Plan Urbanistic General (PUG)
Memoriu PUG Huedin Draft primarie
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 8,2 MB · modificat pe site: 15.05.2023
Pagina sursă
Cum citez acest document
Plan Urbanistic General (PUG) din 15.05.2023, „Memoriu PUG Huedin Draft primarie”, Orașul Huedin, jud. Cluj. Sursa: http://www.primariahuedin.ro/wp-content/uploads/2023/05/Memoriu-PUG-Huedin-Draft-primarie.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/cluj/huedin/126185-memoriu-pug-huedin-draft-primarie, 18.11.2026)
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
FINALIZARE PUG ȘI RLU
ORAȘ HUEDIN, JUDEȚUL CLUJ
MEMORIU GENERAL
Pagina 2
FIȘA PROIECTULUI
Denumirea proiectului:
FINALIZARE PUG ORAȘ HUEDIN, JUDEȚ CLUJ
Beneficiar:
ORAȘ HUEDIN
Str. Horea nr. 1, localitatea Huedin, județ Cluj
Proiectant general:
SC ECO MAPS SRL – Cluj
Director General: inginer CĂLIN ROMAN
Șef de proiect: arhitect MIHAI BURADA
Colectiv de elaborare:
dr. geograf CRISTINA VÎRTAN
dr. economist MARIUS CRISTEA
dr. filolog VLAD ROMAN
geograf DANIELA ROMAN
inginer ADRIAN PODARU
geograf LOREDANA BUFNEA
analist GIS BOGDAN MOȘU
Contract nr.: 1963 /2023
Proiect nr.: 180 /2023
Volum I: MEMORIU GENERAL
Cluj-Napoca, mai, 2023
Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 2
Pagina 3
CUPRINS
1 Introducere .................................................................................................................................... 6
1.1 Date de recunoaștere a documentației .............................................................................. 6
1.2 Obiectul lucrării ................................................................................................................... 6
• Solicitări ale temei-program:............................................................................................. 6
• Principalele obiective: ....................................................................................................... 6
• Prevederi ale programului de dezvoltare a localităților: ................................................... 7
• Ediții anterioare ale PUG: ................................................................................................. 7
1.3 Surse documentare .............................................................................................................. 7
• Lista studiilor și proiectelor elaborate anterior PUG: ....................................................... 7
• Suportul topografic al PUG:.............................................................................................. 8
• Bibliografie ....................................................................................................................... 9
2 Stadiul actual al dezvoltării ........................................................................................................ 11
2.1 Date generale; evoluția localităților ................................................................................. 11
• Așezarea geografică ........................................................................................................ 11
• Istoric............................................................................................................................... 12
• Statutul administrativ al orașului Huedin ........................................................................ 18
• Dinamica populației ........................................................................................................ 19
• Evoluția localităților ........................................................................................................ 21
2.2 Elemente ale cadrului natural .......................................................................................... 22
• Geologia .......................................................................................................................... 22
• Relieful ............................................................................................................................ 23
• Solurile ............................................................................................................................ 25
• Hidrografia ...................................................................................................................... 28
• Clima ............................................................................................................................... 30
• Schimbările climatice ...................................................................................................... 31
• Vegetația ......................................................................................................................... 33
• Fauna ............................................................................................................................... 34
• Arii naturale protejate ..................................................................................................... 34
2.3 Relații în teritoriu și optimizarea acestora ...................................................................... 35
• Implicații directe în modul de amenajare a teritoriului și de dezvoltare a orașului ........ 35
• Relații cu exteriorul ......................................................................................................... 41
• Relații în teritoriul administrativ ..................................................................................... 42
• Optimizarea relațiilor în teritoriu .................................................................................... 42
2.4 Activități economice și perspective de dezvoltare ........................................................... 44
• Agricultura ...................................................................................................................... 45
• Silvicultura ...................................................................................................................... 49
• Industria........................................................................................................................... 49
• Construcțiile .................................................................................................................... 51
• Comerțul .......................................................................................................................... 53
• Serviciile ......................................................................................................................... 55
• Turismul .......................................................................................................................... 56
Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 3
Pagina 4
• Structura ocupațională a populației ................................................................................. 58
• Disfuncționalități ............................................................................................................. 60
• Propuneri de dezvoltare................................................................................................... 61
2.5 Elemente demografice și sociale. Evoluția populației ..................................................... 62
• Structura și evoluția populației pe sexe și grupe de vârstă .............................................. 63
• Structura etnico-confesională a populației ...................................................................... 65
• Natalitatea ....................................................................................................................... 66
• Nupțialitatea, divorțialitatea și fertilitatea ....................................................................... 68
• Structura populației pe gospodării .................................................................................. 71
• Educația ........................................................................................................................... 72
• Mișcarea migratorie ........................................................................................................ 75
• Rata de ocupare a forței de muncă și șomajul ................................................................. 77
• Disfuncționalități ............................................................................................................. 80
• Priorități........................................................................................................................... 80
2.6 Circulația și propuneri de organizare .............................................................................. 82
• Categoriile de căi de circulație ........................................................................................ 82
• Circulația rutieră.............................................................................................................. 82
• Circulația feroviară.......................................................................................................... 84
• Disfuncționalități ............................................................................................................. 85
• Propuneri de organizare a circulației............................................................................... 85
2.7 Bilanțuri teritoriale; intravilan existent și propus .......................................................... 87
• Bilanțul pe trupuri și localități......................................................................................... 87
• Extinderi / excluderi propuse .......................................................................................... 89
• Bilanțul pe localități și zone funcționale ......................................................................... 90
2.8 Zone cu riscuri naturale și măsuri propuse..................................................................... 91
• Metodologia de realizare a hărților de risc ...................................................................... 91
• Clasificarea UAT-ului din punct de vedere al protecției civile în funcție de tipul de risc
specific ................................................................................................................................. 95
• Procese generatoare de risc geografic ............................................................................. 97
• Propuneri de eliminare / diminuare a disfuncționalităților ........................................... 102
2.9 Echipare edilitară existentă și propuneri de dezvoltare ............................................... 105
• Situația echipării edilitare în orașul Huedin .................................................................. 105
• Propuneri de dezvoltare a echipării edilitare în orașul Huedin ..................................... 113
• Energia regenerabilă...................................................................................................... 114
2.10 Probleme de mediu; protecția mediului......................................................................... 116
• Calitatea apei ................................................................................................................. 116
• Calitatea aerului ............................................................................................................ 116
• Zgomot și vibrații .......................................................................................................... 117
• Calitatea componentei biotice ....................................................................................... 117
• Procese generatoare de poluare și măsuri de protecție.................................................. 117
• Zone naturale protejate:................................................................................................. 118
• Patrimoniul cultural ....................................................................................................... 118
• Zone de protecție ale monumentelor istorice ................................................................ 119
• Zone protejate. Zone construite și amenajate ................................................................ 119
• Patrimoniul arheologic al județului Cluj, oraș Huedin.................................................. 120
Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 4
Pagina 5
• Patrimoniul arhitectural ................................................................................................. 120
2.11 Disfuncționalități la nivelul teritoriului orașului Huedin ............................................ 127
• Circulația ....................................................................................................................... 127
• Fondul construit și utilizarea terenurilor ....................................................................... 128
• Mediu ............................................................................................................................ 129
• Spații plantate, agrement, perdele de protecție ............................................................. 130
• Zonele cu valoare de patrimoniu; pe baza normelor sanitare; față de construcții și
culoare tehnice; cu destinație specială; zone poluate......................................................... 131
2.12 Sinteza studiilor de fundamentare / Stadiul actual al dezvoltării ............................... 133
2.13 Diagnosticul prospectiv ................................................................................................... 137
• Prognoza demografică ................................................................................................... 137
• Prognoza socio-economică............................................................................................ 138
2.14 Necesități și opțiuni ale populației .................................................................................. 140
• PUG - Instrument de implementare a politicilor de dezvoltare locală .......................... 140
• Domeniile strategice ale dezvoltării locale ................................................................... 140
• Actorii implicați în procesul de implementare a PUG .................................................. 140
• Etape relevante ale PUG care solicită consultarea cetățenilor ...................................... 141
• Modalități de implicare a cetățenilor............................................................................. 141
2.15 Reglementări urbanistice, zonificare ............................................................................. 143
• Zone naturale protejate în UAT Huedin: ...................................................................... 143
• Zone de protecție sanitare cu regim sever: .................................................................... 143
• Zone de protecție sanitare între locuințe și alte funcțiuni: ............................................ 143
• Zone de protecție față de construcții și culoare tehnice: ............................................... 144
• Zone cu interdicție totală de construire: ........................................................................ 144
• Zone cu interdicție de construire: .................................................................................. 145
2.16 Obiective de utilitate publică în orașul Huedin............................................................. 146
• Identificarea tipului de proprietate asupra terenurilor ................................................... 147
• Determinarea circulației juridice a terenurilor între deținători, în vederea realizării noilor
obiective de utilitate publică: ............................................................................................. 147
Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 5
Pagina 6
1 Introducere
1.1 Date de recunoaștere a documentației
Denumirea proiectului: FINALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ȘI REGULAMENT
LOCAL DE URBANISM, ORAȘ HUEDIN, JUD. CLUJ
Localitățile: Huedin, Bicălatu
Termen de valabilitate: 10 ani de la data aprobării cu HCL
1.2 Obiectul lucrării
• Solicitări ale temei-program:
a) culegerea de date și informații privind situația existentă și potențialul socio-economic al
localităților componente ale comunei:
- reactualizarea datelor și a planurilor;
- încadrarea în prevederile PATJ;
- studiul relațiilor intra și intercomunale;
- premise de dezvoltare (puncte tari și puncte slabe);
- prezentarea situației existente.
b) actualizarea intravilanelor satelor componente, pe baza hărților de risc:
- evoluția / dinamica;
- tendințele actuale;
- zonificarea teritoriului în funcție de riscurile geografice.
c) întocmirea Planului Urbanistic General pentru toate localitățile comunei
- disfuncționalități și priorități;
- propuneri și reglementări – zonificare funcțională;
- obiective de utilitate publică și circulația terenurilor;
- echiparea tehnico-edilitară.
d) structurarea Regulamentului Local de Urbanism:
- sinteza informației și a datelor pentru elaborarea regulamentului;
- ierarhizarea priorităților de acțiune.
• Principalele obiective:
- optimizarea relațiilor localităților cu teritoriul lor administrativ și județean;
- valorificarea potențialului natural, economic și uman;
- stabilirea modului de utilizare a terenurilor și condițiilor de conformare a construcțiilor;
- stabilirea și delimitarea:
o zonelor funcționale;
o zonelor construibile;
o zonelor cu interdicție temporară sau definitivă de construire;
o zonelor protejate / de protecție;
- organizarea și dezvoltarea căilor de comunicații;
- modernizarea și dezvoltarea echipării edilitare;
- identificarea proprietății terenurilor;
- identificarea obiectivelor de utilitate publică;
- realizarea suportului reglementar – RLU;
Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 6
Pagina 7
• Prevederi ale programului de dezvoltare a localităților:
- solicitări privind alocarea de terenuri suplimentare pentru locuințe și funcțiuni complementare,
instituții/servicii publice, unități turistice/de agrement, spații verzi, unități agro-industriale,
gospodărie comunală;
- extindere rețele tehnico-edilitare.
• Ediții anterioare ale PUG:
- PUG Huedin, elaborat de Studio pentru Arhitectură și Urbanism, Cluj Napoca, 1997;
1.3 Surse documentare
- Direcția Județeană de Statistică Cluj;
- Consiliul Județean Cluj;
- OCPI Cluj;
- Consiliul Local Huedin;
- Ministerul mediului, apelor și pădurilor (pentru siturile din rețeaua Natura 2000);
- Direcția Apele Române Cluj;
- CIMEC;
- Repertoriul arheologic al județului Cluj.
- Documente cartografice (hărți istorice)
Surse arhivistice
• Recensământ 2011: Populație, gospodării și clădiri la recensământul din anul 2011 - rezultate
preliminare: Tab. 2. Romania pe județe, municipii și orașe, comune, Tab. 10 Locuințe
convenționale pe forme de proprietate;
• Recensăminte ale populației pe teritoriul Transilvaniei, în perioada 1850-1910, Varga E. Árpád.
Surse cartografice
• Pentru partea de cartografie ce ilustrează evoluția istorică a ansamblului, principalele surse
folosite sunt arhivele cartografice electronice ce reunesc numeroase hărți ale Transilvaniei, din
perioada secolelor XVIII-XIX: https://maps.arcanum.com/en/
• O importantă sursă de informare au fost și hărțile. Cele istorice, precum și planurile directoare
de tragere sau cele sovietice, au fost descărcate de pe site-ul web: http://www.geo-
spatial.org/download.
Alte surse
• Lista monumentelor istorice – editată 2015.
• Rapoartele de cercetare arheologică publicate în Cronica Cercetărilor Arheologice din
România.
• Baza de date a Repertoriului Arheologic Național (RAN).
• Ghid de arhitectură pentru încadrarea în specificul local din mediul rural – Zona Țara Călatei.
• Lista studiilor și proiectelor elaborate anterior PUG:
- Strategia de dezvoltare teritorială a României;
- Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României 2030;
- Conceptul Strategic de Dezvoltare Teritorială România 2030;
- Strategia Națională de management al riscului la inundații pe termen mediu și lung;
- Strategia de Specializare Inteligentă RIS3 NV 2021-2027;
- Strategia Regională de mobilitate urbană durabilă și orașe inteligente a regiunii Nord-Vest
2021-2027;
Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 7
Pagina 8
- Planul de Dezvoltare Regională Nord-Vest 2021-2027;
- Strategia de dezvoltare teritorială a județului Cluj;
- Studii de fundamentare aferente orașului Huedin, 2022: Actualizarea suportului topografic;
- Condiții geotehnice și hidrogeologice; Protecția mediului, riscuri naturale și antropice; Tipuri
de proprietate; Infrastructura tehnico-edilitară; Evoluția activităților economice; Evoluția socio-
demografică; Impactul schimbărilor climatice.
• Suportul topografic al PUG:
- Hărți, scara 1 : 5.000 și 1 : 25.000, sursa Consiliul Local Huedin;
- Ortofotoplanuri, în sistem de proiecție Stereo 70;
Elementele preluate de pe hărțile topografice au fost reactualizate, conform situației existente,
în anul 2023.
Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 8
Pagina 9
• Bibliografie
• Balintoni, Ioan (1997), Geotectonica terenurilor metamorfice din România, Editura Carpatica,
Cluj-Napoca;
• Bărbulescu, C., Motca, Gh. (1987), Pajiștile de deal din România, Ed. Ceres, București.
• Busuioc A. și Von Storch (1996 a), Changes in the winter precipitation in Romania and its
relation to the large scale circulation, Tellus 48 A, 538-552;
• Busuioc A., Caian M., Bojariu R., Boroneanț C., Cheval S., Baciu M., Dumitrescu A., (2009),
Scenarii de schimbare a regimului climatic în România în perioada 2001-2030, Administrația
Națională de Meteorologie, București;
• Busuioc A., Caian M., Cheval S., Bojariu R., Boroneanț C., Baciu M., Dumitrescu A., (2010),
Variabilitatea și schimbarea climei în România, Pro Universitaria Press, București;
• Busuioc A., Dumitrescu Al. Soare E., Orzan A. (2007), Summer anomalies in 2007 in the
context of extremely hot and dry summer in Romania, Romanian Jurnal of Meteorology, vol. 1.
No 1-2, 1-17;
• Ciucur Dumitru, Gavrilă Ilie, Popescu Constantin, (2001), Economie, Manual universitar,
Editura Economică, București;
• Ciupagea, D., Paucă, M., Ichim, Tr. (1970), Geologia Depresiunii Transilvaniei, Ed. Academiei
R.S.R., București;
• Crețoiu, Gh., Cornescu V., Bucur, I., (2011), Economie, ed. a III-a, Editura C.H. Beck,
București;
• Croitoru A.-E., Holobaca I.-H., Lazar C., Moldovan F., Imbroane A. (2012b), Air temperature
trend and the impact on winter wheat phenology in Romania, Climatic Change, 111, p. 393–
410, DOI: 10.1007/s10584-011-0133-6;
• Croitoru A.-E., Piticar A. (2013), Changes in daily extreme temperatures in the extra-
Carpathians regions of Romania, International Journal of Climatology, 33, p. 1987-2001, doi:
10.1002/joc.3567;
• Croitoru A.-E., Piticar A., Dragotă C.-S., Burada C.D., (2013c). Recent changes in reference
evapotranspiration in Romania, Global and Planetary Change, 111:127–132.
doi:10.1016/j.gloplacha.2013.09.004;
• Croitoru A.-E., Piticar A., Imbroane A.M., Burada D.C., (2013b), Spatiotemporal distribution
of aridity indices based on temperature and precipitation in the extra-Carpathian regions of
Romania, Theoretical and Applied Climatology, 112, p. 597-607;
• Croitoru AE (2014), Final report of the project Extreme weather events in Romania: heatwaves.
Features, causes, impact (grant GTC-34025);
• Csürös, I. (1973), Az Erdely – Mezöseg Elövilagarol, Tudomanyos Könyvkiado, Bukarest;
• Drugescu, C. (1994), Zoogeografia României, Ed. ALL, București;
• Dușmănescu D., Baze de date, Editura Universitații din Ploiești, 2005;
• Erdeli, G. (2009) – Geografia populației mondiale, Ed. Universitară, București;
• Gridan, Teofil (1983), Petrologia – știință a rocilor, Editura Albatros, București;
• Gusti, Dimitrie, Constantin Orghidan, Mircea Vulcănescu, Virgiliu Leonte (1938-1943) –
Enciclopedia României, Imprimeria Națională, București;
• Ianoș, Gheorghe (1999), Pedogeografie, Editura Mirton, Timișoara;
• Ilinca, N. (2008) - Geografie umană: populația și așezările omenești, Ed. CD Press, București;
• Ionescu, I., (2004), Fotogrametrie inginerească, Editura MatrixROM, București;
• Kearey, Philip (1996), Dictionary of Geology, Published by Penguin Books, London;
• Linder, L. (2003), Digital Photogrammetry. Theory and Aplications. Springer Verlag Berlin
Heidelberg New York;
• Lipsey, Richard G., Chrystal, Alec K., (1999), Economia pozitivă, Editura Economică,
București;
Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 9
Pagina 10
• Lipsey, Richard G., Chrystal, Alec K., (2002) Principiile economiei, Editura Economică,
București;
• Meszaros, Nicolae, Mac, Ioan (1995), Paleogeografia României, Cluj Napoca;
• Mihăilescu, V. (1969), Geografia fizică a României, Ed. Științifică, București;
• Mungiu-Pupazan C., Ilie Băbăiță, (2008), Microeconomie, Editura Academica Brâncuși, Târgu
Jiu;
• Mutihac, Vasile (1990), Structura geologică a teritoriului României, Editura Tehnică,
București;
• Neguț, S. (2011) – Geografie umană, Ed. Academiei Române, București;
• Pascu, M. (1983), Apele subterane din România, Ed. Tehnică, București;
• Pociovălișteanu, Diana-Mihaela, (2007), Teorie economică generală. Elemente de
microeconomie, Editura Universitaria, Craiova;
• Popescu Constantin, Gavrilă Ilie, Ciucur Dumitru, (2005), Teorie economică generală,
Microeconomie, Editura ASE, București;
• Posea, Grigore, Popescu, Nicolae, Ielenicz, Mihai (1974), Relieful României, Editura
Științifică, București;
• Puiu, Ș (1980), Pedologie, Editura Ceres, București;
• Pușcariu-Soroceanu, Evd. et al. (1963), Pășunile și fânețele din R.P.R., Ed. Academiei;
• Samuelson P., Nordhaus, W., (2001), Economie, Ed. Teora, București;
• Săndulescu, Mircea (1984), Geotectonica României, Editura Tehnică, București;
• Suciu, Coriolan (1967), Dicționarul istoric al localităților din Transilvania, Editura Academiei
Republicii Socialiste România, București;
• Stiglitz, J., Walsh, C., (2005), Economie, Editura Economică, București;
• Surd, V. (2004) - Geodemografie, Universitatea Babeș Bolyai, Cluj-Napoca;
• Turdeanu, L., (1997), Fotogrammetrie analitică, Editura Academiei Române;
• Ungureanu, A., Muntele, I. (2006) - Geografia populației, Ed. Sedcom Libris, Iași;
• Veress, Andrei (1933), Documente privitoare la istoria Ardealului, Moldovei și Țării
Românești. vol. VI. Acte și scrisori (1600-1601). București, Ed. Cartea Românească.
• Williams, Andrew, O introducere în GIS, Kingston College;
• Ujvari, I.(1972), Geografia apelor României, Editura Științifică, București;
• *** Arhiva Istorică a României, serie nouă, an I (2004), nr. 1;
• *** http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/;
• *** Raportul IPCC 2021, Schimbări climatice, disponibil la adresa:
https://www.ipcc.ch/2021/08/09/ar6-wg1-20210809-pr/;
• *** 2011, Reactualizare și corelare P.A.T.J. existent cu secțiunile P.A.T.N. aprobate.
• *** 2020, Planul de mobilitate urbană al orașului Huedin și a zonei sale funcționale pentru
perioada 2020-2035.
• *** 1983, Geografia României, Geografia Fizică, vol. I, Editura Acad. R.S.R., București.
• *** http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/;
• *** 2105 Lista monumentelor istorice, http://www.cultura.ro/lista-monumentelor-istorice.
Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 10
Pagina 11
2 Stadiul actual al dezvoltării
2.1 Date generale; evoluția localităților
Amplasarea: România, Regiunea de dezvoltare Nord-Vest, jud. Cluj
Coordonate: 46°52′00″N / 23°02′00″E
Suprafața teritoriului administrativ: 61,24 kmp
Număr de localități: 2
Reședința: oraș Huedin
Populația totală stabilă (rezultate provizorii RPL 2011): 9.011 locuitori
Număr total clădiri (rezultate provizorii RPL 2011): 1929
Număr total clădiri cu locuințe convenționale (rezultate provizorii RPL 2011): 1920
Număr total locuințe convenționale (rezultate provizorii RPL 2011): 3258
Număr total gospodării (rezultate provizorii RPL 2011): 3125
Anii primei mențiuni documentare a localităților:
- Huedin 1332
- Bicălatu 1249
Caracterul funcțional: industrial-agrar.
Zone naturale protejate în UAT Huedin: pe suprafața UAT Huedin nu există arii naturale
protejate.
• Așezarea geografică
Orașul Huedin este traversat de Crișul Repede, fiind poziționat la coordonatele 46°52′ latitudine
nordică / 23°02′ longitudine estică. Din punct de vedere geografic, Huedinul este așezat într-o
depresiune submontană, mărginită de: Depresiunea Almaș-Agrij (la nord și nord-est), Podișul
Păniceni (la est), Munții Gilău (la sud-est și sud), Munții Vlădeasa (la sud-vest și vest) și Munții
Meseș (la nord-vest). Localizarea în cadrul teritoriului mai vast al Depresiunii Transilvaniei și cadrul
geografic specific, ce a ghidat de secole transportul de mărfuri și oameni, i-au împrumutat localității
un statut anume. Dezvoltarea sa până la rangul de oraș trebuie așadar pusă și pe seama localizării
geografice specifice de care are parte.
Din punct de vedere administrativ, Huedinul se învecinează cu două comune din județul Sălaj:
Almașu la nord-est și est (satele Sfăraș și Jebucu) și Fildu la nord și nord-vest (satele Tetișu, Fildu de
Mijloc, Fildu de Sus). În județul Cluj, de care aparține, Huedinul împarte granițe cu comunele: Poieni
la vest (satele Morlaca și Hodișu), Sâncraiu la sud (satele Sâncraiu, Brădișoru și Domoșu) și Izvoru
Crișului la sud-est (satele Nearșova și Șaula). Așadar, orașul Huedin dispune simultan de două
interacțiuni directe din punct de vedere economic: una cu centrele urbane mai mari Oradea și ClujNapoca, și una cu mediile rurale din proximitatea sa. La acestea se adaugă satul Bicălatu, ce se află
la aproximativ 3 kilometri la nord-est de acesta.
Huedinul este cel mai mic centru urban din județul Cluj (9280 de locuitori la 1 ianuarie 2022)
și singurul situat în partea de vest acestuia, celelalte patru centre urbane, toate municipii, aflându-se
în partea de sud-est (Turda și Câmpia Turzii) și respectiv nord-est (Dej și Gherla) a reședinței de
județ. Un element caracteristic al acestuia îl reprezintă poziționarea sa în raport cu alte orașe din
județele Cluj, Alba, Bihor și Sălaj. Cele mai apropiate centre urbane se află la o distanță considerabilă
(Cluj-Napoca – 53 km; Zalău – 62 km; Șimleu Silvaniei – 77 km; Aleșd – 63 km; Beiuș – 95 km; și
Câmpeni – 98 km), fapt ce demonstrează că Huedinul polarizează implicit o zonă rurală extinsă în
toate cele patru direcții cardinale, zonele submontane ale Munților Apuseni și depresiunea AlmașAgrij primând în cadrul acestei ecuații.
Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 11
Pagina 12
Figura 1 – Poziționarea UAT Huedin în județul Cluj
Planșă proprie, Eco Maps
• Istoric
Orașul Huedin a fost în mod tradițional un târg local plurietnic, a cărui poziție geografică i-a
facilitat o dezvoltare constantă, în special în aria schimbului de mărfuri. Calitatea sa de târg a venit
însă pe o structură economică deja existentă, construită la intersecția dintre diverse meșteșuguri
locale, agricultură și comerț.
Pe teritoriul orașului, ocupațiile agricole au fost neîntrerupte și relevante, element atestat de mai
multe emisii monetare (tezaurele de la Huedin și Cetatea Veche) din secolele XV-XVII. La sfârșitul
secolului XV, în localitate sunt menționați fierari, croitori, cizmari, dulgheri, cojocari, măcelari și
curelari, localitatea dovedind o organizare economică nu doar stratificată și echilibrată, ci și adaptată
la condițiile socio-economice locale, ce utilizau bunurile din Țara Moților, le prelucrau și le
comercializau mai departe, spre centrele urbane din zonă sau spre alte târguri, cu profiluri distincte.
Aceste ocupații au fost completate de altele (morărit, producție de făină, prelucrare a lemnului etc.)
și stabilizate prin rolul comercial al localității. În timp, acești meșteșugari s-au organizat în bresle (a
măcelarilor, la sfârșitul secolului XVIII, a pantofarilor) și s-au adaptat la poziția geografică
privilegiată din punct de vedere economic pe care Huedinul a avut-o încă de la început.
Astfel, în perioada de sfârșit a Imperiului Habsburgic, acesta a funcționat ca vamă, statut ce i-a
stabilizat și mai mult rolul de localitate intermediară, de centru ce mai gestiona încă transportul local
de sare de la Cojocna (ultima mină a fost închisă în 1852),1 și de punct de oprire a celor ce călătoreau
între partea centrală a Transilvaniei și Budapesta de astăzi. În continuarea organică a desfășurării
clădirilor din perioada medievală, Huedinul și-a păstrat o organizare stradală radială, în jurul Bisericii
1
V. https://comunacojocna.ro/istoric-cojocna. Huedinul a intermediat multă vreme transportul de sare din
Cojocna spre centrele urbane mai mari (Cluj, Budapesta), iar unii localnici erau angajați pentru transportul acesteia pe
care și căruțe aflate în proprietate personală.
Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 12
Pagina 13
Reformate, care este și marcată pe hărțile iosefine, și al străzilor principale din localitate (cum e
vechea stradă Kossuth), în lungul cărora erau desfășurate prăvăliile, atelierele și cârciumile locale.2
Structura rămâne vizibilă până astăzi întrucât orașul a continuat să se dezvolte relativ radial în baza
centrului său istoric. Desfășurarea radială tradițională i-a permis orașului o teritorializare eficace a
industriei în secolul XX.
De la sfârșitul secolului XIX până în 1961, când și-a primit (pentru a doua oară) statutul de
oraș, Huedinul a fost reședință de plasă sub mai multe administrații, confirmând rolul de centru social
și economic pe care l-a avut pentru o arie rurală destul de extinsă și influențând prin aceasta multe
comune și sate din actualele județe Cluj și Sălaj. Rolul de centru de plasă i-a survenit Huedinului întrun context mai mult agricol, și mai puțin comercial, ocupația de referință a multor locuitori fiind cea
agrară. Astfel, exproprierile din 1921 (Gheorghe Bánffy, dar și alții)3 au avut un rol major în
modificarea profilului localității. Odată cu schimbările administrative și cu inserția unor elemente de
tehnologie modernă (mașini de treierat, batoze etc.) în economia locală, aceasta și-a stabilizat un rol
agricol pronunțat, alături de meseriile mai urbane deja existente cu care se îndeletniceau locuitorii.
În contextul schimbărilor de paradigmă demografică survenite odată cu cel de Al Doilea Război
Mondial, în deceniul V al secolului XX s-a remarcat o nouă serie de schimbări la nivelul localității.
Pe de o parte, unele dintre meșteșugurile tradiționale au dispărut fie pentru că au devenit inaplicabile
în noul context economic, fie datorită uzurii morale a unor unelte și, consecutiv acestui fapt,
progresului tehnologic. Populația activă s-a specializat, iar profilurile ocupațiilor s-au particularizat.
Pe de altă parte, mișcările etnice și, parțial, confesionale cum au fost „săptămâna neagră” din 9-16
septembrie 1940 (când mulți localnici s-au refugiat în urma Dictatului de la Viena, prin care, printre
altele, Huedinul a fost plasat din nou sub administrație maghiară) și deportarea evreilor din mai 19444
au dus la modificări multiple în structurile economice locale. Acestora le-a urmat la scurt timp valul
de modificări administrative din cadrul politicilor comuniste, în special reforma agrară (Legea 187
din 23 martie 1945)5 și începuturile colectivizării, Decretul 82 din 2 martie 1949 6 implicând
exproprierea tuturor proprietăților mai mari de 50 de hectare. Orașul Huedin și-a modificat astfel nu
doar rolul polarizator, ci și structura internă și, odată cu aceasta, modul cum avea să se dezvolte în
deceniile următoare.
Schimbările economice din perioada comunistă au fost marcate de trei factori majori:
colectivizarea, naționalizarea imobilelor și creșterea demografică. Corelați, acești trei factori s-au
impus ca elemente centrale până la finalul deceniului IX, iar orașul Huedin, care funcționa și ca centru
raional, s-a dezvoltat în virtutea lor. Modificările produse de administrația comunistă la nivelul
Huedinului au fost majore și tipice. Într-o primă fază la nivel agricol, apoi la nivel industrial, acestea
au creat un context specific de adaptare a realităților economice interbelice la concepția
socialismului de atunci, ce acorda un rol preeminent proprietății în comun în raport cu proprietatea
de clasă. În timp ce colectivizarea s-a încheiat, după cum aminteam, în 1962, eforturile de
naționalizare au continuat treptat în deceniile următoare, schimbând nu doar organizarea economică
2
În anul 1937, în oraș funcționau 46 de cârciumi, 43 de băcănii și ateliere deschise și 4 comercianți ambulanți.
V. pentru detalii Cristian Claudiu Filip, Horea Dorin Matiș, Huedinul – o localitate pe drumul spre Europa, ed. Casa
Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2008, cap. X.2. Aspecte economice în perioada 1918-1945, passim. Raportate la
demografia locală, cifrele atestă o desfășurare amplă a sectorului comercial în localitate și, prin aceasta, deservirea unei
zone limitrofe întinse.
3
V. ibidem, p. 124 et seqq.
4
La recensământul din 1930, în Huedin locuiau cu domiciliu 1018 evrei, în 1941 au fost înregistrați 141 de
evrei, iar în 1966, doar 5 evrei. Reducerea semnificativă a acestor cifre a dus la transformări în tiparele economice
locale, afacerile acestora, care nu fuseseră deja închise, fiind preluate în timp de către localnicii români și maghiari. Cf.
Varga E. Árpád, Kolozs megye településeinek etnikai (anyanyelvi/nemzetiségi) adatai [Date asupra etnicilor din
așezările județului Cluj (limbă maternă / naționalitate)], apud www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002.htm, data ultimei
accesări 30.10.2022.
5
V. http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=1569, data ultimei accesări 25.10.2022.
6
V. https://revistasferapoliticii.ro/sfera/178/art04-Andreea.php, data ultimei accesări 26.10.2022.
Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 13
Pagina 14
existentă, ci și structura socială de la nivelul localității. Reinstituirea ca oraș a Huedinului din 1961
(statut de care fusese degrevat la împărțirea administrativă din 1950) a atras o susținere
suplimentară a administrației de stat la nivel local, iar noile fabrici, întreprinderi și cooperative au
beneficiat de sprijin financiar și de infrastructură suplimentară. Ca urmare, unele dintre acestea au
continuat să existe în diverse forme după Revoluția din 1989, fiind profund integrate economic în
socio-demografia localității. Altele, însă, s-au dizolvat, lăsând loc spiritului antreprenorial ce a
apărut după 1990.
Figura 2 – Harta localității Huedin
Hărțile iosefine, 1769-1773
Numele din hartă Numele românesc Numele german Numele unguresc
Banfi Hunyad Huedin - Banfi Hunyad
Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 14
Pagina 15
Figura 3 – Harta militară 1978, oraș Huedin
Arhivă proprie, Eco Maps
Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 15
Pagina 16
Satul Bicălatu are o atestare documentară și mai timpurie (terra Bekaly, 1249) și a cunoscut o
serie similară de nume: villa Bykal (1393), poss. Bykal (1397), Bikaly (1666), Bichelat (1850) etc.
De-a lungul timpului, aceasta a urmat în mare măsură evoluția Huedinului, la care a fost arondat la
începutul deceniului 6 al secolului trecut.
Figura 4 – Harta localității Bicălatu
Hărțile iosefine, 1769-1773
Numele din hartă Numele românesc Numele german Numele unguresc
Magÿar Bikal Bicălatu - Bikaly
Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 16
Pagina 17
Figura 5 – Harta militară 1978, sat Bicălatu
Arhivă proprie, Eco Maps
Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 17
Pagina 18
• Statutul administrativ al orașului Huedin
Din perspectivă administrativă, localitatea a jucat un rol regional cheie atât sub conducerea
habsburgică, cât și, mai târziu, sub cea română. Astfel, acesta a funcționat ca cerc administrativ
(circumscripția Cojocna, 1850; respectiv municipiul Cluj, 1857), plasă (comitatul Cluj, 1876), centru
de plasă (Cluj, 1926) și centru raional. În anul 1930, Huedinul a devenit oraș, statut care i-a fost retras
pentru o perioadă și redat în 1961. Din acest an, Huedinul și-a păstrat statutul administrativ, fiind
integrat ca atare în organizarea teritorială din 1968. Astfel, orașul Huedin a făcut parte din plasa
Huedin, județul Cluj.
Figura 6 – Județul Cluj în anul 1938
Sursa: Enciclopedia României, 1938-1943
Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 18
Pagina 19
• Dinamica populației
Având în vedere contextul istoric în cadrul căruia s-a dezvoltat orașul Huedin, analizele
comparative pertinente din punct de vedere statistic nu pot urmări evoluțiile zonelor teritorialadministrative, care au cunoscut modificări majore în ultimii 150 de ani (Constituțiile din 1866 și
1923, legile administrative din 1925, 1929, 1936, Constituțiile din 1948, 1952 și 1968 etc.)7. Astfel,
analiza demografică din perspectivă istorică se axează pe două paliere: 1. dezvoltarea orașului Huedin
ca atare și 2. compararea acesteia cu dezvoltările altor spații urbane relevante în zonă, dintre care
Cluj-Napoca, aflat la 50 de kilometri distanță, a avut și are un rol de centru polarizator.
Orașul Huedin a cunoscut în a doua jumătate a secolului XIX o dezvoltare foarte bună, populația
acestuia sporind în cei 50 de ani cu 120%, o creștere semnificativă pentru acea perioadă, cu mult peste
mediile obișnuite ale comunelor și satelor din regiune. Prima jumătate a secolului XX a fost însă
martora unor variații relative care au dus la o stagnare de ansamblu și care se explică atât prin
contextul politic (Primul Război Mondial, Unirea Principatelor, Marea Criză Economică 1929-1933),
cât și prin oscilația numărului de maghiari și evrei din oraș de la un recensământ istoric la altul. A
doua jumătate a secolului XX înregistrează din nou o creștere, de aproape 65% între 1941 și 1992.
Creșterea se datorează pe de o parte Decretului 770 din 1966, ce plasa avortul în afara legii, și, pe de
altă parte, și într-o mai mare măsură, politicii comuniste de industrializare urbană, în măsura în care
ultimele decenii dinainte de Revoluție au fost martorele unei urbanizări sporite.
Figura 7 – Evoluția istorică a populației în orașul Huedin, 1850-2002
12000
9961
9439
10000 8378
7834
8000 6338
6779
6101 5859 6046
5313
6000 4416
3802
4000 2409
2000
0
1850
1880
1890
1900
1910
1920
1930
1941
1956
1966
1977
1992
2002
Huedin
Prelucrare după Varga E. Árpád, Kolozs megye… 8
Din perspectivă etnică, în oraș a existat în mod tradițional o comunitate de maghiari majoritară
(90% în 1850), depășită de români în 1977, când procentul acestora ajunsese la 53% și când se
manifesta deja fenomenul migrației: a etnicilor maghiari spre Ungaria și, într-o mai mică măsură, a
celor germani. Numărul etnicilor români a crescut moderat până în deceniul IV al secolului trecut,
apoi această populație a luat amploare în perioada comunistă, rezervându-și un procent pe care îl
păstrează și astăzi. Afectată de comunism, evoluția etnicilor maghiari a cunoscut un declin constant,
înregistrat și după Revoluție: în anul 2002 în Huedin mai locuiau doar 55% din maximul istoric
înregistrat în 1910. O etnie relevantă din punct de vedere tradițional a fost cea a evreilor; chiar și în
absența câtorva date statistice, se estimează că aceștia s-au dezvoltat semnificativ până la începutul
celui de Al Doilea Război Mondial. În 1930, evreii ocupau 16% din populația totală pentru ca în 1941
7
Pentru detalii, v. Daniela Antonescu, Evoluția reformelor administrativ-teritoriale din România în ultimul secol,
pp. 4-9, passim.
8
Varga E. Árpád, Kolozs megye településeinek etnikai (anyanyelvi/nemzetiségi) adatai [Date asupra etnicilor din
așezările județului Cluj (limbă maternă / naționalitate)], apud www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002.htm, data ultimei
accesări 30.09.2022.
Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 19
Pagina 20
să ajungă la doar 2,3%. Existența și evoluția populației rome este mai dificil de urmărit, având în
vedere că anumite date lipsesc și, simultan, că populația romă s-a declarat în multe rânduri de etnie
română pentru a evita diverse opresiuni politico-sociale (spre exemplu, în 1977, s-au declarat de etnie
romă doar 19 persoane, pentru ca în numai 15 ani comunitatea să crească la 762 de persoane).
Diversitatea etnică manifestată tradițional în localitatea Huedin are avantajul deschiderii
interculturale care, la rândul ei, are un impact demografic semnificativ. În contextul social mai larg,
Huedinul se încadrează adecvat între alte localități de același rang, ce au cunoscut o dezvoltare
similară a comunităților etnice.
Distribuția etnică în Huedin, conform recensămintelor istorice
Ucraineni
Maghiari
Germani
Români
Slovaci
Sârbi
Evrei
Romi
Total
1850 2409 33 2180 4 62 111 * * *
1880 3802 178 3474 69 * * - 1 3
1890 4416 269 3913 59 * * 1 - 3
1900 5313 321 4927 44 * * - - 10
1910 6101 481 5576 28 * * - - 8
1920 5859 516 4144 31 264 * * * *
1930 6338 1147 3810 16 1018 328 2 - 11
1941 6046 673 5169 9 141 45 - - 2
1956 6779 2507 3996 6 128 131 - 2 4
1966 7834 3631 4003 9 5 175 - 4 1
1977 8378 4428 3920 5 1 19 - 1 2
1992 9961 5623 3569 5 - 762 - - 1
2002 9439 5518 3067 3 - 847 1 - 1
* Absență date Prelucrare după Varga E. Árpád, Kolozs
megye…
Diferențele dintre informațiile disponibile cu privire la evoluția confesională și cele referitoare
la evoluțiile comunităților etnice trebuie puse pe seama realităților socio-politice cu care s-a
confruntat orașul în ultimul secol și jumătate. În Huedin, a existat în mod tradițional o comunitate de
reformați, ce număra 1713 persoane în 1850; aceasta s-a păstrat relativ stabilă de-a lungul anilor, în
ciuda variației numărului de maghiari, cu care este în principiu asociată. Cultele greco-catolic și
romano-catolic au avut o pondere mai puțin relevantă; interzicerea celui dintâi de către autoritățile
comuniste a dus la o diminuare majoră în favoarea cultului ortodox în a doua jumătate a secolului
XX, creștinii ortodocși devenind majoritari încă dinainte de Revoluție. Cultul mozaic s-a redus brusc
la finalul perioadei interbelice, în baza opresiunii naziste (deportarea din luna mai, 1944). Alte culte
(în primul rând evanghelici, unitarieni și armeano-catolici) au avut în localitate o prezență mai
modestă, chiar dacă aceasta s-a păstrat constantă.
În ciuda oscilațiilor apărute în timp, orașul Huedin prezintă astăzi o diversitate confesională
semnificativă, a cărei bază istorică oferă, la fel ca în cazul realităților etnice, un fond demografic
deschis la o dezvoltare interculturală, realitate specifică întregii regiuni.
Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 20
Pagina 21
Distribuția confesională în Huedin, conform recensămintelor istorice
Evanghelici
Unitarieni
Reformați
Ortodocși
Romano-
catolici
catolici
Iudaici
Greco-
Altele
1850 Total
1939 1 44 115 1713 2 2 62 -
1857 2449 - 65 197 2048 7 5 116 11
1869 3283 16 153 334 2460 12 9 299 -
1880 3152 44 136 371 2312 15 31 243 -
1890 3666 55 208 397 2580 14 37 365 10
1900 4482 86 305 463 2834 26 20 745 3
1910 5194 133 412 542 2984 25 19 1073 6
1930 5401 465 772 395 2626 11 15 1026 91
1941 5121 274 555 543 2673 21 28 960 67
1992 9460 5754 169 219 2954 1 8 - 355
2002 9033 5754 121 159 2518 1 3 - 477
Prelucrare după Varga E. Árpád, Kolozs megye…
• Evoluția localităților
Evoluția spațială a localităților urmează într-un mod natural raportul dintre dinamica populației
și dezvoltarea socio-economică a acesteia. În cadrul orașului Huedin s-a propus o extindere de
aproximativ 13% a intravilanului, distribuită în mare parte în localitatea de reședință, pe fondul
dezvoltării recente a acesteia, și mai puțing semnificativ în satul Bicălatu.
Orașul Huedin cuprinde în teritoriul său satul Bicălatu (localitate componentă) care este situată
în nord-estul Huedinului, la aproximativ 3 km distanță față de acesta, relația carosabilă asigurânduse prin intermediul drumului comunal DC 134. Satul Bicălatu este o așezare cu caracteristici rurale,
care poate fi încadrat în categoria de urban convențional.
Prima atestare documentară a Huedinului datează din anul 1332, fiind pomenit sub numele de
Hunad, Hunok. Huedinul și zona din jur au fost locuite încă din Antichitate, iar prima așezare
identificată este cea de la nord-vest de Huedin, localitatea Bolic, pe dealul numit „Cetatea de pământ”
fiind cea mai mare fortificație din zonă, datând din 1200-850 î.Chr. Teritoriul administrativ de astăzi
al Huedinului a fost integrat în provincia romană Dacia, aflându-se la doar 12 km de castrul roman
Rescului (Bologa), unde s-a ridicat în evul mediu (sec. XIII-XIV) și o cetate, fapt care susține
importanța strategică a acestei zone. În 1961, localitatea a fost ridicată la rangul de oraș. La nivelul
anului 2011, orașul avea o populație de 9.011 locuitori.
Orașul Huedin are o economie cu caracter industrial-agrar, iar activitățile economice prioritare
ale teritoriului administrativ Huedin se desfășoară pe mai multe categorii: industriale, depozitare,
meșteșuguri, servicii (în intravilan); agrozootehnie (în special în extravilan, dar și intravilan, aferent
gospodăriilor proprii); silvicultură (în extravilan). Funcțiile economice ale localității Bicălatu se
rezumă la funcția agricolă și de cazare.
Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 21
Pagina 22
2.2 Elemente ale cadrului natural
• Geologia
Caracteristicile substratului geologic intervin decisiv și în echiparea cu infrastructuri a
terenurilor, stabilitatea și rezistența acestuia fiind parametrii luați în considerare obligatoriu la orice
inițiativă. Totalitatea fenomenelor ce au loc înaintea translării pragului de alunecare și care reprezintă
elemente cauzale ale sistemului de alunecare se împart în: potențiale, pregătitoare și declanșatoare
sau naturale si antropice. Factorii potențiali sunt grupați în: caracteristici ale substratului geologic,
panta versantului, stadiul evoluției (dinamica de ansamblu) acestuia, umiditatea.
Regiunea orașului Huedin și parte a U.A.T.-ului analizat prezintă o constituție petrografică și
stratigrafică foarte variată. Depresiunea Huedin este construită aproape în exclusivitate pe sedimentar,
iar structura geologică este formată din argile, nisipuri, pietrișuri, calcare și strate conglomerate dintre
argile, care de altfel predomină în regiune.
Figura 8 – Harta geologică din UAT Huedin
Planșă proprie, Eco Maps
În teritoriu, este prezentă întreaga gamă de formațiuni eocene care se succed de la sud spre nord,
fiind constituite din argile vărgate inferioare (Ypresian), argile și calcare, care formează stratele cu
Nummulites perforatus (Lutețian), urmate de calcare și argile priaboniane, la care se adaugă, pe
Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 22
Pagina 23
dreapta râului Crișul Repede, depozitele oligocene de argile carbonatice, argile, calcare, nisipuri și
gresii, urmate de depozite cuaternare de diferite tipuri (Posea, 19789).
Prezența depozitelor monoclinale a determinat formarea fronturilor de cuestă. Dintre acestea,
putem aminti cel de pe dreapta Văii Crișului Repede, menținut de orizontul de calcar eocen grosier,
care se extinde dreapta de la Izvorul Crișului până la Brăișoru (Geografia României, III, 1987 10).
Alternanța dintre orizonturile mai rezistente (calcare grosiere și marne) și cele mai friabile (argile
vărgate) a favorizat formarea reliefului specific structurilor monoclinale: fronturi de cuestă,
succesiuni de fronturi de cuestă, suprafețe structurale și martori de eroziune11.
• Relieful
Din punctul de vedere al unităților de relief, unitatea administrativ teritorială Huedin se
suprapune peste unitățile de relief Depresiunea Huedin, Podișul Paniceni și Depresiunea Almăj-Agrij.
În unele surse bibliografice, Podișul Păniceni este tratat împreună cu Depresiunea Huedin, primind
astfel diverse denumiri: Podișul Huedin-Păniceni12 Podișul Păniceni și Depresiunea Huedin13,
Podișul Huedinului14 etc.
Mișcările tectonice rhodanice și valahice, care s-au manifestat mai intens în Munții Apuseni,
au determinat pe de o parte antrenarea pe verticală și a Podișului Păniceni, care apare suspendat față
de Podișul Someșan, Depresiunea Huedin și Depresiunea Almaș-Agrij, iar pe de alta boltiri locale ale
depozitelor, sub formă de cupole, subordonate unui monoclin general15. Acestea din urmă, au fost
reliefate de către rețeaua hidrografică sub formă de butoniere, așa cum este în cazul celor de la Leghia,
Bica și Dretea, cu precizarea că ultimele două sunt butoniere de obârșie16.
În vederea estimării vulnerabilității teritoriului orașului, s-au introdus indicatori
geomorfometrici cu rol major (geodeclivitatea, orientarea versanților, hipsometria, densitatea
fragmentării, adâncimea fragmentării, utilizarea terenurilor), date geologice, hidrografice, în formate
digitale de tip raster.
Harta pantelor teritoriului a fost realizată folosind modelul digital de elevație ASTER GDEM
(Global Digital Elevation Map) v00317 la o rezoluție spațială de 30 m.
Pe Fig. 9. putem observa faptul că valoarea maximă a pantei nu depășește 230, iar localitățile
sunt așezate pe zone cu panta cuprinsă între valorile 00 – 230, dar numai o suprafață foarte mică cu
valoarea pantei între 150 - 230 cuprinde construcții. Marea majoritate a teritoriului este reprezentată
de areale cu panta cuprinsă între valorile 00 – 100.
Deoarece teritoriul are o geomorfologie și geologie specifică, cu pante abrupte, arealul devine
predispus la diferite riscuri geomorfologice, precum la alunecări de teren și la soil creeping.
9
Posea, Gr. (1978) Podișul Huedin-Păniceni, Studii și cercetări de G.G.G., Seria Geografie, t. XXV, nr.1
10
*** (1983) Geografia României III. Carpații Românești și Depresiunea Transilvaniei (sub redacția D. Oancea,
V. Velcea, N. Caloianu, S. Dragomirescu, Gh. Dragu, E. Mihai, Gh. Niculescu, V. Sencu, I. Velcea), Editura Academiei
Române, București
11
Roșian, Gh., (2020), Relieful din Depresiunea Transilvaniei, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca
12
*** (1987), Geografia României III. Carpații Românești și Depresiunea Transilvaniei, (sub redacția D.
Oancea, Valeria Velcea, N. Caloianu, S. Dragomirescu, Gh. Dragu, Elena Mihai, Gh. Niculescu, V. Sencu, I.
Velcea), Editura Academiei Române, București.
13
Pop, Gr. (2001), Depresiunea Transilvaniei, Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj- Napoca.
14
Badea, L. (2006), Unitățile de relief ale României, vol. II, Munții Apuseni și Podișul Transilvaniei, Editura
Ars Docendi, București.
15
Mac, I., (1979), Relieful de butoniere din Podișul Huedinului, Studia Universitatis Babeș-Bolyai Cluj-Napoca,
Seria Geologie-Geographia, nr. 1.
16
Idem
17
NASA/METI/AIST/Japan Space Systems, and U.S./Japan ASTER Science Team. ASTER global digital
elevation model V003, 2018, distributed by NASA EOSDIS Land Processes DAAC,
https://doi.org/10.5067/ASTER/ASTGTM.003
Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 23
Pagina 24
Un rezultat al modelării fluviale îndelungate îl reprezintă terasele, în număr de trei, păstrate mai
ales pe stânga Crișului Repede și cuprinse altitudinal între 2 – 3 m și 20 – 25 m18 la rândul lor și
luncile râurilor sunt bine dezvoltate, primind caracter de șes aluvial, așa cum este în cazul Crișului
Repede19.
Figura 9 - Harta pantelor
Planșă proprie, Eco Maps
Cu toate că în Cuaternar a predominat eroziunea, există și depozite formate în urma proceselor
de acumulare. S-a remarcat că pe versanții văilor se remarcă existența formelor de relief datorate
scurgerii torențiale, a apelor provenite din precipitații cât și a alunecărilor de teren. A doua categorie
este specifică versanților în cuprinsul cărora morfodinamica actuală o continuă pe cea anterioară, dar
fără să mai fie întrunite condiții pentru geneza acelorași forme de relief (alunecări de tip glimee, văi
de deraziune, amfiteatre de deraziune, forme de solifluxiune etc.) ele fiind doar remodelate de către
procesele actuale. Modificarea proprietăților fizico-mecanice ale rocilor în timp geologic sau chiar
mai scurt, prin alterare, conduce la modificarea stării de stabilitate. Rocile poroase, puțin corozive,
bogate în coloizi și care au în interiorul lor o serie de crăpături, ce favorizează pătrunderea apei, sunt
cele mai favorabile alunecărilor. Din această categorie fac parte argilele și marnele. Alternanța
acestor roci cu altele determină, de asemenea, un potențial ridicat pentru alunecări.
18
Posea, Gr. (1978), Podișul Huedin-Păniceni, Studii și cercetări de G. G. G., Seria Geografie, t. XXV, nr. 1
19
Horvath, Cs. (2008), Studiul lacurilor de acumulare din bazinul superior al Crișului Repede, Editura Casa
Cărții de Știință, Cluj-Napoca
Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 24
Pagina 25
Relieful structural este prezent sub formă de: cueste (așa cum este cea de pe dreapta Văii
Crișului Repede), suprafețe structurale, văi subsecvente, văi consecvente și alte forme specifice. Pe
suprafața fronturilor de cuestă, datorită modelării torențiale, se dezvoltă pâlnii cataclinale, așa cum
sunt cele de pe versantul drept al Văii Crișului Repede.
Astfel prezența unor defilee, la ieșirea Crișului Repede și a Călatei din Depresiunea Huedin, a
determinat ca adâncirea râurilor să nu fie una considerabilă, motiv pentru care acesta este suspendată,
comparativ cu Depresiunea Almaș-Agrij, situată la nord și drenată de râuri care se raportează la
nivelul de bază mult mai dinamic, al Someșului de la Jibou20.
• Solurile
Prezentarea solurilor pentru U.A.T. Huedin a fost realizată după Sistemul de Clasificare
FAO/UNESCO și după Sistemul Român de Clasificare a Solurilor. Baza de date utilizată este
reprezentată de Harta solurilor, la scara 1:200.000 (Institutul de Cercetări pentru Pedologie și
Agrochimie, București, 1994).
Zona este dominată de argiluvisoluri, mai ales de brune luvice formate pe luturi și pe versanți
slab înclinați, apar însă și molisoluri.
Figura 10 – Profil de sol
Foto teren, Eco Maps
Se remarcă și redzinele pe calcare, dar specifice sunt și solurile brun roșcate, brun roșcate luvice
și subtipul rodic (al solurilor brune și brune luvice) formate pe argilele roșii paleogene din
depresiunile Huedin și Almaș.
20
Roșian, Gh., (2020), Relieful din Depresiunea Transilvaniei, Editura Presa Univeristară Clujeană, Cluj-Napoca
Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 25
Pagina 26
Figura 11 – Profil de sol
Foto teren, Eco Maps
O întindere mare au și solurile negre clinohidromorfe, regosolurile și erodisolurile, dezvoltate
pe versanți (Posea, 200621). Solurile brune eu-mezobazice formate pe roci bogate în minerale (calcare,
conglomerate, gresii) sunt favorabile dezvoltării arboretelor de fag, paltin și frasin pe versanții
umbriți, iar arboretele de gorun, tei și jugastru apar pe versanții însoriți.
Figura 12 - Profil de sol
21
Posea, Gr. (2006) Geografia fizică a României. Partea a II-a, Editura Fundației România de Mâine, București
Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 26
Pagina 27
Foto teren, Eco Maps
Figura 13 – Harta solurilor în U.A.T. Huedin
Planșă proprie, Eco Maps
Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 27
Pagina 28
• Hidrografia
Rețeaua hidrografică care străbate teritoriul administrativ al Huedinului cuprinde râul Crișul
Repede cu afluenții săi și pârâul Dragna, un afluent al Almașului. Crișul Repede (cod cadastral III –
1.44) izvorăște de la altitudinea de 710 m dintr-o zonă deluroasă, de pe extremitatea estică a
Depresiunii Huedin, din apropierea localității Izvoru Crișului. Râul are o lungime de 171 km pe
teritoriul României, panta medie de 3‰ și un coeficient de sinuozitate de 1,47, iar suprafața bazinului
colector este de 2986 km2 . 9 Colectează 36 de afluenți, dintre care cei mai important sunt Călata,
Săcuieu/ Henț (L = 31 km, S = 226 km2 ), Drăgan (L = 42 km, S = 254 km2), Iad (L = 46 km, S =
220 km2), Peța, Corhana (L = 38 km, S = 418 km2).
Crișul Repede are o importanță deosebită în ce privește legătura, peste Munții Apuseni, cu
vestul țării și este singurul râu transversal peste acești munți. Acest râu a deschis un important drum,
prin defileul de la Ciucea - Vadu Crișului, între Transilvania și Oradea (Posea, 200622).
Crișul Repede traversează orașul Huedin pe direcția est-vest, iar în cadrul intravilanului
primește ca afluent de pe partea stângă pârâul Domoș, care îi dublează debitul.
Afluentul principal al Crișului Repede este râul Călata, aceasta având o lungime de 33 km,
drenând o mare pare din suprafața depresiunii.
Partea de nord a extravilanului este străbătută de pârâul Dorognea care izvorăște în apropiere
de vârful Fârța, fiind un afluent de dreapta al Almașului.
În următorul tabel sunt prezentate cursurile de apă și codurile lor cadastrale în vederea încadrării
teritoriale a rețelei hidrografice la nivel național. Pe Fig. 14. Se poate observa rețeaua hidrografică a
zonei.
Cursurile de apă și codurile cadastrale
Denumire bazin Confluență bazin Ordin Cod
Dragna Jebuc 3 II_1.48.2...
Martin Babiu 4 II_1.48.3.1..
Crișul Repede Călata 2 III_1.44....
Crișul Repede Domoș 2 III_1.44....
Domoș Călata 3 III_1.44.2...
Baza de date GIS
Regimul de scurgere este de tip carpatic transilvan, cu ape mari timpurii de primăvară, care
durează 1-2 luni (martie-aprilie), viituri la începutul verii, ape relativ mici în intervalul iulienoiembrie, viituri în perioada de toamnă (cu o frecvență de 30-45%), ape mici de durată lungă în
perioada rece a anului și cu alimentare pluvio-nivală și subteran moderată.
Apele subterane sunt cantonate în porii, fisurile și în golurile rocilor, fiind determinate de
caracteristicile substratului geologico-morfologic, rolul predominant revenind proprietăților fizicochimice ale rocilor, proprietăți care le conferă caracterul de strate acvifere23.
Cantitatea de apă infiltrată depinde de o serie de factori naturali și antropici: coeficientul de
permeabilitate al rocilor, durata și intensitatea precipitațiilor, declivitatea terenului, gradul de afânare
22
Posea, Gr. (2006) Geografia fizică a României. Partea a II-a, Editura Fundației România de Mâine, București
23
Pascu, A., (1987), Apele subterane din România, București
Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 28
Pagina 29
al solului, temperatura apei și a solului, gradul de acoperire al terenurilor cu vegetație și natura
acesteia, intervențiile antropice de ameliorație24.
Apele freatice în partea joasă a Depresiunii Huedin, datorită cantității aproape total reduse a
pietrișurilor și dominării argilelor, pânza freatică este superficială. Apele freatice sunt situate în
orizonturile superioare ale scoarței terestre (depozite de luncă, terase, conuri de dejecție), având
legături directe cu apele de suprafață și precipitațiile atmosferice.
Adâncimea stratului freatic este de 1,7-2,8 m în zonele de luncă, iar în sectoarele de terasă
ajunge până la 6-8 m.
În ceea ce privește oscilațiile de nivel ale apelor freatice din zona de luncă, nivelul maxim se
produce cel mai frecvent în intervalul mai-iunie, în concordanță directă cu perioada de topire a
zăpezilor și de scurgere maximă a râului Crișul Repede. Nivelele cele mai scăzute se suprapun
intervalului august-octombrie, datorită precipitațiilor reduse și evaporației intense.
Apele de adâncime, care, totuși, prin prezența unor strate de calcar și chiar a unor strate
conglomeratice, între argilele eocene și oligocene, permit cantonarea unor pânze de apă în rețele
acvifere locale, ele fiind lipsite în general de strate acvifere de adâncime.
Figura 14 - Harta rețelei hidrografice în U.A.T. Huedin
Planșă proprie, Eco Maps
24
*** (2014) Monografia orașului Huedin
Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 29
Pagina 30
Regiunea studiată este săracă sub aspectul apelor freatice și mai ales sub aspectul celor de
adâncime. Adâncimea mică a stratului freatic a frânat, prin anii 1960, dezvoltarea orașului, fiind
principala cauză a refuzării unei fabrici de osii și burghiuri, repartiție dată ulterior localității Balș din
Oltenia25,26.
• Clima
Caracteristicile climatice (analizate în mod special pe formațiunile de suprafață din perioada
Cuaternarului) de pe teritoriul administrativ al Municipiului Huedin, județul Cluj.
Temperatura medie anuală în zona Huedin are valori cuprinse între 7,5º C și 8,5º C, iar media
anuală a cantităților de precipitații variază între 700-800 mm. Cele mai scăzute valori de temperatură
se înregistrează în lunile de iarnă, iar valorile maxime se înregistrează în lunile de vară.
Temperatura medie anuală scade o dată cu creșterea altitudinii, astfel că în zona depresionară
se înregistrează 7,9º C, iar înspre zona montană la 1800 metri altitudine se ajunge la 1º C. Analiza
diferențelor dintre cele mai mari și cele mai scăzute valori ale temperaturii aerului înregistrate pe
parcursul unui an, ajută la evidențierea contrastelor termice dintre iarnă și vară. Variațiile
amplitudinilor termice sunt determinate de circulația maselor de aer, de altitudinea locului, de
fragmentarea reliefului, de orientarea versanților și de condițiile locale geografice. O dată cu scăderea
altitudinii, valorile amplitudinale termice pe parcursul unui an cresc și se ajunge ca la Huedin
amplitudinea să fie de 22,2 0C, iar în munții Vlădeasa la 1.800 metri de 16,9 0C. Cele mai reduse
temperaturi s-au înregistrat datorită invaziei aerului rece continental polar sau arctic trimis de către
dorsalele Anticiclonului Est-European sau Scandinav.
Elementul cel mai reprezentativ din punct de vedere termic pentru Depresiunea Huedin este
frecvența inversiunilor termice din anotimpul rece. Amplitudinea termică medie anuală este de 23,6º
C. În aceste condiții în Vlădeasa la 1.800 metri altitudine sa înregistrat o minimă de -30 grade C în
16.01.1963, iar în aria depresionară la Huedin, minima a fost de -26,3 grade C în 13.01.1985. Data
medie a primului îngheț de toamnă este în jur de 15 octombrie (cel mai timpuriu în data de 2 și cel
mai târziu în 31 a lunii). Data medie a ultimului îngheț, cel de primăvară este 21 aprilie, dar au fost
ani când la Huedin ultimul îngheț s-a produs în 13 mai. Durata medie a zilelor cu îngheț este așadar
de aproximativ 130-140 pe an. Brumele târzii se prelungesc aproximativ până în prima decadă a lunii
mai, în funcție de invazia aerului polar și de “scurgerea” aerului rece de pe masivul Vlădeasa, astfel
pomile fructiferi numai sporadic apar în vatra Depresiunii Huedin27.
Durata de strălucire a Soarelui, medie și anuală, este importantă prin faptul că influențează
evoluția regimului de lumină și căldură, etajarea învelișului biopedogeografic. În luna decembrie
Soarele strălucește 66,7 ore, iar în luna iulie 277,2 ore, iar media anuală este de 2.082,7 ore în zona
depresionară a microregiunii, iar în zona înaltă din munții Vlădeasa, Soarele strălucește 73,3 ore în
decembrie, 184,6 ore în iulie, iar media anuală este de 1.487 ore. Cantitățile medii lunare și anuale de
precipitații înregistrează diferențe în funcție de altitudine. La Huedin se înregistrează cantitatea medie
minimă lunară de precipitații în luna februarie de 25,6 mm, iar maximul în luna iunie de 95,4 mm, iar
cantitatea medie anuală este de 596,7 mm. În arealul Vlădesei minima lunară este de 60,5 mm în luna
martie, cantitatea maximă în luna iunie de 174 mm, iar cantitatea anuală este de 1151,3 mm28.
25
*** (2014) Monografia orașului Huedin
26
Perțea, A., (2005), Modelul de dezvoltare economico-socială a Depresiunii Huedin. Lucrare de diplomă
susținută la Facultatea de Geografie din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca
27
Savu, A. (1980) Depresiunea Transilvaniei (Regionarea fizico-geografică) puncte de vedere, Geografia
României, vol. III, Carpații Românești și Depresiunea Transilvaniei, Editura Academiei Republicii Socialiste România
28
Gaceu, O. (2012), Clima și riscurile climatice din Munții Bihor și Vlădeasa, Editura Universității din Oradea,
Oradea
Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 30
Pagina 31
• Schimbările climatice
Schimbările climatice reprezintă o actualitate: temperaturile cresc, tiparele precipitațiilor se
schimbă, ghețarii și zăpada se topesc, iar nivelul mediu global al mărilor crește. Ne așteptăm ca aceste
schimbări să continue, iar condițiile meteorologice extreme care conduc la riscuri de genul
inundațiilor și a secetei să devină mai frecvente și intensitatea lor să sporească. Impactul asupra
naturii, a economiei și a sănătății noastre, asemeni vulnerabilității acestora variază în funcție de
regiune și teritoriu, precum și de sectorul economic afectat.
Schimbările climatice reprezintă cea mai mare amenințare și provocare mondială cu care se
confruntă omenirea. Producerea energiei electrice și termice, respectiv sectorul transportului sunt
responsabile de peste 80% de emisia gazelor cu efect de seră. În ultimii 150 de ani, temperatura medie
a crescut cu 0,8ºC în general și cu aproximativ 1 ºC în Europa. În lipsa limitării globale a emisiilor,
IPCC29 se așteaptă ca temperaturile globale să crească cu 1,8 până la 4,0 ºC până în 2100. Încălzirea
globală provoacă numeroase schimbări în diferite regiuni ale lumii, precum creșterea frecvenței și a
gravității furtunilor, uraganelor, inundațiilor, alunecărilor de teren, secetelor, frig extreme, incendiilor
forestiere, creșterea nivelului mării, topirea calotei glaciare și a ghețarilor montani și pierderea
biodiversității. Temperatura medie anuală pe glob a crescut de la 14oC în anul 1880, la 15oC în anul
1980, iar previziunile pentru anul 2050 sunt de minimum 17oC, până la maxim 20oC30.
În 4 noiembrie 2016 a intrat în vigoare Acordul de la Paris, care este primul document cu
caracter universal în domeniul schimbărilor climatice, care impune obligații juridice pentru limitarea
creșterii temperaturii medii globale sub 2 ºC, comparativ cu nivelurile preindustriale. La cea mai
recentă Conferință a Părților la UNFCCC (COP26) au fost asumate noi angajamente suplimentare
(limitarea încălzirii globale la 1,5 ºC), deoarece măsurile anterioare s-au dovedit insuficiente.
România contribuie la schimbările climatice prin emisiile sale de gaze cu efect de seră, în ciuda
scăderii semnificative a emisiilor de gaze cu efect de seră. Sectorul agricol reprezintă sectorul
dominant din economia României și este cel mai vulnerabil la schimbările climatice. La fel, și sectorul
apei este vulnerabil la încălzirea globală, ceea ce a conduce la schimbări legate de precipitații și de
tiparele de apariție a inundațiilor și secetelor. În România, anul 2015 a fost cel mai cald an. În perioada
2012-2017, abaterile termice anuale au fost mai mari cu 1,5 ºC față de media multianuală din perioada
1961-1990. În 2005, România a fost afectată de inundații care au provocat 76 de morți și daune ale
proprietăților. Dacă Pământul se va încălzi cu 4 oC, impactul încălzirii globale va avea efecte
dezastruoase asupra României, conducând la fenomene meteorologice extreme.
În ultimii 15-20 de ani tranziția de la iarnă la vară s-a scurtat tot mai mult, în luna mai deja
putându-se vorbi de temperaturi de vară. În luna martie uneori mai apar manifestări tardive ale iernii,
cu ninsori moderate și temperaturi scăzute, foarte rar acest lucru întâmplându-se și în prima parte a
lunii aprilie31.
Rezultatele au relevat, în general, pentru următoarele decenii o intensificare a schimbărilor
climatice și pe teritoriul zonei analizate. Odată cu tendința de creștere a temperaturii aerului, statistic,
primăvara se declanșează mai repede iar vara durează mai mult, extinzându-se spre toamnă. Pentru
viitorul apropiat (perioada anilor 2021-2050), la nivelul României, rezultatele modelelor climatice
analizate indică o creștere medie a temperaturii lunare în cea mai caldă lună a anului de până la
aproape de 4 ° C în cel mai pesimist scenariu (SSP2 RCP 8.5).32.
29
https://www.ipcc.ch/srccl/
30
http://www.ipcc.ch
31
Croitoru A.E., (2014), Final report of the project Extreme weather events in Romania: heatwaves. Features,
causes, impact (grant GTC-34025).
32
Bojariu R., Chițu Z., Dascălu SI, Gothard M, Velea L, Cică R, Burcea S, Dumitrescu A, Marin L, Crăciunescu
V S, Mătreață M, Ahihaiesei V, Irasoc A., Niță A, Bîrsan M-V, (2021): Schimbările climatice – de la bazele fizice la
riscuri și adaptare. Ediție revăzută și adaugită. Editura Printech, București.
Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 31
Pagina 32
În vederea stopării distrugerii biodiversității, trebuie reduse în mod semnificativ emisiile
globale de gaze cu efect de seră. Principalele surse ale gazelor cu efect de seră sunt: arderea
combustibililor fosili, schimbarea utilizării terenurilor (defrișări), depozitarea pe sol și incinerarea
deșeurilor, manipularea apei uzate și utilizarea gazelor industriale fluorurate.
La nivel național, cât și la nivel local, pe teritoriul U.A.T. Huedin, poate fi observată tendința
de creștere a temperaturii medii anuale. Totodată, în ultimii ani s-au intensificat ploile cu caracter
torențial și a crescut media anuală a zilelor secetoase.
Dintre sectoarele economiei, agricultura este cea mai expusă la impactul creșterii temperaturilor
medii globale, astfel fluctuațiile anotimpurilor perturbă ciclurile agricole, iar schimbarea regimului
de precipitații și fenomenele meteorologice extreme provoacă pagube majore. Având în vedere faptul
că terenurile agricole și pădurile ocupă cea mai mare partea a zonei U.A.T. Huedin și deoarece
agricultura joacă cel mai important rol în economia orașului, efectele mai sus amintite asupra
agriculturii influențează randamentul și calitatea economiei locale, conducând la scăderea producției
agricole. Suprafața de culturi afectată de fenomene meteo periculoase a fost de 74,45 ha.
Schimbările climatice, manifestate prin valuri de căldură, zile friguroase, fenomene
meteorologice extreme etc. au efecte negative și asupra sănătății. Aceste efecte pot fi amplificate de
alți factori de stres (expunerea la smog). Expunerea pe termen lung la smog poate agrava o serie de
afecțiuni, precum bronhopneumopatia cronica obstructivă. În vederea prevenirii apariției efectelor
negative asupra sănătății cauzate de evenimentele meteorologice extreme, este nevoie de elaborarea
unor măsuri pe care trebuie să le adopte autoritățile locale pentru a diminua efectele fenomenelor
meteorologice extreme asupra populației. Cercetările efectuate în ultimii ani au arătat că temperaturile
ridicate cresc nivelul de stres, în timp ce vremea rece favorizează apariția problemelor pulmonare.
Trecerile de la cald la rece pot acutiza problemele latente ale organismului, mai ales la vârstnici, dar
și la tineri, iar suferințele cronice sunt amplificate. Ploaia, cerul înnorat și schimbările atmosferice
specifice toamnei produc modificări chimice și la nivel cerebral, de aceea unele persoane sunt mai
nervoase în această perioadă
Încălzirea globală afectează în mod direct și concret România și duce la apariția valurilor de
căldură intensă sau a fenomenelor meteorologice extreme (inundații datorate ploilor abundente,
intensificări de vânt). Acestea vor avea ca consecință creșterea pe termen scurt a numărului de decese
și acutizarea unor afecțiuni cronice sau apariția unor afecțiuni induse de vectori. Modificările
atmosferice la nivel macro se răsfrâng eventual către fiecare regiune în parte, prin urmare, propunerile
din cadrul raportului de mobilitate urbană33 sunt menite să diminueze efectele nocive asociate cu
transporturile rutiere.
Verile foarte calde care au afectat țara noastră în ultimul deceniu au evidențiat impactul stresului
termic asupra populației afectate. Zonele cele mai afectate de valurile de căldură sunt mai ales cele
urbane, în care zonele verzi s-au diminuat, iar construcțiile duc la absorbția intensă a radiației solare
și aceasta este eliberată noaptea. Totodată, în marile orașe apare insula de căldură urbană, care
provoacă stres termic locuitorilor. La fel, și transportul urban contribuie la aceste efecte.
Inundațiile au efecte serioase asupra sănătății psihice și fizice a populației; în general, populația
săracă este mai vulnerabilă. Pentru bazinul hidrografic Crișul Repede, dezvoltat pe fondul climatului
temperat continental cu influențe oceanice, cele mai specifice riscuri climatice sunt: precipitațiile
abundente, bruma, grindina, orajele (fulgerele însoțite de tunete) și intensificările de vânt.
33
(2020) Planul de mobilitate urbană durabilă al orașului Huedin și a zonei sale funcționale pentru perioada
2020-2035
Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 32
Pagina 33
Figura 15 - Harta benzilor de inundabilitate cu probabilitatea de 1% în contextul schimbărilor climatice
Prelucrare după https://harticiclul2.inundatii.ro
Din cauza schimbării climatice, cantitățile medii de precipitații caracteristice verii se vor reduce
în deceniile care urmează, ceea ce va afecta și potențialul de generare al hidroenergiei, gestionarea
resurselor de apă și agricultura, astfel devine necesară adaptarea la schimbările climatice împreună
cu eforturile de atenuare.
La nivelul unității administrativ teritoriale Huedin hărțile de risc la inundații calculate pentru
probabilitatea de producere de 1% evidențiază o suprafață afectată de 269 ha, iar în condițiile
amplificării fenomenului de schimbare climatică suprafața afectată de inundații ar crește la 296 ha.
• Vegetația
Vegetația teritoriului administrativ al orașului Huedin este cea specifică zonei de dealuri, unde
predomină elementele central europene. Vegetația lemnoasă, prezentă exclusiv numai pe partea
dreaptă a Crișului Repede, este reprezentată prin pădurile de foioase: gorunul (Quercus petraea),
carpenul (Carpinus betulus), cerul (Quercus cerris), fagul (Fagus silvatica), stejarul (Quercus robur).
Apar și alte specii de arbori, între care: paltinul de câmp (Acer platanoides), jugastrul (Acer
campestre), cireșul păsăresc (Cerasus avium), teiul pucios (Tilia cordata), la care se adaugă, în
locurile mai umede, frasinul (Fraxinus excelsior).
Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 33
Pagina 34
În categoria arbuștilor se remarcă: alunul (Corylus avellana), sângerul (Cornus sanguinea),
lemnul câinesc (Ligustrum vulgarae), păducelul (Crataegus monogyna), măceșul comun (Rosa
canina), porumbarul (Prunus spinosa).
De-a lungul Crișului Repede și a micilor săi afluenți se întâlnesc petice de zăvoaie de esență
moale, constituite în general din: răchita albă (Salix alba), răchita comună (Salix fragilis), plopul alb
(Populus alba). În zonele cu exces de umiditate se dezvoltă o vegetație palustră, alcătuită din asociații
de ierburi înalte-trestișuri, păpurișuri, rogozișuri și o vegetație de pipirig.
• Fauna
Condițiile edifice, relative uniforme și mobilitatea accentuată face ca fauna să fie relativ
uniformă, fără a exista o zonalitate. Dintre speciile cinegetice, pe teritoriul UAT-ului viețuiesc:
iepurele, vulpea, mistrețul, lupul, căprioara, viezurele și veverița, dihorul, șoarecele de casă,
șobolanul, cârtița, ariciul, nevăstuica, iar speciile de păsări predominante sunt: vrabia de casă, vrabia
de câmp, rândunica, cucul, porumbelul, turturica, cioara neagra, sturzul, barza, buha, pupăza,
coțofana, ciocănitoarea, fazanul, șorecarul comun, uliul porumbar și mierla. De asemenea, sunt
prezente numeroase reptile și amfibieni specifice arealului pădurilor de foioase și fânețelor: braosca,
brotăcelul, braosca râioasă, salamandra pătată, șarpele de apă. Fauna acvatică este reprezentată prin
clean, porcușor, plătica, mreană, iar dintre crustaceele acvatice este prezent racul.
• Arii naturale protejate
Pe teritoriul comunei nu sunt arii naturale protejate declarate.
Următoarele categorii de suprafețe naturale sunt vizate pentru protecție în cadrul PUG:
- Pădurile;
- Cursurile de apă:
- cadastrate (peste 5 km lungime), câte 15 m pe ambele maluri;
necadastrate (sub 5 km lungime), câte 5 m pe ambele maluri.
Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 34
Pagina 35
2.3 Relații în teritoriu și optimizarea acestora
Relațiile orașului Huedin cu teritoriile administrative mai vaste din care face parte (la nivelul
județului Cluj, la nivelul întregii țări, dar și în cadrul asociațiilor de dezvoltare intercomunitară la care
a aderat) urmează traseul firesc al aplicării documentațiilor din cadrul planurilor național și județean,
și implicit adecvarea deciziilor administrației locale la hotărârile asociațiilor microregionale.
Astfel, amenajarea teritoriului orașului Huedin trebuie să aibă un caracter integrativ, să continue
și să țină seamă la nivel local de deciziile legate de amenajările macroteritoriale, coroborând planurile
de dezvoltare locală cu dezvoltarea ce survine atât la nivelul județului Cluj, cât și la nivel național.
Simultan cu aceasta, relația cu asociațiile trebuie să fie una de dezvoltare sustenabilă și corelativă,
având la bază scopurile și interesele comune societale și economice.
• Implicații directe în modul de amenajare a teritoriului și de dezvoltare a orașului
Corelația cu alte planuri și programe
Denumirea Implicații directe în modul de amenajare a teritoriului și
de dezvoltare
documentației
PATN Secțiunea I – Aeroport existent în apropiere: Cluj Napoca
Rețele de transport, Linie de cale ferată de interes local, pe trasee noi: Zalău –
Legea nr. 363/2006,106/2019 Huedin;
În apropierea rețelei transeuropene de transport rutier: TEN R
PATN Secțiunea a II-a – Zonă cu disfuncționalități mari în alimentarea cu apă și/sau
Apa, Legea nr.171/1997 și canalizare, care necesită lucrări hidroedilitare de reabilitare și
20/2006 dezvoltare
PATN Secțiunea a III-a – UAT cu concentrare foarte mare a patrimoniului construit cu
Zone protejate, valoare culturală de interes național
Legea nr. 5/2000, 60/2017
Localitate de rang III – localitate urbană
PATN Secțiunea a IV-a -
Localități de rang V – sate
Rețeaua de localități,
(vezi “Elemente și nivel de dotare ale localităților”)
Legea nr. 351/2001, 308/2006,
100/2007, 106/2010, 90/2019
PATN Secțiunea a V-a - Zone Intensitatea seismică pe scara MSK în zona 6, cu perioada
de risc natural, medie de revenire la cca. 100 ani.
Legea nr. 575/2001 Cantitatea maximă de precipitații căzută în 24 de ore, în
perioada 1901-1997: sub 100 mm.
PATN Secțiunea a VIII-a – UAT menționat în PATN, secțiunea VIII, cu concentrare mare
de resurse naturale și antropice, cu probleme ale infrstructurii
Zone cu resurse turistice,
turistice.
Ordonanța de urgență nr.
142/2008 și Legea nr. 190/2009
Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 35
Pagina 36
Figura 16 - Secțiunea I - Rețele de transport
Figura 17 – Secțiunea a II a - Apa
Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 36
Pagina 37
Figura 18 – Secțiunea a III – a – Zone Protejate
Orașul nu apare menționat în Secțiunea a III a ca având zone naturale protejate, dar este menționat
drept UAT cu concentrare foarte mare a patrimoniului construit cu valoare culturală de interes național.
Pe teritoriul orașului nu există monumente ale naturii, rezervații naturale, parcuri naturale sau
parcuri naționale care sa fie protejate prin lege.
Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 37
Pagina 38
Figura 19 – Secțiunea a IV – a – Rețeaua de localități
Conform legii nr. 351 / 2001, în vederea unei desfășurări coerente și aplicate a activităților de
administrare la nivelul orașului, Huedin trebuie să fie dotată cu o serie de imobile și sedii specifice la
nivelul orașului (localități de rang III) și, respectiv, la nivelul fiecărei localități aparținătoare cu peste 200
de locuitori sau sub 200 de locuitori, dar aflată la o distanță mai mare de 3-5 km de un sat (localități de
rang V).
• Elemente și nivel de dotare ale localităților urbane de rangul III (conform legii nr. 351 /
2001) – orașe
- primărie, judecătorie, parchet, tribunal, notariat, sedii pentru diferite asociații;
- învățământ preșcolar, primar, gimnazial, liceal;
- spital general sau secție-spital, maternitate, dispensar policlinic, stație de salvare, creșă,
farmacie, cămin de bătrâni;
- casă de cultură, cinematograf, bibliotecă publică, muzee, sală de expoziții, club etc.
- magazine universale și magazine specializate, piață agroalimentară;
- hotel de două stele cu minimum 50 de locuri;
- sucursale sau filiale de bănci, instituții de credit și societăți de asigurare, C.E.C.;
- terenuri, eventual stadion mic, săli de sport, eventual pentru competiții locale, grădini publice
și alte spații verzi amenajate;
- serviciu de protecție a mediului;
- rețele de alimentare cu apă, sistem colector de canalizare, stație de epurare;
- lăcaș de cult;
- autogară, eventual gară, poștă, centrală telefonică;
- sedii de poliție și de jandarmerie.
• Elemente și nivel de dotare a localităților rurale de rangul V (conform legii nr. 351 / 2001) –
sate cu peste 200 locuitori sau sate sub 200 locuitori la distanță mai mare de 3 – 5 km față de
un sat cu astfel de dotări
- școală primară și gimnazială;
- punct sanitar;
- magazin pentru comerț alimentar și nealimentar.
Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 38
Pagina 39
Figura 20 – Secțiunea a V – a – Zone de risc natural
Conform Secțiunii a V-a, UAT-ul apare menționat ca fiind afectat de alunecări de teren
reactivate, cu un potențial mediu de producere.
Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 39
Pagina 40
• Conceptul Strategic de Dezvoltare Teritorială România 2030 are următoarele obiective:
- Valorificarea periferialității ;
- Racordarea la rețeaua de poli și coridoare de dezvoltare;
- Structurarea și dezvoltarea echilibrată a rețelei de localități;
- Afirmarea solidarității urban-rural;
- Dezvoltarea rrală;
- Creșterea competitivității teritoariale;
- Protejarea dezvoltarea și valorificarea patrimoniului natural și cultural.
• Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030 contribuie la
implementarea Agendei 2030, prin abordarea obiectivelor globale pentru dezvoltare durabilă în
context național, fiind ghidată de valorile și interesele României. Prin Planul de Acțiune se
asigură elementele necesare pentru a susține posibile recomandări de revizuire a țintelor
SNDDR 2030 pe parcursul implementării, ca rezultat al elavluărilor intermediare.
• Prevederi cuprinse în Strategia de Dezvoltare Teritorială a României 2016-2035:
- Viziunea de dezvoltare a teritoriului național;
- Asigurarea unei echipări adecvate a teritoriului;
- Creșterea calității vieții locuitorilor prin asigurarea unor spații de calitate;
- Creșterea atractivității zonelor rurale și valorificarea potențialului unic și specific de dezvoltare;
- Protejarea patrimoniului natural și cultural;
- Conectarea la rețeaua de transport trans-europeană.
• Prevederi cuprinse în Planul de Dezvoltare Regională Nord-Vest 2021-2027
În acest document de planificare elaborat la nivel regional au fost formulate obiective, priorități
și acțiuni specifice de dezvoltare. Au fost formulate cinci obiective specifice:
- Economie competitivă bazată pe inovare și digitalizare;
- Capital uman și social dezvoltat;
- Cadru de viață sustenabil, autentic și atractiv;
- Mediu natural valorificat responsabil;
- Conectivitate fizică și digitală ridicată.
Dintre direcțiile de acțiune evidențiate în strategie, relevante pentru planul comunei sunt:
- Dezvoltarea zonelor rurale și creșterea calității vieții în mediul rural, prin echiparea cu
infrastructură și dotări;
- Protejarea și valorificarea patrimoniului antropic;
- Protejarea și valorificarea patrimoniului natural, a biodiversității și dezvoltarea infrastructurii
verzi;
- Creșterea rezilienței la hazarduri naturale și schimbări climatice;
- Reducerea poluării, ameliorarea și monitorizarea calității factorilor de mediu;
- Promovarea utilizării sustenabile a resurselor energetice și valorificarea surselor de energie
regenerabilă;
- Modernizarea și dezvoltarea sistemelor de management al apelor, apelor uzate și deșeurilor.
Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 40
Pagina 41
• Relații cu exteriorul
Orașul Huedin este situat în partea vestică a județului Cluj, fiind o unitate administrativteritorială parte a județului Cluj (încadrat în categoria regiunilor NUTS 3), care face parte din regiunea
de dezvoltare Nord-Vest (NUTS 2) și din regiunea istorică a Transilvaniei.
Huedinul este cel mai mic centru urban din județul Cluj (9280 de locuitori la 1 ianuarie 2022)
și singurul situat în partea de vest acestuia, celelalte patru centre urbane, toate municipii, aflându-se
în partea de sud-est (Turda și Câmpia Turzii) și respectiv nord-est (Dej și Gherla) a reședinței de
județ. Un element caracteristic al acestuia îl reprezintă poziționarea sa în raport cu alte orașe din
județele Cluj, Alba, Bihor și Sălaj. Cele mai apropiate centre urbane se află la o distanță considerabilă
(Cluj-Napoca – 53 km; Zalău – 62 km; Șimleu Silvaniei – 77 km; Aleșd – 63 km; Beiuș – 95 km; și
Câmpeni – 98 km), fapt ce demonstrează că Huedinul polarizează implicit o zonă rurală extinsă în
toate cele patru direcții cardinale, zonele submontane ale Munților Apuseni și depresiunea AlmașAgrij primând în cadrul acestei ecuații.
În ceea ce privește integrarea transportului de marfă și călători pe cale rutieră, orașul Huedinul
se află pe axa de transport Cluj-Napoca–Oradea, DN1/E60, element ce îi certifică rolul privilegiat pe
care l-a avut în perioadele medievală și premodernă. Acest traseu îl leagă în primul rând de cele două
centre urbane mari, deschizându-i o perspectivă de integrare bună la nivel național și centraleuropean. Cea mai apropiată autostradă (Autostrada A3 Transilvania) se află la 35 de km de oraș, în
direcția est. Prin Huedin trece Magistrala CFR 300 București-Oradea, ce se continuă pe ruta OradeaBudapesta (Keleti), orașul fiind astfel bine conectat din punct de vedere feroviar. Cele mai apropiate
aeroporturi sunt Aeroportul Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca (58 km) și Aeroportul
Internațional Oradea (105 km).
Coordonatele geografice ale orașului Huedin sunt 46º52' latitudine nordică și 23˚ 02'
longitudine estică.
Distanța dintre orașul Huedin și municipii (km)
Cluj-Napoca Zalău Turda Oradea
Huedin 53 62 87 105
Distanța dintre orașul Huedin și orașe (km)
Șimleu
Aleșd Câmpeni Abrud
Silvaniei
Huedin 63 98 69 111
Distanța dintre orașul Huedin și reședințele de comună învecinate (km)
Izvoru
Sâncraiu
Almașu (Sj) Fildu (Sj) Poieni (Cj) Crișului
(Cj)
(Cj)
Huedin 15 9 16 6 8
Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 41
Pagina 42
• Relații în teritoriul administrativ
Accesul pe cale rutieră se realizează în principal prin intermediul DN1/E60, ce traversează
teritoriul administrativ al orașului de la est la vest. Starea drumului este bună, acesta reprezentând un
element cheie pe axa de transport Cluj-Napoca–Oradea. La DN1 se adaugă, în ceea ce privește rețeaua
de transport de interes local, DN1G Huedin-Jibou și DN1R Huedin-Albac, ambele pe direcția nordsud. Profilul rutier este completat de DC134, în lungime de 6 km, ce leagă localitatea de reședință de
satul Bicălatu, în direcția nord-est și, pe o scurtă distanță în teritoriul administrativ al orașului, de
DC124, în lungime de 5 km, Huedin-Horlacea.
Figura 21 – Harta căilor principale de comunicație în Huedin
Planșă proprie, Eco Maps
• Optimizarea relațiilor în teritoriu
Pentru a putea optimiza relațiile în teritoriu, orașul are nevoie de proiecte capabile de a atrage
și a utiliza cu folos, în investiții de largă perspectivă, fondurile europene. Acest portofoliu de proiecte
nuanțat și interrelaționat în scopurile și destinațiile lor ar trebui să fie cuprins în strategia de
dezvoltare a localității, microregiunii, zonei sau regiunii respective. Aceasta deoarece, dacă este
științific fundamentată, strategia va conține toate necesitățile spațiului analizat, toate măsurile
necesare eliminării disfuncțiilor și armonizării dezideratelor. Orașul Huedin are aprobată Strategia de
Dezvoltare Locală pentru perioada 2021-2027, care cuprinde următoarele direcții strategice:
1. Dezvoltare urbană durabilă integrată;
2. Dezvoltarea infrastructurii locale;
3. Sprijinirea unei economii competitive și a dezvoltării locale;
4. Îmbunătățirea infrastructurii energetice;
5. Dezvoltarea durabilă a turismului local;
6. Îmbunătățirea condițiilor de mediu la nivel local și regional;
7. Dezvoltarea infrastructurii în vederea promovării incluziunii sociale și a reducerii gradului de
sărăcie;
8. Asigurarea unei bune guvernanțe la nivel local
Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 42
Pagina 43
Alte referiri cu caracter strategic, obiective, privind optimizarea relațiilor în teritoriu se regăsesc
în Propunerea de Strategie de dezvoltare teritorială a județului, parte integrantă a PATJ-ului Cluj,
aflat în faza de avizare finală:
- Asigurarea unei creșteri economice inteligente, bazate pe talente, inovare, creativitate,
antreprenoriat, cooperare și deschiderea către piețele globale, în vederea atingerii unui
PIB/locuitor în termeni comparabili ai puterii de cumpărare egali cu media U.E.-27 în anul
2030;
- Reducerea poluării, a emisiilor e carbon și a impactului la nivel județean al schimbărilor
climatice, astfel încât în anul 2030 să nu se înregistreze nicio depășire a pragurilor maxime
admise ale poluanților;
- Asigurarea conectării județului la coridoarele majore de transport și la piețele globale,
concomitent cu promovarea mobilității durabile în interiorul acestuia, în vederea accesului în
maxim 3 ore la orice stat membru U.E. până în 2030;
- Asigurarea accesului populației, inclusiv a celei provenite din comunități dezavantajate, la
infrastructură, servicii și oportunități educaționale, medicale, sociale, cultural-sportive,
recreaționale și de locuire la standarde similare cu cele din U.E-27, astfel încât ponderea
populației care trăiește în zone urbane și rurale marginalizate să scdă la maxim 1% din total;
- Creșterea capacității administrației publice locale de a furniza servicii publice ușor accesibile,
eficiente și de încredere, de a planifica și gestiona în mod parcipativ și transparent dezvoltarea
comunităților locale, astfel încât acestea să atragă finanțări europene de nimim 3 miliarde de
Euro în perioada 2021-2030.
Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 43
Pagina 44
2.4 Activități economice și perspective de dezvoltare
În momentul de față, localitatea Huedin are din punct de vedere economic o structură care pe
de o parte menține fondul existent din perioada comunistă și interbelică, și pe de altă parte manifestă
la nivel local spiritul antreprenorial și de dezvoltare economică independentă apărut după Revoluția
din 1989. Astfel, în ultimele trei decenii spațiul economic s-a reconfigurat, în cadrul acestuia apărând
noi sectoare de activitate ce au reușit să integreze mai bine și mai pronunțat Huedinul în structurile
regionale și naționale cu care interacționează firesc.
Resursele locale au cunoscut modificări majore în toate cele trei sectoare economice, însă din
rațiuni distincte. Sectorul primar, deși nu și-a modificat în mod natural statutul, a putut fi optimizat
prin creșterea gradului de tehnologizare a muncilor agricole; sectorul secundar a avut încă și mai mult
parte de tehnologii noi care, mărind producția, au reconfigurat profilurile activităților din această
categorie la nivelul localității. Sectorul terțiar s-a modificat în principiu în direcția serviciilor, dintre
care multe au fost privatizate și diversificate în funcție de cererea locală, însă a stagnat în privința
turismului local. Aceste aspecte, corelate cu evoluția demografică ce s-a păstrat negativă încă din
1994 (o scădere a populației totale de 8,46% până în 2021) au dus în special la apariția de
microîntreprinderi și întreprinderi mici, în detrimentul celor mijlocii sau mari.
Figura 22– Utilizarea terenului conform produsului Corine Land Cover, 2018
Planșă proprie, Eco Maps
Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 44
Pagina 45
• Agricultura
Sectorul agricol este în continuare unul dintre elementele cheie la nivelul Huedinului, urmând o
tradiție dezvoltată și standardizată parțial încă din perioada comunistă. Conform celor mai recente date la
care a avut acces această analiză, 31% din suprafața fondului funciar era acoperită în 2014 de terenuri
arabile, 20% de pășuni, și alte 17% de fânețe, situație tipică localităților situate într-o zonă de deal.
Figura 23 – Fondul funciar în Huedin, pe moduri de folosință, în anul 2014
8%
<1% 4%
3%
31%
16%
<1%
<1%
17% 20%
Teren arabil Pășuni Fânețe
Vii Livezi Păduri
Ape și bălți Construcții Căi de comunicație
Terenuri degradate
După INS, Tempo online
Conform Recensământului General Agricol din anul 2010,34 la nivelul Huedinului existau 2043 de
exploatații agricole, dintre care 858 aveau suprafață agricolă utilizată și efective de animale, 933 aveau
doar suprafață agricolă utilizată, în vreme ce 252 se ocupau doar cu creșterea animalelor. Acestea
acopereau o suprafață agricolă utilizată de 3999,9 hectare de teren, dintre care 89% se afla în proprietate,
în vreme ce restul de 11% se afla în concesiune, în arendă, în parte sau utilizată cu titlu gratuit.
Figura 24 – Suprafața agricolă utilizată la nivelul orașului Huedin, după dimensiunea exploatației
9%
9%
42%
18%
9%
5% 3% 3%
2%
< 1 ha 1-2 ha 2-5 ha 5-10 ha 10-20 ha
20-30 ha 30-50 ha 50-100 ha > 100 ha
După RGA, 2010
34
Datele Recensământului General Agricol din 2020 nu erau disponibile în formă definitivă la nivel de UAT la
momentul analizei.
Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 45
Pagina 46
Astfel, suprafața agricolă utilizată ce revenea în medie pe o exploatație agricolă era de 1,96
hectare, o valoare mai apropiată de cea a municipiilor din județ și mai greu corelabilă cu cea înregistrată
în comunele din proximitate, ceea ce demonstrează un comportament urban la nivel local, cel puțin în
această direcție, și o profilare mai pronunțată a activităților economice pe sectoarele secundar și terțiar.
Conform aceluiași recensământ, 8 exploatații lucrau suprafețe mai mari de 100 de hectare, 3 între 50 și
100 de hectare (însumând 1661 de hectare, adică mai mult de 40% din total) și altele 16 între 10 și 50
de hectare. Profilul agricol local în ceea ce privește clasa de mărime a suprafeței agricole utilizate era
completat de 234 de exploatații ce lucrau între 2 și 5 hectare, în timp ce restul de 82% (1475 de
exploatații) lucrau mai puțin de 2 hectare de teren.
Suprafețele arabile cultivate la nivelul orașului Huedin, pe principalele culturi agricole, în 2010
6%
3%
12%
5%
5%
66% 3%
Grâu Orz și orzoaică Ovăz
Porumb Cartofi Alte plante
Teren arabil în repaus
După RGA, 2010
În Huedin erau înregistrate 2589,89 de hectare de pășuni și fânețe utilizate, doar 58,32 de
hectare de pășuni și fânețe neutilizate pentru producție și 57,49 de hectare de pășuni și fânețe aflate
pe terenuri accidentate. Astfel, din totalul pășunilor existente, peste 95% erau în utilizare, o realitate
distinctă de cea înregistrată în multe UAT-uri din județ, unde ponderea este cu mult mai mică.
Prin contrast, datele statistice provizorii ale Recensământului General Agricol din 2020 referitoare
la suprafețele agricole și neagricole din Huedin reproduceau într-o oarecare măsură aceleași ponderi. Se
remarcă în acest context ponderea considerabilă a suprafeței terenului arabil în repaus.
Figura 25 – Suprafețele arabile cultivate la nivelul orașului Huedin, pe principalele culturi agricole, în 2020*
1%
7% 9%
4%
2%
3%
5%
3%
46%
20%
Grâu Orz și orzoaică Ovăz
Porumb Cartofi Triticale
Alte plante Plante de nutreț Teren arabil în repaus
Alte plante
* Date provizorii După Direcția Județeană de Statistică Cluj
Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 46
Pagina 47
În anul 2010, exploatațiile agricole care au utilizat mașini și echipamente agricole s-au axat în
primul rând pe tractoare, motocositoare, pluguri pentru tractoare, grape mecanice și semănători cu
tracțiune mecanică și mai puțin pe motocultoare, cultivatoare mecanice, mașini pentru împrăștiat
îngrășăminte, mașini pentru erbicidat, combine etc.
Suprafața certificată în agricultura ecologică este de 54,54 ha conform Direcției pentru
Agricultură Județeană Cluj. Suprafața de culturi afectată de fenomene meteo periculoase a fost de
74,45 ha. Numărul de fermieri din orașul Huedin care au beneficiat de cursuri de formare organizate
de DAJ (Direcția pentru Agricultură Județeană) a fost de 64 de persoane. Numărul de fermieri din
orașul Huedin care au beneficiat de consultanță, consiliere, asistență tehnică de specialitate în
perioada anilor 2016 - 2022 a fost de 2478 persoane.
Figura 26 – Ponderea exploatațiilor agricole după echipamente agricole utilizate, în Huedin
20%
27%
15%
15%
12%
11%
Tractoare Pluguri Grape mecanice
Semănători Motocositoare Alte echipamente
După RGA, 2010
Din perspectiva pomiculturii, în Huedin se remarcau culturile de meri (40,15 de hectare în 209
exploatații) și pruni (32,72 de hectare în 182 de exploatații), acestea fiind urmate într-o mult mai mică
măsură de peri, piersici, nectarini, cireși, vișini, gutui, nuci și alți pomi fructiferi, care însumau abia
4,2% din totalul suprafeței pomicole cultivate. Numărul exploatațiilor raportat la suprafețele totale
cultivate oglindește faptul că pomicultura este dezvoltată în special în grădini particulare și că nu
beneficiază de susținere specializată sau extensivă. Plantațiile viticole urmau același traseu. Din cele
21,26 de hectare acoperite de vii, 83,6% erau destinate strugurilor de vin și 16,4% strugurilor de masă.
Acestea erau distribuite în 346 de exploatații, pentru o medie de numai 6 arii pe exploatație, astfel că și
în cazul viilor terenurile particulare destinate autoconsumului reprezentau baza de dezvoltare.
Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 47
Pagina 48
Figura 27 – Numărul exploatațiilor agricole cu efective de animale pe specii, la nivelul orașului Huedin
47%
4%
2%
6%
1%
5%
1%
1%
33%
Bovine Ovine Caprine
Porcine Păsări Cabaline
Măgari și catâri Iepuri Familii de albine
După RGA, 2010
Sectorul zootehnic era mai bine reprezentat, conform aceluiași recensământ. Dintre specii, se
remarcau ovinele (8139 de capete), urmate de bovine (309), porcine (1018), caprine (160), cabaline
(127), iepuri de casă (747), măgari și catâri (29) și familii de albine (278). Numărul exploatațiilor era
însă mare pe toate speciile, cu excepția ovinelor (45 de exploatații), demonstrând o diseminare a
animalelor în exploatații particulare. Mai mult decât atât, toate exploatațiile agricole ce aveau în
îngrijire bovine, porcine, ovine, și caprine erau fără personalitate juridică.
Conform DSVSA Cluj, numărul exploatațiilor agricole ce se îngrijeau de animale, la nivelul
orașului Huedin, a variat în ultima decadă, înregistrând o scădere de ansamblu de aproape 30% din
2012 până în 2022. Cu toate acestea, numărul animalelor, pe principalele specii, s-a menținut relativ
constant (cu excepția suinelor, al căror efectiv s-a redus și s-a păstrat redus), demonstrând o
concentrare mai mare și mai multe capete de animale pe exploatație.
Tabel 1 – Evoluția numărului de exploatații și animale, pe principalele specii, în Huedin
Număr de exploatații Bovine Ovine Caprine Suine
2012 257 387 11391 384 795
2013 195 362 10544 297 311
2014 200 371 9907 288 530
2015 256 419 11566 349 608
2016 233 410 11461 332 461
2017 199 433 11723 289 351
2018 204 450 10024 335 449
2019 219 468 9794 276 640
2020 209 492 9145 344 603
2021 206 547 9047 298 463
2022 180 576 10530 294 350
După DSVSA Cluj
Din cele 2786 de persoane care au declarat la Recensământul General Agricol din 2010 că au
lucrat în agricultură, aproape 95% o făcuseră în exploatații agricole individuale și numai 142 lucraseră
în exploatații agricole cu personalitate juridică. Având în vedere că populația cu domiciliu a orașului
Huedin era în același an de 9753 de persoane, rezultă că aproape o treime din populație executase
munci agricole în scop de autoconsum, în Bicălatu, dar și în localitatea de reședință. Dintre acestea,
601 aveau vârsta cuprinsă între 55 și 64 de ani, iar 843 aveau vârsta de peste 65 de ani; 2092 își
dedicaseră mai puțin de un sfert din timp muncilor agricole, lucrând, cu siguranță, în propriile grădini.
Aceste realități confirmă faptul că populația (în special seniorii) și-a păstrat un comportament
tradițional, bazându-se pe acest sector pentru traiul de zi cu zi.
Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 48
Pagina 49
• Silvicultura
Silvicultura a avut un rol important în viața orașului, Ocolul Silvic Huedin fiind deschis pentru
prima dată în 1886. În perioada comunistă, instituția a suferit multiple remanieri, stabilizându-se în
1973, când U.E.I.L. Huedin a trecut în subordinea I.F.E.T. Cluj. Ocolul Silvic Huedin și-a păstrat și
după Revoluție obiectul de activitate, fiind susținut la nivel local de formarea în două rânduri a unor
clase de liceu de profil (silvic și de prelucrare a lemnului). În anul 2009 s-a înființat Ocolul Silvic
Privat Vlădeasa Huedin, orientat pe silvicultură și alte activități forestiere. În anul 2021, acesta avea
21 de angajați și o cifră de afaceri de peste 1,5 milioane de lei, valoare în continuă creștere încă din
2016.
Conform Direcției Silvice Cluj, suprafața fondului forestier în proprietate publică de stat aflat
în administrarea Ocolului Silvic Huedin este de 197,53 ha, în vreme ce suprafața din fondul forestier
în proprietate privată, pentru care același ocol oferă servicii de pază și alte servicii silvice este de
36.14 ha, amenajament valabil până în 2028. Starea pădurilor este bună, acestea cuprinzând specii de
fag, gorun, carpen, împreună cu alte specii diverse moi și tari, nefiind afectată de dăunători biotici
sau abiotici, dar aflându-se în perioada primăverii în risc de incendiu. Amenajamentul silvic este
valabil, pentru fondul forestier aflat în proprietate publică, până în 2023.
• Industria
Baza sectorului industrial din orașul Huedin poate fi identificată în eforturile administrației
comuniste din deceniul VI al secolului trecut. Odată cu ridicarea localității la rang de oraș, Huedinul
a devenit pentru autorități un centru zonal relevant, iar industria s-a dezvoltat în următorii douăzeci
de ani în virtutea acestui fapt. Această dezvoltare a fost parțial implicită și parțial datorată faptului că
o parte din forța de muncă locală era atrasă din zonele rurale limitrofe.
Din punctul de vedere al cifrei de afaceri, în ultimii 10 ani s-a remarcat în primul rând firma
Thunderflex SRL, care produce și comercializează furtunuri industriale, furtunuri hidraulice,
termoplastice, PVC și racorduri hidraulice. Aceasta s-a păstrat în frunte față de orice altă firmă locală,
ajungând să acopere, cu 31,9 de milioane de lei în anul 2021, aproximativ 47% din cifra de afaceri din
cadrul sectorului secundar din Huedin. Prin comparație cu aceasta, o singură altă firmă (Mecanica
Huedin SA) a avut o cifră de afaceri ce a depășit la un moment dat pragul de 10 milioane de lei (10,4
în 2018). Topul este completat de Devillers Roumanie SRL (12,6% din total în anul 2021) și de încă 7
firme a căror pondere din cifra de afaceri a sectorului secundar a variat între 1,8% și 4,9%.
În ceea ce privește profilurile de activitate, cele mai multe unități locale (34%) activau în
domeniul prelucrării lemnului (Oldwood Transilvania SRL, TO & Rank SRL, Woodknot Tree SRL)
și al producției de mobilă (U V Furniture SA), acestea fiind urmate de domeniul industriei alimentare
și al producției de băuturi (26%). Majoritatea acestora se ocupau cu fabricarea pâinii și a produselor
de patiserie (P&C Apuseana SRL, Panicor SRL, Ardent SRL) dar și cu producția de băuturi
răcoritoare nealcoolice (Sifonex Rom SRL).
Din perspectiva ponderii cifrei de afaceri, sectorul industrial s-a dovedit parțial dezechilibrat,
în sensul în care o singură firmă (Thunderflex SRL) acoperea mai mult de jumătate din total. Un atare
fenomen, deși contrabalansat într-o oarecare măsură de existența altor unități industriale la nivel local,
poate duce la o diversitate redusă a ofertei de muncă, cu efecte asupra echilibrului sectorului secundar
din perioada următoare.
Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 49
Pagina 50
Figura 28 – Numărul de unități locale active din domeniul industrial, în anul 2021
19%
26%
1%
6%
14%
34%
Industrie alimentară și băuturi Prelucrarea lemnului și mobilă
Industria construcțiilor metalice Textile, îmbrăcăminte, încălțăminte
Fabricarea produselor de cauciuc Altele
După www.mfinante.gov.ro
Fabricarea produselor din cauciuc este completată într-un mod relevant de industria
construcțiilor mecanice (15% din total) și de industria alimentară (12%), ambele cu o tradiție de
câteva zeci de ani în localitate. Prelucrarea lemnului și producția de mobilă, cu o tradiție încă mai
veche și cu o bază locală suficient de solidă (I.P.L. Huedin), nu ocupa în 2021 decât 9% din totalul
cifrei de afaceri la nivel industrial.
Figura 29 – Numărul mediu de salariați al unităților locale active din domeniul industrial, în anul 2021
4%
13%
28%
21%
15%
19%
Industrie alimentară și băuturi Prelucrarea lemnului și mobilă
Industria construcțiilor metalice Textile, îmbrăcăminte, încălțăminte
Fabricarea produselor din cauciuc Altele
După www.mfinante.gov.ro
Capacitatea de inserare a unităților industriale în contextul socio-economic al Huedinului este
vizibilă în numărul mediu de salariați pe care acestea reușesc să îl acopere. Thunderflex SRL conducea
și în cadrul acestei analize (28% dintre salariați lucrând în fabricarea produselor de cauciuc). Un caz
ilustrativ este cel al prelucrării lemnului și producției de mobilă, ce acoperea 21% din total, cu toate că
valoarea cifrei de afaceri a acestui profil de activitate era, după cum s-a văzut, mai mică. Diferența
demonstrează un fond tradițional pozitiv pentru acest profil, pe lângă un interes crescut al populației
locale specializate pe această ramură industrială. Acestea erau urmate în 2021 de 54 de salariați în
industria construcțiilor metalice, de 43 în industria textilă, de îmbrăcăminte și încălțăminte, și de 37 în
industria alimentară. Este însă de remarcat că, la fel ca în cazul firmei Thunderflex SRL, industria textilă
avea concentrați salariații într-o singură firmă (Tappiel Art SRL).
Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 50
Pagina 51
Figura 30 – Evoluția cifrei de afaceri din domeniul industrial, în perioada 2011-2021
80,00
70,00
60,00
50,00
40,00
30,00
20,00
10,00
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
2020
2021
Cifra de afaceri (mil. RON)
După www.mfinante.gov.ro
Cifra de afaceri din domeniul industrial a manifestat variații pe intervalul analizat, dar s-a
păstrat relativ stabilă în jurul valorii de 55 de milioane de lei. Creșterea semnificativă din ultimii 2
ani s-a datorat în primul rând firmei Thunderflex, ce a înregistrat un spor de peste 50% în această
perioadă. Restul firmelor aflate în top au contribuit la rândul lor la această creștere, cu excepția firmei
Maria Cris SRL, aflată într-o scădere constantă încă din anul 2017. Dintre acestea din urmă, s-a
remarcat Pilz Export SRL, a cărei cifră de afaceri a revenit la valorile declarate cu 5 ani mai devreme.
Figura 31 – Evoluția profitului net din domeniul industrial, în perioada 2011-2021
4,50
4,00
3,50
3,00
2,50
2,00
1,50
1,00
0,50
0,00
2017
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2018
2019
2020
2021
Profit net (mil. RON)
După www.mfinante.gov.ro
Într-un mod parțial similar evoluției cifrei de afaceri, profitul net a înregistrat un maxim de
peste 4 milioane de lei în anul 2018, moment ce a fost marcat de o recesiune, ale cărei motive stau tot
în activitățile firmelor din top.
• Construcțiile
Sectorul construcțiilor din Huedin s-a manifestat în anii de după Revoluție într-un mod
comparabil cu sectorul industrial. Baza existentă din localitate poate fi identificată în apariția, în 1971
a Șantierului de Construcții Forestiere Huedin (Brigada Complexă Huedin). Inițial profilat pe execuția
de drumuri și de căi forestiere pentru creșterea accesibilității la resursele de lemn din zonă, acesta și-a
diversificat curând activitatea, devenind relevant pentru construirea de drumuri și poduri, și, mai apoi,
pentru construcții industriale și civile, atât în zonă cât și în județele limitrofe. Pe acest fond, dar și
datorită cererii locale, au apărut și s-au dezvoltat unitățile locale din domeniul construcțiilor.
Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 51
Pagina 52
Acestea acopereau în anul 2021 o gamă extinsă de profiluri de activitate, lucrările de construcții
de clădiri rezidențiale și nerezidențiale fiind completate de: dezvoltare (promovare) imobiliară; lucrări
de instalații electrice; lucrări de construcții de drumuri și autostrăzi; lucrări de instalații sanitare, de
încălzire și de aer condiționat; lucrări de tâmplărie și dulgherie; lucrări de pardosire și placare a
pereților; lucrări de vopsitorie, zugrăveli și montări de geamuri; dar și de alte lucrări de specialitate
de construcții. Cu o cifră totală de afaceri de 28,8 de milioane de lei în 2021, construcțiile erau
comparabile cu sectorul industrial, dacă excludem firma din topul acestuia din urmă.
Figura 32 – Numărul de unități locale active din domeniul construcțiilor, în anul 2021
30%
42%
7%
7%
7% 7%
Lucrări de construcții de clădiri Lucrări de instalații sanitare și termice
Lucrări de pardosire și placare a pereților Dezvoltare (promovare) imobiliară
Lucrări de instalații electrice Altele
După www.mfinante.gov.ro
În cadrul construcțiilor, profilul de activitate predilect din punctul de vedere al numărului de
firme a fost cel al lucrărilor de construcții rezidențiale și nerezidențiale. Diversitatea acestora
demonstrează flexibilitate la nivelul spiritului antreprenorial și este completată de firme din domeniul
lucrărilor de instalații sanitare, al pardoselilor, al instalațiilor electrice, al dezvoltării imobiliare etc.
Figura 33 – Evoluția cifrei de afaceri din domeniul construcțiilor, în perioada 2011-2021
35,00
30,00
25,00
20,00
15,00
10,00
5,00
0,00
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
2020
2021
Cifra de afaceri (mil. RON)
După www.mfinante.gov.ro
Spre deosebire de industria producătoare, construcțiile au manifestat un trend ascendent, cifra de
afaceri ajungând în anul 2021 la 424% din valoarea anului 2011 și depășind, în 2019, pragul de 25 de
milioane de lei. Sectorul s-a dezvoltat bine după revenirea din criza economică din 2008-2009, ale cărei
efecte, cel puțin în aria imobiliară, au fost vizibile în anii următori. Căderea din 2019-2020 este cu
siguranță datorată izbucnirii epidemiei de covid, când acest gen de activități a fost încetinit sau chiar a
Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 52
Pagina 53
stagnat total în anumite perioade, în vreme ce creșterea ulterioară ei marchează revenirea lentă la situația
de dinainte de pandemie. Profitul net a avut o evoluție corelabilă cu cea a cifrei de afaceri în special în
a doua parte a perioadei analizate. În plus, acesta a fost superior profitului net înregistrat de industria
prelucrătoare, ceea ce dovedește nu doar competența economică a acestui sector, ci, probabil, și buna
dezvoltare a pieței imobiliarelor din localitate și din localitățile limitrofe unde unele dintre aceste firme
execută lucrări de construcții și reparații.
Figura 34 – Dispunerea zonelor industriale relevante în Huedin
Planșă proprie, Eco Maps
Dispunerea stradală tradițională în baza căreia s-a dezvoltat orașul în ultimul secol, coroborată
cu relieful arealelor proxime și cu apariția unor zone industriale în perioada comunistă a dus în cazul
Huedinului la o separare parțială a acestora de zonele rezidențiale, fenomen mai puțin întâlnit în
cadrul localităților mici și a cărui absență afectează în special orașele de câmpie. Astfel, se identifică
patru zone relevante majore și două minore a căror apropiere poate afecta traiul de zi cu zi, în cazul
locuințelor private.
• Comerțul
Rolul principal al Huedinului din ultimele secole a fost unul comercial, favorizat de poziția
geografică a localității și de poziționarea acesteia în raport cu centrele urbane mai mari Cluj-Napoca
și Oradea. DN1/E60 și Magistrala CFR 300 sunt elementele ce îi asigură orașului conectivitatea
implicită oricăror operațiuni comerciale, de transport și livrare de marfă și în baza cărora serviciile sau putut dezvolta la nivel local. Anii ‘90 au demonstrat existența acestui fond pe teritoriul localității,
iar în oraș au început să apară (sau să se redeschidă, doar că într-o altă formă) magazine de profil, de
desfacere sau generale, oglindind realitatea tipică a deceniului 6 al secolului trecut, când comerțul era
dominat de cei aproximativ 1000 de evrei din oraș. Comerțul și serviciile s-au inserat în noul peisaj
social, adaptându-se la o localitate ce se extinsese natural, dar și-au păstrat parțial structura interbelică
în sensul dispunerii acestora pe strada Horea (fosta Kossuth). După anii 2000, unele servicii s-au
standardizat, iar comerțul s-a dezvoltat în direcția apariției unor centre comerciale mai mari,
aprovizionate mai bine și integrate mai eficient în economia regiunilor Centru și Nord-Vest.
Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 53
Pagina 54
În anul 2021, la nivelul localității Huedin erau înregistrate 141 de unități ce aveau ca profil
comerțul cu ridicata și amănuntul, respectiv repararea autovehiculelor și motocicletelor. Cele mai
profitabile dintre acestea activau în comerțul cu mobilă (Davs SRL), în comerțul produselor
farmaceutice (MP Plant Pharma Impex SRL) și în comerțul de piese și accesorii pentru autovehicule
(Melimo Autocom SRL), iar lista era completată de magazine cu profil alimentar, industrial, general
etc. Impactul apariției lanțurilor de magazine și al supermarketurilor a fost însă mare în Huedin, la fel
ca în majoritatea orașelor mici și mijlocii din țară pentru că a modificat simultan modul cum își
achiziționează oamenii cele necesare traiului și comportamentul și strategiile comercianților mici.
Tabel 2 – Top 10 firme din Huedin din domeniul comerțului, după cifra de afaceri, în anul 2021
Firmă Domeniu de activitate Cifră de afaceri (RON) % din total
1. Davs SRL 4759 – Comerț cu amănuntul al mobilei, al
articolelor de iluminat, și al articolelor de uz casnic 18928843 17,6%
2. MP Plant Pharma Impex 4773 – Comerț cu amănuntul al produselor
farmaceutice 14119326 13,1%
3. Melimo Autocom SRL 4532 – Comerț cu amănuntul de piese și accesorii
pentru autovehicule 10490998 9,7%
4. Palimex Complex 4729 – Comerț cu amănuntul al altor produse
Alimentar SRL alimentare 9578660 8,9%
5. Bicar Import Export SRL 4634 – Comerț cu ridicata al băuturilor 7704975 7,2%
6. Mediafarm Plus SRL 4773 – Comerț cu amănuntul al produselor
farmaceutice 3227790 3,0%
7. Mocan Service SRL 4532 – Comerț cu amănuntul de piese și accesorii
pentru autovehicule 2990924 2,8%
8. Ali Alime SRL 4711 – Comerț cu amănuntul în magazine
nespecializate, cu vânzare predominantă de produse
alimentare, băuturi și tutun 2923872 2,7%
9. Regent Impex SRL 4759 – Comerț cu amănuntul al mobilei, al
articolelor de iluminat, și al articolelor de uz casnic 2381856 2,2%
10. Cladonia Farm SRL 4773 – Comerț cu amănuntul al produselor
farmaceutice 2361718 2,2%
După www.mfinante.gov.ro
Cu toate că în Huedin nu există în prezent un centru comercial, aici funcționează următoarele
unități comerciale mari: supermarket Lidl (strada Protopop Aurel Munteanu, nr. 1-5); supermarketuri
Profi (Piața Republicii, nr. 8 și strada Morii, nr. 1); supermarket Penny Market (strada Horea, nr. 36);
și magazinul de materiale de construcții Davs (strada Budai Nagy Antal, nr. 72). Acestora li se
adaugă: din lanțurile companiilor de carburanți, o benzinărie Mol (str. Horea, nr. 215), o benzinărie
Lukoil (strada Protopop Aurel Munteanu, nr. 2-4) și o benzinărie Petrom (strada Protopop Aurel
Munteanu, nr. 127); din lanțurile farmaceutice, o farmacie Catena (Piața Republicii, nr. 8) și o
farmacie Dona (Piața Victoriei, nr. 5); un magazin Pepco (Piața Republicii, nr. 8); și un magazin
Flanco (Piața Republicii, nr. 8).
Unitățile orientate pe comerțul cu amănuntul sunt localizate în zonele rezidențiale, în apropierea
cartierelor, în cartiere sau pe străzile tradiționale cu case din localitate. Piața locală a fost, din acest
punct de vedere, preluată cel puțin parțial de comerțul modern, o integrare pozitivă atât din
perspectivă economică, cât și în ceea ce privește creșterea nivelului de trai al localnicilor, care au
acces în felul acesta la produse de calitate în baza unor prețuri competitive. Elementele cheie pentru
accesul populației locale la produsele de consum sunt reprezentate în primul rând de către unitățile
comerciale aparținând unor lanțuri de magazine mai mari și de către supermarketuri. Comportamentul
de achiziționare s-a modificat mult în ultimele decenii, fiind influențat de dezvoltarea comerțului
modern. Magazinele locale mici au devenit astfel puncte de achiziție incidentală.
Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 54
Pagina 55
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.