Plan Urbanistic General (PUG)

Vol I Memoriu general

Tip
Plan Urbanistic General (PUG)
Pe site-ul primăriei
Vol-I-Memoriu-general.pdf
Emitent
Comuna Jucu, jud. Cluj
Pagini
102 (text recunoscut automat din scanare)
Pagina sursă
Cum citez acest document

Plan Urbanistic General (PUG), „Vol I Memoriu general”, Comuna Jucu, jud. Cluj. Sursa: http://www.primariajucu.ro/wp-content/uploads/2024/03/Vol-I-Memoriu-general.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/cluj/jucu/158387-vol-i-memoriu-general, 18.11.2026)

Fișier creat
19.05.2021
Fișier modificat
26.05.2022
Arhivat
18.11.2026

Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

VOLUMUL I MEMORIU GENERAL REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA JUCU, JUD. CLUJ Proiect nr :42/2017 Data: 2021

Pagina 2

RAUM birou de arhitectură și (r)urbanism RO 400633 Cluj-Napoca Str. Octavian Goga, nr. 41 Tel: +40 723 624 272 email:[email protected] A. FIȘA PROIECTULUI Reactualizare Plan Urbanistic General DENUMIREA LUCRĂRII : Comuna JUCU NUMĂRUL VOLUMULUI : I DENUMIREA VOLUMULUI: MEMORIU GENERAL BENEFICIAR : COMUNA JUCU, JUD. CLUJ PROIECTANT GENERAL : S.C. RAUM .S.R.L. NUMĂRUL DE ORDINE AL DOCUMENTAȚIEI : 42/2017 DATA PREDĂRII : 2021 2

Pagina 3

RAUM birou de arhitectură și (r)urbanism RO 400633 Cluj-Napoca Str. Octavian Goga, nr. 41 Tel: +40 723 624 272 email:[email protected] B. LISTA SEMNĂTURILOR PROIECTANT GENERAL: S.C. RAUM S.R.L. COORDONATOR: arh. Horațiu Răcășan ȘEF PROIECT: arh. Horațiu Răcășan PROIECTANȚI : arh. Crina Petca arh. Teodora Pop STUDII DE FUNDAMENTARE: STUDIU DE TRAFIC: ASOCIAȚIA MOS – MOBILITATE SUSTENABILĂ COORDONATOR: Ș. L. dr. ing. Rodica Cadar COLECTIV DE Ș. L. dr. ing. Rodica Cadar ELABORARE: Ș. L. dr. ing. Melania Boitor Ing. Mara Dumitrescu STUDIU ISTORIC: MUZEUL NAȚIONAL DE ISTORIE A TRANSILVANIEI COLECTIV DE drd. Bajusz Mátyás ELABORARE: dr. Mihály Melinda dr. Zsolt Kovács – expert MCIN 3

Pagina 4

RAUM birou de arhitectură și (r)urbanism RO 400633 Cluj-Napoca Str. Octavian Goga, nr. 41 Tel: +40 723 624 272 email:[email protected] STUDIU SOCIOLOGIC COLECTIV DE dr. Viorel-Mihai Cioflică ELABORARE: STUDIU DE RISC: S.C. GEOTECHNIC SVIS S.R.L. COLECTIV DE Ing. Geol. Otilia Rugina ELABORARE: Ing. Geol. Fazakas Anton Ing. Geol. Anca Hebriștean STUDIU HIDROLOGIC COORDONATOR: Ing. Mihai Sârb 4

Pagina 5

RAUM birou de arhitectură și (r)urbanism RO 400633 Cluj-Napoca Str. Octavian Goga, nr. 41 Tel: +40 723 624 272 email:[email protected] C. BORDEROU PIESE SCRISE ȘI DESENATE A. FIȘA PROIECTULUI B. LISTA SEMNĂTURILOR C. BORDEROU PIESE SCRISE ȘI DESENATE Certificat de urbanism nr. 166/2017 Copie CI iar – Valentin-Dorel Pojar în calitate de primar al comunei Jucu Copie CIF - Comuna Jucu D. MEMORIU GENERAL................................................................................................................................. 7 1.INTRODUCERE....................................................................................................................................... 7 1.1.DATE DE RECUNOAȘTERE A DOCUMENTAȚIEI..........................................................................7 1.2.OBIECTUL LUCRĂRII...................................................................................................................... 8 1.3.SURSE DE DOCUMENTARE......................................................................................................... 12 2.STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII..................................................................................................... 13 2.1.EVOLUȚIE...................................................................................................................................... 13 2.2.ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL........................................................................................ 14 2.3.RELAȚII ÎN TERITORIU................................................................................................................. 17 2.4.ACTIVITĂȚI ECONOMICE............................................................................................................. 18 2.5.POPULAȚIE. ELEMENTE DEMOGRAFICE ȘI SOCIALE..............................................................25 2.6.CIRCULAȚIE.................................................................................................................................. 28 2.7.INTRAVILAN EXISTENT. ZONE FUNCȚIONALE. BILANȚ TERITORIAL......................................30 2.8.ZONE CU RISCURI NATURALE.................................................................................................... 42 2.9.ECHIPAREA TEHNICO-EDILITARĂ............................................................................................... 43 2.10.PROBLEME DE MEDIU............................................................................................................... 45 2.11.DISFUNCȚIONALITĂȚI................................................................................................................ 52 2.11.1.Disfuncționalități la nivelul comunei............................................................................................52 2.11.2.Disfuncționalități la nivelul localităților ......................................................................................52 2.11.3.NECESITĂȚI ȘI OPȚIUNI ALE POPULAȚIEI............................................................................53 3.PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ...................................................................................57 3.1.STUDII DE FUNDAMENTARE....................................................................................................... 57 3.2.EVOLUȚIA POSIBILĂ, PRIORITĂȚI...............................................................................................64 3.3.OPTIMIZAREA RELAȚIILOR ÎN TERITORIU................................................................................64 3.4.DEZVOLTAREA ACTIVITĂȚILOR................................................................................................... 65 3.5.EVOLUȚIA POPULAȚIEI................................................................................................................ 65 3.6.ORGANIZAREA CIRCULAȚIEI....................................................................................................... 67 3.7.INTRAVILAN PROPUS. ZONE FUNCȚIONALE. BILANȚ TERITORIAL........................................74 3.8.MĂSURI ÎN ZONELE CU RISCURI NATURALE............................................................................81 3.9.DEZVOLTAREA ECHIPĂRII EDILITARE........................................................................................81 3.10.PROTECȚIA MEDIULUI............................................................................................................... 83 3.11.REGLEMENTĂRI URBANISTICE................................................................................................. 84 3.11.1.OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ.......................................................................................88 4.CONCLUZII. MĂSURI ÎN CONTINUARE............................................................................................... 92 ANEXA 1 – Limite de protecție obiective de patrimoniu.............................................................................93 (P1 și P14) Lista de coordonate a zonei de protecție a Castelului Teleki și a fostei mori din Jucu de Sus....................................................................................................................................................... 93 P2) Lista de coordonate aferentă Conacului Petrichevich-Horvath.......................................................94 (P3) Lista de coordonate aferentă Bisericii reformate din Vișea..........................................................94 (P4) Lista de coordonate aferentă Vilei Hubertus................................................................................94 (P5) Liste de coordonate aferente sitului arheologic punct ”Staniște” ..................................................95 (P6) Liste de coordonate aferente sitului arheologic punct cimitirul Bisericii Ortodoxe.........................96 (P7) Liste de coordonate aferente sitului arheologic punct ”Budălău Mic”............................................97 (P8) Liste de coordonate aferente sitului arheologic punct ”Budălău Mare”.........................................98 (P9) Liste de coordonate aferente sitului arheologic punct ”Dealul Viilor”.............................................99 (P10) Liste de coordonate aferente sitului arheologic punct ”Dealul Crucii”.......................................100 (P11) Liste de coordonate aferente sitului arheologic punct ”Pădurea Mineșului”..............................101 (P12) Liste de coordonate aferente sitului arheologic punct ”Râtul Boilor” - Villa rustica....................102 5

Pagina 6

RAUM birou de arhitectură și (r)urbanism RO 400633 Cluj-Napoca Str. Octavian Goga, nr. 41 Tel: +40 723 624 272 email:[email protected] E. REGULAMENT LOCAL DE URBANISM F. PIESE DESENATE Nr. Denumire planșă: Scara: planșă: 1 Încadrare în teritoriu, com. Jucu, jud. Cluj 1:20 000 Situația existentă - disfuncționalități 2.1 Situația existentă – Disfuncționalități, reședința de comună Jucu de Sus, jud. Cluj 1:5 000 2.2 Situația existentă – Disfuncționalități, sat Vișea, jud. Cluj 1:5 000 2.3 Situația existentă – Disfuncționalități, sat Gădălin jud. Cluj 1:5 000 2.4 Situația existentă – Disfuncționalități, sat Jucu de Mijloc, jud. Cluj 1:5 000 2.5 Situația existentă – Disfuncționalități, sat Jucu Herghelie, jud. Cluj 1:5 000 Reglementări urbanistice - Zonificare funcțională Reglementări urbanistice – Zonificare funcțională, reședința de comună Jucu de 3.1 1:5 000 Sus, jud. Cluj 3.2 Reglementări urbanistice - Zonificare funcțională, sat Vișea, jud. Cluj 1:5 000 3.3 Reglementări urbanistice – Zonificare funcțională, sat Gădălin, jud. Cluj 1:5 000 3.4 Reglementări urbanistice – Zonificare funcțională, sat Jucu de Mijloc, jud. Cluj 1:5 000 3.5 Reglementări urbanistice – Zonificare funcțională , sat Jucu Herghelie, jud. Cluj 1:5 000 Reglementări – Echipare tehnico-edilitară Reglementări – Echipare tehnico-edilitară, reședința de comună Jucu de Sus, jud. 4.1 1:5 000 Cluj 4.2 Reglementări – Echipare tehnico-edilitară, sat Vișea, jud. Cluj 1:5 000 4.3 Reglementări – Echipare tehnico-edilitară, sat Gădălin, jud. Cluj 1:5 000 4.4 Reglementări – Echipare tehnico-edilitară, sat Jucu de Mijloc, jud. Cluj 1:5 000 4.5 Reglementări – Echipare tehnico-edilitară, sat Jucu Herghelie, jud. Cluj 1:5 000 Proprietatea asupra terenurilor 5.1 Proprietatea asupra terenurilor, reședința de comună Jucu de Sus, jud. Cluj 1:5 000 5.2 Proprietatea asupra terenurilor, sat Vișea, jud. Cluj 1:5 000 5.3 Proprietatea asupra terenurilor, sat Gădălin, jud. Cluj 1:5 000 5.4 Proprietatea asupra terenurilor, sat Jucu de Mijloc, jud. Cluj 1:5 000 5.5 Proprietatea asupra terenurilor, sat Jucu Herghelie, jud. Cluj 1:5 000 Planșe reglementări unități teritoriale de referință Reglementări – Unități teritoriale de referință, reședința de comună Jucu de Sus, 6.1 1:5 000 jud. Cluj 6.2 Reglementări – Unități teritoriale de referință, sat Vișea, com. Bonțida, jud. Cluj 1:5 000 6.3 Reglementări – Unități teritoriale de referință, sat Gădălin, com. Bonțida, jud. Cluj 1:5 000 6.4 Reglementări – Unități teritoriale de referință, sat Jucu de Mijloc, jud. Cluj 1:5 000 6.5 Reglementări – Unități teritoriale de referință, sat Jucu Herghelie, jud. Cluj 1:5 000 7 Strategia de dezvoltare spațială a comunei Jucu 1:25 000 G. STUDII DE FUNDAMENTARE Întocmit, arh. / urb. Horațiu Răcășan arh. Crina Petca 6

Pagina 7

RAUM birou de arhitectură și (r)urbanism RO 400633 Cluj-Napoca Str. Octavian Goga, nr. 41 Tel: +40 723 624 272 email:[email protected] D. MEMORIU GENERAL 1. INTRODUCERE 1.1. DATE DE RECUNOAȘTERE A DOCUMENTAȚIEI Denumirea lucrării: Reactualizare Plan urbanistic general (P.U.G.) al comunei Jucu, județul Cluj Beneficiar : Comuna Jucu, jud. Cluj Proiectant general : S.C. RAUM S.R.L, Data elaborării: 2018-2021 7

Pagina 8

INTRODUCERE 2020 1.2. OBIECTUL LUCRĂRII Conform Legii 350/2001, cu completările și modificările ulterioare, obiectivele lucrări sunt următoarele: (1) Planul urbanistic general are atât caracter director, cât și de reglementare și reprezintă principalul instrument de planificare operațională, constituind baza legală pentru realizarea programelor și acțiunilor de dezvoltare. Fiecare unitate administrativ-teritorială are obligația să întocmească și să aprobe Planul urbanistic general, care se actualizează periodic la cel mult 10 ani. (2) Planul urbanistic general cuprinde reglementări pe termen scurt, la nivelul întregii unități administrativ teritoriale de bază, cu privire la: a) stabilirea și delimitarea teritoriului intravilan și relațiile cu teritoriul administrativ al localității; b) stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan; c) zonificarea funcțională în corelație cu organizarea rețelei de circulație; d) delimitarea zonelor afectate de servituți publice; e) modernizarea și dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare; f) stabilirea zonelor protejate și de protecție a monumentelor istorice și a siturilor arheologice reperate; f1) zonele care au instituite un regim special de protecție prevăzut în legislația în vigoare; g) formele de proprietate și circulația juridică a terenurilor; h) precizarea condițiilor de amplasare și conformare a volumelor construite, amenajate și plantate. i) zonele de risc natural delimitate și declarate astfel, conform legii, precum și măsurile specifice privind prevenirea și atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor și realizarea construcțiilor în aceste zone. j) zone de risc datorate unor depozitări istorice de deșeuri. (3) Planul urbanistic general cuprinde prevederi pe termen mediu și lung cu privire la: a) evoluția în perspectivă a localității; b) direcțiile de dezvoltare funcțională în teritoriu; c) traseele coridoarelor de circulație și de echipare prevăzute în planurile de amenajare a teritoriului național, zonal și județean; d) zonele de risc natural delimitate și declarate astfel, conform legii, precum și măsurile specifice privind prevenirea și atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor și realizarea construcțiilor în aceste zone; e) lista principalelor proiecte de dezvoltare și restructurare; f) stabilirea și delimitarea zonelor cu interdicție temporară și definitivă de construire; g) delimitarea zonelor în care se preconizează operațiuni urbanistice de regenerare urbană. 1.2.1. Solicitări ale temei program Prezenta lucrare reprezintă reactualizarea Planului Urbanistic General al comunei Jucu, județul Cluj, elaborat în anul 2003 de către S.C. ARCOR-Arhitectură și Design S.R.L. Cluj-Napoca. Lucrarea urmează să stabilească strategiile, prioritățile și reglementările referitoare la utilizarea terenurilor și construcțiilor din cadrul teritoriului intravilan al comunei Jucu, pentru următoarea perioadă de 10 ani, respectiv până în anul 2029. Principalele obiective ale prezentei documentații sunt:  identificarea posibilităților și potențialului de dezvoltare a comunei din punct de vedere economic, cultural și demografic;  redefinirea limitelor intravilanului localităților în vederea conformării cu schimbările polilor de interes și cu solicitările beneficiarului;  stabilirea destinației generale și a condițiilor de construibilitate a terenurilor din intravilan;  stabilirea unor legături optime atât intra-comunale cât și în cadrul localităților prin ameliorarea și dezvoltarea rețelei de drumuri și străzi;  corelarea Planului Urbanistic General cu lucrările de dezvoltare a rețelelor tehnico - edilitare aflate în curs de proiectare sau de execuție;  identificarea problemelor de mediu și stabilirea măsurilor de rezolvare a acestora prin instituirea de zone protejate sau de protecție și regulamente aferente;  identificarea obiectivelor cu valoare de patrimoniu și stabilirea măsurilor de protecție a acestora;  stabilirea și ierarhizarea obiectivelor de interes public, precum și a măsurilor privind modificările de proprietate necesare pentru realizarea acestora;  elaborarea Regulamentelor Locale de Urbanism care să stabilească condițiile concrete de construire și utilizare a terenurilor pe întreg teritoriul administrativ al comunei, în vederea atingerii scopurilor enumerate mai sus. 8

Pagina 9

INTRODUCERE 2020 Lucrarea de față oferă beneficiarului posibilitatea aplicării propunerilor Planului Urbanistic General prin:  inițierea de proiecte de fezabilitate;  inițierea de planuri urbanistice zonale (P.U.Z.) și de detaliu (P.U.D.);  eliberarea de certificate de urbanism, cu obligativitatea respectării Regulamentelor Locale de Urbanism;  eliberarea de autorizații de construire, cu obligativitatea respectării Regulamentelor Locale de Urbanism. 1.2.2. Prevederi ale programului de dezvoltare a localităților, inițiat și aprobat de consiliul local Planul Urbanistic General al localităților comunei Jucu este considerat parte integrantă a strategiei de dezvoltare a comunei, respectiv a județului Cluj, și se axează pe aceleași sectoare prioritare ca și strategia regională: competitivitate, transporturi, resurse umane, dezvoltare rurală și mediu. Planul Național Strategic pentru Dezvoltare Rurală 2007-2013 are în vedere următoarele obiective generale de dezvoltare: • creșterea dinamismului economic al zonelor rurale din România, inclusiv dezvoltarea durabilă a sectorului agricol și forestier; • conservarea și îmbunătățirea mediului natural; • creșterea dinamismului social și a calității vieții în zonele rurale. La nivel județean au fost identificate două tipuri de obiective, strategice, respectiv prioritare. Obiectivele prioritare la nivelul județului Cluj sunt următoarele: • dezvoltarea infrastructurilor majore – transporturi; • integrarea regională și dezvoltarea metropolitană; • valorificarea patrimoniului imobiliar al Consiliului Județean Cluj; • valorificarea patrimoniului natural; • dezvoltarea zonală a infrastructurilor edilitare; • dezvoltarea infrastructurii pentru cercetarea științifică integrată și stimularea mediului de afaceri; • reabilitarea și modernizarea patrimoniului rețelei de învățământ Obiectivele strategice au fost elaborate în funcție de cele 5 sectoare prioritare: • creșterea competitivității economice bazate pe cunoaștere; • dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de transport; • protejarea și îmbunătățirea calității mediului; • dezvoltarea resurselor umane, creșterea gradului de ocupare și combaterea excluziunii sociale; • dezvoltarea economiei rurale și creșterea productivității în sectorul agricol; • participarea echilibrată a tuturor comunelor din județul Cluj la procesul de dezvoltare socio- economică. Pentru zona metropolitană Cluj-Napoca, din care face parte și comuna Jucu s-au identificat următoarele sectoare prioritare în ordinea importanței: • învățământ superior; • informatică și activități conexe; • cercetare; • transporturi aeriene; • industrie de mașini și aparate electrice; • gospodăria resurselor de apă, captarea, tratarea și distribuirea apei; • transporturi terestre • transporturi prin conducte; • hoteluri și restaurante; • producția, transportul și distribuția energiei electrice; • industria de mijloace de tehnică de calcul și de birou. Planul strategic de dezvoltare locală al comunei Jucu pentru perioada 2014-2020 a identificat următoarele obiective generale: • dezvoltarea infrastructurii de bază; • dezvoltarea economică a comunei Jucu; • valorificarea patrimoniului natural și cultural; • îmbunătățirea calității vieții a locuitorilor. Pornind de la obiective generale au fost elaborate următoarele obiective specifice: • modernizarea, dezvoltarea și reabilitarea infrastructurii locale: 1. reabilitarea și extinderea drumurilor de exploatație agricolă; 2. modernizarea și extinderea drumurilor comunale în toate localitățile; 3. îmbunătățirea infrastructurii rutiere forestiere. • modernizarea și dezvoltarea infrastructurii de utilități : 9

Pagina 10

INTRODUCERE 2020 1. introducerea canalizării în localitățile Gădălin și Vișea; 2. construirea unei stații de tratare și epurare ; 3. extinderea iluminatului public; 4. construirea podului peste Someș, între Jucu de Mijloc și Jucu de Sus-Molitura; • îmbunătățirea accesului populației la infrastructura informatică modernă: 1. dotarea unităților educaționale , culturale, sociale și a instituțiilor publice cu mijloace informatice moderne; • gestionarea eficientă a situațiilor de urgență: 1. dotarea serviciului pentru situații de urgență cu utilaje performante; • dezvoltarea sustenabilă a agriculturii și zootehniei în comună: 1. înființarea unor centre de colectare și depozitare a produselor agricole și animaliere; 2. accesarea fondurilor nerambursabile în vederea înființării și dezvoltării exploatațiilor agricole; 3. stimularea înființării și asigurarea funcționalității unor asociații agricole și de creștere a animalelor; 4. organizarea și desfășurarea unor cursuri de calificare în domeniul agricol; 5. înființarea unui abator care să deservească comuna Jucu și comunele învecinate; 6. amenajarea unor sisteme de irigații; • diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului 1. susținerea și promovarea turismului și agroturismului; 2. amenajare lac sărat în localitatea Jucu de Sus; 3. susținerea dezvoltării serviciilor conexe turismului; • susținerea antreprenoriatului la nivel de comună 1. încurajarea populației spre dezvoltarea unor activități economice independente; 2. desfășurarea de cursuri și instruiri cu privire la realizarea unor planuri de afaceri; 3. informarea locuitorilor cu privire la posibilitățile de accesare a fondurilor nerambursabile; • conservarea, protecția, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural 1. înființarea unui spațiu cultural; 2. restaurarea , conservarea și accesibilizarea așezămintelor monahale; 3. punerea în valoare și conservarea patrimoniului cultural existent în comuna Jucu; • crearea și promovarea unei identități vizuale a Comunei Jucu 1. înființarea unui nou ”look” pentru comuna Jucu; 2. reamenajarea platoului central al localității Jucu de Sus, comuna Jucu, jud. Cluj; 3. amplasarea unei statui ecvestre pe teritoriul comunei Jucu; • revitalizarea și dezvoltarea activităților culturale 1. înființarea unei case de cultura la nivelul comunei; 2. înființarea unui eveniment cultural anual în vederea promovării tradițiilor și meșteșugurilor locale; • asigurarea serviciilor medicale de specialitate la nivel de comună 1. înființarea unor puncte sanitare umane în comună; 2. înființarea unui laborator de radiologie dentară; 3. înființarea unei farmacii veterinare; 4. achiziționarea unor dotări performante pentru cabinetele medicale; 5. înființarea unui serviciu de ambulanță; • dezvoltarea serviciilor sociale 1. implementarea unui sistem de asistență socială la domiciliu; 2. înființarea unui centru de zi pentru bătrâni; 3. amenajarea/construirea unor locuințe sociale; • îmbunătățirea calității condițiilor pentru desfășurarea actului educațional 1. finalizarea lucrărilor de construire a clădirii aferente școlii noi din Jucu de Sus; 2. înființarea unui centru de tip ”Școală după școală”; 3. creșterea calității actului educațional prin amenajarea unor laboratoare de specialitate și achiziționarea unor dotări moderne; • dezvoltarea activităților recreaționale la nivelul comunei 1. înființarea unui spațiu de joacă în Jucu Herghelie; • sprijinirea inițiativelor de protecție a mediului 1. informarea, conștientizarea și educarea comunității locale cu privire la necesitatea asigurării protecției mediului; 2. dezvoltarea unor programe și activități pentru protecția mediului; • creșterea capacității administrative la nivel local 1. specializarea și perfecționarea funcționarilor publici; 2. îmbunătățirea cadastrală și a înregistrării proprietăților; • dezvoltarea activităților și infrastructurii sportive 1. înființarea unei săli de sport în localitatea Gădălin; 2. înființarea unui liceu cu program sportiv. 10

Pagina 11

INTRODUCERE 2020 1.2.3. Proiecte anterioare de urbanism și amenajarea teritoriului Începând cu anul 2006 până în anul curent s-au elaborat o serie de Planuri Urbanistice Zonale: Aprobat prin Aviz nr.: Date proiect: Suprafațã: Beneficiar: Rusu Sergiu Horea 36/19.06.2006 Întocmit de: S.C. EDITA S.R.L. Denumire proiect: PUZ-"LAC PISCICOL ȘI CONSTRUCȚII TURISTICE, EXTINDERE 17.400 mp INTRAVILAN", loc. Jucu de Sus, comuna Jucu, jud Cluj Beneficiar: Rusu Sergiu Horea 41/26.06.2006 Întocmit de: S.C. EDITA S.R.L. Denumire proiect: PUZ-"LAC PISCICOL ȘI CONSTRUCȚII TURISTICE, EXTINDERE INTRAVILAN", loc. Jucu de Sus, comuna Jucu, jud. Cluj 17.400 mp Beneficiar:Andresan Rasu 40/30.05.2007 Întocmit de: S.C. ARHIDOM S.R.L. Denumire proiect: PUZ-"INTRODUCERE TEREN ÎN INTRAVILAN", loc. Jucu de Mijloc F.N., comuna Jucu, jud. Cluj 27.700 mp Beneficiar:OPREA VASILE 49/30.01.2008 Întocmit de: S.C. LEXEL S.R.L. Denumire proiect: PUZ – "EXTINDERE INTRAVILAN, CONSTRUIRE LOCUINȚE INDIVIDUALE ȘI COLECTIVE", loc. Jucu de Sus , comuna Jucu, jud. Cluj 14.000 mp Beneficiar: TURDEANU ȘTEF FLAVIU ANDREI, TURDEANU ȘTEF FLAVIA 18/06.02.208 Întocmit de: S.C. PRO ATRIUM S.R.L. Denumire proiect: PUZ – "ANSAMBLU DE LOCUINȚE D+P+6E, RACORDURI UTILITĂȚI", loc. Jucu de Mijloc , comuna Jucu, jud. Cluj 10,868 ha Beneficiar: S.C. DIC CONSTRUCT S.R.L. 57/13.....2008 Întocmit de: S.C. „PRO ATRIUM” S.R.L. Denumire proiect: PUZ – "ANSAMBLUL REZIDENȚIAL MILLENIUM ", loc. Jucu de Mijloc , comuna Jucu, jud. Cluj 42.000 mp Beneficiar: S.C. TETAROM S.A. 120/11.12.2008 Întocmit de: CONSILIUL JUDEȚEAN CLUJ Denumire proiect: PUZ – "MODIFICARE PUZ TETAROM III - JUCU" , comuna Jucu, jud. Cluj 540 ha Beneficiar: S.C. CAMPO VERDE ENERGY S.R.L. Și S.C. CAMPO VERDE SOLAR 29/13.06.2013 S.R.L. Întocmit de: S.C. „ARHIDOM” S.R.L. Denumire proiect: PUZ – "CONSTRUIRE PARC FOTOVOLTAIC ȘI RACORDARE LA 53.341 mp RED", loc. Jucu de Sus , comuna Jucu, jud. Cluj Beneficiar: S.C. LIGHT POWER THREE S.R.L. Și S.C. REGEN PRIM S.R.L. 37/28.06.2013 Întocmit de: Birou Arhitectura CIOROBATCA Denumire proiect: PUZ – "INTRODUCERE ÎN INTRAVILAN ÎN VEDEREA CONSTRUIRII UNOR CENTRALE ELECTRICE FOTOVOLTAICE CU RACORDARE LA 295.387 mp RED", loc. Jucu de Sus , comuna Jucu, jud. Cluj Beneficiar: S.C. TETAROM S.A. Întocmit de: S.C. ARHIMAR- BIROU DE ARHITECTURĂ ȘI URBANISM 41/05.08.2013 Denumire proiect: PUZ – MODIFICARE PARȚIALĂ "PUZ PARC INDUSTRIAL TETAROM III - JUCU" , loc. Jucu Herghelie, comuna Jucu, jud. Cluj 1.595.647 mp 11

Pagina 12

INTRODUCERE 2020 1.3. SURSE DE DOCUMENTARE Lucrarea a fost întocmită pe baza următoarelor surse documentare: • „Plan Urbanistic General - actualizare comuna Jucu”, întocmit de S.C. „ARCOR- Arhitectură și Design” S.A. în anul 2003; • „Strategia de Dezvoltare Locală Comuna Jucu 2014-2020” elaborată de S.C. PRO XPERT CONSULTING S.R.L. • Bază topografică reactualizată în scopul elaborării prezentei documentații; • Strategia de Dezvoltare a județului Cluj; • Lista Monumentelor Istorice 2015, Județul Cluj, întocmit de Ministerul Culturii și Cultelor, Institutul Național al Monumentelor Istorice; • Planul de analiză și acoperire a riscurilor, comuna Jucu, jud. Cluj • Vizite pe teren; • Cerințe și opțiuni ale administrației locale și ale populației. Reambularea topografică a fost realizată de către persoana fizică autorizată Petean Ionuț-Vlad, pe baza lucrărilor înregistrate la OCPI, a ortofotoplanurilor și a hărților cadastrale furnizate de OCPI. 12

Pagina 13

STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII 2020 2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII 2.1. EVOLUȚIE 2.1.1. Date privind evoluția în timp a unității administrativ-teritoriale și a localităților În secolul XIII, familia nobiliară Suky, sau Suki (origine germană, Styria-Austria) intră în posesia satului Jucu Nobil (Jucu de Mijloc) și a unor părți din satele Jucu de Sus și de Jos, cu tot ce implică aceasta: clădiri, pășuni, fâneață, terenuri arabile, păduri, ape și iobagi. În tezaurul Catedralei din Esztergom (Ungaria) se păstrează un potir bogat decorat, care a aparținut familiei Suky. Cea mai veche atestare documentară în izvoarele scrise este la 1314 pentru Jucu de Jos (Swk, Zuku), în 1320 Sukky și Zuky, apoi la 1325 este amintit Jucu de Sus, acestea două unificându-se în 1966 sub denumirea de Jucu de Sus. În documentele vremii, apar frecvent denumirile de: Sunk (1332–35); Felseswk (1467); Magyarswk (1475), sau Magyar Also Suk (1652). În actul din 13 iulie 1314 este amintit judele Ștefan de Juc. În documentul datat la 25 martie 1320 despre revolta de la Bonțida din 1319, sunt amintiți: Nicolaie și Mihai de Juc (fii lui Albert), precum și Ștefan, fiul lui Dionisie de Juc. La 9 decembrie 1325, Toma de Szecheny (voievodul Transilvaniei) cere Capitolului din Alba Iulia punerea în posesie a lui Nicolaie de Juc cu moșia Abélteleky, fapt confirmat în ianuarie 1326, ca la 28 octombrie 1326 să se consemneze delimitarea moșiei și emiterea actului de proprietate. La 13 septembrie 1326, conventul din Alba Iulia consemnează hotărnicia moșiei Juc și Căianu (proprietatea nobililor de Juc), iar în actul din 10 aprilie 1329 se stabilește hotărnicia spre Bonțida, folosinduse, ca semne de hotar, tumulii de pe Dealul Prodăi. Domeniul feudal de Juc cuprindea, în anul 1332, întregul teritoriu al comunei de azi plus terenuri spre Mureșenii de Câmpie, Apahida și Feurdeni, fiind amintiți ca posesori de moșii fii lui Albert și ai lui Dumitru. La 5 mai 1343 se soluționează, la Conventul de la Cluj Mănăștur, conflictul dintre nobilii Nicolaie de Juc (cu fiii săi) și Pavel pentru moșia Umbuz, ocupată abuziv de Nicolae. În anul 1348 domeniul feudal al Jucului cuprinde satele Suatu și Sărmaș. Documentele vremii vorbesc de familia nobilului catolic Bogath de Juc, ce avea pământuri până la Aruncuta. Succesorul lor a fost familia Suki. În anul 1418, regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg, acordă dreptul de „ius gladii” (dreptul paloșului) nobilului Ioan de Juc, pentru eroismul în luptele împotriva turcilor. În timpul răscoalei de la Bobâlna (1437-1438), jucanii au pătruns în Cluj, fie ca iobagi ai Mănăstirii Mănăștur, fie ca nobili (în ambele tabere), ocazie cu care sunt amintiți nobilii Benedict de Juc, Mihai și David de Juc. În 1438 este amintit un cneaz de Juc cu atribuții de jude sătesc, iar în 1442, cnejii Ioan, Dumitru și Roman. În anul 1443, regele Vladislav al Ungariei, la solicitarea lui Iancu de Hunedoara, acordă fiilor lui Ioan de Juc, Benedek și Mihai, dreptul de a strânge qinquagesima din satele românești ale zonei. La 21 iunie 1447, Iancu de Hunedoara acordă „jus plodii” lui Suki Petru și rudelor sale Ioan și Simion. La sfârșitul secolului, o pătrime din Jucu de Jos este proprietatea călugărilor dominicani, care ridică un așezământ monahal la Comori (azi aparține de Bărăi). În timpul Răscoalei curuților conduși de F. Rakoczi (1703-1711), o parte a jucanilor, comandați de căpitanul Ciurilean, au participat la lupta de la Bonțida – Jucu, unde au învins armata austriacă. Conscripția episcopului greco-catolic Ioan Inocentie Micu-Klein, din anul 1733, consemnează satele Felsö-Suk, Suk, Nemes-Suk și Visa ca fiind “Locus purus valachicus” unde trăiau 40, respectiv 30 de familii, având doi preoți cu Biserică și Casa Parohială. La Jucu a fost sediul Protopopiatului și Vicariatului general greco-catolic, drept urmare domeniile bisericești erau întinse, iar comunitatea puternică. László Suki (17411791) a sprijinit Biserica Unitariană. La moartea ultimului descendent, domeniile familiei au fost preluate de familia Teleki, iar din anul 1792 părți din moșie ajung la familia Ferenc Petrichevich-Horváth (1732-1804). Petricsevich Horváth Kálmán stăpânește și terenul de la Staniște (ansamblu de situri arheologice), pentru două decenii. În anul 1768 în Jucu de Jos învățământul era particular. În 1784 este amintit un dascăl, ca mai târziu, în 1797 să existe școli în Jucu de Sus, Jucu de Jos și Gădălin Din anul 1808, Jucu făcea parte din comitatul Clujului, plasa Cluj, iar din 1854 în pretura Clujului, ca în 1926 să fie în plasa Someșu. Revoluția de la 1848, având printre conducători pe George Barițiu din Jucu de Jos, a mobilizat sătenii, care au intrat în legiunea tribunului Alexandru Bătrâneanu (Chioreanu), suportând consecințele înfrângerii: moartea, incendierea așezărilor și a bisericilor. În perioada Comasării din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, s-au desființat cătunele Prodaia și Tău (moșiile baronului Bánffy), populația fiind strămutată la Prodăieni și Tăuțeni, în Jucu de Jos. Castelul și Jucu de Sus aparțin lui Ferencz Bakó, care probabil este și mandatarul construcției ce a fost cumpărată de Géza Teleki (1881-1937). În anul 1854 începe derularea proiectului de construcție a căii ferate Dej – Cluj, încheiat în 1880, astfel că jucanii au putut întâmpina trenul ce-i ducea pe memorandiști la Cluj (7 mai 1894). Reforma agrară din 1921, când o parte din pământurile latifundiarilor au fost împărțite țăranilor, veteranilor, văduvelor de război și comunității, a dus la întemeierea cătunel or Molitura, Deasupra Morii, Peste Apă, La Tău, Jucu Herghelie și Pripon. În anul 1930, Géza Teleki a vândut baronului Pál Kemény (1867-1934) domeniile rămase în Jucu de Sus, care, după naționalizare, au reintrat în 13

Pagina 14

STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII 2020 proprietatea familiei (Lazar Pál, Târgu Mureș). 2.1.2. Caracteristici semnificative ale teritoriului și localităților, repere în evoluția spațială a localităților Teritoriul administrativ al comunei de 8413 ha este situat pe culoarul Someșului Mic la 17 km de Cluj-Napoca și la interferența celor două mari unități de relief: Podișul Someșan la vest și Câmpia Transilvaniei la est. Se învecinează cu următoarele comune: • nord: comuna Bonțida; • est: comuna Căianu și Apahida; • sud: comuna Apahida ; • vest: comunele Borșa și Chinteni. Cadrul natural a influențat dezvoltarea cele 5 sate aparținătoare comunei: • Jucu de Sus - reședința – sat situat pe terasa de 25-30 m a Someșului, dezvoltat cu vatră liniară și specific cătunelor Câmpiei Transilvaniei; • Jucu de Mijloc și Jucu Herghelie - sate de luncă, primul de tip adunat, la cea mai joasă altitudine, iar Jucu Herghelie de tip liniar ; • Gădălin și Vișea - sate specifice Câmpiei Transilvaniei, situate în zona de dealuri, cu vetrele de tip tentacular dezvoltate pe văi. Teritoriul este străbătut de cel mai important coridor de fluxuri ale județului de la Sud spre Nord, respectiv drumul național DN1C Cluj-Dej și traseu magistralei CF 401 care are stația Jucu. De asemenea, satul Gădălin este străbătut de traseul drumului județean DJ161 care face legătura între DN1C și DN16 prin Bonțida. Ocupația principală a locuitorilor nu mai este agricultura. Este o perioadă de tranziție, în care o parte din locuitori se ocupă de agricultură, o altă parte lucrează în sectorul industrial, iar cea de-a treia categorie de populație lucrează în municipiul Cluj-Napoca , având strict reședința în comuna Jucu. 2.2. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL 2.2.1. Generalități • Jucu de Sus Satul este situat pe terasa de 25-30 m a Someșului Mic, caracterizată de un pod cvasi orizontal stabil, propriu funcției de habitat. Fruntea terasei scoate marcant în evidență această treaptă a fluviaților printr-un abrupt de 25m. Multiplele alunecări de teren asociate și cu alte procese de versant a impus plantarea de arbori și stabilizarea cu ziduri de protecție. La baza terasei, râul Someșul Mic meandrează amplu, prezentând unele brațe părăsite cu ochiuri de apă mlăștinoase. În partea de vest, deasupra zonei de terasă, se ridică o zonă deluroasă, fără o orientare precisă și fragmentată de câteva pâraie(valea Tobeștilor, Mineșului, Sărăturii și Broaștei) care prezintă un relief accidentat datorită compoziției petrografice moi: nisipuri, argile, marne, gresii ușor supuse proceselor de eroziune, cu alunecări și torenți, ceea ce impune măsuri de împăduriri și terasări. • Jucu de Mijloc Este amplasat la cea mai joasă altitudine, la nivelul luncii inundabile a Someșului mic, în aval de confluența cu pârâul Feiurdului. Acest amplasament determină următoarele caracteristici în dezvoltarea urbanistică a localității: • excesul de umiditate manifestat în tot timpul anului • inundarea periodică cu acoperirea, în situații rare, de prezența pânzei freatice aproape de suprafață și de circulația apei cu caracter ascensional, a unor sectoare de intravilan; • sărăturarea terenurilor; • modificarea continuă a configurației vetrei la contactul cu albia minoră a Someșului Mic datorită unor procese de eroziune de maluri(la viituri); • restrângerea până la dispariție a suprafețelor frontiere. Elementul perturbator al stabilității habitaționale în cazul localității Jucu de Mijloc este râul Someșul Mic. Pentru regularizarea debitului Someșului Mic s-au executat ample lucrări hidroenergetice care au redus riscul legat de inundații. Mai sunt necesare lucrări de rectificare și consolidare a malurilor prin îndiguirea terenului în dreptul localității. Despăduririle din bazinul hidrografic al Feiurdului au determinat o activitate redusă de înălțare a podului albiei, care la ploi torențiale determină inundații care afectează unele suprafețe ale zonei de locuit. Apa freatică este accesibilă în fântâni la 2-4m și are o calitate slabă. Stabilitatea fundamentului aluvionar al localității este bună, formațiunile sedimentare de tipul 14

Pagina 15

STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII 2020 pietrișurilor, nisipurilor repauzează pe depozite mai vechi de tipul marnelor vinete cu grosimi mari. Resursele de sol-sol aluvial de luncă- sunt semnificative, ele asigurând producții agricole susținute. • Jucu Herghelie Ocupă terasa de luncă bine dezvoltată (2km) a Someșului Mic. Localitatea beneficiază de resurse de apă freatică și nu este afectată de inundații. Drenajul deficitar al apei din precipitații determinate de extinderea periferică a rambleurilor prezintă principala disfuncționalitate. • Vișea și Gădălin Saturi specifice Câmpiei Transilvaniei, acestea sunt situate în zona de deal, la aproximativ 4-6 km Est față de lunca Someșului. Cele doua sate sunt amplasate de-a lungul Văii Gădălinului, respectiv a Vișei, afluente de dreapta a Someșului Mic. 2.2.2. Structura geologică și relieful Situat la limita nord-vestică a Câmpiei Transilvaniei, teritoriul comunei Jucu prezintă aspecte caracteristice: versanții sudici sunt puternic înclinați, fiind afectați de alunecări și rupturi, separați prin văi înguste – cu drenaj intern și extern defectuos – de versanții lungi, ondulați. Uneori sunt afectați de fenomene de dislocare de straturi. În teritoriu se identifică următoarele forme geomorfologice: versanți, văi secundare, terase, lunci și văi principale între versanți. Lunca Someșului Mic prezintă cele mai fertile soluri și prezintă un drenaj destul de bun. Terenul, plat în general permite un grad înalt de mecanizare. Terasa văii Someșului atinge lățimi de 1300m în dreptul localității Jucu de Sus , situat la o altitudine de 310m . Gădălin ocupă următoarea terasa a Someșului, la o altitudine de aproximativ 295 m , iar Jucu de Mijloc și Jucu Herghelie sunt situate în lunca Someșului, a cărei lățime variază între 1,6 și 2,7 km și are o altitudine medie de 285m. Vișea este situat în podișul Someșan la o altitudine de 310m. Sub aspect geologic, în zonă se dezvoltă formațiuni de vârstă miocen, cu subdiviziunile sale începând de la Badenian(Tot tonian) și până la Sarmatian (Volhinian-Bessarabian), urmate de formațiunile mai noi de vârstă cuaternară, formațiuni ce alcătuiesc luncile și terasele Someșului Mic și ale afluenților acestuia. Badenianul cuprinde trei orizonturi: unul inferior reprezentat prin tuful de Dej, mediu reprezentat prin faciesul cu sare și facies marnos cu gipsuri și un orizont superior marnos cu intercalații de tufuri dacitice. Badenianul inferior este constituit din tuful de Dej și cuprinde trei nivele : unul marnos, unul cu tuf grosier și tuful propriu-zis. Badenianul mediu, cuprinde faciesul marnos cu gipsuri lenticulare și faciesul de sare care se dezvoltă într-o zonă mai internă a depresiunii, anume la Ocna Dej, Nires, Sic, Cojocna, Valea Florilor, în așa numita zonă a domurilor diapire de sare, unde sarea în multe locuri afloreaza la zi. Badenianul superior, este marnos cu intercalații de tufuri. Apele subterane situate in aceste formatiuni sunt puternic mineralizate datorita sarii si a gipsului. Buglovianul,este constituit predominant din marne și tufuri cu o grosime de cca 300m. Volhinian Bessarabianul,litologic este constituit dintr-o serie marnoasa –nisipoasa si gresii cu concrețiuni denumite trovanti. Seria se încheie cu formațiunile de vârsată cuaternara, dezvoltate în luncile și terasele Someșului Mic și ale afluenților acestuia, făcând parte dintr-un corp de apă subterană denumit „Someșul Mic, lunci și terase” având indicativul ROSO10, litologic, fiind constituite din pietrișuri cu nisip și bolovani cu grosimi cuprinse intre 2 și 11 m. Acoperișul stratului acvifer este alcătuit, în general, din depozite argiloase siltice, cu dezvoltare discontinuă. Patul stratului acvifer este alcătuit din marne și argile, local cu intercalații de gipsuri, sare sau gresii. Nivelul hidrostatic se află la adâncimea de 1 - 3 m, fiind liber sau ușor ascensional, atunci când în acoperișul stratului acvifer se află formațiuni argiloase siltice, ușor permeabile. Debitul specific în lunca Someșului Mic are valori de 2-4 l/s /m, coeficientul de filtrație variind între 49 și 200 m/zi, iar transmisivitatea între 89 și 427 m2/zi. Cele mai mici valori ale parametrilor hidrogeologici se înregistrează în luncile afluenților Someșului Mic, unde debitele specifice sunt sub 1 l/s/m, coeficienții de filtrație sub 50 m /zi, iar transmisivitățile sub 100 m2 /zi. Acviferul se alimentează în principal din precipitații, infiltrația eficace având valori de 31,5 - 63 mm /an și este drenat de râu. Apele sunt în general bicarbonatate-sulfatate-clorurate-calcice-magneziene sau sulfatate-bicarbonatate-calcice sau sodice până la ape cloro-sodice.Mai exista un tip de ape care este generat de prezența cutelor diapire în zonă, ceea ce face ca pe anumite sectoare apa să fie nepotabilă (ape sărate). Din punct de vedere al gradului de protecție globală, corpul de apă se încadrează în clasele de protecție bună și medie. Printre resursele subsolului se număra tuful vulcanic, numit și tuful de Dej, precum și depozitele de sare, în continuare neexploatate. 15

Pagina 16

STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII 2020 2.2.3. Condiții climatice Clima este plăcută, de tip continental moderat, influențată de vecinătatea Munților Apuseni, în timp ce toamna și iarna se fac resimțite influențele atlantice de la vest, care fac ca precipitațiile atmosferice sa fie mai bogate comparativ cu alte regiuni ale țării. Trecerea de la iarnă la vară se face, de obicei, la sfârșitul lunii aprilie, iar cea de la toamnă la iarnă în luna noiembrie. Verile sunt călduroase, iar iernile în general sunt lipsite de viscole. Temperatura medie anuală pentru intervalul 1881-1997 a fost de 8,2ºC. Cea mai caldă lună este iulie, cu o temperatură medie de 19,5ºC, iar cea mai rece este ianuarie, având o medie de -3ºC. Lunile de iarnă au temperaturi medii negative. Minima absolută înregistrată a fost de -32,5ºC, la 11 ianuarie 1929. Data medie a primului îngheț este 8 octombrie, iar cea a ultimului îngheț este 24 aprilie. Precipitațiile medii anuale sunt cuprinse între 670-700 mm, cu un minim în luna februarie și un maxim în luna iulie. Media anuală a umidității relative este de 74%. Pentru culoarul Someșului sunt specifice inversiunile de temperatură cu frecvență mare toamna și iarna. Vânturile nu suflă cu intensități mari. Iarna vânturile dominante bat dinspre nord-est și est, iar vara dinspre sud-vest și vest. 2.2.4. Rețeaua hidrografică Principala resursă hidrografică de care dispune comuna este râul Someșul Mic, în a cărui luncă sunt situate satele Jucu de Mijloc și Jucu Herghelie. Jucu de Sus beneficiază de asemenea de apele Someșului Mic, pe când satele Gădălin și Vișea au acces la un afluent al acestuia, Râul Gădălin. Someșul Mic își adună apele din Munții Apuseni, din sub-bazinele hidrografice ale Someșului Cald și Someșului Rece. În Câmpia Transilvaniei are afluenții: Gădălinul, Fizeșul și Bandăul. Albia minoră a Someșului Mic a fost modificată de-a lungul timpului prin lucrări și amenajări hidrotehnice de consolidare a malurilor. Someșul Mic prezintă un debit fluctuant, care în condiții obișnuite înregistrează valori minime la sfârșitul verii (august-septembrie) și la începutul iernii (decembrie-ianuarie), în timp ce în luna martie înregistrează valori maxime, când se produc și inundații. Pânza de apă freatică se găsește pe diferite forme de relief, la adâncimi variabile. Versanții lungi au apă freatică la o adâncime cuprinsă între 2,5 – 6 m, iar versanții scurți la 4-8 m. Pe văile secundare apa se găsește la 0,5-1m, iar în lunca Someșului Mic adâncimea apei freatice variază între 2-3 m iar în microdepresiuni între 1,3-1,8m. Din punct de vedere chimic se încadrează în clasa apelor bicarbonate cu mineralizare diferită. Someșul Mic prezintă o mineralizare mijlocie (200-500 mg/l), în timp ce văile Borșei, Gădălinului și Lonei, prezintă o mineralizare ridicată, bogată în carbonați și sulfați (peste 500 mg/l). Densitatea rețelei hidrografice este de 0,55 km/m2, densitate destul de scăzută. 2.2.5. Vegetația și fauna În zonă viețuiesc animale sălbatice, precum: iepurele, căprioara, mistrețul, viezurele, vulpea, hârciogul; și păsări, precum: cioara, stăncuțele, rața sălbatică, privighetoarea, cucul, vrăbiile, gaițele, graurii, potârnichile, fazanii și mierlele. 2.2.6. Elemente naturale de interes deosebit O parte din suprafața comunei Jucu a fost introdusă în anul 2008 în zona protejată Natura 2000. Zona de est a comunei face parte din situl Natura 2000 ROSCI 0099 Lacul Știucilor – Sic – Puini – Bonțida, iar cea vestică din ROSCI0295 Dealurile Clujului Est, fiind desemnate în funcție de caracteristicile florei și faunei identificate. ROSCI 0099 Lacul Știucilor – Sic – Puini – Bonțida : Suprafață: 3798 ha Acest sit este unul foarte eterogen din punctul de vedere al peisajului cuprinzând ecosisteme de zone umede, respectiv lacuri naturale și iazuri, dar și pajiști cu tufărișuri și păduri. Întâlnim câteva specii de plante extrem de rare în întreaga lume, cum ar fi subspecia endemică Astragalus exscapus ssp. transsilvanicus, apoi Centaurea ruthenica, care are numai două populații în întreaga Uniunea Europeană, Bulbocodium versicolor, Serratulawolffii, Serratula lycopifolia și Iris pontica, toate fiind amenințate cu dispariția atât în România cât și în UE. Acest sit a fost desemnat cu scopul conservării a 9 tipuri de habitate naturale listate în Anexa I a Directivei Habitate, 5 dintre acestea fiind habitate prioritare pentru conservare. De asemenea acest sit a fost desemnat pentru conservarea efectivelor populaționale a doua specii de broaște, izvorașul cu burtă galbenă Bombina variegata și cel cu burtă roșie., a două specii de gândaci, cunoscuta rădașcă Lucanus cervus și gândacul unicorn Bolbelasmus unicornis și a trei specii de plante. Per total în acest sit trăiesc peste 670 specii de plante.1 ROSCI0295 Dealurile Clujului Est Situl Dealurile Clujului Est acoperă o suprafață vastă (24405 ha) cu habitate valoroase continentale de stepă și forestiere dacice (transilvane) încă foarte bine conservate dar puternic amenințate în viitor de 1 http://ecotransilvania.ro/proiecte/pos-mediu-bazinul-fizesului/arii-protejate/rosci0099-lacul-stiucilor-sic-puini-bontida 16

Pagina 17

STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII 2020 vastele proiecte de dezvoltare imobiliare și agricole regionale, ce vor lua un impuls major în viitor din cauza proximității ariei metropolitane Cluj-Napoca. Pajiștile stepice xerice și mezoxerice adăpostesc de departe cele mai mari populații de Centaurea trinervia din România (în UE mai sunt 10 populații, 6 în Transilvania, 3 în Moldova, 1 în Bulgaria toate foarte mici), una dintre cele mai mari populații de Goniolimon tataricum din România și UE, cea mai mare populație din UE a speciei Krascheninnikovia ceratoides (din cele 13, din care doar 3 în România), la care se adaugă alte populații ale unor specii foarte rare, precum Nepeta ucranica, Ranunculus illyricus, Astragalus asper, etc. În pajiștile mezofile și mezohigrofile continentale din sit, aflate într-o stare foarte bună de conservare – lucru foarte rar întâlnit în Transilvania, se află cele mai mari populații din țară și din UE ale speciilor Serratula wolffii, Serratula lycopifolia, Bulbocodium versicolor, de o valoare biologică extrem de mare. La acestea se adaugă singura populație transilvană certă de Adonis volgensis. Pajiștile mezofile și mezohigrofile adăpostesc comunități unice în Europa de plante și animale printre care și 4 specii din genul Maculinea ( M. teleius, M. nausithous, M. rebeli, M. alcon). Pădurile de carpen și gorun cu Lathyrus hallersteinii tipice/endemice pentru peisajul transilvan și adăpostesc populații protejate de Leptidea morsei și Lopinga achine bine conservate. Ca atare mozaicul de habitate crează un context transilvan tipic, deosebit de valoros. Proximitatea arealului metropolitan Cluj-Napoca pune complexe probleme pentru conservarea în viitor, a acestui areal cât și a habitatelor și populațiilor rare din cadrul lor. Acestea s-au păstrat aici mai bine și pe suprafețe mai mari ca în alte regiuni pentru că situl era folosit pe cea mai mare suprafață doar ca fâneață pentru Cluj și satele mari de la nord de oraș până la al doilea război mondial, pe când în alte locuri din Transilvania aceste fânețe au fost masiv distruse prin suprapășunat și arat iar rolul lor înlocuit de culturile furajere. Acum însă în areal își fac apariția vaste proiecte imobiliare și ferme întinse care vor distruge în cel mai scurt timp populațiile și habitatele a căror protejare se încearcă a fi efectuată prin implementarea acestui sit. Peisajul cultural al fânețelor mozaicate din regiunea Dealurile Clujului, cu structurile sale particulare, este deja afectat de scăderea intensității utilizării tradiționale (cosit, pășunat extensiv). Un potențial pericol îl constituie abandonul terenurilor, intervențiile antropice prin drenaje, pășunat excesiv și planurile de dezvoltare edilitar-industriale, care pot compromite definitiv situl propus. Distrugerea habitatului alături de pășunatul intensiv (și mai ales cu oi) reprezintă principalii factori care amenință existența sitului propus. Pajiștile xerice sunt utilizate ca pășune comunală și sunt administrate de către Consiliile Locale ale comunelor Jucu, Apahida, Vultureni, Dăbâca, Jucu, Bonțida și Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca. Pajiștile mezofile sunt utilizate ca fânețe având proprietari numeroși din comunele amintite. Pădurile sunt administrate de către Ocolul Silvic Cluj-Napoca. 2 2.2.7. Riscuri naturale În Planul de analiză și acoperire a riscurilor se menționează că inundații pe teritoriul comunei Jucu pot să apară ca urmare a revărsării văilor care traversează satele comunei, a scurgerilor de pe versanți în urma unor ploi abundente, topirii rapide a stratului de zăpadă sau blocării cursurilor de apă de alunecări de teren sau ghețuri. • Pe teritoriul localității Jucu de Sus se pot produce inundații cu risc mare pe o suprafață de 1,88 ha; un risc mediu de inundații îl prezintă 9,27 ha din teritoriul localității, iar 17,10 ha au un risc scăzut de inundații. • Pe teritoriul localității Jucu Herghelie se pot produce inundații cu risc mare pe o suprafață de 150,63 ha; un risc mediu de inundații îl prezintă 270,30 ha din teritoriul localității, iar 326,53 ha au un risc scăzut de inundații. • Pe teritoriul localității Jucu de Mijloc se pot produce inundații cu risc mare pe o suprafață de 4,18 ha; un risc mediu de inundații îl prezintă 12,26 ha din teritoriul localității, iar 28,25 ha au un risc scăzut de inundații. La nivelul întregului UAT Jucu, se pot produce inundații cu risc mare pe o suprafață de 264,16 ha; un risc mediu de inundații îl prezintă 555,22 ha , iar 690,29 ha au un risc scăzut de inundații. 2.3. RELAȚII ÎN TERITORIU Teritoriul administrativ al comunei Jucu totalizează o suprafață de 8413 ha. Repartiția localităților în teritoriu este relativ răsfirată. Reședința de comună, Jucu de Sus, și două dintre satele aparținătoare, Jucu Herghelie și Jucu de Mijloc, sunt poziționate grupat, iar satele Vișea și Gădălin sunt amplasate în estul reședinței de comună. Localitatea Jucu de Sus se află la 21km nord-est față de Cluj-Napoca, fiind situată în apropierea drumului național DN1C, care traversează și Jucu Herghelie și la care are acces prin drumul județean DJ109D. Acest lucru a favorizat dezvoltarea celor două așezări, aflate la o distanță de 3,1 km una de cealaltă. Jucu Herghelie este dezvoltat liniar, de-a lungul drumului DN1C, pe când Jucu de Sus s-a dezvoltat de-a lungul drumului comunal C41, dar și extinzându-se de la acesta în lateral. Jucu de Mijloc este poziționat la sud față de cele două localități menționate mai sus, la o distanță de 5,1 km față de reședința de comună, fiind ușor accesibil dinspre Cluj-Napoca prin drumul comunal DC40 care se desprinde din drumul național DN1C. 2 http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/view?doc_id=ROSCI0295 17

Pagina 18

STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII 2020 Gădălin, situat în estul reședinței de comună și la 6,3 km de aceasta, este amplasat izolat, și are vatra satului la intersecția a două drumuri : drumul județean DJ161 și ulița satului DE4133/1. Satul este dezvoltat de-a lungul principalelor căi de acces. Vișea, poziționat la est de Jucu de Sus este ușor accesibil de pe același drum județean DJ161 care traversează și Gădălin, continuând prin intermediul DJ 109D. Situat la 8,1 km de reședința de comună, are o dezvoltare de tip tentacular, răsfirat . 2.4. ACTIVITĂȚI ECONOMICE Comuna Jucu intră în categoria comunelor cu funcțiuni mixte, industriale și de servicii, caracterizată de ponderi de peste 30% atât a angajaților în sectorul secundar, cât și a celor din sectorul terțiar, și ponderi sub 30% a celor angajați în sectorul primar. În zona vestică a teritoriului, lunca Someșului Mic a favorizat cultura plantelor. În zona estică, dominată de un relief deluros și înierbat, a permis, pe de altă parte dezvoltarea creșterii animalelor, mai ales ovine și bovine. Activitățile agro-zootehnice sunt întâlnite în localitățile Vișea și Gădălin atât în cadrul gospodăriilor cât și sub forma unor ferme de creștere a bovinelor, a cabalinelor și a ovinelor. Localitățile Jucu de Sus și Jucu Herghelie, amplasate la limita nordică a teritoriului, au beneficiat de pe urma impulsului economic resimțit de reședința de județ în decursul ultimului deceniu. Astfel, crearea parcului industrial Tetarom III în partea central-nordică a localității Jucu Herghelie a dus la apariția unor unități industriale de-a lungul drumului național DN1C. Parcul Tetarom III este în curs de dezvoltare, în momentul de față având 3 unități industriale mari: Bosch, Delonghi și Ecolor. La nivelul localității Jucu Herghelie, unitățile industriale s-au dezvoltat de-a lungul drumului național DN1C, cum era de așteptat, datorită accesului facil pe care îl asigură. Aceste funcțiuni industriale situate în zona centrală a localității generează o serie de disfuncționalități, datorită învecinării cu zona rezidențială amplasată vis-a-vis de unitățile industriale. 2.4.1. Agricultura și creșterea animalelor La sfârșitul anului 2012, conform datelor INSSE fondul funciar al comunei Jucu cuprindea 8513 ha. În imaginile de mai jos este reprezentată modalitatea de folosință a fondului funciar: 18

Pagina 19

STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII 2020 Datorită reliefului comunei și a suprafeței mare de teren arabil, localnicii desfășoară activități în agricultură, în special cultivarea legumelor. Totodată, existența unei suprafețe considerabile de pășune încurajează populația să se axeze pe creșterea animalelor. Creșterea animalelor reprezintă o preocupare de bază pentru majoritatea locuitorilor comunei Jucu. Conform registrului de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, în anul 2012 existau înregistrate în comuna Jucu 30 de microferme și 5 macroferme. La nivelul comunei există ferme mixte de creștere a animalelor, majoritatea dintre acestea ocupându-se de creșterea păsărilor și a ovinelor. Situația animalelor în comuna Jucu se prezenta astfel: • bovine: 1159 • cabaline: 153 • porcine: 595 • ovine: 7356 • caprine: 410 • păsări: 7500 • albine: 315 Pe teritoriul comunei Jucu există una dintre cele mai mari ferme de bovine din județul Cluj și singura care crește exclusiv rasă pură Holstein. Aceasta este localizată în apropierea drumului județean DJ 109D, pe teritoriul localității Jucu Herghelile. Ferma a fost pusă pe picioare în urmă cu 10 ani, în 2006, când omul de afaceri Octavian Buzoianu a 19

Pagina 20

STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII 2020 încheiat cu Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca un contract de asociere pentru cultivarea terenurilor care asigură producția pentru creșterea animalelor. În intravilanul reședinței de comună Jucu de Sus, în trupul T1.4, își desfășoară activitatea o fermă de păsări, autorizată, cu o capacitate maximă de 150 000 de capete. Producătorul care administrază ferma este Oncos Prod S.R.L.. Conform legislației în vigoare, raza de protecție sanitară aferentă fermei de păsări, este de 1000 metri. La ora actuală, raza de protecție afectează aproximativ 30 de gospodării. 2.4.2. Activități industriale Sectorul industrial a cunoscut un avânt semnificativ în ultimul deceniu, datorită dezvoltării economice a municipiului Cluj-Napoca și în special datorită creării parcului industrial Tetarom III și mutării industriei din oraș spre localitățile din jur. Parcul Industrial TETAROM III găzduiește companii mari din industria componentelor auto, electrocasnicelor și mobilei și generează aproximativ 7000 de locuri de muncă. La ora actuală este ocupat în proporție de 75%, potențialul lui nefiind atins și cu o valoare totală a investițiilor de aproximativ 176 mil. Euro. Jucu est o comună cu o populație angajată mai mare decât cea activă. La momentul actual mai bine de jumătate din locurile de muncă de pe raza comunei sunt în domeniul industrial. Industria ușoară ar putea pe viitor deveni o componentă esențială a profilului economic al localităților Jucu de Sus și Jucu de Mijloc. Pentru o descriere detaliată a unităților industriale în funcție de localitatea în care sunt amplasate vă rugăm să consultați capitolul INTRAVILAN EXISTENT. ZONE FUNCȚIONALE. BILANȚ TERITORIAL, pag. 30. 2.4.3. Silvicultura Suprafața de terenuri forestiere de pe cuprinsul comunei Jucu este de 490 ha, situate în extravilanul comunei. Deși ponderea fondului forestier la nivelul unității administrativ teritoriale este redusă, silvicultura poate constitui o activitate economică importană prin: • exploatarea sustenabilă a lemnului pentru construcții și ca lemn de foc; • exploatarea resurselor sezoniere – ciuperci și fructe de pădure; • vânătoare; 2.4.4. Activități turistice Comuna Jucu are un potențial turistic ridicat, dar nevalorificat. Pe raza comunei sunt 2 unități de cazare, una situată în vecinătatea drumului național, iar cealaltă, la intrarea în reședința de comună Jucu de Sus, cu un număr total de 64 de locuri. În perioada 2008-2018 se observă o creștere semnificativă a numărului de sosiri în unități de primire turistică de pe raza comunei Jucu, de la 25 de sosiri în anul 2009, la 5831 de sosiri în anul 2018, 3 cife provenite atât din turism de tranzit cât și din turism de agrement. Indicele de utilizare a capacității de cazare la nivel de UAT Jucu, consemnat la nivelul anului 2018, este de aproximativ 35%, situându-se pe poziții fruntașe la nivelul județului. 4 Comun Jucu are potențial pentru dezvoltarea unui turism de pescuit sportiv. Turiștii pot vizita situl arheologic de la Jucu de Sus, punct ”Staniște”, Villa Rustica și Tumuli, așezări care atestă existența străveche a satelor din comună. De asemenea, turiștii pot vizita și Castelul Kemeny. Un alt punct turistic în constituie și satul în care s-a născut George Barițiu, Jucu de Sus, și monumentul istoric ridicat în cinstea lui. Tot în comună pot fi vizitate și Monumentele Eroilor din Jucu de Sus și din Gădălin, obiective edificate în memoria eroilor români din cel de-al doilea Război Mondial. Axa verde a Someșului apare în Strategia de Dezvoltare a Județului Cluj, figurată ca și traseu verde destinat petrecerii timpului în aer liber: trasee în aer liber, piste de ciclism etc. Acesta reprezintă o oportunitate atât pentru locuitorii orașului, cât și pentru turiști. Această direcție de acțiune are în vedere crearea unei rețele care să aibă în centru axa albastră-verde reprezentată de Someșul Mic, revitalizată și conectată atât cu ariile naturale protejate existente la nivel metropolitan, cât și cu alte zone de agrement din diferite UAT-uri (Gilău, 205 Sânpaul, Ciurila, Cojocna, Apahida, Chinteni). Pe lângă acțiuni ce vizează o mai bună protecție a speciilor și habitatelor protejate la nivelul zonei metropolitane, va fi urmărită valorificarea sustenabilă în scopuri turistice și de agrement a ariilor naturale protejate și a culoarului Someșului Mic, principala axă de dezvoltare a zonei metropolitane Sărăturile existente la sud-est de Jucu de Sus și la sud de Gădălin prezintă de asemenea un potențial foarte ridicat, acestea putând fi exploatate pentru realizarea unor centre SPA . Astfel, ar fi 3 Studiu de fundamentare privind resursele naturale și economia aferent PATJ, pag. 104 4 Studiu de fundamentare privind resursele naturale și economia aferent PATJ, pag. 116 20

Pagina 21

STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII 2020 îmbunătățită dezvoltarea economiei întregii comune. Pe teritoriul comunei Jucu se află următoarele monumente istorice: • satul Gădălin: ◦ CJ-I-s-A-07053 Necropolă • satul Jucu de Sus ◦ CJ-I-s-B-07086 Villa Rustica ◦ CJ-I-s-B-07087 Situl Arheologic de la Jucu de Sus, punct Staniște ▪ CJ-I-m-A-07087.01 Tumuli ▪ CJ-I-m-B-07087.02 Așezare ◦ CJ-II-m-B-07686 Castel, azi Școală Generală Situl arheologic de la Jucu de Sus (în interiorul Parcului Industrial TETAROM III, gestionat de către Consiliul Județean Cluj) a fost identificat în 2007, apoi parțial investigat în același an, cu prilejul unei ample cercetări arheologice preventive. Au fost precizate atunci următoarele situri : • Situl Ia (nucleul unei așezări medievale timpurii, cu punctul de greutate în sec. VIII, cercetată în proporție de cca. două treimi; izolat, au apărut acolo și complexe din sec. III–II a.Chr. și din partea finală a epocii bronzului); • Situl Ib (segment restrâns al așezării amintite – o gospodărie, în apropierea acesteia, cercetat în 2007); • Situl Ic (segmentul nordic al aceleași așezări medievale timpurii, integral investigat ca urmare a unei intervenții preventive din anul 2008); • Situl II (fermă romană/villa rustica din vremea provinciei Dacia, integral investigată în 2007; în același loc, un cimitir cu morminte plane de incinerație, databil în sec. VIII, apoi un altul, de poziționat pe durata secolelor XI–XII, posibil până la începutul sec. XIII); • Situl III (periferia unei așezări din sec. XI–XIII, cu câteva complexe răsfirate, documentate în 2007). Pentru a evita unele confuzii deja produse, sunt importante următoarele precizări: nu există nicio legătură între cele două cimitire suprapuse în Situl II; necropola din sec. VIII corespunde așezării din vecinătate, în bună parte investigată; cea din sec. XI–XII trebuie să se afle în legătură directă cu așezarea înregistrată sub sigla Sitului III. Deoarece, pe de o parte, cercetarea arheologică preventivă din anul 2007 nu a epuizat totalitatea siturilor identificate, pe de alta, în porțiunile în care ele se aflau nu erau anunțate în perspectiva imediat următoare alte construcții sau amenajări, a fost acceptată atunci o descărcare parțială de sarcină arheologică. Ca urmare, porțiunea necercetată din Situl Ia a fost înregistrată ca Rezervația arheologică I, iar cea a cimitirelor medievale timpurii (Situl II), ca Rezervația arheologică II. În ciuda acestei situații, a intervenit o înțelegere neclară între Consiliul Județean Cluj și un investitor privat, în anul 2012 pe locul Sitului II fiind construit un parc fotovoltaic, care a afectat unele morminte din cele două cimitire. Complexul de situri de la Jucu se află în apropierea râului Someșul Mic (pe malul vestic), între acesta și actuala șosea (și cale ferată) Cluj – Gherla, la 21 km nord-est față de orașul Cluj- Napoca. Comparativ cu situația de dinaintea amenajării parcului industrial, imaginea terenului apare astăzi profund modificată, tocmai datorită diverselor construcții și amenajări. Specificul microzonei este dat de terenul mlăștinos, străbătut de urmele unor vechi cursuri de apă și grindurile presărate printre acestea. Tocmai pe locurile celor din urmă au fost înfiripate așezările (din această cauză și structura internă disparată a așezării din sec. VIII) și spațiile funerare (cele două cimitire medievale timpurii, alături de villa rustica romană au ocupat poziția cea mai ridicată față de terenul din jur). La o adâncime maximă de 30–40 cm sub stratul de pământ arat în decursul vremii există o depunere constantă (grosime maximă de 40 cm) de pământ negru, argilos (steril din punct de vedere arheologic), generat sub influența condițiilor de mlaștină, sub care apare nisipul sau pietrișul geologic. Nivelurile de călcare preistorice, din epoca romană și medievală timpurie se aflau în partea superioară a stratului de pământ negru. Necropola din sec. XI–XII, creștină, este una de mari dimensiuni (aproape sigur amenajată în jurul unei biserici încă neidentificate), cu ajutorul secțiunilor de control din campania 2007 fiind posibilă estimarea unui număr în jurul a 1000 morminte. Aproape fără excepție defuncții au fost orientați conform practicii creștine, cu capul înspre vest, ușoare deviații fiind frecvente. Foarte rarele cazuri când intervin diferențe tranșante de orientare indică, probabil, morminte de înhumație legate de cimitirul din sec. VIII, rămase neatinse de înmormântările ulterioare. Complexele funerare sunt dispuse în șiruri paralele. Uneori defuncții au fost depuși în interiorul unor ciste dreptunghiulare, construite din cărămizi, țigle și olane romane, dar și bucăți de piatră de carieră, materiale existente în ruinele romane din acel loc, pe atunci de presupus că încă vizibile la suprafață. Inventarul este foarte sărac (în multe dintre morminte chiar lipsește), frecvente fiind obișnuitele inele de tâmplă cu capătul în forma literei ’S’, confecționate din bronz sau argint. Mărgelele sunt o prezență rară, de amintit fiind și un inel digital lucrat din tablă de bronz. În campania 2007 au fost cercetate 80 morminte de inhumație și 9 de incinerație, cele din urmă poziționate la marginile vestică și sud-vestică ale necropolei mai recente (adică nu au fost distruse de înmormântările 21

Pagina 22

STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII 2020 ulterioare). Referitor la mormintele de incinerație, oasele calcinate au fost depuse fără excepție în urne (oale modelate la roata înceată, cu decorul obișnuit epocii medievale timpurii), cele mai multe dintre ele atinse de plug. Inventarul este sărac și în cazul acestora, de remarcat fiind un denar roman (trecut prin flăcările rugului), probabil găsit la fața locului și reutilizat ca podoabă, de asemena un amnar de fier. Investigarea sistematică a celor două cimitire a fost reluată în campania arheologică 2014 (23 iunie – 18 iulie), în virtutea unui proiect și protocol de colaborare încheiat cu un an înainte între IAIA Cluj și Transylvania Bioarchaeology (cu privire la durata 2014–2019). O miză importantă a proiectului sunt diversele analizele bio-arheologice, planificate pentru etapa 2016–2019. Săpătura a fost planificată în apropierea unei foste construcții din epoca romană, pe dimensiunile a două carouri de 5 X 5 m, de la un nivel corespunzător bazei fostului strat de pământ arat (de pe întreaga suprafață a fermei romane arătura a fost decapată mecanic deja în anul 2007). Cele 10 morminte identificate (cu numerele 1–10/2014) străpungeau un nivel nivel subțire aflat în legătură cu o etapă timpurie a amenajării construcțiilor din epoca romană (la adâncimea corespunzătoare au fost găsite puține fragmente ceramice din această perioadă). 2.4.5. Servicii și comerț Tipic localităților rurale din România, serviciile și, implicit, comerțul sunt slab dezvoltate, adesea locuitorii fiind nevoiți sa se deplaseze în Apahida/Cluj-Napoca pentru cumpărături. În continuare vom detalia pentru fiecare sat în parte dotările de care dispune: 1. Jucu de Sus • Dotări administrative Reședința de comună reunește toate dotările administrative specifice comunelor: • Primăria • Poliția • Consiliul Local • Dotări culturale Satul Jucu de Sus beneficiază de următoarele dotări culturale: • Biserică ortodoxă • Casa de rugăciuni • Casa Memorială George Barițiu • Monumentul Eroilor • Dotări educaționale Serviciile educaționale sunt asigurate de: • Școala generală • Școală ajutătoare • Dotări medicale Serviciile medicale sunt asigurate de: • Circumscripție sanitar-veterinară • Dispensar • Comerț și servicii Pe teritoriul localității se desfășoară micul comerț și alimentația publică. • Poșta • Moara • Complex Comercial • Zonă verde • Teren de Sport • Parc • Producție • Fermă zootehnică • Gospodărie comunală: • Cimitir; • Magazie • Stație de transformare • Zonă specială 2. Jucu Herghelie • Comerț și servicii ▪ Benzinărie ▪ Service auto • Transport ▪ stație CFR • Producție 22

Pagina 23

STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII 2020 ▪ Fabrică de confecții ▪ Ferma zootehnică ▪ Complex zootehnic • Agrement ▪ Herghelia Jucu-Bonțida ▪ Centru de călărie ▪ Hipodrom • Gospodărie comunală: ▪ Zonă specială ▪ Stație de pompare 3. Jucu de Mijloc • Dotări educaționale • Școală Generală I-IV • Comerț și servicii • Unități comerciale • Dotări culturale • Biserică ortodoxă • Agrement ▪ Complex sportiv • Turism ▪ Motel KM 17 • Rezidențial ▪ Locuințe colective • Gospodărie comunală ▪ Cimitir 4. Gădălin • Dotări educaționale • Școală Generală • Dotări culturale • Biserică ortodoxă • Cămin Cultural • Centru de informare turistică • Dotări medicale • Dispensar • Zonă verde • Parc • Comerț și servicii Pe teritoriul localității se desfășoară micul comerț și alimentația publică. • Moara • Gospodărie comunală • Cimitir • Stație de transformare 5. Vișea • Dotări educaționale ▪ Școală Generală • Dotări culturale ▪ Biserică ortodoxă ▪ Biserica Reformată • Comerț și servicii Pe teritoriul localității se desfășoară micul comerț și alimentația publică. • Gospodărie comunală ▪ Cimitir Prea puține ecosisteme industriale păstrează, în prezent, inputurile tehnologice, bazine de forță de muncă și densitate de furnizori pentru a putea genera sinergii care conduc la creșterea competitivității. Sunt câteva măsuri care ar putea fi adoptate:  Susținerea inovării: aceasta rămâne singura sursă de avantaj competitiv pentru firme; cu toate acestea, viteza și complexitatea inovării sunt în continuă reconfigurare și necesită strategii agile și flexibile. Trebuie, așadar, regândite atât strategiile de dezvoltare a tehnologiilor, cât și cele de integrare a acestora prin modele de inovare deschisă sau în rețea. 23

Pagina 24

STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII 2020  Pipeline de competențe în trend cu cerințele angajatorilor din industrie: angajații cu competențe tehnice sunt extrem de necesari pentru competitivitatea industriilor avansate. Cerințele pieței cu privire la competențele necesare s-au schimbat mai repede comparativ cu capacitatea județului de a instrui angajații. Firmele ar trebui să se implice mai mult în dezvoltarea competențelor, iar sectorul public trebuie să devină mai receptiv la nevoile lor. Școala Informală de IT este un exemplu bun, oferind o metodă alternative de educație, mai ales pentru persoanele care doresc să facă o schimbare în carieră și să se îndrepte spre IT.  Dezvoltarea ecosistemului: este necesară consolidarea ecosistemelor locale de industrii avansate. Inovarea și dezvoltarea competențelor apar, în general, în zonele metropolitane, unde firmele tind să se clusterizeze ținând cont de proximitatea geografică, fie pentru a profita de fluxurile de know-how local, de accesul la angajați calificați sau de rețelele de furnizori deja existente. Comerțul produselor avansate trebuie susținut, deoarece acesta încurajează specializarea, care determină o creștere a productivității. Potențialul de a exporta încurajează investițiile prin faptul că ”promite” creșterea vânzărilor, obținerea unor economii de scară și, prin urmare, profituri mai mari. IT-ul trebuie integrat în procesele industriilor avansate, deoarece contribuie la creșterea productivității. 24

Pagina 25

STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII 2020 2.5. POPULAȚIE. ELEMENTE DEMOGRAFICE ȘI SOCIALE 2.5.1. Structura și evoluția populației Teritoriul administrativ al comunei Jucu cuprinde 4 localități: • reședința de comună Jucu • Jucu Herghelie • Jucu de Mijloc • Vișea • Gădălin Comuna Jucu face parte din cale 10 unități administrativ teritoriale, de pe raza județului Cluj, care au cunostcut o creștere a populației oficiale, în perioada 2010-2019. Creșterea populaiei se datorează migrației interne apopulației, provenite din alte județe ale țării și nu o creștere naturală. Numărul populației stabile din comuna Jucu a fost la Recensământul populației din 2014 de 4266 locuitori, conform graficului de mai jos: Conform Observatorului Teritorial , numărul de locuințe noi a crescut semnificativ în ultima perioadă: Structura pe vârste a populației este conform imaginii de mai jos: 25

Pagina 26

STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII 2020 Structura etnică a populației este conform imaginii de mai jos: 2.5.2. Resursele de muncă și populația ocupată Populația activă, din punct de vedere economic, include toate persoanele de 14 ani și peste, apte de muncă, care într-o perioadă de referință specificată furnizează forța de muncă disponibilă pentru producerea de bunuri și servicii în economia națională. Populația ocupată din Jucu a cunoscut o creștere semnificativă în jurul anului 2010, în mare parte datorită companiei Nokia. Odată cu închiderea acestei fabrici, se observă o scădere semnificativă în rândul populației ocupate. De asemenea, se observă că cel mai mic număr de salariați a fost înregistrat în anul 2000, cu un număr de doar 144 persoane angajate. 26

Pagina 27

STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII 2020 În următoarea imagine este ilustrată evoluția ocupației locuitorilor comunei Jucu pe domenii de activitate : 2.5.3. Disfuncționalități privind evoluția și structura populației Disfuncționalități: • îmbătrânirea populației în satele Vișea și Gădălin, unde mare parte din locuitori au depășit 27

Pagina 28

STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII 2020 60 de ani; • lipsa locurilor de muncă. 2.6. CIRCULAȚIE Pe teritoriul comunei întâlnim patru tipuri de circulații: • circulație rutieră; • circulație feroviară; • circulație velo; • circulație pietonală. 1. Circulația rutieră Comuna Jucu este străbătută pe direcția N-S de drumul național DN1C, care trece prin localitatea Jucu Herghelie, făcând legătura cu municipiile Cluj-Napoca și Gherla. În zona comunei Jucu, DN1C este prevăzut cu câte o bandă carosabilă și o bandă de urgență pe fiecare sens de mers, cu rigole și trotuare de-o parte și de alta a zonei carosabile, pe porțiunile aflate în intravilanul localităților. Lățimea domeniul public aferent drumului național variază în interiorul intravilanului între 14,5 m și 23 m, preponderent având o lățime de 20 m. Drumul național DN 1C se intersectează cu drumul județean DJ 109 spre Borșa la kilometrul 25 și 770 m, respectiv cu drumul județean DJ 161 spre Gădălin la kilometrul 28 și 660 m. Pe teritoriul UAT Jucu drumul național are o lungime de 6505 m din care 685,60 m se află în extravilanul UAT Jucu, diferența de 5819,4 m se plasează în inrtavilanul localităților Jucu de Mijloc și Jucu Herghelie. Traficul greu pe relația Cluj-Napoca – Dej trece prin una dintre localitățile comunei, la fel ca și traficul ușor, generând poluare. Comuna mai este traversată de o serie de drumuri județene: • DJ 161 Gădălin – Bonțida • DJ 109D Gădălin – Coasta – Sic – Săcălaia – Bonț – Nicula – Gherla. Toate drumurile județene mai sus menționate au îmbrăcăminte asfaltică, dar sunt într-o stare proasta, având nevoie urgență de lucrări de întreținere și modernizare. Profilele stradale sunt necorespunzătoare, în majoritatea cazurilor trotuarele nu există, iar rigolele nu sunt întreținute. Circulația intra-comunală este asigurată pe lângă drumurile mai sus menționate și de drumurile comunale DC41 Apahida-Jucu de Sus; DC40, care face conexiunea satului Jucu de Mijloc cu DN1C și cu Jucu de Sus. Profilele stradale nu respectă normele în vigoare, motiv pentru care ar fi nevoie de lucrări de modernizare. 2. Circulația feroviară Transportul persoanelor și mărfurilor dinspre localitățile învecinate și către acestea este asigurată atât pe căi rutiere, cât și pe căi feroviare. Circulația feroviară se desfășoară în localitățile Jucu de Mijloc și Jucu Herghelie. Paralel cu drumul național DN1C, comuna este străbătută de linia CF 412 Apahida - Baia Mare. Linia 412 Apahida Baia Mare este o linie interoperabilă, dublă, electrificată, în aliniament și curbă, în infrastructura publică. 3. Circulația velo Analizând situația existentă observăm că pistele velo lipsesc, astfel că bicicliștii circulă pe marginea zonei carosabile, ceea ce este incomod atât pentru ei cât și pentru conducătorii auto. 4. Circulația pietonală Analizând situația existentă observăm că în mare parte dintre situații trotuarele lipsesc, astfel că pietonii circulă pe marginea zonei carosabile, ceea ce este incomod atât pentru pietoni cât și pentru conducătorii auto. Disfuncționalități Este necesară reamenajarea intersecțiilor drumului național DN 1C cu drumurile județene. De-a lungul drumului național clădirile sunt adesea amplasate în aliniament sau retrase cu 2-3 m. Greutăți în fluența circulației apar la trecerile la nivel cu calea ferată mai ales datorită stării foarte precare a acestora. O altă problemă o constituie trecerea atelajelor și animalelor pe drumul național, fapt ce generează neplăceri, atât conducătorilor auto cât și locuitorilor comunei. Deoarece nu există trotuare, circulația pietonală, velo și auto se desfășoară pe drum, dar datorită valorilor reduse ale circulației auto nu apar probleme majore. Starea proastă a numeroase dintre drumurile comunei, atât asfaltate cât și de macadam, afectează 28

Pagina 29

STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII 2020 de asemenea fluiditatea circulației. Funcțiunile industriale amplasate în zona centrală a localității Jucu Herghelie generează trafic greu care traversează localitatea, incomodând traficul și locuitorii. Ar fi necesară amenajarea unui drum pentru devierea traficului greu astfel încât să afecteze cât mai puțin posibil locuitorii. Drumurile județene, mai ales DJ 161 și DJ 109D, au nevoie de lucrări de modernizare și reconfigurare a profilelor stradale conform normelor în vigoare. În cazul străzilor și a ulițelor satelor este necesară efectuarea unor lucrări de modernizare sau cel puțin a unor lucrări periodice de întreținere. În cazul modernizării drumurilor se va ține cont de profilele stradale figurate în planșele de propuneri și vor fi prevăzute trotuare și rigole de-o parte și de alta a drumului, sau dacă acest lucru nu este posibil datorită amprizei reduse a drumului, cel puțin pe una dintre laturi. O problemă majoră o reprezintă lipsa locurilor de parcare amenajate. Linia de cale ferată are o lungime în cadrul UAT Jucu de 6500 metri. Poziții kilometrice: • la intersecția limitei UAT cu calea ferată: ◦ către Apahida – km 5+030,9 ◦ către Bonția – km 11+531,8 • Intravilan Jucu de Mijloc ◦ pe dreapta ▪ de la km 4+901,9 la km 6+012 ▪ de la km 6+717,1 la km 7+636,6 ◦ pe stânga ▪ de la km 5+030,9 la km 8 • Intravilan Jucu Herghelie ◦ pe dreapta ▪ de la km 7+529,3 la km 11+531,8 ◦ pe stânga ▪ de la km 8 la km 10+838,2 Suprafața zonei CFR pe teritoriul UAT Jucu are o suprafață de 16,42 ha. 29

Pagina 30

STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII 2020 2.7. INTRAVILAN EXISTENT. ZONE FUNCȚIONALE. BILANȚ TERITORIAL 2.7.1. Intravilanul existent al reședinței de comună Jucu de sus. Zone funcționale Satul Jucu de Sus se află așezat la contactul a două zone geomorfologice deosebite, cea a Podișului Someșan și a Câmpiei Transilvaniei, fiind situat de-o parte a Someșului Mic, pe un teren relativ plat, de luncă. Dintre aspectele negative ale reliefului de luncă amintim inundabilitatea ter enului și excesul de umiditate care afectează periodic terenurile. În momentul de față intravilanul satului Jucu de Sus este alcătuit din 7 trupuri de intravilan: unul dintre acestea, de mari dimensiuni, trei de dimensiuni mijlocii și alte trei foarte mici. Vatra satului (trupul T1) s-a dezvoltat pe malul drept al Someșului Mic, preponderent pe terasa luncii Văii Someșului, pe un teren relativ plan. Această zonă reflectă caracteristicile satului adunat, având o tramă stradală organică, cu străzi sinuoase, care urmează aproximativ paralel cursul de apă de-a lungul căruia este dezvoltat satul. Nucleul inițial al vetrei satului s-a dezvoltat pe marginea văii Someșului Mic, pe partea dreaptă. Acesta a fost cea mai favorabilă zonă, cu terenuri plane, corespunzătoare geotehnic, ferite de inundații sau alunecări de teren și cu posibilitate de alimentare cu apă. Intravilanul stabilit prin PUG-ul aprobat în anul 2003 pentru reședința de comună Jucu de Sus are o suprafață de 269 ha, calculată prin planimetrare. După 2003, când a fost avizat ultimul PUG s-au întocmit trei Planuri Urbanistice Zonale, cu scopul introducerii unor terenuri în intravilan, și acestea sunt: PUZ-uri aprobate după 2003 Aprobat prin Aviz nr.: Date proiect: Suprafațã: Beneficiar: Rusu Sergiu Horea 36/19.06.2006 Întocmit de: S.C. EDITA S.R.L. Denumire proiect: PUZ-"LAC PISCICOL ȘI CONSTRUCȚII TURISTICE, EXTINDERE 17.400 mp INTRAVILAN", loc. Jucu de Sus, comuna Jucu, jud Cluj Beneficiar: Rusu Sergiu Horea 41/26.06.2006 Întocmit de: S.C. EDITA S.R.L. Denumire proiect: PUZ-"LAC PISCICOL ȘI CONSTRUCȚII TURISTICE, EXTINDERE INTRAVILAN", loc. Jucu de Sus, comuna Jucu, jud. Cluj 17.400 mp Beneficiar:OPREA VASILE 49/30.01.2008 Întocmit de: S.C. LEXEL S.R.L. Denumire proiect: PUZ – "EXTINDERE INTRAVILAN, CONSTRUIRE LOCUINȚE INDIVIDUALE ȘI COLECTIVE", loc. Jucu de Sus , comuna Jucu, jud. Cluj 14.000 mp Beneficiar: S.C. CAMPO VERDE ENERGY S.R.L. Și S.C. CAMPO VERDE SOLAR 29/13.06.2013 S.R.L. Întocmit de: S.C. „ARHIDOM” S.R.L. Denumire proiect: PUZ – "CONSTRUIRE PARC FOTOVOLTAIC ȘI RACORDARE LA 53.341 mp RED", loc. Jucu de Sus , comuna Jucu, jud. Cluj Beneficiar: S.C. LIGHT POWER THREE S.R.L. Și S.C. REGEN PRIM S.R.L. 37/28.06.2013 Întocmit de: Birou Arhitectura CIOROBATCA Denumire proiect: PUZ – "INTRODUCERE ÎN INTRAVILAN ÎN VEDEREA CONSTRUIRII UNOR CENTRALE ELECTRICE FOTOVOLTAICE CU RACORDARE LA 295.387 mp RED", loc. Jucu de Sus , comuna Jucu, jud. Cluj În situația existentă, conform PUG 2003 + PUZ-urile aprobate ulterior, intravilanul localității Jucu de Sus s-a extins la o suprafață de 308,07 ha. Bilanțul teritorial se prezintă în felul următor: 30

Pagina 31

STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII 2020 BILANTUL TERITORIAL AL SUPRAFETELOR CUPRINSE IN INTRAVILANUL EXISTENT cf. PUG 2003 Suprafata Zona functionala HA % Locuinte si functiuni complementare 188,10 69,93% Unitati industriale si depozitare 5,10 1,90% Unitati agro-zootehnice 20,00 7,43% Institutii si servicii de interes public 7,00 2,60% Cai de comunicatie si transport, din care: 23,50 8,74% ▪ rutier 23,50 8,74% ▪ feroviar - - Spatii verzi, sport, agrement, protectie 8,60 3,20% Constructii tehnico-edilitare - - Gospodarie comunala-cimitire 5,90 2,19% Destinatie speciala 9,80 - Ape 1,00 0,37% TOTAL 269,00 100,00% BILANTUL TERITORIAL AL SUPRAFETELOR CUPRINSE IN INTRAVILAN – inclusiv PUZ-uri Suprafata Zona functionala HA % Locuinte si functiuni complementare 188,10 61,06% Unitati industriale si depozitare 41,62 13,51% Unitati agro-zootehnice 20,00 6,49% Institutii si servicii de interes public 7,00 2,27% Cai de comunicatie si transport, din care: 21,71 7,05% ▪ rutier 21,71 7,05% ▪ feroviar - - Spatii verzi, sport, agrement, protectie 9,98 3,24% Constructii tehnico-edilitare 1,67 - Gospodarie comunala-cimitire 4,35 1,41% Destinatie speciala 9,80 - Ape 3,84 1,25% TOTAL 308,07 100,00% Terenuri propuse a fi introduse în intravilan (HA) 165,47 a). Zona centrală și alte zone cu funcțiuni de interes public cuprinde parcele și construcții ce adăpostesc funcțiuni administrative și servicii publice. Ele formează o arie compactă și dispun de un spațiu urban cu potențial reprezentativ. În acest sens ar trebui rezolvate circulațiile din zonă (trasee auto, pietonale și velo), amenajate locuri de parcare și spații verzi. Funcțiunile de interes public sunt mixate cu funcțiuni de locuire, acestea neputând fi clar separate. Reședința de comună Jucu de Sus dispune de următoarele dotări de interes public: Dotări administrative Jucu de Sus reunește dotările administrative caracteristice comunelor, mai exact sediul Primăriei, al Consiliului Local și al Poliției. Toate aceste dotări dispun de construcții proprii, specifice și corespunzătoare ca suprafață. Sediul Primăriei și al Consiliului Local este amplasat în zona centrală. Clădirea care le adăpostește a fost recent construită. Sediul Poliției se află pe Strada Principală, care se suprapune cu DJ109D, la aproximativ 400m sud față de Primărie. Dotări de învățământ Învățământul în localitatea Jucu de Sus este asigurat de o școală ajutătoare și o școală generală cu clasele I-VIII. Trebuie menționat că o parte dintre copii urmează școala la Gherla sau Cluj-Napoca. Dotări culturale Reședință de comună, satul Jucu de Sus, are o activitate culturală mai intensă decât satele aparținătoare, datorită evenimentelor găzduite periodic aici. Tabloul cultural este completat de Casa memorială George Barițiu și de Monumentul Eroilor. Dotări pentru sănătate Serviciile sanitare sunt asigurate datorită unui dispensar medical, iar existența unei circumscripții sanitarveterinare asigură și serviciile sanitare pentru animale. 31

Pagina 32

STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII 2020 Culte Localitatea adăpostește 3 lăcașuri de cult, aparținând confesiunii ortodoxe . Dotări comerciale și de prestări servicii Unitățile comerciale localizate în zona centrală și de-a lungul străzii principale asigură necesarul populației satului Jucu. b). Zona de locuințe și funcțiuni complementare este cea mai extinsă zonă funcțională. Zona destinată locuirii este constituită aproape integral din locuințe individuale, în mare parte P sau P + 1 , amplasate în cadrul unor parcele de formă aproximativ dreptunghiulară, situate cu latura îngustă spre stradă. Locuințele sunt așezate de regulă în frontul străzii, de-a lungul străzilor principale, pe limita de proprietate, în timp ce de-a lungul străzilor secundare sunt ușor retrase față de aliniament. Funcțiunile complementare ale zonei de locuit, altele decât cele care fac parte din zona instituțiilor publice, sunt reprezentate de mici dotări comerciale, diferite anexe gospodărești, adăposturi pentru animale și construcții pentru depozitarea și prelucrarea produselor agricole în cadrul gospodăriei. Anexele sunt amplasate în general în spatele construcției de locuit, în continuarea casei sau paralel cu strada, delimitând astfel partea construită a parcelei (curtea) de terenul agricol al acesteia. c). Zona activități de producție În decursul ultimului deceniu activitățile de producție agricolă au fost într-o cădere liberă. • zona unităților de producție industrială În localitate își desfășoară activitatea o serie de unități de producție industrială de mici dimensiuni. • zona unităților de producție agricolă și agro-zootehnică În trecut agricultura și creșterea animalelor erau componente importante ale economiei localității Jucu de Sus, dar în ultimii ani au suferit o scădere dramatică. d). Zona spațiilor verzi (parcuri, recreere, sport) Parcul de la Castelul Kemeny, deși frumos odinioară, este momentan într-o stare degradată și are nevoie de lucrări de întreținere și de investiții . Din vechiul parc au mai rămas doar câțiva arbori bătrâni și un bloc de piatră înalt de cca. 1,5 metri, sculptat cu motive animale. În partea central-nordică a satului Jucu de Sus mai există un spațiu verde, în fața uneia dintre cele două biserici ortodoxe. Acesta este amenajat cu locuri de joacă pentru copii. Există de asemenea terenuri de sport aparținând școlii și terenuri private situate în sudul localității. e). Zona gospodărie comunală, cimitire Această zonă cuprinde cimitirele localității,în număr de 2. Ele sunt amplasate spre periferia trupului principal T1. Cimitirele afectează o serie de locuințe amplasate la mai puțin de 50m față de limita cimitirului, generând disfuncționalități. Toate cimitirele, organizate pe culte, au rezerve de teren pentru înhumări. f). Zona căi de comunicație rutieră reprezintă rețeaua stradală a localității Jucu de Sus. Așezarea este traversată pe direcția nord-sud de drumul comunal DC41 care se identifică cu Strada Principală a localității, iar pe direcția sud-vest este traversat median de drumul județean DJ109D. Acesta este în întregime asfaltat, cu o platformă carosabilă de 6,00 m lățime, pe când drumul comunal DC41 are o suprafață carosabilă de aproximativ 5,00m. Nu sunt amenajate trotuare. Îmbrăcămintea asfaltică necesită lucrări de modernizare și întreținere. Mare parte dintre profilele stradale nu respectă normativele în vigoare, iar un mare dezavantaj este lipsa trotuarelor. 32

Pagina 33

STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII 2020 2.7.2. Intravilanul existent al localității Vișea. Zone funcționale Localitatea Vișea se află în zona de est a UAT Jucu, pe drumul județean DJ109D. Situat la 8,1 km de reședința de comună, are o dezvoltare de tip tentacular, răsfirat . Intravilanul existent al satului Vișea a fost stabilit prin PUG 2003 și are o suprafață de 91 ha, măsurat prin planimetrare. În momentul de față intravilanul satului Vișea este alcătuit dintr-un singur trup de intravilan. Suprafața reglementată de prezentul PUG s-a extins la 102,26 ha. Localitatea Vișea are următorul bilanț teritorial: BILANTUL TERITORIAL AL SUPRAFETELOR CUPRINSE IN INTRAVILANUL EXISTENT Suprafata Zona functionala HA % Locuinte si functiuni complementare 68,30 75,05% Unitati industriale si depozitare 3,70 4,07% Unitati agro-zootehnice 0,00 0,00% Institutii si servicii de interes public 1,30 1,43% Cai de comunicatie si transport, din care: 7,00 7,69% ▪ rutier 7,00 7,69% ▪ feroviar - - Spatii verzi, sport, agrement, protectie 6,80 7,47% Constructii tehnico-edilitare - - Gospodarie comunala-cimitire 2,70 2,97% Destinatie speciala 0,00 - Ape 1,20 1,32% TOTAL 91,00 100,00% a). Zona centrală și alte zone cu funcțiuni de interes public cuprinde parcele și construcții ce adăpostesc funcțiuni administrative și servicii publice. Foarte puține ca număr și restânse ca dimensiuni, sunt dispersate în zona centrală a localității. Ele nu formează o arie compactă și nu dispun de un spațiu urban reprezentativ, ci sunt risipite printre locuințe. Localitatea Vișea dispune de următoarele dotări de interes public: Dotări de învățământ Învățământul în localitatea Vișea este asigurat de o școală generală, cu clasele I-VIII. Trebuie menționat că o parte dintre copii urmează școala la Gherla sau Cluj-Napoca. Culte În localitate se găsesc mai multe lăcașuri de cult, de confesiune ortodoxă, reformată, adventistă. Dotări comerciale și de prestări servicii Unitățile comerciale localizate în zona centrală și de-a lungul străzii principale, asigură necesarul populației satului Vișea. b). Zona de locuințe și funcțiuni complementare este cea mai extinsă zonă funcțională. Aceasta este constituită integral din locuințe individuale, în mare parte construcții parter, amplasate în cadrul unor parcele de formă aproximativ dreptunghiulară, situate cu latura îngustă spre stradă. Locuințele sunt amplasate de regulă în frontul străzii, ușor retrase față de aliniament. Funcțiunile complementare ale zonei de locuit, altele decât cele care fac parte din zona instituțiilor publice, sunt reprezentate de unele mici dotări comerciale, diferite anexe gospodărești, adăposturi pentru animale și construcții pentru depozitarea și prelucrarea produselor agricole în cadrul gospodăriei. Anexele sunt amplasate în general în spatele construcției de locuit, în continuarea casei sau paralel cu strada, delimitând astfel partea construită a parcelei (curtea) de terenul agricol al acesteia. c). Zona activități de producție • zona unităților de producție industrială În localitate își desfășoară activitatea o serie de unități de producție industrială de mici dimensiuni. • zona unităților de producție agricolă și agro-zootehnică În trecut agricultura și mai ales creșterea animalelor erau componente importante ale economiei localității Vișea dar în ultimii ani au suferit o scădere . d). Zona spațiilor verzi (parcuri, recreere, sport) În localitate există un loc de joacă pentru copii, amplasate în partea centrala a Vișei, iar în sudul 33

Pagina 34

STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII 2020 localității există un teren de sport. e). Zona gospodărie comunală, cimitire Pe teritoriul localității Vișea există un două cimitire. Acestea sunt amplasate periferic, dar ușor accesibile din zona centrală. f). Zona căi de comunicație rutieră reprezintă rețeaua stradală a localității Vișea. Strada principală se suprapune cu DJ109D. Străzile și ulițele au trasee sinuoase, în bucle, prezentând uneori fundături, dovadă a dezvoltării spontane a așezării. Satul este dezvoltat de-a lungul căilor de circulație care ies din localitate, dar are și ulițe înfundate. 34

Pagina 35

STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII 2020 2.7.3. Intravilanul existent al localității Gădălin. Zone funcționale Localitatea Gădălin se află în zona de sud-est a UAT Jucu, pe drumul județean DJ161. Vatra satului s-a dezvoltat în zona de intersecție dintre drumul județean și ulița satului, care vine perpendicular pe DJ161. Intravilanul existent al satului Gădălin a fost stabilit prin PUG 2003 și are o suprafață de 192 ha, măsurat prin planimetrare. În momentul de față intravilanul satului Gădălin este alcătuit din 4 trupuri de intravilan, din care T1(trupul principal) este de mari dimensiuni, iar celelalte trei corpuri sunt mijlocii și mici iar suprafața reglementată de actualul PUG este de 198,20 ha. Localitatea Gădălin are următorul bilanț teritorial: BILANTUL TERITORIAL AL SUPRAFETELOR CUPRINSE IN INTRAVILANUL EXISTENT Suprafata Zona functionala HA % Locuinte si functiuni complementare 155,10 80,78% Unitati industriale si depozitare 2,20 1,15% Unitati agro-zootehnice 2,00 1,04% Institutii si servicii de interes public 1,90 0,99% Cai de comunicatie si transport, din care: 13,00 6,77% ▪ rutier 13,00 6,77% ▪ feroviar - - Spatii verzi, sport, agrement, protectie 12,00 6,25% Constructii tehnico-edilitare - - Gospodarie comunala-cimitire 2,80 1,46% Destinatie speciala 1,50 - Ape 1,50 0,78% TOTAL 192,00 100,00% a). Zona centrală și alte zone cu funcțiuni de interes public cuprinde parcele și construcții ce adăpostesc funcțiuni administrative și servicii publice. Foarte puține ca număr și restânse ca dimensiuni, sunt dispersate în zona centrală a localității. Ele nu formează o arie compactă și nu dispun de un spațiu urban reprezentativ, ci sunt risipite printre locuințe. Localitatea Gădălin dispune de următoarele dotări de interes public: Dotări de învățământ Învățământul în localitatea Gădălin este asigurat de o școală generală, cu clasele I-VIII. Trebuie menționat că o parte dintre copii urmează școala la Gherla sau Cluj-Napoca. Dotări culturale În localitate există un cămin cultural, care poate adăposti eventuale evenimente culturale, dar acestea sunt foarte rare. Clădirea căminului cultural este într-o stare relativ bună. Mai exista de asemenea și un centru de informare turistică. Dotări pentru sănătate Serviciile sanitare sunt asigurate de un dispensar. Culte În localitate se găsește un singur lăcaș de cult, de rit ortodox. Acesta este amplasat în zona centrală a trupului principal T1. Dotări comerciale și de prestări servicii Unitățile comerciale localizate în zona centrală și de-a lungul străzii principale, asigură necesarul populației satului Gădălin. De asemenea, satul Gădălin dispune de o moară. b). Zona de locuințe și funcțiuni complementare este cea mai extinsă zonă funcțională. Aceasta este constituită integral din locuințe individuale, în mare parte construcții parter, amplasate în cadrul unor parcele de formă aproximativ dreptunghiulară, situate cu latura îngustă spre stradă. Locuințele sunt amplasate de regulă în frontul străzii, ușor retrase față de aliniament. Funcțiunile complementare ale zonei de locuit, altele decât cele care fac parte din zona instituțiilor publice, sunt reprezentate de unele mici dotări comerciale, diferite anexe gospodărești, adăposturi pentru animale și construcții pentru depozitarea și prelucrarea produselor agricole în cadrul gospodăriei. Anexele sunt amplasate în general în spatele construcției de locuit, în continuarea casei sau paralel cu strada, delimitând astfel partea construită a parcelei (curtea) de terenul agricol al acesteia. 35

Pagina 36

STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII 2020 c). Zona activități de producție • zona unităților de producție industrială În localitate își desfășoară activitatea o serie de unități de producție industrială de mici dimensiuni. • zona unităților de producție agricolă și agro-zootehnică În trecut agricultura și mai ales creșterea animalelor erau componente importante ale economiei localității Gădălin, dar în ultimii ani au suferit o scădere . d). Zona spațiilor verzi (parcuri, recreere, sport) În localitate există două locuri de joacă pentru copii, amplasate în partea centrala a Gădălinului, iar în sudul localității există un teren de sport. e). Zona gospodărie comunală, cimitire Pe teritoriul localității Gădălin există un singur cimitir. Acesta este amplasat în imediata vecinătate a bisericii. Zona căi de comunicație rutieră reprezintă rețeaua stradală a localității Gădălin. Strada principală se suprapune cu Dj161. Străzile și ulițele au trasee sinuoase, în bucle, prezentând uneori fundături, dovadă a dezvoltării spontane a așezării. Ulița satului – DE4133/1 - se intersectează cu drumul județean în apropierea vetrei satului, care este dezvoltat preponderent de-a lungul axelor de circulație mai sus amintite. 36

Pagina 37

STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII 2020 2.7.4. Intravilanul existent al localității Jucu de Mijloc. Zone funcționale Localitatea Jucu de Mijloc s-a dezvoltat sub forma unei așezări compacte cu o vatră și cu o tramă stradală slab constituită. Ochiurile rețelei stradale au suprafețe mici, de 0,3-1 ha, iar construcțiile sunt dispuse neregulat fața de aliniament. Se observă tendința de apropiere de drumul național DN1C. Locuințele se îndepărtează de vatra satului, situată în apropierea Someșului Mic , noua amplasare fiind de-a lungul drumului comunal DC40, care face legătura între vatra satului și drumul național. În momentul de față intravilanul satului Jucu de Mijloc este alcătuit din 3 trupuri de intravilan:două de mari dimensiuni, și al treilea foarte mic. În momentul de față intravilanul satului Jucu de Mijloc este alcătuit din 3 trupuri de intravilan. Intravilanul stabilit prin PUG-ul aprobat în anul 2003 pentru localitatea Jucu de Mijloc are o suprafață de 196ha, calculată prin planimetrare. Din 2003, când a fost avizat ultimul PUG s-au întocmit Planuri Urbanistice Zonale. Acestea sunt: Aprobat prin Aviz nr.: Date proiect: Suprafațã: Beneficiar:Andresan Rasu 40/30.05.2007 Întocmit de: S.C. ARHIDOM S.R.L. Denumire proiect: PUZ-"INTRODUCERE TEREN ÎN INTRAVILAN", loc. Jucu de Mijloc F.N., comuna Jucu, jud. Cluj 27.700 mp Beneficiar: TURDEANU ȘTEF FLAVIU ANDREI, TURDEANU ȘTEF FLAVIA 18/06.02.208 Întocmit de: S.C. PRO ATRIUM S.R.L. Denumire proiect: PUZ – "ANSAMBLU DE LOCUINȚE D+P+6E, RACORDURI UTILITĂȚI", loc. Jucu de Mijloc , comuna Jucu, jud. Cluj 10,868 ha Beneficiar: S.C. DIC CONSTRUCT S.R.L. 57/13.....2008 Întocmit de: S.C. „PRO ATRIUM” S.R.L. Denumire proiect: PUZ – "ANSAMBLUL REZIDENȚIAL MILLENIUM ", loc. Jucu de Mijloc , comuna Jucu, jud. Cluj 42.000 mp În situația existentă, conform PUG 2003 + PUZ-urile aprobate ulterior, intravilanul localității Jucu de Mijloc sa extins la o suprafață de 202,04 ha. Bilanțul teritorial se prezintă în felul următor: a). Zona centrală și alte zone cu funcțiuni de interes public cuprinde parcele și construcții ce adăpostesc funcțiuni administrative și servicii publice . Dispersate în zona centrală a localității, nu formează o arie compactă și nu dispun de un spațiu urban reprezentativ, ci sunt risipite printre locuințe. Localitatea Jucu de Mijloc dispune de următoarele dotări de interes public: Dotări de învățământ Învățământul în localitatea Jucu de Mijloc este asigurat de o grădiniță și o școală generală, clasele I-VIII. Trebuie menționat că o parte dintre copii urmează școala la Gherla sau Cluj-Napoca. Culte În localitate se găsesc mai multe lăcașuri de cult, de confesiune greco-catolică , ortodoxă sau penticostală. Dotări comerciale și de prestări servicii Unitățile comerciale localizate în zona centrală și de-a lungul străzii principale, asigură necesarul populației satului Jucu de Mijloc. Turism Turismul este încurajat de prezența Motelului KM 17. b). Zona de locuințe și funcțiuni complementare este cea mai extinsă zonă funcțională. Aceasta este constituită aproape integral din locuințe individuale, în mare parte construcții parter, amplasate în cadrul unor parcele de formă aproximativ dreptunghiulară, situate cu latura îngustă spre stradă. Locuințele sunt amplasate de regulă în frontul străzii, ușor retrase față de aliniament. Funcțiunile complementare ale zonei de locuit, altele decât cele care fac parte din zona instituțiilor publice, sunt reprezentate de unele mici dotări comerciale, diferite anexe gospodărești, adăposturi pentru animale și construcții pentru depozitarea și prelucrarea produselor agricole în cadrul gospodăriei. Anexele sunt amplasate în general în spatele construcției de locuit, în continuarea casei sau paralel cu strada, delimitând astfel partea construită a parcelei (curtea) de terenul agricol al acesteia. 37

Pagina 38

STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII 2020 BILANTUL TERITORIAL AL SUPRAFETELOR CUPRINSE IN INTRAVILANUL EXISTENT Suprafata Zona functionala HA % Locuinte si functiuni complementare 145,80 74,39% Unitati industriale si depozitare 22,70 11,58% Unitati agro-zootehnice 3,00 1,53% Institutii si servicii de interes public 1,60 0,82% Cai de comunicatie si transport, din care: 11,00 5,61% ▪ rutier 11,00 5,61% ▪ feroviar - - Spatii verzi, sport, agrement, protectie 5,80 2,96% Constructii tehnico-edilitare - - Gospodarie comunala-cimitire 3,50 1,79% Destinatie speciala - - Ape 2,60 1,33% TOTAL 196,00 100,00% BILANTUL TERITORIAL AL SUPRAFETELOR CUPRINSE IN INTRAVILAN – inclusiv PUZ-uri Suprafata Zona functionala HA % Locuinte si functiuni complementare 150,84 74,66% Unitati industriale si depozitare 22,70 11,24% Unitati agro-zootehnice 3,00 1,48% Institutii si servicii de interes public 1,60 0,79% Cai de comunicatie si transport, din care: 12,00 5,94% ▪ rutier 12,00 5,94% ▪ feroviar - - Spatii verzi, sport, agrement, protectie 5,80 2,87% Constructii tehnico-edilitare - - Gospodarie comunala-cimitire 3,50 1,73% Destinatie speciala - - Ape 2,60 1,29% TOTAL 202,04 100,00% c). Zona activități de producție • zona unităților de producție industrială Există unități mici de producție industrială. De menționat este S.C. Midarom Abrasives S.R.L., o companie romanesca specializata în producția de corpuri abrazive cu liant elastic, destinate atât rectificării de mare precizie pe mașini de rectificat fără centre, cat și șlefuirii, lustruirii, finisării sau superfinisării diverselor piese din metal, lemn, sticla, etc. • zona unităților de producție agricolă și agro-zootehnică Pe teritoriul localității Jucu de Mijloc există unități de producție agricolă mici. d). Zona spațiilor verzi (parcuri, recreere, sport). În partea nord-vestică a localității Jucu de Mijloc, se remarcă prezența unui lac, iar în partea de sud a localității este localizat Stadionul Unirea Jucu . Nu există parcuri amenajate pentru petrecerea timpului liber. Aceasta este o disfuncționalitate majoră pe care prezentul PUG va încearcă să o remedieze prin prevederea de spații verzi. e). Zona gospodărie comunală, cimitire Pe teritoriul localității Jucu de Mijloc există două cimitire, separate pe confesiuni. Acestea sunt amplasate în zonele marginale ale localității, în zona de sud-vest, respectiv, nord-estică. Datorită distanței reduse dintre cimitir și locuințe adesea apar disfuncționalități. Zona căi de comunicație rutieră reprezintă rețeaua stradală a localității Jucu de Mijloc. Vatra satului este traversată de drumul comunal DC 40, care face legătura cu drumul național DN1C și cu Jucu de Sus. Așadar, satul este ușor accesibil din două direcții. Trama stradala este răsfirată, locuințele fiind dispuse de-a lungul căilor de acces în localitate. 38

Pagina 39

STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII 2020 2.7.5. Intravilanul existent al localității Jucu Herghelie Zone funcționale Satul Jucu Herghelie s-a dezvoltat în lungul drumului național DN1C, la o distanță de aproximativ 3 km față de reședința de comună, beneficiind de un acces facil datorită amplasării sale. Odată cu creșterea importanței drumului ce face legătura dintre Cluj-Napoca și Gherla (DN1C), localitatea a început să se extindă de-a lungul drumului. Această zonă poate fi asimilată tipologiei satului liniar, cu o singură stradă, mobilată pe ambele părți. În momentul de față intravilanul satului Jucu Herghelie este alcătuit din 3 trupuri de intravilan. Intravilanul reglementat prin PUG-ul aprobat în anul 2003 pentru localitatea Jucu Herghelie are o suprafață de 95 ha, dar suprafața totală este de 488,11 ha. Din 2003, când a fost avizat ultimul PUG s-au întocmit Planuri Urbanistice Zonale. Acestea sunt: Aprobat prin Aviz nr.: Date proiect: Suprafațã: Beneficiar: S.C. TETAROM S.A. 120/11.12.2008 Întocmit de: CONSILIUL JUDEȚEAN CLUJ Denumire proiect: PUZ – "MODIFICARE PUZ TETAROM III - JUCU" , comuna Jucu, jud. Cluj 540 ha Beneficiar: S.C. TETAROM S.A. 41/05.08.2013 Întocmit de: S.C. ARHIMAR- BIROU DE ARHITECTURĂ ȘI URBANISM Denumire proiect: PUZ – MODIFICARE PARȚIALĂ "PUZ PARC INDUSTRIAL TETAROM III - JUCU" , loc. Jucu Herghelie, comuna Jucu, jud. Cluj 1.595.647 mp În situația existentă, conform PUG 2003 + PUZ-urile aprobate ulterior, intravilanul localității Jucu Herghelie s-a extins la o suprafață de 508,5 ha. Bilanțul teritorial se prezintă în felul următor: 39

Pagina 40

STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII 2020 BILANTUL TERITORIAL AL SUPRAFETELOR CUPRINSE IN INTRAVILANUL EXISTENT Suprafata Zona functionala HA % Locuinte si functiuni complementare 19,00 20,00% Unitati industriale si depozitare 3,00 3,16% Unitati agro-zootehnice 47,20 49,68% Institutii si servicii de interes public 1,40 1,47% Cai de comunicatie si transport, din care: 6,50 6,84% ▪ rutier 4,00 4,21% ▪ feroviar 2,50 - Spatii verzi, sport, agrement, protectie 13,80 14,53% Constructii tehnico-edilitare - - Gospodarie comunala-cimitire 0,50 0,53% Destinatie speciala 3,40 - Ape 0,20 0,21% TOTAL 95,00 100,00% BILANTUL TERITORIAL AL SUPRAFETELOR CUPRINSE IN INTRAVILAN – inclusiv PUZ-uri Situatia existenta Suprafata Zona functionala HA % Locuinte si functiuni complementare 21,77 4,46% ▪ Locuire rurala 21,77 - ▪ Locuire colectiva - - ▪ Locuire semicolectiva - - Zona mixta – locuire si servicii - - Activități economice cu caracter terțiar - - Zona mixtă–locuire și activități economice cu caracter terțiar - - Unitati industriale si depozitare 280,28 57,42% ▪ Parc industrial 170,35 - ▪ Productie industriala cu caracter nepoluant 109,93 - Zona EXPO 36,44 - Unitati agro-zootehnice 30,98 6,35% Institutii si servicii de interes public 1,60 0,33% Cai de comunicatie si transport, din care: 27,14 5,56% ▪ rutier 24,64 5,05% ▪ feroviar 2,50 0,51% Spatii verzi, sport, agrement, protectie 82,15 16,83% ▪ Zone verzi cu acces public nelimitat - - ▪ Zone verzi de protectie - - ▪ Zona de agrement public/privat 82,15 - Constructii tehnico-edilitare 3,29 - Gospodărie comunală-cimitire 0,22 0,05% Destinatie speciala 4,04 - Ape 0,20 0,04% TOTAL 488,11 100,00% a). Zona centrală și alte zone cu funcțiuni de interes public cuprinde parcele și construcții ce adăpostesc funcțiuni administrative și servicii publice. Majoritatea acestora sunt concentrate în zona centrală a localității, în vecinătatea drumului național DN1C. Ele sunt dispuse de-a lungul drumului național DN1C și nu dispun de un spațiu urban cu potențial reprezentativ. Funcțiunile de interes public sunt mixate cu funcțiuni de locuire, acestea ne putând fi clar separate. Localitatea Jucu Herghelie dispune de următoarele dotări de interes public: Dotări de învățământ Învățământul în localitatea Jucu Herghelie este asigurat de o grădiniță și o școală generală, clasele I-VIII. Trebuie menționat că o parte dintre copii urmează școala la Gherla sau Cluj-Napoca. Atât grădinița cât și școala sunt amplasate în zona central-nordică a localității. Culte Localitatea adăpostește un lăcaș de cult, aparținând cultului ortodox , și anume Parohia Ortodoxă Jucu Gară. Dotări comerciale și de prestări servicii 40

Pagina 41

STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII 2020 Unitățile comerciale localizate în zona centrală și de-a lungul străzii principale, asigură necesarul populației satului Jucu Herghelie. b). Zona de locuințe și funcțiuni complementare este cea mai extinsă zonă funcțională. Zona destinată locuirii este constituită aproape integral din locuințe individuale, în mare parte construcții parter sau P + 1, amplasate în cadrul unor parcele de formă aproximativ dreptunghiulară, situate cu latura îngustă spre stradă. Locuințele sunt amplasate de regulă în frontul străzii, ușor retrase față de aliniament. Funcțiunile complementare ale zonei de locuit, altele decât cele care fac parte din zona instituțiilor publice, sunt reprezentate de unele mici dotări comerciale, diferite anexe gospodărești, adăposturi pentru animale și construcții pentru depozitarea și prelucrarea produselor agricole în cadrul gospodăriei. Anexele sunt amplasate în general în spatele construcției de locuit, în continuarea casei sau paralel cu strada, delimitând astfel partea construită a parcelei (curtea) de terenul agricol al acesteia. c). Zona activități de producție În decursul ultimului deceniu activitățile de producție industrială au cunoscut o creștere semnificativă. O zonă cu caracter industrial s-a conturat în partea central-nordică a satului, datorită construirii parcului Tetarom III. Activitățile de producție agricolă au cunoscut, pe de altă parte o perioadă de declin. • zona unităților de producție industrială În continuare vom prezenta principalele unități de producție industrială de pe teritoriul localității Jucu Herghelie:  BOSCH CLUJ PLANT − Bosch produce componente electronice pentru automobile, iar componentele finite produse aici sunt folosite la multe tipuri de sisteme, de la ABS până la parcarea automată. Componentele ajung la producători auto cunoscuți din vestul Europei, dar și în Iran și Rusia. − Bosch a deschis în primăvara lui 2014 fabrica de la Jucu aflată în parcul industrial Tetarom și este unul dintre cei mai importanți investitori de aici, alături de italienii de la De’Longhi care au preluat fosta hală Nokia. Bosch are la Cluj peste 1.500 de angajați și o producție lunară de peste un milion de produse finite.  S.C. DELONGHI ROMANIA S.R.L. − De’Longhi produce espressoare pentru cafea, iar la finalul lui 2016 compania avea 1.231 de angajați, conform informațiilor din Revisal, softul Inspecției Muncii. − În comparație, la începutul anului trecut producătorul avea 996 de oameni . De’Longhi a început în martie 2013 să realizeze espressoare de cafea în România în fabrica de la Jucu, ocupând astfel o parte din golul lăsat de finlandezii de la Nokia. −  S.C ECOLOR S.R.L. − Ecolor funcționează la Jucu din 2005. Compania-mamă a Ecolor este Gyllensvaans Mabler din Suedia, o firmă producătoare de mobilă înființată în 1946 și principalul furnizor al IKEA încă din 1952. • zona unităților de producție agricolă și agro-zootehnică La fel ca și în cazul localității Jucu de Sus, activitățile de producție agricolă și agro-zootehnică au fost într-un continuu declin în ultimul deceniu. Totuși, în comuna Jucu, există una dintre cele mai mari ferme de bovine din județul Cluj și singura care crește exclusiv rasă pură Holstein. Ferma a fost pusă pe picioare în urmă cu 10 ani, în 2006, când omul de afaceri Octavian Buzoianu a încheiat cu Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca un contract de asociere pentru cultivarea terenurilor care asigură producția pentru creșterea animalelor. Aici s-au făcut investiții de peste 5 milioane de euro, iar astăzi, Modern Farm este cea mai eficientă din întreg județul ca producție de lapte, cu o medie de 27 de litri de lapte pe cap de bovină pe zi. d). Zona spațiilor verzi (parcuri, recreere, sport) Satul Jucu Herghelie nu beneficiază în prezent de spații verzi, publice, amenajate. Aceasta este o disfuncționalitate majoră, pe care actualul PUG va încearcă să o rezolve prin prevederea unor spații cu destinația de parcuri. e). Zona gospodărie comunală, cimitire Pe teritoriul localității Jucu Herghelie există un un singur cimitir, având zone destinate diferitelor confesiuni. Cimitirul este amplasat în zona nordică a satului, pe un deal. f). Zona cu destinație specială este localizată la nord față de drumul național 41

Pagina 42

STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII 2020 DN 1C și reprezintă terenuri aflate în administrarea MapN. g). Zona căi de comunicație rutieră reprezintă rețeaua stradală a localității Jucu Herghelie. Satul este organizat integral de-a lungul drumului național DN1C, care este prevăzut cu o bandă de circulație, respectiv o bandă de urgență pe fiecare sens de mers, rigole și trotuare de-o parte și de alta a zonei carosabile. 2.8. ZONE CU RISCURI NATURALE 2.8.1. Alunecări de teren și solifluxiuni În Planul de analiză și acoperire a riscurilor, comuna Jucu, județul Cluj, elaborat în anul 2012 se menționează că alunecările de teren pot să apară ca urmare a ploilor abundente, îndeosebi în perioada de primăvară și toamnă, datorită unor fenomene de eroziune sau ca urmare a desfășurării unor activități umane (lucrări de construcții, tăieri abuzive ale fondului forestier) și se pot produce în: • Jucu de Sus, în partea de est, afectând un număr redus de locuințe; • Gădălin, în câteva zone periferice trupului principal de intravilan, afectând un număr foarte mic de locuințe; • Vișea, în partea sud-estică a localității, afectând un număr redus de locuințe. 2.8.2. Terenuri proaste de fundare, neconsolidate, dificile Această categorie delimitează terenurile care au nevoie de studii speciale de fundare din cauza terenurilor neconsolidate și dificile. • Jucu de Sus prezintă porțiuni de teren de acest tip pe alocuri, periferic, sau chiar izolate, în nordul localității Jucu de Sus; • Jucu Herghelie și Jucu de Mijloc au suprafețe mari de terenuri neconsolidate; • Gădălin prezintă suprafețe izolate, situate periferic trupului principal de intravilan; • Vișea nu prezintă terenuri neconsolidate. 2.8.3. Eroziuni de maluri Nu au fost semnalate zone afectate de eroziuni de maluri în Planul de analiză și acoperire a riscurilor. 2.8.4. Dislocări de stânci Nu au fost semnalate zone afectate de dislocări de stânci, mai ales că relieful este de preponderent de deal și pe de-a lungul cursurilor râurilor, de luncă. 2.8.5. Văi torențiale Nu sunt menționate zone afectate de văi torențiale. 2.8.6. Zone inundabile În Planul de analiză și acoperire a riscurilor se menționează că inundații pe teritoriul comunei Jucu pot să apară ca urmare a revărsării văilor care traversează satele comunei, a scurgerilor de pe versanți în urma unor ploi abundente, topirii rapide a stratului de zăpadă sau blocării cursurilor de apă de alunecări de teren sau ghețuri. • Pe teritoriul localității Jucu de Sus se pot produce inundații cu risc mare pe o suprafață de 1,88 ha; un risc mediu de inundații îl prezintă 9,27 ha din teritoriul localității, iar 17, 10 ha au un risc scăzut de inundații. • Pe teritoriul localității Jucu Herghelie se pot produce inundații cu risc mare pe o suprafață de 150,63 ha; un risc mediu de inundații îl prezintă 270,30 ha din teritoriul localității, iar 326,53 ha au un risc scăzut de inundații. • Pe teritoriul localității Jucu de Mijloc se pot produce inundații cu risc mare pe o suprafață de 4,18 ha; un risc mediu de inundații îl prezintă 12,26 ha din teritoriul localității, iar 28,25 ha au un risc scăzut de inundații. La nivelul întregului UAT Jucu, se pot produce inundații cu risc mare pe o suprafață de 264,16 ha; un risc mediu de inundații îl prezintă 555,22 ha , iar 690,29 ha au un risc scăzut de inundații. 2.8.7. Zone mlăștinoase În studiile întocmite nu sunt menționate zone mlăștinoase. 42

Pagina 43

STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII 2020 2.9. ECHIPAREA TEHNICO-EDILITARĂ 2.9.1. Gospodărirea apelor Pentru ameliorarea riscului la inundații sunt necesare lucrări de decolmatare a văilor râurilor precum și lucrări mai ample de-a lungul Someșului Mic. 2.9.2. Alimentare cu apă Alimentarea cu apa pentru satele Jucu Herghelie, Jucu de Sus și Jucu de Mijloc este realizată prin branșamente din conducta de aducțiune CLUJ NAPOCA- DEJ. Aceste sate dispun de rețea de alimentare pe razele întregilor localități. În satele Vișea și Gădălin alimentarea cu apă este rezolvată local prin puțuri săpate în incinta propietăților și prin captări de coastă. Pentru realizarea rețelei de alimentare cu apă se propune extinderea acesteia din localitatea Jucu de Sus. 2.9.3. Canalizare Satele Jucu Herghelie, Jucu de Sus și Jucu de Mijloc dispun de un sistem de canalizare a apelor uzate menajere. Satele Vișea și Gădălin nu dispun de un sistem de canalizare menajeră. În prezent apele uzate menajere sunt colectate în sistem local, în bazine vidanjabile sau sunt deversate în canalele de curgere a apelor pluviale. Apele uzate menajere colectate în sistem local sunt transportate cu vidanje și apoi deversate pe câmp, sau la stația de epurare a municipiul Cluj Napoca. Colectarea apelor pluviale se face prin rigolele (șanțurile) existente de-a lungul drumurilor din zona studiată, care le transportă și le deversează în Raul Someșul Mic și pârâurile care traversează localitățile comunei Jucu. 2.9.4. Alimentarea cu energie electrică Zona studiată este traversată de linii electrice aeriene de 20 KV și 0.40 KV, din care se alimentează consumatorii comunei. Liniile electrice aeriene LEA de 0.40 KV sunt amplasate predominant pe un traseu situat în afara intravilanului localităților, cu excepția racordurile la posturile de transformare, și porțiunile de traversare a localităților, care sunt amplasate în intravilanul localităților. Localitățile comunei Jucu sunt alimentate cu energie electrică de la sistemul energetic național, din posturi de transformare situate în zone ușor accesibile: Distribuția se face prin LEA de 0,4 KV, pe stâlpi din beton armat amplasați pe marginea drumurilor județene și comunale ce străbat comuna. Pe acest traseu este prevazut parțial și iluminatul public. 2.9.5. Alimentarea cu energie termică Alimentarea cu energie termică a obiectivelor din zona studiată se face cu gaze naturale, combustibil solid (lemn, etc.) și gaz lichid sub presiune, tip GPL, în rezervoare sau butelii de diferite capacități. Pentru încălzirea locuințelor, în funcție de combustibilul folosit se folosesc cazane de încălzire centrala pe gaz sau combustibil solid, la care sunt racordate corpuri de încălzire statice. Încălzirea locuințelor se face și cu sobe de teracotă, fontă și tablă, folosind combustibil solid. 2.9.6. Alimentare cu gaze naturale Alimentarea cu gaze naturale este asigurată pe raza tuturor satelor comunei Jucu și se face din conducta de repartiție de presiune medie CLUJ NAPOCA-GHERLA. 2.9.7. Gospodărie comunală Deșeurile menajere sunt colectate o dată pe săptămână de către o firmă specializată și sunt transportate la Centrul de Management Integrat al Deșeurilor Cluj, unde sunt procesate. 2.9.8. Telecomunicații Rețeaua de telefonie mobilă în prezent asigură acoperire parțială a zonei studiate. Liniile de telecomunicații sunt aeriene, amplasate pe stâlpi din lemn și pe stâlpii de distribuție LEA 0,40 KV. 43

Pagina 44

STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII 2020 Recepția radio-tv se face prin antene și cablu tv. 2.9.9. Disfucționalități Apa • Lipsa rețelelor de alimentare cu apă pentru satele Vișea și Gădălin; • Apa din sursele locale nu este tratată și controlată periodic din punct de vedere biologic Canalizare menajeră • Lipsa rețelelor de canalizare menajeră: Vișea și Gădălin în totalitate • Poluarea stratului apei freatice și a apelor de suprafață • Poluarea mediului înconjurător Energie electrică • Lipsa parțială a iluminatului public Telecomunicații • Nu toate gospodăriile dispun de linie telefonică • Lipsa rețelelor de internet și CATV • Acoperirea cu semnal GSM Alimentarea cu energie termică • Poluarea atmosferei cu fum și a mediului ambiant cu deșeuri rezultate. 44

Pagina 45

STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII 2020 2.10. PROBLEME DE MEDIU O problemă majoră a mediului la momentul actual o constituie poluarea. O sursă de poluare o constituie drumul național DN1C, intens circulat, datorită emisiilor ridicate de dioxid de carbon și hidrocarburi nearse. Poluarea chimică este însoțită și de poluarea fonică. Majoritatea poluanților sunt apoi "spălați" de către ploaie, zăpadă sau ceață. Această ploaie acidă ajunge în sol și în sursele de apă, poluându-le, putând să afecteze și sănătatea umană. Lipsa rețelelor de canalizare constituie o altă sursă de poluare, atât a solului cât și a apelor și implicit a pânzei de apă freatică. Metodele iraționale de administrare a solului au degradat serios calitatea lui, au cauzat poluarea și au accelerat eroziunea. Tratarea solului cu îngrășăminte chimice, pesticide și fungicide omoară organisme utile cum ar fi unele bacterii, fungi și alte microorganisme. Acest proces omoară fără discriminare chiar și organismele benefice și lasă solul steril și dependent de îngrășăminte pentru a suporta creșterea plantelor. În consecință, se folosesc tot mai multe îngrășăminte, ceea ce duce la poluarea râurilor și lacurilor în perioadele cu inundații. Analiza istorică pe ultimii zece ani (2009-2018) a pus în evidență frecvente depășiri cu caracter local, în special la nitrați, fosfați și sulfați în toate corpurile de apă subterană monitorizate de A.B.A. Someș-Tisa. Astfel, în anul 2009, depășiri cu caracter local la nitrați au avut loc la punctele de monitorizare hidrogeologică de la Gherla, Borșa, Bonțida, Câmpenești, Apahida, la indicatorul sulfați la Jucu. 5 Comuna Jucu a fost identificată ca zonă vulnerabilă la poluarea cu nitrați din surse agricole. 6 Figure 1: Cantități de poluanți evacuați în receptori naturali (Sursa datelor: PATJ) Principalele unități poluatoare de pe raza comunei sunt:  SC MAC FARMACONS SRL – producător compuși chimici organici  SC ONCOS IMPEX SRL – crescătorie intensivă a păsărilor de curte și a porcilor cu capacitate de peste 40 000 de locuri pentru păsării de curte  fermă de bovine pentru 400 de capete După aderarea României la Uniunea Europeană în anul 2007 au fost instituite

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.