Document

Strategia de dezvoltare pentru anii 2021-2027

Tip
Document
Emitent
Comuna Izvoru Crișului, jud. Cluj
Pagini
304 (text recunoscut automat din scanare)
Pagina sursă
Cum citez acest document

Document, „Strategia de dezvoltare pentru anii 2021-2027”, Comuna Izvoru Crișului, jud. Cluj. Sursa: http://www.primariaizvorucrisului.ro/uploads/politici%20proiecte%20strategii/Strategia%20de%20dezvoltare%202021-2027%20%20-Izvoru%20Crisului-modificata.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/cluj/izvoru-crisului/172925-strategia-de-dezvoltare-pentru-anii-2021-2027, 18.11.2026)

Fișier creat
26.02.2021
Arhivat
18.11.2026

Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA IZVORU CRIȘULUI JUDEȚUL CLUJ 2021 - 2027

Pagina 2

BENEFICIAR: Comuna Izvoru Crișului Str. Principală, nr. 39, Izvoru Crișului, jud. Cluj Telefon: 0264-257 140 ELABORATOR: S.C. 2 GMG CONSTRUCT S.R.L. Str. Gheorghe Dima, nr. 39A/34, Cluj-Napoca, jud. Cluj Telefon: 0742 054 195 Coordonator proiect: Dir. Ing. Ghindea Marcel-Gabriel Comunitatea este definită a fi o „entitate social – umană, ai cărei membri sunt legați împreună prin locuirea aceluiași teritoriu și prin relații sociale constante și tradiționale” (Gh. Geană, 1993). Mulțumim tuturor pentru implicare!

Pagina 3

Strategia de dezvoltare locală a comunei Izvoru Crișului pentru perioada 2021 – 2027 prezintă viziunea și aspirațiile de dezvoltare ale comunității. Orice comunitate modernă trebuie să asimileze și să promoveze o viziune strategică în ceea ce privește dezvoltarea sa viitoare. Lipsa unei asemenea viziuni duce la o activitate administrativă neperformantă, în cadrul careia se pot rata oportunități și consuma irațional resurse prețioase. Primăria a procedat la elaborarea Strategiei de Dezvoltare Locală a comunei Izvoru Crișului pentru perioada 2021-2027, cu scopul de a demara și finaliza proiectele prin care vom reuși să modernizăm comuna din care facem parte cu mândrie. Aceasta strategie de dezvoltare se dorește a fi un instrument care pune la dispoziția tuturor celor interesați de progresul economico-social al comunei o gândire unitară cu privire la căile de urmat, benefică pentru asigurarea unei dezvoltări armonioase și durabile. Astfel, Strategia de dezvoltare a comunei Izvoru Crișului este concepută a fi documentul fundamental al planului de dezvoltare al comunei, cu rol în orientarea dezvoltării economico-sociale și în accesarea fondurilor structurale și de coeziune ale Uniunii Europene. În implementarea STRATEGIEI DE DEZVOLTARE A COMUNEI IZVORU CRIȘULUI urmărim o dezvoltare durabilă care poate fi atinsă prin: exploatarea eficientă a oportunităților de afaceri și a investițiilor directe, dezvoltarea și modernizarea infrastructurii edilitare, mai ales a celei orientate spre comunitatea de afaceri, pentru a valorifica resursele umane și mediul înconjurător. Proiectele realizate până în prezent, cât și cele viitoare au menirea de a îmbunătăți viața locuitorilor comunei Izvoru Crișului și dorim ca întreaga comunitate să participe, în armonie și uniune, la creșterea gradului de bunăstare. Îndeplinirea obiectivelor prezentei strategii reprezintă scopul principal al primarului și al tuturor compartimentelor din primărie. Primar, Bodis Vasile

Pagina 4

Cuprins SUMAR EXECUTIV .................................................................................................................................. 1 I. STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILA .....................................................................3 1.1 ISTORIC................................................................................................................................... 3 1.2 CONCEPT................................................................................................................................ 5 1.3 DOCUMENTE CU CARACTER STRATEGIC REALIZATE LA NIVELURI IERARHICE SUPERIOARE................................................................................................................................. 8 1.3.1 Contextul Global ........................................................................................................ 8 1.3.2 Contextul European ................................................................................................... 9 1.3.3 Contextul National ................................................................................................... 17 1.3.4 Contextul Regiunii Nord - Vest ................................................................................. 28 1.3.5 Contextul Județului Cluj ........................................................................................... 30 1.3.6 Programul Operațional Regional (P.O.R.) ................................................................. 30 1.4 CADRU LEGISLATIV PENTRU ELABORAREA STRATEGIEI DE DEZVOLTARE ........................ 31 1.5 SCOPUL STRATEGIEI DE DEZVOLTARE LOCALĂ .................................................................. 33 1.6 METODOLOGIA DE ELABORARE A STRATEGIEI .................................................................. 34 II. PREZENTAREA GENERALA A COMUNEI IZVORU CRIȘULUI ........................... 44 2.1 ISTORIC, TRADITII SI ASEZARE GEOGRAFICA ...................................................................... 40 2.1.1 Istoric ...................................................................................................................... 40 2.1.2 Tradiții ..................................................................................................................... 42 2.1.3 Așezarea Geografică ............................................................................................... 47 2.1.4 Relieful .................................................................................................................... 47 2.1.5 Clima ....................................................................................................................... 48 2.2 RESURSE PRIMARE SI SECUNDARE ................................................................................... 48 2.2.1 Rețea Hidrografică .................................................................................................. 48 2.3 ORGANIZAREA SPAȚIALA ................................................................................................... 49 2.3.1 Incadrarea In Teritoriu. Așezarea Geografică ........................................................... 49 2.3.2 Infrastructura ........................................................................................................... 49 2.3.3. Locuințe.................................................................................................................. 54 Patrimoniul cultural – istoric .................................................................................. 55 2.3.4 Serviciile Comunitare De Interes Public .................................................................. 59 2.4 ANALIZA PROBLEMELOR DE MEDIU .................................................................................. 55 2.5 ECONOMIA LOCALĂ ............................................................................................................ 56 2.5.1 Forța De Muncă Si Somajul ...................................................................................... 58 2.5.2 Industrie .................................................................................................................. 66 2.5.3 Agricultură............................................................................................................... 68 2.5.4 Turism ..................................................................................................................... 66 2.5.5 Spiritualitate locală .................................................................................................. 68 2.5.6 Comert Si Servicii .................................................................................................... 69 2.5.7 Dezvoltarea Edilitară ................................................................................................ 77 2.6 CAPITALUL SOCIAL............................................................................................................... 89 2.6.1 Populația .................................................................................................................. 89 2.6.2 Starea De Sănătate .................................................................................................. 85 2.6.3 Educația Formală Si Informală ................................................................................ 86 2.7 ASISTENȚĂ SOCIALĂ ........................................................................................................... 89 III. PROBLEMELE SI POTENTIALUL COMUNEI IZVORU CRIȘULUI .......................... 95

Pagina 5

3.1 COORDONATE ALE CERCETĂRII CALITATIVE ADRESATE ACTORILOR LOCALI REPREZENTATIVI AI COMUNEI IZVORU CRIȘULUI.................................................................... 95 3.2 COORDONATE ALE CERCETĂRII CANTITATIVE ADRESATE LOCUITORILOR COMUNEI IZVORU CRIȘULUI....................................................................................................................... 97 IV. ANALIZA SWOT A COMUNEI IZVORU CRIȘULUI ................................................... 116 4.1 ANALIZA SWOT PENTRU DOMENIUL STRATEGIC – INFRASTRUCTURĂ ......................... 117 4.2 ANALIZA SWOT PENTRU DOMENIUL STRATEGIC – MEDIU............................................ 118 4.3 ANALIZA SWOT PENTRU DOMENIUL STRATEGIC – ECONOMIE .................................... 119 4.4 ANALIZA SWOT PENTRU DOMENIUL STRATEGIC – SOCIAL ........................................... 121 4.5 ANALIZA SWOT PENTRU DOMENIUL STRATEGIC – ADMINISTRATIE PUBLICA LOCALA 124 4.6 ANALIZA SWOT INTEGRATĂ A COMUNEI IZVORU CRIȘULUI........................................... 126 V. CONCEPT DE DEZVOLTARE PENTRU PERIOADA 2021 - 2027 ............................... 132 5.1 VIZIUNE 2027..................................................................................................................... 132 5.2 MISIUNE 2027 ................................................................................................................... 133 5.3 VALORILE COMUNITĂȚII ................................................................................................... 133 5.4 OBIECTIVE 2027................................................................................................................. 137 5.5 DIRECȚII STRATEGICE 2021 ............................................................................................... 137 5.5.1 INFRASTRUCTURĂ .................................................................................................. 138 5.5.2 MEDIU ................................................................................................................... 140 5.5.3 ECONOMIE ............................................................................................................. 141 5.5.4 SOCIAL .................................................................................................................... 144 5.5.5 ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ LOCALĂ ......................................................................... 148 VI. PLANUL LOCAL DE ACTIUNE ........................................................................................... 151 VII. STRUCTURI INSTITUTIONALE DE IMPLEMENTARE, MONOTORIZARE SI EVALUARE....................................................................................................................................... 165 7.1 ETAPE DE IMPLEMENTARE ............................................................................................... 137 7.2 RISCURI ȘI IMPEDIMENTE DE IMPLEMENTARE ............................................................... 137 VIII. PORTOFOLIUL DE PROIECTE ........................................................................................ 175 8.1 DOMENIUL STRATEGIC– INFRASTRUCTURA .................................................................... 175 8.2 DOMENIUL STRATEGIC– MEDIU....................................................................................... 189 8.3 DOMENIUL STRATEGIC– ECONOMIE ............................................................................... 207 8.4 DOMENIUL STRATEGIC– SOCIAL ...................................................................................... 225 8.5 DOMENIUL STRATEGIC– ADMINISTRATIE PUBLICA LOCALA .......................................... 272 ANEXA 1 - PROBLEMELE SI POTENȚIALUL COMUNEI IZVORU CRIȘULUI RAPORTUL CERCETĂRII CANTITATIVE ........................................................................................................................................ 271

Pagina 6

LISTĂ DE ABREVIERI IIED International Institute for Environment and Development UNEP United Nations Environment Programme ONU Organizatia Natiunilor Unite WCED World Commission on Environment and Development UNCED United Nations Conference on Environment and Development CE Comisia Europeană CSD Comisiei pentru Dezvoltarea Durabilă CBD Convention on Biological Diversity WSSD World Summit on Sustainable Development JPOI Johannesburg Plan of Implementation UNCSD United Nations Conference on Sustainable Development ODD Obiective Dezvoltare Durabila FEDR Fondul European de Dezvoltare Regională UE Uniunea Europeană PIB Produs Intern Brut IMM Întreprinderi mici și mijlocii FC Fondul de coeziune FSE Fondul Social European PNDL Programul National de Dezvoltare Locala UAT Unități Administrativ-Teritoriale ADR Agenției de Dezvoltare Regională PDR Planului de Dezvoltare Regională POR Programul Operațional Regional PND Planului Național de Dezvoltare PO Programe Operaționale GAL Grupuri de Actiune Locală INS Institutul Național de Statistică APIA Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură ONG Organizație neguvernamentală TIC Tehnologia Informației și Comunicațiilor HA Hectar SVSU Serviciul Voluntar pentru Situatii de Urgență MDRAP Ministerul Dezvolării Regional și Administrației Publice SWOT Puncte tari, Puncte slabe, Oportunități, Amenințări DJ Drum Județean DN Drum Național DN Drum Național PIB Produsul Intern Brut UAT Unitați Administrativ-Teritorial

Pagina 7

SUMAR EXECUTIV Strategia Locală de Dezvoltare Durabilă a Capitolul III – Problemele și potențialul comunei Izvoru Crișului pe perioada 2021 - comunei Izvoru Crișului cuprinde 2027 a fost elaborată pornind de la rezultatele cercetării cantitative adresate principiul de bază conform căruia acest locuitorilor comunei Izvoru Crișului, document trebuie să răspundă aspirațiilor rezultate centralizate prin grafice, diagrame comunității locale. care relevă situația actuală a comunei, deficiențele și plusurile acesteia. Strategia de dezvoltare locală a comunei Izvoru Crișului este structurată pe opt Capitolul IV – Analiza Swot a comunei capitole: Izvoru Crișului prezintă punctele forte, punctele slabe, oportunitățile și Capitoul I – Strategia de dezvoltare amenințările comunei. În vederea realizării durabilă. În primul capitol s-a analizat în unei analize cât mai realiste și eficiente, s-a linii mari noțiunea de dezvoltare durabilă: elaborat câte o analiză SWOT a comunei istoric, concept, cadru legislativ, scop și Izvoru Crișului pentru fiecare dintre cele metodologie. Tot în acest capitol se face cinci domenii strategice abordate - referire la Agenda 2030 și cele 17 ODD infrastructură, mediu, economie, social, inclusiv cele 7 obiective ale strategiei respectiv administrație publică locală, iar pentru dezvoltare durabilă a Uniunii ulterior, pe baza acestora, a fost întocmită Europene. Referitor la modificarile analiza SWOT integrată a comunei, care își regulamentelor aplicabile, acestea au fost propune să ofere o grupare sintetică a celor menționate, inclusiv noul cadru financiar, mai importante puncte tari, puncte slabe, viitorul buget al UE, direcțiile de lucru, oportunități și amenințări care se manifestă clasificarea regiunilor, etc. la nivelul comunei Izvoru Crișului. Capitolul II – Prezentarea generală a Capitolul V – Concept de dezvoltare comunei Izvoru Crișului, prezintă pentru perioada 2021 – 2027 prezintă comuna Izvoru Crișului începând de la viziunea, misiunea si obiectivele comunei atestarea istorică până la tradiții, așezare Izvoru Crișului. Totodată, au fost geografică, climă, relief, rețea hidrografică, prezentate cele cinci direcții strategice prin flora, solul și fauna. În același capitol se care comuna își definește strategia. abordează și problemele de mediu critice existente în comună, utilitățile existente, Capitolul VI – Planul de actiune dezvoltă forța de muncă la ora actuala, agricultură – cele cinci direcții strategice care se producțiile agricole pe anii anteriori, concretizează prin obiective generale, structura salariaților, turismul, comerț și obiective specifice, măsura, tipul de servicii, dezvoltare edilitară – proiectele proiect, sursa de finanțare, termenul de derulate sau în curs de derulare inclusiv realizare și monotorizare. serviciile sociale oferite cetățenilor comunei. Capitolul VII – Structuri instituționale de implementare, monotorizare și evaluare prezintă instituțiile responsabile

Pagina 8

pentru fiecare domeniu în parte, care se cont de potențialul geografic/ turistic/ concură la obținerea finanțărilor/ demografic privind selectarea de proiecte implementarea, monotorizarea și evaluarea care să aducă un aport substanțial privind proiectelor, acestea făcându-se pentru creșterea nivelulul de trai și traspunerea fiecare măsură/ submăsură în parte. Toate într-un mediu optim dezvoltării individuale acestea sunt stabilite și dezvoltate prin ale cetățenilor. ghidurile de finanțare emise de către instituțiile care se ocupă cu promovarea, finanțarea și implementarea/ monotorizarea fondurilor europene/ guvernamentale. Capitolul VIII – Portofoliul de proiecte include o dezvoltare reală în timp, ținându-

Pagina 9

CAPITOLUL I STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ „Dezvoltarea durabilă este un proces al schimbării, în care se exploatează resursele, se alege direcția de investiție, se orientează tehnologiile de dezvoltare și în care instituțiile au acțiuni convergente, sporind un viitor potențial pentru nevoile și dorințele umane” 1.1 ISTORIC Conceptul de dezvoltare durabilă  măsurile de sprijin. apare pentru prima oară în secolul XX, când  Programul Națiunilor Unite pentru dezvoltarea economică fără precedent în Mediu (United Nations Environment istoria omenirii a adus cu sine și anumite Programme – UNEP) al cărui Consiliu consecințe negative, în special asupra de Conducere și Secretariat au fost mediului. Ameliorarea impactului negativ înființate în decembrie 1972 de asupra mediului a constituit tema centrală a Adunarea Generală ONU; mai multor conferințe ale ONU, începând  Fondul voluntar pentru Mediu cu anii ’70 și până astăzi. (Voluntary Environment Found) Termenul de ”dezvoltare durabilă” înființat în ianuarie 1973, în este foarte tânăr, a fost creat și introdus în conformitate cu procedurile financiare anul 1971 de către Barbara Word – ONU.1 Fondatorul Institutului Național pentru Conferința a recunoscut că Mediu și Dezvoltare. problemele de mediu ale țărilor În 1972, Conferința privind Mediul industrializate, cum sunt degradarea Ambiant care a avut loc la Stockholm a pus habitatelor, toxicitatea și ploile acide nu pentru prima dată în mod serios problema reprezintă probleme neapărat importante deteriorării mediului înconjurător în urma pentru toate țările, adică strategiile de activităților umane care pune în pericol dezvoltare nu îndeplinesc necesitățile și însuși viitorul omenirii. În urma Conferinței prioritățile țărilor și comunităților celor mai au rezultat: sărace.  Declarația de la Stockholm cu cele 26 Conferința a fost însă dominată în de principii; principal de problemele de mediu și a  Planul de Acțiune pentru Mediul condus la creșterea conștientizării publice Uman, cu cele trei componente: în acest domeniu.  programul pentru evaluarea În 1983, își începe activitatea mediului global (Earthwatch) Comisia Mondială pentru Mediu și  activitățile pentru Dezvoltare (WCED), condusă de Gro managementul mediului 1 http://www.anpm.ro/ro/dezvoltare-durabila

Pagina 10

Bruntland, după o rezoluție adoptată de ațiunile Unite au înființat Comisia Adunarea Generală a Națiunilor Unite. Mondială pentru Mediu și Dezvoltare, Conceptul de dezvoltare durabilă cunoscută sub denumirea de Comisia (sustenabilă) s-a cristalizat în timp, pe Brundtland. parcursul mai multor decenii, în cadrul În lucrările Comisiei Brundtland unor dezbateri stiințifice aprofundate pe „Our common Future” (comisie ce a fost plan internațional și a căpătat valențe convocată de către Statele Unite ale politice precise în contextul globalizării. Americii în 1987 pentru a examina De la înființarea sa, în baza degradarea mediului global), recomandărilor Conferinței de la sustenabilitatea este definită ca Stockholm, UNEP a desfășurat o serie de activități pentru a-și manifesta, în cadrul „satisfacerea nevoilor de azi fără a sistemului ONU, rolul său de catalizator și sacrifica abilitatea generațiilor coordonator în domeniul mediului. viitoare de a-și satisface propriile Activitățile programului pot fi nevoi” clasificate în două mari grupe:  orientate pe probleme sectoriale ale Raportul Brundtland precizează în factorilor de mediu: poluarea apelor, a documentul intitulat „Viitorul nostru aerului și a solurilor (în special comun”, următoarele: degradarea terenurilor);  orientate pe probleme globale: ploi „dezvoltarea durabilă este un acide, epuizarea stratului de ozon, proces al schimbării, în care se schimbările climatice, defrișarea și exploatează resursele, se alege deșertificarea, conservarea direcția de investiție, se orientează biodiversității, traficul internațional de tehnologiile de dezvoltare și în care produse și deșeuri toxice și periculoase, instituțiile au acțiuni convergente, protejarea mediului în perioadele de sporind un viitor potențial pentru conflict armat. nevoile și dorințele umane.” Problemele globale ale mediului au început să devină predominante și au creat Accentuând interdependența între necesitatea inițierii unor acțiuni conservare și dezvoltare, termenul de suplimentare pentru creșterea dezvoltare durabilă a mai fost promovat și conștientizării publice, care să determine în perioada anilor 1980, în World Consercomunitatea internațională să ia în timp util vation Strategy. În acest fel, termenul și măsuri funcționale, atât pe plan teoria dezvoltării durabile câștigă un suport internațional cât și național. Evaluarea mondial. efectelor acestor "noi" probleme ale mediului a condus la recunoașterea faptului că s-a realizat un progres prea redus în integrarea protecției mediului în politicile și activitățile de dezvoltare, respectiv obiectivul consacrat prin principiul 13 al declarației de la Rio nu a fost realizat. Necesitatea reorientării eforturilor pentru realizarea obiectivului de integrare s-a concretizat dupa 11 ani de la Conferința de la Stockholm, respectiv în 1983, când

Pagina 11

1.2 CONCEPT Conceptul privind dezvoltarea necesitățile generației prezente, fără a durabilă desemnează totalitatea formelor și compromite capacitatea generațiilor metodelor de dezvoltare socio-economică viitoare de a-și îndeplini propriile care se axează în primul rând pe asigurarea necesități". unui echilibru între aspectele sociale, În iunie 1992, la Rio de Janeiro s-a economice și ecologice și elementele desfășurat Conferința Națiunilor Unite capitalului natural. privind Mediul și Dezvoltarea (United În conformitate cu Declarația de la Nations Conference on Environment and Stockholm, Principiul 13: Development – UNCED) denumită și "Conferința de la Rio", la care s-au reunit “Pentru a realiza un management mai 120 de conducători ai statelor lumii. Cu rațional al resurselor, care să conducă această ocazie, pe plan internațional, a fost astfel la îmbunătățirea mediului, recunoscută oficial necesitatea de a integra Statele trebuie să adopte o abordare dezvoltarea economică și protecția integrată și coordonată a planurilor mediului în obiectivul de dezvoltare lor de dezvoltare, pentru a asigura că durabilă și s-a afirmat importanța, în dezvoltarea lor este compatibilă cu continuă creștere, a dreptului internațional necesitatea de a proteja și îmbunătăți al mediului, ca mecanism de codificare și mediul în beneficiul propriei promovare a dezvoltării durabile. În urma populații.” 2 conferinței au rezultat:  Declarația de la Rio, conținând 27 de Necesitatea reorientării eforturilor pentru principii, privind mediul și dezvoltarea; realizarea obiectivului de integrare s-a  Agenda 21- un plan de acțiune pentru concretizat după unsprezece ani de la dezvoltarea durabilă; Conferința de la Stockholm, respectiv în  Statement of Principles on Forests 1983, când Națiunile Unite au înființat ("Declarația principiilor privind Comisia Mondială pentru Mediu și pădurile") – un document fără putere Dezvoltare (World Commission on obligatorie, care conține principiile Environment and Development – WCED) pentru managementul conservării și cunoscută sub denumirea de Comisia dezvoltării durabile a tuturor tipurilor Brundtland. Această comisie a elaborat și de păduri; publicat în 1987 documentul "Viitorul  Organizarea instituțională a Comisiei nostru comun" (Raportul Brundtland), prin pentru Dezvoltarea Durabilă (CSD); care s-a formulat cadrul care avea să stea la  Mecanismul de finanțare pentru baza celor 40 de capitole ale Agendei 21 și implementarea Agendei 21. a celor 27 de principii ale Declarației de la Summitul de la Rio a adus cu fermitate Rio și care a definit dezvoltarea durabilă ca pe arena publică problemele de fiind "dezvoltarea care îndeplinește protecție a mediului și de dezvoltare. Alături de Agenda 21 și Declarația de 2 la Rio, s-a ajuns la un acord cu privire http://www.mmediu.ro/beta/domenii/dezvoltaredurabila/concepte-si-principii-de-dezvoltare-durabila/ la două convenții obligatorii:

Pagina 12

 Convenția privind Diversitatea ai statelor lumii și a avut ca principlale Biologică (Convention on Biological rezultate: Diversity CBD)  Declarația de la Johannesburg privind  Convenția cadru privind Schimbările dezvoltarea durabilă și Climatice.  Planul de implementare a Summitului Summitul de la Rio a generat de mondial privind dezvoltarea durabilă asemenea o serie întreagă de reacții (JPOI). pozitive, incluzând demararea a Summitul de la Johannesburg a reafirmat numeroase inițiative pentru dezvoltarea durabilă ca fiind un element implementarea Agendei 21 la nivel central al agendei internațioanle și a dat un local și a reorientării politicii de nou impuls pentru aplicarea practică a protecție a mediului. În același an, în măsurilor globale de luptă împotriva multe state s-au înființat comisii sărăciei și pentru protecția mediului. S-a naționale pentru dezvoltarea durabilă și aprofundat și întărit înțelegerea conceptului s-au întocmit strategii pentru de dezvoltare durabilă, în special prin dezvoltarea durabilă. În ciuda acestor evidențiere a importantelor legături dintre consecințe pozitive, obiectivul global al sărăcie, mediu și utilizare a resurselor Agendei 21, care a făcut apel la o naturale. Guvernele au căzut de acord și au schimbare radicală a sistemelor de reafirmat un domeniu de obligații și ținte valori convenționale dominante concrete de acțiune pentru realizarea existente și a proceselor instituționale, obiectivelor de dezvoltare durabilă. Prin nu a putut fi atins. Declarația de la Johannesburg s-a asumat RIO+5 (1997) Evaluarea progresului responsabilitatea colectivă pentru progresul realizat la cinci ani de la Conferința de și întărirea celor trei piloni interdependenți la Rio (New York, 1997) a evidențiat o ai dezvoltării durabile. Domeniile serie de deficiențe, legate în particular principale ce caracterizează dezvoltarea de echitatea socială și sărăcie. Aceste durabilă sunt: aspecte au fost evidențiate prin:  reducerea asistenței oficiale acordate 1. DEZVOLTAREA ECONOMICĂ - pentru dezvoltare și creșterea datoriilor (management eficient al resurselor) care internaționale; are reperele: veniturile familiei,  eșecul îmbunătățirii: transferului de productivitatea afacerilor, stabilitate, tehnologie, construcției capacităților echitate și eficiență pentru participare și dezvoltare;  eșecul coordonării instituționale 2. DEZVOLTAREA SOCIALĂ -  incapacitatea de a reduce nivelurile (nevoile societății) care are reperele: excesive de producție și de consum. participare, consultare, egalitate, mobilitate RIO+10 (2002) Summitul de la socială și dezvoltarea instituțiilor. Johannesburg a făcut apel la ratificarea, întărirea și implementarea mai fermă a 3. PROTECȚIA MEDIULUI - la nivel acordurilor și a convențiilor internaționale local, național, regional și global. privind mediul și dezvoltarea. Summitul (menținerea unei baze naturale a vieții, prin Națiunilor Unite privind Dezvoltarea reducerea încărcărilor cu deșeuri a Durabilă (World Summit on Sustainable ecosistemului) care are reperele: sănătatea Development – WSSD), care a avut loc la ecosistemului, prevenirea poluării, Johannesburg în perioada 26 august – 6 biodiversitate și resursele naturale. septembrie 2002, a reunit 104 conducători

Pagina 13

Summit-ul Mondial de la Johannesburg mondial privind dezvoltarea durabilă (2002) a adus în discuție următoarea (WSSD) de la Johannesburg. problemă: ca Uniunea Europeană și Statele Obiectivul conferinței este de a asigura un Membre să fie semnatare a Planului de angajament politic reînnoit pentru Implementare. dezvoltarea durabilă, evaluarea progreselor Planul de implementare urmărește realizate până în prezent și lacunele în aplicarea unor măsuri concrete la toate punerea în aplicare a rezultatelor nivelurile și întărirea cooperării principalelor summituri privind dezvoltarea internaționale, în baza responsabilitățolor durabilă, precum și abordarea provocărilor comune dar diferențiate, exprimate în noi și emergente. În acest scop, accentul se Principiul 7 al Declarației de la Rio: pune pe două teme majore: ”statele vor coopera în spiritul  Economia verde, în contextul parteneriatului global pentru a conserva, dezvoltării durabile și al eradicării proteja și restabili sănătatea și integritatea sărăciei (trebuie avut în vedere ecosistemului Pământului. În ceea ce legăturile cu Obiectivele de Dezvoltare privește diferitele contribuții la degradarea ale Mileniului – Millenium mediului global, Statele au obligații atât Development Goals, MDGs) și comune cât și diferite. Țările dezvoltate  Cadrul instituțional pentru dezvoltare recunosc responsabilitatea pe care o au în durabilă. Rezultatele negocierilor de la urmărirea internațională a unei dezvoltări CSD19 – în special cele privind SCP susținute, în concordanță cu presiunile pe (consumul și producția durabile) – sunt care societățile lor o aplică mediului de o importanță majoră pentru global și cu resursele tehnologice si conturarea angajamentelor politice ce financiare de care dispun”, precum și se vor decide în cadrul UNCSD (Rio+ integrarea celor trei piloni ai dezvoltării 20). durabile. Toate aceste conferințe mondiale au Un important progres l-a constituit influențat evoluția dreptului internațional al sprijinul pentru înființarea unui fond de mediului. Există numeroase acorduri solidaritate mondială pentru eradicarea bilaterale și multilaterale care conțin sărăciei. prevederi legate de unul sau mai multe De asemenea, opiniilor societății civile aspecte care vizează protecția mediului, li s-a dat o importanță deosebită, ca acoperind probleme de natură: o recunoaștere a rolului esențial al societății subregională o regională o globală. civile în implementarea dezvoltării durabile și promovarea de parteneriate. RIO+20 Dezvoltarea durabilă presupune (2012) Conferința ONU privind găsirea unui echilibru între dezvoltarea Dezvoltarea Durabilă – UNCSD. economică, dezvoltarea sociala și UNCSD este organizată în conformitate cu protectia mediului. Rezoluția Adunării Generale 64/236, adoptată în septembrie 2009. Conferința va avea loc în Brazilia, în 2012, cu ocazia celei de a 20-a aniversări din 1992 a Conferinței Națiunilor Unite pentru Mediu și Dezvoltare (UNCED), la Rio de Janeiro, și aniversarea a 10 ani din 2002 Summitul

Pagina 14

1.3 DOCUMENTE CU CARACTER STRATEGIC REALIZATE LA NIVELURI IERARHICE SUPERIOARE 1.3.1 Contextul Global AGENDA 2030 Agenda 2030 a ONU, adoptată de liderii mediu – prin acțiuni concrete prevăzute mondiali în 2015, reprezintă noul cadru pentru următorii 15 ani, axate, printre global de dezvoltare durabilă și altele, pe: stabilește 17 obiective de dezvoltare  demnitate umană durabilă (ODD). Ea constituie un  stabilitate regională și globală angajament de a eradica sărăcia și de a  planetă sănătoasă asigura dezvoltarea durabilă peste tot în  societăți reziliente și echitabile lume, până în 2030.  economii prospere. ODD își propun să echilibreze cele trei Obiectivele contribuie la sporirea dimensiuni ale dezvoltării durabile – cea convergenței între țările UE, în cadrul economică, cea socială și componenta de societăților și în restul lumii. ANGAJAMENTUL U.E. FAȚĂ DE DEZVOLTAREA DURABILĂ În domeniul dezvoltării durabile, UE se află într-o poziție avansată. De altfel, este hotarata ca, alaturi de statele membre, sa ODD sunt integrate toate cele 10 priorități fie printre primii actori care pun in aplicare de acțiune ale Comisiei: Agenda 2030 a ONU. 1. Locuri de muncă, creștere economică și investiții 2. Piața unică digitală 3. Uniunea energetică și combaterea schimbărilor climatice 4. Piața internă 5. O uniune economică și monetară mai profundă și mai echitabilă 6. O politică comercială echilibrată și progresivă care să valorifice oportunitățile oferite de globalizare 7. Justiție și drepturi fundamentale 8. Migrație 9. Un actor mai puternic pe plan mondial 10. Schimbări democratice O Uniune mai democratică În 2016, Comisia Europeană și-a prezentat Principalele măsuri pentru implementarea abordarea strategică față de punerea în Agendei 2030: aplicare a Agendei 2030 și îndeplinirea integrarea ODD în absolut toate politicile și obiectivelor de dezvoltare durabilă. inițiativele UE – dezvoltarea durabilă este

Pagina 15

principiul călăuzitor esențial pentru toate de bune practici în vederea îndeplinirii politicile Comisiei Europene obiectivelor în toate sectoarele și la  raportări periodice, referitoare la progresul toate nivelurile (național și european) UE  lansarea unei viziuni pe termen mai  promovarea Agendei 2030, astfel încât lung, pentru perioada de după 2021. aplicarea acesteia să devină o prioritate și pentru guvernele statelor membre, Pentru a promova o dezvoltare durabilă în Parlamentul European, celelalte instituții întreaga lume, UE va continua cooperarea europene, diverse organizații internaționale cu partenerii externi, utilizând toate și organizații ale societății civile și alte instrumentele disponibile în cadrul părți interesate politicilor sale externe și sprijinind, în  înființarea unei platforme multipartite special, eforturile țărilor în curs de la nivel înalt care să sprijine schimbul dezvoltare. 1.3.2 Contextul European În vederea implementarii conceptului de Obiectivele Strategiei pentru Dezvoltare “dezvoltare durabilă”, Uniunea Europeana Durabilă a Uniunii Europene: a elaborat Strategia pentru Dezvoltarea Durabilă a Uniunii Europene în cadrul careia a stabilit 7 obiective. 1. Limitarea schimbărilor climatice și a costurilor și a efectelor sale negative pentru societate și mediu; 2. Să ne asigurăm că sistemul nostru de transport satisface nevoile economice, sociale și de mediu ale societății noastre, minimizând impacturile sale nedorite asupra economiei, societății și a mediului; 3. Promovarea modelelor de productie și de consum durabile; 4. Îmbunătățirea managementului și evitarea supraexploatării resurselor naturale, recunoscând valoarea serviciilor ecosistemelor; 5. Promovarea unei bune sănătăți publice în mod echitabil și îmbunătățirea protecției împotriva amenințărilor asupra sănătății; 6. Crearea unei societăți a includerii sociale prin luarea în considerare a solidarității între și în cadrul generațiilor, asigurarea securității și creșterea calității vieții cetățenilor ca o precondiție pentru păstrarea bunăstării individuale; 7. Promovarea dezvoltării durabile pe scară largă; asigurarea ca politicile interne și externe ale UE sunt în acord cu dezvoltarea durabilă și angajamentele internaționale ale acesteia În cadrul următorului buget pe termen lung Investițiile în dezvoltare regională se vor al UE pentru 2021-2027, Comisia propune axa mai ales pe obiectivele 1 și 2. Acestor modernizarea politicii de coeziune, priorități li se vor aloca 65 % - 85 % din principala politică de investiții a UE. Cinci resursele FEDR și ale Fondului de priorități investiționale: coeziune, în funcție de prosperitatea relativă a statelor membre.

Pagina 16

Obiectivele de politică pentru perioada 2021 – 2027 O Europă mai inteligentă, prin inovare, digitalizare, transformare economică și sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii O Europă mai verde, fără emisii de carbon, punerea în aplicare a Acordului de la Paris și investiții în tranziția energetică, energia din surse regenerabile și combaterea schimbărilor climatice O Europă conectată, cu rețele strategice de transport și digitale O Europă mai socială, pentru realizarea pilonului european al drepturilor sociale și sprijinirea calității locurilor de muncă, a învățământului, a competențelor, a incluziunii sociale și a accesului egal la sistemul de sănătate O Europă mai apropiată de cetățenii săi, prin sprijinirea strategiilor de dezvoltare conduse la nivel local și a dezvoltării urbane durabile în UE. Politica de coeziune continuă investițiile în Politica de coeziune continuă să sprijine toate regiunile, pe baza a 3 categorii (mai strategiile de dezvoltare conduse la nivel puțin dezvoltate, în tranziție, mai local și să autonomizeze gestionarea dezvoltate). Metoda de alocare a fondurile fondurilor de către autoritățile locale. se bazează încă, în mare măsură, pe PIB-ul Crește și dimensiunea urbană a politicii de pe cap de locuitor. Se introduc noi criterii coeziune, prin alocarea a 6 % din FEDR (șomajul în rândul tinerilor, nivel scăzut de dezvoltării urbane durabile și printr-un nou educație, schimbări climatice și primirea și program de colaborare în rețea și de integrarea migranților), pentru a reflecta consolidare a capacităților dedicat mai bine realitatea de pe teren. Regiunile autorităților urbane, sub denumirea ultraperiferice vor beneficia în continuare Inițiativa urbană europeană.3 de sprijin special de la UE. 3 https://www.fonduri-structurale.ro/2021-2027

Pagina 17

Principalele caracteristici ale viitorului buget al UE SIMPLIFICARE: REGULI MAI SCURTE, MAI programelor pentru ultimii doi ani ai PUȚINE ȘI MAI CLARE perioadei de finanțare, pe baza priorităților emergente, a executării programelor și a Conform Comisiei Europene, pentru celor mai recente recomandări specifice întreprinderile și antreprenorii care fiecărei țări. beneficiază de sprijinul UE, noul cadru În anumite limite, se vor permite transferuri oferă mai puțină birocrație și modalități de resurse în cadrul programelor fără a fi mai simple de solicitare a plăților, prin necesară o aprobare oficială a Comisiei. O utilizarea opțiunilor simplificate în materie dispoziție specifică facilitează mobilizarea de costuri. Pentru facilitarea sinergiilor, un de fonduri UE începând din prima zi, în caz cadru unic de reglementare acoperă în de dezastru natural. prezent 7 fonduri UE implementate în parteneriat cu statele membre („gestionare O LEGĂTURĂ MAI STRÂNSĂ CU SEMESTRU partajată”). Comisia propune, de asemenea, EUROPEAN ȘI CU GUVERNANȚA controale mai relaxate la programele cu ECONOMICĂ A UNIUNII istoric bun, o mai mare încredere în sistemele naționale și extinderea Politica de coeziune sprijină reformele principiului „auditului unic”, pentru a evita pentru crearea unui mediu favorabil suprapunerea verificărilor. investițiilor, în care întreprinderile pot să prospere. Se va asigura deplina UN CADRU MAI FLEXIBIL complementaritate și coordonare cu Programul de sprijin al reformei, în forma Noul cadru reunește stabilitatea necesară sa nouă și consolidată. planificării investițiilor cu nivelul corespunzător de flexibilitate bugetară, pentru a face față unor evenimente neprevăzute. O evaluare intermediară va determina dacă este nevoie de modificarea

Pagina 18

În perioada bugetară, recomandările Noua generație a programelor de cooperare specifice fiecărei țări (RST) formulate în interregională și transfrontalieră contextul semestrului european vor fi luate („Interreg”) va ajuta statele membre să în considerare de două ori: la început, depășească obstacolele transfrontaliere și pentru conceperea programelor din cadrul să dezvolte servicii comune. Comisia politicii de coeziune, și apoi în cadrul propune un nou instrument pentru regiunile evaluării intermediare. Pentru a stabili de frontieră și pentru țările dornice să-și condițiile propice creșterii economice și armonizeze cadrele juridice, denumit creării de locuri de muncă, noile condiții Mecanismul transfrontalier european. favorizante vor contribui la înlăturarea obstacolelor din calea investițiilor. Pornind de la succesul acțiunii pilot Aplicarea lor va fi monitorizată pe întreaga din 2014-2020, Comisia propune perioadă financiară. crearea Investițiilor interregionale pentru inovare. Regiunile cu active MAI MULTE OPORTUNITĂȚI PENTRU corespunzătoare de „specializare SINERGII ÎN SETUL UE DE INSTRUMENTE inteligentă” vor fi sprijinite mai mult BUGETARE pentru alcătuirea clusterelor paneuropene în sectoare prioritare Cadrul de reglementare unic care acoperă precum datele masive (big data), fondurile politicii de coeziune și Fondul economia circulară, sistemele pentru azil și migrație vor facilita crearea avansate de fabricație sau securitatea de strategii de integrare a migranților la cibernetică. nivel local sprijinite prin resurse UE utilizate în sinergie; Fondul pentru azil și migrație se va concentra pe nevoile pe NORME CONSOLIDATE PENTRU termen scurt ale migranților în momentul INVESTIȚIILE UE CELE MAI PERFORMANTE sosirii, în timp ce politica de coeziune va sprijini integrarea lor socială și Toate programele își vor menține cadrul de profesională. În afara cadrului unic de performanță cu obiective cuantificabile reglementare, vor fi facilitate sinergii cu (numărul de locuri de muncă create sau alte instrumente UE, cum ar fi politica accesul suplimentar la rețele în bandă agricolă comună, Orizont Europa, largă). Noul cadru instituie un bilanț anual programul LIFE sau Erasmus +. al performanței, sub forma unui dialog politic între autoritățile programului și ELIMINAREA Comisie. Performanța programelor va OBSTACOLELOR TRANSFRONTALIERE ȘI evaluată și cu ocazia evaluării SPRIJINIREA PROIECTELOR INTERREGIONAL intermediare. Din motive de transparență și pentru ca cetățenii să poată urmări PENTRU INOVARE progresele înregistrate, statele membre vor trebui să raporteze toate datele de Cooperarea interregională și implementare o dată la două luni, iar transfrontalieră va fi facilitată de noua platforma de date deschise privind posibilitate ca o regiune să utilizeze părți coeziunea va fi actualizată automat. din propria alocare pentru a finanța proiecte în altă parte a Europei, împreună cu alte regiuni.

Pagina 19

UTILIZAREA MAI INTENSĂ A INSTRUMENTELOR FINANCIARE Conform Comisiei Europene, granturile pot fi eficient completate de instrumentele financiare, care au efect potențator și sunt mai apropiate de piață. În mod voluntar, statele membre vor putea să transfere o parte din resursele politicii lor de coeziune către noul fond InvestEU gestionat la nivel central, ca să acceseze garanția furnizată de bugetul UE. Va fi mai ușor să se combine granturile și instrumentele financiare. Noul cadru include și dispoziții speciale pentru a atrage mai mult capital privat. În propunerea Comisiei Europene pentru bugetul 20212027, România are alocate 27 miliarde de euro prin politica de coeziune, ceea ce înseamnă cu 8% în plus față de actuala perioadă.4 4 https://www.fonduri-structurale.ro/2021-2027

Pagina 20

EUROPA 2020 • scăderea numărului de persoane expuse „Europa 2020” are ca obiectiv general sărăciei cu 20 de milioane. transformarea UE într-o economie Strategia include 11 obiective inteligentă, ecologică și favorabilă tematice care se doresc a fi realizate în incluziunii, pentru a oferi un nivel ridicat al următoarea perioadă: ocupării forței de muncă, al productivității • Întărirea cercetării, dezvoltării și pentru a asigura coeziunea economică, tehnologice și a inovării socială și teritorială. Cele trei priorități • Îmbunătățirea accesului la și a utilizării și stabilite în cadrul acestei strategii sunt: calității tehnologiilor informațiilor și comunicațiilor • Creștere inteligentă • Creșterea competitivității întreprinderilor • Creștere durabilă mici și mijlocii • Creștere favorabilă incluziunii sociale. • Sprijinirea tranziției spre o economie cu emisii scăzute de carbon în toate sectoarele Țintele asumate prin Strategia Europa 2020 • Promovarea adaptării la schimbările cuprind: climatice, prevenirea și gestionarea • rata de ocupare a populației cu vârsta riscurilor cuprinsă între 20 și 64 de ani de 75% • Protejarea mediului și promovarea • nivelul investițiilor în cercetare și utilizării eficiente a resurselor dezvoltare de 3% din PIB-ul Uniunii • Promovarea transportului durabil și Europene eliminarea blocajelor în rețelele cheie • obiectivul 20/20/20 în materie de energie • Promovare ocupării și sprijinirea și schimbări climatice: mobilității forței de muncă • emisiile de gaze cu efect de seră cu 20% • Investiții în competențe, educație și sub nivelul înregistrat în 1900 învățare continuă • 20% din energia produsă să provină din • Promovarea incluziunii sociale și surse regenerabile combaterea sărăciei • creșterea cu 20% a eficienței energetice • Îmbunătățirea capacității instituționale și • rata de părăsire timpurie a școlii sub 10% a eficienței în administrația publică • ponderea tinerilor cu vârsta între 30-34 ani, absolvenți ai unei forme de învățământ terțiar, de cel puțin 40%

Pagina 21

AGENDA 2030 Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD) ale Agendei 2030 1. Fără sărăcie 9. Industrie, inovație și infrastructură 2. Foamete ”zero” 10. Inegalități reduse 3. Sănătate și bunăstare 11. Orașe și comunități durabile 4. Educație de calitate 12. Consum și producție responsabile 5. Egalitate de gen 13. Acțiune climatică 6. Apă curată și sanitație 14. Viața acvatică 7. Energie curată și la prețuri accesibile 15. Viața terestră 8. Muncă decentă și creștere economică 16. Pace, justiție și instituții eficiente 17. Parteneriate pentru realizarea obiectivelor5 ODD ale AGENDEI 2030 UE a avut un rol UE se angajează să esențial în conturarea COM (2016) fie lider în punerea Agendei 2030 pentru 739 final în aplicare a Agendei Dezvoltarea Durabilă 2030 Două direcții de lucru ale CE: 5 https://www.mae.ro/node/35919

Pagina 22

Clasificarea regiunilor conform CE Principalele modificări ale regulamentelor aplicabile 2014 – 2020 2021 - 2027 Rata de cofinanțare Rata de cofinanțare  85% din partea FEDR (pentru regiunile mai  70% din partea FEDR (pentru regiunile mai puțin dezvoltate) puțin dezvoltate)  80% din partea FEDR (pentru regiunile mai  40% din partea FEDR (pentru regiunile mai dezvoltate – Bucuresti Ilfov) dezvoltate – Bucuresti Ilfov) Concentrare tematică - 50% pentru primele 4 Concentrare tematică - 65% pentru primele 2 obiective tematice (pe categorii de regiuni) obiective de politică (la nivel național)  OT 1 - cercetare-dezvoltare-inovare,  OP 1 - cercetare-dezvoltare-inovare IMM-uri  OT 2 - tehnologia informațiilor si (35%) comunicațiilor  OP 2 - reducere de CO2 (30%), în discuție  OT 3 - IMM –uri finanțarea activitatilor de mobilitate urbană  OT 4 - reducere de CO2 sub acest obiectiv ca în perioada de Celelalte obiective tematice finanțate: programare actuală  OT 5 - adaptarea la schimbari climatice și Celelalte obiective de politică: riscuri  OP 3 - mobilitate și conectivitate (transport,  OT 6 - conservarea și protecția mediului mobilitate urbană și TIC)  OT 7 - transport  OP 4 - Europa socială (sănătate, educație,  OT 8 - ocuparea forței de muncă social, ocuparea forței de muncă)  OT 9 - promovarea incluziunii sociale  OP 5 - dezvoltare integrată și sustenabilă (sănatate, social) pentru zonele urbane, rurale și inițiative

Pagina 23

 OT 10 - investiții în educație locale  OT 11 - consolidarea capacității administrative Sprijinul pentru dezvoltare urbană – minim Sprijinul pentru dezvoltare urbană – minim 5% din alocarea FEDR 6% din alocarea FEDR Regula N+3 - Termenul de dezangajare Regula N + 2 - Termenul de dezangajare automată a fondurilor este N + 3 automată a fondurilor este N + 2 TVA eligibil (atata timp cat este nedeductibil – TVA neeligibil - cu excepția proiectelor care au nu se poate recupera) o valoare totală mai mică de 5 mil euro Prefinanțare inițială de 1% din alocarea totală a Eliminarea prefinanțărilor inițiale și reducerea programelor si prefinanțare anuală între 2% si tranșelor anuale de prefinanțare la 0,5% din 3% alocarea anuală/program Cererile de plata pot fi transmise oricând de Limitarea numărului cererilor de plată anuale la statul membru, indiferent de valoarea solicitată 4 cereri /an transmise de statul membru catre CE Asistență tehnică – rambursarea cheltuielilor pe Asistență tehnică – cheltuielile solicitate ca rată măsură ce sunt efectuate (4 % din cuantumul forfetară (procent) din cheltuielile de investiții total al fondurilor alocate pentru programele realizate în celelalte axe prioritare (în limita a operaționale dintr-un stat membru pentru fiecare 2,5% din valoarea FEDR). categorie de regiune) Corelarea obiectivelor de politică cu fondurile europene Obiectivul de politică Fond OP 1 – O Europă mai inteligentă FEDR OP 2 – O Europă mai ecologică FEDR, FC OP 3 – O Europă mai conectată FEDR, FC OP 4 – O Europă mai socială FEDR, FSE OP 5 – O Europă mai aproape de cetățeni FEDR 1.3.3 Contextul Național obstacolele din calea dezvoltării și pentru a debloca potențialul economic al țării. Aceste provocări sunt: La nivel național România a întocmit Competitivitatea, documente strategice în principalele Oamenii și societatea, domenii de activitate. În urma acestor strategii s-a transmis către Uniunea Infrastructura, Europeană un Acord de parteneriat care Resursele, cuprinde o serie de provocări care necesită Administrația și Guvernarea investiții strategice pentru a îndepărta Prin prisma acestor provocări și plecând de la obiectivul general stabilit prin acordul de parteneriat au fost conturate principalele obiective tematice la nivel național:

Pagina 24

COMPETITIVITATEA 1. Sprijinirea trecerii la o economie cu 1. Consolidarea cercetării, a dezvoltării emisii scăzute de dioxid de carbon în tehnologice și a inovării toate sectoarele 2. Îmbunătățirea accesului, utilizării și 2. Promovarea adaptării la schimbările calității tehnologiilor informatice și de climatice, prevenirea și gestionarea comunicare riscurilor 3. Creșterea competitivității întreprinderilor 3. Protejarea și conservarea mediului și mici și mijlocii, a sectorului agricol și a promovarea utilizării eficiente a sectorului pescuitului și acvaculturii resurselor OAMENII ȘI SOCIETATEA GUVERNANȚA 1. Promovarea ocupării durabile și de 1. Consolidarea capacității instituționale a calitate și sprijinirea mobilității forței de autorităților publice și părților interesate și muncă o administrație publică eficientă 2. Promovarea incluziunii sociale, 2. Îmbunătățirea accesului, utilizării și combaterea sărăciei și a discriminării calității tehnologiilor informatice și de 3. Investiții în educație, instruire și formare comunicare profesională pentru dobândirea de competențe și învățare pe tot parcursul Strategia Nationala pentru Dezvoltare vieții Durabila a României Orizonturi 2013- 2020-2030 a stabilit mai multe priorități și INFRASTRUCTURA obiectivele-țintă în realizarea acestora. 1. Îmbunătățirea accesului, utilizării și Obiective țintă și modalități de acțiune la calității tehnologiilor informatice și de orizont 2013, 2020, 2030 conform comunicare orientărilor strategice ale UE. Prin 2. Promovarea transportului durabil și Strategia Națională pentru Dezvoltarea eliminarea blocajelor apărute în Durabilă a României Orizonturi 2013-2020 infrastructura rețelelor importante - 2030 s-au stabilit mai multe provocări care urmăresc logica tematică a Strategiei RESURSELE de Dezvoltare Durabilă revizuite a UE din 2006 (SDD/UE). I. Strategia Națională pentru 2030 și implementarea setului de 17 Dezvoltare Durabilă – este ODD. structurată pe trei piloni: echitate II. Acordul de parteneriat pentru socială, creștere economică și perioada 2021-2027 este estimat a mediul și stabilește cadrul fi finalizat în luna noiembrie 2019. naționalpentru susținerea Agendei Posibile alocări naționale pe obiectivele de politică • OP 1 – O Europă mai inteligentă 5,992 miliarde € (35%) • OP 2 – O Europă mai ecologică 5,136 miliarde € (30%) • OP 3 – O Europă mai conectată 4,966 miliarde € (29%) • OP 4 – O Europă mai socială

Pagina 25

• OP 5 – O Europă mai aproape de cetățeni 1,027 miliarde € (6%) România în orizont 2020 Strategia națională pentru dezvoltare durabilă a României orizonturi 2013-2020- Transport durabil 2030 (SDD RO) Obiectivul general stabilit în SDD UE este În cadrul Strategiei naționale pentru asigurarea că sistemele de transport satisfac dezvoltare durabilă a României Orizonturi nevoile economice, sociale și de mediu ale 2013-2020-2030, pentru orizontul 2020 societății, reducând, în același timp, la este stabilit ca obiectiv strategic atingerea minimum impactul lor nedorit asupra nivelului mediu actual (cu referință la economiei, societății și mediului. Pentru cifrele anului 2006) al UE potrivit orizontul de timp 2020, obiectivul indicatorilor de bază ai dezvoltării durabile. corespondent din SDD RO îl reprezintă Provocările și obiectivele stabilite urmăresc atingerea nivelului mediu actual al UE în structura Strategiei de Dezvoltare Durabilă privința eficienței economice, sociale și de a Uniunii Europene (SDD UE). Pornind de mediu, a transporturilor și realizarea unor la o serie de provocări înscrise în SDD UE, progrese substanțiale în dezvoltarea au fost stabilite următoarele obiective infrastructurii de transport. generale pentru România: Schimbările climatice și energia Producție și consum durabile curată În SDD UE este prevăzut ca Obiectivul general stabilit în SDD UE este: obiectiv prevenirea schimbărilor climatice promovarea unor practici de consum și prin limitarea emisiilor de gaze cu efect de producție sustenabile. Pentru orizontul de seră, precum și a efectelor negative ale timp 2020, obiectivul corespondent din acestora asupra societății și mediului. SDD RO îl reprezintă decuplarea creșterii Pentru orizontul de timp 2020, economice de degradarea mediului prin obiectivul corespondent din SDD RO îl inversarea raportului dintre consumul de reprezintă: resurse și crearea de valoare adăugată și  asigurarea funcționării eficiente și apropierea de indicii medii de performanță în condiții de siguranță a sistemului ai UE privind sustenabilitatea consumului energetic național, atingerea nivelului și producției. Ținta principală este mediu actual al UE în privința intensității și accelerarea dezvoltării în ansamblu a eficienței energetice; sectorului de servicii și a contribuției  îndeplinirea obligațiilor asumate acestuia la creșterea produsului intern brut, de România în cadrul pachetului legislativ astfel încât să se atingă o pondere de circa „Schimbări climatice și energie din surse 60%. regenerabile” și la nivel internațional în urma adoptării unui nou acord global în Conservarea și gestionarea resurselor domeniu; naturale  promovarea și aplicarea unor Obiectivul general stabilit în SDD UE este: măsuri de adaptare la efectele schimbărilor îmbunătățirea gestionării resurselor climatice și respectarea principiilor naturale și evitarea exploatării lor dezvoltării durabile. excesive, recunoașterea valorii serviciilor furnizate de ecosisteme.

Pagina 26

Pentru orizontul de timp 2020, obiectivul politicilor interne și externe ale Uniunii național îl constituie atingerea nivelului Europene cu principiile dezvoltării durabile mediu actual al țărilor UE la parametrii și angajamentele sale în această privință. principali privind gestionarea responsabilă Pentru orizontul de timp 2020, obiectivul a resurselor naturale. național este conturarea domeniilor specifice de aplicare a expertizei și Sănătatea publică resurselor disponibile în România în slujba asistenței pentru dezvoltare, și alocarea în Obiectivul general stabilit în SDD UE este: acest scop a circa 0,50% din venitul promovarea unor servicii medicale de național brut. Temele inter și transcalitate în condiții de egalitate și sectoriale sunt prezentate în continuare: îmbunătățirea protecției împotriva amenințărilor la adresa sănătății. Pentru Educație și formare profesională orizontul de timp 2020, obiectivul național este atingerea unor parametrii apropiați de Pentru orizontul de timp 2020, obiectivul nivelul mediu actual al stării de sănătate a național este atingerea nivelului mediu de populației și al calității serviciilor medicale performanță al UE în domeniul educației și din celelalte state membre ale UE și formării profesionale, cu excepția integrarea aspectelor de sănătate și serviciilor în mediul rural și pentru demografice în toate politicile publice ale grupurile dezavantajate, unde țintele sunt României. cele propuse de Strategia 2020. Incluziunea socială, demografia și migrația Cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, inovarea Obiectivul general stabilit în SDD UE este: crearea unei societăți bazate pe incluziunea Pentru orizontul de timp 2020, obiectivul socială, prin luarea în considerare a național este încadrarea cercetării solidarității între generații și în interiorul românești în fluxul principal al evoluțiilor lor și asigurarea creșterii calității vieții științifice și tehnologice din UE; cetățenilor ca o condiție a bunăstării generalizarea activităților inovative; individuale durabile. Pentru orizontul de apariția unor centre de excelență cu impact timp 2020, obiectivul național este internațional. În cadrul strategiei sunt promovarea consecventă, în noul cadru prezentate problemele și preocupările legislativ și instituțional, a normelor și specifice situației din România, respectiv: standardelor UE cu privire la incluziunea Creșterea sustenabilă – transformările socială, egalitatea de șanse și sprijinirea structurale și echilibrele macroeconomice: activă a grupurilor defavorizate; punerea în  asigurarea sustenabilității pe termen lung aplicare, pe etape, a Strategiei Naționale și a consumurilor energetice și materiale Locale pe termen lung privind populația și bazate pe evaluarea realistă a capacității de fenomenele migratorii. suport a capitalului natural;  modernizarea treptată a macrostructurii Sărăcia globală și sfidările dezvoltării economiei pentru a corespunde cerințelor durabile sociale și de mediu  creșterea productivității muncii și Obiectivul general stabilit în SDD UE este: îmbunătățirea ratei de ocupare; promovarea activă a dezvoltării durabile la nivel global și asigurarea punerii de acord a

Pagina 27

 îmbunătățirea managementului micro- și relațiilor relevante la nivel transfrontalier și macro-economic; transnațional, corelând conceptele de  politica de investiții și diversificarea coeziune și competitivitate la nivelul surselor de finanțare; teritoriului.  menținerea echilibrelor macroeconomice; Acordul de Parteneriat Dezvoltarea regională și acțiunea locală: Din punct de vedere economic, strategia de problematica specifică a dezvoltării rurale: dezvoltare a comunei Izvoru Crișului este  dezvoltarea regională; fundamentată pe premisele viziunii  dezvoltarea rurală, agricultura, strategice, așa cum au reieșit din contextul silvicultura, și pescuitul; național și european al dezvoltării, precum Amenajarea teritoriului și planificarea și din avantajele și dezavantajele poziției spațială: competitive a economiei locale. Formularea Strategiei are la bază corelările  planificarea spațială, cadastrul României; care se formează între țintele României  Dimensiunea culturală a dezvoltării angajate în cadrul Strategiei Europa 2020 și durabile; prioritățile de dezvoltare propuse de Capacitatea administrativă și calitatea Comisia Europeană prin intermediul celor serviciilor publice: dezvoltarea durabilă ca 11 obiective tematice (OT) ale viitoarei măsură a eficienței guvernării și a calității perioade de programare 2014 – 2020, politicilor publice; inclusiv în ceea ce privește cele trei Politica externă și de securitate: priorități privind cooperarea trans-  orientări generale și contribuții specifice frontalieră și interregională, în cadrul ale României la Politica Externă și de strategiilor macro-regiunilor și bazinelor Securitate Comună și la Politica Europeană riverane, precum și cooperarea de Securitate și Apărare al UE în raport cu transnațională în cadrul obiectivelor FSE. cerințele dezvoltării durabile. În cadrul Acordului de Parteneriat sunt descrise în detaliu principalele provocări pe Conceptul Strategic de Dezvoltare care România trebuie să le abordeze, Teritorială România 2030 (CSDTR 2030) stabilind principalele obiective și priorități și rolul specific care este atribuit grupurilor Conceptul Strategic de Dezvoltare de acțiune locale în acest scop, modalitatea Teritorială România 2030 este un în care sunt utilizate fondurile CSC, rolul document strategic privind dezvoltarea prevăzut pentru diferitele fonduri în teritorială durabilă și integrată pe termen diferitele tipuri de teritorii (rurale, urbane mediu și lung a României. Conceptul etc.). În perioada 2014 – 2020 în România, asigură un cadru de fundamentare a se dezvoltă o serie de strategii sectoriale dezvoltării teritoriale a României, în pentru care au ca scop îmbunătățirea concordanță cu evoluțiile din spațiul capitalului uman prin creșterea ocupării, european și internațional, bazându-se pe îmbunătățirea incluziunii sociale, precum și practicile curente în domeniul planificării dezvoltarea unor politici educaționale. teritoriale. CSDTR stabilește liniile Inventarul acestora cuprinde: directoare de dezvoltare teritorială a României la scară regională, interregională, națională, prin integrarea

Pagina 28

Nr. Tip de strategie Obiective crt. 1 Strategia Națională pentru Ocupare în - asigură o coordonare mai bună a priorităților perspectiva 2020 politicilor privind ocuparea, luând în considerare obiectivele Strategiei Europa 2020; 2 Strategia Națională de Reducere a Sărăciei - are scopul de a reduce sărăcia printr-o incluziune 2014-2020 activă pe piața muncii a persoanelor marginalizate. - constituie principalul cadru strategic în domeniul incluziunii sociale și a reducerii sărăciei, elaborând obiectivele și principalele acțiuni prioritare până în 2020. 3 Plan de Acțiune al Strategiei pentru - cuprinde măsuri privind întărirea mecanismului incluziunea cetățenilor români aparținând de monitorizare și implementare a Strategiei minorității Roma pentru perioada 2012- 2020 Guvernului României pentru incluziunea cetățenilor români aparținând minorității Roma pentru perioada 2012-2020; - coordoneaza, la nivel guvernamental, toate fondurilor disponibile din surse de finanțare diferite (buget de stat, fonduri europene, etc.) pentru măsuri ce promovează incluziunea socială a Romilor. 4 Strategia pentru Sănătate 2014- 2020 - facilitează accesul la servicii de sănătate mai bune și mai sigure, în special pentru grupurile vulnerabile. - acoperă patru piloni: infrastructura de sănătate; tehnologii ale informației în sănătate (eSănătate); cercetare extensivă în domeniul sănătății; servicii de sănătate publică și asistență medicală 5 Strategia pentru Reducerea Părăsirii Timpurii - are ca obiectiv promovarea și susținerea a Școlii integrării/reintegrării în sistemul educațional. - asigură cadrul legislativ pentru a preveni și reduce numărul celor ce părăsesc școala. 6 Cadrul strategic pentru educația terțiară -stabilește principalele obiective și măsuri necesare pentru creșterea calității, eficienței și accesibilității sistemului educației terțiare și pentru creșterea ratelor de absolvire. 7 Strategia Națională pentru Învățarea pe tot -crează cadrul strategic pentru a încuraja și crește Parcursul Vieții participarea la educația pe tot parcursul vieții. 8 Strategia pentru Dezvoltarea Infrastructurii - elaborează o hartă a infrastructurii educaționale și Educaționale de pregătire profesională. Strategii sectoriale pentru îmbunătățirea capitalului uman

Pagina 29

În vederea promovării competitivității economice și a dezvoltării locale, există mai multe strategii naționale: În vederea optimizării utilizării și protecției surselor naturale și valorilor culturale, avem o serie de documente de planificare strategică:

Pagina 30

Pentru a evidenția relația dintre situația reală și potențialele direcții de dezvoltare, prezentăm pe scurt, în tabelul următor, obiectivele de dezvoltare regionale, așa cum apar ele în documentele de planificare ale regiunii Sud - Est: Obiectivele tematice distribuite în funcție de provocările în materie de dezvoltare: 1. Competitivitate și dezvoltare locală; 2. Populație și aspecte sociale; 3. Infrastructură ; 4. Resurse; 5. Guvernare; Obiectivele de dezvoltare regională și corespondența obiectivelor tematice Provocare în materie de Obiectiv tematic dezvoltare Consolidarea cercetării, a dezvoltării tehnologice și a inovării; Îmbunătățirea accesului la tehnologia informației și Competitivitate și dezvoltare comunicațiilor, a utilizării și a calității acesteia; locală Îmbunătățirea competitivității IMM-urilor, a sectorului agricol și a sectorului pescuitului și acvaculturii; Promovarea ocupării durabile și de calitate a forței de muncă și sprijinirea mobilității forței de muncă; Îmbunătățirea accesului la tehnologia informației și comunicațiilor, a utilizării și a calității acesteia; Promovarea ocupării durabile și de calitate a forței de muncă și sprijinirea mobilității forței de muncă; Promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei și a Populație și aspecte sociale oricărei forme de discriminare; Investiții în educație și formare profesională, pentru dezvoltarea competențelor și învățarea pe tot parcursul vieții; Creșterea capacității instituționale a autorităților publice și a părților interesate și o administrație publică eficientă; Îmbunătățirea accesului la tehnologia informației și comunicațiilor, a utilizării și a calității acesteia; Infrastructură Promovarea transportului durabil și eliminarea blocajelor din infrastructurile rețelelor importante; Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon în toate sectoarele; Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea și gestionarea riscurilor; Resurse Conservarea și protecția mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor; Promovarea transportului durabil și eliminarea blocajelor din infrastructurile rețelelor importante; Îmbunătățirea accesului la tehnologia informației și Guvernare comunicațiilor, a utilizării și a calității acesteia;

Pagina 31

Creșterea capacității instituționale a autorităților publice și a părților interesate și o administrație publică eficientă Sursa: Acord de parteneriat pentru perioada de programare 2014 - 2020 Programele naționale tehnico-edilitare, de infrastructură Comisia Europeană a propus o majorare de educațională, de sănătate și de mediu, fonduri europene pentru programele sportivă, social-culturală și turistică, operaționale de care va beneficia România administrativă și de acces la căile de în perioada 2021-2027, iar suma ar ajunge comunicație în vederea asigurării unui la aproximativ 30,6 mld. euro, comparativ climat investițional atractiv pentru cu 22,5 mld. euro pentru perioada 2014- localitățile României. 2020. Alocarea financiară aferentă perioadei 2021 – 2027 va fi cu 8% mai Pot beneficia de finanțare, în cadrul PNDL, mare față de actuala perioadă de unitățile administrativ - teritoriale programare. România va avea astfel la reprezentate de autoritățile administrației dispoziție 30,6 miliarde euro. publice locale, respectiv comunele, municipiile și orașele, inclusiv pentru „Prin Politica de Coeziune, România va satele componente ale acestora, județele, beneficia de aproximativ 30,6 miliarde precum și unitățile administrativ - euro, din care 17,323 miliarde euro prin teritoriale membre ale asociațiilor de Fondul European de Dezvoltare Regională dezvoltare intercomunitară, constituite în (FEDR), 8,385 mld. euro prin Fondul condițiile legii, pentru investițiile realizate Social European (FSE), 4,499 mld. euro prin asociațiile de dezvoltare prin Fondul de Coeziune (FC) și 392 mil. intercomunitară. euro prin Programul Cooperare Teritorială Europeană Obiective finanțate prin PNDL  Sisteme de alimentare cu apă și România este aproape de media europeană stații de tratare a apei privind absorbția, cu 8,84 mld. euro alocați,  Sisteme de canalizare și stații de iar în urma unei evaluări pe zona de epurare a apei infrastructură mare, există o țintă de  Unități de învățământ absobție de aproximativ 400 milioane de  Unități medicale euro pentru 2019.  Drumuri publice  Poduri, podețe, pasaje sau punți PROGRAMUL NAȚIONAL DE DEZVOLTARE pietonale LOCALĂ (PNDL)  Biblioteci, muzee, teatre, centre culturale PNDL este un program de finanțare  Platforme de gunoi multianual, coordonat de Ministerul  Piețe publice, comerciale, târguri, Dezvoltării Regionale și Administrației oboare Publice, ce are ca obiectiv general  Baze sportive sprijinirea unităților administrativteritoriale pentru echiparea teritoriului administrativ ale acestora cu toate dotările

Pagina 32

Ce s-a finanțat în PNDL I? Obiective 5.862 = 19 miliarde lei de investiții 1.420 4.442 Obiective Obiective finalizate în curs de execuție 2013-2016 2015-2019 1.500 finalizate în 2017 (valoare 2,17 mld. Lei) Cea de-a doua etapă a programului finanțează 9.500 de obiective de investiții, dintre care 2.500 de creșe și grădinițe, 2.000 de școli și 5.000 de alte obiective (din toate domeniile eligibile). Pentru aceste investiții sunt alocate fonduri în valoare de 30 de miliarde de lei credite de angajament. Obictive 2.500 Creșe și grădinițe 9.500 2.000 Obiective Unități de învățământ De investitii 5.000 30 mld. lei Drumuri, apă și canalizare și alte obiective eligibile Proiecte depuse Proiecte Suma (lei) - Drumuri 4.031 34,2 mld. 13.096 - Apă – Canal 2.044 16,6 mld. Proiecte depuse - Creșe și Grădinițe 915 1,38 mld. 67,4 mld. Lei - Unități de 2.172 5,03 mld. învățământ - Alte domenii 3.934 10,2 mld. Criterii de alocare a fondurilor FAZA 1: Alocarea pe județe 1. Date demografice 25% Localități județ / Localități România și administrativ 30% Populație județ / Populație România teritoriale 10% Suprafață județ / Suprafață România

Pagina 33

Capacitate 35% Impozite pe venit România/ Impozite pe venit județ financiaă FAZA 2: Alocarea în interiorul județelor 1. Alocare integral pentru creșe și grădinițe pentru școli fără autorizație ISU sau autorizație de funcționare 2. Alocare pentru drumuri și poduri județene a 35% din diferența rămasă după pasul 1 3. Alocare pentru alimentare cu apă și canalizare a până la 50% din diferența rămasă după pasul 2 4. Diferența rămasă după pasul 3 se acordă în ordinea crescătoare a veniturilor UAT- urilor din județ, pentru: a) Dispensare rurale, spitale orășenești, spitale județene b) Poduri și podețe comunale c) Drumuri comunale/ orășenești d) Alte obiective publice 5. Analiza documentațiilor transmise în vederea încheierii contractelor (dacă se constată că nu sunt conforme legislației, proiectele sunt eliminate din listă) Planul Național de Dezvoltare reprezintă promovarea transportului intermodal, documentul de planificare strategică și îmbunătățirea siguranței traficului și programare financiară multianuală care protecția elementelor critice de orientează și stimulează dezvoltarea infrastructură; economică și socială a țării în concordanță  Proprietatea privind protecția și cu principiile Politicii de Coeziune a îmbunătățirea calității mediului prevede Uniunii Europene. Planul stabilește drept îmbunătățirea standardelor de viață pe obiectiv global reducerea cât mai rapidă a baza asigurării serviciilor de utilități dispariților de dezvoltare socio-economică publice, în special în ceea ce privește dintre România și celelalte state membre gestionarea apei și a deșeurilor; ale Uniunii Europene și detaliază îmbunătățirea sistemelor sectoriale și obiectivele specifice ale procesului pe 6 regionale ale managamentului de direcții prioritare care integreză mediu; conservarea biodiversității; direct/indirect cerințele dezvoltării durabile reconstrucția ecologică; prevenirea pe termen scurt și mediu: riscurilor și intervenția în cazul unor  Obiectivul creșterii competitivității și calamități naturale; dezvoltării economiei bazate pe  Perfecționarea și utilizarea mai eficentă cunoaștere include, ca una dintre a capitalului uman are în vedere principalele subpriorități, îmbunătățirea promovarea incluziunii sociale și eficenței energetice și valorificarea întărirea capacității administrative resurselor regenerabile de energie în pentru dezvoltarea unei piețe a muncii vederea reducerii efectelor schimbărilor moderne și flexibile, îmbunătățirea climatice; relevanței sistemului de educație și  Aducerea la standarde europene a formare profesională pentru ocuparea infrasturcutrii de bază pune acentul pe forței de muncă, stimularea culturii dezvoltarea durabilă a infrastructurii și antreprenoriale; a mijloacelor de transport prin  Dezvoltare economiei rurale și reducerea impactului asupra mediului, creșterea productivității în sectorul

Pagina 34

agricol, silvic și piscicol conține  Obiectivul de diminuare a dispariților prevederi privind utilizarea rațională a de dezvoltare între regiuni și în fondului funciar, reabilitarea ecologică interiorul acestora. a unor terenuri degradate sau poluate, siguranța alimentară, bunăstarea animalelor, încurajarea acvaculturii în zonele costiere; 1.3.4 Contextul Regiunii Nord - Vest • stimularea cooperării inter-regionale, Dezvoltarea regională este ansamblul interne și internaționale, transfrontaliere. politicilor autorităților publice centrale și locale elaborate în scopul îmbunătățirii Prioritățile de dezvoltare teritorială performanțelor economice a unor arii stabilite prin Acord pentru perioada 2014geografice constituite în regiuni de 2020 vizează: îmbunătățirea calității vieții dezvoltare și care beneficiază de sprijinul pentru comunitățile locale și regionale, Uniunii Europene, a guvernului și a altor consolidarea rețelei urbane prin dezvoltare instituții și autorități naționale sau policentrică și specializare teritorială, internaționale. promovarea parteneriatelor rural-urbane, creșterea accesibilității și conectivității Procesul de planificare a dezvoltării prin: creșterea accesibilității la marile regionale oferă o bază strategică esențială aglomerații urbane și îmbunătățirea pentru includerea priorităților și a accesibilității între aglomerațiile urbane proiectelor de la nivel regional în majore, acces echitabil la servicii de interes viitoarele programe de finanțare pentru general și conectarea zonelor rurale la perioada 2021-2027, indiferent de sursele rețeaua majoră de transport și la utilitățile de finanțare ale acestor programe. publice de nivel mai înalt (urban). În cadrul procesului de planificare a Regiunea are patru priorități în dezvoltării regionale pentru perioada 2021- materie de dezvoltare, corelate cu 2027, elaborarea Planului de Dezvoltare obiectivul general, împărțite în priorități de Regională (PDR) al Regiunii Nord-Vest se investiție și acțiuni orientative, astfel: derulează sub directa coordonare a Agenției de Dezvoltare Regională (ADR) P1 – Creșterea competitivității Nord-Vest, într-un cadru larg partenerial. economice a regiunii și stimularea cercetării și inovării Prin activitatea de planificare, ADR Nord- P2 – Creșterea accesibilității regiunii, a Vest contribuie la realizarea celor trei mobilității locuitorilor, mărfurilor și a obiective de bază ale politicii de dezvoltare informațiilor regională în România, stipulate în Legea P3 – Creșterea calității vieții nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională: locuitorilor din regiune • diminuarea dezechilibrelor regionale P4 – Protecția mediului natural și existente, antropic, utilizarea eficientă a • corelarea politicilor sectoriale resurselor și reducerea emisiilor guvernamentale la nivelul regiunilor, poluante

Pagina 35

Prezentarea schematică a strategiei 6 Partenerii regionali, precum și alte Structurale și ale fondurilor europene care instituții, manifestă interes față de finanțează dezvoltarea rurală și pescuitul. conținutul PDR, acesta constituind punctul În anul 2020 se vor reduce disparițiile de de plecare în elaborarea altor documente de dezvoltare între regiunea de Nord-Vest și programare sectoriale și subsectoriale celelalte regiuni ale țării în scopul creșterii regionale: nivelului de trai al cetățenilor.  Planul Regional de Acțiune pentru Regiunea de Nord-Vest (Transilvania de Mediu; Nord) este una din cele 8 regiuni de  Planul Regional pentru Gestionarea dezvoltare din România și include 6 judete: Deșeurilor; Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș,  Planul Regional de Acțiune pentru Satu-Mare, Sălaj. Suprafața regiunii este de Învățământul Profesioanl și Tehnic; 34.159 kmp, reprezentând 14,32 % din  Planul Regional pentru Ocuparea suprafața tării, cu o populație totală de Forței de Muncă. 2.744.914 locuitori. Regiunea cuprinde 421 Strategia de dezvoltare este corelată cu unități administrativ-teritoriale: 6 județe, 42 politicile și reglemetările comunitare, de orașe din care 15 municipii și 398 precum și cu strategiile de dezvoltare la comune și 1.823 de sate. Regiunea dispune nivel național. Obiectivele sale prioritare de o poziție geografică strategică, având sunt orientate în principal spre domeniile granițe cu Ungaria și Ucraina cât și cu de intervenție ale Instrumentelor regiunile de dezvoltare Centru, Vest și Nord-Est din României. 6 http://www.nord-vest.ro/wpcontent/uploads/2016/09/7r238_PDR_2014_2020.pdf

Pagina 36

1.3.5 Contextul Județului Cluj Strategia de dezvoltare durabilă a mediu și creșterea standardului de viață județului Cluj reprezintă un document de regional. politici publice care a luat în considerare și Obiectivele specifice sunt următoarele: a integrat următoarele aspecte: tendințele  Creșterea atractivității regiunii prin actuale și cele de perspectivă în dezvoltarea îmbunătățirea competivității județului Cluj; problemele majore și activităților inovatoare în scopul potențialul de dezvoltare care, prin obținerii unor produse cu valoare mobilizarea sa, ar putea contribui la adăugată ridicată; rezolvarea acestora; strategiile sectoriale și  Creșterea accesibilității regiunii prin comprehensive relevante pentru îmbunătățirea infrastructurilor dezvoltarea județului Cluj; planurile și regionale ca suport pentru susținerea proiectele de mare anvergură care activităților economice și sociale și influențează dezvoltarea județului Cluj; polii de dezvoltare a regiunii; liniile directoare privind dezvoltarea  Dezvoltarea resurselor umane pentru regională și națională; liniile directoare ale creșterea gradului de ocupare pe piața documentelor strategice și de politici muncii, prin modernizarea sectoriale la nivelul Uniunii Europene învățământului, dezvoltarea de abilități („UE”); aspecte majore care marchează antreprenoriale și promovarea educației dezvoltarea UE și a euroregiunii; alte adulților și a formării continue; documente care vor fi identificate pe  Promovarea dezvoltării durabile și parcursul procesului ca fiind relevante diversificarea activităților din mediul pentru strategia județului Cluj. rural Obiectivul general al Strategiei de  Asistență tehnică. Dezvoltare este creșterea economiei regionale prin dezvoltare policentrică și specializare funcțională pentru diminuarea dispariților intra–regionale, respectiv interregionale, la nivel economic, social și de 1.3.6 Programul Operațional Regional (P.O.R.) Programul Operațional Regional își impuse de necesitatea modernizării propune să asigure continuitatea viziunii economiilor regionale românești, în strategice privind dezvoltarea regională în concordanță cu politica de coeziune a UE și România, prin completarea și dezvoltarea cu țintele de atins în contextul Strategiei direcțiilor și priorităților de dezvoltare Europa 2020, privind investițiile în regională. Sunt încă de actualitate nevoile tehnologii moderne, servicii și creșterea de dezvoltare a anumitor tipuri de competitivității. infrastructuri – de transport, educațională, În luna februarie 2019, a avut loc la de sănătate – completate cu priorități noi, Suceava întâlnirea Comitetului de

Pagina 37

Monitorizare a Programului Operațional pentru stabilirea unor planuri detaliate de Regional. În cadrul acestuia, a fost acțiune (responsabili și termen limită) prezentat faptul că la nivel național pentru fiecare condiție favorabilă. pregătirea perioadei de programare 20212027, pentru Programul Operațional Pe data de 20 decembrie 2018, au fost Regional, a fost marcată de următoarele aprobate patru memorandumuri cu privire demersuri: la implementarea planurilor de acțiune În septembrie 2018, a fost adoptat pentru îndeplinirea condițiilor favorizante Memorandumul Guvernului: „Pregătirea în următoarele domenii: documentelor naționale de programare a finanțelor din fonduri europene post 2020”,  Incluziune socială și reducerea ce a avut ca obiectiv stabilirea de termene sărăciei; și responsabilități pentru elaborarea  Politici active privind piața forței de documentelor strategice/ planurilor de muncă; măsuri sectoriale naționale post 2020 (cu  Egalitatea de gen; accent pe întreprinderea condițiilor  Sănătatea. favorizante). În septembrie și noiembrie 2018, Ministerul Fondurilor Europene a organizat întâlniri bilaterale cu ministerele de resort responsabile de îndeplinirea condițiilor 1.4 CADRU LEGISLATIV PENTRU ELABORAREA STRATEGIEI DE DEZVOLTARE Legislația europeană și documentele  Directiva Operațională pentru strategice care au guvernat procesul de Securitatea Socială realizare a Strategiei locale de dezvoltare a  Strategia Europeană de Ocupare comunei Izvoru Crișului au fost:  European Charter of Local Self-  Strategia de la Lisabona a Comisiei Government Europene Revizuită  Condiționalități ex-ante pentru  Politica de coeziune în sprijinul accesarea fondurilor europene creșterii economice și al locurilor 2014-2020 în România de muncă – Orientări  Coordonatele majore ale procesului  Strategia Europeană de Ocupare de programare al fondurilor  Noua Strategie de Sănătate a europene 2014-2020 în România Comunității Europene  Diagrama cadrului partenerial în  Programul de Acțiuni al România Comunității Europene în domeniul  Politica de Coeziune a UE 2014- sănătății și protecției 2020  Cartea Drepturilor Fundamentale  Strategia Europa 2020 – O strategie în Uniunea Europeană europeană pentru o creștere  Declarația Universală a inteligentă, ecologică și favorabilă Drepturilor Copilului incluziunii  Directiva pentru Tratament Egal

Pagina 38

 Programul Național de Reformă al dezvoltare regională, Fondul social României 2011-2013 european și Fondul de coeziune și  Programul de Convergență al de abrogare a Regulamentului (CE) României 2011-2014 nr. 1083/2006  Recomandarea privind Programul  Rezumat propunere de regulament național de reformă din 2011 al pentru modificarea Regulament României și de emitere a unui aviz (CE) nr. 1080/2006 al Consiliului privind Programul de  Propunere de REGULAMENT Convergență actualizat al României privind dispozițiile specifice pentru perioada 2011-2014 aplicabile Fondului european de dezvoltare regională și obiectivului Alte reglementări și documente referitor la investițiile pentru comunitare relevante avute în vedere la creștere economică și ocuparea elaborarea strategiei sunt: forței de muncă și de abrogare a  REGULAMENTUL (UE, Regulamentului (CE) nr. 1080/2006 EURATOM) nr. 966/2012 al  Rezumatul studiului de impact Parlamentului European și al privind înlocuirea Regulamentului Consiliului din 25 octombrie 2012 (CE) nr. 1081/2006 privind normele financiare  Propunere de REGULAMENT aplicabile bugetului general al privind Fndul Social European și Uniunii și de abrogare a de abrograre a Regulamentului Regulamentului (CE, EURATOM) (CE) nr. 1081/2006 nr. 1605/2002 al Consiliului  Rezumat propunere de regulament  REGULAMENTUL delegat (UE) al pentru modificarea Regulamentului Comisiei din 29.10.2012 privind (CE) nr. 1084/2006 normele de aplicare a  Propunere de REGULAMENT Regulamentului (UE) privind Fondul de coeziune și de Parlamentului European și al abrograre a Regulamentului (CE) Consiliului privind normele nr. 1084/2006 financiare aplicabile bugetului  Rezumat propunere de Regulament general al Uniunii – Cooperare teritorială europeană  Rezumatul studiului de impact 2014-2020 privind înlocuirea Regulamentului  Propunerere REGULAMENT (CE) nr. 1083/2006 privind dispozitii specifice pentru  Propunere de REGULAMENT de sprijinul din partea Fondului stabilire a unor dispoziții comune Eurpean de dezvoltare regională privind Fondul european de pentru obiectivul de cooperare dezvoltare regională, Fondul social teritorială europeană european, Fondul de coeziune,  Rezumat propunere Regulament – Fondul european agricol pentru Grupările europene de coperare dezvoltare rurală și Fondul teritorială (GECT) european pentru pescuit și afaceri  Propunere REGULAMENT de maritime, care fac obiectul cadrului modificare a Regulamentului (CE) strategic comun, precum și de nr. 1082/2006 al Parlamentului stabilire a unor dispoziții generale European și al Consiliului din 5 privind Fondul european de iulie 2006 privind o grupare

Pagina 39

europeană de cooperare (GECT) în co-finațate de către Fondurile ceea ce privește clarificarea, Structurale simplificarea și îmbunătățirea  Regulamentul Consiliului constituirii și punerii în aplicare a Comunității Europene nr. unor astfel de grupări 1783/1999 privind Fondul  Al treilea raport de Coeziune – Un European de Dezvoltare Regională nou parteneriat pentru coeziune,  Regulamentul Consiliului 2004 Comunității Europene nr.  Regulamentul Consiliului 1784/1999 privind Fondul Social Comunității Europene nr. European 1260/1999 privind prevederile  Proiectele de regulamente generale ale Fondurilor Structurale comunitare privind  Ghidul Comisiei Europene pentru managementului Fondurilor elaborarea Planurilor și Structurale și de Coeziune în Documentelor de Programare perioada 2007-2013 pentru Fondurile Structurale  Proiectul Regulamentului  Regulamentul Consiliului Parlamentului European și Comunității Europene nr. Consiliului UE pentru Fondul 1260/1999 privind prevederile Social European generale ale Fondurilor Structurale  Proiectul Regulamentului  Ghidul Comisiei Europene pentru Parlamentului European și elaborarea Planurilor și Consiliului UE pentru Fondul Documentelor de Programare European de Dezvoltare Regională pentru Fondurile Structurale  Proiectul Regulamentului  Regulamentul Consiliului Parlamentului European și Comunității Europene nr. Consiliului UE pentru Fondul 1685/2000 privind regului detaliate Social European pentru implementarea Regulamentului 1260/1999 în ceea ce privește eligibilitatea cheltuielilor aferente operațiunilor 1.5 SCOPUL STRATEGIEI DE DEZVOLTARE LOCALĂ Strategiile de dezvoltare fac pe termen mediu și lung care sunt direcțiile posibilă coordonarea activă a proceselor de și domeniile spre care se orientează efortul dezvoltare care au loc în teritoriu, luarea în de dezvoltare al comunității. Strategia a considerare a caracteristicilor locale, a fost elaborată printr-un process participativ schimbărilor din mediul exterior și fac al comunității locale în concordanță cu posibilă abordarea proactivă, realizată într- prioritățile naționale de dezvoltare cuprinse un mod inovativ, a proceselor de dezvoltare în Planul Național de Dezvoltare. Aici ne teritorială. Strategia locală de dezvoltare regăsim aspirațiile, dorințele și eforturile în durabilă a comunei Izvoru Crișului clarifică transformarea comunei Izvoru Crișului în cel mai dorit loc în care oricine ar dori să

Pagina 40

trăiască o viața sănătoasă, îndreptată spre Strategia de Dezvoltare Locală se valorile de familie, cu grijă și respect pentru adresează cetățenilor comunei Izvoru viitorul generațiilor viitoare. În Strategia de Crișului, care și-au arătat interesul pentru dezvoltare a comunei Izvoru Crișului vor fi obiectivele prezentei strategii și pe care le cuprinse: obiectivele propuse pentru susținem, așa cum reiese din consultarea realizare, se vor determina cele mai prin chestionar a locuitorilor comunei. potrivite acțiuni pentru atingerea lor, Principalele obiective ale dezvoltarii grupurile de interes necesare pentru durabile ale comunei Izvoru Crișului implementare, se vor stabili atribuțiile, constau în: responsabilitățiile și perioada de realizare a viziunii formulate. Obiectivele strategiei de  dezvoltarea infrastructurii de bază a dezvoltare durabilă constau în: comunei;  protecția mediului;  direcționarea comunei spre dezvoltare  întarirea coeziunii sociale și reducerea economică cu scopul de a crea mai sărăciei; multe locuri de muncă;  regenerare rurală.  dezvoltarea unui proces comun de organizare pentru a stabili prioritățile comunității, strategia și acțiunile sale;  sprijinirea autorităților publice locale în prezentarea strategiilor financiare și de investiții;  eficientizarea managementului. Scopul urmărit în elaborarea unei strategii de dezvoltare durabilă poate fi:  Formarea unei viziuni adecvate contextului extern și intern pentru dezvoltarea durabilă a microregiunii pe termen mediu/lung  Stabilirea unui sistem de obiecte și măsuri asociate corelate cu viziunea formulată  Creșterea unui parteneriat consistent pentru validarea strategiei și implementarea acesteia  Îndeplinirea rolului de document cadru pentru atragerea de fonduri necesare dezvoltării durabile a zonei 1.6 METODOLOGIA DE ELABORARE A STRATEGIEI Strategiile de dezvoltare fac strategie de dezvoltare locală și-a găsit, cel posibilă coordonarea activă a proceselor de puțin până în prezent, o aplicabilitate dezvoltare care au loc în teritoriu, luarea în practică redusă pentru cei implicați în considerare a caracteristicilor locale, a procesele de dezvoltare comunitară. Acest schimbărilor din mediul exterior și fac concept este utilizat tot mai des în literatura posibilă abordarea proactivă, realizată într- de specialitate. Chiar și aici se poate un mod inovativ, a proceselor de dezvoltare observa o anumită rezervă față de acesta, teritorială. În România conceptul de rezervă datorată probabil unor obișnuințe

Pagina 41

rămase din perioada în care dezvoltarea Caracterul flexibil al strategiilor de locală nu era coordonată la nivel local, pe dezvoltare locală vine în sprijinul faptului baza unei strategii care să diferențieze că acestea avantajează sisteme care se diferite alternative de dezvoltare, ci încadra adaptează în permanență condițiilor externe comunitățile într-un plan general de și modificării situației interne. dezvoltare elaborat la nivel central. Mai mult, în acest plan general de dezvoltare se O strategie nu doar reacționează la fixau obiective de atins și nu se gândea în schimbări, prin faptul că ia în considerare termeni de programe care urmau să fie influențele diferiților factori interni și/sau implementate și care necesitau o abordare externi ai regiunii țintă, dar conține si multidimensională a problemei vizate. elemente proactive, construind posibile Elaborarea strategiilor de dezvoltare locală planuri și programe ce urmează a fi aplicate și micro-regională reprezintă unul din pașii pentru diferite situații ce ar apare pe cei mai importanți care susțin procesele de parcurs. Principiul acțiunii care stă la baza dezvoltare locală și micro-regională. În unei strategii de dezvoltare se datorează esență, acest tip de strategie clarifică pe faptului că ea este compusă de programe, a termen mediu și lung care sunt direcțiile și căror aplicare implică acțiune concretă domeniile spre care se orientează efortul de direcționată spre îmbunătățirea situației dezvoltare al comunității. Strategiile de regiunii țintă. Orientarea spre schimbare dezvoltare locală sunt caracterizate de cel reiese din faptul că strategiile urmăresc puțin șapte trăsături care le recomandă elaborarea unui pachet de programe care, managerilor de la nivel local responsabili odată implementate, să ducă la schimbare cu acest domeniu. Cele șapte caracteristici pe plan social, la o mai bună valorificare a ale strategiilor sunt: potențialului local, precum și orientarea activităților de dezvoltare în concordanță imagine asupra viitorului, cu procesele înregistrate pe plan local. creativitate, flexibilitate, activitate, O ultimă caracteristică ar fi aceea că scopul create pentru acțiune, planificării strategice este orientat spre orientare spre schimbare, atingerea unei dezvoltări durabile. orientare spre un câștig durabil. Conceptul de dezvoltare durabilă a devenit tot mai important în ultimii ani o dată cu Prin prima caracteristică se înțelege că evaluările finale realizate pentru multe strategia este elaborată având în vedere programe internaționale orientate spre viitorul regiunii pentru care aceasta este susținerea dezvoltării locale. Au existat destinată. Astfel, strategia este parte a multe situații în care, odată cu încheierea gândirii pe termen lung asupra viitorului acordării ajutorului internațional, regiunii în cauză. comunitățile care au constituit grupul țintă ale acestor programe nu au reușit, în multe Creativitatea vizează faptul că prin cazuri, să-și mențină nivelul de dezvoltare intermediul strategiei sunt prezentate atins deja, necum să înregistreze o creștere. alternativele, posibilele scenarii de În consecință, dezvoltarea durabilă a dezvoltare gândite astfel încât să se ia în devenit o componentă importantă a considerare cât mai mult din potențialul de strategiilor de dezvoltare locală și dezvoltare al regiunii. regională, iar programele de dezvoltare locală propuse finanțatorilor internaționali

Pagina 42

sunt evaluate în funcție și de această O a doua parte a etapei introductive constă caracteristică. în încadrarea unității/ unităților administrative pentru care se realizează În procesul elaborării și implementării strategia în spațiul geografic-istoric strategiilor de dezvoltare locală sunt național și regional. Etapa introductivă este implicați următorii actori de pe plan local: necesară deoarece orice strategie elaborată trebuie integrată în alte documente • administrația publică locală, programatice existente la nivele superioare • comunitatea locală, sau macro-nivele. Următoarea etapă • firme private, identificată de noi în cadrul acestei acțiuni • reprezentanții societății civile. constă din diagnoza și analiza principalilor indicatori statistici din localitatea, microImplementarea cu succes a proiectelor de regiunea sau regiunea pentru care se dezvoltare comunitară presupune realizează strategia de dezvoltare. parteneriatul între actorii mai sus menționați. Un rol aparte îl are însă Principiul de bază pe care s-a clădit administrația publică locală, care participă Strategia Locală de Dezvoltare Durabilă a atât în faza de elaborare dar și în cea de comunei Izvoru Crișului pe perioada 2021 - implementare a inițiativelor de dezvoltare 2027 constă în faptul că acest document locală. Prin aplicarea în practică a celor trebuie să răspundă aspirațiilor comunității șapte principii, colaboratorii fundației locale. Încă din procesul de elaborare s-a Civitas pentru o Societate Civilă au ținut cont de interesele comunității, care au elaborat un model de strategie de fost exprimate prin intermediul sondajului dezvoltare cu un grad de aplicabilitate de opinie și se regăsesc în portofoliul de practică însemnat, model care a fost testat proiecte prioritare ale comunei și în activitatea de teren a colaboratorilor fundației. În cadrul acestui model au fost Strategiile de dezvoltare fac posibilă diferențiate șase etape. Parcurgerea lor este coordonarea activă a proceselor de absolut necesară pentru finalizarea practică dezvoltare care au loc în teritoriu, luarea în a unui plan de dezvoltare locală/micro- considerare a caracteristicilor locale, a regională/regională. schimbărilor din mediul exterior și fac posibilă abordarea proactivă, realizată întrOrice strategie de dezvoltare locală/micro- un mod inovativ, a proceselor de dezvoltare regională/regională trebuie să includă o teritorială. etapă introductivă care cuprinde două părți: prezentarea principalelor programe Realizarea strategiei de dezvoltare locală se internaționale și o scurtă prezentare a zonei poate construi pe baza răspunsurilor la țintă. următoarele întrebări fundamentale: Prima parte cuprinde prezentarea  Ce ne propunem? principalelor programe/ strategii europene  Ce informații deținem? și naționale în domeniul dezvoltării  Unde vrem să ajungem? comunitare: dezvoltare regională și  Cum ne folosim de informațiile pe dezvoltare locală (aici includem care le avem ca să obținem ce ne Programele de dezvoltare propunem? naționale/regionale, Programe de  Ce măsuri trebuie să luăm și care este dezvoltare rurală, cărțile verzi ale modul de acțiune pentru a ajunge la dezvoltării regionale și rurale, etc.). nivelul dorit?

Pagina 43

 Care va fi rezultatul? locală sunt implicați următorii actori de pe plan local: Răspunsurile la aceste întrebări se  Administrația publică locală pot grupa în faze, creând astfel un sistem  Comunitatea locală bine pus la punct.  Firme private  Reprezentanții societății civile În procesul elaborării și implementării strategiilor de dezvoltare 2014 – 2020, Programul de Dezvoltare FAZA 1 – COLECTAREA DATELOR ȘI Regională Nord-Vest 2014 – 2020, în faza ANALIZA ACESTORA de draft, Programul de Convergență România 2011 – 2014, Strategia Europa Această fază constă în diagnoza și 2020, precum și date statistice. analiza principalilor indicatori statistici din În această primă fază se urmărește: comuna Izvoru Crișului. Principalele date  Determinarea bazei economice trebuie să vizeze informații privind:  Evaluarea structurii pieței forței de  O prezentare sucintă a zonei muncă  Datele fizico-geografice  Evaluarea nevoilor pieței forței de  Caracteristicile generale ale muncă economiei  Examinarea oportunităților și a  Domeniul Social constrângerilor dezvoltării economice  Caracteristicile mediului.  Examinarea/evaluarea capacității Începerea demersului de planificare instituționale locale. presupune studierea materialelor existente Etapa culegerii datelor este una despre comunitate. Documentele care au extrem de importantă pentru întreg ajutat pentru începerea adunării datelor procesul elaborării strategiei de dezvoltare sunt: locală. Adunarea datelor se realizează pe  Planul urbanistic general/planurile două niveluri: urbanistice zonale  Culegerea datelor direct de la cei pentru  Strategia elaborată în trecut pentru care se elaborează strategia de ani 2014-2020. dezvoltare. În această fază este  Alte planuri/proiecte. important ca viitorul beneficiar să Pentru orice comunitate dintr-o regiune, completeze (cât mai exact și folosind documentele de referință în elaborarea unei date cât mai recente) formularul strategii de dezvoltare locală sunt: Planul de privind evaluarea localității sau a zonei Dezvoltare Regională, Strategia de pentru care se elaborează planul de Dezvoltare Județeană, Planul de Amenajare dezvoltare. a Teritoriului Național, strategia GAL-ului  Documentarea care se face folosind din care comuna face parte. surse statistice oficiale, cum ar fi: Prin urmare, pentru colectarea de informații anuare statistice, baze de date ale cu privire la prezentarea comunei, s-au comisiilor județene sau naționale de studiat Strategia de Dezvoltare GAL statistică, alte surse și statistici oficiale. Câmpia Transilvaniei, Strategia de Acest tip de date ne permite o încadrare Dezvoltare a Județului Cluj pentru perioada mai bună a zonei într-un context mai larg.

Pagina 44

La această cercetare au participat un număr a) Obiective strategice de dezvoltare de 250 persoane. Rezultatul cercetării a b) Obiective operaționale. constat într-un raport de cercetare care Primul punct cuprinde: enumerarea cuprinde o secțiune de probleme și efecte obiectivelor pentru care a fost elaborată identificate ale acestora, precum și ilustrare strategia; menționarea metodologiei de grafică sau tabelară a rezultatelor obținute. elaborare și a agenților de dezvoltare locală implicați în procesul elaborării strategiei de Cercetarea calitativă desfășurată a survenit dezvoltare, precum și identificarea câtorva din necesitatea unei formulări mai exacte a domenii strategice de dezvoltare. Aceste problemelor investigate, prin obținerea de domenii vor fi utilizate cu prioritate și in informații de la persoane care dețin identificarea obiectivelor operaționale. experiența și cunoștințele necesare. Acest La al doilea punct al acestei faze sunt tip de cercetare nu vizează cuantificarea prezentate obiectivele operaționale de reacțiilor persoanelor investigate și nici nu dezvoltare în teritoriul supus investigației. poate fi supusă unor interpretări de natură Programul operativ de dezvoltare locală statistică, ci urmărește explorarea și trebuie gândit de către grupul de lucru ca înțelegerea atitudinilor, comportamentelor, un sistem coerent privind dezvoltarea motivațiilor. A fost elaborat un chestionar localității/micro-regiunii/regiunii. în care participanții sunt încurajați să își În alegerea subprogramelor, cel mai exprime liber propriile opinii față de important considerent trebuie să fie principalele teme supuse discuției. Pe baza inițierea unor proiecte de dezvoltare chestionarelor completate a fost realizată convergente în vederea atingerii analiza datelor. obiectivelor stabilite. Condiția de bază Plecând de la această bază de date pentru dezvoltare locală este păstrarea urmează un alt pas important pentru tradițiilor economice și sociale comunitare. elaborarea planului de dezvoltare și anume Astfel se ajunge la situația în care, pe baza analiza SWOT. Specificul analizei SWOT realității existente se pun bazele dezvoltării este că acesta oferă un tablou cuprinzător durabile a comunității. ce prezintă punctele tari și punctele slabe – elemente interne precum și oportunitățile și FAZA 3 – SELECTAREA PROIECTELOR DE amenințările din mediul exterior. DEZVOLTARE LOCALĂ FAZA 2 – STABILIREA STRATEGIEI DE În această fază sunt prevăzute DEZVOLTARE LOCALĂ programele și proiectele de dezvoltare care vor fi incluse în strategia de dezvoltare. Ele Această fază cuprinde stabilirea sunt grupate în mai multe scenarii, funcție scopurilor și criteriilor de dezvoltare, de gradul de implicare a agențiilor de identificarea posibilităților de acțiune, dezvoltare, de perioada necesară pentru respectiv dezvoltarea unei strategii pe implementare și de locul acestora pe agenda obiective operaționale de dezvoltare. persoanelor sau a organizațiilor însărcinate În urma analizei SWOT sunt cu implementarea lor. Aici au loc: identificate punctele forte și cele slabe, • identificarea proiectelor de dezvoltare oportunitățile de dezvoltare, dar și posibile pericolele existente la nivelul comunității • evaluarea viabilității proiectelor Izvoru Crișului. La acest capitol în - din punct de vedere al comunității elaborarea strategiilor de dezvoltare am - al plasării inclus două puncte esențiale și anume: - comercial

Pagina 45

- al implementării În această fază se stabilește orarul În cadrul acestei etape se impune o pentru implementarea programului de colaborare apropiată între grupul care dezvoltare, se precizează nevoile de natură elaborează planul strategic și instituțiile financiară, respectiv se derulează administrației publice locale (APL). programul general de dezvoltare. Acest tip de colaborare are o dublă Fazele 1, 2 și 3 țin mai ales de motivație: partea de planificare strategică și intră în - grupul de experți are o anumită sarcina celor care elaborează planul de viziune în ceea ce privește politicile de dezvoltare strategică. În schimb, fazele 4, 5 finanțare pentru proiectele de dezvoltare și 6 țin mai ales de implementare. Pe lângă locală sau comunitară, agenții de dezvoltare implicați în aceste - instituțiile administrației publice activități se impune și cooptarea unor locale cunosc cel mai bine care sunt specialiști în domeniile pentru care se resursele locale (financiare și nefinanciare) elaborează aceste proiecte de dezvoltare care pot fi alocate în cadrul unor proiecte locală. Aceștia trebuie să fie în măsură să de dezvoltare. precizeze detaliile de natură tehnică și financiară care să asigure condițiile pentru FAZA 4 – CONSTRUCȚIA PLANURILOR DE implementarea proiectelor, dar și să susțină ACȚIUNE autoritățile locale, agenții de dezvoltare locală în vederea construirii capacității Această fază cuprinde următoarele puncte: locale de aplicare practică a programelor • pre-evaluarea rezultatelor proiectelor, cuprinse în strategia de dezvoltare. • menționarea nevoilor pentru realizarea Strategia de dezvoltare locală a proiectului, comunei Izvoru Crișului va fi instrumentul • menționarea alternativelor financiare. de lucru al administrației publice locale, agreat de întreaga comunitate locală, care FAZA 5 – SPECIFICAREA DETALIILOR DIN va orienta gândirea, decizia și acțiunea PROIECTE către obiective superioare sau către premisele obiectivelor, fără ca pe parcurs Aici au loc: să existe abateri datorate urgențelor sau • pregătirea planurilor de dezvoltare, avantajelor și dezavantajelor ce pot • realizarea studiilor de fezabilitate interveni în anumite momente. detaliate, Strategia de dezvoltare locală se • dezvoltarea, monitorizarea și evaluarea dorește a fi un ghid de prezentare a tuturor programului. obiectivelor de dezvoltare, indicând totodată direcțiile de dezvoltare specifice, și în final detaliate în acțiuni punctuale ce FAZA 6 – PREGĂTIREA PLANULUI DE se vor constitui ca viitoare proiecte ale DEZVOLTARE GENERAL ȘI IMPLEMENTAREA administrației publice locale. CAPITOLUL II PREZENTAREA GENERALĂ A COMUNEI IZVORU CRIȘULUI

Pagina 46

„Veșnicia s-a născut la sat” 2.1 ISTORIC, TRADIȚII ȘI AȘEZARE GEOGRAFICĂ 2.1.1 Istoric Comuna Izvoru Crișului este o veche vatră de civilizație și cultură cu o istorie ce datează din cele mai vechi timpuri, aici locuind oameni harnici care prin munca si abnegația lor au marcat aceste meleaguri conferind continuitate viețuirii in zonă. Fotografie a vechii comune De asemenea, pe traseul drumului roman de la Napoca la Bologa, pe terasă se află cărămizi și țigle romane, iar în apropiere au fost găsite monede bătute de Gordian III. Natura sitului este incertă Vedere generală comuna Izvoru Crișului putând fi ori "villa rustica" ori o stație de poștă. Un alt factor evident ar fi culturile de Izvoru Crișului a fost menționat pomi fructiferi găsite, fapt ce demonstrează documentar în anul 1276. Este un renumit existența unor așezări omenești, dar și centru de prelucrare artistică a lemnului și îndeletnicirea de bază a acestor locuitori. al creației artistice populare tradiționale. Geografia locului a fost încă din cele mai Păstrează, nealterat de secole, tradițiile și vechi timpuri prielnică pentru culturile de obiceiurile caracteristice zonei Kalotaszeg. pomi fructiferi. Drumul care duce spre Existența primelor așezări omenești pe acest loc se numește „Szőlők útja" (drumul aceste meleaguri nu este atestată viilor) în ciuda faptului că în prezent în documentar, iar datele existente s-au cules zona respectivă nu se mai găsesc plantații numai pe cale orală (în majoritatea lor) și de viță-de-vie. după denumiri topice. De exemplu, s-a constatat că în secolul trecut trăiau oameni care denumeau o parte de hotar "Ordományos" ceea ce demonstrează existența unor așezări omenești în acest hotar. Cuvântul respectiv însemna „Ordomváros"(oraș).

Pagina 47

Localitatea Izvoru Crișului, cu denumirea de „Körösfő” este atestată documentar În timp populația locului s-a specializat în pentru prima dată în anul 1276 sub numele modelarea lemnului și a derivatelor de „Tera Crysfeu". În aceleași documente acestuia, în timp meșteșugul fiind ridicat la se amintește de 38 de familii care dețineau rangul de artă-artizanat. Localitatea Izvoru vaste întinderi de teren agricol - moșii. În Crișului este amintită în documentele zonei limba maghiară este o practică uzuală ca ca fiind locul unde încă din cele mai vechi locul de unde izvorăște un râu, o apă timpuri s-a dezvoltat "industria mică" din curgătoare să fie denumit cu apelativul cooperația meșteșugărească și mici ateliere "Fő", nu în sens de principal ci în sens de ce produceau butoaie, ciubere și umerașe. "Cap" (Capătul Crișului). În decursul Prima atestare documentară a satului timpului localitatea poartă denumiri diferite Nadășu apare în 1464 sub denumirea de legate de râul Criș. „Nadăș", aproape identică cu cea de azi. Documentele scrise în limba latină în care a Din punct de vedere etnografic, demografic fost menționată această așezare omenească și sociologic satul Nadăș apare ca o insulă vorbesc despre faptul că locuitorii acestui izolată prin însăși poziția sa. În 1873 se sat au fost iobagi. Satul, cu teritoriul înființează prima școală rurală de stat. înconjurător, a aparținut moșiei episcopului Biserica ortodoxă este din lemn și datează romano-catolic din Transilvania. Era un sat din 1720. de iobagi, așa cum arată documentele Prima mențiune documentară a satului ulterioare din 1443 și 1504. După 1600 Nearșova o găsim în 1391 sub denumirea comuna aparține moșierului Bánffy din de posesia „regalis Nearzo". Denumirea Gilău, iar în decursul secolelor ea a fost este schimbată succesiv în decursul anilor vândută și donată de mai multe ori. până când se ajunge la cea de Niarșova și Arta meșteșugului în localitate își are apoi la Nearșova. originile în anul 1880 când un profesor Satul Șaula este atestat documentar prima german din Huedin a luat ca și ucenici dată sub denumirea de „Villa Shulath" în câțiva oameni din sat pe care care i-a anul 1219. În anul 1391 îl găsim în învățat să lucreze cu strungul pentru lemn, documentele vremii ca „Posesis regalis modelând astfel picioarele scaunelor și Salausara". O denumire mai semnificativă meselor. Valorificarea produselor obținute care atestă de fapt și o dezvoltare mai mare din lemn începe prin anul 1900. a localității în acel timp este cea de “Saar Vasar” adică “târg noroios”. Meșter popular 2.1.2 Tradiții

Pagina 48

Identitatea culturală a satului local, mediul rural fiind însă cel care încă reprezintă o importantă sursă pentru reușește să conserve elementele populare și dezvoltarea locală și este caracterizată de tradițiile transmise. Autenticitatea traiului un patrimoniu cultural material și imaterial la țară derivă din dorința oamenilor din divers. Moștenirea culturală este o sursă mediul rural de a păstra și a transmite mai însemnată de evoluție atât la nivel regional, departe reguli și obiceiuri din moșicât și local, capitalul simbolic fiind esențial strămoși către generațiile tinere. Satul pentru identitatea culturală reprezentată tradițional a trecut peste perioade istorice prin valori, obiceiuri, îndeletniciri, credințe dificile, printre care se numără și și simboluri împărtășite de comunitate. comunismul, în care identitatea rurală și Sprijinirea conservării patrimoniului local multe dintre meseriile tradiționale și a tradițiilor este extrem de importantă și dispăruseră aproape total. Chiar dacă în ceea ce privește dezvoltarea economică a migrația de la sat la oraș a avut consecințe zonelor rurale. Serviciile agroturistice, negative asupra culturii rurale, în multe meșteșugăritul și activitățile tradiționale dintre regiunile istorice ale țării au existat pot fi o modalitate de promovare și creștere familii care încearcă și astăzi să mențină a atractivității satelor, cu un efect pozitiv activitățile tipic rurale, cum sunt țesutul, asupra atragerii turiștilor și cu beneficii cioplitul, munca la câmp, dar și ritualuri și economice pentru populația locală. sărbători cu o semnificație profundă pentru Patrimoniul cultural reprezintă o cei care au crescut în acest spirit și pentru mărturie și o expresie a valorilor, cei care îl descoperă și sunt încântați de credințelor, cunoștințelor și tradițiilor care frumusețea moștenirilor culturale. Pe lângă au rezultat de-a lungul timpului din creațiile populare (doine, balade, basme și interacțiunea factorilor umani cu cei legende, proverbe și zicători sau poezii), naturali. Acesta se află într-o evoluție cultura tradițională mai cuprinde și arta continuă și contribuie fundamental la meșteșugărească, cea care presupune dezvoltarea umană și creșterea calității ceramica, obiectele din lemn, țesăturile, vieții colective. În fond, patrimoniul broderiile și, nu în ultimul rând, bucătăria cultural ne încântă și inspiră generațiile tipic românească, atât de mult apreciată de vechi și noi în călătoria lor spre cunoaștere. fiecare turist care ne trece granița. De-a Așadar, este o comoară care trebuie lungul timpului, redescoperirea tradițiilor protejată ca atare. Acest domeniu este o culturale a determinat păstrarea și resursă esențială pentru identitatea valorificarea acestora prin punerea în României și pentru dezvoltarea unei scenă, reconsolidări arhitecturale, purtarea societați a păcii și a stabilității, bazate pe straielor populare, arta populară și culinară, respectul drepturilor omului, a democrației promovarea acestora în mass-media și a statului de drept. Participarea activă și națională și locală și prin organizarea gestionarea modernă a acestei resurse diferitelor evenimente care au reunit strategice adaugă comunității plus valoare comunitățile interesate de moștenirile economică, socială și culturală. culturale și au atras atenția și altor categorii de public asupra importanței păstrării Conservarea moștenirii culturale culturii românești. Folclorul poate fi Fiecare element al culturii românești conservat, în primul rând, prin cultivarea reprezintă o moștenire a poporului nostru unui sentiment de respect și apartenență, care trebuie transmisă și generațiilor conștientizarea valorii pe care o are cultura viitoare. Valorile culturale ale României tradițională în identitatea neamului sunt păstrate cu sfințenie mai ales la nivel românesc și educarea în acest spirit a

Pagina 49

copiilor din familia românească, dar și prin de bivoli cu coarnele încovoiate, fac parte intermediul liderilor, al persoanelor din peisaj. Alături de secuime, Țara publice, al diferitelor organizații Călatei are o populație maghiară neguvernamentale sau al administrațiilor consistentă, care locuiește de secole pe publice. aceste meleaguri alături de români. Oricât de grăbit ar fi cel ce Toate acestea, precum și multe alte călătorește pe drumul european E60, de la particularități, fac ca această zonă a Oradea la Cluj sau invers, nu poate să nu Călatei să fie unică în Ardeal și în Europa remarce satul Izvoru Crișului, centrul pentru că aici sunt încă păstrate portul administrativ al comunei omonime. popular și tradițiile. Zecile de magazine înșirate de-a Aici sărbătorile au ceva din lungul șoselei, care având obiecte de atmosfera poveștilor bunicilor: artizanat, fac ca satul să fie de neconfundat.  Crăciunul cu colindele sale Însă, această imagine este doar o mică și Vicleimul parte a ceea ce înseamnă comuna Izvoru  Grupurile de flăcăi care Crișului și zonele învecinate; este precum merg la stropit de Paști vârful unui aisberg, căci cel care se va opri  Nunțile aici, și va cutreiera pe îndelete locurile va fi  Balul strugurelui răsplătit cu descoperirea unor adevărate comori ascunse, iar ospitalitatea oamenilor În vremea sărbătorilor religioase de aici va face ca șederea să fie oamenii se îmbrăcau în portul lor memorabilă. tradițional, vestit pentru culorile vii și formele spectaculoase și mergeau la biserică, iar în fiecare casă gospodinele pregăteau gustoase mâncăruri tradiționale. Un rol deosebit de important în păstrarea acestei moșteniri culturale bogate au avut-o bisericile, căci ele au fost păstrătoarele vieții spirituale pe aceste meleaguri, de-a lungul timpului. Tradițiile locale se regăsesc azi în Magazine de artizanat noile forme de artizanat practicate pe scară Vedere de ansamblu largă de locuitorii comunei Izvoru Crișului Satele comunei Izvoru Crișului fac și zonele învecinate: obiecte și mobilier parte din regiunea etnografică a Călatei din lemn cioplit și sculptat, perini și (Kalotaszeg în limba maghiară). Țara albituri brodate de mână, haine, etc. Călatei se deosebește de toate celelalte În Țara Călatei satele sunt așezate regiuni ale Ardealului. Aici poți vedea pe pe văi sau la confluența acestora. Casele câte o colină, dominând satul, vechi din această zonă aparțin ca structură biserici albe din piatră, acoperite cu tipului bazinului carpatic, cu camerele șindrile, cu tavanele pictate din lemn înșirate de-a lungul aceleiași axe, dar au o casetat, și cu inconfundabilele turnuri cu serie de elemente care le deosebesc. acoperișuri înalte. Alteori, poți admira Casele tradiționale sunt construite pe două biserici din lemn ascunse prin livezi, case nivele constituite din beciul înalt, îngropat cu târnaț de lemn și acoperișuri cu și casa de sus. De-a lungul casei se elaborate decorații de lemn. Oameni dezvoltă târnațul și prispa. purtând straie tradiționale și turme negre

Pagina 50

Întreaga casă se sprijină pe o fundație facută din piatră locală (calcar sau alabastru) moale și ușor de prelucrat. Pereții caselor sunt realizați din piatră cioplită lipită cu lut sau din bârne din lemn îmbinate la capete. Aceste ziduri erau acoperite cu nuiele din alun împletite, acoperite cu noroi și apoi văruite. Bucătăria și camerele secundare aveau pe jos pământ bătut, iar camera principală era podită. Casele, care mai demult erau acoperite cu paie, astăzi se mai pot vedea doar la unele anexe Arhitectură tradițională gopodărești. Ulterior pentru acoperișuri s-a folosit șindrila, iar apoi țiglele ceramice. Un element important al caselor Un element specific zonei este sunt porțile, formate de obicei din doi existența pinioanelor, bogat decorate, stâlpi acoperiți și frumos colorați cu dublate de un panou de scânduri traforat în motive geometrice, florale, vegetale dar și fața, decorat și acesta cu motive vegetale figurative. În trecut, în preajma băncii de care amintesc de universul formal al lângă poartă se adunau sătenii pentru a renașterii. Pe aceste pinioane apar des discuta diferite activități legate de viața păuni, reprezentări naive ale figurilor satului. umane, îngeri sau diferite inscripții. Casele erau în mod tradițional văruite în albastru, dar în secolul trecut sătenii mai înstăriți au început să diversifice gama de culori. Poartă veche În interiorul caselor, camera tradițională (camera cea mai importantă a casei) este cel mai îngrijit și mai bogat mobilată și decorată. Tradiția acestor camere precum și mobilierul sculptat și pictat este vie și astăzi. O mare parte a mobilei era compusă din fe

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.