Plan Urbanistic General (PUG)
Vol I Memoriu general
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 3,1 MB · modificat pe site: 23.05.2024
Pagina sursă
Cum citez acest document
Plan Urbanistic General (PUG), „Vol I Memoriu general”, Comuna Jucu, jud. Cluj. Sursa: http://www.primariajucu.ro/wp-content/uploads/2024/03/Vol-I-Memoriu-general.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/cluj/jucu/158387-vol-i-memoriu-general, 18.11.2026)
Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
VOLUMUL I
MEMORIU GENERAL
REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL
COMUNA
JUCU, JUD. CLUJ
Proiect nr :42/2017
Data: 2021
Pagina 2
RAUM
birou de arhitectură și (r)urbanism
RO 400633 Cluj-Napoca
Str. Octavian Goga, nr. 41
Tel: +40 723 624 272
email:[email protected]
A. FIȘA PROIECTULUI
Reactualizare Plan Urbanistic General
DENUMIREA LUCRĂRII :
Comuna JUCU
NUMĂRUL VOLUMULUI : I
DENUMIREA VOLUMULUI: MEMORIU GENERAL
BENEFICIAR : COMUNA JUCU, JUD. CLUJ
PROIECTANT GENERAL : S.C. RAUM .S.R.L.
NUMĂRUL DE ORDINE AL
DOCUMENTAȚIEI : 42/2017
DATA PREDĂRII : 2021
2
Pagina 3
RAUM
birou de arhitectură și (r)urbanism
RO 400633 Cluj-Napoca
Str. Octavian Goga, nr. 41
Tel: +40 723 624 272
email:[email protected]
B. LISTA SEMNĂTURILOR
PROIECTANT GENERAL:
S.C. RAUM S.R.L.
COORDONATOR: arh. Horațiu Răcășan
ȘEF PROIECT: arh. Horațiu Răcășan
PROIECTANȚI : arh. Crina Petca
arh. Teodora Pop
STUDII DE FUNDAMENTARE:
STUDIU DE TRAFIC: ASOCIAȚIA MOS – MOBILITATE SUSTENABILĂ
COORDONATOR: Ș. L. dr. ing. Rodica Cadar
COLECTIV DE
Ș. L. dr. ing. Rodica Cadar
ELABORARE:
Ș. L. dr. ing. Melania Boitor
Ing. Mara Dumitrescu
STUDIU ISTORIC: MUZEUL NAȚIONAL DE ISTORIE A TRANSILVANIEI
COLECTIV DE
drd. Bajusz Mátyás
ELABORARE:
dr. Mihály Melinda
dr. Zsolt Kovács – expert MCIN
3
Pagina 4
RAUM
birou de arhitectură și (r)urbanism
RO 400633 Cluj-Napoca
Str. Octavian Goga, nr. 41
Tel: +40 723 624 272
email:[email protected]
STUDIU SOCIOLOGIC
COLECTIV DE
dr. Viorel-Mihai Cioflică
ELABORARE:
STUDIU DE RISC: S.C. GEOTECHNIC SVIS S.R.L.
COLECTIV DE
Ing. Geol. Otilia Rugina
ELABORARE:
Ing. Geol. Fazakas Anton
Ing. Geol. Anca Hebriștean
STUDIU HIDROLOGIC
COORDONATOR: Ing. Mihai Sârb
4
Pagina 5
RAUM
birou de arhitectură și (r)urbanism
RO 400633 Cluj-Napoca
Str. Octavian Goga, nr. 41
Tel: +40 723 624 272
email:[email protected]
C. BORDEROU PIESE SCRISE ȘI DESENATE
A. FIȘA PROIECTULUI
B. LISTA SEMNĂTURILOR
C. BORDEROU PIESE SCRISE ȘI DESENATE
Certificat de urbanism nr. 166/2017
Copie CI iar – Valentin-Dorel Pojar în calitate de primar al comunei Jucu
Copie CIF - Comuna Jucu
D. MEMORIU GENERAL................................................................................................................................. 7
1.INTRODUCERE....................................................................................................................................... 7
1.1.DATE DE RECUNOAȘTERE A DOCUMENTAȚIEI..........................................................................7
1.2.OBIECTUL LUCRĂRII...................................................................................................................... 8
1.3.SURSE DE DOCUMENTARE......................................................................................................... 12
2.STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII..................................................................................................... 13
2.1.EVOLUȚIE...................................................................................................................................... 13
2.2.ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL........................................................................................ 14
2.3.RELAȚII ÎN TERITORIU................................................................................................................. 17
2.4.ACTIVITĂȚI ECONOMICE............................................................................................................. 18
2.5.POPULAȚIE. ELEMENTE DEMOGRAFICE ȘI SOCIALE..............................................................25
2.6.CIRCULAȚIE.................................................................................................................................. 28
2.7.INTRAVILAN EXISTENT. ZONE FUNCȚIONALE. BILANȚ TERITORIAL......................................30
2.8.ZONE CU RISCURI NATURALE.................................................................................................... 42
2.9.ECHIPAREA TEHNICO-EDILITARĂ............................................................................................... 43
2.10.PROBLEME DE MEDIU............................................................................................................... 45
2.11.DISFUNCȚIONALITĂȚI................................................................................................................ 52
2.11.1.Disfuncționalități la nivelul comunei............................................................................................52
2.11.2.Disfuncționalități la nivelul localităților ......................................................................................52
2.11.3.NECESITĂȚI ȘI OPȚIUNI ALE POPULAȚIEI............................................................................53
3.PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ...................................................................................57
3.1.STUDII DE FUNDAMENTARE....................................................................................................... 57
3.2.EVOLUȚIA POSIBILĂ, PRIORITĂȚI...............................................................................................64
3.3.OPTIMIZAREA RELAȚIILOR ÎN TERITORIU................................................................................64
3.4.DEZVOLTAREA ACTIVITĂȚILOR................................................................................................... 65
3.5.EVOLUȚIA POPULAȚIEI................................................................................................................ 65
3.6.ORGANIZAREA CIRCULAȚIEI....................................................................................................... 67
3.7.INTRAVILAN PROPUS. ZONE FUNCȚIONALE. BILANȚ TERITORIAL........................................74
3.8.MĂSURI ÎN ZONELE CU RISCURI NATURALE............................................................................81
3.9.DEZVOLTAREA ECHIPĂRII EDILITARE........................................................................................81
3.10.PROTECȚIA MEDIULUI............................................................................................................... 83
3.11.REGLEMENTĂRI URBANISTICE................................................................................................. 84
3.11.1.OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ.......................................................................................88
4.CONCLUZII. MĂSURI ÎN CONTINUARE............................................................................................... 92
ANEXA 1 – Limite de protecție obiective de patrimoniu.............................................................................93
(P1 și P14) Lista de coordonate a zonei de protecție a Castelului Teleki și a fostei mori din Jucu de
Sus....................................................................................................................................................... 93
P2) Lista de coordonate aferentă Conacului Petrichevich-Horvath.......................................................94
(P3) Lista de coordonate aferentă Bisericii reformate din Vișea..........................................................94
(P4) Lista de coordonate aferentă Vilei Hubertus................................................................................94
(P5) Liste de coordonate aferente sitului arheologic punct ”Staniște” ..................................................95
(P6) Liste de coordonate aferente sitului arheologic punct cimitirul Bisericii Ortodoxe.........................96
(P7) Liste de coordonate aferente sitului arheologic punct ”Budălău Mic”............................................97
(P8) Liste de coordonate aferente sitului arheologic punct ”Budălău Mare”.........................................98
(P9) Liste de coordonate aferente sitului arheologic punct ”Dealul Viilor”.............................................99
(P10) Liste de coordonate aferente sitului arheologic punct ”Dealul Crucii”.......................................100
(P11) Liste de coordonate aferente sitului arheologic punct ”Pădurea Mineșului”..............................101
(P12) Liste de coordonate aferente sitului arheologic punct ”Râtul Boilor” - Villa rustica....................102
5
Pagina 6
RAUM
birou de arhitectură și (r)urbanism
RO 400633 Cluj-Napoca
Str. Octavian Goga, nr. 41
Tel: +40 723 624 272
email:[email protected]
E. REGULAMENT LOCAL DE URBANISM
F. PIESE DESENATE
Nr.
Denumire planșă: Scara:
planșă:
1 Încadrare în teritoriu, com. Jucu, jud. Cluj 1:20 000
Situația existentă - disfuncționalități
2.1 Situația existentă – Disfuncționalități, reședința de comună Jucu de Sus, jud. Cluj 1:5 000
2.2 Situația existentă – Disfuncționalități, sat Vișea, jud. Cluj 1:5 000
2.3 Situația existentă – Disfuncționalități, sat Gădălin jud. Cluj 1:5 000
2.4 Situația existentă – Disfuncționalități, sat Jucu de Mijloc, jud. Cluj 1:5 000
2.5 Situația existentă – Disfuncționalități, sat Jucu Herghelie, jud. Cluj 1:5 000
Reglementări urbanistice - Zonificare funcțională
Reglementări urbanistice – Zonificare funcțională, reședința de comună Jucu de
3.1 1:5 000
Sus, jud. Cluj
3.2 Reglementări urbanistice - Zonificare funcțională, sat Vișea, jud. Cluj 1:5 000
3.3 Reglementări urbanistice – Zonificare funcțională, sat Gădălin, jud. Cluj 1:5 000
3.4 Reglementări urbanistice – Zonificare funcțională, sat Jucu de Mijloc, jud. Cluj 1:5 000
3.5 Reglementări urbanistice – Zonificare funcțională , sat Jucu Herghelie, jud. Cluj 1:5 000
Reglementări – Echipare tehnico-edilitară
Reglementări – Echipare tehnico-edilitară, reședința de comună Jucu de Sus, jud.
4.1 1:5 000
Cluj
4.2 Reglementări – Echipare tehnico-edilitară, sat Vișea, jud. Cluj 1:5 000
4.3 Reglementări – Echipare tehnico-edilitară, sat Gădălin, jud. Cluj 1:5 000
4.4 Reglementări – Echipare tehnico-edilitară, sat Jucu de Mijloc, jud. Cluj 1:5 000
4.5 Reglementări – Echipare tehnico-edilitară, sat Jucu Herghelie, jud. Cluj 1:5 000
Proprietatea asupra terenurilor
5.1 Proprietatea asupra terenurilor, reședința de comună Jucu de Sus, jud. Cluj 1:5 000
5.2 Proprietatea asupra terenurilor, sat Vișea, jud. Cluj 1:5 000
5.3 Proprietatea asupra terenurilor, sat Gădălin, jud. Cluj 1:5 000
5.4 Proprietatea asupra terenurilor, sat Jucu de Mijloc, jud. Cluj 1:5 000
5.5 Proprietatea asupra terenurilor, sat Jucu Herghelie, jud. Cluj 1:5 000
Planșe reglementări unități teritoriale de referință
Reglementări – Unități teritoriale de referință, reședința de comună Jucu de Sus,
6.1 1:5 000
jud. Cluj
6.2 Reglementări – Unități teritoriale de referință, sat Vișea, com. Bonțida, jud. Cluj 1:5 000
6.3 Reglementări – Unități teritoriale de referință, sat Gădălin, com. Bonțida, jud. Cluj 1:5 000
6.4 Reglementări – Unități teritoriale de referință, sat Jucu de Mijloc, jud. Cluj 1:5 000
6.5 Reglementări – Unități teritoriale de referință, sat Jucu Herghelie, jud. Cluj 1:5 000
7 Strategia de dezvoltare spațială a comunei Jucu 1:25 000
G. STUDII DE FUNDAMENTARE
Întocmit,
arh. / urb. Horațiu Răcășan
arh. Crina Petca
6
Pagina 7
RAUM
birou de arhitectură și (r)urbanism
RO 400633 Cluj-Napoca
Str. Octavian Goga, nr. 41
Tel: +40 723 624 272
email:[email protected]
D. MEMORIU GENERAL
1. INTRODUCERE
1.1. DATE DE RECUNOAȘTERE A DOCUMENTAȚIEI
Denumirea lucrării: Reactualizare Plan urbanistic general
(P.U.G.) al comunei Jucu, județul Cluj
Beneficiar : Comuna Jucu, jud. Cluj
Proiectant general : S.C. RAUM S.R.L,
Data elaborării: 2018-2021
7
Pagina 8
INTRODUCERE 2020
1.2. OBIECTUL LUCRĂRII
Conform Legii 350/2001, cu completările și modificările ulterioare, obiectivele lucrări sunt
următoarele:
(1) Planul urbanistic general are atât caracter director, cât și de reglementare și reprezintă principalul
instrument de planificare operațională, constituind baza legală pentru realizarea programelor și acțiunilor de
dezvoltare. Fiecare unitate administrativ-teritorială are obligația să întocmească și să aprobe Planul
urbanistic general, care se actualizează periodic la cel mult 10 ani.
(2) Planul urbanistic general cuprinde reglementări pe termen scurt, la nivelul întregii unități administrativ
teritoriale de bază, cu privire la:
a) stabilirea și delimitarea teritoriului intravilan și relațiile cu teritoriul administrativ al localității;
b) stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan;
c) zonificarea funcțională în corelație cu organizarea rețelei de circulație;
d) delimitarea zonelor afectate de servituți publice;
e) modernizarea și dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare;
f) stabilirea zonelor protejate și de protecție a monumentelor istorice și a siturilor arheologice
reperate;
f1) zonele care au instituite un regim special de protecție prevăzut în legislația în vigoare;
g) formele de proprietate și circulația juridică a terenurilor;
h) precizarea condițiilor de amplasare și conformare a volumelor construite, amenajate și plantate.
i) zonele de risc natural delimitate și declarate astfel, conform legii, precum și măsurile specifice
privind prevenirea și atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor și realizarea construcțiilor în aceste
zone.
j) zone de risc datorate unor depozitări istorice de deșeuri.
(3) Planul urbanistic general cuprinde prevederi pe termen mediu și lung cu privire la:
a) evoluția în perspectivă a localității;
b) direcțiile de dezvoltare funcțională în teritoriu;
c) traseele coridoarelor de circulație și de echipare prevăzute în planurile de amenajare a teritoriului
național, zonal și județean;
d) zonele de risc natural delimitate și declarate astfel, conform legii, precum și măsurile specifice
privind prevenirea și atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor și realizarea construcțiilor în aceste
zone;
e) lista principalelor proiecte de dezvoltare și restructurare;
f) stabilirea și delimitarea zonelor cu interdicție temporară și definitivă de construire;
g) delimitarea zonelor în care se preconizează operațiuni urbanistice de regenerare urbană.
1.2.1. Solicitări ale temei program
Prezenta lucrare reprezintă reactualizarea Planului Urbanistic General al comunei Jucu, județul Cluj,
elaborat în anul 2003 de către S.C. ARCOR-Arhitectură și Design S.R.L. Cluj-Napoca.
Lucrarea urmează să stabilească strategiile, prioritățile și reglementările referitoare la utilizarea
terenurilor și construcțiilor din cadrul teritoriului intravilan al comunei Jucu, pentru următoarea perioadă de 10
ani, respectiv până în anul 2029.
Principalele obiective ale prezentei documentații sunt:
identificarea posibilităților și potențialului de dezvoltare a comunei din punct de vedere
economic, cultural și demografic;
redefinirea limitelor intravilanului localităților în vederea conformării cu schimbările polilor de
interes și cu solicitările beneficiarului;
stabilirea destinației generale și a condițiilor de construibilitate a terenurilor din intravilan;
stabilirea unor legături optime atât intra-comunale cât și în cadrul localităților prin ameliorarea și
dezvoltarea rețelei de drumuri și străzi;
corelarea Planului Urbanistic General cu lucrările de dezvoltare a rețelelor tehnico - edilitare
aflate în curs de proiectare sau de execuție;
identificarea problemelor de mediu și stabilirea măsurilor de rezolvare a acestora prin instituirea
de zone protejate sau de protecție și regulamente aferente;
identificarea obiectivelor cu valoare de patrimoniu și stabilirea măsurilor de protecție a acestora;
stabilirea și ierarhizarea obiectivelor de interes public, precum și a măsurilor privind modificările
de proprietate necesare pentru realizarea acestora;
elaborarea Regulamentelor Locale de Urbanism care să stabilească condițiile concrete de
construire și utilizare a terenurilor pe întreg teritoriul administrativ al comunei, în vederea
atingerii scopurilor enumerate mai sus.
8
Pagina 9
INTRODUCERE 2020
Lucrarea de față oferă beneficiarului posibilitatea aplicării propunerilor Planului Urbanistic General prin:
inițierea de proiecte de fezabilitate;
inițierea de planuri urbanistice zonale (P.U.Z.) și de detaliu (P.U.D.);
eliberarea de certificate de urbanism, cu obligativitatea respectării Regulamentelor Locale de
Urbanism;
eliberarea de autorizații de construire, cu obligativitatea respectării Regulamentelor Locale de
Urbanism.
1.2.2. Prevederi ale programului de dezvoltare a localităților, inițiat și aprobat
de consiliul local
Planul Urbanistic General al localităților comunei Jucu este considerat parte integrantă a strategiei
de dezvoltare a comunei, respectiv a județului Cluj, și se axează pe aceleași sectoare prioritare ca și
strategia regională: competitivitate, transporturi, resurse umane, dezvoltare rurală și mediu.
Planul Național Strategic pentru Dezvoltare Rurală 2007-2013 are în vedere următoarele obiective generale
de dezvoltare:
• creșterea dinamismului economic al zonelor rurale din România, inclusiv dezvoltarea durabilă a
sectorului agricol și forestier;
• conservarea și îmbunătățirea mediului natural;
• creșterea dinamismului social și a calității vieții în zonele rurale.
La nivel județean au fost identificate două tipuri de obiective, strategice, respectiv prioritare.
Obiectivele prioritare la nivelul județului Cluj sunt următoarele:
• dezvoltarea infrastructurilor majore – transporturi;
• integrarea regională și dezvoltarea metropolitană;
• valorificarea patrimoniului imobiliar al Consiliului Județean Cluj;
• valorificarea patrimoniului natural;
• dezvoltarea zonală a infrastructurilor edilitare;
• dezvoltarea infrastructurii pentru cercetarea științifică integrată și stimularea mediului de afaceri;
• reabilitarea și modernizarea patrimoniului rețelei de învățământ
Obiectivele strategice au fost elaborate în funcție de cele 5 sectoare prioritare:
• creșterea competitivității economice bazate pe cunoaștere;
• dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de transport;
• protejarea și îmbunătățirea calității mediului;
• dezvoltarea resurselor umane, creșterea gradului de ocupare și combaterea excluziunii sociale;
• dezvoltarea economiei rurale și creșterea productivității în sectorul agricol;
• participarea echilibrată a tuturor comunelor din județul Cluj la procesul de dezvoltare socio-
economică.
Pentru zona metropolitană Cluj-Napoca, din care face parte și comuna Jucu s-au identificat următoarele
sectoare prioritare în ordinea importanței:
• învățământ superior;
• informatică și activități conexe;
• cercetare;
• transporturi aeriene;
• industrie de mașini și aparate electrice;
• gospodăria resurselor de apă, captarea, tratarea și distribuirea apei;
• transporturi terestre
• transporturi prin conducte;
• hoteluri și restaurante;
• producția, transportul și distribuția energiei electrice;
• industria de mijloace de tehnică de calcul și de birou.
Planul strategic de dezvoltare locală al comunei Jucu pentru perioada 2014-2020 a identificat următoarele
obiective generale:
• dezvoltarea infrastructurii de bază;
• dezvoltarea economică a comunei Jucu;
• valorificarea patrimoniului natural și cultural;
• îmbunătățirea calității vieții a locuitorilor.
Pornind de la obiective generale au fost elaborate următoarele obiective specifice:
• modernizarea, dezvoltarea și reabilitarea infrastructurii locale:
1. reabilitarea și extinderea drumurilor de exploatație agricolă;
2. modernizarea și extinderea drumurilor comunale în toate localitățile;
3. îmbunătățirea infrastructurii rutiere forestiere.
• modernizarea și dezvoltarea infrastructurii de utilități :
9
Pagina 10
INTRODUCERE 2020
1. introducerea canalizării în localitățile Gădălin și Vișea;
2. construirea unei stații de tratare și epurare ;
3. extinderea iluminatului public;
4. construirea podului peste Someș, între Jucu de Mijloc și Jucu de Sus-Molitura;
• îmbunătățirea accesului populației la infrastructura informatică modernă:
1. dotarea unităților educaționale , culturale, sociale și a instituțiilor publice cu mijloace
informatice moderne;
• gestionarea eficientă a situațiilor de urgență:
1. dotarea serviciului pentru situații de urgență cu utilaje performante;
• dezvoltarea sustenabilă a agriculturii și zootehniei în comună:
1. înființarea unor centre de colectare și depozitare a produselor agricole și animaliere;
2. accesarea fondurilor nerambursabile în vederea înființării și dezvoltării exploatațiilor agricole;
3. stimularea înființării și asigurarea funcționalității unor asociații agricole și de creștere a
animalelor;
4. organizarea și desfășurarea unor cursuri de calificare în domeniul agricol;
5. înființarea unui abator care să deservească comuna Jucu și comunele învecinate;
6. amenajarea unor sisteme de irigații;
• diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului
1. susținerea și promovarea turismului și agroturismului;
2. amenajare lac sărat în localitatea Jucu de Sus;
3. susținerea dezvoltării serviciilor conexe turismului;
• susținerea antreprenoriatului la nivel de comună
1. încurajarea populației spre dezvoltarea unor activități economice independente;
2. desfășurarea de cursuri și instruiri cu privire la realizarea unor planuri de afaceri;
3. informarea locuitorilor cu privire la posibilitățile de accesare a fondurilor nerambursabile;
• conservarea, protecția, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural
1. înființarea unui spațiu cultural;
2. restaurarea , conservarea și accesibilizarea așezămintelor monahale;
3. punerea în valoare și conservarea patrimoniului cultural existent în comuna Jucu;
• crearea și promovarea unei identități vizuale a Comunei Jucu
1. înființarea unui nou ”look” pentru comuna Jucu;
2. reamenajarea platoului central al localității Jucu de Sus, comuna Jucu, jud. Cluj;
3. amplasarea unei statui ecvestre pe teritoriul comunei Jucu;
• revitalizarea și dezvoltarea activităților culturale
1. înființarea unei case de cultura la nivelul comunei;
2. înființarea unui eveniment cultural anual în vederea promovării tradițiilor și meșteșugurilor
locale;
• asigurarea serviciilor medicale de specialitate la nivel de comună
1. înființarea unor puncte sanitare umane în comună;
2. înființarea unui laborator de radiologie dentară;
3. înființarea unei farmacii veterinare;
4. achiziționarea unor dotări performante pentru cabinetele medicale;
5. înființarea unui serviciu de ambulanță;
• dezvoltarea serviciilor sociale
1. implementarea unui sistem de asistență socială la domiciliu;
2. înființarea unui centru de zi pentru bătrâni;
3. amenajarea/construirea unor locuințe sociale;
• îmbunătățirea calității condițiilor pentru desfășurarea actului educațional
1. finalizarea lucrărilor de construire a clădirii aferente școlii noi din Jucu de Sus;
2. înființarea unui centru de tip ”Școală după școală”;
3. creșterea calității actului educațional prin amenajarea unor laboratoare de specialitate și
achiziționarea unor dotări moderne;
• dezvoltarea activităților recreaționale la nivelul comunei
1. înființarea unui spațiu de joacă în Jucu Herghelie;
• sprijinirea inițiativelor de protecție a mediului
1. informarea, conștientizarea și educarea comunității locale cu privire la necesitatea asigurării
protecției mediului;
2. dezvoltarea unor programe și activități pentru protecția mediului;
• creșterea capacității administrative la nivel local
1. specializarea și perfecționarea funcționarilor publici;
2. îmbunătățirea cadastrală și a înregistrării proprietăților;
• dezvoltarea activităților și infrastructurii sportive
1. înființarea unei săli de sport în localitatea Gădălin;
2. înființarea unui liceu cu program sportiv.
10
Pagina 11
INTRODUCERE 2020
1.2.3. Proiecte anterioare de urbanism și amenajarea teritoriului
Începând cu anul 2006 până în anul curent s-au elaborat o serie de Planuri Urbanistice Zonale:
Aprobat prin Aviz nr.:
Date proiect:
Suprafațã:
Beneficiar: Rusu Sergiu Horea 36/19.06.2006
Întocmit de: S.C. EDITA S.R.L.
Denumire proiect: PUZ-"LAC PISCICOL ȘI CONSTRUCȚII TURISTICE, EXTINDERE 17.400 mp
INTRAVILAN", loc. Jucu de Sus, comuna Jucu, jud Cluj
Beneficiar: Rusu Sergiu Horea
41/26.06.2006
Întocmit de: S.C. EDITA S.R.L.
Denumire proiect: PUZ-"LAC PISCICOL ȘI CONSTRUCȚII TURISTICE, EXTINDERE
INTRAVILAN", loc. Jucu de Sus, comuna Jucu, jud. Cluj 17.400 mp
Beneficiar:Andresan Rasu
40/30.05.2007
Întocmit de: S.C. ARHIDOM S.R.L.
Denumire proiect: PUZ-"INTRODUCERE TEREN ÎN INTRAVILAN", loc. Jucu de Mijloc
F.N., comuna Jucu, jud. Cluj 27.700 mp
Beneficiar:OPREA VASILE
49/30.01.2008
Întocmit de: S.C. LEXEL S.R.L.
Denumire proiect: PUZ – "EXTINDERE INTRAVILAN, CONSTRUIRE LOCUINȚE
INDIVIDUALE ȘI COLECTIVE", loc. Jucu de Sus , comuna Jucu, jud. Cluj 14.000 mp
Beneficiar: TURDEANU ȘTEF FLAVIU ANDREI, TURDEANU ȘTEF FLAVIA
18/06.02.208
Întocmit de: S.C. PRO ATRIUM S.R.L.
Denumire proiect: PUZ – "ANSAMBLU DE LOCUINȚE D+P+6E, RACORDURI
UTILITĂȚI", loc. Jucu de Mijloc , comuna Jucu, jud. Cluj 10,868 ha
Beneficiar: S.C. DIC CONSTRUCT S.R.L.
57/13.....2008
Întocmit de: S.C. „PRO ATRIUM” S.R.L.
Denumire proiect: PUZ – "ANSAMBLUL REZIDENȚIAL MILLENIUM ", loc. Jucu de
Mijloc , comuna Jucu, jud. Cluj 42.000 mp
Beneficiar: S.C. TETAROM S.A.
120/11.12.2008
Întocmit de: CONSILIUL JUDEȚEAN CLUJ
Denumire proiect: PUZ – "MODIFICARE PUZ TETAROM III - JUCU" , comuna Jucu,
jud. Cluj 540 ha
Beneficiar: S.C. CAMPO VERDE ENERGY S.R.L. Și S.C. CAMPO VERDE SOLAR
29/13.06.2013
S.R.L.
Întocmit de: S.C. „ARHIDOM” S.R.L.
Denumire proiect: PUZ – "CONSTRUIRE PARC FOTOVOLTAIC ȘI RACORDARE LA 53.341 mp
RED", loc. Jucu de Sus , comuna Jucu, jud. Cluj
Beneficiar: S.C. LIGHT POWER THREE S.R.L. Și S.C. REGEN PRIM S.R.L.
37/28.06.2013
Întocmit de: Birou Arhitectura CIOROBATCA
Denumire proiect: PUZ – "INTRODUCERE ÎN INTRAVILAN ÎN VEDEREA
CONSTRUIRII UNOR CENTRALE ELECTRICE FOTOVOLTAICE CU RACORDARE LA 295.387 mp
RED", loc. Jucu de Sus , comuna Jucu, jud. Cluj
Beneficiar: S.C. TETAROM S.A.
Întocmit de: S.C. ARHIMAR- BIROU DE ARHITECTURĂ ȘI URBANISM 41/05.08.2013
Denumire proiect: PUZ – MODIFICARE PARȚIALĂ "PUZ PARC INDUSTRIAL
TETAROM III - JUCU" , loc. Jucu Herghelie, comuna Jucu, jud. Cluj
1.595.647 mp
11
Pagina 12
INTRODUCERE 2020
1.3. SURSE DE DOCUMENTARE
Lucrarea a fost întocmită pe baza următoarelor surse documentare:
• „Plan Urbanistic General - actualizare comuna Jucu”, întocmit de S.C. „ARCOR- Arhitectură și
Design” S.A. în anul 2003;
• „Strategia de Dezvoltare Locală Comuna Jucu 2014-2020” elaborată de S.C. PRO XPERT
CONSULTING S.R.L.
• Bază topografică reactualizată în scopul elaborării prezentei documentații;
• Strategia de Dezvoltare a județului Cluj;
• Lista Monumentelor Istorice 2015, Județul Cluj, întocmit de Ministerul Culturii și Cultelor, Institutul
Național al Monumentelor Istorice;
• Planul de analiză și acoperire a riscurilor, comuna Jucu, jud. Cluj
• Vizite pe teren;
• Cerințe și opțiuni ale administrației locale și ale populației.
Reambularea topografică a fost realizată de către persoana fizică autorizată Petean Ionuț-Vlad, pe
baza lucrărilor înregistrate la OCPI, a ortofotoplanurilor și a hărților cadastrale furnizate de OCPI.
12
Pagina 13
STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII 2020
2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII
2.1. EVOLUȚIE
2.1.1. Date privind evoluția în timp a unității administrativ-teritoriale și a
localităților
În secolul XIII, familia nobiliară Suky, sau Suki (origine germană, Styria-Austria) intră în posesia
satului Jucu Nobil (Jucu de Mijloc) și a unor părți din satele Jucu de Sus și de Jos, cu tot ce implică aceasta:
clădiri, pășuni, fâneață, terenuri arabile, păduri, ape și iobagi. În tezaurul Catedralei din Esztergom (Ungaria)
se păstrează un potir bogat decorat, care a aparținut familiei Suky. Cea mai veche atestare documentară în
izvoarele scrise este la 1314 pentru Jucu de Jos (Swk, Zuku), în 1320 Sukky și Zuky, apoi la 1325 este
amintit Jucu de Sus, acestea două unificându-se în 1966 sub denumirea de Jucu de Sus. În documentele
vremii, apar frecvent denumirile de: Sunk (1332–35); Felseswk (1467); Magyarswk (1475), sau Magyar Also
Suk (1652). În actul din 13 iulie 1314 este amintit judele Ștefan de Juc. În documentul datat la 25 martie
1320 despre revolta de la Bonțida din 1319, sunt amintiți: Nicolaie și Mihai de Juc (fii lui Albert), precum și
Ștefan, fiul lui Dionisie de Juc. La 9 decembrie 1325, Toma de Szecheny (voievodul Transilvaniei) cere
Capitolului din Alba Iulia punerea în posesie a lui Nicolaie de Juc cu moșia Abélteleky, fapt confirmat în
ianuarie 1326, ca la 28 octombrie 1326 să se consemneze delimitarea moșiei și emiterea actului de
proprietate. La 13 septembrie 1326, conventul din Alba Iulia consemnează hotărnicia moșiei Juc și Căianu
(proprietatea nobililor de Juc), iar în actul din 10 aprilie 1329 se stabilește hotărnicia spre Bonțida, folosinduse, ca semne de hotar, tumulii de pe Dealul Prodăi.
Domeniul feudal de Juc cuprindea, în anul 1332, întregul teritoriu al comunei de azi plus terenuri
spre Mureșenii de Câmpie, Apahida și Feurdeni, fiind amintiți ca posesori de moșii fii lui Albert și ai lui
Dumitru. La 5 mai 1343 se soluționează, la Conventul de la Cluj Mănăștur, conflictul dintre nobilii Nicolaie de
Juc (cu fiii săi) și Pavel pentru moșia Umbuz, ocupată abuziv de Nicolae. În anul 1348 domeniul feudal al
Jucului cuprinde satele Suatu și Sărmaș. Documentele vremii vorbesc de familia nobilului catolic Bogath de
Juc, ce avea pământuri până la Aruncuta. Succesorul lor a fost familia Suki. În anul 1418, regele Ungariei,
Sigismund de Luxemburg, acordă dreptul de „ius gladii” (dreptul paloșului) nobilului Ioan de Juc, pentru
eroismul în luptele împotriva turcilor. În timpul răscoalei de la Bobâlna (1437-1438), jucanii au pătruns în
Cluj, fie ca iobagi ai Mănăstirii Mănăștur, fie ca nobili (în ambele tabere), ocazie cu care sunt amintiți nobilii
Benedict de Juc, Mihai și David de Juc. În 1438 este amintit un cneaz de Juc cu atribuții de jude sătesc, iar
în 1442, cnejii Ioan, Dumitru și Roman. În anul 1443, regele Vladislav al Ungariei, la solicitarea lui Iancu de
Hunedoara, acordă fiilor lui Ioan de Juc, Benedek și Mihai, dreptul de a strânge qinquagesima din satele
românești ale zonei. La 21 iunie 1447, Iancu de Hunedoara acordă „jus plodii” lui Suki Petru și rudelor sale
Ioan și Simion. La sfârșitul secolului, o pătrime din Jucu de Jos este proprietatea călugărilor dominicani, care
ridică un așezământ monahal la Comori (azi aparține de Bărăi). În timpul Răscoalei curuților conduși de F.
Rakoczi (1703-1711), o parte a jucanilor, comandați de căpitanul Ciurilean, au participat la lupta de la
Bonțida – Jucu, unde au învins armata austriacă.
Conscripția episcopului greco-catolic Ioan Inocentie Micu-Klein, din anul 1733, consemnează satele
Felsö-Suk, Suk, Nemes-Suk și Visa ca fiind “Locus purus valachicus” unde trăiau 40, respectiv 30 de familii,
având doi preoți cu Biserică și Casa Parohială. La Jucu a fost sediul Protopopiatului și Vicariatului general
greco-catolic, drept urmare domeniile bisericești erau întinse, iar comunitatea puternică. László Suki (17411791) a sprijinit Biserica Unitariană. La moartea ultimului descendent, domeniile familiei au fost preluate de
familia Teleki, iar din anul 1792 părți din moșie ajung la familia Ferenc Petrichevich-Horváth (1732-1804).
Petricsevich Horváth Kálmán stăpânește și terenul de la Staniște (ansamblu de situri arheologice), pentru
două decenii. În anul 1768 în Jucu de Jos învățământul era particular. În 1784 este amintit un dascăl, ca mai
târziu, în 1797 să existe școli în Jucu de Sus, Jucu de Jos și Gădălin Din anul 1808, Jucu făcea parte din
comitatul Clujului, plasa Cluj, iar din 1854 în pretura Clujului, ca în 1926 să fie în plasa Someșu. Revoluția de
la 1848, având printre conducători pe George Barițiu din Jucu de Jos, a mobilizat sătenii, care au intrat în
legiunea tribunului Alexandru Bătrâneanu (Chioreanu), suportând consecințele înfrângerii: moartea,
incendierea așezărilor și a bisericilor. În perioada Comasării din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, s-au
desființat cătunele Prodaia și Tău (moșiile baronului Bánffy), populația fiind strămutată la Prodăieni și
Tăuțeni, în Jucu de Jos. Castelul și Jucu de Sus aparțin lui Ferencz Bakó, care probabil este și mandatarul
construcției ce a fost cumpărată de Géza Teleki (1881-1937). În anul 1854 începe derularea proiectului de
construcție a căii ferate Dej – Cluj, încheiat în 1880, astfel că jucanii au putut întâmpina trenul ce-i ducea pe
memorandiști la Cluj (7 mai 1894). Reforma agrară din 1921, când o parte din pământurile latifundiarilor au
fost împărțite țăranilor, veteranilor, văduvelor de război și comunității, a dus la întemeierea cătunel or
Molitura, Deasupra Morii, Peste Apă, La Tău, Jucu Herghelie și Pripon. În anul 1930, Géza Teleki a vândut
baronului Pál Kemény (1867-1934) domeniile rămase în Jucu de Sus, care, după naționalizare, au reintrat în
13
Pagina 14
STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII 2020
proprietatea familiei (Lazar Pál, Târgu Mureș).
2.1.2. Caracteristici semnificative ale teritoriului și localităților, repere în
evoluția spațială a localităților
Teritoriul administrativ al comunei de 8413 ha este situat pe culoarul Someșului Mic la 17 km de
Cluj-Napoca și la interferența celor două mari unități de relief: Podișul Someșan la vest și Câmpia
Transilvaniei la est.
Se învecinează cu următoarele comune:
• nord: comuna Bonțida;
• est: comuna Căianu și Apahida;
• sud: comuna Apahida ;
• vest: comunele Borșa și Chinteni.
Cadrul natural a influențat dezvoltarea cele 5 sate aparținătoare comunei:
• Jucu de Sus - reședința – sat situat pe terasa de 25-30 m a Someșului, dezvoltat cu vatră
liniară și specific cătunelor Câmpiei Transilvaniei;
• Jucu de Mijloc și Jucu Herghelie - sate de luncă, primul de tip adunat, la cea mai joasă
altitudine, iar Jucu Herghelie de tip liniar ;
• Gădălin și Vișea - sate specifice Câmpiei Transilvaniei, situate în zona de dealuri, cu vetrele
de tip tentacular dezvoltate pe văi.
Teritoriul este străbătut de cel mai important coridor de fluxuri ale județului de la Sud spre Nord,
respectiv drumul național DN1C Cluj-Dej și traseu magistralei CF 401 care are stația Jucu. De asemenea,
satul Gădălin este străbătut de traseul drumului județean DJ161 care face legătura între DN1C și DN16 prin
Bonțida.
Ocupația principală a locuitorilor nu mai este agricultura. Este o perioadă de tranziție, în care o parte
din locuitori se ocupă de agricultură, o altă parte lucrează în sectorul industrial, iar cea de-a treia categorie
de populație lucrează în municipiul Cluj-Napoca , având strict reședința în comuna Jucu.
2.2. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL
2.2.1. Generalități
• Jucu de Sus
Satul este situat pe terasa de 25-30 m a Someșului Mic, caracterizată de un pod cvasi orizontal
stabil, propriu funcției de habitat. Fruntea terasei scoate marcant în evidență această treaptă a fluviaților
printr-un abrupt de 25m. Multiplele alunecări de teren asociate și cu alte procese de versant a impus
plantarea de arbori și stabilizarea cu ziduri de protecție.
La baza terasei, râul Someșul Mic meandrează amplu, prezentând unele brațe părăsite cu ochiuri de
apă mlăștinoase. În partea de vest, deasupra zonei de terasă, se ridică o zonă deluroasă, fără o orientare
precisă și fragmentată de câteva pâraie(valea Tobeștilor, Mineșului, Sărăturii și Broaștei) care prezintă un
relief accidentat datorită compoziției petrografice moi: nisipuri, argile, marne, gresii ușor supuse proceselor
de eroziune, cu alunecări și torenți, ceea ce impune măsuri de împăduriri și terasări.
• Jucu de Mijloc
Este amplasat la cea mai joasă altitudine, la nivelul luncii inundabile a Someșului mic, în aval de
confluența cu pârâul Feiurdului. Acest amplasament determină următoarele caracteristici în dezvoltarea
urbanistică a localității:
• excesul de umiditate manifestat în tot timpul anului
• inundarea periodică cu acoperirea, în situații rare, de prezența pânzei freatice aproape de
suprafață și de circulația apei cu caracter ascensional, a unor sectoare de intravilan;
• sărăturarea terenurilor;
• modificarea continuă a configurației vetrei la contactul cu albia minoră a Someșului Mic datorită
unor procese de eroziune de maluri(la viituri);
• restrângerea până la dispariție a suprafețelor frontiere.
Elementul perturbator al stabilității habitaționale în cazul localității Jucu de Mijloc este râul Someșul
Mic. Pentru regularizarea debitului Someșului Mic s-au executat ample lucrări hidroenergetice care au redus
riscul legat de inundații. Mai sunt necesare lucrări de rectificare și consolidare a malurilor prin îndiguirea
terenului în dreptul localității.
Despăduririle din bazinul hidrografic al Feiurdului au determinat o activitate redusă de înălțare a
podului albiei, care la ploi torențiale determină inundații care afectează unele suprafețe ale zonei de locuit.
Apa freatică este accesibilă în fântâni la 2-4m și are o calitate slabă.
Stabilitatea fundamentului aluvionar al localității este bună, formațiunile sedimentare de tipul
14
Pagina 15
STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII 2020
pietrișurilor, nisipurilor repauzează pe depozite mai vechi de tipul marnelor vinete cu grosimi mari.
Resursele de sol-sol aluvial de luncă- sunt semnificative, ele asigurând producții agricole susținute.
• Jucu Herghelie
Ocupă terasa de luncă bine dezvoltată (2km) a Someșului Mic. Localitatea beneficiază de resurse de
apă freatică și nu este afectată de inundații. Drenajul deficitar al apei din precipitații determinate de
extinderea periferică a rambleurilor prezintă principala disfuncționalitate.
• Vișea și Gădălin
Saturi specifice Câmpiei Transilvaniei, acestea sunt situate în zona de deal, la aproximativ 4-6 km
Est față de lunca Someșului. Cele doua sate sunt amplasate de-a lungul Văii Gădălinului, respectiv a Vișei,
afluente de dreapta a Someșului Mic.
2.2.2. Structura geologică și relieful
Situat la limita nord-vestică a Câmpiei Transilvaniei, teritoriul comunei Jucu prezintă aspecte
caracteristice: versanții sudici sunt puternic înclinați, fiind afectați de alunecări și rupturi, separați prin văi
înguste – cu drenaj intern și extern defectuos – de versanții lungi, ondulați. Uneori sunt afectați de fenomene
de dislocare de straturi. În teritoriu se identifică următoarele forme geomorfologice: versanți, văi secundare,
terase, lunci și văi principale între versanți. Lunca Someșului Mic prezintă cele mai fertile soluri și prezintă un
drenaj destul de bun. Terenul, plat în general permite un grad înalt de mecanizare.
Terasa văii Someșului atinge lățimi de 1300m în dreptul localității Jucu de Sus , situat la o altitudine
de 310m . Gădălin ocupă următoarea terasa a Someșului, la o altitudine de aproximativ 295 m , iar Jucu de
Mijloc și Jucu Herghelie sunt situate în lunca Someșului, a cărei lățime variază între 1,6 și 2,7 km și are o
altitudine medie de 285m. Vișea este situat în podișul Someșan la o altitudine de 310m.
Sub aspect geologic, în zonă se dezvoltă formațiuni de vârstă miocen, cu subdiviziunile sale
începând de la Badenian(Tot tonian) și până la Sarmatian (Volhinian-Bessarabian), urmate de formațiunile
mai noi de vârstă cuaternară, formațiuni ce alcătuiesc luncile și terasele Someșului Mic și ale afluenților
acestuia.
Badenianul cuprinde trei orizonturi: unul inferior reprezentat prin tuful de Dej, mediu reprezentat prin
faciesul cu sare și facies marnos cu gipsuri și un orizont superior marnos cu intercalații de tufuri dacitice.
Badenianul inferior este constituit din tuful de Dej și cuprinde trei nivele : unul marnos, unul cu tuf grosier și
tuful propriu-zis.
Badenianul mediu, cuprinde faciesul marnos cu gipsuri lenticulare și faciesul de sare care se
dezvoltă într-o zonă mai internă a depresiunii, anume la Ocna Dej, Nires, Sic, Cojocna, Valea Florilor, în așa
numita zonă a domurilor diapire de sare, unde sarea în multe locuri afloreaza la zi. Badenianul superior, este
marnos cu intercalații de tufuri.
Apele subterane situate in aceste formatiuni sunt puternic mineralizate datorita sarii si a gipsului.
Buglovianul,este constituit predominant din marne și tufuri cu o grosime de cca 300m.
Volhinian Bessarabianul,litologic este constituit dintr-o serie marnoasa –nisipoasa si gresii cu concrețiuni
denumite trovanti.
Seria se încheie cu formațiunile de vârsată cuaternara, dezvoltate în luncile și terasele Someșului
Mic și ale afluenților acestuia, făcând parte dintr-un corp de apă subterană denumit „Someșul Mic, lunci și
terase” având indicativul ROSO10, litologic, fiind constituite din pietrișuri cu nisip și bolovani cu grosimi
cuprinse intre 2 și 11 m.
Acoperișul stratului acvifer este alcătuit, în general, din depozite argiloase siltice, cu dezvoltare
discontinuă. Patul stratului acvifer este alcătuit din marne și argile, local cu intercalații de gipsuri, sare sau
gresii.
Nivelul hidrostatic se află la adâncimea de 1 - 3 m, fiind liber sau ușor ascensional, atunci când în
acoperișul stratului acvifer se află formațiuni argiloase siltice, ușor permeabile.
Debitul specific în lunca Someșului Mic are valori de 2-4 l/s /m, coeficientul de filtrație variind între 49 și 200
m/zi, iar transmisivitatea între 89 și 427 m2/zi.
Cele mai mici valori ale parametrilor hidrogeologici se înregistrează în luncile afluenților Someșului
Mic, unde debitele specifice sunt sub 1 l/s/m, coeficienții de filtrație sub 50 m /zi, iar transmisivitățile sub 100
m2 /zi.
Acviferul se alimentează în principal din precipitații, infiltrația eficace având valori de 31,5 - 63 mm
/an și este drenat de râu. Apele sunt în general bicarbonatate-sulfatate-clorurate-calcice-magneziene sau
sulfatate-bicarbonatate-calcice sau sodice până la ape cloro-sodice.Mai exista un tip de ape care este
generat de prezența cutelor diapire în zonă, ceea ce face ca pe anumite sectoare apa să fie nepotabilă (ape
sărate). Din punct de vedere al gradului de protecție globală, corpul de apă se încadrează în clasele de
protecție bună și medie.
Printre resursele subsolului se număra tuful vulcanic, numit și tuful de Dej, precum și depozitele de
sare, în continuare neexploatate.
15
Pagina 16
STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII 2020
2.2.3. Condiții climatice
Clima este plăcută, de tip continental moderat, influențată de vecinătatea Munților Apuseni, în timp
ce toamna și iarna se fac resimțite influențele atlantice de la vest, care fac ca precipitațiile atmosferice sa fie
mai bogate comparativ cu alte regiuni ale țării. Trecerea de la iarnă la vară se face, de obicei, la sfârșitul lunii
aprilie, iar cea de la toamnă la iarnă în luna noiembrie. Verile sunt călduroase, iar iernile în general sunt
lipsite de viscole. Temperatura medie anuală pentru intervalul 1881-1997 a fost de 8,2ºC. Cea mai caldă
lună este iulie, cu o temperatură medie de 19,5ºC, iar cea mai rece este ianuarie, având o medie de -3ºC.
Lunile de iarnă au temperaturi medii negative. Minima absolută înregistrată a fost de -32,5ºC, la 11 ianuarie
1929. Data medie a primului îngheț este 8 octombrie, iar cea a ultimului îngheț este 24 aprilie. Precipitațiile
medii anuale sunt cuprinse între 670-700 mm, cu un minim în luna februarie și un maxim în luna iulie. Media
anuală a umidității relative este de 74%. Pentru culoarul Someșului sunt specifice inversiunile de
temperatură cu frecvență mare toamna și iarna.
Vânturile nu suflă cu intensități mari. Iarna vânturile dominante bat dinspre nord-est și est, iar vara
dinspre sud-vest și vest.
2.2.4. Rețeaua hidrografică
Principala resursă hidrografică de care dispune comuna este râul Someșul Mic, în a cărui luncă sunt
situate satele Jucu de Mijloc și Jucu Herghelie. Jucu de Sus beneficiază de asemenea de apele Someșului
Mic, pe când satele Gădălin și Vișea au acces la un afluent al acestuia, Râul Gădălin.
Someșul Mic își adună apele din Munții Apuseni, din sub-bazinele hidrografice ale Someșului Cald și
Someșului Rece. În Câmpia Transilvaniei are afluenții: Gădălinul, Fizeșul și Bandăul. Albia minoră a
Someșului Mic a fost modificată de-a lungul timpului prin lucrări și amenajări hidrotehnice de consolidare a
malurilor. Someșul Mic prezintă un debit fluctuant, care în condiții obișnuite înregistrează valori minime la
sfârșitul verii (august-septembrie) și la începutul iernii (decembrie-ianuarie), în timp ce în luna martie
înregistrează valori maxime, când se produc și inundații.
Pânza de apă freatică se găsește pe diferite forme de relief, la adâncimi variabile. Versanții lungi au
apă freatică la o adâncime cuprinsă între 2,5 – 6 m, iar versanții scurți la 4-8 m. Pe văile secundare apa se
găsește la 0,5-1m, iar în lunca Someșului Mic adâncimea apei freatice variază între 2-3 m iar în
microdepresiuni între 1,3-1,8m.
Din punct de vedere chimic se încadrează în clasa apelor bicarbonate cu mineralizare diferită.
Someșul Mic prezintă o mineralizare mijlocie (200-500 mg/l), în timp ce văile Borșei, Gădălinului și Lonei,
prezintă o mineralizare ridicată, bogată în carbonați și sulfați (peste 500 mg/l).
Densitatea rețelei hidrografice este de 0,55 km/m2, densitate destul de scăzută.
2.2.5. Vegetația și fauna
În zonă viețuiesc animale sălbatice, precum: iepurele, căprioara, mistrețul, viezurele, vulpea,
hârciogul; și păsări, precum: cioara, stăncuțele, rața sălbatică, privighetoarea, cucul, vrăbiile, gaițele, graurii,
potârnichile, fazanii și mierlele.
2.2.6. Elemente naturale de interes deosebit
O parte din suprafața comunei Jucu a fost introdusă în anul 2008 în zona protejată Natura 2000.
Zona de est a comunei face parte din situl Natura 2000 ROSCI 0099 Lacul Știucilor – Sic – Puini – Bonțida,
iar cea vestică din ROSCI0295 Dealurile Clujului Est, fiind desemnate în funcție de caracteristicile florei și
faunei identificate.
ROSCI 0099 Lacul Știucilor – Sic – Puini – Bonțida : Suprafață: 3798 ha
Acest sit este unul foarte eterogen din punctul de vedere al peisajului cuprinzând ecosisteme de
zone umede, respectiv lacuri naturale și iazuri, dar și pajiști cu tufărișuri și păduri. Întâlnim câteva specii de
plante extrem de rare în întreaga lume, cum ar fi subspecia endemică Astragalus exscapus ssp.
transsilvanicus, apoi Centaurea ruthenica, care are numai două populații în întreaga Uniunea Europeană,
Bulbocodium versicolor,
Serratulawolffii, Serratula lycopifolia și Iris pontica, toate fiind amenințate cu dispariția atât în România cât și
în UE. Acest sit a fost desemnat cu scopul conservării a 9 tipuri de habitate naturale listate în Anexa I a
Directivei Habitate, 5 dintre acestea fiind habitate prioritare pentru conservare. De asemenea acest sit a fost
desemnat pentru conservarea efectivelor populaționale a doua specii de broaște, izvorașul cu burtă galbenă
Bombina variegata și cel cu burtă roșie., a două specii de gândaci, cunoscuta rădașcă Lucanus cervus și
gândacul unicorn Bolbelasmus unicornis și a trei specii de plante. Per total în acest sit trăiesc peste 670
specii de plante.1
ROSCI0295 Dealurile Clujului Est
Situl Dealurile Clujului Est acoperă o suprafață vastă (24405 ha) cu habitate valoroase continentale
de stepă și forestiere dacice (transilvane) încă foarte bine conservate dar puternic amenințate în viitor de
1 http://ecotransilvania.ro/proiecte/pos-mediu-bazinul-fizesului/arii-protejate/rosci0099-lacul-stiucilor-sic-puini-bontida
16
Pagina 17
STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII 2020
vastele proiecte de dezvoltare imobiliare și agricole regionale, ce vor lua un impuls major în viitor din cauza
proximității ariei metropolitane Cluj-Napoca. Pajiștile stepice xerice și mezoxerice adăpostesc de departe
cele mai mari populații de Centaurea trinervia din România (în UE mai sunt 10 populații, 6 în Transilvania, 3
în Moldova, 1 în Bulgaria toate foarte mici), una dintre cele mai mari populații de Goniolimon tataricum din
România și UE, cea mai mare populație din UE a speciei Krascheninnikovia ceratoides (din cele 13, din care
doar 3 în România), la care se adaugă alte populații ale unor specii foarte rare, precum Nepeta ucranica,
Ranunculus illyricus, Astragalus asper, etc. În pajiștile mezofile și mezohigrofile continentale din sit, aflate
într-o stare foarte bună de conservare – lucru foarte rar întâlnit în Transilvania, se află cele mai mari populații
din țară și din UE ale speciilor Serratula wolffii, Serratula lycopifolia, Bulbocodium versicolor, de o valoare
biologică extrem de mare. La acestea se adaugă singura populație transilvană certă de Adonis volgensis.
Pajiștile mezofile și mezohigrofile adăpostesc comunități unice în Europa de plante și animale printre care și
4 specii din genul Maculinea ( M. teleius, M. nausithous, M. rebeli, M. alcon). Pădurile de carpen și gorun cu
Lathyrus hallersteinii tipice/endemice pentru peisajul transilvan și adăpostesc populații protejate de Leptidea
morsei și Lopinga achine bine conservate. Ca atare mozaicul de habitate crează un context transilvan tipic,
deosebit de valoros.
Proximitatea arealului metropolitan Cluj-Napoca pune complexe probleme pentru conservarea în
viitor, a acestui areal cât și a habitatelor și populațiilor rare din cadrul lor. Acestea s-au păstrat aici mai bine și
pe suprafețe mai mari ca în alte regiuni pentru că situl era folosit pe cea mai mare suprafață doar ca fâneață
pentru Cluj și satele mari de la nord de oraș până la al doilea război mondial, pe când în alte locuri din
Transilvania aceste fânețe au fost masiv distruse prin suprapășunat și arat iar rolul lor înlocuit de culturile
furajere. Acum însă în areal își fac apariția vaste proiecte imobiliare și ferme întinse care vor distruge în cel
mai scurt timp populațiile și habitatele a căror protejare se încearcă a fi efectuată prin implementarea acestui
sit. Peisajul cultural al fânețelor mozaicate din regiunea Dealurile Clujului, cu structurile sale particulare, este
deja afectat de scăderea intensității utilizării tradiționale (cosit, pășunat extensiv). Un potențial pericol îl
constituie abandonul terenurilor, intervențiile antropice prin drenaje, pășunat excesiv și planurile de
dezvoltare edilitar-industriale, care pot compromite definitiv situl propus. Distrugerea habitatului alături de
pășunatul intensiv (și mai ales cu oi) reprezintă principalii factori care amenință existența sitului propus.
Pajiștile xerice sunt utilizate ca pășune comunală și sunt administrate de către Consiliile Locale ale
comunelor Jucu, Apahida, Vultureni, Dăbâca, Jucu, Bonțida și Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca.
Pajiștile mezofile sunt utilizate ca fânețe având proprietari numeroși din comunele amintite. Pădurile sunt
administrate de către Ocolul Silvic Cluj-Napoca. 2
2.2.7. Riscuri naturale
În Planul de analiză și acoperire a riscurilor se menționează că inundații pe teritoriul comunei Jucu
pot să apară ca urmare a revărsării văilor care traversează satele comunei, a scurgerilor de pe versanți în
urma unor ploi abundente, topirii rapide a stratului de zăpadă sau blocării cursurilor de apă de alunecări de
teren sau ghețuri.
• Pe teritoriul localității Jucu de Sus se pot produce inundații cu risc mare pe o suprafață de 1,88
ha; un risc mediu de inundații îl prezintă 9,27 ha din teritoriul localității, iar 17,10 ha au un risc
scăzut de inundații.
• Pe teritoriul localității Jucu Herghelie se pot produce inundații cu risc mare pe o suprafață de
150,63 ha; un risc mediu de inundații îl prezintă 270,30 ha din teritoriul localității, iar 326,53 ha
au un risc scăzut de inundații.
• Pe teritoriul localității Jucu de Mijloc se pot produce inundații cu risc mare pe o suprafață de 4,18
ha; un risc mediu de inundații îl prezintă 12,26 ha din teritoriul localității, iar 28,25 ha au un risc
scăzut de inundații.
La nivelul întregului UAT Jucu, se pot produce inundații cu risc mare pe o suprafață de 264,16 ha; un
risc mediu de inundații îl prezintă 555,22 ha , iar 690,29 ha au un risc scăzut de inundații.
2.3. RELAȚII ÎN TERITORIU
Teritoriul administrativ al comunei Jucu totalizează o suprafață de 8413 ha. Repartiția localităților în
teritoriu este relativ răsfirată. Reședința de comună, Jucu de Sus, și două dintre satele aparținătoare, Jucu
Herghelie și Jucu de Mijloc, sunt poziționate grupat, iar satele Vișea și Gădălin sunt amplasate în estul
reședinței de comună.
Localitatea Jucu de Sus se află la 21km nord-est față de Cluj-Napoca, fiind situată în apropierea
drumului național DN1C, care traversează și Jucu Herghelie și la care are acces prin drumul județean
DJ109D. Acest lucru a favorizat dezvoltarea celor două așezări, aflate la o distanță de 3,1 km una de
cealaltă. Jucu Herghelie este dezvoltat liniar, de-a lungul drumului DN1C, pe când Jucu de Sus s-a dezvoltat
de-a lungul drumului comunal C41, dar și extinzându-se de la acesta în lateral.
Jucu de Mijloc este poziționat la sud față de cele două localități menționate mai sus, la o distanță de
5,1 km față de reședința de comună, fiind ușor accesibil dinspre Cluj-Napoca prin drumul comunal DC40
care se desprinde din drumul național DN1C.
2 http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/view?doc_id=ROSCI0295
17
Pagina 18
STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII 2020
Gădălin, situat în estul reședinței de comună și la 6,3 km de aceasta, este amplasat izolat, și are
vatra satului la intersecția a două drumuri : drumul județean DJ161 și ulița satului DE4133/1. Satul este
dezvoltat de-a lungul principalelor căi de acces.
Vișea, poziționat la est de Jucu de Sus este ușor accesibil de pe același drum județean DJ161 care
traversează și Gădălin, continuând prin intermediul DJ 109D. Situat la 8,1 km de reședința de comună, are o
dezvoltare de tip tentacular, răsfirat .
2.4. ACTIVITĂȚI ECONOMICE
Comuna Jucu intră în categoria comunelor cu funcțiuni mixte, industriale și de servicii, caracterizată de
ponderi de peste 30% atât a angajaților în sectorul secundar, cât și a celor din sectorul terțiar, și ponderi sub
30% a celor angajați în sectorul primar.
În zona vestică a teritoriului, lunca Someșului Mic a favorizat cultura plantelor. În zona estică, dominată de
un relief deluros și înierbat, a permis, pe de altă parte dezvoltarea creșterii animalelor, mai ales ovine și
bovine. Activitățile agro-zootehnice sunt întâlnite în localitățile Vișea și Gădălin atât în cadrul gospodăriilor
cât și sub forma unor ferme de creștere a bovinelor, a cabalinelor și a ovinelor.
Localitățile Jucu de Sus și Jucu Herghelie, amplasate la limita nordică a teritoriului, au beneficiat de
pe urma impulsului economic resimțit de reședința de județ în decursul ultimului deceniu. Astfel, crearea
parcului industrial Tetarom III în partea central-nordică a localității Jucu Herghelie a dus la apariția unor
unități industriale de-a lungul drumului național DN1C. Parcul Tetarom III este în curs de dezvoltare, în
momentul de față având 3 unități industriale mari: Bosch, Delonghi și Ecolor.
La nivelul localității Jucu Herghelie, unitățile industriale s-au dezvoltat de-a lungul drumului național
DN1C, cum era de așteptat, datorită accesului facil pe care îl asigură. Aceste funcțiuni industriale situate în
zona centrală a localității generează o serie de disfuncționalități, datorită învecinării cu zona rezidențială
amplasată vis-a-vis de unitățile industriale.
2.4.1. Agricultura și creșterea animalelor
La sfârșitul anului 2012, conform datelor INSSE fondul funciar al comunei Jucu cuprindea 8513 ha.
În imaginile de mai jos este reprezentată modalitatea de folosință a fondului funciar:
18
Pagina 19
STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII 2020
Datorită reliefului comunei și a suprafeței mare de teren arabil, localnicii desfășoară activități în
agricultură, în special cultivarea legumelor. Totodată, existența unei suprafețe considerabile de pășune
încurajează populația să se axeze pe creșterea animalelor.
Creșterea animalelor reprezintă o preocupare de bază pentru majoritatea locuitorilor comunei Jucu.
Conform registrului de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, în anul 2012 existau înregistrate în
comuna Jucu 30 de microferme și 5 macroferme. La nivelul comunei există ferme mixte de creștere a
animalelor, majoritatea dintre acestea ocupându-se de creșterea păsărilor și a ovinelor.
Situația animalelor în comuna Jucu se prezenta astfel:
• bovine: 1159
• cabaline: 153
• porcine: 595
• ovine: 7356
• caprine: 410
• păsări: 7500
• albine: 315
Pe teritoriul comunei Jucu există una dintre cele mai mari ferme de bovine din județul Cluj și singura care
crește exclusiv rasă pură Holstein. Aceasta este localizată în apropierea drumului județean DJ 109D, pe
teritoriul localității Jucu Herghelile.
Ferma a fost pusă pe picioare în urmă cu 10 ani, în 2006, când omul de afaceri Octavian Buzoianu a
19
Pagina 20
STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII 2020
încheiat cu Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca un contract de asociere
pentru cultivarea terenurilor care asigură producția pentru creșterea animalelor.
În intravilanul reședinței de comună Jucu de Sus, în trupul T1.4, își desfășoară activitatea o fermă de
păsări, autorizată, cu o capacitate maximă de 150 000 de capete. Producătorul care administrază ferma este
Oncos Prod S.R.L..
Conform legislației în vigoare, raza de protecție sanitară aferentă fermei de păsări, este de 1000
metri. La ora actuală, raza de protecție afectează aproximativ 30 de gospodării.
2.4.2. Activități industriale
Sectorul industrial a cunoscut un avânt semnificativ în ultimul deceniu, datorită dezvoltării economice
a municipiului Cluj-Napoca și în special datorită creării parcului industrial Tetarom III și mutării industriei din
oraș spre localitățile din jur.
Parcul Industrial TETAROM III găzduiește companii mari din industria componentelor auto, electrocasnicelor
și mobilei și generează aproximativ 7000 de locuri de muncă. La ora actuală este ocupat în proporție de
75%, potențialul lui nefiind atins și cu o valoare totală a investițiilor de aproximativ 176 mil. Euro.
Jucu est o comună cu o populație angajată mai mare decât cea activă.
La momentul actual mai bine de jumătate din locurile de muncă de pe raza comunei sunt în
domeniul industrial.
Industria ușoară ar putea pe viitor deveni o componentă esențială a profilului economic al localităților
Jucu de Sus și Jucu de Mijloc.
Pentru o descriere detaliată a unităților industriale în funcție de localitatea în care sunt amplasate vă
rugăm să consultați capitolul INTRAVILAN EXISTENT. ZONE FUNCȚIONALE. BILANȚ TERITORIAL, pag.
30.
2.4.3. Silvicultura
Suprafața de terenuri forestiere de pe cuprinsul comunei Jucu este de 490 ha, situate în extravilanul
comunei.
Deși ponderea fondului forestier la nivelul unității administrativ teritoriale este redusă, silvicultura poate
constitui o activitate economică importană prin:
• exploatarea sustenabilă a lemnului pentru construcții și ca lemn de foc;
• exploatarea resurselor sezoniere – ciuperci și fructe de pădure;
• vânătoare;
2.4.4. Activități turistice
Comuna Jucu are un potențial turistic ridicat, dar nevalorificat.
Pe raza comunei sunt 2 unități de cazare, una situată în vecinătatea drumului național, iar cealaltă, la
intrarea în reședința de comună Jucu de Sus, cu un număr total de 64 de locuri.
În perioada 2008-2018 se observă o creștere semnificativă a numărului de sosiri în unități de primire turistică
de pe raza comunei Jucu, de la 25 de sosiri în anul 2009, la 5831 de sosiri în anul 2018, 3 cife provenite atât
din turism de tranzit cât și din turism de agrement.
Indicele de utilizare a capacității de cazare la nivel de UAT Jucu, consemnat la nivelul anului 2018, este de
aproximativ 35%, situându-se pe poziții fruntașe la nivelul județului. 4
Comun Jucu are potențial pentru dezvoltarea unui turism de pescuit sportiv.
Turiștii pot vizita situl arheologic de la Jucu de Sus, punct ”Staniște”, Villa Rustica și Tumuli, așezări
care atestă existența străveche a satelor din comună. De asemenea, turiștii pot vizita și Castelul Kemeny.
Un alt punct turistic în constituie și satul în care s-a născut George Barițiu, Jucu de Sus, și
monumentul istoric ridicat în cinstea lui. Tot în comună pot fi vizitate și Monumentele Eroilor din Jucu de Sus
și din Gădălin, obiective edificate în memoria eroilor români din cel de-al doilea Război Mondial.
Axa verde a Someșului apare în Strategia de Dezvoltare a Județului Cluj, figurată ca și traseu verde
destinat petrecerii timpului în aer liber: trasee în aer liber, piste de ciclism etc. Acesta reprezintă o
oportunitate atât pentru locuitorii orașului, cât și pentru turiști. Această direcție de acțiune are în vedere
crearea unei rețele care să aibă în centru axa albastră-verde reprezentată de Someșul Mic, revitalizată și
conectată atât cu ariile naturale protejate existente la nivel metropolitan, cât și cu alte zone de agrement din
diferite UAT-uri (Gilău, 205 Sânpaul, Ciurila, Cojocna, Apahida, Chinteni). Pe lângă acțiuni ce vizează o mai
bună protecție a speciilor și habitatelor protejate la nivelul zonei metropolitane, va fi urmărită valorificarea
sustenabilă în scopuri turistice și de agrement a ariilor naturale protejate și a culoarului Someșului Mic,
principala axă de dezvoltare a zonei metropolitane
Sărăturile existente la sud-est de Jucu de Sus și la sud de Gădălin prezintă de asemenea un
potențial foarte ridicat, acestea putând fi exploatate pentru realizarea unor centre SPA . Astfel, ar fi
3 Studiu de fundamentare privind resursele naturale și economia aferent PATJ, pag. 104
4 Studiu de fundamentare privind resursele naturale și economia aferent PATJ, pag. 116
20
Pagina 21
STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII 2020
îmbunătățită dezvoltarea economiei întregii comune.
Pe teritoriul comunei Jucu se află următoarele monumente istorice:
• satul Gădălin:
◦ CJ-I-s-A-07053 Necropolă
• satul Jucu de Sus
◦ CJ-I-s-B-07086 Villa Rustica
◦ CJ-I-s-B-07087 Situl Arheologic de la Jucu de Sus, punct Staniște
▪ CJ-I-m-A-07087.01 Tumuli
▪ CJ-I-m-B-07087.02 Așezare
◦ CJ-II-m-B-07686 Castel, azi Școală Generală
Situl arheologic de la Jucu de Sus (în interiorul Parcului Industrial TETAROM III, gestionat de către
Consiliul Județean Cluj) a fost identificat în 2007, apoi parțial investigat în același an, cu prilejul unei ample
cercetări arheologice preventive. Au fost precizate atunci următoarele situri :
• Situl Ia (nucleul unei așezări medievale timpurii, cu punctul de greutate în sec. VIII, cercetată în
proporție de cca. două treimi; izolat, au apărut acolo și complexe din sec. III–II a.Chr. și din partea
finală a epocii bronzului);
• Situl Ib (segment restrâns al așezării amintite – o gospodărie, în apropierea acesteia, cercetat în
2007);
• Situl Ic (segmentul nordic al aceleași așezări medievale timpurii, integral investigat ca urmare a unei
intervenții preventive din anul 2008);
• Situl II (fermă romană/villa rustica din vremea provinciei Dacia, integral investigată în 2007; în
același loc, un cimitir cu morminte plane de incinerație, databil în sec. VIII, apoi un altul, de
poziționat pe durata secolelor XI–XII, posibil până la începutul sec. XIII);
• Situl III (periferia unei așezări din sec. XI–XIII, cu câteva complexe răsfirate, documentate în 2007).
Pentru a evita unele confuzii deja produse, sunt importante următoarele precizări: nu există nicio
legătură între cele două cimitire suprapuse în Situl II; necropola din sec. VIII corespunde așezării din
vecinătate, în bună parte investigată; cea din sec. XI–XII trebuie să se afle în legătură directă cu așezarea
înregistrată sub sigla Sitului III.
Deoarece, pe de o parte, cercetarea arheologică preventivă din anul 2007 nu a epuizat totalitatea
siturilor identificate, pe de alta, în porțiunile în care ele se aflau nu erau anunțate în perspectiva imediat
următoare alte construcții sau amenajări, a fost acceptată atunci o descărcare parțială de sarcină
arheologică. Ca urmare, porțiunea necercetată din Situl Ia a fost înregistrată ca Rezervația arheologică I, iar
cea a cimitirelor medievale timpurii (Situl II), ca Rezervația arheologică II. În ciuda acestei situații, a intervenit
o înțelegere neclară între Consiliul Județean Cluj și un investitor privat, în anul 2012 pe locul Sitului II fiind
construit un parc fotovoltaic, care a afectat unele morminte din cele două cimitire.
Complexul de situri de la Jucu se află în apropierea râului Someșul Mic (pe malul vestic), între acesta și
actuala șosea (și cale ferată) Cluj – Gherla, la 21 km nord-est față de orașul Cluj- Napoca. Comparativ cu
situația de dinaintea amenajării parcului industrial, imaginea terenului apare astăzi profund modificată,
tocmai datorită diverselor construcții și amenajări. Specificul microzonei este dat de terenul mlăștinos,
străbătut de urmele unor vechi cursuri de apă și grindurile presărate printre acestea. Tocmai pe locurile celor
din urmă au fost înfiripate așezările (din această cauză și structura internă disparată a așezării din sec. VIII)
și spațiile funerare (cele două cimitire medievale timpurii, alături de villa rustica romană au ocupat poziția cea
mai ridicată față de terenul din jur).
La o adâncime maximă de 30–40 cm sub stratul de pământ arat în decursul vremii există o depunere
constantă (grosime maximă de 40 cm) de pământ negru, argilos (steril din punct de vedere arheologic),
generat sub influența condițiilor de mlaștină, sub care apare nisipul sau pietrișul geologic. Nivelurile de
călcare preistorice, din epoca romană și medievală timpurie se aflau în partea superioară a stratului de
pământ negru.
Necropola din sec. XI–XII, creștină, este una de mari dimensiuni (aproape sigur amenajată în jurul
unei biserici încă neidentificate), cu ajutorul secțiunilor de control din campania 2007 fiind posibilă estimarea
unui număr în jurul a 1000 morminte. Aproape fără excepție defuncții au fost orientați conform practicii
creștine, cu capul înspre vest, ușoare deviații fiind frecvente. Foarte rarele cazuri când intervin diferențe
tranșante de orientare indică, probabil, morminte de înhumație legate de cimitirul din sec. VIII, rămase
neatinse de înmormântările ulterioare. Complexele funerare sunt dispuse în șiruri paralele. Uneori defuncții
au fost depuși în interiorul unor ciste dreptunghiulare, construite din cărămizi, țigle și olane romane, dar și
bucăți de piatră de carieră, materiale existente în ruinele romane din acel loc, pe atunci de presupus că încă
vizibile la suprafață. Inventarul este foarte sărac (în multe dintre morminte chiar lipsește), frecvente fiind
obișnuitele inele de tâmplă cu capătul în forma literei ’S’, confecționate din bronz sau argint. Mărgelele sunt o
prezență rară, de amintit fiind și un inel digital lucrat din tablă de bronz.
În campania 2007 au fost cercetate 80 morminte de inhumație și 9 de incinerație, cele din urmă poziționate
la marginile vestică și sud-vestică ale necropolei mai recente (adică nu au fost distruse de înmormântările
21
Pagina 22
STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII 2020
ulterioare). Referitor la mormintele de incinerație, oasele calcinate au fost depuse fără excepție în urne (oale
modelate la roata înceată, cu decorul obișnuit epocii medievale timpurii), cele mai multe dintre ele atinse de
plug. Inventarul este sărac și în cazul acestora, de remarcat fiind un denar roman (trecut prin flăcările
rugului), probabil găsit la fața locului și reutilizat ca podoabă, de asemena un amnar de fier.
Investigarea sistematică a celor două cimitire a fost reluată în campania arheologică 2014 (23 iunie –
18 iulie), în virtutea unui proiect și protocol de colaborare încheiat cu un an înainte între IAIA Cluj și
Transylvania Bioarchaeology (cu privire la durata 2014–2019). O miză importantă a proiectului sunt diversele
analizele bio-arheologice, planificate pentru etapa 2016–2019.
Săpătura a fost planificată în apropierea unei foste construcții din epoca romană, pe dimensiunile a două
carouri de 5 X 5 m, de la un nivel corespunzător bazei fostului strat de pământ arat (de pe întreaga suprafață
a fermei romane arătura a fost decapată mecanic deja în anul 2007). Cele 10 morminte identificate (cu
numerele 1–10/2014) străpungeau un nivel nivel subțire aflat în legătură cu o etapă timpurie a amenajării
construcțiilor din epoca romană (la adâncimea corespunzătoare au fost găsite puține fragmente ceramice din
această perioadă).
2.4.5. Servicii și comerț
Tipic localităților rurale din România, serviciile și, implicit, comerțul sunt slab dezvoltate, adesea
locuitorii fiind nevoiți sa se deplaseze în Apahida/Cluj-Napoca pentru cumpărături.
În continuare vom detalia pentru fiecare sat în parte dotările de care dispune:
1. Jucu de Sus
• Dotări administrative
Reședința de comună reunește toate dotările administrative specifice comunelor:
• Primăria
• Poliția
• Consiliul Local
• Dotări culturale
Satul Jucu de Sus beneficiază de următoarele dotări culturale:
• Biserică ortodoxă
• Casa de rugăciuni
• Casa Memorială George Barițiu
• Monumentul Eroilor
• Dotări educaționale
Serviciile educaționale sunt asigurate de:
• Școala generală
• Școală ajutătoare
• Dotări medicale
Serviciile medicale sunt asigurate de:
• Circumscripție sanitar-veterinară
• Dispensar
• Comerț și servicii
Pe teritoriul localității se desfășoară micul comerț și alimentația publică.
• Poșta
• Moara
• Complex Comercial
• Zonă verde
• Teren de Sport
• Parc
• Producție
• Fermă zootehnică
• Gospodărie comunală:
• Cimitir;
• Magazie
• Stație de transformare
• Zonă specială
2. Jucu Herghelie
• Comerț și servicii
▪ Benzinărie
▪ Service auto
• Transport
▪ stație CFR
• Producție
22
Pagina 23
STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII 2020
▪ Fabrică de confecții
▪ Ferma zootehnică
▪ Complex zootehnic
• Agrement
▪ Herghelia Jucu-Bonțida
▪ Centru de călărie
▪ Hipodrom
• Gospodărie comunală:
▪ Zonă specială
▪ Stație de pompare
3. Jucu de Mijloc
• Dotări educaționale
• Școală Generală I-IV
• Comerț și servicii
• Unități comerciale
• Dotări culturale
• Biserică ortodoxă
• Agrement
▪ Complex sportiv
• Turism
▪ Motel KM 17
• Rezidențial
▪ Locuințe colective
• Gospodărie comunală
▪ Cimitir
4. Gădălin
• Dotări educaționale
• Școală Generală
• Dotări culturale
• Biserică ortodoxă
• Cămin Cultural
• Centru de informare turistică
• Dotări medicale
• Dispensar
• Zonă verde
• Parc
• Comerț și servicii
Pe teritoriul localității se desfășoară micul comerț și alimentația publică.
• Moara
• Gospodărie comunală
• Cimitir
• Stație de transformare
5. Vișea
• Dotări educaționale
▪ Școală Generală
• Dotări culturale
▪ Biserică ortodoxă
▪ Biserica Reformată
• Comerț și servicii
Pe teritoriul localității se desfășoară micul comerț și alimentația publică.
• Gospodărie comunală
▪ Cimitir
Prea puține ecosisteme industriale păstrează, în prezent, inputurile tehnologice, bazine de forță de muncă și
densitate de furnizori pentru a putea genera sinergii care conduc la creșterea competitivității. Sunt câteva
măsuri care ar putea fi adoptate:
Susținerea inovării: aceasta rămâne singura sursă de avantaj competitiv pentru firme; cu toate
acestea, viteza și complexitatea inovării sunt în continuă reconfigurare și necesită strategii agile
și flexibile. Trebuie, așadar, regândite atât strategiile de dezvoltare a tehnologiilor, cât și cele de
integrare a acestora prin modele de inovare deschisă sau în rețea.
23
Pagina 24
STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII 2020
Pipeline de competențe în trend cu cerințele angajatorilor din industrie: angajații cu competențe
tehnice sunt extrem de necesari pentru competitivitatea industriilor avansate. Cerințele pieței cu
privire la competențele necesare s-au schimbat mai repede comparativ cu capacitatea județului
de a instrui angajații. Firmele ar trebui să se implice mai mult în dezvoltarea competențelor, iar
sectorul public trebuie să devină mai receptiv la nevoile lor. Școala Informală de IT este un
exemplu bun, oferind o metodă alternative de educație, mai ales pentru persoanele care doresc
să facă o schimbare în carieră și să se îndrepte spre IT.
Dezvoltarea ecosistemului: este necesară consolidarea ecosistemelor locale de industrii
avansate. Inovarea și dezvoltarea competențelor apar, în general, în zonele metropolitane, unde
firmele tind să se clusterizeze ținând cont de proximitatea geografică, fie pentru a profita de
fluxurile de know-how local, de accesul la angajați calificați sau de rețelele de furnizori deja
existente. Comerțul produselor avansate trebuie susținut, deoarece acesta încurajează
specializarea, care determină o creștere a productivității. Potențialul de a exporta încurajează
investițiile prin faptul că ”promite” creșterea vânzărilor, obținerea unor economii de scară și, prin
urmare, profituri mai mari. IT-ul trebuie integrat în procesele industriilor avansate, deoarece
contribuie la creșterea productivității.
24
Pagina 25
STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII 2020
2.5. POPULAȚIE. ELEMENTE DEMOGRAFICE ȘI SOCIALE
2.5.1. Structura și evoluția populației
Teritoriul administrativ al comunei Jucu cuprinde 4 localități:
• reședința de comună Jucu
• Jucu Herghelie
• Jucu de Mijloc
• Vișea
• Gădălin
Comuna Jucu face parte din cale 10 unități administrativ teritoriale, de pe raza județului Cluj, care au
cunostcut o creștere a populației oficiale, în perioada 2010-2019. Creșterea populaiei se datorează migrației
interne apopulației, provenite din alte județe ale țării și nu o creștere naturală.
Numărul populației stabile din comuna Jucu a fost la Recensământul populației din 2014 de 4266 locuitori,
conform graficului de mai jos:
Conform Observatorului Teritorial , numărul de locuințe noi a crescut semnificativ în ultima perioadă:
Structura pe vârste a populației este conform imaginii de mai jos:
25
Pagina 26
STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII 2020
Structura etnică a populației este conform imaginii de mai jos:
2.5.2. Resursele de muncă și populația ocupată
Populația activă, din punct de vedere economic, include toate persoanele de 14 ani și peste, apte de
muncă, care într-o perioadă de referință specificată furnizează forța de muncă disponibilă pentru producerea
de bunuri și servicii în economia națională.
Populația ocupată din Jucu a cunoscut o creștere semnificativă în jurul anului 2010, în mare parte
datorită companiei Nokia. Odată cu închiderea acestei fabrici, se observă o scădere semnificativă în rândul
populației ocupate.
De asemenea, se observă că cel mai mic număr de salariați a fost înregistrat în anul 2000, cu un
număr de doar 144 persoane angajate.
26
Pagina 27
STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII 2020
În următoarea imagine este ilustrată evoluția ocupației locuitorilor comunei Jucu pe domenii de activitate :
2.5.3. Disfuncționalități privind evoluția și structura populației
Disfuncționalități:
• îmbătrânirea populației în satele Vișea și Gădălin, unde mare parte din locuitori au depășit
27
Pagina 28
STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII 2020
60 de ani;
• lipsa locurilor de muncă.
2.6. CIRCULAȚIE
Pe teritoriul comunei întâlnim patru tipuri de circulații:
• circulație rutieră;
• circulație feroviară;
• circulație velo;
• circulație pietonală.
1. Circulația rutieră
Comuna Jucu este străbătută pe direcția N-S de drumul național DN1C, care trece prin localitatea
Jucu Herghelie, făcând legătura cu municipiile Cluj-Napoca și Gherla.
În zona comunei Jucu, DN1C este prevăzut cu câte o bandă carosabilă și o bandă de urgență pe fiecare
sens de mers, cu rigole și trotuare de-o parte și de alta a zonei carosabile, pe porțiunile aflate în intravilanul
localităților. Lățimea domeniul public aferent drumului național variază în interiorul intravilanului între 14,5 m
și 23 m, preponderent având o lățime de 20 m.
Drumul național DN 1C se intersectează cu drumul județean DJ 109 spre Borșa la kilometrul 25 și
770 m, respectiv cu drumul județean DJ 161 spre Gădălin la kilometrul 28 și 660 m.
Pe teritoriul UAT Jucu drumul național are o lungime de 6505 m din care 685,60 m se află în extravilanul
UAT Jucu, diferența de 5819,4 m se plasează în inrtavilanul localităților Jucu de Mijloc și Jucu Herghelie.
Traficul greu pe relația Cluj-Napoca – Dej trece prin una dintre localitățile comunei, la fel ca și traficul
ușor, generând poluare.
Comuna mai este traversată de o serie de drumuri județene:
• DJ 161 Gădălin – Bonțida
• DJ 109D Gădălin – Coasta – Sic – Săcălaia – Bonț – Nicula – Gherla.
Toate drumurile județene mai sus menționate au îmbrăcăminte asfaltică, dar sunt într-o stare proasta, având
nevoie urgență de lucrări de întreținere și modernizare. Profilele stradale sunt necorespunzătoare, în
majoritatea cazurilor trotuarele nu există, iar rigolele nu sunt întreținute.
Circulația intra-comunală este asigurată pe lângă drumurile mai sus menționate și de drumurile
comunale DC41 Apahida-Jucu de Sus; DC40, care face conexiunea satului Jucu de Mijloc cu DN1C și cu
Jucu de Sus. Profilele stradale nu respectă normele în vigoare, motiv pentru care ar fi nevoie de lucrări de
modernizare.
2. Circulația feroviară
Transportul persoanelor și mărfurilor dinspre localitățile învecinate și către acestea este asigurată
atât pe căi rutiere, cât și pe căi feroviare. Circulația feroviară se desfășoară în localitățile Jucu de Mijloc și
Jucu Herghelie.
Paralel cu drumul național DN1C, comuna este străbătută de linia CF 412 Apahida - Baia Mare.
Linia 412 Apahida Baia Mare este o linie interoperabilă, dublă, electrificată, în aliniament și curbă, în
infrastructura publică.
3. Circulația velo
Analizând situația existentă observăm că pistele velo lipsesc, astfel că bicicliștii circulă pe marginea
zonei carosabile, ceea ce este incomod atât pentru ei cât și pentru conducătorii auto.
4. Circulația pietonală
Analizând situația existentă observăm că în mare parte dintre situații trotuarele lipsesc, astfel că
pietonii circulă pe marginea zonei carosabile, ceea ce este incomod atât pentru pietoni cât și pentru
conducătorii auto.
Disfuncționalități
Este necesară reamenajarea intersecțiilor drumului național DN 1C cu drumurile județene. De-a
lungul drumului național clădirile sunt adesea amplasate în aliniament sau retrase cu 2-3 m.
Greutăți în fluența circulației apar la trecerile la nivel cu calea ferată mai ales datorită stării foarte
precare a acestora. O altă problemă o constituie trecerea atelajelor și animalelor pe drumul național, fapt ce
generează neplăceri, atât conducătorilor auto cât și locuitorilor comunei. Deoarece nu există trotuare,
circulația pietonală, velo și auto se desfășoară pe drum, dar datorită valorilor reduse ale circulației auto nu
apar probleme majore.
Starea proastă a numeroase dintre drumurile comunei, atât asfaltate cât și de macadam, afectează
28
Pagina 29
STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII 2020
de asemenea fluiditatea circulației.
Funcțiunile industriale amplasate în zona centrală a localității Jucu Herghelie generează trafic greu
care traversează localitatea, incomodând traficul și locuitorii. Ar fi necesară amenajarea unui drum pentru
devierea traficului greu astfel încât să afecteze cât mai puțin posibil locuitorii.
Drumurile județene, mai ales DJ 161 și DJ 109D, au nevoie de lucrări de modernizare și
reconfigurare a profilelor stradale conform normelor în vigoare. În cazul străzilor și a ulițelor satelor este
necesară efectuarea unor lucrări de modernizare sau cel puțin a unor lucrări periodice de întreținere. În
cazul modernizării drumurilor se va ține cont de profilele stradale figurate în planșele de propuneri și vor fi
prevăzute trotuare și rigole de-o parte și de alta a drumului, sau dacă acest lucru nu este posibil datorită
amprizei reduse a drumului, cel puțin pe una dintre laturi.
O problemă majoră o reprezintă lipsa locurilor de parcare amenajate.
Linia de cale ferată are o lungime în cadrul UAT Jucu de 6500 metri.
Poziții kilometrice:
• la intersecția limitei UAT cu calea ferată:
◦ către Apahida – km 5+030,9
◦ către Bonția – km 11+531,8
• Intravilan Jucu de Mijloc
◦ pe dreapta
▪ de la km 4+901,9 la km 6+012
▪ de la km 6+717,1 la km 7+636,6
◦ pe stânga
▪ de la km 5+030,9 la km 8
• Intravilan Jucu Herghelie
◦ pe dreapta
▪ de la km 7+529,3 la km 11+531,8
◦ pe stânga
▪ de la km 8 la km 10+838,2
Suprafața zonei CFR pe teritoriul UAT Jucu are o suprafață de 16,42 ha.
29
Pagina 30
STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII 2020
2.7. INTRAVILAN EXISTENT. ZONE FUNCȚIONALE. BILANȚ TERITORIAL
2.7.1. Intravilanul existent al reședinței de comună Jucu de sus. Zone
funcționale
Satul Jucu de Sus se află așezat la contactul a două zone geomorfologice deosebite, cea a
Podișului Someșan și a Câmpiei Transilvaniei, fiind situat de-o parte a Someșului Mic, pe un teren relativ
plat, de luncă. Dintre aspectele negative ale reliefului de luncă amintim inundabilitatea ter enului și excesul de
umiditate care afectează periodic terenurile.
În momentul de față intravilanul satului Jucu de Sus este alcătuit din 7 trupuri de intravilan: unul
dintre acestea, de mari dimensiuni, trei de dimensiuni mijlocii și alte trei foarte mici.
Vatra satului (trupul T1) s-a dezvoltat pe malul drept al Someșului Mic, preponderent pe terasa luncii
Văii Someșului, pe un teren relativ plan. Această zonă reflectă caracteristicile satului adunat, având o tramă
stradală organică, cu străzi sinuoase, care urmează aproximativ paralel cursul de apă de-a lungul căruia
este dezvoltat satul. Nucleul inițial al vetrei satului s-a dezvoltat pe marginea văii Someșului Mic, pe partea
dreaptă. Acesta a fost cea mai favorabilă zonă, cu terenuri plane, corespunzătoare geotehnic, ferite de
inundații sau alunecări de teren și cu posibilitate de alimentare cu apă.
Intravilanul stabilit prin PUG-ul aprobat în anul 2003 pentru reședința de comună Jucu de Sus are o
suprafață de 269 ha, calculată prin planimetrare. După 2003, când a fost avizat ultimul PUG s-au întocmit
trei Planuri Urbanistice Zonale, cu scopul introducerii unor terenuri în intravilan, și acestea sunt:
PUZ-uri aprobate după 2003
Aprobat prin Aviz nr.:
Date proiect:
Suprafațã:
Beneficiar: Rusu Sergiu Horea 36/19.06.2006
Întocmit de: S.C. EDITA S.R.L.
Denumire proiect: PUZ-"LAC PISCICOL ȘI CONSTRUCȚII TURISTICE, EXTINDERE 17.400 mp
INTRAVILAN", loc. Jucu de Sus, comuna Jucu, jud Cluj
Beneficiar: Rusu Sergiu Horea
41/26.06.2006
Întocmit de: S.C. EDITA S.R.L.
Denumire proiect: PUZ-"LAC PISCICOL ȘI CONSTRUCȚII TURISTICE, EXTINDERE
INTRAVILAN", loc. Jucu de Sus, comuna Jucu, jud. Cluj 17.400 mp
Beneficiar:OPREA VASILE
49/30.01.2008
Întocmit de: S.C. LEXEL S.R.L.
Denumire proiect: PUZ – "EXTINDERE INTRAVILAN, CONSTRUIRE LOCUINȚE
INDIVIDUALE ȘI COLECTIVE", loc. Jucu de Sus , comuna Jucu, jud. Cluj 14.000 mp
Beneficiar: S.C. CAMPO VERDE ENERGY S.R.L. Și S.C. CAMPO VERDE SOLAR
29/13.06.2013
S.R.L.
Întocmit de: S.C. „ARHIDOM” S.R.L.
Denumire proiect: PUZ – "CONSTRUIRE PARC FOTOVOLTAIC ȘI RACORDARE LA 53.341 mp
RED", loc. Jucu de Sus , comuna Jucu, jud. Cluj
Beneficiar: S.C. LIGHT POWER THREE S.R.L. Și S.C. REGEN PRIM S.R.L.
37/28.06.2013
Întocmit de: Birou Arhitectura CIOROBATCA
Denumire proiect: PUZ – "INTRODUCERE ÎN INTRAVILAN ÎN VEDEREA
CONSTRUIRII UNOR CENTRALE ELECTRICE FOTOVOLTAICE CU RACORDARE LA 295.387 mp
RED", loc. Jucu de Sus , comuna Jucu, jud. Cluj
În situația existentă, conform PUG 2003 + PUZ-urile aprobate ulterior, intravilanul localității Jucu de
Sus s-a extins la o suprafață de 308,07 ha. Bilanțul teritorial se prezintă în felul următor:
30
Pagina 31
STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII 2020
BILANTUL TERITORIAL AL SUPRAFETELOR CUPRINSE IN INTRAVILANUL EXISTENT cf. PUG 2003
Suprafata
Zona functionala
HA %
Locuinte si functiuni complementare 188,10 69,93%
Unitati industriale si depozitare 5,10 1,90%
Unitati agro-zootehnice 20,00 7,43%
Institutii si servicii de interes public 7,00 2,60%
Cai de comunicatie si transport, din care: 23,50 8,74%
▪ rutier 23,50 8,74%
▪ feroviar - -
Spatii verzi, sport, agrement, protectie 8,60 3,20%
Constructii tehnico-edilitare - -
Gospodarie comunala-cimitire 5,90 2,19%
Destinatie speciala 9,80 -
Ape 1,00 0,37%
TOTAL 269,00 100,00%
BILANTUL TERITORIAL AL SUPRAFETELOR CUPRINSE IN INTRAVILAN – inclusiv PUZ-uri
Suprafata
Zona functionala
HA %
Locuinte si functiuni complementare 188,10 61,06%
Unitati industriale si depozitare 41,62 13,51%
Unitati agro-zootehnice 20,00 6,49%
Institutii si servicii de interes public 7,00 2,27%
Cai de comunicatie si transport, din care: 21,71 7,05%
▪ rutier 21,71 7,05%
▪ feroviar - -
Spatii verzi, sport, agrement, protectie 9,98 3,24%
Constructii tehnico-edilitare 1,67 -
Gospodarie comunala-cimitire 4,35 1,41%
Destinatie speciala 9,80 -
Ape 3,84 1,25%
TOTAL 308,07 100,00%
Terenuri propuse a fi introduse în intravilan (HA) 165,47
a). Zona centrală și alte zone cu funcțiuni de interes public cuprinde parcele și
construcții ce adăpostesc funcțiuni administrative și servicii publice. Ele formează o arie compactă și dispun
de un spațiu urban cu potențial reprezentativ. În acest sens ar trebui rezolvate circulațiile din zonă (trasee
auto, pietonale și velo), amenajate locuri de parcare și spații verzi. Funcțiunile de interes public sunt mixate
cu funcțiuni de locuire, acestea neputând fi clar separate.
Reședința de comună Jucu de Sus dispune de următoarele dotări de interes public:
Dotări administrative
Jucu de Sus reunește dotările administrative caracteristice comunelor, mai exact sediul Primăriei, al
Consiliului Local și al Poliției. Toate aceste dotări dispun de construcții proprii, specifice și corespunzătoare
ca suprafață.
Sediul Primăriei și al Consiliului Local este amplasat în zona centrală. Clădirea care le adăpostește a fost
recent construită.
Sediul Poliției se află pe Strada Principală, care se suprapune cu DJ109D, la aproximativ 400m sud față de
Primărie.
Dotări de învățământ
Învățământul în localitatea Jucu de Sus este asigurat de o școală ajutătoare și o școală generală cu clasele
I-VIII. Trebuie menționat că o parte dintre copii urmează școala la Gherla sau Cluj-Napoca.
Dotări culturale
Reședință de comună, satul Jucu de Sus, are o activitate culturală mai intensă decât satele aparținătoare,
datorită evenimentelor găzduite periodic aici. Tabloul cultural este completat de Casa memorială George
Barițiu și de Monumentul Eroilor.
Dotări pentru sănătate
Serviciile sanitare sunt asigurate datorită unui dispensar medical, iar existența unei circumscripții sanitarveterinare asigură și serviciile sanitare pentru animale.
31
Pagina 32
STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII 2020
Culte
Localitatea adăpostește 3 lăcașuri de cult, aparținând confesiunii ortodoxe .
Dotări comerciale și de prestări servicii
Unitățile comerciale localizate în zona centrală și de-a lungul străzii principale asigură necesarul populației
satului Jucu.
b). Zona de locuințe și funcțiuni complementare este cea mai extinsă zonă
funcțională. Zona destinată locuirii este constituită aproape integral din locuințe individuale, în mare parte P
sau P + 1 , amplasate în cadrul unor parcele de formă aproximativ dreptunghiulară, situate cu latura îngustă
spre stradă. Locuințele sunt așezate de regulă în frontul străzii, de-a lungul străzilor principale, pe limita de
proprietate, în timp ce de-a lungul străzilor secundare sunt ușor retrase față de aliniament.
Funcțiunile complementare ale zonei de locuit, altele decât cele care fac parte din zona instituțiilor
publice, sunt reprezentate de mici dotări comerciale, diferite anexe gospodărești, adăposturi pentru animale
și construcții pentru depozitarea și prelucrarea produselor agricole în cadrul gospodăriei. Anexele sunt
amplasate în general în spatele construcției de locuit, în continuarea casei sau paralel cu strada, delimitând
astfel partea construită a parcelei (curtea) de terenul agricol al acesteia.
c). Zona activități de producție
În decursul ultimului deceniu activitățile de producție agricolă au fost într-o cădere liberă.
• zona unităților de producție industrială
În localitate își desfășoară activitatea o serie de unități de producție industrială de mici dimensiuni.
• zona unităților de producție agricolă și agro-zootehnică
În trecut agricultura și creșterea animalelor erau componente importante ale economiei localității
Jucu de Sus, dar în ultimii ani au suferit o scădere dramatică.
d). Zona spațiilor verzi (parcuri, recreere, sport)
Parcul de la Castelul Kemeny, deși frumos odinioară, este momentan într-o stare degradată și are
nevoie de lucrări de întreținere și de investiții . Din vechiul parc au mai rămas doar câțiva arbori bătrâni și un
bloc de piatră înalt de cca. 1,5 metri, sculptat cu motive animale.
În partea central-nordică a satului Jucu de Sus mai există un spațiu verde, în fața uneia dintre cele
două biserici ortodoxe. Acesta este amenajat cu locuri de joacă pentru copii.
Există de asemenea terenuri de sport aparținând școlii și terenuri private situate în sudul localității.
e). Zona gospodărie comunală, cimitire
Această zonă cuprinde cimitirele localității,în număr de 2. Ele sunt amplasate spre periferia trupului
principal T1. Cimitirele afectează o serie de locuințe amplasate la mai puțin de 50m față de limita cimitirului,
generând disfuncționalități. Toate cimitirele, organizate pe culte, au rezerve de teren pentru înhumări.
f). Zona căi de comunicație rutieră reprezintă rețeaua stradală a localității Jucu de Sus.
Așezarea este traversată pe direcția nord-sud de drumul comunal DC41 care se identifică cu Strada
Principală a localității, iar pe direcția sud-vest este traversat median de drumul județean DJ109D. Acesta
este în întregime asfaltat, cu o platformă carosabilă de 6,00 m lățime, pe când drumul comunal DC41 are o
suprafață carosabilă de aproximativ 5,00m. Nu sunt amenajate trotuare. Îmbrăcămintea asfaltică necesită
lucrări de modernizare și întreținere.
Mare parte dintre profilele stradale nu respectă normativele în vigoare, iar un mare dezavantaj este lipsa
trotuarelor.
32
Pagina 33
STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII 2020
2.7.2. Intravilanul existent al localității Vișea. Zone funcționale
Localitatea Vișea se află în zona de est a UAT Jucu, pe drumul județean DJ109D. Situat la 8,1 km de
reședința de comună, are o dezvoltare de tip tentacular, răsfirat .
Intravilanul existent al satului Vișea a fost stabilit prin PUG 2003 și are o suprafață de 91 ha, măsurat
prin planimetrare. În momentul de față intravilanul satului Vișea este alcătuit dintr-un singur trup de
intravilan. Suprafața reglementată de prezentul PUG s-a extins la 102,26 ha.
Localitatea Vișea are următorul bilanț teritorial:
BILANTUL TERITORIAL AL SUPRAFETELOR CUPRINSE IN INTRAVILANUL EXISTENT
Suprafata
Zona functionala
HA %
Locuinte si functiuni complementare 68,30 75,05%
Unitati industriale si depozitare 3,70 4,07%
Unitati agro-zootehnice 0,00 0,00%
Institutii si servicii de interes public 1,30 1,43%
Cai de comunicatie si transport, din care: 7,00 7,69%
▪ rutier 7,00 7,69%
▪ feroviar - -
Spatii verzi, sport, agrement, protectie 6,80 7,47%
Constructii tehnico-edilitare - -
Gospodarie comunala-cimitire 2,70 2,97%
Destinatie speciala 0,00 -
Ape 1,20 1,32%
TOTAL 91,00 100,00%
a). Zona centrală și alte zone cu funcțiuni de interes public cuprinde parcele și
construcții ce adăpostesc funcțiuni administrative și servicii publice. Foarte puține ca număr și restânse ca
dimensiuni, sunt dispersate în zona centrală a localității. Ele nu formează o arie compactă și nu dispun de un
spațiu urban reprezentativ, ci sunt risipite printre locuințe.
Localitatea Vișea dispune de următoarele dotări de interes public:
Dotări de învățământ
Învățământul în localitatea Vișea este asigurat de o școală generală, cu clasele I-VIII. Trebuie menționat că
o parte dintre copii urmează școala la Gherla sau Cluj-Napoca.
Culte
În localitate se găsesc mai multe lăcașuri de cult, de confesiune ortodoxă, reformată, adventistă.
Dotări comerciale și de prestări servicii
Unitățile comerciale localizate în zona centrală și de-a lungul străzii principale, asigură necesarul populației
satului Vișea.
b). Zona de locuințe și funcțiuni complementare este cea mai extinsă zonă
funcțională. Aceasta este constituită integral din locuințe individuale, în mare parte construcții parter,
amplasate în cadrul unor parcele de formă aproximativ dreptunghiulară, situate cu latura îngustă spre stradă.
Locuințele sunt amplasate de regulă în frontul străzii, ușor retrase față de aliniament.
Funcțiunile complementare ale zonei de locuit, altele decât cele care fac parte din zona instituțiilor
publice, sunt reprezentate de unele mici dotări comerciale, diferite anexe gospodărești, adăposturi pentru
animale și construcții pentru depozitarea și prelucrarea produselor agricole în cadrul gospodăriei. Anexele
sunt amplasate în general în spatele construcției de locuit, în continuarea casei sau paralel cu strada,
delimitând astfel partea construită a parcelei (curtea) de terenul agricol al acesteia.
c). Zona activități de producție
• zona unităților de producție industrială
În localitate își desfășoară activitatea o serie de unități de producție industrială de mici dimensiuni.
• zona unităților de producție agricolă și agro-zootehnică
În trecut agricultura și mai ales creșterea animalelor erau componente importante ale economiei
localității Vișea dar în ultimii ani au suferit o scădere .
d). Zona spațiilor verzi (parcuri, recreere, sport)
În localitate există un loc de joacă pentru copii, amplasate în partea centrala a Vișei, iar în sudul
33
Pagina 34
STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII 2020
localității există un teren de sport.
e). Zona gospodărie comunală, cimitire
Pe teritoriul localității Vișea există un două cimitire. Acestea sunt amplasate periferic, dar ușor
accesibile din zona centrală.
f). Zona căi de comunicație rutieră reprezintă rețeaua stradală a localității Vișea. Strada
principală se suprapune cu DJ109D. Străzile și ulițele au trasee sinuoase, în bucle, prezentând uneori
fundături, dovadă a dezvoltării spontane a așezării. Satul este dezvoltat de-a lungul căilor de circulație care
ies din localitate, dar are și ulițe înfundate.
34
Pagina 35
STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII 2020
2.7.3. Intravilanul existent al localității Gădălin. Zone funcționale
Localitatea Gădălin se află în zona de sud-est a UAT Jucu, pe drumul județean DJ161. Vatra satului
s-a dezvoltat în zona de intersecție dintre drumul județean și ulița satului, care vine perpendicular pe DJ161.
Intravilanul existent al satului Gădălin a fost stabilit prin PUG 2003 și are o suprafață de 192 ha,
măsurat prin planimetrare. În momentul de față intravilanul satului Gădălin este alcătuit din 4 trupuri de
intravilan, din care T1(trupul principal) este de mari dimensiuni, iar celelalte trei corpuri sunt mijlocii și mici iar
suprafața reglementată de actualul PUG este de 198,20 ha.
Localitatea Gădălin are următorul bilanț teritorial:
BILANTUL TERITORIAL AL SUPRAFETELOR CUPRINSE IN INTRAVILANUL EXISTENT
Suprafata
Zona functionala
HA %
Locuinte si functiuni complementare 155,10 80,78%
Unitati industriale si depozitare 2,20 1,15%
Unitati agro-zootehnice 2,00 1,04%
Institutii si servicii de interes public 1,90 0,99%
Cai de comunicatie si transport, din care: 13,00 6,77%
▪ rutier 13,00 6,77%
▪ feroviar - -
Spatii verzi, sport, agrement, protectie 12,00 6,25%
Constructii tehnico-edilitare - -
Gospodarie comunala-cimitire 2,80 1,46%
Destinatie speciala 1,50 -
Ape 1,50 0,78%
TOTAL 192,00 100,00%
a). Zona centrală și alte zone cu funcțiuni de interes public cuprinde parcele și
construcții ce adăpostesc funcțiuni administrative și servicii publice. Foarte puține ca număr și restânse ca
dimensiuni, sunt dispersate în zona centrală a localității. Ele nu formează o arie compactă și nu dispun de un
spațiu urban reprezentativ, ci sunt risipite printre locuințe.
Localitatea Gădălin dispune de următoarele dotări de interes public:
Dotări de învățământ
Învățământul în localitatea Gădălin este asigurat de o școală generală, cu clasele I-VIII. Trebuie menționat
că o parte dintre copii urmează școala la Gherla sau Cluj-Napoca.
Dotări culturale
În localitate există un cămin cultural, care poate adăposti eventuale evenimente culturale, dar acestea sunt
foarte rare. Clădirea căminului cultural este într-o stare relativ bună. Mai exista de asemenea și un centru de
informare turistică.
Dotări pentru sănătate
Serviciile sanitare sunt asigurate de un dispensar.
Culte
În localitate se găsește un singur lăcaș de cult, de rit ortodox. Acesta este amplasat în zona centrală a
trupului principal T1.
Dotări comerciale și de prestări servicii
Unitățile comerciale localizate în zona centrală și de-a lungul străzii principale, asigură necesarul populației
satului Gădălin. De asemenea, satul Gădălin dispune de o moară.
b). Zona de locuințe și funcțiuni complementare este cea mai extinsă zonă
funcțională. Aceasta este constituită integral din locuințe individuale, în mare parte construcții parter,
amplasate în cadrul unor parcele de formă aproximativ dreptunghiulară, situate cu latura îngustă spre stradă.
Locuințele sunt amplasate de regulă în frontul străzii, ușor retrase față de aliniament.
Funcțiunile complementare ale zonei de locuit, altele decât cele care fac parte din zona instituțiilor
publice, sunt reprezentate de unele mici dotări comerciale, diferite anexe gospodărești, adăposturi pentru
animale și construcții pentru depozitarea și prelucrarea produselor agricole în cadrul gospodăriei. Anexele
sunt amplasate în general în spatele construcției de locuit, în continuarea casei sau paralel cu strada,
delimitând astfel partea construită a parcelei (curtea) de terenul agricol al acesteia.
35
Pagina 36
STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII 2020
c). Zona activități de producție
• zona unităților de producție industrială
În localitate își desfășoară activitatea o serie de unități de producție industrială de mici dimensiuni.
• zona unităților de producție agricolă și agro-zootehnică
În trecut agricultura și mai ales creșterea animalelor erau componente importante ale economiei
localității Gădălin, dar în ultimii ani au suferit o scădere .
d). Zona spațiilor verzi (parcuri, recreere, sport)
În localitate există două locuri de joacă pentru copii, amplasate în partea centrala a Gădălinului, iar
în sudul localității există un teren de sport.
e). Zona gospodărie comunală, cimitire
Pe teritoriul localității Gădălin există un singur cimitir. Acesta este amplasat în imediata vecinătate
a bisericii.
Zona căi de comunicație rutieră reprezintă rețeaua stradală a localității Gădălin. Strada
principală se suprapune cu Dj161. Străzile și ulițele au trasee sinuoase, în bucle, prezentând uneori
fundături, dovadă a dezvoltării spontane a așezării. Ulița satului – DE4133/1 - se intersectează cu drumul
județean în apropierea vetrei satului, care este dezvoltat preponderent de-a lungul axelor de circulație mai
sus amintite.
36
Pagina 37
STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII 2020
2.7.4. Intravilanul existent al localității Jucu de Mijloc. Zone
funcționale
Localitatea Jucu de Mijloc s-a dezvoltat sub forma unei așezări compacte cu o vatră și cu o tramă
stradală slab constituită. Ochiurile rețelei stradale au suprafețe mici, de 0,3-1 ha, iar construcțiile sunt
dispuse neregulat fața de aliniament.
Se observă tendința de apropiere de drumul național DN1C. Locuințele se îndepărtează de vatra
satului, situată în apropierea Someșului Mic , noua amplasare fiind de-a lungul drumului comunal DC40,
care face legătura între vatra satului și drumul național.
În momentul de față intravilanul satului Jucu de Mijloc este alcătuit din 3 trupuri de intravilan:două de
mari dimensiuni, și al treilea foarte mic. În momentul de față intravilanul satului Jucu de Mijloc este alcătuit
din 3 trupuri de intravilan. Intravilanul stabilit prin PUG-ul aprobat în anul 2003 pentru localitatea Jucu de
Mijloc are o suprafață de 196ha, calculată prin planimetrare.
Din 2003, când a fost avizat ultimul PUG s-au întocmit Planuri Urbanistice Zonale. Acestea sunt:
Aprobat prin Aviz nr.:
Date proiect:
Suprafațã:
Beneficiar:Andresan Rasu
40/30.05.2007
Întocmit de: S.C. ARHIDOM S.R.L.
Denumire proiect: PUZ-"INTRODUCERE TEREN ÎN INTRAVILAN", loc. Jucu de Mijloc
F.N., comuna Jucu, jud. Cluj 27.700 mp
Beneficiar: TURDEANU ȘTEF FLAVIU ANDREI, TURDEANU ȘTEF FLAVIA
18/06.02.208
Întocmit de: S.C. PRO ATRIUM S.R.L.
Denumire proiect: PUZ – "ANSAMBLU DE LOCUINȚE D+P+6E, RACORDURI
UTILITĂȚI", loc. Jucu de Mijloc , comuna Jucu, jud. Cluj 10,868 ha
Beneficiar: S.C. DIC CONSTRUCT S.R.L.
57/13.....2008
Întocmit de: S.C. „PRO ATRIUM” S.R.L.
Denumire proiect: PUZ – "ANSAMBLUL REZIDENȚIAL MILLENIUM ", loc. Jucu de
Mijloc , comuna Jucu, jud. Cluj 42.000 mp
În situația existentă, conform PUG 2003 + PUZ-urile aprobate ulterior, intravilanul localității Jucu de Mijloc sa extins la o suprafață de 202,04 ha. Bilanțul teritorial se prezintă în felul următor:
a). Zona centrală și alte zone cu funcțiuni de interes public cuprinde parcele și
construcții ce adăpostesc funcțiuni administrative și servicii publice . Dispersate în zona centrală a localității,
nu formează o arie compactă și nu dispun de un spațiu urban reprezentativ, ci sunt risipite printre locuințe.
Localitatea Jucu de Mijloc dispune de următoarele dotări de interes public:
Dotări de învățământ
Învățământul în localitatea Jucu de Mijloc este asigurat de o grădiniță și o școală generală, clasele I-VIII.
Trebuie menționat că o parte dintre copii urmează școala la Gherla sau Cluj-Napoca.
Culte
În localitate se găsesc mai multe lăcașuri de cult, de confesiune greco-catolică , ortodoxă sau penticostală.
Dotări comerciale și de prestări servicii
Unitățile comerciale localizate în zona centrală și de-a lungul străzii principale, asigură necesarul populației
satului Jucu de Mijloc.
Turism
Turismul este încurajat de prezența Motelului KM 17.
b). Zona de locuințe și funcțiuni complementare este cea mai extinsă zonă
funcțională. Aceasta este constituită aproape integral din locuințe individuale, în mare parte construcții parter,
amplasate în cadrul unor parcele de formă aproximativ dreptunghiulară, situate cu latura îngustă spre stradă.
Locuințele sunt amplasate de regulă în frontul străzii, ușor retrase față de aliniament.
Funcțiunile complementare ale zonei de locuit, altele decât cele care fac parte din zona instituțiilor
publice, sunt reprezentate de unele mici dotări comerciale, diferite anexe gospodărești, adăposturi pentru
animale și construcții pentru depozitarea și prelucrarea produselor agricole în cadrul gospodăriei. Anexele
sunt amplasate în general în spatele construcției de locuit, în continuarea casei sau paralel cu strada,
delimitând astfel partea construită a parcelei (curtea) de terenul agricol al acesteia.
37
Pagina 38
STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII 2020
BILANTUL TERITORIAL AL SUPRAFETELOR CUPRINSE IN INTRAVILANUL EXISTENT
Suprafata
Zona functionala
HA %
Locuinte si functiuni complementare 145,80 74,39%
Unitati industriale si depozitare 22,70 11,58%
Unitati agro-zootehnice 3,00 1,53%
Institutii si servicii de interes public 1,60 0,82%
Cai de comunicatie si transport, din care: 11,00 5,61%
▪ rutier 11,00 5,61%
▪ feroviar - -
Spatii verzi, sport, agrement, protectie 5,80 2,96%
Constructii tehnico-edilitare - -
Gospodarie comunala-cimitire 3,50 1,79%
Destinatie speciala - -
Ape 2,60 1,33%
TOTAL 196,00 100,00%
BILANTUL TERITORIAL AL SUPRAFETELOR CUPRINSE IN INTRAVILAN – inclusiv PUZ-uri
Suprafata
Zona functionala
HA %
Locuinte si functiuni complementare 150,84 74,66%
Unitati industriale si depozitare 22,70 11,24%
Unitati agro-zootehnice 3,00 1,48%
Institutii si servicii de interes public 1,60 0,79%
Cai de comunicatie si transport, din care: 12,00 5,94%
▪ rutier 12,00 5,94%
▪ feroviar - -
Spatii verzi, sport, agrement, protectie 5,80 2,87%
Constructii tehnico-edilitare - -
Gospodarie comunala-cimitire 3,50 1,73%
Destinatie speciala - -
Ape 2,60 1,29%
TOTAL 202,04 100,00%
c). Zona activități de producție
• zona unităților de producție industrială
Există unități mici de producție industrială.
De menționat este S.C. Midarom Abrasives S.R.L., o companie romanesca specializata în producția
de corpuri abrazive cu liant elastic, destinate atât rectificării de mare precizie pe mașini de rectificat fără
centre, cat și șlefuirii, lustruirii, finisării sau superfinisării diverselor piese din metal, lemn, sticla, etc.
• zona unităților de producție agricolă și agro-zootehnică
Pe teritoriul localității Jucu de Mijloc există unități de producție agricolă mici.
d). Zona spațiilor verzi (parcuri, recreere, sport).
În partea nord-vestică a localității Jucu de Mijloc, se remarcă prezența unui lac, iar în partea de sud
a localității este localizat Stadionul Unirea Jucu .
Nu există parcuri amenajate pentru petrecerea timpului liber. Aceasta este o disfuncționalitate majoră pe
care prezentul PUG va încearcă să o remedieze prin prevederea de spații verzi.
e). Zona gospodărie comunală, cimitire
Pe teritoriul localității Jucu de Mijloc există două cimitire, separate pe confesiuni. Acestea sunt
amplasate în zonele marginale ale localității, în zona de sud-vest, respectiv, nord-estică.
Datorită distanței reduse dintre cimitir și locuințe adesea apar disfuncționalități.
Zona căi de comunicație rutieră reprezintă rețeaua stradală a localității Jucu de Mijloc. Vatra satului
este traversată de drumul comunal DC 40, care face legătura cu drumul național DN1C și cu Jucu de Sus.
Așadar, satul este ușor accesibil din două direcții. Trama stradala este răsfirată, locuințele fiind dispuse de-a
lungul căilor de acces în localitate.
38
Pagina 39
STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII 2020
2.7.5. Intravilanul existent al localității Jucu Herghelie Zone
funcționale
Satul Jucu Herghelie s-a dezvoltat în lungul drumului național DN1C, la o distanță de aproximativ 3
km față de reședința de comună, beneficiind de un acces facil datorită amplasării sale. Odată cu creșterea
importanței drumului ce face legătura dintre Cluj-Napoca și Gherla (DN1C), localitatea a început să se
extindă de-a lungul drumului. Această zonă poate fi asimilată tipologiei satului liniar, cu o singură stradă,
mobilată pe ambele părți.
În momentul de față intravilanul satului Jucu Herghelie este alcătuit din 3 trupuri de intravilan.
Intravilanul reglementat prin PUG-ul aprobat în anul 2003 pentru localitatea Jucu Herghelie are o suprafață
de 95 ha, dar suprafața totală este de 488,11 ha.
Din 2003, când a fost avizat ultimul PUG s-au întocmit Planuri Urbanistice Zonale. Acestea sunt:
Aprobat prin Aviz nr.:
Date proiect:
Suprafațã:
Beneficiar: S.C. TETAROM S.A.
120/11.12.2008
Întocmit de: CONSILIUL JUDEȚEAN CLUJ
Denumire proiect: PUZ – "MODIFICARE PUZ TETAROM III - JUCU" , comuna Jucu,
jud. Cluj 540 ha
Beneficiar: S.C. TETAROM S.A.
41/05.08.2013
Întocmit de: S.C. ARHIMAR- BIROU DE ARHITECTURĂ ȘI URBANISM
Denumire proiect: PUZ – MODIFICARE PARȚIALĂ "PUZ PARC INDUSTRIAL
TETAROM III - JUCU" , loc. Jucu Herghelie, comuna Jucu, jud. Cluj 1.595.647 mp
În situația existentă, conform PUG 2003 + PUZ-urile aprobate ulterior, intravilanul localității Jucu
Herghelie s-a extins la o suprafață de 508,5 ha. Bilanțul teritorial se prezintă în felul următor:
39
Pagina 40
STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII 2020
BILANTUL TERITORIAL AL SUPRAFETELOR CUPRINSE IN INTRAVILANUL EXISTENT
Suprafata
Zona functionala
HA %
Locuinte si functiuni complementare 19,00 20,00%
Unitati industriale si depozitare 3,00 3,16%
Unitati agro-zootehnice 47,20 49,68%
Institutii si servicii de interes public 1,40 1,47%
Cai de comunicatie si transport, din care: 6,50 6,84%
▪ rutier 4,00 4,21%
▪ feroviar 2,50 -
Spatii verzi, sport, agrement, protectie 13,80 14,53%
Constructii tehnico-edilitare - -
Gospodarie comunala-cimitire 0,50 0,53%
Destinatie speciala 3,40 -
Ape 0,20 0,21%
TOTAL 95,00 100,00%
BILANTUL TERITORIAL AL SUPRAFETELOR CUPRINSE IN INTRAVILAN – inclusiv PUZ-uri
Situatia existenta
Suprafata
Zona functionala
HA %
Locuinte si functiuni complementare 21,77 4,46%
▪ Locuire rurala 21,77 -
▪ Locuire colectiva - -
▪ Locuire semicolectiva - -
Zona mixta – locuire si servicii - -
Activități economice cu caracter terțiar - -
Zona mixtă–locuire și activități economice cu caracter terțiar - -
Unitati industriale si depozitare 280,28 57,42%
▪ Parc industrial 170,35 -
▪ Productie industriala cu caracter nepoluant 109,93 -
Zona EXPO 36,44 -
Unitati agro-zootehnice 30,98 6,35%
Institutii si servicii de interes public 1,60 0,33%
Cai de comunicatie si transport, din care: 27,14 5,56%
▪ rutier 24,64 5,05%
▪ feroviar 2,50 0,51%
Spatii verzi, sport, agrement, protectie 82,15 16,83%
▪ Zone verzi cu acces public nelimitat - -
▪ Zone verzi de protectie - -
▪ Zona de agrement public/privat 82,15 -
Constructii tehnico-edilitare 3,29 -
Gospodărie comunală-cimitire 0,22 0,05%
Destinatie speciala 4,04 -
Ape 0,20 0,04%
TOTAL 488,11 100,00%
a). Zona centrală și alte zone cu funcțiuni de interes public cuprinde parcele și
construcții ce adăpostesc funcțiuni administrative și servicii publice.
Majoritatea acestora sunt concentrate în zona centrală a localității, în vecinătatea drumului național DN1C.
Ele sunt dispuse de-a lungul drumului național DN1C și nu dispun de un spațiu urban cu potențial
reprezentativ. Funcțiunile de interes public sunt mixate cu funcțiuni de locuire, acestea ne putând fi clar
separate.
Localitatea Jucu Herghelie dispune de următoarele dotări de interes public:
Dotări de învățământ
Învățământul în localitatea Jucu Herghelie este asigurat de o grădiniță și o școală generală, clasele I-VIII.
Trebuie menționat că o parte dintre copii urmează școala la Gherla sau Cluj-Napoca.
Atât grădinița cât și școala sunt amplasate în zona central-nordică a localității.
Culte
Localitatea adăpostește un lăcaș de cult, aparținând cultului ortodox , și anume Parohia Ortodoxă Jucu
Gară.
Dotări comerciale și de prestări servicii
40
Pagina 41
STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII 2020
Unitățile comerciale localizate în zona centrală și de-a lungul străzii principale, asigură necesarul populației
satului Jucu Herghelie.
b). Zona de locuințe și funcțiuni complementare este cea mai extinsă zonă
funcțională. Zona destinată locuirii este constituită aproape integral din locuințe individuale, în mare parte
construcții parter sau P + 1, amplasate în cadrul unor parcele de formă aproximativ dreptunghiulară, situate
cu latura îngustă spre stradă. Locuințele sunt amplasate de regulă în frontul străzii, ușor retrase față de
aliniament.
Funcțiunile complementare ale zonei de locuit, altele decât cele care fac parte din zona instituțiilor
publice, sunt reprezentate de unele mici dotări comerciale, diferite anexe gospodărești, adăposturi pentru
animale și construcții pentru depozitarea și prelucrarea produselor agricole în cadrul gospodăriei. Anexele
sunt amplasate în general în spatele construcției de locuit, în continuarea casei sau paralel cu strada,
delimitând astfel partea construită a parcelei (curtea) de terenul agricol al acesteia.
c). Zona activități de producție
În decursul ultimului deceniu activitățile de producție industrială au cunoscut o creștere semnificativă.
O zonă cu caracter industrial s-a conturat în partea central-nordică a satului, datorită construirii
parcului Tetarom III. Activitățile de producție agricolă au cunoscut, pe de altă parte o perioadă de declin.
• zona unităților de producție industrială
În continuare vom prezenta principalele unități de producție industrială de pe teritoriul localității Jucu
Herghelie:
BOSCH CLUJ PLANT
− Bosch produce componente electronice pentru automobile, iar componentele finite produse
aici sunt folosite la multe tipuri de sisteme, de la ABS până la parcarea automată.
Componentele ajung la producători auto cunoscuți din vestul Europei, dar și în Iran și Rusia.
− Bosch a deschis în primăvara lui 2014 fabrica de la Jucu aflată în parcul industrial Tetarom și
este unul dintre cei mai importanți investitori de aici, alături de italienii de la De’Longhi care
au preluat fosta hală Nokia. Bosch are la Cluj peste 1.500 de angajați și o producție lunară
de peste un milion de produse finite.
S.C. DELONGHI ROMANIA S.R.L.
− De’Longhi produce espressoare pentru cafea, iar la finalul lui 2016 compania avea 1.231 de
angajați, conform informațiilor din Revisal, softul Inspecției Muncii.
− În comparație, la începutul anului trecut producătorul avea 996 de oameni . De’Longhi a
început în martie 2013 să realizeze espressoare de cafea în România în fabrica de la Jucu,
ocupând astfel o parte din golul lăsat de finlandezii de la Nokia.
−
S.C ECOLOR S.R.L.
− Ecolor funcționează la Jucu din 2005. Compania-mamă a Ecolor este Gyllensvaans Mabler
din Suedia, o firmă producătoare de mobilă înființată în 1946 și principalul furnizor al IKEA
încă din 1952.
• zona unităților de producție agricolă și agro-zootehnică
La fel ca și în cazul localității Jucu de Sus, activitățile de producție agricolă și agro-zootehnică au fost
într-un continuu declin în ultimul deceniu.
Totuși, în comuna Jucu, există una dintre cele mai mari ferme de bovine din județul Cluj și singura
care crește exclusiv rasă pură Holstein.
Ferma a fost pusă pe picioare în urmă cu 10 ani, în 2006, când omul de afaceri Octavian Buzoianu a
încheiat cu Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca un contract de asociere
pentru cultivarea terenurilor care asigură producția pentru creșterea animalelor.
Aici s-au făcut investiții de peste 5 milioane de euro, iar astăzi, Modern Farm este cea mai eficientă
din întreg județul ca producție de lapte, cu o medie de 27 de litri de lapte pe cap de bovină pe zi.
d). Zona spațiilor verzi (parcuri, recreere, sport)
Satul Jucu Herghelie nu beneficiază în prezent de spații verzi, publice, amenajate. Aceasta este o
disfuncționalitate majoră, pe care actualul PUG va încearcă să o rezolve prin prevederea unor spații cu
destinația de parcuri.
e). Zona gospodărie comunală, cimitire
Pe teritoriul localității Jucu Herghelie există un un singur cimitir, având zone destinate diferitelor
confesiuni. Cimitirul este amplasat în zona nordică a satului, pe un deal.
f). Zona cu destinație specială este localizată la nord față de drumul național
41
Pagina 42
STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII 2020
DN 1C și reprezintă terenuri aflate în administrarea MapN.
g). Zona căi de comunicație rutieră reprezintă rețeaua stradală a localității Jucu
Herghelie. Satul este organizat integral de-a lungul drumului național DN1C, care este prevăzut cu o bandă
de circulație, respectiv o bandă de urgență pe fiecare sens de mers, rigole și trotuare de-o parte și de alta a
zonei carosabile.
2.8. ZONE CU RISCURI NATURALE
2.8.1. Alunecări de teren și solifluxiuni
În Planul de analiză și acoperire a riscurilor, comuna Jucu, județul Cluj, elaborat în anul 2012 se
menționează că alunecările de teren pot să apară ca urmare a ploilor abundente, îndeosebi în perioada de
primăvară și toamnă, datorită unor fenomene de eroziune sau ca urmare a desfășurării unor activități umane
(lucrări de construcții, tăieri abuzive ale fondului forestier) și se pot produce în:
• Jucu de Sus, în partea de est, afectând un număr redus de locuințe;
• Gădălin, în câteva zone periferice trupului principal de intravilan, afectând un număr foarte mic de
locuințe;
• Vișea, în partea sud-estică a localității, afectând un număr redus de locuințe.
2.8.2. Terenuri proaste de fundare, neconsolidate, dificile
Această categorie delimitează terenurile care au nevoie de studii speciale de fundare din cauza
terenurilor neconsolidate și dificile.
• Jucu de Sus prezintă porțiuni de teren de acest tip pe alocuri, periferic, sau chiar izolate, în nordul
localității Jucu de Sus;
• Jucu Herghelie și Jucu de Mijloc au suprafețe mari de terenuri neconsolidate;
• Gădălin prezintă suprafețe izolate, situate periferic trupului principal de intravilan;
• Vișea nu prezintă terenuri neconsolidate.
2.8.3. Eroziuni de maluri
Nu au fost semnalate zone afectate de eroziuni de maluri în Planul de analiză și acoperire a
riscurilor.
2.8.4. Dislocări de stânci
Nu au fost semnalate zone afectate de dislocări de stânci, mai ales că relieful este de preponderent
de deal și pe de-a lungul cursurilor râurilor, de luncă.
2.8.5. Văi torențiale
Nu sunt menționate zone afectate de văi torențiale.
2.8.6. Zone inundabile
În Planul de analiză și acoperire a riscurilor se menționează că inundații pe teritoriul comunei Jucu
pot să apară ca urmare a revărsării văilor care traversează satele comunei, a scurgerilor de pe versanți în
urma unor ploi abundente, topirii rapide a stratului de zăpadă sau blocării cursurilor de apă de alunecări de
teren sau ghețuri.
• Pe teritoriul localității Jucu de Sus se pot produce inundații cu risc mare pe o suprafață de 1,88
ha; un risc mediu de inundații îl prezintă 9,27 ha din teritoriul localității, iar 17, 10 ha au un risc
scăzut de inundații.
• Pe teritoriul localității Jucu Herghelie se pot produce inundații cu risc mare pe o suprafață de
150,63 ha; un risc mediu de inundații îl prezintă 270,30 ha din teritoriul localității, iar 326,53 ha
au un risc scăzut de inundații.
• Pe teritoriul localității Jucu de Mijloc se pot produce inundații cu risc mare pe o suprafață de 4,18
ha; un risc mediu de inundații îl prezintă 12,26 ha din teritoriul localității, iar 28,25 ha au un risc
scăzut de inundații.
La nivelul întregului UAT Jucu, se pot produce inundații cu risc mare pe o suprafață de 264,16 ha; un
risc mediu de inundații îl prezintă 555,22 ha , iar 690,29 ha au un risc scăzut de inundații.
2.8.7. Zone mlăștinoase
În studiile întocmite nu sunt menționate zone mlăștinoase.
42
Pagina 43
STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII 2020
2.9. ECHIPAREA TEHNICO-EDILITARĂ
2.9.1. Gospodărirea apelor
Pentru ameliorarea riscului la inundații sunt necesare lucrări de decolmatare a văilor râurilor precum
și lucrări mai ample de-a lungul Someșului Mic.
2.9.2. Alimentare cu apă
Alimentarea cu apa pentru satele Jucu Herghelie, Jucu de Sus și Jucu de Mijloc este realizată prin
branșamente din conducta de aducțiune CLUJ NAPOCA- DEJ. Aceste sate dispun de rețea de alimentare pe
razele întregilor localități.
În satele Vișea și Gădălin alimentarea cu apă este rezolvată local prin puțuri săpate în incinta
propietăților și prin captări de coastă. Pentru realizarea rețelei de alimentare cu apă se propune extinderea
acesteia din localitatea Jucu de Sus.
2.9.3. Canalizare
Satele Jucu Herghelie, Jucu de Sus și Jucu de Mijloc dispun de un sistem de canalizare a apelor
uzate menajere.
Satele Vișea și Gădălin nu dispun de un sistem de canalizare menajeră. În prezent apele uzate
menajere sunt colectate în sistem local, în bazine vidanjabile sau sunt deversate în canalele de curgere a
apelor pluviale.
Apele uzate menajere colectate în sistem local sunt transportate cu vidanje și apoi deversate pe
câmp, sau la stația de epurare a municipiul Cluj Napoca.
Colectarea apelor pluviale se face prin rigolele (șanțurile) existente de-a lungul drumurilor din zona
studiată, care le transportă și le deversează în Raul Someșul Mic și pârâurile care traversează localitățile
comunei Jucu.
2.9.4. Alimentarea cu energie electrică
Zona studiată este traversată de linii electrice aeriene de 20 KV și 0.40 KV, din care se alimentează
consumatorii comunei. Liniile electrice aeriene LEA de 0.40 KV sunt amplasate predominant pe un traseu
situat în afara intravilanului localităților, cu excepția racordurile la posturile de transformare, și porțiunile de
traversare a localităților, care sunt amplasate în intravilanul localităților.
Localitățile comunei Jucu sunt alimentate cu energie electrică de la sistemul energetic național, din
posturi de transformare situate în zone ușor accesibile:
Distribuția se face prin LEA de 0,4 KV, pe stâlpi din beton armat amplasați pe marginea drumurilor
județene și comunale ce străbat comuna. Pe acest traseu este prevazut parțial și iluminatul public.
2.9.5. Alimentarea cu energie termică
Alimentarea cu energie termică a obiectivelor din zona studiată se face cu gaze naturale, combustibil
solid (lemn, etc.) și gaz lichid sub presiune, tip GPL, în rezervoare sau butelii de diferite capacități.
Pentru încălzirea locuințelor, în funcție de combustibilul folosit se folosesc cazane de încălzire
centrala pe gaz sau combustibil solid, la care sunt racordate corpuri de încălzire statice.
Încălzirea locuințelor se face și cu sobe de teracotă, fontă și tablă, folosind combustibil solid.
2.9.6. Alimentare cu gaze naturale
Alimentarea cu gaze naturale este asigurată pe raza tuturor satelor comunei Jucu și se face din
conducta de repartiție de presiune medie CLUJ NAPOCA-GHERLA.
2.9.7. Gospodărie comunală
Deșeurile menajere sunt colectate o dată pe săptămână de către o firmă specializată și sunt
transportate la Centrul de Management Integrat al Deșeurilor Cluj, unde sunt procesate.
2.9.8. Telecomunicații
Rețeaua de telefonie mobilă în prezent asigură acoperire parțială a zonei studiate.
Liniile de telecomunicații sunt aeriene, amplasate pe stâlpi din lemn și pe stâlpii de distribuție LEA
0,40 KV.
43
Pagina 44
STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII 2020
Recepția radio-tv se face prin antene și cablu tv.
2.9.9. Disfucționalități
Apa
• Lipsa rețelelor de alimentare cu apă pentru satele Vișea și Gădălin;
• Apa din sursele locale nu este tratată și controlată periodic din punct de vedere biologic
Canalizare menajeră
• Lipsa rețelelor de canalizare menajeră: Vișea și Gădălin în totalitate
• Poluarea stratului apei freatice și a apelor de suprafață
• Poluarea mediului înconjurător
Energie electrică
• Lipsa parțială a iluminatului public
Telecomunicații
• Nu toate gospodăriile dispun de linie telefonică
• Lipsa rețelelor de internet și CATV
• Acoperirea cu semnal GSM
Alimentarea cu energie termică
• Poluarea atmosferei cu fum și a mediului ambiant cu deșeuri rezultate.
44
Pagina 45
STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII 2020
2.10. PROBLEME DE MEDIU
O problemă majoră a mediului la momentul actual o constituie poluarea.
O sursă de poluare o constituie drumul național DN1C, intens circulat, datorită emisiilor ridicate de
dioxid de carbon și hidrocarburi nearse. Poluarea chimică este însoțită și de poluarea fonică.
Majoritatea poluanților sunt apoi "spălați" de către ploaie, zăpadă sau ceață. Această ploaie acidă
ajunge în sol și în sursele de apă, poluându-le, putând să afecteze și sănătatea umană. Lipsa rețelelor de
canalizare constituie o altă sursă de poluare, atât a solului cât și a apelor și implicit a pânzei de apă freatică.
Metodele iraționale de administrare a solului au degradat serios calitatea lui, au cauzat poluarea și au
accelerat eroziunea. Tratarea solului cu îngrășăminte chimice, pesticide și fungicide omoară organisme utile
cum ar fi unele bacterii, fungi și alte microorganisme. Acest proces omoară fără discriminare chiar și
organismele benefice și lasă solul steril și dependent de îngrășăminte pentru a suporta creșterea plantelor.
În consecință, se folosesc tot mai multe îngrășăminte, ceea ce duce la poluarea râurilor și lacurilor în
perioadele cu inundații.
Analiza istorică pe ultimii zece ani (2009-2018) a pus în evidență frecvente depășiri cu caracter local, în
special la nitrați, fosfați și sulfați în toate corpurile de apă subterană monitorizate de A.B.A. Someș-Tisa.
Astfel, în anul 2009, depășiri cu caracter local la nitrați au avut loc la punctele de monitorizare hidrogeologică
de la Gherla, Borșa, Bonțida, Câmpenești, Apahida, la indicatorul sulfați la Jucu. 5
Comuna Jucu a fost identificată ca zonă vulnerabilă la poluarea cu nitrați din surse agricole. 6
Figure 1: Cantități de poluanți evacuați în receptori naturali (Sursa
datelor: PATJ)
Principalele unități poluatoare de pe raza comunei sunt:
SC MAC FARMACONS SRL – producător compuși chimici organici
SC ONCOS IMPEX SRL – crescătorie intensivă a păsărilor de curte și a porcilor cu capacitate
de peste 40 000 de locuri pentru păsării de curte
fermă de bovine pentru 400 de capete
După aderarea României la Uniunea Europeană în anul 2007 au fost instituite
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.