Plan Urbanistic General (PUG)

Memoriu PUG Huedin Draft primarie

Tip
Plan Urbanistic General (PUG)
Data
15.05.2023
Descriere
Anunț PUG consultarea populației 15 mai 2023 by ccc vvv in Comunicări Primăria Huedin Anunt-PUG-consultarea-populatiei Atasat aveti link-ul catre chestionarul aferent PUG si Metodologia de realizare a acestuia (plus varianta pdf). Link de complectare Metodologie-chestionar-PUG-HuedinDescarcă Memoriu
Pe site-ul primăriei
Memoriu-PUG-Huedin-Draft-primarie
Emitent
Orașul Huedin, jud. Cluj
Pagini
147
Pagina sursă
Cum citez acest document

Plan Urbanistic General (PUG) din 15.05.2023, „Memoriu PUG Huedin Draft primarie”, Orașul Huedin, jud. Cluj. Sursa: http://www.primariahuedin.ro/wp-content/uploads/2023/05/Memoriu-PUG-Huedin-Draft-primarie.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/cluj/huedin/126185-memoriu-pug-huedin-draft-primarie, 18.11.2026)

Fișier creat
15.05.2023
Arhivat
18.11.2026

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

FINALIZARE PUG ȘI RLU ORAȘ HUEDIN, JUDEȚUL CLUJ MEMORIU GENERAL

Pagina 2

FIȘA PROIECTULUI Denumirea proiectului: FINALIZARE PUG ORAȘ HUEDIN, JUDEȚ CLUJ Beneficiar: ORAȘ HUEDIN Str. Horea nr. 1, localitatea Huedin, județ Cluj Proiectant general: SC ECO MAPS SRL – Cluj Director General: inginer CĂLIN ROMAN Șef de proiect: arhitect MIHAI BURADA Colectiv de elaborare: dr. geograf CRISTINA VÎRTAN dr. economist MARIUS CRISTEA dr. filolog VLAD ROMAN geograf DANIELA ROMAN inginer ADRIAN PODARU geograf LOREDANA BUFNEA analist GIS BOGDAN MOȘU Contract nr.: 1963 /2023 Proiect nr.: 180 /2023 Volum I: MEMORIU GENERAL Cluj-Napoca, mai, 2023 Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 2

Pagina 3

CUPRINS 1 Introducere .................................................................................................................................... 6 1.1 Date de recunoaștere a documentației .............................................................................. 6 1.2 Obiectul lucrării ................................................................................................................... 6 • Solicitări ale temei-program:............................................................................................. 6 • Principalele obiective: ....................................................................................................... 6 • Prevederi ale programului de dezvoltare a localităților: ................................................... 7 • Ediții anterioare ale PUG: ................................................................................................. 7 1.3 Surse documentare .............................................................................................................. 7 • Lista studiilor și proiectelor elaborate anterior PUG: ....................................................... 7 • Suportul topografic al PUG:.............................................................................................. 8 • Bibliografie ....................................................................................................................... 9 2 Stadiul actual al dezvoltării ........................................................................................................ 11 2.1 Date generale; evoluția localităților ................................................................................. 11 • Așezarea geografică ........................................................................................................ 11 • Istoric............................................................................................................................... 12 • Statutul administrativ al orașului Huedin ........................................................................ 18 • Dinamica populației ........................................................................................................ 19 • Evoluția localităților ........................................................................................................ 21 2.2 Elemente ale cadrului natural .......................................................................................... 22 • Geologia .......................................................................................................................... 22 • Relieful ............................................................................................................................ 23 • Solurile ............................................................................................................................ 25 • Hidrografia ...................................................................................................................... 28 • Clima ............................................................................................................................... 30 • Schimbările climatice ...................................................................................................... 31 • Vegetația ......................................................................................................................... 33 • Fauna ............................................................................................................................... 34 • Arii naturale protejate ..................................................................................................... 34 2.3 Relații în teritoriu și optimizarea acestora ...................................................................... 35 • Implicații directe în modul de amenajare a teritoriului și de dezvoltare a orașului ........ 35 • Relații cu exteriorul ......................................................................................................... 41 • Relații în teritoriul administrativ ..................................................................................... 42 • Optimizarea relațiilor în teritoriu .................................................................................... 42 2.4 Activități economice și perspective de dezvoltare ........................................................... 44 • Agricultura ...................................................................................................................... 45 • Silvicultura ...................................................................................................................... 49 • Industria........................................................................................................................... 49 • Construcțiile .................................................................................................................... 51 • Comerțul .......................................................................................................................... 53 • Serviciile ......................................................................................................................... 55 • Turismul .......................................................................................................................... 56 Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 3

Pagina 4

• Structura ocupațională a populației ................................................................................. 58 • Disfuncționalități ............................................................................................................. 60 • Propuneri de dezvoltare................................................................................................... 61 2.5 Elemente demografice și sociale. Evoluția populației ..................................................... 62 • Structura și evoluția populației pe sexe și grupe de vârstă .............................................. 63 • Structura etnico-confesională a populației ...................................................................... 65 • Natalitatea ....................................................................................................................... 66 • Nupțialitatea, divorțialitatea și fertilitatea ....................................................................... 68 • Structura populației pe gospodării .................................................................................. 71 • Educația ........................................................................................................................... 72 • Mișcarea migratorie ........................................................................................................ 75 • Rata de ocupare a forței de muncă și șomajul ................................................................. 77 • Disfuncționalități ............................................................................................................. 80 • Priorități........................................................................................................................... 80 2.6 Circulația și propuneri de organizare .............................................................................. 82 • Categoriile de căi de circulație ........................................................................................ 82 • Circulația rutieră.............................................................................................................. 82 • Circulația feroviară.......................................................................................................... 84 • Disfuncționalități ............................................................................................................. 85 • Propuneri de organizare a circulației............................................................................... 85 2.7 Bilanțuri teritoriale; intravilan existent și propus .......................................................... 87 • Bilanțul pe trupuri și localități......................................................................................... 87 • Extinderi / excluderi propuse .......................................................................................... 89 • Bilanțul pe localități și zone funcționale ......................................................................... 90 2.8 Zone cu riscuri naturale și măsuri propuse..................................................................... 91 • Metodologia de realizare a hărților de risc ...................................................................... 91 • Clasificarea UAT-ului din punct de vedere al protecției civile în funcție de tipul de risc specific ................................................................................................................................. 95 • Procese generatoare de risc geografic ............................................................................. 97 • Propuneri de eliminare / diminuare a disfuncționalităților ........................................... 102 2.9 Echipare edilitară existentă și propuneri de dezvoltare ............................................... 105 • Situația echipării edilitare în orașul Huedin .................................................................. 105 • Propuneri de dezvoltare a echipării edilitare în orașul Huedin ..................................... 113 • Energia regenerabilă...................................................................................................... 114 2.10 Probleme de mediu; protecția mediului......................................................................... 116 • Calitatea apei ................................................................................................................. 116 • Calitatea aerului ............................................................................................................ 116 • Zgomot și vibrații .......................................................................................................... 117 • Calitatea componentei biotice ....................................................................................... 117 • Procese generatoare de poluare și măsuri de protecție.................................................. 117 • Zone naturale protejate:................................................................................................. 118 • Patrimoniul cultural ....................................................................................................... 118 • Zone de protecție ale monumentelor istorice ................................................................ 119 • Zone protejate. Zone construite și amenajate ................................................................ 119 • Patrimoniul arheologic al județului Cluj, oraș Huedin.................................................. 120 Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 4

Pagina 5

• Patrimoniul arhitectural ................................................................................................. 120 2.11 Disfuncționalități la nivelul teritoriului orașului Huedin ............................................ 127 • Circulația ....................................................................................................................... 127 • Fondul construit și utilizarea terenurilor ....................................................................... 128 • Mediu ............................................................................................................................ 129 • Spații plantate, agrement, perdele de protecție ............................................................. 130 • Zonele cu valoare de patrimoniu; pe baza normelor sanitare; față de construcții și culoare tehnice; cu destinație specială; zone poluate......................................................... 131 2.12 Sinteza studiilor de fundamentare / Stadiul actual al dezvoltării ............................... 133 2.13 Diagnosticul prospectiv ................................................................................................... 137 • Prognoza demografică ................................................................................................... 137 • Prognoza socio-economică............................................................................................ 138 2.14 Necesități și opțiuni ale populației .................................................................................. 140 • PUG - Instrument de implementare a politicilor de dezvoltare locală .......................... 140 • Domeniile strategice ale dezvoltării locale ................................................................... 140 • Actorii implicați în procesul de implementare a PUG .................................................. 140 • Etape relevante ale PUG care solicită consultarea cetățenilor ...................................... 141 • Modalități de implicare a cetățenilor............................................................................. 141 2.15 Reglementări urbanistice, zonificare ............................................................................. 143 • Zone naturale protejate în UAT Huedin: ...................................................................... 143 • Zone de protecție sanitare cu regim sever: .................................................................... 143 • Zone de protecție sanitare între locuințe și alte funcțiuni: ............................................ 143 • Zone de protecție față de construcții și culoare tehnice: ............................................... 144 • Zone cu interdicție totală de construire: ........................................................................ 144 • Zone cu interdicție de construire: .................................................................................. 145 2.16 Obiective de utilitate publică în orașul Huedin............................................................. 146 • Identificarea tipului de proprietate asupra terenurilor ................................................... 147 • Determinarea circulației juridice a terenurilor între deținători, în vederea realizării noilor obiective de utilitate publică: ............................................................................................. 147 Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 5

Pagina 6

1 Introducere 1.1 Date de recunoaștere a documentației Denumirea proiectului: FINALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ȘI REGULAMENT LOCAL DE URBANISM, ORAȘ HUEDIN, JUD. CLUJ Localitățile: Huedin, Bicălatu Termen de valabilitate: 10 ani de la data aprobării cu HCL 1.2 Obiectul lucrării • Solicitări ale temei-program: a) culegerea de date și informații privind situația existentă și potențialul socio-economic al localităților componente ale comunei: - reactualizarea datelor și a planurilor; - încadrarea în prevederile PATJ; - studiul relațiilor intra și intercomunale; - premise de dezvoltare (puncte tari și puncte slabe); - prezentarea situației existente. b) actualizarea intravilanelor satelor componente, pe baza hărților de risc: - evoluția / dinamica; - tendințele actuale; - zonificarea teritoriului în funcție de riscurile geografice. c) întocmirea Planului Urbanistic General pentru toate localitățile comunei - disfuncționalități și priorități; - propuneri și reglementări – zonificare funcțională; - obiective de utilitate publică și circulația terenurilor; - echiparea tehnico-edilitară. d) structurarea Regulamentului Local de Urbanism: - sinteza informației și a datelor pentru elaborarea regulamentului; - ierarhizarea priorităților de acțiune. • Principalele obiective: - optimizarea relațiilor localităților cu teritoriul lor administrativ și județean; - valorificarea potențialului natural, economic și uman; - stabilirea modului de utilizare a terenurilor și condițiilor de conformare a construcțiilor; - stabilirea și delimitarea: o zonelor funcționale; o zonelor construibile; o zonelor cu interdicție temporară sau definitivă de construire; o zonelor protejate / de protecție; - organizarea și dezvoltarea căilor de comunicații; - modernizarea și dezvoltarea echipării edilitare; - identificarea proprietății terenurilor; - identificarea obiectivelor de utilitate publică; - realizarea suportului reglementar – RLU; Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 6

Pagina 7

• Prevederi ale programului de dezvoltare a localităților: - solicitări privind alocarea de terenuri suplimentare pentru locuințe și funcțiuni complementare, instituții/servicii publice, unități turistice/de agrement, spații verzi, unități agro-industriale, gospodărie comunală; - extindere rețele tehnico-edilitare. • Ediții anterioare ale PUG: - PUG Huedin, elaborat de Studio pentru Arhitectură și Urbanism, Cluj Napoca, 1997; 1.3 Surse documentare - Direcția Județeană de Statistică Cluj; - Consiliul Județean Cluj; - OCPI Cluj; - Consiliul Local Huedin; - Ministerul mediului, apelor și pădurilor (pentru siturile din rețeaua Natura 2000); - Direcția Apele Române Cluj; - CIMEC; - Repertoriul arheologic al județului Cluj. - Documente cartografice (hărți istorice) Surse arhivistice • Recensământ 2011: Populație, gospodării și clădiri la recensământul din anul 2011 - rezultate preliminare: Tab. 2. Romania pe județe, municipii și orașe, comune, Tab. 10 Locuințe convenționale pe forme de proprietate; • Recensăminte ale populației pe teritoriul Transilvaniei, în perioada 1850-1910, Varga E. Árpád. Surse cartografice • Pentru partea de cartografie ce ilustrează evoluția istorică a ansamblului, principalele surse folosite sunt arhivele cartografice electronice ce reunesc numeroase hărți ale Transilvaniei, din perioada secolelor XVIII-XIX: https://maps.arcanum.com/en/ • O importantă sursă de informare au fost și hărțile. Cele istorice, precum și planurile directoare de tragere sau cele sovietice, au fost descărcate de pe site-ul web: http://www.geo- spatial.org/download. Alte surse • Lista monumentelor istorice – editată 2015. • Rapoartele de cercetare arheologică publicate în Cronica Cercetărilor Arheologice din România. • Baza de date a Repertoriului Arheologic Național (RAN). • Ghid de arhitectură pentru încadrarea în specificul local din mediul rural – Zona Țara Călatei. • Lista studiilor și proiectelor elaborate anterior PUG: - Strategia de dezvoltare teritorială a României; - Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României 2030; - Conceptul Strategic de Dezvoltare Teritorială România 2030; - Strategia Națională de management al riscului la inundații pe termen mediu și lung; - Strategia de Specializare Inteligentă RIS3 NV 2021-2027; - Strategia Regională de mobilitate urbană durabilă și orașe inteligente a regiunii Nord-Vest 2021-2027; Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 7

Pagina 8

- Planul de Dezvoltare Regională Nord-Vest 2021-2027; - Strategia de dezvoltare teritorială a județului Cluj; - Studii de fundamentare aferente orașului Huedin, 2022: Actualizarea suportului topografic; - Condiții geotehnice și hidrogeologice; Protecția mediului, riscuri naturale și antropice; Tipuri de proprietate; Infrastructura tehnico-edilitară; Evoluția activităților economice; Evoluția socio- demografică; Impactul schimbărilor climatice. • Suportul topografic al PUG: - Hărți, scara 1 : 5.000 și 1 : 25.000, sursa Consiliul Local Huedin; - Ortofotoplanuri, în sistem de proiecție Stereo 70; Elementele preluate de pe hărțile topografice au fost reactualizate, conform situației existente, în anul 2023. Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 8

Pagina 9

• Bibliografie • Balintoni, Ioan (1997), Geotectonica terenurilor metamorfice din România, Editura Carpatica, Cluj-Napoca; • Bărbulescu, C., Motca, Gh. (1987), Pajiștile de deal din România, Ed. Ceres, București. • Busuioc A. și Von Storch (1996 a), Changes in the winter precipitation in Romania and its relation to the large scale circulation, Tellus 48 A, 538-552; • Busuioc A., Caian M., Bojariu R., Boroneanț C., Cheval S., Baciu M., Dumitrescu A., (2009), Scenarii de schimbare a regimului climatic în România în perioada 2001-2030, Administrația Națională de Meteorologie, București; • Busuioc A., Caian M., Cheval S., Bojariu R., Boroneanț C., Baciu M., Dumitrescu A., (2010), Variabilitatea și schimbarea climei în România, Pro Universitaria Press, București; • Busuioc A., Dumitrescu Al. Soare E., Orzan A. (2007), Summer anomalies in 2007 in the context of extremely hot and dry summer in Romania, Romanian Jurnal of Meteorology, vol. 1. No 1-2, 1-17; • Ciucur Dumitru, Gavrilă Ilie, Popescu Constantin, (2001), Economie, Manual universitar, Editura Economică, București; • Ciupagea, D., Paucă, M., Ichim, Tr. (1970), Geologia Depresiunii Transilvaniei, Ed. Academiei R.S.R., București; • Crețoiu, Gh., Cornescu V., Bucur, I., (2011), Economie, ed. a III-a, Editura C.H. Beck, București; • Croitoru A.-E., Holobaca I.-H., Lazar C., Moldovan F., Imbroane A. (2012b), Air temperature trend and the impact on winter wheat phenology in Romania, Climatic Change, 111, p. 393– 410, DOI: 10.1007/s10584-011-0133-6; • Croitoru A.-E., Piticar A. (2013), Changes in daily extreme temperatures in the extra- Carpathians regions of Romania, International Journal of Climatology, 33, p. 1987-2001, doi: 10.1002/joc.3567; • Croitoru A.-E., Piticar A., Dragotă C.-S., Burada C.D., (2013c). Recent changes in reference evapotranspiration in Romania, Global and Planetary Change, 111:127–132. doi:10.1016/j.gloplacha.2013.09.004; • Croitoru A.-E., Piticar A., Imbroane A.M., Burada D.C., (2013b), Spatiotemporal distribution of aridity indices based on temperature and precipitation in the extra-Carpathian regions of Romania, Theoretical and Applied Climatology, 112, p. 597-607; • Croitoru AE (2014), Final report of the project Extreme weather events in Romania: heatwaves. Features, causes, impact (grant GTC-34025); • Csürös, I. (1973), Az Erdely – Mezöseg Elövilagarol, Tudomanyos Könyvkiado, Bukarest; • Drugescu, C. (1994), Zoogeografia României, Ed. ALL, București; • Dușmănescu D., Baze de date, Editura Universitații din Ploiești, 2005; • Erdeli, G. (2009) – Geografia populației mondiale, Ed. Universitară, București; • Gridan, Teofil (1983), Petrologia – știință a rocilor, Editura Albatros, București; • Gusti, Dimitrie, Constantin Orghidan, Mircea Vulcănescu, Virgiliu Leonte (1938-1943) – Enciclopedia României, Imprimeria Națională, București; • Ianoș, Gheorghe (1999), Pedogeografie, Editura Mirton, Timișoara; • Ilinca, N. (2008) - Geografie umană: populația și așezările omenești, Ed. CD Press, București; • Ionescu, I., (2004), Fotogrametrie inginerească, Editura MatrixROM, București; • Kearey, Philip (1996), Dictionary of Geology, Published by Penguin Books, London; • Linder, L. (2003), Digital Photogrammetry. Theory and Aplications. Springer Verlag Berlin Heidelberg New York; • Lipsey, Richard G., Chrystal, Alec K., (1999), Economia pozitivă, Editura Economică, București; Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 9

Pagina 10

• Lipsey, Richard G., Chrystal, Alec K., (2002) Principiile economiei, Editura Economică, București; • Meszaros, Nicolae, Mac, Ioan (1995), Paleogeografia României, Cluj Napoca; • Mihăilescu, V. (1969), Geografia fizică a României, Ed. Științifică, București; • Mungiu-Pupazan C., Ilie Băbăiță, (2008), Microeconomie, Editura Academica Brâncuși, Târgu Jiu; • Mutihac, Vasile (1990), Structura geologică a teritoriului României, Editura Tehnică, București; • Neguț, S. (2011) – Geografie umană, Ed. Academiei Române, București; • Pascu, M. (1983), Apele subterane din România, Ed. Tehnică, București; • Pociovălișteanu, Diana-Mihaela, (2007), Teorie economică generală. Elemente de microeconomie, Editura Universitaria, Craiova; • Popescu Constantin, Gavrilă Ilie, Ciucur Dumitru, (2005), Teorie economică generală, Microeconomie, Editura ASE, București; • Posea, Grigore, Popescu, Nicolae, Ielenicz, Mihai (1974), Relieful României, Editura Științifică, București; • Puiu, Ș (1980), Pedologie, Editura Ceres, București; • Pușcariu-Soroceanu, Evd. et al. (1963), Pășunile și fânețele din R.P.R., Ed. Academiei; • Samuelson P., Nordhaus, W., (2001), Economie, Ed. Teora, București; • Săndulescu, Mircea (1984), Geotectonica României, Editura Tehnică, București; • Suciu, Coriolan (1967), Dicționarul istoric al localităților din Transilvania, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București; • Stiglitz, J., Walsh, C., (2005), Economie, Editura Economică, București; • Surd, V. (2004) - Geodemografie, Universitatea Babeș Bolyai, Cluj-Napoca; • Turdeanu, L., (1997), Fotogrammetrie analitică, Editura Academiei Române; • Ungureanu, A., Muntele, I. (2006) - Geografia populației, Ed. Sedcom Libris, Iași; • Veress, Andrei (1933), Documente privitoare la istoria Ardealului, Moldovei și Țării Românești. vol. VI. Acte și scrisori (1600-1601). București, Ed. Cartea Românească. • Williams, Andrew, O introducere în GIS, Kingston College; • Ujvari, I.(1972), Geografia apelor României, Editura Științifică, București; • *** Arhiva Istorică a României, serie nouă, an I (2004), nr. 1; • *** http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/; • *** Raportul IPCC 2021, Schimbări climatice, disponibil la adresa: https://www.ipcc.ch/2021/08/09/ar6-wg1-20210809-pr/; • *** 2011, Reactualizare și corelare P.A.T.J. existent cu secțiunile P.A.T.N. aprobate. • *** 2020, Planul de mobilitate urbană al orașului Huedin și a zonei sale funcționale pentru perioada 2020-2035. • *** 1983, Geografia României, Geografia Fizică, vol. I, Editura Acad. R.S.R., București. • *** http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/; • *** 2105 Lista monumentelor istorice, http://www.cultura.ro/lista-monumentelor-istorice. Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 10

Pagina 11

2 Stadiul actual al dezvoltării 2.1 Date generale; evoluția localităților Amplasarea: România, Regiunea de dezvoltare Nord-Vest, jud. Cluj Coordonate: 46°52′00″N / 23°02′00″E Suprafața teritoriului administrativ: 61,24 kmp Număr de localități: 2 Reședința: oraș Huedin Populația totală stabilă (rezultate provizorii RPL 2011): 9.011 locuitori Număr total clădiri (rezultate provizorii RPL 2011): 1929 Număr total clădiri cu locuințe convenționale (rezultate provizorii RPL 2011): 1920 Număr total locuințe convenționale (rezultate provizorii RPL 2011): 3258 Număr total gospodării (rezultate provizorii RPL 2011): 3125 Anii primei mențiuni documentare a localităților: - Huedin 1332 - Bicălatu 1249 Caracterul funcțional: industrial-agrar. Zone naturale protejate în UAT Huedin: pe suprafața UAT Huedin nu există arii naturale protejate. • Așezarea geografică Orașul Huedin este traversat de Crișul Repede, fiind poziționat la coordonatele 46°52′ latitudine nordică / 23°02′ longitudine estică. Din punct de vedere geografic, Huedinul este așezat într-o depresiune submontană, mărginită de: Depresiunea Almaș-Agrij (la nord și nord-est), Podișul Păniceni (la est), Munții Gilău (la sud-est și sud), Munții Vlădeasa (la sud-vest și vest) și Munții Meseș (la nord-vest). Localizarea în cadrul teritoriului mai vast al Depresiunii Transilvaniei și cadrul geografic specific, ce a ghidat de secole transportul de mărfuri și oameni, i-au împrumutat localității un statut anume. Dezvoltarea sa până la rangul de oraș trebuie așadar pusă și pe seama localizării geografice specifice de care are parte. Din punct de vedere administrativ, Huedinul se învecinează cu două comune din județul Sălaj: Almașu la nord-est și est (satele Sfăraș și Jebucu) și Fildu la nord și nord-vest (satele Tetișu, Fildu de Mijloc, Fildu de Sus). În județul Cluj, de care aparține, Huedinul împarte granițe cu comunele: Poieni la vest (satele Morlaca și Hodișu), Sâncraiu la sud (satele Sâncraiu, Brădișoru și Domoșu) și Izvoru Crișului la sud-est (satele Nearșova și Șaula). Așadar, orașul Huedin dispune simultan de două interacțiuni directe din punct de vedere economic: una cu centrele urbane mai mari Oradea și ClujNapoca, și una cu mediile rurale din proximitatea sa. La acestea se adaugă satul Bicălatu, ce se află la aproximativ 3 kilometri la nord-est de acesta. Huedinul este cel mai mic centru urban din județul Cluj (9280 de locuitori la 1 ianuarie 2022) și singurul situat în partea de vest acestuia, celelalte patru centre urbane, toate municipii, aflându-se în partea de sud-est (Turda și Câmpia Turzii) și respectiv nord-est (Dej și Gherla) a reședinței de județ. Un element caracteristic al acestuia îl reprezintă poziționarea sa în raport cu alte orașe din județele Cluj, Alba, Bihor și Sălaj. Cele mai apropiate centre urbane se află la o distanță considerabilă (Cluj-Napoca – 53 km; Zalău – 62 km; Șimleu Silvaniei – 77 km; Aleșd – 63 km; Beiuș – 95 km; și Câmpeni – 98 km), fapt ce demonstrează că Huedinul polarizează implicit o zonă rurală extinsă în toate cele patru direcții cardinale, zonele submontane ale Munților Apuseni și depresiunea AlmașAgrij primând în cadrul acestei ecuații. Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 11

Pagina 12

Figura 1 – Poziționarea UAT Huedin în județul Cluj Planșă proprie, Eco Maps • Istoric Orașul Huedin a fost în mod tradițional un târg local plurietnic, a cărui poziție geografică i-a facilitat o dezvoltare constantă, în special în aria schimbului de mărfuri. Calitatea sa de târg a venit însă pe o structură economică deja existentă, construită la intersecția dintre diverse meșteșuguri locale, agricultură și comerț. Pe teritoriul orașului, ocupațiile agricole au fost neîntrerupte și relevante, element atestat de mai multe emisii monetare (tezaurele de la Huedin și Cetatea Veche) din secolele XV-XVII. La sfârșitul secolului XV, în localitate sunt menționați fierari, croitori, cizmari, dulgheri, cojocari, măcelari și curelari, localitatea dovedind o organizare economică nu doar stratificată și echilibrată, ci și adaptată la condițiile socio-economice locale, ce utilizau bunurile din Țara Moților, le prelucrau și le comercializau mai departe, spre centrele urbane din zonă sau spre alte târguri, cu profiluri distincte. Aceste ocupații au fost completate de altele (morărit, producție de făină, prelucrare a lemnului etc.) și stabilizate prin rolul comercial al localității. În timp, acești meșteșugari s-au organizat în bresle (a măcelarilor, la sfârșitul secolului XVIII, a pantofarilor) și s-au adaptat la poziția geografică privilegiată din punct de vedere economic pe care Huedinul a avut-o încă de la început. Astfel, în perioada de sfârșit a Imperiului Habsburgic, acesta a funcționat ca vamă, statut ce i-a stabilizat și mai mult rolul de localitate intermediară, de centru ce mai gestiona încă transportul local de sare de la Cojocna (ultima mină a fost închisă în 1852),1 și de punct de oprire a celor ce călătoreau între partea centrală a Transilvaniei și Budapesta de astăzi. În continuarea organică a desfășurării clădirilor din perioada medievală, Huedinul și-a păstrat o organizare stradală radială, în jurul Bisericii 1 V. https://comunacojocna.ro/istoric-cojocna. Huedinul a intermediat multă vreme transportul de sare din Cojocna spre centrele urbane mai mari (Cluj, Budapesta), iar unii localnici erau angajați pentru transportul acesteia pe care și căruțe aflate în proprietate personală. Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 12

Pagina 13

Reformate, care este și marcată pe hărțile iosefine, și al străzilor principale din localitate (cum e vechea stradă Kossuth), în lungul cărora erau desfășurate prăvăliile, atelierele și cârciumile locale.2 Structura rămâne vizibilă până astăzi întrucât orașul a continuat să se dezvolte relativ radial în baza centrului său istoric. Desfășurarea radială tradițională i-a permis orașului o teritorializare eficace a industriei în secolul XX. De la sfârșitul secolului XIX până în 1961, când și-a primit (pentru a doua oară) statutul de oraș, Huedinul a fost reședință de plasă sub mai multe administrații, confirmând rolul de centru social și economic pe care l-a avut pentru o arie rurală destul de extinsă și influențând prin aceasta multe comune și sate din actualele județe Cluj și Sălaj. Rolul de centru de plasă i-a survenit Huedinului întrun context mai mult agricol, și mai puțin comercial, ocupația de referință a multor locuitori fiind cea agrară. Astfel, exproprierile din 1921 (Gheorghe Bánffy, dar și alții)3 au avut un rol major în modificarea profilului localității. Odată cu schimbările administrative și cu inserția unor elemente de tehnologie modernă (mașini de treierat, batoze etc.) în economia locală, aceasta și-a stabilizat un rol agricol pronunțat, alături de meseriile mai urbane deja existente cu care se îndeletniceau locuitorii. În contextul schimbărilor de paradigmă demografică survenite odată cu cel de Al Doilea Război Mondial, în deceniul V al secolului XX s-a remarcat o nouă serie de schimbări la nivelul localității. Pe de o parte, unele dintre meșteșugurile tradiționale au dispărut fie pentru că au devenit inaplicabile în noul context economic, fie datorită uzurii morale a unor unelte și, consecutiv acestui fapt, progresului tehnologic. Populația activă s-a specializat, iar profilurile ocupațiilor s-au particularizat. Pe de altă parte, mișcările etnice și, parțial, confesionale cum au fost „săptămâna neagră” din 9-16 septembrie 1940 (când mulți localnici s-au refugiat în urma Dictatului de la Viena, prin care, printre altele, Huedinul a fost plasat din nou sub administrație maghiară) și deportarea evreilor din mai 19444 au dus la modificări multiple în structurile economice locale. Acestora le-a urmat la scurt timp valul de modificări administrative din cadrul politicilor comuniste, în special reforma agrară (Legea 187 din 23 martie 1945)5 și începuturile colectivizării, Decretul 82 din 2 martie 1949 6 implicând exproprierea tuturor proprietăților mai mari de 50 de hectare. Orașul Huedin și-a modificat astfel nu doar rolul polarizator, ci și structura internă și, odată cu aceasta, modul cum avea să se dezvolte în deceniile următoare. Schimbările economice din perioada comunistă au fost marcate de trei factori majori: colectivizarea, naționalizarea imobilelor și creșterea demografică. Corelați, acești trei factori s-au impus ca elemente centrale până la finalul deceniului IX, iar orașul Huedin, care funcționa și ca centru raional, s-a dezvoltat în virtutea lor. Modificările produse de administrația comunistă la nivelul Huedinului au fost majore și tipice. Într-o primă fază la nivel agricol, apoi la nivel industrial, acestea au creat un context specific de adaptare a realităților economice interbelice la concepția socialismului de atunci, ce acorda un rol preeminent proprietății în comun în raport cu proprietatea de clasă. În timp ce colectivizarea s-a încheiat, după cum aminteam, în 1962, eforturile de naționalizare au continuat treptat în deceniile următoare, schimbând nu doar organizarea economică 2 În anul 1937, în oraș funcționau 46 de cârciumi, 43 de băcănii și ateliere deschise și 4 comercianți ambulanți. V. pentru detalii Cristian Claudiu Filip, Horea Dorin Matiș, Huedinul – o localitate pe drumul spre Europa, ed. Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2008, cap. X.2. Aspecte economice în perioada 1918-1945, passim. Raportate la demografia locală, cifrele atestă o desfășurare amplă a sectorului comercial în localitate și, prin aceasta, deservirea unei zone limitrofe întinse. 3 V. ibidem, p. 124 et seqq. 4 La recensământul din 1930, în Huedin locuiau cu domiciliu 1018 evrei, în 1941 au fost înregistrați 141 de evrei, iar în 1966, doar 5 evrei. Reducerea semnificativă a acestor cifre a dus la transformări în tiparele economice locale, afacerile acestora, care nu fuseseră deja închise, fiind preluate în timp de către localnicii români și maghiari. Cf. Varga E. Árpád, Kolozs megye településeinek etnikai (anyanyelvi/nemzetiségi) adatai [Date asupra etnicilor din așezările județului Cluj (limbă maternă / naționalitate)], apud www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002.htm, data ultimei accesări 30.10.2022. 5 V. http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=1569, data ultimei accesări 25.10.2022. 6 V. https://revistasferapoliticii.ro/sfera/178/art04-Andreea.php, data ultimei accesări 26.10.2022. Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 13

Pagina 14

existentă, ci și structura socială de la nivelul localității. Reinstituirea ca oraș a Huedinului din 1961 (statut de care fusese degrevat la împărțirea administrativă din 1950) a atras o susținere suplimentară a administrației de stat la nivel local, iar noile fabrici, întreprinderi și cooperative au beneficiat de sprijin financiar și de infrastructură suplimentară. Ca urmare, unele dintre acestea au continuat să existe în diverse forme după Revoluția din 1989, fiind profund integrate economic în socio-demografia localității. Altele, însă, s-au dizolvat, lăsând loc spiritului antreprenorial ce a apărut după 1990. Figura 2 – Harta localității Huedin Hărțile iosefine, 1769-1773 Numele din hartă Numele românesc Numele german Numele unguresc Banfi Hunyad Huedin - Banfi Hunyad Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 14

Pagina 15

Figura 3 – Harta militară 1978, oraș Huedin Arhivă proprie, Eco Maps Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 15

Pagina 16

Satul Bicălatu are o atestare documentară și mai timpurie (terra Bekaly, 1249) și a cunoscut o serie similară de nume: villa Bykal (1393), poss. Bykal (1397), Bikaly (1666), Bichelat (1850) etc. De-a lungul timpului, aceasta a urmat în mare măsură evoluția Huedinului, la care a fost arondat la începutul deceniului 6 al secolului trecut. Figura 4 – Harta localității Bicălatu Hărțile iosefine, 1769-1773 Numele din hartă Numele românesc Numele german Numele unguresc Magÿar Bikal Bicălatu - Bikaly Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 16

Pagina 17

Figura 5 – Harta militară 1978, sat Bicălatu Arhivă proprie, Eco Maps Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 17

Pagina 18

• Statutul administrativ al orașului Huedin Din perspectivă administrativă, localitatea a jucat un rol regional cheie atât sub conducerea habsburgică, cât și, mai târziu, sub cea română. Astfel, acesta a funcționat ca cerc administrativ (circumscripția Cojocna, 1850; respectiv municipiul Cluj, 1857), plasă (comitatul Cluj, 1876), centru de plasă (Cluj, 1926) și centru raional. În anul 1930, Huedinul a devenit oraș, statut care i-a fost retras pentru o perioadă și redat în 1961. Din acest an, Huedinul și-a păstrat statutul administrativ, fiind integrat ca atare în organizarea teritorială din 1968. Astfel, orașul Huedin a făcut parte din plasa Huedin, județul Cluj. Figura 6 – Județul Cluj în anul 1938 Sursa: Enciclopedia României, 1938-1943 Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 18

Pagina 19

• Dinamica populației Având în vedere contextul istoric în cadrul căruia s-a dezvoltat orașul Huedin, analizele comparative pertinente din punct de vedere statistic nu pot urmări evoluțiile zonelor teritorialadministrative, care au cunoscut modificări majore în ultimii 150 de ani (Constituțiile din 1866 și 1923, legile administrative din 1925, 1929, 1936, Constituțiile din 1948, 1952 și 1968 etc.)7. Astfel, analiza demografică din perspectivă istorică se axează pe două paliere: 1. dezvoltarea orașului Huedin ca atare și 2. compararea acesteia cu dezvoltările altor spații urbane relevante în zonă, dintre care Cluj-Napoca, aflat la 50 de kilometri distanță, a avut și are un rol de centru polarizator. Orașul Huedin a cunoscut în a doua jumătate a secolului XIX o dezvoltare foarte bună, populația acestuia sporind în cei 50 de ani cu 120%, o creștere semnificativă pentru acea perioadă, cu mult peste mediile obișnuite ale comunelor și satelor din regiune. Prima jumătate a secolului XX a fost însă martora unor variații relative care au dus la o stagnare de ansamblu și care se explică atât prin contextul politic (Primul Război Mondial, Unirea Principatelor, Marea Criză Economică 1929-1933), cât și prin oscilația numărului de maghiari și evrei din oraș de la un recensământ istoric la altul. A doua jumătate a secolului XX înregistrează din nou o creștere, de aproape 65% între 1941 și 1992. Creșterea se datorează pe de o parte Decretului 770 din 1966, ce plasa avortul în afara legii, și, pe de altă parte, și într-o mai mare măsură, politicii comuniste de industrializare urbană, în măsura în care ultimele decenii dinainte de Revoluție au fost martorele unei urbanizări sporite. Figura 7 – Evoluția istorică a populației în orașul Huedin, 1850-2002 12000 9961 9439 10000 8378 7834 8000 6338 6779 6101 5859 6046 5313 6000 4416 3802 4000 2409 2000 0 1850 1880 1890 1900 1910 1920 1930 1941 1956 1966 1977 1992 2002 Huedin Prelucrare după Varga E. Árpád, Kolozs megye… 8 Din perspectivă etnică, în oraș a existat în mod tradițional o comunitate de maghiari majoritară (90% în 1850), depășită de români în 1977, când procentul acestora ajunsese la 53% și când se manifesta deja fenomenul migrației: a etnicilor maghiari spre Ungaria și, într-o mai mică măsură, a celor germani. Numărul etnicilor români a crescut moderat până în deceniul IV al secolului trecut, apoi această populație a luat amploare în perioada comunistă, rezervându-și un procent pe care îl păstrează și astăzi. Afectată de comunism, evoluția etnicilor maghiari a cunoscut un declin constant, înregistrat și după Revoluție: în anul 2002 în Huedin mai locuiau doar 55% din maximul istoric înregistrat în 1910. O etnie relevantă din punct de vedere tradițional a fost cea a evreilor; chiar și în absența câtorva date statistice, se estimează că aceștia s-au dezvoltat semnificativ până la începutul celui de Al Doilea Război Mondial. În 1930, evreii ocupau 16% din populația totală pentru ca în 1941 7 Pentru detalii, v. Daniela Antonescu, Evoluția reformelor administrativ-teritoriale din România în ultimul secol, pp. 4-9, passim. 8 Varga E. Árpád, Kolozs megye településeinek etnikai (anyanyelvi/nemzetiségi) adatai [Date asupra etnicilor din așezările județului Cluj (limbă maternă / naționalitate)], apud www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002.htm, data ultimei accesări 30.09.2022. Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 19

Pagina 20

să ajungă la doar 2,3%. Existența și evoluția populației rome este mai dificil de urmărit, având în vedere că anumite date lipsesc și, simultan, că populația romă s-a declarat în multe rânduri de etnie română pentru a evita diverse opresiuni politico-sociale (spre exemplu, în 1977, s-au declarat de etnie romă doar 19 persoane, pentru ca în numai 15 ani comunitatea să crească la 762 de persoane). Diversitatea etnică manifestată tradițional în localitatea Huedin are avantajul deschiderii interculturale care, la rândul ei, are un impact demografic semnificativ. În contextul social mai larg, Huedinul se încadrează adecvat între alte localități de același rang, ce au cunoscut o dezvoltare similară a comunităților etnice. Distribuția etnică în Huedin, conform recensămintelor istorice Ucraineni Maghiari Germani Români Slovaci Sârbi Evrei Romi Total 1850 2409 33 2180 4 62 111 * * * 1880 3802 178 3474 69 * * - 1 3 1890 4416 269 3913 59 * * 1 - 3 1900 5313 321 4927 44 * * - - 10 1910 6101 481 5576 28 * * - - 8 1920 5859 516 4144 31 264 * * * * 1930 6338 1147 3810 16 1018 328 2 - 11 1941 6046 673 5169 9 141 45 - - 2 1956 6779 2507 3996 6 128 131 - 2 4 1966 7834 3631 4003 9 5 175 - 4 1 1977 8378 4428 3920 5 1 19 - 1 2 1992 9961 5623 3569 5 - 762 - - 1 2002 9439 5518 3067 3 - 847 1 - 1 * Absență date Prelucrare după Varga E. Árpád, Kolozs megye… Diferențele dintre informațiile disponibile cu privire la evoluția confesională și cele referitoare la evoluțiile comunităților etnice trebuie puse pe seama realităților socio-politice cu care s-a confruntat orașul în ultimul secol și jumătate. În Huedin, a existat în mod tradițional o comunitate de reformați, ce număra 1713 persoane în 1850; aceasta s-a păstrat relativ stabilă de-a lungul anilor, în ciuda variației numărului de maghiari, cu care este în principiu asociată. Cultele greco-catolic și romano-catolic au avut o pondere mai puțin relevantă; interzicerea celui dintâi de către autoritățile comuniste a dus la o diminuare majoră în favoarea cultului ortodox în a doua jumătate a secolului XX, creștinii ortodocși devenind majoritari încă dinainte de Revoluție. Cultul mozaic s-a redus brusc la finalul perioadei interbelice, în baza opresiunii naziste (deportarea din luna mai, 1944). Alte culte (în primul rând evanghelici, unitarieni și armeano-catolici) au avut în localitate o prezență mai modestă, chiar dacă aceasta s-a păstrat constantă. În ciuda oscilațiilor apărute în timp, orașul Huedin prezintă astăzi o diversitate confesională semnificativă, a cărei bază istorică oferă, la fel ca în cazul realităților etnice, un fond demografic deschis la o dezvoltare interculturală, realitate specifică întregii regiuni. Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 20

Pagina 21

Distribuția confesională în Huedin, conform recensămintelor istorice Evanghelici Unitarieni Reformați Ortodocși Romano- catolici catolici Iudaici Greco- Altele 1850 Total 1939 1 44 115 1713 2 2 62 - 1857 2449 - 65 197 2048 7 5 116 11 1869 3283 16 153 334 2460 12 9 299 - 1880 3152 44 136 371 2312 15 31 243 - 1890 3666 55 208 397 2580 14 37 365 10 1900 4482 86 305 463 2834 26 20 745 3 1910 5194 133 412 542 2984 25 19 1073 6 1930 5401 465 772 395 2626 11 15 1026 91 1941 5121 274 555 543 2673 21 28 960 67 1992 9460 5754 169 219 2954 1 8 - 355 2002 9033 5754 121 159 2518 1 3 - 477 Prelucrare după Varga E. Árpád, Kolozs megye… • Evoluția localităților Evoluția spațială a localităților urmează într-un mod natural raportul dintre dinamica populației și dezvoltarea socio-economică a acesteia. În cadrul orașului Huedin s-a propus o extindere de aproximativ 13% a intravilanului, distribuită în mare parte în localitatea de reședință, pe fondul dezvoltării recente a acesteia, și mai puțing semnificativ în satul Bicălatu. Orașul Huedin cuprinde în teritoriul său satul Bicălatu (localitate componentă) care este situată în nord-estul Huedinului, la aproximativ 3 km distanță față de acesta, relația carosabilă asigurânduse prin intermediul drumului comunal DC 134. Satul Bicălatu este o așezare cu caracteristici rurale, care poate fi încadrat în categoria de urban convențional. Prima atestare documentară a Huedinului datează din anul 1332, fiind pomenit sub numele de Hunad, Hunok. Huedinul și zona din jur au fost locuite încă din Antichitate, iar prima așezare identificată este cea de la nord-vest de Huedin, localitatea Bolic, pe dealul numit „Cetatea de pământ” fiind cea mai mare fortificație din zonă, datând din 1200-850 î.Chr. Teritoriul administrativ de astăzi al Huedinului a fost integrat în provincia romană Dacia, aflându-se la doar 12 km de castrul roman Rescului (Bologa), unde s-a ridicat în evul mediu (sec. XIII-XIV) și o cetate, fapt care susține importanța strategică a acestei zone. În 1961, localitatea a fost ridicată la rangul de oraș. La nivelul anului 2011, orașul avea o populație de 9.011 locuitori. Orașul Huedin are o economie cu caracter industrial-agrar, iar activitățile economice prioritare ale teritoriului administrativ Huedin se desfășoară pe mai multe categorii: industriale, depozitare, meșteșuguri, servicii (în intravilan); agrozootehnie (în special în extravilan, dar și intravilan, aferent gospodăriilor proprii); silvicultură (în extravilan). Funcțiile economice ale localității Bicălatu se rezumă la funcția agricolă și de cazare. Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 21

Pagina 22

2.2 Elemente ale cadrului natural • Geologia Caracteristicile substratului geologic intervin decisiv și în echiparea cu infrastructuri a terenurilor, stabilitatea și rezistența acestuia fiind parametrii luați în considerare obligatoriu la orice inițiativă. Totalitatea fenomenelor ce au loc înaintea translării pragului de alunecare și care reprezintă elemente cauzale ale sistemului de alunecare se împart în: potențiale, pregătitoare și declanșatoare sau naturale si antropice. Factorii potențiali sunt grupați în: caracteristici ale substratului geologic, panta versantului, stadiul evoluției (dinamica de ansamblu) acestuia, umiditatea. Regiunea orașului Huedin și parte a U.A.T.-ului analizat prezintă o constituție petrografică și stratigrafică foarte variată. Depresiunea Huedin este construită aproape în exclusivitate pe sedimentar, iar structura geologică este formată din argile, nisipuri, pietrișuri, calcare și strate conglomerate dintre argile, care de altfel predomină în regiune. Figura 8 – Harta geologică din UAT Huedin Planșă proprie, Eco Maps În teritoriu, este prezentă întreaga gamă de formațiuni eocene care se succed de la sud spre nord, fiind constituite din argile vărgate inferioare (Ypresian), argile și calcare, care formează stratele cu Nummulites perforatus (Lutețian), urmate de calcare și argile priaboniane, la care se adaugă, pe Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 22

Pagina 23

dreapta râului Crișul Repede, depozitele oligocene de argile carbonatice, argile, calcare, nisipuri și gresii, urmate de depozite cuaternare de diferite tipuri (Posea, 19789). Prezența depozitelor monoclinale a determinat formarea fronturilor de cuestă. Dintre acestea, putem aminti cel de pe dreapta Văii Crișului Repede, menținut de orizontul de calcar eocen grosier, care se extinde dreapta de la Izvorul Crișului până la Brăișoru (Geografia României, III, 1987 10). Alternanța dintre orizonturile mai rezistente (calcare grosiere și marne) și cele mai friabile (argile vărgate) a favorizat formarea reliefului specific structurilor monoclinale: fronturi de cuestă, succesiuni de fronturi de cuestă, suprafețe structurale și martori de eroziune11. • Relieful Din punctul de vedere al unităților de relief, unitatea administrativ teritorială Huedin se suprapune peste unitățile de relief Depresiunea Huedin, Podișul Paniceni și Depresiunea Almăj-Agrij. În unele surse bibliografice, Podișul Păniceni este tratat împreună cu Depresiunea Huedin, primind astfel diverse denumiri: Podișul Huedin-Păniceni12 Podișul Păniceni și Depresiunea Huedin13, Podișul Huedinului14 etc. Mișcările tectonice rhodanice și valahice, care s-au manifestat mai intens în Munții Apuseni, au determinat pe de o parte antrenarea pe verticală și a Podișului Păniceni, care apare suspendat față de Podișul Someșan, Depresiunea Huedin și Depresiunea Almaș-Agrij, iar pe de alta boltiri locale ale depozitelor, sub formă de cupole, subordonate unui monoclin general15. Acestea din urmă, au fost reliefate de către rețeaua hidrografică sub formă de butoniere, așa cum este în cazul celor de la Leghia, Bica și Dretea, cu precizarea că ultimele două sunt butoniere de obârșie16. În vederea estimării vulnerabilității teritoriului orașului, s-au introdus indicatori geomorfometrici cu rol major (geodeclivitatea, orientarea versanților, hipsometria, densitatea fragmentării, adâncimea fragmentării, utilizarea terenurilor), date geologice, hidrografice, în formate digitale de tip raster. Harta pantelor teritoriului a fost realizată folosind modelul digital de elevație ASTER GDEM (Global Digital Elevation Map) v00317 la o rezoluție spațială de 30 m. Pe Fig. 9. putem observa faptul că valoarea maximă a pantei nu depășește 230, iar localitățile sunt așezate pe zone cu panta cuprinsă între valorile 00 – 230, dar numai o suprafață foarte mică cu valoarea pantei între 150 - 230 cuprinde construcții. Marea majoritate a teritoriului este reprezentată de areale cu panta cuprinsă între valorile 00 – 100. Deoarece teritoriul are o geomorfologie și geologie specifică, cu pante abrupte, arealul devine predispus la diferite riscuri geomorfologice, precum la alunecări de teren și la soil creeping. 9 Posea, Gr. (1978) Podișul Huedin-Păniceni, Studii și cercetări de G.G.G., Seria Geografie, t. XXV, nr.1 10 *** (1983) Geografia României III. Carpații Românești și Depresiunea Transilvaniei (sub redacția D. Oancea, V. Velcea, N. Caloianu, S. Dragomirescu, Gh. Dragu, E. Mihai, Gh. Niculescu, V. Sencu, I. Velcea), Editura Academiei Române, București 11 Roșian, Gh., (2020), Relieful din Depresiunea Transilvaniei, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca 12 *** (1987), Geografia României III. Carpații Românești și Depresiunea Transilvaniei, (sub redacția D. Oancea, Valeria Velcea, N. Caloianu, S. Dragomirescu, Gh. Dragu, Elena Mihai, Gh. Niculescu, V. Sencu, I. Velcea), Editura Academiei Române, București. 13 Pop, Gr. (2001), Depresiunea Transilvaniei, Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj- Napoca. 14 Badea, L. (2006), Unitățile de relief ale României, vol. II, Munții Apuseni și Podișul Transilvaniei, Editura Ars Docendi, București. 15 Mac, I., (1979), Relieful de butoniere din Podișul Huedinului, Studia Universitatis Babeș-Bolyai Cluj-Napoca, Seria Geologie-Geographia, nr. 1. 16 Idem 17 NASA/METI/AIST/Japan Space Systems, and U.S./Japan ASTER Science Team. ASTER global digital elevation model V003, 2018, distributed by NASA EOSDIS Land Processes DAAC, https://doi.org/10.5067/ASTER/ASTGTM.003 Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 23

Pagina 24

Un rezultat al modelării fluviale îndelungate îl reprezintă terasele, în număr de trei, păstrate mai ales pe stânga Crișului Repede și cuprinse altitudinal între 2 – 3 m și 20 – 25 m18 la rândul lor și luncile râurilor sunt bine dezvoltate, primind caracter de șes aluvial, așa cum este în cazul Crișului Repede19. Figura 9 - Harta pantelor Planșă proprie, Eco Maps Cu toate că în Cuaternar a predominat eroziunea, există și depozite formate în urma proceselor de acumulare. S-a remarcat că pe versanții văilor se remarcă existența formelor de relief datorate scurgerii torențiale, a apelor provenite din precipitații cât și a alunecărilor de teren. A doua categorie este specifică versanților în cuprinsul cărora morfodinamica actuală o continuă pe cea anterioară, dar fără să mai fie întrunite condiții pentru geneza acelorași forme de relief (alunecări de tip glimee, văi de deraziune, amfiteatre de deraziune, forme de solifluxiune etc.) ele fiind doar remodelate de către procesele actuale. Modificarea proprietăților fizico-mecanice ale rocilor în timp geologic sau chiar mai scurt, prin alterare, conduce la modificarea stării de stabilitate. Rocile poroase, puțin corozive, bogate în coloizi și care au în interiorul lor o serie de crăpături, ce favorizează pătrunderea apei, sunt cele mai favorabile alunecărilor. Din această categorie fac parte argilele și marnele. Alternanța acestor roci cu altele determină, de asemenea, un potențial ridicat pentru alunecări. 18 Posea, Gr. (1978), Podișul Huedin-Păniceni, Studii și cercetări de G. G. G., Seria Geografie, t. XXV, nr. 1 19 Horvath, Cs. (2008), Studiul lacurilor de acumulare din bazinul superior al Crișului Repede, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 24

Pagina 25

Relieful structural este prezent sub formă de: cueste (așa cum este cea de pe dreapta Văii Crișului Repede), suprafețe structurale, văi subsecvente, văi consecvente și alte forme specifice. Pe suprafața fronturilor de cuestă, datorită modelării torențiale, se dezvoltă pâlnii cataclinale, așa cum sunt cele de pe versantul drept al Văii Crișului Repede. Astfel prezența unor defilee, la ieșirea Crișului Repede și a Călatei din Depresiunea Huedin, a determinat ca adâncirea râurilor să nu fie una considerabilă, motiv pentru care acesta este suspendată, comparativ cu Depresiunea Almaș-Agrij, situată la nord și drenată de râuri care se raportează la nivelul de bază mult mai dinamic, al Someșului de la Jibou20. • Solurile Prezentarea solurilor pentru U.A.T. Huedin a fost realizată după Sistemul de Clasificare FAO/UNESCO și după Sistemul Român de Clasificare a Solurilor. Baza de date utilizată este reprezentată de Harta solurilor, la scara 1:200.000 (Institutul de Cercetări pentru Pedologie și Agrochimie, București, 1994). Zona este dominată de argiluvisoluri, mai ales de brune luvice formate pe luturi și pe versanți slab înclinați, apar însă și molisoluri. Figura 10 – Profil de sol Foto teren, Eco Maps Se remarcă și redzinele pe calcare, dar specifice sunt și solurile brun roșcate, brun roșcate luvice și subtipul rodic (al solurilor brune și brune luvice) formate pe argilele roșii paleogene din depresiunile Huedin și Almaș. 20 Roșian, Gh., (2020), Relieful din Depresiunea Transilvaniei, Editura Presa Univeristară Clujeană, Cluj-Napoca Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 25

Pagina 26

Figura 11 – Profil de sol Foto teren, Eco Maps O întindere mare au și solurile negre clinohidromorfe, regosolurile și erodisolurile, dezvoltate pe versanți (Posea, 200621). Solurile brune eu-mezobazice formate pe roci bogate în minerale (calcare, conglomerate, gresii) sunt favorabile dezvoltării arboretelor de fag, paltin și frasin pe versanții umbriți, iar arboretele de gorun, tei și jugastru apar pe versanții însoriți. Figura 12 - Profil de sol 21 Posea, Gr. (2006) Geografia fizică a României. Partea a II-a, Editura Fundației România de Mâine, București Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 26

Pagina 27

Foto teren, Eco Maps Figura 13 – Harta solurilor în U.A.T. Huedin Planșă proprie, Eco Maps Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 27

Pagina 28

• Hidrografia Rețeaua hidrografică care străbate teritoriul administrativ al Huedinului cuprinde râul Crișul Repede cu afluenții săi și pârâul Dragna, un afluent al Almașului. Crișul Repede (cod cadastral III – 1.44) izvorăște de la altitudinea de 710 m dintr-o zonă deluroasă, de pe extremitatea estică a Depresiunii Huedin, din apropierea localității Izvoru Crișului. Râul are o lungime de 171 km pe teritoriul României, panta medie de 3‰ și un coeficient de sinuozitate de 1,47, iar suprafața bazinului colector este de 2986 km2 . 9 Colectează 36 de afluenți, dintre care cei mai important sunt Călata, Săcuieu/ Henț (L = 31 km, S = 226 km2 ), Drăgan (L = 42 km, S = 254 km2), Iad (L = 46 km, S = 220 km2), Peța, Corhana (L = 38 km, S = 418 km2). Crișul Repede are o importanță deosebită în ce privește legătura, peste Munții Apuseni, cu vestul țării și este singurul râu transversal peste acești munți. Acest râu a deschis un important drum, prin defileul de la Ciucea - Vadu Crișului, între Transilvania și Oradea (Posea, 200622). Crișul Repede traversează orașul Huedin pe direcția est-vest, iar în cadrul intravilanului primește ca afluent de pe partea stângă pârâul Domoș, care îi dublează debitul. Afluentul principal al Crișului Repede este râul Călata, aceasta având o lungime de 33 km, drenând o mare pare din suprafața depresiunii. Partea de nord a extravilanului este străbătută de pârâul Dorognea care izvorăște în apropiere de vârful Fârța, fiind un afluent de dreapta al Almașului. În următorul tabel sunt prezentate cursurile de apă și codurile lor cadastrale în vederea încadrării teritoriale a rețelei hidrografice la nivel național. Pe Fig. 14. Se poate observa rețeaua hidrografică a zonei. Cursurile de apă și codurile cadastrale Denumire bazin Confluență bazin Ordin Cod Dragna Jebuc 3 II_1.48.2... Martin Babiu 4 II_1.48.3.1.. Crișul Repede Călata 2 III_1.44.... Crișul Repede Domoș 2 III_1.44.... Domoș Călata 3 III_1.44.2... Baza de date GIS Regimul de scurgere este de tip carpatic transilvan, cu ape mari timpurii de primăvară, care durează 1-2 luni (martie-aprilie), viituri la începutul verii, ape relativ mici în intervalul iulienoiembrie, viituri în perioada de toamnă (cu o frecvență de 30-45%), ape mici de durată lungă în perioada rece a anului și cu alimentare pluvio-nivală și subteran moderată. Apele subterane sunt cantonate în porii, fisurile și în golurile rocilor, fiind determinate de caracteristicile substratului geologico-morfologic, rolul predominant revenind proprietăților fizicochimice ale rocilor, proprietăți care le conferă caracterul de strate acvifere23. Cantitatea de apă infiltrată depinde de o serie de factori naturali și antropici: coeficientul de permeabilitate al rocilor, durata și intensitatea precipitațiilor, declivitatea terenului, gradul de afânare 22 Posea, Gr. (2006) Geografia fizică a României. Partea a II-a, Editura Fundației România de Mâine, București 23 Pascu, A., (1987), Apele subterane din România, București Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 28

Pagina 29

al solului, temperatura apei și a solului, gradul de acoperire al terenurilor cu vegetație și natura acesteia, intervențiile antropice de ameliorație24. Apele freatice în partea joasă a Depresiunii Huedin, datorită cantității aproape total reduse a pietrișurilor și dominării argilelor, pânza freatică este superficială. Apele freatice sunt situate în orizonturile superioare ale scoarței terestre (depozite de luncă, terase, conuri de dejecție), având legături directe cu apele de suprafață și precipitațiile atmosferice. Adâncimea stratului freatic este de 1,7-2,8 m în zonele de luncă, iar în sectoarele de terasă ajunge până la 6-8 m. În ceea ce privește oscilațiile de nivel ale apelor freatice din zona de luncă, nivelul maxim se produce cel mai frecvent în intervalul mai-iunie, în concordanță directă cu perioada de topire a zăpezilor și de scurgere maximă a râului Crișul Repede. Nivelele cele mai scăzute se suprapun intervalului august-octombrie, datorită precipitațiilor reduse și evaporației intense. Apele de adâncime, care, totuși, prin prezența unor strate de calcar și chiar a unor strate conglomeratice, între argilele eocene și oligocene, permit cantonarea unor pânze de apă în rețele acvifere locale, ele fiind lipsite în general de strate acvifere de adâncime. Figura 14 - Harta rețelei hidrografice în U.A.T. Huedin Planșă proprie, Eco Maps 24 *** (2014) Monografia orașului Huedin Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 29

Pagina 30

Regiunea studiată este săracă sub aspectul apelor freatice și mai ales sub aspectul celor de adâncime. Adâncimea mică a stratului freatic a frânat, prin anii 1960, dezvoltarea orașului, fiind principala cauză a refuzării unei fabrici de osii și burghiuri, repartiție dată ulterior localității Balș din Oltenia25,26. • Clima Caracteristicile climatice (analizate în mod special pe formațiunile de suprafață din perioada Cuaternarului) de pe teritoriul administrativ al Municipiului Huedin, județul Cluj. Temperatura medie anuală în zona Huedin are valori cuprinse între 7,5º C și 8,5º C, iar media anuală a cantităților de precipitații variază între 700-800 mm. Cele mai scăzute valori de temperatură se înregistrează în lunile de iarnă, iar valorile maxime se înregistrează în lunile de vară. Temperatura medie anuală scade o dată cu creșterea altitudinii, astfel că în zona depresionară se înregistrează 7,9º C, iar înspre zona montană la 1800 metri altitudine se ajunge la 1º C. Analiza diferențelor dintre cele mai mari și cele mai scăzute valori ale temperaturii aerului înregistrate pe parcursul unui an, ajută la evidențierea contrastelor termice dintre iarnă și vară. Variațiile amplitudinilor termice sunt determinate de circulația maselor de aer, de altitudinea locului, de fragmentarea reliefului, de orientarea versanților și de condițiile locale geografice. O dată cu scăderea altitudinii, valorile amplitudinale termice pe parcursul unui an cresc și se ajunge ca la Huedin amplitudinea să fie de 22,2 0C, iar în munții Vlădeasa la 1.800 metri de 16,9 0C. Cele mai reduse temperaturi s-au înregistrat datorită invaziei aerului rece continental polar sau arctic trimis de către dorsalele Anticiclonului Est-European sau Scandinav. Elementul cel mai reprezentativ din punct de vedere termic pentru Depresiunea Huedin este frecvența inversiunilor termice din anotimpul rece. Amplitudinea termică medie anuală este de 23,6º C. În aceste condiții în Vlădeasa la 1.800 metri altitudine sa înregistrat o minimă de -30 grade C în 16.01.1963, iar în aria depresionară la Huedin, minima a fost de -26,3 grade C în 13.01.1985. Data medie a primului îngheț de toamnă este în jur de 15 octombrie (cel mai timpuriu în data de 2 și cel mai târziu în 31 a lunii). Data medie a ultimului îngheț, cel de primăvară este 21 aprilie, dar au fost ani când la Huedin ultimul îngheț s-a produs în 13 mai. Durata medie a zilelor cu îngheț este așadar de aproximativ 130-140 pe an. Brumele târzii se prelungesc aproximativ până în prima decadă a lunii mai, în funcție de invazia aerului polar și de “scurgerea” aerului rece de pe masivul Vlădeasa, astfel pomile fructiferi numai sporadic apar în vatra Depresiunii Huedin27. Durata de strălucire a Soarelui, medie și anuală, este importantă prin faptul că influențează evoluția regimului de lumină și căldură, etajarea învelișului biopedogeografic. În luna decembrie Soarele strălucește 66,7 ore, iar în luna iulie 277,2 ore, iar media anuală este de 2.082,7 ore în zona depresionară a microregiunii, iar în zona înaltă din munții Vlădeasa, Soarele strălucește 73,3 ore în decembrie, 184,6 ore în iulie, iar media anuală este de 1.487 ore. Cantitățile medii lunare și anuale de precipitații înregistrează diferențe în funcție de altitudine. La Huedin se înregistrează cantitatea medie minimă lunară de precipitații în luna februarie de 25,6 mm, iar maximul în luna iunie de 95,4 mm, iar cantitatea medie anuală este de 596,7 mm. În arealul Vlădesei minima lunară este de 60,5 mm în luna martie, cantitatea maximă în luna iunie de 174 mm, iar cantitatea anuală este de 1151,3 mm28. 25 *** (2014) Monografia orașului Huedin 26 Perțea, A., (2005), Modelul de dezvoltare economico-socială a Depresiunii Huedin. Lucrare de diplomă susținută la Facultatea de Geografie din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca 27 Savu, A. (1980) Depresiunea Transilvaniei (Regionarea fizico-geografică) puncte de vedere, Geografia României, vol. III, Carpații Românești și Depresiunea Transilvaniei, Editura Academiei Republicii Socialiste România 28 Gaceu, O. (2012), Clima și riscurile climatice din Munții Bihor și Vlădeasa, Editura Universității din Oradea, Oradea Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 30

Pagina 31

• Schimbările climatice Schimbările climatice reprezintă o actualitate: temperaturile cresc, tiparele precipitațiilor se schimbă, ghețarii și zăpada se topesc, iar nivelul mediu global al mărilor crește. Ne așteptăm ca aceste schimbări să continue, iar condițiile meteorologice extreme care conduc la riscuri de genul inundațiilor și a secetei să devină mai frecvente și intensitatea lor să sporească. Impactul asupra naturii, a economiei și a sănătății noastre, asemeni vulnerabilității acestora variază în funcție de regiune și teritoriu, precum și de sectorul economic afectat. Schimbările climatice reprezintă cea mai mare amenințare și provocare mondială cu care se confruntă omenirea. Producerea energiei electrice și termice, respectiv sectorul transportului sunt responsabile de peste 80% de emisia gazelor cu efect de seră. În ultimii 150 de ani, temperatura medie a crescut cu 0,8ºC în general și cu aproximativ 1 ºC în Europa. În lipsa limitării globale a emisiilor, IPCC29 se așteaptă ca temperaturile globale să crească cu 1,8 până la 4,0 ºC până în 2100. Încălzirea globală provoacă numeroase schimbări în diferite regiuni ale lumii, precum creșterea frecvenței și a gravității furtunilor, uraganelor, inundațiilor, alunecărilor de teren, secetelor, frig extreme, incendiilor forestiere, creșterea nivelului mării, topirea calotei glaciare și a ghețarilor montani și pierderea biodiversității. Temperatura medie anuală pe glob a crescut de la 14oC în anul 1880, la 15oC în anul 1980, iar previziunile pentru anul 2050 sunt de minimum 17oC, până la maxim 20oC30. În 4 noiembrie 2016 a intrat în vigoare Acordul de la Paris, care este primul document cu caracter universal în domeniul schimbărilor climatice, care impune obligații juridice pentru limitarea creșterii temperaturii medii globale sub 2 ºC, comparativ cu nivelurile preindustriale. La cea mai recentă Conferință a Părților la UNFCCC (COP26) au fost asumate noi angajamente suplimentare (limitarea încălzirii globale la 1,5 ºC), deoarece măsurile anterioare s-au dovedit insuficiente. România contribuie la schimbările climatice prin emisiile sale de gaze cu efect de seră, în ciuda scăderii semnificative a emisiilor de gaze cu efect de seră. Sectorul agricol reprezintă sectorul dominant din economia României și este cel mai vulnerabil la schimbările climatice. La fel, și sectorul apei este vulnerabil la încălzirea globală, ceea ce a conduce la schimbări legate de precipitații și de tiparele de apariție a inundațiilor și secetelor. În România, anul 2015 a fost cel mai cald an. În perioada 2012-2017, abaterile termice anuale au fost mai mari cu 1,5 ºC față de media multianuală din perioada 1961-1990. În 2005, România a fost afectată de inundații care au provocat 76 de morți și daune ale proprietăților. Dacă Pământul se va încălzi cu 4 oC, impactul încălzirii globale va avea efecte dezastruoase asupra României, conducând la fenomene meteorologice extreme. În ultimii 15-20 de ani tranziția de la iarnă la vară s-a scurtat tot mai mult, în luna mai deja putându-se vorbi de temperaturi de vară. În luna martie uneori mai apar manifestări tardive ale iernii, cu ninsori moderate și temperaturi scăzute, foarte rar acest lucru întâmplându-se și în prima parte a lunii aprilie31. Rezultatele au relevat, în general, pentru următoarele decenii o intensificare a schimbărilor climatice și pe teritoriul zonei analizate. Odată cu tendința de creștere a temperaturii aerului, statistic, primăvara se declanșează mai repede iar vara durează mai mult, extinzându-se spre toamnă. Pentru viitorul apropiat (perioada anilor 2021-2050), la nivelul României, rezultatele modelelor climatice analizate indică o creștere medie a temperaturii lunare în cea mai caldă lună a anului de până la aproape de 4 ° C în cel mai pesimist scenariu (SSP2 RCP 8.5).32. 29 https://www.ipcc.ch/srccl/ 30 http://www.ipcc.ch 31 Croitoru A.E., (2014), Final report of the project Extreme weather events in Romania: heatwaves. Features, causes, impact (grant GTC-34025). 32 Bojariu R., Chițu Z., Dascălu SI, Gothard M, Velea L, Cică R, Burcea S, Dumitrescu A, Marin L, Crăciunescu V S, Mătreață M, Ahihaiesei V, Irasoc A., Niță A, Bîrsan M-V, (2021): Schimbările climatice – de la bazele fizice la riscuri și adaptare. Ediție revăzută și adaugită. Editura Printech, București. Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 31

Pagina 32

În vederea stopării distrugerii biodiversității, trebuie reduse în mod semnificativ emisiile globale de gaze cu efect de seră. Principalele surse ale gazelor cu efect de seră sunt: arderea combustibililor fosili, schimbarea utilizării terenurilor (defrișări), depozitarea pe sol și incinerarea deșeurilor, manipularea apei uzate și utilizarea gazelor industriale fluorurate. La nivel național, cât și la nivel local, pe teritoriul U.A.T. Huedin, poate fi observată tendința de creștere a temperaturii medii anuale. Totodată, în ultimii ani s-au intensificat ploile cu caracter torențial și a crescut media anuală a zilelor secetoase. Dintre sectoarele economiei, agricultura este cea mai expusă la impactul creșterii temperaturilor medii globale, astfel fluctuațiile anotimpurilor perturbă ciclurile agricole, iar schimbarea regimului de precipitații și fenomenele meteorologice extreme provoacă pagube majore. Având în vedere faptul că terenurile agricole și pădurile ocupă cea mai mare partea a zonei U.A.T. Huedin și deoarece agricultura joacă cel mai important rol în economia orașului, efectele mai sus amintite asupra agriculturii influențează randamentul și calitatea economiei locale, conducând la scăderea producției agricole. Suprafața de culturi afectată de fenomene meteo periculoase a fost de 74,45 ha. Schimbările climatice, manifestate prin valuri de căldură, zile friguroase, fenomene meteorologice extreme etc. au efecte negative și asupra sănătății. Aceste efecte pot fi amplificate de alți factori de stres (expunerea la smog). Expunerea pe termen lung la smog poate agrava o serie de afecțiuni, precum bronhopneumopatia cronica obstructivă. În vederea prevenirii apariției efectelor negative asupra sănătății cauzate de evenimentele meteorologice extreme, este nevoie de elaborarea unor măsuri pe care trebuie să le adopte autoritățile locale pentru a diminua efectele fenomenelor meteorologice extreme asupra populației. Cercetările efectuate în ultimii ani au arătat că temperaturile ridicate cresc nivelul de stres, în timp ce vremea rece favorizează apariția problemelor pulmonare. Trecerile de la cald la rece pot acutiza problemele latente ale organismului, mai ales la vârstnici, dar și la tineri, iar suferințele cronice sunt amplificate. Ploaia, cerul înnorat și schimbările atmosferice specifice toamnei produc modificări chimice și la nivel cerebral, de aceea unele persoane sunt mai nervoase în această perioadă Încălzirea globală afectează în mod direct și concret România și duce la apariția valurilor de căldură intensă sau a fenomenelor meteorologice extreme (inundații datorate ploilor abundente, intensificări de vânt). Acestea vor avea ca consecință creșterea pe termen scurt a numărului de decese și acutizarea unor afecțiuni cronice sau apariția unor afecțiuni induse de vectori. Modificările atmosferice la nivel macro se răsfrâng eventual către fiecare regiune în parte, prin urmare, propunerile din cadrul raportului de mobilitate urbană33 sunt menite să diminueze efectele nocive asociate cu transporturile rutiere. Verile foarte calde care au afectat țara noastră în ultimul deceniu au evidențiat impactul stresului termic asupra populației afectate. Zonele cele mai afectate de valurile de căldură sunt mai ales cele urbane, în care zonele verzi s-au diminuat, iar construcțiile duc la absorbția intensă a radiației solare și aceasta este eliberată noaptea. Totodată, în marile orașe apare insula de căldură urbană, care provoacă stres termic locuitorilor. La fel, și transportul urban contribuie la aceste efecte. Inundațiile au efecte serioase asupra sănătății psihice și fizice a populației; în general, populația săracă este mai vulnerabilă. Pentru bazinul hidrografic Crișul Repede, dezvoltat pe fondul climatului temperat continental cu influențe oceanice, cele mai specifice riscuri climatice sunt: precipitațiile abundente, bruma, grindina, orajele (fulgerele însoțite de tunete) și intensificările de vânt. 33 (2020) Planul de mobilitate urbană durabilă al orașului Huedin și a zonei sale funcționale pentru perioada 2020-2035 Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 32

Pagina 33

Figura 15 - Harta benzilor de inundabilitate cu probabilitatea de 1% în contextul schimbărilor climatice Prelucrare după https://harticiclul2.inundatii.ro Din cauza schimbării climatice, cantitățile medii de precipitații caracteristice verii se vor reduce în deceniile care urmează, ceea ce va afecta și potențialul de generare al hidroenergiei, gestionarea resurselor de apă și agricultura, astfel devine necesară adaptarea la schimbările climatice împreună cu eforturile de atenuare. La nivelul unității administrativ teritoriale Huedin hărțile de risc la inundații calculate pentru probabilitatea de producere de 1% evidențiază o suprafață afectată de 269 ha, iar în condițiile amplificării fenomenului de schimbare climatică suprafața afectată de inundații ar crește la 296 ha. • Vegetația Vegetația teritoriului administrativ al orașului Huedin este cea specifică zonei de dealuri, unde predomină elementele central europene. Vegetația lemnoasă, prezentă exclusiv numai pe partea dreaptă a Crișului Repede, este reprezentată prin pădurile de foioase: gorunul (Quercus petraea), carpenul (Carpinus betulus), cerul (Quercus cerris), fagul (Fagus silvatica), stejarul (Quercus robur). Apar și alte specii de arbori, între care: paltinul de câmp (Acer platanoides), jugastrul (Acer campestre), cireșul păsăresc (Cerasus avium), teiul pucios (Tilia cordata), la care se adaugă, în locurile mai umede, frasinul (Fraxinus excelsior). Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 33

Pagina 34

În categoria arbuștilor se remarcă: alunul (Corylus avellana), sângerul (Cornus sanguinea), lemnul câinesc (Ligustrum vulgarae), păducelul (Crataegus monogyna), măceșul comun (Rosa canina), porumbarul (Prunus spinosa). De-a lungul Crișului Repede și a micilor săi afluenți se întâlnesc petice de zăvoaie de esență moale, constituite în general din: răchita albă (Salix alba), răchita comună (Salix fragilis), plopul alb (Populus alba). În zonele cu exces de umiditate se dezvoltă o vegetație palustră, alcătuită din asociații de ierburi înalte-trestișuri, păpurișuri, rogozișuri și o vegetație de pipirig. • Fauna Condițiile edifice, relative uniforme și mobilitatea accentuată face ca fauna să fie relativ uniformă, fără a exista o zonalitate. Dintre speciile cinegetice, pe teritoriul UAT-ului viețuiesc: iepurele, vulpea, mistrețul, lupul, căprioara, viezurele și veverița, dihorul, șoarecele de casă, șobolanul, cârtița, ariciul, nevăstuica, iar speciile de păsări predominante sunt: vrabia de casă, vrabia de câmp, rândunica, cucul, porumbelul, turturica, cioara neagra, sturzul, barza, buha, pupăza, coțofana, ciocănitoarea, fazanul, șorecarul comun, uliul porumbar și mierla. De asemenea, sunt prezente numeroase reptile și amfibieni specifice arealului pădurilor de foioase și fânețelor: braosca, brotăcelul, braosca râioasă, salamandra pătată, șarpele de apă. Fauna acvatică este reprezentată prin clean, porcușor, plătica, mreană, iar dintre crustaceele acvatice este prezent racul. • Arii naturale protejate Pe teritoriul comunei nu sunt arii naturale protejate declarate. Următoarele categorii de suprafețe naturale sunt vizate pentru protecție în cadrul PUG: - Pădurile; - Cursurile de apă: - cadastrate (peste 5 km lungime), câte 15 m pe ambele maluri; necadastrate (sub 5 km lungime), câte 5 m pe ambele maluri. Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 34

Pagina 35

2.3 Relații în teritoriu și optimizarea acestora Relațiile orașului Huedin cu teritoriile administrative mai vaste din care face parte (la nivelul județului Cluj, la nivelul întregii țări, dar și în cadrul asociațiilor de dezvoltare intercomunitară la care a aderat) urmează traseul firesc al aplicării documentațiilor din cadrul planurilor național și județean, și implicit adecvarea deciziilor administrației locale la hotărârile asociațiilor microregionale. Astfel, amenajarea teritoriului orașului Huedin trebuie să aibă un caracter integrativ, să continue și să țină seamă la nivel local de deciziile legate de amenajările macroteritoriale, coroborând planurile de dezvoltare locală cu dezvoltarea ce survine atât la nivelul județului Cluj, cât și la nivel național. Simultan cu aceasta, relația cu asociațiile trebuie să fie una de dezvoltare sustenabilă și corelativă, având la bază scopurile și interesele comune societale și economice. • Implicații directe în modul de amenajare a teritoriului și de dezvoltare a orașului Corelația cu alte planuri și programe Denumirea Implicații directe în modul de amenajare a teritoriului și de dezvoltare documentației PATN Secțiunea I – Aeroport existent în apropiere: Cluj Napoca Rețele de transport, Linie de cale ferată de interes local, pe trasee noi: Zalău – Legea nr. 363/2006,106/2019 Huedin; În apropierea rețelei transeuropene de transport rutier: TEN R PATN Secțiunea a II-a – Zonă cu disfuncționalități mari în alimentarea cu apă și/sau Apa, Legea nr.171/1997 și canalizare, care necesită lucrări hidroedilitare de reabilitare și 20/2006 dezvoltare PATN Secțiunea a III-a – UAT cu concentrare foarte mare a patrimoniului construit cu Zone protejate, valoare culturală de interes național Legea nr. 5/2000, 60/2017 Localitate de rang III – localitate urbană PATN Secțiunea a IV-a - Localități de rang V – sate Rețeaua de localități, (vezi “Elemente și nivel de dotare ale localităților”) Legea nr. 351/2001, 308/2006, 100/2007, 106/2010, 90/2019 PATN Secțiunea a V-a - Zone Intensitatea seismică pe scara MSK în zona 6, cu perioada de risc natural, medie de revenire la cca. 100 ani. Legea nr. 575/2001 Cantitatea maximă de precipitații căzută în 24 de ore, în perioada 1901-1997: sub 100 mm. PATN Secțiunea a VIII-a – UAT menționat în PATN, secțiunea VIII, cu concentrare mare de resurse naturale și antropice, cu probleme ale infrstructurii Zone cu resurse turistice, turistice. Ordonanța de urgență nr. 142/2008 și Legea nr. 190/2009 Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 35

Pagina 36

Figura 16 - Secțiunea I - Rețele de transport Figura 17 – Secțiunea a II a - Apa Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 36

Pagina 37

Figura 18 – Secțiunea a III – a – Zone Protejate Orașul nu apare menționat în Secțiunea a III a ca având zone naturale protejate, dar este menționat drept UAT cu concentrare foarte mare a patrimoniului construit cu valoare culturală de interes național. Pe teritoriul orașului nu există monumente ale naturii, rezervații naturale, parcuri naturale sau parcuri naționale care sa fie protejate prin lege. Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 37

Pagina 38

Figura 19 – Secțiunea a IV – a – Rețeaua de localități Conform legii nr. 351 / 2001, în vederea unei desfășurări coerente și aplicate a activităților de administrare la nivelul orașului, Huedin trebuie să fie dotată cu o serie de imobile și sedii specifice la nivelul orașului (localități de rang III) și, respectiv, la nivelul fiecărei localități aparținătoare cu peste 200 de locuitori sau sub 200 de locuitori, dar aflată la o distanță mai mare de 3-5 km de un sat (localități de rang V). • Elemente și nivel de dotare ale localităților urbane de rangul III (conform legii nr. 351 / 2001) – orașe - primărie, judecătorie, parchet, tribunal, notariat, sedii pentru diferite asociații; - învățământ preșcolar, primar, gimnazial, liceal; - spital general sau secție-spital, maternitate, dispensar policlinic, stație de salvare, creșă, farmacie, cămin de bătrâni; - casă de cultură, cinematograf, bibliotecă publică, muzee, sală de expoziții, club etc. - magazine universale și magazine specializate, piață agroalimentară; - hotel de două stele cu minimum 50 de locuri; - sucursale sau filiale de bănci, instituții de credit și societăți de asigurare, C.E.C.; - terenuri, eventual stadion mic, săli de sport, eventual pentru competiții locale, grădini publice și alte spații verzi amenajate; - serviciu de protecție a mediului; - rețele de alimentare cu apă, sistem colector de canalizare, stație de epurare; - lăcaș de cult; - autogară, eventual gară, poștă, centrală telefonică; - sedii de poliție și de jandarmerie. • Elemente și nivel de dotare a localităților rurale de rangul V (conform legii nr. 351 / 2001) – sate cu peste 200 locuitori sau sate sub 200 locuitori la distanță mai mare de 3 – 5 km față de un sat cu astfel de dotări - școală primară și gimnazială; - punct sanitar; - magazin pentru comerț alimentar și nealimentar. Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 38

Pagina 39

Figura 20 – Secțiunea a V – a – Zone de risc natural Conform Secțiunii a V-a, UAT-ul apare menționat ca fiind afectat de alunecări de teren reactivate, cu un potențial mediu de producere. Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 39

Pagina 40

• Conceptul Strategic de Dezvoltare Teritorială România 2030 are următoarele obiective: - Valorificarea periferialității ; - Racordarea la rețeaua de poli și coridoare de dezvoltare; - Structurarea și dezvoltarea echilibrată a rețelei de localități; - Afirmarea solidarității urban-rural; - Dezvoltarea rrală; - Creșterea competitivității teritoariale; - Protejarea dezvoltarea și valorificarea patrimoniului natural și cultural. • Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030 contribuie la implementarea Agendei 2030, prin abordarea obiectivelor globale pentru dezvoltare durabilă în context național, fiind ghidată de valorile și interesele României. Prin Planul de Acțiune se asigură elementele necesare pentru a susține posibile recomandări de revizuire a țintelor SNDDR 2030 pe parcursul implementării, ca rezultat al elavluărilor intermediare. • Prevederi cuprinse în Strategia de Dezvoltare Teritorială a României 2016-2035: - Viziunea de dezvoltare a teritoriului național; - Asigurarea unei echipări adecvate a teritoriului; - Creșterea calității vieții locuitorilor prin asigurarea unor spații de calitate; - Creșterea atractivității zonelor rurale și valorificarea potențialului unic și specific de dezvoltare; - Protejarea patrimoniului natural și cultural; - Conectarea la rețeaua de transport trans-europeană. • Prevederi cuprinse în Planul de Dezvoltare Regională Nord-Vest 2021-2027 În acest document de planificare elaborat la nivel regional au fost formulate obiective, priorități și acțiuni specifice de dezvoltare. Au fost formulate cinci obiective specifice: - Economie competitivă bazată pe inovare și digitalizare; - Capital uman și social dezvoltat; - Cadru de viață sustenabil, autentic și atractiv; - Mediu natural valorificat responsabil; - Conectivitate fizică și digitală ridicată. Dintre direcțiile de acțiune evidențiate în strategie, relevante pentru planul comunei sunt: - Dezvoltarea zonelor rurale și creșterea calității vieții în mediul rural, prin echiparea cu infrastructură și dotări; - Protejarea și valorificarea patrimoniului antropic; - Protejarea și valorificarea patrimoniului natural, a biodiversității și dezvoltarea infrastructurii verzi; - Creșterea rezilienței la hazarduri naturale și schimbări climatice; - Reducerea poluării, ameliorarea și monitorizarea calității factorilor de mediu; - Promovarea utilizării sustenabile a resurselor energetice și valorificarea surselor de energie regenerabilă; - Modernizarea și dezvoltarea sistemelor de management al apelor, apelor uzate și deșeurilor. Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 40

Pagina 41

• Relații cu exteriorul Orașul Huedin este situat în partea vestică a județului Cluj, fiind o unitate administrativteritorială parte a județului Cluj (încadrat în categoria regiunilor NUTS 3), care face parte din regiunea de dezvoltare Nord-Vest (NUTS 2) și din regiunea istorică a Transilvaniei. Huedinul este cel mai mic centru urban din județul Cluj (9280 de locuitori la 1 ianuarie 2022) și singurul situat în partea de vest acestuia, celelalte patru centre urbane, toate municipii, aflându-se în partea de sud-est (Turda și Câmpia Turzii) și respectiv nord-est (Dej și Gherla) a reședinței de județ. Un element caracteristic al acestuia îl reprezintă poziționarea sa în raport cu alte orașe din județele Cluj, Alba, Bihor și Sălaj. Cele mai apropiate centre urbane se află la o distanță considerabilă (Cluj-Napoca – 53 km; Zalău – 62 km; Șimleu Silvaniei – 77 km; Aleșd – 63 km; Beiuș – 95 km; și Câmpeni – 98 km), fapt ce demonstrează că Huedinul polarizează implicit o zonă rurală extinsă în toate cele patru direcții cardinale, zonele submontane ale Munților Apuseni și depresiunea AlmașAgrij primând în cadrul acestei ecuații. În ceea ce privește integrarea transportului de marfă și călători pe cale rutieră, orașul Huedinul se află pe axa de transport Cluj-Napoca–Oradea, DN1/E60, element ce îi certifică rolul privilegiat pe care l-a avut în perioadele medievală și premodernă. Acest traseu îl leagă în primul rând de cele două centre urbane mari, deschizându-i o perspectivă de integrare bună la nivel național și centraleuropean. Cea mai apropiată autostradă (Autostrada A3 Transilvania) se află la 35 de km de oraș, în direcția est. Prin Huedin trece Magistrala CFR 300 București-Oradea, ce se continuă pe ruta OradeaBudapesta (Keleti), orașul fiind astfel bine conectat din punct de vedere feroviar. Cele mai apropiate aeroporturi sunt Aeroportul Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca (58 km) și Aeroportul Internațional Oradea (105 km). Coordonatele geografice ale orașului Huedin sunt 46º52' latitudine nordică și 23˚ 02' longitudine estică. Distanța dintre orașul Huedin și municipii (km) Cluj-Napoca Zalău Turda Oradea Huedin 53 62 87 105 Distanța dintre orașul Huedin și orașe (km) Șimleu Aleșd Câmpeni Abrud Silvaniei Huedin 63 98 69 111 Distanța dintre orașul Huedin și reședințele de comună învecinate (km) Izvoru Sâncraiu Almașu (Sj) Fildu (Sj) Poieni (Cj) Crișului (Cj) (Cj) Huedin 15 9 16 6 8 Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 41

Pagina 42

• Relații în teritoriul administrativ Accesul pe cale rutieră se realizează în principal prin intermediul DN1/E60, ce traversează teritoriul administrativ al orașului de la est la vest. Starea drumului este bună, acesta reprezentând un element cheie pe axa de transport Cluj-Napoca–Oradea. La DN1 se adaugă, în ceea ce privește rețeaua de transport de interes local, DN1G Huedin-Jibou și DN1R Huedin-Albac, ambele pe direcția nordsud. Profilul rutier este completat de DC134, în lungime de 6 km, ce leagă localitatea de reședință de satul Bicălatu, în direcția nord-est și, pe o scurtă distanță în teritoriul administrativ al orașului, de DC124, în lungime de 5 km, Huedin-Horlacea. Figura 21 – Harta căilor principale de comunicație în Huedin Planșă proprie, Eco Maps • Optimizarea relațiilor în teritoriu Pentru a putea optimiza relațiile în teritoriu, orașul are nevoie de proiecte capabile de a atrage și a utiliza cu folos, în investiții de largă perspectivă, fondurile europene. Acest portofoliu de proiecte nuanțat și interrelaționat în scopurile și destinațiile lor ar trebui să fie cuprins în strategia de dezvoltare a localității, microregiunii, zonei sau regiunii respective. Aceasta deoarece, dacă este științific fundamentată, strategia va conține toate necesitățile spațiului analizat, toate măsurile necesare eliminării disfuncțiilor și armonizării dezideratelor. Orașul Huedin are aprobată Strategia de Dezvoltare Locală pentru perioada 2021-2027, care cuprinde următoarele direcții strategice: 1. Dezvoltare urbană durabilă integrată; 2. Dezvoltarea infrastructurii locale; 3. Sprijinirea unei economii competitive și a dezvoltării locale; 4. Îmbunătățirea infrastructurii energetice; 5. Dezvoltarea durabilă a turismului local; 6. Îmbunătățirea condițiilor de mediu la nivel local și regional; 7. Dezvoltarea infrastructurii în vederea promovării incluziunii sociale și a reducerii gradului de sărăcie; 8. Asigurarea unei bune guvernanțe la nivel local Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 42

Pagina 43

Alte referiri cu caracter strategic, obiective, privind optimizarea relațiilor în teritoriu se regăsesc în Propunerea de Strategie de dezvoltare teritorială a județului, parte integrantă a PATJ-ului Cluj, aflat în faza de avizare finală: - Asigurarea unei creșteri economice inteligente, bazate pe talente, inovare, creativitate, antreprenoriat, cooperare și deschiderea către piețele globale, în vederea atingerii unui PIB/locuitor în termeni comparabili ai puterii de cumpărare egali cu media U.E.-27 în anul 2030; - Reducerea poluării, a emisiilor e carbon și a impactului la nivel județean al schimbărilor climatice, astfel încât în anul 2030 să nu se înregistreze nicio depășire a pragurilor maxime admise ale poluanților; - Asigurarea conectării județului la coridoarele majore de transport și la piețele globale, concomitent cu promovarea mobilității durabile în interiorul acestuia, în vederea accesului în maxim 3 ore la orice stat membru U.E. până în 2030; - Asigurarea accesului populației, inclusiv a celei provenite din comunități dezavantajate, la infrastructură, servicii și oportunități educaționale, medicale, sociale, cultural-sportive, recreaționale și de locuire la standarde similare cu cele din U.E-27, astfel încât ponderea populației care trăiește în zone urbane și rurale marginalizate să scdă la maxim 1% din total; - Creșterea capacității administrației publice locale de a furniza servicii publice ușor accesibile, eficiente și de încredere, de a planifica și gestiona în mod parcipativ și transparent dezvoltarea comunităților locale, astfel încât acestea să atragă finanțări europene de nimim 3 miliarde de Euro în perioada 2021-2030. Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 43

Pagina 44

2.4 Activități economice și perspective de dezvoltare În momentul de față, localitatea Huedin are din punct de vedere economic o structură care pe de o parte menține fondul existent din perioada comunistă și interbelică, și pe de altă parte manifestă la nivel local spiritul antreprenorial și de dezvoltare economică independentă apărut după Revoluția din 1989. Astfel, în ultimele trei decenii spațiul economic s-a reconfigurat, în cadrul acestuia apărând noi sectoare de activitate ce au reușit să integreze mai bine și mai pronunțat Huedinul în structurile regionale și naționale cu care interacționează firesc. Resursele locale au cunoscut modificări majore în toate cele trei sectoare economice, însă din rațiuni distincte. Sectorul primar, deși nu și-a modificat în mod natural statutul, a putut fi optimizat prin creșterea gradului de tehnologizare a muncilor agricole; sectorul secundar a avut încă și mai mult parte de tehnologii noi care, mărind producția, au reconfigurat profilurile activităților din această categorie la nivelul localității. Sectorul terțiar s-a modificat în principiu în direcția serviciilor, dintre care multe au fost privatizate și diversificate în funcție de cererea locală, însă a stagnat în privința turismului local. Aceste aspecte, corelate cu evoluția demografică ce s-a păstrat negativă încă din 1994 (o scădere a populației totale de 8,46% până în 2021) au dus în special la apariția de microîntreprinderi și întreprinderi mici, în detrimentul celor mijlocii sau mari. Figura 22– Utilizarea terenului conform produsului Corine Land Cover, 2018 Planșă proprie, Eco Maps Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 44

Pagina 45

• Agricultura Sectorul agricol este în continuare unul dintre elementele cheie la nivelul Huedinului, urmând o tradiție dezvoltată și standardizată parțial încă din perioada comunistă. Conform celor mai recente date la care a avut acces această analiză, 31% din suprafața fondului funciar era acoperită în 2014 de terenuri arabile, 20% de pășuni, și alte 17% de fânețe, situație tipică localităților situate într-o zonă de deal. Figura 23 – Fondul funciar în Huedin, pe moduri de folosință, în anul 2014 8% <1% 4% 3% 31% 16% <1% <1% 17% 20% Teren arabil Pășuni Fânețe Vii Livezi Păduri Ape și bălți Construcții Căi de comunicație Terenuri degradate După INS, Tempo online Conform Recensământului General Agricol din anul 2010,34 la nivelul Huedinului existau 2043 de exploatații agricole, dintre care 858 aveau suprafață agricolă utilizată și efective de animale, 933 aveau doar suprafață agricolă utilizată, în vreme ce 252 se ocupau doar cu creșterea animalelor. Acestea acopereau o suprafață agricolă utilizată de 3999,9 hectare de teren, dintre care 89% se afla în proprietate, în vreme ce restul de 11% se afla în concesiune, în arendă, în parte sau utilizată cu titlu gratuit. Figura 24 – Suprafața agricolă utilizată la nivelul orașului Huedin, după dimensiunea exploatației 9% 9% 42% 18% 9% 5% 3% 3% 2% < 1 ha 1-2 ha 2-5 ha 5-10 ha 10-20 ha 20-30 ha 30-50 ha 50-100 ha > 100 ha După RGA, 2010 34 Datele Recensământului General Agricol din 2020 nu erau disponibile în formă definitivă la nivel de UAT la momentul analizei. Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 45

Pagina 46

Astfel, suprafața agricolă utilizată ce revenea în medie pe o exploatație agricolă era de 1,96 hectare, o valoare mai apropiată de cea a municipiilor din județ și mai greu corelabilă cu cea înregistrată în comunele din proximitate, ceea ce demonstrează un comportament urban la nivel local, cel puțin în această direcție, și o profilare mai pronunțată a activităților economice pe sectoarele secundar și terțiar. Conform aceluiași recensământ, 8 exploatații lucrau suprafețe mai mari de 100 de hectare, 3 între 50 și 100 de hectare (însumând 1661 de hectare, adică mai mult de 40% din total) și altele 16 între 10 și 50 de hectare. Profilul agricol local în ceea ce privește clasa de mărime a suprafeței agricole utilizate era completat de 234 de exploatații ce lucrau între 2 și 5 hectare, în timp ce restul de 82% (1475 de exploatații) lucrau mai puțin de 2 hectare de teren. Suprafețele arabile cultivate la nivelul orașului Huedin, pe principalele culturi agricole, în 2010 6% 3% 12% 5% 5% 66% 3% Grâu Orz și orzoaică Ovăz Porumb Cartofi Alte plante Teren arabil în repaus După RGA, 2010 În Huedin erau înregistrate 2589,89 de hectare de pășuni și fânețe utilizate, doar 58,32 de hectare de pășuni și fânețe neutilizate pentru producție și 57,49 de hectare de pășuni și fânețe aflate pe terenuri accidentate. Astfel, din totalul pășunilor existente, peste 95% erau în utilizare, o realitate distinctă de cea înregistrată în multe UAT-uri din județ, unde ponderea este cu mult mai mică. Prin contrast, datele statistice provizorii ale Recensământului General Agricol din 2020 referitoare la suprafețele agricole și neagricole din Huedin reproduceau într-o oarecare măsură aceleași ponderi. Se remarcă în acest context ponderea considerabilă a suprafeței terenului arabil în repaus. Figura 25 – Suprafețele arabile cultivate la nivelul orașului Huedin, pe principalele culturi agricole, în 2020* 1% 7% 9% 4% 2% 3% 5% 3% 46% 20% Grâu Orz și orzoaică Ovăz Porumb Cartofi Triticale Alte plante Plante de nutreț Teren arabil în repaus Alte plante * Date provizorii După Direcția Județeană de Statistică Cluj Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 46

Pagina 47

În anul 2010, exploatațiile agricole care au utilizat mașini și echipamente agricole s-au axat în primul rând pe tractoare, motocositoare, pluguri pentru tractoare, grape mecanice și semănători cu tracțiune mecanică și mai puțin pe motocultoare, cultivatoare mecanice, mașini pentru împrăștiat îngrășăminte, mașini pentru erbicidat, combine etc. Suprafața certificată în agricultura ecologică este de 54,54 ha conform Direcției pentru Agricultură Județeană Cluj. Suprafața de culturi afectată de fenomene meteo periculoase a fost de 74,45 ha. Numărul de fermieri din orașul Huedin care au beneficiat de cursuri de formare organizate de DAJ (Direcția pentru Agricultură Județeană) a fost de 64 de persoane. Numărul de fermieri din orașul Huedin care au beneficiat de consultanță, consiliere, asistență tehnică de specialitate în perioada anilor 2016 - 2022 a fost de 2478 persoane. Figura 26 – Ponderea exploatațiilor agricole după echipamente agricole utilizate, în Huedin 20% 27% 15% 15% 12% 11% Tractoare Pluguri Grape mecanice Semănători Motocositoare Alte echipamente După RGA, 2010 Din perspectiva pomiculturii, în Huedin se remarcau culturile de meri (40,15 de hectare în 209 exploatații) și pruni (32,72 de hectare în 182 de exploatații), acestea fiind urmate într-o mult mai mică măsură de peri, piersici, nectarini, cireși, vișini, gutui, nuci și alți pomi fructiferi, care însumau abia 4,2% din totalul suprafeței pomicole cultivate. Numărul exploatațiilor raportat la suprafețele totale cultivate oglindește faptul că pomicultura este dezvoltată în special în grădini particulare și că nu beneficiază de susținere specializată sau extensivă. Plantațiile viticole urmau același traseu. Din cele 21,26 de hectare acoperite de vii, 83,6% erau destinate strugurilor de vin și 16,4% strugurilor de masă. Acestea erau distribuite în 346 de exploatații, pentru o medie de numai 6 arii pe exploatație, astfel că și în cazul viilor terenurile particulare destinate autoconsumului reprezentau baza de dezvoltare. Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 47

Pagina 48

Figura 27 – Numărul exploatațiilor agricole cu efective de animale pe specii, la nivelul orașului Huedin 47% 4% 2% 6% 1% 5% 1% 1% 33% Bovine Ovine Caprine Porcine Păsări Cabaline Măgari și catâri Iepuri Familii de albine După RGA, 2010 Sectorul zootehnic era mai bine reprezentat, conform aceluiași recensământ. Dintre specii, se remarcau ovinele (8139 de capete), urmate de bovine (309), porcine (1018), caprine (160), cabaline (127), iepuri de casă (747), măgari și catâri (29) și familii de albine (278). Numărul exploatațiilor era însă mare pe toate speciile, cu excepția ovinelor (45 de exploatații), demonstrând o diseminare a animalelor în exploatații particulare. Mai mult decât atât, toate exploatațiile agricole ce aveau în îngrijire bovine, porcine, ovine, și caprine erau fără personalitate juridică. Conform DSVSA Cluj, numărul exploatațiilor agricole ce se îngrijeau de animale, la nivelul orașului Huedin, a variat în ultima decadă, înregistrând o scădere de ansamblu de aproape 30% din 2012 până în 2022. Cu toate acestea, numărul animalelor, pe principalele specii, s-a menținut relativ constant (cu excepția suinelor, al căror efectiv s-a redus și s-a păstrat redus), demonstrând o concentrare mai mare și mai multe capete de animale pe exploatație. Tabel 1 – Evoluția numărului de exploatații și animale, pe principalele specii, în Huedin Număr de exploatații Bovine Ovine Caprine Suine 2012 257 387 11391 384 795 2013 195 362 10544 297 311 2014 200 371 9907 288 530 2015 256 419 11566 349 608 2016 233 410 11461 332 461 2017 199 433 11723 289 351 2018 204 450 10024 335 449 2019 219 468 9794 276 640 2020 209 492 9145 344 603 2021 206 547 9047 298 463 2022 180 576 10530 294 350 După DSVSA Cluj Din cele 2786 de persoane care au declarat la Recensământul General Agricol din 2010 că au lucrat în agricultură, aproape 95% o făcuseră în exploatații agricole individuale și numai 142 lucraseră în exploatații agricole cu personalitate juridică. Având în vedere că populația cu domiciliu a orașului Huedin era în același an de 9753 de persoane, rezultă că aproape o treime din populație executase munci agricole în scop de autoconsum, în Bicălatu, dar și în localitatea de reședință. Dintre acestea, 601 aveau vârsta cuprinsă între 55 și 64 de ani, iar 843 aveau vârsta de peste 65 de ani; 2092 își dedicaseră mai puțin de un sfert din timp muncilor agricole, lucrând, cu siguranță, în propriile grădini. Aceste realități confirmă faptul că populația (în special seniorii) și-a păstrat un comportament tradițional, bazându-se pe acest sector pentru traiul de zi cu zi. Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 48

Pagina 49

• Silvicultura Silvicultura a avut un rol important în viața orașului, Ocolul Silvic Huedin fiind deschis pentru prima dată în 1886. În perioada comunistă, instituția a suferit multiple remanieri, stabilizându-se în 1973, când U.E.I.L. Huedin a trecut în subordinea I.F.E.T. Cluj. Ocolul Silvic Huedin și-a păstrat și după Revoluție obiectul de activitate, fiind susținut la nivel local de formarea în două rânduri a unor clase de liceu de profil (silvic și de prelucrare a lemnului). În anul 2009 s-a înființat Ocolul Silvic Privat Vlădeasa Huedin, orientat pe silvicultură și alte activități forestiere. În anul 2021, acesta avea 21 de angajați și o cifră de afaceri de peste 1,5 milioane de lei, valoare în continuă creștere încă din 2016. Conform Direcției Silvice Cluj, suprafața fondului forestier în proprietate publică de stat aflat în administrarea Ocolului Silvic Huedin este de 197,53 ha, în vreme ce suprafața din fondul forestier în proprietate privată, pentru care același ocol oferă servicii de pază și alte servicii silvice este de 36.14 ha, amenajament valabil până în 2028. Starea pădurilor este bună, acestea cuprinzând specii de fag, gorun, carpen, împreună cu alte specii diverse moi și tari, nefiind afectată de dăunători biotici sau abiotici, dar aflându-se în perioada primăverii în risc de incendiu. Amenajamentul silvic este valabil, pentru fondul forestier aflat în proprietate publică, până în 2023. • Industria Baza sectorului industrial din orașul Huedin poate fi identificată în eforturile administrației comuniste din deceniul VI al secolului trecut. Odată cu ridicarea localității la rang de oraș, Huedinul a devenit pentru autorități un centru zonal relevant, iar industria s-a dezvoltat în următorii douăzeci de ani în virtutea acestui fapt. Această dezvoltare a fost parțial implicită și parțial datorată faptului că o parte din forța de muncă locală era atrasă din zonele rurale limitrofe. Din punctul de vedere al cifrei de afaceri, în ultimii 10 ani s-a remarcat în primul rând firma Thunderflex SRL, care produce și comercializează furtunuri industriale, furtunuri hidraulice, termoplastice, PVC și racorduri hidraulice. Aceasta s-a păstrat în frunte față de orice altă firmă locală, ajungând să acopere, cu 31,9 de milioane de lei în anul 2021, aproximativ 47% din cifra de afaceri din cadrul sectorului secundar din Huedin. Prin comparație cu aceasta, o singură altă firmă (Mecanica Huedin SA) a avut o cifră de afaceri ce a depășit la un moment dat pragul de 10 milioane de lei (10,4 în 2018). Topul este completat de Devillers Roumanie SRL (12,6% din total în anul 2021) și de încă 7 firme a căror pondere din cifra de afaceri a sectorului secundar a variat între 1,8% și 4,9%. În ceea ce privește profilurile de activitate, cele mai multe unități locale (34%) activau în domeniul prelucrării lemnului (Oldwood Transilvania SRL, TO & Rank SRL, Woodknot Tree SRL) și al producției de mobilă (U V Furniture SA), acestea fiind urmate de domeniul industriei alimentare și al producției de băuturi (26%). Majoritatea acestora se ocupau cu fabricarea pâinii și a produselor de patiserie (P&C Apuseana SRL, Panicor SRL, Ardent SRL) dar și cu producția de băuturi răcoritoare nealcoolice (Sifonex Rom SRL). Din perspectiva ponderii cifrei de afaceri, sectorul industrial s-a dovedit parțial dezechilibrat, în sensul în care o singură firmă (Thunderflex SRL) acoperea mai mult de jumătate din total. Un atare fenomen, deși contrabalansat într-o oarecare măsură de existența altor unități industriale la nivel local, poate duce la o diversitate redusă a ofertei de muncă, cu efecte asupra echilibrului sectorului secundar din perioada următoare. Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 49

Pagina 50

Figura 28 – Numărul de unități locale active din domeniul industrial, în anul 2021 19% 26% 1% 6% 14% 34% Industrie alimentară și băuturi Prelucrarea lemnului și mobilă Industria construcțiilor metalice Textile, îmbrăcăminte, încălțăminte Fabricarea produselor de cauciuc Altele După www.mfinante.gov.ro Fabricarea produselor din cauciuc este completată într-un mod relevant de industria construcțiilor mecanice (15% din total) și de industria alimentară (12%), ambele cu o tradiție de câteva zeci de ani în localitate. Prelucrarea lemnului și producția de mobilă, cu o tradiție încă mai veche și cu o bază locală suficient de solidă (I.P.L. Huedin), nu ocupa în 2021 decât 9% din totalul cifrei de afaceri la nivel industrial. Figura 29 – Numărul mediu de salariați al unităților locale active din domeniul industrial, în anul 2021 4% 13% 28% 21% 15% 19% Industrie alimentară și băuturi Prelucrarea lemnului și mobilă Industria construcțiilor metalice Textile, îmbrăcăminte, încălțăminte Fabricarea produselor din cauciuc Altele După www.mfinante.gov.ro Capacitatea de inserare a unităților industriale în contextul socio-economic al Huedinului este vizibilă în numărul mediu de salariați pe care acestea reușesc să îl acopere. Thunderflex SRL conducea și în cadrul acestei analize (28% dintre salariați lucrând în fabricarea produselor de cauciuc). Un caz ilustrativ este cel al prelucrării lemnului și producției de mobilă, ce acoperea 21% din total, cu toate că valoarea cifrei de afaceri a acestui profil de activitate era, după cum s-a văzut, mai mică. Diferența demonstrează un fond tradițional pozitiv pentru acest profil, pe lângă un interes crescut al populației locale specializate pe această ramură industrială. Acestea erau urmate în 2021 de 54 de salariați în industria construcțiilor metalice, de 43 în industria textilă, de îmbrăcăminte și încălțăminte, și de 37 în industria alimentară. Este însă de remarcat că, la fel ca în cazul firmei Thunderflex SRL, industria textilă avea concentrați salariații într-o singură firmă (Tappiel Art SRL). Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 50

Pagina 51

Figura 30 – Evoluția cifrei de afaceri din domeniul industrial, în perioada 2011-2021 80,00 70,00 60,00 50,00 40,00 30,00 20,00 10,00 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 Cifra de afaceri (mil. RON) După www.mfinante.gov.ro Cifra de afaceri din domeniul industrial a manifestat variații pe intervalul analizat, dar s-a păstrat relativ stabilă în jurul valorii de 55 de milioane de lei. Creșterea semnificativă din ultimii 2 ani s-a datorat în primul rând firmei Thunderflex, ce a înregistrat un spor de peste 50% în această perioadă. Restul firmelor aflate în top au contribuit la rândul lor la această creștere, cu excepția firmei Maria Cris SRL, aflată într-o scădere constantă încă din anul 2017. Dintre acestea din urmă, s-a remarcat Pilz Export SRL, a cărei cifră de afaceri a revenit la valorile declarate cu 5 ani mai devreme. Figura 31 – Evoluția profitului net din domeniul industrial, în perioada 2011-2021 4,50 4,00 3,50 3,00 2,50 2,00 1,50 1,00 0,50 0,00 2017 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2018 2019 2020 2021 Profit net (mil. RON) După www.mfinante.gov.ro Într-un mod parțial similar evoluției cifrei de afaceri, profitul net a înregistrat un maxim de peste 4 milioane de lei în anul 2018, moment ce a fost marcat de o recesiune, ale cărei motive stau tot în activitățile firmelor din top. • Construcțiile Sectorul construcțiilor din Huedin s-a manifestat în anii de după Revoluție într-un mod comparabil cu sectorul industrial. Baza existentă din localitate poate fi identificată în apariția, în 1971 a Șantierului de Construcții Forestiere Huedin (Brigada Complexă Huedin). Inițial profilat pe execuția de drumuri și de căi forestiere pentru creșterea accesibilității la resursele de lemn din zonă, acesta și-a diversificat curând activitatea, devenind relevant pentru construirea de drumuri și poduri, și, mai apoi, pentru construcții industriale și civile, atât în zonă cât și în județele limitrofe. Pe acest fond, dar și datorită cererii locale, au apărut și s-au dezvoltat unitățile locale din domeniul construcțiilor. Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 51

Pagina 52

Acestea acopereau în anul 2021 o gamă extinsă de profiluri de activitate, lucrările de construcții de clădiri rezidențiale și nerezidențiale fiind completate de: dezvoltare (promovare) imobiliară; lucrări de instalații electrice; lucrări de construcții de drumuri și autostrăzi; lucrări de instalații sanitare, de încălzire și de aer condiționat; lucrări de tâmplărie și dulgherie; lucrări de pardosire și placare a pereților; lucrări de vopsitorie, zugrăveli și montări de geamuri; dar și de alte lucrări de specialitate de construcții. Cu o cifră totală de afaceri de 28,8 de milioane de lei în 2021, construcțiile erau comparabile cu sectorul industrial, dacă excludem firma din topul acestuia din urmă. Figura 32 – Numărul de unități locale active din domeniul construcțiilor, în anul 2021 30% 42% 7% 7% 7% 7% Lucrări de construcții de clădiri Lucrări de instalații sanitare și termice Lucrări de pardosire și placare a pereților Dezvoltare (promovare) imobiliară Lucrări de instalații electrice Altele După www.mfinante.gov.ro În cadrul construcțiilor, profilul de activitate predilect din punctul de vedere al numărului de firme a fost cel al lucrărilor de construcții rezidențiale și nerezidențiale. Diversitatea acestora demonstrează flexibilitate la nivelul spiritului antreprenorial și este completată de firme din domeniul lucrărilor de instalații sanitare, al pardoselilor, al instalațiilor electrice, al dezvoltării imobiliare etc. Figura 33 – Evoluția cifrei de afaceri din domeniul construcțiilor, în perioada 2011-2021 35,00 30,00 25,00 20,00 15,00 10,00 5,00 0,00 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 Cifra de afaceri (mil. RON) După www.mfinante.gov.ro Spre deosebire de industria producătoare, construcțiile au manifestat un trend ascendent, cifra de afaceri ajungând în anul 2021 la 424% din valoarea anului 2011 și depășind, în 2019, pragul de 25 de milioane de lei. Sectorul s-a dezvoltat bine după revenirea din criza economică din 2008-2009, ale cărei efecte, cel puțin în aria imobiliară, au fost vizibile în anii următori. Căderea din 2019-2020 este cu siguranță datorată izbucnirii epidemiei de covid, când acest gen de activități a fost încetinit sau chiar a Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 52

Pagina 53

stagnat total în anumite perioade, în vreme ce creșterea ulterioară ei marchează revenirea lentă la situația de dinainte de pandemie. Profitul net a avut o evoluție corelabilă cu cea a cifrei de afaceri în special în a doua parte a perioadei analizate. În plus, acesta a fost superior profitului net înregistrat de industria prelucrătoare, ceea ce dovedește nu doar competența economică a acestui sector, ci, probabil, și buna dezvoltare a pieței imobiliarelor din localitate și din localitățile limitrofe unde unele dintre aceste firme execută lucrări de construcții și reparații. Figura 34 – Dispunerea zonelor industriale relevante în Huedin Planșă proprie, Eco Maps Dispunerea stradală tradițională în baza căreia s-a dezvoltat orașul în ultimul secol, coroborată cu relieful arealelor proxime și cu apariția unor zone industriale în perioada comunistă a dus în cazul Huedinului la o separare parțială a acestora de zonele rezidențiale, fenomen mai puțin întâlnit în cadrul localităților mici și a cărui absență afectează în special orașele de câmpie. Astfel, se identifică patru zone relevante majore și două minore a căror apropiere poate afecta traiul de zi cu zi, în cazul locuințelor private. • Comerțul Rolul principal al Huedinului din ultimele secole a fost unul comercial, favorizat de poziția geografică a localității și de poziționarea acesteia în raport cu centrele urbane mai mari Cluj-Napoca și Oradea. DN1/E60 și Magistrala CFR 300 sunt elementele ce îi asigură orașului conectivitatea implicită oricăror operațiuni comerciale, de transport și livrare de marfă și în baza cărora serviciile sau putut dezvolta la nivel local. Anii ‘90 au demonstrat existența acestui fond pe teritoriul localității, iar în oraș au început să apară (sau să se redeschidă, doar că într-o altă formă) magazine de profil, de desfacere sau generale, oglindind realitatea tipică a deceniului 6 al secolului trecut, când comerțul era dominat de cei aproximativ 1000 de evrei din oraș. Comerțul și serviciile s-au inserat în noul peisaj social, adaptându-se la o localitate ce se extinsese natural, dar și-au păstrat parțial structura interbelică în sensul dispunerii acestora pe strada Horea (fosta Kossuth). După anii 2000, unele servicii s-au standardizat, iar comerțul s-a dezvoltat în direcția apariției unor centre comerciale mai mari, aprovizionate mai bine și integrate mai eficient în economia regiunilor Centru și Nord-Vest. Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 53

Pagina 54

În anul 2021, la nivelul localității Huedin erau înregistrate 141 de unități ce aveau ca profil comerțul cu ridicata și amănuntul, respectiv repararea autovehiculelor și motocicletelor. Cele mai profitabile dintre acestea activau în comerțul cu mobilă (Davs SRL), în comerțul produselor farmaceutice (MP Plant Pharma Impex SRL) și în comerțul de piese și accesorii pentru autovehicule (Melimo Autocom SRL), iar lista era completată de magazine cu profil alimentar, industrial, general etc. Impactul apariției lanțurilor de magazine și al supermarketurilor a fost însă mare în Huedin, la fel ca în majoritatea orașelor mici și mijlocii din țară pentru că a modificat simultan modul cum își achiziționează oamenii cele necesare traiului și comportamentul și strategiile comercianților mici. Tabel 2 – Top 10 firme din Huedin din domeniul comerțului, după cifra de afaceri, în anul 2021 Firmă Domeniu de activitate Cifră de afaceri (RON) % din total 1. Davs SRL 4759 – Comerț cu amănuntul al mobilei, al articolelor de iluminat, și al articolelor de uz casnic 18928843 17,6% 2. MP Plant Pharma Impex 4773 – Comerț cu amănuntul al produselor farmaceutice 14119326 13,1% 3. Melimo Autocom SRL 4532 – Comerț cu amănuntul de piese și accesorii pentru autovehicule 10490998 9,7% 4. Palimex Complex 4729 – Comerț cu amănuntul al altor produse Alimentar SRL alimentare 9578660 8,9% 5. Bicar Import Export SRL 4634 – Comerț cu ridicata al băuturilor 7704975 7,2% 6. Mediafarm Plus SRL 4773 – Comerț cu amănuntul al produselor farmaceutice 3227790 3,0% 7. Mocan Service SRL 4532 – Comerț cu amănuntul de piese și accesorii pentru autovehicule 2990924 2,8% 8. Ali Alime SRL 4711 – Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun 2923872 2,7% 9. Regent Impex SRL 4759 – Comerț cu amănuntul al mobilei, al articolelor de iluminat, și al articolelor de uz casnic 2381856 2,2% 10. Cladonia Farm SRL 4773 – Comerț cu amănuntul al produselor farmaceutice 2361718 2,2% După www.mfinante.gov.ro Cu toate că în Huedin nu există în prezent un centru comercial, aici funcționează următoarele unități comerciale mari: supermarket Lidl (strada Protopop Aurel Munteanu, nr. 1-5); supermarketuri Profi (Piața Republicii, nr. 8 și strada Morii, nr. 1); supermarket Penny Market (strada Horea, nr. 36); și magazinul de materiale de construcții Davs (strada Budai Nagy Antal, nr. 72). Acestora li se adaugă: din lanțurile companiilor de carburanți, o benzinărie Mol (str. Horea, nr. 215), o benzinărie Lukoil (strada Protopop Aurel Munteanu, nr. 2-4) și o benzinărie Petrom (strada Protopop Aurel Munteanu, nr. 127); din lanțurile farmaceutice, o farmacie Catena (Piața Republicii, nr. 8) și o farmacie Dona (Piața Victoriei, nr. 5); un magazin Pepco (Piața Republicii, nr. 8); și un magazin Flanco (Piața Republicii, nr. 8). Unitățile orientate pe comerțul cu amănuntul sunt localizate în zonele rezidențiale, în apropierea cartierelor, în cartiere sau pe străzile tradiționale cu case din localitate. Piața locală a fost, din acest punct de vedere, preluată cel puțin parțial de comerțul modern, o integrare pozitivă atât din perspectivă economică, cât și în ceea ce privește creșterea nivelului de trai al localnicilor, care au acces în felul acesta la produse de calitate în baza unor prețuri competitive. Elementele cheie pentru accesul populației locale la produsele de consum sunt reprezentate în primul rând de către unitățile comerciale aparținând unor lanțuri de magazine mai mari și de către supermarketuri. Comportamentul de achiziționare s-a modificat mult în ultimele decenii, fiind influențat de dezvoltarea comerțului modern. Magazinele locale mici au devenit astfel puncte de achiziție incidentală. Finalizare PUG și RLU oraș Huedin, județul Cluj, vol. I 54

Pagina 55

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.