Hotărâre a Consiliului Local

Hotărâre a Consiliului Local nr. 156 din 27.07.2021

Tip
Hotărâre a Consiliului Local nr. 156
Data
27.07.2021
Emitent
Comuna Gilău, jud. Cluj
Pagini
70 (text recunoscut automat din scanare)
Pagina sursă
Cum citez acest document

Hotărâre a Consiliului Local nr. 156 din 27.07.2021, Comuna Gilău, jud. Cluj. Sursa: http://www.comunagilau.ro/wp-content/uploads/2022/01/156-270721.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/cluj/gilau/135815-hotarare-a-consiliului-local-nr-156-din-27-07-2021, 18.11.2026)

Fișier creat
10.08.2021
Fișier modificat
23.01.2022
Arhivat
18.11.2026

Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

LE: 2 > COMUNAGILĂU ROMÂNIA JUDEȚUL CLUJ GILĂU, str. Principală, nr. 723, CIF. 448521, Cluj, telefon: 0264-371646, fax: 0264-371709 „CP-407310 e-mail:office(comunagilau.ro site: www.comunagilau.ro HOTĂRÂREA NR. 156 din 27 iulie 2021 privind aprobarea Planului de analiză și acoperire a riscurilor în comuna Gilău pentru anul 2021 Consiliul local al comunei Gilău, întrunit în ședința ordinară din data de 27.07.2021 , Având în vedere referatul de aprobare al primarului comunei Gilău, în calitatea sa de inițiator, înregistrat sub nr. 10584/23.07.2021 și raportul de specialitate al compartimentului de resort înregistrat sub nr. 10584/23.07.2021, În conformitate cu prevederile: e art.6 alin. (1) - (2) din Anexa nr.l, la O.M.AL. nr. 132/2007 pentru aprobarea ș Metodologiei de elaborare a Planului de analiza și acoperire a riscurilor si a Structurii-cadru a Planului de analiza si acoperire a riscurilor e art. 13 lit. a) din Legea nr.307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, cu modificările și completările ulterioare e art.3, alin.(1), lit.a și art.10 , lit. d) din Legea nr.481/2004 privind Protecția civila, republicată, cu modificările și completările ulterioare e art.14, alin.(2) din H.G. nr. 1492/2004 privind principiile de organizare, funcționarea si atribuțiile serviciilor de urgenta profesioniste, cu modificările ulterioare, Ținând seama de prevederile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare, În temeiul prevederilor art.139, alin.(1) și prevederile art.196 alin. din O.U.G (1) lit.a) nr. 57 /2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, HOTĂRĂȘTE: Art.1. Se aprobă Planul de analiză și acoperire a riscurilor în comuna Gilău pentru anul 2021, conform Anexei la prezenta hotărâre. Art.2. Cu ducere la îndeplinire a prevederilor prezentei hotărâri se încredințează Primarul comunei Gilău, Comitetul Local pentru Situații de Urgență, prin Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Gilău. Art. 3. Prezenta hotărâre se comunică, în mod obligatoriu, în termenul prevăzut de lege, Primarului comunei Gilău, Prefectului Județului Cluj și se aduce la cunoștință publică prin publicarea pe la adresa: www.comunagilau.ro. pagina gig'ințernet . * N = Președinte de 3e dință Contrasemnează Ș Secretar general Mănăstjreanu Cristina „fa Ra Nr. total al consilierilor % Voturi - pentru 13 Nr. total al consilierilor prezenți - contra LL) ) Nr. total al consilierilor'absenți - abțineri 0

Pagina 2

Pagina 3

ROMÂNIA JUDEȚUL CLUJ CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI GILĂU _ a Comuna Gilău 407310, str. Principală nr. 723, județul Cluj Tel: 0264/371646; Fax: 0264/371646 E-mail: primariagilau(Qyahoo.com Președintele COMITETULUI LOCAL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ Primar TOPAN GELU Inspector S.U. TART E PLANUL J DE ANALIZĂ ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR AL COMUNEI GILĂU

Pagina 4

CUPRINS
CapitolulConținutul capitoluluiPag.
Capitolul 1Dispozitii generaleli
Secțiunea 1.Definiție, scop, obiective1
Secțiunea a 2-a.Responsabilități privind analiza și acoperirea riscurilor2
2.1.Acte normative de referință2
2.2.Structuri organizatorice implicate5
2.3.Responsabilități ale organismelor și autorităților cu atribuții în domeniu5
Capitolul IICaracteristicile unității administrativ-teritoriale7
Secțiunea ,Amplasare geografică și relief7
Secțiunea a 2-a.Caracteristici climatice9
Secțiunea a 3-a,Rețea hidrografică9
Secțiunea a 4-a.PopulațieIN!
Secțiunea a 5-a.Căi de transport12
Secțiunea a 6-a.Dezvoltare economică13
Secțiunea a 7-a.infrastructuri locale15
Secțiunea a 8-a.Specific regional/local18
Capitolul IIIAnaliza riscurilor generatoare de situații de urgență19
Secțiunea .Analiza riscurilor naturale19
Secțiunea a 2-a.Analiza riscurilor tehnologice22
Secțiunea a 3-a,Analiza riscurilor biologice23
Secțiunea a 4-a.Analiza riscurilor de incendiu24
Secțiunea a S-a.Analiza riscurilor sociale25
Secțiunea a 6-a.Analiza altor tipuri de riscuri25
Secțiunea a 7-a.Zone de risc crescut25
Capitolul IVAcoperirea riscurilor26
Secțiunea 1.Concepția desfășurării acțiunilor de protecție-intervenție26
Secțiunea a 2-a.Etapele de realizare a acțiunilor28
Secțiunea a 3-a.Faze de urgență a acțiunilor29
3.1.Serviciile profesioniste.29
3.2.Alte forțe cu atribuții în gestionarea situațiilor de urgență29

Pagina 5

Secțiunea a 4-a.Acțiunile de protecție-intervenție30
Secțiunea a S-a.Instruirea30
Secțiunea a 6-a.Realizarea circuitului informațional-decizional și de cooperare31
Capitolul VResurse umane, materiale și financiare32
Capitolul VILogistica acțiunilor32
ANEXE33
Anexa nr. lLista autorităților și factorilor care au responsabilități în analiza și acoperirea riscurilor în unitatea administrativ-teritorială, conform modelului prevăzut în anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezenta metodologie
Anexa nr, 2Atribuțiile autorităților și responsabililor cuprinși în PAAR, conform modelului prevăzut în anexa nr, 2 care face parte integrantă din prezenta metodologie
Anexa nr. 3Componența nominală a structurilor cu atribuții în domeniul gestionării situațiilor de urgență, cu precizarea unității la care sunt încadrați membrii structurilor, funcției, adresei și a telefoanelor de la serviciu și de la domiciliu, a responsabilităților și misiunilor
Anexa nr. 4Riscuri potențiale în localități/județe vecine care pot afecta zona de competență a unității administrativ-teritoriale
Anexa nr, 5Harta/hărțile de risc
Anexa nr. 6Măsuri corespunzătoare de evitare a manifestării riscurilor, de reducere a frecvenței de producere ori de limitare a consecințelor acestora, pe tipuri de riscuri
Anexa nr, 7Sisteme existente de preavertizare/avertizare a atingerii unor valori critice și de alarmare a populației în cazul evacuării
Anexa nr. 8Tabel! cuprinzând obiectivele care pot fi afectate de producerea unei situații de urgență (seism, inundație, alunecare de teren, accident tehnologic etc.)
Anexa nr.9Planuri și proceduri de intervenție
Anexa nr, 10Schema fluxului informațional-decizional
Anexa nr. 11Lista cu dotările principale pentru Comitetul Local și Centrul Operativ pentru Situații de Urgență
Anexa nr. 12Tabel cu mijloacele/materiale de intervenție care pot fi asigurate de către agenții economici locali și repartizarea acestora pe zone inundabile
Anexa nr, 13Organigrama $.Y.S.U. Gilău
Anexa nr. 14Dotarea $,V.S.U. Gilău
Anexa nr. 15Reguli de comportare în cazul producerii unei situații de urgență
PN

Pagina 6

APROBAT ÎN ȘEDINȚA CONSILIULUI LOCAL GILĂU PRIN HOTĂRÂREA NR. / PLANUL DE _ ANALIZĂ ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR CAPITOLUL | DISPOZIȚII GENERALE SECȚIUNEA 1. DEFINIȚIE, SCOP, OBIECTIVE Planul de Analiză și Acoperire a Riscurilor stabilește scopurile, obiectivele și răspunderile autorităților și factorilor care au responsabilități în analiza și acoperirea riscurilor în comuna Gitău și cuprinde riscurile potențiale identificate la nivelul unităților administrativ-teritoriale, măsurile, acțiunile și resursele necesare riscurilor pentru managementul respective. Scopurile Planului de Analiză și Acoperire a Riscurilor sunt: . asigurarea cunoașterii de către toți factorii implicați a sarcinilor și atribuțiilor ce le revin premergător, pe timpul și după apariția unei de situații urgență; . crearea unui cadru unitar și coerent de acțiune pentru prevenirea și gestionarea tiscurilor generatoare de situații de urgență; " asigurarea unui răspuns optim în caz de urgență, adecvat fiecărui tip de risc identificat, Obiectivele Pianului de Analiză și Acoperire a Riscurilor sunt: > asigurarea prevenirii riscurilor de de generatoare situații urgență, prin evitarea manifestării acestora, reducerea frecvenței de producere ori limitarea consecințelor lor, în baza concluziilor rezultate în urma identificării și evaluării tipurilor de risc, conform schemei cu riscurile teritoriale; > amplasarea și dimensionarea unităților operative și a celorlalte forțe destinate asigurării funcțiilor de sprijin privind prevenirea și gestionarea situațiilor de > urgență; stabilirea concepției de intervenție în situații de urgență și elaborarea planurilor operative; > alocarea și optimizarea forțelor și mijloacelor necesare prevenirii și gestionării situațiilor de urgență.

Pagina 7

SECȚIUNEA a 2-a. RESPONSABILITĂȚI PRIVIND ANALIZA ȘI ACOPERIREA RISCURILOR Responsabilitățile privind analiza și acoperirea riscurilor revin tuturor factorilor potrivit legii, care, au atribuții ori asigură funcții de sprijin privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență în profil teritorial. Lista autorităților și factorilor care au în responsabilități analiza și acoperirea riscurilor în unitatea administrative teritorială este în prezentată Anexa nr. 1. P.A.A.R. se întocmește de Comitetul Județean de pentru Situații Urgență, respectiv de comitetele locale pentru situații de urgență și se aprobă de consiliul județean, respectiv de consiliile locale, corespunzător unităților administrativ-teritoriale pe care le reprezintă. P.A.A.R. se actualizează la fiecare început de an sau ori de câte ori apar alte riscuri decât cele analizate sau modificări în organizarea structurilor care, potrivit legii, au atribuții ori asigură funcții de sprijin privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență în profil teritorial, Prefectul și primarii răspund de asi gurarea condițiilor necesare elaborării P.A.A.R.. Pentru sprijinirea activității de analiză și acoperire a riscurilor, Consiliul Județean și consiliile locale pot comanda specialiștilor în domeniu elaborarea de studii, prognoze și alte materiale de specialitate. După elaborare și aprobare, P.A.A.R. este la dispoziția Secretariatului pus Tehnic Permanent al Comitetului Județean/locale de pentru Situații Urgență, iar extras din documentele respective se transmit celorlalte instituții și organisme cu atribuții în prevenirea și gestionarea riscurilor generatoare de situații de urgență, acestea având obligația să cunoască, în părțile care le privesc, conținutul planurilor și să le aplice corespunzător situațiilor de urgență specifice. Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Avram lancu” al județului Cluj, prin Centrul Operațional, asigură pregătirea, organizarea și coordonarea acțiunilor de răspuns, și elaborarea precum procedurilor specifice de intervenție, corespunzătoare tipurilor de riscuri generatoare de situații de urgență, Operatorii economici, instituțiile publice, organizațiile neguvernamentale și alte structuri din unitatea administrativ-teritorială au de obligația a pune la dispoziție comitetelor pentru situații de urgență toate documentele, datele și informațiile solicitate în vederea întocmirii P.A.A.R.. Documentele, datele și informațiile a căror divulgare poate prejudicia siguranța națională și apărarea țării ori este de natură să determine prejudicii unei de persoane juridice drept public sau privat se supun regulilor și măsurilor stabilite prin legislația privind protecția informațiilor clasificate. 2.1]. Acte normative de referință > Constituția României, republicată, modificată și completată prin Legea de revizuire 429/2003; » Strategia de securitate națională a României; > Ordonanța de Urgență a Guvernului 21/2004 nr. privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență cu modificările și completările ulterioare; > Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 1/2914 privind unele măsuri în domeniul managementului situațiilor de urgență, precum și pentru modificarea și completarea OUG Nr. 21/2004 privind Sistemul Național de al Management Situațiilor de Urgență; > Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 88/2009] privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor publice, comunitare pentru situații de urgență; 2

Pagina 8

> Ordonanța de Urgență a Quvernului 89/2014 nr, pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul managementului situațiilor de urgență și al apărării împotriva incendiilor, > Ordonanța de Urgență a Guvernului 82/2011 nr. privind unele măsuri de Organizare a activității de îmbunătățiri funciare, cu modificările și completările ulterioare; > Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului; >» Ordonanța Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității veterinare; > Legea nr. 481/2004 privind protecția civilă; > Legea nr, 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor; > Legea nr. 575/2001 privind aprobarea Pianului de amenajare a teritoriului național — Secțiunea a V-a — Zone de rise natural; > Legea nr. 550/2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române; > Legea nr. 138/2004 — Legea Îmbunătățirilor Funciare, cu modificările și completările ulterioare; > Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții; > Legea nr. 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcții, cu modificările ulterioare; > Hotărârea Guvernului României nr.1490/72004 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a inspectoratului General pentru Situații de Urgență; > Hotărârea Guvernului României nr. 1491/2094 pentru aprobarea Regulamentului cadru privind structura organizatorică, atribuțiile, funcționarea și dotarea comitetelor și centrelor operative pentru situații de urgență; > Hotărârea Guvernului României nr. 1492/2004 privind principiile de organizare, funcționare și atribuțiile serviciilor de urgență profesioniste; > Hotărârea Guvernului României nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc; > Hotărârea Guvernului României nr. 547/9.06.2005 pentru aprobarea Strategiei Naționale de protecție civilă; > Hotărârea Guvernului României nr. 642/13.07.2095 pentru aprobarea criteriilor de clasificare a unităților administrativ teritoriale, instituțiilor publice și operatorilor economici în funcție de tipurile de riscuri specifice; > Hotărârea Guvemului României nr. 762/16.07.2008 pentru aprobarea Strategiei naționale de prevenire a situațiilor de urgență; > Hotărârea Guvernului României nr, 1222/2005 privind stabilirea principiilor evacuării în situații de conflict armat; > Hotărârea Guvernului României nr. 372/18.03.2004 pentru aprobarea Programului Național de Management al Riscului Seismie; > Hotărârea Guvernului României nr. 94/2014 privind organizarea, funcționarea și componența Comitetului Național pentru situații speciale de > urgență; Hotărârea Guvernului României nr. 1151/2014 modificarea pentru și completarea H.G.R. 94/2014 privind organizarea, funcționarea și componența Comitetului național pentru situații speciale de urgență; > Hotărârea Guvernului României nr. 117/2014 privind organizarea și funcționarea Centrului operațional de comandă al Guvernului: > Hotărârea Guvernului României nr. 144/2014 privind organizarea și funcționarea Comisiei inte: ministeriale pentru suport tehnic; > Legea nr. 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanțe periculoase;

Pagina 9

> Hotărârea Guvernului României nr. 615/2014 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Agenției Naționale de Îmbunătățiri > Funciare; Hotărârea Guvernului României nr. 766/ 1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcții, cu modificările și completările ulterioare; > Hotărârea Guvernului României 273/1994 nr. - Regulament de recepție a lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora, cu modificările și completările ulterioare; > Hotărârea Guvernului României 738/2005 nr. privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor din subordinea și a unităților acesteia; > Ordinul comun MS-MAI nr. 1168-203/2019 pentru aprobarea structurii cadru a Planului roșu de intervenție; > Ordinul comun MSP-MAI nr. 2.021-691/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare ale Titlului IV "Sistemul național de asistență medicală de urgență și de prim ajutor calificat" din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății; > Ordin comun MMP-MAI nr. 1422-192/2012 Pai de aprobare a Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă și poluări marine în zona costieră; > Ordin comun MMP-MAI nr, 3403-245/2012 pentru aprobarea procedurilor de codificare a informărilor, atenționărilor și avertizărilor meteorologice și hidrologice; > Ordin comun MMSC-MAI-MDRAP nr. 330-44-2178/2013 pentru aprobarea Manualului primarului pentru managementul situațiilor de urgență în caz de inundații și secetă hidrologică și a Manualului prefectului pentru managementul situațiilor de urgență în caz de inundații și secetă hidrologică; > Ordinul comun MTCT-MAI nr. 1995-1160/2005-2006 pentru aprobarea Regulamentului privind prevenirea și gestionarea situațiilor de la urgență specifice riscului cutremure și alunecări de teren; > O.MALL. nr. 132/2007 pentru aprobarea Metodologiei de eiaborare a Planului de analiză și acoperire a riscurilor și a Structurii-cadru a Planului de analiză și acoperire a riscurilor; > OMAL. nr. 647/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind elaborarea planurilor de urgență în caz de accidente în care sunt implicate substanțe periculoase; > O.MALL. nr. 886/2005 care aprobă „Normele tehnice privind sistemul național integrat de înștiințare, avertizare și alarmare a populației”; > OMAL nr. 683/2005 privind aprobarea procedurilor generice pentru colectarea datelor, validare și răspuns pe timpul unei urgențe radiologice; > O.MAL. nr. 1134/2006 pentru aprobarea Regulamentului privind planificarea, pregătirea, organizarea, desfășurarea și conducerea acțiunilor de intervenție ale serviciilor de urgență profesioniste; > O.MAL. nr. 1184/2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea și asigurarea activității de evacuare în Situații de urgență; > O.M.AL. nr. 1259/2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea și asigurarea activității de înștiințare, avertizare, prealarmare și alarmare în situații de protecție civilă; > Planul Județean de apărare Împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcții hidrotehnice și poluărilor accidentale pe cursuri de apă, 2018-2021.

Pagina 10

2.2 Structuri organizatorice implicate Lista autorităților care au responsabilități în analiza și acoperirea riscurilor este prezentată în Anexa nr. 1. 2.3. Responsabilitățile organismelor: Comitetul Județean pentru Situații de Urgență are următoarele atribuții: a) informează Comitetul Național, prin Inspectoratul General, privind stările potențial generatoare de situații de urgență și iminența amenințării acestora; b) evaluează situațiile de urgență produse în unitățile administrativ-teritoriale, stabilesc măsuri și acțiuni specifice pentru gestionarea acestora și urmăresc îndeplinirea lor; c) declară, cu acordul ministrului administrației și internelor, starea de alertă la nivel județean sau în mai multe localități ale județului și înstituirea propun stării de urgență; d) analizează și avizează planurile județene pentru asigurarea resurselor materiale umane, și financiare necesare gestionării situațiilor de urgență; e) informează Comitetul Național și Consiliul Județean asupra activității desfășurate; 13) îndeplinește orice alte atribuții și sarcini stabilite de lege sau de Comitetul Național. Comitetele Locale pentru Situații de Urgență au următoarele atribuții: a) informează prin Centrul Operațional județean, respectiv, privind stările potențial generatoare de situații de urgență și iminența amenințării acestora; b) evaluează situațiile de urgență produse pe teritoriul unității administrativ- teritoriale, stabilesc măsuri și acțiuni specifice pentru gestionarea acestora și urmăresc îndeplinirea lor; c) declară, cu acordul prefectului, starea de alertă teritoriul pe unității administrativ-teritoriale; d) analizează și avizează planul local pentru asigurarea resurselor materiale umane, și financiare necesare gestionării situației de urgență; e) informează comitetul județean și consiliul local activității desfășurate; asupra 13) îndeplinesc orice alte atribuții și sarcini stabilite de lege sau de organismele și organele abilitate. Atribuțiile cu caracter de specificitate (pentru o anumită situație de urgență) ale Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, ale Comitetelor Locale pentru Situații de Urgență, ale autorităților administrației publice, operatorilor economici, instituțiilor publice, și persoanelor juridice, reprezentanților societății civile - ONG-uri, cu atribuții în domeniul situațiilor de urgență, sunt în conformitate cu prevederile legislației în vigoare, a ordinelor și a regulamentelor privind gestionarea de situațiilor urgență. Secretariatul Tehnic Permanent a! Comitetului Județean de pentru Situații Urgență se asigură prin Centrul Operațional din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Avram lancu” al județului Cluj și îndeplinește următoarele atribuții:

Pagina 11

a) asigură convocarea Comitetului Județean pentru Situații de Urgență și transmiterea ordinii de zi; b) primesc și pregătesc materialele pentru ședința Comitetului Județean pentru Situații de Urgență și le prezintă președintelui și membrilor comitetului; c) execută lucrările și operațiunile de secretariat pe timpul ședințelor; d) execută redactarea hotărârilor adoptate, precum și a proiectelor de ordine sau dispoziții, pe care le prezintă spre aprobare; e) asigură multiplicarea documentelor emise de Comitetul Județean privind activitatea preventivă și de intervenție și difuzarea lor la autoritățile interesate; f) întocmesc informări periodice privind situația operativă sau stadiul îndeplinirii hotărârilor adoptate; 2) urmărește realizarea suportului logistic pentru desfășurarea ședințelor Comitetului Județean pentru Situații de Urgență; h) gestionează documentele Comitetului Județean pentru Situații de Urgență; i) asigură legătura între Comitetul Județean de pentru Situații Urgență și Secretariatul Tehnic Permanent din cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență; Î) îndeplinește și alte sarcini stabilite de Comitetul Județean pentru Situații de Urgență și președintele acestuia. Pentru îndeplinirea atribuțiilor Centrul Operațional consulta poate specialiști și din alte domenii de activitate, 2.3.1, Responsabilitățile autorităților: Persoanele din componența comitetului pentru situații de urgență (județean / local) au următoarele atribuții principale: a) președintele: - convoacă întrunirea comitetului, stabilește ordinea de zi și conduce ședințele acestuia; semnează hotărârile, planurile, programele, regulamentele și hotărârile adoptate; semnează avizele, acordurile, împutermicirile, protocoalele și proiectele de acte normative; îl informează operativ președintele comitetului pe ierarhic superior. b) vicepreședintele: - îndeplinește obligațiile președintelui în lipsa acestuia, precum și cele ce îi revin ca membru al comitetului. c) membrii: - participă la ședințele comitetului; prezintă informări și puncte de vedere; îi informează operativ pe conducătorii instituțiilor și unităților pe care le reprezintă asupra problemelor dezbătute, concluziile rezultate, măsurile hotărârile și adoptate și urmăresc aplicarea acestora în sectoarele de competență; mențin permanent legătura cu centrul operativ. d) consultanții: - participă la ședințele comitetului; îi consiliază pe membrii acestora asupra problemelor tehnice și de specialitate; asigură documentarea tehnică de specialitate. Persoanele din cadrul Grupurilor de Suport Tehnic au următoarele atribuții principale: a) coordonatorul grupului — asigură coordonarea și conducerea grupului de specialiști cu privire la analiza situației, elaborarea de alternative de acțiune, înaintarea de propuneri privind cursul optim al acțiunilor, la participă acțiunile de cooperare cu alte grupuri de suport tehnic constituite în cazul evenimentelor complexe, b) membrii grupului de suport tehnie — asigură consultanța de specialitate în domeniul specific activității / instituției din care provine și face propuneri 6

Pagina 12

coordonatorului grupului de suport tehnic cu privire ja analiza situației, elaborarea de alternative de acțiune, înaintarea de propuneri privind cursul al optim acțiunilor; participă la acțiunile de cooperare cu alte grupuri de tehnic suport constituite în cazul evenimentelor complexe. Atribuțiile persoanelor din compunerea Comitetului Județean pentru Situații de Urgență precum și a celor din cadrul Grupurilor de Suport Tehnic se completează cu legislația în vigoare referitor la atribuțiile specifice funcției îndeplinite în cadrul autorității administrației publice, operatorului economic, instituției publice, societății civile - ONG-ului pe care o /îl reprezintă sau din care provine. CAPITOLUL îl CARACTERISTICILE UNITĂȚII ADMINISTRATIV-TERITORIALE SECȚIUNEA 1 AMPLASARE GEOGRAFICĂ ȘI RELIEF Situată în partea central-vestică a județului Cluj, Gilău comuna se află la 17 km distanță vest de municipiul Cluj Napoca și la 36 km distanță est de orașul Huedin, accesul rutier realizându-se ușor pe două mari artere Gilăul naționale, fiind nod de comunicație între drumul european E60 și tronsonul finalizat Cîmpia Turzii - Gilău al autostradei Transilvania A3 care va deservi legătura Borș - Brașov, Ale căi rutiere care asigură legături pentru comuna Gilău sunt drumurile județene DI 107P. DJ 107N, respectiv DI 107$, precum și drumurile comunale. Cu privire la componența administrativă, formată comuna este din următoarele localități: Gilău — satul de reședință al comunei, Someșul Rece, Someșul Cald, Uzina, precum și cătunele Gura Râștii, Mâțești, Fată, Chirilești, Păltinei, Arsuri, Pape, Puiulești, Tălieni, colonia Tarnița și trupul Săliștea. Comuna Gilău se învecinează cu alte șapte commune ale județului Cluj, anume: Baciu și Gârbău la nord, Florești la est, Săvădisla la sud-est, Măguri-Răcătău la sud, Mărișel la sud-vest și Căpușu Mare la vest. Așezată la poalele nord-estice ale Munților Apuseni, comuna Gilău este înzestrată cu toate formele de relief: munți, văi, dealuri și șesuri, Relieful predominant este de deal Și de munte cu păduri întinse și pe alocuri de greu pătruns. Din punct de vedere geomorfologie, Gilăul se suprapune pe următoarele unități de relief: Dealurile Căpușului la nord, Culoarul Gilău-Cluj (Culoarul Someșului Mic) la nord-est, partea centrală a teritoriului aparține Depresiunii Vlaha-Hășdate, iar în partea de sud, suprafața comunei ocupă o zonă întinsă din Gilăului, Munții Munții din comună fac parte din grupul Munților Apuseni. Aceștia au două zone structural care au evoluat distinct: Apusenii de Nord și de Sud. Apusenii În categoria Apusenilor de Nord intră masivele Gilău-Muntele Mare, Bihor, Pădurea Craiului, Codru Moma, Highiș și Dorcea. Munții Gilăului sunt formațiuni geologice constituite în urmă milioane cu de ani. Trei grupe de roci se întâlnesc aici : cristaline, întrușire granitoide sinoregene și sedimentare paleozoice associate cu produsele activității unui magnetism subsecvent. Șisturile cele mai puternic metamorfozate sunt cunoscute sub numele de “cristalin de Gilău-Muntele Mare”.

Pagina 13

Geologii au ajuns la concluzia că, din punct de vedere structural, se poate vorbi de un vechi bloc cristalin regenerai în timpul orogenezelor alpine. Suprafața Cârligata-Fărcașa este cea mai înaltă. Ea se menține între 1600-1800 m altitudine, fiind urmată de cea a Mărișelului (între 1090-1309 m) și cea mai joasă, cea a Feneșului (500-600 m). Erodarea în munții Gilăului a fost complicată, ca urmare a fragmentărilor și a jocului diferențiat pe vertical. Cele trei trepte de eroziune se evidențiază spre bazinul Transilvaniei sub forma unor culmi străpunse de văile adânci ale Râșchii, Agârbiciului, dar mai ales ale Someșului Cald și ale Someșului Rece, cu sumedenia de afluenți. Între bazinele celor două Someșuri se găsesc roci vulcanice. Cu toată duritatea lor, rocile au avut de suferit prin îndelungata modelare produsă de factorii externi (ploi, ape curgătoare, îngheț, dezgheț, vânturi), generând un relief characțeristic prin interfluvii ondulate, pe de o parte, și abrupturi, pe de alta. Comuna Gilău cuprinde și satele Someșul Rece și Someșul Cald, denumite astfel după cele două brațe ale Someșului Mic. Frumusețea și varietatea peisajului fac din spațiul gilăuan unul din cele mai căutate Pai locuri de agrement pentru clujeni, pe malurile afiuenților Someșului Mic fiind amplasate mai mult de 500 de case de vacanță, multe familii stabilindu-se aici în lor de fuga aglomerările urbane și de poluare. Formațiunile geologice din această zonă sunt foarte variate, cele mai întâlnite formațiuni sunt argitele marnoase, gresii, nisipuri, pietrișuri, calcare. Pe teritoriul comunei Gilău se regăsesc roci din toate cele trei mari categorii: Că roci magmatice, o roci metamorfice . roci sedimentare. Pe aceste substraturi geologice s-au dezvoltat mai multe clase de soluri, mai cea reprezentativă fiind cea a argiluvisolurilor, urmată de cambisoluri. molisoluri și cele neevoluate. În general, solurile întâlnite raza comunei sunt pe mijlociu profunde în funcție de tipul și subtipul de sol. Astfel, cele litice și erodisolurile sunt extrem de superficiale. Textura este în general, grea, argiloasă sau argilo-lutoasă, făcându-le impermeabile sau cu drenaj greoi. Aceste soluri sunt mijlociu bogate spre bogate în Substanțe minerale și organice, asigurând dezvoltarea vegetației forestiere în mod normal. Astfel, avem pe raza comunei Gilău păduri întinse, predominant de foioase, dar și rășinoase, prinicipalele specii arboricole fiind: fagul, cerul, gorunul, mesteacanul și molidul. Pădurile sunt răspândite pe patru etaje de vegetație: . Etajul deluros de gorunete, făgete și goruneto- făgete; e Etajul montan-premontan de făgete; La] Etajul montan de amestecuri; . Etajul montan de molidișuri. Suprafața silvică și suprafața efectiv împădurită este de 6327 ha, adică 54,16% din Suprafața totală a comunei,

Pagina 14

SECȚIUNEA a 2 a - CARACTERISTICI CLIMATICE Din punct de vedere climatic, zona în care este Situată comuna Gilău, se caracterizează printr-un climat temperat continental-moderat, influențat de vecinătatea Munților Apuseni și curenții atlantici de la vest. Clima Munților Gilău este tipică de munte, în general rece și umedă culmile pe înalte, cu atenuare treptată spre poale. Etajarea pe verticală se manifestă în factorii toți determinanți ai climei, Nebulozitatea crește cu altitudinea și în mod corespunzător precipitațiile, care în general sunt abundente din causa vântului dominant de vest care vine încărcat cu vapori de apă. Relieful joacă un ro! important în determinarea climatului, mai ales în zonele carstice. Din cauză ca văile sunt adesea închise sau exista platouri relief cu șters, scurgerea aerului rece, de seară, un se face normal, acesta acumulându-se fundul închise pe depresiunilor și generează o stratificare termică, temperatura aerului crescând cu înălțimea. Relieful și hidrografia au influențat clima acestei zone. Altitudinea, formele de relief și poziția lor, apele și vegetația sunt factorii care determină diferențieri din Pata importante punct de vedere climatic între crângurile situate la înălțime — Păltineni, Talieni, Chirilești și altele aparținând satului Someșul Rece și Gilăul care se află la altitudine mai o mică (400-430 m). Astfel de exemplu, primul îngheț în crângurile Someșului Rece la începe sfârșitul lunii septembrie, iar ultimul are loc la începutul lunii mai, când la Gilău pe îngheșul începe ăn octombrie și încetează în aprilie. O altă caracteristică a zonei este fenomenul de fohn pe culoarul văii Căpușului, datorită descendenței aerului de proveniență vestică, Regimul anual al temperaturii aerului variază în funcție de altitudine și expoziție. Temperatura medie anuală în etajul montan este de 4,5-5 *C, iar la Gilău de 8-9 *C. Temperatura medie în ianuarie este de -3 *C. iar cea a lunii iulie de 19 *C. Temperatura minimă absolută a fost de -34,5 *C, înregistrată în ianuarie iar 1963, mâxima absolută a fost de 38,5 *C în luna august 1952. Trecerea de la iarnă la primăvară se face de obicei la mijlocul lunii iar martie, cea de la toamnă la iarnă în luna noiembrie. Verile sunt călduroase, iar iernile în general sunt lipsite de viscole. În ultimii ani, se observă că iernile devin din în ce ce mai blânde, cu temperatura cere rareori scad sub -15 *C și cu zăpadă din ce în ce mai Verile puțină. sunt tot mai calde, crescând numărul de zile tropicale, cu maxime zilnice care 30 *C, depășesc În privința nebuiozității, luna cu cea mai nebulozitate mare este decembrie. Însemnata cantitate de apă acumulată în lacurile Tarnița și Someșul Cald provoacă fenomene deosebite. Precipitațiile sunt abundente, luând valori de 700-800 mm/an, chiar peste 1200 mm/an în zonele înalte. SECȚIUNEA a 3 a - REȚEAUA HIDROGRAFICĂ Rețeaua hidrografică este densă în zona montană și relativ moderată în zona deluroasă.

Pagina 15

Principalul râu colector de pe teritoriul comunei Gilău este râul Someșul Mic, care amonte de confluența cu Someșul Rece poariă numele de Someșul Cald, are ca afluenți Agârbiciu, Someșul Rece și Căpuș. În tabelul de mai jos sunt cuprinse toate cursurile de apă permanente (râuri, pârâuri) și prncipalele cursuri nepermanente (cele care seacă în anotimpul cald al anului) , respectiv torenți (acele forme de relief pe care curge apă doar atunci când plouă) de teritoriul pe comunei Gilău.
Nr, Crt,Denumirea cursului de apăCod cadastralTronsonul pe teritoriul comunei GilăuObservații
l,t, Someșul Mic r. Someșul CaldN1.31.Hm 608-639 mal drept, hm 639-77Qmed. multianual reconstituit 13,4 me/s
2,v. Agârbiciu1.1.31.8Hm 117-120 mal drept, Hm 120-130
3,r. Someșul Rece1I.1.31.9Hm 349-362 mal stâng, Hm 362-490Qmed. multianual reconstituit 4,67 me/s
4,r. Căpuș11.1.31.10Hm 255-320Q med, multianual 0,684 mc/s
5. 6, VĂ 3.v.Frăsinei v. Hugii p. Burceștilor p. Vâlcelii- - - -integral integral integral integralAfluenți ai râului Someșul Cald
9. 10. 95 12. 13. 14.v.Chiștelec v. Noghei v.Budulău v.Hideșele v.Zăpodii v.Vișteleaca- - - - - -integral integral integral integral integral integralAfluenți ai râului Căpuș
15. 16. 17.v. Seacă v.Brădetului v. Râșca Mare- - -integral integral integralAfluenți a râului A Someșul Rece
10

Pagina 16

18. p. Gușii - integral 19. p. Popii - integral 20. p.Cetății 1 - integral 21. p.Cetății 1 - integral 22. p. Bâcului - integral 23. p. Româneștilor - integral 24. p. - integral Podișorului 25, p. Școlii - integral O parte însemnată dintre cursurile de apă anterior prezentate au tronsoane care prezintă rise la inundații, unele prin revărsarea naturală a apei din albie, altele prin scurgeri de pe versanți. Pe cursul râului Someșul Cald au fost amenajate mai multe lacuri de acumulare, dintre care pe teritoriul comunei Gilău se află lacul de acumulare Gilău (suprafață de 50 ha și volum de 4,3 mil. me), lacul de acumulare Someșul Cald (suprafață de 75 ha volum de și 75 mil. me) și parțial lacul de acumulare Tarnița (suprafață de 215 ha volum de și 70,5 mil. mc). Acestea au fost create atât pentru rolul lor de atenuare undelor de a viitură, câț și pentru producerea de energie electrică. SECȚIUNEA a 4 a - POPULAȚIE Din punct de vedere administrativ, comuna Gilău este formată din următoarele localități: Gilău — satul de reședință al comunei, Someșul Rece, Someșul Cald, Uzina, precum și cătunele Gura Râștii, Mâțești, Fată, Chirilești, Păltinei, Arsuri, Pape, Pui ulești, Tălieni, colonia Tarnița și trupul Săliștea, Comuna Gilău se întinde pe o suprafață totală de 11682 ha, din care intravilan 754,05 ha, iar extravilan 10927,95 ha. Conform ultimului recensământ, populația comunei Gilău totalizează număr de un 8300 locuitori, din care 7350 persoane reprezintă populația stabilă de 10 și peste , Repartizarea pe sexe arată că 4123 de persoane sunt bărbați, iar 4177 femei. În privința grupelor de vârstă, în comuna Gilău predomină populația tânără și de vârstă mijlocie, astfel: L] Populația mai tânără de 20 ani 1951 persoane; L] Populația între 20-39 ani 2545 persoane; L] Populația între 40-39 ani 2142 persoane; e Populația mai învârstă de 60 ani 1662 persoane; Comuna Gilău este o localitate multietnică și multiculturală, etnică componența a localității conforin recensământului din 2011 arătând 6586 români, 722 646 maghiari, romi, 6 de altă etnie, despre 340 persoane nefiind disponibile informații în acest sens. După componența confesională, în comuna Gilău credincioșii aparțin următoarelor religii: orodoxă (6421 pers.), reformată (752 pers.), penticostală (319 pers.), baptistă (240 Il

Pagina 17

pers.), greco-catolică (87 pers.), romano-catolică (77 pers.). Religiile de cu reprezentanți mai puțin de 10 persoane sunt: unitariană (7), martorii lui Iehova (6), creștină după Evanghelie (5), evanghelică Întherană(3) și musulmană(3). Există 18 declarate persoane de altă religie, respeciiv 15 făra religie, iar despre 345 persoane nu sunt informații disponibile referitoare la acest subiect. În comuna Gilău există 2646 de 3379 gospodării și locuințe, din care 20 sunt spații commune de locuit (blocuri). De asemenea există mai multe obiective socio-culturale, 4 precum grădinițe, 3 școli, | liceu, 2 case de cultură, ! cămin cultural, 1 centru de | de sănătate, stație salvare, 1 formație de pompieri și SMURD. Bisericile din comuna Gilău dețin 12 lăcașe de cult, și 6 în anume: Gilău, 4 în Someșul Rece, una în Talieni și una în Someșul Cald. În localitatea Gilău există două biserici ortodoxe cu hramul „Sf. Nicolae” și „Adormirea Maicii Domnului”, una reformată, una romano-catolică, una baptistă și una penticostală. În localitatea Someșul Rece există o biserică ortodoxă, o biserică veche monument, una baptistă, una penticostală și una ortodoxă la Talieni. În localitatea Someșul Cald există biserică ortodoxă o construită în anul 2000. În privința infrastructurii și utilităților, în comuna Gilău există o rețea de drumuri modernizate, trei sunt drumuri județene, un drum național, respectiv există european și și un tronson de autostradă. Există rețea de alimentare cu apă, fiind în desfășurare și un program ISPA pentru automatizarea stației de epurare, de aducțiune de conductă nouă la Someșul Cald și prelungirea spre lacul Tarnița. Electrificarea este realizată integral, cu posibilitate de extindere. În cazul gazului metan, alimentarea este realizată integral de ia magistrala Cluj-Gilău, iar telecomunicația se realizează prin telefonie fixă, mobilă și internet, Exemplificând prin cifre, utilitățile existente sunt: 64 km de rețele electrice; 41 km de rețele telefonice; 31 km de rețele de alimentare cu apă și canalizare. SECȚIUNEA a 5a - CĂI DE TRANSPORT Sistemul de transporturi de pe teritoriul comunei se bazează pe rețeaua de căi rutiere, fiind prezente pe raza comunei toate categoriile de drumuri. Astfel există tronson de autostradă — A3, drum european — E60 cu drumul suprapus național DNI, drumuri județene — DJ 107N, DJ 107P, DJ 1075, precum și drumuri comunale și sătești. Transportul organizat de persoane pe ruta Gilău — Cluj-Napoca este de firma asigurată Alis Grup. Poziția favorabilă a Gilăului a atras mai multe firme de logistică și constructori de autocamioane cu renume international, EvW precum Holding (DAF), Volvo și Routier European Transport, care si- au facut sediu sau puncte de lucru pe raza comunei, dar a făcut posibilă și apariția unor firme mai mici, locale. fi: cum ar Atimar Trans și Pan Carmel Impex. Gilăul se bucură de numeroase atracții turistice, atât naturale: geologice, geografice, botanice, peisagistice, cât și istorice. Astfel se remarcă Rezervatia Naturala Cariera Corabia, așezarea fortificată de la Someșu Rece, castrul roman Gilău, monumentul Crucea lui Gelu, castelul Wass- Banffy și conacul Gallus, 12

Pagina 18

De asemenea există pe raza comunei și numeroase biserici, În localitatea Gilău există două biserici ortodoxe cu hramul „Sf. Nicolae” și „Adormirea Maicii Domnului”, una reformată, una romano-catolică, una baptistă și una penticostală. În localitatea Someșul Rece există o biserică ortodoxă, o biserică veche monument, una baptistă, una penticostală și una ortodoxă la Talieni. În localitatea Someșul Cald există o biserică ortodoxă construită în anul 2000, Zona Gilăului prezintă un ridicat potențial turistic și agroturistic datorită reliefului variat, existenței barajelor și lacurilor de acumulare, pădurilor, aerului curat și a apei. Au fost amenajate zone de agrement, tabere, cu posibilitatea organizării de drumeții trasee pe forestiere, circuite și cantonamente sportive ș.a. Gilăul dispune de numeroase spații de cazare în cabane și pensiuni, iar până în anul 2001 s-au ridicat sute de case de vacanță. Printre unitățile de cazare care oferă servicii turistice de înaltă calitate se numără: Motel] Gilău, Vila Gong, Vila Cionca, Camping El Dorado, Complex Milenium, Pensiunea Roata, Pensiunea Alia, Pensiunea Pastravul, Restaurantul Rovin. SECȚIUNEA a 6 a - DEZVOLTARE ECONOMICĂ O resursă importantă a zonei Gilăului o constituie nisipurile și pietrișurile care în apar asociere în aluviunile și terasele Someșului Mic. Granulometria depunerilor aluvionare este foarte diferită, astfel că în unele zone domină pietrișul prosier și bolovănișul, iar în aliele pietrișul mijlociu sau mărunt și nisipul. Nisipurile și pietrișurile, ca produse de balastieră, constituie materii prime la prepararea betoanelor și a mixturilor asfaltice. Astfel, industria extractivă este prezentă prin balastiere și ocupă un segment important din activitatea economică a comunei. Operatori economici reprezentativi din acest segment sunt: Aurovas — balastieră Și stație de sortare, Napocamin, Transbeton și Nyuszika — stații de sortare și Apasco de — stație betoane, O altă resursă importantă o constituie apele curgătoare curate și repezi, pe care se bazează industria energetică și piscicultura, Producerea curentului electric este realizată de Hidroelectrica — Sucursala Hidrocentrale Cluj la centralele hidroelectrice CHE Tarnița, CHE Someșul Cald, CHE Gilău 1 și CHE Gilău |, Există în Gilău două păstrăvării, administrate de R.N.P. Romsilva, de respectiv L.C.A.S. Compania de Apă Someș - administratorul rețelei vaste de apă potabilă și canalizare atât pentru zona metropolitană Cluj, cât și pentru multe alte localități în aval, inclusiv municipiile Gherla și Dej, are stația de tratare a apei în localitatea Gilău, alimentându-se din lacul de acumulare Gilău. O parte din activitățile economice ale locuitorilor zonei se concentrează în jurul agriculturii.

Pagina 19

După modul de folosință al terenurilor, suprafața totală de 11682 hectare a comunei Gilău se împarte astfel: - suprafața agricolă: 4035 hectare(34,54%), din care: - suprafața arabilă 1387 hectare (11,87%) - pășuni și fânețe 2648 hectare (22,67%) - păduri 6327 hectare (54,16 %) Animale: ovine 8000, porcine 1480, bovine 480, cabaline 120 Există două societăți comerciale care au ca activitate de bază de păsări, creșterea și anume, Ale Avis care administrează o fermă și un abator de păsări și Asena care deține o fermă avicolă. [di Principalele lucrări de investiții derulate în ultimii ani pe teritoriul comunei au fost introducerea de apă potabilă din izvoare proprii în fiecare localitate, iar în cursul acestui an, vor fi continuate lucrările la următoarele investiții: pietruire si reabilitare drumuri comunale. Multe dintre investițiile care au vizat dezvoltarea durabilă a comunei Gilău fost au realizate și urmează a fi implementate din fonduri locale, guvernamentale și europene, Situația acestor proiecte este redată în tabelul următor:
Stadiul de realizareDenumirea proiectuluiValoare
Proiecte finalizateExtindere retea de canalizare in comuna Gilău. (Proiect Sapard) Colectare selectiva a deseurilor și transport in microregiunea Gilău (Proiect Phare 2005) Extindere retele canal si bransamente aferente in localitatile Gilău si Someșu Rece (Proiect Phare 2006) Reabilitare str. Morii si servicii comunitare de informare si consiliere (Proiect FRDS) Modernizare administratie publica (Proiect Phare 2002) Amenajare spatii verzi si locuri de joaca pentru copii in localitatile Gilău si Somesu Rece Teren de sport multifuncțional cu gazon artificial și nocturna Pod peste Somesul Mic în zona Targ1.000.000, euro 439.050 euro 950.458 euro 128.110 euro 66.983,47 lei 229.256,25 lei 2.698.753,7 lei
Proiecte în curs de implementareReabilitare infrastructura in comuna Gilău, judetul Cluj2.500.000 euro
4

Pagina 20

Centru de informare si marketing turistic in comuna Gilău Retea de apa si canalizare in zona turistica a comunei Gilău Modernizare drumuri forestiere pe teritoriul comunei Gilău200.000 euro 2.000.000 euro 755.065 euro
Proiecte în curs de elaborare (idei de proiecte )Înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire cu sisteme care utilizează energie solară, energie geotermală și energie eoliană ori alte sisteme care conduc la îmbunătățirea calității aerului, apei și solului Constructie grădiniță
Q i SECȚIUNEA a 7 a - INFRASTRUCTURI LOCALE a) instituții publice - cultură, ocrotirea sănătății etc.;
Nr crtLocalitatea_ INSTITUȚIA PUBLICĂDate contact — telefon fix, mobil, fax, adresa email
GilăuPostul de Poliție Gilău0264371647
2GilăuGarda de Intervenție Pompieri-SMURD0264371618
3GilăuOficiul Poștal Gilău0264371648
4GilăuLiceul Teoretic Gelu- Voievod02643716106
5Someșul ReceȘcoala Gimnazială Someșul Rece0264371982
6GilăuPostul de Jandarmi Montan Gilău0264371310
7GilăuRENEL (Electrica) Întervenții0264205881
8GilăuParohia Ortodoxă Gilău i0264371677
15

Pagina 21

9GilăuParohia Ortodoxă Gilău 20264371662
10Someșul ReceParohia Ortodoxă Gilău 30264371985
ISIGilăuOcolul Silvic Gilău0264371650; 0372701211
12Somesul ReceOcolul Silvic Someșul Rece0264371649; 0372703183
13GilăuȘcoala Gimnazială Gilău02643716106
14GilăuServiciul de Salubritate0264372334
15GilăuParohia Reformată Gilău0264371670
16GilăuGrădinița cu program prelungit
17GilăuGrădinița cu program normal
18Someșu ReceGrădinița cu program normal
19GilăuParohia Greco-Catolică Gilău0740349353
20GilăuBiserica Penticostală Gilău 1
21GilăuBiserica Baptistă Gilău
22GilăuBiserica Baptistă Gilău 2
23GilăuParohia Romano- Catolică Gilău
24Someșu ReceBiserica Baptistă Someșu Rece
25Someșu ReceBiserica Pentiscostală Someșu Rece
16

Pagina 22

26GilăuBiserica Ortodoxă Talieni
27Someșu ReceBiserica Ortodoxă Someșu Rece
28Someșu CaldBiserica Ortodoxă Someșu Cald
b) rețele de utilități, apă, canalizare, electrice, gaze, etc.
Domeniul
Tronson autostrada
Județene Rețea de drumuri
Europene
Comunale
Rețea de gaze
Rețea apă/ Canal
Rețea energie electrică
Rețea de telecomunicații
Protecția mediului (salubrizare, depozitare deșeuri, incineratoare) - salubrizare — colectarea deșeurilor selectiva - nu se efectuează incinerarea deșeurilor
A3 DJ 107P DJ 107N DJ 1078 E 60 Este realizată integral de la magistrala Cluj- Gilău. Există în desfășurare un program ISPA pt. automatizarea stației de epurare, de aducțiune de conductă nouă la Someșul Cald și prelungirea spre lacul Tarnița. Este realizată integral cu posibilitate de extindere. Se realizează prin telefonie fixă, mobilă și internet, NOTĂ: Exemplificând prin cifre, utitățile existente sunt: 64 km de rețele electrice, 41 km de rețele telefonice, 31 km de rețele de alimentare cu apă și canalizare. 17

Pagina 23

c) locuri de adunare și cazare a populației în situații de urgență - tabere de sinistrați, conform tabelului:
Nr. crt.Elementul de dispozitiv , PRLocul de dispunere ,Străzi/raioane ce se evacuează =
Punct de comandă (conducere) de bazăPrimăria comunei Gilău
Punctul de comandă (conducere) de rezervăScoala Gimnazială Gilău
Punct de adunare și îmbarcare nr.Centrul Comunei
SECȚIUNEA a 8 a - SPECIFIC REGIONAL/LOCAL Situată în partea central-vestică a județului Cluj, comuna Gilău se află la 17 km distanță vest de municipiul Cluj Napoca și ia 36 km distanță est de orașul Huedin, accesul rutier realizându-se ușor pe două mari artere naționale, Gilăul fiind nod de comunicație între drumu! european E60 și tronsonul finalizat Cîmpia Turzii - Gilău al autostradei Transilvania A3 care va deservi legătura Borș - Brașov. Alte căi rutiere care asigură legături pentru comuna Gilău sunt drumurile județene DJ] 107P, D] 107N, respectiv DJ] 107$, precum și drumurile comunale. Cu privire la componența administrativă, comuna este formată din următoarele localități: Gilău — satul de reședință al comunei, Someșul Rece, Someșul Cald, Uzina, precum și cătunele Gura Râștii, Mâești, Fată, Chirilești, Păltinei, Arsuri, Pape, Puiulești, Tălieni, colonia Tarnița și trupul Săliștea, Comuna Gilău se învecinează cu alte șapte commune ale județului Cluj, anume: Baciu și Gârbău la nord, Florești la est, Săvădisla la sud-est, Măguri-Răcătău la sud, Mărișel la sud-vest și Căpușu Mare la vest. Comuna Gilău se întinde pe o suprafață totală de 11682 ha, din care intravilan 754,05 ha, iar extravilan 10927,95 ha. Din întreaga suprafață a comunei 75% este ocupată cu ET teren neagricoi, iar din acesta 6282 ha sunt foioasele acoperite cu păduri (în care se întind pe 570 ha, iar rășinoasele pe 472 ha). Acest areal geografic a fost populat din vechi timpuri istorice, Arheologii au descoperit pe teritoriul comunei vestigii din epoca bronzului (sec. XV î.e.n.), precum și vestigiile unui castru militar roman și a unei așezări civile romane, De-a lungul întregului Ev Mediu Gilăul s-a impus prin prezența sa și prin marele domeniu feudal care cuprindea 40 de sate, cu reședința feudală la Gilău. Localitatea și-a păstrat rolul de centru meșteșugăresc și comercial de-a lungul timpului, dar și cel de centru administrativ, în perioada interbelică fiind reședința plasei Gilău din județul Cluj (interbelic), Dacă încă din anul 1473 Gilăul era înscris în documentele vremii ca „oppidum”, ceea ce-i conferea statutul de târg sau orășel, în zilele noastre localitatea are tot mai multe caracteristici de oraș: sediul primăriei și Casa de cultură cu împrejurimile lor, realizate în stil aclectic, dar cu muit bun gust, multe vile și case impozante, alimentarea cu energie electrică, apă potabilă și gaz metan, modernizarea unor străzi, și o gamă largă de servicii. Î8

Pagina 24

CAPITOLUL III - ANALIZA RISCURILOR GENERATOARE DE SITUATII DE URGENTA SECȚIUNEA 1 - ANALIZA RISCURILOR NATURALE a.) Fenomene meteorologice periculoase — Variabilitatea neperiodică a climei determină o gamă diversă de fenomene meteorologice, unele dintre ele fiind periculoase sau cu risc climatic, deoarece prin geneza, evoluție și consecințe conduc la efecte negative, atât asupra mediului înconjurător cât și asupra comunității locale. Fenomenele meteorologice extreme sunt consecința prezenței în regiune a unor mase de aer cu proprietăți fizice specifice care determină apariția unor manifestări extreme ale fenomenelor meteorologice, Pentru sezonul cald sunt specifice următoarele fenomene meteorologice : averse de ploaie, ce pot avea și caracter torențial, descărcările electrice, vijeliile și grindina. De cele mai multe ori aceste fenomene sunt asociate. Aversele de ploaie pot genera situații de risc prin cantitățile insemnate de precipitații căzute în timp scurt. In comuna Camăr numărul zilelor cu ploaie oșcilează între 100-110. Caracterul precipitațiilor este strict legat de dinamica și structura maselor de aer ce tranzitează această regiune, Precipitațiile atmosferice pot constitui factor de rise meteorologic atunci când depășesc anumite cantități și prezintă o intensitate foarte puternică : COD ROSU - Precipitații peste 50 !/mp în cel mult o oră sau cantități de precipitații de cel puțin 80 l/mp în 3 ore. COD PORTOCALIU - Cantități de precipitații peste 35 l/mp în cel mult ] oră sau cantități de preciputații de cel puțin 60 l/mp în 3 ore. COD GALBEN - Cantități de precipitații normal pentru regiunea respectivă, dar temporar pot deveni periculoase pentru anumite activități și anume cantități de precipitații peste 25 !/mp în cel mult o oră sau cantități de precipitații de cel puțin 45 l/mp în 3 ore. GRINDINA este fenomenul care se manifestă în situația unor mișcări consecutive puternice aie aerului și devine fenomen meteorologic periculos, ori de câte ori se produc căderi de grindină, chiar dacă nu sunt însoțite de descărcări electrice, Acest fenomen meteorologic devine factor de risc atunci când se produc căderi de grindină de mari dimensiuni, ori când grindina se așterne sub forma unui strat continuu și/sau se produc pagube materiale. DESCARCARILE ELECTRICE apar în condițiile unor mișcări de convecție foarte puternice ale aerului și sunt înregistrate mai ales în sezonul cald al anului,din luna aprilie până în luna august. Ele pot fi însoțite de creșterea turbulenței aerului manifestată prin intensificări violente ale văntului, care pot avea și aspect de vijelie. Numărul mediu anual al zilelor în care se înregistrează descărcări electrice este cuprins între 20 — 25 zile/an. Pentru sezonul rece sunt caracteristice fenomenele meteorologice periculoase de: ninsoare sau strat gros de zăpadă, viscol,depuneri de gheață conductorii aerieni. pe NINSOAREA poate constitui fenomen meteorologic de risc atunci când se produc creșteri ale stratului de zăpadă cu 50 cm sau mai mult în 24 de determinînd ore, înzepezirea drumurilor și a căilor ferate, creând pericolul de prăbușire a acoperișurilor și a unor construcții. Zăpada cade de regulă la sfârșitul lunii decembrie. Grosimea stratului 19

Pagina 25

de zăpadă înregistrată totalizează annual 59 cm, uneori depășind cu 10 dar sunt ani cm, și și luni de iarnă cu ninsori slabe. VISCOLUL este factor de risc atunci când ninsorile abundente sunt însoțite de vânt cu viteza mai mare sau egală cu 16 m/s (viscol puternic), care produce troienirea zăpezii pe porțiunile deschise de teren, împiedicănd desfășurarea normală a activităților economice. Acest fenomen meteorologic poate avea urmări deosebit de grave pentru viața economică povocând izolarea unor așezări umane, distrugerea unor construcții, a rețelelor electrice și îngreunarea transporturilor rutiere sau feroviare. DEPUNERILE DE GHEATA se produc pe sol sau diferite obiecte pe (polei,chiciură,lapoviță) și sunt fenomene meteorologice de risc atunci când prin prezența lor pot periclita circulația rutieră (polei) sau prin dimensiunile lor avaria conductorii pot aerieni. VÂNTUL poate fi un fenomen meteorologic de risc atunci când intensitatea prin sa depășește anumite limite și poate perturba activitatea normală a comunității umane. În situații coavective foarte puternice vântul 25 m/s poate depăși și atunci devine factor foarte puternic de rise meteorologic „atunci când viteza vântului este mai de mare 20 m/s, atunci sunt situații meteorologice de rise puternicuiar când viteza vântului Pa depășește 15 m/s, acest fenomen meteorologie poate deveni temporar periculos, a.1) inundațiile — se produc din cauza revărsărilor naturale din cursurile de apă sau din cauza scurgerilor de pe versanți formându-se torenți ca urmare a unor ploi torențiale/rupere de nori sau de lungă durată, Situația punctelor vulnerabile care prezintă risc la inundații pe raza comunei Gilău este prezentată în anexa nr. 8. Lista podurilor și podețelor cu secțiuni de scurgere subdimensionată din comuna Gilău este prezentată în anexa nr. 8, În scopul micșorării efectelor inundațiilor, având în vedere anilor experiența trecuți se impune: - Conștientizarea avertizării de viitură - implică anticiparea și precizia prognozei și avertizării hidrologice, precum și calitatea deciziei de alertă pentru intrarea în dispozitivul de acțiune - Disponibilitatea de a răspunde mesajului - necesită prezența unui personal competent ia locul de transmitere - Dezvoltarea și optimizarea sistemelor de prognoză hidrologică - Capacitatea de a răspunde - înseamnă existența mijloacelor materiale, umane și financiare pentru a acționa conform planurilor de apărare - Răspunsul efectiv - presupune intrarea în dispozitivul de apărare și întreprinderea de măsuri concrete, rapide și eficiente de salvare a vieților omenești și a bunurilor, precum și a reinstaurării rapide a vieții economice, sociale și a condițiilor de mediu. Măsurile de apărare împotriva inundațiilor la nivelul Comitetului Local pentru Situații de Urgență al comunei Gilău sunt prezentate în anexa nr. 15. Tabelul cu mijloacele și materialele de intervenție care pot fi asigurate de vătre agenții economici locali și repartizarea acestora pe zone inundabile este prezentat în anexa nr. 12, 3.2) furtuni, tornade, secetă, îngheț — sunt fenomene imprevizile care nu poi fi contracarate, accentul punându-se pe partea de alarmare/avertizare, pregătire/responsabilizare, intervenție în cazul producerii unor astfel de riscuri și reabilitarea cât mai repede a zonei afectate. Schema fluxului informațional pentru avertizarea populației în caz de fenomene hidrologice periculoase raza comunei este pe prezentată în anexa nr. 19. 29

Pagina 26

b.) Incendii de pădure În ceea ce privește incendiile la fond forestier, comuna Gilău are păduri întinse, predominant de foioase, dar și rășinoase, prinicipalele specii arboricole fiind: fagul, cerul, gorunul, mesteacanul și molidul. Suprafața silvică și suprafața efectiv împădurită este de 6327 ha, adică 54,16% din suprafața totală a comunei. Zonele vulnerabile în care se pot produce incendii la fondul forestier sunt îndeosebi zonele limitrofe așezărilor rurale (satele, cătunele și zonele cu casele de vacanță și agrement), îndeosebi în perioade de primăvară, când proprietarii, administratorii, crescătorii — îngrijitorii de animale, culegătorii de fructe de pădure sau cumpărătorii de material lemnos desfășoară activități de igienizare în incinta sau în apropierea teritoriului împădurit, Trebuie avute în vedere și situațiile de secetă, sărbătorile legale sau religioase ori week-end-urile, în care cetățenii din localități accesează zonele turistice din comună. Incendiul se produce întotdeauna când sunt împreună trei elemente: aerul, căldura și ai combustibilul. Cea mai mare parte din riscurile de incendiu de pădure atunci când apar e este secetă și cald. Pădurea trebuie considerată în integralitatea sa un combustibil potențial. Flăcările pot afecta vegetația vie (ramuri, frunze) sau moartă (ace, arbori uscați) precum și gospodăriile din zonă. Se consideră incendiu de pădure atunci când este distrusă suprafața minimă de un hectar și cel puțin o parte a părților superioare ale vegetației pitice, arbuștilor sau arborilor. Perioada anului cea mai propice incendiilor de pădure este vara. Seceta, slabul conținut de apă al solului și turiștii care nu respectă măsurile de prevenire a incendiilor în pădure, pot să favorizeze producerea incendiilor, Influența factorilor naturali, condițiile meteo și caracteristicile vegetației contribuie la propagarea incendiilor. Vântul accelerează uscarea solului și vegetației și crește riscurile de propagare a incendiilor la mare distanță, De asemenea, fulgerele sunt la originea începuturilor de incendiu, pe timpul perioadelor cele mai calde ale anului. Printre cauzele cele mai frecvente de incendiu se disting factorii naturali și factorii legați de activități umane. Tendința de creștere a incendiilor ca urmare a neglijenței umane, ignorarea în mai mare măsură în ultimii ani a regulilor de comporiament a cetățenilor privind utilizarea focului deschis pentru lucrările agricole,au avut drept consecințe izbucnirea de incendii „care de regulă s-au produs în zonele cu vegetație din afara fondului forestier, neânregistrându-se pagube materiale. La evaluarea riscului de incendiu, în comuna Gilău există câțiva operatori economici cu risc major de incendiu. Intervenția pentru stingerea incendiilor și a înlăturării urmărilor acestora, se asigură de către serviciile de intervenție profesioniste din comuna Gilău si cu ajutorul echipei de interventie stingere incendii a SVSU Gilău, precum si cu sprijinul populației comunei. Pe lângă amenințările normale ale flăcărilor fierbinți ce cuuzează arderea materialelor, focul poate trimite cantitati vaste de cenușa în atmosfera, cauzând inhibiția dezvoltării plantelor, reducând vizibilitatea si intervenind în probleme ale aparatului respirator. Poate fi și locul propice pentru instalarea alunecărilor de teren prin distrugerea , vegetației si lăsând regiunile de deai vulnerabile la căderi masive de precipitații după ce focul s-a stins. 21

Pagina 27

c.) Avalanșe Având în vedere caracteristicile reliefului zonei de competență (munte, deal) este care traversat de rețeaua hidrografică a comunei, există posibilitatea ca în situații de căderi masive de zăpadă să se producă asemenea evenimente. Asemenea avalanșe se produc în situația acumulărilor masive, la încălziri semnificative ale vremii, pe pante mari de teren. Istoric, nu au fost semnalate avalanșe însă în situații de căderi masive de zăpadă, nu poate fi în totalitate exclus acest risc. d.) Fenomene distructive de origine geologică: d.) cutremure — datorită reliefului, din punct de vedere seismic, localitatea Gilău este clasificată, conform H.G. 642/2005 pentru aprobarea Criteriilor de clasificare a unităților administrativ-teritoriale, instituțiilor publice și operatorilor economici, din punc de vedere al protecției civile, în funcție de tipurile de riscuri specifice, zonă risc cu secundar, gradul VU — M.S.K.: d.2) alunecări de teren Alunecările de teren sunt fenomene naturale majore care, de regulă, se produc pe versanții dealurilor, prin deplasarea rocilor de-a lungul pantei sau lateral ca urmare a unor fenomene naturale (ploi torențiale, mișcări tectonice, prăbușiri grote sau eroziuni puternice ale solului, distrugerea plantațiilor ete). Astfel de fenomene includ căderea pietrelor si avalanșe, Alunecările de teren cauzează pagube imense pentru căile de proprietăți transport, agricole si locuințe. Ele se pot declanșa și ca urmare a altor hazarde cutremurele, precum ploile torențiale. Măsurile planificate pentru prevenire, protecție și intervenție în cazul alunecărilor de teren sunt similare cu cele aplicate in caz de cutremur, O particularitate o constituie faptul că evenimentul, cu rare excepții, nu se desfășoară chiar prin surprindere. Alunecările de teren se pot desfasura cu viteze de 1,5 — 3 m/s, iar in unele situații si peste 3 m/s, oferind posibilitatea pentru realizarea unor măsuri în astfel de Situații. În aceste condiții, un rol important revine acțiunilor de observare a condițiilor de favorizare a alunecărilor de teren si alarmării (avertizării) populației în timp util realizării protecției, Se pot produce alunecari de teren superficiale în comuna Gilău, ca urmare efectelor a unor ploi torențiale sau inundații, SECȚIUNEA a 2 a - ANALIZA RISCURILOR TEHNOLOGICE 2.) Riscuri industriale — în zona de competență, nu sunt agenți economici care să prezinte pericole de accidente majore în care să fie implicate substanțe periculoase. b.) Riscuri de transport și depozitare de produse periculoase — raza comunei pe Gilău nu se depozitează produse care să producă riscuri, conform legislației în vigoare, comuna fiind tranzitată de tronsonul de autostradă A3, drumul E 60 și drumuri european naționale este posibil să se transporte produse periculoase pe acestea dar toți 22

Pagina 28

transportatorii au obligația obținerii în prealabil de la 1.S.U. Cluj a avizul de transport deșeuri periculoase; b.1) transport rutier — nu au fost cazuri care să pună în pericol viața și securitatea persoanelor sau structurii localității; b.2) transport feroviar — nu au fost cazuri care să pună în pericol viața și securitatea persoanelor sau structurii localității; b.3) transport fluvial și maritim — nu este cazul; b.4) transport aerian - nu au fost cazuri care să pună în pericol viața și securitatea persoanelor sau structurii localității; b.5) transport prin rețele magistrale - nu este cazul; c.) Riscuri nucleare - nu este cazul: d.) Riscuri de poluare a apelor — există un gater de prelucrare lemne al S.C. EFEMER S.R.L. care poate fi considerată unitate potențial poluatoare, natura poluantului fiind rumegușul, iar cursul de apă care ar putea fi poluat este râul Someșul Rece; Lista utilizatorilor de apă care pot fi afectați de poluarea accidentală este prezentată în anexa pi nr, 8. €) Prăbușiri de construcții, instalații sau amenajări — În zona comunei Gilău există puține construcții care prezintă un grad avansat de deteriorare, fiind posibilă prăbușirea lor, ca urmare a traficului intens al autocamioanelor de tonaj greu, clădirile fiind dispuse în părțile laterale ale localității; f) Eșecul utilităților publice — avînd în vedere investițiile din ultimii ani diferite pe proiecte și axe de programe nu a fost semnalat acest lucru pe raza comunei; 8) Căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos — nu s-au semnalat; h) Muniție neexplodată — datorită desfășurării în cele două conflagrații mondiale a unor operații militare, zona prezintă posibilitatea descoperirii unor categorii de muniție neexplodată (în special în cadrul derulării investițiilor de mare amploare — ex tronson A3), ce poate fi asanată, conform procedurilor specifice, SECȚIUNEA a 3 a - ANALIZA RISCURILOR BIOLOGICE Nu sunt surse potențiale de izbucnire a unor epidemii/epizootii în construcții, ferme zootehnice, spitale de boli contagioase, laboratoare de analize epidemiologice, colonii de muncitori, zone locuite paupere - fără utilități publice, tabere de sinistrați sau refugiați etc. - și poluările accidentale. În cazul unor situații epidemice speciale : gripă, gripa aviară, holeră, toxiinfecții alimentare, hepatită acută virală, focare cu cazuri multiple de boli transmisibile, etc. se poate apela la Clinica de Boli Infecțioase Cluj-Napoca. 23

Pagina 29

SECȚIUNEA a 4a - ANALIZA RISCURILOR DE INCENDIU Cuprinde referiri cu privire la analizarea și diferențierea riscurilor de incendiu după context: statistica incendiilor și a altor situații de urgență, evidențele existente pe localități, operatori economici, instalații publice etc., fond construit, vegetație sau vehicule. La estimarea riscului de incendiu existent, respectiv a probabilității de unui inițiere a incendiu și a consecințelor acestuia, se au în vedere, după caz : a) nivelurile de pericol de incendiu; b) nivelurile criteriilor de performanță ale construcțiilor privind cerința de calitate * securitate la incendiu “; c) nivelul de echipare și dotare cu mijloace tehnice de prevenire și stingere a incendiilor,starea de funcționare și performanțele acestora; d) factorul uman (număr de personae, vârsta și starea fizică a nivelul de acestora, instruire); e) alte elemente care pot influența producerea,dezvoltarea și/sau unui propagarea incendiu, Identificarea pericolelor de incendiu reprezintă procesul de apreciere și stabilire a factorilor care pot genera, contribui și/sau favoriza producerea, dezvoltarea și/sau propagarea unui incendiu și anume : a) clasele de reacție la foc ale materialelor și elementelor de construcții : Elementele de construcție folosite în structura instalațiilor și amenajărilor deservesc ce prelucrarea superioară a lemnului sau în combustibile. b) proprietățile fizico-chimice ale materialelor și substanțelor utilizate, prelucrate, manipulate, sau depozitate, natura procesului tehnologic și densitatea sarcinii termice, Principalele materiale și substanțe utilizate în tehnologiile de prelucrare superioară a lemnului sunt : - lemnul în stare brută - rumegușul, praful de lemn cu diferite granulații sunt produse auxiliare ale procesului de prelucrare, care în afară de ardere prezintă pericol de explozie și de autoaprindere; cel mai periculos praf de lemn care poate forma cu aerul amestecuri explosive, având limita inferioară de explozie de 12 g/me; - rumegușul de lemn și făină de lemn se pot autoaprinde; la autoaprinderea rumeguș, se produce în cazul depozitării lui în stare umedă, în cantități mari și timp îndelungat sau în amestec cu substanțe combustibile de natură organică (reziduuri de ulei mineral, reziduuri de substanțe folosite la finisarea suprafețelor — lacuri, nitrolacuri, emailuri sau reziduuri celulozice,ce! mai predispus la aotuaprindere este rezultat rumegușul din prelucrarea speciilor de rășinoase datorită rășinilor pe care le conțin - substanțe combustibile și inflamabile uțilizate la finisarea masei lemnoase și a suprafețelor, cum sunt : acetat de butil acetat de etil acetat de vinil acetat de polivinil , , , „etc, De asemenea substanțele mai sus amintite se utilizează și sub formă de amestecuri : nitrolacuri, lacuri, emailuri, c) surse potențiale de aprindere existente -surse de natură electrică : scurtcircuit electric electricitatea statică - scântei de natură mecanică - focul deschis - fumatul - trăznetul.

Pagina 30

d) condițiile preliminare care pot determina sau favoriza aprinderea și producerea , dezvoltarea și/sau propagarea unui incendiu : - exploatarea sistemelor, echipamentelor și aparaturii electrice cu deficiențe și improvizații, fără a avea asigurată protecția adegvată mediului de lucru; - neasigurarea legăturii la împământare a utilajelor ce produc, prin natura procesului tehnologic, praf de lemn, a utilajelor de pulverizare a lacurilor și nitrolacurilor; - exploatarea cabinelor de pulverizat, a cuptoarelor de uscare a produselor fără asigurarea perdelelor de reținere a vaporilor și a instalațiilor de exhaustare a gezelor ce formează amestecuri explozive cu oxigenul din aer; - neetanșeității ale tubulaturii de transport pneumatic și a cicloanelor de stocare și vehiculare ale rumegușului și prafului de lemn; - Fumatul și lucrul cu foc deschis fără respectarea măsurilor de siguranță pentru evitarea provocării incendiilor. În comuna Gilău obiectivele cu potențial risc de incendiu fi pot operatorii economici de prelucrare a lemnului, structuri de cazare și alimentație publică, lăcașurile de cult din lemn, hale industriale, ete. SECȚIUNEA a 5 a - ANALIZA RISCURILOR SOCIALE Datorită încadrării forței de muncă, precum și a unui standard economico-social mai mult decât decent, în plină dezvoltare, în zona de responsabilitate nu sunt previzibile riscuri sociale comuna fiind una dintre cele mai prospere din județ. Cuprinde referiri cu privire la analizarea riscurilor sociale în funcție de evidențele existente privind adunări, târguri, festivaluri și alte manifestări periodice cu afluență mare de public și mișcările sociale posibile, în raport de politica socială și situația forței de muncă din zonă. Pe raza comunei Gilău pot apare riscuri sociale datorate unor vicii de organizare și gestionare a adunărilor, festivalurilor și a altor manifestări periodice (sportive, cultural, comerciale-târguri, etc.). De asemenea, aceste tipuri de riscuri mai pot apărea și în urma unor manifestări periodice cu afluență mare de public, cum ar fi acțiunile sportive desfășurate în săli și stadioane, precum și mișcări sociale, mitingurile și demonstrații, Până în prezent la nivelul comunei Gilău nu au avut loc perturbări sociale SECȚIUNEA a 6 a - ANALIZA ALTOR TIPURI DE RISCURI Pot fi diverse descarcerări (ex accidente, dărâmături, sic), asistență medicală și transport medical, deblocări de persoane, evacuare și autoevacuare, distrugerea focarelor de infecție și parazitare, salvarea de la înălțime/ scoaterea din puțuri a animalelor căzute, căutare salvare persoanae rătăcite, salvarea persoanelor labile psihic cu intenție de suicid, dar și altele precum scoaterea apei de la subsoluri de bloc, beciurile caselor și fântâni inundate . SECȚIUNEA a 7a- ZONE DE RISC CRESCUT Toate tipurile de riscuri și locurile unde acestea se manifestă (fără a fi limitative !) menționate la secțiunile anterioare fac obiectul acestui capitol. 25

Pagina 31

CAPITOLUL IV - ACOPERIREA RISCURILOR SECȚIUNEA 1 - CONCEPȚIA DESFĂȘURĂRII ACȚIUNILOR DE PROTECȚIE-INTERVENȚIE A.) Elaborarea concepției de desfășurare a acțiunilor de prolecție-intervenție a constat în stabilirea etapelor și fazelor de intervenție, în funcție de evoluția probabilă a situațiilor de urgență, definirea obiectivelor, crearea de scenarii pe baza acțiunilor de dezvoltare, a premiselor referitoare la condițiile viitoare (completarea alternativelor față de obiectivele urmărite, identificarea și alegerea altemativei de acțiune optime și care recomandă planul de acțiune ce urmează să fie aplicat), selectarea cursului optim de acțiune și stabilirea dispozitivului de intervenție, luarea deciziei și precizarea/transmiterea acesteia la structurile proprii și cele de cooperare, B.) Pentru acoperirea riscurilor s-au încheiat și se vor încheia protocoale și convenții de colaborare cu instituțiile similare din unitățile administrative ale zonei de competență cu care există granițe comune, care prevăd modalități de informare pericolelor Patiiai asupra probabile, de avertizare/alarmare în cazul manifestării acestora, modalitățile de intervenție comună asupra riscurilor, precum și exercițiile și aplicațiile cu participare comună. C.) Evitarea manifestării riscurilor, reducerea frecvenței de producere ori limitarea consecințelor acestora se realizează prin următoarele acliuai: a) monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici etc, și transmiterea datelor la autoritățile competente; b) activități preventive ale autorităților, pe domenii de competență; c) informarea populației asupra pericolelor specifice unității administrativ-teritoriale și asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol; d) exerciții și aplicații, D.) Acrivitățile preventive planificate, organizate și desfășurate în scopul acoperirii riscurilor sunt: a) controale și inspecții de prevenire la agenții operativi și gospodăriile populației; b) întocmirea planului de intervenție și evacuare pentru situații de urgență; c) obținerea avizelor și a acordului pentru persoanele fizice și juridice care își desfășoară activitatea pe raza de responsabilitate; d) asistența tehnică de specialitate; €) informarea preventivă; £) pregătirea populației; 8) constatarea și sancționarea încălcărilor prevederilor legale; h) alte forme, precum și pregătirea și menținerea în stare operativă a tehnici și a materialelor necesare tipurilor de riscuri. Planurile de intervenție cuprind informații referitoare la; a) categoriile de servicii de salvarefintervenție în caz de urgență și amplasarea unității operative sunt următoarele; a.1.) categoriile de servicii de salvare/iniervenție în caz de urgență: - la incendiu; - la inundații; - la cutremure; - la limitarea și înlăturarea efectelor provocate de avariile apărute în urma unor evenimente meteorologice periculoase (furtuni, tornade, alunecări de teren, etc.); 26

Pagina 32

- accidente ruțiere care pot genera situații periculoase (contaminare cu substanțe chimice, explozii, incendii, persoane încarcerate, etc.); - deblocarea căilor de acces; - acordarea primului ajutor persoanelor aflate în pericol. a.2.) amplasarea unități operative —S.V.S.U. ( care asigură prima intervenție) — are sediul în incinta proprie situata în cadrul primăriei Primariei Gilău ; b) încadrarea și mijloacele de intervenție și protecție a personalului/populației sunt conform celor de mai jos: - serviciul voluntar pentru situații de urgență Gilău este încadrat conform organigramei prezentate în anexa nr. 13 și are doterea conform anexei nr. 14; - alte forțe cu care se cooperează ( pompieri-SMURD, poliție, jandarmi, ambulanța, salvamont, ocolul silvic, electrica, etc.), astfel :
Denumirea celui solicitatForțe și mijloaceTimp de răspunsMisiuni
Postul de Poliție GilăuCf. urgențeiConform procedurilor și planurilor interneSpecifice intervenției 1.P..
Garda de Intervenție Pompieri-SMURDci urgențeiConform procedurilor și planurilor interneSpecifice intervenției P.S, Speoifice S.M.U.R.D.
Postul de Jandarmi Montan GilăuCf, urgențeiConform procedurilor și planurilor interneDe pază și ordine publică
Ocolul Silvic Somesul Rece :Cf. urgențeiConform procedurilor și planurilor interneSpecifice intervenției de apărare și conservare a fondului forestier
Ocolul Silvic Gilăucf. urgențeiConform procedurilor și planurilor interneSpecifice intervenției de apărare și conservare a fondului forestier
RENEL(Electrica) Intervenții :Cf. urgențeiConform procedurilor și planurilor interneSpecifice intervenției de reabilitare a rețelei electrice în urma avariilor produse din diferite cauze
27

Pagina 33

Prima intervenție și conducerea tuturor forțelor și mijloacelor participante la intervenție va fi realizată de S.V.S.U. al comunei Gilău sub conducerea primarului , până la sosirea forțelor profesioniste 1.S.U. ale județului Cluj c) zona de acoperire a riscurilor este pe teritoriul administrativ al comunei Gilău care reprezintă sectorul de competență al S.V.S.U. Gilău. d) timpii de răspuns, sunt cei cuprinși în tabelul de mai sus; e) activitatea operațională, este conform Cap III, secțiunea 4. SECȚIUNEA a 2 a - ETAPELE DE REALIZARE A ACȚIUNILOR Desfășurarea intervenției cuprinde următoarele operațiuni principale: a) alertarea și/sau alarmarea S.V.S.U.; b) informarea personalului de conducere asupra situației create; alarmarea populatiei folosind sirenele electrice administrate de U.A.T. Gilău situate în următoarele locații: L. Liceul Teoretic Gelu Voievod — str. Principală 721 . Complex Comercial — DNI că S.M.A — str. Șes nr.1] . Școala Generală Someșu Rece — D] 107N c) deplasarea la locul intervenției; d) intrarea în acțiune a forțelor, amplasarea mijloacelor și realizarea dispozitivului preliminar de intervenție; e) transmiterea dispozițiilor preliminare; f) recunoașterea, analiza situației, luarea deciziei și darea ordinului de intervenție; g) evacuarea, salvarea și/sau protejarea persoanelor, animalelor și bunurilor; h) realizarea, adaptarea și finalizarea dispozitivului de intervenție la situația concretă; i) manevra de forțe; j) localizarea și limitarea efectelor evenimentului/dezastrului; k) înlăturarea unor efecte negative ale evenimentului/dezastrului; ) regruparea forțelor și a mijloacelor după îndeplinirea misiunii; m) stabilirea cauzei producerii evenimentului și a condițiilor care au favorizat evoluția acestuia; n) întocmirea procesului-verbal de intervenție și a raportului de intervenție; 0) retragerea forțelor și a mijloacelor de la locul acțiunii în locul de dislocare permanentă, p) restabilirea capacității de intervenție; q) informarea [.S.U. Avram lancu Cluj și a Prefecturii județului Cluj; r) analiza intervențiilor și evidențierea măsurilor de prevenire/optimizare necesare. Desfășurarea intervenției Serviciului voluntar pentru situații de urgentă: - alertarea forțelor profesioniste pentru intervenție; - informarea personalului de conducere (primar, administrator, conducătorul instituției, șeful SV SU/SPSU — după caz) asupra situației create; - informarea structurilor cu care se cooperează; - deplasarea la locul intervenției; - intrarea în acțiune a forțelor, amplasarea mijloacelor și realizarea dispozitivului preliminar de intervenție (prima intervenție asigurată până la sosirea forțelor profesioniste sau lichidarea incendiului); 28

Pagina 34

- transmiterea dispozițiilor preliminare; - recunoașterea, analiza situației, luarea deciziei și darea ordinului de intervenție; - evacuarea, salvarea și/sau protejarea persoanelor, animalelor și bunurilor; - realizarea, adaptarea și finalizarea dispozitivului de intervenție la situația concretă; - manevra de forțe; - localizarea și limitarea efectelor evenimentului/dezastrului, - înlăturarea unor efecte negative ale evenimentului/dezastrului ; - regruparea forțelor și a mijloacelor după îndeplinirea misiunii; - întocmirea documentelor de intervenție; - retragerea forțelor și a mijloacelor de la locul acțiunii în locul de dislocare permanentă; - restabilirea capacității de intervenție; SECȚIUNEA a 3a - FAZE DE URGENȚĂ A ACȚIUNILOR Toate fazele urgențelor sunt asigurate de către Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență și membrii Comitetului local pentru Situații de urgență, sub directa coordonare a președintelui C.L.S.U. care este primarul comunei. În funcție de locul, natura, amploarea și de evoluția evenimentului, numărului de a evnimente sau de unități administrativ teritoriale afectate și de specificul precum structurii cu atribuții în monitorizarea/gestionarea situaților de urgență, fazele acțiunilor de urgență se diferențiază pentru servciile de urgență profesioniste și alte forțe cu atribuții în gestionarea situațiilor de urgență. 3,1. Serviciile profesioniste. Interveția pe faze de urgență a serviciilor profesioniste se realizează în funcție de locul, natura, amploarea și de evoluția evenimentului, astfel: a) urgența | - asigurată de garda/gărzile de intervenție a/ale subunități în PN raionul/obiectivul afectat; b) urgența a [l-a - asigurată de subunitățile inspectoratului județean c) urgența a Iil-a - asigurată de două sau mai multe unități limitrofe; d) urgența a IV-a - asigurată prin grupări operative, dislocate la ordinul inspectorului general al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, în cazul unor intervenții de amploare și de lungă durată, 3.2. Alte forțe cu atribuții în gestionarea situațiilor de urgență Inspectoratul de Poliție ai Județului Cluj, Inspectoratul Județean de Jandarmi Cluj, unitățile militare din județul Cluj - conform procedurilor interne specifice fiecărei structuri, și a zonelor de responsabilitate precum și a prevederilor cuprinse în „Planul comun de intervenție și cooperare a unităților Ministerului Apărării Naționale și ale Ministerului Administrației și Internelor pentru limitarea și înlăturarea efectelor dezastrelor pe teritoriul județului Cluj”, 29

Pagina 35

Celelalte forțe cu atribuții în gestionarea situațiilor de urgență în funcție de locul, natura, amploarea și de evoluția evenimentului vor dispune acțiunea forțelor de intervenție din zona de responsabilitate unde s-a produs evenimentul și după caz completarea acestora cu forțe aparținînd structurii județene sau regionale conform dispozițiilor interne ale fiecărei structuri. Structurile care au doar reprezentare la nivel local/județean intervin cu forțele și mijloacele la dispoziție și după caz completate de elementele de la nivel regional sau național (după caz) și care au atribuții în domeniu sau cu care sunt încheiate contracte de cooperare / colaborare. SECȚIUNEA a 4a - ACȚIUNILE DE PROTECȚIE — INTERVENȚIE Forțele de intervenție specializate acționează conform domeniului lor de competență, pentru: a) salvarea și/sau protejarea oamenilor, animalelor și bunurilor materiale, evacuarea și transportul victimelor, cazarea sinistraților, aprovizionarea cu alimente, medicamente și FT materiale de primă necesitate; b) acordarea primului ajutor medical și psihologic, precum și participarea la evacuarea populației, instituțiilor publice și a operatorilor economici afectați; c) aplicarea măsurilor privind ordinea și siguranța publică pe timpul producerii situației de urgență specifice; d) dirijarea și îndrumarea circulației pe direcțiile și în zonele stabilite ca accesibile; €) diminuarea și/sau eliminarea avariilor la rețele și clădiri cu funcțiuni esențiale, a căror integritate pe durata cutremurelor este vitală pentru protecția populației: stațiile de pormpieri și sediile poliției, spitale și alte construcții aferente serviciilor sanitare care sunt dotate cu secții de chirurgie și de urgență, clădirile instituțiilor cu responsabilitate în gestionarea situațiilor de urgență, în apărarea și securitatea națională, stațiile de producere și distribuție a energiei și/sau care asigură servicii esențiale pentru celelalte categorii de clădiri menționate, garajele de vehicule ale serviciilor de urgență de diferite categorii, rezervoare de apă și stații de pompare esențiale pentru situații de urgență, clădiri care conțin gaze toxice, explozivi și alte substanțe periculoase, precum și pentru căi de transport, clădiri pentru învățământ; Pai £) limitarea proporțiilor situației de urgență specifice și înlăturarea efectelor acesteia cu mijloacele din dotare. Acțiunile de protecție — intervenție se realizează prin activitățile specifice care se îndeplinesc în cadrul funcțiilor de sprijin. Activitățile specifice în cadrul funcțiilor de sprijin se realizează de către structurile de reprezentare a ministerelor în teritoriu sau structurile de la nivel național, organe și organizații neguvernamentale, alte structuri cu atribuții privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență, în raport de specificul activității lor. SECȚIUNEA a 5 a — INSTRUIREA Pregătirea forțelor de intervenție se realizează în cadrul Primăriei comunei Gilău, pe baza programelor anuale și a planurilor tematice, aprobate de primarul comunei și avizate de 1.S.U. Cluj. 30

Pagina 36

Primarul comunei Gilău, conducerile operatorilor economici și instituțiilor publice de pe raza comunei au obligația de a asigura cunoașterea de către forțele destinate intervenției, precum și de către populație a modalităților de acțiune conform planurilor de analiză și acoperire a riscurilor aprobate și a celorlalte planuri în domeniul situațiilor de urgență conform legislației în vigoare. La nivel județean prin prefectul județului, primarii de la localități și conducerile operatorilor economici și ai instituțiilor publice se asigură de cunoașterea de către forțele destinate intervenției, precum și de către populație a modalităților de acțiune conform planului aprobat de analiză și acoperire a riscurilor, aceasta constituind o obligație a acestora. După elaborare și aprobare, planurile de analiză și acoperire a riscurilor (județean / la nivel local) se pun la dispoziție secretariatului tehnic permanent al comitetului județean pentru situații de urgență, iar extrase din „Planul de analiză și acoperire a riscurilor la nivel judejear/local” se transmit celorlalte instituții și organisme cu atribuții în prevenirea și gestionarea riscurilor generatoare de situații de urgență, acestea având obligația să cunoască, în părțile care le privesc, conținutul planului și să le aplice corespunzător situațiilor de urgență specifice. Ca formă de instruire, la nivel local se vor desfășura exerciții și aplicații în zonele/obiectivele cu potențiale riscuri și la care vor participa structurile cu atribuții de monitorizare /gestionare a situațiilor de urgență în funcție de concepția exercițiului/aplicației planificate, La nivel de comună, exercițiile/aplicațiile planificate se vor desfășura în zone sau la obiective din cadrul unității administrativ-teritoriale, SECȚIUNEA a 6 a - REALIZAREA CIRCUITULUI INFORMAȚIONAL — DECIZIONAL ȘI DE COOPERARE Sistemul informațional-decizionai cuprinde ansamblul subsistemelor destinate observării, detectării, măsurării, înregistrării, stocării și prelucrării datelor specifice, alarmării, notificări, culegerii și transmiterii informațiilor și a deciziilor de către factorii implicați în acțiunile de prevenire și gestionare a unei situații de urgență. Informarea secretariatelor tehnice permanente ale comitetelor pentru situații de urgență ierarhic superioare asupra locului producerii unei situații de urgență specifică, evoluției acesteia, efectelor negative produse, precum și asupra măsurilor luate se realizează prin rapoarte operative, Primarul comunei Gilău, Comitetul Local pentru Situații de Urgență, și precum conducerile operatorilor economici și instituțiilor amplasate în zone de rise au obligația să asigure preluarea de la stațiile centrale și locale a datelor și avertizărilor meteorologice și hidrologice, în vederea declanșării acțiunilor preventive și de intervenție, Pentru asigurarea suportului fizic și logistic pentru aplicarea măsurilor de prevenire și protecție a populației, precum și a bunurilor materiale, valorilor de patrimoniu și mediului, în cazul iminenței producerii dezastrelor sau atacurilor aeriene, prin transmiterea mesajelor și semnalelor către autoritățile administrației publice centrale și locale, precum și a populației se aplică elementele sistemul integrat de avertizare și alarmare. 31

Pagina 37

CAPITOLUL V - RESURSE UMANE, MATERIALE ȘI FINANCIARE Alocarea resurselor materiale și financiare necesare desfășurării activității de analiză și acoperire a riscurilor se realizează, potrivit reglementărilor în vigoare, prin planurile de asigurare cu resurse umane, materiale și financiare pentru gestionarea situațiilor de urgență, elaborate de Comitetul local pentru situații de urgență al comunei Gilău. Consiliul local ai comunei Gilău prevede anual, în bugetul propriu, fondurile necesare pentru asigurarea resurselor umane, materiale și financiare necesare analizei și acoperirii riscurilor din unitatea administrativ-teritorială a comunei Gilău. În funcție de categoriile de riscuri identificate, mecanismele de și condițiile producere/manifestare, de amploarea și efectele posibile ale acestora, se vor stabili și la nevoie, în lipsa acestora, se va apela, prin cooperare, la tipurile de forțe și mijloace necesare de prevenire și combatere a riscurilor, astfel: a) inspecții de prevenire; b) servicii profesioniste/voluntare/private pentru situații de urgență; c) formațiuni de asistență medicală de urgență și descarcerare; d) formațiuni de protecție civilă: echipe de căutare-salvare, NBC și pirotehnice; €) grupe de sprijin. Pe lângă tipurile de forțe precizate mai sus, pot acționa, după caz, în condițiile legii: unitățile poliției, jandarmeriei, structurile poliției comunitare, unitatea specială de aviație a Ministerului Internelor și Reformei Administrative și, unitățile specializate/detașamente din cadrul Ministerului Apărării, unitățile pentru asistența medicală de urgență ale Ministerului Sănătății Publice, organizațiile neguvernamentale specializate în acțiuni de salvare, unitățile și formațiunile sanitare și de inspecție sanitară veterinară, formațiuni de pază a persoanelor și a bunurilor, precum și detașamente și echipe din cadrul serviciilor publice descentralizate și a] societăților comerciale specializate, incluse în planurile de apărare și dotate cu forțe și mijloace de intervenție, formațiunile de voluntari ai societății civile specializați în intervenția în situații de urgență și organizați în organizații neguvernamentale cu activități specifice, Forțele auxiliare sunt cele stabilite prin planurile de cooperare prevăzute în planurile de intervenție și planul de evacuare în situații de urgență întocmit conform OMAI nr. 1184/2006. CAPITOLUL VI - LOGISTICA ACȚIUNILOR Sistemul forțelor și mijloacelor de intervenție în cazul producerii unei situații de urgență este stabilit în planurile de apărare specifice elaborate, potrivit legii, de Primăria comunei Gilău, prin S.V.S.U., C.LS.U. și operatorii economici cu atribuții în acest domeniu, conform regulamentelor privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență specifice tipurilor de riscuri. Forțele și mijloacele de intervenție sunt organizate, stabilite și se pregătesc din timp, acționând operativ conform prevederilor stabilite prin planurile de apărare spevi/[ice. Alocarea resurselor materiale și financiare necesare desfășurării activității de analiză și acoperire a riscurilor sc realizează, prin planurile de asigurare cu resurse umane, materiale și financiare pentru gestionarea situațiilor de urgență, elaborate de comitetul local pentru situații de urgență al comunei Gilău. Consiliul local al comunei prevede anual, în bugetele proprii, fondurile necesare pentru asigurarea resurselor umane, materiale și financiare necesare analizei și acoperirii riscurilor din unitatea administrativ-teritorială pe care le reprezintă. 32

Pagina 38

ANEXE Anexa ar. | - Lista autorităților și factorilor care au responsabilități în analiza și acoperirea riscurilor în unitatea administrativ-teritorială, conform modelului prevăzut în anexa nr. | care face parte integrantă din prezenta metodologie; Anexa nr. 2 - Atribuțiile autorităților și responsabililor cuprinși în PAAR, conform modelului prevăzut în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezenta metodologie; Anexa nr. 3 - Componența nominală a structurilor cu atribuții în domeniul gestionării situațiilor de urgență, cu precizarea unității la care sunt încadrați membrii structurilor, funcției, adresei și a telefoanelor de la serviciu și de la domiciliu, a responsabilităților și misiunilor; > Anexa nr, 4 - Riscuri potențiale în localități/județe vecine care pot afecta zona de competență a unității administrativ-teritoriale; Anexa nr. 5 - Harta de risc; Anexa nr, 6 - Măsuri corespunzătoare de evitare a manifestării riscurilor, de reducere a frecvenței de producere ori de limitare a consecințelor acestora, pe tipuri de riscuri; Anexa nr. 7 - Sisteme existente de preavertizare/avertizare a atingerii unor valori critice și de alarmare a populației în cazul evacuării; Anexa nr. 8 - Tabel cuprinzând obiectivele care pot fi afectate de producerea unei situații de urgență (seism, inundație, alunecare de teren, accident tehnologic etc,); Anexa nr. 9 - Planuri și proceduri de intervenție; Anexa nr. 10 - Schema fluxului informațional-decizional; Anexa nr. îl — Lista cu dotările principale pentru Comitetul Local și Centrul Operativ pentru Situații de Urgență; Anexa nr. 12 - Tabel cu mijloacele/materiale de intervenție care pot fi asigurate de către agenții economici locali și repartizarea acestora pe zone inundabile; Anexa nr, 13 — Organigrama S.V S.U. Gilău; FT, Anexa nr. 14 — Dotarea S.V S.U. Gilău; Anexa nr, 15 - Reguli de comportare în cazul producerii unei situații de urgență. 33

Pagina 39

ANEXA NR.I COMITETUL LOCAL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ AL COMUNEI GILĂU e Localități aparținătoare: Sat Someșul Rece Sat Someșul Cald Sat Uzina
ert,Nume și prenumeFuncțiaDate contact — telefon fix, mobil, fax, adresa emailObservații
lTopan GeluPreședinte0758 305768
2Okos CarolVicepreședinte0756 030450
3Tartamus ValentinMembru0770 564673
4Manastireanu CristinaMembru0742 224476
5Arion loanMembru0743 122076
6lovănescu loanaMembru0744 547209
7Iovănescu CristianMembru0744 648726
8Hulpe RuxandraMembru0752 072009
9Dodea VasileMembru0751 139937
10Bodea loanMembru0745 127830
IlTopan DianaMembru0744 790139
12Ilieș MarianaMembru0755 094796
13Cret GheorgheMembru0745 606681
iqHulpe LosifMembru0757 331935
15Vidrean LiviuMembru0746 725975
16Roșianu AurelMembru09748 888 054
17Plesa VladMembru0751 201039
18Fodor ClaudiuMembru0740 082044

Pagina 40

ANEXA NR. 2 ATRIBUȚIILE autorităților și responsabililor cuprinși în PAAR Autoritatea: - Comitetul Local pentru Situații de Urgență; Fi isa nr. ] - Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență I.-GESTIONAREA RISCURILOR a. - monitorizarea permanentă a parametrilor - Toți parametrii care prezintă riscuri; meteo, seismici, de mediu, hidrografici, ete și - C.L.S.U., prin S.V.S.U. transmiterea datelor autoritățile competente - raportul de informare este conform planurilor. - C.LS.U.; b.- controlul preventiv al autorităților pe domenii | S.V.S.U. - Comitetele pentru Situații a de Urgență Ș ale operatorilor de competență: i economici prea Informează pe președintele C.L.S.U. și L.S.U. Cluj c. informarea preventivă a populației asupra - Domeniul de competență: = C.L.S.U. prin pericolelor specifice comunei Gilău și asupra S.V.SU, comportamentului adoptat în cazul manifestării - Periodicitatea: - trimestrial! și când este cazul unui pericol; - cu operatorii economici din zona de competență. di- exerciții și aplicații: - anual cu I.S.U. Cluj I.-RESURSE NECESARE - aparatura/echipamentele de măsură/control sunt a. - monitorizarea permanentă a parametrilor cele existente în cadrul S.V.S.U,, cât și cele ale meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc și instituțiilor de specialitate din județul Cluj, cu care transmiterea datelor autoritățile competente; se cooperează; b. - controlul preventiv al autorităților pe domenii S.V.S.U. efectuează controale periodice de competență; c. - informare prevențivă populației asupra - conform programului de prevenire din planurile pericolelor specifice comunei Boita și asupra propri pentru situații de urgență; comportamentului adoptat în cazul manifestării Pi - când apar pericole iminente. a unui pericol; - tehnica și echipamentul din dotarea C.L..S.U.. d. - exerciții și aplicații; - principalele obiective aflate în zonele probabile de risc. UL-INTERVENȚIE - se verifică autenticitatea alarmei; - se înștiințează Președintele C.L.S.U.; a. - alarmare - se alarmează forțele de intervenție; - se pune în aplicare planul de intervenție. b. - acțiuni de căutare/salvare/descarcerare; - conform planurilor întocmile în acest scop c. - asistență medicală; - conform planurilor întocmite în acest scop d. - acțiuni de îndepărtare a manifestării - conform planurilor întocmite în acest scop pericolului produs; e. - acțiuni de limitare a consecințelor unui . - conform planurilor întocmite în acest scop pericol.

Pagina 41

(N ANEXA NR. 3 COMPONENȚA NOMINALĂ A STRUCTURILOR CU ATRIBUȚII ÎN DOMENIUL GESTIONĂRII SITUAȚIILOR DE URGENȚĂ
.Deunde se anunță„. Mijloc de anunțare . . Adresa 1 domiciliu
URGENȚA 1- personalul din componența CLS.U.Sediul primăriei (serviciul de permanență)
Topan Gelu- PreședintePrimar /Președinte CLSUSediul primăriei (serviciul de permanență)0758 305768
Okos Carol - VicepreședinteViceprimar/Șef centru operativSediul primăriei (serviciul de permanență)0756 030450
Tartamus Valentin -Șef SVSU / Agent deSediul primăriei0770 564673

Pagina 42

10Bodea Ioan - membruȘef Sist. Hidrotehnic Apele RomâneSediul primăriei (serviciul de permanență)0745 127830
11Topan Diana - membruSef statie de tratareSediul primăriei (serviciul de permanență)0744 790139
12 !Ilieș Mariana - membruCmd. Politie LocalaSediul primăriei (serviciul de permanență)0755 094796
13 1Cret Gheorghe - membruConsilier (sef Ocol Silvic)Sediul primăriei (serviciul de permanență)0745 606681
14Hulpe Iosif- membruPreotSediul primăriei (serviciul de permanență)0757 331935
15Vidrean Liviu - membruConsilier Somesu ReceSediul primăriei (serviciul de permanență)0746 725975
16Roșianu Aurel - membruConsilierSediul primăriei (serviciul de permanență)0748 888 054

Pagina 43

permanență)
24Vele Cornelia - membruContabil sefSediul primăriei (serviciul de permanență)0745 080984
IIURGENȚA II — personalul din componența S.V.S.U.Sediul! primăriei (serviciul de permanență)
Șef serviciu - angajatAngajat SVSUSediul primăriei (serviciul de permanență)
2Specialist compartiment prevenire - voluntarVoluntar SVSUSediul primăriei (serviciul de permanență)
3Specialist compartiment prevenire - voluntarVoluntar SVSUSediul primăriei (serviciul de permanență)
4Specialist compartiment prevenire - voluntarVoluntar SVSUSediul primăriei (serviciul de permanență)

Pagina 44

Pa: Pi

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.