Raport
H O T A R A R E A Nr. 39 privind aprobarea Statutului comunei Iara Primaria Iara
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 129 KB · modificat pe site: 17.04.2024
Pagina sursă
Cum citez acest document
Raport nr. 39, „H O T A R A R E A Nr. 39 privind aprobarea Statutului comunei Iara Primaria Iara”, Comuna Iara, jud. Cluj. Sursa: http://www.primariaiara.ro/wp-content/uploads/2024/04/H-O-T-A-R-A-R-E-A-Nr.-39-privind-aprobarea-Statutului-comunei-Iara-Primaria-Iara.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/cluj/iara/163498-h-o-t-a-r-a-r-e-a-nr-39-privind-aprobarea-statutului-comunei-iara-primaria-iara, 18.11.2026)
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
H O T R Â R E A Nr. 39 privind
aprobarea Statutului comunei Iara
Publicat in 17 Decembrie 2019.
H O T R Â R E A Nr. 39
privind aprobarea Statutului comunei Iara
Consiliul Local al comunei Iara , judeul Cluj intrunit in sedinta ordinara la data de 18 aprilie 2019;
Având in vedere:
- Expunerea de motive a primarului comunei Iara înregistrată sub nr. 2298/12.04.2019 ,
- Raportul de specialitate întocmit de secretarul comunei Iara , nr.2299/12.04.2019 ;
- Avizul comisiei de specialitate din cadrul Consiliului local al comunei Iara;
- prevederile Ordonanței Guvernului nr.53/2002 privind Statutul cadru al unității administrativ teritoriale , aprobată prin
Legea nr. 96/2003 ;
- prevederile art.36 alin.(3) lit. a) din Legea nr. 215/2001 privind Admnistrația publică locală , cu modificările `i
completările ulterioare ;
În temeiul prevederilor art.45, alin.(1) si art.115 alin. (1) lit. b) , alin.(3) din Legea nr.215/2001 privind administrației
publice locale,republicată , cu modifiicările i completările ulterioare
HOTARA_TE:
Articol unic. Se aprobă Statutul comunei Iara , județul Cluj , conform anexei caere face parte integrantă din prezenta
hotărâre.
Adoptat la data de 18.04.2019
Nr. Consilieri ale`i:_____13_____
Nr. Consilieri prezenți: __12____
Nr.voturi <pentru=:___12______
Nr. Voturi <contra=:__________
Nr.Voturi <abțineri=:___- ______
PRE_EDINTE DE SEDINc CONTRASEMNEAZ
HIDEG VASILE -VIOREL SECRETAR
Drghiciu Petruța Mariana
Pagina 2
ROMÂNIA
COMUNA IARA
CONSILIUL LOCAL IARA
IARA NR. 282 JUD. CLUJ
TEL :0264-333247, FAX 0374-093428
www.primariaiara.ro (http://www.primariaiara.ro)
Anex la Hotrârea nr.39 /2019
STATUTUL COMUNEI IARA
Art.1 În conformitate cu prevederile art. 36, alin.(3), litera „a" din Legea administrației publice locale nr.
215/2001, cu modificările `i completările ulterioare `i a Ordonanței Guvernului nr. 53/2002 privind Statutul-cadru al
unității administrativ-teritoriale, aprobată prin Legea nr. 96/2003, Consiliul local al comunei Iara elaborează `i aprobă
Statutul propriu al comunei Iara.
Art.2 Comuna este unitatea administrativ-teritorială de bază, care cuprinde populația rurală reunită prin
comunitate de interese `i tradiții.
Comuna Iara este alcătuită din 13 sate componente: Iara (satul de reședinț al comunei), Agriș, Borzești, Buru,
Cacova Ierii, Fgetu Ierii, Lungești, Mașca, Mgura Ierii, Ocolișel, Surduc, Valea Agrișului, Valea Vadului. Satul
Iara este re`edință de comună.
Art.3 Comuna Iara este persoană juridică de drept public. Ea are patrimoniu `i capacitate juridică deplină.
Comuna Iara poate intra în raporturi juridice cu alte autorități sau instituții publice, cu persoane juridice române
sau străine, indiferent de natura acestora, precum `i cu persoane fizice, în condițiile legii.
Art.4 Statutul comunei Iara cuprinde următoarele date `i elemente specifice:
Delimitarea teritorial a comunei Iara.
Comuna Iara se află în partea de sud-vest a judeului Cluj (regiune NUTS 3), care face parte din Regiunea
Nord-Vest (NUTS 2) i din regiunea istorică a Transilvaniei, la o distană de 28 km de municipiul Turda i la 35 km de
Cluj-Napoca. Din punct de vedere administrativ, aceasta se învecinează cu comunele Băioara, Ciurila, Petretii de
Jos, Moldoveneti (judeul Cluj), respectiv Ocoli i Râmetea (judeul Alba). Coordonatele geografice ale comunei Iara
sunt 46º
32' latitudine nord i 23˚ 30' longitudine vest.
Din punct de vedere etnografic, Comuna Iara face parte din zona etnografică a Munilor Apuseni (=Mocănime
Hădatelor=).
Pagina 3
Suprafaă totală a comunei este de 14.387 ha (143,87 kmp), fiind una dintre cele mai extinse unităi administrativteritoriale din judeul Cluj. Comuna Iara este compusă din 13 sate: Iara (satul de reședinț al comunei), Agriș,
Borzești, Buru, Cacova Ierii, Fgetu Ierii, Lungești, Mașca, Mgura Ierii, Ocolișel, Surduc, Valea Agrișului, Valea
Vadului. Aproape jumătate din populaia
comunei trăiete în satul reedină de jude, în timp ce satele Borzeti, Lungeti, Măgura Ierii, Valea Agriului i Valea
Vadului sunt ameninate cu depopularea completă în următorii ani, având mai puin de 50 de locuitori în prezent.
Scurt istoric al comunei Iara.
Având un destin istoric `i o individualitate proprie, localitățile care compun azi comuna Iara sunt atestate
documentar in diverse momente istorice. Astfel , primele atestări documentare le avem
din perioada evului mediu. Potrivit documentelor, localitatea Iara este atestată in anul 1288. În Evul Mediu erau două
sate cu numele de Iara: Iara de Sus `i Iara de Jos. Iara de Sus (prima localitate a comunei) era a`ezată în zona
<_esului Ierii=, spre satul Băi`oara. În această parte se găsea `i o mină de aur, numită multă vreme în perioada
medievală <Kororonya Banya=, sau mina lui Coroianu. La locul căruia i se zice, <Groapa Papii= , era deci Iara de Sus.
Iara de Jos (Alsojara) este atestată documentar tot din anul 1288.De fapt, la 1288 apare în documente sub numele de
Jara, în 1322 tot Jara. In anul 1332 este amintit un Sacerdos de Jara (preot de Iara). In anul 1449 este pomenită
Feljara, si tot in acelasi an Aljara.
Dupa 150 de ani, respectiv în 1599, sunt amintite ambele localități: Felso `i Also Jara. În conscripția din 1733 apare
doar denumirea Jara. În conscripția lui Bucow la 1760, apare cu denumirea Alsojar. La 1417, cele două localități apar
în alte documente scrise împreună „Iara et altera”, Iara `i cealaltă Iara, la 1426 „Iara et Feljara” .
In 1474 localitatii i se mai spunea, „ Aurifodina in territoria possessionis” Potrivit etimologiei acestui nume, un fapt
este cert: denumirea are origine slavo-română. Referitor la migrația slavilor în zonă, a`ezarea ar fi primit numele de la
un oarecare Iaroslav, un om de vază, poate chiar stăpânul acestor locuri. Apar în unele documente din perioada 15621592 nume de proprietari ai satului Iara de Sus, ca de exemplu : Iano` Varsolvi, Iano` Lupsai (familie de români din
Lup`a), Martin Hesati, Martin Tofanto, Dionine More.
_i pentru această zonă de la poalele Apusenilor, studiile istorice semnalează existența între anii 1366-1502 a unor
cnezate `i voivodate, (în special în depresiunea nor-estică a Muntelui Mare), la Ocoli`, cnezat din care făceau parte
Surducul, Iara, Agri`, Săli`te, Săcel, inclusiv satele Aiton, Plaiuri, Deleni `i altele.
În 1448, este amintit cneazul de Ocoli` Toma, care căzuse deja în stare de servitute. Din documente inedite aflate la
Direcția Județeană a Arhivelor Cluj, rezultă că în anul 1766 existau în Iara 38 capi de familie cu statut de iobag, alte 7
văduve de iobagi (care țineau loc de cap de familie), 35 capi de familie de jeleri `i alte 6 familii unde cap de familie erau
văduve de jeleri, precum `i 6 familii de țigani. Parte din capii de familie iobagi fugiseră de pe acest domeniu `i erau
urmăriți pentru a fi readu`i pe domeniu.
Toate cele 13 sate care fac parte din comuna Iara apar atestate documentar pentru prima dată cu câteva decenii sau
secole mai târziu. Unele dintre acestea au fost declarate localități (sate), abia în secolul XX: Ma`ca, Lunge`ti, Valea
Vadului `i Valea Agri`ului.
Populadia comunei Iara .
Populația stabilă reprezintă populația alcătuită din persoanele care locuiesc în comuna ce cuprinde toate satele
aparținătoare, cu domiciliul sau re`edința în localitate la momentul respectiv. Astfel conform recensământului din anul
2011 populație stabilă a Comunei Iara este de 3889 de persoane.
POPULAIE COMUNA IARA -2011
NR. CRT. SAT POPULAIE
1 Iara 1832
Pagina 4
2 Făgetu Ierii 375
3 Surduc 51
4 Buru 177
5 Cacova Ierii 428
6 Maca 321
7 Borzeti 49
8 Ocoliel 34
9 Valea Vadului 162
10 Lungeti 114
11 Măgura Ierii 269
12 Agri 33
13 Valea Agriului 44
Total 3889
Având în vedere numărul persoanelor `i repartizarea acestora pe satele aparținătoare comunei Iara se poate
observa că satul Iara are ponderea cea mai mare în cadrul populației stabile, având o pondere de 47%, satul Cacova
Ierii cu o pondere de 11%, satul Agri cu o pondere de 10%, satul Făgetul Ierii cu o pondere de 8%, satul Surduc cu o
pondere de 7% , satul Buru cu o pondere de 5%, satul Maca cu o pondere de 4%, satul Ocoliel cu o pondere de 3%
iar celelalte sate cu câte o pondere de 1% . Populația comunei Iara este în scădere accelerată
astfel că la recensământul din anul 2011, față de ultimul recensământ realizat în anul 2002 scăderea populației de
aproximativ 18%. În graficul de mai jos prezentăm evoluția populației comunei Iara, având în vedere datele
preluate la ultimele trei recensăminte ale populației:
Gospodriile în Comuna Iara
În conformitate cu datele preluate din Registrul Agricol al Comunei Iara în localitate există în total 2347 de gospodării.
Situadia minoritdilor
Majoritatea locuitorilor Comunei Iara sunt de etnie română, respectiv 85%, urmată de persoanele de etnie rromă, care
reprezintă 7% din totalul populației i persoanele de etnie maghiară, care reprezintă3% . Doar 7% din populația
comunei este de altă etnie sau nu `i-au declarat etnia, conform datelor recensământului din anul 2011.
Conform datelor obinute la ultimele trei recensăminte ale populaiei se poate observa o tendină de scădere a
populaiei de etnie română i maghiară i respectiv o cretere a populaiei de etnie rromă.
Ocupadia principal a locuitorilor comunei Iara.
Conform datelor Institutului Național de Statistică la nivelul regiunii Nord Vest rata de ocupare a populației între 15 `i 64
la începutul anului 2013 a fost de 61,2%. Rata de ocupare reprezintă ponderea populației ocupate dintr-o anumită
grupă de vârstă în populația totală din aceea`i grupă de vârstă. Populația ocupată cuprinde toate persoanele care au
desfă`urat o activitate economică producătoare de bunuri sau servicii în scopul obținerii unor venituri sub formă de
Pagina 5
salarii, plată în natură sau alte beneficii. La nivelul Comunei Iara conform datelor Institutului Național de Statistică
numărul mediu de salariați a fost la sfâr`itul anului 2012 de 244 de persoane. Pe lângă aceste persoane la populația
ocupată se adaugă persoanele care dețin activități independente, în special în agricultură.
Economia local
De-a lungul timpului, comuna Iara s-a remarcat prin profilul său economic mixt, sectoarele dominante fiind agricultura i
industria extractivă. Astfel, la nivelul comunei au fost descoperite vestigii arheologice din perioada dacică, daco-romană
i romană care confirmă preocupările localnicilor din zonă pentru extragerea i spălarea minereurilor, mai ales a
aurului, unele studii afirmând chiar ca aezările din zonă ar fi fost alcătuite preponderent din mineri. În perioada
comunistă, funcia industrială a comunei Iara a fost puternic susinută, la cele două exploatări miniere din zonă (de fier
i nisip cuaros), ajungând să lucreze peste 2.000 de salariai, respectiv 70% din fora de muncă locală.
După 1990, activitatea minieră s-a restrâns, culminând cu sistarea completă a activităii de extracie a minereurilor de
fier i de nisip cuaros la mijlocul anilor 2000. Impactul social al închiderii exploatării miniere a fost unul major, numărul
locurilor de muncă de la nivel local reducându-se de peste 10 ori, ceea ce a determinat migrarea unui număr mare de
persoane apte de muncă sau practicarea navetismului către alte localităi din jude.
În acest context, la recensământul din 2011 circa 40% din fora de muncă locală lucra în agricultură, un procent similar
în servicii i doar 10% în industrie. În altă ordine de idei, circa 1/3 din fora de muncă activă din comună practica
navetismul, cei mai muli către municipiul Cluj-Napoca (50% din total). Aadar, la nivel local se remarcă o tranziie
treptată de la o economie bazată pe industria extractivă la una cu profil mixt, bazată pe servicii i agricultură, cu o
mobilitate teritorială ridicată a forei de muncă.
Agricultura
Rezultatele Recensământului General Agricol din anul 2010, indică faptul că la nivelul comunei Iara existau 1.652 de
exploataii agricole, cu o suprafaă totală de 9.470 ha, dintre care 8.286 ha aveau destinaia de suprafaă agricolă
(6.989 ha suprafaă agricolă utilizată i 1.296 ha suprafaă agricolă neutilizată), ceea ce reprezenta 56% din suprafaa
administrativă totală a comunei. Dintre aceste exploataii, 1.039 (63% din total) erau de tip mixt (se ocupau i cu cultura
plantelor i cu creterea animalelor), 610 se ocupau doar cu cultura plantelor, iar 3 doar cu creterea animalelor. În
zona comunei Iara, agricultura are un profil preponderent mixt, creterea animalelor fiind acompaniată de cultura
plantelor.
Terenurile agricole din comuna Iara au o pretabilitate medie (preponderent clasa a II-a i a IIIa) pentru culturi de câmp
(mai ales porumb), i fânee, una ridicată pentru păuni i livezi, respectiv scăzută pentru vii. De altfel, comuna Iara
face parte din categoria zonelor montane defavorizate, care beneficiază de fonduri europene pentru măsurile de agroclimă.
Mărimea medie a unei exploataii agricole din comuna Iara era, în 2010, de 4,2 ha de teren agricol, peste media
judeeană (3,6 ha) i naională (3,5 ha). La nivelul comunei, existau 4 exploataii care lucrau peste 100 ha de teren, 5
care exploatau între 50 i 100 ha, respectiv 5 între 30 i 50 ha, cele mai multe dintre acestea fiind însă păuni. În altă
ordine de idei, peste 1.400 de exploataii (88% din total) lucrau mai puin de 2 ha, în general ferme de subzistenă
menite să asigure consumul propriu al gospodăriei.
În ceea ce privete terenurile arabile, cea mai mare exploataie agricolă avea, în anul 2010, doar 32 ha, fragmentarea
proprietăii i condiiile de relief i pedoclimatice făcând dificilă comasarea terenurilor în exploataii de mari dimensiuni.
Din totalul suprafeelor agricole, 83% erau lucrate direct de către proprietari (mai ales gospodării ale populaiei), 7% în
arendă, iar 10% în alte forme. În cazul terenurilor arabile, ponderea terenurilor lucrate direct de proprietari e i mai
mare (95%). Aadar, la nivel local se păstrează încă practicile agricole tradiionale, în care micii proprietari cultivă
terenul cu mijloace tehnice modeste, pe loturi restrânse, în primul rând pentru asigurarea consumului propriu de
alimente.
Pagina 6
Din totalul celor 6.989 ha de terenuri agricole utilizate, cele mai multe aveau destinaia de păune i fâneaă (75% din
total), urmate de terenuri arabile (22%), livezi i grădini familiale (3% din total). Aadar, comuna dispune de resurse
pastorale extrem de generoase, care pot susine practicarea zootehniei pe scară largă.
Agricultura vegetală nu beneficiază de condiii pedo-climatice foarte favorabile în zonă, dovadă fiind i faptul că 75%
din suprafaa agricolă are destinaia de păune. Terenurile arabile sunt cultivate mai ales cu porumb, grâu, secară, orz,
ovăz, cartofi i plante de nutre, produciile realizate fiind relativ modeste în comparaie cu alte zone ale ării, în
principal din cauza gradului redus de mecanizare i a condiiilor de sol i climă defavorabile unor culturi de câmp.
La recensământul din anul 2010, în comuna Iara au fost înregistrate următoarele efective de animale: 385 de bovine,
7.909 ovine, 561 de caprine, 3.195 de porcine, 11.604 păsări, 206 cabaline, 82 de iepuri de casă i 102 familii de
albine. Efectivele de animale erau crescute în gospodăriile populaiei, exceptând un număr de 2.000 de porcine din
proprietatea unei societăi comerciale, desfiinate ulterior. Raportat la suprafaa agricolă a comunei, efectivele de
animale din gospodăriile populaiei erau reduse i au continuat să scadă, pe fondul îmbătrânirii populaiei. Pe de altă
parte, se remarcă o tendină de scădere a efectivelor de bovine i porcine, în favoarea celor de ovine i caprine.
În comuna Iara funcionează un abator de bovine, porcine i ovine ce deservete mare parte din piaa de consum a
judeului Cluj i chiar a zonelor adiacente. Totui, cea mai mare parte a produselor agroalimentare obinute de fermierii
locali ajung în autoconsumul propriei gospodării.
Produsele excedentare sunt vândute în târguri i piee. La Iara se organizează săptămânal piaă agroalimentară, în
hala existentă, i târg de animale i produse diverse.
La recensământul din 2010, în comuna Iara erau înregistrate 91 de tractoare agricole, 83 de pluguri, 56 de grape, 12
motocositoare, 7 semănători, 7 combine pentru recoltat cereale, 6 motocositoare, 4 combinatoare, 4 maini de
erbicidat etc. Dei numărul de maini i echipamente agricole pare satisfăcător raportat la suprafaa arabilă mică a
comunei, trebuie menionat că utilizarea acestora nu este una eficientă. Astfel, la recensământul din 2010, doar 600 de
ferme, adică sub 40% din totalul celor existente, foloseau în mod curent maini agricole, în timp ce în peste jumătate
muncile erau exclusiv manuale, utilizând mijloace rudimentare. În plus, o bună parte dintre utilajele existente erau
uzate fizic i moral.
Conform recensământului din 2010, peste 3.300 de locuitori ai comunei Iara (85% din totalul rezidenilor) au practicat
munci agricole, ca ocupaie principală sau secundară. Dintre acetia, mai puin de 50 aveau statut de salariat, iar
pentru aproape 500 agricultura reprezenta activitatea economică principală. Restul practicau agricultura ca activitate
secundară, fără a avea studii în domeniu, în principal pentru asigurarea consumului propriu. Astfel, peste jumătate
dintre locuitorii care au prestat munci agricole în anul 2010 erau trecui de vârsta de 55 de ani, în timp ce doar 11%
aveau sub 35 de ani. Acest lucru indică faptul că majoritatea pensionarilor din localitate se ocupă i cu cultura plantelor
i creterea animalelor, fie în curtea locuinei, fie pe mici loturi de teren aflate în proprietate. În schimb, numărul tinerilor
interesai de astfel de activităi este foarte mic.
Industria, construcțiile și serviciile
După cum am indicat i anterior, comuna Iara a fost, de-a lungul timpului, o comunitate strâns legată de activităile de
extracie a minereurilor metalifere i nemetalifere. Minele de fier i de nisip cuaros din zonă angajau peste 2.000 de
salariai în perioada comunistă, adică aproximativ 70% din fora de muncă locală. După sistarea activităii de extracie a
minereurilor la jumătate anilor 2000, numărul de salariai din sectorul industrial s-a redus dramatic. În schimb, fora de
muncă locală s-a orientat către sectorul serviciilor, care domină în prezent peisajul economic al judeului Cluj.
În prezent, singura unitate cu profil industrial i cu o activitate notabilă (din perspectiva cifrei de afaceri i a numărului
de angajai) din comuna Iara este abatorul de animale al ROXMONT TRADING, însă i aceasta a operat recent
disponibilizări de personal. La acestea se adaugă alte câteva microîntreprinderi din domenii precum industria
alimentară i a lemnului. La recensământul din 2011, mai puin de 140 de locuitori ai comunei lucrau în domeniul
industrial (inclusiv navetitii către unităile din alte localităi), ceea ce reprezenta doar 11% din fora de muncă activă la
nivel local. Cei mai muli activau în industria alimentară, a prelucrării lemnului, extracia minereurilor i energie.
Pagina 7
Sectorul construciilor s-a dezvoltat în ultimele două decenii. Astfel, o parte dintre salariaii disponibilizai de la minele
din zonă au lucrat la antierul Autostrăzii Transilvania, care se află la mică distană de comună. În ultimii ani, la nivelul
comunei au fost înfiinate mai multe microîntreprinderi cu profil construcii, iar unii locuitori lucrează pe cont propriu în
ară sau în străinătate. La recensământul din 2011, aproape 110 persoane activau în acest domeniu, ceea ce
reprezenta 9% din fora de muncă totală.
Sectorul serviciilor a cunoscut cea mai bună dinamică în perioada post-comunistă. Astfel, cele mai multe firme nouînfiinate în comună după 1990 au ca profil comerul cu diverse bunuri, alimentaia publică i, mai recent, transportul
rutier de mărfuri. În altă ordine de idei, conform recensământului din 2011, 372 de locuitori (30% din populaia activă
totală) lucrau în domeniul serviciilor de piaă, mai ales al comerului (140), transporturilor (120), pazei (40) i
alimentaieipublice (20). Nu în ultimul rând, majoritatea navetitilor din comună către Cluj-Napoca sau Turda lucrează
tot în domeniul serviciilor, unde există în prezent cea mai mare ofertă de locuri de muncă.
Principalii ageni economici din domeniul industriei i serviciilor din comuna Iara, funcie de numărul de salariai
înregistrat în anul 2016, sunt:
- ROXMONT TRADING – abatorizare – 22 de salariai;
- ILGEO COM SRL – comer – 15 salariai;
- BIA & TODOR SRL – comer – 12 salariai;
- A & N & T IMPEX SRL – comer – 10 salariai;
- SARA PRINCES SRL – comer – 8 salariai;
- FAGET IERII TRANS SRL – transporturi rutiere de mărfuri – 7 salariai;
- LA SALA PARC SRL – restaurante – 6 salariai;
- INTERCOM ENERGY SRL – construcii – 5 salariai;
- COOPERATIVA DE CONSUM – comer – 5 salariai.
După cum se poate observa, în comună există doar întreprinderi mici i micro, care nu asigură împreună mai mult de
150 de locuri de muncă, cifră total insuficientă în raport cu populaia activă (de circa 1.200 de persoane).
Prin urmare, se impune atragerea la nivel local a cât mai multor ageni economici, cu capital străin sau românesc, care
să valorifice resursele umane
Autoritdiile administradiei publice locale :
1.Consiliul local al comunei Iara : autoritate deliberativă
2.Primăria Comunei Iara : autoritate executivă
Sediul : Localitatea Iara nr.282 ,Județul Cluj
Căile de comunicații : - Telefon/Fax 0264-333 247; 0374-093428
Adresa email : [email protected] (mailto:[email protected])
Adresa web – www.primariaiara.ro (http://www.primariaiara.ro)
Principalele institudii din comuna Iara :
Educadie
Pagina 8
Având în vedere legea educației naționale, autoritățile comunei Iara au insistat de a lungul timpului în formarea unui
sistem educațional eficient, care să satisfacă nevoile populației. Astfel s-a asigurat o bază materială corespunzătoare
studiului `i au fost dotate instituții de învățământ care să deservească populația `colară a comunei.
La nivelul anului 2013 populația `colară a comunei este împărită după cum urmează:
Învăământul precolar in 2 grădinie cu 73 copii după cum urmează:
Grădinia. Iara 62 copii 3 grupe cu program normal
Grădinia Agri 11 1 grupa combinata
Învăământul primar cu un număr de de 131 elevi în cele 3 coli după cum urmează:
coala cu cls I-IV Iara 106 elevi 5 clase
coala cu cls I-IV Agri 14 1 clasă simultană
coala cu cls I-IV Maca 11 1 clasă simultană
Învăământul gimnazial cu un nr. de 129 elevi in 7 clase la coala Gimnazială Iara după cum urmează:
Cls. A V-a 34 2 clase
Cls. A VI-a 36 2 clase
Cls. A VII-a 32 2 clase
Cls. A VIII-a 28 1 clasa
Evidența personalului didactic `i auxiliar Personalul didactic - reprezintă persoanele fizice care sunt angajate în
sistemul de învățământ `i predau în cadrul procesului educațional `i de instruire (cu normă întreagă `i cu normă
parțială). Personalul auxiliar reprezintă persoanele angajate în cadrul sistemului de învațământ, care nu participă în
mod direct la procesul educațional. Aceste categorii de personal sunt evidențiate în tabelul următor:
Personal didactic Personal auxiliar
Ciclul de învăământ Numărul Funcia Numărul
Precolar 4 educatoare Secretar 1
Primar 6 învăătoare Contabil 1
Gimnazial 17 profesori Bibliotecar 1
Infrastructura educațională La nivelul comunei Iara există 4 unități educaționale pentru ciclul primar `i gimnazial,
precum `i grădinițe. Unitățile de învățămînt de nivel primar `i gimnazial se găsesc doar în localitatea Iara, în schimb
grădinițe i învăământ primar există satele Agri i Maca.. Spațiul alocat colii Gimanziale Iara este dotat cu
laboratoare (fizică-chimie, biologie), bibliotecă (12.000 volume) `i, cabinet multimedia (24 calculatoare, , cabinet de
consiliere psihopedagogică. În perioada 2007-2013 `colile primare din comună au fost reabilitatea cu fonduri de la
bugetul local.
Institudii culturale
Pana in anul 1989 au fost construite patru cămine culturale la Iara, Buru, Cacova Ierii `i Agri`. Aceste camine culturale
sunt folosite pentru diverse activități cultural- artistice si publice.
Pagina 9
Biblioteca comunală din centrul comunei Iara are detine 11.500 de volume de carte, fiind frecventată de circa 900
cititori anual.
Pe langa aceasta biblioteca publica mai exista `i o bibliotecă `colară care detine un număr total de 27.446 volume
Arta popular `i activitdile artistice
Viața cultural-artistică în comuna Iara a cunoscut o dezvoltare accentuată în ultimii ani. Anual Consiliul Local al
Comunei Iara alocă fonduri importante pentru desfă`urarea activităților culturale `i artistice.
Activitatea artistică este evidențiată prin existența formației de dans popular românesc, formată din copii `i tineri din
comună. Această formație participă în mod constant la spectacolele organizate în cadrul unor festivaluri în ară i peste
hotare (Frana, Ungaria)
Infrastructura social `i de sntate
Asigurarea sănătății populației se realizează prin intermediul unor măsuri complexe economice, sociale, culturale `i
sanitare - integrate în planul național unic de dezvoltare economico-socială. Pe baza acestuia se creează condițiile
necesare pentru dezvoltarea fizică `i psihică a tuturor cetățenilor, sprijinirea procesului de cre`tere a natalității,
ocrotirea mamei `i copilului, întărirea familiei, realizarea cerințelor de igienă `i protecție a muncii, prevenirea poluării
mediului înconjurător `i intensificarea acțiunilor de cultură `i de educație sanitară. Concomitent cu acțiunile de păstrare
`i întărire a sănătății populației, de prevenire a îmbolnăvirilor, se asigură toate mijloacele pentru tratament `i refacere a
sănătății în caz de îmbolnăvire, pentru recuperarea capacității de muncă, prelungirea duratei activității `i a vieții omului.
Preocuparea comunei Iara a fost constantă în diferitele probleme legate de asigurarea sănății populației, de prevenirea
îmbolnăvirilor `i declan`area epidemiilor, de reducerea ratei mortalității infantile are ca `i rezultat final cre`tereamediei
de vârstă a populației comunei, precum `i menținerea unei stări de sănătate bune la copiii sub un an. La nivelul
comunei Iara situația sistemului sanitar este asemănătoare cu cea la
nivel național. Sistemul se confruntă cu o constantă lipsă de fonduri, de aparatură modernă, iar condițiile oferite în
cabinetele medicale din comună sunt minime.
În ceea ce prive`te personalul medical existent în comuna Iara se poate spune că acesta este insuficient ținând cont de
numărul populației stabile din această regiune. În comună î`i desfă`oară activitatea trei medici de familie în 3 cabinete
medicale, în satul Iara.Tot în satul Iara funcionează secia externă ( cu 10 paturi) a Spitalului Municipal Turda. În acest
spital îi desfăoară activitatea 4 asistente medicale i un medic. La nivelul comunei există un singur medic
stomatolog care deserve`te toate satele comunei. În comunǎ există doar un medic veterinar care trebuie să îngrijească
animalele din întreaga comună. Infrastructura sanitară din comuna Iara este prezentată în tabelul de mai jos:
Infrastructura din domeniul sanitar
Cabinete medicale 3
Spital 1
Cabinete veterinare 1
Cabinet stomatologic 1
Farmacii 3
Pagina 10
A`a cum reiese din tabel în comună există două farmacii care deservesc întreaga comunitate, acestea fiind destul de
bine aprovizionate. Apropierea de comuna Băioara unde există un o unitate SMURD precum i existena seciei
externe a Spitalului Turda reprezintă un avantaj pentru Comuna Iara din punct de vedere al sănătății populației.
Datorită acestui avantaj este posibilă intervenția rapidă `i eficientă în orice situație de urgență care apare la nivel de
comună, iar orice posibile probleme sau servicii medicale de specialitate pot fi acordate în timp util.
Serviciile sociale
Numărul copiilor `i persoanelor vâstnice din comună este considerabil, ace`tia reprezentând 41% din populația totală a
comunei. La ace`tia se adaugă `i persoanele cu handicap, care în anul 2013 a fost de 45 de persoane la nivelul întregii
comune, ceea ce duce la necesitatea acordării unei atenții sporite acestor categorii de persoane.
La nivelul comunei Iara funcționează compartimentul de asistență socială în care există angajate două persoane pe
posturile de asistent-social. Personalul are ca principale atribuții identificarea potențialilor beneficiari ai serviciilor
sociale `i a nevoilor individuale `i de grup ale acestora. În cadrul acestui serviciu se acordă sprijin material, se intervine
de urgență dacă este nevoie `i se oferă consiliere pentru diferite tipuri de probleme. Persoanele care beneficiază de
asistență socială sunt informate asupra situațiilor de risc la care se pot expune precum `i asupra drepturilor sociale de
care persoana în cauză se poate preleva. De asemenea sunt implementate măsuri educative `i de supraveghere
destinate prevenirii comportamentelor deviante `i se încearcă îmbunătățirea, în măsura în care este posibil, a
condițiilor de trai.
Art.5 Potrivit prevederilor Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național -
Secțiunea a IV-a - Rețeaua de localități, rangul localităților componente ale comunei Iara, este:
satul Iara - rangul IV - sat re`edință de comună
satele Agri, Borzeti, Buru, Cacova Ierii, Făgetu Ierii, Lungeti, Maca, Măgura Ierii, Ocoliel, Surduc, Valea
Agriului, Valea Vadului - rangul V - sate componente al comunei
Art.6 Autoritățile administrației publice locale sunt:
Consiliul local al comunei Iara, ca autoritate deliberativă
Primarul comunei Iara, ca autoritate executivă
Sediul: Primăria comunei Iara , satul Iara
Numărul consilierilor locali: 13
Structura politică a membrilor Consiliului local Iara:
- PNL - 7
- PSD - 5
- ALDE -1
Data constituirii Consiliului local Iara :28. 06.2016
Comuna are un primar `i un viceprimar alesi în condițiile legii, după cum urmează :
1 . Popa Ioan Dorin - Primar - ales în iunie 2016,
2. Ursulean Lucian Vasile - Viceprimar - ales în iunie 2016. Viceprimarul i`i păstreză calitatea de consilier
local însă fără a beneficia de indemnizația aferentă acestui statut.
- Pentru punerea în aplicare a activităților date în competența sa prin acte normative, primarul beneficiază de un
aparat de specialitate, pe care o conduce.
Art.7 Se va conferi unor persoane fizice române sau străine, cu merite deosebite pe plan politic, economic,
social, cultural, sau altor persoane importante, reprezentative pentru comună titlul de „cetățean de onoare".
Pagina 11
Aceste persoane se vor bucura de stima celorlalți cetățeni, vor fi avuți în vedere de către organele autorității
administrației publice locale atunci când vor interveni unele facilități pentru cetățenii comunei, li se va cere părerea în
unele probleme privind modernizarea comunei.
Aceste drepturi pot fi pierdute, iar calitatea de "cetățean de onoare" poate fi retrasă, în cazul în care persoana
care a beneficiat de acestea a dat dovadă de neseriozitate sau a săvâr`it unele fapte ce contravin legilor țării.
Art.8 Locuitorii comunei Iara sunt consultați, în condițiile legii, prin referendum, asupra problemelor de interes
deosebit din comuna Iara :
reîmpărțirea administrativ-teritorială a comunei
executarea unor lucrări deosebite, care necesită acordul populației
Art.9 Cetățenii comunei Iara pot fi consultați `i prin adunări cetățene`ti organizate pe sate.
Convocarea `i organizarea adunărilor cetățene`ti se fac de către primar, la inițiativa acestuia ori a unei treimi
din numărul consilierilor în funcție.
Convocarea adunării cetățene`ti se face prin aducerea la cuno`tință publică a scopului, datei `i a locului unde
urmează să se desfă`oare aceasta.
Adunarea cetățenească este valabil constituită în prezența majorității reprezentanților familiilor `i adoptă
propuneri cu majoritatea celor prezenți.
Propunerile se consemnează într-un proces-verbal `i se înaintează primarului, care le va supune dezbaterii
consiliului local în prima `edință, în vederea stabilirii modalităților concrete de realizare `i de finanțare, dacă este cazul.
Soluția adoptată de consiliul local se aduce la cuno`tință publică prin grija secretarului.
Art.10 Patrimoniul comunei Iara este alcătuit din bunurile mobile `i imobile aflate în proprietatea publică `i în
proprietatea privată ale acesteia, precum `i drepturile `i obligațiile cu caracter patrimonial.
Inventarul bunurilor comunei Iara se constituie într-o anexă la statut, care se actualizează anual.
Cre`terea sau diminuarea patrimoniului va fi temeinic justificată pentru fiecare caz, în note explicative anexate
la inventar.
Art.11 Bunurile aflate în proprietatea publică a comunei `i cele din proprietatea privată pot fi date în
administrare regiilor autonome `i instituțiilor publice, pot fi concesionate ori închiriate în condițiile legii sau pot fi atribuite
în folosință gratuită pe termen limitat persoanelor juridice fără scop lucrativ care desfă`oară activitate de binefacere
sau de utilitate publică ori serviciilor publice.
Consiliul local hotără`te cu privire la cumpărarea unor bunuri ori la vânzarea bunurilor aflate în proprietatea privată a
comunei, în condițiile legii.
Vânzarea, concesionarea `i închirierea se fac prin licitație publică, potrivit prevederilor legale.
Art.12 Comuna Iara poate coopera `i asocia cu persoane juridice române ori străine, cu organizații
neguvernamentale `i cu alți parteneri sociali, în vederea finanțării `i realizării în comun a unor acțiuni, lucrări, servicii
sau proiecte de interes public local, precum `i de stabilire a unor relații de parteneriat cu unități administrativ-teritoriale
din alte țări.
Art. 13 Titlul de cetatean de onoare a comunei. Persoanele fizice, române sau straine, cu merite deosebite pe
plan politic, economic, social, cultural sau alte persoane importante pentru localitatea noastra, pot primi titlul de
„Cetatean de Onoare=, bucurându-se de anumite drepturi pe toata perioada vietii sale.
Conditiile de acordare a titlului de cetatean de onoare a comunei se va stabili dupa un regulament elaborat in acest
sens.
Pagina 12
Art.14 Proiectul Stemei localității se eliberează în trei variante care se supune dezbaterii `i consultării
locuitorilor, în vederea propunerii celei mai reprezentative variante, după care consiliul local adoptă o hotărâre în acest
sens `i transmite Comisiei de Heraldică Județeană, care după verificare transmite Guvernului spre aprobare.
Art.15 Stema aprobată pot fi reproduse pe firmele `i sigilile autorității administrației publice locale pe
imprimatele acestora `i pe indicatoarele care marchează intrarea în localitate.Vor fi expuse pe frontispiciul clădirilor în
care se află sediul autorității locale împreună cu stema localității a`ezate în dreapta stemei țării privind stemele din față
`i dimensiunea lor va fi egală. Cu ocazia sărbătorilor legale `i în cazuri unor evenimente organizate în comună vor fi
expuse drapelele țării `i a altori țări conform prevederilor legale.Cu aceste ocazii E`arfa de tricolor va fi purtat de
primar.
Art.16- Consiliul local are dreptul de a modifica prezentul statut dacă vor interveni `i alte propuneri din partea
comunității locale.
PRE_EDINTE DE SEDINc CONTRASEMNEAZ
HIDEG VASILE -VIOREL SECRETAR
Drghiciu PetruțaMariana
Tipărire