Plan Urbanistic General (PUG)

PUG Gilau- Memoriu general

Tip
Plan Urbanistic General (PUG)
Emitent
Comuna Gilău, jud. Cluj
Pagini
107
Pagina sursă
Cum citez acest document

Plan Urbanistic General (PUG), „PUG Gilau- Memoriu general”, Comuna Gilău, jud. Cluj. Sursa: http://www.comunagilau.ro/wp-content/uploads/2025/07/PUG-Gilau-Memoriu-general.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/cluj/gilau/134383-pug-gilau-memoriu-general, 18.11.2026)

Fișier creat
11.07.2025
Arhivat
18.11.2026

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

VOLUMUL I MEMORIU GENERAL REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA GILĂU, JUD. CLUJ Proiect nr : 59/2022 Data: 2025

Pagina 2

RAUM birou de arhitectură și (r)urbanism RO 400633 Cluj-Napoca Str. Octavian Goga, nr. 41 Tel: +40 723 624 272 email:[email protected] A. FIȘA PROIECTULUI Reactualizare Plan Urbanistic General DENUMIREA LUCRĂRII : Comuna GILĂU NUMĂRUL VOLUMULUI : I DENUMIREA VOLUMULUI: MEMORIU GENERAL BENEFICIAR : COMUNA GILĂU, JUD. CLUJ PROIECTANT GENERAL : S.C. RAUM .S.R.L. NUMĂRUL DE ORDINE AL DOCUMENTAȚIEI : 49/2022 DATA PREDĂRII : 2025 2

Pagina 3

RAUM birou de arhitectură și (r)urbanism RO 400633 Cluj-Napoca Str. Octavian Goga, nr. 41 Tel: +40 723 624 272 email:[email protected] B. LISTA SEMNĂTURILOR PROIECTANT GENERAL: S.C. RAUM S.R.L. COORDONATOR: arh. Horațiu Răcășan Horatiu- Semnat digital de Horatiu- Serban Serban Racasan Data: 2025.07.11 ȘEF PROIECT: arh. Horațiu Răcășan Racasan 16:41:00 +03'00' PROIECTANȚI : arh. Afetelor Adelina, arh. Crina Petca STUDII DE FUNDAMENTARE: STUDIU ISTORIC: MUZEUL NAȚIONAL DE ISTORIE A TRANSILVANIEI COLECTIV DE Arheolog Expert, Dr. Viorica Crișan ELABORARE: Arheolog Expert, Dr. Zoia Maxim 3

Pagina 4

RAUM birou de arhitectură și (r)urbanism RO 400633 Cluj-Napoca Str. Octavian Goga, nr. 41 Tel: +40 723 624 272 email:[email protected] C. BORDEROU PIESE SCRISE ȘI DESENATE A. FIȘA PROIECTULUI B. LISTA SEMNĂTURILOR C. BORDEROU PIESE SCRISE ȘI DESENATE Certificat de urbanism nr. 324/2022 Copie CI – Gelu-Vasile Topan în calitate de primar al comunei Gilău Copie CIF - Comuna Gilău D. MEMORIU GENERAL ..................................................................................................... 9 1. INTRODUCERE ........................................................................................................... 9 D.1.1. DATE DE RECUNOAȘTERE A DOCUMENTAȚIEI ............................................ 9 D.1.2. OBIECTUL LUCRĂRII...................................................................................... 10 D.1.2.1. Solicitări ale temei program ....................................................................... 10 D.1.2.2. Prevederi ale programului de dezvoltare a localităților, inițiat și aprobat de consiliul local ........................................................................................................... 11 D.1.2.3. Proiecte anterioare de urbanism și amenajarea teritoriului ........................ 14 D.1.3. SURSE DE DOCUMENTARE .......................................................................... 15 2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII ........................................................................ 16 D.2.1. EVOLUȚIE ....................................................................................................... 16 D.2.1.1. Date privind evoluția în timp a unității administrativ-teritoriale și a localităților ............................................................................................................... 16 D.2.1.2. Caracteristici semnificative ale teritoriului și localităților, repere în evoluția spațială a localităților ............................................................................................... 16 D.2.2. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL.......................................................... 18 D.2.2.1. Generalități ................................................................................................ 18 D.2.2.2. Structura geologică și relieful..................................................................... 18 D.2.2.3. Condiții climatice ........................................................................................ 19 D.2.2.4. Rețeaua hidrografică ................................................................................. 20 D.2.2.5. Solurile....................................................................................................... 21 D.2.2.6. Vegetația și fauna ...................................................................................... 24 D.2.2.7. Elemente naturale de interes deosebit ...................................................... 25 D.2.2.8. Caracteristici geotehnice ........................................................................... 26 D.2.2.9. Riscuri naturale .......................................................................................... 27 D.2.3. RELAȚII ÎN TERITORIU ................................................................................... 28 D.2.4. ACTIVITĂȚI ECONOMICE ............................................................................... 29 D.2.4.1. Agricultura și creșterea animalelor ............................................................. 30 D.2.4.2. Activități industriale .................................................................................... 32 4

Pagina 5

RAUM birou de arhitectură și (r)urbanism RO 400633 Cluj-Napoca Str. Octavian Goga, nr. 41 Tel: +40 723 624 272 email:[email protected] D.2.4.3. Silvicultură ................................................................................................. 33 D.2.4.4. Activități turistice ........................................................................................ 37 D.2.4.5. Servicii și comerț ....................................................................................... 39 D.2.5. POPULAȚIE. ELEMENTE DEMOGRAFICE ȘI SOCIALE ............................... 40 D.2.5.1. Structura și evoluția populației ................................................................... 40 D.2.5.2. Resursele de muncă și populația ocupată ................................................. 42 D.2.5.3. Disfuncționalități privind evoluția și structura populației ............................. 43 D.2.6. CIRCULAȚIE .................................................................................................... 44 D.2.7. INTRAVILAN EXISTENT. ZONE FUNCȚIONALE. BILANȚ TERITORIAL ........ 46 D.2.7.1. Intravilanul existent al reședinței de comună Gilău. Zone funcționale ....... 46 D.2.7.2. Intravilanul existent al localității Somesul Rece. Zone funcționale ............. 47 D.2.7.3. Intravilanul existent al localității Somesul Cald. Zone funcționale .............. 48 D.2.8. ZONE CU RISCURI NATURALE ..................................................................... 48 D.2.8.1. Alunecări de teren și solifluxiuni ................................................................. 49 D.2.8.2. Dislocări de stânci ..................................................................................... 49 D.2.8.3. Zone inundabile ......................................................................................... 49 D.2.8.4. Zone mlăștinoase ...................................................................................... 50 D.2.9. ECHIPAREA TEHNICO-EDILITARĂ ................................................................ 50 D.2.9.1. Gospodărirea apelor .................................................................................. 50 D.2.9.2. Alimentare cu apă ...................................................................................... 51 D.2.9.3. Canalizare ................................................................................................. 53 D.2.9.4. Alimentarea cu energie electrică ................................................................ 55 D.2.9.5. Alimentare cu gaze naturale și căldură ...................................................... 56 D.2.9.6. Gospodărie comunală ............................................................................... 56 D.2.9.7. Telecomunicații .......................................................................................... 57 D.2.10. PROBLEME DE MEDIU ................................................................................. 58 2.9.1. Monumente ale naturii și monumente istorice ........................................... 58 2.9.2. Spații verzi, sport, agrement ...................................................................... 60 2.9.3. Obiective industriale și zone periculoase .................................................. 60 2.9.4. Rețeaua principală de căi de comunicație ................................................. 61 2.9.5. Depozite de deșeuri menajere și industriale .................................................. 61 D.2.11. DISFUNCȚIONALITĂȚI .................................................................................. 62 D.2.11.1. NECESITĂȚI ȘI OPȚIUNI ALE POPULAȚIEI .............................................. 74 3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ ....................................................... 75 D.3.1. STUDII DE FUNDAMENTARE ......................................................................... 75 Studiul istorico-urbanistic ..................................................................................... 75 5

Pagina 6

RAUM birou de arhitectură și (r)urbanism RO 400633 Cluj-Napoca Str. Octavian Goga, nr. 41 Tel: +40 723 624 272 email:[email protected] D.3.2. EVOLUȚIA POSIBILĂ, PRIORITĂȚI ................................................................ 78 D.3.3. OPTIMIZAREA RELAȚIILOR ÎN TERITORIU ................................................. 82 D.3.4. DEZVOLTAREA ACTIVITĂȚILOR .................................................................... 82 D.3.4.1. Dezvoltarea activităților non-agricole (industriale, meșteșugărești și comerciale) ............................................................................................................. 83 D.3.4.2. Dezvoltarea activităților silvice ................................................................... 84 D.3.4.3. Dezvoltarea activităților agricole ................................................................ 84 D.3.4.4. Dezvoltarea turismului ............................................................................... 86 D.3.5. EVOLUȚIA POPULAȚIEI ................................................................................. 86 D.3.5.1. Estimarea evoluției demografice ................................................................ 86 D.3.5.2. Estimarea resurselor de muncă ................................................................. 87 D.3.6. ORGANIZAREA CIRCULAȚIEI ........................................................................ 88 D.3.6.1. Organizarea circulației rutiere în cadrul teritoriului administrativ al comunei Gilău........................................................................................................................ 88 D.3.6.2. Organizarea circulației rutiere în interiorul intravilanului ............................ 88 D.3.6.3. Organizarea circulației feroviare în cadrul teritoriului administrativ al comunei Gilău ....................................................................................................... 89 D.3.7. INTRAVILAN PROPUS. ZONE FUNCȚIONALE. BILANȚ TERITORIAL. ......... 90 D.3.7.1. Modificări propuse pentru intravilanele localităților .................................... 91 D.3.7.2. Bilanțul teritorial și intervenții în zonele funcționale ale localităților ............ 92 D.3.7.3. Bilanțul teritorial al zonelor cuprinse în intravilan ....................................... 92 D.3.8. MĂSURI ÎN ZONELE CU RISCURI NATURALE .............................................. 95 D.3.9. DEZVOLTAREA ECHIPĂRII EDILITARE ......................................................... 97 D.3.9.1. Gospodărirea complexă a apelor ............................................................... 97 D.3.9.2. Alimentarea cu apă potabilă ...................................................................... 97 D.3.9.3. Canalizarea ............................................................................................... 98 D.3.9.4. Alimentarea cu energie electrică ................................................................ 99 D.3.9.5. Telecomunicații .......................................................................................... 99 D.3.9.6. Alimentarea cu gaze naturale .................................................................... 99 D.3.9.7. Alimentare cu căldură .............................................................................. 100 D.3.10. PROTECȚIA MEDIULUI ............................................................................... 100 D.3.11. REGLEMENTĂRI URBANISTICE ................................................................ 103 D.3.11.1. DESTINAȚIA TERENURILOR, ZONELE FUNCȚIONALE ..................... 105 D.3.11.2. ZONELE PROTEJATE ȘI LIMITELE ACESTORA ................................. 105 D.3.11.3. Protejarea unor suprafețe din extravilan (terenuri agricole valoroase, păduri, oglinzi de apă, etc.), .................................................................................. 105 D.3.11.4. Interdicții temporare de construire pentru zonele care necesită studii și 6

Pagina 7

RAUM birou de arhitectură și (r)urbanism RO 400633 Cluj-Napoca Str. Octavian Goga, nr. 41 Tel: +40 723 624 272 email:[email protected] cercetări suplimentare (planuri urbanistice zonale privind parcelari, reparcelări, operațiuni de renovare) ......................................................................................... 105 D.3.11.5. Interdicții definitive de construire pentru zonele care prezintă riscuri naturale, servituți de protecție etc. ........................................................................ 106 D.3.12. OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ ......................................................... 106 D.3.12.1. Proprietatea asupra terenurilor .............................................................. 106 4. CONCLUZII. MĂSURI ÎN CONTINUARE ................................................................. 107 E. REGULAMENT LOCAL DE URBANISM 7

Pagina 8

RAUM birou de arhitectură și (r)urbanism RO 400633 Cluj-Napoca Str. Octavian Goga, nr. 41 Tel: +40 723 624 272 email:[email protected] F. PIESE DESENATE Nr. Denumire planșă: Scara: planșă: 1 Încadrare în teritoriu, com. Gilău, jud. Cluj 1:25 000 Situația existentă - disfuncționalități 2.1 Situația existentă – Disfuncționalități, reședința de comună Gilău, jud. Cluj 1:5 000 2.2 Situația existentă – Disfuncționalități, sat Someșul Rece, jud. Cluj 1:5 000 2.3 Situația existentă – Disfuncționalități, sat Someșul Cald jud. Cluj 1:5 000 Reglementări urbanistice - Zonificare funcțională Reglementări urbanistice – Zonificare funcțională, reședința de comună Gilău, jud. 3.1 1:5 000 Cluj 3.2 Reglementări urbanistice - Zonificare funcțională, sat Someșul Rece, jud. Cluj 1:5 000 3.3 Reglementări urbanistice – Zonificare funcțională, sat Someșul Cald, jud. Cluj 1:5 000 Reglementări – Echipare tehnico-edilitară 4.1 Reglementări – Echipare tehnico-edilitară, reședința de comună Gilău, jud. Cluj 1:5 000 4.2 Reglementări – Echipare tehnico-edilitară, sat Someșul Rece, jud. Cluj 1:5 000 4.3 Reglementări – Echipare tehnico-edilitară, sat Someșul Cald, jud. Cluj 1:5 000 Proprietatea asupra terenurilor 5.1 Proprietatea asupra terenurilor, reședința de comună Gilău, jud. Cluj 1:5 000 5.2 Proprietatea asupra terenurilor, sat Someșul Rece, jud. Cluj 1:5 000 5.3 Proprietatea asupra terenurilor, sat Someșul Cald, jud. Cluj 1:5 000 Planșe reglementări unități teritoriale de referință 6.1 Reglementări – Unități teritoriale de referință, reședința de comună Gilău, jud. Cluj 1:5 000 6.2 Reglementări – Unități teritoriale de referință, sat Someșul Rece, jud. Cluj 1:5 000 6.3 Reglementări – Unități teritoriale de referință, sat Someșul Cald, jud. Cluj 1:5 000 7 Strategia de dezvoltare spațială a comunei Gilău 1:25 000 G. STUDII DE FUNDAMENTARE Întocmit, arh. / urb. Horațiu Răcășan arh. Afetelor Adelina, arh. Crina Petca 8

Pagina 9

RAUM birou de arhitectură și (r)urbanism RO 400633 Cluj-Napoca Str. Octavian Goga, nr. 41 Tel: +40 723 624 272 email:[email protected] D. MEMORIU GENERAL 1. INTRODUCERE D.1.1. DATE DE RECUNOAȘTERE A DOCUMENTAȚIEI Denumirea lucrării: Reactualizare Plan urbanistic general (P.U.G.) al comunei GILĂU, județul Cluj Beneficiar : Comuna GILĂU, jud. Cluj Proiectant general : S.C. RAUM S.R.L, Data elaborării: 2022-2024 9

Pagina 10

PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ 2024 D.1.2. OBIECTUL LUCRĂRII Conform Legii 350/2001, cu completările și modificările ulterioare, obiectivele lucrări sunt următoarele: (1) Planul urbanistic general are atât caracter director, cât și de reglementare și reprezintă principalul instrument de planificare operațională, constituind baza legală pentru realizarea programelor și acțiunilor de dezvoltare. Fiecare unitate administrativ-teritorială are obligația să întocmească și să aprobe Planul urbanistic general, care se actualizează periodic la cel mult 10 ani. (2) Planul urbanistic general cuprinde reglementări pe termen scurt, la nivelul întregii unități administrativ teritoriale de bază, cu privire la: a) stabilirea și delimitarea teritoriului intravilan și relațiile cu teritoriul administrativ al localității; b) stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan; c) zonificarea funcțională în corelație cu organizarea rețelei de circulație; d) delimitarea zonelor afectate de servituți publice; e) modernizarea și dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare; f) stabilirea zonelor protejate și de protecție a monumentelor istorice și a siturilor arheologice reperate; f1) zonele care au instituite un regim special de protecție prevăzut în legislația în vigoare; g) formele de proprietate și circulația juridică a terenurilor; h) precizarea condițiilor de amplasare și conformare a volumelor construite, amenajate și plantate. i) zonele de risc natural delimitate și declarate astfel, conform legii, precum și măsurile specifice privind prevenirea și atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor și realizarea construcțiilor în aceste zone. j) zone de risc datorate unor depozitări istorice de deșeuri. (3) Planul urbanistic general cuprinde prevederi pe termen mediu și lung cu privire la: a) evoluția în perspectivă a localității; b) direcțiile de dezvoltare funcțională în teritoriu; c) traseele coridoarelor de circulație și de echipare prevăzute în planurile de amenajare a teritoriului național, zonal și județean; d) zonele de risc natural delimitate și declarate astfel, conform legii, precum și măsurile specifice privind prevenirea și atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor și realizarea construcțiilor în aceste zone; e) lista principalelor proiecte de dezvoltare și restructurare; f) stabilirea și delimitarea zonelor cu interdicție temporară și definitivă de construire; g) delimitarea zonelor în care se preconizează operațiuni urbanistice de regenerare urbană. D.1.2.1. Solicitări ale temei program Prezenta lucrare reprezintă reactualizarea Planului Urbanistic General al comunei Gilău, județul Cluj, aprobat în anul 1999 și elaborat de către S.C. INTER PROIECT S.R.L. Cluj-Napoca. Lucrarea urmează să stabilească strategiile, prioritățile și reglementările referitoare la utilizarea terenurilor și construcțiilor din cadrul teritoriului intravilan al comunei Gilău, pentru următoarea perioadă de 10 ani, respectiv până în anul 2034. Principalele obiective ale prezentei documentații sunt: • identificarea posibilităților și potențialului de dezvoltare a comunei din punct de vedere economic, cultural și demografic; • redefinirea limitelor intravilanului localităților în vederea conformării cu schimbările polilor de interes și cu solicitările beneficiarului; • stabilirea destinației generale și a condițiilor de construibilitate a terenurilor din intravilan; • stabilirea unor legături optime atât intra-comunale cât și în cadrul localităților prin ameliorarea și dezvoltarea rețelei de drumuri și străzi; • corelarea Planului Urbanistic General cu lucrările de dezvoltare a rețelelor tehnico - edilitare aflate în curs de proiectare sau de execuție; • identificarea problemelor de mediu și stabilirea măsurilor de rezolvare a acestora prin instituirea de zone protejate sau de protecție și regulamente aferente; • identificarea obiectivelor cu valoare de patrimoniu și stabilirea măsurilor de protecție a acestora; • stabilirea și ierarhizarea obiectivelor de interes public, precum și a măsurilor privind modificările de proprietate necesare pentru realizarea acestora; • elaborarea Regulamentelor Locale de Urbanism care să stabilească condițiile concrete de 10

Pagina 11

PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ 2024 construire și utilizare a terenurilor pe întreg teritoriul administrativ al comunei, în vederea atingerii scopurilor enumerate mai sus. Lucrarea de față oferă beneficiarului posibilitatea aplicării propunerilor Planului Urbanistic General prin: • inițierea de proiecte de fezabilitate; • inițierea de planuri urbanistice zonale (P.U.Z.) și de detaliu (P.U.D.); • eliberarea de certificate de urbanism, cu obligativitatea respectării Regulamentelor Locale de Urbanism; • eliberarea de autorizații de construire, cu obligativitatea respectării Regulamentelor Locale de Urbanism. D.1.2.2. Prevederi ale programului de dezvoltare a localităților, inițiat și aprobat de consiliul local Planul Urbanistic General al localităților comunei Gilău este considerat parte integrantă a strategiei de dezvoltare a comunei, respectiv a județului Cluj, și se axează pe aceleași sectoare prioritare ca și strategia regională: competitivitate, transporturi, resurse umane, dezvoltare rurală și mediu. Planul Național Strategic pentru Dezvoltare Rurală 2014-2020 are în vedere următoarele obiective generale de dezvoltare: • consolidarea si modernizarea exploatatiilor agricole, pentru a le creste vizibilitatea; • sprijinirea instalarii tinerilor fermieri si, implicit, incurajarea intineririi generatiilor de agricultori; • dezvoltarea infrastructurii rurale cu scopul de a atrage investitori in zonele rurale si, implicit, de a crea noi locuri de munca; • crearea si dezvoltarea IMM-urilor in sectoare nonagricole din mediul rural in vederea diversificarii economiei; • o mai buna promovare a sectorului pomicol. Obiectivele prioritare la nivelul județului Cluj sunt următoarele: • dezvoltarea infrastructurilor majore – transporturi; • integrarea regională și dezvoltarea metropolitană; • valorificarea patrimoniului imobiliar al Consiliului Județean Cluj; • valorificarea patrimoniului natural; • dezvoltarea zonală a infrastructurilor edilitare; • dezvoltarea infrastructurii pentru cercetarea științifică integrată și stimularea mediului de afaceri; • reabilitarea și modernizarea patrimoniului rețelei de învățământ Obiectivele strategice au fost elaborate în funcție de cele 5 sectoare prioritare: • restructurarea și creșterea viabilității exploatațiilor agricole; • gestionarea durabilă a resurselor naturale și combaterea schimbărilor climatice; • diversificarea activităților economice, crearea de locuri de muncă, îmbunătățirea infrastructurii și serviciilor pentru îmbunătățirea calității vieții în zonele rurale, conform AP. Obiectivele sunt în concordanță cu Strategia națională de dezvoltare a sectorului agroalimentar pe termen mediu și lung 2020 2030 ce vizează: • accelerarea tranziției structurale spre o agricultură viabilă economic concomitent cu practici agricole prietenoase cu mediul • creșterea gradului de acoperire a consumului de alimente din producția internă și redobândirea statutului de exportator agroalimentar net • limitarea amprentei de carbon a agriculturii și promovarea agriculturii rezistente la schimbări climatice • îmbunătățirea standardelor de viață în zonele rurale • dezvoltarea parteneriatelor pentru educație/consiliere, TIC, CDI și îmbunătățirea performanței administrației agricole. Pentru zona metropolitană Cluj-Napoca, din care face parte și comuna Gilău s-au identificat următoarele sectoare prioritare în ordinea importanței: • învățământ superior; • informatică și activități conexe; • cercetare; • transporturi aeriene; • industrie de mașini și aparate electrice; • gospodăria resurselor de apă, captarea, tratarea și distribuirea apei; • transporturi terestre • transporturi prin conducte; • hoteluri și restaurante; 11

Pagina 12

PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ 2024 • producția, transportul și distribuția energiei electrice; • industria de mijloace de tehnică de calcul și de birou. Planul strategic de dezvoltare locală al comunei Gilău pentru perioada 2020-2025 a identificat următoarele obiective generale: • OS.1 – Infrastructură performantă • OS.2 – Mediu / Sistem natural / Sistem antropic • OS.3 – Servicii sociale integrate • OS.4 – Comuna Gilău competitivă • OS.5 – Valorificarea turismului Pornind de la obiective generale au fost elaborate următoarele obiective specifice: Îmbunătătirea infrastructurii fizice a comunei pentru sprijinirea dezvoltării socio-economice durabile • Direcția de dezvoltare – Infrastructura de transport ◦ Modernizarea drumurilor comunale ◦ Reabilitarea trotuarelor ◦ Managementul si optimizarea traficului rutier ◦ Construire poduri și podețe ◦ Realizare drumuri de exploatare agricolă • Direcția de dezvoltare – Infrastructura energetică ◦ Reabilitarea rețelei de iluminat public (eficientizarea consumului de energie electrică) ◦ Extinderea rețelei de distribuție a apei potabile în localitatea Someșu Cald și zona turistică Puiulești, Gura Râștii și Uzină • Direcția de dezvoltare – Dezvoltare urbană ◦ Construirea de locuințe de serviciu pentru păstrarea specialiștilor în comună (personal medical, personal didactic etc.) ◦ Construirea de locuințe sociale pentru familiile tinere sau aflate în dificultate ◦ Amenajarea parcurilor și a spațiilor verzi în toate satele comunei ◦ Amenajarea de locuri de joacă pentru copii în toate satele comunei ◦ Amenajarea unei piațete în localitatea Gilău ◦ Dotarea cu mobilier urban a tuturor localităților comunei ◦ Construirea unor spații de parcare amenajate în localitatea Gilău ◦ Dotarea cu mobilier urban în toate satele comunei Îmbunătățirea calității mediului înconjurător și asigurarea unei valorificări durabile a resurselor naturale • Construirea sistemului de canalizare a apelor pluviale prin șanțuri și rigole • Implementarea unui sistem de colectare selectivă a deșeurilor la nivelul comunei • Creșterea gradului de conștientizare a locuitorilor comunei cu privire la efectele negative ale unei gestionări necorespunzătoare a deșeurilor • Programe de management al calității aerului • Promovarea utilizării surselor de energie alternativă • Promovarea practicilor de agricultură ecologică • Creșterea gradului de conștientizare a locuitorilor comunei privind aspectele legate de educația ecologică și protecția mediului Creșterea capacității inovatoare și competitivității mediului de afaceri local • Direcția de dezvoltare - Mediul de afaceri ◦ Crearea unui parc industrial în comună ◦ Acordarea de facilități pentru investitori, în funcție de natura activității și beneficiile pe care aceștia le-ar putea aduce bugetului local ◦ Sprijinirea dezvoltării IMM-urilor care să valorifice resursele naturale ale comunei și care să răspundă nevoilor comunității ◦ Diversificarea economiei locale prin sprijinirea activităților nonagricole ◦ Facilitarea accesului la utilități pentru întreprinderi ◦ Stimularea introducerii și utilizării tehnologiei informațiilor și comunicării ◦ Crearea unor baze de date la nivel local cu activele disponibile (imobile libere, terenuri care pot fi concesionate, etc.) ◦ Desfășurarea unei comunicări eficiente cu toți investitorii interesați ◦ Organizarea unui dialog real între reprezentanții autorității publice locale și cei ai mediului de afaceri pentru a identifica noi oportunități ◦ Crearea unui birou unic pentru sprijinirea antreprenorilor din comună ◦ Promovarea programelor guvernamentale pentru stimularea înființării microîntreprinderilor ◦ Promovarea culturii antreprenoriale în rândul populației comunei • Direcția de dezvoltare - Agricultură ◦ Înființarea unei structuri asociative a producătorilor agricoli din comună, în scopul creșterii eficienței economice a exploatațiilor agricole, a puterii de negociere pe piețele de desfacere și a 12

Pagina 13

PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ 2024 valorificării superioare a producției ◦ Crearea și dezvoltarea unor centre de colectare a legumelor și fructelor precum și conectarea acestora la rețele regionale de producție și distribuție ◦ Sprijinirea agriculturii ecologice ◦ Îmbunătățirea parcului auto de mașini și utilaje agricole al comunei ◦ Reabilitarea și extinderea sistemului de irigații • Înființarea unor centre de prestări servicii pentru agricultură (reparații utilaje, furnizare semințe, îngrășăminte, etc.) ◦ Organizarea unui targ de animale • Înfiintarea unei hale agroalimentare ◦ Diseminarea informațiilor privind standardele europene în domeniul agricol, zootehnic și ecologic și existența surselor de finanțare europene în cadrul politicii agricole comune ◦ Susținerea sectorului agricol local prin acțiuni de conștientizare a populației cu privire la efectele benefice ale consumului produselor locale • Direcția de dezvoltare – Forța de muncă ◦ Programe de consiliere și orientare profesională pentru șomeri ◦ Promovarea oportunităților de ocupare pentru persoanele cu risc ridicat de excluziune ◦ Programe de formare și instruire a locuitorilor comunei în managementul producției și valorificării în domeniul agricol Dezvoltarea socială și culturală durabilă și echilibrată a comunității și creșterea calității vieții • Direcția de dezvoltare – Sănătate ◦ Modernizarea și dotarea dispensarului uman din comună ◦ Modernizarea și dotarea cabinetului stomatologic din comună ◦ Asigurarea necesarului de resurse umane în domeniul sănătății prin atragerea unor specialiști cărora să li se ofere anumite facilități (locuință, mijloc de transport adecvat zonei, teren agricol etc.) ◦ Extinderea la nivel local a serviciului pentru urgențe medicale Gardă de Intervenție Gilău (SEDIU POMPIERI și SMURD) ◦ Crearea unei baze de date referitoare la starea de sănătate a populației din comună • Direcția de dezvoltare – Protecție socială ◦ Îmbunătățirea serviciilor publice de asistență socială ◦ Construirea de locuințe sociale pentru grupurile dezavantajate ◦ Dotarea cu echipamente speciale a unităților în care se prestează servicii sociale ◦ Inițierea de parteneriate public-private cu sectorul ONG și de parteneriate cu autorități publice locale pentru servicii specializate adresate persoanelor cu handicap, servicii specializate adresate copiilor în dificultate și care provin din familii monoparentale ◦ Dezvoltarea unui serviciu de asistență socială pentru nevoile speciale ale copiilor care provin din familii monoparentale sau care sunt lăsați în grija rudelor de către părinții plecați la muncă în străinătate ◦ Acordarea de sprijin material familiilor aflate în dificultate ◦ Acordarea ajutoarelor sociale la zi persoanelor cu handicap grav pentru toate persoanele îndreptățite conform legii • Direcția de dezvoltare – Educație și formare ◦ Reabilitarea școlilor și grădinițelor din satele comunei ◦ Amenajarea spațiilor de joacă ale grădinițelor ◦ Înființarea cabinetelor medicale în școli și grădinițe ◦ Desfășurarea de programe de consiliere și orientare școlară în scopul reducerii fenomenelor de absenteism și abandon școlar ◦ Desfășurarea unor programe de tip “a doua șansă” destinate persoanelor care au părăsit școala de timpuriu ◦ Înființarea unui centru de excelență pentru elevii care obțin rezultate școlare deosebite ◦ Promovarea spiritului și culturii antreprenoriale în educație ◦ Promovarea spiritului civic în educație ◦ Desfășurarea unor programe de formare în psihopedagogie aplicată ◦ Sprijinirea școlilor din comună în vederea desfășurării unor parteneriate și proiecte de schimb de experiență în domeniul învățământului, axate pe activități ca vizite de studiu, sesiuni de formare, conferințe, seminarii, schimburi de experiență și bune practici, școli de vară etc. • Direcția de dezvoltare – Cultură și altele ◦ Construirea unui cămin cultural în localitatea Someșu Cald ◦ Construirea unui cămin cultural în zona turistică Uzină ◦ Extinderea și modernizarea bibliotecii din comună - creșterea fondului de carte al bibliotecii, crearea unei biblioteci virtuale ◦ Revitalizarea obiceiurilor și tradițiilor din comună ◦ Organizarea de acțiuni culturale și festivaluri axate pe artă populară, meșteșuguri tradiționale, dansuri și cântece populare, gastronomie locală ◦ Înființarea unor centre de promovare a meșteșugurilor tradiționale ◦ Revitalizarea obiceiurilor și tradițiilor din comună 13

Pagina 14

PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ 2024 ◦ Organizarea de acțiuni culturale și festivaluri axate pe artă populară, meșteșuguri tradiționale, dansuri și cântece populare, gastronomie locală ◦ Identificarea unor obiecte de cult, costume populare, unelte agricole și meșteșugărești specifice comunei ◦ Înființarea unor centre de promovare a meșteșugurilor tradiționale ◦ Editarea unui ziar local ◦ Promovarea unui dialog permanent între reprezentanții vieții religioase și reprezentanții administrației publice locale, ai serviciilor educaționale și familiile elevilor ◦ Reabilitarea interioară și exterioară a bisericilor din comună și a celor trei biserici monument existente pe raza comunei ◦ Extinderea cimitirelor și construirea de capele în cadrul acestora D.1.2.3. Proiecte anterioare de urbanism și amenajarea teritoriului În peioada 1999-2023 s-au elaborat următoarele Planuri Urbanistice Zonale: Nr. Data Suprafața DENUMIRE BENEFICIAR PROIECTANT HCL HCL (mp) PUZ - Introducere teren in intravilan cu SC SIRD SC AUTOGAV SRL 195 16.11.17 8476,61 destinatia zona unitati de productie, subzona CONDTRUCT SRL unitati industriale nepoluante in loc. Gilau PUZ Construire centru rezidential locuinte si Barabas Daniel SC SPACE WORK 102 29.06.17 54619,48 servicii - localitatea Gilau SRL PUZ Schimbare de destinatie din unitati de SC ADIproiect SRL 189 22.11.18 7412,80 productie in zona rezidentiala NORDCONFOREST cu regim redus de inaltime SA PUZ introducere teren in intravilan cu Iovanas Horatiu si EKTRA STUDIO 154 12.08.19 34659,43 destinatia Zona de Unitati de Productie - asociatii SRL subzona unitati industriale PUZ introducere teren in intravilan cu SC GARDINERY SC STRUCTURE 218 28.11.19 8599,57 functiunea de servicii, depozitare si construire INTERNATIONAL DESIGN SRL sediu de firma cu depozit SRL PUZ introducere teren in intravilan si SC ALTRADE SRL PROGIS 207 12.11.19 44940,37 construire spatii comerciale si spatii de birouri CONSULTING SRL PUZ Construire si amenajare unitate Parohia Ortodoxa Metaform Design 182 12.11.20 41599,88 functionala cu caracter public de tip zona Somesul Rece SRL verde si dotari social-culturale in localitatea Gialu PUZ introducere teren in intravilan cu Nicula Liliana MariaL SC CIULEI 03.01.-1 4277,02 destinatia de productie industriala PROIECT SRL PUZ - Introducere teren in intravilan, zona Comuna Gilau Metaform Design 03.01.-1 59313,37 Balastierei SRL PUZ Schimbare UTR existent "ZUP-Zona 03.01.-1 2987,02 naturala protejata cu obiective de interes public" in "ZOEL-Zona naturala protejata cu obiective existentecu func PUZ introducere teren in intravilan pentru Crisan Kinga Timea 48 17.03.22 920,38 construire locuinte unifamiliale PUZ ansamblu rezidential locuinte si servicii IMOINVEST SA MULTISERV 94 20.06.18 93907,96 EVOLUTION SRL PUZ includere in intravilan loc Gilau zona Criste Lucian Florin SC LEXER 42 17.04.07 6441,84 SMA Arhitectura SRL PUZ Cartier rezidential zona Sesul de Jos Asociatia de SC PRO HESTIA 116 25.10.05 32625,68 proprietari SRL PUZ introducere teren in intravilan si Pangratiu Florin SC EDITA SRL 19 12.02.08 21644,53 construire casa 14

Pagina 15

PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ 2024 PUZ introducere teren in intravilan si Hart Foia Marius SC ATD FORMS 115 16.07.09 4713,15 construire locuinte faminilae La Capalna DESIGN SRL PUZ Introducere teren in intravilan, construire Topan Ioan SC EUROREGAL 182 21.12.10 31742,76 casa familiala D+P+M SRL PUZ Introducere teren in intravilan invederea Puscasiu Ioan SC PROGIS 126 28.09.11 5993,57 extinderii intravilanului existent Constantin CONSULTING SRL D.1.3. SURSE DE DOCUMENTARE Lucrarea a fost întocmită pe baza următoarelor surse documentare: • „Plan Urbanistic General comuna Gilău”, întocmit de S.C. INTER PROIECT S.A. în anul 1999; • „Strategia de Dezvoltare Locală Comuna Gilău 2020-2025” elaborată de S.C. PROCALI CONSTRUCT S.R.L. • Bază topografică reactualizată în scopul elaborării prezentei documentații; • Planul de Amenajare a Teritoriului Cluj; • Lista Monumentelor Istorice 2015, Județul Cluj, întocmit de Ministerul Culturii și Cultelor, Institutul Național al Monumentelor Istorice; • Vizite pe teren; • Cerințe și opțiuni ale administrației locale și ale populației. 15

Pagina 16

PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ 2024 2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII D.2.1. EVOLUȚIE D.2.1.1. Date privind evoluția în timp a unității administrativ-teritoriale și a localităților Comuna Gilău se află la 18 km vest de Municipiul Cluj Napoca, pe drumul național DN1/E 60 (Cluj Napoca- Oradea). De asemenea, pe teritoriul său trece autostrada A3 Gilău- Turda, iar legăturile dintre satele componentei ale comunei se realizează prin intermediul unor drumuri județene, DJ 107P conectează satul Gilău cu celelalte două sate, Someșu Rece și Someșu Cald, iar DJ 107N face legătura dintre satul Someșul Rece și trupurile aferente. După structura vetrei, localitățile comunei Gilău se încadrează în categoria satelor risipite, tipice pentru zona de munte, relieful accidentat determinând o dezvoltare urbanistică neuniformă, cu o tramă stradală neregulată și gospodării izolate, înconjurate de terenurile de folosință. Repartiția și evoluția în teritoriu a rețelei de localități, în ansamblu, este rezultatul unui complex de condiții naturale și social economice care s-au manifestat în diferite etape istorice. Așezările rurale au evoluat, în principal, sub acțiunea factorilor social-economici, dar s- au dezvoltat și sub influența mediului natural, a localizării în raport cu posibilitățile de alimentare cu apă, cu existența unor resurse (lemn, piatră, loc de cultivat și de pășunat), a unor microclimate de adăpostire, a terenurilor prielnice pentru extinderea vetrelor, etc. O analiză mai aprofundată relevă complexitatea și complementaritatea sistemului relațiilor existente, care cuprinde relații demografice, social - culturale și politico- administrative. Un tip de relație care se stabilește între centrul urban polarizator (Municipiul Cluj Napoca) și teritoriul comunei, constă în legătura dintre industriile existente în mediul urban și resursele naturale ale ariei adiacente, respectiv între consumul agroalimentar urban și agricultura spațiului rural. De asemenea, grație cadrului natural și potențialului turistic de care dispune, ea constituie o destinație predilectă pentru relaxare a locuitorilor din mediul urban, primind fluxuri periodice de turiști, precum și de persoane ce își stabilesc aici reședința sau chiar domiciliul, în virtutea fenomenului de periurbanizare. D.2.1.2. Caracteristici semnificative ale teritoriului și localităților, repere în evoluția spațială a localităților Comuna Gilău este o așezare omenească timpurie. Deși este atestat documentar din anul 1212, mărturiile arheologice arată că teritoriul a fost locuit încă din neolitic (mileniul al treilea înainte de Hristos). Cele mai importante vestigii datează din perioada dacică (Cetatea lui Dariu) și mai ales din cea romană, în castrul descoperit pe teritoriul comunei, loc de staționare al unității militare „Ala Siliana”, fiind găsite numeroase obiecte relevante pentru atestarea continuității locuirii în acest ținut, chiar și după retragerea trupelor romane. Un episod important din istoria comunei este legat de voievodul român Gelu, cel care a reușit unificarea mai multor cnezate spre sfârșitul secolului al IX-lea, încercând să țină piept atacurilor triburilor maghiare. Conform mai multor istorici, Gilăul a fost una dintre reședințele militare ale voievodului, însuși numele satului avându-și etimologia, se pare, în numele acestui erou, despre care legenda spune că a fost răpus în locul numit “Fântâna lui Gelu”, în această localitate. În perioada medievală, de vasalitate a Transilvaniei față de regele Ungariei, cât și în cea modernă, Gilăul a fost menționat frecvent, în diferite ipostaze (târg, sat, cetate, castel) și cu grafii diferite: Golou (1212), Gyolo (1282), Gaalow (1331), Glyala (1336), Gialw (1551), Gialu (1553), Zilo (1808), Gilău (1848). Celelalte două sate componente, Someșu Cald și Someșu Rece, sunt menționate începând cu anul 1448. Structura administrativă a comunei Gilău a cunoscut modificări de-a lungul vremii, după cum rezultă din diferitele documente. Astfel, conscripția din 25 martie 1640 relevă că domeniul includea, în afară de târgul Gilău, alte sate sau porțiuni de sate, respectiv: Someșu Cald, Someșu Rece, Florești, Luna, Căpușu Mare, Cornești, Izvoru Crișului, Leghia și Dorloț, cu 485 de unități de “colonii”, o unitate fiind compusă din zece persoane. În anul 1652 mai erau menționate și satele Turea, Viștea, Vaida Cămăraș. Agârbiciu, Lăpușești, Chintău, Baciu, Căian, Jucu de Jos, Aiton, precum și o parte din Huedin. Populația era constituită din 765 de coloni, 786 de fii, 17 țigani și 47 de “fugiți”(fugitivi). Acesta era domeniul lui Dionisie Bánffy, însă la moartea sa el s-a redus, soția sa, Caterina 16

Pagina 17

PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ 2024 Bornemisza păstrând numai 184 de iobagi. La 6 februarie 1687 domeniul lui Gheorghe Bánffy era alcătuit din Gilău, Someșu Cald și Someșu Rece, cu o populație de 245 de “personae” sau “iobbagiones”, dintre care 51 jeleri. Localitatea Gilău avea titlul de “oppidum” (târg-orășel, având propriul jude, pentru care, în anul 1652, este folosit chiar titlul de “judele orașului” Din punct de vedere administrativ, Gilăul a făcut parte din diferite unități de-a lungul istoriei. Astfel, în preajma anului 1789, exista Plasa Gilăului, parte din Cercul de Sus al Clujului, iar ulterior, în 1849, s-a constituit Cercul Clujului, alcătuit din șase subcercuri, printre care și Subcercul Gilău, cu 20 de sate: Gilău, Someșu Cald, Someșu Rece, Agârbiciu, Straja, Dumbrava, Muntele Rece, Finișel, Căpușu Mare, Căpușu Mic, Măguri, Mărișel, Lăpuștești, Vlaha, Nadășu, Vălișoara, Păniceni, Florești, Luna de Sus, Săvădisla, Tăuți și Mănășturul Clujului. Gilăul, ca și celelalte sate componente ale comunei, este adeseori menționat în documentele ce evocă lupta românilor din Ardeal pentru libertate, îndeosebi în timpul răscoalei lui Horia și a Revoluției de la 1848-1849. 17

Pagina 18

PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ 2024 D.2.2. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL D.2.2.1. Generalități Comuna Gilău este localizată în centrul județului Cluj, Sistemul de localități cuprinde satele: Gilău (reședința la o distanță rutieră de cca. 34 km de orașul de comună), Someșu Cald și Someșu Rece. Huedin, la 46 km de municipiul Turda, la aprox 56 km de municipiul Câmpia Turzii și aprox. 18 km de Gilăul este așezat la poalele nordestice ale Munților municipiul reședință de județ Cluj Napoca. Apuseni, la aproximativ 17 km vest de Cluj-Napoca și se întinde pe o suprafață de 11689 de hectare. Drumurile mai importante care străbat comuna sunt DN1 și DJ 107. Orașul Huedin se află la 36 km distanță, iar municipiile Turda și Câmpia Turzii la aproximativ 30 km respectiv 40 km. Satul Someșu Rece – „un plai de dor, vis și sănătate” Someșu Rece este așezat într-o zonă de interferență geografică, la poalele Munților Apuseni, pe cursul inferior al râului Someșu Rece, afluent al Someșului Mic. Râul primește ca afluenți valea Ursului, Valea Dumitresei și valea Răcătăului. Așezat între două dealuri tăiate adânc de cursul râului Someșu Rece, satul este situat în partea de vest a județului Cluj, în bazinul superior al râului Someșul Mic, la 22 km de municipiul Cluj-Napoca, reședința județului. Legătura cu alte centre și orașe din județ este înlesnită de șoseaua europeană (E60) Cluj-Napoca - Oradea, care străbate localitatea Gilău, respectiv autostrada A3 (care leagă Brașovul de Borșa) situată în imediata apropiere a așezării. Comuna Gilău se învecinează cu următoarele teritorii administrative: Etimologia denumirii localității provine de la numele • la N, comunele Gârbău și Baciu; râului care îl traversează, Someșul Rece. Satul a avut • la E, comuna Florești; și alte nume precum: Hidegh Samos (1609), Hideg • la SE, comuna Săvădisla; Szamos (1640), Szomesu Rece (1850) și Someșu • la S, comuna Măguri-Răcătău; Rece (1892). Prima atestare documentară datează • la SV, Mărișel; din anul 1448, când mai mulți locuitori apar în calitate • V, comuna Rișca; de martori la un proces. Din anul 1921 localitatea • N-NV, comuna Căpușu Mare. Someșul Rece face parte din comuna Gilău. D.2.2.2. Structura geologică și relieful Din punct de vedere geomorfologic zona studiată se suprapune pe următoarele unități de relief: • la N - Dealul Căpușului; • la NE - Culuarul Gilău - Cluj; • în partea centrală teritoriul aparține Depresiunii Vlaha - Hăjdate; • toată partea de S, pe o zonă întinsă teritoriul comunei se suprapune pe Munții Gilău. Relieful predominant este de deal și de munte. Munții Gilău fac parte din grupul Munților Apuseni. Aceștia cuprind două zone structurale care au evoluat distinct: Apusenii de N și Apusenii de S. În categoria Apusenilor de N intră masivele Gilău - Muntele Mare, Bihor, Pădurea Craiului, Codru Moma, Highiș și Dorcea. Munții Gilăului sunt formațiuni geologice constituite în urmă cu milioane de ani. După cum susțin geologii, din punct de vedere structural se poate vorbi de un vechi bloc cristalin regenerat în timpul orogenezei alpine. Șisturile cele mai puternic metamorfozate sunt cunoscute sub numele de “cristalin de Gilău-Muntele Mare”. Suprafața Cârligata - Fărcașa este cea mai înaltă. Ea se menține între 1600-1800 m altitudine, fiind urmată de cea a Mărișelului (între 1000 și 1300 m) și cea mai joasă cea a Feneșului (500-600 m). Erodarea în Munții 18

Pagina 19

PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ 2024 Gilăului a fost complicată, ca urmare a fragmentărilor și a jocului diferențiat pe verticală. Cele trei trepte de eroziune se evidențiază spre bazinul Transilvaniei sub forma unor culmi străpunse de văile adânci ale Râșchii, Agârbiciului, dar mai ales a Someșului Cald și ale Someșului Rece cu sumedenia de afluenți. Înălțimea Fărcașa e cea mai veche, cea mai complexă sub aspect morfologic, având 5 trepte de eroziune. Între bazinele celor două Someșuri se găsesc roci vulcanice (dacite și andezite). Deși sunt dure, rocile au avut de suferit prin îndelungata modelare produsă de factorii externi (ploi, ape curgătoare, îngheț, dezgheț, vânturi) generând un relief caracteristic prin interfluvii ondulate, pe de o parte și de abrupturi pe de alta. O altă caracteristică a Apusenilor întâlnită și în Munții Gilăului o reprezintă cele câteva vârfuri înalte care produc un ecou puternic, așa cum este „Piatra Grăitoare” (cu altit. de 1651 m). Gilăul de află la altitudinea de 400-430 m. Se întâlnesc multe abrupturi cu înclinări de peste 25o (coaste), văi asimetrice cu îngustări locale sub forme de chei. Văile sunt adânci (depășind pe alocuri 400-500 m), îngustate, în schimb propice pentru amenajarea unor importante obiective hidroenergetice (ex. barajul și lacul Tarnița). Someșul Cald izvorăște la aprox. 45 km în SV, sub culmile Cârligatele și Piatra Arsă (la 1550 m m altitudine). De acolo până la confluența cu Someșul Rece a cules numeroși afluenți: Belișul, Rișca, Agârbiciul și Tarnița, sporindu-și substanțial debitul. S-au făcut lucrări împotriva inundațiilor în numeroase zone: Fântânele, Tarnița, Someșul Cald și Gilău. Înainte de aceste intervenții, acesta a creat o vale spectaculoasă cu sectoare de chei în calcare jurasice și defilee tăiate adânc în șisturile cristaline și granite. Aceste considerente au stat la baza planului de amplasare a lacului de baraj Tarnița. Constituția geologică mozaicată, efect al unei evoluții îndelungate și complicate, etalează aflorimente cristaline, depozite sedimentare extrem de complexe, care acoperă un interval mare de timp, din permian până în pliocen, roci magmatice variate, puse în loc, puse în loc în condiții și perioade foarte diferite, din jurasic până în pliocen, roci magmatice variate, puse în loc în condiții și perioade foarte diferite, din jurasic până în pliocen. În Gilău - Muntele Mare, cristalinul apare sub forma unor insule, oarecum asemănătoare celor din Carpații Orientali. Intruziuni granitice și granodioritice (roci de construcție foarte rezistente) puternice străbat cristalinul în centrul Munților Gilău. O altă categorie de roci magmatice, genetic și cronologic diferită, este reprezentată prin granodioritele și dacitele (banatitele) - foarte utile ca materiale de construcție, produse în tectogeneza larramică. De asemenea, prin contact termic și metasomatic, magmatitele larramice au determinat acumulări ferifere (Mașca, Munții Gilău), polimetalice (în S Munților Bihor), și cuprifere (în N Munților Bihor), ca și o serie de substanțe nemetalifere utile (brookit, wolastonit). Tectonic, aria montană este de asemenea foarte complicată, orogeneza mezocretacică antrenând fenomene de decolare, mai puțin ample decât în Carpații Meridionali, iar șariajele dirijându-se de la S spre N – NV. Astfel au fost puse în loc dacidele interne - autohtonul de Gilău, situat în poziția cea mai N, care suportă pânza de Codru, aceasta fiind șariată de pânza de Biharia, la rândul ei suportând pânza Munților Metaliferi. D.2.2.3. Condiții climatice Din punct de vedere climatic, zona studiată este caracterizată printr-un climat temperat continental-moderat. Este influențată de vecinătatea Munților Apuseni, iar toamna și iarna resimte și influențele atlantice de la vest. Clima Munților Gilău este tipică de munte, în general rece și umedă pe culmile înalte, cu atenuare treptată spre poale. Etajarea pe verticală se manifestă în toți factorii determinanți ai climei. Nebulozitatea crește cu altitudinea și în mod corespunzător precipitațiile. În general acestea sunt abundente din cauza vântului dominant de vest care vine încărcat cu vapori de apă. Relieful joacă un rol important prinn determinarea climatului, mai ales in zonele carstice. Din cauza ca vaile sunt adesea inchise, sau exista platouri cu relief sters, scurgerea aerului rece, de seara, nu se face normal; el se acumuleaza astfel pe fundul depresiunilor inchise unde are loc o stratificare termica, temperatura aerului crescand cu inaltimea Relieful și hidrografia au influențat clima acestei zone. Altitudinea, formele de relief și poziția lor preponderent nordică, apele și vegetația sunt factorii care determină diferențieri importante din punct de vedere climateric între crângurile Păltineni, Chirilești, Talieni și altele aparținând satului Someșu Rece, situate la altitudine și Gilăul care se află la 400-430 m. Regimul anual al temperaturii aerului variază în funcție de altitudine și expoziție. Temperatura medie anuală în etajul montan este de aproximativ 4,5-50C, iar la Gilău de 8- 90C. Temperatura medie în ianuarie este de - 30C, iar cea a lunii iulie, de 190C. Temperatura minimă absolută a fost de - 34,50C (înregistrată în ianuarie 1963), iar maxima absolută, de 38,50C (înregistrată în august 1952). Trecerea de la iarnă la primăvară se face, de obicei, la mijlocul lunii martie, iar cea de la toamnă la iarnă în luna noiembrie. Verile sunt călduroase, iar iernile în general sunt lipsite de viscole. 19

Pagina 20

PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ 2024 În ultimii ani, se observă faptul că iernile devin din ce în ce mai blânde, cu temperaturi care rareori scad sub - 150C și cu zăpadă din ce în ce mai puțină. Verile sunt din ce în ce mai calde, crescând numărul de zile tropicale (în care maxima depășește 300C). O caracteristică este fenomenul de fohn pe culoarul văii Căpușului, datorită descendenței aerului de proveniență vestică. De aceea primul îngheț în crângurile Someșului Rece începe la sfârșitul lunii septembrie, iar ultimul are loc la începutul lunii mai, pe când la Gilău începe în octombrie și încetează în aprilie. Luna decembrie are cea mai mare nebulozitate. Uriașa cantitate de apă acumulată în lacurile Tarnița și Someșu Cald provoacă fenomene deosebite. Precipitațiile iau valori de 700-800 mm./an și chiar peste 1200 mm./an în zonele înalte (Bihor, Muntele Mare, Gilău). D.2.2.4. Rețeaua hidrografică Teritoriul administrativ al comunei Gilău aparține în Colibii, Valea Bârlogul, Valea Frasinilor, pârâul totalitate bazinului hidrografic al râului Someș, care Câinelui, Valea Hepii, Valea Zăpodii, pârâul Pleșului, drenează întreg teritoriul cu afluenții săi. Valea lui Pășteanu. Someșul Cald izvorășește de sub culmile Cârligatele Teritoriul satului Someșul Cald este drenat de pârâul Piatra Arsă, la 1550 m altitudine și adună afluenții Agârbiciu. Beliș, Rîșca, Agârbiciu și Tarnița. Someșul Rece Satul Gilău este drenat de Someșul Mic cu afluenții: izvorăște de sub vârful Runcu de la 1609 m altitudine pârâul Mortănușa, pârâul Viei, pârâul Căpușul, și preia pâraiele Irișoara, Dumitreasa, Răcătăul și Viștelaea și Hideșoie - afluenți ai pârâului Căpușul. Rîșca Mare. Someșul Mic dreneaza teritoriul comunei pe o distanță de 6 km. Râul Someșul Rece drenează satul Someșul Rece de Lacurile de acumulare de pe suprafața comunei au la N la S, colectând ca afluent pârâul Mieilor. Acesta schimbat pe termen lung datele Gilăului din punct de drenează și trupul Gura Gâștii de la E la V colectând vedere socio-economic, ecologic, peisagistic și următorii afluenți: pârâul Hugăii, Râșca Mare, pârâul turistic. Acestea sunt: 20

Pagina 21

PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ 2024 • lacul de acumulare Tarnița (215 ha și 70,5 realizat ca un baraj de greutate, din beton. Lungimea milioane m3 de apă); acestuia la coronament atinge 130 m. Reține apa • lacul de acumulare Someșul Cald (75 ha și care poate atinge un volum de 7,5 milioane m cubi și 7,5 mil mc); are rolul de a fi o sursă de rezervă ca apă potabilă și • lacul de acumulare Gilău (50 ha și 4,3 mil. industrială pentru stația de tratare și pompare din mc). Gilău către Cluj-Napoca și ceilalți consumatori. Între anii 1905-1906, s-a materializat, parțial, Centrala hidroelectrică este amplasată la piciorul potențialul apelor Someșului Rece prin construirea barajului. Oferă energie în sistemul național din anul Uzinei electrice ”Someșul Rece”. Din anul 1969 și 1883. până astăzi s-a realizat o cascadă de hidrocentrale, în opt trepte, cu cinci baraje, 8 centrale hidroenergetice și peste 30 de km de aducțiuni principale și secundare. Centrala Hidroelectrică Gilău I este ridicată în aval de Lacul de Acumulare Gilău, pentru a folosi o parte din apa acestuia, care în principal, este sursa de apă potabilă și industrială a municipiului Cluj - Napoca și Prima amenajare a fost ridicată în amonte de Gilău a celorlalte localități racordate la magistrală. Și cele (A.H.E. Mărișelu - Lăpuștești), iar altele în aval, patru două păstrăvării situate în aval sunt alimentate tot cu fiind construite pe teritoriul comunei Gilău, devenind apă din această acumulare. Barajul și lacul aparțin obiective economice și turistice, cu implicații asupra Direcției Apelor Someș -Tisa. forței de muncă și veniturilor la bugetul local. Centrala Hidroenergetică Gilău II este realizată pe Amenajarea Hidroenergetică Tarnița este alcătuită derivație, fără acumulare, apa fiind adusă printr-o din baraj, lacul de acumulare și centrala electrivă. conductă lungă de 1806 m. Centrala a fost amplasată Este cea de-a doua treaptă a salbei de cascade. pe malul drept al Someșului Mic. A fost dată în funcțiune Barajul este realizat din beton, în dublă curbură, cu o în anul 1986. deschidere de coronament de 232 m și o înălțime de Toate cele 4 construcții hidroenergetice, pe lângă 97 m. Prin ridicarea barajului s-a urmărit rosturile lor economice, de a contribui la producerea regularizarea debitului afluenților Someșului Cald, de energie și de a o include în sistemul național, mai atenuarea undei de viitură, asigurarea centralei au și rolul de a regulariza debitul Someșurilor și hidroenergetice cu apă. afluenților, atenuând undele de viitură. Centrala Hidroelectrică Someșul Cald figurează ca al Lacurile de acumulare au determinat și schimbări ale doilea mare obiectiv de pe raza comunei Gilău. florei și faunei, parțial ale microclimatului, ale Barajul, cu o înălțime de 33,5 m, a fost conceput și întregului peisaj. D.2.2.5. Solurile Varietatea condițiilor de pedogeneză au impus existența în limitele orașului Gilău a unui înveliș de soluri diversificat. În bună parte răspândirea solurilor este consecința reliefului cu aspectele sale particulare: altitudine, expunere față de soare, declivitate, etc. La formarea și evoluția solurilor a stat acțiunea continuă și diferențiată a factorilor externi și interni asupra materialului litologic. Aceste procese sunt numeroase și variate. Unele au dus la degradarea și mărunțirea rocii, altele la formarea argilei și redistribuirea acesteia pe profilul solului, iar altele au avut drept rezultat formarea celui mai important component al solului – humusul. Factorii pedogenetici zonali dependenți de relief au determinat o singură zonă de solificare. Această zonă are relief de dealuri și bordură, climat boreal potrivit de umed, ușor răcoros, vegetație de foioase cu dominația gorunului. În aceste condiții s-au format preluvosolurile și luvosolurile. Factori pedogenetici locali reprezentați prin microclimat, microrelief, vegetație locală, prin stratigrafia rocii, textura, natura și compoziția chimică și mineralogică a acestei roci, prin aspectele hidrologice locale, prin 21

Pagina 22

PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ 2024 activitatea omului, au determinat local o mare diversitate de condiții de solificare, reprezentate în esența prin gama de soluri identificate în cercetările de teren. Sub aspectul determinant al reliefului local și al acțiunii omului - defrișarea pădurilor, lucrările agrotehnice contraindicate, pășunat abuziv, solurile au fost local erodate în diferite grade, formâdu-se eroziunea de suprafață și de adâncime. Rocile calcaroase, în climatele de dealuri au determinat formarea rendzinelor. Marnele cu numuliți au determinat formarea rendzinelor cu numuliți și a faeoziomurilor. Rocile coluvionare de la baza versanților și cele aluvionare au determinat formarea solurilor colvuliale și respectiv aluviosolurilor. Factorul timp a influențat gradul de evoluție – profunzimea și humificarea acestor soluri. Efectul determinant al apelor freatice la adâncimi subcritice a dus la formarea solurilor freatice umede și a celor gleizate. Apele stagnante la suprafață sau pe profilul de sol au dus la formarea solurilor pseudogleizare. Conform „Studiului Pedologic al comunei Gilău”, Cernisoluri elaborat de OSPA Cluj, pe teritoriul comunei Gilău se Protisoluri diferențiază următoarele clase de sol: Cernisoluri (453,1 ha - 11,2 % ), Protisoluri (982,3 ha - 24,3 %), Cambisoluri Cambisoluri (2,6 ha - 0,1 %), Luvisoluri (2601 ha - 64,4 Luvisoluri %). Suprafața de teren agricol este de 4039 ha. Clasa Cernisoluri Pe teritoriul comunei această clasă ocupă o suprafață fânețe și chiar pomicultură. de 453,10 ha (11,20 % din suprafața agricolă) și este Faeoziomurile calcarice se formează sub o vegetație reprezentată de rendzine (161,10 ha) și faeoziomuri de silvostepă sau ca rezultat al unei evoluții calcarice (292,00 ha). îndelungate a unor luvisoluri (soluri de pădure) sub Rendzinele se formează și se găsesc numai în culturi de câmp. Fertilitatea lor este relativ mai redusă conditii de relief fragmentat, pe culmi înguste sau (corelată cu valorile mai scăzute ale conținutului de ușor rotunjite, cu stâncă la zi și pe versanți cu înclinări humus și saturației în baze), însă se menține în limite variate. Fertilitatea lor este moderată comparativ cu ridicate de favorabilitate pentru culturile de câmp, celelalte tipuri de cernisoluri. Sunt soluri afânate la fiind bine valorificat și de vii, pomi fructiferi, pajiști suprafață și compacte în profunzime. Aceste soluri naturale. sunt deosebit de favorabile pentru silvicultură, pășuni, Clasa Luvisoluri Această clasă este cea mai răspândită pe teritoriul Luvosolurile se formează pe depozite deluviocomunei, ocupând o suprafață de 2601,00 ha proluviale și de terasă, având textură nisipoasă și (respectiv 64,4 % din suprafața agricolă a comunei), sunt grefate pe un relief slab înclinat, în cadrul fiind reprezentată de preluvosoluri (2584,60 ha) și teraselor. Conținutul lor de humus este redus, este luvosoluri (16,40 ha). sărac în baze și acid, adesea cu un regim aero-hidric Preluvosolurile apar pe produsele de alterare lutoase, defectuos. Fertilitatea ar putea fi considerabil lutoargiloase sau argiloase ale unor roci cristaline îmbunătățită prin amendamente calcaroase și relativ bogate în baze sau ale unor calcare sau aplicarea de îngrășăminte organice și minerale, marne. Se întâlnesc pe versanți cu înclinare de la corelate cu măsuri agrotehnice agroameliorative cum puternic până la domol, sub păduri de gorun sau fag sunt arăturile și afânările, în vederea îmbunătățirii sau sub pajiști secundare, la care se pretează cel mai regimului aerohidric. bine, predominând bioacumularea. Astfel, fertilitatea acestui tip de sol este bună pentru Acestea sunt soluri cu fertilitate moderată, fiind păduri, mijlocie pentru plantațiile pomicole, pajiști și favorabile utilizării silvice, pomicole și viticole, însă unele culturi, dar redusă pentru culturile de bază, adaosul moderat de îngrășăminte, reglarea regimului chiar pentru viticultură și pomicultură. Cu măsuri aero-hidric și măsurile antierozionale pe versanți ameliorative pot fi cultivate și cu cereale sau plante conduc la producții constant ridicate ale acestui tip de industriale. sol. Clasa Protisoluri Această clasă ocupă o suprafață de 982,3 ha (24,3 % litosoluri (65,3 ha), regosoluri (347,6 ha) și din suprafața agricolă) și este reprezentată de aluviosoluri (569,4 ha). 22

Pagina 23

PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ 2024 Litosolurile sunt soluri tinere in curs de formare, pe teraselor Someșului Cald și Someșul Rece și roci compacte. Apar pe reliefuri accidentate (versanți afluenților acestora. Acest tip de sol se găsește în puternic înclinați, partea superioară a culmilor diferite stadii de evoluție și se formează pe depozite înguste, creste), unde procesele geomorfologice duc fluviatile. Aluviosolul este reprezentat prin depozite de la îndepărtarea continuă a materialului fin rezultat prin aluviuni tinere, foarte slab și superficial solificate, fiind dezagregare și alterare, împiedicând dezvoltarea localizate sub forma unor fâșii înguste în imediata profilului de sol. Au un volum edafic redus prezentând vecinătate a albiilor minore, unde viiturile sunt limitări severe față de cultivarea plantelor anuale. frecvente, sau la periferia chiuvetelor lacustre, Regosolurile apar pe versanții dealurilor și frunțile deasemenea frecvent inundate. Gradul de ferlititate teraselor medii de luncă. Solificarea este puțin este ridicat datoriă regimului hidric și edafic favorabil. evoluată datorită eroziunii geologice. Sunt Aceste soluri sunt cele mai favorabile pentru legume caracterizate prin conținut redus de humus și și zarzavaturi, pretându-se însă și la o serie de plante substanțe nutritive, iar reacția lor este de la slab furajere, tehnice, chiar cerealiere atunci când sunt alcalină până la acidă. Sub aspectul fertilității sunt bine gospodărite. Atuurile lor constau în mai puțin favorabile pentru cultura plantelor. Se reînprospătarea cu substanțe nutritive la revărsări și pretează mai ales pentru pomicultură. prezența apei freatice la mică altitudine. Aluviosolurile ocupă porțiuni întinse în cadrul Clasa Cambisoluri Cambisolurile ocupă o suprafață foarte mică, de 2,6 restrânse pe formele de relief cele mai înalte. Sunt ha, respectiv 0,1 %, și sunt reprezentate de soluri cu reacție puternic acidă până la slab acidă, cu districambosoluri. conținut mediocru de humus și azot, slab Districambosolurile de pădure - ocupă suprafețe aprovizionate cu fosfor și potasiu. Încadrarea în clase de calitate (bonitarea) Bonitatea terenurilor agricole reprezintă o operațiune complexă de cunoaștere aprofundată a condițiilor de creștere și dezvoltare a plantelor, determinarea a gradului de favorabilitate a acestor condiții pentru fiecare folosință. Pentru calculul notelor de bonitare, din multitudinea • panta; condițiilor de mediu s-au ales numai cele considerate • alunecări de teren; mai importante, mai ușor și mai precis măsurabile și • adâncimea apei freatice; anume: • inundabilitatea; • temperatura medie anuală - încadrarea în • porozitatea totală în orizontul restrictiv; acest indicator se face pe baza datelor • conținutul de CaCO3 total pe adâncimea de referitoare la regimul temperaturilor și până la 50 cm; precipitațiilor; • reacția (pH) în orizontul arat sau în primii 20 • precipitațiile medii anuale; cm; • gleizare; • gradul de saturație în baze în orizontul arat • pseudogleizare; sau în primii 20 cm; • salinizare și alcalinizare; • volumul edafic; • textura în orizontul arat sau în primii 20 cm; • rezerva de humus în stratul 0-50 cm; • poluarea solului; • excesul de umiditate de suprafață. Notele de bonitare pentru arabil au fost grupate din 20 în 20 de puncte, rezultând clasele de calitate astfel: • Clasa I – a: 81 – 100 puncte • Clasa II – a: 61 – 80 puncte • Clasa III – a: 41 – 60 puncte • Clasa IV – a: 21 – 40 puncte • Clasa V – a: 1 – 20 puncte Conform datelor de la Oficiul Pentru Studii Pedologice și Agrochimice (județul Cluj), pe categorii de folosință și grupe de calitate a terenurilor, suprafața agricolă a teritoriului administrativ al comunei Gilău se repartizează astfel: 23

Pagina 24

PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ 2024 Arabilul – ocupă o suprafață de 1390 ha. Pe clase de calitate această suprafață este repartizată astfel: 246 Clasa I Clasa I – a: - Clasa II – a: - Clasa a II-a Clasa III – a: 984 ha - cu o notă de bonitare medie de 160 0 Clasa a III-a 44 puncte; 0 Clasa IV – a: 246 ha - cu o notă de bonitare medie de Clasa a IV-a 31 puncte; Clasa V – a: 160 - cu o notă de bonitare medie de 18 984 Clasa a V-a puncte. Încadrarea medie a întregii suprafețe este de clasa a IV-a, cu o notă de bonitare medie de 39 puncte. Livezile – ocupă o suprafață de 11 ha. Pe clase de calitate această suprafață este repartizată astfel: Clasa I – a: - Clasa II – a: - Clasa III – a: - Clasa IV – a: 8 ha - cu o notă de bonitare medie de 25 puncte; Clasa V – a: 3 ha - cu o notă de bonitare medie de 8 puncte. Încadrarea medie a întregii suprafețe este de clasa a V-a, cu o notă de bonitare medie de 20 puncte. Pășunile și fânețele – ocupă o suprafață de 2638 ha. Pe clase de calitate aceasta se repartizează astfel: Clasa I – a: - Clasa I Clasa II – a: 650 ha - cu o notă de bonitare medie de 62 puncte; Clasa a II-a Clasa III – a: 870 ha - cu o notă de bonitare medie de 41 puncte ; Clasa a III-a Clasa IV – a: 1026 ha - cu o notă de bonitare Clasa a IV-a medie de 24 puncte; Clasa V – a: 92 ha - cu o notă de bonitare medie Clasa a V-a de 6 puncte. Încadrarea medie a întregii suprafețe este de clasa a IV-a , cu o notă de bonitare medie de 38 puncte. Pe total agricol, situația claselor de calitate pentru suprafața de 4039 ha, se prezintă astfel: clasa I – 0 ha clasa II – 650 ha (16 %) - cu o notă de bonitare medie de 62 puncte; clasa III – 1854 ha (45 %) - cu o notă de bonitare medie de 43 puncte; clasa IV – 1280 ha (31 %) - cu o notă de bonitare medie de 25 puncte; clasa V – 255 ha ( 6,3 %) - cu o notă de bonitare medie de 14 puncte. Încadrarea medie a întregii suprafețe este de clasa a IV-a , cu o notă de bonitare medie de 39 puncte. D.2.2.6. Vegetația și fauna Solul și vegetația au și ele diferențieri însemnate. Dispunerea în trepte a reliefului, alături de zonalitatea climatică, este un factor care determină asociațiile vegetale și animale. În prelungirile muntoase, cu solul brun-gălbui podsolic, se afla etajul forestier, cu cele două subetaje, cel de rășinoase și cel de molidișuri în amestec cu fag. Din cele 11689 de hectare ale comunei 6327 de hectare sunt acoperite cu păduri și alte terenuri cu vegetație. Demn de reținut este faptul că peste 250 de hectare de păduri au rolul de protecție a lacurilor care trebuie să ofere apa potabilă cu parametri cât mai ridicați, aceasta fiind dirijată spre orașele ClujNapoca, Gherla, Dej și sumedenia de sate racordate la conducta magistrală, printre care, în primul rând, se află Gilăul (cu cei 25 de kilometri de conductă secundară de pe străzile "Republicii", "Principală" etc.) și Someșu Rece. În interfluvii și pe micile platouri se află asociațiile de graminee și numeroase monocotiledonate, în alternanțe cu tufișuri, locuri ideale pentru pășunat. De la confluența Someșului Cald cu Someșu Rece, unde lunca se lărgește, precum și pe valea Căpușului întâlnim sălcii, plopi, arini, iar pe terasele din stânga văii Căpușului și pe cele ale Someșului Mic, se întinde 24

Pagina 25

PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ 2024 fânațul și pășunea. În stânga și-n dreapta văii Căpușului, precum și pe terasele joase ale Someșului Mic, dar și pe mici petice de teren ale satelor Someșu Cald și Someșu Rece, localnicii cultivă grâu, secară, porumb, dar mai ales cartofi. Fauna urmează dispoziția zonală a vegetației. În spațiul montan sunt reprezentative animale precum mistrețul, căprioara, lupul, vulpea, râsul sau jderul de piatră. În mediul acvatic, încă de prin anul 1640 se nota existența bogăției apelor în pește: păstrăvi, cleni, mrene, scobari și lipani. Mai jos, la poalele munților și-n tufărișurile de pe dealuri, trăiesc iepuri, vulpi, lupi, mistreți, căprioare, veverițe și fazani. Încă din antichitate, țăranii au pus mare preț pe creșterea animalelor (bovine, ovine, caprine, porcine, cabaline). Acestea erau pentru localnici atât surse de hrană (lapte, brânzeturi, carne), cât și animale de tracțiune. Izvoarele istorice fac dese referiri la acestă preocupare de seamă. Iată două exemple luate din două perioade situate la distanță de peste un secol una de alta: satul Someșul Cald avea în 1737 un număr de 1 633 de oi, Gilăul avea în 1 895 un număr de 9 167 de animale. Cadrul natural variat și deosebit de atrăgător, cu păduri, pășuni și locuri de arătură, râuri și văi, zeci și zeci de izvoare cu apă potabilă, deci cu posibilități de respectare a hranei, a oferit condiții de viață de-a lungul vremii. Așa se explică populația relativ numeroasă și existența neîntreruptă pe pământul gilăuan. Pe lacurile de acumulare se pot vedea mai nou rațe, gâște sălbatice și chiar lebede. D.2.2.7. Elemente naturale de interes deosebit Ariile protejate: cariera Corabia monument al naturii - arie geologică de importanță națională. Acumulările: Tarnița, Gilău, Someșu Cald și Valea Someșului Rece – arii peisagistice de importanță regională. Acumulările: Tarnița, Gilău, Someșu Cald și Valea Someșului Rece – arii peisagistice de importanță regională. Cariera Corabia Cariera Corabia este o rezervație naturală de tip geologic situată în nord-estul Munților Gilăului, pe versantul vestic al Dealului Corabia într-un areal împădurit de pe raza comunei Gilău. Rezervația, înființată în anul 1974, a fost declarată arie protejată prin Legea nr. 5 din 6 martie 2000 și ocrotește rocile ultrametamorfice foarte vechi, de mare valoare științifică și care pot fi admirate, numai aici, la suprafața Pământului, de geologi și turiști. Rocile metamorfice predominante sunt șisturile cristaline, ce se găsesc îndeosebi în Carpații Meridionali, dar care pot fi văzute și în celelalte două mari grupe muntoase ale țării noastre. Istoria Carierei Corabia începe odată cu construcția barajului Talieni în cadrul hidrocentralei Someșu Rece. În scopul ridicării acestui baraj, la începutul secolului XX, a fost înființată o carieră la poalele Dealului Corabia, însă decopertarea versantului și fenomenele de eroziune au condus la dezvăluirea unei structuri geologice deosebit de interesante, desfășurată pe verticală. Cu o suprafață de două hectare, Cariera Corabia reprezintă o arie din zona împădurită a Dealului Corabia, cu roci metamorfice (gnaisuri, șișturi cristaline) formate de-a lungul timpului, prin procesele de transformare a structurii mineralogice a scoarței terestre, mai precis, sub acțiunea căldurii și a presiunii, asupra rocilor sedimentare (argile, gresii, marne). La Cariera Corabia sunt accesibile privirii migmatitele (formate prin pătrunderea unei topituri de magmă în rocile sedimentare) care sunt printre cele mai vechi de pe teritoriul României și puținele formațiuni geologice de acest tip care pot fi admirate la suprafața Pământului. De asemenea mai pot fi admirate observate roci magmatice — granituri și variate filoane pegmatitice cu cuarți și cu feldspat alb și roz. 25

Pagina 26

PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ 2024 Lacul Tarnita Lacul Tarnița reprezintă o zonă naturală protejată de interes județean, această calitate fiind stabilită prin Decizia delegației permanente a Consiliului Județean Cluj nr. 147 din 15.11.1994. D.2.2.8. Caracteristici geotehnice Tectonica zonei Tectonic, aria montană este foarte complicată, orogeneza mezocretacică antrenând fenomene de decolare, mai puțin ample decât în Carpații Meridionali, iar șariajele dirijându- se de la S spre N – NV. Astfel au fost puse în loc dacidele interne - autohtonul de Gilău, situat în poziția cea mai N, care suportă pânza de Codru, aceasta fiind șariată de pânza de Biharia, la rândul ei suportând pânza Munților Metaliferi. Încadrarea seismică Din punct de vedere seismic, teritoriul studiat se află în zona de influență a cutremurelor de tip moldavic cu hipocentrul în zona Vrancea, la adâncimi de 90 ÷ 150 km și se încadrează conform Codului de proiectare 26

Pagina 27

PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ 2024 seismică indicativ P 100-1/2006 (“Reglementări tehnice, Cod de proiectare seismică - Partea I - Prevederi de proiectare pentru clădiri”) în zona de hazard seismic cu o valoare a accelerației orizontale a terenului ag = 0,08 g, și o perioadă de colț TC = 0,7 sec. Stratificația terenului În cadrul proiectului Plan Urbanistic Zonal, zona „Drum Lona”, localitatea Gilău, pentru identificarea stratificației terenului s-au executat 2 foraje și 4 penetrări dinamice ușoare: • F101 ◦ 0,00 ► -0,30 m - teren vegetal ◦ 0,30 ► -0,80 m - nisip argilos cafeniu plastic consistent ◦ 0,80 ► -1,40 m - nisip cafeniu afânat ◦ de la -1,40 m - pietriș cu nisip cafeniu, îndesare medie • F102 ◦ 0,00 ► -0, 20 m - teren vegetal ◦ 0,20 ► -0, 90 m - nisip argilos cafeniu plastic consistent ◦ de la -0, 90 m - pietriș cu nisip cafeniu, îndesare medie. Adâncimea de îngheț Având în vedere prevederile din STAS 6054-77 (“Teren de fundare - Adâncimi maxime de îngheț”), adâncimea de îngheț maximă din zonă este de -0,90 m față de cota terenului natural. Apa subterană Conform proiectului Plan Urbanistic Zonal, zona „Drum Lona”, localitatea Gilău, În cadrul studiului geotehnic efectuat pe amplasament s-a interceptat pietrișul de terasă corespunzător albiei râului Someșul Mic care acoperă complexul vărgat inferior. Apa subterană a fost interceptată la cota de -4,00 m, și s-a stabilit ca apele de infiltrație pot apare la orice nivel. Caracterizarea și identificarea pământurilor care alcătuiesc terenurile de fundare • terenuri normale • terenuri dificile Terenurile normale de fundare Aceste terenuri conțin nisipuri prăfoase, îndesate, cu stratificație orizontală, nisipuri argiloase și prafuri nisipoase cu stratificație orizontală, nisipuri argiloase, prafuri nisipoase - argiloase și argile în condițiile unei stratificații uniforme și orizontale, prezente pe platou și în zona de șes în stratificație orizontală. Terenurile dificile de fundare În această grupă sunt incluse pământurile sensibile la umezire (P.S.U.) reprezentate prin argile prăfoase loessoide, prafuri argiloase loessoide și, mai ales pe versanți, prafuri nisipoase loessoide, si pământurile cu umflări și contracții mari (P.U.C.M.), în care sunt incluse argilele contractile. • Terenurile cu pământuri sensibile la umezire (P.S.U.). În marea majoritate a cazurilor, sunt alcătuite din argile prăfoase și prafuri argiloase loessoide grupa A (tasarea suplimentară la umezire la sarcina 300 KPa 2<Im3<5 cm/m) și nu se tasează sub greutate proprie (sarcina geologică) prin umezire. Terenurile cu pământuri sensibile la umezire sunt prezente în zona de platou și pe versanți. • Terenurile cu pământuri cu umflări și contracții mari (P.U.C.M.). Sunt prezente în zonele de șes ale râurilor. Principala caracteristică a acestor pământuri este potențialul de umflare – contracție volumică în funcție de umiditatea naturală. Astfel, în situațiile în care acest indice geotehnic are valori reduse se produce fenomenul de contracție volumică, iar în cazul creșterii umidității naturale, se produce fenomenul de umflare. Această activitate a P.U.C.M. are efecte nefaste asupra construcțiilor dacă nu au fost proiectate și executate conform legislației în vigoare (în prezent „Codul de proiectare și execuție pentru construcții fundate pe pământuri cu umflări și contracții mari” - Indicativ NE 0001-96). D.2.2.9. Riscuri naturale În Planul de analiză și acoperire a riscurilor se menționează că inundații pe teritoriul comunei Gilău pot să apară ca urmare a revărsării văilor care traversează satele comunei, a scurgerilor de pe versanți în urma unor ploi abundente, topirii rapide a stratului de zăpadă sau blocării cursurilor de apă de alunecări de teren sau ghețuri. 27

Pagina 28

PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ 2024 • Teritoriul intravilan al localității Gilău este afectat de risc de inundații pe o suprafață de 35,61 ha din total 617.67 ha intravilan; • Satul Somesul Rece este afectat de risc la inundații pe o suprafață de 114,5 ha, din totalul 447,93 ha intravilan; • Satul Somesul Cald este afectat de risc la inundații pe o suprafață de 3,27 ha, din 68,99 ha intravilan. La nivelul întregului UAT Gilau, se pot produce inundații cu risc mare pe o suprafață de 441,61 ha. D.2.3. RELAȚII ÎN TERITORIU Incadrarea în teritoriu Comuna Gilău, cu o suprafață administrativă totală de 11721,97 ha, este situată în partea centrală a județului Cluj, la aproximativ 18 km de Municipiul Cluj Napoca. Comuna se învecinează cu: • la N, comunele Gârbău și Baciu; • la E, comuna Florești; • la SE, comuna Săvădisla; • la S, comuna Măguri-Răcătău; • la SV, Mărișel; • V, comuna Rișca; • N-NV, comuna Căpușu Mare. În cadrul Zonei Metropolitane Cluj, comuna Gilău face parte din inelul 2 și este caracterizată ca o comună foarte dezvoltată (Sursa: Planul Integrat de dezvoltare – Pol de creștere, Cluj-Napoca 2009-2015). Zona metropolitană Cluj cuprindea, la data constituirii, (HCL 415/2008) municipiul Cluj-Napoca - pol de crestere și următoarele unități administrativ- teritoriale: Aiton, Apahida, Baciu, Bonțida, Borsa, Căian, Chinteni, Ciurila, Cojocna, Feleacu, Floresti, Gârbău, Gilău, Jucu, Petreștii de Jos, Tureni și Vultureni (cu localitățile aferente cuprinse în teritoriul lor administrativ). Aceste localități se încadrează într-o rază de 30 km împrejurul municipiului Cluj-Napoca, distanță optimă pentru dezvoltarea spațiului periurban. Dezvoltarea urbanistică nu vizează doar municipiul Cluj-Napoca, ci și zona sa de influență. În localitățile aparținătoare vetrele de sat sunt dezvoltate la principalele căi de comunicație rutieră - DN1/E 60. Tipologia morfologică a satelor este determinată de forma de relief și de traseul căilor de circulatie (DJ 107 P și 107N). După structura vetrei, localitățile comunei Gilău se încadrează în categoria satelor risipite, tipice pentru zona de munte, relieful accidentat determinând o dezvoltare urbanistică neuniformă, cu o trama stradală neregulată și gospodării izolate, înconjurate de terenurile de folosință. Gilău este o localitate tipică de munte, relieful fragmentat determinând o dezvoltare urbanistică neregulată, cu o trama stradală similară. Zona de locuit este organizată în loturi individuale, unele izolate, care cuprind clădirea de locuit și terenurile de folosință. Regimul de înălțime al cladirilor de locuit este dominant parter și 1 etaj, clădirile fiind în general retrase de la aliniament. Satul Gilău se dezvoltă de o parte și de alta a drumului DN1/E 60 care îi asigură legătura cu Căpușu Mare la vest și comuna Florești la est. Localitatea este străbatută și de drumul județean DJ 107 P care îi asigură legătura cu satele Someșu Rece și Someșu Cald. Celelalte două localități componente ale comunei Gilău, Someșu Rece și Someșu Cald au aceeași configurație urbanistică neregulată, mai accentuată în cazul satului Someșu Cald. Sunt dezvoltate de-a lungul drumurilor județene DJ 107 P (Someșu Cald) și DJ 107 N (Someșu Rece), dar și în trupuri separate Centrul polarizator îl constituie localitatea Gilău deoarece reprezintă așezarea cea mai mare care oferă și o gama diversificată de servicii. Localitatea Gilău are rol de coordonare administrativ-economică și socioculturală, din punct de vedere teritorial administrativ. Din punct de vedere funcțional nu există diferențieri prea mari în cadrul așezărilor, funcția predominantă fiind cea agricolă și creșterea animalelor. Teritoriul comunei Gilău este străbătut de o rețea de drumuri comunale și sătești, parte din ele modernizate (asfaltate), iar altele nemodernizate (pietruite). În vederea identificării și asigurării posibilităților de dezvoltare a localității, se impune o studiere atentă în scopul propunerii unui intravilan corespunzător și a unor variante care să suporte unele extinderi în etapele ulterioare. Relații în teritoriu Relațiile în teritoriu ale comunei Gilău se realizează cu: comunele învecinate: între comuna Gilău și comunele învecinate se conturează un sistem de relații de cooperare, colaborare și coordonare în vederea implementării strategiilor locale de dezvoltare, pentru conservarea patrimoniului rural și cultural, în scopul dezvoltării mediului economic, dezvoltării edilitare și a infrastructurii de transport, îmbunătățirii abilităților organizatorice ale comunităților locale, etc.; cu municipiul Cluj-Napoca: relațiile sunt constituite în principal din deplasările pentru muncă (navetismul), 28

Pagina 29

PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ 2024 aprovizionarea cu produse și bunuri de larg consum, sau, dimpotrivă, pentru comercializarea în special a produselor agroalimentare (aprovizionarea orașului care absoarbe surplusul de produse agricole și determină specializarea agriculturii), cât și din deplasările pentru învățământ preuniversitar și universitar, pentru serviciile specializate din domeniul sănătății, pentru serviciile financiar-bancare, etc. De asemenea, fluxurile sunt orientate și în sens invers, având în vedere în special potențialul turistic-recreativ de care dispune comuna și care constituie un debușeu pentru locuitorii municipiului. Comuna Gilău face parte din proiectul de Zonă Metropolitană a municipiului Cluj-Napoca, fiind inclusă astfel în strategiile de dezvoltare a funcțiunilor metropolitane. Relațiile sunt facilitate de transportul în comun organizat prin rețeaua de microbuze care circulă la intervale regulate între comuna analizată și Municipiul Cluj-Napoca; între cele trei sate aparținătoare: s-a stabilit un sistem complex de relații de complementaritate, care include relații demografice, economice, social-culturale și administrative. Relațiile economice Relațiile economice ale comunei Gilău se realizează prin interacțiunea cu comunele învecinate, cu zonele urbane apropiate – Municipiul Cluj Napoca, pe drumul DN1/E 60 (Cluj Napoca- Oradea) – dar și cu străinătatea. Astfel, cu comunele învecinate se manifestă relații de schimburi de produse, în special agricolzootehnice, în cadrul târgurilor săptămânale organizate în zonă. Având în vedere distanța redusă și infrastructura comercială de care dispun (depozite en-gros), – Municipiul Cluj Napoca devine sursă de aprovizionare cu bunuri și produse de larg consum pentru societățile comerciale care funcționează în comună. Precizăm totuși că relațiile cu zona urbană se realizează în dublu sens, deoarece orașul devine piața de desfacere a surplusului de produse agricole rezultat în gospodăriile din comuna Gilău. Menționăm de asemenea că zona rurală a comunei reprezintă și sursa de materie primă pentru unele ramuri industriale din oraș, în special în industria alimentară. Apropierea de – Municipiul Cluj Napoca, ca centru de polarizare a forței de muncă, exercită, de altfel, o influență favorabilă asupra întregii vieți economice a comunei. Alte relații se desfășoară cu străinătatea, prin perspectiva persoanelor din comuna Gilău, plecate la muncă în diferite țări din Europa. Repatrierea valutei de către cei care lucrează în străinătate contribuie, într-o anumită măsură, la ridicarea standardului de viață, chiar dacă cea mai mare parte a investițiilor sunt orientate în construcția de locuințe și cumpărarea de bunuri, prea puține fiind direcționate în domeniul antreprenoriatului. Relații demografice În perioada anterioară anului 1989, eliberarea unui mare volum de forță de muncă din ramurile agricole a determinat intense mișcări de populație din zonele rurale spre oraș, pe de o parte, dar și de migrări spre zonele deficitare ale țării, pe de altă parte. În prezent asistăm la schimbarea sensului de flux migrator prin revenire în zonele de origine și angrenarea populației în activități agricole cu eficiență scazută. Inexistența locurilor de muncă în domeniul industrial și lipsa capitalului pentru dezvoltarea unei agriculturi competitive, lipsa posibilităților de calificare cât și nivelul relativ modest al dotărilor comunelor au determinat o mare parte din tineret să se mute în orașe (Cluj Napoca, București) sau să emigreze în căutarea unui loc de muncă bine remunerat. D.2.4. ACTIVITĂȚI ECONOMICE Asezat la ieșirea Someșului Mic din munții Apuseni, datorită poziționării sale la intersecția a două importante căi de comunicație ale Transilvaniei, Gilăul a avut și are un important rol în dezvoltarea economică, politică, culturală și socială a județului Cluj și a Transilvaniei centrale încă din perioada Imperiului Roman. Perioada care însă va așeza definitiv Gilăul ca punct de control și dezvoltare pe harta Transilvaniei a fost perioada romană, aici fiind așezată, de către împăratul Traian o importanță unitate militară de cavalerie (a II-a siliană), adusă tocmai din îndepărtata Sirie. Castrul acestei unități miltare, adică cazarma, a fost așezată pe un pinten de deal, între Someșul mic și pârâul Căpuș, actualmente în grădina castelului Teleki din centrul comunei. Poziționarea acestui castru a fost foarte bine gândită deoarece aici exista o vizibilitate bună înspre Capușu Mare și înspre Cluj-Napoca. Suprafața acestui castru era de aproximativ 2.2 ha, el adăpostind 500 de soldați și 1000 de cai, câte doi de fiecare soldat. Rolul acestei unități de cavalerie romană era de supraveghere a accesului spre minereurile aurifere. Însă, ea trebuie să fi jucat un rol de control al uneia dintre cele mai importante bogății din acele vremuri ale Transilvaniei: Sarea. Pentru că, până nu demult, sarea a fost principalul conservant al cărnii provenite de la animale, iar Câmpia Panoniei (Ungaria de astăzi) nu deține astfel de zacaminte, alte rezerve de sare găsindu-se doar dincolo de Berlin. Acestea, odată sacrificate, erau puse în butoaie de lemn, conservate cu saramură și exportate în întreaga Europă. Gilăul, aflându-se la intersecția celor două artere importante, dinspre E și S, controla acest comerț dinspre exploatările de sare de la Ocna Mureș, Turda, Cojocna, Jucu și Sic. Practic această sare a fost aurul Transilvaniei, pentru exploatarea ei necesitând un efort minim, obținându-se însă un profit imens la export. Economia comunei Gilău este în mod fundamental legată de barajul, lacul de acumulare, hidrocentrala de la Tarnița, hidrocentralele Someșu Cald, Gilău I și Gilău II, uzina de apă Gilău și de firmele cu capital privat: 29

Pagina 30

PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ 2024 • S.C. VOLVO ROMANIA S.R.L. • S.C. EVW HOLDING S.R.L. • S.C. ROUTIER EUROPEAN TRANSPORT S.R.L. • S.C. EMISFERA S.R.L. • S.C. LE FOLIE S.R.L. • S.C. AUTO VIENA S.R.L. • S.C. HIGH TECH TECNOSKY S.R.L., • S.C. ALE AVIS S.R.L. • și alte mici unități de producție (tâmplărie, brutării etc.). În Gilău își mai desfășoară activitatea alte 430 de firme cu capital privat în domenii diverse așa cum e arătat în fișa localității. Pe teritoriul comunei există 3723 unități agricole (gospodării individuale). Târgul local are loc de două ori pe lună in zilele de vineri. Produsele de la gospodăriile individuale sunt valorificate și în cadrul pensiunilor impulsionând astfel dezvoltarea agroturismului. Turiștii care vin în zonă au de ales între o mulțime de moteluri și vile turistice: Motelul Gilău, Vila Gong, Vila Cionca, Pensiunea Hanul lui Blaj, Pensiunea Maria, Campingul Eldorado, Hanul Millenium, Pensiunea Tudorana, Pensiunea Roata, Pensiunea Minodora, Pensiunea Alina, Pensiunea Brădeț, Motel Cluj West etc. Există de asemenea peste 400 de case de vacanță, spre care se îndreaptă în weekenduri turiștii/proprietari. Cadrul natural (munții, pădurile, lacurile, păstrăvăriile) și cadrul istoric (castrul roman, Castelul, Crucea lui Gelu, bisericile vechi) fac din comuna Gilău un punct de atracție turistică de excepție, dar insuficient exploatat. D.2.4.1. Agricultura și creșterea animalelor Pe plan național, agricultura reprezintă una dintre ramurile importante ale economiei românești. Contribuția agriculturii, silviculturii, pisciculturii în formarea Produsului Intern Brut se situează în jurul valorii de 6% din PIB, iar în statele membre ale UE se situează la aproximativ 1,7%. Agricultura, împreună cu sectoarele în amonte și în aval, contribuie la dezvoltarea economică generală. Documentele programatice reflectă așteptări ridicate privind agricultura: a produce alimente sigure în cantități suficiente și într-un mod sustenabil; a contribui la oferta de energie; a asigura protecția resurselor naturale și întreținerea peisajului; a contribui la creșterea economiei și a ocupării forței de muncă, prin diversificarea activităților economice, a asigura oportunități de recreere, de agrement și activități culturale pentru vizitatori; a crește calitatea vieții și a asigura accesul la servicii moderne pentru persoanele din mediul rural. Condițiile naturale și climatice variate ale județului oferă posibilitatea dezvoltării unei agriculturi complexe, care constituie o ramură importantă în economia județului, participând semnificativ la realizarea produsului intern brut. Un rol important în cadrul acestui sector economic îl deține zootehnia, dar o pondere însemnată o are și producția vegetală. Atât sectorul vegetal, cât și cel zootehnic traversează o perioadă de tranziție caracterizată prin reducerea producției de la an la an, situație ce reclamă adoptarea unor măsuri care să stimuleze procesul relansării agriculturii județului. Județul Cluj are o serie de avantaje competitive în domeniul agricol, ce pot fi valorificate pe viitor : • deține 132 037 hectare de pășuni, respectiv 92 102 hectare de fânețe, favorabile dezvoltării unui puternic sector zootehnic (anul 2014 - INSSE); • în județ existau, în anul 2018, 417 924 ovine și 66 684 bovine, județul ocupând locul 3, la nivel național din perspectiva numărului de capete, cu premise favorabile pentru dezvoltarea industriei agroalimentare; • condiții naturale prielnice și tradiție în cultivarea secarei, legumelor și a sfeclei de zahăr, Clujul plasându-se în topul primelor 10 județene din țară la suprafața cultivată și/sau producția acestor culturi. 30

Pagina 31

PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ 2024 • Situația statistică a terenurilor din comuna Gilău (în ha.): Nr. crt. Specificare 2008 2010 2012 2019 2024 4035 SUPRAFAȚĂ AGRICOLĂ 4047 ha 4034 ha 3897 ha 4039 ha ha 1 terenuri arabile 1391 ha 1387 ha 1386 ha 1263 ha 1390 ha 2 pajiști naturale (pășuni și fânațe) 2645 ha 2648 ha 2648 ha 2634 ha 2638 ha 3 vii 0 0 0 0 0 4 livezi și pepiniere pomicole 11 ha 0 0 11 ha 11 ha SUPRAFAȚĂ NEAGRICOLĂ 7647 ha 7647 ha 7647 ha 7824 ha 8766,75 ha 1 păduri 6327 ha 6327 ha 6327 ha 6321 ha 6282 ha 2 ape și bălți 382 ha 382 ha 382 ha 382 ha 29 ha 3 căi de comunicație și căi ferate 177 ha 177 ha 177 ha 343 ha 68 ha 4 curți și construcții 276 ha 276 ha 277 ha 296 ha 1884 ha 5 terenuri neproductive 485 ha 485 ha 485 ha 481 ha 504 ha Nu sunt modificări majore în structura culturilor, comparativ 2019 cu 2012 și în producțiile realizate în acei ani. Suprafața însămânțată cu cereale pentru boabe este aproape identică, rămânând aceeași latură a agriculturii cu interese de aprovizionare a piețelor din orașe. Structura culturilor și producții realizate: Situația parcului de mașini agricole al comunei rămâne în continuarea deficitară. Slaba performanță a agriculturii se explică prin absența unor sectoare de piață cheie: piața funciară, serviciile de consultanță și pregătire, de creditare și marketing. Intervențiile strategice care vor viza lipsa acestor piețe vor fi esențiale pentru modernizarea și restructurarea exploatațiilor de dimensiuni intermediare și pentru atingerea obiectivelor referitoare la convergența veniturilor și competitivitatea agriculturii. Este nevoie de o piață funciară mai activă, pentru a face posibilă restructurarea exploatațiilor. O mare parte din suprafețe se află în proprietatea agricultorilor vârstnici care practică o agricultură de subzistență. O pondere de 31% din totalul sau este lucrată de persoane care au depășit vârsta pensionării, față de numai 10%, exploatată de agricultorii tineri. Un procent de 45% din sau este lucrat în cadrul exploatațiilor de subzistență cu mai puțin de 2 UDE, iar 16%, în exploatațiile de semi-subzistență (având între 2 și 8 UDE). Pentru a crește competitivitatea agricolă, este necesar ca agricultorii mai tineri să administreze o suprafață mai mare de teren. Pentru a facilita un astfel de transfer de resurse funciare, piața funciară trebuie să fie activată prin luarea unor măsuri atât în ce privește oferta, cât și cererea precum și prin reducerea costurilor tranzacționale. Numărul de tractoare și utilaje agricole din România a scăzut la începutul perioadei de tranziție, începând apoi să crească, însă treptat. Parcul de tractoare și combine pentru producția de cereale a fost cel mai afectat. În prezent, numărul tractoarelor reprezintă numai 40% din nivelul anului 1989, în timp ce cel al combinelor se situează la 77%. Pe de altă parte, numărul de tractoare a înregistrat o creștere ușoară iar încărcătura de teren arabil/tractor s-a îmbunătățit, scăzând de la 62 ha, în 1989, la 54 ha, în 2005. Cu toate acestea, în momentul de față, parcul actual de mașini agricole este în mare măsură depășit, acest lucru ducând la pierderi mari de recoltă nerezolvând însă problema campaniilor de recoltare lungi. În ceea ce privește parcul de tractoare și mașini agricole, la nivelul comunei Gilău acesta este în general uzat fizic și insuficient numeric pentru practicarea unei agriculturi performante. La începutul anului 2020 existau în dotare: - Tractoare - 35 - Pluguri pentru tractoare - 45 - Combine pentru recoltat cereale păioase - 6 - Cultivatoare - 2 - Grape cu tracțiune mecanică - 21 - Remorci - 31 - Mașini de recoltat sfeclă - 3 - Prășitoare - 2 - Semănători păioase - 12 Ca o tendință generală se remarcă înlocuirea în proporție tot mai mare a tehnologiilor de cultivare învechite, manuale cu tehnologii noi, și mecanizarea lucrarilor agricole aproape în totalitate. Condițiile naturale din comuna Gilău sunt favorabile agriculturii, în special pentru culturi de: cereale, păioase, porumb, cartofi, plante furajere și de legume. În comuna Gilău nu există însă un centru de colectare, prelucrare și comercializare a produselor agricole, nu există hală agroalimentară, dar se organizează târguri de animale o dată pe lună. Administrația locală are în vedere rezolvarea acestor aspecte care ar conduce la o creștere economică a comunei. Locuitorii comunei Gilău dețin (capete): • Bovine – 468 • Porcine – 289 • Ovine – 3500 • Caprine – 185 • Păsări – 2.850.800 • Cabaline – 62. Efectivele de animale au scăzut drastic pe parcursul perioadei de tranziție. Desființarea sau privatizarea cooperativelor agricole de producție și a fermelor de stat au avut drept rezultat apariția unor modificări structurale semnificative. Neputând utiliza spațiile și dotările tehnice din fostele unități de producție intensivă, micii agricultori s-au bazat pe creșterea animalelor, în principal pentru consum propriu. 31

Pagina 32

PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ 2024 D.2.4.2. Activități industriale Industria județului Cluj se caracterizează printr-un puternic potențial de prelucrare, atât a resurselor locale, cât și a celor atrase. În cadrul industriei de prelucrare sunt reprezentate majoritatea ramurilor existente la nivel național. Edificator în acest sens este faptul că peste 24% din populația ocupată își desfășoară activitatea în diferite subramuri industriale. Totodată, o ramură importantă a economiei județului Cluj care produce o valoare adăugată consistentă o reprezintă sectorul IT și cel relaționat serviciului clienți - servicii de vânzare, marketing, servicii de IT helpdesk, technical support, care înregistrează anual o creștere cu peste 30% a numărului de angajați. Producția industrială realizată în județ este destinată acoperirii cererii interne, dar și livrării către partenerii străini. Dintre ramurile industriei prelucrătoare, cele cu ponderea cea mai mare în cadrul producției industriale sunt industria metalelor nemetalifere (17,9%), industria alimentară și de băuturi (17,5%), industria metalurgică (12,9%), industria chimică și a fibrelor sintetice sau artificiale (8,1%), industria celulozei, hârtiei și cartonului (8,0%). Creșterea economică s-a datorat aproape exclusiv consumului populației, în condițiile în care investițiile au scăzut, iar exporturile au fost net inferioare importurilor. În termeni statistici, din punctul de vedere al utilizării PIB, creșterea s-a datorat cheltuielii pentru consum final al gospodăriilor populației, al cărei volum s-a majorat cu 5,2%, contribuind cu 3,3% la creșterea PIB. O contribuție negativă la creșterea PIB au avut-o formarea brută de capital fix, cu o contribuție de -0,7%, consecință a reducerii cu 3,2% a volumului său și exportul net (-1,8%), consecință a creșterii cu 4,7% a volumului exporturilor de bunuri și servicii, corelată cu o majorare mai mare a volumului importurilor de bunuri și servicii, cu 8,6%. În ceea ce privește sectoarele economice, doar activitatea din construcții a scăzut, dar în rest contribuțiile au fost pozitive. Principalele motoare ale creșterii au fost industria, comerțul, agricultura, industria IT și serviciile. Construcțiile au avut o contribuție negativă la creșterea PIB (- 0,3%), ca urmare a reducerii volumului lor de activitate cu 5,6%, precizează INS. „La creșterea PIB, în anul 2018 față de anul 2017, au contribuit aproape toate ramurile economiei, contribuții pozitive mai importante având următoarele ramuri: industria (+1,0%), cu o pondere de 23,7% la formarea PIB și al cărei volum de activitate s-a majorat cu 4,1%; comerțul cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor; transport și depozitare; hoteluri și restaurante (+0,7%), cu o pondere de 18,3% la formarea PIB și al căror volum de activitate s-a majorat cu 3,9%; agricultura, silvicultura și pescuitul (+0,4%), cu o pondere mai redusă la formarea PIB (4,4%), dar care au înregistrat o creștere semnificativă a volumului de activitate (9,9%)”, se spune în comunicat. De asemenea, la creșterea PIB au mai contribuit sectoarele: informații și comunicații (+0,4%), cu o pondere de 5,2% la formarea PIB și al căror volum de activitate s-a majorat cu 7,0%; activități profesionale, științifice și tehnice; activități de servicii administrative și activități de servicii suport (+0,4%), cu o pondere de 7,3% la formarea PIB, al căror volum de activitate s-a majorat cu 5,7%; impozite nete pe produs (+1,0%), cu o pondere de 9,5% la formarea PIB, al căror volum de activitate s-a majorat cu 10,1%. Încă în anii 1905-1906, s-a materializat parțial, potențialul apelor Someșului Rece prin construirea Uzinei electrice "Someșu Rece" care și azi, după aproape 100 de ani, este în stare, la nevoie, să ofere energie. Dar, în a doua jumătate a veacului trecut, mințile iscoditoare ale specialiștilor au studiat și au pus în valoare puterea apelor celor două râuri, Someșu Cald și Someșu Rece, cu sumedenia lor de afluenți. Din anul 1969 și până azi, s-a realizat un lanț de hidrocentrale, în opt trepte, cu cinci baraje, opt centrale hidroenergetice și peste 30 de kilomteri de aducțiuni principale și secundare, pe o diferență de nivel de 650 m, oferind sistemului hidroenergetic național o producție medie anuală de 534 de milioane de megawați/oră. Prima amenajare a fost ridicată în amonte de Gilău (A.H.E. Mărișelu-Lăpuștești), iar altele în aval de Florești și CIuj-Napoca, patru fiind așezate pe pământ gilăuan devenind obiective economice și turistice, cu implicații asupra forței de muncă și veniturilor la bugetul local.Fiecare dintre acestea are trăsături distincte ca aspect, amplasate într-un cadru natural plin de grandoare și frumusețe, devenind obiective turistice de interes național și chiar european. 1. Amenajarea Hidroenergetică Tarnița este alcătuită din baraj, lacul de acumulare și centrala electrică. Este cea de-a doua treaptă a salbei de cascade (prima fiind cea de la Fântânele-Mărișelu). Cu aproape patru decenii în urmă, atunci când s-a bătut primul țăruș care indica mijlocul viitorului baraj Tarnița, era destul de greu de imaginat cum va arăta uriașul piept de beton cu misiunea de a stăvili apele vijelioase ale Someșului Cald. Barajul este realizat din beton, în dublă curbură, cu o deschidere la coronament de 232 m și cu o înălțime de 97 m. Prin ridicarea barajului s-au urmărit mai multe obiective: regularizarea debitului afluenților Someșului Cald, atenuarea undei de viitură, asigurarea centralei hidroenergetice cu apă, dar și a obiectivelor din aval. Specialiștii din domeniu îl consideră cel mai suplu baraj de acest tip din România. Apa reținută formează o "mare între munți" cu un volum de circa 70,5 milioane de metri cubi și este trimisă centralei hidroenergetice Tarnița, așezată subteran, în piciorul barajului. Centrala are o putere instalată de 45 MW. În 1974 a fost pusă în funcțiune, fiind echipată cu două turbine de tip FRANCIS, cu o putere de 22,5 MW. Hidroenergeticienii au considerat-o prima "școala" în domeniu declarându-se mulțumiți de rezultatele ei. 2. Centrala Hidroelectrică Someșu Cald figurează ca al doilea mare obiectiv hidroenergetic de pe raza comunei. Pentru realizarea acesteia a fost strămutat aproape întregul sat Someșu Cald. Pașnicii săteni au fost smulși din albia tradițională a existenței lor. Cei mai mulți nu s-au îndepărtat prea mult de locurile natale, amenajându-și noi case la Gilău, iar alții au plecat la Cluj-Napoca, Oradea sau Arad. Pentru localnici a fost un adevărat seism sufletesc. Înainte de a părăsi locul fostei vetre, care urma să fie inundată, vedeau, cu strângere 32

Pagina 33

PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ 2024 de inimă, doar moloz și ograda răvășită. Bătrânul Samus, care în perioada topirii zăpezii era în stare să crească cu 2-3 m peste cotele normale, a fost ostoit cu ajutorul barajului, undele de viitură fiind stăvilite și reținute. Barajul de aici, cu o înălțime de 33,5 m, a fost conceput și realizat ca un baraj de greutate, din beton. Lungimea acestuia la coronament atinge 130 m. Reține apa care poate atinge un volum de 7,5 milioane de metri cubi și are rolul de a fi o sursă de rezervă ca apă potabilă și industrială pentru Stația de tratare și pompare din Gilău către ClujNapoca și ceilalți consumatori. Centrala hidroelectrică este amplasată la piciorul barajului și este echipată cu o turbină verticală tip KAPLAN de 12 MW. Ea oferă energie în sistemul național din anul 1983. 3. Centrala Hidroelectrică Gilău I este ridicată în aval de Lacul de acumulare Gilău pentru a folosi o parte din apa acestuia, care, în principal, este sursa de apă potabilă și industrială a municipiului Cluj-Napoca și a celorlalte localități racordate la magistrală. Două păstrăvării situate în aval sunt alimentate tot cu apă din acest lac de acumulare. Barajul și lacul aparțin Direcției Apelor Someș-Tisa. Centrala a fost realizată în apropierea barajului și este echipată cu o turbină verticală tip KAPLAN de 5,4 MW și 2 microturbine de 0,615 MW. 4. Centrala Hidroenergetică Gilău II este realizată pe derivație, fără acumulare, apa fiind adusă printr-o conductă lungă de 1806 m. Centrala a fost amplasată pe malul drept al Someșului Mic, fiind echipată cu o turbină verticală de tip KAPLAN de 5,4 MW și două microturbine tip EOS de 0,75 MW. Aceasta centrala a fost dată în funcțiune în anul 1986. Toate cele 4 construcții hidroenergetice, pe lângă rosturile lor economice, de a contribui la producerea de energie și a o include în sistemul energetic național, mai au și alt rol și anume cel de regularizare a debitelor Someșului Cald, Someșului Rece și afluenților lor, atenuând astfel undele de viitură. D.2.4.3. Silvicultură Fondul forestier situat in unitatea administrativ teritoriala Gilău, cuprins in Ocolul Silvic Gilău și Ocolul Silvic Someșul Rece este administrat de Direcția Silvică Cluj și de Ocoalele Silvice de Regim (Ocolul Silvic Platinul, Ocolul Silvic Șoimul Arieș). Se situează în bazinele râurilor Someșu Rece, Someșu Cald, Someșu Mic, Crișul Repede și Arieș, în subregiunile geomorfologice Munții Apuseni si Podișul Someșan. Suprafața de terenuri forestiere de pe cuprinsul comunei Gilău reprezintă 57,63% din suprafața totală a acestei unității teritoriale. Aproape 60 % din suprafețele forestiere se afla in zona de munte, iar restul in cea colinara si de câmpie. Suprafața totală a terenurilor cu categorie de folosință Păduri este de 6 756,91 ha. Acest fond forestier este situat atât în extravilanul comunei (6 739,87 ha), cât și în intravilan (17,04 ha). Ocolul Silvic Gilău deține un fond forestier de stat de 6 569 ha si fond forestier particular de 4611 ha. Peste 90% din păduri se încadrează în grupa l funcțională, a „pădurilor cu funcții speciale de protecție”. Categoriile funcționale în care aceste păduri se încadrează sunt după cum urmează: păduri cu funcții de protecție a apelor, păduri cu funcții de protecție a terenurilor și solurilor, păduri cu funcții sociale, păduri cu funcții speciale pentru protecția biodiversității etc. Localitatea Gilău este gazdă a diferitelor sedii și puncte de lucru ce țin de păduri și prelucrarea lemnului: sediile O.S. Gilău și O.S. Someșul Rece, pepiniera silvică centrală, platforme de prelucrare și depozitare de cherestea. Activitatea de silvicultură implică lucrări de împădurire, regenerare a pădurilor, valorificarea lemnului, cât și a fructelor de pădure, a plantelor medicinale, a animalelor sălbatice, a faunei și florei. În prezent , o mare parte a populației folosește lemnul drept resursă pentru sistemele de încălzire. Există, însă, și variante superioare de valorificare a acestei resurse regenerabile (precum utilizarea lemnului în industria construcțiilor și a producției de mobilier). Localitatea Gilău, precum și localitățile Someșu Cald și Someșu Rece au fost și sunt teritorii importante pentru prelucrarea primară a lemnului, însă se dorește și se tinde înspre o prelucrare de produse finite în cadrul comunei. În legătură cu fondul forestier cuprins in intravilanul localitatilor din UAT Gilau, detaliem prin imaginile următoare situațiile de suprapunere a intravilanului propus al localităților peste fondul forestier existent. Motivul pentru care aceasta suprapunere există, este faptul ca toate ca aceste suprafețe au fost introduse în intravilanul localităților anterior aprobării legii 46/2008 – Codul Silvic, care prin art. 7, alin. (4) interzice introducerea de suprafețe situate in fondul forestier in intravilanul localităților. Totuși, limitele intravilanului propus prin Reactualizare PUG Gilău, nu introduc terenuri noi din fondul forestier, ci le preiau pe cele introduse deja in intravilan de către Planul Urbanistic General (PUG) al comunei Gilău din 1998 și de Planul Urbanistic de Zonă Protejată (PUZP) aprobat in 1999, respectiv 2001. Modificarea pe care actuala documentatie o exercitata asupra zonelor de fond forestier aflate in limitele intravilanului propus consta in schimbarea reglementarilor urbanistice propuse acestor zone. Conform documentelor anetrioare acestea erau cuprinse in zone de locuinte si functiuni complementare, iar in actuala documentatie acestea vor avea un UTR de 02_FF (Fond Forestier), cu 2 subzone aferente – Subzona de Fond Forestier-Padure si subzona de Fond ForestierFunctiuni Complementare. 33

Pagina 34

PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ 2024 Localitatea Gilău. Suprapunerile intravilanului propus peste fondul forestier existent, precum si motivul suprapunerii. 34

Pagina 35

PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ 2024 Localitatea Someșul Rece. Suprapunerile intravilanului propus peste fondul forestier existent, precum si motivul suprapunerii. 35

Pagina 36

PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ 2024 Localitatea Someșul Cald. Suprapunerile intravilanului propus peste fondul forestier existent, precum si motivul suprapunerii. 36

Pagina 37

PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ 2024 D.2.4.4. Activități turistice Turismul rural este un instrument important pentru rezolvarea problemelor sociale, deoarece dă speranță populației rurale și motivare pentru cooperare, șansa de a trăi o viață plină și fericită în satul natal. Investițiile în patrimoniul local au un impact pozitiv asupra conservării și promovării specificului local și a dezvoltării turismului rural. Astfel, în perioada proiectele care vizau promovarea patrimoniului local, a moștenirii rurale și a produselor tradiționale și dezvoltarea ocupațiilor meșteșugărești, de artizanat și a altor activități tradiționale non-agricole cu specific local au fost finanțate prin măsurile 313 - „Încurajarea activităților turistice”, 312 - „Sprijin pentru crearea și dezvoltarea de microîntreprinderi” și 322 - „Renovarea, dezvoltarea satelor și îmbunătățirea moștenirii rurale”. Dezvoltarea infrastructurii rurale, a serviciilor de bază și protejarea patrimoniului cultural local vor fi realizate prin măsura de investiții în servicii de bază și reînnoirea satelor, respectiv prin submăsurile 7.2 și 7.6. Conservarea tradițiilor, culturii, a specialităților culinare și a băuturilor, precum și diversitatea resurselor turistice rurale oferă potențial pentru dezvoltarea acestui sector. Agroturismul, sursă de venit în mediul rural Secolul XX a revoluționat industria turismului și poate fi numit fără ezitare secolul călătoriilor, cu precădere datorită dezvoltării economice la nivel global. Odată cu progresul rapid și urbanizarea, mulți turiști și-au dorit vacanțe care să îi apropie de mediul rural și tradițiile acestuia. Astfel, a luat naștere agroturismul, ramură a agriculturii care îmbină producția agrozootehnică cu spațiile de cazare și le oferă călătorilor ocazia de a vedea „pe viu” cum este viața la țară. Teritoriul țării noastre este bogat în valori istorice, culturale și naturale. Agroturismul, ca parte integrată a planului de dezvoltare rurală, oferă posibilitatea suplimentării veniturilor producătorilor, dar și a creșterii economice a întregii zone, deoarece favorizează comercializarea produselor locale și, în același timp, păstrarea și promovarea datinilor. Valorificarea frumuseților acestui colț de plai românesc se află doar în prima ei fază. Prin eforturile conjugate ale oamenilor locului și ale aleșilor lor, dar și cu ajutorul forurilor județene și centrale, se pot crea condiții ca tot mai mulți oameni să se bucure de o viață plăcută și fericită. Comuna Gilău deține în acest domeniu un bun potențial natural, însă insuficient valorificat: Așezat într-un cadru natural cu locuri mirifice, Gilăul s-a dezvoltat în ultimii ani și datorită turismului. Chiar dacă pe văile Someșului Cald și Someșului Rece au apărut puzderie de case de vacanță și câteva pensiuni, turismul rămâne un sector cu potențial remarcabil și încă prea puțin exploatat. Gilăul deține însă atuuri ce îl recomandă ca viitoare destinație turistică de excepție, cu atât mai mult cu cât deține și două arii naturale protejate: - Rezervația Naturală Cariera Corabia - Zona Turistică Someșu Cald – Someșu Rece. În 05.05.2004 la inițiativa unui grup de persoane din Gilău, Someșu Rece și Someșu Cald, se înființează Asociația Rurală ”Turism Someș-Cluj”. Fondatorii sunt localnici inimoși și plini de entuziasm, animați de dorința de a anima zona turistică a Gilăului. Între obiectivele asociației se disting: - promovarea turismului rural - reabilitarea reperelor de interes turistic, religios, etnografic sau de patrimoniu - realizarea unor acțiuni și programe pentru protejarea mediului - conservarea și cunoașterea tradițiilor locale - stimularea micii industrii artizanale - editarea de carte - broșuri - pliante în scop turistic Asociația ce și-a propus susținerea turismului pe raza Gilăului a aniversat 10 ani de experiență în 2014, prilej de bilanț pentru obiectivele bifate în primii ani de existență. Comună de munte în mare parte, Gilăul se înfățișează propice turismului montan, cu zone accesibile, pitorești și ideale pentru agrement. Pe raza comunei funcționează mai multe pensiuni și hoteluri, capacitatea actuală de cazare în camere duble și single fiind de peste 400 turiști în fiecare zi. La acestea se mai adaugă alte 140 de locuri din Campingul Eldorado, pentru cei care optează pentru cazarea în cort. În domeniul turismului se disting unii întreprinzători ce au construit sau modernizat adevărate baze pentru primirea turiștilor: Motel Gilău Vila Gong Vila Cionca Camping Eldorado Complex Milenium Pensiunea Roata Pensiunea Alia Pensiunea Păstrăvul Restaurant Rovin Pensiunea Maria Pensiunea Minodora Pe arterele secundare ale comunei, văile Someșului Cald și Someșului Rece sunt propice turismului montan pentru agrement și relaxare. Superbă este și Valea Agârbiciului cu panorama feerică de la vărsarea în Someșul Cald. Există însă și locații cu săli de conferință, adaptate turismului de afaceri, team-buildingului și altor activități instructive și recreaționale. Iar situarea pe DN1 face din Gilău o localitatea cu turism de tranzit, motelurile și pensiunile de pe drumul național fiind locuri de popus pentru șoferii de camioane sau cei pe care îi prinde oboseala la volan și sunt în trecere pe aici. Obiective de interes turistic sunt și acum în curs de construcție la Gilău, unele chiar pe fonduri europene. O astfel de locație este situată chiar pe drumul național E60, vizavi de târgul de automobile la mâna a doua. Chiar dacă se află pe teritoriul comunei învecinate în mare parte, acest târg s-a consacrat cu numele piața auto de la Gilău, fiind la distanță mai mare de casele din satul Florești decât cele din Gilău. Obiectivul este însă de mare interes pentru ambele comune atât prin faptul că este la șoseaua principală cât și prin faptul că generează o zonă de vad comercial, propice dezvoltării servicilor turistice: unități de cazare, restaurante, fast food, servicii de agrement, etc. O altă locație, tot pe fonduri europene, ce are ca obiectiv practicarea agroturismului se construiește în apropierea cimitirului. Turismul istoric și cel religios începe să fie tot mai mult în atenția edililor și a localnicilor, iar reperele autentice sunt conservate și își așteaptă admiratorii. Primii pași sunt făcuți prin înființarea muzeului din cadrul casei de cultură, cu exponate artizanale originale ce pot stârni nu doar curiozitatea ci și admirația vizitatorilor. Iar în Someșu Rece, vechea biserică de lemn, conservată cu efort, pricepere și credință, este departe de simbolul emblemtic 37

Pagina 38

PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ 2024 al acestor meleaguri, un reper autentic, o mostră de creștinism ce vine din vechime și un etalon al meșteșugului în prelucrarea și îmbinarea lemnului. Reper istoric de importanță majoră, castelul medieval din Gilău a parcurs în ultimii ani o perioadă a retrocedării, fiind revendicat în vâltoarea retrocedărilor de un pretins urmaș al familiei Banffy. Din punct de vedere turistic, castelul medieval nu se ridică în niciun fel la valoarea sa istorică, în anul 2014 fiind în stare de degradare și delăsare vizibilă. Cel care a revendicat clădirea a vândut-o deja unei companii din TârguMureș, SC AREX FM, care a executat lucrări de reparații la acoperiș, pentru a acoperi spărturile prin care pătrundea ploaia. Noul proprietar intenționează ca pe domeniul castelului să funcționeze un centru cultural de sine stătător. În acest sens sunt demarate deja lucrările de proiectare iar la castrul roman au fost efectuate recent noi săpături arheologice. Centru cultural va fi dotat cu săli de conferințe, camere de cazare și restaurant, iar administrația va fi lăsată în seama fundației ”TRADITIO TRANSILVANICA”. Costurile proiectului de reabilitare a castelului sunt estimate la 5 milioane euro. În imediata apropiere a castelului, rămășițele castrului roman rămân un obiectiv turistic ascuns și prea puțin sau chiar deloc exploatat. Sub ploi sau zăpezi, lovite de gerul iernilor aspre sau de arșița zilelor fierbinți, ruinele castrului sunt martorii celei mai vechi construcții durabile zidite vreodată pe aceste meleaguri. Cândva aceste ziduri au apărat oameni. Apoi, vitregiile secolelor leau măcinat și pământul le-a acoperit odată cu vestigiile ce au ieșit din nou la lumină abia după două milenii. Iar astăzi, în vitrina Muzeului de Istorie a Transillvaniei din Cluj-Napoca, obiectele descoperite în castru ”vorbesc” despre Gilău și ne înfățișează dimensiunea sa milenară. Potențialul turistic al Gilăului a fost remarcat mai întăi de sutele de familii clujene ce și-au construit cabane pe malurile celor două Someșuri. Pe lângă aceștia, în zilele libere de vacanță sau la sfârșit de săptămână, mulți alți turiști au apreciat peisajele și confortul oferit de natură în împrejurimile Gilăului. Atracția turistică primordială la Gilău o dă peisajul. În amonte de vetrele satelor văile sunt adânci și depășesc pe alocuri 400 de metri. Există însă și zone mai puțin ospitaliere dar spectaculoase prin văile care se îngustează și coboară năvalnic prăvălindu-se din treaptă în treaptă. Brăzdând cu forță stâncile din cale, apele vijelioase ale Someșului Cald au creat în timp o vale spectaculoasă, cu sectoare de chei și defilee tăiate adânc în șisturile cristaline. Iar Someșul Rece coboară gălăgios de la 1609 metri altitudine, adună apele văilor Irișoara, Dumitreasa, Răcătăul și Rișca Mare iar apoi se îmbrățișează cu fratele său geamăn sub Dealul Cetății. Peisajul confluenței Someșurilor se înfățișează lacustru, la poalele înălțimii pe care veghea cândva ”Cetatea lui Dariu”. În aval, drumul scurt până la baraj șerpuiește domol pe marginea luciului de apă presărat cu puzderia de rațe și alte păsări ce plutesc pe lângă stufărișuri ori în largul acumulării de la Gilău. Situate la mică distanță de centrul de comună, lacurile înconjurate de verdeață și văile mirifice îndeamnă la odihnă și pescuit. Trecând pe lângă păstrăvărie, cu gândul la peștii ce înoată în voie și despică apa cu viteză amețitoare, traseul ajunge în Someșu Rece, unde se bifurcă în apropiere de confluența Someșurilor. Spre dreapta, pe drumul ce duce către Mărișel, pe valea Someșului Cald se înșiră în amonte lacurile artificiale ce au ajuns să transforme definitiv destinul Gilăului. Peisaje de basm, case de vacanță, căderi de apă spectaculoase sunt doar câteva din atracțiile pe care zona le așterne în cale. De cealaltă parte, a versanților, frumusețile naturii se înșiruie pe valea Someșului Rece, de unde se ajunge pe Muntele Rece, la mănăstire. La marginea Gilăului, cu fălnicia munților în față, lângă crucile de piatră ridicate în memoria celor care s-au jertfit pentru hotarul țării, un simbol etern se înalță deasupra ținutului, pentru speranță și credință. Cadrul natural al Gilăului și a satelor componente emană farmec și culoare, prin varietatea formelor de relief așezate pe diferite trepte altimetrice (șes, deal și munte), întretăiate de Someșu Mic cu cei doi afluenți, Someșu Cald și Someșu Rece, cu intervenția oamenilor care i-au adăugat grandoarea barajelor, a oglinzilor uriașe de apă și a drumurilor șerpuitoare. Ceea ce-i conferă și mai multă atractivitate este potențialul turistic datorat reliefului, complexul lacustru, suprafețelor împădurite și îmbibate cu parfum de conifere, aerului curat și apei potabile oferite din belșug și gratuit. Valorificarea frumuseților acestui colț de plai românesc se află doar în prima ei fază. Prin eforturile conjugate ale oamenilor locului și ale aleșilor lor, dar și cu ajutorul forurilor județene și centrale, se pot crea condițiile ca tot mai mulți oameni să se bucure de o viață plăcută și fericită. În vecinătatea ariei protejate (cariera Corabia) se află mai multe obiective de interes turistic pe lângă lăcașuri de cult, si anume: • Zona turistică Someșu Cald-Someșu Rece; • Motel „Gilău”; • Vila „Gong”; • Vila „Cionca”; • Camping „El Dorado”; • Complexul „Milenium”; • Pensiunea „Roata”; • Pensiunea „Alia”; • Pensiunea „Păstravul”; • Restaurant Rovin”; • Pensiunea „Maria”; • Baza sportivă „Motel Gilău”; • Pensiunea „Minodora”. În ultimii ani, s-au ridicat case de vacanță pe teritoriul comunei, tot mai mulți clujeni preferând să-și petreacă ceasurile de liniște mângâiați de briza muntelui, de adânca intimitate pe care le-o inoculează peisajele comunei Gilău, atât de aproape de tumultul municipiului Cluj-Napoca. 38

Pagina 39

PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ 2024 D.2.4.5. Servicii și comerț Mărimea și calitatea activității comerciale precum și modul de utilizare a resurselor economice de către agenții comerciali se concretizează într-un ansamblu de rezultate economico-financiare care definesc eficiența activității comerciale. Prin eficiența activității economice, în speță a comerțului, se înțelege raportul dintre efortul economic depus și rezultatele obținute de un agent economic și de comerț în ansamblul său, ori raportul dintre rezultate și efort. Datele INS cu privire la numărul de micro-întreprinderi fac referire doar la numărul unităților cu 1-9 angajați care desfășoară activități economice și care au fost identificate pe baza bilanțului contabil, document care nu este cerut și în cazul PFA și AF. Prin urmare aceste date nu includ numărul de PFA și AF. Totuși, venitul care poate fi obținut din aceste surse acoperă doar necesarul pentru subzistență, existând nevoia acută de dezvoltare a acestor activități, care pot contribui la dezvoltarea economiei rurale în ansamblul ei. Sectorul micii industrii artizanale, dezvoltat în perioada comunistă sub forma cooperației, a înregistrat o scădere majoră după anul 1989. Extinderea activității acestor firme și înființarea altora noi, deoarece comuna se află în apropierea municipiului, ar oferi locuri de muncă localnicilor și posibilitatea de a accesa noi orizonturi sociale. Pe raza Gilăului figurează în evidențe 430 de unități economice. Începând cu anul 1969, o bună parte a forței de muncă s-a angajat pe șantierele hidroenergetice din zonă, la cele opt hidrocentrale, cinci baraje, și cei 30 de kilometri de aducțiuni. Barajul hidrocentralei de la Tarnița a fost pentru constructorii gilăuani, ca și pentru cei clujeni, o "primă școală" în domeniul hidroenergetic, dând unul dintre cele mai suple baraje din țară, dar și lucrători calificați în domeniu. Din 1974 și până în prezent, o bună parte dintre cei care deservesc hidrocentralele sunt gilăuani. Dar și drumurile de legătură cu șantierele de lucru și apoi obiectivele date în folosință sunt și rodul eforturilor gilăuanilor. De aceea, obiectivele hidroenergetice, infrastructura, edificiile care deservesc obiectivele sunt realizări ale perioadei 1969-1989, la care șiau adus contribuția prin forța de muncă și inteligența constructorilor, printre ei mulți fiind localnici. Alte obiective importante sunt: • uzina de tratare și pompare a apei, • S.C. VOLVO ROMANIA S.R.L. • S.C. EVW HOLDING S.R.L. • S.C. ROUTIER EUROPEAN TRANSPORT S.R.L. • S.C. EMISFERA S.R.L. • S.C. LE FOLIE S.R.L. • S.C. AUTO VIENA S.R.L. • S.C. HIGH TECH TECNOSKY S.R.L. • S.C. ALE AVIS S.R.L. și alte mici unități de pro¬ducție (tâmplărie, brutării etc). O importantă pârghie prin care agricultorii pot compensa volumul mai scăzut al veniturilor începe să fie pluriactivitatea: cultivarea pământului - prelucrarea produselor animaliere. 39

Pagina 40

PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ 2024 D.2.5. POPULAȚIE. ELEMENTE DEMOGRAFICE ȘI SOCIALE D.2.5.1. Structura și evoluția populației Potrivit Institutului National de Statistica, populatia stabilă a României înregistrată la Recensemântul din 2021 a fost de 19053815 locuitori, dintre care 7854268 bărbați (48,5%) și 9808083 femei (51,5%). Structura populației pe sexe evidențiază faptul că populația feminină continuă să fie predominantă. Conform datelor oficiale, populația de sex feminin se concentrează în mediul urban într-o proporție mai mare (57,62% din totalul populației feminine decât în mediul rural). În prezent, comuna Gilău are o populație de 8980 de locuitori, cu o densitate medie de 76,59 locuitori pe kilometru pătrat, locuitori dispuși în 3 localități. În figura de mai jos este evidențiată evoluția populației comunei Gilău în perioada 2014-2021. Conform graficului, se observă o ușoară creștere a numărului de locuitori ai comunei din anul 2014 încoace, cu un număr maxim de 9036 loc înregistrați în anul 2020. 10000 9000 8777 8863 8967 9036 8980 8560 8652 8706 8000 7000 6000 5000 4000 3000 2000 1000 0 0 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 Structura pe vârste a populației comunei Gilău conform datelor statistice de la Recensământul din anul 2021, este redată în figura, respectiv tabelul de mai jos: Grupa de varsta Populatie 50-54 ani 740 0-4 ani 487 55-59 ani 500 5-9 ani 516 60-65 ani 494 1996 10-14 ani 546 65-69 ani 487 15-19 ani 447 70-74 ani 447 2095 20-24 ani 473 75-79 ani 291 25-29 ani 491 80-84 ani 214 30-34 ani 578 Peste 85 162 3390 35-39 ani 604 TOTAL 8980 40-44 ani 744 45-49 ani 759 40

Pagina 41

PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ 2024 peste 85 ani 162 Așadar, în comuna Gilău, populația este 80-85 ani 214 distribuită relativ uniform pe toate 75-79 ani 291 categoriile de vârstă, existând copii și 70-74 ani 447 tineri de până la 19 ani (22%), persoane 65-69 ani apte de muncă, cu vârste între 20 și 59 de 487 ani (54%), dar și persoane cu vârstă mai 60-64 ani 494 înaintată 23%). 55-59 ani 500 50-54 ani 740 Structura pe grupe mari de vârstă a 45-49 ani 759 populației comunei atestă faptul că 40-44 ani 744 structurile demografice sunt afectate de 35-39 ani 604 procesul de îmbătrânire. Grupa populației 30-34 ani 578 tinere, cu vârsta cuprinsă între 0-14 ani, 25-29 ani 491 reprezintă, la recensământul din 2021, 22% din total, fiind sub pragul de 30%, ce 20-24 ani 473 marchează începutul degradării 15-19 ani 447 structurilor demografice dintr-un teritoriu 10-14 ani 546 din cauza procesului de îmbătrânire, dar 5-9 ani 516 într-un trend ascendent față de datele de 0-4 ani 487 la recensământul anterior, unde populați sub 14 ani reprezenta 19% din totalul 0 200 400 600 800 populației. Calculând indicele de îmbătrânire la nivelul comunei, prin raportarea populației vârstnice la cea tânără, remarcăm că în 2021 se situează la valoarea de 103 persoane vârstnice la 100 persoane tinere, în scădere față valorile din anul 2017. Un aspect legat de structura pe grupe de vârste, cu implicații sociale importante îl constituie raportul de dependență demografică a populației tinere și a celei vârstnice față de populația adultă/aptă de muncă. Acest indicator oferă o imagine orientativă asupra presiunii pe care o exercită cele două grupe de vârstă în mod obișnuit inactive din punct de vedere economic asupra populației adulte/apte de muncă. Raportul de dependență demografică a populației cu vârsta de 0-14 ani era de 26,56 în 2021, în timp ce pentru populația vârstnică era de 27 rezultând prin însumare un raport total de dependență economică de 54 la nivel de comună. În timp ce, pe de o parte, proporția de indivizi tineri reprezintă un avantaj din punct de vedere demografic și al perspectivelor de evoluție a resurselor umane, pe de alta, un raport de dependență demografică ridicat denotă o sarcină socială crescută pentru populația activă din punct de vedere economic și potențial aducătoare de venit. În ceea ce privește distribuirea populației pe etnii, 9% majoritatea locuitorilor comunei Gilău sunt români, în procent de 79,45%, maghiari 8,7%, romi 7,8%, și un 8% procent nesemnificativ de 4,05% din locuitori sunt turci si ucrainieni. Romani

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.