Document
Strategia de dezvoltare 2021-2027 -Izvoru Crisului
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 7,1 MB · modificat pe site: 18.03.2022
Pagina sursă
Cum citez acest document
Document, „Strategia de dezvoltare 2021-2027 -Izvoru Crisului”, Comuna Izvoru Crișului, jud. Cluj. Sursa: http://www.primariaizvorucrisului.ro/uploads/Transparenta/Strategia%20de%20dezvoltare%202021-2027%20%20-Izvoru%20Crisului-modificata.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/cluj/izvoru-crisului/172893-strategia-de-dezvoltare-2021-2027-izvoru-crisului, 18.11.2026)
Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ
COMUNA IZVORU CRIȘULUI
JUDEȚUL CLUJ
2021 - 2027
Pagina 2
BENEFICIAR:
Comuna Izvoru Crișului
Str. Principală, nr. 39, Izvoru Crișului, jud. Cluj
Telefon: 0264-257 140
ELABORATOR:
S.C. 2 GMG CONSTRUCT S.R.L.
Str. Gheorghe Dima, nr. 39A/34, Cluj-Napoca, jud. Cluj
Telefon: 0742 054 195
Coordonator proiect: Dir. Ing. Ghindea Marcel-Gabriel
Comunitatea este definită a fi o „entitate social – umană, ai cărei membri sunt legați
împreună prin locuirea aceluiași teritoriu și prin relații sociale constante și tradiționale”
(Gh. Geană, 1993).
Mulțumim tuturor pentru implicare!
Pagina 3
Strategia de dezvoltare locală a comunei Izvoru Crișului pentru perioada
2021 – 2027 prezintă viziunea și aspirațiile de dezvoltare ale comunității. Orice
comunitate modernă trebuie să asimileze și să promoveze o viziune strategică în
ceea ce privește dezvoltarea sa viitoare. Lipsa unei asemenea viziuni duce la o
activitate administrativă neperformantă, în cadrul careia se pot rata oportunități
și consuma irațional resurse prețioase.
Primăria a procedat la elaborarea Strategiei de Dezvoltare Locală a
comunei Izvoru Crișului pentru perioada 2021-2027, cu scopul de a demara și
finaliza proiectele prin care vom reuși să modernizăm comuna din care facem
parte cu mândrie.
Aceasta strategie de dezvoltare se dorește a fi un instrument care pune la
dispoziția tuturor celor interesați de progresul economico-social al comunei o
gândire unitară cu privire la căile de urmat, benefică pentru asigurarea unei
dezvoltări armonioase și durabile. Astfel, Strategia de dezvoltare a comunei
Izvoru Crișului este concepută a fi documentul fundamental al planului de
dezvoltare al comunei, cu rol în orientarea dezvoltării economico-sociale și în
accesarea fondurilor structurale și de coeziune ale Uniunii Europene.
În implementarea STRATEGIEI DE DEZVOLTARE A COMUNEI
IZVORU CRIȘULUI urmărim o dezvoltare durabilă care poate fi atinsă prin:
exploatarea eficientă a oportunităților de afaceri și a investițiilor directe,
dezvoltarea și modernizarea infrastructurii edilitare, mai ales a celei orientate
spre comunitatea de afaceri, pentru a valorifica resursele umane și mediul
înconjurător.
Proiectele realizate până în prezent, cât și cele viitoare au menirea de a
îmbunătăți viața locuitorilor comunei Izvoru Crișului și dorim ca întreaga
comunitate să participe, în armonie și uniune, la creșterea gradului de bunăstare.
Îndeplinirea obiectivelor prezentei strategii reprezintă scopul principal al
primarului și al tuturor compartimentelor din primărie.
Primar,
Bodis Vasile
Pagina 4
Cuprins
SUMAR EXECUTIV .................................................................................................................................. 1
I. STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILA .....................................................................3
1.1 ISTORIC................................................................................................................................... 3
1.2 CONCEPT................................................................................................................................ 5
1.3 DOCUMENTE CU CARACTER STRATEGIC REALIZATE LA NIVELURI IERARHICE
SUPERIOARE................................................................................................................................. 8
1.3.1 Contextul Global ........................................................................................................ 8
1.3.2 Contextul European ................................................................................................... 9
1.3.3 Contextul National ................................................................................................... 17
1.3.4 Contextul Regiunii Nord - Vest ................................................................................. 28
1.3.5 Contextul Județului Cluj ........................................................................................... 30
1.3.6 Programul Operațional Regional (P.O.R.) ................................................................. 30
1.4 CADRU LEGISLATIV PENTRU ELABORAREA STRATEGIEI DE DEZVOLTARE ........................ 31
1.5 SCOPUL STRATEGIEI DE DEZVOLTARE LOCALĂ .................................................................. 33
1.6 METODOLOGIA DE ELABORARE A STRATEGIEI .................................................................. 34
II. PREZENTAREA GENERALA A COMUNEI IZVORU CRIȘULUI ........................... 44
2.1 ISTORIC, TRADITII SI ASEZARE GEOGRAFICA ...................................................................... 40
2.1.1 Istoric ...................................................................................................................... 40
2.1.2 Tradiții ..................................................................................................................... 42
2.1.3 Așezarea Geografică ............................................................................................... 47
2.1.4 Relieful .................................................................................................................... 47
2.1.5 Clima ....................................................................................................................... 48
2.2 RESURSE PRIMARE SI SECUNDARE ................................................................................... 48
2.2.1 Rețea Hidrografică .................................................................................................. 48
2.3 ORGANIZAREA SPAȚIALA ................................................................................................... 49
2.3.1 Incadrarea In Teritoriu. Așezarea Geografică ........................................................... 49
2.3.2 Infrastructura ........................................................................................................... 49
2.3.3. Locuințe.................................................................................................................. 54
Patrimoniul cultural – istoric .................................................................................. 55
2.3.4 Serviciile Comunitare De Interes Public .................................................................. 59
2.4 ANALIZA PROBLEMELOR DE MEDIU .................................................................................. 55
2.5 ECONOMIA LOCALĂ ............................................................................................................ 56
2.5.1 Forța De Muncă Si Somajul ...................................................................................... 58
2.5.2 Industrie .................................................................................................................. 66
2.5.3 Agricultură............................................................................................................... 68
2.5.4 Turism ..................................................................................................................... 66
2.5.5 Spiritualitate locală .................................................................................................. 68
2.5.6 Comert Si Servicii .................................................................................................... 69
2.5.7 Dezvoltarea Edilitară ................................................................................................ 77
2.6 CAPITALUL SOCIAL............................................................................................................... 89
2.6.1 Populația .................................................................................................................. 89
2.6.2 Starea De Sănătate .................................................................................................. 85
2.6.3 Educația Formală Si Informală ................................................................................ 86
2.7 ASISTENȚĂ SOCIALĂ ........................................................................................................... 89
III. PROBLEMELE SI POTENTIALUL COMUNEI IZVORU CRIȘULUI .......................... 95
Pagina 5
3.1 COORDONATE ALE CERCETĂRII CALITATIVE ADRESATE ACTORILOR LOCALI
REPREZENTATIVI AI COMUNEI IZVORU CRIȘULUI.................................................................... 95
3.2 COORDONATE ALE CERCETĂRII CANTITATIVE ADRESATE LOCUITORILOR COMUNEI
IZVORU CRIȘULUI....................................................................................................................... 97
IV. ANALIZA SWOT A COMUNEI IZVORU CRIȘULUI ................................................... 116
4.1 ANALIZA SWOT PENTRU DOMENIUL STRATEGIC – INFRASTRUCTURĂ ......................... 117
4.2 ANALIZA SWOT PENTRU DOMENIUL STRATEGIC – MEDIU............................................ 118
4.3 ANALIZA SWOT PENTRU DOMENIUL STRATEGIC – ECONOMIE .................................... 119
4.4 ANALIZA SWOT PENTRU DOMENIUL STRATEGIC – SOCIAL ........................................... 121
4.5 ANALIZA SWOT PENTRU DOMENIUL STRATEGIC – ADMINISTRATIE PUBLICA LOCALA 124
4.6 ANALIZA SWOT INTEGRATĂ A COMUNEI IZVORU CRIȘULUI........................................... 126
V. CONCEPT DE DEZVOLTARE PENTRU PERIOADA 2021 - 2027 ............................... 132
5.1 VIZIUNE 2027..................................................................................................................... 132
5.2 MISIUNE 2027 ................................................................................................................... 133
5.3 VALORILE COMUNITĂȚII ................................................................................................... 133
5.4 OBIECTIVE 2027................................................................................................................. 137
5.5 DIRECȚII STRATEGICE 2021 ............................................................................................... 137
5.5.1 INFRASTRUCTURĂ .................................................................................................. 138
5.5.2 MEDIU ................................................................................................................... 140
5.5.3 ECONOMIE ............................................................................................................. 141
5.5.4 SOCIAL .................................................................................................................... 144
5.5.5 ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ LOCALĂ ......................................................................... 148
VI. PLANUL LOCAL DE ACTIUNE ........................................................................................... 151
VII. STRUCTURI INSTITUTIONALE DE IMPLEMENTARE, MONOTORIZARE SI
EVALUARE....................................................................................................................................... 165
7.1 ETAPE DE IMPLEMENTARE ............................................................................................... 137
7.2 RISCURI ȘI IMPEDIMENTE DE IMPLEMENTARE ............................................................... 137
VIII. PORTOFOLIUL DE PROIECTE ........................................................................................ 175
8.1 DOMENIUL STRATEGIC– INFRASTRUCTURA .................................................................... 175
8.2 DOMENIUL STRATEGIC– MEDIU....................................................................................... 189
8.3 DOMENIUL STRATEGIC– ECONOMIE ............................................................................... 207
8.4 DOMENIUL STRATEGIC– SOCIAL ...................................................................................... 225
8.5 DOMENIUL STRATEGIC– ADMINISTRATIE PUBLICA LOCALA .......................................... 272
ANEXA 1 - PROBLEMELE SI POTENȚIALUL COMUNEI IZVORU CRIȘULUI RAPORTUL CERCETĂRII
CANTITATIVE ........................................................................................................................................ 271
Pagina 6
LISTĂ DE ABREVIERI
IIED International Institute for Environment and Development
UNEP United Nations Environment Programme
ONU Organizatia Natiunilor Unite
WCED World Commission on Environment and Development
UNCED United Nations Conference on Environment and Development
CE Comisia Europeană
CSD Comisiei pentru Dezvoltarea Durabilă
CBD Convention on Biological Diversity
WSSD World Summit on Sustainable Development
JPOI Johannesburg Plan of Implementation
UNCSD United Nations Conference on Sustainable Development
ODD Obiective Dezvoltare Durabila
FEDR Fondul European de Dezvoltare Regională
UE Uniunea Europeană
PIB Produs Intern Brut
IMM Întreprinderi mici și mijlocii
FC Fondul de coeziune
FSE Fondul Social European
PNDL Programul National de Dezvoltare Locala
UAT Unități Administrativ-Teritoriale
ADR Agenției de Dezvoltare Regională
PDR Planului de Dezvoltare Regională
POR Programul Operațional Regional
PND Planului Național de Dezvoltare
PO Programe Operaționale
GAL Grupuri de Actiune Locală
INS Institutul Național de Statistică
APIA Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură
ONG Organizație neguvernamentală
TIC Tehnologia Informației și Comunicațiilor
HA Hectar
SVSU Serviciul Voluntar pentru Situatii de Urgență
MDRAP Ministerul Dezvolării Regional și Administrației Publice
SWOT Puncte tari, Puncte slabe, Oportunități, Amenințări
DJ Drum Județean DN Drum Național
DN Drum Național
PIB Produsul Intern Brut
UAT Unitați Administrativ-Teritorial
Pagina 7
SUMAR EXECUTIV
Strategia Locală de Dezvoltare Durabilă a Capitolul III – Problemele și potențialul
comunei Izvoru Crișului pe perioada 2021 - comunei Izvoru Crișului cuprinde
2027 a fost elaborată pornind de la rezultatele cercetării cantitative adresate
principiul de bază conform căruia acest locuitorilor comunei Izvoru Crișului,
document trebuie să răspundă aspirațiilor rezultate centralizate prin grafice, diagrame
comunității locale. care relevă situația actuală a comunei,
deficiențele și plusurile acesteia.
Strategia de dezvoltare locală a comunei
Izvoru Crișului este structurată pe opt Capitolul IV – Analiza Swot a comunei
capitole: Izvoru Crișului prezintă punctele forte,
punctele slabe, oportunitățile și
Capitoul I – Strategia de dezvoltare amenințările comunei. În vederea realizării
durabilă. În primul capitol s-a analizat în unei analize cât mai realiste și eficiente, s-a
linii mari noțiunea de dezvoltare durabilă: elaborat câte o analiză SWOT a comunei
istoric, concept, cadru legislativ, scop și Izvoru Crișului pentru fiecare dintre cele
metodologie. Tot în acest capitol se face cinci domenii strategice abordate -
referire la Agenda 2030 și cele 17 ODD infrastructură, mediu, economie, social,
inclusiv cele 7 obiective ale strategiei respectiv administrație publică locală, iar
pentru dezvoltare durabilă a Uniunii ulterior, pe baza acestora, a fost întocmită
Europene. Referitor la modificarile analiza SWOT integrată a comunei, care își
regulamentelor aplicabile, acestea au fost propune să ofere o grupare sintetică a celor
menționate, inclusiv noul cadru financiar, mai importante puncte tari, puncte slabe,
viitorul buget al UE, direcțiile de lucru, oportunități și amenințări care se manifestă
clasificarea regiunilor, etc. la nivelul comunei Izvoru Crișului.
Capitolul II – Prezentarea generală a Capitolul V – Concept de dezvoltare
comunei Izvoru Crișului, prezintă pentru perioada 2021 – 2027 prezintă
comuna Izvoru Crișului începând de la viziunea, misiunea si obiectivele comunei
atestarea istorică până la tradiții, așezare Izvoru Crișului. Totodată, au fost
geografică, climă, relief, rețea hidrografică, prezentate cele cinci direcții strategice prin
flora, solul și fauna. În același capitol se care comuna își definește strategia.
abordează și problemele de mediu critice
existente în comună, utilitățile existente, Capitolul VI – Planul de actiune dezvoltă
forța de muncă la ora actuala, agricultură – cele cinci direcții strategice care se
producțiile agricole pe anii anteriori, concretizează prin obiective generale,
structura salariaților, turismul, comerț și obiective specifice, măsura, tipul de
servicii, dezvoltare edilitară – proiectele proiect, sursa de finanțare, termenul de
derulate sau în curs de derulare inclusiv realizare și monotorizare.
serviciile sociale oferite cetățenilor
comunei. Capitolul VII – Structuri instituționale
de implementare, monotorizare și
evaluare prezintă instituțiile responsabile
Pagina 8
pentru fiecare domeniu în parte, care se cont de potențialul geografic/ turistic/
concură la obținerea finanțărilor/ demografic privind selectarea de proiecte
implementarea, monotorizarea și evaluarea care să aducă un aport substanțial privind
proiectelor, acestea făcându-se pentru creșterea nivelulul de trai și traspunerea
fiecare măsură/ submăsură în parte. Toate într-un mediu optim dezvoltării individuale
acestea sunt stabilite și dezvoltate prin ale cetățenilor.
ghidurile de finanțare emise de către
instituțiile care se ocupă cu promovarea,
finanțarea și implementarea/ monotorizarea
fondurilor europene/ guvernamentale.
Capitolul VIII – Portofoliul de proiecte
include o dezvoltare reală în timp, ținându-
Pagina 9
CAPITOLUL I
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ
„Dezvoltarea durabilă este un proces al schimbării, în care se exploatează
resursele, se alege direcția de investiție, se orientează tehnologiile
de dezvoltare și în care instituțiile au acțiuni convergente, sporind un viitor
potențial pentru nevoile și dorințele umane”
1.1 ISTORIC
Conceptul de dezvoltare durabilă măsurile de sprijin.
apare pentru prima oară în secolul XX, când Programul Națiunilor Unite pentru
dezvoltarea economică fără precedent în Mediu (United Nations Environment
istoria omenirii a adus cu sine și anumite Programme – UNEP) al cărui Consiliu
consecințe negative, în special asupra de Conducere și Secretariat au fost
mediului. Ameliorarea impactului negativ înființate în decembrie 1972 de
asupra mediului a constituit tema centrală a Adunarea Generală ONU;
mai multor conferințe ale ONU, începând Fondul voluntar pentru Mediu
cu anii ’70 și până astăzi. (Voluntary Environment Found)
Termenul de ”dezvoltare durabilă” înființat în ianuarie 1973, în
este foarte tânăr, a fost creat și introdus în conformitate cu procedurile financiare
anul 1971 de către Barbara Word – ONU.1
Fondatorul Institutului Național pentru Conferința a recunoscut că
Mediu și Dezvoltare. problemele de mediu ale țărilor
În 1972, Conferința privind Mediul industrializate, cum sunt degradarea
Ambiant care a avut loc la Stockholm a pus habitatelor, toxicitatea și ploile acide nu
pentru prima dată în mod serios problema reprezintă probleme neapărat importante
deteriorării mediului înconjurător în urma pentru toate țările, adică strategiile de
activităților umane care pune în pericol dezvoltare nu îndeplinesc necesitățile și
însuși viitorul omenirii. În urma Conferinței prioritățile țărilor și comunităților celor mai
au rezultat: sărace.
Declarația de la Stockholm cu cele 26 Conferința a fost însă dominată în
de principii; principal de problemele de mediu și a
Planul de Acțiune pentru Mediul condus la creșterea conștientizării publice
Uman, cu cele trei componente: în acest domeniu.
programul pentru evaluarea În 1983, își începe activitatea
mediului global (Earthwatch) Comisia Mondială pentru Mediu și
activitățile pentru Dezvoltare (WCED), condusă de Gro
managementul mediului
1
http://www.anpm.ro/ro/dezvoltare-durabila
Pagina 10
Bruntland, după o rezoluție adoptată de ațiunile Unite au înființat Comisia
Adunarea Generală a Națiunilor Unite. Mondială pentru Mediu și Dezvoltare,
Conceptul de dezvoltare durabilă cunoscută sub denumirea de Comisia
(sustenabilă) s-a cristalizat în timp, pe Brundtland.
parcursul mai multor decenii, în cadrul În lucrările Comisiei Brundtland
unor dezbateri stiințifice aprofundate pe „Our common Future” (comisie ce a fost
plan internațional și a căpătat valențe convocată de către Statele Unite ale
politice precise în contextul globalizării. Americii în 1987 pentru a examina
De la înființarea sa, în baza degradarea mediului global),
recomandărilor Conferinței de la sustenabilitatea este definită ca
Stockholm, UNEP a desfășurat o serie de
activități pentru a-și manifesta, în cadrul „satisfacerea nevoilor de azi fără a
sistemului ONU, rolul său de catalizator și sacrifica abilitatea generațiilor
coordonator în domeniul mediului. viitoare de a-și satisface propriile
Activitățile programului pot fi nevoi”
clasificate în două mari grupe:
orientate pe probleme sectoriale ale Raportul Brundtland precizează în
factorilor de mediu: poluarea apelor, a documentul intitulat „Viitorul nostru
aerului și a solurilor (în special comun”, următoarele:
degradarea terenurilor);
orientate pe probleme globale: ploi „dezvoltarea durabilă este un
acide, epuizarea stratului de ozon, proces al schimbării, în care se
schimbările climatice, defrișarea și exploatează resursele, se alege
deșertificarea, conservarea direcția de investiție, se orientează
biodiversității, traficul internațional de tehnologiile de dezvoltare și în care
produse și deșeuri toxice și periculoase, instituțiile au acțiuni convergente,
protejarea mediului în perioadele de sporind un viitor potențial pentru
conflict armat. nevoile și dorințele umane.”
Problemele globale ale mediului au
început să devină predominante și au creat Accentuând interdependența între
necesitatea inițierii unor acțiuni conservare și dezvoltare, termenul de
suplimentare pentru creșterea dezvoltare durabilă a mai fost promovat și
conștientizării publice, care să determine în perioada anilor 1980, în World Consercomunitatea internațională să ia în timp util vation Strategy. În acest fel, termenul și
măsuri funcționale, atât pe plan teoria dezvoltării durabile câștigă un suport
internațional cât și național. Evaluarea mondial.
efectelor acestor "noi" probleme ale
mediului a condus la recunoașterea faptului
că s-a realizat un progres prea redus în
integrarea protecției mediului în politicile
și activitățile de dezvoltare, respectiv
obiectivul consacrat prin principiul 13 al
declarației de la Rio nu a fost realizat.
Necesitatea reorientării eforturilor
pentru realizarea obiectivului de integrare
s-a concretizat dupa 11 ani de la Conferința
de la Stockholm, respectiv în 1983, când
Pagina 11
1.2 CONCEPT
Conceptul privind dezvoltarea necesitățile generației prezente, fără a
durabilă desemnează totalitatea formelor și compromite capacitatea generațiilor
metodelor de dezvoltare socio-economică viitoare de a-și îndeplini propriile
care se axează în primul rând pe asigurarea necesități".
unui echilibru între aspectele sociale, În iunie 1992, la Rio de Janeiro s-a
economice și ecologice și elementele desfășurat Conferința Națiunilor Unite
capitalului natural. privind Mediul și Dezvoltarea (United
În conformitate cu Declarația de la Nations Conference on Environment and
Stockholm, Principiul 13: Development – UNCED) denumită și
"Conferința de la Rio", la care s-au reunit
“Pentru a realiza un management mai 120 de conducători ai statelor lumii. Cu
rațional al resurselor, care să conducă această ocazie, pe plan internațional, a fost
astfel la îmbunătățirea mediului, recunoscută oficial necesitatea de a integra
Statele trebuie să adopte o abordare dezvoltarea economică și protecția
integrată și coordonată a planurilor mediului în obiectivul de dezvoltare
lor de dezvoltare, pentru a asigura că durabilă și s-a afirmat importanța, în
dezvoltarea lor este compatibilă cu continuă creștere, a dreptului internațional
necesitatea de a proteja și îmbunătăți al mediului, ca mecanism de codificare și
mediul în beneficiul propriei promovare a dezvoltării durabile. În urma
populații.” 2
conferinței au rezultat:
Declarația de la Rio, conținând 27 de
Necesitatea reorientării eforturilor pentru principii, privind mediul și dezvoltarea;
realizarea obiectivului de integrare s-a Agenda 21- un plan de acțiune pentru
concretizat după unsprezece ani de la dezvoltarea durabilă;
Conferința de la Stockholm, respectiv în Statement of Principles on Forests
1983, când Națiunile Unite au înființat ("Declarația principiilor privind
Comisia Mondială pentru Mediu și pădurile") – un document fără putere
Dezvoltare (World Commission on obligatorie, care conține principiile
Environment and Development – WCED) pentru managementul conservării și
cunoscută sub denumirea de Comisia dezvoltării durabile a tuturor tipurilor
Brundtland. Această comisie a elaborat și de păduri;
publicat în 1987 documentul "Viitorul Organizarea instituțională a Comisiei
nostru comun" (Raportul Brundtland), prin pentru Dezvoltarea Durabilă (CSD);
care s-a formulat cadrul care avea să stea la Mecanismul de finanțare pentru
baza celor 40 de capitole ale Agendei 21 și implementarea Agendei 21.
a celor 27 de principii ale Declarației de la Summitul de la Rio a adus cu fermitate
Rio și care a definit dezvoltarea durabilă ca pe arena publică problemele de
fiind "dezvoltarea care îndeplinește protecție a mediului și de dezvoltare.
Alături de Agenda 21 și Declarația de
2
la Rio, s-a ajuns la un acord cu privire
http://www.mmediu.ro/beta/domenii/dezvoltaredurabila/concepte-si-principii-de-dezvoltare-durabila/ la două convenții obligatorii:
Pagina 12
Convenția privind Diversitatea ai statelor lumii și a avut ca principlale
Biologică (Convention on Biological rezultate:
Diversity CBD) Declarația de la Johannesburg privind
Convenția cadru privind Schimbările dezvoltarea durabilă și
Climatice. Planul de implementare a Summitului
Summitul de la Rio a generat de mondial privind dezvoltarea durabilă
asemenea o serie întreagă de reacții (JPOI).
pozitive, incluzând demararea a Summitul de la Johannesburg a reafirmat
numeroase inițiative pentru dezvoltarea durabilă ca fiind un element
implementarea Agendei 21 la nivel central al agendei internațioanle și a dat un
local și a reorientării politicii de nou impuls pentru aplicarea practică a
protecție a mediului. În același an, în măsurilor globale de luptă împotriva
multe state s-au înființat comisii sărăciei și pentru protecția mediului. S-a
naționale pentru dezvoltarea durabilă și aprofundat și întărit înțelegerea conceptului
s-au întocmit strategii pentru de dezvoltare durabilă, în special prin
dezvoltarea durabilă. În ciuda acestor evidențiere a importantelor legături dintre
consecințe pozitive, obiectivul global al sărăcie, mediu și utilizare a resurselor
Agendei 21, care a făcut apel la o naturale. Guvernele au căzut de acord și au
schimbare radicală a sistemelor de reafirmat un domeniu de obligații și ținte
valori convenționale dominante concrete de acțiune pentru realizarea
existente și a proceselor instituționale, obiectivelor de dezvoltare durabilă. Prin
nu a putut fi atins. Declarația de la Johannesburg s-a asumat
RIO+5 (1997) Evaluarea progresului responsabilitatea colectivă pentru progresul
realizat la cinci ani de la Conferința de și întărirea celor trei piloni interdependenți
la Rio (New York, 1997) a evidențiat o ai dezvoltării durabile. Domeniile
serie de deficiențe, legate în particular principale ce caracterizează dezvoltarea
de echitatea socială și sărăcie. Aceste durabilă sunt:
aspecte au fost evidențiate prin:
reducerea asistenței oficiale acordate 1. DEZVOLTAREA ECONOMICĂ -
pentru dezvoltare și creșterea datoriilor (management eficient al resurselor) care
internaționale; are reperele: veniturile familiei,
eșecul îmbunătățirii: transferului de productivitatea afacerilor, stabilitate,
tehnologie, construcției capacităților echitate și eficiență
pentru participare și dezvoltare;
eșecul coordonării instituționale 2. DEZVOLTAREA SOCIALĂ -
incapacitatea de a reduce nivelurile (nevoile societății) care are reperele:
excesive de producție și de consum. participare, consultare, egalitate, mobilitate
RIO+10 (2002) Summitul de la socială și dezvoltarea instituțiilor.
Johannesburg a făcut apel la ratificarea,
întărirea și implementarea mai fermă a 3. PROTECȚIA MEDIULUI - la nivel
acordurilor și a convențiilor internaționale local, național, regional și global.
privind mediul și dezvoltarea. Summitul (menținerea unei baze naturale a vieții, prin
Națiunilor Unite privind Dezvoltarea reducerea încărcărilor cu deșeuri a
Durabilă (World Summit on Sustainable ecosistemului) care are reperele: sănătatea
Development – WSSD), care a avut loc la ecosistemului, prevenirea poluării,
Johannesburg în perioada 26 august – 6 biodiversitate și resursele naturale.
septembrie 2002, a reunit 104 conducători
Pagina 13
Summit-ul Mondial de la Johannesburg mondial privind dezvoltarea durabilă
(2002) a adus în discuție următoarea (WSSD) de la Johannesburg.
problemă: ca Uniunea Europeană și Statele Obiectivul conferinței este de a asigura un
Membre să fie semnatare a Planului de angajament politic reînnoit pentru
Implementare. dezvoltarea durabilă, evaluarea progreselor
Planul de implementare urmărește realizate până în prezent și lacunele în
aplicarea unor măsuri concrete la toate punerea în aplicare a rezultatelor
nivelurile și întărirea cooperării principalelor summituri privind dezvoltarea
internaționale, în baza responsabilitățolor durabilă, precum și abordarea provocărilor
comune dar diferențiate, exprimate în noi și emergente. În acest scop, accentul se
Principiul 7 al Declarației de la Rio: pune pe două teme majore:
”statele vor coopera în spiritul Economia verde, în contextul
parteneriatului global pentru a conserva, dezvoltării durabile și al eradicării
proteja și restabili sănătatea și integritatea sărăciei (trebuie avut în vedere
ecosistemului Pământului. În ceea ce legăturile cu Obiectivele de Dezvoltare
privește diferitele contribuții la degradarea ale Mileniului – Millenium
mediului global, Statele au obligații atât Development Goals, MDGs) și
comune cât și diferite. Țările dezvoltate Cadrul instituțional pentru dezvoltare
recunosc responsabilitatea pe care o au în durabilă. Rezultatele negocierilor de la
urmărirea internațională a unei dezvoltări CSD19 – în special cele privind SCP
susținute, în concordanță cu presiunile pe (consumul și producția durabile) – sunt
care societățile lor o aplică mediului de o importanță majoră pentru
global și cu resursele tehnologice si conturarea angajamentelor politice ce
financiare de care dispun”, precum și se vor decide în cadrul UNCSD (Rio+
integrarea celor trei piloni ai dezvoltării 20).
durabile. Toate aceste conferințe mondiale au
Un important progres l-a constituit influențat evoluția dreptului internațional al
sprijinul pentru înființarea unui fond de mediului. Există numeroase acorduri
solidaritate mondială pentru eradicarea bilaterale și multilaterale care conțin
sărăciei. prevederi legate de unul sau mai multe
De asemenea, opiniilor societății civile aspecte care vizează protecția mediului,
li s-a dat o importanță deosebită, ca acoperind probleme de natură: o
recunoaștere a rolului esențial al societății subregională o regională o globală.
civile în implementarea dezvoltării durabile
și promovarea de parteneriate. RIO+20 Dezvoltarea durabilă presupune
(2012) Conferința ONU privind găsirea unui echilibru între dezvoltarea
Dezvoltarea Durabilă – UNCSD. economică, dezvoltarea sociala și
UNCSD este organizată în conformitate cu protectia mediului.
Rezoluția Adunării Generale 64/236,
adoptată în septembrie 2009. Conferința va
avea loc în Brazilia, în 2012, cu ocazia
celei de a 20-a aniversări din 1992 a
Conferinței Națiunilor Unite pentru Mediu
și Dezvoltare (UNCED), la Rio de Janeiro,
și aniversarea a 10 ani din 2002 Summitul
Pagina 14
1.3 DOCUMENTE CU CARACTER STRATEGIC REALIZATE LA NIVELURI
IERARHICE SUPERIOARE
1.3.1 Contextul Global
AGENDA 2030
Agenda 2030 a ONU, adoptată de liderii mediu – prin acțiuni concrete prevăzute
mondiali în 2015, reprezintă noul cadru pentru următorii 15 ani, axate, printre
global de dezvoltare durabilă și altele, pe:
stabilește 17 obiective de dezvoltare demnitate umană
durabilă (ODD). Ea constituie un stabilitate regională și globală
angajament de a eradica sărăcia și de a planetă sănătoasă
asigura dezvoltarea durabilă peste tot în societăți reziliente și echitabile
lume, până în 2030. economii prospere.
ODD își propun să echilibreze cele trei Obiectivele contribuie la sporirea
dimensiuni ale dezvoltării durabile – cea convergenței între țările UE, în cadrul
economică, cea socială și componenta de societăților și în restul lumii.
ANGAJAMENTUL U.E. FAȚĂ DE DEZVOLTAREA
DURABILĂ
În domeniul dezvoltării durabile, UE se
află într-o poziție avansată. De altfel, este
hotarata ca, alaturi de statele membre, sa ODD sunt integrate toate cele 10 priorități
fie printre primii actori care pun in aplicare de acțiune ale Comisiei:
Agenda 2030 a ONU.
1. Locuri de muncă, creștere economică și investiții
2. Piața unică digitală
3. Uniunea energetică și combaterea schimbărilor climatice
4. Piața internă
5. O uniune economică și monetară mai profundă și mai echitabilă
6. O politică comercială echilibrată și progresivă care să valorifice oportunitățile
oferite de globalizare
7. Justiție și drepturi fundamentale
8. Migrație
9. Un actor mai puternic pe plan mondial
10. Schimbări democratice O Uniune mai democratică
În 2016, Comisia Europeană și-a prezentat Principalele măsuri pentru implementarea
abordarea strategică față de punerea în Agendei 2030:
aplicare a Agendei 2030 și îndeplinirea integrarea ODD în absolut toate politicile și
obiectivelor de dezvoltare durabilă. inițiativele UE – dezvoltarea durabilă este
Pagina 15
principiul călăuzitor esențial pentru toate de bune practici în vederea îndeplinirii
politicile Comisiei Europene obiectivelor în toate sectoarele și la
raportări periodice, referitoare la progresul toate nivelurile (național și european)
UE lansarea unei viziuni pe termen mai
promovarea Agendei 2030, astfel încât lung, pentru perioada de după 2021.
aplicarea acesteia să devină o prioritate și
pentru guvernele statelor membre, Pentru a promova o dezvoltare durabilă în
Parlamentul European, celelalte instituții întreaga lume, UE va continua cooperarea
europene, diverse organizații internaționale cu partenerii externi, utilizând toate
și organizații ale societății civile și alte instrumentele disponibile în cadrul
părți interesate politicilor sale externe și sprijinind, în
înființarea unei platforme multipartite special, eforturile țărilor în curs de
la nivel înalt care să sprijine schimbul dezvoltare.
1.3.2 Contextul European
În vederea implementarii conceptului de Obiectivele Strategiei pentru Dezvoltare
“dezvoltare durabilă”, Uniunea Europeana Durabilă a Uniunii Europene:
a elaborat Strategia pentru Dezvoltarea
Durabilă a Uniunii Europene în cadrul
careia a stabilit 7 obiective.
1. Limitarea schimbărilor climatice și a costurilor și a efectelor sale negative pentru
societate și mediu;
2. Să ne asigurăm că sistemul nostru de transport satisface nevoile economice, sociale
și de mediu ale societății noastre, minimizând impacturile sale nedorite asupra
economiei, societății și a mediului;
3. Promovarea modelelor de productie și de consum durabile;
4. Îmbunătățirea managementului și evitarea supraexploatării resurselor naturale,
recunoscând valoarea serviciilor ecosistemelor;
5. Promovarea unei bune sănătăți publice în mod echitabil și îmbunătățirea protecției
împotriva amenințărilor asupra sănătății;
6. Crearea unei societăți a includerii sociale prin luarea în considerare a solidarității
între și în cadrul generațiilor, asigurarea securității și creșterea calității vieții
cetățenilor ca o precondiție pentru păstrarea bunăstării individuale;
7. Promovarea dezvoltării durabile pe scară largă; asigurarea ca politicile interne și
externe ale UE sunt în acord cu dezvoltarea durabilă și angajamentele internaționale
ale acesteia
În cadrul următorului buget pe termen lung Investițiile în dezvoltare regională se vor
al UE pentru 2021-2027, Comisia propune axa mai ales pe obiectivele 1 și 2. Acestor
modernizarea politicii de coeziune, priorități li se vor aloca 65 % - 85 % din
principala politică de investiții a UE. Cinci resursele FEDR și ale Fondului de
priorități investiționale: coeziune, în funcție de prosperitatea relativă
a statelor membre.
Pagina 16
Obiectivele de politică pentru perioada 2021 – 2027
O Europă mai inteligentă, prin inovare, digitalizare, transformare economică și sprijinirea
întreprinderilor mici și mijlocii
O Europă mai verde, fără emisii de carbon, punerea în aplicare a Acordului de la Paris și
investiții în tranziția energetică, energia din surse regenerabile și combaterea schimbărilor
climatice
O Europă conectată, cu rețele strategice de transport și digitale
O Europă mai socială, pentru realizarea pilonului european al drepturilor sociale și
sprijinirea calității locurilor de muncă, a învățământului, a competențelor, a incluziunii
sociale și a accesului egal la sistemul de sănătate
O Europă mai apropiată de cetățenii săi, prin sprijinirea strategiilor de dezvoltare conduse
la nivel local și a dezvoltării urbane durabile în UE.
Politica de coeziune continuă investițiile în Politica de coeziune continuă să sprijine
toate regiunile, pe baza a 3 categorii (mai strategiile de dezvoltare conduse la nivel
puțin dezvoltate, în tranziție, mai local și să autonomizeze gestionarea
dezvoltate). Metoda de alocare a fondurile fondurilor de către autoritățile locale.
se bazează încă, în mare măsură, pe PIB-ul Crește și dimensiunea urbană a politicii de
pe cap de locuitor. Se introduc noi criterii coeziune, prin alocarea a 6 % din FEDR
(șomajul în rândul tinerilor, nivel scăzut de dezvoltării urbane durabile și printr-un nou
educație, schimbări climatice și primirea și program de colaborare în rețea și de
integrarea migranților), pentru a reflecta consolidare a capacităților dedicat
mai bine realitatea de pe teren. Regiunile autorităților urbane, sub denumirea
ultraperiferice vor beneficia în continuare Inițiativa urbană europeană.3
de sprijin special de la UE.
3
https://www.fonduri-structurale.ro/2021-2027
Pagina 17
Principalele caracteristici ale
viitorului buget al UE
SIMPLIFICARE: REGULI MAI SCURTE, MAI programelor pentru ultimii doi ani ai
PUȚINE ȘI MAI CLARE perioadei de finanțare, pe baza priorităților
emergente, a executării programelor și a
Conform Comisiei Europene, pentru celor mai recente recomandări specifice
întreprinderile și antreprenorii care fiecărei țări.
beneficiază de sprijinul UE, noul cadru În anumite limite, se vor permite transferuri
oferă mai puțină birocrație și modalități de resurse în cadrul programelor fără a fi
mai simple de solicitare a plăților, prin necesară o aprobare oficială a Comisiei. O
utilizarea opțiunilor simplificate în materie dispoziție specifică facilitează mobilizarea
de costuri. Pentru facilitarea sinergiilor, un de fonduri UE începând din prima zi, în caz
cadru unic de reglementare acoperă în de dezastru natural.
prezent 7 fonduri UE implementate în
parteneriat cu statele membre („gestionare O LEGĂTURĂ MAI STRÂNSĂ CU SEMESTRU
partajată”). Comisia propune, de asemenea, EUROPEAN ȘI CU GUVERNANȚA
controale mai relaxate la programele cu ECONOMICĂ A UNIUNII
istoric bun, o mai mare încredere în
sistemele naționale și extinderea Politica de coeziune sprijină reformele
principiului „auditului unic”, pentru a evita pentru crearea unui mediu favorabil
suprapunerea verificărilor. investițiilor, în care întreprinderile pot să
prospere. Se va asigura deplina
UN CADRU MAI FLEXIBIL complementaritate și coordonare cu
Programul de sprijin al reformei, în forma
Noul cadru reunește stabilitatea necesară sa nouă și consolidată.
planificării investițiilor cu nivelul
corespunzător de flexibilitate bugetară,
pentru a face față unor evenimente
neprevăzute. O evaluare intermediară va
determina dacă este nevoie de modificarea
Pagina 18
În perioada bugetară, recomandările Noua generație a programelor de cooperare
specifice fiecărei țări (RST) formulate în interregională și transfrontalieră
contextul semestrului european vor fi luate („Interreg”) va ajuta statele membre să
în considerare de două ori: la început, depășească obstacolele transfrontaliere și
pentru conceperea programelor din cadrul să dezvolte servicii comune. Comisia
politicii de coeziune, și apoi în cadrul propune un nou instrument pentru regiunile
evaluării intermediare. Pentru a stabili de frontieră și pentru țările dornice să-și
condițiile propice creșterii economice și armonizeze cadrele juridice, denumit
creării de locuri de muncă, noile condiții Mecanismul transfrontalier european.
favorizante vor contribui la înlăturarea
obstacolelor din calea investițiilor. Pornind de la succesul acțiunii pilot
Aplicarea lor va fi monitorizată pe întreaga din 2014-2020, Comisia propune
perioadă financiară. crearea Investițiilor interregionale
pentru inovare. Regiunile cu active
MAI MULTE OPORTUNITĂȚI PENTRU corespunzătoare de „specializare
SINERGII ÎN SETUL UE DE INSTRUMENTE inteligentă” vor fi sprijinite mai mult
BUGETARE pentru alcătuirea clusterelor
paneuropene în sectoare prioritare
Cadrul de reglementare unic care acoperă precum datele masive (big data),
fondurile politicii de coeziune și Fondul economia circulară, sistemele
pentru azil și migrație vor facilita crearea avansate de fabricație sau securitatea
de strategii de integrare a migranților la cibernetică.
nivel local sprijinite prin resurse UE
utilizate în sinergie; Fondul pentru azil și
migrație se va concentra pe nevoile pe NORME CONSOLIDATE PENTRU
termen scurt ale migranților în momentul INVESTIȚIILE UE CELE MAI PERFORMANTE
sosirii, în timp ce politica de coeziune va
sprijini integrarea lor socială și Toate programele își vor menține cadrul de
profesională. În afara cadrului unic de performanță cu obiective cuantificabile
reglementare, vor fi facilitate sinergii cu (numărul de locuri de muncă create sau
alte instrumente UE, cum ar fi politica accesul suplimentar la rețele în bandă
agricolă comună, Orizont Europa, largă). Noul cadru instituie un bilanț anual
programul LIFE sau Erasmus +. al performanței, sub forma unui dialog
politic între autoritățile programului și
ELIMINAREA Comisie. Performanța programelor va
OBSTACOLELOR TRANSFRONTALIERE ȘI evaluată și cu ocazia evaluării
SPRIJINIREA PROIECTELOR INTERREGIONAL intermediare. Din motive de transparență și
pentru ca cetățenii să poată urmări
PENTRU INOVARE
progresele înregistrate, statele membre vor
trebui să raporteze toate datele de
Cooperarea interregională și
implementare o dată la două luni, iar
transfrontalieră va fi facilitată de noua
platforma de date deschise privind
posibilitate ca o regiune să utilizeze părți
coeziunea va fi actualizată automat.
din propria alocare pentru a finanța
proiecte în altă parte a Europei, împreună
cu alte regiuni.
Pagina 19
UTILIZAREA MAI INTENSĂ
A INSTRUMENTELOR FINANCIARE
Conform Comisiei Europene, granturile pot
fi eficient completate de instrumentele
financiare, care au efect potențator și sunt
mai apropiate de piață. În mod voluntar,
statele membre vor putea să transfere o parte
din resursele politicii lor de coeziune către
noul fond InvestEU gestionat la nivel
central, ca să acceseze garanția furnizată de
bugetul UE. Va fi mai ușor să se combine
granturile și instrumentele financiare. Noul
cadru include și dispoziții speciale pentru a
atrage mai mult capital privat. În propunerea
Comisiei Europene pentru bugetul 20212027, România are alocate 27 miliarde de
euro prin politica de coeziune, ceea ce
înseamnă cu 8% în plus față de actuala
perioadă.4
4
https://www.fonduri-structurale.ro/2021-2027
Pagina 20
EUROPA 2020
• scăderea numărului de persoane expuse
„Europa 2020” are ca obiectiv general sărăciei cu 20 de milioane.
transformarea UE într-o economie Strategia include 11 obiective
inteligentă, ecologică și favorabilă tematice care se doresc a fi realizate în
incluziunii, pentru a oferi un nivel ridicat al următoarea perioadă:
ocupării forței de muncă, al productivității • Întărirea cercetării, dezvoltării
și pentru a asigura coeziunea economică, tehnologice și a inovării
socială și teritorială. Cele trei priorități • Îmbunătățirea accesului la și a utilizării și
stabilite în cadrul acestei strategii sunt: calității tehnologiilor informațiilor și
comunicațiilor
• Creștere inteligentă • Creșterea competitivității întreprinderilor
• Creștere durabilă mici și mijlocii
• Creștere favorabilă incluziunii sociale. • Sprijinirea tranziției spre o economie cu
emisii scăzute de carbon în toate sectoarele
Țintele asumate prin Strategia Europa 2020 • Promovarea adaptării la schimbările
cuprind: climatice, prevenirea și gestionarea
• rata de ocupare a populației cu vârsta riscurilor
cuprinsă între 20 și 64 de ani de 75% • Protejarea mediului și promovarea
• nivelul investițiilor în cercetare și utilizării eficiente a resurselor
dezvoltare de 3% din PIB-ul Uniunii • Promovarea transportului durabil și
Europene eliminarea blocajelor în rețelele cheie
• obiectivul 20/20/20 în materie de energie • Promovare ocupării și sprijinirea
și schimbări climatice: mobilității forței de muncă
• emisiile de gaze cu efect de seră cu 20% • Investiții în competențe, educație și
sub nivelul înregistrat în 1900 învățare continuă
• 20% din energia produsă să provină din • Promovarea incluziunii sociale și
surse regenerabile combaterea sărăciei
• creșterea cu 20% a eficienței energetice • Îmbunătățirea capacității instituționale și
• rata de părăsire timpurie a școlii sub 10% a eficienței în administrația publică
• ponderea tinerilor cu vârsta între 30-34
ani, absolvenți ai unei forme de învățământ
terțiar, de cel puțin 40%
Pagina 21
AGENDA 2030
Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD)
ale Agendei 2030
1. Fără sărăcie 9. Industrie, inovație și infrastructură
2. Foamete ”zero” 10. Inegalități reduse
3. Sănătate și bunăstare 11. Orașe și comunități durabile
4. Educație de calitate 12. Consum și producție responsabile
5. Egalitate de gen 13. Acțiune climatică
6. Apă curată și sanitație 14. Viața acvatică
7. Energie curată și la prețuri accesibile 15. Viața terestră
8. Muncă decentă și creștere economică 16. Pace, justiție și instituții eficiente
17. Parteneriate pentru realizarea obiectivelor5
ODD ale AGENDEI 2030
UE a avut un rol UE se angajează să
esențial în conturarea COM (2016) fie lider în punerea
Agendei 2030 pentru 739 final în aplicare a Agendei
Dezvoltarea Durabilă 2030
Două direcții de lucru ale CE:
5
https://www.mae.ro/node/35919
Pagina 22
Clasificarea regiunilor conform CE
Principalele modificări
ale regulamentelor aplicabile
2014 – 2020 2021 - 2027
Rata de cofinanțare Rata de cofinanțare
85% din partea FEDR (pentru regiunile mai 70% din partea FEDR (pentru regiunile mai
puțin dezvoltate) puțin dezvoltate)
80% din partea FEDR (pentru regiunile mai 40% din partea FEDR (pentru regiunile mai
dezvoltate – Bucuresti Ilfov) dezvoltate – Bucuresti Ilfov)
Concentrare tematică - 50% pentru primele 4 Concentrare tematică - 65% pentru primele 2
obiective tematice (pe categorii de regiuni) obiective de politică (la nivel național)
OT 1 - cercetare-dezvoltare-inovare, OP 1 - cercetare-dezvoltare-inovare IMM-uri
OT 2 - tehnologia informațiilor si (35%)
comunicațiilor OP 2 - reducere de CO2 (30%), în discuție
OT 3 - IMM –uri finanțarea activitatilor de mobilitate urbană
OT 4 - reducere de CO2 sub acest obiectiv ca în perioada de
Celelalte obiective tematice finanțate: programare actuală
OT 5 - adaptarea la schimbari climatice și Celelalte obiective de politică:
riscuri OP 3 - mobilitate și conectivitate (transport,
OT 6 - conservarea și protecția mediului mobilitate urbană și TIC)
OT 7 - transport OP 4 - Europa socială (sănătate, educație,
OT 8 - ocuparea forței de muncă social, ocuparea forței de muncă)
OT 9 - promovarea incluziunii sociale OP 5 - dezvoltare integrată și sustenabilă
(sănatate, social) pentru zonele urbane, rurale și inițiative
Pagina 23
OT 10 - investiții în educație locale
OT 11 - consolidarea capacității
administrative
Sprijinul pentru dezvoltare urbană – minim Sprijinul pentru dezvoltare urbană – minim
5% din alocarea FEDR 6% din alocarea FEDR
Regula N+3 - Termenul de dezangajare Regula N + 2 - Termenul de dezangajare
automată a fondurilor este N + 3 automată a fondurilor este N + 2
TVA eligibil (atata timp cat este nedeductibil – TVA neeligibil - cu excepția proiectelor care au
nu se poate recupera) o valoare totală mai mică de 5 mil euro
Prefinanțare inițială de 1% din alocarea totală a Eliminarea prefinanțărilor inițiale și reducerea
programelor si prefinanțare anuală între 2% si tranșelor anuale de prefinanțare la 0,5% din
3% alocarea anuală/program
Cererile de plata pot fi transmise oricând de Limitarea numărului cererilor de plată anuale la
statul membru, indiferent de valoarea solicitată 4 cereri /an transmise de statul membru catre CE
Asistență tehnică – rambursarea cheltuielilor pe Asistență tehnică – cheltuielile solicitate ca rată
măsură ce sunt efectuate (4 % din cuantumul forfetară (procent) din cheltuielile de investiții
total al fondurilor alocate pentru programele realizate în celelalte axe prioritare (în limita a
operaționale dintr-un stat membru pentru fiecare 2,5% din valoarea FEDR).
categorie de regiune)
Corelarea obiectivelor de politică cu fondurile europene
Obiectivul de politică Fond
OP 1 – O Europă mai inteligentă FEDR
OP 2 – O Europă mai ecologică FEDR, FC
OP 3 – O Europă mai conectată FEDR, FC
OP 4 – O Europă mai socială FEDR, FSE
OP 5 – O Europă mai aproape de cetățeni FEDR
1.3.3 Contextul Național obstacolele din calea dezvoltării și pentru a
debloca potențialul economic al țării.
Aceste provocări sunt:
La nivel național România a întocmit
Competitivitatea,
documente strategice în principalele
Oamenii și societatea,
domenii de activitate. În urma acestor
strategii s-a transmis către Uniunea Infrastructura,
Europeană un Acord de parteneriat care Resursele,
cuprinde o serie de provocări care necesită Administrația și Guvernarea
investiții strategice pentru a îndepărta Prin prisma acestor provocări și plecând de
la obiectivul general stabilit prin acordul de
parteneriat au fost conturate principalele
obiective tematice la nivel național:
Pagina 24
COMPETITIVITATEA 1. Sprijinirea trecerii la o economie cu
1. Consolidarea cercetării, a dezvoltării emisii scăzute de dioxid de carbon în
tehnologice și a inovării toate sectoarele
2. Îmbunătățirea accesului, utilizării și 2. Promovarea adaptării la schimbările
calității tehnologiilor informatice și de climatice, prevenirea și gestionarea
comunicare riscurilor
3. Creșterea competitivității întreprinderilor 3. Protejarea și conservarea mediului și
mici și mijlocii, a sectorului agricol și a promovarea utilizării eficiente a
sectorului pescuitului și acvaculturii resurselor
OAMENII ȘI SOCIETATEA GUVERNANȚA
1. Promovarea ocupării durabile și de 1. Consolidarea capacității instituționale a
calitate și sprijinirea mobilității forței de autorităților publice și părților interesate și
muncă o administrație publică eficientă
2. Promovarea incluziunii sociale,
2. Îmbunătățirea accesului, utilizării și
combaterea sărăciei și a discriminării
calității tehnologiilor informatice și de
3. Investiții în educație, instruire și formare
comunicare
profesională pentru dobândirea de
competențe și învățare pe tot parcursul
Strategia Nationala pentru Dezvoltare
vieții
Durabila a României Orizonturi 2013-
2020-2030 a stabilit mai multe priorități și
INFRASTRUCTURA obiectivele-țintă în realizarea acestora.
1. Îmbunătățirea accesului, utilizării și Obiective țintă și modalități de acțiune la
calității tehnologiilor informatice și de orizont 2013, 2020, 2030 conform
comunicare orientărilor strategice ale UE. Prin
2. Promovarea transportului durabil și Strategia Națională pentru Dezvoltarea
eliminarea blocajelor apărute în Durabilă a României Orizonturi 2013-2020
infrastructura rețelelor importante - 2030 s-au stabilit mai multe provocări
care urmăresc logica tematică a Strategiei
RESURSELE de Dezvoltare Durabilă revizuite a UE din
2006 (SDD/UE).
I. Strategia Națională pentru 2030 și implementarea setului de 17
Dezvoltare Durabilă – este ODD.
structurată pe trei piloni: echitate II. Acordul de parteneriat pentru
socială, creștere economică și perioada 2021-2027 este estimat a
mediul și stabilește cadrul fi finalizat în luna noiembrie 2019.
naționalpentru susținerea Agendei
Posibile alocări naționale pe obiectivele de politică
• OP 1 – O Europă mai inteligentă 5,992 miliarde € (35%)
• OP 2 – O Europă mai ecologică 5,136 miliarde € (30%)
• OP 3 – O Europă mai conectată 4,966 miliarde € (29%)
• OP 4 – O Europă mai socială
Pagina 25
• OP 5 – O Europă mai aproape de cetățeni 1,027 miliarde € (6%)
România în orizont 2020
Strategia națională pentru dezvoltare
durabilă a României orizonturi 2013-2020- Transport durabil
2030 (SDD RO)
Obiectivul general stabilit în SDD UE este
În cadrul Strategiei naționale pentru asigurarea că sistemele de transport satisfac
dezvoltare durabilă a României Orizonturi nevoile economice, sociale și de mediu ale
2013-2020-2030, pentru orizontul 2020 societății, reducând, în același timp, la
este stabilit ca obiectiv strategic atingerea minimum impactul lor nedorit asupra
nivelului mediu actual (cu referință la economiei, societății și mediului. Pentru
cifrele anului 2006) al UE potrivit orizontul de timp 2020, obiectivul
indicatorilor de bază ai dezvoltării durabile. corespondent din SDD RO îl reprezintă
Provocările și obiectivele stabilite urmăresc atingerea nivelului mediu actual al UE în
structura Strategiei de Dezvoltare Durabilă privința eficienței economice, sociale și de
a Uniunii Europene (SDD UE). Pornind de mediu, a transporturilor și realizarea unor
la o serie de provocări înscrise în SDD UE, progrese substanțiale în dezvoltarea
au fost stabilite următoarele obiective infrastructurii de transport.
generale pentru România:
Schimbările climatice și energia Producție și consum durabile
curată
În SDD UE este prevăzut ca Obiectivul general stabilit în SDD UE este:
obiectiv prevenirea schimbărilor climatice promovarea unor practici de consum și
prin limitarea emisiilor de gaze cu efect de producție sustenabile. Pentru orizontul de
seră, precum și a efectelor negative ale timp 2020, obiectivul corespondent din
acestora asupra societății și mediului. SDD RO îl reprezintă decuplarea creșterii
Pentru orizontul de timp 2020, economice de degradarea mediului prin
obiectivul corespondent din SDD RO îl inversarea raportului dintre consumul de
reprezintă: resurse și crearea de valoare adăugată și
asigurarea funcționării eficiente și apropierea de indicii medii de performanță
în condiții de siguranță a sistemului ai UE privind sustenabilitatea consumului
energetic național, atingerea nivelului și producției. Ținta principală este
mediu actual al UE în privința intensității și accelerarea dezvoltării în ansamblu a
eficienței energetice; sectorului de servicii și a contribuției
îndeplinirea obligațiilor asumate acestuia la creșterea produsului intern brut,
de România în cadrul pachetului legislativ astfel încât să se atingă o pondere de circa
„Schimbări climatice și energie din surse 60%.
regenerabile” și la nivel internațional în
urma adoptării unui nou acord global în Conservarea și gestionarea resurselor
domeniu; naturale
promovarea și aplicarea unor Obiectivul general stabilit în SDD UE este:
măsuri de adaptare la efectele schimbărilor îmbunătățirea gestionării resurselor
climatice și respectarea principiilor naturale și evitarea exploatării lor
dezvoltării durabile. excesive, recunoașterea valorii serviciilor
furnizate de ecosisteme.
Pagina 26
Pentru orizontul de timp 2020, obiectivul politicilor interne și externe ale Uniunii
național îl constituie atingerea nivelului Europene cu principiile dezvoltării durabile
mediu actual al țărilor UE la parametrii și angajamentele sale în această privință.
principali privind gestionarea responsabilă Pentru orizontul de timp 2020, obiectivul
a resurselor naturale. național este conturarea domeniilor
specifice de aplicare a expertizei și
Sănătatea publică resurselor disponibile în România în slujba
asistenței pentru dezvoltare, și alocarea în
Obiectivul general stabilit în SDD UE este: acest scop a circa 0,50% din venitul
promovarea unor servicii medicale de național brut. Temele inter și transcalitate în condiții de egalitate și sectoriale sunt prezentate în continuare:
îmbunătățirea protecției împotriva
amenințărilor la adresa sănătății. Pentru Educație și formare profesională
orizontul de timp 2020, obiectivul național
este atingerea unor parametrii apropiați de Pentru orizontul de timp 2020, obiectivul
nivelul mediu actual al stării de sănătate a național este atingerea nivelului mediu de
populației și al calității serviciilor medicale performanță al UE în domeniul educației și
din celelalte state membre ale UE și formării profesionale, cu excepția
integrarea aspectelor de sănătate și serviciilor în mediul rural și pentru
demografice în toate politicile publice ale grupurile dezavantajate, unde țintele sunt
României. cele propuse de Strategia 2020.
Incluziunea socială, demografia și migrația Cercetarea științifică și dezvoltarea
tehnologică, inovarea
Obiectivul general stabilit în SDD UE este:
crearea unei societăți bazate pe incluziunea Pentru orizontul de timp 2020, obiectivul
socială, prin luarea în considerare a național este încadrarea cercetării
solidarității între generații și în interiorul românești în fluxul principal al evoluțiilor
lor și asigurarea creșterii calității vieții științifice și tehnologice din UE;
cetățenilor ca o condiție a bunăstării generalizarea activităților inovative;
individuale durabile. Pentru orizontul de apariția unor centre de excelență cu impact
timp 2020, obiectivul național este internațional. În cadrul strategiei sunt
promovarea consecventă, în noul cadru prezentate problemele și preocupările
legislativ și instituțional, a normelor și specifice situației din România, respectiv:
standardelor UE cu privire la incluziunea Creșterea sustenabilă – transformările
socială, egalitatea de șanse și sprijinirea structurale și echilibrele macroeconomice:
activă a grupurilor defavorizate; punerea în asigurarea sustenabilității pe termen lung
aplicare, pe etape, a Strategiei Naționale și a consumurilor energetice și materiale
Locale pe termen lung privind populația și bazate pe evaluarea realistă a capacității de
fenomenele migratorii. suport a capitalului natural;
modernizarea treptată a macrostructurii
Sărăcia globală și sfidările dezvoltării economiei pentru a corespunde cerințelor
durabile sociale și de mediu
creșterea productivității muncii și
Obiectivul general stabilit în SDD UE este: îmbunătățirea ratei de ocupare;
promovarea activă a dezvoltării durabile la
nivel global și asigurarea punerii de acord a
Pagina 27
îmbunătățirea managementului micro- și relațiilor relevante la nivel transfrontalier și
macro-economic; transnațional, corelând conceptele de
politica de investiții și diversificarea coeziune și competitivitate la nivelul
surselor de finanțare; teritoriului.
menținerea echilibrelor macroeconomice; Acordul de Parteneriat
Dezvoltarea regională și acțiunea locală: Din punct de vedere economic, strategia de
problematica specifică a dezvoltării rurale: dezvoltare a comunei Izvoru Crișului este
dezvoltarea regională; fundamentată pe premisele viziunii
dezvoltarea rurală, agricultura, strategice, așa cum au reieșit din contextul
silvicultura, și pescuitul; național și european al dezvoltării, precum
Amenajarea teritoriului și planificarea și din avantajele și dezavantajele poziției
spațială: competitive a economiei locale.
Formularea Strategiei are la bază corelările
planificarea spațială, cadastrul României;
care se formează între țintele României
Dimensiunea culturală a dezvoltării
angajate în cadrul Strategiei Europa 2020 și
durabile;
prioritățile de dezvoltare propuse de
Capacitatea administrativă și calitatea
Comisia Europeană prin intermediul celor
serviciilor publice: dezvoltarea durabilă ca
11 obiective tematice (OT) ale viitoarei
măsură a eficienței guvernării și a calității
perioade de programare 2014 – 2020,
politicilor publice;
inclusiv în ceea ce privește cele trei
Politica externă și de securitate:
priorități privind cooperarea trans-
orientări generale și contribuții specifice
frontalieră și interregională, în cadrul
ale României la Politica Externă și de
strategiilor macro-regiunilor și bazinelor
Securitate Comună și la Politica Europeană
riverane, precum și cooperarea
de Securitate și Apărare al UE în raport cu
transnațională în cadrul obiectivelor FSE.
cerințele dezvoltării durabile.
În cadrul Acordului de Parteneriat sunt
descrise în detaliu principalele provocări pe
Conceptul Strategic de Dezvoltare
care România trebuie să le abordeze,
Teritorială România 2030 (CSDTR 2030)
stabilind principalele obiective și priorități
și rolul specific care este atribuit grupurilor
Conceptul Strategic de Dezvoltare
de acțiune locale în acest scop, modalitatea
Teritorială România 2030 este un
în care sunt utilizate fondurile CSC, rolul
document strategic privind dezvoltarea
prevăzut pentru diferitele fonduri în
teritorială durabilă și integrată pe termen
diferitele tipuri de teritorii (rurale, urbane
mediu și lung a României. Conceptul
etc.). În perioada 2014 – 2020 în România,
asigură un cadru de fundamentare a
se dezvoltă o serie de strategii sectoriale
dezvoltării teritoriale a României, în
pentru care au ca scop îmbunătățirea
concordanță cu evoluțiile din spațiul
capitalului uman prin creșterea ocupării,
european și internațional, bazându-se pe
îmbunătățirea incluziunii sociale, precum și
practicile curente în domeniul planificării
dezvoltarea unor politici educaționale.
teritoriale. CSDTR stabilește liniile
Inventarul acestora cuprinde:
directoare de dezvoltare teritorială a
României la scară regională, interregională, națională, prin integrarea
Pagina 28
Nr. Tip de strategie Obiective
crt.
1 Strategia Națională pentru Ocupare în - asigură o coordonare mai bună a priorităților
perspectiva 2020 politicilor privind ocuparea, luând în considerare
obiectivele Strategiei Europa 2020;
2 Strategia Națională de Reducere a Sărăciei - are scopul de a reduce sărăcia printr-o incluziune
2014-2020 activă pe piața muncii a persoanelor marginalizate.
- constituie principalul cadru strategic în domeniul
incluziunii sociale și a reducerii sărăciei, elaborând
obiectivele și principalele acțiuni prioritare până în
2020.
3 Plan de Acțiune al Strategiei pentru - cuprinde măsuri privind întărirea mecanismului
incluziunea cetățenilor români aparținând de monitorizare și implementare a Strategiei
minorității Roma pentru perioada 2012- 2020 Guvernului României pentru incluziunea
cetățenilor români aparținând minorității Roma
pentru perioada 2012-2020;
- coordoneaza, la nivel guvernamental, toate
fondurilor disponibile din surse de finanțare diferite
(buget de stat, fonduri europene, etc.) pentru
măsuri ce promovează incluziunea socială a
Romilor.
4 Strategia pentru Sănătate 2014- 2020 - facilitează accesul la servicii de sănătate mai bune
și mai sigure, în special pentru grupurile
vulnerabile.
- acoperă patru piloni: infrastructura de sănătate;
tehnologii ale informației în sănătate (eSănătate);
cercetare extensivă în domeniul sănătății; servicii
de sănătate publică și asistență medicală
5 Strategia pentru Reducerea Părăsirii Timpurii - are ca obiectiv promovarea și susținerea
a Școlii integrării/reintegrării în sistemul educațional.
- asigură cadrul legislativ pentru a preveni și reduce
numărul celor ce părăsesc școala.
6 Cadrul strategic pentru educația terțiară -stabilește principalele obiective și măsuri necesare
pentru creșterea calității, eficienței și accesibilității
sistemului educației terțiare și pentru creșterea
ratelor de absolvire.
7 Strategia Națională pentru Învățarea pe tot -crează cadrul strategic pentru a încuraja și crește
Parcursul Vieții participarea la educația pe tot parcursul vieții.
8 Strategia pentru Dezvoltarea Infrastructurii - elaborează o hartă a infrastructurii educaționale și
Educaționale de pregătire profesională.
Strategii sectoriale pentru îmbunătățirea capitalului uman
Pagina 29
În vederea promovării competitivității economice și a dezvoltării locale, există mai
multe strategii naționale:
În vederea optimizării utilizării și protecției surselor naturale și valorilor culturale,
avem o serie de documente de planificare strategică:
Pagina 30
Pentru a evidenția relația dintre situația reală și potențialele direcții de dezvoltare,
prezentăm pe scurt, în tabelul următor, obiectivele de dezvoltare regionale, așa cum apar ele
în documentele de planificare ale regiunii Sud - Est:
Obiectivele tematice distribuite în funcție de provocările în materie de dezvoltare:
1. Competitivitate și dezvoltare locală;
2. Populație și aspecte sociale;
3. Infrastructură ;
4. Resurse;
5. Guvernare;
Obiectivele de dezvoltare regională și corespondența obiectivelor tematice
Provocare în materie de
Obiectiv tematic
dezvoltare
Consolidarea cercetării, a dezvoltării tehnologice și a
inovării;
Îmbunătățirea accesului la tehnologia informației și
Competitivitate și dezvoltare comunicațiilor, a utilizării și a calității acesteia;
locală Îmbunătățirea competitivității IMM-urilor, a sectorului
agricol și a sectorului pescuitului și acvaculturii;
Promovarea ocupării durabile și de calitate a forței de
muncă și sprijinirea mobilității forței de muncă;
Îmbunătățirea accesului la tehnologia informației și
comunicațiilor, a utilizării și a calității acesteia;
Promovarea ocupării durabile și de calitate a forței de
muncă și sprijinirea mobilității forței de muncă;
Promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei și a
Populație și aspecte sociale oricărei forme de discriminare;
Investiții în educație și formare profesională, pentru
dezvoltarea competențelor și învățarea pe tot parcursul
vieții;
Creșterea capacității instituționale a autorităților publice
și a părților interesate și o administrație publică eficientă;
Îmbunătățirea accesului la tehnologia informației și
comunicațiilor, a utilizării și a calității acesteia;
Infrastructură
Promovarea transportului durabil și eliminarea blocajelor
din infrastructurile rețelelor importante;
Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii reduse de
carbon în toate sectoarele;
Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea
și gestionarea riscurilor;
Resurse
Conservarea și protecția mediului și promovarea utilizării
eficiente a resurselor;
Promovarea transportului durabil și eliminarea blocajelor
din infrastructurile rețelelor importante;
Îmbunătățirea accesului la tehnologia informației și
Guvernare
comunicațiilor, a utilizării și a calității acesteia;
Pagina 31
Creșterea capacității instituționale a autorităților publice
și a părților interesate și o administrație publică eficientă
Sursa: Acord de parteneriat pentru perioada de programare 2014 - 2020
Programele naționale
tehnico-edilitare, de infrastructură
Comisia Europeană a propus o majorare de educațională, de sănătate și de mediu,
fonduri europene pentru programele sportivă, social-culturală și turistică,
operaționale de care va beneficia România administrativă și de acces la căile de
în perioada 2021-2027, iar suma ar ajunge comunicație în vederea asigurării unui
la aproximativ 30,6 mld. euro, comparativ climat investițional atractiv pentru
cu 22,5 mld. euro pentru perioada 2014- localitățile României.
2020. Alocarea financiară aferentă
perioadei 2021 – 2027 va fi cu 8% mai Pot beneficia de finanțare, în cadrul PNDL,
mare față de actuala perioadă de unitățile administrativ - teritoriale
programare. România va avea astfel la reprezentate de autoritățile administrației
dispoziție 30,6 miliarde euro. publice locale, respectiv comunele,
municipiile și orașele, inclusiv pentru
„Prin Politica de Coeziune, România va satele componente ale acestora, județele,
beneficia de aproximativ 30,6 miliarde precum și unitățile administrativ -
euro, din care 17,323 miliarde euro prin teritoriale membre ale asociațiilor de
Fondul European de Dezvoltare Regională dezvoltare intercomunitară, constituite în
(FEDR), 8,385 mld. euro prin Fondul condițiile legii, pentru investițiile realizate
Social European (FSE), 4,499 mld. euro prin asociațiile de dezvoltare
prin Fondul de Coeziune (FC) și 392 mil. intercomunitară.
euro prin Programul Cooperare Teritorială
Europeană Obiective finanțate prin PNDL
Sisteme de alimentare cu apă și
România este aproape de media europeană stații de tratare a apei
privind absorbția, cu 8,84 mld. euro alocați, Sisteme de canalizare și stații de
iar în urma unei evaluări pe zona de epurare a apei
infrastructură mare, există o țintă de Unități de învățământ
absobție de aproximativ 400 milioane de Unități medicale
euro pentru 2019. Drumuri publice
Poduri, podețe, pasaje sau punți
PROGRAMUL NAȚIONAL DE DEZVOLTARE pietonale
LOCALĂ (PNDL) Biblioteci, muzee, teatre, centre
culturale
PNDL este un program de finanțare Platforme de gunoi
multianual, coordonat de Ministerul Piețe publice, comerciale, târguri,
Dezvoltării Regionale și Administrației oboare
Publice, ce are ca obiectiv general Baze sportive
sprijinirea unităților administrativteritoriale pentru echiparea teritoriului
administrativ ale acestora cu toate dotările
Pagina 32
Ce s-a finanțat în PNDL I?
Obiective 5.862 = 19 miliarde lei
de investiții
1.420 4.442
Obiective Obiective
finalizate în curs de execuție
2013-2016 2015-2019
1.500 finalizate în 2017
(valoare 2,17 mld. Lei)
Cea de-a doua etapă a programului finanțează 9.500 de obiective de investiții, dintre care
2.500 de creșe și grădinițe, 2.000 de școli și 5.000 de alte obiective (din toate domeniile
eligibile). Pentru aceste investiții sunt alocate fonduri în valoare de 30 de miliarde de
lei credite de angajament.
Obictive
2.500
Creșe și grădinițe
9.500 2.000
Obiective Unități de învățământ
De investitii 5.000
30 mld. lei Drumuri, apă și canalizare
și alte obiective eligibile
Proiecte depuse
Proiecte Suma (lei)
- Drumuri 4.031 34,2 mld.
13.096 - Apă – Canal 2.044 16,6 mld.
Proiecte depuse - Creșe și Grădinițe 915 1,38 mld.
67,4 mld. Lei - Unități de 2.172 5,03 mld.
învățământ
- Alte domenii 3.934 10,2 mld.
Criterii de alocare a fondurilor
FAZA 1: Alocarea pe județe
1. Date demografice 25% Localități județ / Localități România
și administrativ 30% Populație județ / Populație România
teritoriale 10% Suprafață județ / Suprafață România
Pagina 33
Capacitate 35% Impozite pe venit România/ Impozite pe venit județ
financiaă
FAZA 2: Alocarea în interiorul județelor
1. Alocare integral pentru creșe și grădinițe pentru școli fără autorizație ISU sau
autorizație de funcționare
2. Alocare pentru drumuri și poduri județene a 35% din diferența rămasă după pasul 1
3. Alocare pentru alimentare cu apă și canalizare a până la 50% din diferența rămasă
după pasul 2
4. Diferența rămasă după pasul 3 se acordă în ordinea crescătoare a veniturilor UAT-
urilor din județ, pentru:
a) Dispensare rurale, spitale orășenești, spitale județene
b) Poduri și podețe comunale
c) Drumuri comunale/ orășenești
d) Alte obiective publice
5. Analiza documentațiilor transmise în vederea încheierii contractelor (dacă se
constată că nu sunt conforme legislației, proiectele sunt eliminate din listă)
Planul Național de Dezvoltare reprezintă promovarea transportului intermodal,
documentul de planificare strategică și îmbunătățirea siguranței traficului și
programare financiară multianuală care protecția elementelor critice de
orientează și stimulează dezvoltarea infrastructură;
economică și socială a țării în concordanță Proprietatea privind protecția și
cu principiile Politicii de Coeziune a îmbunătățirea calității mediului prevede
Uniunii Europene. Planul stabilește drept îmbunătățirea standardelor de viață pe
obiectiv global reducerea cât mai rapidă a baza asigurării serviciilor de utilități
dispariților de dezvoltare socio-economică publice, în special în ceea ce privește
dintre România și celelalte state membre gestionarea apei și a deșeurilor;
ale Uniunii Europene și detaliază îmbunătățirea sistemelor sectoriale și
obiectivele specifice ale procesului pe 6 regionale ale managamentului de
direcții prioritare care integreză mediu; conservarea biodiversității;
direct/indirect cerințele dezvoltării durabile reconstrucția ecologică; prevenirea
pe termen scurt și mediu: riscurilor și intervenția în cazul unor
Obiectivul creșterii competitivității și calamități naturale;
dezvoltării economiei bazate pe Perfecționarea și utilizarea mai eficentă
cunoaștere include, ca una dintre a capitalului uman are în vedere
principalele subpriorități, îmbunătățirea promovarea incluziunii sociale și
eficenței energetice și valorificarea întărirea capacității administrative
resurselor regenerabile de energie în pentru dezvoltarea unei piețe a muncii
vederea reducerii efectelor schimbărilor moderne și flexibile, îmbunătățirea
climatice; relevanței sistemului de educație și
Aducerea la standarde europene a formare profesională pentru ocuparea
infrasturcutrii de bază pune acentul pe forței de muncă, stimularea culturii
dezvoltarea durabilă a infrastructurii și antreprenoriale;
a mijloacelor de transport prin Dezvoltare economiei rurale și
reducerea impactului asupra mediului, creșterea productivității în sectorul
Pagina 34
agricol, silvic și piscicol conține Obiectivul de diminuare a dispariților
prevederi privind utilizarea rațională a de dezvoltare între regiuni și în
fondului funciar, reabilitarea ecologică interiorul acestora.
a unor terenuri degradate sau poluate,
siguranța alimentară, bunăstarea
animalelor, încurajarea acvaculturii în
zonele costiere;
1.3.4 Contextul Regiunii Nord - Vest
• stimularea cooperării inter-regionale,
Dezvoltarea regională este ansamblul interne și internaționale, transfrontaliere.
politicilor autorităților publice centrale și
locale elaborate în scopul îmbunătățirii Prioritățile de dezvoltare teritorială
performanțelor economice a unor arii stabilite prin Acord pentru perioada 2014geografice constituite în regiuni de 2020 vizează: îmbunătățirea calității vieții
dezvoltare și care beneficiază de sprijinul pentru comunitățile locale și regionale,
Uniunii Europene, a guvernului și a altor consolidarea rețelei urbane prin dezvoltare
instituții și autorități naționale sau policentrică și specializare teritorială,
internaționale. promovarea parteneriatelor rural-urbane,
creșterea accesibilității și conectivității
Procesul de planificare a dezvoltării prin: creșterea accesibilității la marile
regionale oferă o bază strategică esențială aglomerații urbane și îmbunătățirea
pentru includerea priorităților și a accesibilității între aglomerațiile urbane
proiectelor de la nivel regional în majore, acces echitabil la servicii de interes
viitoarele programe de finanțare pentru general și conectarea zonelor rurale la
perioada 2021-2027, indiferent de sursele rețeaua majoră de transport și la utilitățile
de finanțare ale acestor programe. publice de nivel mai înalt (urban).
În cadrul procesului de planificare a Regiunea are patru priorități în
dezvoltării regionale pentru perioada 2021- materie de dezvoltare, corelate cu
2027, elaborarea Planului de Dezvoltare obiectivul general, împărțite în priorități de
Regională (PDR) al Regiunii Nord-Vest se investiție și acțiuni orientative, astfel:
derulează sub directa coordonare a
Agenției de Dezvoltare Regională (ADR) P1 – Creșterea competitivității
Nord-Vest, într-un cadru larg partenerial. economice a regiunii și stimularea
cercetării și inovării
Prin activitatea de planificare, ADR Nord- P2 – Creșterea accesibilității regiunii, a
Vest contribuie la realizarea celor trei mobilității locuitorilor, mărfurilor și a
obiective de bază ale politicii de dezvoltare informațiilor
regională în România, stipulate în Legea P3 – Creșterea calității vieții
nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională: locuitorilor din regiune
• diminuarea dezechilibrelor regionale P4 – Protecția mediului natural și
existente, antropic, utilizarea eficientă a
• corelarea politicilor sectoriale resurselor și reducerea emisiilor
guvernamentale la nivelul regiunilor, poluante
Pagina 35
Prezentarea schematică a strategiei
6
Partenerii regionali, precum și alte Structurale și ale fondurilor europene care
instituții, manifestă interes față de finanțează dezvoltarea rurală și pescuitul.
conținutul PDR, acesta constituind punctul În anul 2020 se vor reduce disparițiile de
de plecare în elaborarea altor documente de dezvoltare între regiunea de Nord-Vest și
programare sectoriale și subsectoriale celelalte regiuni ale țării în scopul creșterii
regionale: nivelului de trai al cetățenilor.
Planul Regional de Acțiune pentru Regiunea de Nord-Vest (Transilvania de
Mediu; Nord) este una din cele 8 regiuni de
Planul Regional pentru Gestionarea dezvoltare din România și include 6 judete:
Deșeurilor; Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș,
Planul Regional de Acțiune pentru Satu-Mare, Sălaj. Suprafața regiunii este de
Învățământul Profesioanl și Tehnic; 34.159 kmp, reprezentând 14,32 % din
Planul Regional pentru Ocuparea suprafața tării, cu o populație totală de
Forței de Muncă. 2.744.914 locuitori. Regiunea cuprinde 421
Strategia de dezvoltare este corelată cu unități administrativ-teritoriale: 6 județe, 42
politicile și reglemetările comunitare, de orașe din care 15 municipii și 398
precum și cu strategiile de dezvoltare la comune și 1.823 de sate. Regiunea dispune
nivel național. Obiectivele sale prioritare de o poziție geografică strategică, având
sunt orientate în principal spre domeniile granițe cu Ungaria și Ucraina cât și cu
de intervenție ale Instrumentelor regiunile de dezvoltare Centru, Vest și
Nord-Est din României.
6
http://www.nord-vest.ro/wpcontent/uploads/2016/09/7r238_PDR_2014_2020.pdf
Pagina 36
1.3.5 Contextul Județului Cluj
Strategia de dezvoltare durabilă a mediu și creșterea standardului de viață
județului Cluj reprezintă un document de regional.
politici publice care a luat în considerare și Obiectivele specifice sunt următoarele:
a integrat următoarele aspecte: tendințele Creșterea atractivității regiunii prin
actuale și cele de perspectivă în dezvoltarea îmbunătățirea competivității
județului Cluj; problemele majore și activităților inovatoare în scopul
potențialul de dezvoltare care, prin obținerii unor produse cu valoare
mobilizarea sa, ar putea contribui la adăugată ridicată;
rezolvarea acestora; strategiile sectoriale și Creșterea accesibilității regiunii prin
comprehensive relevante pentru îmbunătățirea infrastructurilor
dezvoltarea județului Cluj; planurile și regionale ca suport pentru susținerea
proiectele de mare anvergură care activităților economice și sociale și
influențează dezvoltarea județului Cluj; polii de dezvoltare a regiunii;
liniile directoare privind dezvoltarea Dezvoltarea resurselor umane pentru
regională și națională; liniile directoare ale creșterea gradului de ocupare pe piața
documentelor strategice și de politici muncii, prin modernizarea
sectoriale la nivelul Uniunii Europene învățământului, dezvoltarea de abilități
(„UE”); aspecte majore care marchează antreprenoriale și promovarea educației
dezvoltarea UE și a euroregiunii; alte adulților și a formării continue;
documente care vor fi identificate pe Promovarea dezvoltării durabile și
parcursul procesului ca fiind relevante diversificarea activităților din mediul
pentru strategia județului Cluj. rural
Obiectivul general al Strategiei de Asistență tehnică.
Dezvoltare este creșterea economiei
regionale prin dezvoltare policentrică și
specializare funcțională pentru diminuarea
dispariților intra–regionale, respectiv interregionale, la nivel economic, social și de
1.3.6 Programul Operațional Regional (P.O.R.)
Programul Operațional Regional își impuse de necesitatea modernizării
propune să asigure continuitatea viziunii economiilor regionale românești, în
strategice privind dezvoltarea regională în concordanță cu politica de coeziune a UE și
România, prin completarea și dezvoltarea cu țintele de atins în contextul Strategiei
direcțiilor și priorităților de dezvoltare Europa 2020, privind investițiile în
regională. Sunt încă de actualitate nevoile tehnologii moderne, servicii și creșterea
de dezvoltare a anumitor tipuri de competitivității.
infrastructuri – de transport, educațională, În luna februarie 2019, a avut loc la
de sănătate – completate cu priorități noi, Suceava întâlnirea Comitetului de
Pagina 37
Monitorizare a Programului Operațional pentru stabilirea unor planuri detaliate de
Regional. În cadrul acestuia, a fost acțiune (responsabili și termen limită)
prezentat faptul că la nivel național pentru fiecare condiție favorabilă.
pregătirea perioadei de programare 20212027, pentru Programul Operațional Pe data de 20 decembrie 2018, au fost
Regional, a fost marcată de următoarele aprobate patru memorandumuri cu privire
demersuri: la implementarea planurilor de acțiune
În septembrie 2018, a fost adoptat pentru îndeplinirea condițiilor favorizante
Memorandumul Guvernului: „Pregătirea în următoarele domenii:
documentelor naționale de programare a
finanțelor din fonduri europene post 2020”, Incluziune socială și reducerea
ce a avut ca obiectiv stabilirea de termene sărăciei;
și responsabilități pentru elaborarea Politici active privind piața forței de
documentelor strategice/ planurilor de muncă;
măsuri sectoriale naționale post 2020 (cu Egalitatea de gen;
accent pe întreprinderea condițiilor Sănătatea.
favorizante).
În septembrie și noiembrie 2018,
Ministerul Fondurilor Europene a organizat
întâlniri bilaterale cu ministerele de resort
responsabile de îndeplinirea condițiilor
1.4 CADRU LEGISLATIV PENTRU ELABORAREA STRATEGIEI DE DEZVOLTARE
Legislația europeană și documentele Directiva Operațională pentru
strategice care au guvernat procesul de Securitatea Socială
realizare a Strategiei locale de dezvoltare a Strategia Europeană de Ocupare
comunei Izvoru Crișului au fost: European Charter of Local Self-
Strategia de la Lisabona a Comisiei Government
Europene Revizuită Condiționalități ex-ante pentru
Politica de coeziune în sprijinul accesarea fondurilor europene
creșterii economice și al locurilor 2014-2020 în România
de muncă – Orientări Coordonatele majore ale procesului
Strategia Europeană de Ocupare de programare al fondurilor
Noua Strategie de Sănătate a europene 2014-2020 în România
Comunității Europene Diagrama cadrului partenerial în
Programul de Acțiuni al România
Comunității Europene în domeniul Politica de Coeziune a UE 2014-
sănătății și protecției 2020
Cartea Drepturilor Fundamentale Strategia Europa 2020 – O strategie
în Uniunea Europeană europeană pentru o creștere
Declarația Universală a inteligentă, ecologică și favorabilă
Drepturilor Copilului incluziunii
Directiva pentru Tratament Egal
Pagina 38
Programul Național de Reformă al dezvoltare regională, Fondul social
României 2011-2013 european și Fondul de coeziune și
Programul de Convergență al de abrogare a Regulamentului (CE)
României 2011-2014 nr. 1083/2006
Recomandarea privind Programul Rezumat propunere de regulament
național de reformă din 2011 al pentru modificarea Regulament
României și de emitere a unui aviz (CE) nr. 1080/2006
al Consiliului privind Programul de Propunere de REGULAMENT
Convergență actualizat al României privind dispozițiile specifice
pentru perioada 2011-2014 aplicabile Fondului european de
dezvoltare regională și obiectivului
Alte reglementări și documente referitor la investițiile pentru
comunitare relevante avute în vedere la creștere economică și ocuparea
elaborarea strategiei sunt: forței de muncă și de abrogare a
REGULAMENTUL (UE, Regulamentului (CE) nr. 1080/2006
EURATOM) nr. 966/2012 al Rezumatul studiului de impact
Parlamentului European și al privind înlocuirea Regulamentului
Consiliului din 25 octombrie 2012 (CE) nr. 1081/2006
privind normele financiare Propunere de REGULAMENT
aplicabile bugetului general al privind Fndul Social European și
Uniunii și de abrogare a de abrograre a Regulamentului
Regulamentului (CE, EURATOM) (CE) nr. 1081/2006
nr. 1605/2002 al Consiliului Rezumat propunere de regulament
REGULAMENTUL delegat (UE) al pentru modificarea Regulamentului
Comisiei din 29.10.2012 privind (CE) nr. 1084/2006
normele de aplicare a Propunere de REGULAMENT
Regulamentului (UE) privind Fondul de coeziune și de
Parlamentului European și al abrograre a Regulamentului (CE)
Consiliului privind normele nr. 1084/2006
financiare aplicabile bugetului Rezumat propunere de Regulament
general al Uniunii – Cooperare teritorială europeană
Rezumatul studiului de impact 2014-2020
privind înlocuirea Regulamentului Propunerere REGULAMENT
(CE) nr. 1083/2006 privind dispozitii specifice pentru
Propunere de REGULAMENT de sprijinul din partea Fondului
stabilire a unor dispoziții comune Eurpean de dezvoltare regională
privind Fondul european de pentru obiectivul de cooperare
dezvoltare regională, Fondul social teritorială europeană
european, Fondul de coeziune, Rezumat propunere Regulament –
Fondul european agricol pentru Grupările europene de coperare
dezvoltare rurală și Fondul teritorială (GECT)
european pentru pescuit și afaceri Propunere REGULAMENT de
maritime, care fac obiectul cadrului modificare a Regulamentului (CE)
strategic comun, precum și de nr. 1082/2006 al Parlamentului
stabilire a unor dispoziții generale European și al Consiliului din 5
privind Fondul european de iulie 2006 privind o grupare
Pagina 39
europeană de cooperare (GECT) în co-finațate de către Fondurile
ceea ce privește clarificarea, Structurale
simplificarea și îmbunătățirea Regulamentul Consiliului
constituirii și punerii în aplicare a Comunității Europene nr.
unor astfel de grupări 1783/1999 privind Fondul
Al treilea raport de Coeziune – Un European de Dezvoltare Regională
nou parteneriat pentru coeziune, Regulamentul Consiliului
2004 Comunității Europene nr.
Regulamentul Consiliului 1784/1999 privind Fondul Social
Comunității Europene nr. European
1260/1999 privind prevederile Proiectele de regulamente
generale ale Fondurilor Structurale comunitare privind
Ghidul Comisiei Europene pentru managementului Fondurilor
elaborarea Planurilor și Structurale și de Coeziune în
Documentelor de Programare perioada 2007-2013
pentru Fondurile Structurale Proiectul Regulamentului
Regulamentul Consiliului Parlamentului European și
Comunității Europene nr. Consiliului UE pentru Fondul
1260/1999 privind prevederile Social European
generale ale Fondurilor Structurale Proiectul Regulamentului
Ghidul Comisiei Europene pentru Parlamentului European și
elaborarea Planurilor și Consiliului UE pentru Fondul
Documentelor de Programare European de Dezvoltare Regională
pentru Fondurile Structurale Proiectul Regulamentului
Regulamentul Consiliului Parlamentului European și
Comunității Europene nr. Consiliului UE pentru Fondul
1685/2000 privind regului detaliate Social European
pentru implementarea
Regulamentului 1260/1999 în ceea
ce privește eligibilitatea
cheltuielilor aferente operațiunilor
1.5 SCOPUL STRATEGIEI DE DEZVOLTARE LOCALĂ
Strategiile de dezvoltare fac pe termen mediu și lung care sunt direcțiile
posibilă coordonarea activă a proceselor de și domeniile spre care se orientează efortul
dezvoltare care au loc în teritoriu, luarea în de dezvoltare al comunității. Strategia a
considerare a caracteristicilor locale, a fost elaborată printr-un process participativ
schimbărilor din mediul exterior și fac al comunității locale în concordanță cu
posibilă abordarea proactivă, realizată într- prioritățile naționale de dezvoltare cuprinse
un mod inovativ, a proceselor de dezvoltare în Planul Național de Dezvoltare. Aici ne
teritorială. Strategia locală de dezvoltare regăsim aspirațiile, dorințele și eforturile în
durabilă a comunei Izvoru Crișului clarifică transformarea comunei Izvoru Crișului în cel
mai dorit loc în care oricine ar dori să
Pagina 40
trăiască o viața sănătoasă, îndreptată spre Strategia de Dezvoltare Locală se
valorile de familie, cu grijă și respect pentru adresează cetățenilor comunei Izvoru
viitorul generațiilor viitoare. În Strategia de Crișului, care și-au arătat interesul pentru
dezvoltare a comunei Izvoru Crișului vor fi obiectivele prezentei strategii și pe care le
cuprinse: obiectivele propuse pentru susținem, așa cum reiese din consultarea
realizare, se vor determina cele mai prin chestionar a locuitorilor comunei.
potrivite acțiuni pentru atingerea lor, Principalele obiective ale dezvoltarii
grupurile de interes necesare pentru durabile ale comunei Izvoru Crișului
implementare, se vor stabili atribuțiile, constau în:
responsabilitățiile și perioada de realizare a
viziunii formulate. Obiectivele strategiei de dezvoltarea infrastructurii de bază a
dezvoltare durabilă constau în: comunei;
protecția mediului;
direcționarea comunei spre dezvoltare întarirea coeziunii sociale și reducerea
economică cu scopul de a crea mai sărăciei;
multe locuri de muncă; regenerare rurală.
dezvoltarea unui proces comun de
organizare pentru a stabili prioritățile
comunității, strategia și acțiunile sale;
sprijinirea autorităților publice locale în
prezentarea strategiilor financiare și de
investiții;
eficientizarea managementului.
Scopul urmărit în elaborarea unei strategii de dezvoltare durabilă poate fi:
Formarea unei viziuni adecvate contextului extern și intern pentru dezvoltarea
durabilă a microregiunii pe termen mediu/lung
Stabilirea unui sistem de obiecte și măsuri asociate corelate cu viziunea formulată
Creșterea unui parteneriat consistent pentru validarea strategiei și implementarea
acesteia
Îndeplinirea rolului de document cadru pentru atragerea de fonduri necesare
dezvoltării durabile a zonei
1.6 METODOLOGIA DE ELABORARE A STRATEGIEI
Strategiile de dezvoltare fac strategie de dezvoltare locală și-a găsit, cel
posibilă coordonarea activă a proceselor de puțin până în prezent, o aplicabilitate
dezvoltare care au loc în teritoriu, luarea în practică redusă pentru cei implicați în
considerare a caracteristicilor locale, a procesele de dezvoltare comunitară. Acest
schimbărilor din mediul exterior și fac concept este utilizat tot mai des în literatura
posibilă abordarea proactivă, realizată într- de specialitate. Chiar și aici se poate
un mod inovativ, a proceselor de dezvoltare observa o anumită rezervă față de acesta,
teritorială. În România conceptul de rezervă datorată probabil unor obișnuințe
Pagina 41
rămase din perioada în care dezvoltarea Caracterul flexibil al strategiilor de
locală nu era coordonată la nivel local, pe dezvoltare locală vine în sprijinul faptului
baza unei strategii care să diferențieze că acestea avantajează sisteme care se
diferite alternative de dezvoltare, ci încadra adaptează în permanență condițiilor externe
comunitățile într-un plan general de și modificării situației interne.
dezvoltare elaborat la nivel central. Mai
mult, în acest plan general de dezvoltare se O strategie nu doar reacționează la
fixau obiective de atins și nu se gândea în schimbări, prin faptul că ia în considerare
termeni de programe care urmau să fie influențele diferiților factori interni și/sau
implementate și care necesitau o abordare externi ai regiunii țintă, dar conține si
multidimensională a problemei vizate. elemente proactive, construind posibile
Elaborarea strategiilor de dezvoltare locală planuri și programe ce urmează a fi aplicate
și micro-regională reprezintă unul din pașii pentru diferite situații ce ar apare pe
cei mai importanți care susțin procesele de parcurs. Principiul acțiunii care stă la baza
dezvoltare locală și micro-regională. În unei strategii de dezvoltare se datorează
esență, acest tip de strategie clarifică pe faptului că ea este compusă de programe, a
termen mediu și lung care sunt direcțiile și căror aplicare implică acțiune concretă
domeniile spre care se orientează efortul de direcționată spre îmbunătățirea situației
dezvoltare al comunității. Strategiile de regiunii țintă. Orientarea spre schimbare
dezvoltare locală sunt caracterizate de cel reiese din faptul că strategiile urmăresc
puțin șapte trăsături care le recomandă elaborarea unui pachet de programe care,
managerilor de la nivel local responsabili odată implementate, să ducă la schimbare
cu acest domeniu. Cele șapte caracteristici pe plan social, la o mai bună valorificare a
ale strategiilor sunt: potențialului local, precum și orientarea
activităților de dezvoltare în concordanță
imagine asupra viitorului, cu procesele înregistrate pe plan local.
creativitate, flexibilitate,
activitate, O ultimă caracteristică ar fi aceea că scopul
create pentru acțiune, planificării strategice este orientat spre
orientare spre schimbare, atingerea unei dezvoltări durabile.
orientare spre un câștig durabil.
Conceptul de dezvoltare durabilă a devenit
tot mai important în ultimii ani o dată cu
Prin prima caracteristică se înțelege că evaluările finale realizate pentru multe
strategia este elaborată având în vedere programe internaționale orientate spre
viitorul regiunii pentru care aceasta este susținerea dezvoltării locale. Au existat
destinată. Astfel, strategia este parte a multe situații în care, odată cu încheierea
gândirii pe termen lung asupra viitorului acordării ajutorului internațional,
regiunii în cauză. comunitățile care au constituit grupul țintă
ale acestor programe nu au reușit, în multe
Creativitatea vizează faptul că prin cazuri, să-și mențină nivelul de dezvoltare
intermediul strategiei sunt prezentate atins deja, necum să înregistreze o creștere.
alternativele, posibilele scenarii de În consecință, dezvoltarea durabilă a
dezvoltare gândite astfel încât să se ia în devenit o componentă importantă a
considerare cât mai mult din potențialul de strategiilor de dezvoltare locală și
dezvoltare al regiunii. regională, iar programele de dezvoltare
locală propuse finanțatorilor internaționali
Pagina 42
sunt evaluate în funcție și de această O a doua parte a etapei introductive constă
caracteristică. în încadrarea unității/ unităților
administrative pentru care se realizează
În procesul elaborării și implementării strategia în spațiul geografic-istoric
strategiilor de dezvoltare locală sunt național și regional. Etapa introductivă este
implicați următorii actori de pe plan local: necesară deoarece orice strategie elaborată
trebuie integrată în alte documente
• administrația publică locală,
programatice existente la nivele superioare
• comunitatea locală,
sau macro-nivele. Următoarea etapă
• firme private,
identificată de noi în cadrul acestei acțiuni
• reprezentanții societății civile.
constă din diagnoza și analiza principalilor
indicatori statistici din localitatea, microImplementarea cu succes a proiectelor de
regiunea sau regiunea pentru care se
dezvoltare comunitară presupune
realizează strategia de dezvoltare.
parteneriatul între actorii mai sus
menționați. Un rol aparte îl are însă Principiul de bază pe care s-a clădit
administrația publică locală, care participă Strategia Locală de Dezvoltare Durabilă a
atât în faza de elaborare dar și în cea de
comunei Izvoru Crișului pe perioada 2021 -
implementare a inițiativelor de dezvoltare 2027 constă în faptul că acest document
locală. Prin aplicarea în practică a celor trebuie să răspundă aspirațiilor comunității
șapte principii, colaboratorii fundației locale. Încă din procesul de elaborare s-a
Civitas pentru o Societate Civilă au
ținut cont de interesele comunității, care au
elaborat un model de strategie de fost exprimate prin intermediul sondajului
dezvoltare cu un grad de aplicabilitate de opinie și se regăsesc în portofoliul de
practică însemnat, model care a fost testat proiecte prioritare ale comunei
și în activitatea de teren a colaboratorilor
fundației. În cadrul acestui model au fost Strategiile de dezvoltare fac posibilă
diferențiate șase etape. Parcurgerea lor este coordonarea activă a proceselor de
absolut necesară pentru finalizarea practică dezvoltare care au loc în teritoriu, luarea în
a unui plan de dezvoltare locală/micro- considerare a caracteristicilor locale, a
regională/regională. schimbărilor din mediul exterior și fac
posibilă abordarea proactivă, realizată întrOrice strategie de dezvoltare locală/micro- un mod inovativ, a proceselor de dezvoltare
regională/regională trebuie să includă o teritorială.
etapă introductivă care cuprinde două părți:
prezentarea principalelor programe Realizarea strategiei de dezvoltare locală se
internaționale și o scurtă prezentare a zonei poate construi pe baza răspunsurilor la
țintă. următoarele întrebări fundamentale:
Prima parte cuprinde prezentarea Ce ne propunem?
principalelor programe/ strategii europene Ce informații deținem?
și naționale în domeniul dezvoltării Unde vrem să ajungem?
comunitare: dezvoltare regională și Cum ne folosim de informațiile pe
dezvoltare locală (aici includem care le avem ca să obținem ce ne
Programele de dezvoltare propunem?
naționale/regionale, Programe de Ce măsuri trebuie să luăm și care este
dezvoltare rurală, cărțile verzi ale modul de acțiune pentru a ajunge la
dezvoltării regionale și rurale, etc.). nivelul dorit?
Pagina 43
Care va fi rezultatul? locală sunt implicați următorii actori de pe
plan local:
Răspunsurile la aceste întrebări se Administrația publică locală
pot grupa în faze, creând astfel un sistem Comunitatea locală
bine pus la punct. Firme private
Reprezentanții societății civile
În procesul elaborării și
implementării strategiilor de dezvoltare
2014 – 2020, Programul de Dezvoltare
FAZA 1 – COLECTAREA DATELOR ȘI Regională Nord-Vest 2014 – 2020, în faza
ANALIZA ACESTORA de draft, Programul de Convergență
România 2011 – 2014, Strategia Europa
Această fază constă în diagnoza și 2020, precum și date statistice.
analiza principalilor indicatori statistici din În această primă fază se urmărește:
comuna Izvoru Crișului. Principalele date Determinarea bazei economice
trebuie să vizeze informații privind: Evaluarea structurii pieței forței de
O prezentare sucintă a zonei muncă
Datele fizico-geografice Evaluarea nevoilor pieței forței de
Caracteristicile generale ale muncă
economiei Examinarea oportunităților și a
Domeniul Social constrângerilor dezvoltării economice
Caracteristicile mediului. Examinarea/evaluarea capacității
Începerea demersului de planificare instituționale locale.
presupune studierea materialelor existente Etapa culegerii datelor este una
despre comunitate. Documentele care au extrem de importantă pentru întreg
ajutat pentru începerea adunării datelor procesul elaborării strategiei de dezvoltare
sunt: locală. Adunarea datelor se realizează pe
Planul urbanistic general/planurile două niveluri:
urbanistice zonale Culegerea datelor direct de la cei pentru
Strategia elaborată în trecut pentru care se elaborează strategia de
ani 2014-2020. dezvoltare. În această fază este
Alte planuri/proiecte. important ca viitorul beneficiar să
Pentru orice comunitate dintr-o regiune, completeze (cât mai exact și folosind
documentele de referință în elaborarea unei date cât mai recente) formularul
strategii de dezvoltare locală sunt: Planul de privind evaluarea localității sau a zonei
Dezvoltare Regională, Strategia de pentru care se elaborează planul de
Dezvoltare Județeană, Planul de Amenajare dezvoltare.
a Teritoriului Național, strategia GAL-ului Documentarea care se face folosind
din care comuna face parte. surse statistice oficiale, cum ar fi:
Prin urmare, pentru colectarea de informații anuare statistice, baze de date ale
cu privire la prezentarea comunei, s-au comisiilor județene sau naționale de
studiat Strategia de Dezvoltare GAL statistică, alte surse și statistici oficiale.
Câmpia Transilvaniei, Strategia de Acest tip de date ne permite o încadrare
Dezvoltare a Județului Cluj pentru perioada mai bună a zonei într-un context mai
larg.
Pagina 44
La această cercetare au participat un număr a) Obiective strategice de dezvoltare
de 250 persoane. Rezultatul cercetării a b) Obiective operaționale.
constat într-un raport de cercetare care Primul punct cuprinde: enumerarea
cuprinde o secțiune de probleme și efecte obiectivelor pentru care a fost elaborată
identificate ale acestora, precum și ilustrare strategia; menționarea metodologiei de
grafică sau tabelară a rezultatelor obținute. elaborare și a agenților de dezvoltare locală
implicați în procesul elaborării strategiei de
Cercetarea calitativă desfășurată a survenit dezvoltare, precum și identificarea câtorva
din necesitatea unei formulări mai exacte a domenii strategice de dezvoltare. Aceste
problemelor investigate, prin obținerea de domenii vor fi utilizate cu prioritate și in
informații de la persoane care dețin identificarea obiectivelor operaționale.
experiența și cunoștințele necesare. Acest La al doilea punct al acestei faze sunt
tip de cercetare nu vizează cuantificarea prezentate obiectivele operaționale de
reacțiilor persoanelor investigate și nici nu dezvoltare în teritoriul supus investigației.
poate fi supusă unor interpretări de natură Programul operativ de dezvoltare locală
statistică, ci urmărește explorarea și trebuie gândit de către grupul de lucru ca
înțelegerea atitudinilor, comportamentelor, un sistem coerent privind dezvoltarea
motivațiilor. A fost elaborat un chestionar localității/micro-regiunii/regiunii.
în care participanții sunt încurajați să își În alegerea subprogramelor, cel mai
exprime liber propriile opinii față de important considerent trebuie să fie
principalele teme supuse discuției. Pe baza inițierea unor proiecte de dezvoltare
chestionarelor completate a fost realizată convergente în vederea atingerii
analiza datelor. obiectivelor stabilite. Condiția de bază
Plecând de la această bază de date pentru dezvoltare locală este păstrarea
urmează un alt pas important pentru tradițiilor economice și sociale comunitare.
elaborarea planului de dezvoltare și anume Astfel se ajunge la situația în care, pe baza
analiza SWOT. Specificul analizei SWOT realității existente se pun bazele dezvoltării
este că acesta oferă un tablou cuprinzător durabile a comunității.
ce prezintă punctele tari și punctele slabe –
elemente interne precum și oportunitățile și FAZA 3 – SELECTAREA PROIECTELOR DE
amenințările din mediul exterior. DEZVOLTARE LOCALĂ
FAZA 2 – STABILIREA STRATEGIEI DE În această fază sunt prevăzute
DEZVOLTARE LOCALĂ programele și proiectele de dezvoltare care
vor fi incluse în strategia de dezvoltare. Ele
Această fază cuprinde stabilirea
sunt grupate în mai multe scenarii, funcție
scopurilor și criteriilor de dezvoltare,
de gradul de implicare a agențiilor de
identificarea posibilităților de acțiune,
dezvoltare, de perioada necesară pentru
respectiv dezvoltarea unei strategii pe
implementare și de locul acestora pe agenda
obiective operaționale de dezvoltare.
persoanelor sau a organizațiilor însărcinate
În urma analizei SWOT sunt
cu implementarea lor. Aici au loc:
identificate punctele forte și cele slabe,
• identificarea proiectelor de dezvoltare
oportunitățile de dezvoltare, dar și
posibile
pericolele existente la nivelul comunității
• evaluarea viabilității proiectelor
Izvoru Crișului. La acest capitol în
- din punct de vedere al comunității
elaborarea strategiilor de dezvoltare am
- al plasării
inclus două puncte esențiale și anume:
- comercial
Pagina 45
- al implementării În această fază se stabilește orarul
În cadrul acestei etape se impune o pentru implementarea programului de
colaborare apropiată între grupul care dezvoltare, se precizează nevoile de natură
elaborează planul strategic și instituțiile financiară, respectiv se derulează
administrației publice locale (APL). programul general de dezvoltare.
Acest tip de colaborare are o dublă Fazele 1, 2 și 3 țin mai ales de
motivație: partea de planificare strategică și intră în
- grupul de experți are o anumită sarcina celor care elaborează planul de
viziune în ceea ce privește politicile de dezvoltare strategică. În schimb, fazele 4, 5
finanțare pentru proiectele de dezvoltare și 6 țin mai ales de implementare. Pe lângă
locală sau comunitară, agenții de dezvoltare implicați în aceste
- instituțiile administrației publice activități se impune și cooptarea unor
locale cunosc cel mai bine care sunt specialiști în domeniile pentru care se
resursele locale (financiare și nefinanciare) elaborează aceste proiecte de dezvoltare
care pot fi alocate în cadrul unor proiecte locală. Aceștia trebuie să fie în măsură să
de dezvoltare. precizeze detaliile de natură tehnică și
financiară care să asigure condițiile pentru
FAZA 4 – CONSTRUCȚIA PLANURILOR DE implementarea proiectelor, dar și să susțină
ACȚIUNE autoritățile locale, agenții de dezvoltare
locală în vederea construirii capacității
Această fază cuprinde următoarele puncte: locale de aplicare practică a programelor
• pre-evaluarea rezultatelor proiectelor, cuprinse în strategia de dezvoltare.
• menționarea nevoilor pentru realizarea Strategia de dezvoltare locală a
proiectului, comunei Izvoru Crișului va fi instrumentul
• menționarea alternativelor financiare. de lucru al administrației publice locale,
agreat de întreaga comunitate locală, care
FAZA 5 – SPECIFICAREA DETALIILOR DIN va orienta gândirea, decizia și acțiunea
PROIECTE către obiective superioare sau către
premisele obiectivelor, fără ca pe parcurs
Aici au loc: să existe abateri datorate urgențelor sau
• pregătirea planurilor de dezvoltare, avantajelor și dezavantajelor ce pot
• realizarea studiilor de fezabilitate interveni în anumite momente.
detaliate, Strategia de dezvoltare locală se
• dezvoltarea, monitorizarea și evaluarea dorește a fi un ghid de prezentare a tuturor
programului. obiectivelor de dezvoltare, indicând
totodată direcțiile de dezvoltare specifice,
și în final detaliate în acțiuni punctuale ce
FAZA 6 – PREGĂTIREA PLANULUI DE
se vor constitui ca viitoare proiecte ale
DEZVOLTARE GENERAL ȘI IMPLEMENTAREA
administrației publice locale.
CAPITOLUL II
PREZENTAREA GENERALĂ A COMUNEI IZVORU CRIȘULUI
Pagina 46
„Veșnicia s-a născut la sat”
2.1 ISTORIC, TRADIȚII ȘI AȘEZARE GEOGRAFICĂ
2.1.1 Istoric
Comuna Izvoru Crișului este o
veche vatră de civilizație și cultură cu o
istorie ce datează din cele mai vechi
timpuri, aici locuind oameni harnici care
prin munca si abnegația lor au marcat
aceste meleaguri conferind continuitate
viețuirii in zonă.
Fotografie a vechii comune
De asemenea, pe traseul drumului
roman de la Napoca la Bologa, pe terasă se
află cărămizi și țigle romane, iar în
apropiere au fost găsite monede bătute de
Gordian III. Natura sitului este incertă
Vedere generală comuna Izvoru Crișului
putând fi ori "villa rustica" ori o stație de
poștă. Un alt factor evident ar fi culturile de
Izvoru Crișului a fost menționat
pomi fructiferi găsite, fapt ce demonstrează
documentar în anul 1276. Este un renumit
existența unor așezări omenești, dar și
centru de prelucrare artistică a lemnului și
îndeletnicirea de bază a acestor locuitori.
al creației artistice populare tradiționale.
Geografia locului a fost încă din cele mai
Păstrează, nealterat de secole, tradițiile și
vechi timpuri prielnică pentru culturile de
obiceiurile caracteristice zonei Kalotaszeg.
pomi fructiferi. Drumul care duce spre
Existența primelor așezări omenești pe
acest loc se numește „Szőlők útja" (drumul
aceste meleaguri nu este atestată
viilor) în ciuda faptului că în prezent în
documentar, iar datele existente s-au cules
zona respectivă nu se mai găsesc plantații
numai pe cale orală (în majoritatea lor) și
de viță-de-vie.
după denumiri topice. De exemplu, s-a
constatat că în secolul trecut trăiau oameni
care denumeau o parte de hotar
"Ordományos" ceea ce demonstrează
existența unor așezări omenești în acest
hotar. Cuvântul respectiv însemna „Ordomváros"(oraș).
Pagina 47
Localitatea Izvoru Crișului, cu denumirea
de „Körösfő” este atestată documentar În timp populația locului s-a specializat în
pentru prima dată în anul 1276 sub numele modelarea lemnului și a derivatelor
de „Tera Crysfeu". În aceleași documente acestuia, în timp meșteșugul fiind ridicat la
se amintește de 38 de familii care dețineau rangul de artă-artizanat. Localitatea Izvoru
vaste întinderi de teren agricol - moșii. În Crișului este amintită în documentele zonei
limba maghiară este o practică uzuală ca ca fiind locul unde încă din cele mai vechi
locul de unde izvorăște un râu, o apă timpuri s-a dezvoltat "industria mică" din
curgătoare să fie denumit cu apelativul cooperația meșteșugărească și mici ateliere
"Fő", nu în sens de principal ci în sens de ce produceau butoaie, ciubere și umerașe.
"Cap" (Capătul Crișului). În decursul Prima atestare documentară a satului
timpului localitatea poartă denumiri diferite Nadășu apare în 1464 sub denumirea de
legate de râul Criș. „Nadăș", aproape identică cu cea de azi.
Documentele scrise în limba latină în care a Din punct de vedere etnografic, demografic
fost menționată această așezare omenească și sociologic satul Nadăș apare ca o insulă
vorbesc despre faptul că locuitorii acestui izolată prin însăși poziția sa. În 1873 se
sat au fost iobagi. Satul, cu teritoriul înființează prima școală rurală de stat.
înconjurător, a aparținut moșiei episcopului Biserica ortodoxă este din lemn și datează
romano-catolic din Transilvania. Era un sat din 1720.
de iobagi, așa cum arată documentele Prima mențiune documentară a satului
ulterioare din 1443 și 1504. După 1600 Nearșova o găsim în 1391 sub denumirea
comuna aparține moșierului Bánffy din de posesia „regalis Nearzo". Denumirea
Gilău, iar în decursul secolelor ea a fost este schimbată succesiv în decursul anilor
vândută și donată de mai multe ori. până când se ajunge la cea de Niarșova și
Arta meșteșugului în localitate își are apoi la Nearșova.
originile în anul 1880 când un profesor Satul Șaula este atestat documentar prima
german din Huedin a luat ca și ucenici dată sub denumirea de „Villa Shulath" în
câțiva oameni din sat pe care care i-a anul 1219. În anul 1391 îl găsim în
învățat să lucreze cu strungul pentru lemn, documentele vremii ca „Posesis regalis
modelând astfel picioarele scaunelor și Salausara". O denumire mai semnificativă
meselor. Valorificarea produselor obținute care atestă de fapt și o dezvoltare mai mare
din lemn începe prin anul 1900. a localității în acel timp este cea de “Saar
Vasar” adică “târg noroios”.
Meșter popular
2.1.2 Tradiții
Pagina 48
Identitatea culturală a satului local, mediul rural fiind însă cel care încă
reprezintă o importantă sursă pentru reușește să conserve elementele populare și
dezvoltarea locală și este caracterizată de tradițiile transmise. Autenticitatea traiului
un patrimoniu cultural material și imaterial la țară derivă din dorința oamenilor din
divers. Moștenirea culturală este o sursă mediul rural de a păstra și a transmite mai
însemnată de evoluție atât la nivel regional, departe reguli și obiceiuri din moșicât și local, capitalul simbolic fiind esențial strămoși către generațiile tinere. Satul
pentru identitatea culturală reprezentată tradițional a trecut peste perioade istorice
prin valori, obiceiuri, îndeletniciri, credințe dificile, printre care se numără și
și simboluri împărtășite de comunitate. comunismul, în care identitatea rurală și
Sprijinirea conservării patrimoniului local multe dintre meseriile tradiționale
și a tradițiilor este extrem de importantă și dispăruseră aproape total. Chiar dacă
în ceea ce privește dezvoltarea economică a migrația de la sat la oraș a avut consecințe
zonelor rurale. Serviciile agroturistice, negative asupra culturii rurale, în multe
meșteșugăritul și activitățile tradiționale dintre regiunile istorice ale țării au existat
pot fi o modalitate de promovare și creștere familii care încearcă și astăzi să mențină
a atractivității satelor, cu un efect pozitiv activitățile tipic rurale, cum sunt țesutul,
asupra atragerii turiștilor și cu beneficii cioplitul, munca la câmp, dar și ritualuri și
economice pentru populația locală. sărbători cu o semnificație profundă pentru
Patrimoniul cultural reprezintă o cei care au crescut în acest spirit și pentru
mărturie și o expresie a valorilor, cei care îl descoperă și sunt încântați de
credințelor, cunoștințelor și tradițiilor care frumusețea moștenirilor culturale. Pe lângă
au rezultat de-a lungul timpului din creațiile populare (doine, balade, basme și
interacțiunea factorilor umani cu cei legende, proverbe și zicători sau poezii),
naturali. Acesta se află într-o evoluție cultura tradițională mai cuprinde și arta
continuă și contribuie fundamental la meșteșugărească, cea care presupune
dezvoltarea umană și creșterea calității ceramica, obiectele din lemn, țesăturile,
vieții colective. În fond, patrimoniul broderiile și, nu în ultimul rând, bucătăria
cultural ne încântă și inspiră generațiile tipic românească, atât de mult apreciată de
vechi și noi în călătoria lor spre cunoaștere. fiecare turist care ne trece granița. De-a
Așadar, este o comoară care trebuie lungul timpului, redescoperirea tradițiilor
protejată ca atare. Acest domeniu este o culturale a determinat păstrarea și
resursă esențială pentru identitatea valorificarea acestora prin punerea în
României și pentru dezvoltarea unei scenă, reconsolidări arhitecturale, purtarea
societați a păcii și a stabilității, bazate pe straielor populare, arta populară și culinară,
respectul drepturilor omului, a democrației promovarea acestora în mass-media
și a statului de drept. Participarea activă și națională și locală și prin organizarea
gestionarea modernă a acestei resurse diferitelor evenimente care au reunit
strategice adaugă comunității plus valoare comunitățile interesate de moștenirile
economică, socială și culturală. culturale și au atras atenția și altor categorii
de public asupra importanței păstrării
Conservarea moștenirii culturale culturii românești. Folclorul poate fi
Fiecare element al culturii românești conservat, în primul rând, prin cultivarea
reprezintă o moștenire a poporului nostru unui sentiment de respect și apartenență,
care trebuie transmisă și generațiilor conștientizarea valorii pe care o are cultura
viitoare. Valorile culturale ale României tradițională în identitatea neamului
sunt păstrate cu sfințenie mai ales la nivel românesc și educarea în acest spirit a
Pagina 49
copiilor din familia românească, dar și prin de bivoli cu coarnele încovoiate, fac parte
intermediul liderilor, al persoanelor din peisaj. Alături de secuime, Țara
publice, al diferitelor organizații Călatei are o populație maghiară
neguvernamentale sau al administrațiilor consistentă, care locuiește de secole pe
publice. aceste meleaguri alături de români.
Oricât de grăbit ar fi cel ce Toate acestea, precum și multe alte
călătorește pe drumul european E60, de la particularități, fac ca această zonă a
Oradea la Cluj sau invers, nu poate să nu Călatei să fie unică în Ardeal și în Europa
remarce satul Izvoru Crișului, centrul pentru că aici sunt încă păstrate portul
administrativ al comunei omonime. popular și tradițiile.
Zecile de magazine înșirate de-a Aici sărbătorile au ceva din
lungul șoselei, care având obiecte de atmosfera poveștilor bunicilor:
artizanat, fac ca satul să fie de neconfundat. Crăciunul cu colindele sale
Însă, această imagine este doar o mică și Vicleimul
parte a ceea ce înseamnă comuna Izvoru Grupurile de flăcăi care
Crișului și zonele învecinate; este precum merg la stropit de Paști
vârful unui aisberg, căci cel care se va opri Nunțile
aici, și va cutreiera pe îndelete locurile va fi Balul strugurelui
răsplătit cu descoperirea unor adevărate
comori ascunse, iar ospitalitatea oamenilor În vremea sărbătorilor religioase
de aici va face ca șederea să fie oamenii se îmbrăcau în portul lor
memorabilă. tradițional, vestit pentru culorile vii și
formele spectaculoase și mergeau la
biserică, iar în fiecare casă gospodinele
pregăteau gustoase mâncăruri tradiționale.
Un rol deosebit de important în
păstrarea acestei moșteniri culturale
bogate au avut-o bisericile, căci ele au fost
păstrătoarele vieții spirituale pe aceste
meleaguri, de-a lungul timpului.
Tradițiile locale se regăsesc azi în
Magazine de artizanat
noile forme de artizanat practicate pe scară
Vedere de ansamblu largă de locuitorii comunei Izvoru Crișului
Satele comunei Izvoru Crișului fac și zonele învecinate: obiecte și mobilier
parte din regiunea etnografică a Călatei din lemn cioplit și sculptat, perini și
(Kalotaszeg în limba maghiară). Țara albituri brodate de mână, haine, etc.
Călatei se deosebește de toate celelalte În Țara Călatei satele sunt așezate
regiuni ale Ardealului. Aici poți vedea pe pe văi sau la confluența acestora. Casele
câte o colină, dominând satul, vechi din această zonă aparțin ca structură
biserici albe din piatră, acoperite cu tipului bazinului carpatic, cu camerele
șindrile, cu tavanele pictate din lemn înșirate de-a lungul aceleiași axe, dar au o
casetat, și cu inconfundabilele turnuri cu serie de elemente care le deosebesc.
acoperișuri înalte. Alteori, poți admira Casele tradiționale sunt construite pe două
biserici din lemn ascunse prin livezi, case nivele constituite din beciul înalt, îngropat
cu târnaț de lemn și acoperișuri cu și casa de sus. De-a lungul casei se
elaborate decorații de lemn. Oameni dezvoltă târnațul și prispa.
purtând straie tradiționale și turme negre
Pagina 50
Întreaga casă se sprijină pe o
fundație facută din piatră locală (calcar sau
alabastru) moale și ușor de prelucrat.
Pereții caselor sunt realizați din piatră
cioplită lipită cu lut sau din bârne din lemn
îmbinate la capete.
Aceste ziduri erau acoperite cu
nuiele din alun împletite, acoperite cu
noroi și apoi văruite. Bucătăria și camerele
secundare aveau pe jos pământ bătut, iar
camera principală era podită. Casele, care
mai demult erau acoperite cu paie, astăzi
se mai pot vedea doar la unele anexe Arhitectură tradițională
gopodărești. Ulterior pentru acoperișuri s-a
folosit șindrila, iar apoi țiglele ceramice.
Un element important al caselor
Un element specific zonei este
sunt porțile, formate de obicei din doi
existența pinioanelor, bogat decorate,
stâlpi acoperiți și frumos colorați cu
dublate de un panou de scânduri traforat în
motive geometrice, florale, vegetale dar și
fața, decorat și acesta cu motive vegetale
figurative. În trecut, în preajma băncii de
care amintesc de universul formal al
lângă poartă se adunau sătenii pentru a
renașterii. Pe aceste pinioane apar des
discuta diferite activități legate de viața
păuni, reprezentări naive ale figurilor
satului.
umane, îngeri sau diferite inscripții. Casele
erau în mod tradițional văruite în albastru,
dar în secolul trecut sătenii mai înstăriți au
început să diversifice gama de culori.
Poartă veche
În interiorul caselor, camera
tradițională (camera cea mai importantă a
casei) este cel mai îngrijit și mai bogat
mobilată și decorată. Tradiția acestor
camere precum și mobilierul sculptat și
pictat este vie și astăzi. O mare parte a
mobilei era compusă din fe
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.