Hotărâre a Consiliului Local
Hotărâre a Consiliului Local nr. 156 din 27.07.2021
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 2,4 MB · modificat pe site: 19.11.2022
Pagina sursă
Cum citez acest document
Hotărâre a Consiliului Local nr. 156 din 27.07.2021, Comuna Gilău, jud. Cluj. Sursa: http://www.comunagilau.ro/wp-content/uploads/2022/01/156-270721.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/cluj/gilau/135815-hotarare-a-consiliului-local-nr-156-din-27-07-2021, 18.11.2026)
Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
LE: 2
> COMUNAGILĂU ROMÂNIA
JUDEȚUL CLUJ
GILĂU, str. Principală, nr. 723, CIF. 448521, Cluj,
telefon: 0264-371646, fax: 0264-371709 „CP-407310
e-mail:office(comunagilau.ro site: www.comunagilau.ro
HOTĂRÂREA NR. 156
din 27 iulie 2021
privind aprobarea Planului de analiză și acoperire a riscurilor în comuna Gilău pentru
anul 2021
Consiliul local al comunei Gilău, întrunit în ședința ordinară din data de 27.07.2021
,
Având în vedere referatul de aprobare al primarului comunei Gilău, în calitatea sa de
inițiator, înregistrat sub nr. 10584/23.07.2021 și raportul de specialitate al compartimentului de
resort înregistrat sub nr. 10584/23.07.2021,
În conformitate cu prevederile:
e art.6 alin. (1) - (2) din Anexa nr.l, la O.M.AL. nr. 132/2007 pentru aprobarea
ș
Metodologiei de elaborare a Planului de analiza și acoperire a riscurilor si a Structurii-cadru a
Planului de analiza si acoperire a riscurilor
e art. 13 lit. a) din Legea nr.307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, cu
modificările și completările ulterioare
e art.3, alin.(1), lit.a și art.10 , lit. d) din Legea nr.481/2004 privind Protecția civila,
republicată, cu modificările și completările ulterioare
e art.14, alin.(2) din H.G. nr. 1492/2004 privind principiile de organizare, funcționarea
si atribuțiile serviciilor de urgenta profesioniste, cu modificările ulterioare,
Ținând seama de prevederile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă
pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare,
În temeiul prevederilor art.139, alin.(1) și prevederile art.196 alin. din O.U.G
(1) lit.a)
nr. 57 /2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare,
HOTĂRĂȘTE:
Art.1. Se aprobă Planul de analiză și acoperire a riscurilor în comuna Gilău pentru anul
2021, conform Anexei la prezenta hotărâre.
Art.2. Cu ducere la îndeplinire a prevederilor prezentei hotărâri se încredințează
Primarul comunei Gilău, Comitetul Local pentru Situații de Urgență, prin Serviciul Voluntar
pentru Situații de Urgență Gilău.
Art. 3. Prezenta hotărâre se comunică, în mod obligatoriu, în termenul prevăzut de lege,
Primarului comunei Gilău, Prefectului Județului Cluj și se aduce la cunoștință publică prin
publicarea pe la adresa: www.comunagilau.ro.
pagina gig'ințernet
. * N =
Președinte de 3e dință Contrasemnează
Ș
Secretar general
Mănăstjreanu Cristina
„fa Ra
Nr. total al consilierilor % Voturi - pentru 13
Nr. total al consilierilor prezenți - contra LL) )
Nr. total al consilierilor'absenți - abțineri 0
Pagina 2
Pagina 3
ROMÂNIA
JUDEȚUL CLUJ
CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI GILĂU _
a
Comuna Gilău 407310, str. Principală nr. 723,
județul Cluj
Tel: 0264/371646; Fax: 0264/371646
E-mail: primariagilau(Qyahoo.com
Președintele
COMITETULUI LOCAL
PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ
Primar
TOPAN GELU
Inspector S.U.
TART E
PLANUL
J
DE ANALIZĂ ȘI ACOPERIRE
A RISCURILOR
AL COMUNEI GILĂU
Pagina 4
CUPRINS
| Capitolul | Conținutul capitolului | Pag. |
| Capitolul 1 | Dispozitii generale | li |
| Secțiunea 1. | Definiție, scop, obiective | 1 |
| Secțiunea a 2-a. | Responsabilități privind analiza și acoperirea riscurilor | 2 |
| 2.1. | Acte normative de referință | 2 |
| 2.2. | Structuri organizatorice implicate | 5 |
| 2.3. | Responsabilități ale organismelor și autorităților cu atribuții în domeniu | 5 |
| Capitolul II | Caracteristicile unității administrativ-teritoriale | 7 |
| Secțiunea , | Amplasare geografică și relief | 7 |
| Secțiunea a 2-a. | Caracteristici climatice | 9 |
| Secțiunea a 3-a, | Rețea hidrografică | 9 |
| Secțiunea a 4-a. | Populație | IN! |
| Secțiunea a 5-a. | Căi de transport | 12 |
| Secțiunea a 6-a. | Dezvoltare economică | 13 |
| Secțiunea a 7-a. | infrastructuri locale | 15 |
| Secțiunea a 8-a. | Specific regional/local | 18 |
| Capitolul III | Analiza riscurilor generatoare de situații de urgență | 19 |
| Secțiunea . | Analiza riscurilor naturale | 19 |
| Secțiunea a 2-a. | Analiza riscurilor tehnologice | 22 |
| Secțiunea a 3-a, | Analiza riscurilor biologice | 23 |
| Secțiunea a 4-a. | Analiza riscurilor de incendiu | 24 |
| Secțiunea a S-a. | Analiza riscurilor sociale | 25 |
| Secțiunea a 6-a. | Analiza altor tipuri de riscuri | 25 |
| Secțiunea a 7-a. | Zone de risc crescut | 25 |
| Capitolul IV | Acoperirea riscurilor | 26 |
| Secțiunea 1. | Concepția desfășurării acțiunilor de protecție-intervenție | 26 |
| Secțiunea a 2-a. | Etapele de realizare a acțiunilor | 28 |
| Secțiunea a 3-a. | Faze de urgență a acțiunilor | 29 |
| 3.1. | Serviciile profesioniste. | 29 |
| 3.2. | Alte forțe cu atribuții în gestionarea situațiilor de urgență | 29 |
Pagina 5
| Secțiunea a 4-a. | Acțiunile de protecție-intervenție | 30 |
| Secțiunea a S-a. | Instruirea | 30 |
| Secțiunea a 6-a. | Realizarea circuitului informațional-decizional și de cooperare | 31 |
| Capitolul V | Resurse umane, materiale și financiare | 32 |
| Capitolul VI | Logistica acțiunilor | 32 |
| ANEXE | 33 | |
| Anexa nr. l | Lista autorităților și factorilor care au responsabilități în analiza și acoperirea riscurilor în unitatea administrativ-teritorială, conform modelului prevăzut în anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezenta metodologie | |
| Anexa nr, 2 | Atribuțiile autorităților și responsabililor cuprinși în PAAR, conform modelului prevăzut în anexa nr, 2 care face parte integrantă din prezenta metodologie | |
| Anexa nr. 3 | Componența nominală a structurilor cu atribuții în domeniul gestionării situațiilor de urgență, cu precizarea unității la care sunt încadrați membrii structurilor, funcției, adresei și a telefoanelor de la serviciu și de la domiciliu, a responsabilităților și misiunilor | |
| Anexa nr. 4 | Riscuri potențiale în localități/județe vecine care pot afecta zona de competență a unității administrativ-teritoriale | |
| Anexa nr, 5 | Harta/hărțile de risc | |
| Anexa nr. 6 | Măsuri corespunzătoare de evitare a manifestării riscurilor, de reducere a frecvenței de producere ori de limitare a consecințelor acestora, pe tipuri de riscuri | |
| Anexa nr, 7 | Sisteme existente de preavertizare/avertizare a atingerii unor valori critice și de alarmare a populației în cazul evacuării | |
| Anexa nr. 8 | Tabel! cuprinzând obiectivele care pot fi afectate de producerea unei situații de urgență (seism, inundație, alunecare de teren, accident tehnologic etc.) | |
| Anexa nr.9 | Planuri și proceduri de intervenție | |
| Anexa nr, 10 | Schema fluxului informațional-decizional | |
| Anexa nr. 11 | Lista cu dotările principale pentru Comitetul Local și Centrul Operativ pentru Situații de Urgență | |
| Anexa nr. 12 | Tabel cu mijloacele/materiale de intervenție care pot fi asigurate de către agenții economici locali și repartizarea acestora pe zone inundabile | |
| Anexa nr, 13 | Organigrama $.Y.S.U. Gilău | |
| Anexa nr. 14 | Dotarea $,V.S.U. Gilău | |
| Anexa nr. 15 | Reguli de comportare în cazul producerii unei situații de urgență |
Pagina 6
APROBAT
ÎN ȘEDINȚA CONSILIULUI LOCAL GILĂU
PRIN HOTĂRÂREA NR. /
PLANUL
DE _
ANALIZĂ ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR
CAPITOLUL |
DISPOZIȚII GENERALE
SECȚIUNEA 1. DEFINIȚIE, SCOP, OBIECTIVE
Planul de Analiză și Acoperire a Riscurilor stabilește
scopurile, obiectivele și
răspunderile autorităților și factorilor care au responsabilități în analiza
și acoperirea
riscurilor în comuna Gitău și cuprinde riscurile potențiale identificate
la nivelul unităților
administrativ-teritoriale, măsurile, acțiunile și resursele necesare
riscurilor pentru managementul
respective.
Scopurile Planului de Analiză și Acoperire a Riscurilor sunt:
. asigurarea cunoașterii de către toți factorii
implicați a sarcinilor și atribuțiilor
ce le revin premergător, pe timpul și după apariția unei de
situații urgență;
. crearea unui cadru unitar și coerent de
acțiune pentru prevenirea și gestionarea
tiscurilor generatoare de situații de urgență;
" asigurarea unui răspuns optim în caz de
urgență, adecvat fiecărui tip de risc
identificat,
Obiectivele Pianului de Analiză și Acoperire a Riscurilor
sunt:
> asigurarea prevenirii riscurilor de de
generatoare situații urgență, prin evitarea
manifestării acestora, reducerea frecvenței de producere ori limitarea
consecințelor lor, în
baza concluziilor rezultate în urma identificării și evaluării
tipurilor de risc, conform
schemei cu riscurile teritoriale;
> amplasarea și dimensionarea unităților
operative și a celorlalte forțe destinate
asigurării funcțiilor de sprijin privind prevenirea și gestionarea situațiilor de
> urgență;
stabilirea concepției de intervenție în situații de
urgență și elaborarea
planurilor operative;
> alocarea și optimizarea forțelor și mijloacelor
necesare prevenirii și gestionării
situațiilor de urgență.
Pagina 7
SECȚIUNEA a 2-a. RESPONSABILITĂȚI PRIVIND ANALIZA
ȘI
ACOPERIREA RISCURILOR
Responsabilitățile privind analiza și acoperirea riscurilor revin tuturor factorilor
potrivit legii, care,
au atribuții ori asigură funcții de sprijin privind prevenirea
și gestionarea
situațiilor de urgență în profil teritorial.
Lista autorităților și factorilor care au în
responsabilități analiza și acoperirea
riscurilor în unitatea administrative teritorială este în
prezentată Anexa nr. 1.
P.A.A.R. se întocmește de Comitetul Județean de
pentru Situații Urgență, respectiv de
comitetele locale pentru situații de urgență și se aprobă de consiliul
județean, respectiv de
consiliile locale, corespunzător unităților administrativ-teritoriale
pe care le reprezintă.
P.A.A.R. se actualizează la fiecare început de an sau ori de câte
ori apar alte riscuri
decât cele analizate sau modificări în organizarea
structurilor care, potrivit legii, au
atribuții ori asigură funcții de sprijin privind prevenirea și
gestionarea situațiilor de
urgență în profil teritorial,
Prefectul și primarii răspund de asi gurarea condițiilor
necesare elaborării P.A.A.R..
Pentru sprijinirea activității de analiză și acoperire a riscurilor,
Consiliul Județean și
consiliile locale pot comanda specialiștilor în domeniu elaborarea de
studii, prognoze și
alte materiale de specialitate.
După elaborare și aprobare, P.A.A.R. este la dispoziția Secretariatului
pus Tehnic
Permanent al Comitetului Județean/locale de
pentru Situații Urgență, iar extras din
documentele respective se transmit celorlalte instituții
și organisme cu atribuții în
prevenirea și gestionarea riscurilor generatoare de situații de
urgență, acestea având
obligația să cunoască, în părțile care le privesc, conținutul
planurilor și să le aplice
corespunzător situațiilor de urgență specifice. Inspectoratul pentru Situații de
Urgență
„Avram lancu” al județului Cluj, prin Centrul Operațional,
asigură pregătirea,
organizarea și coordonarea acțiunilor de răspuns, și elaborarea
precum procedurilor
specifice de intervenție, corespunzătoare tipurilor de riscuri
generatoare de situații de
urgență,
Operatorii economici, instituțiile publice, organizațiile
neguvernamentale și alte
structuri din unitatea administrativ-teritorială au de
obligația a pune la dispoziție
comitetelor pentru situații de urgență toate documentele, datele
și informațiile solicitate
în vederea întocmirii P.A.A.R..
Documentele, datele și informațiile a căror divulgare
poate prejudicia siguranța
națională și apărarea țării ori este de natură să determine prejudicii unei
de persoane juridice
drept public sau privat se supun regulilor și măsurilor stabilite
prin legislația privind
protecția informațiilor clasificate.
2.1]. Acte normative de referință
> Constituția României, republicată, modificată
și completată prin Legea de
revizuire 429/2003;
» Strategia de securitate națională a României;
> Ordonanța de Urgență a Guvernului 21/2004
nr. privind organizarea și
funcționarea Sistemului Național de Management al
Situațiilor de Urgență cu
modificările și completările ulterioare;
> Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 1/2914
privind unele măsuri în domeniul
managementului situațiilor de urgență, precum și pentru modificarea
și completarea
OUG Nr. 21/2004 privind Sistemul Național de al
Management Situațiilor de Urgență;
> Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 88/2009]
privind înființarea, organizarea și
funcționarea serviciilor publice, comunitare pentru situații de
urgență;
2
Pagina 8
> Ordonanța de Urgență a Quvernului 89/2014
nr, pentru modificarea și
completarea unor acte normative în domeniul managementului situațiilor de
urgență și al
apărării împotriva incendiilor,
> Ordonanța de Urgență a Guvernului 82/2011
nr. privind unele măsuri de
Organizare a activității de îmbunătățiri funciare, cu modificările
și completările
ulterioare;
> Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 195/2005
privind protecția mediului;
>» Ordonanța Guvernului nr. 42/2004 privind
organizarea activității veterinare;
> Legea nr. 481/2004 privind protecția civilă;
> Legea nr, 307/2006 privind apărarea împotriva
incendiilor;
> Legea nr. 575/2001 privind aprobarea Pianului de
amenajare a teritoriului național
— Secțiunea a V-a — Zone de rise natural;
> Legea nr. 550/2004 privind organizarea
și funcționarea Jandarmeriei Române;
> Legea nr. 138/2004 — Legea Îmbunătățirilor
Funciare, cu modificările și
completările ulterioare;
> Legea nr. 10/1995 privind calitatea în
construcții;
> Legea nr. 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de
construcții, cu modificările
ulterioare;
> Hotărârea Guvernului României nr.1490/72004
privind aprobarea Regulamentului
de organizare și funcționare a inspectoratului General
pentru Situații de Urgență;
> Hotărârea Guvernului României nr. 1491/2094
pentru aprobarea Regulamentului
cadru privind structura organizatorică, atribuțiile,
funcționarea și dotarea comitetelor și
centrelor operative pentru situații de urgență;
> Hotărârea Guvernului României nr. 1492/2004
privind principiile de organizare,
funcționare și atribuțiile serviciilor de urgență profesioniste;
> Hotărârea Guvernului României nr. 557/2016
privind managementul tipurilor de
risc;
> Hotărârea Guvernului României nr. 547/9.06.2005
pentru aprobarea Strategiei
Naționale de protecție civilă;
> Hotărârea Guvernului României nr. 642/13.07.2095
pentru aprobarea criteriilor de
clasificare a unităților administrativ teritoriale,
instituțiilor publice și operatorilor
economici în funcție de tipurile de riscuri specifice;
> Hotărârea Guvemului României nr. 762/16.07.2008
pentru aprobarea Strategiei
naționale de prevenire a situațiilor de urgență;
> Hotărârea Guvernului României nr, 1222/2005
privind stabilirea principiilor
evacuării în situații de conflict armat;
> Hotărârea Guvernului României nr. 372/18.03.2004
pentru aprobarea Programului
Național de Management al Riscului Seismie;
> Hotărârea Guvernului României nr. 94/2014
privind organizarea, funcționarea și
componența Comitetului Național pentru situații speciale de
> urgență;
Hotărârea Guvernului României nr. 1151/2014 modificarea
pentru și completarea
H.G.R. 94/2014 privind organizarea, funcționarea
și componența Comitetului național
pentru situații speciale de urgență;
> Hotărârea Guvernului României nr. 117/2014
privind organizarea și funcționarea
Centrului operațional de comandă al Guvernului:
> Hotărârea Guvernului României nr. 144/2014
privind organizarea și funcționarea
Comisiei inte: ministeriale pentru suport tehnic;
> Legea nr. 59/2016 privind controlul
asupra pericolelor de accident major în care
sunt implicate substanțe periculoase;
Pagina 9
> Hotărârea Guvernului României nr. 615/2014
pentru aprobarea Regulamentului de
organizare și funcționare a Agenției Naționale de Îmbunătățiri
> Funciare;
Hotărârea Guvernului României nr. 766/ 1997
pentru aprobarea unor regulamente
privind calitatea în construcții, cu modificările și completările
ulterioare;
> Hotărârea Guvernului României 273/1994
nr. - Regulament de recepție a
lucrărilor de construcții și instalații aferente
acestora, cu modificările și completările
ulterioare;
> Hotărârea Guvernului României 738/2005
nr. privind organizarea și funcționarea
Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor
din subordinea și a unităților
acesteia;
> Ordinul comun MS-MAI nr. 1168-203/2019
pentru aprobarea structurii cadru a
Planului roșu de intervenție;
> Ordinul comun MSP-MAI
nr. 2.021-691/2008 pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare ale Titlului IV "Sistemul național de
asistență medicală de
urgență și de prim ajutor calificat" din Legea nr. 95/2006
privind reforma în domeniul
sănătății;
> Ordin comun MMP-MAI nr. 1422-192/2012
Pai de aprobare a Regulamentului
privind gestionarea situațiilor de urgență generate de
inundații, fenomene meteorologice
periculoase, accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale
pe cursurile de apă
și poluări marine în zona costieră;
> Ordin comun MMP-MAI nr, 3403-245/2012
pentru aprobarea procedurilor de
codificare a informărilor, atenționărilor și avertizărilor
meteorologice și hidrologice;
> Ordin comun MMSC-MAI-MDRAP
nr. 330-44-2178/2013 pentru aprobarea
Manualului primarului pentru managementul
situațiilor de urgență în caz de inundații și
secetă hidrologică și a Manualului prefectului
pentru managementul situațiilor de urgență
în caz de inundații și secetă hidrologică;
> Ordinul comun MTCT-MAI
nr. 1995-1160/2005-2006 pentru aprobarea
Regulamentului privind prevenirea și gestionarea situațiilor de
la urgență specifice riscului
cutremure și alunecări de teren;
> O.MALL. nr. 132/2007 pentru aprobarea
Metodologiei de eiaborare a Planului de
analiză și acoperire a riscurilor și a Structurii-cadru
a Planului de analiză și acoperire a
riscurilor;
> OMAL. nr. 647/2005
pentru aprobarea Normelor metodologice privind
elaborarea planurilor de urgență în caz de accidente în
care sunt implicate substanțe
periculoase;
> O.MALL. nr. 886/2005 care aprobă
„Normele tehnice privind sistemul național
integrat de înștiințare, avertizare și alarmare a
populației”;
> OMAL nr. 683/2005 privind
aprobarea procedurilor generice pentru colectarea
datelor, validare și răspuns pe timpul unei
urgențe radiologice;
> O.MAL. nr. 1134/2006
pentru aprobarea Regulamentului privind planificarea,
pregătirea, organizarea, desfășurarea și conducerea
acțiunilor de intervenție ale
serviciilor de urgență profesioniste;
> O.MAL. nr. 1184/2006
pentru aprobarea Normelor privind organizarea și
asigurarea activității de evacuare în Situații de
urgență;
> O.M.AL. nr. 1259/2006
pentru aprobarea Normelor privind organizarea și
asigurarea activității de înștiințare, avertizare, prealarmare
și alarmare în situații de
protecție civilă;
> Planul Județean de apărare Împotriva
inundațiilor, fenomenelor meteorologice
periculoase, accidentelor la construcții hidrotehnice și
poluărilor accidentale pe cursuri
de apă, 2018-2021.
Pagina 10
2.2 Structuri organizatorice implicate
Lista autorităților care au responsabilități în analiza și acoperirea riscurilor
este
prezentată în Anexa nr. 1.
2.3. Responsabilitățile organismelor:
Comitetul Județean pentru Situații de Urgență are următoarele
atribuții:
a) informează Comitetul Național, prin Inspectoratul General, privind stările
potențial generatoare de situații de urgență și iminența amenințării acestora;
b) evaluează situațiile de urgență produse în unitățile administrativ-teritoriale,
stabilesc măsuri și acțiuni specifice pentru gestionarea acestora și urmăresc
îndeplinirea
lor;
c) declară, cu acordul ministrului administrației și internelor, starea de alertă la
nivel județean sau în mai multe localități ale județului și înstituirea
propun stării de
urgență;
d) analizează și avizează planurile județene pentru asigurarea resurselor
materiale umane,
și financiare necesare gestionării situațiilor de urgență;
e) informează Comitetul Național și Consiliul Județean
asupra activității
desfășurate;
13) îndeplinește orice alte atribuții și sarcini stabilite de lege sau de Comitetul
Național.
Comitetele Locale pentru Situații de Urgență au următoarele
atribuții:
a) informează prin Centrul Operațional județean, respectiv, privind stările
potențial generatoare de situații de urgență și iminența amenințării acestora;
b) evaluează situațiile de urgență produse pe teritoriul unității administrativ-
teritoriale, stabilesc măsuri și acțiuni specifice pentru gestionarea acestora și
urmăresc
îndeplinirea lor;
c) declară, cu acordul prefectului, starea de alertă teritoriul
pe unității
administrativ-teritoriale;
d) analizează și avizează planul local pentru asigurarea resurselor
materiale umane,
și financiare necesare gestionării situației de urgență;
e) informează comitetul județean și consiliul local activității desfășurate;
asupra
13) îndeplinesc orice alte atribuții și sarcini stabilite de lege sau de
organismele și
organele abilitate.
Atribuțiile cu caracter de specificitate (pentru o anumită situație de urgență)
ale Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, ale Comitetelor
Locale pentru
Situații de Urgență, ale autorităților administrației publice, operatorilor
economici,
instituțiilor publice, și persoanelor juridice, reprezentanților societății civile
- ONG-uri,
cu atribuții în domeniul situațiilor de urgență, sunt în conformitate
cu prevederile
legislației în vigoare, a ordinelor și a regulamentelor privind gestionarea de
situațiilor
urgență.
Secretariatul Tehnic Permanent a! Comitetului Județean de
pentru Situații Urgență
se asigură prin Centrul Operațional din cadrul Inspectoratului pentru Situații de
Urgență
„Avram lancu” al județului Cluj și îndeplinește următoarele atribuții:
Pagina 11
a) asigură convocarea Comitetului Județean pentru Situații de Urgență
și
transmiterea ordinii de zi;
b) primesc și pregătesc materialele pentru ședința Comitetului Județean
pentru
Situații de Urgență și le prezintă președintelui și membrilor comitetului;
c) execută lucrările și operațiunile de secretariat pe timpul ședințelor;
d) execută redactarea hotărârilor adoptate, precum și a proiectelor de ordine
sau
dispoziții, pe care le prezintă spre aprobare;
e) asigură multiplicarea documentelor emise de Comitetul
Județean privind
activitatea preventivă și de intervenție și difuzarea lor la
autoritățile interesate;
f) întocmesc informări periodice privind situația operativă sau stadiul
îndeplinirii
hotărârilor adoptate;
2) urmărește realizarea suportului logistic pentru desfășurarea
ședințelor
Comitetului Județean pentru Situații de Urgență;
h) gestionează documentele Comitetului Județean pentru Situații de
Urgență;
i) asigură legătura între Comitetul Județean de
pentru Situații Urgență și
Secretariatul Tehnic Permanent din cadrul Inspectoratului General
pentru Situații de
Urgență;
Î) îndeplinește și alte sarcini stabilite de Comitetul Județean
pentru Situații de
Urgență și președintele acestuia.
Pentru îndeplinirea atribuțiilor Centrul Operațional consulta
poate specialiști și din
alte domenii de activitate,
2.3.1, Responsabilitățile autorităților:
Persoanele din componența comitetului pentru situații de
urgență (județean /
local) au următoarele atribuții principale:
a) președintele: - convoacă întrunirea comitetului, stabilește ordinea de
zi și
conduce ședințele acestuia; semnează hotărârile, planurile,
programele, regulamentele și
hotărârile adoptate; semnează avizele, acordurile,
împutermicirile, protocoalele și
proiectele de acte normative; îl informează operativ președintele comitetului
pe ierarhic
superior.
b) vicepreședintele: - îndeplinește obligațiile președintelui în
lipsa acestuia,
precum și cele ce îi revin ca membru al comitetului.
c) membrii: - participă la ședințele comitetului; prezintă informări
și puncte de
vedere; îi informează operativ pe conducătorii instituțiilor
și unităților pe care le
reprezintă asupra problemelor dezbătute, concluziile rezultate, măsurile hotărârile
și
adoptate și urmăresc aplicarea acestora în sectoarele de
competență; mențin permanent
legătura cu centrul operativ.
d) consultanții: - participă la ședințele comitetului; îi consiliază
pe membrii
acestora asupra problemelor tehnice și de specialitate; asigură documentarea
tehnică de
specialitate.
Persoanele din cadrul Grupurilor de Suport Tehnic
au următoarele atribuții
principale:
a) coordonatorul grupului — asigură coordonarea și conducerea
grupului de
specialiști cu privire la analiza situației, elaborarea de alternative de
acțiune, înaintarea
de propuneri privind cursul optim al acțiunilor, la
participă acțiunile de cooperare cu alte
grupuri de suport tehnic constituite în cazul evenimentelor
complexe,
b) membrii grupului de suport tehnie — asigură consultanța de
specialitate în
domeniul specific activității / instituției din
care provine și face propuneri
6
Pagina 12
coordonatorului grupului de suport tehnic cu privire ja analiza
situației, elaborarea de
alternative de acțiune, înaintarea de propuneri privind cursul al
optim acțiunilor; participă
la acțiunile de cooperare cu alte grupuri de tehnic
suport constituite în cazul
evenimentelor complexe.
Atribuțiile persoanelor din compunerea Comitetului Județean
pentru Situații de
Urgență precum și a celor din cadrul Grupurilor de Suport Tehnic
se completează cu
legislația în vigoare referitor la atribuțiile specifice funcției
îndeplinite în cadrul
autorității administrației publice, operatorului economic, instituției
publice, societății
civile - ONG-ului pe care o /îl reprezintă sau din
care provine.
CAPITOLUL îl
CARACTERISTICILE UNITĂȚII ADMINISTRATIV-TERITORIALE
SECȚIUNEA 1 AMPLASARE GEOGRAFICĂ ȘI RELIEF
Situată în partea central-vestică a județului Cluj, Gilău
comuna se află la 17 km
distanță vest de municipiul Cluj Napoca și la 36 km distanță est de
orașul Huedin,
accesul rutier realizându-se ușor pe două mari artere Gilăul
naționale, fiind nod de
comunicație între drumul european E60 și tronsonul finalizat Cîmpia Turzii
- Gilău al
autostradei Transilvania A3 care va deservi legătura Borș -
Brașov,
Ale căi rutiere care asigură legături pentru comuna Gilău
sunt drumurile județene DI
107P. DJ 107N, respectiv DI 107$, precum și drumurile comunale.
Cu privire la componența administrativă, formată
comuna este din următoarele
localități: Gilău — satul de reședință al comunei, Someșul Rece,
Someșul Cald, Uzina,
precum și cătunele Gura Râștii, Mâțești, Fată, Chirilești, Păltinei,
Arsuri, Pape, Puiulești,
Tălieni, colonia Tarnița și trupul Săliștea.
Comuna Gilău se învecinează cu alte șapte commune ale
județului Cluj, anume: Baciu
și Gârbău la nord, Florești la est, Săvădisla la sud-est,
Măguri-Răcătău la sud, Mărișel la
sud-vest și Căpușu Mare la vest.
Așezată la poalele nord-estice ale Munților Apuseni, comuna Gilău
este înzestrată cu
toate formele de relief: munți, văi, dealuri și șesuri, Relieful
predominant este de deal Și
de munte cu păduri întinse și pe alocuri de
greu pătruns.
Din punct de vedere geomorfologie, Gilăul se
suprapune pe următoarele unități de
relief: Dealurile Căpușului la nord, Culoarul Gilău-Cluj
(Culoarul Someșului Mic) la
nord-est, partea centrală a teritoriului aparține Depresiunii Vlaha-Hășdate, iar
în partea
de sud, suprafața comunei ocupă o zonă întinsă din Gilăului,
Munții
Munții din comună fac parte din grupul Munților Apuseni.
Aceștia au două zone
structural care au evoluat distinct: Apusenii de Nord și de Sud.
Apusenii În categoria
Apusenilor de Nord intră masivele Gilău-Muntele Mare, Bihor, Pădurea
Craiului, Codru
Moma, Highiș și Dorcea.
Munții Gilăului sunt formațiuni geologice constituite în urmă milioane
cu de ani. Trei
grupe de roci se întâlnesc aici : cristaline, întrușire granitoide
sinoregene și sedimentare
paleozoice associate cu produsele activității unui magnetism subsecvent.
Șisturile cele
mai puternic metamorfozate sunt cunoscute sub numele de “cristalin
de Gilău-Muntele
Mare”.
Pagina 13
Geologii au ajuns la concluzia că, din punct de vedere structural, se poate vorbi de un
vechi bloc cristalin regenerai în timpul orogenezelor alpine.
Suprafața Cârligata-Fărcașa este cea mai înaltă. Ea se menține între 1600-1800 m
altitudine, fiind urmată de cea a Mărișelului (între 1090-1309 m) și cea mai joasă,
cea a
Feneșului (500-600 m). Erodarea în munții Gilăului a fost complicată, ca urmare a
fragmentărilor și a jocului diferențiat pe vertical.
Cele trei trepte de eroziune se evidențiază spre bazinul Transilvaniei sub forma
unor
culmi străpunse de văile adânci ale Râșchii, Agârbiciului, dar mai ales ale
Someșului
Cald și ale Someșului Rece, cu sumedenia de afluenți.
Între bazinele celor două Someșuri se găsesc roci vulcanice. Cu toată
duritatea lor,
rocile au avut de suferit prin îndelungata modelare produsă de factorii externi
(ploi, ape
curgătoare, îngheț, dezgheț, vânturi), generând un relief characțeristic prin interfluvii
ondulate, pe de o parte, și abrupturi, pe de alta.
Comuna Gilău cuprinde și satele Someșul Rece și Someșul Cald, denumite astfel
după
cele două brațe ale Someșului Mic.
Frumusețea și varietatea peisajului fac din spațiul gilăuan unul din cele mai căutate
Pai
locuri de agrement pentru clujeni, pe malurile afiuenților Someșului Mic fiind
amplasate
mai mult de 500 de case de vacanță, multe familii stabilindu-se aici în lor de
fuga
aglomerările urbane și de poluare.
Formațiunile geologice din această zonă sunt foarte variate, cele mai întâlnite
formațiuni sunt argitele marnoase, gresii, nisipuri, pietrișuri, calcare.
Pe teritoriul comunei Gilău se regăsesc roci din toate cele trei mari
categorii:
Că roci magmatice,
o roci metamorfice
. roci sedimentare.
Pe aceste substraturi geologice s-au dezvoltat mai multe clase de soluri, mai
cea
reprezentativă fiind cea a argiluvisolurilor, urmată de cambisoluri. molisoluri și
cele neevoluate.
În general, solurile întâlnite raza comunei sunt
pe mijlociu profunde în funcție
de tipul și subtipul de sol. Astfel, cele litice și erodisolurile sunt extrem de
superficiale. Textura este în general, grea, argiloasă sau argilo-lutoasă, făcându-le
impermeabile sau cu drenaj greoi.
Aceste soluri sunt mijlociu bogate spre bogate în Substanțe minerale
și
organice, asigurând dezvoltarea vegetației forestiere în mod normal.
Astfel, avem pe raza comunei Gilău păduri întinse, predominant de foioase, dar
și rășinoase, prinicipalele specii arboricole fiind: fagul, cerul, gorunul, mesteacanul și
molidul. Pădurile sunt răspândite pe patru etaje de vegetație:
. Etajul deluros de gorunete, făgete și goruneto- făgete;
e Etajul montan-premontan de făgete;
La] Etajul montan de amestecuri;
. Etajul montan de molidișuri.
Suprafața silvică și suprafața efectiv împădurită este de 6327 ha, adică 54,16% din
Suprafața totală a comunei,
Pagina 14
SECȚIUNEA a 2 a - CARACTERISTICI CLIMATICE
Din punct de vedere climatic, zona în care este Situată
comuna Gilău, se
caracterizează printr-un climat temperat continental-moderat, influențat de
vecinătatea
Munților Apuseni și curenții atlantici de la vest.
Clima Munților Gilău este tipică de munte, în general rece și umedă culmile
pe înalte,
cu atenuare treptată spre poale. Etajarea pe verticală se manifestă în factorii
toți
determinanți ai climei, Nebulozitatea crește cu altitudinea și în mod
corespunzător
precipitațiile, care în general sunt abundente din causa vântului dominant de vest
care
vine încărcat cu vapori de apă.
Relieful joacă un ro! important în determinarea climatului, mai ales în zonele
carstice.
Din cauză ca văile sunt adesea închise sau exista platouri relief
cu șters, scurgerea aerului
rece, de seară, un se face normal, acesta acumulându-se fundul închise
pe depresiunilor și
generează o stratificare termică, temperatura aerului crescând cu înălțimea.
Relieful și hidrografia au influențat clima acestei zone. Altitudinea, formele de
relief
și poziția lor, apele și vegetația sunt factorii care determină diferențieri din
Pata importante
punct de vedere climatic între crângurile situate la înălțime — Păltineni,
Talieni, Chirilești
și altele aparținând satului Someșul Rece și Gilăul care se află la altitudine mai
o mică
(400-430 m). Astfel de exemplu, primul îngheț în crângurile Someșului Rece la
începe
sfârșitul lunii septembrie, iar ultimul are loc la începutul lunii mai, când la Gilău
pe
îngheșul începe ăn octombrie și încetează în aprilie. O altă caracteristică a zonei este
fenomenul de fohn pe culoarul văii Căpușului, datorită
descendenței aerului de
proveniență vestică,
Regimul anual al temperaturii aerului variază în funcție de altitudine și
expoziție.
Temperatura medie anuală în etajul montan este de 4,5-5 *C, iar la Gilău de 8-9 *C.
Temperatura medie în ianuarie este de -3 *C. iar cea a lunii iulie de 19 *C.
Temperatura minimă absolută a fost de -34,5 *C, înregistrată în ianuarie iar
1963,
mâxima absolută a fost de 38,5 *C în luna august 1952.
Trecerea de la iarnă la primăvară se face de obicei la mijlocul lunii iar
martie, cea de
la toamnă la iarnă în luna noiembrie. Verile sunt călduroase, iar iernile în
general sunt
lipsite de viscole.
În ultimii ani, se observă că iernile devin din în
ce ce mai blânde, cu temperatura cere
rareori scad sub -15 *C și cu zăpadă din ce în ce mai Verile
puțină. sunt tot mai calde,
crescând numărul de zile tropicale, cu maxime zilnice care 30 *C,
depășesc
În privința nebuiozității, luna cu cea mai nebulozitate
mare este decembrie. Însemnata
cantitate de apă acumulată în lacurile Tarnița și Someșul Cald
provoacă fenomene
deosebite.
Precipitațiile sunt abundente, luând valori de 700-800 mm/an, chiar peste 1200 mm/an
în zonele înalte.
SECȚIUNEA a 3 a - REȚEAUA HIDROGRAFICĂ
Rețeaua hidrografică este densă în zona montană și relativ moderată în
zona
deluroasă.
Pagina 15
Principalul râu colector de pe teritoriul comunei Gilău este râul Someșul Mic,
care
amonte de confluența cu Someșul Rece poariă numele de Someșul Cald,
are ca afluenți
Agârbiciu, Someșul Rece și Căpuș.
În tabelul de mai jos sunt cuprinse toate cursurile de
apă permanente (râuri, pârâuri) și
prncipalele cursuri nepermanente (cele care seacă în anotimpul cald al anului)
, respectiv
torenți (acele forme de relief pe care curge apă doar atunci când plouă) de teritoriul
pe
comunei Gilău.
10
| Nr, Crt, | Denumirea cursului de apă | Cod cadastral | Tronsonul pe teritoriul comunei Gilău | Observații |
| l, | t, Someșul Mic r. Someșul Cald | N1.31. | Hm 608-639 mal drept, hm 639-77 | Qmed. multianual reconstituit 13,4 me/s |
| 2, | v. Agârbiciu | 1.1.31.8 | Hm 117-120 mal drept, Hm 120-130 | |
| 3, | r. Someșul Rece | 1I.1.31.9 | Hm 349-362 mal stâng, Hm 362-490 | Qmed. multianual reconstituit 4,67 me/s |
| 4, | r. Căpuș | 11.1.31.10 | Hm 255-320 | Q med, multianual 0,684 mc/s |
| 5. 6, VĂ 3. | v.Frăsinei v. Hugii p. Burceștilor p. Vâlcelii | - - - - | integral integral integral integral | Afluenți ai râului Someșul Cald |
| 9. 10. 95 12. 13. 14. | v.Chiștelec v. Noghei v.Budulău v.Hideșele v.Zăpodii v.Vișteleaca | - - - - - - | integral integral integral integral integral integral | Afluenți ai râului Căpuș |
| 15. 16. 17. | v. Seacă v.Brădetului v. Râșca Mare | - - - | integral integral integral | Afluenți a râului A Someșul Rece |
Pagina 16
18. p. Gușii - integral
19. p. Popii - integral
20. p.Cetății 1 - integral
21. p.Cetății 1 - integral
22. p. Bâcului - integral
23. p. Româneștilor - integral
24. p. - integral
Podișorului
25, p. Școlii - integral
O parte însemnată dintre cursurile de apă anterior
prezentate au tronsoane care
prezintă rise la inundații, unele prin revărsarea naturală a apei din albie, altele
prin
scurgeri de pe versanți.
Pe cursul râului Someșul Cald au fost amenajate mai multe lacuri de acumulare, dintre
care pe teritoriul comunei Gilău se află lacul de acumulare Gilău (suprafață de 50 ha
și
volum de 4,3 mil. me), lacul de acumulare Someșul Cald (suprafață de 75 ha volum de
și
75 mil. me) și parțial lacul de acumulare Tarnița (suprafață de 215 ha volum de
și 70,5
mil. mc). Acestea au fost create atât pentru rolul lor de atenuare undelor de
a viitură, câț
și pentru producerea de energie electrică.
SECȚIUNEA a 4 a - POPULAȚIE
Din punct de vedere administrativ, comuna Gilău este formată din
următoarele
localități: Gilău — satul de reședință al comunei, Someșul Rece, Someșul Cald,
Uzina,
precum și cătunele Gura Râștii, Mâțești, Fată, Chirilești, Păltinei, Arsuri, Pape, Pui ulești,
Tălieni, colonia Tarnița și trupul Săliștea,
Comuna Gilău se întinde pe o suprafață totală de 11682 ha, din care intravilan
754,05
ha, iar extravilan 10927,95 ha.
Conform ultimului recensământ, populația comunei Gilău totalizează număr de
un
8300 locuitori, din care 7350 persoane reprezintă populația stabilă de 10
și peste ,
Repartizarea pe sexe arată că 4123 de persoane sunt bărbați, iar 4177 femei. În
privința grupelor de vârstă, în comuna Gilău predomină populația tânără și de vârstă
mijlocie, astfel:
L] Populația mai tânără de 20 ani 1951 persoane;
L] Populația între 20-39 ani 2545 persoane;
L] Populația între 40-39 ani 2142 persoane;
e Populația mai învârstă de 60 ani 1662 persoane;
Comuna Gilău este o localitate multietnică și multiculturală, etnică
componența a
localității conforin recensământului din 2011 arătând 6586 români, 722 646
maghiari,
romi, 6 de altă etnie, despre 340 persoane nefiind disponibile informații în acest
sens.
După componența confesională, în comuna Gilău credincioșii aparțin următoarelor
religii: orodoxă (6421 pers.), reformată (752 pers.), penticostală (319 pers.), baptistă
(240
Il
Pagina 17
pers.), greco-catolică (87 pers.), romano-catolică (77 pers.). Religiile de
cu reprezentanți
mai puțin de 10 persoane sunt: unitariană (7), martorii lui Iehova
(6), creștină după
Evanghelie (5), evanghelică Întherană(3) și musulmană(3). Există 18 declarate
persoane
de altă religie, respeciiv 15 făra religie, iar despre 345
persoane nu sunt informații
disponibile referitoare la acest subiect.
În comuna Gilău există 2646 de 3379
gospodării și locuințe, din care 20 sunt spații
commune de locuit (blocuri).
De asemenea există mai multe obiective socio-culturale, 4
precum grădinițe, 3 școli, |
liceu, 2 case de cultură, ! cămin cultural, 1 centru de | de
sănătate, stație salvare, 1
formație de pompieri și SMURD.
Bisericile din comuna Gilău dețin 12 lăcașe de cult, și 6 în
anume: Gilău, 4 în Someșul
Rece, una în Talieni și una în Someșul Cald. În localitatea Gilău există două
biserici
ortodoxe cu hramul „Sf. Nicolae” și „Adormirea Maicii Domnului”,
una reformată, una
romano-catolică, una baptistă și una penticostală. În localitatea Someșul Rece există
o
biserică ortodoxă, o biserică veche monument,
una baptistă, una penticostală și una
ortodoxă la Talieni. În localitatea Someșul Cald există biserică ortodoxă
o construită în
anul 2000.
În privința infrastructurii și utilităților, în
comuna Gilău există o rețea de drumuri
modernizate, trei sunt drumuri județene, un drum național, respectiv există
european și și
un tronson de autostradă.
Există rețea de alimentare cu apă, fiind în desfășurare
și un program ISPA pentru
automatizarea stației de epurare, de aducțiune de conductă nouă la
Someșul Cald și
prelungirea spre lacul Tarnița.
Electrificarea este realizată integral, cu posibilitate de extindere.
În cazul gazului metan, alimentarea este realizată
integral de ia magistrala Cluj-Gilău,
iar telecomunicația se realizează prin telefonie fixă, mobilă
și internet,
Exemplificând prin cifre, utilitățile existente sunt: 64 km de rețele electrice; 41 km
de
rețele telefonice; 31 km de rețele de alimentare cu apă și canalizare.
SECȚIUNEA a 5a - CĂI DE TRANSPORT
Sistemul de transporturi de pe teritoriul comunei se bazează
pe rețeaua de căi rutiere,
fiind prezente pe raza comunei toate categoriile de drumuri.
Astfel există tronson de
autostradă — A3, drum european — E60 cu drumul
suprapus național DNI, drumuri
județene — DJ 107N, DJ 107P, DJ 1075, precum și drumuri comunale
și sătești.
Transportul organizat de persoane pe ruta Gilău — Cluj-Napoca este de firma
asigurată
Alis Grup.
Poziția favorabilă a Gilăului a atras mai multe firme de logistică
și constructori de
autocamioane cu renume international, EvW
precum Holding (DAF), Volvo și Routier
European Transport, care si- au facut sediu sau puncte de lucru
pe raza comunei, dar a
făcut posibilă și apariția unor firme mai mici, locale. fi:
cum ar Atimar Trans și Pan
Carmel Impex.
Gilăul se bucură de numeroase atracții turistice, atât naturale:
geologice, geografice,
botanice, peisagistice, cât și istorice. Astfel se remarcă Rezervatia Naturala
Cariera
Corabia, așezarea fortificată de la Someșu Rece, castrul roman
Gilău, monumentul
Crucea lui Gelu, castelul Wass- Banffy și conacul Gallus,
12
Pagina 18
De asemenea există pe raza comunei și numeroase biserici, În localitatea Gilău există
două biserici ortodoxe cu hramul „Sf. Nicolae” și „Adormirea Maicii Domnului”,
una
reformată, una romano-catolică, una baptistă și una penticostală. În localitatea Someșul
Rece există o biserică ortodoxă, o biserică veche monument, una baptistă,
una
penticostală și una ortodoxă la Talieni. În localitatea Someșul Cald există o biserică
ortodoxă construită în anul 2000,
Zona Gilăului prezintă un ridicat potențial turistic și agroturistic datorită reliefului
variat, existenței barajelor și lacurilor de acumulare, pădurilor, aerului curat și a apei. Au
fost amenajate zone de agrement, tabere, cu posibilitatea organizării de drumeții trasee
pe
forestiere, circuite și cantonamente sportive ș.a.
Gilăul dispune de numeroase spații de cazare în cabane și pensiuni, iar până în anul
2001 s-au ridicat sute de case de vacanță.
Printre unitățile de cazare care oferă servicii turistice de înaltă calitate se numără:
Motel] Gilău, Vila Gong, Vila Cionca, Camping El Dorado, Complex Milenium,
Pensiunea Roata, Pensiunea Alia, Pensiunea Pastravul, Restaurantul Rovin.
SECȚIUNEA a 6 a - DEZVOLTARE ECONOMICĂ
O resursă importantă a zonei Gilăului o constituie nisipurile și pietrișurile care în
apar
asociere în aluviunile și terasele Someșului Mic. Granulometria depunerilor aluvionare
este foarte diferită, astfel că în unele zone domină pietrișul prosier și bolovănișul, iar în
aliele pietrișul mijlociu sau mărunt și nisipul.
Nisipurile și pietrișurile, ca produse de balastieră, constituie materii prime la
prepararea betoanelor și a mixturilor asfaltice. Astfel, industria extractivă este
prezentă
prin balastiere și ocupă un segment important din activitatea economică a comunei.
Operatori economici reprezentativi din acest segment sunt: Aurovas — balastieră Și stație
de sortare, Napocamin, Transbeton și Nyuszika — stații de sortare și Apasco de
— stație
betoane,
O altă resursă importantă o constituie apele curgătoare curate și repezi,
pe care se
bazează industria energetică și piscicultura,
Producerea curentului electric este realizată de Hidroelectrica — Sucursala
Hidrocentrale Cluj la centralele hidroelectrice CHE Tarnița, CHE Someșul Cald, CHE
Gilău 1 și CHE Gilău |,
Există în Gilău două păstrăvării, administrate de R.N.P. Romsilva, de
respectiv
L.C.A.S.
Compania de Apă Someș - administratorul rețelei vaste de apă potabilă și canalizare
atât pentru zona metropolitană Cluj, cât și pentru multe alte localități în aval, inclusiv
municipiile Gherla și Dej, are stația de tratare a apei în localitatea Gilău, alimentându-se
din lacul de acumulare Gilău.
O parte din activitățile economice ale locuitorilor zonei se concentrează în
jurul
agriculturii.
Pagina 19
După modul de folosință al terenurilor, suprafața totală de 11682 hectare a comunei
Gilău se împarte astfel:
- suprafața agricolă: 4035 hectare(34,54%), din care:
- suprafața arabilă 1387 hectare (11,87%)
- pășuni și fânețe 2648 hectare (22,67%)
- păduri 6327 hectare (54,16 %)
Animale: ovine 8000, porcine 1480, bovine 480, cabaline 120
Există două societăți comerciale care au ca activitate de bază de păsări,
creșterea și
anume, Ale Avis care administrează o fermă și un abator de păsări și Asena care deține
o
fermă avicolă.
[di Principalele lucrări de investiții derulate în ultimii ani pe teritoriul comunei au fost
introducerea de apă potabilă din izvoare proprii în fiecare localitate, iar în cursul acestui
an, vor fi continuate lucrările la următoarele investiții: pietruire si reabilitare drumuri
comunale.
Multe dintre investițiile care au vizat dezvoltarea durabilă a comunei Gilău fost
au
realizate și urmează a fi implementate din fonduri locale, guvernamentale
și europene,
Situația acestor proiecte este redată în tabelul următor:
4
| Stadiul de realizare | Denumirea proiectului | Valoare |
| Proiecte finalizate | Extindere retea de canalizare in comuna Gilău. (Proiect Sapard) Colectare selectiva a deseurilor și transport in microregiunea Gilău (Proiect Phare 2005) Extindere retele canal si bransamente aferente in localitatile Gilău si Someșu Rece (Proiect Phare 2006) Reabilitare str. Morii si servicii comunitare de informare si consiliere (Proiect FRDS) Modernizare administratie publica (Proiect Phare 2002) Amenajare spatii verzi si locuri de joaca pentru copii in localitatile Gilău si Somesu Rece Teren de sport multifuncțional cu gazon artificial și nocturna Pod peste Somesul Mic în zona Targ | 1.000.000, euro 439.050 euro 950.458 euro 128.110 euro 66.983,47 lei 229.256,25 lei 2.698.753,7 lei |
| Proiecte în curs de implementare | Reabilitare infrastructura in comuna Gilău, judetul Cluj | 2.500.000 euro |
Pagina 20
| Centru de informare si marketing turistic in comuna Gilău Retea de apa si canalizare in zona turistica a comunei Gilău Modernizare drumuri forestiere pe teritoriul comunei Gilău | 200.000 euro 2.000.000 euro 755.065 euro | |
| Proiecte în curs de elaborare (idei de proiecte ) | Înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire cu sisteme care utilizează energie solară, energie geotermală și energie eoliană ori alte sisteme care conduc la îmbunătățirea calității aerului, apei și solului Constructie grădiniță |
| Nr crt | Localitatea | _ INSTITUȚIA PUBLICĂ | Date contact — telefon fix, mobil, fax, adresa email |
| Gilău | Postul de Poliție Gilău | 0264371647 | |
| 2 | Gilău | Garda de Intervenție Pompieri-SMURD | 0264371618 |
| 3 | Gilău | Oficiul Poștal Gilău | 0264371648 |
| 4 | Gilău | Liceul Teoretic Gelu- Voievod | 02643716106 |
| 5 | Someșul Rece | Școala Gimnazială Someșul Rece | 0264371982 |
| 6 | Gilău | Postul de Jandarmi Montan Gilău | 0264371310 |
| 7 | Gilău | RENEL (Electrica) Întervenții | 0264205881 |
| 8 | Gilău | Parohia Ortodoxă Gilău i | 0264371677 |
Pagina 21
| 9 | Gilău | Parohia Ortodoxă Gilău 2 | 0264371662 |
| 10 | Someșul Rece | Parohia Ortodoxă Gilău 3 | 0264371985 |
| ISI | Gilău | Ocolul Silvic Gilău | 0264371650; 0372701211 |
| 12 | Somesul Rece | Ocolul Silvic Someșul Rece | 0264371649; 0372703183 |
| 13 | Gilău | Școala Gimnazială Gilău | 02643716106 |
| 14 | Gilău | Serviciul de Salubritate | 0264372334 |
| 15 | Gilău | Parohia Reformată Gilău | 0264371670 |
| 16 | Gilău | Grădinița cu program prelungit | |
| 17 | Gilău | Grădinița cu program normal | |
| 18 | Someșu Rece | Grădinița cu program normal | |
| 19 | Gilău | Parohia Greco-Catolică Gilău | 0740349353 |
| 20 | Gilău | Biserica Penticostală Gilău 1 | |
| 21 | Gilău | Biserica Baptistă Gilău | |
| 22 | Gilău | Biserica Baptistă Gilău 2 | |
| 23 | Gilău | Parohia Romano- Catolică Gilău | |
| 24 | Someșu Rece | Biserica Baptistă Someșu Rece | |
| 25 | Someșu Rece | Biserica Pentiscostală Someșu Rece |
Pagina 22
| 26 | Gilău | Biserica Ortodoxă Talieni | |
| 27 | Someșu Rece | Biserica Ortodoxă Someșu Rece | |
| 28 | Someșu Cald | Biserica Ortodoxă Someșu Cald |
| Domeniul | |
| Tronson autostrada | |
| Județene Rețea de drumuri | |
| Europene | |
| Comunale | |
| Rețea de gaze | |
| Rețea apă/ Canal | |
| Rețea energie electrică | |
| Rețea de telecomunicații | |
| Protecția mediului (salubrizare, depozitare deșeuri, incineratoare) - salubrizare — colectarea deșeurilor selectiva - nu se efectuează incinerarea deșeurilor |
Pagina 23
c) locuri de adunare și cazare a populației în situații de urgență - tabere de
sinistrați, conform tabelului:
SECȚIUNEA a 8 a - SPECIFIC REGIONAL/LOCAL
Situată în partea central-vestică a județului Cluj, comuna Gilău se află la 17 km
distanță vest de municipiul Cluj Napoca și ia 36 km distanță est de orașul Huedin,
accesul rutier realizându-se ușor pe două mari artere naționale, Gilăul fiind nod de
comunicație între drumu! european E60 și tronsonul finalizat Cîmpia Turzii - Gilău al
autostradei Transilvania A3 care va deservi legătura Borș - Brașov. Alte căi rutiere care
asigură legături pentru comuna Gilău sunt drumurile județene DJ] 107P, D] 107N,
respectiv DJ] 107$, precum și drumurile comunale.
Cu privire la componența administrativă, comuna este formată din următoarele
localități: Gilău — satul de reședință al comunei, Someșul Rece, Someșul Cald, Uzina,
precum și cătunele Gura Râștii, Mâești, Fată, Chirilești, Păltinei, Arsuri, Pape, Puiulești,
Tălieni, colonia Tarnița și trupul Săliștea,
Comuna Gilău se învecinează cu alte șapte commune ale județului Cluj, anume: Baciu
și Gârbău la nord, Florești la est, Săvădisla la sud-est, Măguri-Răcătău la sud, Mărișel la
sud-vest și Căpușu Mare la vest.
Comuna Gilău se întinde pe o suprafață totală de 11682 ha, din care intravilan 754,05
ha, iar extravilan 10927,95 ha. Din întreaga suprafață a comunei 75% este ocupată cu
ET teren neagricoi, iar din acesta 6282 ha sunt foioasele
acoperite cu păduri (în care se întind
pe 570 ha, iar rășinoasele pe 472 ha).
Acest areal geografic a fost populat din vechi timpuri istorice, Arheologii au
descoperit pe teritoriul comunei vestigii din epoca bronzului (sec. XV î.e.n.), precum și
vestigiile unui castru militar roman și a unei așezări civile romane, De-a lungul întregului
Ev Mediu Gilăul s-a impus prin prezența sa și prin marele domeniu feudal care cuprindea
40 de sate, cu reședința feudală la Gilău.
Localitatea și-a păstrat rolul de centru meșteșugăresc și comercial de-a lungul
timpului, dar și cel de centru administrativ, în perioada interbelică fiind reședința plasei
Gilău din județul Cluj (interbelic),
Dacă încă din anul 1473 Gilăul era înscris în documentele vremii ca „oppidum”, ceea
ce-i conferea statutul de târg sau orășel, în zilele noastre localitatea are tot mai multe
caracteristici de oraș: sediul primăriei și Casa de cultură cu împrejurimile lor, realizate în
stil aclectic, dar cu muit bun gust, multe vile și case impozante, alimentarea cu energie
electrică, apă potabilă și gaz metan, modernizarea unor străzi, și o gamă largă de servicii.
Î8
| Nr. crt. | Elementul de dispozitiv , PR | Locul de dispunere , | Străzi/raioane ce se evacuează = |
| Punct de comandă (conducere) de bază | Primăria comunei Gilău | ||
| Punctul de comandă (conducere) de rezervă | Scoala Gimnazială Gilău | ||
| Punct de adunare și îmbarcare nr. | Centrul Comunei |
Pagina 24
CAPITOLUL III - ANALIZA RISCURILOR GENERATOARE
DE SITUATII DE URGENTA
SECȚIUNEA 1 - ANALIZA RISCURILOR NATURALE
a.) Fenomene meteorologice periculoase — Variabilitatea neperiodică a climei
determină o gamă diversă de fenomene meteorologice, unele dintre ele fiind periculoase
sau cu risc climatic, deoarece prin geneza, evoluție și consecințe conduc la efecte
negative, atât asupra mediului înconjurător cât și asupra comunității locale.
Fenomenele meteorologice extreme sunt consecința prezenței în regiune a unor
mase
de aer cu proprietăți fizice specifice care determină apariția unor manifestări extreme ale
fenomenelor meteorologice,
Pentru sezonul cald sunt specifice următoarele fenomene meteorologice : averse de
ploaie, ce pot avea și caracter torențial, descărcările electrice, vijeliile și grindina. De
cele mai multe ori aceste fenomene sunt asociate.
Aversele de ploaie pot genera situații de risc prin cantitățile insemnate de precipitații
căzute în timp scurt. In comuna Camăr numărul zilelor cu ploaie oșcilează între 100-110.
Caracterul precipitațiilor este strict legat de dinamica și structura maselor de aer
ce
tranzitează această regiune, Precipitațiile atmosferice pot constitui factor de rise
meteorologic atunci când depășesc anumite cantități și prezintă o intensitate foarte
puternică :
COD ROSU - Precipitații peste 50 !/mp în cel mult o oră sau cantități de precipitații
de cel puțin 80 l/mp în 3 ore.
COD PORTOCALIU - Cantități de precipitații peste 35 l/mp în cel mult ] oră
sau
cantități de preciputații de cel puțin 60 l/mp în 3 ore.
COD GALBEN - Cantități de precipitații normal pentru regiunea respectivă, dar
temporar pot deveni periculoase pentru anumite activități și anume cantități de
precipitații peste 25 !/mp în cel mult o oră sau cantități de precipitații de cel puțin 45
l/mp în 3 ore.
GRINDINA este fenomenul care se manifestă în situația unor mișcări consecutive
puternice aie aerului și devine fenomen meteorologic periculos, ori de câte ori se produc
căderi de grindină, chiar dacă nu sunt însoțite de descărcări electrice, Acest fenomen
meteorologic devine factor de risc atunci când se produc căderi de grindină de mari
dimensiuni, ori când grindina se așterne sub forma unui strat continuu și/sau se produc
pagube materiale.
DESCARCARILE ELECTRICE apar în condițiile unor mișcări de convecție foarte
puternice ale aerului și sunt înregistrate mai ales în sezonul cald al anului,din luna aprilie
până în luna august. Ele pot fi însoțite de creșterea turbulenței aerului manifestată prin
intensificări violente ale văntului, care pot avea și aspect de vijelie.
Numărul mediu anual al zilelor în care se înregistrează descărcări electrice este
cuprins între 20 — 25 zile/an.
Pentru sezonul rece sunt caracteristice fenomenele meteorologice periculoase de:
ninsoare sau strat gros de zăpadă, viscol,depuneri de gheață conductorii aerieni.
pe
NINSOAREA poate constitui fenomen meteorologic de risc atunci când se produc
creșteri ale stratului de zăpadă cu 50 cm sau mai mult în 24 de determinînd
ore,
înzepezirea drumurilor și a căilor ferate, creând pericolul de prăbușire a acoperișurilor și
a unor construcții. Zăpada cade de regulă la sfârșitul lunii decembrie. Grosimea stratului
19
Pagina 25
de zăpadă înregistrată totalizează annual 59 cm, uneori depășind cu 10 dar sunt ani
cm, și
și luni de iarnă cu ninsori slabe.
VISCOLUL este factor de risc atunci când ninsorile abundente sunt însoțite de vânt
cu viteza mai mare sau egală cu 16 m/s (viscol puternic), care produce troienirea
zăpezii
pe porțiunile deschise de teren, împiedicănd desfășurarea normală a activităților
economice. Acest fenomen meteorologic poate avea urmări deosebit de
grave pentru
viața economică povocând izolarea unor așezări umane, distrugerea unor construcții,
a
rețelelor electrice și îngreunarea transporturilor rutiere sau feroviare.
DEPUNERILE DE GHEATA se produc pe sol sau diferite obiecte
pe
(polei,chiciură,lapoviță) și sunt fenomene meteorologice de risc atunci când prin prezența
lor pot periclita circulația rutieră (polei) sau prin dimensiunile lor avaria conductorii
pot
aerieni.
VÂNTUL poate fi un fenomen meteorologic de risc atunci când intensitatea
prin sa
depășește anumite limite și poate perturba activitatea normală a comunității umane.
În situații coavective foarte puternice vântul 25 m/s
poate depăși și atunci devine
factor foarte puternic de rise meteorologic „atunci când viteza vântului este mai de
mare
20 m/s, atunci sunt situații meteorologice de rise puternicuiar când viteza vântului
Pa
depășește 15 m/s, acest fenomen meteorologie poate deveni temporar periculos,
a.1) inundațiile — se produc din cauza revărsărilor naturale din cursurile de apă sau
din cauza scurgerilor de pe versanți formându-se torenți ca urmare a
unor ploi
torențiale/rupere de nori sau de lungă durată, Situația punctelor vulnerabile care prezintă
risc la inundații pe raza comunei Gilău este prezentată în anexa nr. 8. Lista podurilor
și
podețelor cu secțiuni de scurgere subdimensionată din comuna Gilău este prezentată în
anexa nr. 8,
În scopul micșorării efectelor inundațiilor, având în vedere anilor
experiența trecuți se
impune:
- Conștientizarea avertizării de viitură - implică anticiparea și precizia
prognozei și avertizării hidrologice, precum și calitatea deciziei de alertă pentru intrarea
în dispozitivul de acțiune
- Disponibilitatea de a răspunde mesajului - necesită prezența unui personal
competent ia locul de transmitere
- Dezvoltarea și optimizarea sistemelor de prognoză hidrologică
- Capacitatea de a răspunde - înseamnă existența mijloacelor materiale,
umane și financiare pentru a acționa conform planurilor de apărare
- Răspunsul efectiv - presupune intrarea în dispozitivul de apărare și
întreprinderea de măsuri concrete, rapide și eficiente de salvare a vieților omenești și a
bunurilor, precum și a reinstaurării rapide a vieții economice, sociale și a condițiilor de
mediu.
Măsurile de apărare împotriva inundațiilor la nivelul Comitetului Local
pentru Situații
de Urgență al comunei Gilău sunt prezentate în anexa nr. 15. Tabelul cu mijloacele
și
materialele de intervenție care pot fi asigurate de vătre agenții economici locali
și
repartizarea acestora pe zone inundabile este prezentat în anexa nr. 12,
3.2) furtuni, tornade, secetă, îngheț — sunt fenomene imprevizile care nu poi fi
contracarate, accentul punându-se pe partea de alarmare/avertizare,
pregătire/responsabilizare, intervenție în cazul producerii unor astfel de riscuri și
reabilitarea cât mai repede a zonei afectate. Schema fluxului informațional
pentru
avertizarea populației în caz de fenomene hidrologice periculoase raza comunei este
pe
prezentată în anexa nr. 19.
29
Pagina 26
b.) Incendii de pădure
În ceea ce privește incendiile la fond forestier, comuna Gilău
are păduri întinse,
predominant de foioase, dar și rășinoase, prinicipalele specii arboricole fiind: fagul,
cerul, gorunul, mesteacanul și molidul.
Suprafața silvică și suprafața efectiv împădurită este de 6327 ha, adică 54,16% din
suprafața totală a comunei. Zonele vulnerabile în care se pot produce incendii la fondul
forestier sunt îndeosebi zonele limitrofe așezărilor rurale (satele, cătunele și zonele cu
casele de vacanță și agrement), îndeosebi în perioade de primăvară, când proprietarii,
administratorii, crescătorii — îngrijitorii de animale, culegătorii de fructe de pădure sau
cumpărătorii de material lemnos desfășoară activități de igienizare în incinta sau în
apropierea teritoriului împădurit,
Trebuie avute în vedere și situațiile de secetă, sărbătorile legale sau religioase ori
week-end-urile, în care cetățenii din localități accesează zonele turistice din comună.
Incendiul se produce întotdeauna când sunt împreună trei elemente: aerul, căldura și
ai combustibilul. Cea mai mare parte din riscurile de incendiu de pădure atunci când
apar
e este secetă și cald. Pădurea trebuie considerată în
integralitatea sa un combustibil
potențial. Flăcările pot afecta vegetația vie (ramuri, frunze) sau moartă (ace, arbori
uscați) precum și gospodăriile din zonă.
Se consideră incendiu de pădure atunci când este distrusă suprafața minimă de un
hectar și cel puțin o parte a părților superioare ale vegetației pitice, arbuștilor sau
arborilor. Perioada anului cea mai propice incendiilor de pădure este vara. Seceta, slabul
conținut de apă al solului și turiștii care nu respectă măsurile de prevenire a incendiilor în
pădure, pot să favorizeze producerea incendiilor,
Influența factorilor naturali, condițiile meteo și caracteristicile vegetației contribuie la
propagarea incendiilor. Vântul accelerează uscarea solului și vegetației și crește riscurile
de propagare a incendiilor la mare distanță, De asemenea, fulgerele sunt la originea
începuturilor de incendiu, pe timpul perioadelor cele mai calde ale anului.
Printre cauzele cele mai frecvente de incendiu se disting factorii naturali și factorii
legați de activități umane.
Tendința de creștere a incendiilor ca urmare a neglijenței umane, ignorarea în mai
mare măsură în ultimii ani a regulilor de comporiament a cetățenilor privind utilizarea
focului deschis pentru lucrările agricole,au avut drept consecințe izbucnirea de incendii
„care de regulă s-au produs în zonele cu vegetație din afara fondului
forestier, neânregistrându-se pagube materiale.
La evaluarea riscului de incendiu, în comuna Gilău există câțiva operatori economici
cu risc major de incendiu.
Intervenția pentru stingerea incendiilor și a înlăturării urmărilor acestora, se asigură de
către serviciile de intervenție profesioniste din comuna Gilău si cu ajutorul echipei de
interventie stingere incendii a SVSU Gilău, precum si cu sprijinul populației comunei.
Pe lângă amenințările normale ale flăcărilor fierbinți ce cuuzează arderea materialelor,
focul poate trimite cantitati vaste de cenușa în atmosfera, cauzând inhibiția dezvoltării
plantelor, reducând vizibilitatea si intervenind în probleme ale aparatului respirator.
Poate fi și locul propice pentru instalarea alunecărilor de teren prin distrugerea
,
vegetației si lăsând regiunile de deai vulnerabile la căderi masive de precipitații după ce
focul s-a stins.
21
Pagina 27
c.) Avalanșe
Având în vedere caracteristicile reliefului zonei de competență (munte, deal) este
care
traversat de rețeaua hidrografică a comunei, există posibilitatea ca în situații de căderi
masive de zăpadă să se producă asemenea evenimente.
Asemenea avalanșe se produc în situația acumulărilor masive, la încălziri
semnificative ale vremii, pe pante mari de teren.
Istoric, nu au fost semnalate avalanșe însă în situații de căderi masive de zăpadă, nu
poate fi în totalitate exclus acest risc.
d.) Fenomene distructive de origine geologică:
d.) cutremure — datorită reliefului, din punct de vedere seismic, localitatea Gilău
este clasificată, conform H.G. 642/2005 pentru aprobarea Criteriilor de clasificare a
unităților administrativ-teritoriale, instituțiilor publice și operatorilor economici, din
punc de vedere al protecției civile, în funcție de tipurile de riscuri specifice, zonă risc
cu
secundar, gradul VU — M.S.K.:
d.2) alunecări de teren
Alunecările de teren sunt fenomene naturale majore care, de regulă, se produc
pe versanții dealurilor, prin deplasarea rocilor de-a lungul pantei sau lateral ca urmare a
unor fenomene naturale (ploi torențiale, mișcări tectonice, prăbușiri grote sau eroziuni
puternice ale solului, distrugerea plantațiilor ete). Astfel de fenomene includ căderea
pietrelor si avalanșe,
Alunecările de teren cauzează pagube imense pentru căile de proprietăți
transport,
agricole si locuințe. Ele se pot declanșa și ca urmare a altor hazarde cutremurele,
precum
ploile torențiale.
Măsurile planificate pentru prevenire, protecție și intervenție în cazul alunecărilor de
teren sunt similare cu cele aplicate in caz de cutremur, O particularitate o constituie
faptul că evenimentul, cu rare excepții, nu se desfășoară chiar prin surprindere.
Alunecările de teren se pot desfasura cu viteze de 1,5 — 3 m/s, iar in unele situații si
peste
3 m/s, oferind posibilitatea pentru realizarea unor măsuri în astfel de Situații. În aceste
condiții, un rol important revine acțiunilor de observare a condițiilor de favorizare a
alunecărilor de teren si alarmării (avertizării) populației în timp util realizării protecției,
Se pot produce alunecari de teren superficiale în comuna Gilău, ca urmare efectelor
a
unor ploi torențiale sau inundații,
SECȚIUNEA a 2 a - ANALIZA RISCURILOR TEHNOLOGICE
2.) Riscuri industriale — în zona de competență, nu sunt agenți economici care să
prezinte pericole de accidente majore în care să fie implicate substanțe periculoase.
b.) Riscuri de transport și depozitare de produse periculoase — raza comunei
pe
Gilău nu se depozitează produse care să producă riscuri, conform legislației în vigoare,
comuna fiind tranzitată de tronsonul de autostradă A3, drumul E 60 și drumuri
european
naționale este posibil să se transporte produse periculoase pe acestea dar toți
22
Pagina 28
transportatorii au obligația obținerii în prealabil de la 1.S.U. Cluj a avizul de transport
deșeuri periculoase;
b.1) transport rutier — nu au fost cazuri care să pună în pericol viața și securitatea
persoanelor sau structurii localității;
b.2) transport feroviar — nu au fost cazuri care să pună în pericol viața și securitatea
persoanelor sau structurii localității;
b.3) transport fluvial și maritim — nu este cazul;
b.4) transport aerian - nu au fost cazuri care să pună în pericol viața și securitatea
persoanelor sau structurii localității;
b.5) transport prin rețele magistrale - nu este cazul;
c.) Riscuri nucleare - nu este cazul:
d.) Riscuri de poluare a apelor — există un gater de prelucrare lemne al S.C.
EFEMER S.R.L. care poate fi considerată unitate potențial poluatoare, natura poluantului
fiind rumegușul, iar cursul de apă care ar putea fi poluat este râul Someșul Rece; Lista
utilizatorilor de apă care pot fi afectați de poluarea accidentală este prezentată în anexa
pi
nr, 8.
€) Prăbușiri de construcții, instalații sau amenajări — În zona comunei Gilău există
puține construcții care prezintă un grad avansat de deteriorare, fiind posibilă prăbușirea
lor, ca urmare a traficului intens al autocamioanelor de tonaj greu, clădirile fiind dispuse
în părțile laterale ale localității;
f) Eșecul utilităților publice — avînd în vedere investițiile din ultimii ani diferite
pe
proiecte și axe de programe nu a fost semnalat acest lucru pe raza comunei;
8) Căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos — nu s-au semnalat;
h) Muniție neexplodată — datorită desfășurării în cele două conflagrații mondiale a
unor operații militare, zona prezintă posibilitatea descoperirii unor categorii de muniție
neexplodată (în special în cadrul derulării investițiilor de mare amploare — ex tronson
A3), ce poate fi asanată, conform procedurilor specifice,
SECȚIUNEA a 3 a - ANALIZA RISCURILOR BIOLOGICE
Nu sunt surse potențiale de izbucnire a unor epidemii/epizootii în construcții, ferme
zootehnice, spitale de boli contagioase, laboratoare de analize epidemiologice, colonii de
muncitori, zone locuite paupere - fără utilități publice, tabere de sinistrați sau refugiați
etc. - și poluările accidentale.
În cazul unor situații epidemice speciale : gripă,
gripa aviară, holeră, toxiinfecții
alimentare, hepatită acută virală, focare cu cazuri multiple de boli transmisibile, etc. se
poate apela la Clinica de Boli Infecțioase Cluj-Napoca.
23
Pagina 29
SECȚIUNEA a 4a - ANALIZA RISCURILOR DE INCENDIU
Cuprinde referiri cu privire la analizarea și diferențierea riscurilor de incendiu
după
context: statistica incendiilor și a altor situații de urgență, evidențele existente
pe
localități, operatori economici, instalații publice etc., fond construit, vegetație sau
vehicule.
La estimarea riscului de incendiu existent, respectiv a probabilității de unui
inițiere a
incendiu și a consecințelor acestuia, se au în vedere, după caz :
a) nivelurile de pericol de incendiu;
b) nivelurile criteriilor de performanță ale construcțiilor privind cerința de calitate *
securitate la incendiu “;
c) nivelul de echipare și dotare cu mijloace tehnice de prevenire și
stingere a
incendiilor,starea de funcționare și performanțele acestora;
d) factorul uman (număr de personae, vârsta și starea fizică a nivelul de
acestora,
instruire);
e) alte elemente care pot influența producerea,dezvoltarea și/sau unui
propagarea
incendiu,
Identificarea pericolelor de incendiu reprezintă procesul de apreciere și stabilire
a
factorilor care pot genera, contribui și/sau favoriza producerea, dezvoltarea
și/sau
propagarea unui incendiu și anume :
a) clasele de reacție la foc ale materialelor și elementelor de construcții :
Elementele de construcție folosite în structura instalațiilor și amenajărilor deservesc
ce
prelucrarea superioară a lemnului sau în combustibile.
b) proprietățile fizico-chimice ale materialelor și substanțelor utilizate, prelucrate,
manipulate, sau depozitate, natura procesului tehnologic și densitatea sarcinii termice,
Principalele materiale și substanțe utilizate în tehnologiile de prelucrare superioară
a
lemnului sunt :
- lemnul în stare brută
- rumegușul, praful de lemn cu diferite granulații sunt produse auxiliare ale procesului
de prelucrare, care în afară de ardere prezintă pericol de explozie și de
autoaprindere; cel
mai periculos praf de lemn care poate forma cu aerul amestecuri explosive, având limita
inferioară de explozie de 12 g/me;
- rumegușul de lemn și făină de lemn se pot autoaprinde; la autoaprinderea
rumeguș,
se produce în cazul depozitării lui în stare umedă, în cantități mari și timp
îndelungat sau
în amestec cu substanțe combustibile de natură organică (reziduuri de ulei
mineral,
reziduuri de substanțe folosite la finisarea suprafețelor — lacuri, nitrolacuri, emailuri
sau
reziduuri celulozice,ce! mai predispus la aotuaprindere este rezultat
rumegușul din
prelucrarea speciilor de rășinoase datorită rășinilor pe care le conțin
- substanțe combustibile și inflamabile uțilizate la finisarea masei lemnoase și
a
suprafețelor, cum sunt : acetat de butil acetat de etil acetat de vinil acetat de polivinil
, , ,
„etc,
De asemenea substanțele mai sus amintite se utilizează și sub formă de amestecuri
:
nitrolacuri, lacuri, emailuri,
c) surse potențiale de aprindere existente
-surse de natură electrică : scurtcircuit electric electricitatea statică
- scântei de natură mecanică
- focul deschis
- fumatul
- trăznetul.
Pagina 30
d) condițiile preliminare care pot determina sau favoriza aprinderea și producerea
,
dezvoltarea și/sau propagarea unui incendiu :
- exploatarea sistemelor, echipamentelor și aparaturii electrice cu deficiențe și
improvizații, fără a avea asigurată protecția adegvată mediului de lucru;
- neasigurarea legăturii la împământare a utilajelor ce produc, prin natura procesului
tehnologic, praf de lemn, a utilajelor de pulverizare a lacurilor și nitrolacurilor;
- exploatarea cabinelor de pulverizat, a cuptoarelor de uscare a produselor fără
asigurarea perdelelor de reținere a vaporilor și a instalațiilor de exhaustare a gezelor ce
formează amestecuri explozive cu oxigenul din aer;
- neetanșeității ale tubulaturii de transport pneumatic și a cicloanelor de stocare și
vehiculare ale rumegușului și prafului de lemn;
- Fumatul și lucrul cu foc deschis fără respectarea măsurilor de siguranță
pentru
evitarea provocării incendiilor.
În comuna Gilău obiectivele cu potențial risc de incendiu fi
pot operatorii economici
de prelucrare a lemnului, structuri de cazare și alimentație publică, lăcașurile de cult din
lemn, hale industriale, ete.
SECȚIUNEA a 5 a - ANALIZA RISCURILOR SOCIALE
Datorită încadrării forței de muncă, precum și a unui standard economico-social mai
mult decât decent, în plină dezvoltare, în zona de responsabilitate nu sunt
previzibile
riscuri sociale comuna fiind una dintre cele mai prospere din județ.
Cuprinde referiri cu privire la analizarea riscurilor sociale în funcție de evidențele
existente privind adunări, târguri, festivaluri și alte manifestări periodice cu afluență
mare de public și mișcările sociale posibile, în raport de politica socială și situația forței
de muncă din zonă.
Pe raza comunei Gilău pot apare riscuri sociale datorate unor vicii de organizare și
gestionare a adunărilor, festivalurilor și a altor manifestări periodice (sportive, cultural,
comerciale-târguri, etc.).
De asemenea, aceste tipuri de riscuri mai pot apărea și în urma unor manifestări
periodice cu afluență mare de public, cum ar fi acțiunile sportive desfășurate în săli și
stadioane, precum și mișcări sociale, mitingurile și demonstrații,
Până în prezent la nivelul comunei Gilău nu au avut loc perturbări sociale
SECȚIUNEA a 6 a - ANALIZA ALTOR TIPURI DE RISCURI
Pot fi diverse descarcerări (ex accidente, dărâmături, sic), asistență medicală
și
transport medical, deblocări de persoane, evacuare și autoevacuare, distrugerea focarelor
de infecție și parazitare, salvarea de la înălțime/ scoaterea din puțuri a animalelor
căzute,
căutare salvare persoanae rătăcite, salvarea persoanelor labile psihic cu intenție de suicid,
dar și altele precum scoaterea apei de la subsoluri de bloc, beciurile caselor și fântâni
inundate .
SECȚIUNEA a 7a- ZONE DE RISC CRESCUT
Toate tipurile de riscuri și locurile unde acestea se manifestă (fără a fi limitative !)
menționate la secțiunile anterioare fac obiectul acestui capitol.
25
Pagina 31
CAPITOLUL IV - ACOPERIREA RISCURILOR
SECȚIUNEA 1 - CONCEPȚIA DESFĂȘURĂRII ACȚIUNILOR DE
PROTECȚIE-INTERVENȚIE
A.) Elaborarea concepției de desfășurare a acțiunilor de prolecție-intervenție a
constat în stabilirea etapelor și fazelor de intervenție, în funcție de evoluția probabilă a
situațiilor de urgență, definirea obiectivelor, crearea de scenarii pe baza acțiunilor de
dezvoltare, a premiselor referitoare la condițiile viitoare (completarea alternativelor față
de obiectivele urmărite, identificarea și alegerea altemativei de acțiune optime și care
recomandă planul de acțiune ce urmează să fie aplicat), selectarea cursului optim de
acțiune și stabilirea dispozitivului de intervenție, luarea deciziei și
precizarea/transmiterea acesteia la structurile proprii și cele de cooperare,
B.) Pentru acoperirea riscurilor s-au încheiat și se vor încheia protocoale și convenții
de colaborare cu instituțiile similare din unitățile administrative ale zonei de competență
cu care există granițe comune, care prevăd modalități de informare pericolelor
Patiiai asupra
probabile, de avertizare/alarmare în cazul manifestării acestora, modalitățile de
intervenție comună asupra riscurilor, precum și exercițiile și aplicațiile cu participare
comună.
C.) Evitarea manifestării riscurilor, reducerea frecvenței de producere ori limitarea
consecințelor acestora se realizează prin următoarele acliuai:
a) monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici
etc, și transmiterea datelor la autoritățile competente;
b) activități preventive ale autorităților, pe domenii de competență;
c) informarea populației asupra pericolelor specifice unității administrativ-teritoriale și
asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol;
d) exerciții și aplicații,
D.) Acrivitățile preventive planificate, organizate și desfășurate în scopul acoperirii
riscurilor sunt:
a) controale și inspecții de prevenire la agenții operativi și gospodăriile populației;
b) întocmirea planului de intervenție și evacuare pentru situații de urgență;
c) obținerea avizelor și a acordului pentru persoanele fizice și juridice care își
desfășoară activitatea pe raza de responsabilitate;
d) asistența tehnică de specialitate;
€) informarea preventivă;
£) pregătirea populației;
8) constatarea și sancționarea încălcărilor prevederilor legale;
h) alte forme, precum și pregătirea și menținerea în stare operativă a tehnici și a
materialelor necesare tipurilor de riscuri.
Planurile de intervenție cuprind informații referitoare la;
a) categoriile de servicii de salvarefintervenție în caz de urgență și amplasarea unității
operative sunt următoarele;
a.1.) categoriile de servicii de salvare/iniervenție în caz de urgență:
- la incendiu;
- la inundații;
- la cutremure;
- la limitarea și înlăturarea efectelor provocate de avariile apărute în urma unor
evenimente meteorologice periculoase (furtuni, tornade, alunecări de teren, etc.);
26
Pagina 32
- accidente ruțiere care pot genera situații periculoase (contaminare cu
substanțe chimice, explozii, incendii, persoane încarcerate, etc.);
- deblocarea căilor de acces;
- acordarea primului ajutor persoanelor aflate în pericol.
a.2.) amplasarea unități operative —S.V.S.U. ( care asigură prima intervenție) — are
sediul în incinta proprie situata în cadrul primăriei Primariei Gilău ;
b) încadrarea și mijloacele de intervenție și protecție a personalului/populației sunt
conform celor de mai jos:
- serviciul voluntar pentru situații de urgență Gilău este încadrat conform
organigramei prezentate în anexa nr. 13 și are doterea conform anexei nr. 14;
- alte forțe cu care se cooperează ( pompieri-SMURD, poliție, jandarmi,
ambulanța, salvamont, ocolul silvic, electrica, etc.), astfel :
27
| Denumirea celui solicitat | Forțe și mijloace | Timp de răspuns | Misiuni |
| Postul de Poliție Gilău | Cf. urgenței | Conform procedurilor și planurilor interne | Specifice intervenției 1.P.. |
| Garda de Intervenție Pompieri-SMURD | ci urgenței | Conform procedurilor și planurilor interne | Specifice intervenției P.S, Speoifice S.M.U.R.D. |
| Postul de Jandarmi Montan Gilău | Cf, urgenței | Conform procedurilor și planurilor interne | De pază și ordine publică |
| Ocolul Silvic Somesul Rece : | Cf. urgenței | Conform procedurilor și planurilor interne | Specifice intervenției de apărare și conservare a fondului forestier |
| Ocolul Silvic Gilău | cf. urgenței | Conform procedurilor și planurilor interne | Specifice intervenției de apărare și conservare a fondului forestier |
| RENEL(Electrica) Intervenții : | Cf. urgenței | Conform procedurilor și planurilor interne | Specifice intervenției de reabilitare a rețelei electrice în urma avariilor produse din diferite cauze |
Pagina 33
Prima intervenție și conducerea tuturor forțelor și mijloacelor participante la
intervenție va fi realizată de S.V.S.U. al comunei Gilău sub conducerea primarului
,
până la sosirea forțelor profesioniste 1.S.U. ale județului Cluj
c) zona de acoperire a riscurilor este pe teritoriul administrativ al comunei Gilău care
reprezintă sectorul de competență al S.V.S.U. Gilău.
d) timpii de răspuns, sunt cei cuprinși în tabelul de mai sus;
e) activitatea operațională, este conform Cap III, secțiunea 4.
SECȚIUNEA a 2 a - ETAPELE DE REALIZARE A ACȚIUNILOR
Desfășurarea intervenției cuprinde următoarele operațiuni principale:
a) alertarea și/sau alarmarea S.V.S.U.;
b) informarea personalului de conducere asupra situației create; alarmarea populatiei
folosind sirenele electrice administrate de U.A.T. Gilău situate în următoarele locații:
L. Liceul Teoretic Gelu Voievod — str. Principală 721
. Complex Comercial — DNI
că S.M.A — str. Șes nr.1]
. Școala Generală Someșu Rece — D] 107N
c) deplasarea la locul intervenției;
d) intrarea în acțiune a forțelor, amplasarea mijloacelor și realizarea dispozitivului
preliminar de intervenție;
e) transmiterea dispozițiilor preliminare;
f) recunoașterea, analiza situației, luarea deciziei și darea ordinului de intervenție;
g) evacuarea, salvarea și/sau protejarea persoanelor, animalelor și bunurilor;
h) realizarea, adaptarea și finalizarea dispozitivului de intervenție la situația concretă;
i) manevra de forțe;
j) localizarea și limitarea efectelor evenimentului/dezastrului;
k) înlăturarea unor efecte negative ale evenimentului/dezastrului;
) regruparea forțelor și a mijloacelor după îndeplinirea misiunii;
m) stabilirea cauzei producerii evenimentului și a condițiilor care au favorizat evoluția
acestuia;
n) întocmirea procesului-verbal de intervenție și a raportului de intervenție;
0) retragerea forțelor și a mijloacelor de la locul acțiunii în locul de dislocare
permanentă,
p) restabilirea capacității de intervenție;
q) informarea [.S.U. Avram lancu Cluj și a Prefecturii județului Cluj;
r) analiza intervențiilor și evidențierea măsurilor de prevenire/optimizare necesare.
Desfășurarea intervenției Serviciului voluntar pentru situații de urgentă:
- alertarea forțelor profesioniste pentru intervenție;
- informarea personalului de conducere (primar, administrator, conducătorul
instituției, șeful SV SU/SPSU — după caz) asupra situației create;
- informarea structurilor cu care se cooperează;
- deplasarea la locul intervenției;
- intrarea în acțiune a forțelor, amplasarea mijloacelor și realizarea
dispozitivului preliminar de intervenție (prima intervenție asigurată până la sosirea
forțelor profesioniste sau lichidarea incendiului);
28
Pagina 34
- transmiterea dispozițiilor preliminare;
- recunoașterea, analiza situației, luarea deciziei și darea ordinului de
intervenție;
- evacuarea, salvarea și/sau protejarea persoanelor, animalelor și bunurilor;
- realizarea, adaptarea și finalizarea dispozitivului de intervenție la situația
concretă;
- manevra de forțe;
- localizarea și limitarea efectelor evenimentului/dezastrului,
- înlăturarea unor efecte negative ale evenimentului/dezastrului ;
- regruparea forțelor și a mijloacelor după îndeplinirea misiunii;
- întocmirea documentelor de intervenție;
- retragerea forțelor și a mijloacelor de la locul acțiunii în locul de dislocare
permanentă;
- restabilirea capacității de intervenție;
SECȚIUNEA a 3a - FAZE DE URGENȚĂ A ACȚIUNILOR
Toate fazele urgențelor sunt asigurate de către Serviciul Voluntar pentru Situații de
Urgență și membrii Comitetului local pentru Situații de urgență, sub directa coordonare a
președintelui C.L.S.U. care este primarul comunei.
În funcție de locul, natura, amploarea și de evoluția evenimentului, numărului de
a
evnimente sau de unități administrativ teritoriale afectate și de specificul
precum
structurii cu atribuții în monitorizarea/gestionarea situaților de urgență, fazele acțiunilor
de urgență se diferențiază pentru servciile de urgență profesioniste și alte forțe
cu
atribuții în gestionarea situațiilor de urgență.
3,1. Serviciile profesioniste.
Interveția pe faze de urgență a serviciilor profesioniste se realizează în funcție de
locul, natura, amploarea și de evoluția evenimentului, astfel:
a) urgența | - asigurată de garda/gărzile de intervenție a/ale subunități în
PN raionul/obiectivul afectat;
b) urgența a [l-a - asigurată de subunitățile inspectoratului județean
c) urgența a Iil-a - asigurată de două sau mai multe unități limitrofe;
d) urgența a IV-a - asigurată prin grupări operative, dislocate la ordinul
inspectorului general al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, în cazul unor
intervenții de amploare și de lungă durată,
3.2. Alte forțe cu atribuții în gestionarea situațiilor de urgență
Inspectoratul de Poliție ai Județului Cluj, Inspectoratul Județean de Jandarmi Cluj,
unitățile militare din județul Cluj - conform procedurilor interne specifice fiecărei
structuri, și a zonelor de responsabilitate precum și a prevederilor cuprinse în „Planul
comun de intervenție și cooperare a unităților Ministerului Apărării Naționale și ale
Ministerului Administrației și Internelor pentru limitarea și înlăturarea efectelor
dezastrelor pe teritoriul județului Cluj”,
29
Pagina 35
Celelalte forțe cu atribuții în gestionarea situațiilor de urgență în funcție de locul,
natura, amploarea și de evoluția evenimentului vor dispune acțiunea forțelor de
intervenție din zona de responsabilitate unde s-a produs evenimentul și după caz
completarea acestora cu forțe aparținînd structurii județene sau regionale conform
dispozițiilor interne ale fiecărei structuri. Structurile care au doar reprezentare la nivel
local/județean intervin cu forțele și mijloacele la dispoziție și după caz completate de
elementele de la nivel regional sau național (după caz) și care au atribuții în domeniu sau
cu care sunt încheiate contracte de cooperare / colaborare.
SECȚIUNEA a 4a - ACȚIUNILE DE PROTECȚIE — INTERVENȚIE
Forțele de intervenție specializate acționează conform domeniului lor de competență,
pentru:
a) salvarea și/sau protejarea oamenilor, animalelor și bunurilor materiale, evacuarea și
transportul victimelor, cazarea sinistraților, aprovizionarea cu alimente, medicamente și
FT materiale de primă necesitate;
b) acordarea primului ajutor medical și psihologic, precum și participarea la evacuarea
populației, instituțiilor publice și a operatorilor economici afectați;
c) aplicarea măsurilor privind ordinea și siguranța publică pe timpul producerii
situației de urgență specifice;
d) dirijarea și îndrumarea circulației pe direcțiile și în zonele stabilite ca accesibile;
€) diminuarea și/sau eliminarea avariilor la rețele și clădiri cu funcțiuni esențiale, a
căror integritate pe durata cutremurelor este vitală pentru protecția populației: stațiile de
pormpieri și sediile poliției, spitale și alte construcții aferente serviciilor sanitare care sunt
dotate cu secții de chirurgie și de urgență, clădirile instituțiilor cu responsabilitate în
gestionarea situațiilor de urgență, în apărarea și securitatea națională, stațiile de
producere și distribuție a energiei și/sau care asigură servicii esențiale pentru celelalte
categorii de clădiri menționate, garajele de vehicule ale serviciilor de urgență de diferite
categorii, rezervoare de apă și stații de pompare esențiale pentru situații de urgență,
clădiri care conțin gaze toxice, explozivi și alte substanțe periculoase, precum și pentru
căi de transport, clădiri pentru învățământ;
Pai £) limitarea proporțiilor situației de urgență specifice și înlăturarea efectelor acesteia
cu mijloacele din dotare.
Acțiunile de protecție — intervenție se realizează prin activitățile specifice
care se îndeplinesc în cadrul funcțiilor de sprijin. Activitățile specifice în cadrul
funcțiilor de sprijin se realizează de către structurile de reprezentare a ministerelor în
teritoriu sau structurile de la nivel național, organe și organizații neguvernamentale, alte
structuri cu atribuții privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență, în raport de
specificul activității lor.
SECȚIUNEA a 5 a — INSTRUIREA
Pregătirea forțelor de intervenție se realizează în cadrul Primăriei comunei Gilău, pe
baza programelor anuale și a planurilor tematice, aprobate de primarul comunei și
avizate de 1.S.U. Cluj.
30
Pagina 36
Primarul comunei Gilău, conducerile operatorilor economici și instituțiilor publice de
pe raza comunei au obligația de a asigura cunoașterea de către forțele destinate
intervenției, precum și de către populație a modalităților de acțiune conform planurilor
de analiză și acoperire a riscurilor aprobate și a celorlalte planuri în domeniul situațiilor
de urgență conform legislației în vigoare.
La nivel județean prin prefectul județului, primarii de la localități și conducerile
operatorilor economici și ai instituțiilor publice se asigură de cunoașterea de către forțele
destinate intervenției, precum și de către populație a modalităților de acțiune conform
planului aprobat de analiză și acoperire a riscurilor, aceasta constituind o obligație a
acestora.
După elaborare și aprobare, planurile de analiză și acoperire a riscurilor (județean / la
nivel local) se pun la dispoziție secretariatului tehnic permanent al comitetului județean
pentru situații de urgență, iar extrase din „Planul de analiză și acoperire a riscurilor la
nivel judejear/local” se transmit celorlalte instituții și organisme cu atribuții în
prevenirea și gestionarea riscurilor generatoare de situații de urgență, acestea având
obligația să cunoască, în părțile care le privesc, conținutul planului și să le aplice
corespunzător situațiilor de urgență specifice.
Ca formă de instruire, la nivel local se vor desfășura exerciții și aplicații în
zonele/obiectivele cu potențiale riscuri și la care vor participa structurile cu atribuții de
monitorizare /gestionare a situațiilor de urgență în funcție de concepția
exercițiului/aplicației planificate, La nivel de comună, exercițiile/aplicațiile planificate se
vor desfășura în zone sau la obiective din cadrul unității administrativ-teritoriale,
SECȚIUNEA a 6 a - REALIZAREA CIRCUITULUI INFORMAȚIONAL —
DECIZIONAL ȘI DE COOPERARE
Sistemul informațional-decizionai cuprinde ansamblul subsistemelor destinate
observării, detectării, măsurării, înregistrării, stocării și prelucrării datelor specifice,
alarmării, notificări, culegerii și transmiterii informațiilor și a deciziilor de către factorii
implicați în acțiunile de prevenire și gestionare a unei situații de urgență.
Informarea secretariatelor tehnice permanente ale comitetelor pentru situații de
urgență ierarhic superioare asupra locului producerii unei situații de urgență specifică,
evoluției acesteia, efectelor negative produse, precum și asupra măsurilor luate se
realizează prin rapoarte operative,
Primarul comunei Gilău, Comitetul Local pentru Situații de Urgență, și
precum
conducerile operatorilor economici și instituțiilor amplasate în zone de rise au obligația
să asigure preluarea de la stațiile centrale și locale a datelor și avertizărilor meteorologice
și hidrologice, în vederea declanșării acțiunilor preventive și de intervenție,
Pentru asigurarea suportului fizic și logistic pentru aplicarea măsurilor de prevenire și
protecție a populației, precum și a bunurilor materiale, valorilor de patrimoniu și
mediului, în cazul iminenței producerii dezastrelor sau atacurilor aeriene, prin
transmiterea mesajelor și semnalelor către autoritățile administrației publice centrale și
locale, precum și a populației se aplică elementele sistemul integrat de avertizare și
alarmare.
31
Pagina 37
CAPITOLUL V - RESURSE UMANE, MATERIALE ȘI FINANCIARE
Alocarea resurselor materiale și financiare necesare desfășurării activității de analiză
și acoperire a riscurilor se realizează, potrivit reglementărilor în vigoare, prin planurile de
asigurare cu resurse umane, materiale și financiare pentru gestionarea situațiilor de
urgență, elaborate de Comitetul local pentru situații de urgență al comunei Gilău.
Consiliul local ai comunei Gilău prevede anual, în bugetul propriu, fondurile necesare
pentru asigurarea resurselor umane, materiale și financiare necesare analizei și acoperirii
riscurilor din unitatea administrativ-teritorială a comunei Gilău.
În funcție de categoriile de riscuri identificate, mecanismele de
și condițiile
producere/manifestare, de amploarea și efectele posibile ale acestora, se vor stabili și la
nevoie, în lipsa acestora, se va apela, prin cooperare, la tipurile de forțe și mijloace
necesare de prevenire și combatere a riscurilor, astfel:
a) inspecții de prevenire;
b) servicii profesioniste/voluntare/private pentru situații de urgență;
c) formațiuni de asistență medicală de urgență și descarcerare;
d) formațiuni de protecție civilă: echipe de căutare-salvare, NBC și pirotehnice;
€) grupe de sprijin.
Pe lângă tipurile de forțe precizate mai sus, pot acționa, după caz, în condițiile legii:
unitățile poliției, jandarmeriei, structurile poliției comunitare, unitatea specială de aviație
a Ministerului Internelor și Reformei Administrative și, unitățile
specializate/detașamente din cadrul Ministerului Apărării, unitățile pentru asistența
medicală de urgență ale Ministerului Sănătății Publice, organizațiile neguvernamentale
specializate în acțiuni de salvare, unitățile și formațiunile sanitare și de inspecție sanitară
veterinară, formațiuni de pază a persoanelor și a bunurilor, precum și detașamente și
echipe din cadrul serviciilor publice descentralizate și a] societăților comerciale
specializate, incluse în planurile de apărare și dotate cu forțe și mijloace de intervenție,
formațiunile de voluntari ai societății civile specializați în intervenția în situații de
urgență și organizați în organizații neguvernamentale cu activități specifice,
Forțele auxiliare sunt cele stabilite prin planurile de cooperare prevăzute în planurile
de intervenție și planul de evacuare în situații de urgență întocmit conform OMAI nr.
1184/2006.
CAPITOLUL VI - LOGISTICA ACȚIUNILOR
Sistemul forțelor și mijloacelor de intervenție în cazul producerii unei situații de
urgență este stabilit în planurile de apărare specifice elaborate, potrivit legii, de Primăria
comunei Gilău, prin S.V.S.U., C.LS.U. și operatorii economici cu atribuții în acest
domeniu, conform regulamentelor privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență
specifice tipurilor de riscuri.
Forțele și mijloacele de intervenție sunt organizate, stabilite și se pregătesc din timp,
acționând operativ conform prevederilor stabilite prin planurile de apărare spevi/[ice.
Alocarea resurselor materiale și financiare necesare desfășurării activității de analiză
și acoperire a riscurilor sc realizează, prin planurile de asigurare cu resurse umane,
materiale și financiare pentru gestionarea situațiilor de urgență, elaborate de comitetul
local pentru situații de urgență al comunei Gilău.
Consiliul local al comunei prevede anual, în bugetele proprii, fondurile necesare
pentru asigurarea resurselor umane, materiale și financiare necesare analizei și acoperirii
riscurilor din unitatea administrativ-teritorială pe care le reprezintă.
32
Pagina 38
ANEXE
Anexa ar. | - Lista autorităților și factorilor care au responsabilități în analiza și
acoperirea riscurilor în unitatea administrativ-teritorială, conform modelului prevăzut în
anexa nr. | care face parte integrantă din prezenta metodologie;
Anexa nr. 2 - Atribuțiile autorităților și responsabililor cuprinși în PAAR, conform
modelului prevăzut în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezenta metodologie;
Anexa nr. 3 - Componența nominală a structurilor cu atribuții în domeniul gestionării
situațiilor de urgență, cu precizarea unității la care sunt încadrați membrii structurilor,
funcției, adresei și a telefoanelor de la serviciu și de la domiciliu, a responsabilităților și
misiunilor;
>
Anexa nr, 4 - Riscuri potențiale în localități/județe vecine care pot afecta zona de
competență a unității administrativ-teritoriale;
Anexa nr. 5 - Harta de risc;
Anexa nr, 6 - Măsuri corespunzătoare de evitare a manifestării riscurilor, de reducere
a frecvenței de producere ori de limitare a consecințelor acestora, pe tipuri de riscuri;
Anexa nr. 7 - Sisteme existente de preavertizare/avertizare a atingerii unor valori
critice și de alarmare a populației în cazul evacuării;
Anexa nr. 8 - Tabel cuprinzând obiectivele care pot fi afectate de producerea unei
situații de urgență (seism, inundație, alunecare de teren, accident tehnologic etc,);
Anexa nr. 9 - Planuri și proceduri de intervenție;
Anexa nr. 10 - Schema fluxului informațional-decizional;
Anexa nr. îl — Lista cu dotările principale pentru Comitetul Local și Centrul
Operativ pentru Situații de Urgență;
Anexa nr. 12 - Tabel cu mijloacele/materiale de intervenție care pot fi asigurate de
către agenții economici locali și repartizarea acestora pe zone inundabile;
Anexa nr, 13 — Organigrama S.V S.U. Gilău;
FT, Anexa nr. 14 — Dotarea S.V S.U. Gilău;
Anexa nr, 15 - Reguli de comportare în cazul producerii unei situații de urgență.
33
Pagina 39
ANEXA NR.I
COMITETUL LOCAL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ
AL COMUNEI GILĂU
e Localități aparținătoare: Sat Someșul Rece
Sat Someșul Cald
Sat Uzina
| ert, | Nume și prenume | Funcția | Date contact — telefon fix, mobil, fax, adresa email | Observații |
| l | Topan Gelu | Președinte | 0758 305768 | |
| 2 | Okos Carol | Vicepreședinte | 0756 030450 | |
| 3 | Tartamus Valentin | Membru | 0770 564673 | |
| 4 | Manastireanu Cristina | Membru | 0742 224476 | |
| 5 | Arion loan | Membru | 0743 122076 | |
| 6 | lovănescu loana | Membru | 0744 547209 | |
| 7 | Iovănescu Cristian | Membru | 0744 648726 | |
| 8 | Hulpe Ruxandra | Membru | 0752 072009 | |
| 9 | Dodea Vasile | Membru | 0751 139937 | |
| 10 | Bodea loan | Membru | 0745 127830 | |
| Il | Topan Diana | Membru | 0744 790139 | |
| 12 | Ilieș Mariana | Membru | 0755 094796 | |
| 13 | Cret Gheorghe | Membru | 0745 606681 | |
| iq | Hulpe Losif | Membru | 0757 331935 | |
| 15 | Vidrean Liviu | Membru | 0746 725975 | |
| 16 | Roșianu Aurel | Membru | 09748 888 054 | |
| 17 | Plesa Vlad | Membru | 0751 201039 | |
| 18 | Fodor Claudiu | Membru | 0740 082044 |
Pagina 40
ANEXA NR. 2
ATRIBUȚIILE
autorităților și responsabililor cuprinși în PAAR
Autoritatea: - Comitetul Local pentru Situații de Urgență;
Fi isa nr. ]
- Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență
I.-GESTIONAREA RISCURILOR
a. - monitorizarea permanentă a parametrilor - Toți parametrii care prezintă riscuri;
meteo, seismici, de mediu, hidrografici, ete și - C.L.S.U., prin S.V.S.U.
transmiterea datelor autoritățile competente - raportul de informare este conform planurilor.
- C.LS.U.;
b.- controlul preventiv al autorităților pe domenii | S.V.S.U.
- Comitetele pentru Situații a de Urgență Ș ale operatorilor
de competență: i
economici
prea Informează pe președintele C.L.S.U. și L.S.U. Cluj
c. informarea preventivă a populației asupra
- Domeniul de competență: = C.L.S.U. prin
pericolelor specifice comunei Gilău și asupra
S.V.SU,
comportamentului adoptat în cazul manifestării
- Periodicitatea: - trimestrial! și când este cazul
unui pericol;
- cu operatorii economici din zona de competență.
di- exerciții și aplicații:
- anual cu I.S.U. Cluj
I.-RESURSE NECESARE
- aparatura/echipamentele de măsură/control sunt
a. - monitorizarea permanentă a parametrilor
cele existente în cadrul S.V.S.U,, cât și cele ale
meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc și
instituțiilor de specialitate din județul Cluj, cu care
transmiterea datelor autoritățile competente;
se cooperează;
b. - controlul preventiv al autorităților pe domenii
S.V.S.U. efectuează controale periodice
de competență;
c. - informare prevențivă populației asupra
- conform programului de prevenire din planurile
pericolelor specifice comunei Boita și asupra
propri pentru situații de urgență;
comportamentului adoptat în cazul manifestării
Pi - când apar pericole iminente.
a unui pericol;
- tehnica și echipamentul din dotarea C.L..S.U..
d. - exerciții și aplicații; - principalele obiective aflate în zonele probabile
de risc.
UL-INTERVENȚIE
- se verifică autenticitatea alarmei;
- se înștiințează Președintele C.L.S.U.;
a. - alarmare
- se alarmează forțele de intervenție;
- se pune în aplicare planul de intervenție.
b. - acțiuni de căutare/salvare/descarcerare; - conform planurilor întocmile în acest scop
c. - asistență medicală; - conform planurilor întocmite în acest scop
d. - acțiuni de îndepărtare a manifestării
- conform planurilor întocmite în acest scop
pericolului produs;
e. - acțiuni de limitare a consecințelor unui
. - conform planurilor întocmite în acest scop
pericol.
Pagina 41
(N
ANEXA NR. 3
COMPONENȚA NOMINALĂ A STRUCTURILOR CU ATRIBUȚII ÎN DOMENIUL GESTIONĂRII
SITUAȚIILOR DE URGENȚĂ
| .Deunde se anunță | „. Mijloc de anunțare . . Adresa 1 domiciliu | ||||
| URGENȚA 1- personalul din componența CLS.U. | Sediul primăriei (serviciul de permanență) | ||||
| Topan Gelu- Președinte | Primar /Președinte CLSU | Sediul primăriei (serviciul de permanență) | 0758 305768 | ||
| Okos Carol - Vicepreședinte | Viceprimar/Șef centru operativ | Sediul primăriei (serviciul de permanență) | 0756 030450 | ||
| Tartamus Valentin - | Șef SVSU / Agent de | Sediul primăriei | 0770 564673 |
Pagina 42
| 10 | Bodea Ioan - membru | Șef Sist. Hidrotehnic Apele Române | Sediul primăriei (serviciul de permanență) | 0745 127830 | ||
| 11 | Topan Diana - membru | Sef statie de tratare | Sediul primăriei (serviciul de permanență) | 0744 790139 | ||
| 12 ! | Ilieș Mariana - membru | Cmd. Politie Locala | Sediul primăriei (serviciul de permanență) | 0755 094796 | ||
| 13 1 | Cret Gheorghe - membru | Consilier (sef Ocol Silvic) | Sediul primăriei (serviciul de permanență) | 0745 606681 | ||
| 14 | Hulpe Iosif- membru | Preot | Sediul primăriei (serviciul de permanență) | 0757 331935 | ||
| 15 | Vidrean Liviu - membru | Consilier Somesu Rece | Sediul primăriei (serviciul de permanență) | 0746 725975 | ||
| 16 | Roșianu Aurel - membru | Consilier | Sediul primăriei (serviciul de permanență) | 0748 888 054 |
Pagina 43
| permanență) | ||||||
| 24 | Vele Cornelia - membru | Contabil sef | Sediul primăriei (serviciul de permanență) | 0745 080984 | ||
| II | URGENȚA II — personalul din componența S.V.S.U. | Sediul! primăriei (serviciul de permanență) | ||||
| Șef serviciu - angajat | Angajat SVSU | Sediul primăriei (serviciul de permanență) | ||||
| 2 | Specialist compartiment prevenire - voluntar | Voluntar SVSU | Sediul primăriei (serviciul de permanență) | |||
| 3 | Specialist compartiment prevenire - voluntar | Voluntar SVSU | Sediul primăriei (serviciul de permanență) | |||
| 4 | Specialist compartiment prevenire - voluntar | Voluntar SVSU | Sediul primăriei (serviciul de permanență) |
Pagina 44
Pa: Pi
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.