Document
Ghid ANCOM
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 7,7 MB · modificat pe site: 23.05.2024
Pagina sursă
Cum citez acest document
Document, „Ghid ANCOM”, Comuna Jucu, jud. Cluj. Sursa: http://www.primariajucu.ro/wp-content/uploads/2024/03/ghid-ANCOM.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/cluj/jucu/159346-ghid-ancom, 18.11.2026)
Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
Ghid pentru solicitarea aprobării
condițiilor tehnice și economice
„ANCOM de acces al furnizorilor de rețele
și Reglementare în Comunicații publice de comunicații electronice
la canalizația subterană
WWW.ancom.ro
(O Ianuarie 2021
Pagina 2
CUPRINS
1; 'Cadrul'general sg earezic tao ain in nana aaa nea aanaaaeaama 2
nana ea RUA A sean age
I. 1. Scopul și aplicabilitatea Ghidului... nenea 2
eee eee ana nea eana aaa
1.2. Cadrul legal... nene nenea aaa aaa 2
nenea
1.3. Categorii de proiecte pentru care trebuie solicitată aprobarea ANCOM privind condițiile tehnice
și economice de acces
II. Documentele care se înaintează către ANCOM pentru obținerea aprobării
II.A. Secțiunea tehnică - documente și informații necesare ANCOM pentru analiza tehnică............. A
II.B. Secțiunea economică - informații necesare ANCOM pentru analiza economică ......... 8
unea ana
III. Recomandări pentru stabilirea condițiilor tehnice și economice de acces supuse aprobării 10
.........
III.A. Recomandări privind stabilirea condițiilor tehnice de acces ........ 10
nenea
III.B. Recomandări pentru stabilirea condițiilor economice de acces.......... mec 11
neeneeneeneeenenaenaeaae
IV. Recomandări privind canalizațiile subterane .......... 13
mn
V. Transmiterea documentelor și informațiilor relevante către ANCOM...........me 14
eee aa
VI. Definiții...
Pagina 3
I. Cadrul general
1.1. Scopul și aplicabilitatea Ghidului
Prezentul Ghid se adresează autorităților administrației publice centrale ori locale
care participă, sprijină sau finanțează, total ori parțial, din fonduri publice, proiectele de
infrastructură fizică (canalizație subterană) destinate instalării de rețele de comunicații electronice
sau de fibră optică neechipată și care, conform prevederilor art. 25 din Legea nr. solicită
159/2016,
Autorității Naționale pentru Reglementare și Administrare în Comunicații (denumită în continuare
ANCOM sau Autoritatea) aprobarea condițiilor tehnice și economice de acces al furnizorilor de rețele
publice de comunicații electronice la canalizația subterană.
Deși infrastructura fizică la care face referire art. 25 din Legea nr. 159/2016 poate fi de
diferite tipuri, prezentul Ghid va face referire doar la canalizația subterană.
1.2. Cadrul legal
Dispozițiile Legii nr. 159/2016 stabilesc un cadru legal unitar în domeniul regimului infrastructurii
fizice a rețelelor de comunicații în vederea facilitării dezvoltării rețelelor de comunicații electronice și a
elementelor de infrastructură fizică necesare susținerii acestora, prin măsuri care să accelereze
exercitarea dreptului de acces pe proprietăți și accesul la infrastructura fizică a operatorilor de rețea și
a altor entități publice, urmărind totodată să remedieze ineficiențele care afectează procesul de
extindere a rețelelor de comunicații electronice.
Astfel, conform prevederilor art. 25 din Legea nr. 159/2016:
„(1) În cazul proiectelor de infrastructură fizică destinate instalării de retele de
comunicații
electronice sau de fibră optică neechipată, realizate cu participarea sau sprijinul autorităților
administrației publice centrale ori locale sau finanțate, total ori parțial, din fonduri publice, furnizorii de
retele publice de comunicații electronice beneficiază de acces deschis la această infrastructură fizică cu
respectarea principiilor nediscriminării, proportionalității și obiectivitătii.
(2) Conditiile tehnice și economice în care se realizează accesul la infrastructură al furnizorilor de
retele publice de comunicații electronice în cazul prevăzut la alin. (1), precum si orice modificare sau
completare a acestora, se supun aprobării emise prin decizie a președintelui ANCOM.
(3) Actele administrative prin care se stabilesc orice fel de condiții de a infrastructurilor
operare
fizice care fac obiectul proiectelor prevăzute la alin. (1) produc efecte juridice în ceea ce priveste
conditiile tehnice și economice în care se realizează accesul furnizorilor de retele publice de comunicații
electronice la aceste infrastructuri fizice, numai după emiterea aprobării prevăzute Ia alin. (2).
(4) În vederea aplicării dispozitiilor alin. (2), autoritățile administrației publice centrale ori locale
care participă, sprijină sau finantează, total sau parțial, realizarea unor proiecte de infrastructură fizică
destinate instalării de retele publice de comunicații electronice sau de fibră optică neechipată au
obligația de a transmite ANCOM, pe lângă documentul care conține propunerile privind conditiile tehnice
Și economice de acces, și documentația care fundamentează proiectul de infrastructură fizică.
(5) ANCOM decide cu privire la solicitarea de aprobare a condițiilor tehnice și economice de acces
în termen de maximum 90 de zile de la data înregistrării documentelor prevăzute la alin. (4.
(6) În cazul în care documentele transmise alin. (4) necesită termenul
potrivit completări,
prevăzut la alin. (5) se suspendă de fa data comunicării solicitării de completare până la data primirii
acestor completări de către ANCOM,.
În temeiul acestor oala,
dispoziții pentru proiectele de instalare de infrastructură fizică
1 Legea nr. 159/19.07.2016 publicată în M.O. nr. 559/25.07.2016 privind regimul infrastructurii fizice de
a rețelelor
comunicații electronice, precum și pentru stabilirea unor măsuri pentru reducerea costului instalării rețelelor de comunicații
electronice
2/17
Pagina 4
(canalizație subterană) realizate cu participarea sau sprijinul autorităților administrației publice centrale
ori locale sau finanțate, total ori parțial, din fonduri publice, furnizorii de rețele publice de comunicații
electronice beneficiază de acces deschis la această infrastructură fizică, condițiile tehnice și economice
de realizare a accesului la infrastructura fizică urmând a produce efecte juridice după parcurgerea unei
proceduri administrative specifice - cea a aprobării emise prin decizie a președintelui ANCOM.
Participarea sau sprijinul autorităților administrației publice centrale ori locale pot fi realizate
sub diverse forme, acestea netrebuind să fie, în mod necesar, exclusiv de ordin financiar. Conceptul de
fonduri publice trebuie interpretat în sensul art. 107 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii
Europene și al jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene (denumită în continuare CJUE), fiind
incluse aici, de exemplu, și resursele financiare ale unei întreprinderi publice?.
Autoritățile administrației publice centrale sau locale care gestionează finanțarea, participă ori
acordă sprijin proiectului de instalare de infrastructură fizică stabilesc, de regulă, și condițiile tehnice și
economice în care se realizează accesul furnizorilor de rețele publice de comunicații electronice la
respectiva infrastructură fizică. Conform prevederilor legale sus-menționate, pentru ca aceste condiții
de acces tehnice și economice să producă efecte, autoritățile administrației publice centrale sau locale
trebuie să obțină aprobarea ANCOM.
În procesul de analiză necesar emiterii deciziei de aprobare, ANCOM urmărește ca accesul
furnizorilor de rețele publice la infrastructura realizată prin intermediul proiectului să fie asigurat în
condiții tehnice și economice care să respecte principiile nediscriminării, proporționalității și obiectivității.
Asigurarea accesului deschis presupune un serviciu de acces funcțional oferit în mod
transparent și nediscriminatoriu operatorilor pe piețele de gros, punând la dispoziția acestora toate
formele posibile de acces, astfel încât, într-un cadru neutru tehnologic, se creează premise pentru
dezvoltarea unei concurențe sustenabile la nivelul piețelor cu amănuntul, asigurând furnizarea de
servicii competitive pentru utilizatorii finali.
Prin nediscriminare se înțelege obligația de a aplica condiții echivalente în circumstanțe
echivalente. În mod specific, pentru a asigura aplicarea principiului nediscriminării, furnizorul de
elemente de infrastructură trebuie să ofere condiții echivalente de acces la infrastructură în
circumstanțe echivalente tuturor persoanelor care solicită sau care beneficiază deja de acces la
infrastructura pe care acesta o administrează.
Implementarea principiului nediscriminării necesită totodată adoptarea unor măsuri menite să
asigure verificarea îndeplinirii exigențelor acestuia. De exemplu, cererile de informații, de acces sau de
utilizare a infrastructurii, depuse de solicitanții de acces, trebuie tratate în același interval de timp.
Trebuie asigurat un nivel identic de transparență în ceea ce privește stadiul în care se află cererile, iar
răspunsurile negative trebuie motivate în mod obiectiv. Totodată, publicarea informațiilor necesare
privind accesul la infrastructură și a unui model de contract privind accesul la infrastructură sunt
determinante în asigurarea aplicării adecvate a principiului nediscriminării. Aceste informații ar trebui
să cuprindă o descriere suficient de detaliată a serviciilor de acces la infrastructură oferite, precum și
condițiile tehnice și economice, inclusiv de preț, corespunzătoare fiecăruia dintre aceste servicii.
Principiul proporționalității impune ca măsurile adoptate să fie adecvate și necesare scopului
urmărit. Deși acest principiu este menționat în Tratatul de la Lisabona, CJUE este instituția care l-a
statuat ca principiu fundamental al dreptului european. Pentru a stabili dacă o măsură este în acord cu
principiul proporționalității, este necesar de analizat dacă mijloacele prin care se urmărește atingerea
obiectivului urmărit corespund importanței acestui obiectiv și, de asemenea, dacă sunt necesare pentru
atingerea acestuia. Totodată, principiul proporționalității impune păstrarea unui echilibru între interesele
particulare și interesul general.
2 A se vedea în acest sens, de exemplu, considerentul nr. 67 din Hotărârea Tribunalului Uniunii Europene în cauza T358/94 (Compagnie nationale Air France împotriva Comisiei Europene), considerentul nr. 50 din Hotărârea CJUE în cauza C83/98 P (Republica Franceză împotriva Ladbroke Racing Ltd și a Comisiei Europene), considerentul nr. 37 din Hotărârea CJUE
în cauza C-482/99 (Republica Franceză împotriva Comisiei Europene).
3/17
Pagina 5
Astfel, principiul proporționalității presupune îndeplinirea a două criterii: adecvare și necesitate.
Adecvarea presupune ca mijloacele să fie potrivite pentru atingerea obiectivelor legitime propuse, iar
necesitatea are în vedere caracterul indispensabil al soluțiilor adoptate pentru atingerea acestor
scopuri.
Aplicând aceste criterii la condițiile în care un proiect de instalare de infrastructură fizică
(canalizație subterană) trebuie să asigure accesul deschis la elementele de infrastructură pe care le
creează, pentru a asigura respectarea principiului proporționalității, condițiile de acces stabilite trebuie
să fie adecvate și mai ales necesare pentru atingerea scopului propus prin realizarea respectivului
proiect.
În legătură cu principiul obiectivității, acesta are în vedere stabilirea unor condiții de acces prin
luarea în considerare doar a circumstanțelor obiective, eliminând astfel orice influență externă care nu
poate fi fundamentată pe elemente cuantificabile.
Termenul de emitere a aprobării ANCOM, de 90 de zile, prevăzut la art. 25 alin. (5) din Legea nr.
159/2016, curge de la data înregistrării tuturor documentelor prevăzute la alin. (4) al art. 25 din același
act normativ.
1.3. Categorii de proiecte pentru care trebuie solicitată aprobarea ANCOM privind condițiile
tehnice și economice de acces
Având în vedere experiența de reglementare a ANCOM în contextul aplicării art. 25 din Legea nr.
159/2016, în cazul proiectelor de infrastructură fizică care constau în realizarea de canalizații subterane
destinate instalării de rețele de comunicații electronice, putem determina, cu titlu exemplificativ și
neexhaustiv, în funcție de criteriul modalității în care se realizează participarea, sprijinul ori finanțarea,
totală ori parțială, din fonduri publice, de către autoritățile administrației publice centrale ori locale,
două categorii de astfel de proiecte.
Astfel, într-o primă categorie, putem include acele proiecte în care autoritățile administrației
publice, îndeosebi cele locale, prin instrumente de parteneriat public-privat, participă împreună cu
un operator economic ori sprijină activitatea acestuia de construire și exploatare a unei infrastructuri
fizice subterane destinate instalării de rețele de comunicații electronice. În aceste cazuri, operatorii
economici pot beneficia, de exemplu, prin intermediul unui contract de concesiune, de participarea și
sprijinul autorității publice, acțiuni care pot consta în acordarea unui drept de folosință neexclusiv și
gratuit, pe durata concesiunii, asupra terenului proprietate publică, precum și asupra unor spații cu
destinație tehnică aflate în imobilele aparținând respectivei autorități. Utilizarea proprietății publice prin
intermediul unui contract de concesiune se realizează cu plata de către operatorul economic care
construiește și operează respectiva infrastructură fizică a unei redevențe către autoritatea publică
contractantă.
Încadrând în dispozițiile art. 25 din Legea nr. 159/2016 această modalitate de realizare a
proiectelor, se poate reține că pentru orice formă de participare, sprijin ori finanțare, autoritățile
administrației publice au atât obligația de a stabili condiții de acces tehnice și economice în acord cu
dispozițiile legale sus-amintite, inclusiv prin obținerea aprobării ANCOM, cât și de a lua toate măsurile
necesare pentru ca operatorul economic participant, ori căruia îi acordă sprijinul sau finanțarea, să
implementeze respectivele condiții de acces.
În cazul unor proiecte din această categorie pot deveni incidente dispozițiile prevăzute de art. 47
alin. (9) din Legea nr. 159/2016, în aceste situații condițiile tehnice și economice de acces urmând a
> Prevederile art. 47 alin. (9) din Legea nr. 159/2016 stabilesc că „În cazul nerespectării de către autoritățile
administrației publice centrale sau locale a prevederilor alin. (6) ori neimplementării în termen de maximum 90 de zile a
aprobării emise de ANCOM conform art. 25 alin. (2) pentru proiectele prevăzute Ia alin. (6) sau neimplementării în termen de
maximum 90 de zile de la data intrării in vigoare a prezentei legi a avizelor conforme emise de ANCOM in temeiul Legii nr.
154/2012, prin decizia presedintelui ANCOM se vor stabili și impune persoanelor care implementează respectivele proiecte de
infrastructură fizică sau de fibră optică neechipată, avându-se în vedere în cazul avizului conform și continutul acestuia,
condițiile tehnice și economice în care se realizează accesul furnizorilor de retele publice de comunicații electronice.”
4/17
Pagina 6
fi stabilite și impuse direct prin decizie a președintelui ANCOM operatorului economic care realizează
respectivul proiect. In acest sens, pot fi menționate ca exemple proiectele realizate în municipiile
Oradea“ și București”.
O a doua categorie de proiecte care poate fi individualizată prin utilizarea criteriului modalității în
care se realizează participarea, sprijinul ori finanțarea, totală ori parțială, din fonduri publice, o
constituie acele proiecte în care construirea și exploatarea unei infrastructuri fizice subterane destinate
instalării de rețele de comunicații electronice se realizează direct de către o autoritate a administrației
publice. În acest caz, practic respectiva autoritate a administrației publice finanțează în mod
integral construirea infrastructurii fizice subterane, urmând ca în etapa de operare a acesteia, în
calitate de proprietar, să încheie în mod direct contracte de acces cu furnizorii de rețele publice de
comunicații electronice care își vor instala rețelele în respectiva infrastructură. Finanțarea acestor
proiecte poate fi asigurată, parțial sau integral, și prin intermediul programelor Uniunii Europene. În
această categorie de proiecte pot fi incluse, de exemplu, cele realizate de municipiile Timișoara*, Sibiu”,
Târgu-Mureșt și comuna Ghiroda?.
+ https://www.ancom.ro/formdata-1130-48-1866
5 http://www.ancom.org.ro/formdata-1130-48-2199
€ https://www.ancom.ro/formdata-1130-48-1811
7 https://www.ancom.ro/formdata-1130-48-2203
8 https://www.ancom.ro/formdata-1130-48-2217
9 https://www.ancom.ro/formdata-1130-48-2256
5/17
Pagina 7
II. Documentele care se înaintează către ANCOM pentru obținerea
aprobării
Pentru obținerea aprobării condițiilor de acces prin emiterea unei decizii a președintelui ANCOM,
solicitanții trebuie să transmită Autorității o serie de informații necesare pentru a evalua dacă modul în
care este asigurat accesul furnizorilor de rețele de comunicații electronice la canalizația subterană este
în conformitate cu cerințele legale prevăzute de art. 25 alin. (1) din Legea nr. 159/2016, în sensul
respectării principiilor nediscriminării, proporționalității și obiectivității privind acordarea accesului.
Având în vedere că dispozițiile art. 25 din Legea nr. 159/2016 instituie un regim juridic special
privind aprobarea condițiilor tehnice și economice de acces în cazul infrastructurii fizice destinate
instalării de rețele de comunicații electronice sau de fibră optică neechipată, realizate prin proiectele
care fac obiectul prezentului document, este necesar ca aceste condiții să facă obiectul unui
document distinct care să privească exclusiv infrastructura fizică la care au sau urmează să
aibă acces furnizorii de rețele publice de comunicații electronice. Astfel, în cazul proiectelor realizate în
municipiile Timișoara, Sibiu, Târgu-Mureș și comuna Ghiroda, menționate la pct. 1.2. din prezentul
document, au fost comunicate ANCOM spre aprobare proiecte de regulamente privind condițiile de
acces, precum și proiecte de contracte de acces al furnizorilor de rețele publice de comunicații
electronice la infrastructura fizică. Ulterior aprobării Autorității, aceste proiecte de măsuri au făcut
obiectul unor acte administrativ-normative, respectiv al unor hotărâri de consiliu local.
Totodată, în conformitate cu dispozițiile art. 25 alin. (4) din Legea nr. 159/2016, pentru realizarea
cu celeritate a evaluării din punct de vedere tehnic și economic a condițiilor de acces propuse, solicitanții
au obligația de a transmite ANCOM, pe lângă documentul care conține solicitarea de aprobare
și propunerea privind condițiile tehnice și economice de acces și documentația care
fundamentează proiectul de infrastructură fizică, respectiv informațiile și documentele prevăzute
la punctele II.A. și II.B.
În ceea ce privește secțiunea tehnică (pct. II.A.), această listă de documente și informații vizează
îndeosebi proiectele de infrastructură fizică subterană care sunt realizate cu finanțare publică, parțială
ori integrală, acestora fiindu-le aplicabile dispozițiile Hotărârii Guvernului nr. 907/2016 privind etapele
de elaborare și conținutul-cadru al documentaților tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor
de investiții finanțate din fonduri publice, act normativ care este aplicabil și investițiilor care au ca obiect
infrastructura fizică subterană.
În cazul participării împreună cu un operator economic ori sprijinirii activității acestuia de
construire și exploatare a unei infrastructuri fizice subterane destinate instalării de rețele publice de
comunicații electronice, autoritățile administrației publice ar trebui să transmită ANCOM documentele
impuse de legislația specială aplicabilă, cum ar fi cele stabilite de cadrul legal în domeniul achizițiilor
publice, al concesiunilor ori al autorizării lucrărilor de construire.
Așadar, documentele și informațiile care se înaintează ANCOM sunt:
a) solicitarea de aprobare a condițiilor tehnice și economice de acces în temeiul art. 25
alin. (2) din Legea nr. 159/2016;
b) documentele care includ propunerile privind condițiile tehnice și economice de
acces. Acestea pot consta în:
- proiectul de Regulament de acces și modelul de contract de acces, în cazul în care o
autoritate a administrației publice finanțează în mod integral construirea infrastructurii fizice subterane;
- proiectul ofertei publice de servicii de acces în canalizația subterană, procedura de acces,
modelul de contract de acces, în cazul unui parteneriat public-privat;
6/17
Pagina 8
c) documentația care fundamentează proiectul de infrastructură — permite realizarea de
către ANCOM a unei analize aprofundate din punct de vedere tehnic și economic în ceea ce privește
condițiile de acces propuse. Detaliem în continuare la punctele II.A. și II.B. în ce poate consta această
documentație, în funcție de caracteristicile concrete ale proiectului.
II.A. Secțiunea tehnică - documente și informații necesare ANCOM pentru analiza tehnică
II.A.1. Documentațiile tehnice realizate anterior elaborării proiectului tehnic de
execuție, respectiv documentațiile necesare pentru definitivarea temei de proiect și/sau a
condiționărilor tehnice și operaționale și din care au rezultat elementele pe baza cărora s-a stabilit
necesarul de capacitate a infrastructurii, cum ar fi:
a) studiul de prefezabilitate sau/și
b) studiul de fezabilitate,
c) documentația de avizare a lucrărilor de intervenții pentru canalizația subterană
existentă.
II.A.2. Documentația tehnică de execuție din care să rezulte caracteristicile constructive ale
infrastructurii fizice. Includem aici proiectul tehnic cu detalii de execuție pentru canalizații
subterane noi elaborat în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 907/2016, așa încât
„să asigure informații tehnice complete privind viitoarea lucrare și să răspundă cerințelor tehnice,
economice și tehnologice ale beneficiarului“.
II.A.3. Documentația tehnică de recepție sau proiectul tehnic de execuție actualizat
la data finalizării lucrărilor („as built”), dacă este realizat.
Este de așteptat ca documentațiile tehnice menționate mai sus (II.A.1., IL.A.2., I1.A.3.) să fie
prezentate în părți scrise și părți desenate, după cum urmează:
- PĂRȚI SCRISE:
a) Memoriu tehnic general. Informații generale privind obiectivul de investiții - situația inițială
de la care pornește implementarea proiectului de investiții, denumirea obiectivului de investiții,
amplasamentul.
b) Soluția tehnică. Soluția tehnică utilizată va indica numărul de furnizori de rețele publice de
comunicații electronice (FRPCE) cărora li se adresează, dacă sunt deja astfel de furnizori în subteran,
dacă există utilizare în comun a canalizațiilor cu alte tipuri de operatori de rețea (de ex. operatori de
rețele electrice etc.), precum și orice alt aspect considerat relevant, cuprinzând și:
- caracteristici tehnice și parametri specifici obiectivului de investiții;
- varianta constructivă de realizare a investiției.
c) Alte documente relevante precum: detalii de execuție, caiete de sarcini referitoare la
cerințele de execuție și exploatare a infrastructurii (dacă s-au întocmit), graficul general de realizare
a investiției etc. Este necesară transmiterea unei informări cu privire la stadiul proiectului, actualizată
la momentul depunerii solicitării de analiză a condițiilor de acces (faze posibile: inițiere, proiectare,
execuție, recepție, modernizare), conform cerințelor din Anexă.
- PĂRȚI DESENATE:
Sunt planșe cu caracter tehnic, care definesc și explicitează toate elementele construcției:
a) planurile de amplasare în zonă;
b) planșe aferente specialității instalații, utilaje și echipamente tehnologice, inclusiv planșe de
dotări, conținând informațiile corespunzătoare domeniului telecomunicațiilor:
- Camere de tragere (cămine, camerete): planșe desenate pentru fiecare tip
existent, privind organizarea spațiului (suporturile proiectate pentru susținerea
7/17
Pagina 9
rezervelor tehnologice de cabluri din interiorul camerelor de tragere trebuie reprezentate
pe planșele desenate) pentru rezerve tehnologice de cablu, ODF, splittere, enclosere,
spațiu de intervenție, echipamente etc.; se vor prezenta detalii de arhitectură cu vederi
laterale pentru fiecare perete;
- Cabinete (stradale): planșe desenate pentru fiecare tip existent în proiect, privind
organizarea spațiului pentru rezerve tehnologice de cablu, ODF, enclosere, spațiu de
intervenție, echipamente etc.;
- Conducte/tuburi/tubete: se vor prezenta în cadrul planșelor desenate
corespunzătoare camerelor de tragere secțiunile tuturor tipurilor utilizate, numărul,
diametrul și dimensiunea conductelor/tuburilor/tubetelor care intră în componența
canalizației subterane.
Recomandări cu privire la modul de prezentare a părților desenate:
a) părțile desenate ale documentatiilor tehnice vor fi constituite din planșe la scară;
b) părțile desenate ale documentatiilor de amplasament vor fi reprezentate pe suport
cadastral;
c) planșele vor respecta regulile de identificare. cartuș completat cu informații relevante ale
proiectului de investiții.
În cazul în care documentația proiectului transmisă ANCOM include și alte tipuri de rețele decât
cele ale FRPCE, de exemplu rețele electrice, este necesar să se poată distinge infrastructura fizică
dedicată rețelelor publice de comunicații electronice în memoriul tehnic sau în orice planșe desenate,
de cea dedicată altor tipuri de rețele, dacă și acestea sunt desenate pe aceleași planșe. Aceeași
observație este valabilă și pentru cazul în care infrastructura fizică va găzdui și alte rețele de comunicații
electronice, operate de entități care nu sunt furnizori de rețele pub/ice de comunicații electronice (cum
ar fi, de ex., rețele ale ministerului educației, ale primăriei, ale societății de transport în comun).
II.A.4. Standarde, reglementări, specificații tehnice, specificații de produs care au
fost avute în vedere în realizarea obiectivului de investiții.
II.A.5. Documente în completarea documentațiilor tehnice recomandate mai sus, cum ar fi:
hotărâri ale consiliilor locale care au relevanță în privința infrastructurii realizate, autorizații de
construire, alte avize relevante, acorduri cu FRPCE referitoare la necesarul de infrastructură fizică
etc.
11.B. Secțiunea economică - informații necesare ANCOM pentru analiza economică
I1.B.1. O descriere generală a proiectului (obiectivul de investiții) în cadrul căruia s-a realizat
ori se realizează canalizația subterană destinată instalării de rețele publice de comunicații electronice,
care să trateze cel puțin următoarele aspecte:
a) precizarea sursei de finanțare a acestuia (fonduri europene nerambursabile, bugetul
autorităților administrației publice centrale sau locale, fonduri private etc.);
b) modalitatea de realizare a proiectului și entitățile participante, de exemplu: obiectiv de
investiții al autorității publice sau în parteneriat cu alte entități (de precizat în ce constă
participarea ori sprijinul acordat de autoritatea centrală ori locală la implementarea proiectului);
c) stadiul actual al proiectului, inclusiv eventuale etape (planuri) de dezvoltare/extindere a
canalizației la nivelul localității ori a ariei de acoperire vizate de proiect;
d) dacă sunt deja instalate cabluri în infrastructura fizică subterană realizată;
e) numărul de furnizori/cabluri pentru care a fost proiectată infrastructura fizică subterană.
I1.B.2. Descrierea canalizației subterane și capacitatea acesteia, inclusiv în ceea ce
privește infrastructura fizică pentru racorduri (spre exemplu, detalierea informațiilor legate de: lungimea
8/17
Pagina 10
șanțurilor, separat pentru transport și racorduri, numărul, dimensiunile și configurația
conductelor/tuburilor de pe fiecare stradă, numărul și dimensiunile camerelor de
tragere/căminelor/cameretelor, numerele poștale acoperite).
II.B.3. În cazul obiectivelor de investiții care sunt destinate utilizării în comun de către mai
multe categorii de beneficiari (alte entități în afara furnizorilor de rețele publice de comunicații
electronice), ce proporție din canalizația subterană (descrisă la punctul 11.B.2.) este alocată furnizorilor
de rețele publice de comunicații electronice (numărul și tipul de conducte/tuburi puse la dispoziția
furnizorilor de rețele publice de comunicații electronice), respectiv altor utilizatori și dacă anumite
conducte sunt rezervate pentru dezvoltările viitoare ale rețelelor publice de comunicații electronice
(numărul și dimensiunile acestora).
1I.B.4. Principiile care au stat la baza stabilirii tarifelor de acces și, dacă e cazul, modalitatea
de calcul a acestora.
De exemplu, tarifele de acces sunt modice când autoritatea publică locală urmărește cu
precădere:
a) să încurajeze investițiile eficiente în infrastructura necesară furnizării serviciilor de acces la
internet în bandă largă,
b) să descurajeze folosirea tehnologiilor vechi, respectiv componente de infrastructură . de
dimensiuni mari și o calitate slabă a serviciilor.
Atunci când autoritatea publică locală urmărește recuperarea investițiilor realizate din
încasarea tarifelor de acces, acestea trebuie fundamentate pe baza repartizării costurilor pe servicii și
este necesară detalierea!” elementelor de cost:
a) costurile cu investiția, detaliate pe categorii (lucrări civile, materiale, camerete), exprimate sub
forma cantitate x preț unitar (care să fie însoțite de documente justificative relevante);
b) costurile anuale cu operarea și întreținerea canalizației subterane.
I1.B.5. Gradul mediu de ocupare a canalizației subterane (efectiv sau previzionat), defalcat
pe transport și pe distribuție, dacă gradul de ocupare este diferit pe segmentele de transport și
distribuție.
II.B.6. În cazul proiectelor realizate în parteneriat public-privat, informațiile de mai sus vor fi
completate cu documentele relevante cu privire la obiectivul de investiții: caietul de sarcini, oferta
beneficiarului de lucrări selectat, contractul de concesiune etc.
10 Exemplu (valori ipotetice):
Materiale — 4 tuburi 90 x 4.700 metri x 3 lei/metru = 56.400 lei
— 5 tuburi 63 X 4.700 metri X 2 lei/metru = 47.000 lei
Camerete — 100 camerete X 500 euro/cameretă = 50.000 euro
Lucrări civile — 4.700 metri X 40 euro/metru = 188.000 euro
Cheltuieli cu mentenanța — 60.000 lei/an
9/17
Pagina 11
III. Recomandări pentru stabilirea condițiilor tehnice și economice de
acces supuse aprobării
IIL.A. Recomandări privind stabilirea condițiilor tehnice de acces
În documentele care conțin condițiile de acces propuse este recomandat să se includă:
a) regulile propuse de solicitant privind alocarea judicioasă a spațiului din canalizația
subterană (din camere de tragere, conducte/ tuburi/ tubete etc.), cu referire la numărul de
FRPCE estimat"! sau efectiv!? și rezerva pe termen lung, cu respectarea principiilor nediscriminării,
proporționalității și obiectivității (conform Legii nr. 159/2016);
b) numărul minim de cabluri sau tubete pentru fiecare din categoriile de tuburi amplasate în
canalizația subterană;
c) un formular pentru solicitările de acces și procedura de solicitare și acordare/respingere a
accesului;
d) condiții de exploatare a canalizației subterane care să asigure securitatea fizică a
rețelelor amplasate.
Regulile de alocare a spațiului în canalizația subterană trebuie:
a) să aibă ca rezultat utilizarea optimă și judicioasă a spațiului și a resurselor de
canalizație_ inițiale, precum și a rezervei de canalizație rămasă de alocat după
translocarea în subteran a rețelelor publice de comunicații electronice existente;
b) să aibă în vedere atât ocuparea infrastructurii fizice de către FRPCE solicitanti
existenți la nivelul localității ori ariei de acoperire vizate, cât și eventuale cereri
de acces sau de suplimentare a spațiului alocat formulate ulterior, asigurând condiții
nediscriminatorii de acces pentru FRPCE;
c) să țină cont de numărul de FRPCE, estimat cât mai realist posibil, care își vor transloca
și instala rețeaua în infrastructura fizică subterană, precum și de numărul maxim de FRPCE
și de unități de infrastructura fizică (spațiu/conductă/tub/tubetă) pe care îi poate,
respectiv le poate, găzdui. Înainte de începerea utilizării _canalizației subterane
estimarea cât mai realistă a numărului de FRPCE interesați se poate face prin
realizarea unei consultări publice la nivelul localității ori ariei de acoperire vizate,
prin solicitarea de răspuns scris tuturor FRPCE prezenți în localitate cu privire la
interesul pe care aceștia îl au referitor la proiectul de infrastructură. În vederea estimării
cât mai exacte a numărului de FRPCE care își vor transloca și instala reteaua în
infrastructura _fizică subterană vor fi luate în considerare și normele de urbanism
aplicabile'?, precum și situația autorizațiilor de construire emise la nivelul localității ori ariei
de acoperire vizate, îndeosebi pentru instalarea aeriană a rețelelor publice de comunicații
electronice;
d) sățină cont de tehnologiile de instalare specifice infrastructurii instalate, eventual
tehnologiile de optimizare /maximizare a spațiului utilizat în conducte/tuburi, de
aceste tehnologii depinzând drastic numărul de tuburi și tubete care se pot introduce în
canalizație și implicit numărul maxim de unități de infrastructură fizică
11 În cazul în care, la data solicitării aprobării condițiilor de acces în canalizația subterană, aceasta nu este deja
construită, pentru estimarea necesarului de spațiu în canalizație se recomandă realizarea unei consultări publice cu FRPCE
prezenți în localitate, cu agregarea răspunsurilor după modelul din Anexă.
12 În cazul în care, la data solicitării aprobării condițiilor de acces în canalizația subterană, aceasta este deja
construită și utilizată de FRPCE, atunci este utilă transmiterea către ANCOM a unui inventar al cablurilor instalate de FRPCE,
după modelul din Anexă.
13 Prin dispozițiile Regulamentului general de urbanism, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 525/1996, republicată,
cu modificările și completările ulterioare, interdicția de construire sau extindere a rețelelor de comunicații electronice
supraterane nu este aplicabilă intravilanului comunelor și extravilanului localităților.
10/17
Pagina 12
(spațiu/conductă/tub/tubetă) care pot fi instalate în final în canalizația subterană
construită;
e) să cuprindă, detaliate, condițiile /criteriile de suplimentare a spatiului alocat (de
exemplu, diversificarea ofertei de servicii de comunicații electronice a furnizorului de
rețele, extinderea numărului de clienți etc.);
f) să se bazeze pe alocarea progresivă a capacității canalizației, pe măsură ce resursele
alocate sunt utilizate judicios și complet;
9) să pornească de la stabilirea unei unități minime de alocare, pentru fiecare din
elementele de infrastructură fizică partajabile (de ex.: spațiu / conductă / tubetă, suport
pentru rezervă tehnologică, unitate de volum în camera de tragere etc.). Alocările
suplimentare sunt posibile pe măsură ce solicitanții fac dovada utilizării judicioase,
complete, a unităților deja ocupate. Just/ficat, se poate aloca oricât se solicită, dacă există
suficient spațiu/volum disponibil. Pot exista situații în care unii furnizori, care transportă
cantități mari de date, să aibă nevoie, de la început, de mai multe tubete; de asemenea,
pot exista operatori care, datorită faptului că folosesc alte tipuri de cabluri decât fibră
optică, cum ar fi cablul coaxial, să aibă nevoie de tubete cu un diametru mai mare decât
cel necesar pentru cablurile de fibră optică; toate aceste situații trebuie însă justificate la
primirea solicitărilor de acces);
h) să aibă în vedere respectarea principiului neutralității tehnologice a rețelelor de
comunicații electronice; astfel, se permite și instalarea de cabluri de cupru (ex. cablu
coaxial, perechi de fire de cupru, cablu FTP/UTP) care pot avea un diametru exterior mai
mare decât cel al cablurilor de fibră optică și/sau care nu pot fi suflate prin tubete.
III.B. Recomandări pentru stabilirea condițiilor economice de acces
a) se descriu detaliat serviciile de acces, modalitatea în care acestea sunt puse la dispoziția
beneficiarilor, în condiții de nediscriminare și se stabilesc tarifele aferente fiecărui serviciu de acces
descris;
b) se va avea în vedere ca accesul la serviciile puse la dispoziția beneficiarilor să nu fie
condiționat de achiziționarea unor resurse care nu le sunt necesare acestora;
C) propunerile pentru tarifele serviciilor de la punctul III.B. lit. a) trebuie să fie conforme cu politica
și strategia economică a dezvoltatorului proiectului de canalizație subterană, dar trebuie să urmărească
deopotrivă satisfacerea cerințelor prevăzute la art. 25 din Legea nr. 159/2016 privind respectarea
principiilor nediscriminării, proporționalității și obiectivității, care au drept scop o dezvoltare susținută a
rețelelor publice de comunicații electronice într-un mediu concurențial favorabil;
d) dezvoltatorul poate decide să aplice o politică de prețuri modice în scopul accelerării
dezvoltării rețelelor și serviciilor de comunicații electronice în zona respectivă, caz în care nu mai sunt
necesare alte justificări suplimentare privind modul de stabilire a tarifelor;
e) tarifele propuse spre aprobare trebuie să reflecte în mod proporțional și obiectiv
cantitatea de resurse (infrastructură) puse la dispoziția beneficiarului și să fie justificate, de exemplu,
printr-o notă de fundamentare în care să fie descrise principiile pe baza cărora au fost stabilite, notă
care va fi inclusă în documentația solicitantului aprobării;
f) în cazul în care solicitantul decide să utilizeze mecanismul recuperării costurilor cu
investiția prin tarifele de acces, se va realiza un model de repartizare a costurilor pe servicii, care va fi
inclus în nota de fundamentare a tarifelor; se va avea în vedere ca perioada de recuperare a investiției
să corespundă duratei economice de viață a activelor care fac obiectul investiției. Potrivit considerentului
nr. 36 din Recomandarea Comisiei Europene 2013/466/UE!%, durata economică de viață aplicabilă
1* Recomandarea Comisiei Europene 2013/466/UE privind obligații consecvente de nediscriminare și metode coerente
de calcul al costurilor pentru promovarea concurenței și optimizarea mediului de investiții în bandă largă.
11/17
Pagina 13
pentru conducte și lucrări civile (principalele categorii de active în cazul canalizației subterane) este de
cel puțin 40 de ani';
g) costurile cu investiția detaliate pe categorii (lucrări civile, materiale, camerete), utilizate pentru
calculul tarifelor, trebuie să rezulte din documente justificative;
h) costurile (cu investiția) eligibile pentru recuperare vor include valoarea investițiilor care
acoperă necesarul actual și previzionat de infrastructură (detaliate pe categorii), cât și valoarea
infrastructurii care se constituie ca rezervă pe termen lung;
i) costurile anuale ale activelor imobilizate reprezintă suma dintre amortizarea anuală și costul
anual al capitalului. Pentru costul anual al capitalului poate fi utilizată o rată de actualizare pentru
calcularea costurilor pe ciclul de viață (dacă proiectul este realizat de autoritatea publică) sau o rată
rezonabilă de recuperare a capitalului investit (dacă proiectul este realizat de către un operator
economic);
j) în modelul de repartizare a costurilor se pot include cheltuieli anuale cu exploatarea și
întreținerea infrastructurii;
k) utilizarea și publicarea unui model de contract pentru toți beneficiarii, precum și
asumarea unor termene în ceea ce privește acțiunile pe care entitatea care gestionează canalizația
subterană trebuie să le întreprindă pentru a acorda accesul (de exemplu, termenul maxim de răspuns
la o solicitare de acces, termenul maxim de încheiere a contractului, termenul maxim de punere la
dispoziție a serviciului solicitat) vor susține respectarea principiului de nediscriminare în acordarea
accesului;
]) condițiile care se includ în contractul de acces trebuie să fie în acord cu necesitățile
furnizorilor în ceea ce privește stabilirea perioadei contractuale, modalitățile de negociere. și
modificare a contractului sau referitor la posibilitatea rezilierii acestuia de către părți în situații
justificate;
m) în cazul în care, în acord cu cadrul legal aplicabil, se consideră necesară includerea în
documentele care conțin condițiile de acces a termenelor de relocare a rețelelor instalate aerian în
canalizația subterană, acestea trebuie stabilite astfel încât să se asigure un interval de timp suficient
pentru ca FRSCE să își poată planifica activitățile în vederea relocării/instalării rețelelor;
n) documentele care conțin condițiile de acces trebuie să prevadă clar și fără echivoc cazurile în
care poate fi refuzat accesul FRSCE la canalizația subterană, aceste cazuri putând fi reprezentate doar
de una sau mai multe din ipotezele prevăzute la art. 19 alin. (4) lit. a) — e) din Legea nr. 159/2016.
15 A se vedea și raportul WIK disponibil la următoarea adresă:
https://www.wik.org/fileadmin/Studien/2017/best-practice-passive-infrastructure-access.pdf
12/17
Pagina 14
IV. Recomandări privind canalizațiile subterane
În cadrul implementării unor proiecte de canalizație subterană se recomandă:
a) dimensionarea corectă a tuturor elementelor componente, atât în ceea ce privește tubulatura,
capacitatea conductelor utilizate, cât și dimensiunile și volumul camerelor de tragere/cameretelor ce
trebuie să asigure operarea corectă a rețelelor de cabluri ce se vor instala;
b) acordarea de atenție sporită modului de etanșeizare a camerelor de tragere/cameretelor
(pentru a nu se inunda cu apă) și de asigurare a securității acestora în vederea protejării integrității
rețelelor;
c) utilizarea de tubete de protecție a cablurilor pentru asigurarea condițiilor tehnologic corecte și
eficienței sporite în utilizarea spațiului în canalizație, astfel putându-se realiza instalarea și dezinstalarea
cablurilor fără afectarea celorlalte elemente de rețea sau de infrastructură alăturate și asigurându-se
totodată utilizarea judicioasă a canalizației pentru o perioadă mai mare de timp; astfel, folosirea de
tuburi pretubetate/multitubete maximizează capacitatea de exploatare. Deși investiția
inițială într-un tub pretubetat este mai mare, recomandăm utilizarea tuburilor pretubetate, având în
vedere că:
- numărul maxim de cabluri care poate fi instalat în condiții de siguranță într-un tub pretubetat
este mai mare decăt într-un tub cu același diametru, dar neprevăzut din fabrică cu tubete;
- intervențiile ulterioare la rețea (instalare, dezinstalare, măsurători etc.) sunt mai facile atunci
când cablurile sunt amplasate în tubetele din tuburile pretubetate, reducându-se astfel atât timpul de
intervenție, cât și riscul de afectare a altor rețele sau chiar a propriei rețele;
d) utilizarea codului culorilor pentru tubete în sistemele de gestiune a infrastructurii subterane
permite identificarea mai ușoară a operatorului căruia i s-a alocat respectiva tubetă;
e) pentru racorduri, conductele care ies din infrastructura subterană la suprafață, în zona stâlpilor
și a clădirilor, trebuie să fie protejate până la o înălțime suficient de mare (recomandat 2,4 m) sau,
acolo unde este posibil, conductele de racord să fie introduse în interiorul construcțiilor pentru a asigura
protecția cablurilor;
f) să fie prevăzute în proiect (și amplasate concomitent cu lucrările civile de execuție a canalizației)
conducte de racord la toate numerele administrative (poștale), iar capacitatea/dimensiunea tuburilor
să fie proporțională cu numărul de unități locative de Ia fiecare număr poștal;
g) să fie documentate și înregistrate toate modificările survenite în faza de execuție a canalizației
subterane față de proiectul inițial al acesteia;
h) canalizația subterană trebuie să respecte normativele tehnice ID-48-83: „Wormativ
departamental pentru proiectarea și construcția canalizației pentru telecomunicații și ID 47-83:
„Normativ departamental privind proiectarea și instalarea cablurilor de telecomunicatii, în retele publice
/ocale“, recomandăm și respectarea standardului SR-13558-2014: „Rețele de telecomunicații subterane
în localități. Condiții de amplasare și execuție”.
13/17
Pagina 15
V. Transmiterea documentelor și informațiilor relevante către ANCOM
ANCOM recomandă transmiterea informațiilor și documentelor menționate, precum și a oricăror
solicitări de informații și clarificări prin intermediul poștei electronice, la adresele:
saiQancom.org.ro și conditii.tehnice.accesQancom.ro.
Pentru facilitarea procesului de analiză, este important să fie specificate și datele de contact
ale persoanelor care pot furniza detalii tehnice și economice privind canalizația subterană care face
obiectul cererii de aprobare.
14/17
Pagina 16
VI. Definiții
1. Canalizație de telecomunicații. Este recomandat ca în documentațiile proiectului să se facă
distingerea între tipurile importante de canalizații:
a) Canalizație principală sau de transport reprezintă tronsonul din rețeaua subterană de
telecomunicație care găzduiește grupaje de cabluri ale FRPCE între două puncte de acces la rețea
(definiție ad-hoc regăsită în literatura tehnică).
b) Canalizație secundară sau de distribuție reprezintă tronsonul din rețeaua subterană de
telecomunicație care găzduiește cablurile FRPCE spre un imobil sau un alt punct de acces și face trecerea
spre alt tip de infrastructură fizică (de ex. trecerea de la infrastructura subterană la infrastructura
aeriană).
2. Cameră de tragere (de instalare) reprezintă o construcție subterană destinată în principal
instalării cablurilor prin conducte. Camerele de tragere sunt concepute de asemenea pentru accesul
personalului la cabluri în vederea realizării de joncțiuni, teste, precum și pentru a găzdui echipamente
de linie și rezerve tehnologice de cabluri. Camerele de tragere se pot clasifica în cămine (manho/e) și
camerete (/andho/e).
3. Cămin (manhole) reprezintă o cameră de tragere cu un volum interior mai mare decât al
cameretei, care nu este condiționat de suprafața capacului de acces, deschiderea interioară a căminului
fiind mai mare decât cea conferită de capac. Căminul are intrare/capac standardizat, precum și tavan.
Formele căminelor sunt diverse, permițând accesul unei persoane în interior. Conductele ce găzduiesc
subconducte sau direct cabluri pot intra în cămin prin doi sau mai mulți pereți verticali (conf. Anexei nr.
1 la Decizia președintelui ANCOM nr. 1108/2017).
4. Cameretă (handhole) reprezintă o cameră de tragere care are dimensiuni mai mici decât
căminul. De regulă, suprafața deschiderii (capacului/capacelor) cameretei este egală și de aceeași
formă cu baza (fundul) cameretei, având o formă paralelipipedică. În acest caz accesul la cabluri se
face fără intrarea personalului în interior. Cameretele pot fi vizitabile (cu capac la vedere) sau îngropate
(conf. Anexei nr. 1 la Decizia președintelui ANCOM nr. 1108/2017).
5. Racord (branșament) reprezintă partea de distribuție din infrastructura fizică, care are un
capăt Într-o cameră de tragere a infrastructurii fizice asociate și celălalt capăt în proximitatea unui
consumator (cod poștal - Racord clădire/imobil sau un suport de tip stâlp/pilon de susținere - Racord
aerian-subteran).
6. Cabinet (stradal) reprezintă o construcție cu rol de protejare a unor echipamente specifice,
amplasată de regulă pe trotuare, spații verzi sau în incintele și nișele construcțiilor (conf. Anexei nr. 1
la Decizia președintelui ANCOM nr. 1108/2017).
7. Conductă reprezintă un tub prin care se instalează cablurile de cupru sau de fibră optică,
delimitat de două elemente de infrastructură fizică adiacente de tip cabinet stradal, cameră de tragere,
stâlp, pilon sau clădire. Cablurile pot fi instalate direct prin conducte, prin subconducte (tuburi) sau prin
microconducte (tubete). Prefabricatele de beton și canalele folosite pentru protecția cablurilor sau a
conductelor vor fi asimilate, în măsura posibilului, conductelor (conf. Anexei nr. 1 la Decizia președintelui
ANCOM nr. 1108/2017).
8. Operator reprezintă o persoană care instalează, operează, controlează sau pune la
dispoziție terților o rețea publică de comunicații electronice sau facilități asociate ori o persoană
care este autorizată în acest sens (conf. art. 4 alin. (1) pct. 27. din Ordonanța de urgență nr. 111/2011).
9. Infrastructură fizică reprezintă orice element sau parte componentă a unei rețele, precum
și orice element necesar susținerii acesteia, cu exceptia retelelor de comunicații electronice, care pot fi
utilizate pentru instalarea unei rețele de comunicații electronice fără a deveni ele însele elemente ale
rețelei de comunicații electronice, cum ar fi: canalele, conductele, țevile, camerele de tragere și de
vizitare, cabinetele, clădirile și intrările în clădiri, structurile de susținere a antenelor, turnurile, stâlpii,
pilonii și alte construcții inginerești parte a respectivei rețele; cab/uri/e, inclusiv fibra optică neechipată,
15/17
Pagina 17
precum și elementele rețelelor utilizate pentru furnizarea apei destinate consumului uman, astfel cum
aceasta este definită !a art. 2 pct. 1 din Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, republicată,
cu modificările ulterioare (conf. art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 159/2016).
16/17
Pagina 18
Anexă
În cazul în care, la data solicitării aprobării condițiilor de acces în canalizația subterană, aceasta nu este deja construită, pentru estimarea
necesarului de spațiu în canalizație se recomandă realizarea unei consultări publice cu FRPCE prezenți în localitate ori în aria de acoperire vizată,
cu agregarea răspunsurilor după următorul model:
Tabelul 1 - Necesar estimativ de spațiu în canalizația subterană
* 1. S-a avut in vedere la dimensionarea canalizației spațiul necesar pentru fiecare din FRPCE de mai sus? DA / NU - Detaliați pentru ambele răspunsuri.
2, S-a avut în vedere la dimensionarea canalizației un spațiu de rezervă pentru solicitările viitoare? DA / NU - Detaliați pentru ambele răspunsuri.
În cazul în care, la data solicitării aprobării condițiilor de acces în canalizația subterană, aceasta este deja construită și utilizată de FRPCE, atunci este
utilă transmiterea către ANCOM a unui inventar al cablurilor instalate de FRPCE, după următorul model:
Tabelul 2 — Inventarul rețelelor de comunicații electronice instalate în canalizația subterană
17/17
| Nr. crt. | Amplasare (Strada) | Denumire FRPCE | Capacități număr de cabluri, diametru (fibră optică FO /cabluri de cupru ex. COAX) | Număr estimativ de numere poștale (administrative) acoperite |
| 1 | Sti, cca | Operator 1 | ||
| 3 | Struma | Operator 2 |
| Nr. crt. | Amplasare (Strada, segment canalizație principală/segment canalizație secundară) | Denumirea beneficiarului accesului în canalizație | Diametru cablu/tubetă instalat/ă în conducta de diametru „x“ | Număr de cabluri/tubete instalate în conducta de diametru „x” | Solicitări de acces refuzate și motivul refuzului |