului de desfășurare a programelor ;
- existența proiectelor de dezvoltare în zonele turistice ale județului cu posibilitatea
și necesitatea implementării acestora;
- existența suportului pentru dezvoltarea turismului în zona montană prin
încurajarea economiei tradiționale;
- existența programelor de dezvoltare a infrastructurii edilitare în mediul rural cu
necesitatea continuării și finalizării acestora.
AMENINȚĂRI :
- implicarea ineficientă a factorilor de decizie din cadrul administrației publice
locale în activitatea de implementare a programelor de dezvoltare a județului;
- atragerea insuficientă a fondurilor UE, datorită pregătirii unui număr mic de
proiecte;
- posibilitatea pierderii rolului de centru polarizator transilvan în lipsa
implementării în timp util a programelor prioritare ale Consiliului județean;
- disparități în dezvoltarea teritorială omogenă;
- cadrul organizatoric ineficient, poate conduce la pierderea investițiilor, respectiv a
atragerii de capital
- investițiile publice nu au asigurate integral fondurile necesare.
29
Pagina 31
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI NEGRENI,
JUDEȚUL CLUJ. ORIZONTURI 2013 – 2020 – 2030
Schema procesului de planificare strategică
30
Pagina 32
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI NEGRENI,
JUDEȚUL CLUJ. ORIZONTURI 2013 – 2020 – 2030
VII. STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI
NEGRENI, JUDEȚUL CLUJ. ORIZONTURI 2013 - 2020 – 2030
Strategia de Dezvoltare Durabilă a comunei Negreni reprezintă un document de
programare durabil și echilibrat, fundamentat pe principiile europene ale parteneriatului
și consultării publice pe parcursul întregii proceduri. Strategia este un instrument
indispensabil de management și programare a planificării ponderate și integrate a
dezvoltării locale pentru perioada 2009-2013 în perspectiva implementării aquisului
comunitar definit în Cadrul Strategic Național de Referință în comuna Negreni și a
accesării fondurilor europene. În întâmpinarea provocării reprezentate de Instrumentele
Structurale, Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă și Strategia de Dezvoltare
Durabilă reînnoită pentru o Europă extinsă s-a definit și o viziune strategică, pe orizonturi
2013-2020-2030 la nivelul comunității, care să ghideze eforturile tuturor actorilor locali
pentru dezvoltarea durabilă armonioasă a comunei Negreni.
Pentru a putea crea o strategie clară și coerentă, cu șanse reale de reușită în
aplicare, trebuie avută în vedere corelarea măsurilor propuse cu cele cuprinse în
Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României – Orizonturi 2013 – 2020
– 2030, Planul Național de Dezvoltare 2007-2013, Strategia de dezvoltare a județului
Cluj 2007-2013, Programul Operațional Regional și Programele Operaționale
Sectoriale.
Strategia de Dezvoltare Durabilă a comunei Negreni a fost elaborată ținându-se cont
de faptul că trebuie să se aplice simultan și în totalitate o nouă paradigmă a dezvoltării
durabile pe toate palierele vieții economice și sociale, în deplină armonie cu imperativele
valorificării capitalului natural și îmbunătățirii calității vieții oamenilor. Tocmai de aceea
am prezentat în prima parte, succint, Strategia UE pentru Dezvoltare Durabilă, Strategia
Națională de Dezvoltare Durabilă, Dezvoltarea Regională și Strategia de Dezvoltare
Durabilă a Județului Cluj, documente de ale căror recomandări trebuie respectate.
31
Pagina 33
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI NEGRENI,
JUDEȚUL CLUJ. ORIZONTURI 2013 – 2020 – 2030
Procesul de planificare strategică este un proces conti nuu care,
pornind de la stabilirea viziunii de dezvoltare a comunei, răspunzând obiectivelor
europene, naționale și regionale, stabilește obiective, priorități și planuri de acțiune.
Planificarea strategică la nivelul comunei Negreni a presupus elaborarea măsurilor
urmând structura pe ani de stabilire a propunerilor de dezvoltare strategică astfel: termen
scurt (2009-2013), termen mediu (2014-2020) și termen lung (2021-2030).
Strategia de Dezvoltare Durabilă a comunei Negreni este un concept holistic care
combină aspectele sociale, economice și naturale, iar pentru a menține biodiversitatea și
stabilitatea atmosferică, sistemul trebuie să mențină o bază de resurse stabilă.
Pentru promovarea unei viziuni realiste și responsabile asupra perspectivelor de
dezvoltare în plan local trebuie elaborate trei tipuri de instrumente principale:
I. o strategie locală de dezvoltare durabilă care stabilește obiectivele pe termen
mediu și lung;
II. un plan de acțiune cu priorități și pași de urmat pe termen scurt și mediu pentru
îndeplinirea obiectivelor strategiei, conținând o evaluare a costurilor,
identificarea costurilor de finanțare și a modalităților de accesare a acestora;
III. un portofoliu de proiecte considerate de întreaga comunitate drept priorități
pentru asigurarea dezvoltării durabile a localității Negreni.
32
Pagina 34
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI NEGRENI,
JUDEȚUL CLUJ. ORIZONTURI 2013 – 2020 – 2030
Învață din trecut, gândește în viitor…
VIII. COMUNA NEGRENI
a) Prezentare:
Negreni este o comună și o localitate în vestul județului Cluj, Transilvania, România,
atestată documentar în anul 1406.
Așezată pe drumul național (DN 1) și european (E 60) ce leagă Cluj-Napoca de
Oradea, aproape la jumătatea distanței dintre cele două reședințe de județ. Amplasată de o
parte și de cealaltă a râului Crișul Repede, cu casele înșiruite în luncă sau împrăștiate pe
pantele mai domoale ce coboară la nord de Vârful Vlădeasa și la sud de Munții Meseș și
Plopiș, comuna este în mare parte răsfirată, fiind formată din satele Negreni, Bucea și
Prelucele, pe lângă acestea mai având 33 de crânguri sau cătune.
Clasificarea după fizionomie: sate de tip adunate pe vale cu aureolă de risipire pe
versanți.
Suprafața este de 6.562 ha (65,62 kmp), populația (1 iulie 2007) era de 2.584 locuitori
cu o densitate de 39,37 loc./kmp.
b) Scurt istoric:
Începuturile istoriei trebuie căutate în negura trecutelor milenii, o importantă
descoperire în acest sens fiind locul numit Cetatea Prilogului ce datează încă din epoca
bronzului. Spirale discoidale găurite, peste 400 de plăci mici găurite, fragmente din vase
de lut, 3 seceri, 3 brățări, un cuțit și un topor de bronz sunt primele obiecte ce atestă
vechimea habitatelor umane pe teritoriul Negreniului.
Continuitatea vieții pe aceste meleaguri este dovedită și de-a lungul perioadei
navălirii popoarelor migratoare. Ulterior, din Evul Mediu, sunt informații despre vestitul
”târg de la Lacul Negreni”, confirmă dezvoltarea comunității din zona Negreni.
Numele localității apare în cronici, unde este asociat și lui Horea, conducătorul
răscoalei de la 1784. Documentele vremii atestă că Horea a venit în aceste părți în anul
1782 și a lucrat o vreme ca jeler la Ciucea, Vânători și Cizer.
33
Pagina 35
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI NEGRENI,
JUDEȚUL CLUJ. ORIZONTURI 2013 – 2020 – 2030
O altă dovadă a prezenței conducătorului moților pe meleagurile Negrenilor este
mărturia generalului Sturm, din timpul răscoalei de la 1784, când acesta scria, cu
îngrijorare, că Horea și Cloșca ar fi ieșit din încercuire pe la Lacul Negru. Apoi, apar
informații despre căpitanul Egermann, care alături de 44 de pedestrași și 60 de luptători
călare a fost trimis, din cadrul subunității militare austriece din Negreni, spre Sâncrai cu
scopul de a opri cu orice preț ieșirea răsculaților din Munții Apuseni.
Buce a este m enționată pentru prima oar ă în d ocumente î n anul 1828, iar satul
Prelucele abia în anul 1856.
La sfârșitul secolului al XIX-lea, ocupația de bază a localnicilor este agricultura și
creșterea animalelor. Documentele atestă că în acea vreme erau cultivate 934 iugăre de
teren, iar recensământul animalelor din gospodăriile țărănești indica existența a 952 de
cornute, 1290 oi și 19 cai.
În anul 1895 comuna apare atestată cu numele Cercul Negreni din Plasa Aleșd,
comitatul Bihor. Ulterior, aparține când de comitatul Bihorului, când de cel al Clujului.
La scurt timp după Unirea de la 1918, comuna Negreni este integrată în Plasa Crișului,
județul Cluj. După 1952 aparține de raionul Aleșd, regiunea Oradea, iar din 1965 de
raionul Huedin, județul Cluj. După 1968, Negreniul încetează să mai fie centru de comună,
devine un sat inclus în comuna Ciucea și rămâne cu acest statut până în anul 2002
când, printr-un referendum, revine la rangul de comună.
c) Patrimoniul cultural, natural și istoric
Din punct de vedere cultural, comuna Negreni posedă valoroase obiective culturale,
demne de aminitit fiind cele două biserici din Bucea.
Ridicată în anul 1791 pe o fundație de piatră, bisericuța din lemn poartă hramul
“Nașterea Maicii Domnului”.
Este cea mai veche dintre construcțiile ce se păstrează până astăzi pe aceste meleaguri
fiind ridicată din bârne de stejar. Având o înfățișare deosebită, biserica este alcatuită din
pronaos, naos și un altar poligonal.
Pe latura dinspre sud are un pridvor cu 8 stâlpi prinși în cuie de lemn. Pronaosul este
tăvănit cu scânduri curbate, iar turnul de lemn se înalță și domină zona.
Portalul ușii de la intrare este decorat cu motive geometrice, cruci și spirale.
34
Pagina 36
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI NEGRENI,
JUDEȚUL CLUJ. ORIZONTURI 2013 – 2020 – 2030
Pictura interioară, cu scene ușor de înțeles, este refăcută în anul 1880 de ”Dionisie
Iuga cant et zugrav de Nicola” și se păstrează până astăzi, spre încântarea celor care au
curiozitatea s-o vadă la peste două secole de existență.
Biserica nouă din Bucea este un simbol aparte. Zidită între anii 1954-1980 cu mari
eforturi din partea locuitorilor localității, coordonați fiind de preoții Vasile Romitan și
Mircea Dejeu – preot și în prezent, frumoasa biserică se înalță aproape de valea Crișului
Repede ca o adevarată bijuterie arhitectonică. Pictura a fost realizată de pictorul Petre
Botezatu și soția sa, Cora și impresionează prin scenele biblice realizate în tempera,
impunând bisericii un specific de solemnitate.
35
Pagina 37
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI NEGRENI,
JUDEȚUL CLUJ. ORIZONTURI 2013 – 2020 – 2030
În satul Negreni există o biserică din cărămidă pe fundație de piatră care poartă
hramul “Sfinții arhangheli Mihail si Gavril”. Biserica, ridicată între anii 1846-1856,
deține piese cu valoare documentară și afectivă, în patrimonial său figurând un orologiu
dăruit de mitropolitul Andrei Saguna. Acesta a poposit la Negreni, în drumul său spre
Viena, în timpul revoluției de la 1848 după ce au fost constatate distrugerile provocate de
insurgenții unguri în tentativa de anexare a Transilvaniei la Ungaria.
Un nou ansamblu de cult, în construcție, este Mânăstirea “Sfântul Ioan Iacob
Hozevitul Românul” Piatra Craiului, de sub Măgura Mare, care după macheta noii biserici
și a ansablului monastic este grandios.
Mânăstirea este de călugări, păstoriți în aceste timpuri de starețul ieromonah Antonie
Flore, este așezată într-o poiană, înconjurată de păduri dese de fag, pe vârful muntelui.
O altă atracție și bogăție a comunei Negreni o constituie tradițiile și obiceiurile
populare, păstrate cu sființenie de-a lungul veacurilor.
Un eveniment notabil în cadrul comunei îl reprezintă târgul anual de toamnă de la
Negreni, cel mai amplu eveniment comercial din zona, unde comercianții veniți din toate
părțile își expun marfa în competiție cu cea adusă din Ungaria, indiferent că este vorba
de antichități, obiecte de valoare sau mărfuri second-hand, tot acest “spectacol” ținând
cinci zile.
36
Pagina 38
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI NEGRENI,
JUDEȚUL CLUJ. ORIZONTURI 2013 – 2020 – 2030
Alături de reperele istoriei, tradiții și obiceiuri, frumusețile cu care natura a înzestrat
aceste locuri “încântă ochii” localnicilor cât și ai vizitatorilor. Peisajele unice și
“sălbatice”, liniștesc privirea trecătorului îndemnând la drumeție, la revenirea pe aceste
meleaguri, sunt “germeni” ai dezvoltării turismului în zonă.
Drumul spre Sf. Mănăstire „Ioan Iacob Hozevitul Românul” Piatra Craiului
37
Pagina 39
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI NEGRENI,
JUDEȚUL CLUJ. ORIZONTURI 2013 – 2020 – 2030
38
Pagina 40
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI NEGRENI,
JUDEȚUL CLUJ. ORIZONTURI 2013 – 2020 – 2030
IX. CADRUL GEOGRAFIC
a) Așezarea geografică
Comuna Negreni este situată în partea de vest a județului Cluj, pe malul drept al
pitorescului râu Crisul Repede, la o distanță de 76 km față de Municipiul Cluj-Napoca și
la 64 km față de Municipiul Oradea.
Localizarea comunei în România – coordonate: 46◦57 35” N 22◦44 55” E.
Se învecinează cu: comuna Ciucea (județul Cluj), comuna Sig (județul Sălaj) și
comunele Bratca și Bulz (județul Bihor).
Comuna este amplasată între Munții Vlădeasa (sudul văii Crișului Repede), Munții
Plopiș și Meseș (la nordul aceleiași văi).
b) Relieful și structura geologică
Trăsătura carateristică a cadrului natural, în care este situată comuna Negreni, o
constituie predominanța reliefului deluros, cu o variație a altitudinilor între 600 m și
900 m, dealuri ce poartă diferite denumiri: Dealul Flora, Dealul Rupturii, Măgura Mare.
Din punct de vedere geologic predomină formațiunile neogene și cuaternare, iar
gresiile de Strâmtură dau stabilitate terenului. Ele sunt relativ dure și se folosesc chiar
ca materiale de construcție.
Peste aceste structuri geologice s-au depus formațiuni aluvionare de terasă.
Relieful comunei prezintă numeroase curiozități, între care și gresiile, marnele și
ponoarele în formă de pâlnie săpate de apă în zonele calcaroase, acestea fiind o atracție
deosebită pentru iubitorii naturii. În acest sens, interesantă este Valea Șoimului care este
bogată în dolomit alb stratificat, calcare închise la culoare dispuse în plăci și calcare
marmoreene.
Constituit cu predilecție din formațiuni aluvionare de terasă cu pietrișuri și nisipuri,
solul comunei nu este prielnic agriculturii, zona arabilă fiind slab reprezentată.
39
Pagina 41
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI NEGRENI,
JUDEȚUL CLUJ. ORIZONTURI 2013 – 2020 – 2030
Dealurile sunt acoperite cu păduri și pășuni, la poalelor lor se întâlnesc livezi cu
pomi fructiferi, culturi de cartofi și ovăz, iar de-a lungul râului Crișul Repede se află
puțin șes cultivat, în special, cu porumb, uneori și grâu.
Situația comunei Negreni din perspectiva formelor de relief se prezintă astfel:
Nr.crt. Explicația U.M. Total
1. Suprafață din care: ha 6448,0
1.1. Teren agricol din care: ha 3490.9
1.1.1 Arabil ha 524,0
1.1.2 Pășuni ha 1125,0
1.1.3. Fânețe ha 1841.9
2. Terenuri cu vegetație forestieră din care: ha 2644,0
2.1. Păduri ha 2017,8
3. Alte terenuri: ha 313,1
3.1. Construcții ha 280,6
3.2. Drumuri ha 29,1
3.3. Ape și bălți ha 3,4
Sursa: Planul de Urbanism General (PUG) pentru comuna Negreni, județul Cluj,
martie 2003.
c) Rețeaua hidrografică
Rețeaua hidrografică este reprezentată prin Valea Crișului Repede, râu care
traversează teritoriul comunei Negreni pe direcția E – V.
Crișul Repede primește ca afluienți pâraiele din Valea Neportocului, cât și pâraiele ce
străbat dealurile satelor comunei Negreni și se adună pe văi ca: Valea Caselor, Valea
Negrii, Valea Făgădăului.
d) Clima
În arealul geografic al comunei Negreni este predominant un climat continental
moderat cu influențe baltice.
40
Pagina 42
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI NEGRENI,
JUDEȚUL CLUJ. ORIZONTURI 2013 – 2020 – 2030
Clima continentală moderată este specifică dealurilor înalte. Iernile sunt lungi și
blânde, iar verile sunt cu temperaturi și umiditate moderate.
Amplitudini termice medii anuale
moderate; Temperatura medie anuală: +
8,2ºC;
Primele zile de îngheț apar la jumătatea lunii octombrie, iar ultimele zile de
îngheț se înregistrează în prima jumătate a lunii aprilie;
Precipitațiile medii anuale: 650- 700 mm/an. Cantitățile de precipitații cersc în
raport cu altitudinea;
Vânturile dominante sunt din direcția N → NV.
e) Vegetația și fauna
Vegetația naturală este reprezentată, în mare parte, de vegetația forestieră, precum:
fag, mesteacăn, carpen, brad și într-o mai mică măsură de pășune.
Flora oferă o diversitate de plante medicinale (brustur dulce – Petasides Hybridus,
coada șoricelului – Achillea Millefolium, dracilla – Berberis Vulgaris, ștevie - Rumex
Crispus, ghimpe – Xanthium Spinosum, măceș – Roza Canina, osul iepurelui – Ononis
Spinosa, păpădie – Taraxacum Officinale, pătlagină – Plantago Media, urzica – Urtica
Dionica, urzica moartă – Lamium Purpureum ș.a.), fructe de pădure și ciuperci.
Fauna se înscrie în specificul de deal și podiș, este caracteristică etajului de păduri de
foioase. Aici pot fi întâlnite animale ca: vulpea, mistrețul, lupul, viezurele, căprioara,
iepurele, nevăstuica, veverița, iar dintre păsări: vrabia, pițigoiul, mierla, ciocănitoarea,
gaia, uliul, turturica, porumbelul, pupăza, cucul etc. În apele curgătoare, care străbat
teritoriul comunei, se găsesc diferite specii de pești, precum: scobarul, cleanul, mreana și
păstrăvul.
f) Resurse naturale
Amplasată în Defileul Crișului Repede, cu o configurație a teritoriului specifică zonei
de deal, potențialul natural al solului comunei Negreni (fondul forestier și fondul agricol)
este favorabil pentru:
a) Dezvoltarea industriei de prelucrare superioară a lemnului (mic mobilier);
41
Pagina 43
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI NEGRENI,
JUDEȚUL CLUJ. ORIZONTURI 2013 – 2020 – 2030
b) Creșterea animalelor mici și prelucrarea produselor animaliere (lapte, carne,
piei);
c) Prelucrarea industrială a fructelor de livadă și de pădure;
d) Cultura vegetală necesară propriei gospodării și creșterii animalelor.
Deasemenea, produsele de balastieră de pe valea Crișului Repede sunt o sursă naturală
ce poate fi exploatată.
Fondul turistic natural, reprezentat de peisajele “odihnitoare și încântătoare”, ca și
monumentele (biserica din lemn din Bucea -1791) și patrimoniul cultural (obiceiuri, datini,
portul popular etc.) sunt bogății ce trebuie exploatate durabil.
g) Căile de acces
Cele mai importante mijloace de acces sunt drumul national DN 1 (E60) și calea
ferată ce face legătura între Oradea – Cluj-Napoca – București – Constanța.
DN 1 – E 60
42
Pagina 44
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI NEGRENI,
JUDEȚUL CLUJ. ORIZONTURI 2013 – 2020 – 2030
Situația căilor de comunicație de pe teritoriul comunei Negreni este următoarea:
legătura rutieră între centrul de comună (satul Negreni) și satul Prelucele se
realizază pe drumul comunal DC 132, iar cu satul Bucea prin drumul național DN 1 și
calea ferată. Relația cu satul Bucea este asigurată prin două legăturii comode și sigure ;
circulația rutieră în interiorului satelor componente ale comunei Negreni, cu
excepția zonelor în care circulația rutieră interioară se suprapune cu drumul național ce
străbate localitățile comunei, este dificilă deoarece drumurile sunt necorespunzătoare (fiind
la nivelul drumurilor de pământ), înguste și echipate cu poduri de traversare a văilor de
construcție precară;
în comună există cinci poduri peste Crișul Repede și două punți care fac legatura
între sate și locuitorii de pe dealurilor de dincolo de Criș;
circulația spre Cluj-Napoca, cât și spre Oradea, se asigură prin autocare, autobuze și
microbuze pe calea rutieră - DN 1 și pe calea ferată prin halta Negreni.
Localitatea Negreni se află la cca. 80 km de aeroporturile internaționale din orașele
Cluj-Napoca și Oradea.
43
Pagina 45
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI NEGRENI,
JUDEȚUL CLUJ. ORIZONTURI 2013 – 2020 – 2030
X. EVOLUȚIA POPULAȚIEI
a) Evoluția
a.1) reședință, sex, varstă:
Populația comunei Negreni în anul 2004, conform datelor preluate din două surse
diferite și anume: datele de la ultimul recensământ al populației și datele din registrele
agricole ale primăriei este redată în tabelul următor:
SAT
Negreni a relucele
Grupa de masculin feminin masculin feminin masculin feminin
P
vârstă
1-18 ani 201 132 109 71 14 12
18-35 ani 188 134 132 95 19 16
35-50ani 253 294 104 99 14 17
< 50ani 283 317 96 127 23 39
Total 925 877 441 392 70 84
Sursa: Planul de Urbanism General (PUG) pentru comuna Negreni, județul Cluj,
martie 2003 și www.primariaonlaine.ro/primarii/Cluj
Populația comunei Negreni, conform surselor mai sus citate, era în anul 2004 de
2.789 locuitori (1.436 locuitori de sex masculin și 1.353 locuitori de sex feminin).
Populația comunei Negreni (stabilă), conform Fișei localității, la 1 iulie 2007, era de
2.584 locuitori (stabili), astfel alcătuită după sex: 1.262 locuitori de sex masculin și 1.322
locuitori de sex feminin. Populația cu domiciliul în localitatea Negreni era, la 1 iulie
2007, de 2.635 de locuitori.
Conform Listei comunelor și gradul de sărăcie aferent, publicată de APDRP (Agenția
de Plăți, Dezvoltare Rurală și Pescuit), comuna Negreni are un număr de 843 gospodării
la recesământ, 2.673 persoane în gospodării și o rată a sărăciei de 31,9%.
Se constată, din numărul de persoane ce revine pe o gospodărie, că în medie în fiecare
gospodărie locuiesc două generații.
44
Pagina 46
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI NEGRENI,
JUDEȚUL CLUJ. ORIZONTURI 2013 – 2020 – 2030
Populația de sex masculine a comunei Negreni, în anul 2004, pe grupe de vârstă
300
250
200
150 Negreni
Bucea
100
Prelucele
50
0
1-18 18-35 35-50 + 50
ani ani ani ani
Populația de sex feminin a comunei Negreni, în anul 2004, pe grupe de vârstă
350
300
250
200
Negreni
150
Bucea
100 Prelucele
50
0
1-18 ani 18-35 35-50 +50 ani
ani ani
45
Pagina 47
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI NEGRENI,
JUDEȚUL CLUJ. ORIZONTURI 2013 – 2020 – 2030
În anul 2007 poulația comunei Negreni era de 2.584 locuitori*, în scădere cu 7,4%
față de anul 2004. (*Sursa: INSSE – Institutul Național de Statistică)
a.2) speranța de viață, sporul natural și rata de mortalitate
Speranța de viață, sporul natural și rata de mortalitate se mențin în limitele existente
la nivelul țării.
80
70
60
50
Speranța de viață
40
Sporul natural
30
Rata de mortalitate
20
10
222
0
-10
Sporul natural sau mai precis bilanțul natural dintre indicii de natalitate și mortalitate
n-a avut o evoluție liniară și uniformă, dar în permanență negativ. De exemplu, în anul
2007, sporul natural a fost subunitar, astfel: nașteri/morți =19/31 = 0,61.
b) Factori care influențează mișcarea naturală a populației
Calitatea, amploarea și ritmul vieții socio-economice în zona studiată sunt direct
influențate de evoluția demografică în general, de mișcarea naturală și de procesul de
îmbătrânire demografică în special. Mișcarea naturală a populației este într-o relație de
feedback cu dezvoltarea socio-economică a zonei, amploarea și calitatea sa. Efectele
acestora pot fi puse în evidență de raportul de dependență după vârstă, care exprimă
raportul dintre populația în vârstă de muncă și restul populației și ne arată sarcina socială
pe care o suportă segmental populației adulte care are cea mai importantă contribuție la
realizarea bugetului familiei și are rol activ în formarea tinerei generații.
Sporul natural este un indicator care reflectă echilibrul existent între cele două
fenomene: natalitate și mortalitate.
În comuna Negreni, sporul natural negativ și mortalitatea ridicată înseamnă că,
neluând în considerație migrația, populația localității a scăzut.
46
Pagina 48
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI NEGRENI,
JUDEȚUL CLUJ. ORIZONTURI 2013 – 2020 – 2030
Evoluția volumului populației este influențată nu doar de mișcarea naturală a acesteia,
ci și de mișcarea migratorie care provoacă mutații în structurile după vârste, sexe și
nivelul de ocupare al forței de muncă.
La nivelul anului 2007, conform Fișei localității, numărul total mediu de salariați era
de 213 persoane, din care 32 în învățământ și 11 în administrația publică (bugetare), ceea
ce reprezintă un procent de angajare de 12,13% raportat la întreaga populație a comunei,
adică foarte mic, motiv de mișcare a populație (plecări în alte localități din țară sau din
afara țării).
47
Pagina 49
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI NEGRENI,
JUDEȚUL CLUJ. ORIZONTURI 2013 – 2020 – 2030
alții = 13% 48
industria prelucrătoare
= 124%
Pagina 50
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI NEGRENI,
JUDEȚUL CLUJ. ORIZONTURI 2013 – 2020 – 2030
Salariați comuna Negreni, 2007
c) Indicatori ai dezvoltării umane (speranța de viață, starea de sănătate, nivelul de
educație)
Speranța medie a vieții pe perioada 2004 – 2006, în mediul rural, a fost de 72,22 ani
(68,74 ani la sexul masculin și 75,80 ani la sexul feminin).
De sistemul de sănătate se pare că nu beneficiază un număr considerabil de persoane.
În comună Negreni există un singur medic de familie la care sunt arondați majoritatea
locuitorilor comunei, iar alții sunt înscriși la medicul de familie din comuna Ciucea, un
cabinet stomatologic și o farmacie.
Proporția persoanelor care achită direct serviciile de sănătate este în creștere, iar
aceste cheltuieli au crescut și ele, mărind vulnerabilitatea financiară a populației și
conducând la sărăcie.
49
Pagina 51
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI NEGRENI,
JUDEȚUL CLUJ. ORIZONTURI 2013 – 2020 – 2030
Efectul negativ asupra stării de sănătate este accentuat și de lipsa asistenței
preventive, primare și ambulatorii.
Nu există sistem public de alimentare cu apă și de canalizare a apelor uzate, nu există
un dispensar sanitar veterinar.
Asigurarea prestării serviciilor de salubritate (în comună existând multe deșeuri de
origine lemnoasă) nu se realizează la nivelurile de calitate și indicatorii de performanță
stabiliți la nivel național, această situație influențând negativ starea de igienă a populației
și a localității în ansamblu.
Activitatea școlară se desfășoară în două școli cu clasele I-VIII și în trei școli cu
clasele I-IV, în locațiile: Bogomir, Josani, Prelucele, Bucea și Negreni (patru clădiri).
În toate școlile se predă în limba română deoarece toată populația este de naționalitate
română, cu excepția câtorva familii de romi bine integrați în comunitate.
În localitate există un număr de 3 biblioteci, două școlare cu un număr de cca. 9.000
volume și biblioteca comunală cu un număr de cca. 3.000 volume de carte.
XI. CULTURA
Cultura este un factor de dezvoltare durabilă deoarece se bazează pe elementele
constitutive ale culturii: diversitate lingvistică, cunoștințe teoretice și empirice, credințe,
reprezentări despre lume, patrimonial material și imaterial, creații artistice, literare,
științifice, invenții etc.
a) Biserica
Fără îndoială, religia a stat la originea primelor instituții de cultură ale unui popor. Cu
atât mai mult este cazul ortodoxiei românești, care a generat biserica ortodoxă ca instituție
religioasă și de cultură, cu numeroasele ei mănăstiri și biserici ca lăcașuri de cult.
Buni gospodari, cu dragoste față de pământul ce le dă roade și cu credința în
Dumnezeu, locuitorii ținutului Negreni și-au ridicat, de-alungul vremurilor lăcașuri de
rugăciune.
50
Pagina 52
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI NEGRENI,
JUDEȚUL CLUJ. ORIZONTURI 2013 – 2020 – 2030
Biserica de lemn din Bucea, ridicată în anul 1791, pe o fundație de piatră și bârne de
stejar, stă mărturie perenității locuitorilor acestor meleaguri. După cum atestă
documentele, în Bucea trăiau, acum un secol, 775 ortodocși, 30 baptiști, 26 evangheliști,
8 romano-catolici, 2 greco-catolici și 13 de cult mozaic. În anul 2009 sunt 787 ortodocși,
40 baptiști și câțiva neoprotestanți.
În anul 1982 s-a sfințit Biserica nouă din Bucea, o clădire ce impresionează prin
proporționalitatea dimensiunilor, sculptura iconostasului și pictură.
Cel mai nou lăcaș de cult este Sfânta Mănăstire “Ioan Iacob Hozevitul Românul”
Piatra Craiului, ansamblu monastic în construcție.
În prezent, în comuna Negreni, trăiesc cca. 2.454 ortodocși și cca. 130 baptiști și alte
culte.
b) Școala
Aceste meleaguri au fost locuite, vreme îndelungată, de țărani neștiutori de carte.
În 1951, în zonă s-au înființat 17 centre de alfabetizare, comuna ajungând, în prezent, să
dețină 3 grădinițe, 3 școli cu clasele I-IV (Bogomir, Josani, Prelucele) și 2 școli cu clasele
I-VIII (Bucea și Negreni). În satul Negreni, prima clădire pentru școală datează din anul
1930, următoarele din 1945 și 1949, ultima renovată în anul 1962, iar ultima construcție
este din anul 1962.
În prezent (anul școlar 2008-2009), în sistemul de învățământ preșcolar sunt 51 de
copii, iar în învățământul școlar sunt 201 copii, în scădere cu 0,5% față de anul școlar
precedent, iar în anul școlar 2009-2010 se prevede o scădere, de 3,49%.
b) Viața cultural-artistică, folclorul, tradițiile și obiceiurile
Acum, la începutul celui de-al treilea mileniu, tot mai multe obiceiuri și tradiții
folclorice se restrâng și intră în memoria pasivă a locuitorilor.
Multe obiceiuri au fost legate de ocupațiile țăranilor: munca la câmp sau la pădure,
păstoritul, construcția caselor, pregătirea cânepii sau a lânii pentru confecționarea
îmbrăcămintei. Pentru astfel de activități, încă din perioada când predomina economia
naturală și apoi industria casnică, s-a statornicit o formă de executare rapidă a unor
lucrări printr-o formă de întrajutorare numită clacă.
51
Pagina 53
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI NEGRENI,
JUDEȚUL CLUJ. ORIZONTURI 2013 – 2020 – 2030
Dintre obiceiurile de iarnă, claca de tors s-a practicat în toate satele și cu unele
elemente caracteristice. În timpul clăcii femeile cântau, neapărat și “Hora clăcii” și
“Cântecul clăcii de tors”.
Obiceiurile de iarnă păstrează trăsături străvechi, printre acestea datinile sărbătoririi
Crăciunului sunt cele mai active și mai bine conservate produse etno-folclorice.
52
Pagina 54
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI NEGRENI,
JUDEȚUL CLUJ. ORIZONTURI 2013 – 2020 – 2030
Formația de colindători, instruită multă vreme de dascălul Valer But (fost primar al
comunei Ciucea și omul de numele căruia se leagă înființarea comunei Negreni prin
desprinderea unor sate de comuna Ciucea), este o prezență permanentă la concursul
“Colind Iancului”, o amplă manifestare folclorică ce se desfășoară la Cluj-Napoca în
preajma sărbătorilor de iarnă. Manifestarea cultural-artistică “Fii satului” a intrat în
tradiție, a fost organizată a II-a ediție.
În multitudinea tradițiilor, “Târgul coaselor” (marchează începutul cositului) și
“Târgul de toamnă de la Negreni” reprezintă cele mai spectaculoase evenimente cu aspect
comercial de peste an. Pe lângă manifestările folclorice, tradiționalele evenimente atrag
comercianți din toate zonele țării și turiști interesați de diferite articole de port popular,
artizanat, articole de mobilier vechi etc.
Viața cultural-artistică (obiceiuri folclorice, tradiții) s-a desfășurat și prin căminul
cultural.
Primul cămin cultural este atestat în localitatea Bucea printr-un proces verbal de
construire din anul 1939, iar un număr de 72 de localnici erau înscriși în acea perioadă ca
membrii ai căminului cultural.
În prezent, pe lângă căminul cultural din satul Negreni (modernizat), în satul Bucea
există “Casa de Cultură”, o frumoasă clădire inaugurată în anul 2003 și construită prin
abnegația localnicilor mobilizați de preotul Mircea Dejeu, cu sprijinul Consiliului local și
cel oferit de localitatea Lorch – Hessen (Germania).
Căminele culturale oferă localnicilor, și nu numai, condiții optime pentru susținerea
unor spectacole oferite de artiști amatori sau profesioniști, pentru desfășurarea unor
evenimente ca: serbările școlare, nunți, botezuri etc.
Globalizarea și creșterea economică, dezvoltarea socială și procesul tehnologic au un
impact direct asupra elementelor structurale și asupra funcțiilor sectorului Culturii.
Ca atare, elaborarea strategiei de dezvoltare, chiar și locală, a sectorului Culturii pentru
orizonturile de timp 2013-2020-2030, trebuie să țină seama de influențele și de rolul
central care revine Culturii (în multitudinea accepțiunilor asociate acestui concept) în
societatea bazată pe cunoaștere (societatea informațională) și în procesul de dezvoltare
umană.
53
Pagina 55
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI NEGRENI,
JUDEȚUL CLUJ. ORIZONTURI 2013 – 2020 – 2030
XII. DATE SOCIO-ECONOMICE
a) Agricultura
Locuitorii comunei Negreni de când se știu au fost țărani, deci oameni ai pământului
pe care l-au moștenit din moși-strămoși, care s-au îndeletnicit cu creșterea animalelor,
cultivarea plantelor, practicarea unor meșteșuguri casnice. Bărbații “s-au înfrățit cu
pădurea”, ce le-a oferit materie primă pentru case, anexe, unelte, iar femeile, pe lângă
gătit, au confecționat îmbrăcăminte și au înfrumusețat interioarele.
În satele comunei Negreni, agricultura se practică pe terenuri de mici suprafețe, de
aceea este o agricultură de subzistență.
Creșterea animalelor a fost ocupația de bază a țăranilor acestor meleaguri, această
situație fiind și rezultatul faptului că pășunile și fânețele reprezintă împreună 43% din
suprafața comunei, iar împreună cu pădurile reprezintă 82%.
Comuna Negreni deținea, în anul 2004, o suprafață totală de 6.835,10 ha, care din
punct de vedere al repartizării agricole pe sectoare era reprezentată astfel:
Total suprafață din care: 6.835,10
Fânețe 1.841,90
Pășuni 1.125,00
Livezi 3,80
Păduri 2.646,00
Terenuri cu ape și stuf 47,40
Căi de comunicații și căi ferate 52,00
Terenuri ocupate de construcții și curți 280,16
Terenuri degradate și neproductive 313,10
Terenuri arabile 525,74
54
Pagina 56
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI NEGRENI,
JUDEȚUL CLUJ. ORIZONTURI 2013 – 2020 – 2030
Reprezentare grafică:
55
Pagina 57
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI NEGRENI,
JUDEȚUL CLUJ. ORIZONTURI 2013 – 2020 – 2030
56
Pagina 58
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI NEGRENI,
JUDEȚUL CLUJ. ORIZONTURI 2013 – 2020 – 2030
Procentual, se poate observa că există o distribuție inegală între suprafețe, cea mai
mare parte a terenului fiind ocupată de păduri în proporție de 39%, de fânețe 27%, pășuni
16%, iar procentul revenit terenului arabil fiind de 8%.
În anul 2007, conform Fișei localității, suprafața totală este de 6.562 ha, din care
suprafața agricolă 3.997 ha, repartizată astfel:
suprafață arabilă = 460 ha;
suprafață pășuni = 1.269 ha;
suprafață fânețe = 2.268 ha.
Reprezentare grafică:
7000
6000
5000
4000
3000
2000
1000
0 S.pășuni
S.totală
57
Pagina 59
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI NEGRENI,
JUDEȚUL CLUJ. ORIZONTURI 2013 – 2020 – 2030
Cea mai mare parte din terenul arabil este folosită pentru cultivarea cartofilor, cca.
31% și a secarei, cam tot 31%, urmează apoi porumbul cu 18%, ovăzul 15%, plantele
furajere 3% și legumele 2%.
Cultivarea terenurilor, în mare parte cu cartofi, secară și porumb, indică rezistența
acestora la temperaturi mai scăzute, specifice acestei zone, putându-se astfel obține o
productivitate mare la o suprafață mică de teren.
Un procent de 39% din total îl reprezintă gospodăriile care au până la 5 ha teren
agricol, din care, conform registrelor agricole ale comunei, mai mult de ½ este
reprezentat de fânețe și pășuni, ceea ce arată faptul că un număr mare de oameni sunt
crescători de animale.
Conform ultimului recensământ agricol (2004), numărul total de animale deținute în
cadrul gospodăriilor comunei era de 5.380 capete, din care: 982 bovine, 2.460 ovine, 260
caprine, 173 cabaline, 1.450 porcine și 55 familii de albine.
Conform specificului zonei, se practică comerțul cu animale și produse animaliere, iar
dintre produsele vegetale cel cu cartofi.
În comuna Negreni există următoarele dotări agricole în gospodăriile populației:
Tip dotare agricolă Număr/an: 2004 2009
Motocositori 7 22
Tractoare 41 110
Pluguri cu tracțiune mecanică 15 10
Pluguri cu tracțiune animală 80 57
Grape cu tracțiune mecanică 6 46
Grape cu tracțiune animală 25 35
Semănători cu tracțiune animală 10 8
Remorci pentru tractor 7 35
Autovehicule transport marfă 1,5 tone 10 13
Autovehicule transport marfă peste 1,5 tone 25 20
Care, căruțe 130 120
Sursa: Monografia comunei Negreni și Registrul agricol.
58
Pagina 60
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI NEGRENI,
JUDEȚUL CLUJ. ORIZONTURI 2013 – 2020 – 2030
Se observă că predomină utilajele agricole cu tracțiune animală în detrimentul celor
cu tracțiune mecanică, fapt datorat existenței suprafețelor arabile mici, în pante, dar mai
ales a lipsei mijloacelor financiare și implicit a necultivării unor terenuri.
Realizările obținute prin practicarea agriculturii, prezentate sub forma unor tabele
preluate din PUG-ul comunei Negreni (Planul Urbanistic General), ne vor permite să
tragem câteva concluzii.
Tabelul nr. 1 – Utilizarea fondului funciar
Nr.
crt Specificația UM Anul
1998 1999 2000 2001
1 2 3 4 5 6 7
1. SUPRAFEȚE CULTIVATE
1.1 Grâu și secară Ha 85,0 78,0 71,0 66,0
1.2 Porumb Ha 63,0 58,0 51,0 40,0
1.3 Cartofi Ha 140,0 138,0 129,0 124,0
1.4 Legume Ha 21,0 18,0 15,0 14,0
2. PRODUCȚIA AGRICOLĂ VEGETALĂ REALIZATĂ
2.1 Grâu și secară T 144,5 133,4 120,7 113,2
2.2 Porumb T 153,1 139,2 125,5 96,8
2.3 Cartofi T 1.330,0 1.352,4 1.257,8 1.153,2
2.4 Legume T 157,5 135,9 114,3 102,8
2.5 Fructe T 36,0 28,0 29,0 24,0
3. NUMĂRUL DE ANIMALE
3.1 Bovine Cap 1.315 1.160 1.097 998
3.2 Cabaline Cap 146 160 165 187
3.3 Porcine Cap 1.396 1.378 1.366 1.375
3.4 Ovine Cap 1.960 1.904 1.893 1.861
3.5 Păsări Cap 7.806 7.754 7.708 7.635
4. PRODUCȚIA AGRICOLĂ ANIMALIERĂ
4.1 Carne de porcine T 192,9 197,0 173,5 180,0
4.2 Lapte de bovine Hl 34.190,0 31.160,0 29.522,0 26.946,0
4.3 Lână Kg 3,7 3,4 3,6 3,5
4.4 Ouă mii 0,685 0,680 0,677 0,680
buc.
Dinamica datelor statistice prezentate permit o primă evaluare:
a) Nivelul de utilizare a suprafeței arabile a scăzut de la an la an, astfel încât în anul
2001 au fost cultivate numai 46,6% din totalul suprafeței arabile;
59
Pagina 61
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI NEGRENI,
JUDEȚUL CLUJ. ORIZONTURI 2013 – 2020 – 2030
b) A scăzut numărul de capete de animale la: bovine, ovine, porcine, chiar la păsări.
Tabelul nr. 2 – Productivități realizate
Nr.
crt Specificația UM Anul
1998 1999 2000 2001
1 2 3 4 5 6 7
1. PRODUCTIVITĂȚILE REALIZATE LA PRODUCȚIA VEGETALĂ
1.1 Grâu și secară t / ha 1,700 1,710 1,700 1,715
1.2 Porumb t / ha 2,430 2,400 2,460 2,420
1.3 Cartofi t / ha 9,500 9,800 9,750 9,360
1.4 Legume t / ha 7,500 7,550 7,620 7,340
2. UTILIZAREA TERENULUI ARABIL
2.1 Suprafața arabilă Ha 524,0 524,0 524,0 524,0
2.2 Suprafața cultivată Ha 309,0 292,0 266,0 244,0
2.3 Utilizarea suprafeței % 59,0 55,7 50,8 46,6
agricole
3. NUMĂRUL DE ANIMALE CE REVIN PE UNITATEA DE SUPRAFAȚĂ
AGRICOLĂ
3.1 Bovine cap / ha 0,377 0,332 0,314 0,286
3.2 Cabaline cap / ha 0,042 0,046 0,047 0,054
3.3 Porcine cap / ha 0,400 0,395 0,391 0,394
3.4 Ovine cap / ha 0,560 0,545 0,542 0,533
3.5 Păsări cap / ha 2,236 2,221 2,208 2,185
4. PRODUCTIVITĂȚI REALIZATE PRIN CREȘTEREA ANIMALELOR
4.1 Carne t / cap 0,138 0,143 0,127 0,131
4.2 Lapte hl /cap 26,000 26,900 26,900 27,000
4.3 Ouă buc / cap 0,088 0,087 0,088 0,089
4.4 Lână kg / cap 1,890 1,790 1,930 1,880
O altă evaluare arată că :
a) producția medie de porumb și cartof realizată este relativ mică ;
b) cultura grâului și a secarei a scăzut dramatic, deși productivitățile realizate au fost
la niveluri acceptabile pentru zonă;
c) productivitatea oscilează în jurul unor valori relativ constante. O situație specială o
reprezintă producția medie de lapte de bovine care conduce la concluzia că fondul genetic
al bovinelor existent trebuie îmbunătățit.
Profilul economic al teritoriului comunei Negreni se bazează pe trei resurse existente
în zonă și anume: producția agricolă, activitățile meșteșugărești și turismul, un potențial
natural și antropic neexploatat și care poate oferi șanse de ridicare a standardelor de viață.
60
Pagina 62
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI NEGRENI,
JUDEȚUL CLUJ. ORIZONTURI 2013 – 2020 – 2030
A. Producția agricolă cu cele două componente: producția vegetală și creșterea
animalelor. Nu există exploatații agricole, suprafețele agricole sunt fărămițate și sunt slabe
posibilități de folosire a agrotehnicii moderne.
B. Activitățile meșteșugărești în care o pondere majoră o are prelucrarea lemnului.
C. Turismul cu un favorabil potențial de poziție și de atracție prin resursele naturale,
antropice și istorice.
b) Mica industrie, activitățile comerciale și de servicii
Îndustria mică este reprezentată pe teritoriul comunei Negreni de agenții economici
organizați la nivel de: societăți comerciale, cooperativă, asociații familale și persoane fizice
autorizate. Situația statistică a activității economice este prezentată astfel:
Nr.
crt. Total Din care:
Specificația Agric. Indus. Comerț Servicii
Nr.
Nr. Nr. Nr. Nr.
1 Societăți comerciale 18 - 3 12 3
2 Cooperație 2 - - 2 -
3 Asoc. familiale 9 - - 7 2
4 Pers.fizice autorizate 11 5 2 3 1
Fabrica de scaune “Gloria Bucea”, cu o experiență de 100 de ani în producerea
mobilierului din lemn curbat, unde în vremurile bune lucrau 500 de angajați și mobilierul se
exporta în peste 20 de țări, după ce în primăvara anului 2007 a intrat în faliment, a fost
cumpărată de SC EUROGLORIA și s-a relansat atât producția cât și exportul.
61
Pagina 63
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI NEGRENI,
JUDEȚUL CLUJ. ORIZONTURI 2013 – 2020 – 2030
Activitățile economice sunt cantonate în domeniile: producție (prelucrarea lemnului –
gatere, ateliere de tâmplăria, fabrica de scaune), servicii (motel, pensiuni, restaurant, morărit
și panificație) și comerț (13 magazine și 5 baruri). La fiecare început de lună are loc o piață
de produse agro-alimentare, precum și una de animale.
Bâlciurile de la Negreni, cu două momente: târgul de vară (iunie) și târgul de toamnă
(octombrie), adună oameni din toate colțurile țării, precum și de dincolo de granițe, mai
ales din Ungaria, comercianți dornici să-și valorifice mărfurile, dar și să petreacă câteva
zile într-o atmosferă de sărbatoare, ca vizitatori.
c) Turismul în spațiul rural al localității Negreni
Activitatea turistică constituie o coordonată esențială pentru dezvoltarea localităților
din culoarul văii Crișului Repede.
Turismul rural este o formă de turism care se desfășoară în mediul rural, valorificând
resursele turistice locale (naturale, culturale și economice) ca și dotările și echipamentele
turistice, inclusive pensiunile și pensiunile agroturistice.
Agroturismul este o formă a turismului rural care utilizează pentru cazare și servirea
mesei numai pensiunile turistice rurale și pensiunile agroturistice, beneficiind de un
mediu nepoluat și pitoresc, de atracțiile turistice naturale și de valorile cultural-istorice,
de tradițiile și obiceiurile prezente în mediul rural.
Turismul rural și agroturismul, ca activități economice și socio-culturale, se înscriu în
normele de protecție a mediului înconjurător natural și umanizat, adică a turismului bazat
pe principii ecologice, în sfera turismului durabil.
Potențialul agroturistic din satul românesc este deosebit de complex, cuprinzând în
alcătuirea sa componente naturale și cultural istorice de mare varietate și atractivitate
turistică.
Cadrul natural pitoresc, aspectele peisagistice, valea râului Crișul Repede, lăcașele de
cult (biserica de lemn din satul Bucea, 1791; noua biserică sau mănăstirea Piatra
Craiului), resursele istorice (cetatea Prilogului, Cetatea Turcilor) potențialul etnografic și
folcloric, obiceiurile ancestrale, sărbătorile populare, bâlciurile (Târgul Coaselor, Târgul
de toamnă de la Negreni), toate generează o multitudine de posibilități de loisir și de
practicare a agroturismului.
62
Pagina 64
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI NEGRENI,
JUDEȚUL CLUJ. ORIZONTURI 2013 – 2020 – 2030
i. potențialul turistic de poziție
Trei elemente concură la un potențial de poziție favorabil pentru turismul din zonă:
1. Poziția naturală a localității Negreni, între Munții Vlădeasa la sudul râului Crișul
Repede și Munții Plopiș și Meseș la nordul aceluiași râu. Prin poziția menționată comuna
Negreni are un câmp turistic larg și cu o încărcătură complexă.
Având un relief aparte, Negreniul se înfățișează în calea trecătorilor cu peisaje unice pe
care i le conferă cu dărnicie natura.
Satele comunei Negreni au farmecul unor sate de șes în zonă de vale, unde Crișul
Repede și-a format o luncă fertilă de-a lungul erelor geologice, au splendoarea unor sate
de deal înșirate pe colinele ce se înalță pe ambele maluri ale apei și au unicitatea specifică
satelor din Apuseni, așezate pe înălțimile muntoase rotunjite și mai ușor accesibile
habitatului uman.
2. Poziția de comunicație. Faptul că localitatea este situată pe drumul național DN1 și
european E60, la jumătatea distanței dintre municipiile Cluj-Napoca și Oradea, ambele cu
aeroporturi și beneficiează de tranzit intens, devine o premisă turistică importantă. De
asemenea, situarea pe calea ferată 300 contribuie substanțial la asigurarea accesibilității
turistice, la menținerea unui flux turistic intens.
3. Poziția administrativă. Comună de interferență (contiguitate) între județele Cluj,
Sălaj și Bihor dimensionează posibilitățile de comunicare, absorbție de oameni, bunuri și
servicii.
ii. potențialul turistic de atracție
a) Potențialul natural
Relieful. Măgurile înșirate la nord de Crișul Repede, pe un aliniament est-vest (Dealul
Flora, Vârful Hârșii, Dealul Rupturii, Măgura Mare), menținute între 600 și 900 m, cu
aspectul lor în geometrii variabile (vârfuri ascuțite, cupole, gruiuri convexe) și cu utilizare
mozaicată (păduri, poieni, crânguri de case, culturi răzlețe) atrag prin frumusețea peisajului.
Este un spațiu prielnic turismului de vecinătate, recreere de timp scurt și agroturismului.
Culmile muntoase dinspre sud, situate între Valea Drăganului și Valea Iada, la cca.
1.1 -1.200 m altitudine, se prelungesc până sub vârfurile muntoase (1.400 -1.600 m) ale
Masivului Vlădeasa și Munții Pădurea Craiului. Presărate cu păduri, poieni și gospodării de
crânguri ele compun un peisaj de mare atractivitate.
63
Pagina 65
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI NEGRENI,
JUDEȚUL CLUJ. ORIZONTURI 2013 – 2020 – 2030
Turismul de drumeție și agroturismul sunt formele propice pentru spațiul culmilor
menționate. De asemenea, pe latura dinspre Valea Iada, practicarea speoturismului este
asigurată de varietatea reliefului carstic.
Piemonturile de sub Munții Meseș și Plopiș (Piemontul Oșteana) sunt „încărcate” cu
gospodării răzlețe ori așezări închegate, secționate de văi adânci cu izvoare bogate la obârșii
și căutate pentru frumusețea peisajului, ruralismul profund și mediul nepoluat.
Defileul Crișului Repede reprezintă locuri deja exploatate turistic, dar care mai permit
echipări și dotări în scopul promovării turismului de agrement și recreere.
Luncile râului Crișul Repede și al altor afluienți ai săi oferă terenuri pentru construirea
unor vile de vacanță posibilități de amenajare a unor spații de recreere și /sau sejur.
Apele râului Crișul Repede și a afluienților săi ce udă teritoriul Negrenilor, nepoluate
(atenție la rumegușul de la gatere!), cu faună ihtiologică (spre exemplu păstrăvul), constituie
resurse încă neexploatate în turismul din zonă.
În condițiile reliefului descris și sub determinarea stărilor climatice (în general ierni
lungi cu zăpezi persistente), practicarea sporturilor de iarnă (schi, săniuș) constituie deja un
fapt real. Zonele periferice ale comunei ascund trasee de drumeție inedite, de neuitat.
Formele de petrecere a timpului liber se cer amplificate, iar șansa va fi transformată
practic prin amenajările ce se impun.
b) Potențialul antropic
Așezările și gospodăriile sunt, în mare măsură, apte pentru oferte de cazare. Există,
răzleț, gospodării tradiționale (portul și gastronomia) care conservă trăsăturile autentice ale
satului de odinioară, acestea ar putea intra în fondul turistic încă insuficient exploatat.
Evenimentele majore din existența omului (nașterea, nunta și moartea ș.a.) au generat
obiceiuri populare specifice, încărcate de o poezie metaforică având multiple semnificații
Portul și obiceiurile, alături de manifestările folclorice, reprezintă alte premise
favorabile pentru turismul rural.
iii. resurse turistice și baza tehnico-materială
a) resurse istorice
situri arheologice și istorice: cetatea Prilogului unde s-au descoperit obiecte din
epoca bronzului; „Cetatea Turcilor”, fortificație militară romană);
64
Pagina 66
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI NEGRENI,
JUDEȚUL CLUJ. ORIZONTURI 2013 – 2020 – 2030
monumente de artă: biserica de lemn din Bucea (1791); biserica ortodoxă modernă
din Bucea; Monumentul eroilor.
b) resurse turistice terțiale
târgurile lunare pentru produse gospodărești, alimente și animale;
bâlciurile de la Negreni, cu două momente: târgul de vară, târgul de toamnă. Aceste
bâlciuri atrag numeroși vizitatori din diverse arii geografice, vecine sau îndepărtate.
c) baza tehnico-materială
Înzestrarea teritoriului cu o bază tehnico-materială adecvată constituie o cerință
fundamentală pentru desfășurarea activităților turistice.
Baza de cazare este slab dezvoltată, dar premisele de îmbunătățire sunt multiple și
realiste.
Baza superioară de cazare este total deficitară, lipsesc hotelurile de categorie superioară. De altfel, apreciem că nici cerințele nu sunt evidente în acestă privință.
61
S.C. SEMTEX S.R.L. RÂMNCU VÂLCEA
Pagina 67
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI NEGRENI,
JUDEȚUL CLUJ. ORIZONTURI 2013 – 2020 – 2030
Baza de cazare din categoria secundară este efectivă, dar la un nivel destul de scăzut,
existând totuși:
Pensiunea « Mirabilandia » : 2 apartamente, 5 camere cu două
paturi și 2 camere cu pat matrimonial, restaurant (50 – 60 locuri), bar interior și exterior,
filigorie, terasă, piscină etc.
Unitatea « Ronte 60 », camping și pensiune, categoria a III-a, 8 locuri în pensiune și
22 locuri în camping; mai multe case cu posibilități de cazare.
Se impune dezvoltarea bazelor de cazare în sistem pensiune.
Infrastructura de circulație are un grad ridicat de accesabilitate și favorizează accesul și
înspre zonele montane.
Valorificarea rețelei de drumuri, care se remarcă printr-o densitate ridicată și printr-o
distribuție relativ echilibrată în teritoriu, favorizează accesul în bune condiții spre punctele
turistice importante.
Transportul pe calea ferată este un mijloc important de acces în regiune datorită orientării
sale pe direcția est-vest.
Rețeaua de poștă și telecomunicații, condiție elementară pentru dezvoltarea unui turism
modern, este bine asigurată. Există și rețea pentru internet.
62
S.C. SEMTEX S.R.L. RÂMNCU VÂLCEA
Pagina 68
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI NEGRENI,
JUDEȚUL CLUJ. ORIZONTURI 2013 – 2020 – 2030
Infrastructura edilitară este precară în ceea ce privește sistemul public de apă și apă
uzată, întrucât acesta lipsește. Majoritatea gospodăriilor dețin sisteme proprii de alimentare
cu apă (puțuri, instalații de apă prin cădere ș.a.), iar canalizarea la fose septice.
Îmbunătățirea și accesul la infrastructura de apă și apă uzată prin asigurarea
serviciilor de alimentare cu apă și canalizare este un obiectiv major, specific al comunității
din Negreni.
iv. tipurile de turism actuale și posibile
Turismul de tranzit, care cu reale suporturi poate fi întărit și dimensionat de-a lungul DN1 (E 60) (popasuri, pensiuni, case de închiriat, campinguri, parkinguri etc.)
Turismul de vizitare (obiective istorice, case memoriale, biserici ș.a.) are șanse reale
în comuna Negreni și în vecinătăți. Trebuie amintit și turismul legat de bâlciurile amintite.
Turismul de drumeție către zonele cu peisaje inedite și către zona montană găsește
în localitatea Negreni un centru de răspândire și convergență de mare suplețe.
Turismul de recreere, de agrement, se practică de-a lungul văii Crișului Repede,
de-a lungul văilor Făgădăului, Negrii, Cascadelor, în satele comunei și în împrejurimile
acestor localități. În linii generale, îmbină caracteristicile turismului pentru natură cu cele ale
turismului de sănătate.
Turismul sportiv și cinegetic. Pescuitul (păstrăv), sporturile de iarnă, vânătoarea
(mistreț) în pădurile de stejar și fag întinse pe măgurele și culmile muntoase de la hotarele
comunei sunt atracții turistice viabile.
XIII. INFRASTRUCTURA FIZICĂ
a) Infrastructura de transport
Legătura comunei Negreni cu exteriorul se face prin căi rutiere și feroviare, adică
pe drumul național și european DN 1 – E 60 (București – Cluj-Napoca – Oradea - Borș)
și calea ferată Bucureti – Cluj-Napoca – Oradea.
Legătura în interiorul comunei se face prin 32 drumuri comunale în lungime de 66,25
km, dintre care:
63
S.C. SEMTEX S.R.L. RÂMNCU VÂLCEA
Pagina 69
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI NEGRENI,
JUDEȚUL CLUJ. ORIZONTURI 2013 – 2020 – 2030
- 0,20 km drum asfaltat;
- 20,61 km drum împietruit;
- 45,44 km drum de pământ.
Starea acestor drumuri: medie (42,35 km) și rea (23,70 km).
Drumurile comunale ale comunei Negreni, 2009.
SURSA: Adresa către RAADPP Cluj nr.1216/02.03.2009
Deci, situația căilor de comunicație de pe teritoriul comunei Negreni este următoarea
:
a) Legătura rutieră între centrul de comună (satul Negreni) și satul Prelucele se
realizază pe drumul comunal DC 132, iar relația cu satul Bucea este asigurată prin două
legături comode și sigure: drumul național DN 1 și calea ferată.
b) Circulația rutieră în interiorului satelor componente ale comunei Negreni, cu
excepția zonelor în care circulația rutieră interioară se suprapune cu drumul național
ce străbate localitățile comunei, este dificilă deoarece drumurile sunt necorespunzătoare
(fiind la nivelul drumurilor de pământ), înguste și echipate cu poduri de traversare a văilor
de construcție precară .
b) Infrastructura edilitară și de mediu
i. gospodărirea apelor
Apele curgătoare ce parcurg teritoriul adminstrativ al comunei Negreni fac parte din
bazinul hidrografic al Crișurilor și sunt în administrația teritorială a Administrației
Naționale “Apele Române”, Direcția Apelor Crișuri Oradea.
64
S.C. SEMTEX S.R.L. RÂMNCU VÂLCEA
Pagina 70
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI NEGRENI,
JUDEȚUL CLUJ. ORIZONTURI 2013 – 2020 – 2030
Activitățile ce se realizează în perimetrul comunei Negreni nu produc efecte
poluante majore asupra apelor curgătoare. În general, apele ce traversează arealul
geografic al comunei sunt ape curate, care nu conțin elemente chimice sau substanțe
poluante.
ii. rețea publică de apă și apă uzată cu stații de epurare
Alimentarea cu apă potabilă a satelor componente ale comunei Negreni se asigură
din fântâni sau izvoare în sistem de sursă independentă pentru fiecare gospodărie.
În localitatea Negreni există o captare de izvor în sistem de dren, un rezervor închis
pentru depozitarea apei și o rețea de distribuție în lungime de 4,5 km care asigură
distribuția centralizată a apei potabile numai în zona centrală a localității.
Consumul de apă potabilă necesar pentru nevoi gospodărești și publice, conform
calculului estimativ făcut în baza GP 106/2004 și SR 1343/1/1995 este următorul:
Specificația UM Total
Debit maxim zi m3 502
Debit orar maxim l/s 12,7
Localitățile cuprinse în perimetrul comunei Negreni nu dispun de sistem public de
alimentare cu apă și apă uzată (canalizare, stații de epurare).
Deși sunt gospodării care sunt racordate la rețeaua de apă potabilă în satul Negreni,
sau gospodării care au introdusă apa potabilă în sistemul de captări proprii, un număr
foarte mic din acestea sunt echipate cu bazine vidanjabile pentru colectarea apelor uzate.
iii. rețea de distribuție a gazelor naturale
Satele componente a comuei Negreni nu sunt racordate la rețeaua națională de gaz
metan și nici nu sunt dotate cu rețele proprii de alimentare cu gaze naturale prin sistemul
“Gaze lichefiate îmbuteliate”.
iv. infrastructura de transport a energiei electrice
Comuna Negreni este racordată la sistemul energetic național la tensiunea de 20 kV
prin linia electrică aeriană de 20 kV Huedin – Vadul Crișului. Sursa de alimentare cu
energie electrică o constituie Stația de Transformare 110/20 kV Huedin.
65
S.C. SEMTEX S.R.L. RÂMNCU VÂLCEA
Pagina 71
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI NEGRENI,
JUDEȚUL CLUJ. ORIZONTURI 2013 – 2020 – 2030
Consumatorii sunt alimentați cu energie elctricã la tensiunea de 0,4 kV prin linii
electrice aeriene de 0,4 kV.
Pentru asigurarea la tensiunea de 0,4 kV a puterii cerute în perimetrul comunei sunt
construite următoarele posturi de transformare:
a) În localitatea Negreni: trei posturi de transformare 20/0,4 kV;
b) În localitatea Bucea: două posturi de transformare 20 /0,4 kV.
c) În localitatea Prelucele: un post de transformare 20 /0,4 kV.
La nivelul de dotare actualã cu aparaturã electricã a gospodãriilor, capacitatea de
transport a rețelei electrice de 0,4 kV și numărul posturilor de transformare este
necorespunzător.
Din datele prezentate rezultă următoarele aspecte:
1) posturile de transformare 20/0,4 kV asigurã cu dificultate consumul actual de
energie electric și nu pot asigura necesarul de energie electrică pentru dezvoltarea durabilă a
comunei;
2) amplasarea posturilor de transformare în perimetrul satelor Negreni și Bucea este
deficitară;
3) rețelele electrice existente de 0,4 kV nu pot asigura necesarul de energie electricã
pentru dezvoltarea comunei.
c) Infrastructura social-culturală, educațională și de sănătate
Comuna Negreni este racordată la rețeaua de telecomunicații naționale și internaționale
Romtelecom prin centrala telefonică automată, de tip digital, din satul Negreni, zona de
comunicații telefonice Huedin.
Rețeaua de telefonie este realizată în cablu pozat aparent pe stâlpi.
Spațiile construite în comuna Negreni sunt încălzite, pe timpul friguros, prin sobe și
centrale folosind combustibil de tip material lemnos și câteva centrale electrice.
Comuna Negreni nu desfășoară activități de gospodărie comunală.
Activitățile specifice gospodăriei comunale sunt administrate astfel:
a) cimitirele, în număr de trei (unul în satul Bucea și două în satul Negreni: 1 ortodox și
1 baptist) sunt administrate de biserica creștin ortodoxă și de secta creștin baptistă;
66
S.C. SEMTEX S.R.L. RÂMNCU VÂLCEA
Pagina 72
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI NEGRENI,
JUDEȚUL CLUJ. ORIZONTURI 2013 – 2020 – 2030
b) deșeurile sunt colectate de către o societate comercială (în prezent SC Hareti Prest
SRL Huedin) pe bază de contract. În teritoriul comunei Negreni se produc următoarele
tipuri de deșeuri: deșeuri menajere, deșeuri animaliere, deșeuri industriale (provenite în
special din prelucrarea lemnului).
Localitatea Negreni este cuprinsă în proiectul „Îmbunătățirea calității și creșterea calității
de colectare a deșeurilor în regiunea orașului Huedin, județul Cluj” prin prisma Programului
Phare 2004C – Faza extinsă.
La nivelul comunei Negreni situația infrastructurii educaționale este următoarea:
Școală
SATUL Grădiniță Clasele I-IV Clasele I-VIII
Negreni X X X
Bucea X X
Prelucele X
Bogomir X
Josani X
În satul Negreni sunt patru clădiri cu destinație școală, prima clădire datând din anul
1930, următoarele din anii 1945 și 1949 (renovată în anul 1962), iar ultima construcție
este din anul 1962.
Localitatea dispune de două cămine culturale în satele Negreni și Prelucele și o frumoasă
Casă de cultură în satul Bucea, unde se află și Monumentul Eroilor. Deasemenea, există 4
biserici ortodoxe: Biserica din lemn – 1791, monument istoric; Biserica nouă din Bucea –
1982; Biserica din Negreni – 1856, în al cărei patrimoniu figurează un orologiu dăruit de
mitropolitul Andrei Șaguna; Biserica mănăstirii „Piatra Craiului” de sub Măgura Mare cu
întregul ansamblu monastic în construcție și două biserici baptiste (Bucea și Negreni).
În comună există 3 biblioteci, două școlare cu 9.000 volume de carte și biblioteca
comunală, în centrul comunei, cu peste 3.000 volume de carte.
Localitatea are un singur teren de sport, la școala din Negreni, dar și acesta insuficient
dotat.
67
S.C. SEMTEX S.R.L. RÂMNCU VÂLCEA
Pagina 73
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI NEGRENI,
JUDEȚUL CLUJ. ORIZONTURI 2013 – 2020 – 2030
Infrastructura de sănătate este prezentă printr-un dispensar cu un cabinet medical pentru
un medic de familie. Mai funcționează, în centrul comunei, un cabinet stomatologic și o
farmacie. Nu există dispensar sanitar-veterinar.
XIV. MEDIUL ȘI DEZVOLTAREA DURABILĂ
a) Starea calității mediului
Analiza situației actuale este axată pe acele sectoare de mediu care au în prezent cel mai
mare impact negativ. În mod special, analiza vizează situația din următoarele sectoare de
mediu: apă/apă uzată, deșeuri, poluarea solului, poluarea aerului, protecția naturii, inundații,
eroziune costieră.
a.1) Poluarea apei
Poluarea apei reprezintă cea mai mare problemă de mediu din România, dar și pentru
comuna Negreni. Accesul populației la infrastructura de apă și apă uzată este zero, nu există
rețea publică de apă și apă uzată.
Poluarea apei provenite de la gospodării sau surse agricole și industriale are un impact
negativ asupra sistemelor de alimentare cu apă potabilă, asupra calității solului și faunei
piscicole.
Calitatea slabă a apei se datorează, în principal monitorizării precare a efluenților și a
descărcărilor, precum și infrastructurii de apă uzată neadecvată (lipsa stațiilor de epurare).
a.2) Managementul deșeurilor
Infrastructura pentru colectarea, transportul și eliminarea deșeurilor este precară. În
comună există multe deșeuri menajere, dar mai ales deșeuri de origine lemnoasă (rumeguș),
anumite deșeuri specifice de la parkingurile de pe DN1 și de la fabrica de mobilier (scaune
curbate) din localitatea Bucea.
Populația și agenții economici dau dovadă de o slabă conștientizare privind gestionarea
adecvată a deșeurilor.
Nu există în zonă un depozit de deșeuri, iar cele neautorizate afectează grav mediul și
populația.
68
S.C. SEMTEX S.R.L. RÂMNCU VÂLCEA
Pagina 74
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI NEGRENI,
JUDEȚUL CLUJ. ORIZONTURI 2013 – 2020 – 2030
a.3) Protecția calității aerului
Aerul este încă un „bun” vandabil și viabil al spațiului rural al teritoriului comunei
Negreni, bun ce trebuie păstrat. Calitățile aerului trebuie menținute prin eliminările de arderi
mari și accidentale ale produselor lemnoase (ferirea pădurilor de foc), micșorarea emisiilor
specifice ridicate de NO3 și SO2, și prioritar, menținerea, îmbunătățirea și extinderea fondului
forestier.
a.4) Protecția naturii, inundații și eroziune costieră
Negreniul are o zestre naturală și mai ales peisagistică de o remarcabilă frumusețe.
Așezată între păduri, pe valea Crișului Repede și pe dealurile din dreapta și stânga râului
și afluienților săi, comuna Negreni are misiunea dezvoltării durabile prin eliminarea
amenințărilor actuale astfel: combaterea eroziunii de pe coaste, prevenirea inundațiilor
Crișului Repede și a pâraielor de pe dealuri, amenajarea șanțurilor pentru scurgerea apelor
de pe drumurile comunale, protejarea pădurilor și a solului.
b) Măsuri și programe pentru prevenirea poluării și îndepărtarea efectelor
negative actuale
Misiunea dezvoltării durabile este de a găsi căile de creștere economică și dezvoltare,
concomitent cu utilizarea rațională a resurselor naturale comune, astfel încât resursele
regenerabile să poată fi menținute, iar cele neregenerabile să fie folosite într-un ritm care să
țină seama de nevoile generațiilor viitoare.
Măsuri:
populația comunei Negreni să beneficieze de servicii de alimentare cu apă și
canalizare;
asigurarea managementului deșeurilor și protecția solului, apelor și aerului.
Programe:
Strategia de Dezvoltare Durabilă a Comunei Negreni, Județul Cluj. Orizonturi 2013
– 2020 – 2030 (Mediu);
Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013;
Programul Operațional Sectorial de Mediu (POSM) 2007-2013
; Programe guvernamentale.
69
S.C. SEMTEX S.R.L. RÂMNCU VÂLCEA
Pagina 75
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI NEGRENI,
JUDEȚUL CLUJ. ORIZONTURI 2013 – 2020 – 2030
XV. PLANURILE ACTUALE DE URBANISM
a) Amenajarea teritoriului și planificarea spațială
Activitatea de urbanism se desfășoară în baza Legii nr. 350/2001 privind amenajarea
teritoriului și urbanismul și a Legii nr. 50/1990, republicată în 2004, privind autorizarea
executării lucrărilor de construcții.
Unul din obiectivele Legii nr. 350/2001 este ca fiecare localitate să dispună de un
Plan Urbanistic General (PUG) și un Regulament Local de Urbanism.
Planul general de urbanism are o importanță deosebită în planificarea urbană a
localității. Primăria poate elibera Certificate de Urbanism și Autorizații de Construire numai
în baza PUG-ului.
Comuna Negreni dispune de Plan Urbanistic General (PUG) și Regulament Local de
Urbanism, documente elaborate în anul 2003, fiind, imperetiv, necesară actualizarea lor.
În perspectiva dezvoltării durabile, spațiul geografic amenajat și locuit – cuprinzând
elemente fizice naturale și antropice dar și elemente instituționale și culturale – reprezintă
acel complex funcțional care susține calitatea vieții populației.
Amenajarea teritoriului are un caracter predominant strategic, stabilind direcțiile de
dezvoltare în profil spațial, care se determină pe baza analizelor multidisciplinare și a
sintezelor interdisciplinare. Documentele care rezultă din acest proces au un caracter tehnic,
prin coordonările spațiale pe principiul maximalizării sinergiilor potențiale ale dezvoltării
sectoriale în teritoriu cât și legal, având în vedere că, după aprobarea documentațiilor,
acestea devin norme de dezvoltare spațială pentru teritoriul respectiv. Aspectele tehnice,
legale și politice integrate în planurile aprobate de amenajare a teritoriului constituie
elemente care fundamentează planurile de dezvoltare și constituie expresia coordonată
spațial și temporal a politicilor de dezvoltare.
În condițiile specifice ale României în general și ale comunei Negreni în special,
clarificarea regimului juridic al proprietății asupra terenurilor – fie intravilane (construibile),
fie extravilane (preponderent agricole, silvice) – printr-un sistem cadastral adecvat
reprezintă obiectul principal al dezvoltării teritoriale sănătoase și precede stabilirea
regimului tehnic și economic prin documentații de urbanism.
70
S.C. SEMTE
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.