Document
Strategia de dezvoltare pentru anii 2014-2020
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 6,3 MB · modificat pe site: 06.06.2018
Pagina sursă
Cum citez acest document
Document, „Strategia de dezvoltare pentru anii 2014-2020”, Comuna Izvoru Crișului, jud. Cluj. Sursa: http://www.primariaizvorucrisului.ro/uploads/politici%20proiecte%20strategii/Strategia%20de%20dezvoltare%20locala%20a%20comunei%20IZVORU%20CRISULUI.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/cluj/izvoru-crisului/172926-strategia-de-dezvoltare-pentru-anii-2014-2020, 18.11.2026)
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
STATEGIA DE DEZVOLTARE
LOCALĂ A COMUNEI
IZVORU CRIȘULUI
2014 – 2020
2014
Pagina 2
Strategia de dezvoltare a comunei Izvoru Crișului pentru perioada 2014 - 2020
Cuprins
CAPITOLUL 1 ..........................................................................................................................5
STRATEGIA DE DEZVOLTAREA DURABILĂ ...................................................................5
1.1 Istoric .......................................................................................................................................6
1.2 Concept ....................................................................................................................................7
1.3 Agenda Locală 21 ....................................................................................................................8
1.4 Documente cu caracter strategic realizate la niveluri ............................................................9
ierarhice superioare ......................................................................................................................9
1.4.1. Contextul național ...........................................................................................................9
1.4.2. Contextul Regiunii Nord-Vest .......................................................................................10
1.4.3. Contextul județului Cluj ................................................................................................11
1.4.4. Programul Operațional Regional (POR) .......................................................................12
1.5 Cadrul legislativ pentru elaborarea strategiei de dezvoltare................................................13
1.6. Scopul strategiei de dezvoltare locală .................................................................................16
1.7. Metodologia de elaborare a strategiei .................................................................................17
CAPITOLUL 2 ........................................................................................................................21
PREZENTAREA GENERALĂ A COMUNEI IZVORU CRIȘULUI ...................................21
2.1 Istoric, tradiții și așezare geografică ....................................................................................22
2.1.1. Istoric ............................................................................................................................22
2.1.2. Tradiții ..........................................................................................................................25
2.1.3. Așezarea geografică .......................................................................................................37
2.2. Clima ....................................................................................................................................39
2.3. Resurse primare și secundare ...............................................................................................40
2.3.1. Resurse hidrografice ......................................................................................................40
2.4.1. Încadrarea în teritoriu și așezarea geografică ................................................................41
2.4.2. Infrastructura..................................................................................................................41
2.4.3. Locuințele și patrimoniul cultural istoric .......................................................................42
2.4.4. Serviciile comunitare de interes public..........................................................................51
2.4.4.1. Serviciul de alimentare cu apă și canalizare ......................................................................51
2.4.4.2. Serviciul de alimentare cu gaze naturale și termoficare .....................................................51
2.4.4.3. Alte servicii comunitare ......................................................................................................52
Pagina 2
Material realizat de S.C. PROSOFT CONSTRUCT S.R.L.
2014
Pagina 3
Strategia de dezvoltare a comunei Izvoru Crișului pentru perioada 2014 - 2020
2.5. Analiza problemelor de mediu ..............................................................................................52
2.6. Economia locală ...................................................................................................................54
2.6.1. Forța de muncă și șomajul ............................................................................................55
2.6.2. Industrie .........................................................................................................................59
2.6.3. Agricultură .....................................................................................................................60
2.6.4. Turism ............................................................................................................................63
2.6.5. Comerț și servicii ...........................................................................................................65
2.6.6. Dezvoltarea edilitară ......................................................................................................70
2.7. Capitalul social....................................................................................................................72
2.7.1. Populația ......................................................................................................................72
2.7.2. Starea de sănătate ...........................................................................................................76
2.7.3. Educația formală și informală ........................................................................................76
2.7.4. Ordinea publică și protecția civilă .................................................................................80
2.7.5. Asistența socială ............................................................................................................81
CAPITOLUL 3 ........................................................................................................................82
PROBLEMELE ȘI POTENȚIALUL COMUNEI...................................................................82
IZVORU CRIȘULUI ...............................................................................................................82
3.1. Coordonate ale cercetării calitative adresate actorilor locali reprezentativi ai comunei
Izvoru Crișului .............................................................................................................................83
3.2. Coordonate ale cercetării cantitative adresate actorilor locali reprezentativi ai comunei
Izvoru Crișului .............................................................................................................................91
CAPITOLUL 4 ......................................................................................................................114
ANALIZA SWOT A COMUNEI IZVORU CRIȘULUI .....................................................114
4.1. Analiza SWOT pentru domeniul strategic- Infrastructură .................................................116
4.2. Analiza SWOT pentru domeniul strategic - Mediu .............................................................118
4.3. Analiza SWOT pentru domeniul strategic - Economie .......................................................120
4.4. Analiza SWOT pentru domeniul strategic - Social .............................................................122
1.5. Analiza SWOT pentru domeniul strategic - Administrație Publică Locală ....................125
4.6. Analiza SWOT integrată a comunei Izvoru Crișului ..........................................................127
CAPITOLUL 5 ......................................................................................................................135
VIZIUNEA PRIVIND DEZVOLTAREA .............................................................................135
COMUNEI IZVORU CRIȘULUI .........................................................................................135
CAPITOLUL 6 ......................................................................................................................137
DIRECȚII STRATEGICE DE DEZVOLTARE ALE COMUNEI IZVORU CRIȘULUI
PENTRU PERIOADA 2014-2020 ........................................................................................137
6.1. Direcții de dezvoltare pentru domeniul strategic - Infrastructură .....................................139
Pagina 3
Material realizat de S.C. PROSOFT CONSTRUCT S.R.L.
2014
Pagina 4
Strategia de dezvoltare a comunei Izvoru Crișului pentru perioada 2014 - 2020
6.1.1. Direcția de dezvoltare - Infrastructura de transport .................................................139
6.1.2. Direcția de dezvoltare - Infrastructura energetică ...................................................140
6.1.3. Direcția de dezvoltare - Infrastructura de comunicații ............................................140
6.1.4. Direcția de dezvoltare - Dezvoltare rurală ...............................................................140
6.2. Direcții de dezvoltare pentru domeniul strategic - Mediu..................................................141
6.3. Direcții de dezvoltare pentru domeniul strategic - Economie ............................................142
6.3.2. Direcția de dezvoltare - Agricultură ............................................................................144
6.3.3. Direcția de dezvoltare - Turism și agroturism .............................................................145
6.3.4. Direcția de dezvoltare - Forța de muncă ......................................................................146
6.4. Direcții de dezvoltare pentru domeniul strategic - Social ..................................................147
6.4.1. Direcția de dezvoltare - Sănătate .................................................................................147
6.4.2. Direcția de dezvoltare - Protecție socială ....................................................................148
6.4.3. Direcția de dezvoltare - Educație și formare ...............................................................149
6.4.4. Direcția de dezvoltare - Cultura și cultele ...................................................................151
6.4.5. Direcția de dezvoltare - Sport și agrement ..................................................................152
6.5. Direcții de dezvoltare pentru domeniul strategic - Administrație Publică Locală ............153
6.5.1. Direcția de dezvoltare - Reforma administrației publice locale ..................................153
6.5.2. Direcția de dezvoltare - Ordine publică și protecție civilă ..........................................155
CAPITOLUL 8 ......................................................................................................................176
STRUCTURI INSTITUȚIONALE DE IMPLEMENTARE, MONITORIZARE ȘI
EVALUARE ..........................................................................................................................176
CAPITOLUL 9 ......................................................................................................................187
PORTOFOLIU DE PROIECTE ............................................................................................187
9.1. Domeniu strategic – Infrastructură ....................................................................................188
9.2. Domeniul strategic – Mediu ...............................................................................................202
9.3. Domeniul strategic – Economie..........................................................................................208
9.4. Domeniul strategic – Social................................................................................................216
9.5. Domeniul strategic – Administrație Publică Locală ..........................................................247
ANEXA 1 ..............................................................................................................................251
PROBLEMELE ȘI POTENȚIALUL COMUNEI IZVORU CRIȘULUI ..............................251
- RAPORTUL CERCETĂRII CANTITATIVE ADRESATE REPREZENTANȚILOR
COMUNITĂȚII -...................................................................................................................251
Pagina 4
Material realizat de S.C. PROSOFT CONSTRUCT S.R.L.
2014
Pagina 5
Strategia de dezvoltare a comunei Izvoru Crișului pentru perioada 2014 - 2020
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ
COMUNA IZVORU CRIȘULUI
CAPITOLUL 1
STRATEGIA DE DEZVOLTAREA DURABILĂ
Pagina 5
Material realizat de S.C. PROSOFT CONSTRUCT S.R.L.
2014
Pagina 6
Strategia de dezvoltare a comunei Izvoru Crișului pentru perioada 2014 - 2020
1.1 Istoric
Conceptul de dezvoltare durabilă (sustenabilă) s-a cristalizat în timp, pe parcursul mai
multor decenii, în cadrul unor dezbateri științifice aprofundate pe plan internațional și a căpătat
valențe politice precise în contextul globalizării.
În istoria recentă, prima semnalare a faptului că evoluțiile economice și sociale ale statelor
lumii și ale omenirii în ansamblu nu mai pot fi separate de consecințele activității umane asupra
cadrului natural s-a făcut în raportul din 1972 al Clubului de la Roma intitulat “Limitele creșterii”
(Raportul Meadows). Documentul sintetiza datele privind evoluția a cinci parametrii ( creșterea
populației, impactul industrializării, efectele poluării, producția de alimente și tendințele de
epuizare a resurselor naturale), sugerând concluzia că modelul de dezvoltare practicat în acea
perioadă nu poate fi susținut pe termen lung.
Problematica raporturilor dintre om și mediul natural a intrat în preocupările comunității
internaționale începând cu prima Conferință a ONU asupra Mediului, de la Stockholm în 1972 și sa concretizat în lucrările Comisiei Mondiale pentru Mediu și Dezvoltare, instituite în 1985. Această
Comisie a prezentat în 1987 un raport intitulat “Viitorul nostru comun” în care s-a dat prima
definiție acceptată a dezvoltării durabile – “o dezvoltare care satisface nevoile generației actuale
fără a compromite șansele viitoarelor generații de a-și satisface propriile nevoi”. Conceptul de
dezvoltare durabilă reprezintă rezultatul unei abordări integrate a factorilor politici și decizionali, în
care protecția mediului și creșterea economică pe termen lung sunt considerate complementare și
reciproc dependente.
De la acest punct, problemele complexe ale dezvoltării durabile au căpătat o dimensiune
politică globală, fiind abordate la cel mai înalt nivel la Conferința Mondială pentru Mediu și
Dezvoltare Durabilă de la Rio de Janeiro în 1992, la Sesiunea Specială a Adunării Generale ONU
și adoptarea Obiectivelor Mileniului în 2000, respectiv la Conferința Mondială pentru Dezvoltare
Durabilă de la Johannesburg în 2002. Conform principiului de gândire globală și acțiune locală, sau conturat astfel, programe concrete de acțiune la nivel global și local ( Agenda 21 Locală).
“Agenda 21 Locală” promovează principiile dezvoltării durabile la nivelul administrațiilor
locale. Succesul acestui program este condiționat de participarea publică a comunității locale și de
promovarea dezvoltării descentralizate, oferind o abordare integrată a problemelor sociale,
economice și de protecție a mediului. Implementarea ei trebuie să conducă la definirea
Pagina 6
Material realizat de S.C. PROSOFT CONSTRUCT S.R.L.
2014
Pagina 7
Strategia de dezvoltare a comunei Izvoru Crișului pentru perioada 2014 - 2020
obiectivelor, politicilor și acțiunilor care să facă posibilă creșterea bunăstării și dezvoltarea
comunității locale.
Capitolul 28 al Agendei 21 provoacă toate comunitățile locale ca acestea să-și creeze
propria lor agendă astfel încât aceasta să preia scopurile generale ale Agendei 21 pentru a le
transpune în planuri și acțiuni concrete pentru o anumită localitate. Mecanismul de indentificare și
soluționare a problemelor este reflectat în Planul Strategic de Acțiuni pentru Dezvoltare Durabilă a
localității.
România, ca parte semnatară a Convenției de la Rio, s-a angajat să întreprindă demersuri
pentru realizarea acestui document, atât la nivel național, cât și la nivel local.
1.2 Concept
Dezvoltarea durabilă este un concept holistic, care combină aspectele sociale, economice
și naturale, fiind implicată în două probleme mari ale omenirii: capacitatea de a crea și cea de a
distruge.
Domeniile principale ce caracterizează dezvoltarea durabilă sunt:
domeniul economic (management eficient al resurselor) care are reperele:
veniturile familiei, productivitatea afacerilor, stabilitate, echitate și eficiență
domeniul natural (menținerea unei baze naturale a vieții, prin reducerea încărcărilor
cu deșeuri a ecosistemului) având ca repere: sănătatea ecosistemului, prevenirea
poluării, biodiversitate și resursele naturale
domeniul social (nevoile societății) are reperele: participare, consultare, egalitate,
mobilitate socială și dezvoltarea instituțiilor.
Conceptul de dezvoltare economică durabilă reprezintă acea formă de dezvoltare
economică în cadrul căreia se urmărește ca satisfacerea cerințelor prezente de consum să nu
compromită sau să prejudicieze pe cele ale generațiilor viitoare. Preocupările tot mai accentuate
privind dezvoltarea economică durabilă sau viabilă, sunt legate de un complex de probleme cu care
se confruntă, în prezent omenirea, și anume: sărăcia în mijlocul belșugului; degradarea mediului
înconjurător, extinderea necontrolată a urbanizării; nesiguranța ocupării unui loc de muncă;
înstrăinarea tineretului; înlăturarea valorilor tradiționale; inflația, șomajul, crizele monetare,
economice și geografice, etc.
Pagina 7
Material realizat de S.C. PROSOFT CONSTRUCT S.R.L.
2014
Pagina 8
Strategia de dezvoltare a comunei Izvoru Crișului pentru perioada 2014 - 2020
Conceptul de dezvoltare durabilă exprimă procesul de lărgire a posibilităților prin care
generațiile prezente și viitoare își pot manifesta pe deplin opțiunile în orice domeniu (economic,
social, cultural sau politic), omul fiind așezat în centrul acțiunii destinate dezvoltării. Dezvoltarea
economică durabilă presupune existența unor condiții economice, culturale și de mediu favorabile.
Dacă din perspectiva istorică condițiile economice au avut un rol covârșitor în evoluția speciei
umane, celelalte condiții nu mai pot fi astăzi ignorate, componenta economică reprezentând însă
factorul esențial al dezvoltării.
Elementul central al conceptului de dezvoltare durabilă este prezentat de interacțiunea
dintre populație, progres economic și potențialul de resurse naturale, evidențiindu-se ca probleme
esențiale: optimizarea raportului nevoi - resurse, obiective de atins, mijloace necesare, pe baza
compatibilității lor reciproce în timp și spațiu. Trebuie să fie conceput și realizat un asemenea
mediu economic care, prin intrările și ieșirile sale, se află în compatibilitate dinamică cu mediul
natural, dar și cu nevoile prezente și viitoare ale generațiilor care coexistă și se succed.
Problema cheie a dezvoltării durabile o constituie reconcilierea între două aspirații umane:
necesitatea continuării dezvoltării economice și sociale, dar și protecția și îmbunătățirea stării
mediului, ca singura cale pentru bunăstarea atât a generațiilor prezente, cât și a celor viitoare.
1.3 Agenda Locală 21
Principiile care stau la baza întocmirii Agendei Locale 21 sunt :
Progresul social, condiționat de recunoașterea și admiterea nevoilor fiecărui individ;
Protejarea eficientă a mediului;
Utilizarea rațională a rezervelor naturale;
Păstrarea unui nivel ridicat de creștere economică și ocupare a forței de muncă;
Avantajele Agendei Locale 21 sunt:
Dezvoltare descentralizată;
Promovarea proiectelor cheie pentru comunitatea locală;
Asigurarea cadrului pentru finanțarea proiectelor locale de infrastructură;
Promovarea parteneriatului public-privat;
Implicarea tuturor actorilor locali.
Pagina 8
Material realizat de S.C. PROSOFT CONSTRUCT S.R.L.
2014
Pagina 9
Strategia de dezvoltare a comunei Izvoru Crișului pentru perioada 2014 - 2020
Instrumentele programului Agenda Locală 21 sunt:
Strategia Locală de Dezvoltare Durabilă;
Planul Local de acțiune;
Portofoliul de Proiecte Prioritare.
Strategia Locală pentru Dezvoltare Durabilă este un document pe termen lung, realizat prin
efortul administrației publice și prin implicarea instituțiilor locale. Structura cuprinde trei părți:
Istoric și capital natural (cadrul geografic, calitatea factorilor de mediu);
Capitalul antropic, situația economică a zonei;
Obiective propuse în vederea dezvoltării localității
Planul Local de Acțiune pentru Dezvoltarea Durabilă reprezintă planificarea reală pe
termen mediu și lung în vederea îndeplinării obiectivelor prevăzute în strategia locală. Măsurile
respective se concretizează prin programe și proiecte.
Portofoliul de proiecte prioritare cuprinde acele programe și proiecte care răspund
comunității locale și care pot conține indicatorii de implementare ce urmează a fi realizați în
viitorul apropiat.
1.4 Documente cu caracter strategic realizate la niveluri
ierarhice superioare
1.4.1. Contextul național
Planul Național de Dezvoltare este un concept specific politicii europene de coeziune
economică și socială (Cohesion Policy).
Planul Național de Dezvoltare reprezintă documentul de planificare strategică și programare
financiară multianuală care orientează și stimulează dezvoltarea economică și socială a țării în
concordanță cu principiile Politicii de Coeziune a Uniunii Europene. Planul stabilește drept
obiectiv global reducerea cât mai rapidă a disparităților de dezvoltare socio-economică dintre
România și celelalte state membre ale Uniunii Europene și detaliază obiectivele specifice ale
Pagina 9
Material realizat de S.C. PROSOFT CONSTRUCT S.R.L.
2014
Pagina 10
Strategia de dezvoltare a comunei Izvoru Crișului pentru perioada 2014 - 2020
procesului în 6 direcții prioritare care integrează direct și indirect cerințele dezvoltării durabile pe
termen scurt și mediu:
Obiectivul creșterii competitivității și dezvoltării economiei bazate pe cunoaștere
include, ca una dintre principalele subpriorități, îmbunătățirea eficienței energetice și
valorificarea resurselor regenerabile de energie în vederea reducerii efectelor
schimbărilor climatice;
Aducerea la standarde europene a infrastructurii de bază pune accentul pe dezvoltarea
durabilă a infrastructurii și a mijloacelor de transport prin reducerea impactului asupra
mediului, promovarea transportului intermodal, îmbunătățirea siguranței traficului și
protecția elementelor critice de infrastructură;
Proprietatea privind protecția și îmbunătățirea calității mediului prevede îmbunătățirea
standardelor de viață pe baza asigurării serviciilor de utilități publice , în special în
ceea ce privește gestionarea apei și a deșeurilor; îmbunătățirea sistemelor sectoriale și
regionale ale managementului de mediu; conservarea biodiversității; reconstrucția
ecologică; prevenirea riscurilor și intervenția în cazul unor calamități naturale;
Perfecționarea și utilizarea mai eficientă a capitalului uman are în vedere promovarea
incluziunii sociale și întărirea capacității administrative pentru dezvoltarea unei piețe a
muncii moderne și flexibile, îmbunătățirea relevanței sistemului de educație și formare
profesională pentru ocuparea forței de muncă, stimularea culturii antreprenoriale;
Dezvoltare economiei rurale și creșterea productivității în sectorul agricol, silvic și
piscicol conține prevederi privind utilizarea rațională a fondului funciar, reabilitarea
ecologică a unor terenuri degradate sau poluate, siguranța alimentară, bunăstarea
animalelor, încurajarea acvaculturii în zonele costiere;
Obiectivul de diminuare a disparităților de dezvoltare între regiuni și în interiorul
acestora .
1.4.2. Contextul Regiunii Nord-Vest
În ultima perioadă, în cadrul Comitetului Regional pentru Elaborarea în Parteneriat a Planului de
Dezvoltare Regională (CRP) 2014-2020, au avut loc grupuri de lucru tematice în vederea
revizuirii analizei regionale socio-economice pentru elaborarea analizei SWOT, revizuirea
Pagina 10
Material realizat de S.C. PROSOFT CONSTRUCT S.R.L.
2014
Pagina 11
Strategia de dezvoltare a comunei Izvoru Crișului pentru perioada 2014 - 2020
priorităților regionale pentru programarea și formularea strategiei regionale de dezvoltare pentru
perioada 2014-2020.
Prioritățile regionale au fost stabilite în strânsă corelare cu cele din cadrul politicii
naționale de dezvoltare, orientată spre atingerea obiectivului de coeziune economică și socială de
către România în calitate de stat membru al UE.
România va beneficia de acces la fondurile care finanțează Politica de Coeziune, Politica
Agricolă și Politica Europeană de Pescuit.
Prin elaborarea PDR și a Strategiei de Dezvoltare pentru perioada 2014-2020 s-a creat
cadrul de planificare care stă la baza stabilirii eligibilității proiectelor ce vor fi finanțate în regiune
prin diferite programe. Partenerii regionali, precum și alte instituții, manifestă interes față de
conținutul PDR, acesta constituind punctul de plecare în elaborarea altor documente de
programare sectoriale și subsectoriale regionale:
Planul Regional de Acțiune pentru Mediu;
Planul Regional pentru Gestionarea Deșeurilor;
Planul Regional de Acțiune pentru Învățământul Profesional și Tehnic;
Planul Regional pentru Ocuparea Forței de Muncă.
Strategia de dezvoltare este corelată cu politicile și reglemetările comunitare, precum și cu
strategiile de dezvoltare la nivel național. Obiectivele sale prioritare sunt orientate în principal
spre domeniile de intervenție ale Instrumentelor Structurale și ale fondurilor europene care
finanțează dezvoltarea rurală și pescuitul.
În anul 2020 se vor reduce disparitățile de dezvoltare între regiunea de Nord-Vest și
celelalte regiuni ale țării în scopul creșterii nivelului de trai al cetățenilor.
1.4.3. Contextul județului Cluj
Strategia de dezvoltare durabilă a județului Cluj reprezintă un document de politici publice
care are rolul de a trasa dezvoltarea pe termen mediu a județului. Strategia va fi un instrument
pentru autoritățile locale și pentru comunitatea din județ care, acționând în parteneriat, vor stabili
direcțiile prioritare și planurile de acțiune pentru concretizarea investițiilor în infrastructură,
servicii sociale, educație, dezvoltare economică și mediu.
Pagina 11
Material realizat de S.C. PROSOFT CONSTRUCT S.R.L.
2014
Pagina 12
Strategia de dezvoltare a comunei Izvoru Crișului pentru perioada 2014 - 2020
Obiectivul general al Strategiei de Dezvoltare este creșterea economiei regionale prin
dezvoltare policentrică și specializare funcțională pentru diminuarea disparităților intra-regionale,
respectiv inter-regionale, la nivel economic, social și de mediu și creșterea standardului de viață
regional.
Obiectivele specifice sunt următoarele:
Creșterea atractivității regiunii prin îmbunătățirea competitivității activităților inovatoare
în scopul obținerii unor produse cu valoare adăugată ridicată;
Creșterea accesibilității regiunii prin îmbunătățirea infrastructurilor regionale ca suport
pentru susținerea activităților economice și sociale și în polii de dezvoltare a regiunii;
Dezvoltarea resurselor umane pentru creșterea gradului de ocupare pe piața muncii, prin
modernizarea învățământului, dezvoltarea abilităților antreprenoriale și promovarea
educației adulților și a formării continue;
Promovarea dezvoltării durabile și diversificarea activităților din mediul rural
Asistență tehnică.
1.4.4. Programul Operațional Regional (POR)
Programul Operațional Regional implementează elemente importante ale Strategiei
Naționale de Dezvoltare Regională a Planului Național de Dezvoltare (PND), contribuind,
împreună cu celelalte Programe Operaționale Sectoriale (PO), la realizarea obiectivului Strategiei
Naționale de Dezvoltare Regională a PND și al Cadrului Național Strategic de Referință, și anume
diminuarea disparităților de dezvoltare economică și socială dintre România și statele membre ale
UE.
Obiectivul strategic al POR constă în sprijinirea unei dezvoltări economice și sociale,
durabile și echilibrate teritorial a tuturor regiunilor României, potrivit nevoilor și resurselor
specifice, cu accent pe sprijinirea dezvoltării durabile a polilor urbani de creștere, îmbunătățirea
mediului de afaceri și a infrastructurii de bază, in ideea sporirii atractivității pentru investiții a
regiunilor României, în special a celor mai slab dezvoltate.
Programul Operațional Regional va fi finanțat în perioada 2014 - 2020 din bugetul de stat
și bugetele locale, fiind cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) – unul
din Fondurile Structurale ale Uniunii Europene.
Pagina 12
Material realizat de S.C. PROSOFT CONSTRUCT S.R.L.
2014
Pagina 13
Strategia de dezvoltare a comunei Izvoru Crișului pentru perioada 2014 - 2020
În cadrul POR, Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a polilor urbani de
creștere- are ca obiectiv creșterea calității vieții și crearea de noi locuri de muncă în orașe prin
reabilitarea structurii urbane, îmbunătățirea serviciilor, inclusiv a serviciilor sociale, precum și
prin dezvoltarea structurilor de sprijinire a mediului de afaceri și a antreprenoriatului.
Abordarea unei acordări integrate a problemelor economice, sociale și de mediu din zonele
urbane degradate constă în faptul că se pot rezolva simultan o serie de probleme interdependente
care afectează atât zona urbană cât și arealele adiacente.
1.5 Cadrul legislativ pentru elaborarea strategiei de dezvoltare
Legislația europeană și documentele strategice care au guvernat procesul de realizare al
Strategiei locale de dezvoltare a comunei Izvoru Crișului au fost:
Strategia de la Lisabona a Comisiei Europene Revizuită
Agenda Locală 21, 1992
Politica de coeziune în sprijinul creșterii economice și al locurilor de muncă –
Orientări
Strategia Europeană de Ocupare
Noua Strategie de Sănătate a Comunității Europene
Programul de Acțiuni al Comunității Europene în domeniul sănătății și protecției
Cartea Drepturilor Fundamentale în Uniunea Europeană
Declarația Universală a Drepturilor Copilului
Directiva pentru Tratament Egal
Directiva Operațională pentru Securitatea Socială
Strategia Europeană de Ocupare
European Charter of Local Self-Government
Condiționalități ex-ante pentru accesarea fondurilor europene 2014-2020 în
România
Coordonatele majore ale procesului de programare a fondurilor europene 2014-
2020 în România
Diagrama cadrului partenerial în România
Politica de Coeziune a UE 2014-2020
Pagina 13
Material realizat de S.C. PROSOFT CONSTRUCT S.R.L.
2014
Pagina 14
Strategia de dezvoltare a comunei Izvoru Crișului pentru perioada 2014 - 2020
Strategia Europa 2020 – O strategie europeană pentru o creștere inteligentă,
ecologică și favorabilă incluziunii
Programul Național de Reformă al României 2011-2013
Programul de Convergență al României 2011-2014
Recomandarea privind Programul național de reformă din 2011 al României și de
emitere a unui aviz al Consiliului privind Programul de Convergență actualizat al
României pentru perioada 2011-2014
Alte reglementări și documente comunitare relevante avute în vedere la elaborarea
strategiei sunt:
REGULAMENTUL (UE, EURATOM) nr. 966/2012 al Parlamentului European și
al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile
bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, EURATOM)
nr. 1605/2002 al Consiliului
REGULAMENTUL delegat (UE) al Comisiei din 29.10.2012 privind normele de
aplicare a Regulamentului (UE) Parlamentului European și al Consiliului privind
normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii
Rezumatul studiului de impact privind înlocuirea Regulamentului (CE) nr.
1083/2006
Propunere de REGULAMENT de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul
european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune,
Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru
pescuit și afaceri maritime, care fac obiectul cadrului strategic comun, precum și
de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare
regională, Fondul social european și Fondul de coeziune și de abrogare a
Regulamentului (CE) nr. 1083/2006
Rezumat - propunere de regulament pentru modificarea Regulament (CE) nr.
1080/2006
Propunere de REGULAMENT privind dispozițiile specifice aplicabile Fondului
european de dezvoltare regională și obiectivului referitor la investițiile pentru
creștere economică și ocuparea forței de muncă și de abrogare a Regulamentului
(CE) nr. 1080/2006
Pagina 14
Material realizat de S.C. PROSOFT CONSTRUCT S.R.L.
2014
Pagina 15
Strategia de dezvoltare a comunei Izvoru Crișului pentru perioada 2014 - 2020
Rezumatul studiului de impact privind înlocuirea Regulamentului (CE) nr.
1081/2006
Propunere de REGULAMENT privind Fondul Social European și de abrogare a
Regulamentului (CE) nr. 1081/2006
Rezumat - propunere de regulament pentru modificarea Regulament ( CE) nr.
1084/2006
Propunere de REGULAMENT privind Fondul de coeziune și de abrogare a
Regulamentului (CE) nr. 1084/2006
Rezumat - propunere de Regulament – Cooperare teritorială europeană 2014-
2020
Propunere de REGULAMENT privind dispoziții specifice pentru sprijinul din
partea Fondului European de dezvoltare regională pentru obiectivul de cooperare
teritorială europeană
Rezumat - propunere Regulament – Grupările europene de cooperare teritorială
(GECT)
Propunere REGULAMENT de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1082/2006 al
Parlamentului European și al Consiliului din 5 iulie 2006 privind o grupare
europeană de cooperare (GECT) în ceea ce privește clarificarea, simplificarea și
îmbunătățirea constituirii și punerii în aplicare a unor astfel de grupări
Al treilea raport de Coeziune – Un nou parteneriat pentru coeziune, 2004
Regulamentul Consiliului Comunității Europene nr. 1260/1999 privind prevederile
generale ale Fondurilor Structurale
Ghidul Comisiei Europene pentru elaborarea Planurilor și Documentelor de
Programare pentru Fondurile Structurale
Regulamentul Consiliului Comunității Europene nr. 1260/1999 privind prevederile
generale ale Fondurilor Structurale
Ghidul Comisiei Europene pentru elaborarea Planurilor și Documentelor de
Programare pentru Fondurile Structurale
Regulamentul Consiliului Comunității Europene nr. 1685/2000 privind regulile
detaliate pentru implementarea Regulamentului 1260/1999 în ceea ce privește
eligibilitatea cheltuielilor aferente operațiunilor de co-finațare de către Fondurile
Structurale
Pagina 15
Material realizat de S.C. PROSOFT CONSTRUCT S.R.L.
2014
Pagina 16
Strategia de dezvoltare a comunei Izvoru Crișului pentru perioada 2014 - 2020
Regulamentul Consiliului Comunității Europene nr. 1783/1999 privind Fondul
European de Dezvoltare Regională
Regulamentul Consiliului Comunității Europene nr. 1784/1999 privind Fondul
Social European
Proiectele de regulamente comunitare privind managementul Fondurilor
Structurale și de Coeziune în perioada 2007-2013
Proiectul Regulamentului Parlamentului European și Consiliului UE pentru
Fondul Social European
Proiectul Regulamentului Parlamentului European și Consiliului UE pentru
Fondul European de Dezvoltare Regională
Proiectul Regulamentului Parlamentului European și Consiliului UE pentru
Fondul Social European
1.6. Scopul strategiei de dezvoltare locală
Strategia locală de dezvoltare durabilă a comunei Izvoru Crișului reprezintă un document
complex care oferă viziunea și drumul pe care îl parcurge comunitatea locală pentru a crea „o
lume mai bună”. Este un document de lucru flexibil și dinamic elaborat printr-un proces
participativ al comunității locale în concordanță cu prioritățile naționale de dezvoltare cuprinse în
Planul Național de Dezvoltare. Aici ne regăsim aspirațiile, dorințele și eforturile în transformarea
comunei Izvoru Crișului în cel mai dorit loc, în care oricine ar dori să trăiască o viața sănătoasă,
îndreptată spre valorile de familie, cu grijă și respect pentru viitorul generațiilor viitoare.
Strategia a fost elaborată pe experiența
acumulată în cadrul proiectului Agenda Locală 21
aplicând metodologia proprie administrației publice
locale a comunei Izvoru Crișului și reprezintă un
document programatic care răspunde nevoilor
cetățenilor responsabilizându-i atât în fază de concepție
cât și în cea de implementare.
În acțiunile noastre privind transformarea comunei Izvoru Crișului vom folosi strategia
pentru a demonstra finanțatorilor locali, naționali, europeni sau internaționali coerența acțiunilor
noastre și convergența proiectelor pentru care vom primi co-finanțare.
Pagina 16
Material realizat de S.C. PROSOFT CONSTRUCT S.R.L.
2014
Pagina 17
Strategia de dezvoltare a comunei Izvoru Crișului pentru perioada 2014 - 2020
Strategia este documentul care ne arată calea spre o dezvoltare durabilă. De abilitatea în a
folosi capacitatea comunității noastre, perseverența, profesionalismul, reconcilierea indiferent de
convingerile politice sau confesionale și indiferent de vârstă, educație sau poziție socială, va
depinde succesul punerii în practică a strategiei.
1.7. Metodologia de elaborare a strategiei
Strategia Locală de Dezvoltare Durabilă a comunei Izvoru Crișului pe perioada 2014-2020
a fost elaborată pornind de la principiul de bază conform căruia acest document trebuie să
răspundă aspirațiilor comunității locale. Astfel, procesul de elaborare a strategiei s-a bazat pe
participarea comunității încă din prima fază de elaborare, printr-o largă implicare și dezbateri
publice.
Strategiile de dezvoltare fac posibilă coordonarea activă a proceselor de dezvoltare care au
loc în teritoriu, luarea în considerare a caracteristicilor locale, a schimbărilor din mediul exterior si
fac posibilă abordarea pro-activă, realizată într-un mod inovativ, a proceselor de dezvoltare
teritorială.
Realizarea strategiei de dezvoltare locală se poate construi pe baza răspunsurilor la
următoarele întrebări fundamentale:
Care este situația reală a comunei?
Ce nivel am vrea să atingem?
Ce probleme trebuie să ridicăm și cum ajungem la acest nivel?
Ce măsuri trebuie să luăm și care este modul de acțiune pentru a ajunge la nivelul dorit?
Răspunsurile la aceste întrebări se pot grupa în faze, realizându-se astfel un sistem bine
pus la punct.
În procesul elaborării și implementării strategiilor de dezvoltare locală sunt implicați
următorii actori de pe plan local:
Administrația publică locală
Comunitatea locală
Firme private
Reprezentanții societății civile.
Pagina 17
Material realizat de S.C. PROSOFT CONSTRUCT S.R.L.
2014
Pagina 18
Strategia de dezvoltare a comunei Izvoru Crișului pentru perioada 2014 - 2020
Faza 1 – Colectarea datelor și analiza acestora
Această fază constă în diagnoza și analiza principalilor indicatori statistici din comuna
Izvoru Crișului.
Principalele date trebuie să vizeze informații privind:
O prezentare succintă a zonei
Datele fizico-geografice
Caracteristicile generale ale economiei
Domeniul Social
Caracteristicile mediului.
Începerea demersului de planificare presupune studierea materialelor existente despre
comunitate. Documentele care au ajutat pentru începerea adunării datelor sunt:
Monografia comunității Izvoru Crișului
Planul urbanistic general / planurile urbanistice zonale
Strategia elaborată în trecut
Alte planuri/proiecte.
Pentru orice comunitate dintr-o regiune, documentele de referință în elaborarea unei strategii
de dezvoltare locală sunt: Planul de Dezvoltare Regională, Strategia de Dezvoltare Județeană,
Planul de Amenajare a Teritoriului Național, strategia GAL-ului din care comuna face parte.
Prin urmare, pentru colectarea de informații cu privire la prezentarea comunei, s-au studiat
Strategia de Dezvoltare GAL Valea Someșului, Strategia de Dezvoltare a Județului Cluj pentru
perioada 2014 – 2020, Programul de Dezvoltare Regională Nord-Vest 2014 – 2020, în faza de
draft, Programul de Convergență România 2011 – 2014, Strategia Europa 2020, precum și date
statistice.
În această primă fază se urmărește:
Determinarea bazei economice
Evaluarea structurii pieței forței de muncă
Evaluarea nevoilor pieței forței de muncă
Examinarea oportunităților și a constrângerilor dezvoltării economice
Examinarea/evaluarea capacității instituționale locale.
Pagina 18
Material realizat de S.C. PROSOFT CONSTRUCT S.R.L.
2014
Pagina 19
Strategia de dezvoltare a comunei Izvoru Crișului pentru perioada 2014 - 2020
Etapa culegerii datelor este una extrem de importantă pentru întreg procesul elaborării
strategiei de dezvoltare locală. Adunarea datelor se realizează pe două niveluri:
Culegerea datelor direct de la cei pentru care se elaborează strategia de dezvoltare. În
această fază este important ca viitorul beneficiar să completeze (cât mai exact și folosind
date cât mai recente) formularul privind evaluarea localității sau a zonei pentru care se
elaborează planul de dezvoltare.
Documentarea care se face folosind surse statistice oficiale, cum ar fi: anuare statistice,
baze de date ale comisiilor județene sau naționale de statistică, alte surse și statistici
oficiale. Acest tip de date ne permite o încadrare mai bună a zonei într-un context mai larg.
La această cercetare au participat un număr de 275 persoane. Rezultatul cercetării a constat
într-un raport de cercetare care cuprinde o secțiune de probleme și efecte identificate ale acestora,
precum și ilustrare grafică sau tabelară a rezultatelor obținute.
Cercetarea calitativă desfășurată a survenit din necesitatea unei formulări mai exacte a
problemelor investigate, prin obținerea de informații de la persoane care dețin experiența și
cunoștințele necesare. Acest tip de cercetare nu vizează cuantificarea reacțiilor persoanelor
investigate și nici nu poate fi supusă unor interpretări de natură statistică, ci urmărește explorarea
și înțelegerea atitudinilor, comportamentelor și motivațiilor. A fost elaborat un chestionar in care
participanții sunt încurajați să își exprime liber propriile opinii față de principalele teme supuse
discuției. Pe baza chestionarelor completate a fost realizată analiza datelor.
Plecând de la această bază de date urmează un alt pas important pentru elaborarea planului
de dezvoltare și anume analiza SWOT. Specificul analizei SWOT presupune studiul concomitent
al caracteristicilor interne și a influențelor mediului extern, ținând cont atât de factorii pozitivi, cât
și de cei negativi.
Faza 2 – Stabilirea strategiei de dezvoltare locală
Această fază cuprinde stabilirea scopurilor și criteriilor de dezvoltare, identificarea
posibilităților de acțiune, respectiv dezvoltarea unei strategii pe obiective operaționale de
dezvoltare.
În urma analizei SWOT sunt identificate punctele forte și cele slabe, oportunitățile de
dezvoltare, dar și „pericolele” existente la nivelul comunității Izvoru Crișului.
Pagina 19
Material realizat de S.C. PROSOFT CONSTRUCT S.R.L.
2014
Pagina 20
Strategia de dezvoltare a comunei Izvoru Crișului pentru perioada 2014 - 2020
Faza 3 – Selectarea proiectelor de dezvoltare locală
În această fază sunt prevăzute programele și proiectele de dezvoltare care vor fi incluse în
strategia de dezvoltare. Ele sunt grupate în mai multe scenarii, în funcție de gradul de implicare a
agențiilor de dezvoltare, de perioada necesară pentru implementare și de locul acestora pe agenda
persoanelor sau a organizațiilor însărcinate cu implementarea lor.
Faza 4 – Pregătirea planului de dezvoltare general și implementarea
În această fază se stabilește orarul pentru implementarea programului de dezvoltare, se
precizează nevoile de natură financiară, respectiv se derulează programul general de dezvoltare.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Izvoru Crișului va fi instrumentul de lucru al
administrației publice locale, agreat de întreaga comunitate locală, care va orienta gândirea,
decizia și acțiunea către obiective superioare sau către premisele obiectivelor, fără ca pe parcurs să
existe abateri datorate urgențelor sau avantajelor și dezavantajelor ce pot interveni în anumite
momente.
Strategia de dezvoltare locală se dorește a fi un ghid de prezentare a tuturor obiectivelor de
dezvoltare, indicând totodată direcțiile de dezvoltare specifice și în final detaliate în acțiuni
punctuale ce se vor constitui ca viitoare proiecte ale administrației publice locale.
Utilizarea instrumentelor de consultare a comunității locale a determinat adaptarea tuturor
propunerilor de acțiuni, în final strategia de dezvoltare locală fiind în consens cu aspirațiile
locuitorilor comunei Izvoru Crișului. Importanța acestui aspect este dată atât de certitudinea
implicării viitoare a comunității locale în implementarea strategiei de dezvoltare locală, cât și de
posibilitatea asumării depline și conștiente a acesteia.
Pagina 20
Material realizat de S.C. PROSOFT CONSTRUCT S.R.L.
2014
Pagina 21
Strategia de dezvoltare a comunei Izvoru Crișului pentru perioada 2014 - 2020
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ
COMUNA IZVORU CRIȘULUI
CAPITOLUL 2
PREZENTAREA GENERALĂ A COMUNEI IZVORU CRIȘULUI
Pagina 21
Material realizat de S.C. PROSOFT CONSTRUCT S.R.L.
2014
Pagina 22
Strategia de dezvoltare a comunei Izvoru Crișului pentru perioada 2014 - 2020
2.1 Istoric, tradiții și așezare geografică
2.1.1. Istoric
Comuna Izvoru Crișului este o veche vatră de civilizație și cultură cu o istorie ce datează din
cele mai vechi timpuri, aici locuind oameni harnici care prin munca și abnegația lor au marcat
aceste meleaguri conferind continuitate viețuirii în zonă.
Vedere generală comuna Izvoru Crișului
Izvoru Crișului a fost menționat documentar în anul 1276. Este un renumit centru de
prelucrare artistică a lemnului și al creației artistice populare tradiționale. Păstrează, nealterat de
secole, tradițiile și obiceiurile caracteristice zonei Kalotaszeg. Existența primelor așezări omenești
pe aceste meleaguri nu este atestată documentar, iar datele existente s-au cules numai pe cale orală
(în majoritatea lor) și după denumiri topice. De exemplu, s-a constatat că în secolul trecut trăiau
oameni care denumeau o parte de hotar "Ordományos" ceea ce demonstrează existența unor
așezări omenești în acest hotar. Cuvântul respectiv însemna „Ordom-város"(oraș).
Pagina 22
Material realizat de S.C. PROSOFT CONSTRUCT S.R.L.
2014
Pagina 23
Strategia de dezvoltare a comunei Izvoru Crișului pentru perioada 2014 - 2020
Fotografie a vechii comune
De asemenea, pe traseul drumului roman de la Napoca la Bologa, pe terasă se află cărămizi
și țigle romane, iar în apropiere au fost găsite monede bătute de Gordian III. Natura sitului este
incertă putând fi ori "villa rustica" ori o stație de poștă. Un alt factor evident ar fi culturile de pomi
fructiferi găsite, fapt ce demonstrează existența unor așezări omenești, dar și îndeletnicirea de bază
a acestor locuitori. Geografia locului a fost încă din cele mai vechi timpuri prielnică pentru culturile
de pomi fructiferi. Drumul care duce spre acest loc se numește „Szőlők útja" (drumul viilor) în
ciuda faptului că în prezent în zona respectivă nu se mai găsesc plantații de viță-de-vie.
Localitatea Izvoru Crișului, cu denumirea de „Körösfő” este atestată documentar pentru
prima dată în anul 1276 sub numele de „Tera Crysfeu". În aceleași documente se amintește de 38
de familii care dețineau vaste întinderi de teren agricol - moșii. În limba maghiară este o practică
uzuală ca locul de unde izvorăște un râu, o apă curgătoare să fie denumit cu apelativul "Fő", nu în
sens de principal ci în sens de "Cap" (Capătul Crișului). În decursul timpului localitatea poartă
denumiri diferite legate de râul Criș.
Documentele scrise în limba latină în care a fost menționată această așezare omenească
vorbesc despre faptul că locuitorii acestui sat au fost iobagi. Satul, cu teritoriul înconjurător, a
aparținut moșiei episcopului romano-catolic din Transilvania. Era un sat de iobagi, așa cum arată
Pagina 23
Material realizat de S.C. PROSOFT CONSTRUCT S.R.L.
2014
Pagina 24
Strategia de dezvoltare a comunei Izvoru Crișului pentru perioada 2014 - 2020
documentele ulterioare din 1443 și 1504. După 1600 comuna aparține moșierului Bánffy din
Gilău, iar în decursul secolelor ea a fost vândută și donată de mai multe ori.
Arta meșteșugului în localitate își are originile în anul 1880 când un profesor german din
Huedin a luat ca și ucenici câțiva oameni din sat pe care care i-a învățat să lucreze cu strungul
pentru lemn, modelând astfel picioarele scaunelor și meselor. Valorificarea produselor obținute
din lemn începe prin anul 1900.
Meșter popular
În timp populația locului s-a specializat în modelarea lemnului și a derivatelor acestuia, în
timp meșteșugul fiind ridicat la rangul de artă-artizanat. Localitatea Izvoru Crișului este amintită în
documentele zonei ca fiind locul unde încă din cele mai vechi timpuri s-a dezvoltat "industria
mică" din cooperația meșteșugărească și mici ateliere ce produceau butoaie, ciubere și umerașe.
Prima atestare documentară a satului Nadășu apare în 1464 sub denumirea de „Nadăș",
aproape identică cu cea de azi. Din punct de vedere etnografic, demografic și sociologic satul
Nadăș apare ca o insulă izolată prin însăși poziția sa. În 1873 se înființează prima școală rurală de
stat. Biserica ortodoxă este din lemn și datează din 1720.
Prima mențiune documentară a satului Nearșova o găsim în 1391 sub denumirea de
posesia „regalis Nearzo". Denumirea este schimbată succesiv în decursul anilor până când se
ajunge la cea de Niarșova și apoi la Nearșova.
Pagina 24
Material realizat de S.C. PROSOFT CONSTRUCT S.R.L.
2014
Pagina 25
Strategia de dezvoltare a comunei Izvoru Crișului pentru perioada 2014 - 2020
Satul Șaula este atestat documentar prima dată sub denumirea de „Villa Shulath" în anul
1219. În anul 1391 îl găsim în documentele vremii ca „Posesis regalis Salausara". O denumire mai
semnificativă care atestă de fapt și o dezvoltare mai mare a localității în acel timp este cea de
“Saar Vasar” adică “târg noroios”.
2.1.2. Tradiții
O componentă importantă a vieții satului este cultura, iar aceasta poate contribui în mod
specific la creșterea gradului de atractivitate a mediului rural pentru toate categoriile de populație și
în special pentru populația tânără.
În ultimii ani, s-a putut constata o continuă degradare a mediului cultural al României pe
fondul reducerii sprijinului financiar acordat domeniului, atât din partea bugetului public, cât și
din partea finanțatorilor privați.
Patrimoniul cultural al satului românesc reprezintă o sursă importantă de dezvoltare, atât la
nivel regional cât și la nivel local, capitolul simbolic fiind esențial pentru identitatea culturală
reprezentată prin valori, obiceiuri și îndeletniciri, credințe și simboluri împărtășite de către
comunitate.
Protejarea moștenirii culturale este extrem de importantă și în ceea ce privește dezvoltarea
turismului rural ca modalitate de promovare a satelor românești, cu un efect pozitiv asupra
atragerii turiștilor și cu beneficii economice pentru populația locală.
Conservarea tradițiilor, culturii și a obiceiurilor din mediul rural reprezintă mijloace de
creștere a potențialului turistic în multe alte țări.
Având în vedere că majoritatea turiștilor străini care vin în țara noastră caută să trăiască
experiența “vieții la țară” cu tot ceea ce implică acest lucru, păstrarea și conservarea culturii
tradiționale în mediul rural reprezentând un element obligatoriu care trebuie luat în calcul în
procesul de dezvoltare rurală. Din păcate însă, lipsa infrastructurii culturale, precum și a unei
strategii de dezvoltare pe termen mediu și lung a turismului la nivel local, au dus la o insuficientă
exploatare a potențialului turistic.
Oricât de grăbit ar fi cel ce călătorește pe drumul european E60, de la Oradea la Cluj sau
invers, nu poate să nu remarce satul Izvoru Crișului, centrul administrativ al comunei omonime.
Zecile de magazine înșirate de-a lungul șoselei, care având obiecte de artizanat, fac ca
satul să fie de neconfundat.
Pagina 25
Material realizat de S.C. PROSOFT CONSTRUCT S.R.L.
2014
Pagina 26
Strategia de dezvoltare a comunei Izvoru Crișului pentru perioada 2014 - 2020
Însă, această imagine este doar o mica parte a ceea ce înseamnă comuna Izvoru Crișului și
zonele învecinate; este precum vârful unui aisberg, căci cel care se va opri aici, și va cutreiera pe
îndelete locurile va fi răsplătit cu descoperirea unor adevărate comori ascunse, iar ospitalitatea
oamenilor de aici va face ca șederea să fie memorabilă.
Magazine de artizanat
Vedere de ansamblu
Satele comunei Izvoru Crișului fac parte din regiunea etnografică a Călatei (Kalotaszeg în
limba maghiară). Țara Călatei se deosebește de toate celelalte regiuni ale Ardealului. Aici poți
vedea pe câte o colină, dominând satul, vechi biserici albe din piatră, acoperite cu șindrile, cu
tavanele pictate din lemn casetat, și cu inconfundabilele turnuri cu acoperișuri înalte. Alteori, poți
admira biserici din lemn ascunse prin livezi, case cu târnaț de lemn și acoperișuri cu elaborate
decorații de lemn. Oameni purtând straie tradiționale și turme negre de bivoli cu coarnele
încovoiate, fac parte din peisaj. Alături de secuime, Țara Călatei are o populație maghiară
consistentă, care locuiește de secole pe aceste meleaguri alături de români.
Toate acestea, precum și multe alte particularități, fac ca această zonă a Călatei să fie unică
în Ardeal și în Europa pentru că aici sunt încă păstrate portul popular și tradițiile.
Pagina 26
Material realizat de S.C. PROSOFT CONSTRUCT S.R.L.
2014
Pagina 27
Strategia de dezvoltare a comunei Izvoru Crișului pentru perioada 2014 - 2020
Aici sărbătorile au ceva din atmosfera poveștilor bunicilor:
Crăciunul cu colindele sale și Vicleimul
Grupurile de flăcăi care merg la stropit de Paști
Nunțile
Balul strugurelui
În vremea sărbătorilor religioase oamenii se îmbrăcau în portul lor tradițional, vestit
pentru culorile vii și formele spectaculoase și mergeau la biserică, iar în fiecare casă gospodinele
pregăteau gustoase mâncăruri tradiționale.
Un rol deosebit de important în păstrarea acestei moșteniri culturale bogate au avut-o
bisericile, căci ele au fost păstrătoarele vieții spirituale pe aceste meleaguri, de-a lungul timpului.
Tradițiile locale se regăsesc azi în noile forme de artizanat practicate pe scară largă de
locuitorii comunei Izvoru Crișului și zonele învecinate: obiecte și mobilier din lemn cioplit și
sculptat, perini și albituri brodate de mână, haine, etc.
În Țara Călatei satele sunt așezate pe văi sau la confluența acestora. Casele din această
zonă aparțin ca structură tipului bazinului carpatic, cu camerele înșirate de-a lungul aceleiași axe,
dar au o serie de elemente care le deosebesc. Casele tradiționale sunt construite pe două nivele
constituite din beciul înalt, îngropat și casa de sus. De-a lungul casei se dezvoltă târnațul și prispa.
Întreaga casă se sprijină pe o fundație făcută din piatră locală (calcar sau alabastru) moale
și ușor de prelucrat. Pereții caselor sunt realizați din piatră cioplită lipită cu lut sau din bârne din
lemn îmbinate la capete.
Aceste ziduri erau acoperite cu nuiele din alun împletite, acoperite cu noroi și apoi
văruite. Bucătăria și camerele secundare aveau pe jos pământ bătut, iar camera principală era
podită. Casele, care mai demult erau acoperite cu paie, astăzi se mai pot vedea doar la unele anexe
gospodărești. Ulterior pentru acoperișuri s-a folosit șindrila, iar apoi țiglele ceramice.
Un element specific zonei este existența pinioanelor, bogat decorate, dublate de un panou
de scânduri traforat în fața, decorat și acesta cu motive vegetale care amintesc de universul formal
al renașterii. Pe aceste pinioane apar des păuni, reprezentări naive ale figurilor umane, îngeri sau
diferite inscripții. Casele erau în mod tradițional văruite în albastru, dar în secolul trecut sătenii
mai înstăriți au început să diversifice gama de culori.
Pagina 27
Material realizat de S.C. PROSOFT CONSTRUCT S.R.L.
2014
Pagina 28
Strategia de dezvoltare a comunei Izvoru Crișului pentru perioada 2014 - 2020
Arhitectură tradițională
Pagina 28
Material realizat de S.C. PROSOFT CONSTRUCT S.R.L.
2014
Pagina 29
Strategia de dezvoltare a comunei Izvoru Crișului pentru perioada 2014 - 2020
Un element important al caselor sunt porțile, formate de obicei din doi stâlpi acoperiți și
frumos colorați cu motive geometrice, florale, vegetale dar și figurative. În trecut, în preajma
băncii de lângă poartă se adunau sătenii pentru a discuta diferite activități legate de viața satului.
Poartă veche
În interiorul caselor, camera tradițională (camera cea mai importantă a casei) este cel mai
îngrijit și mai bogat mobilată și decorată. Tradiția acestor camere precum și mobilierul sculptat și
pictat este vie și astăzi. O mare parte a mobilei era compusă din felurite lăzi pictate și uneori
cioplite utilizate pentru depozitarea alimentelor, a hainelor, pentru zestre, etc.
Pagina 29
Material realizat de S.C. PROSOFT CONSTRUCT S.R.L.
2014
Pagina 30
Strategia de dezvoltare a comunei Izvoru Crișului pentru perioada 2014 - 2020
Pagina 30
Material realizat de S.C. PROSOFT CONSTRUCT S.R.L.
2014
Pagina 31
Strategia de dezvoltare a comunei Izvoru Crișului pentru perioada 2014 - 2020
Pagina 31
Material realizat de S.C. PROSOFT CONSTRUCT S.R.L.
2014
Pagina 32
Strategia de dezvoltare a comunei Izvoru Crișului pentru perioada 2014 - 2020
Lângă perete sunt așezate bănci cu sau fără ladă, bogat ornanentate. În camera de dormit
se află patul deosebit de înalt, făcut astfel încât să poată adăposti sub el patul pentru copil. În
cameră mai erau polițe, o masă iar lângă perete bănci și perne (“perini”) decorative. Scaunele sunt
de asemenea o piesă de mobilier foarte importantă, produsă local. Tinerii obișnuiau să
confecționeze scaune sculptate cu spătar pentru aleasa inimii lor.
Pagina 32
Material realizat de S.C. PROSOFT CONSTRUCT S.R.L.
2014
Pagina 33
Strategia de dezvoltare a comunei Izvoru Crișului pentru perioada 2014 - 2020
Cea mai mare parte a acestor piese de mobilier sunt produse în zonă alături de alte obiecte
cioplite: casete „cu cifru”, table de șah sau jucării de lemn. Toate acestea sunt cioplite și sculptate,
împodobite cu o largă gamă de motive decorative, care sunt specifice zonei și fiecărui meșter în
parte. Există patru categorii de motive: geometrice, de origine medievală; vegetale (flori, fructe și
frunze), inspirate de motivele renașterii și prezente atât pe porți, cât și pe tavanele casetate ale
bisericilor; figurative, în special păsări (porumbei și păuni), și motive cultice simbolice, foarte des
întâlnit fiind copacul vieții, iar alături de el rozeta (soarele), steaua (lumina), semicercul (luna) sau
pasărea (sufletul).
Pagina 33
Material realizat de S.C. PROSOFT CONSTRUCT S.R.L.
2014
Pagina 34
Strategia de dezvoltare a comunei Izvoru Crișului pentru perioada 2014 - 2020
În timp ce realizarea mobilierului cade în sarcina bărbaților, broderiile și costumele
populare sunt realizate de femei, continuând tradiția începută de doamna Gyarmathy la finele
secolului ai XIX-lea. Broderiile din Țara Călatei reprezintă un tezaur unic de forme decorative.
Broderiile sunt realizate pe pânză țesută local în două tehnici distincte: cea care urmărește firele
Pagina 34
Material realizat de S.C. PROSOFT CONSTRUCT S.R.L.
2014
Pagina 35
Strategia de dezvoltare a comunei Izvoru Crișului pentru perioada 2014 - 2020
de urzeală și cea cusută independent de structura materialului, modelul fiind executat conform
unui anumit desen.
Pagina 35
Material realizat de S.C. PROSOFT CONSTRUCT S.R.L.
2014
Pagina 36
Strategia de dezvoltare a comunei Izvoru Crișului pentru perioada 2014 - 2020
Pagina 36
Material realizat de S.C. PROSOFT CONSTRUCT S.R.L.
2014
Pagina 37
Strategia de dezvoltare a comunei Izvoru Crișului pentru perioada 2014 - 2020
Începând cu anul 1956 în localitatea Izvoru Crișului se organizează anual Festivalul
Tradițional din dealul Riszeg - „Ziua florilor din Dealul Riszeg”. Principala manifestare a
evenimentului este concursul de cântece populare pentru copii. Se desfășoară, de asemenea,
concerte, jocuri distractive (concurs de mâncat plăcinte, alergare cu ouă, alergarea în sac, partide
de fotbal) și multe altele. Atmosfera este completată de deliciile culinare oferite amatorilor.
În cadrul festivalului au fost decernate premiile onorifice Pro Kalotaszeg celor care sprijină
financiar și moral dezvoltarea regiunii. La festival sunt așteptați nu doar localnicii, ci și toți cei
interesați atât din țară cât și de peste hotare.
2.1.3. Așezarea geografică
Comuna Izvoru Crișului este situată în partea de vest a județului Cluj, la o distanță de 43
km față de reședința de județ Cluj, respectiv la 7 km față de orașul Huedin. Face parte din
microregiunea Huedin din care mai fac parte orașul Huedin și comunele Beliș, Călățele, Mărgău,
Măguri-Răcătău, Rîșca, Poieni, Ciucea, Sîncraiu și Săcuieu.
Pagina 37
Material realizat de S.C. PROSOFT CONSTRUCT S.R.L.
2014
Pagina 38
Strategia de dezvoltare a comunei Izvoru Crișului pentru perioada 2014 - 2020
Se învecinează în partea de nord cu județul Sălaj, la sud cu comuna Mănăstireni, la est și
sud-est cu comunele Aghireșu și Căpușu Mare și în vest cu orașul Huedin și comuna Sâncraiu.
Din punct de vedere al poziției macrogeografice comuna Izvoru Crișului este situată într-o
regiune deluroasă de contact a două unități morfologice distincte atât fizico-geografice cât și
economico-geografice - dealurile periferice ale Munților Apuseni și Podișul Transilvaniei.
Comuna se întinde pe o suprafață de 41 km² și cuprinde satele: Izvoru Crișului, Nadășu,
Nearșova și Șaula.
Pagina 38
Material realizat de S.C. PROSOFT CONSTRUCT S.R.L.
2014
Pagina 39
Strategia de dezvoltare a comunei Izvoru Crișului pentru perioada 2014 - 2020
2.2. Clima
România se află în zona temperată datorită poziționării pe glob, caracteristica continentală
fiind dată de poziția ei continentală. În comuna Izvoru Crișului predomină circulația aerului umed
din vest, nord-vest, cu precipitații neuniform repartizate, cu vânturi dominante din vest, nord-vest,
sud-vest. Temperatura medie în luna ianuarie este de -2 - -80C iar în iulie 12 - 240C.
Clima continentală moderată este specifică dealurilor înalte. Iernile sunt lungi, blânde iar
verile sunt cu temperaturi și umiditate moderate.
Temperatura medie anuală este de cca.+9 grade C.
Pagina 39
Material realizat de S.C. PROSOFT CONSTRUCT S.R.L.
2014
Pagina 40
Strategia de dezvoltare a comunei Izvoru Crișului pentru perioada 2014 - 2020
Cele mai scăzute temperaturi se înregistrează în luna ianuarie (media –2 grade C )
Cele mai ridicate temperaturi se înregistrează în luna iulie (media +18 grade C )
Primele zile de îngheț apar la jumătatea lunii octombrie.
Ultimele zile de îngheț se înregistrează în prima jumătate a lunii aprilie.
Prin poziția sa geografică, comuna beneficiază de un climat continental moderat. Mediile
anuale ale temperaturii aerului sunt de 7,5ºC. Amplitudinile termice anuale au valori cuprinse între
-4,4ºC în luna ianuarie și 18ºC în luna iulie. Temperatura din zona dealurilor premontane este mai
scăzută, media anuală situându-se în jurul valorii de 6˚C. În medie valorile anuale a precipitațiilor
sunt de 670 mm înregistrându-se temperaturi maxime în lunile mai și iunie și minime în februarie.
2.3. Resurse primare și secundare
2.3.1. Resurse hidrografice
Resursele de apă dulce ale României sunt reduse față de media europeană și nu au o
repartiție spațială și temporală uniformă.
Calitatea acestora este mai puțin afectată în prezent de consumul de îngrășăminte din
agricultură și mai mult de infrastructura precară a sistemelor de canalizare și epurare a apei din
spațiul rural.
La nivelul județului Cluj, rețeaua hidrografică este reprezentată de râurile: Someșu Mic
inclus aproape integral în cuprinsul județului, Crișul Repede și Arieșul inferior, lacuri naturale și
iazuri (Cătina Popii I și Popii II, Geaca, Țaga etc.) și de lacurile de interes hidroenergetic: BelișFântânele, Tarnița și Gilău.
Teritoriul comunei este străbătut de râul Crișul Repede, în care se varsă Valea Șipotei, iar
satul Nadășu este străbătut de Valea Nadăș.
Pagina 40
Material realizat de S.C. PROSOFT CONSTRUCT S.R.L.
2014
Pagina 41
Strategia de dezvoltare a comunei Izvoru Crișului pentru perioada 2014 - 2020
2.4. Organizarea spațială
2.4.1. Încadrarea în teritoriu și așezarea geografică
Comuna Izvoru Crișului este una dintre cele mai importante unități administrative ale
județului Cluj fiind așezată pe drumul DN 1 E 60 care face legătura dintre Oradea și Cluj-Napoca.
Poziția pe care o ocupă din punct de vedere geografic, dar și din punctul de vedere al căilor de
comunicație îi conferă acestei unități administrative o importanță deosebită în dezvoltarea
județului, dar și a regiunii Nord-Vest. Comuna se întinde pe o suprafață de 4137 ha. Coordonatele
GPS ale comunei sunt următoarele: 46,84890 N și 23,10720 E.
2.4.2. Infrastructura
În mediul rural, drumurile constituie ruta de transport cea mai importantă, dar calitatea și în
general dezvoltarea acestora și a traficului este încă departe de a îndeplini standardele europene.
O rețea eficientă de transport este o cerință de bază, în primul rând pentru stimularea
creșterii economice și a creșterii competitivității regionale precum și a nivelului de ocupare a
forței de muncă, iar în al doilea rând pentru creșterea calității vieții prin asigurarea unui acces facil
și sigur cetățenilor către casă, serviciu, școală, spitale, locuri pentru recreere. Calitatea
infrastructurii este un subiect de importanță majoră pentru Regiunea de Nord-Vest.
Comuna Izvoru Crișului este străbătută de la Sud-Est la Nord-Vest de drumul DN1 E60 pe
o distanță de 7 km, trecând prin satele Izvoru Crișului și Șaula. Din satul Șaula DC 117 pe o
distanță de 2 km duce spre satul Nearșova. Legătura dintre comună și satul Nadășu se asigură prin
DC 135 pe o lungime de 4,5 km și care descinde din DN1.
Distanțele față de obiectivele importante sunt următoarele :
Vamă: Vama Borș 120 km
Orașe apropiate: Huedin 7 km
Cluj Napoca 45 km
Aeroport Cluj Napoca 50 km
Pagina 41
Material realizat de S.C. PROSOFT CONSTRUCT S.R.L.
2014
Pagina 42
Strategia de dezvoltare a comunei Izvoru Crișului pentru perioada 2014 - 2020
Căi de acces către comunitate:
DN1- care trece prin satul Izvoru Crișului și satul Șaula
DC 135- face legătura între satul Izvoru Crișului și sat Nadășu
DC 117- calea de comunicație între satul Șaula și satul Nearșova
Lungimea totală a drumurilor de importanță semnificativă în comuna Izvoru Crișului este
de 13,5 km. Starea drumurilor este următoarea:
Nr. Categorie drum Denumire Lungime totală
Crt (km)
1. Drumuri asfaltate DN 1 E 60 8 km
DC 117 1,5 km
2. Drumuri pietruite DC 135 6,5 km
TOTAL DRUMURI 16 km
2.4.3. Locuințele și patrimoniul cultural istoric
Conform datelor furnizate de Direcția Județeană de Statistică Cluj, situația locuințelor la
nivelul anului 2012, în comuna Izvoru Crișului este evidențiată în tabel.
INDICATOR VALOARE
Locuințe existente – total 794
Locuințe în proprietate majoritară de stat 4
Locuințe în proprietate majoritară privată 790
Suprafață locuibilă – mp 35944
Suprafața locuibilă – proprietate majoritară de stat - mp 125
Suprafața locuibilă – proprietate majoritară privată - mp 35819
Pagina 42
Material realizat de S.C. PROSOFT CONSTRUCT S.R.L.
2014
Pagina 43
Strategia de dezvoltare a comunei Izvoru Crișului pentru perioada 2014 - 2020
Fondul turistic al comunei Izvoru Crișului este reprezentat de biserici și monumentele
istorice:
Biserica reformată calvină din Izvoru Crișului
Biserica este situata pe un deal în centrul satului și are un zid înconjurător care datează din
secolul XIV, fiind reconsolidată în secolul XVIII.
Biserica este construită din piatră de calcar, la fel și turnul clopotniței. Tavanul casetat
specific acestor biserici, este realizat din lemn sculptat, pictat. Partea corului este de lemn acoperit
cu șindrilă. Bogata ornamentație interioară reprezintă o capodoperă a picturilor pe lemn din
această regiune, începând cu secolul al XVII-lea. Turnul și șarpanta de asemenea reprezintă o
operă de artă a dulgheriei ardelenești din secolele XVI-XVIII.
Pagina 43
Material realizat de S.C. PROSOFT CONSTRUCT S.R.L.
2014
Pagina 44
Strategia de dezvoltare a comunei Izvoru Crișului pentru perioada 2014 - 2020
Pagina 44
Material realizat de S.C. PROSOFT CONSTRUCT S.R.L.
2014
Pagina 45
Strategia de dezvoltare a comunei Izvoru Crișului pentru perioada 2014 - 2020
Pagina 45
Material realizat de S.C. PROSOFT CONSTRUCT S.R.L.
2014
Pagina 46
Strategia de dezvoltare a comunei Izvoru Crișului pentru perioada 2014 - 2020
Biserica ortodoxă de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din Nadășu
Biserica satului Nadășu cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”, s-a construit în
anul 1720 în stil maramureșan de către credincioșii satului. Pictura de pe bolți și de pe pereții
laterali este foarte veche având o valoare artistică foarte mare. În anul 1862 naosul bisericii a fost
mărit cu 3 metri și pronaosul cu 1 metru.
Pagina 46
Material realizat de S.C. PROSOFT CONSTRUCT S.R.L.
2014
Pagina 47
Strategia de dezvoltare a comunei Izvoru Crișului pentru perioada 2014 - 2020
Biserica reformată din Nearșova
Pagina 47
Material realizat de S.C. PROSOFT CONSTRUCT S.R.L.
2014
Pagina 48
Strategia de dezvoltare a comunei Izvoru Crișului pentru perioada 2014 - 2020
Pagina 48
Material realizat de S.C. PROSOFT CONSTRUCT S.R.L.
2014
Pagina 49
Strategia de dezvoltare a comunei Izvoru Crișului pentru perioada 2014 - 2020
Biserica ortodoxă din Nearșova
Biserica reformată din Șaula
Pagina 49
Material realizat de S.C. PROSOFT CONSTRUCT S.R.L.
2014
Pagina 50
Strategia de dezvoltare a comunei Izvoru Crișului pentru perioada 2014 - 2020
Pagina 50
Material realizat de S.C. PROSOFT CONSTRUCT S.R.L.
2014
Pagina 51
Strategia de dezvoltare a comunei Izvoru Crișului pentru perioada 2014 - 2020
2.4.4. Serviciile comunitare de interes public
2.4.4.1. Serviciul de alimentare cu apă și canalizare
Alimentarea cu apă potabilă este un indicator al gradului de civilizație și calitate a vieții.
Analizând situația la nivelul județului Cluj se remarcă o preocupare crescută pentru accesul
populației rurale la această utilitate.
Pe raza comunei există un număr de 5 izvoare cu debit de apă crescut, un atu important
pentru realizarea rețelei de alimentare cu apă.
Lungimea totală a rețelei de apă potabilă existentă este de 16,7 km deservind aproape 40%
din comunitatea comunei Izvoru Crișului.
Alimentarea cu apă a comunei Izvoru Crișului se face din următoarele surse:
În localitatea Izvorul Crișului prin captarea izvoarelor și din surse proprii
În localitatea Nadăș din surse proprii
În localitatea Șaula și Nearșova de la rețeaua de apă la care sunt racordate
gospodăriile
Doar în localitatea Izvoru Crișului există sistem de canalizare și stație de epurare iar în
localitatea Nearșova lucrările sunt în curs de finalizare.
2.4.4.2. Serviciul de alimentare cu gaze naturale și termoficare
Standardele europene impun o serie de cerințe care vizează îmbunătățirea calității vieții în
așezările rurale, de aceea dezvoltarea sistemului de distribuție al gazelor naturale pentru facilitarea
alimentării localităților județului Cluj trebuie să constituie o prioritate strategică prin continuarea
și finalizarea lucrărilor de execuție începute, stimularea consiliilor locale pentru demararea
demersurilor în vederea racordării la alimentarea cu gaze naturale, inițierea de noi programe
pentru extinderea rețelelor de distribuție a gazelor naturale în cadrul zonelor deficitare din acest
punct de vedere. În prezent, la nivelul comunei Izvoru Crișului nu există rețea de alimentare cu
gaz metan (magistrala de gaze este realizată, dar nu sunt făcute aducțiunile).
Singura sursă de căldură actuală este prin arderea lemnului.
Pagina 51
Material realizat de S.C. PROSOFT CONSTRUCT S.R.L.
2014
Pagina 52
Strategia de dezvoltare a comunei Izvoru Crișului pentru perioada 2014 - 2020
2.4.4.3. Alte servicii comunitare
Comuna Izvoru Crișului dispune de rețea de:
Rețea energie electrică – comuna este electrificată în totalitate;
Rețea telefonie fixă – existent
Rețea telefonie mobilă – existent, cu diferite grade de acoperire
Acces la cablu TV și internet - Internet există la Primăria Izvoru Crișului și la școlile
din comună. Locuitorii comunei au acces la internet prin satelit, operatorii de
telefonie mobilă și de la firmele RCS-RDS și Telecom.
Colectarea deșeurilor - este asigurată de compania CRISUL S.A.
2.5. Analiza problemelor de mediu
Spațiul rural românesc se caracterizează prin resurse naturale aflate într-o stare de
conservare în general bună, printr-un nivel ridicat de biodiversitate, asociat unei diversități de
habitate și ecosisteme, de păduri și de peisaje agricole valoroase dar, în același timp, menținerea
acestor valori naturale și lupta împotriva schimbărilor climatice, va fi una dintre marile provocări
ale viitorul apropiat.
Teritoriul României este alcătuit din trei tipuri de relief, prezentate într-o proporție relativ
egală – câmpie, dealuri și munți, cu un nivel de diversitate pedo-climatică și geografică ridicat.
România deține un mediu natural în cadrul căruia se integrează vaste arii rurale care se remarcă, în
general, printr-o bună stare de conservare a resurselor naturale de sol și apă, prin varietatea
peisajelor tradiționale și printr-o remarcabilă diversitate biologică. De asemenea, România are o
moștenire naturală unică, reprezentată în principal de Munții Carpați și de către una din cele mai
importante zone umede din Europa, Delta Dunării.
Diversitatea de specii și habitate, respectiv varietatea peisajelor rurale tradiționale sunt o
rezultantă a restructurării agriculturii (trecerea în ultimii 16 ani de la un număr mic de ferme
comerciale mari la milioane de gospodării familiale de dimensiuni mici), a reîntoarcerii la un tip
de agricultură tradițională și implicit a aplicării de practici agricole extensive.
Dezvoltarea economică din ultima perioadă de timp din România nu a prea ținut seama de
respectarea cerințelor specifice în domeniul protecției mediului. Din această cauză, în acest
Pagina 52
Material realizat de S.C. PROSOFT CONSTRUCT S.R.L.
2014
Pagina 53
Strategia de dezvoltare a comunei Izvoru Crișului pentru perioada 2014 - 2020
moment, comuna Izvoru Crișului, ca de altfel întreaga Românie, nu beneficiază de infrastructura
corespunzătoare protecției mediului. În concluzie, putem afirma că în România nu există o
educație civică similară nivelului Uniunii Europene.
Pe teritoriul comunei Izvoru Crișului au fost identificate o serie de aspecte de mediu
critice, cu perspective de deteriorare calitativă.
Probleme de mediu critice din punct de vedere al poluării atmosferei:
- Arderea miriștilor
- Utilizarea în cantități exagerate a gunoiului de grajd
- Utilizarea fertilizanților agricoli în agricultură
- Poluarea (potențială) a aerului prin posibilitatea spargerii accidentale a
conductelor de distribuție a gazelor naturale
Aspecte de mediu critice (existente sau potențiale) sub aspectul poluării apelor de
suprafață
- Poluarea apei cu nitrați
- Insuficiența apei
Aspecte de mediu critice sub aspectul deteriorării solurilor:
- Defrișarea suprafețelor forestiere are o influența directă asupra degradării
peisajului, a valorii sale estetice și indirectă, prin fenomenele de alunecări de
teren pe care le favorizează. Totodată, reducerea suprafeței ocupate de păduri
influențează negativ echilibrul ecosistemului forestier.
Având în vedere situația existentă în ceea ce privește mediul înconjurător în comuna
Izvoru Crișului, precum și atribuțiile ce îi revin în conformitate cu Legea 215/2001 privind
administrația publică locală, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul Local al comunei
Izvoru Crișului a înțeles importanța unei viziuni pe termen mediu și lung și a decis conturarea
unui set de obiective și acțiuni specifice în vederea elaborării unui program pentru refacerea și
protecția mediului înconjurător, în conformitate cu reglementările naționale și europene referitoare
la dezvoltarea durabilă.
Pagina 53
Material realizat de S.C. PROSOFT CONSTRUCT S.R.L.
2014
Pagina 54
Strategia de dezvoltare a comunei Izvoru Crișului pentru perioada 2014 - 2020
2.6. Economia locală
România se bucură de un potențial de dezvoltare important, însă nefolositor. Cu o suprafață
totală de 238 mii km2 și o populație de peste 21 milioane de locuitori, România reprezintă 6 % din
suprafața totală a Uniunii Europene și 4 % din populația acesteia. Investițiile și competitivitatea din
România constituie însă elemente care trebuie îmbunătățite, pentru a se reuși o accelerare a creșterii
economice și asigurarea unei convergențe a veniturilor cu cele din UE.
După înregistrarea unui declin important, către sfârșitul anilor 1990, economia românească
si-a reluat creșterea începând cu anul 2000 și a înregistrat o rată anuală medie de creștere de 5%.
Vârful acestei evoluții a fost atins în 2004, înregistrând o rată de creștere a PIB- ului de 8.5% față
de anul anterior.
PIB-ul a înregistrat în 2010 (date semidefinitive) o valoare de 522561.1 milioane lei,
ajungând în 2011 la 578551.9 milioane lei, la 143688.7 milioane lei în al patrulea trimestru al
anului 2012, respectiv la 442262.5 milioane lei în trimestrul III al anului 2013.
Evoluția PIB în 2013, în al treilea trimestru, a fost în creștere.
Între anii 2001-2008, evoluția PIB s-a realizat în salturi, având evoluții pozitive. Începând
cu anul 2009, sub efectul crizei economico-financiare, s-a declanșat diminuarea creșterii
economice.
Agricultura, silvicultura și piscicultura au avut in 2011 o contribuție de 11.3%.
În anul 2012, pe primele șase luni s-au menținut aceleași tendințe cu precizarea că
agricultura cu celelalte componente a marcat un recul îngrijorător la final de an cu rezultatele
concretizate în evoluția PIB.
În anul 2013, după datele trimestrului III, s-a observat o creștere a agriculturii, silviculturii
și pisciculturii cu 4.1 % fața de trimestrul III din anul precedent. Activitățile de servicii, industrie,
construcții și impozitele nete pe produs împreună, au avut o contribuție decisivă la scăderea PIB,
ceea ce înseamnă un fapt negativ pentru economia României care deși s-a restructurat, a renunțat la
o serie de subramuri ale industriei, angajându-se pe făgașul dezvoltării producției serviciilor, al
construcțiilor ș.a.m.d., nu a reușit să facă față efectelor distrugătoare ale crizei, corelate și cu
inexistența unui plan de guvernare anticriză adecvat. Subliniem că au avut o influență negativă
asupra scăderii PIB toate ramurile economiei naționale, mai puțin agricultura, vânătoarea și
silvicultura, pescuitul și piscicultura.
Pagina 54
Material realizat de S.C. PROSOFT CONSTRUCT S.R.L.
2014
Pagina 55
Strategia de dezvoltare a comunei Izvoru Crișului pentru perioada 2014 - 2020
Zonele rurale dispun de un potențial de creștere substanțial și au un rol social vital.
Conform definiției din legislația națională, zonele rurale din România acoperă 87.1 % din teritoriul
țării, cuprinzând 45.1% din populație (la 1 iulie 2005, conform indicatorilor Institutului Național de
Statistică) și anume 9.7 milioane de locuitori.
Densitatea medie a populației din zonele rurale a rămas relativ constantă de-a lungul anilor
(la circa 45.1 locuitori/ km2). Definiția OCDE pentru noțiunea de ruralitate conduce la cifre ușor
diferite, însă permite comparațiile pe plan internațional.
Deși asemănătoare din punctul de vedere al distribuției în teritoriu, populația României are
un nivel de ruralitate mult mai pronunțat, ponderea populației rurale din România reflectă incidența
mai mare a acesteia față de alte țări din UE, unde așezările rurale sunt mai puțin populate și la scară
mai redusă, ca alternativă față de concetrările urbane. Multe dintre aceste comunități păstrează
structura socială și modul tradițional de viață.
La nivelul comunei Izvoru Crișului activitatea economică se axează pe următoarele
domenii:
- industrie
- transport
- prestări servicii și comerț
- agricultură
Această titulatură a dobândit-o ca urmare a faptului că pe raza comunei sunt înregistrate și
funcționează un număr mare de asociații familiale și persoane fizice autorizate care au ca și obiect
de activitate producerea și comercializarea produselor tradiționale meșteșugărești specifice zonei
(prelucrarea lemnului și cusători).
2.6.1. Forța de muncă și șomajul
Creșterea economică recentă, concentrată în mare parte în sectoarele urbane, non-agricole
ale economiei, atrage populația activă în zonele urbane. Migrarea în exterior a populației rurale
tinere, alături de îmbătrânirea populației rurale, conduce la un declin al forței de muncă disponibile
din spațiul rural.
Pagina 55
Material realizat de S.C. PROSOFT CONSTRUCT S.R.L.
2014
Pagina 56
Strategia de dezvoltare a comunei Izvoru Crișului pentru perioada 2014 - 2020
Populația rurală activă a scăzut cu aproape 7% în perioada 2002-2005, ajungând la circa 4.5
milioane, în timp ce populația activă urbană a crescut cu 3%. În cifre absolute, rata de ocupare a
urmat îndeaproape această tendință, aproximativ 4.2 milioane de persoane având locuri de muncă
în zona rurală.
Rata de ocupare a populației din mediul rural, raportată la totalul populației active rurale, cu
vârsta cuprinsă între 15 și 64 de ani, a scăzut cu 6.8 % în perioada 1998-2005, atingând procentul
de 61.6 % în anul 2005.
Ratele de participare și ocupare crescute din zonele rurale maschează șomajul ascuns. Rata
de participare din zonele rurale depășește cu 5-10 % nivelul din zonele urbane în perioada 20022005, deși se înscrie pe o curbă descendentă.
Convergența dintre ratele de participare rurală și urbană a fost o consecință a îmbătrânirii
constante a populației rurale și a atractivității crescute a pieței muncii din spațiul urban.
Rata de ocupare din zona rurală depășește și ea, cu un procent semnificativ, pe cea din zona
urbană, rezultatul fiind o rată a șomajului rural mult mai scăzută ( 5.2 % ) decât cea a șomajului din
spațiul urban ( 8.8 % ).
Numărul actual al șomerilor din spațiul românesc este 744.000, în timp ce numărul actual al
șomerilor din spațiul rural reprezintă 33% din numărul total. În loc să reflecte existența unor ocazii
de angajare mai bune, rata de ocupare ridicată din zona rurală indică o ocupare insuficientă –
persistentă – a forței de muncă din această zonă.
Majoritatea locurilor din spațiul rural lucrează pe cont propriu, în special în agricultură,
unde productivitatea și veniturile medii continuă să rămână scăzute, așa cum le indică ponderea
ridicată a ocupării ( 32.2%) față de contribuția acestui sector la PIB ( 14 % ).
În profil regional, tendințele privind gradul de ocupare al populației din totalul populației
active se reflectă diferit, în funcție de specialitatea socio-economică zonală și de transformările
complexe ce au avut loc în cadrul economiei naționale, ca urmare a procesului de restructurare.
Din păcate economia de piață și-a pus clar amprenta asupra caracteristicilor pieței muncii în
comuna Izvoru Crișului, determinând modificări semnificative de volum și structură a principalilor
indicatori ai forței de muncă.
Conform datelor furnizate de Direcția Județeană de Statistică Cluj în anul 2012 pe teritoriul
comunei Izvoru Crișului există doar 138 de locuri de muncă și 33 șomeri.
Pagina 56
Material realizat de S.C. PROSOFT CONSTRUCT S.R.L.
2014
Pagina 57
Strategia de dezvoltare a comunei Izvoru Crișului pentru perioada 2014 - 2020
Indicator Valoare
Salariați- total- număr mediu 138
Număr mediu salariați în industrie 20
Număr mediu salariați în industria prelucrătoare 20
Număr mediu salariați în comerț cu ridicata și cu amănuntul, repararea 2
autovehiculelor și motocicletelor
Număr mediu salariați în transport și depozitare 11
Număr mediu salariați în hoteluri și restaurante 19
Număr mediu salariați în informații și comunicare 7
Număr mediu salariați în intermedieri financiare și asigurări 1
Număr mediu salariați în activități de servicii administrative și activități și activități 5
de servicii suport
Număr mediu salariați în administrație publică și apărare, asigurări sociale din 19
sistemul public
Număr mediu salariați în învățământ 25
Număr mediu salariați în sănătate și asistență socială 9
Pagina 57
Material realizat de S.C. PROSOFT CONSTRUCT S.R.L.
2014
Pagina 58
Strategia de dezvoltare a comunei Izvoru Crișului pentru perioada 2014 - 2020
Structura salariaților în comuna Izvoru
Crișului, pe domenii de activitate
6,52%
18,11%
13,76%
3,62%
0,72%
1 6,07%
13,76%
6,66%
1,78%
14,50%
14,50%
0,00% 2,00% 4,00% 6,00% 8,00% 10,00% 12,00% 14,00% 16,00% 18,00% 20,00%
Număr mediu salariați în sănătate și asistență socială
Număr mediu salariați în învățământ
Număr mediu salariați în administrație publică și apărare , asigurări sociale din sistemul public
Număr mediu salariați în activități de servicii administrative și activități și activități de servicii suport
Număr mediu salariați în intermedieri financiare și asigurări
Număr mediu salariați în informații și comunicare
Număr mediu salariați în hoteluri și restaurante
Număr mediu salariați în transport și depozitare
Număr mediu salariați în comerț cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și
motocicletelor
Număr mediu salariați în industria prelucrătoare
Număr mediu salariați în industrie
Pagina 58
Material realizat de S.C. PROSOFT CONSTRUCT S.R.L.
2014
Pagina 59
Strategia de dezvoltare a comunei Izvoru Crișului pentru perioada 2014 - 2020
Conform graficului, se poate observa faptul că cea mai mare parte a populației active din
comuna Izvoru Crișului lucrează în învățământ, industrie și industria prelucrătoare.
Lipsa locurilor de muncă constituie o reală problemă pentru locuitorii comunei Izvoru
Crișului. În anul 2012, conform informațiilor furnizate de Direcția Județeană de Statistică Cluj,
existau în total aproximativ 33 persoane fără loc de muncă, din care 17 șomeri de sex feminin și
16 șomeri bărbați.
35
33
30
25
20
15 17
16
10
5
0
ȘOMERI BĂRBAȚI ȘOMERI FEMEI TOTAL ȘOMERI
2.6.2. Industrie
Industria contribuie cu circa 24% la Produsul Intern Brut și asigură 26% din locurile de
muncă din județ. În context regional, județul Cluj a contribuit în 2008 cu 22% la valoarea
adăugată brută din industria Regiunii Nord-Vest. Sectorul industrial este dominat de ramurile
industriei prelucrătoare (88,2% din cifra de afaceri totală din industrie), în timp ce industria
extractivă și cea energetică dețin doar 2,9%, respectiv 8,9%. Dacă în anul 2006, producția
industrială a județului reprezenta, în prețuri comparabile, doar 36,9% din nivelul înregistrat în
1990, în 2009 producția industrială era la peste 86% din valoarea celei din 1990. Această creștere
rapidă este rezultatul apariției, în ultimii 5 ani, a unor noi unități industriale cu capital străin.
Pagina 59
Material realizat de S.C. PROSOFT CONSTRUCT S.R.L.
2014
Pagina 60
Strategia de dezvoltare a comunei Izvoru Crișului pentru perioada 2014 - 2020
2.6.3. Agricultură
Județul Cluj este amplasat în Podișul Transilvaniei, zonă care oferă posibilitatea dezvoltării
unei agriculturi complexe și moderne, neexploatată suficient datorită lipsei investițiilor în acest
sector, precum și al parcului de utilaje insuficient și învechit.
Sectorul agricol contribuie cu doar 5 % la PIB-ul județului și cu 19% la producția agricolă
regională, în condițiile în care dispune de aproape 20% din terenurile agricole ale regiunii. Prin
urmare, productivitatea medie a agriculturii județene este similară cu cea de la nivel regional.
Producția vegetală contribuie cel mai mult în sectorul agricol ( 55 % ), urmată apoi de sectorul
zootehnic ( 44 %), în timp ce serviciile agricole influențează mai puțin de 1 % .
Totuși județul Cluj prezintă o serie de avantaje în acest domeniu, care ar putea fii exploatate
în viitor.
Dezvoltare importantă în sectorul zootehnic – reprezintă locul II pe țară la pășuni
(154.059 hectare), respectiv locul III la fânețe ( 85.729 hectare).
Dezvoltare în industria agroalimentară, județul ocupând locul 3 la ovine și locul 5 la
bovine la nivel național.
Condiții naturale prielnice și tradiție în cultivarea secarei, legumelor, sfeclei de
zahăr și cartofilor, Clujul plasându-se în topul primelor 10 județe din țară la
suprafața cultivată și/ sau producția acestor culturi.
La nivelul comunei Izvoru Crișului situația agriculturii este următoarea:
Suprafața agricolă totală este de 4137 ha din care:
Suprafață arabilă – 1298 ha
Suprafață pășuni – 1288 ha
Suprafață fânețe – 697 ha
Păduri – 564 ha
Ape – 93 ha
Curți și construcții – 64 ha
Teren neproductiv – 58 ha
Căi de comunicații și căi ferate: 75 ha
Total terenuri agricole – 3283
Pagina 60
Material realizat de S.C. PROSOFT CONSTRUCT S.R.L.
2014
Pagina 61
Strategia de dezvoltare a comunei Izvoru Crișului pentru perioada 2014 - 2020
Total terenuri neagricole - 854
Efectivele de animale au scăzut drastic de-a lungul perioadei de tranziție. Desființarea sau
privatizarea cooperativelor agricole de producție (CAP) și a fermelor de stat au avut drept rezultat
apariția unor modificări structurale semnificative. Neputând utiliza spațiile și dotările tehnice din
fostele unități de producție intensivă, micii agricultori s-au bazat pe creșterea animalelor, în
principal pentru consum propriu.
Locuitorii comunei Izvoru Crișului dețin (capete):
- Bovine 198
- Porcine 430
- Ovine 2420
- Caprine 145
- Păsări 860
- Cabaline 42
- Albine 45
Pentru principalele culturi avem următoarele suprafețe cultivate precum și producția:
CULTURA SUPRAFAȚA PRODUCȚIA
CULTIVATĂ (ha) (kg/ha)
Grâu 120 3800
Orz 130 3200
Ovăz 30 3000
Porumb 100 2400
Cartofi 10 20000
Parcul de mașini agricole al comunei rămâne deficitar. Numărul de tractoare și utilaje
agricole din România a scăzut la începutul perioadei de tranziție, apoi a început să crească, însă
treptat. Parcul de tractoare și combine pentru producția de cereale a fost cel mai afectat.
În prezent, numărul tractoarelor reprezintă numai 40% din nivelul anului 1989, în timp ce
cel al combinelor se situează la 77%. Pe de altă parte, numărul de tractoare a înregistrat o creștere
Pagina 61
Material realizat de S.C. PROSOFT CONSTRUCT S.R.L.
2014
Pagina 62
Strategia de dezvoltare a comunei Izvoru Crișului pentru perioada 2014 - 2020
ușoară, iar încărcătura de teren arabil per tractor s-a îmbunătățit, scăzând de la 62 ha, în 1989, la 54
ha, în 2005. Cu toate acestea, la momentul de față, parcul actual de mașini agricole este în mare
măsură depășit, iar acest lucru duce la pierderi mari de recoltă și nu rezolvă problema campaniilor
de recoltare lungi.
În ceea ce privește parcul de tractoare și mașini agricole, la nivelul comunei Izvoru Crișului
acesta este, în general, uzat fizic și moral, insuficient numeric pentru practicarea unei agriculturi
performante. La începutul anului 2012 existau în dotare:
- Tractoare mai mari de 65 CP -1
- Tractoare mai mici de 45 CP – 12
- Tractoare 46-55 CP - 3
- Pluguri pentru tractoare -24
- Combine pentru recoltat cereale păioase - 4
- Combine pentru recoltat porumb - 5
- Cultivatoare -2
- Grape cu tracțiune mecanică -22
- Mașini erbicidat - 2
- Remorci - 8
- Semănători păioase -7
Cu toate acestea, există locuitori în satele comunei Izvoru Crișului care au ca și principală
ocupație cultivarea terenului agricol sau creșterea animalelor.
Condițiile naturale din comuna Izvoru Crișului sunt favorabile agriculturii, în special pentru
culturi de grâu, orz, ovăz, porumb și cartofi.
În comuna Izvoru Crișului nu există în prezent un centru de colectare, prelucrare și
comercializare a produselor agricole, nici hală agroalimentară și nu se organizează târguri de
animale.
Pagina 62
Material realizat de S.C. PROSOFT CONSTRUCT S.R.L.
2014
Pagina 63
Strategia de dezvoltare a comunei Izvoru Crișului pentru perioada 2014 - 2020
2.6.4. Turism
Turismul rural și agro-turismul (specific legat de activitățile din fermă) sunt activități
generatoare de venituri alternative, ceea ce oferă posibilități de dezvoltare a spațiului rural.
Conservarea tradițiilor, culturii, a specialităților culinare și a băuturilor, precum și diversitatea
resurselor turistice rurale oferă potențial pentru dezvoltarea acestui sector.
La nivelul comunei Izvoru Crișului se întâlnesc o serie de tradiții, meșteșuguri precum și
câteva clădiri cu valoare istorică semnificativă și zone naturale protejate. În cele ce urmează
prezentăm câteva exemple:
Expoziții permanente cu vânzare de obiecte de artizanat
Ateliere familiale de artizanat
Casă etnografică în stil vechi potrivit tradiției
Casa memorială în amintirea revoluționarului pașoptist Vasvari Pal (Izvoru
Crișului nr. 318)
Construcție din piatră numită "Izvorul Crișului Repede" care datează din anul 1936
și care se află pe locul unde izvorăște râul Crișul Repede
Pagina 63
Material realizat de S.C. PROSOFT CONSTRUCT S.R.L.
2014
Pagina 64
Strategia de dezvoltare a comunei Izvoru Crișului pentru perioada 2014 - 2020
Stâlp memorial în amintirea eroilor Revoluției de la 1848-1849 aflat în fața
Bisericii Reformate Izvoru Crișului
Peștera numită "Rakoczi", la izvorul pârâului Szalapataka
Dealul Trandafirilor, singurul teritoriu din Europa unde înflorește Daphne
cneorum, floare ocrotită. În cinstea acestei flori timpurii se organizează un festival
în zona deluroasă a comunei
Rezervația de liliac sălbatic (Syringa vulgaris)
Biserica reformată - calvină declarată monument istoric. Biserica este în centrul
comunei și are un zid înconjurător care datează din secolul XIV, fiind reconsolidată
în secolul XVIII. Biserica este construită din piatră de calcar, turnul clopotniței la
fel. Tavanul din lemn sculptat este pictat. Partea corului este din lemn acoperit cu
șindrilă. Bogata ornamentație interioară reprezintă o capodoperă a picturilor pe
lemn din această regiune, începând cu secolul al XVII-lea. Turnul și șarpanta de
asemenea reprezintă o operă de artă a dulgheriei ardelenești din secolele XVI-
XVIII. Tavanul bisericii este realizat de faimosul meșter Lorenz Umling cel
Bătrân, tâmplar stabilit la Cluj, autorul unor casete policrome în bisericile
reformate din zona Cluj-Huedin-Călata
În satul Nadășu, Biserica Ortodoxă din lemn datează din 1720, una din cele mai
fidele replici ale stilului maramureșean, cu corpul în formă de navă, fiind declarată
monument istoric
În comuna Izvoru Crișului întâlnim unități de cazare pentru turiști:
1. Pensiunea Eszter Vendégház – 6 locuri de cazare
Pagina 64
Material realizat de S.C. PROSOFT CONSTRUCT S.R.L.
2014
Pagina 65
Strategia de dezvoltare a comunei Izvoru Crișului pentru perioada 2014 - 2020
2. Pensiunea Kovács Vendégház – 15 locuri de cazare
3. Pensiunea Körös Vendégház – 8 locuri de cazare
4. Pensiunea Delia – 21 locuri de cazare
2.6.5. Comerț și servicii
În ceea ce privește rețeaua de prestări servicii, aceasta este foarte dezvoltată. Există societăți
comerciale care activează în domeniul comerțului și turismului, principala activitate fiind
prelucrarea și comercializarea obiectelor de artizanat.
Magazinele și bufetele, făcând parte din activitatea de servicii, sunt reprezentate destul de
bine la nivelul comunei Izvoru Crișului.
În comuna Izvoru Crișului activează mai mulți agenți economici, dintre care amintim:
1. Bodis Vasile PFA – Izvoru Crișului, nr.267
2. Antal Gheorghe IF Izvoru Crișului, nr.159
3. Antal Gabriella Eva IF Izvoru Crișului, nr.100
4. Kovacs Istvan IF Izvoru Crișului, nr.52
5. Mihaly Elisabeta Susana PFA Izvoru Crișului, nr.37
6. Korpos Katalin PFA Izvoru Crișului, nr.180
7. Antal Elisabeta IF Izvoru Crișului, nr.41
8. Sztranyak Zsolt Tibi I.I. Izvoru Crișului, nr.96
9. Pentek Ferenc I.I. Izvoru Crișului, nr.50
10. Antal Istvan I.F. Izvoru Crișului, nr.112
11. Mihaly Miklos PFA Izvoru Crișului, nr.225
12. Korpos Piroska PFA Izvoru Crișului, nr.60
13. Kovacs Attila PFA Izvoru Crișului, nr.244
14. Schvarczkopf Gavril Francisc I.I. Izvoru Crișului, nr.140
15. Antal Francisc I.I. Izvoru Crișului, nr.337
16. Kovacs Gheorghe PFA Izvoru Crișului, nr.38
17. Kovacs Barcsai Attila PFA Izvoru Crișului, nr.63- suspendat
18. Szabo Ileana I.F. Izvoru Crișului, nr.252
19. Kovacs Denes I.F. Izvoru Crișului, nr.101
Pagina 65
Material realizat de S.C. PROSOFT CONSTRUCT S.R.L.
2014
Pagina 66
Strategia de dezvoltare a comunei Izvoru Crișului pentru perioada 2014 - 2020
20. Peter Csongor Barna I.F. Izvoru Crișului, nr.322
21. Pentek Ana PFA Izvoru Crișului, nr.126/A
22. Pentek Erzsebet I.F. Izvoru Crișului, nr.80
23. Mihaly Gheorghe PFA Izvoru Crișului, nr.1
24. Bodea Emese Brigitta PFA Izvoru Crișului, nr.60
25. Marton Andrei I.F. Izvoru Crișului, nr.122
26. Mihaly Nicolae Francisc PFA Izvoru Crișului, nr.127
27. Antal Attila I.F. Izvoru Crișului, nr.286
28. Albert Francisc PFA Izvoru Crișului, nr.56
29. Antal Albert PFA Izvoru Crișului, nr.212
30. Pentek Albert PFA Izvoru Crișului, nr.340
31. Pentek Stefan PFA Izvoru Crișului, nr.66
32. Kovacs Attila I.F. Izvoru Crișului, nr.334
33. Tamas Csongor Iuliu I.F. Izvoru Crișului, nr.266
34. Pentek Gheorghe I.F. Izvoru Crișului, nr.265
35. Kovacs Nicolae PFA Izvoru Crișului, nr.149
36. Kovacs Stefan I.F. Izvoru Crișului, nr.108
37. Mihaly Francisc I.F Izvoru Crișului, nr.76
38. Korpos Attila I.F. Izvoru Crișului, nr.185
39. Balazs Eva PFA Izvoru Crișului, nr.178
40. Kovacs Peter PFA Izvoru Crișului, nr.38
41. Antal Erzsebet Zsuzsana PFA Izvoru Crișului, nr.212
42. Antal Ana PFA Izvoru Crișului, nr.130
43. Pentek Csaba Stefan I.I Izvoru Crișului, nr.202
44. Korpos Ileana PFA Izvoru Crișului, nr.60
45. Antal Ileana PFA Izvoru Crișului, nr.212
46. Antal Stefan I.F. Izvoru Crișului, nr.233
47. Pentek Attila PFA Izvoru Crișului, nr.324
48. Szatmari Ilona PFA Izvoru Crișului, nr.293
49. Antal Viorica I.F Izvoru Crișului, nr.15
50. Kovacs Gyurko Albert PFA Izvoru Crișului, nr.58
51. Antal Francisc I.F. Izvoru Crișului, nr.218
Pagina 66
Material realizat de S.C. PROSOFT CONSTRUCT S.R.L.
2014
Pagina 67
Strategia de dezvoltare a comunei Izvoru Crișului pentru perioada 2014 - 2020
52. Pentek Tibor I.F. Izvoru Crișului, nr.24
53. Mihaly Stefan PFA Izvoru Crișului, nr.330
54. Tamas Dezso PFA Izvoru Crișului, nr.153
55. Antal Adalbert I.F. Izvoru Crișului, nr.91
56. Antal Ferencz PFA Izvoru Crișului, nr.271
57. Pentek Francisc I.I. Izvoru Crișului, nr.20
58. Mihaly Alexandru PFA Izvoru Crișului, nr.222
59. Mihaly Szabolcs PFA Izvoru Crișului, nr.3
60. Antal Ecaterina I.F. Izvoru Crișului, nr.54
61. Antal Vasile Csaba I.F. Izvoru Crișului, nr.332
62. Pentek Andras Karoly I.I. Izvoru Crișului, nr.309
63. Mihaly Tibor I.F. Izvoru Crișului, nr.187
64. Albert Francisc I.F. Izvoru Crișului, nr.276
65. Albert Bela PFA Izvoru Crișului, nr.163
66. Antal Csaba PFA Izvoru Crișului, nr.116
67. Sztranyak Ioan I.F. Izvoru Crișului, nr.96
68. Mihaly Maria PFA Izvoru Crișului, nr.320
69. Kovacs Erika I.F. Izvoru Crișului, nr.243
70. Sztranyak Elisabeta PFA Izvoru Crișului, nr.96/A
71. Pentek Istvan I.I. Izvoru Crișului, nr.77
72. Antal Ildiko I.F. Izvoru Crișului, nr.237
73. Pentek Attila PFA Izvoru Crișului, nr.324
74. Mihaly Gheorghe PFA Izvoru Crișului, nr.220
75. Antal Levente I.F. Izvoru Crișului, nr.94
76. Kovacs Eva I.F. Izvoru Crișului, nr.323
77. Kovacs Ferencz PFA Izvoru Crișului, nr.245
78. Mihaly Ana PFA Izvoru Crișului, nr.32
79. Albert Csongor Gyorgy I.F. Izvoru Crișului, nr.27
80. Albert Erzsebet PFA Izvoru Crișului, nr.21
81. Kovacs Eva PFA Izvoru Crișului, nr.14
82. Pentek Ilona PFA Izvoru Crișului, nr.13
83. Marton Aniko I.I. Izvoru Crișului, nr.282
Pagina 67
Material realizat de S.C. PROSOFT CONSTRUCT S.R.L.
2014
Pagina 68
Strategia de dezvoltare a comunei Izvoru Crișului pentru perioada 2014 - 2020
84. Betlendi Eva PFA Izvoru Crișului, nr.174
85. Pentek Laszlo I.F. Izvoru Crișului, nr.25
86. Pentek Vasile I.F. Izvoru Crișului, nr.307
87. Antal Adalbert I.I. Izvoru Crișului, nr.232
88. Marton Zsolt I.F. Izvoru Crișului, nr.49
89. Tamas Andrei I.F. Izvoru Crișului, nr.297
90. Albert Agneta PFA Izvoru Crișului, nr.339
91. Mihaly Ana PFA Izvoru Crișului, nr.26
92. Antal Marika PFA Izvoru Crișului, nr.332
93. Groza Erzsebet PFA Izvoru Crișului, nr.43
94. Sztranyak Szabolcs I.I. Izvoru Crișului, nr.270
95. Kovacs Eva PFA Izvoru Crișului, nr.314
96. Szabo Attila PFA Izvoru Crișului, nr.251
97. Korpos Iuliana PFA Izvoru Crișului, nr.224
98. Mihaly Eva PFA Izvoru Crișului, nr.18
99. Kovacs Ioan I.F. Izvoru Crișului, nr.333
100. Mihaly Sandor Csaba I.F. Izvoru Crișului, nr.8
101. Mihaly Edit PFA Izvoru Crișului, nr.207
102. Pentek Miklos PFA Izvoru Crișului, nr.236
103. Tamas Alexandru PFA Izvoru Crișului, nr.162
104. Marton Pal PFA Izvoru Crișului, nr.45
105. Csudom Attila I.I. Izvoru Crișului, nr.12
106. Albert Attila Zsolt I.F. Izvoru Crișului, nr.53
107. Pentek Levente PFA Izvoru Crișului, nr.284
108. Mihaly Csilla Ecaterina I.F. Izvoru Crișului, nr.36
109. Kovacs Elisabeta PFA Izvoru Crișului, nr.3
110. Pentek Ana PFA Izvoru Crișului, nr.306
111. Kovacs Ana PFA Izvoru Crișului, nr.249
112. Mihaly Ioan PFA Izvoru Crișului, nr.249/A
113. Antal Andrei I.F. Izvoru Crișului, nr.33
114. Antal Gheorghe PFA Izvoru Crișului, nr.117
115. Pentek Elisabeta PFA Izvoru Crișului, nr.77
Pagina 68
Material realizat de S.C. PROSOFT CONSTRUCT S.R.L.
2014
Pagina 69
Strategia de dezvoltare a comunei Izvoru Crișului pentru perioada 2014 - 2020
116. Kovacs Dezso I.F. Izvoru Crișului, nr.313
117. Mihaly Ana Iren PFA Izvoru Crișului, nr.28
118. Antal Z Zsuzsanna PFA Izvoru Crișului, nr.326
119. Pentek Noemi Katalin I.F. Izvoru Crișului, nr.215
120. Korpos Csaba Zoltan I.F. Izvoru Crișului, nr.224
121. Antal F Albert PFA Izvoru Crișului, nr.212
122. Kovacs Elisabeta PFA Izvoru Crișului, nr.317
123. Kovacs Barcsai Nicoleta Oana PFA Izvoru Crișului, nr.83
124. Pocs Elisabeta PFA Izvoru Crișului, nr.23
125. Pentek Albert I.F. Izvoru Crișului, nr.109
126. Marton Adalbert PFA Izvoru Crișului, nr.227
127. Bodis Janos I.F. Izvoru Crișului, nr.167
128. Szoke Istvan PFA Izvoru Crișului, nr.269
129. Kiss Laszlo Levente PFA com.Izvoru Crișului, Șaula, nr.20
130. Pentek Laszlo Andras I.I. com.Izvoru Crișului, Șaula, nr.37
131. Sinko Zoltan Karoly PFA com.Izvoru Crișului, Șaula, nr.65
132. Tamas Tibor PFA com.Izvoru Crișului, Șaula, nr.74
133. Cozac Dumitru I.I. com. Izvoru Crișului, Nadășu, nr.119
134. Ghiran Mariana Daniela I.I. com. Izvoru Crișului, Nadășu, nr.118
135. Ghiran Vasile Viorel PFA com. Izvoru Crișului, Nadășu, nr.FN
136. Balazs Stefan PFA com. Izvoru Crișului, Nearșova, nr.72
137. Balazs Ioan PFA com. Izvoru Crișului, Nearșova, nr.93
138. Kovacs Stefan Attila I.F. com. Izvoru Crișului, Nearșova, nr.87
139. Balazs Piroska PFA com. Izvoru Crișului, Nearșova, nr.117
140. SC Bloome SRL Izvoru Crișului, nr.38
141. SC. Protectbau SRl. Izvoru Crișului, nr.2
142. SC.BEK Import Export SRL Izvoru Crișului, nr.311-312
143. SC.Pugyi Impex SRL Izvoru Crișului, nr.317
144. SC.Trinex Impex SRL Izvoru Crișului, nr.267
145. SC Elifarm SRL Com.Izvoru Crișului, Șaula, nr.74
146. SC. Cooperativa de consum Izvoru Crișului, nr.68
147. SC Platformvet SRL Izvoru Crișului, nr.335
Pagina 69
Material realizat de S.C. PROSOFT CONSTRUCT S.R.L.
2014
Pagina 70
Strategia de dezvoltare a comunei Izvoru Crișului pentru perioada 2014 - 2020
148. SC Aron Text SRL Izvoru Crișului, nr.323
149. SC.Szatyi Car SRL Izvoru Crișului, nr.293
150. SC. MAES Impex SRl Com.Izvoru Crișului, Șaula, nr.70
151. SC. Globnex SRL Izvoru Crișului, nr.193
152. SC Glasul Crișului SRL Izvoru Crișului, nr.341
153. SC.Activ Rex SRL com.Izvoru Crișului, nr.43
154. SC.Car&Steven SRL. Izvoru Crișului, nr.328
155. SC.Dani&Reka Speed SRL. Izvoru Crișului, nr.317
156. SC.Tefal Impex SRL. Izvoru Crișului, nr.252
157. SC Capricom SRL Nearsova, nr.20
158. SC. Andreutafruct SRL , Saula, nr.36
159. Korpos Kopal Lorand Erno PFA, Izvoru Crisului, nr.166
2.6.6. Dezvoltarea edilitară
În comuna Izvoru Crișului, proiectele de dezvoltare derulate sau în curs de derulare sunt
prezentate în tabelul următor:
Nr. Crt. Denumire lucrare Stadiu
1. Modernizare Cămin cultural în localitatea Izvoru Finalizat
Crișului
2. Introducerea rețelei de canalizare în localitatea În derulare
Izvoru Crișului
3. Construirea unui club de tineret în localitatea Finalizat
Izvoru Crișului
4. Modernizarea dispensarului uman în localitatea Finalizat
Izvoru Crișului
5. PNDR – Măsura 313 Promovare turistică în Finalizat
comuna Izvoru Crișului
6. Asfaltarea ulițelor în localitatea Izvoru Crișului În derulare
Pagina 70
Material realizat de S.C. PROSOFT CONSTRUCT S.R.L.
2014
Pagina 71
Strategia de dezvoltare a comunei Izvoru Crișului pentru perioada 2014 - 2020
7. Construirea unui grup sanitar în Izvoru Crișului Finalizat
8. Stație de tratare a apei la Szalapataka În derulare
9. Prelungirea rețelei de alimentare cu apă potabilă Finalizat
Huedin – Șaula și Nearșova
10. Renovare cămin cultural din Izvoru Crișului Finalizat
11. Renovarea căminului cultural din Nearșova Finalizat
12. Renovarea căminului cultural din Nadășu Finalizat
13. Parc de joacă pentru copii din Izvoru Crișului Finalizat
14. Parc de joacă pentru copii din Șaula Finalizat
15. Parc de joacă pentru copii din Nadășu Finalizat
16. Captarea apei pentru Izvoru Crișului de la locul Finalizat
numit Papkutja
17. Modernizarea drumului DC 135 Izvoru Crișului În derulare
- Nadășu
18. Prelungirea drumului Szegelet - stadion Faza SF+PT
19. Mansardare stadion comunal Faza SF+PT
20. POR 5.3 Crearea Brandului Călata - Kalotaszeg În derulare
Pagina 71
Material realizat de S.C. PROSOFT CONSTRUCT S.R.L.
2014
Pagina 72
Strategia de dezvoltare a comunei Izvoru Crișului pentru perioada 2014 - 2020
2.7. Capitalul social
2.7.1. Populația
Conform recensământului efectuat din 2012, populația comunei Izvoru Crișului se ridică la
1616 de locuitori, în scădere față de anul anterior, când se înregistrau 1631 de locuitori. Suprafața
totală a comunei este de 41,37 km2 , iar densitatea populației este de 40,17 loc./km2.
Evoluția numărului de locuitori din comuna Izvoru
Crișului
1635
1631
1630
1625 1624
1619
1620
1616
1615
1610
1605
2009 2010 2011 2012
În comună există 794 clădiri organizate, din care 790 locuințe private și 4 în proprietate
majoritară de stat.
Structura pe vârste a populației comunei Izvoru Crișului este redată în tabelul și figura de
mai jos:
Pagina 72
Material realizat de S.C. PROSOFT CONSTRUCT S.R.L.
2014
Pagina 73
Strategia de dezvoltare a comunei Izvoru Crișului pentru perioada 2014 - 2020
Structura pe vârste a populației comunei Izvoru
Crișului
Categorie Total
0-4 ani 65
5-9 ani 65
10-14 ani 71
15-19 ani 85
20-24 ani 96
25-29 ani 75
30-34 ani 126
35-39 ani 139
40-44 ani 149
45-49 ani 88
50-54 ani 90
55-59 ani 112
60-64 ani 116
65-69 ani 102
70-74 ani 91
75-79 ani 75
80-84 ani 49
85 ani și peste 22
Populație totală 1616
Pagina 73
Material realizat de S.C. PROSOFT CONSTRUCT S.R.L.
2014
Pagina 74
Strategia de dezvoltare a comunei Izvoru Crișului pentru perioada 2014 - 2020
Așadar, în comuna Izvoru Crișului, populația este distribuită relativ uniform pe toate
categoriile de vârstă, existând copii și tineri de până la 19 ani (23,73%), persoane apte de muncă,
cu vârste între 20 și 59 de ani (52,90%), dar și persoane cu vârstă mai înaintată, 23,37%.
Distribuția populației comunei Izvoru Crișului pe
vârste
4,40%
17,70%
23,76%
26,98%
27,16%
0-19 ani 20-39 ani 40-59 ani 60-79 ani peste 80 ani
Pagina 74
Material realizat de S.C. PROSOFT CONSTRUCT S.R.L.
2014
Pagina 75
Strategia de dezvoltare a comunei Izvoru Crișului pentru perioada 2014 - 2020
În ceea ce privește distribuirea populației pe etnii, majoritatea locuitorilor comunei Izvoru
Crișului sunt maghiari în procent de 79,04%, români în procent de 19,85% iar 1,1% au altă etnie.
Distribuția populației comunei Izvoru Crișului pe
etnii
1,10%
19,85%
79,04%
Români Maghiari Altă etnie
Componența confesională a comunei Izvoru
Crișului
3,12%
19,24%
77,63%
Ortodocși Reformați Altă religie
Pagina 75
Material realizat de S.C. PROSOFT CONSTRUCT S.R.L.
2014
Pagina 76
Strategia de dezvoltare a comunei Izvoru Crișului pentru perioada 2014 - 2020
2.7.2. Starea de sănătate
În comuna Izvoru Crișului există un dispensar medical, cu un medic de familie.
Serviciile medicale de urgență sunt asigurate de către unitățiile de ambulanță din Huedin și
Cluj-Napoca.
În ceea ce privește calitatea serviciilor medicale, acestea trebuie îmbunătățite prin dotarea
cu aparatură mai modernă pentru asigurarea primului ajutor până la sosirea serviciului de
ambulanță din localitățile apropiate. În comună există doar un punct farmaceutic.
În cursul anului 2014, rețeaua publică de ocrotire a sănătății de pe raza comunei cuprindea:
Nr. cabinete medicale individuale- 1
Nr dispensare umane - 1
Nr. medici- 1
Nr. asistente medicale- 1
Nr farmacii – 1
Nr medici stomatologi – 1
Număr cabinete stomatologice – 1
În vederea îmbunătățirii stării de sănătate a populației din comună, se impun anumite cerințe în
domeniile:
Descurajarea avorturilor
Planificarea modernă
Protecția femeilor gravide și a familiei
Acțiuni de educare pentru sănătate din partea medicilor din cadrul cabinetelor
medicale individuale și al farmaciei
2.7.3. Educația formală și informală
Învățământ
Pentru dezvoltarea rurală, omul are o importanță deosebită. Educația, cunoștințele și
calificarea influențează dezvoltarea rurală și diversificarea economiei rurale. Îmbunătățirea și
menținerea unui nivel adecvat al infrastructurii de bază reprezintă un element important în
Pagina 76
Material realizat de S.C. PROSOFT CONSTRUCT S.R.L.
2014
Pagina 77
Strategia de dezvoltare a comunei Izvoru Crișului pentru perioada 2014 - 2020
dezvoltarea socio-economică. Cu toate acestea, pentru o dezvoltare bună formarea profesională are
o mare influență.
Educația și formarea sunt esențiale pentru comunitățile rurale, dar în ceea ce privește
infrastructura școlară există discrepanțe evidente. Deși se poate spune că numărul de școli din
mediul rural depășește necesitățile populației, calitatea educației este redusă, pe de o parte din
cauza slabei dotări a infrastructurii educaționale, iar pe de altă parte din cauza nivelului de
pregătire/experiență al profesorilor.
Majoritatea școlilor au nevoie de renovări, mobilier, utilități de bază și material didactic.
Infrastructura și facilitățile aferente educației profesionale și educației primare constituie
instrumente importante pentru conversia forței de muncă agricole în forță de muncă non-agricolă.
Structurile de învățământ profesional și primar sunt esențiale pentru reconversia
profesională a lucrătorilor agricoli, deoarece majoritatea agricultorilor au doar cunoștințe
elementare de mecanică sau din alte domenii tehnice.
Nivelul scăzut de instruire se reflectă în calitatea forței de muncă din mediul rural, fiind un
factor restrictiv pentru dezvoltarea economică a zonei. Diversitatea activităților economice nu este
susținută de lucrători cu formare sau experiența specifică diverselor tipuri de meserii, deoarece
sistemul educațional nu a fost adaptat cerințelor specifice din mediul rural.
Instituțiile de învățământ din spațiul rural, reprezentate de grădinițe, unități primare și
gimnaziale sunt slab dotate în ceea ce privește materialul tehnic și didactic.
Tehnologia IT și echipamentele hardware și software sunt rar întâlnite în cadrul școlilor din
spațiul rural în timp ce echipamentul necesar formării profesionale sau pentru ucenici este învechit
sau lipsește. O problemă suplimentară o constituie dificultatea de a atrage personal calificat în
zonele rurale.
Infrastructura sistemului educațional al comunei Izvoru Crișului este asigurată de
următoarele unități școlare:
Nr. Crt. Denumire Efectiv Efectiv
Clasele I-IV Clasele V-VIII
1. Izvoru Crișului 40 68
2. Nadăsu 14 -
3, Șaula 14 -
Pagina 77
Material realizat de S.C. PROSOFT CONSTRUCT S.R.L.
2014
Pagina 78
Strategia de dezvoltare a comunei Izvoru Crișului pentru perioada 2014 - 2020
Sistemul de învățământ preșcolar este structurat în două grădinițe:
Grădinița Izvoru Crișului - 40 copii
Grădinița Nearșova– 14 copii
Pregătirea elevilor este asigurată de colectivul de profesori format din titulari și suplinitori
calificați, care au continuitate în unitățile de învățământ:
Statutul cadrelor didactice Titulari
Învățători 4
Educatoare 3
Profesori 11
În comuna Izvoru Crișului există o bibliotecă în cadrul școlii. Fondul de carte al bibliotecii
de care beneficiază școlile, este de peste 6400 exemplare.
Cultură
O componentă importantă a vieții satului este cultura, domeniu care poate contribui în mod
specific la creșterea gradului de atractivitate a satului pentru populația tânără. Mijloacele prin care
se transmite cultura în mediul rural sunt: căminele și alte așezăminte culturale, bibliotecile, radioul,
televiziunea și internetul.
În ultimii 10-15 ani s-a putut constata o continuă degradare a mediului cultural al României
pe fondul reducerii sprijinului financiar acordat domeniului, atât din partea bugetului public, cât și
din partea finanțatorilor privați. Această situație a căpătat aspecte alarmante în multe zone rurale,
unde majoritatea căminelor culturale (cca. 97%) beneficiază de un sediu propriu, dotarea fiind
nesatisfăcătoare (pentru cca. 80%), sau și-au încetat activitatea și servesc altor destinații.
Prin 1276, localitatea denumită astăzi Izvorul Crișului exista deja. Mărturie stau catastifele
prăfuite de la biserică și blazonul comunei. Localnicii au descoperit în schimb că pentru ei firezul,
dalta și rindeaua pot deveni mult mai utile decât coarnele plugului. În urmă cu câteva secole doi
bărbați umblați prin lume, unul pe nume Korpos și amicul lui, Pentek, după ce s-au întors din
Pagina 78
Material realizat de S.C. PROSOFT CONSTRUCT S.R.L.
2014
Pagina 79
Strategia de dezvoltare a comunei Izvoru Crișului pentru perioada 2014 - 2020
Cehia, unde învățaseră meserie, s-au apucat să sculpteze mobilă. De fapt, banale măsuțe și
scăunele.
Din tată-n fiu și din mamă-n fiică, tradițiile s-au păstrat cu strictețe aici. Localnicii
povestesc, aproape amuzați, că invidioși pe bunăstarea izvorenilor, au venit oameni din toate părțile
să învețe arta lemnului și lucrului de mână.
Aproape două sute de familii produc sau comercializează artizanat. În fața porții oamenii șiau amenajat rafturi sau chiar buticuri, unii au dărâmând pereții casei vechi și transformând prima
odaie în magazin. Aici este raiul produselor din lemn. Jucării, cutii și casete de tot felul, table de
șah sau creioane uriașe, clepsidre sau pipe, cuiere, funduri de lemn, stative pentru flori, pușculițe,
sfeșnice și alte suporturi pentru lumânări, măști sculptate, apoi ștergare, fețe de masă, cergi, bluze
și cămăși cu motive populare, atent brodate, covoare, veste, coșuri și coșulețe din nuiele, pălării și
papuci din paie, coșuri pentru pâine, coșuri pentru haine, cearșafuri și fețe de pernă, farfurii,
solnițe, căni, oale și vaze, bătrâne gherghefuri, traiste din lână, scaune, putini, scrumiere, fiare de
călcat cu cărbune. Mobila de Izvoru Crișului nu se sculptează doar se lustruiește și apoi se pictează
cu motive populare, florale, în special cu lalele și trandafiri, motive specifice locului.
În domeniul cultural, comuna Izvoru Crișului are o situație bună existând o bibliotecă și
patru cămine culturale, câte unul în fiecare localitate a comunei.
Comuna Izvoru Crișului este înfrățită cu nouă comune, opt din Ungaria, una din Slovacia,
tot aici activând și o formație de dansuri maghiare autentice din zona Călatei și din zona Gherlei.
Evenimente deosebite care au loc în comuna Izvoru Crișului:
Luna Denumire Locație
Martie Comemorarea eroilor pașoptiști din 1848-1849 Izvoru Crișului
Mai Ziua florilor din dealul Riszeg Izvoru Crișului
Mai Zilele Gyarmathy Zsigane din Ținutul Călatei Izvoru Crișului,
Mănăstireni,
Huedin
Iulie Tabăra etnografică internațională Izvoru Crișului
Iulie Zilele lui Vasvari Pal Fântânele,
Izvoru Crișului,
Văleni
Pagina 79
Material realizat de S.C. PROSOFT CONSTRUCT S.R.L.
2014
Pagina 80
Strategia de dezvoltare a comunei Izvoru Crișului pentru perioada 2014 - 2020
August Zilele lui Sfântu Ștefan Izvoru Crișului
Septembrie Ziua comemorativă Lakatos Istvan Șaula
Octombrie Comemorarea eroilor maghiari din 1956 Izvoru Crișului
Decembrie Zilele lui Rakoczi Izvoru Crișului
2.7.4. Ordinea publică și protecția civilă
Asigurarea ordinii și liniștii publice
La nivelul comunei Izvoru Crișului, ordinea și liniștea publică sunt asigurate prin
activitățile desfășurate de către postul comunal de Poliție Izvoru Crișului. Cei 2 lucrători ai postului
de poliție soluționează petiții, sesizări ale cetățenilor comunei și aplică acolo unde este cazul,
contravenții.
Pentru prevenție, agenții de poliție întreprind permanent controale. De asemenea
supravegherea circulației rutiere este asigurată tot de postul comunal de Poliție, care este dotat cu
un autoturism ce asigură patrularea pe raza comunei.
Comuna Izvoru Crișului dispune de un compartiment de Poliție Locală.
Protecția civilă
Protecția civilă este asigurată prin Serviciul Public Voluntar pentru Situații de Urgență al
comunei Izvoru Crișului, având următoarele atribuții:
desfășurarea de acțiuni de informare și instruire privind cunoașterea regulilor și
măsurilor de apărare împotriva dezastrelor;
verificarea modului de aplicare a normelor, a dispozițiilor și a măsurilor care privesc
apărarea împotriva dezastrelor;
acțiuni de intervenție pentru înlăturarea efectelor dezastrelor, salvarea,
acordarea primului ajutor și protecția persoanelor și a bunurilor afectate de dezastre;
Pagina 80
Material realizat de S.C. PROSOFT CONSTRUCT S.R.L.
2014
Pagina 81
Strategia de dezvoltare a comunei Izvoru Crișului pentru perioada 2014 - 2020
acordarea ajutorului social (în condițiile legii) persoanelor a căror viață este pusă în
pericol în caz de inundații, alunecări de teren, accidente, explozii, precum și în caz
de dezastre.
Serviciul public voluntar pentru situații de urgență al comunei Izvoru Crișului are acces la
unele dotări, însă acestea trebuie îmbunătățite, respectiv aduse la standarde comunitare.
Dotările serviciului voluntar pentru situații de urgență la finalul anului 2013 constau într-o
motopompă și o mașină de intervenție.
La nivelul comunei sunt întocmite și aprobate:
Planul de apărare împotriva inundațiilor, ghețurilor și poluărilor accidentale;
2.7.5. Asistența socială
Asistența socială presupune un ansamblu complex de măsuri și acțiuni realizate pentru a
răspunde nevoilor sociale individuale, familiale sau de grup, în vederea prevenirii și depășirii unor
situații de dificultate, vulnerabilitate sau dependența pentru prezervarea autonomiei și protecției
persoanei, pentru prevenirea marginalizării și excluziunii sociale, pentru promovarea incluziunii
sociale și în scopul creșterii calității vieții.
Pe plan local, domeniul asistenței sociale este bine reprezentat, urmărindu-se cu prioritate
ca toate cazurile să fie rezolvate la nivelul Primăriei Izvoru Crișului, fără a se depăși termenele
legale de soluționare a petițiilor. Numai în situații deosebite, cazurile sunt preluate de către alte
instituții abilitate. În cursul anului 2014, situația s-a prezentat după cum urmează:
Dosare cuprinzând ajutorul social în plată - 14
Alocații de susținere a familiei (cu doi părinți) - 18
Aocații de susținere a familiei mono-parentale - 4
Asistenți personali - 5
De asemenea se acordă ajutoare de urgență atunci când acestea sunt solicitate și există
bază legală. În altă ordine de idei, Primăria Izvoru Crișului se preocupă ca, prin atragerea de
sponsorizări și din alte surse legal constituite, să ofere un sprijin material familiilor aflate în
dificultate, în special cu ocazia Sărbătorilor religioase.
Pagina 81
Material realizat de S.C. PROSOFT CONSTRUCT S.R.L.
2014
Pagina 82
Strategia de dezvoltare a comunei Izvoru Crișului pentru perioada 2014 - 2020
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ
COMUNA IZVORU CRIȘULUI
CAPITOLUL 3
PROBLEMELE ȘI POTENȚIALUL COMUNEI
IZVORU CRIȘULUI
Pagina 82
Material realizat de S.C. PROSOFT CONSTRUCT S.R.L.
2014
Pagina 83
Strategia de dezvoltare a comunei Izvoru Crișului pentru perioada 2014 - 2020
Identificarea problemelor cu care se confruntă comuna Izvoru Crișului, respectiv
potențialul de dezvoltare al acesteia, s-a bazat atât pe utilizarea unor mijloace de cercetare de
birou, dar mai ales pe desfășurarea unor cercetări adresate locuitorilor comunei, respectiv actorilor
locali implicați în dezvoltarea acesteia.
Obiectivul general al cercetărilor a constat în identificarea percepției reprezentanților
comunității relativ la nivelul curent de dezvoltare al comunei Izvoru Crișului și în trasarea unor
direcții de dezvoltare viitoare a comunei. Din necesitate
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.