Hotărâre a Consiliului Local

ANUNȚ din 17.01.2019 privind adoptarea a unei hotărâri privind aprobarea Amenajamentului Pastoral pentru pajiștile de pe raza UAT Gherla

Tip
Hotărâre a Consiliului Local
Data
17.01.2019
Descriere
Dezbateri publice
Pe site-ul primăriei
ANUNȚ din 17.01.2019 privind adoptarea a unei hotărâri privind aprobarea Amenajamentului Pastoral pentru pajiștile de pe raza UAT Gherla.pdf
Emitent
Municipiul Gherla, jud. Cluj
Publicat online
02.11.2021
Pagini
103
Pagina sursă
Cum citez acest document

Hotărâre a Consiliului Local din 17.01.2019, „ANUNȚ din 17.01.2019 privind adoptarea a unei hotărâri privind aprobarea Amenajamentului Pastoral pentru pajiștile de pe raza UAT Gherla”, Municipiul Gherla, jud. Cluj. Sursa: https://d32e5lpdsek2nl.cloudfront.net/Municipiul%20Gherla/5345/ANUN%C8%9A-din-17.01.2019-privind-adoptarea-a-unei-hot%C4%83r%C3%A2ri-privind-aprobarea-Amenajamentului-Pastoral-pentru-paji%C8%99tile-de-pe-raza-UAT-Gherla.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/cluj/gherla/192225-anunt-din-17-01-2019-privind-adoptarea-a-unei-hotarari-privind-aprobarea, 19.11.2026)

Fișier modificat
01.11.2021
Arhivat
19.11.2026

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

ROMANIA JUDEȚUL CLUJ MUNICIPIUL GHERLA NR.578/17.01.2019 ANUNȚ Privind adoptarea a unei hotărâri privind aprobarea Amenajamentului Pastoral pentru pajiștile de pe raza UAT Gherla și aprobarea procedurii distribuirii extraselor din Amenajamentul Pastoral Primarul Municipiului Gherla , în temeiul Legii 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică și art.46 alin.6 din Legea 215/2001 a administrației publice locale republicată cu completările și modificările ulterioare, aduce la cunoștința publicului elaborarea: Proiectului de hotărâre privind aprobarea Amenajamentului Pastoral pentru pajiștile de pe raza UAT Gherla și aprobarea procedurii distribuirii extraselor din Amenajamentul Pastoral Orice persoană interesată , precum și asociațiile de afaceri și alte asociații legal constituite sunt invitate să depună propuneri , sugestii sau opinii , cu valoare de recomandare, privind proiectul de hotărâre mai sus menționat la registratura Primăriei Municipiului Gherla sau prin poștă , în termen de 3o de zile lucrătoare de la data publicării prezentului anunț, adică 17.01.2019 Proiectul de HCL însoțit de referatul de specialitate , poate fi studiat pe o perioadă de 30 de zile , la avizierul Primăriei Municipiului Gherla și pe site instituției www.gherla.ro sau poate fi obținut în copie, pe bază de cerere adresată Serviciului Administrație Publică Locală. Ședința în cadrul căruia va fi dezbătut proiectul de HCL sus menționat va fi organizată si anunțată in termenele prevăzute de lege. PRIMAR SECRETAR NESELEAN IOAN ROTAR MIHAI CONSILIER SUPERIOR BALINT ADRIANA

Pagina 2

CONSILIER PRINCIPAL DRĂGAN COSMINA --------------------------- ROMÂNIA JUDEȚUL CLUJ APROBAT PRIMĂRIA MUNICIPIULUI GHERLA PRIMAR NR. 514 DIN 16.01.2019 NESELEAN IOAN REFERAT DE SPECIALITATE privind aprobarea Amenajamentului Pastoral pentru pajiștile de pe raza UAT Gherla și aprobarea procedurii distribuirii extraselor din Amenajamentul Pastoral Modalitatea de administrare a pajiștilor aparținătoare unei localități, reprezintă felul în care se asigură managementul, respectiv organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente. In vederea asigurării unui management corespunzător a pajiștilor permanente, sunt necesare atât instrumente tehnice și juridice de specialitate, cât și instrumente de ordin financiar fără de care nu ar fi posibilă materializarea măsurilor tehnice și juridice. Potrivit prevederilor H.G. nr. 1064 / 2013 - Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34 / 2013, art. l, pct. a), amenajament pastoral este documentația care cuprinde măsurile tehnice, organizatorice și economice necesare ameliorării și exploatării pajiștilor; Având în vedere prevederile art. 6, alin (1) și alin (2) din Ordonanța de Urgență nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, modificată și completată prin Legea nr. 44/2018, (l) „Modul de gestionare a pajiștilor se stabilește prin amenajamente pastorale”. Conform prevederilor art. 9, alin (9) din Ordonanța de Urgență nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, modificată și completată prin Legea nr. 44/2018, (9) „Consiliile locale au obligația să aprobe amenajamentele pastorale, valabile pentru toate pajiștile permanente aflate pe unitatea administrativ-teritorială în cauză, întocmite de către specialiștii din cadrul primăriilor, al direcțiilor județene pentru agricultură sau de către specialiștii din cadrul inspectoratelor teritoriale de regim silvic și de vânătoare, după caz, conform ghidului elaborat de Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pajiști Brașov, potrivit prevederilor prezentei ordonanțe de urgență”.

Pagina 3

Conform prevederilor art. 10, alin (1) din Ordonanța de Urgență nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, modificată și completată prin Legea nr. 44/2018, în vederea accesării fondurilor europene aferente plăților pe suprafață, utilizatorii de pajiști, persoane fizice și juridice, în calitate de proprietari și/sau deținători legali ai dreptului de utilizare a terenului, au obligația ca anual să asigure încărcătura minimală de 0,3 UVM/ha, în oricare din zilele perioadei de pășunat, ori cosirea cel puțin o dată pe an a vegetației. Începând cu anul 2019 este obligatorie aplicarea amenajamentului pastoral. Potrivit prevederilor art. 8, alin 9) din Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor ordonanței de urgență a Guvernului nr 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr 18/1991, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr 1063/2013, cu modificările și completările ulterioare: „Consiliul local, după aprobarea proiectului de amenajament pastoral valabil pentru toate pajiștile aflate pe raza unității administrativ-teritoriale în cauză, va stabili, în condițiile legii, procedura distribuirii extraselor din proiectul de amenajament pastoral tuturor proprietarilor și/sau utilizatorilor de pajiști.” În anul 2018 a fost elaborat Proiectul de Amenajament Pastoral pentru pajiștile de pe raza UAT Gherla de către grupul de lucru în colaborare cu Direcția pentru agricultură Cluj și Oficiul de Studii Pedologice și Agrochimie Cluj cu respectarea normelor metodologice aflate în vigoare. Față de considerentele arătate mai sus se propune adoptarea unei hotărâri de consiliu privind aprobarea Amenajamentului Pastoral pentru pajiștile de pe teritoriul UAT Gherla și aprobarea procedurii distribuirii extraselor din Amenajamentul pastoral, care face parte integrantă din hotărâre la anexa 2. Șef Serviciu APL Intocmit, KIS L. Attila MOIȘAN Gavril -------------------------------- ROMÂNIA JUDEȚUL CLUJ CONSILIUL LOCAL GHERLA HOTĂRÂRE NR. DIN privind aprobarea Amenajamentului Pastoral pentru pajiștile de pe raza UAT Gherla și aprobarea procedurii distribuirii extraselor din Amenajamentul Pastoral

Pagina 4

Consiliul Local al Municipiului Gherla întrunit în ședință publică ordinară de lucru; Luând în dezbatere proiectul de hotărâre privind aprobarea Amenajamentului Pastoral pentru pajiștile de pe raza UAT Gherla și aprobarea procedurii distribuirii extraselor din Amenajamentul Pastoral – proiect din inițiativa autorității executive; Văzând Referatul de specialitate cu nr. 514/16.10.2018, întocmit de serviciul Administrație Publică Locală . Având în vedere avizele favorabile ale comisiilor de specialitate a Consiliului local; Tinand cont de prevederile : - O.U.G. nr. 34 din 23 aprilie 2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările și completările ulterioare; -H.G. nr. 1.064 din 11 decembrie 2013 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările și compeltările ulterioare; -ORDIN nr. 125 din 3 mai 2017 pentru aprobarea Procedurii privind recepția studiilor pedologice și agrochimice care stau la baza întocmirii planului de fertilizare și a stabilirii măsurilor agropedoameliorative, necesare realizării amenajamentelor pastorale ale suprafețelor de pajiști permanente; -Ordinul Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 544/2013 privind metodologia de calcul al încărcăturii optime de animale pe hectar de pajiște; -Strategia privind organizarea activității de îmbunătățire și exploatare a pajiștilor la nivel național, pe termen mediu și lung, aprobată prin Ordinul nr. 226/235/2003 al ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor și al ministrului administrației publice, modificată și completată prin Ordinul ministerului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 210/2009 și nr. 541/2009, -Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională in administrația publică, cu modificările și completările ulterioare; -Amenajamentul pastoral pentru pajiștile din UAT Gherla, -Procesul verbal al conferinței a II-a a Amenajamentului Pastoral al Municipiului Gherla În temeiul art.36 alin.(9) din Legea nr.215/2001 privind administrația publică locală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, consiliul local; HOTĂRĂȘTE: Art.1. Se aprobă Amenajamentul pastoral pentru pajiștile din Municipiul Gherla, județul Cluj, prevăzut în anexa 1, care face parte integrantă din prezenta hotărâre Art. 2. Amenajamentul pastoral reprezintă actul administrativ prin care se gestionează pajiștile aflate pe teritoriul comunei și este valabil pe o perioadă de 10 ani de la data aprobării.

Pagina 5

Art. 3. Se aprobă procedura de distribuire a extraselor din Amenajamentul Pastoral al pajiștilor din Municipiul Gherla prevăzută la anexa 2 din hotărâre. Art.4. Prezenta hotărâre se comunică, în mod obligatoriu, prin intermediul secretarului comunei, în termenul prevăzut de lege, primarului Municipiului Gherla și prefectului județului Gherla și se aduce la cunoștință publică prin afișare la sediul institutiei precum și prin publicarea pe pagina de internet la adresa www.gherla.ro. PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ Nr.consilieri: CONTRASEMNEAZĂ Nr.consilieri prezenți: SECRETAR Nr.voturi “pentru”: MIHAI ROTAR Nr. voturi ”împotrivă” Nr. Voturi ”abțineri”

Pagina 6

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ 1 | Pagina

Pagina 7

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ Exemplarul 1 CUPRINS 1. SITUAȚIA TERITORIAL-ADMINISTRATIVĂ 1.1. Amplasarea teritorială a localității 1.2. Denumirea deținătorului legal 1.3. Documente care atestă dreptul de proprietate sau deținere legală. Istoricul proprietății 1.4. Gospodărirea anterioară a pajiștilor din amenajament 2. ORGANIZAREA TERITORIULUI 2.1. Denumirea trupurilor de pajiște care fac obiectul acestui studiu 2.2. Amplasarea teritorială a trupurilor de pajiște. Vecinii și hotarele pajiștii 2.3. Constituirea și materializarea parcelarului și subparcelarului descriptiv 2.4. Baza cartografică utilizată 2.5. Suprafața pajiștilor. Determinarea suprafețelor 2.6. Enclave 3. CARACTERISTICI GEOGRAFICE ȘI CLIMATICE 3.1. Indicarea zonei geografice și caracteristicile reliefului 3.2. Altitudine, expoziție, pantă 3.3. Caracteristici pedologice și geologice 3.4. Rețeaua hidrografică 3.5. Date climatice 4. VEGETAȚIA 4.1. Date fitoclimatice 4.2. Descrierea tipurilor de stațiune 4.3. Tipuri de pajiști. Descrierea tipurilor 4.4. Descrierea vegetației lemnoase 5. CADRUL DE AMENAJARE 5.1. Procedee de culegere a datelor din teren 5.2. Obiective social-economice și ecologice 5.3. Stabilirea categoriilor de folosință a pajiștilor 5.4. Fundamentarea amenajamentului pastoral 5.4.1. Durata sezonului de pășunat 2 | Pagina

Pagina 8

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ 5.4.2. Numărul ciclurilor de pășunat 5.4.3. Fânețele 5.4.4. Capacitatea de pășunat 6. ORGANIZAREA, ÎMBUNĂTĂȚIREA, DOTAREA ȘI FOLOSIREA PAJIȘTILOR 6.1. Lucrări de repunere în valoare a suprafețelor de pajiști 6.2. Amestecuri de ierburi recomandate pentru reînsămânțarea sau supraînsămânțarea pajiștilor 6.3. Capacitatea de pășunat 6.4. Organizarea pășunatului pentru diferitele specii de animale 6.5. Căi de acces 6.6. Construcții zoopastorale și surse de apă 7. DESCRIERE PARCELARĂ 8. DESCRIEREA VEGETAȚIEI FORESTIERE 8.1. Date generale 8.2. Descrierea stațiunii 8.3. Descrierea vegetației forestiere 8.4. Organizarea pășunatului 9. DIVERSE 9.1.Data intrării în vigoare a amenajamentului; durata acestuia 9.2. Colectivul de elaborare a prezentei lucrări 9.3. Hărțile ce se atașează amenajamentului 9.4. Evidența lucrărilor executate anual pe fiecare parcelă 9.5. Bibliografie 10. ANEXE 3 | Pagina

Pagina 9

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ 1. SITUAȚIA TERITORIAL-ADMINISTRATIVĂ 1.1.Amplasarea teritorială a localității Municipiul Gherla se întinde pe o suprafață totală de 3628 ha (inclusiv cartierele Băița, Hășdate și Silivaș). Vecinătăți: - N – comuna Mintiul Gherlii; - E – comuna Fizeșul Gherlii; - S – comuna Sic; - V – comuna Iclod. Municipiul Gherla este situat în Culoarul Someșului Mic, în lunca acestuia și pe versanții abrupturilor ce daspart culoarul de Câmpia Transilvaniei, parțial pe conul de dejecție al Văii Fizeșului. În apropierea acestuia se află cea de-a doua îngustare a culoarului în sectorul Băița. Relieful zonei este tipic de culoar. Cea mai mare parte a municipiului este situată în lunca Someșului Mic, având un relief plat cu o foarte mică înclinație spre nord-est. Se observă foarte multe microforme de relief caracteristice luncilor râurilor. Spre sud-est există o trecere sub forma unui glacis de acumulare spre versantul puternic erodat al dealului Gherlii. Lunca este largă de 2-3 km și terasele în numar de 6-7; în mare parte sunt deformate. Asimetria luncii se datorează împingerii efectuate de către afluentul de dreapta al râului Someșul Mic, și anume râul Fizeș. 4 | Pagina

Pagina 10

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ Teritoriul municipiului Gherla se caracterizează din punct de vedere agricol prin existența solurilor cernoziomice, soluri brune podzolite, aluviale, lacoviști, soluri erodate și excesiv erodate. Lunca Someșului este caracterizată de soluri cu proprietăți agricole și fizico-chimice foarte bune. Meandrele și locurile mai joase sunt folosite ca fâneață, fiind caracterizate de soluri umede de tipul lacovistelor. Văile secundare sunt caracterizate de soluri aluvionale, folosite ca fâneață slab productivă. Versanții sunt caracterizați de soluri erodate, sărace în suprafețe nutritive și cu caracteristici agricole slabe. Se întalnesc frecvente eroziuni de adâncime și de suprafață: ravene, rupturi și ogașe, care micșorează suprafața arabilă. Structura geologică a zonei este reprezentată printr-o succesiune de formațiuni sedimentare aparținând neogenului și cuaternarului. Depozitele neogene încep cu seria argilelor vărgate inferioare cu o grosime de aprox. 1000 m. Urmează formațiunile eocenului: lentilele de gips, calcare neolitice, marne, argile cenușii și calcare ursiere. Peste acestea sunt așezate depozitele oligocene: marne, argile carbonoase, gresii nisipoase. In miocen sedimentarea Depresiunii Transilvaniei continuă și sunt depuse noi sedimente burgigaliene, helvetiene, tortoniene și sarmatiene (nisipuri, argile, gresii, pietrisuri, conglomerate, eflorescente de sare, marne și tufuri dacitice). Răspandire mare o au orizonturile de tufuri ( tuful de Dej și tuful de Ghiriș). Depozitele sarmatiene încheie sedimentarea: marne, nisipuri cu intercalații de tufuri. Cuaternarul este prezent prin depozite fluviale și de terase: nisipuri, pietrișuri cu intercalații de argile etc. 1.2.Denumirea deținătorului legal Primaria Municipiului Gherla Judetul Cluj Str.Bobâlna nr.2 , cod postal 405300 Tel. 0264-241926, 0264-241775, tel/fax. 0264 241666 E-mail: [email protected] 5 | Pagina

Pagina 11

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ [email protected] 1.3. Documente care atestă dreptul de proprietate sau deținere legală. Istoricul proprietății Suprafața de teren agricol al Municipiului Gherla este de 1486,4332 ha, din care 1047.913 ha sunt pășuni, iar 438.52 ha reprezintă fânețe. Suprafață de pajiști permanenete este împărțită pe sate și pe trupuri de pajiște așa cum rezultă din tabelul de mai jos (tabelul 1.3.1): Tabelul 1.3.1 Nr Teritoriu administrativ Trupul de pajiște Bazin hidrografic Observații . 1 2 3 4 5 1. Băița Vădănești Someșul Mic - 2. Băița Sărăzaie Someșul Mic - 3. Băița La Orman Someșul Mic - 4. Băița Techeniș Someșul Mic - 5. Băița După Grădini Someșul Mic - 6. Băița Tabla Orașului Someșul Mic - 7. Gherla Șapte Cruci Someșul Mic - 8. Hășdate Căpuș Someșul Mic - 9. Hășdate Fânațe Someșul Mic - 10 Hășdate Tilișer Someșul Mic - . 11 Silivaș Popoiabă Someșul Mic - . 12 Silivaș După Căpuș Someșul Mic - . 6 | Pagina

Pagina 12

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ 13 Silivaș Sănășele Someșul Mic - . 14 Silivaș Fundătura Someșul Mic - . 15 Silivaș Pășunea Silivaș Someșul Mic - . În tabelul următor se precizează suprafețele de pajiști declarate, respectiv nedeclarate la APIA în anul 2017 (tabelul 1.3.2): Tabelul 1.3.2 Nr. Suprafață totală pajiști Trupul de pajiște Declarată APIA Nedeclarată la APIA Crt. UAT (ha) (ha) (ha) 1 2 3 4 5 Vădănești 1 58.63 5.32 53.31 Sărăzaie 109.09 2 140.39 31.3 La Orman 58.24 3 83.74 25.5 Techeniș -142.77* 4 71.53 214.3* După Grădini 25.51 5 30.83 5.32 Tabla Orașului -106.53* 6 36.97 143.5* Șapte Cruci 33.2738 7 142.4638 109.19 Căpuș 140.19 8 221.38 81.19 Fânațe 60.8984 9 145.8784 84.98 Tilișer 38.02 10 67.06 29.04 Popoiabă -37.66* 11 48.71 86.37* După Căpuș 30.33 12 74.93 44.6 Sănășele 13.91 13 29.92 16.01 7 | Pagina

Pagina 13

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ Fundătura 57.04 14 138.7 81.66 Pășunea Silivaș 173.221 15 195.301 22.08 *Diferențele dintre suprafețele totale ale trupurilor de pajiști și suprafețele de pajiști declarate la APIA rezultă din nefolosirea terenurilor conform categoriei de folosință în Titlul de Proprietate. 1.4. Gospodărirea anterioară a pajiștilor din amenajament Producția medie de iarbă a pajiștilor, determinată pe baza datelor din ultimii 5 ani, este prezentată în tabelul de mai jos (tabelul 1.4) Tabelul 1.4 Nr. Specificare Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Media 1. Trupul de pajiște Vădănești x 2. Suprafața (ha) 58,63 58,63 58,63 58,63 58,63 3. Producția medie 8 6 7 8 7 7,2 (t/ha/an) 4. Producția totală (t) 469,04 351,78 410,41 469,04 410,41 422,14 Nr. Specificare Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Media 1. Trupul de pajiște Sărăzaie x 2. Suprafața (ha) 140,39 140,39 140,39 140,39 140,39 3. Producția medie 8 7 7 9 7 7,6 (t/ha/an) 4. Producția totală (t) 1123,12 982,73 982,73 1263,51 982,73 1066,96 Nr. Specificare Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Media 1. Trupul de pajiște La Orman x 2. Suprafața (ha) 83,74 83,74 83,74 83,74 83,74 3. Producția medie 6 7 7 8 7 7 (t/ha/an) 4. Producția totală (t) 502,44 586,18 586,18 669,92 586,18 586,18 Nr. Specificare Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Media 1. Trupul de pajiște Techeniș x 2. Suprafața (ha) 71,53 71,53 71,53 71,53 71,53 3. Producția medie 8 9 7 6 8 7,6 (t/ha/an) 4. Producția totală (t) 574,24 643,77 500,71 429,18 572,24 543,63 8 | Pagina

Pagina 14

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ Nr. Specificare Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Media 1. Trupul de pajiște După Grădini x 2. Suprafața (ha) 30,83 30,83 30,83 30,83 30,83 3. Producția medie 10 9 8 7 11 9 (t/ha/an) 4. Producția totală (t) 308,3 277,47 246,64 215,81 339,13 277,47 Nr. Specificare Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Media 1. Trupul de pajiște Tabla Orașului x 2. Suprafața (ha) 36,97 36,97 36,97 36,97 36,97 3. Producția medie 8 6 8 7 8 7,4 (t/ha/an) 4. Producția totală (t) 295,76 221,82 295,76 258,79 295,76 273,58 Nr. Specificare Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Media 1. Trupul de pajiște Șapte Cruci x 2. Suprafața (ha) 142,46 142,46 142,46 142,46 142,46 3. Producția medie 9 7 8 6 8 7,6 (t/ha/an) 4. Producția totală 1282,174 997,246 1139,710 854,782 1139,710 1082,724 (t) 2 6 4 8 4 9 Nr Specificare Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Media . 1. Trupul de pajiște Căpuș x 2. Suprafața (ha) 221,38 221,38 221,38 221,38 221,38 3. Producția medie 7 6 9 7 6 7 (t/ha/an) 4. Producția totală (t) 1549,66 1328,28 1992,4 1549,66 1328,28 1549,66 2 Nr Specificare Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Media . 1. Trupul de Fânațe x pajiște 2. Suprafața (ha) 145,87 145,87 145,87 145,87 145,87 3. Producția 8 9 9 7 8 8,2 medie (t/ha/an) 4. Producția 1167,027 1312,905 1312,905 1021,148 1167,027 1196,202 totală (t) 2 6 6 8 2 9 9 | Pagina

Pagina 15

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ Nr. Specificare Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Media 1. Trupul de pajiște Tilișer x 2. Suprafața (ha) 67,06 67,06 67,06 67,06 67,06 3. Producția medie 7 6 9 7 6 7 (t/ha/an) 4. Producția totală (t) 469,42 402,36 603,54 469,42 402,36 469,42 Nr. Specificare Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Media 1. Trupul de pajiște Popoiabă x 2. Suprafața (ha) 48,71 48,71 48,71 48,71 48,71 3. Producția medie 7 8 9 6 9 7,8 (t/ha/an) 4. Producția totală (t) 340,97 389,68 438,39 292,26 438,39 379,94 Nr. Specificare Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Media 1. Trupul de pajiște După Căpuș x 2. Suprafața (ha) 74,93 74,93 74,93 74,93 74,93 3. Producția medie 8 7 9 6 9 7,8 (t/ha/an) 4. Producția totală (t) 599,44 524,51 674,37 449,58 674,37 584,45 Nr. Specificare Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Media 1. Trupul de pajiște Sănășele x 2. Suprafața (ha) 29,92 29,92 29,92 29,92 29,92 3. Producția medie 6 6 5 7 8 6,4 (t/ha/an) 4. Producția totală (t) 179,52 179,52 149,6 209,44 239,36 191,49 Nr. Specificare Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Media 1. Trupul de pajiște Fundătura x 2. Suprafața (ha) 138,7 138,7 138,7 138,7 138,7 3. Producția medie 8 6 9 7 8 7,6 (t/ha/an) 4. Producția totală (t) 1109,6 832,2 1248,3 970,9 1109,6 1054,12 Nr. Specificare Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Media 1. Trupul de pajiște Pășune Silivaș x 2. Suprafața (ha) 195,30 195,30 195,30 195,30 195,30 3. Producția medie 7 6 6 7 8 6,8 (t/ha/an) 10 | Pagina

Pagina 16

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ 4. Producția totală (t) 1367,10 1171,80 1171,80 1367,10 1562,40 1328,047 7 6 6 7 8 2. ORGANIZAREA TERITORIULUI 2.1. Denumirea trupurilor de pajiște care fac obiectul acestui studiu Trupurile de pajiște ce urmează a fi amenajate sunt cuprinse în tabelul următor (tabelul 2.1). Tabelul 2.1 Trupul de pajiște Parcele descriptive componente Suprafața Nr. Denumire (ha) 1 2 3 4 1 Vădănești Vădănești 58,63 2 Sărăzaie Sărăzaie 140,39 3 La Orman La Orman 83,74 4 Techeniș Techeniș 71,53 5 După Grădini După Grădini 30,83 6 Tabla Orașului Tabla Orașului 36,97 7 Șapte Cruci Șapte Cruci 142,46 8 Căpuș Căpuș 221,38 9 Fânațe Fânațe 145,87 10 Tilișer Tilișer 67,06 11 Popoiabă Popoiabă 48,71 12 După Căpuș După Căpuș 74,93 13 Sănășele Sănășele 29,92 14 Fundătura Fundătura 138,7 15 Pășunea Silivaș Pășunea Silivaș 195,30 Total general 1486,4332 2.1. Amplasarea teritorială a trupurilor de pajiște. Vecinii și hotarele pajiștii Vecinătățile și limitele fiecărui trup de pajiște ce fac parte din prezentul amenajament sunt cuprinse în tabelul următor (tabelul 2.2). Tabelul 2.2 11 | Pagina

Pagina 17

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ Localitate Trup de pajiște Parcela Vecinătăți la: (sat) descriptivă N S E V GHERLA Nr. Nr. Băița 1 Vădănești 1 Vădănești Trup DN 17 Drum de Limită UAT Sărăzaie exploatare , culme deal Băița 2 Sărăzaie 2 Sărăzaie Trup La Culme Pădurea Limită UAT Orman, deal Popii, trup limită După UAT, trup Grădini, Vădănești intravilan Băița Băița 3 La Orman 3 La Orman Limită Pădurea Trup Limită UAT UAT Popii Techeniș, trup După Grădini Băița 4 Techeniș 4 Techeniș Limită trup După Trup trup Tabla UAT Grădini, Sărăzaie Orașului trup Tabla Orașului Băița 5 După 5 După Trup Intravilan Trup Trup Grădini Grădini Techeniș Băița Techeniș, Sărăzaie trup Tabla Orașului Băița 6 Tabla 6 Tabla Trup pădure Limită Intravilan Orașului Orașului Techeniș, UAT Băița, drum trup După de Grădini exploatare Băița 7 Șapte 7 Șapte Intravilan Limită Limită Pădure UAT Cruci Cruci Gherla UAT, UAT (str. intravilan Fizeșului) Hășdate Hășdate 8 Căpuș 8 Căpuș Intravilan Trup drum de Culme deal Hășdate, Fânațe exploatare drum de exploatare Hășdate 9 Fânațe 9 Fânațe Trup Pădurea Limită Trup Tilișer Căpuș Hășdății UAT Hășdate 10 Tilișer 10 Tilișer Intravilan Trup Padure Trup Fânațe Hășdate, Popoiabă 12 | Pagina

Pagina 18

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ trup Căpuș Silivaș 11 Popoiabă 11 Popoiabă Trup Intravilan Limită Intravilan Tilișer Silivaș, UAT Silivaș drum de exploatare Silivaș 12 După 12 După Culme Trup Limită Pădure Căpuș Căpuș deal, Sănășele UAT Tăieturi, limită drum de UAT exploatație Silivaș 13 Sănășele 13 Sănășele Trup Limită Limită Pădurea După UAT UAT Harșița Căpuș Silivaș 14 Fundătura 14 Fundătura Drum de Pădurea Pădure Intravilan exploatare Harșița Silivaș Silivaș 15 Pășunea 15 Pășunea Pădurea Limită Intravilan Limită UAT Silivaș Silivaș Morii, UAT Silivaș, Râul trup Someșul Fundătura Mic 2.3. Constituirea și materializarea parcelarului și subparcelarului descriptiv La constituirea parcelarului s-au avut în vedere următoarele criterii: - existența unor limite naturale ale terenurilor ocupate cu pajiști permanente; - existența planurilor cadastrale / hărților întocmite în perioada 1970-1980; Materializarea limitelor de parcelă, ca și a trupurilor de pășune, se va face prin borne de piatră pe care se vor evidenția cu vopsea galbenă permanentă dreptunghiuri cu lungimea de 15 cm și lățimea de 5 cm. Datorită faptului că parcelele se identifică cu trupurile de pajiște, acestea preiau limitele naturale ale trupurilor de pajiște, nefiind necesară materializarea antropică a limitelor acestora. 2.4. Baza cartografică utilizată Pentru determinarea suprafețelor și întocmirea hărților s-au utilizat planuri de proiecție Stereo 70, Planuri de încadrare în zonă întocmite la scara 1:5000, Planuri de amplasament la scara 1:5000, print-screen-uri din baza de date IACS a Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură 13 | Pagina

Pagina 19

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ Documentele utilizate sunt enumerate în tabelul de mai jos (tabel 2.4) și sunt anexate la Capitolul 9.3 – Diverse din prezenta lucrare. Tabelul 2.4 Nr. Indicativ plan Suprafața pe trupuri de pajiști Total (ha) Crt (ha) . Denumire Suprafața(ha) 1. L-34-36-D-c-4-IV Vădănești 58,63 2. L-34-36-D-c-4-IV Sărăzaie 140,39 3 L-34-36-D-c-4-IV La Orman 83,74 4 L-34-36-D-c-4-IV Techeniș 71,53 L-34-36-D-c-4-II 5 L-34-36-D-c-4-IV După Grădini 30,83 6 L-34-36-D-c-4-IV Tabla Orașului 36,97 1486,43 L-34-36-D-d-3-I 7 L-34-36-D-d-3-II Șapte Cruci 142,46 L-34-36-D-d-3-III L-34-36-D-d-3-IV 8 L-34-36-D-d-3-III Căpuș 221,38 9 L-34-36-D-d-3-III Fânațe 145,87 10 L-34-36-D-d-3-III Tilișer 67,06 11 L-34-48-B-b-1-I Popoiabă 48,71 12 L-34-48-B-b-1-I După Căpuș 74,93 13 L-34-48-B-b-1-III Sănășele 29,92 14 L-34-48-B-b-2-II Fundătura 138,7 15 L-34-48-B-b-2-II Pașunea Silivaș 195,30 2.5. Suprafața pajiștilor. Determinarea suprafețelor 2.5.1 Suprafața pajiștii pe categorii de folosință Structura pajiștilor pe categorii de folosință este prezentată în tabelul de mai jos (tabelul 2.5). Tabelul 2.5 Pășuni Fânețe Valorificare Fără Total suprafață Din care la (ha) (ha) mixtă (Pășune, scopuri (ha) consiliul fâneață) productive local (ha) (ha) (ha) 1047,913 438,52 1260.30 - 1486,43 698,55 14 | Pagina

Pagina 20

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ 2.5.2 Organizarea administrativă Pentru pajiștile aflate în proprietatea UAT Gherla, s-au încheiat contracte de concesiune, concesionarii fiind obligați să respecte normele GAEC. Proprietarii privați și deținătorii legali de pajiști au fost obligați să respecte normele GAEc prin prisma contractelor semnate cu Agenția de Plăți și intervenție în Agricultură. 2.6. Enclave Nu este cazul 3. CARACTERISTICI GEOGRAFICE ȘI CLIMATICE 3.1.Indicarea zonei geografice și caracteristicele reliefului Municipiul Gherla este situat in Culoarul Somesului Mic,in lunca acestuia si pe versantii abrupturilor ce dasparte culoarul de Campia Transilvaniei,partial pe conul de dejectie al Vaii Fizesului.In apropierea acestuia se afla cea de-a doua ingustare a culoarului in sectorul Baita. Relieful zonei este tipic de culoar.Cea mai mare parte a municipiului este situata in lunca Somesului Mic,avand un relief plat cu o foarte mica inclinatie spre nord-est.Se observa foarte multe microforme de relief caracteristice luncilor raurilor.Spre sud-est exista o trecere sub forma unui glacis de acumulare spre versantul puternic erodat al dealului Gherlii. Lunca este larga de 2-3 km si terasele in numar de 6-7; in mare parte sunt deformate. Asimetria luncii se datoreaza impingerii efectuate de catre afluentul de dreapta al raului Somesul Mic, si anume raul Fizes. Teritoriul municipiului Gherla se caracterizeaza din punct de vedere agricol prin existenta solurilor cernoziomice,soluri brune podzolite,aluviale,lacovisti,soluri erodate si excesiv erodate. Lunca Somesului este caracterizata de soluri cu proprietati agricole si fizico-chimice foarte bune.Meandrele si locurile mai joase sunt folosite ca faneata,fiind caracterizate de soluri umede de tipul lacovistelor.Vaile secundare sunt caracterizate de soluri aluvionale,folosite ca faneata slab productiva. 15 | Pagina

Pagina 21

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ Versantii sunt caracterizati de soluri erodate,sarace in suprafete nutritive si cu caracteristici agricole slabe.Se intalnesc frecvente eroziuni de adancime si de suprafata:ravene,rupturi si ogase,care micsoreaza suprafata arabila. Structura geologica a zonei este reprezentata printr-o succesiune de formatiuni sedimentare apartinand neogenului si cuaternarului.Depozitele neogene incep cu seria argilelor vargate inferioare cu o grosime de aprox. 1000 m.Urmeaza formatiunile eocenului:lentilele de gips,calcare neolitice,marne,argile cenusii si calcare ursiere.Peste acestea sunt asezate depozitele oligocene:marne,argile carbonoase,gresii nisipoase. In miocen sedimentarea Depresiunii Transilvaniei continua si sunt depuse noi sedimente burgigaliene ,helvetiene, tortoniene si sarmatiene (nisipuri,argile, gresii, pietrisuri,conglomerate,eflorescente de sare,marne si tufuri dacitice).Raspandire mare o au orizonturile de tufuri ( tuful de Dej si tuful de Ghiris). Depozitele sarmatiene incheie sedimentarea:marne,nisipuri cu intercalatii de tufuri.Cuaternarul este prezent prin depozite fluviale si de terase:nisipuri,pietrisuri cu intercalatii de argile etc. Caracteristici climatice. Din punct de vedere climatic,zona se incadreaza tipului moderat continental cu elemente excesive central nord transilvanean. Temperatura medie multianuala este de 8,4 °C,minimele lunare inregistrandu-se in ianuarie (- 4,8 °C),iar maximele lunare inregistrandu-se in iulie (18,2 – 18,5 °C).Mersul temperaturii este unul normal cu o minima si maxima. Amplitudinea termica este de 23 – 25 °C.Maxima termica absoluta inregistrata a fost de 37,5 °C,minima de – 32 °C.Prima zi cu inghet este 2 octombrie,ultima zi cu inghet 3 mai. Circulatia aerului este predominant vestica de unde in timpul iernii predomina invaziile de natura maritim polara sau maritim arctica.Mai ales iarna se inregistreaza invazii de aer foarte reci de origine scandinava sau siberiana,ducand la scaderi foarte rapide de temperatura,uneori depasind 10 – 16 | Pagina

Pagina 22

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ 15 °C / 24 h.In timpul verii,dinspre sud-vest au loc invazii de mase de aer cald din zona activitatii ciclonice nord mediteraniene.Cantitatile medii de precipitatii sunt in jur de 630 – 650 mm. In anii cu activitate ciclonica deosebit de frecventa si de intensa,cantitatile de precipitatii pot depasi 1000 mm.In anii deficitari,sumele anuale n-au depasit 400 mm. Cantitatea maxima lunara inregistrata a fost de 306 mm.In anumiti ani,de ex. 1943,au existat intervale de cate o luna si / sau mai mult fara precipitatii.Cantitatea maxima de precipitatii in 24 h a fost de 78,5 mm.Astfel de precipitatii,dar mai ales ploile torentiale exceptionale,cum ar fi cea din 30.06.1933 ,cand in decurs de o ora au cazut peste 55 mm precipitatii,pot favoriza aparitia inundatiilor pe torentii din jurul municipiului,dar si pe Valea Fizesului. Directia predominanta a vantului este cea dinspre nord-vest (16,2 %),nord si nord-est (10 – 11 %) si dinspre sud-vest (10 – 12 %).Calmul atmosferic se inregistreaza in peste 50 % de cazuri,mai ales in orele de dimineata cand pot depasi 70 – 75 % din cazuri.In timpul iernii se intalnesc frecvent inversiuni de temperatura ce pot persista pana la 62 – 64 ore,datorate invaziilor si strangerii aerului rece,ce trece peste Carpati dinspre Campia Rusa. Maximul de intensitate de frecventa a inversiunilor termice se inregistreaza in luna decembrie.Umiditatea relativa are valori de 75 % medie anuala.Gradul de acoperire cu nori este de 6 – 6,5.Frecventa zilelor cu cer senin este de 120 – 130 zile.Numarul anual de zile cu cantitati de precipitatii peste 0,1 mm este de 118 zile.Numarul anual de zile cu ninsoare este de 24.Stratul de zapada se mentine in medie 65 zile pe an. 3.2. Altitudine, expoziție, pantă Altitudinea la care sunt situate pajiștile, respectiv altitudinea minimă și maximă (în cazul pajiștilor de deal și de munte), datele medii și cele predominante, sunt precizate în tabelul următor (tabelul 3.2): Tabelul 3.2 Trupul de Altitudin Localitatea Expoziție pajiște e 17 | Pagina

Pagina 23

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ Parcela Suprafaț (m) Pantă descriptivă a (%) (ha) Gherla Vădănești Vădănești 58,63 400 Sudică 5 Gherla Sărăzaie Sărăzaie 140,39 420 Sudică 4 Gherla La Orman La Orman 83,74 450 Sud-estică 8 Gherla Techeniș Techeniș 71,53 430 Sudică 6 Gherla După Grădini După Grădini 30,83 400 Sudică 7 Gherla Tabla Orașului Tabla Orașului 36,97 380 Sudică 3 Gherla Șapte Cruci Șapte Cruci 142,46 325 Sud-vestică 8 Gherla Căpuș Căpuș 221,38 375 Nordică 7 Gherla Fânațe Fânațe 145,87 350 Nordică 6 Gherla Tilișer Tilișer 67,06 340 Nord-Vestică 8 Gherla Popoiabă Popoiabă 48,71 350 Nordică 8 Gherla După Căpuș După Căpuș 74,93 340 Sudică 10 Gherla Sănășele Sănășele 29,92 320 Sudică 12 Gherla Fundătura Fundătura 138,7 350 Nord-Vestică 12 Pășunea Pășunea 6 Gherla Silivaș Silivaș 195,30 375 Estică 3.3 Caracteristici pedologice și geologice Pentru a carta pedologic pășunile comunei GHERLA s-a folosit Studiul pedologic al UAT GHERLA , executat in anul 2018 . Pentru caracterizarea agrochimica au fost recoltate din fiecare 10 ha o proba medie agrochimica, in total 148 probe agrochimice. Analizele au fost efectaute în cadrul laboratorului de analize chimice a OSPA Cluj. 18 | Pagina

Pagina 24

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ 3.3.1 Metode de analiză fizico-chimică Tabel 2. Metode de analize fizico-chimice a probelor de sol Nr. crt Denumirea analizei Metode de analiză . -metoda pipetei cu interpretarea 1. Analiza granulometrică rezultatelor dupăICPA-Kacinski 2 Coeficientul de higroscopicitate - metoda Mitcherlinch 3 -metoda potențiometrică în suspensie Reacția solului (pH- H2O) cu soluție lichidă 1: 2,5 4 -metoda Walkley-Blak, modificată de Humus (%) Gogoașă 5 -metoda colorimetrică, în soluție cu Conținutul de fosfor mobil (P- acetat lactat de amoniu la un pH = mobil ppm) 3,75 6 -metoda flamfotometrică, în soluție cu Conținutul de potasiu mobil acetat lactat de amoniu la un pH = (K-mobil ppm) 3,75 7 Suma cationilor bazici (SB- -metoda Kappen me/100g sol) 8 Hidrogen schimbabil (SH- -metoda Cernescu prin percolare me/100g sol) În urma studierii profilelor de sol și a analizelor fizice și chimice au rezultat un număr de 9 unități de sol Tabel 3. Legenda Unitatilor de Sol 19 | Pagina

Pagina 25

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ Nr. Tipul și subtipul de sol Culoare US SRTS 2012 1 Regosol proxicalcaric Regosol proxicalcaric cu alunecari in 2 valuri stabilizate 3 Regosol distric 4 Faeoziom calcaric 5 Preluvosol tipic 6 Preluvosol tipic erodat moderat 7 Preluvosol tipic cu alunecari stabilizate 8 Luvosol tipic 9 Antrosol erodic Tabel 4. Corelearea tipurilor de sol (US) cu parcelele descriptive Supra-faț Nr Parcela Succesiune de Nr Tip de sol Subtip a crt descriptivă orizonturi US -ha- 1 1 Preluvosol tipic cu al.stab Ao-A/B-Bt 58.63 7 2 2 Preluvosol tipic Ao-A/B-Bt 140.39 5 3 3 Faeoziom calcaric Am-A/C-Cca 83.74 4 4 4 Regosol distric Ao-A/C-Cn 71.53 3 5 5 Regosol calcaric cu al.stab. Ao-A/C-Ck 30.83 2 6 6 Faeoziom calcaric Am-A/C-Cca 36.97 4 7 7 Luvosol tipic Ao-El-E/B-Bt 142.46 8 20 | Pagina

Pagina 26

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ 8 8 Regosol calcaric cu al.stab. Ao-A/C-Ck 221.38 2 9 9 Preluvosol erodat moderat Ao-A/B-Bt 145.87 6 10 10 Preluvosol tipic Ao-A/B-Bt 67.06 5 11 11 Regosol calcaric Ao-A/C-Ck 48.71 1 12 12 Preluvosol tipic Ao-A/B-Bt 74.93 5 13 13 Regosol calcaric Ao-A/C-Ck 29.92 1 14 14 Preluvosol tipic Ao-A/B-Bt 138.7 5 15 15 Antrosol erodic Ck1-Ck2/Bt1-Bt2 195.30 9 TOTAL SUPRAFATA 1486.42 3.3.2 Date geologice Din punct de vedere al litologiei depozitelor de suprafață, teritoriului municipiului Gherla este reprezentat atât de către formațiunile miocene, respectiv din etajele sarmațianului, volhinianului și bessarabianului, cât și de cele ale cuaternarului. Aceste formațiuni ale miocene sunt alcătuite din argile marnoase cu intercalații de nisipuri și tufuri vulcanice (volhinianului și bessarabianului), în timp ce sarmațianul se caracterizează prin marne, argile marnose și gresii cu intercalații de conglomerate. Aceste ultime formațiuni sedimentare, în urma acțiunii proceselor erozionale au ajuns în unele sectoare la suprafață alături de un alt depozit alcătuit din argile marnoase cu intercalații de tufuri vulcanice în bancuri subțiri . Conform sistemului de Sistemului român de taxonomie a solurilor ambele formațiuni geologice se încadrează în categoria rocilor silicatice neconsolidate sau slab consolidate, preholocene. Acestea sunt roci eubazice (carbonatice), respective din marne (moi) și pietrișuri predominant carbonatice. Textura acestor roci este una mijlociu fină, mai ales în primii 150 cm, unde predomină depozitele alterate, în timp ce în cazul pietrișurilor carbonatice, acestea au o textură grosieră și pe care s-au format aluviosolurile calcarice. Formațiunile cuaternare sunt prezente cu precădere în cadrul luncilor Somesului Mic, pârâului din Baita și a afluenților Someșului Mic, fiind alcătuite din depozite din seria holocenului superior, cu nisipuri și pietrișuri între care se intercalează și luturi și argile. Tot 21 | Pagina

Pagina 27

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ din categoria formațiunile cuaternare, amintim și depozitele remaniate de pe versanții abrupți, cu o textură fină și care apar sub formă de coluvii și proluvii. Toate aceste formațiuni remaniate au dus la apariția regosolurilor, cu un orizont carbonatic (C), destul de profund. In conditii specifice de hidromorfism, depozitele aluviale, sau aluvo-coluviale, semifine sau fine, au evoluat solurile stagnice precum si cele afectate putenic de gleizare. Conform indicatorului 21a din (SRTS-2003) intitulat : materiale (depozite ) de cuvertura (de suprafață) sau materiale parentale de sol avem în funcție de clasa granulometrică a materialului parental următoarea clasificare : Ssm- materiale de dezagregare in situ, materiale eluviale (lutos) Sst- materiale de dezagregare in situ, materiale eluviale (mijlociu-fin) Ssa- materiale de dezagregare in situ, materiale eluviale (foarte fin - argila) Spt-materiale de dezagregare-alterare de panta – mijlociu fin Spa-materiale de dezagregare-alterare de panta – material fin (argila) Tfg -depozite fluviatile, grosiere ( nisip) Tfgq-depozite fluviatile, grosiere cu schelet 3.4 Rețeaua hidrografică Teritoriul municipiului Gherla este situat pe bazinul hidrogafic al Someșului, prin râul Someșul Mic, care îl traversează de la est la sud la nord. Râul Someșul Mic nu produce decât rar inundații. Apele nefiind poluate sunt potrivite pentru irigații. 22 | Pagina

Pagina 28

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ Afluenții Somesului Mic pe teritoriul municipiului Gherla sunt Valea Baitei (cu lucrari de teresare si amenajari funciare in urma careia a rezultat si un mic lac de acumulare),si Valea Silivasului având un curs meandrat, cu albie minoră suspendată. Adâncimea la care se află apele freatice de suprafață variază în funcție de formele de micro și mezorelief . Astfel pe versanții slab înclinați, apa freatică se apare la 1,5-2,0 m, pentru ca la nivelul albiei minore să ajungă la 0,5-1,0 m. Pe versanții moderat înclinați, nivelul pânzei freatice este cuprins între 5 și 10 m, în timp ce pe versanți puternic înclinați și pe culmile interfluviale acesta să ajungă la 10-15m. Studiile realizate asupra chimismului apelor de suprafață și de adâncime au evidențiat caracterele bicarbonat sulfatat și sulfatat bicarbonatat calcic magnezian și mai puțin calcic sodic Alimentarea apelor de suprafață este de tip pluvio-nivală, unde se înregistrează viituri în lunile martie-aprilie, ca urmare a topirii zăpezilor și în mai-iulie datorită influenței ploilor cu caracter torențial. Ceea ce este caracteristic pentru bazinul Someșului Mic îl constituie faptul că, aproape în tot timpul anului efectul de descendență a maselor de aer provenite din circulația vest-sud-vestică și care la rândul ei a dus la o scădere a cantității de precipitații de la 1000 mm/an în zona Munților Gilăului la 650-700mm/an în sectorul vestic al Câmpiei Transilvaniei. Ca urmare a caracteristicilor climatului, scăderea scurgerii medii se observă că, în bilanțul hidrologic domină net precipitațiile (550-650 mm) și evaporația (500-550 mm/an). Scurgerea medie în vestul Câmpiei Transilvaniei (în bazinele văilor afluente) este de numai 20-60 mm, pentru ca apoi să crească ușor în în bazinul Someșului Mic. În acest teritoriu situat în vestul Câmpiei Transilvaniei, domină tipul de regim hidrologic pericarpatic transilvan, cu ape mari de primăvară , cu frecvență aproape anuală (85-90%) și cu viituri de primăvară. Calitatea apei este bună, având un caracter carbonatic, dar cu o mineralizare ridicată (1000-1400 mg/l). Uneori în timpul anotimpului de vară, în urma ploilor cu caracter torențial, Valea Baitei si a Silivasului, precum sia afluenților săi depășește nivelul albiei 23 | Pagina

Pagina 29

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ minore producând inundații ce pot avea un efect negativ asupra lacurilor de acumulare, aflate in vecinatatea localitatii Baita. Scurgerea medie anotimpuală a apelor de suprafață a relevat următoarele diferențieri: Astfel, primăvara (III-V), se înregistrează scurgerea cea mai mare din bazin, cu valori procentuale cuprinse între 41,2% în zona montană – (din scurgerea anuală) și 37,5% în regiunea de depresiune, ceea ce determină de multe ori viituri și mai puțin inundații catastrofale. Vara (VI-VIII), deși cad cele mai mari cantități de precipitații (mai-iunie), scurgerea este mai scăzută decât iarna și primăvara, datorită pierderilor ridicate de apă prin evaporație și evapotranspirație (350-370 mm) și infiltrații. Toamna (IX-XI), când predomină alimentarea din sursele subterane, se înregistrează debitele cele mai scăzute pe toate cursurile din bazin. Scurgerea în acest anotimp este cuprinsă între 9,9% și 17,1%. Iarna (XII-II), deși se înregistrează cele mai puține precipitații, este al doilea anotimp cu scurgere ridicată, datorită faptului că alături de precipitațiile solide, bazinul Bistrița beneficiază de frecvente ploi aduse de masele de aer din V și SV și de temperaturi uneori pozitive, care sporesc scurgerea superficială (pe un sol înghețat sau saturat cu apă) prin topirea parțială sau totală a stratului de zăpadă Fenomene hidrologice de risc ce caracterizează apele de suprafață sunt date de viituri și secarea râurilor. Bazinul Somesului Mic , beneficiază de influențe climatice din SV, V, și NV, fapt ce condiționează căderea de precipitații destul de bogate (600-700 mm/an). Din aceste căderi de precipitații, circa 4-5% depășesc limita de 20 mm și pot da naștere la viituri de amplitudini diferite pe toate cursurile din bazin, cu urmări asupra cursului principal. Viiturile sunt generate de către ploile torențiale, de cele de durată sau în urma topirii stratului de zăpadă peste care se suprapun frecvente ploi. Alimentarea apelor de suprafață este de tip pluvio-nivală, unde se înregistrează viituri în lunile martie-aprilie, ca urmare a topirii zăpezilor și în mai-iulie datorită influenței ploilor cu caracter torențial. 24 | Pagina

Pagina 30

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ Ca urmare a caracteristicilor climatului, scăderea scurgerii medii se observă că, în bilanțul hidrologic domină net precipitațiile (750-1000 mm) și mai puțin evaporația (250-300 mm/an). În acest teritoriu, domină tipul de regim hidrologic carpatic transilvan, cu ape mari de primăvară, cu frecvență aproape anuală (85-90%) și cu viituri de primăvară. 3.5. Date climatice Datorită faptului că pășunile studiate sunt situate la o altitudine cuprinsa intre 520-600 m clima care le caracterizează este temperat continentală de munte si se caracterizeaza prin temperaturi medii anuale de + 9.4 grade C și precipitații medii anuale de peste 588 mm/an. Indicatorii sintetici ai datelor climatice sunt următorii : După clasificarea Koppen, zona studiată se află în tipul de climat Dfbk-climat ploios, boreal cu ierni moderate, cu precipitații maxime la inceputul verii, cu temperaturi sub 22o C în luna cea mai caldă a anului, cu maximum de precipitații la sfârșitul primăverii și minim de ploaie si de zăpadă la sfârșitul iernii. Principalii indicatori sintetici ai datelor climatice și anume indicele de umiditate și indicele de ariditate De Martonne sunt prezentate în tabelul următor: Tabelul 5. Indicele de umiditate si indicele de ariditate de Martonne În sezonul Indicatori Anual Primăvara Vara Toamna de sintetici vegetație Indice de umiditate 169 151 82 11 94 R=P/T Indice de ariditate 74 68 76 79 70 I= P( t+10) 3.5.1 Regimul termic 25 | Pagina

Pagina 31

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ Temperatura medie anuală variează între 8,5 -9,50C, cu temperaturi medii lunare între -5 0C, în luna ianuarie și 210C, în luna iulie. Tabel 6. cu temperaturi medii lunare multianuale (Atlasul climatologic al Romaniei) Lun IAN FE MA AP MA IUN IUL AU SEP OC NO DE a B R R I G T V C T 0C -5 -2 5 9 16 19 21 20 17 10 4 -1 Variația temperaturilor este specifică tipului de climă continental moderat, cu maxima în luna iulie (temperatura medie de 21 grade C), iar minima în luna ianuarie (temperatura medie -5 grade C). Trecerea de la iarnă la primăvară se face lent, de obicei în a doua decadă a lunii aprilie. Verile sunt plăcute, fără temperaturi caniculare. Toamna este caracterizată prin precipitații moderate, ploi calde și uneori se prelungește până în luna noiembrie. Iarna apar inversiuni de temperatură, datorită expozitiei parcelelor luate in studiu . De notat ca parcelele care sunt situate fiind situat pe un versant cu expozitie insorita beneficiaza de un aport mai mare de caldura si lumina, insa in acelasi timp sufera de un deficit de umiditate provenit din precipitatii fata de media multianula. Numărul mediu de zile posibile fără îngheț este de cca. 260. Brumele timpurii apar în decada a doua a lunii septembrie și devin frecvente în luna octombrie, iar cele târzii apar în martie și sunt frecvente în luna aprilie. Suma temperaturilor ≥ 00C = 3600 0C Suma temperaturilor ≥ 50C = 3400 0C Suma temperaturilor ≥ 100C = 3000 0C Suma temperaturilor ≥ 150C = 2700 0C Prima zi cu temperaturi ≥ 00C: 21 II – 1 III Prima zi cu temperaturi ≥ 50C: 21 III – 1 IV Prima zi cu temperaturi ≥ 100C: 11 IV – 21 IV Prima zi cu temperaturi ≥ 150C: 11 V – 21 V Ultima zi cu temperaturi ≥ 00C: 1 XII - 11 XII Ultima zi cu temperaturi ≥ 50C: 1 XI – 11 XI Ultima zi cu temperaturi ≥ 100C: 11 X – 21 X Ultima zi cu temperaturi ≥ 150C: 11 IX – 21 IX Prima zi cu inghet: 1 X – 11 X Ultima zi cu inghet: 21 IV – 1 V 26 | Pagina

Pagina 32

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ Tabel 7. cu media minimelor si a maximelor zilnice (Atlasul climatologic al Romaniei) Lun IAN FE MA AP MA IUN IUL AU SEP OC NO DE a B R R I G T V C Ma 0 3 8 13 20 24 26 24 22 12 8 3 x Min -9 -7 1 4 9 14 16 15 11 5 1 -4 Tabel 8. cu temperaturi maxime si minime absolute (Atlasul climatologic al Romaniei) Luna IAN FEB MAR APR MAI IUN IUL AUG SEP OCT NOV DEC T max0 14 19 25 31 34,4 36 39 37,8 37,2 33,3 22,2 16,8 C T -32, -30 -24 -12,5 -1,5 1,3 5 2 -2,7 -14,5 -18,2 -27,5 min0C 6 Tabel 9. cu media precipitatiilor lunare multianule (Atlasul climatologic al Romaniei) Luna IAN FEB MAR APR MAI IUN IUL AUG SEP OCT NOV DEC mm/luna 28 24 32 51 85 101 82 34 46 36 33 36 27 | Pagina

Pagina 33

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ Fig.1 Regimul termic 3.5.2 Regimul pluviometric Precipitațiile atmosferice cresc pe direcție vest-est, în raport cu altitudinea și expoziția vestică favorabilă ploilor frontale. Precipitațiile medii lunare înregistrează, de asemenea, diferențieri pe luni și anotimpuri, în sensul că o cantitate ridicată cad la sfârșitul lunii iunie (98,7 mm), în timp ce cantitatea cea mai redusă este a fost observată în luna februarie (23,6 mm). Cantitățile de precipitații maxime în 24 ore au atins valori de peste 60 mm. Precipitațiile sub formă de zăpadă cad la începutul celei de a doua decade a lunii decembrie, stratul persistând mai mult de 50 zile. Ninsorile sunt rare, grosimea covorului de zăpadă depășind 15 cm și chiar mai mult pe fundul văilor datorită spulberării de pe versanții expuși vântului. Precipitațiile medii anuale sunt următoarele : Tabel 9. cu media precipitatiilor lunare multianule (Atlasul climatologic al Romaniei) 28 | Pagina

Pagina 34

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ Luna IAN FEB MAR APR MAI IUN IUL AUG SEP OCT NOV DEC mm/luna 28 24 32 51 85 101 82 34 46 36 33 36 Precipitațiile medii anuale oscilează între 550-600 mm/an, și au variații de tip continental, fiind minime la sfârșitul iernii (februarie) și maxime la începutul verii (iunie). Precipitațiile căzute în lunile mai-august sunt de 360 mm,iar eroziunea pluvială este mijlocie. Astfel cantitatea cea mai ridicată de precipitații se înregistrează în perioada mai –iunie urmată de al doilea maxim în lunile octombrie –noiembrie. CARACTERIZAREA AGROCHIMICĂ A SOLURILOR SI MĂSURILE DE ÎMBUNĂTĂȚIRE Pentru a caracteriza agrochimic solurile s-au recoltat 314 de probe de sol pe adâncimea de 0-20 cm La probele de sol recoltate s-au determinat: - reacția solului (pH în apă) - conținut de humus, 29 | Pagina

Pagina 35

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ - aprovizionarea cu fosfor mobil - aprovizionarea cu potasiu mobil SB(suma bazelor),Ah(aciditatea hidrolotică) 1.Analizele agrochimice efectuate și înterpretarea lor Tabel 8. Analize agrochimice P Supr. Humu ppm Denumire parc. V K Interp. s Interp. IN pajiste de pH % ppm % recolt. Vadanesti 58.63 6.13 Slab acida 2.46 Mic 86 2.11 14 260 Sarazaie 140.39 6.05 Slab acida 3.56 Mijlociu 85 3.02 2 340 La Orman 83.74 7.42 Slab alcal. 5.62 Mijlociu 100 5.62 26 170 Techenis 71.53 6.23 Slab acida 2.86 Mic 84 2.40 4 210 Dupa Gradini 30.83 7.34 Slab alcal. 2.47 Mic 100 2.47 10 325 Tabla Orasului 36.97 7.78 Slab alcal. 4.82 Mijlociu 100 4.82 23 340 Sapte Cruci 142.46 4.89 Put.acida 1.86 F. mic 72 1.33 8 270 Capus 221.38 7.36 Slab alcal. 2.55 Mic 100 2.55 7 210 Fanate 145.87 6.21 Slab acida 2.78 Mic 85 2.36 14 330 Tiliser 67.06 5.58 Mod.acida 3.12 Mic 79 2.46 5 370 Popoiaba 48.71 7.47 Slab alcal. 2.02 Mic 100 2.02 2 170 Dupa Capus 74.93 6.12 Slab acida 2.75 Mic 85 2.33 7 165 Sanasele 29.92 7.76 Slab alcal. 3.52 Mijlociu 100 3.52 11 201 Fundatura 138.7 6.82 Neutra 2.58 Mic 98 2.52 18 280 Silivas 195.3 7.86 Slab alcal. 1.06 F. mic 100 1.06 3 150 2.Limitele de interpretare a analizelor de laborator și semnificația agrochimică Tabelul 9. Intrepreterea analizelor de laborator 30 | Pagina

Pagina 36

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ INDICI SEMNIFICAȚIA CULOAREA PE AGROCHIMIC INTERVAL AGROCHIMICĂ CARTOGRAMĂ I 3,6-4,3 Foarte puternic acidă Roșu închis sub 4,4-5,0 Puternic acidă Roșu închis 5,1-5,8 Moderat acidă Roșu deschis 5,9-6,8 Slab acidă Galben 6,9-7,2 Neutră Verde pH 7,3-8,4 Slab alcalină Albastru deschis peste 8,5-9.0 Moderat alcalină Albastru închis Sub 2,0 Mică 2,1-4,0 Aprovizionare mijlocie Valorile pe harta Indice azot IN 4,1-6,0 Aprovizionare mare fosforului peste 6,0 Aprovizionare f. mare Sub 8 Aprovizionare f. slabă Roșu închis 9-18 Aprovizionare slabă Roșu deschis 19-36 Aprovizionare mijlocie Galben P ppm 37-72 Aprovizionare bună Albastru deschis peste 72 Aprovizionare f.bună Albastru închis Sub 66 Aprovizionare slabă Roșu 67-132 Aprovizionare mijlocie Galben K ppm 133-200 Aprovizionare bună Albastru deschis peste 200 Aprovizionare f. bună Albastru închis Prezentăm în continuare coeficienții de transformare din mg/100 g sol în ppm și invers, astfel: - P-Al mg P2O5/100 g sol = P-Al în ppm x 0,229 - P-Al în ppm = P-Al în mg P2O5/100 g sol x 4,36 - K-Al mg K2O/100 g sol = K-Al în ppm x 0,128 31 | Pagina

Pagina 37

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ - K-Al în ppm = K-Al îm mg K2O/100 g sol x 8,33 Analizând datele prezentate în tabelul 4 se observă următoarele: 3.Reacția Solului (pH) După cum se observă că predomină reacția slab alcalina caracteristic pentru clasa protisolurilor si reactia slab acida fiind specifica pentru clasa luvosolurilor. 4.Conținutul de humus (materie organică) Conținutul de humus este mijlocie și mare pe majoritatea parcelelor studiate studiate, datorită prezentei in cantitate mare a biomasei pe aceste pasuni. Sunt si cateva exceptii cu un continut redus de humus, mai ales in cazul luvosolurilor si a solurilor erodate. Conținutul de humus servește la calcularea indicelui de azot pe baza căruia se stabilește necesarul de azot al pășunii. Formula de calcul a indicelul de azot este următoarea: Din care V% s- a calculat după formula Tabelul 10 Continutul de humus si necesarul ingrasamintelor cu N Supr. Supraf Indicele Denumire parc. Humus Cantit. de N totala de azot pajiste de % s.a./ha -ha- IN recolt. Vadanesti 58.63 58.63 2.46 2.11 70 Sarazaie 140.39 140.39 3.56 3.02 70 La Orman 83.74 83.74 5.62 5.62 60 32 | Pagina

Pagina 38

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ Techenis 71.53 71.53 2.86 2.40 70 Dupa Gradini 30.83 30.83 2.47 2.47 70 Tabla Orasului 36.97 36.97 4.82 4.82 60 Sapte Cruci 142.46 142.46 1.86 1.33 80 Capus 221.38 221.38 2.55 2.55 70 Fanate 145.87 145.87 2.78 2.36 70 Tiliser 67.06 67.06 3.12 2.46 70 Popoiaba 48.71 48.71 2.02 2.02 70 Dupa Capus 74.93 74.93 2.75 2.33 70 Sanasele 29.92 29.92 3.52 3.52 70 Fundatura 138.7 138.7 2.58 2.52 70 Silivas 195.3 195.3 1.06 1.06 80 Pentru creșterea conținutului de materie organică și al creșterii fertilițătii solului se pot executa fertilizări cu gunoi de grajd, cantitățiile necesare fiind prezentate la fertilizarea cu azot. In cazul in gradului de saturație în baze este mic, valorile indicelui de azot sunt mici și mijlocii conform datelor prezentate în tabelul 8. 5.Fertilizarea cu N (azot) Situația sintetică a aprovizionării solui cu azot în funcție de indicele azot și necesarul de N în s.a și de gunoi de grajd ce se poate aplica este următoarea : Îngrășămintele chimice cu azot au o influență directă și asupra compoziției chimice a plantelor, determinând creșterea puternică a conținutului de proteine din plante. Este necesar ca fertilizarea cu azot să se repete în fiecare an, deoarece prin solubilizare volatilizare, denitrificare au loc pierderi de azot și nu se manifestă efectul remanent, pajiștea revenind la starea inițială. 33 | Pagina

Pagina 39

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ Epoca de aplicare și fracționarea dozelor de azot depinde de mulți factori: modul de folosire, precipitații, compoziție floristică, cerințele de furajare. Pe pășuni se recomandă fracționarea pe cicluri, în cazul în care precipitațiile asigură cantități suficiente de apă. În regim de pășunat pe pajiștile permanente și temporare pentru eșalonarea producției dozele se aplică în mai multe fracții egale în funcție de numărul ciclurilor de recoltă, în doze de câte 30 N până la 50 N kg/ha primăvara devreme și după fiecare ciclu, exceptând ultimul Îngrășămintele chimice cu azot se vor aplica sub formă de nitrocalcar (26% substanță activă) sau sub formă de îngrășăminte complexe. Aceste îngrășăminte nu se vor aplica pe porțiunile de teren supratârlite care au un surplus de azot. Dozele de gunoi de grajd menționate în tabelul 6 se vor aplica prin târlire, în primul rând deoarece distanța față de o sursă de gunoi este mare, apoi datorită numărului mare de animale de pe unele pășuni această fertilizare se poate efectua prin târlire. În continuare vom prezenta beneficiile gunoiului de grajd asuspra pășunilor și modul rațional de târlire a pășunilor. Gunoiul de grajd aplicat periodic conservă reacția solurilor slab acide și neutre. Prin aportul său de substanțe minerale și organice bazice , prin inactivarea ionilor de aluminiu în complexele organo-minerale ca și prin sistemele de săruri și acizi organici cu funcții de tamponare a reacției , gunoiul de grajd aplicat în dozele și cu periodicitatea necesare poate neutraliza aciditatea vătămătoare din solurile puternic acide, deplasând reacția acestora spre domeniul slab acid Prin aplicarea gunoiului se îmbunătățește compoziția floristică a covorului ierbos și calitatea furajului datorită înmulțirii leguminoaselor perene, care la rândul lor fixează azot simbiotic, sporind cantitatea de nutrienți din sol. Efectul fertilizării cu gunoi de grajd durează în medie 3 - 5 ani. Conținutul mediu de elemnete nutritive din gunoiul de grajd este : 0,55 % N; 0,22 % P2O5; 0,55 % K2O și 0,23 % CaO. Calitatea gunoiului de grajd depinde de specia de animale de la care provine, cel mai bogat în elemente fertilizante fiind gunoiul de ovine urmat de cabaline și bovine, iar cel mai sărac este cel rezultat de la porcine. Depozitarea și fermentarea gunoiului de grajd se face într-un loc special amenajat, numit platformă pentru gunoi. Fermentarea durează 3 – 5 luni, timp în care se pierde 25 – 30% din greutatea inițială a gunoiului. Efectul benefic al gunoiului de grajd este datorat și aportului de NPK .Cu o doză de 20 to gunoi se aduc în sol în primul an al aplicării 30-40 kg N/ha, 20-30 kg fosfor 50-60 kg potasiu iar în al doilea an efectul remanent este de 20-25 kg N, 15-20kg fosfor și 25-30 kg potasiu la unitatea de suprafață. Deci prin aplicarea a 20to gunoi de grajd nu se depășete doza de 40 kg de azot/ha 34 | Pagina

Pagina 40

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ recomandată pe pășunile contractate cu APIA. Datorită situării acestor pajiști în zona montană fertilizarea cu gunoi de grajd se va face prin târlire. Târlirea este cel mai simplu și mai economic mod de sporire a producției și de îmbunătățire a compoziției floristice a pajiștilor și constă din a lăsa animalele să înnopteze, de mai multe ori, pe o anumită porțiune de pajiște. În funcție de perioada de pășunat, parte mai mare sau mai mică din acestea, pot fi folosite în fertilizare prin târlire.Efectele târlirii, ca și a folosirii oricărui îngrășământ organic sunt numeroase, cele mai importante fiind: -sporirea producției – toate experiențele efectuate indiferent unde, duc la concluzia că prin târlire se realizează sporuri de producție pe orice tip de pajiște și în special pe cele de Nardus stricta sau Festuca rubra dacă târlirea se repetă tot la 4-5 ani odată cât este efectul remanent al târlirii, se poate ajunge la o producție constantă superioară cantitativ și calitativ; Cercetări demonstrează că în urma târlirii se reduce gradul de acoperire cu plante inferioare din punct de vedere furajer, în favoarea celor valoroase. Pentru a se realiza fertilizarea prin târlire animalele sunt ținute mai multe nopți pe același teren, în niște locuri îngrădite, numite târle. Numărul de nopți este determinat de tipul de pajiște (tabelul 11). Tabelul 11 Numărul de nopți Suprafața pentru Specia un animal (m2) Pajiști Pajiști bune Pajiști medii degradate Bovine 2-3 1-2 3-4 5-6 Ovine 1-2 1-2 3-4 5-6 Din aceste date se poate stabili suprafața unei târle cu ajutorul relației S=Nxs Unde: s este suprafața rezervată unui animal, iar N numărul de animale din turmă. Pentru realizarea unor sporuri mari și acestui spor cât mai îndelungat, se recomandă să se execute scheme de târlire care să cuprinsă întreaga suprafață ce poate fi fertilizată prin târlire în cicluri de cinci ani. Menținerea animalelor pe târlă se realizează cu ajutorul unor garduri mobile numite porți de târlire (sau țarcuri). Acestea au 3-4 m lungime, 1,5 înălțime fiind prevăzute cu 4 bare orizontale și șipci oblice pentru asigurarea rezistenței. Cum aceste porți de târlire tradiționale sunt 35 | Pagina

Pagina 41

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ greu de manevrat și montat, ele se pot înlocui cu plase de sârmă și țevi metalice care sunt mai ușoare, deci mai lesne de manevrat și instalat. Prin aceste metode de târlire, o pășune, într-o perioadă de 90 – 120 zile poate fi ameliorată abia pe 10-20 % din suprafața totală, o dată pentru cca 5 ani, cât durează efectul târlirii, dată fiind încărcarea mică cu animale de 1 – 2 unități vită mare (UVM) la hectar și durata scurtă a sezonului de pășunat. Cercetări mai recente au dovedit că este posibil a se târli până la 50 % din suprafața atribuită unei turme de animale, cu condiția aplicării unor erbicide pentru distrugerea covorului ierbos degradat, urmată de supraînsămânțare cu ierburi perene și fertilizare cu îngrășăminte chimice fosfatice. Concret, pe o pășune degradată de țepoșică se aplică 5 l/ha Roundup (glifosat), diluat în 150 litri de apă, utilizând pentru stropire o pompă de spate, după care la 2 săptămâni se supraînsămânțează cu un amestec calculat pentru 1 hectar adică 270 kg superfosfat (18 % P2O5) împreună cu 25 kg graminee (Festuca pratensis 6 kg, Dactylis glomerata 5 kg, Festuca rubra 4 kg, Phleum pratense 3 kg, Lolium perenne 3 kg, Lotus corniculatus 2 kg și Trifolium repens 2 kg),), revenind 3 kg amestec complex la 100 mp, după care se efectuează o târlire redusă la numai 2 nopți 1 oaie/mp sau 1 vacă/6 mp. La fiecare stână ar trebui să existe și amestecuri complexe de ierburi perene cu îngrășăminte chimice fosfatice, păstrate în pungi de polietilenă care să fie aplicate pe târle cu 1 – 2 zile înainte de a fi mutate în alt loc, alături. Prin acest procedeu chiar dacă se trece cu 4 – 6 zile peste pragul fatidic de 6 nopți 1 oaie/mp, se realizează adevărate pajiști semănate de mare productivitate, în loc să se instaleze o vegetație de buruieni nitrofile nevaloroase ca: ștevii (Rumex obtusifolius de la câmpie până la 1000 – 1200 m altitudine); urzica (Urtica dioica); știrigoaia (Veratrum album) și altele. Introducerea îngrășămintelor fosfatice este necesară pentru a completa acest element, întrucât dejecțiile animalelor sunt mai bogate în azot și potasiu și mai sărace în fosfor, element de bază prin care se susțin în continuare leguminoasele și fixarea azotului atmosferic. . În zona montană unde sunt situate păsunile studiate aceasta este singura metodă de fertilizare cu gunoi viabilă. Problema este aparitia mai multor zone de supratârlire unde apare excesul de azot determinat prin aparitia unor plante specifice . 6.Fertilizarea cu fosfor Situația sintetică a aprovizionării cu fosfor și necesarul de fosfor în s.a sunt prezentate în continuare in tabelul 12: Tabel 12. Continutul de fosfor si doze de ingrasaminte cu fosfor 36 | Pagina

Pagina 42

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ Supr. Supraf Continutul Denumire parc. Cantit. de P2O5 totala de P Interpretare s.a./ha pajiste de -ppm- -ha- recolt. Vadanesti 58.63 58.63 14 Mic 60 Sarazaie 140.39 140.39 2 Extrem de mic 70 La Orman 83.74 83.74 26 Mijlociu 40 Techenis 71.53 71.53 4 Extrem de mic 60 Dupa Gradini 30.83 30.83 10 Foarte mic 60 Tabla Orasului 36.97 36.97 23 Mijlociu 40 Sapte Cruci 142.46 142.46 8 Foarte mic 60 Capus 221.38 221.38 7 Foarte mic 60 Fanate 145.87 145.87 14 Mic 60 Tiliser 67.06 67.06 5 Foarte mic 60 Popoiaba 48.71 48.71 2 Extrem de mic 70 Dupa Capus 74.93 74.93 7 Foarte mic 60 Sanasele 29.92 29.92 11 Foarte mic 60 Fundatura 138.7 138.7 18 Mic 40 Silivas 195.3 195.3 3 Extrem de mic 70 După cum se observă aprovizionarea cu fosfor este extrem de mica, foarte mica si mica pe majoritatea pășunilor. Acest fapt face ca necesarul de fosfor să fie foarte mare. Dar sunt și păsuni (La Orman, Tabla Orasului) unde starea de aprovizionare cu acest element este mijlocie. Aici se vor aplica cantitati mai mici de ingrasaminte cu fosfor. Cantitățiile din tabel sunt date la /ha pe fiecare parcelă de fertilizare în s.a/ha și în superfosfat concentrat kg/ha. Aplicarea îngrășămintelor fosfatice se poate face anual în primii 5 ani. Producția de masă verde a pășunilor astfel îmbunătățite poate ajunge la 15-20 (25) t/ha, de 3-4 ori mai mult decât în prezent, la care se adaugă calitatea furajeră și nutritivă foarte bună a ierbii. Prezența în sol în cantitate normală de peste 13mg P205 la 100 g sol (27 ppm) favorizează activitatea microorganismelor,atât a celor fixatoare de azot cât și a altora, influențând favorabil 37 | Pagina

Pagina 43

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ schimbul de substanțe nutritive dintre sol și plantă, precum și mobilizarea rezervelor de hrană din sol. Efectul îngrășămintelor cu fosfor asupra vegetației pajistilor este condiționat de însușirile chimice ale solului, de compoziția floristică a pajiștei, de dozele aplicate și în mare măsură de prezența azotului.. În ceea ce privește perioada de aplicare a îngrășămintelor pe bază de fosfor cele mai bune rezultate au fost obținute prin administrarea lor la doi sau trei ani de preferință toamna( Motcă și colab.1987) Sub influența îngrășămintelor aplicate se produc modificări importante în conținutul în fosfor al solului. Astfel îngrășămintele cu fosfor determină acumularea în sol an de an, a unor cantități sporite de fosfor. În cazul de față este necesar ca îngrășămitele fosfatice să se aplice împreună cu târlirea după cum s-a prezentat la paragraful privind târlirea Principalele îngrășăminte cu fosfor, care pot fi folosite pe acest teren sunt următoarele: Superfosfatul simplu se obține pe cale industrială prin acțiunea acidului sulfuric asupra rocii fosfatice (fosforite sau apatite) cu un conținut de 32% fosfat monocalcic și 17-22% P2O5 solubil în apă. Superfosfatul concentrat (dublu și triplu) se obține prin acțiunea acidului fosforic asupra rocii fosfatice și are un conținut de 42-51% P2O5 solubil în apă. Îngrășăminte complexe de tipul 1-1-1(15-15-15), 27-15-0, etc. 7.Fertilizarea cu potasiu Situatia conținutului de potasiu în sol și dozele recomandate de potasiu în s.a sunt prezentate în tabelul de mai jos: Tabel 13. Continutul de potasiu si doze de ingrasaminte cu potasiu 38 | Pagina

Pagina 44

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ Supr. Supraf Continutul Denumire parc. Cantit. de K2O totala de K Interpretare s.a./ha pajiste de -ppm- -ha- recolt. Vadanesti 58.63 58.63 260 Mare 30 Sarazaie 140.39 140.39 340 Foarte mare 30 La Orman 83.74 83.74 170 Mijlociu 50 Techenis 71.53 71.53 210 Mare 30 Dupa Gradini 30.83 30.83 325 Foarte mare 30 Tabla Orasului 36.97 36.97 340 Foarte mare 30 Sapte Cruci 142.46 142.46 270 Mare 30 Capus 221.38 221.38 210 Mare 30 Fanate 145.87 145.87 330 Foarte mare 30 Tiliser 67.06 67.06 370 Foarte mare 30 Popoiaba 48.71 48.71 170 Mijlociu 50 Dupa Capus 74.93 74.93 165 Mijlociu 50 Sanasele 29.92 29.92 201 Mare 30 Fundatura 138.7 138.7 280 Mare 30 Silivas 195.3 195.3 150 Mijlociu 50 Se pot aplica îngrășăminte complexe cu azot și fosfor și potasiu cu respectarea dozelor prezentate astfel încât să fie respectate dozele de fosfor și potasiu. Prin târlire se va completa și cantitatea de potasiu necesară. Trebuie subliniat și rolul pe care îl are potasiul în nutriția pajistilor naturale. Potasiul are rol ca regulator al funcțiilor plantei, la care participă în mod activ, ceea ce explică concentrația sa ridicată în țesuturile tinere în plină creștere, în timp ce organele îmbătrânite sunt mai puțin bogate în potasiu. Potasiul intervine în procesul de fotosinteză favorizând formarea glucidelor sau hidraților de carbon, migrarea acestor substanțe și acumularea lor în organele de rezervă. 39 | Pagina

Pagina 45

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ De asemenea, există o relație între utilizarea energiei luminoase de către plante și potasiu, relație pusă în evidență în condițiile anilor cu insolație slabă, când îngrășământul potasic este mult mai eficient. Aceasta se datorește funcției sale de sensibilizator pentru absorbția energiei luminoase, precum și de acceptor, colector, acumulator și transportor de electroni și de energie pentru sinteza compușilor organici primari. Totodata, împreună cu acidul fosforic, potasiul favorizează dezvoltarea rădăcinilor și dă o mai mare rezistență țesuturilor, o mai bună fixare a plantelor în sol cu efecte pozitive împotriva eroziunii solului. Potasiul crește rezistența plantelor la bolile criptogamice. În afara acțiunii directe asupra randamentelor, potasiul constituie pentru plante un element de echilibru și sănătate. Alături de fosfor contribuie la mărirea procentului de participare a leguminoaselor în pajiști. Un nutreț corespunzător furajării animalelor trebuie să conțină 0,2-0,4 % potasiu din substanța uscată. Ingrășămintele fosfatice și potasice se aplică pe pajiști de regulă toamna, cu excepția situațiilor când folosim îngrășăminte chimice complexe NPK cand PK se aplică concomitent cu N primăvara.Aplicarea unilaterală a N a dus la scăderea rezervei de P și K din sol, de aceea aplicarea acestor elemente deficitare care produc carențe în furaje, este în prezent obligatorie. Având în vedere diversitatea mare a speciilor componente din covorul ierbos al pășunilor și raportul variat dintre ele, în primul rând pentru fertilizare trebuie să se cunoască în afară de caracteristicile agrochimice și: - compoziția floristică a covorului ierbos, cel puțin a speciilor dominante din familia gramineelor, leguminoaselor și altele; - nivelul de intensivizare a producției de iarbă care poate fi extensiv, semiintensiv (mediu) și intensiv, cu graduări diferite pe niveluri de asigurare a apei din precipitații ,cât și al indicelui termic 40 | Pagina

Pagina 46

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ specific ecartului altitudinal cu durata sezonului de vegetație unde se află pajiștea ce urmează a se fertiliza; - modul de valorificare a producției prin pășunat sau cosire în regim de fâneață și alte elemente. Abia după ce avem clarificate aspectele menționate mai sus ne putem decide asupra epocii când facem fertilizarea în dozele menționate în lucrare. Aceste aspecte vor fi menționate în momentul finalizării integrale a lucrării de amenajament pastoral. Îngrășămintele cu NPK din sortimentul actual și de perspectivă și recomandări de armonizare a însușirilor chimice cu cele ale solurilor Tabel 14 Denumirea îngrășământului Recomandări de folosire Clorură de amoniu Indicate pe solurile saturate cu baze Sulfat de amoniu Azotat de amoniu granulat Favorabile pe toate solurile, totuși Îngrășământ complex binar de preferat pe cele cu “V”-ul 90% Îngrășământ lichid cu azot A 320 Ingrășământ lichid cu azot A 370 Aplicabile pe toate solurile cu mai Îngrășământ lichid cu azot A 400 mult de 12% argilă. Îngrășământ lichid cu azot A 410 Se vor prefera solurile cu “V”-ul Uree granulată sub 85% Îngrășământ complex ternar Vor prefera solurile cu “V”-ul sub Nitroclorcar 85% 41 | Pagina

Pagina 47

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ Superfosfat concentrat Aplicabile pe toate solurile Superfosfat simplu Fosforite activat cu acid sulfuric Se recomandă în primul rând pe Fosforite activat cu acid fosforic solurile cu “V”-ul mai mic de 85% Pot fi eficiente numai pe solurile Fosforite neactivate acide Aplicabile pe toate solurile la Sulfat de potasiu culturile tolerante la clor Aplicabile pe toate solurile la Sarea potasică 40-50% culturile tolerante la clor Aplicabile pe solurile deficitare în Săruri potasice brute (kainit) potasiu cu bună permeabilitate pentru apă V – gradul de saturație în baze MASURI AGROPEDOAMELIORATIVE Reprezintă o sinteză a celor enunțate în această lucrare și constă din prezentarea factorilor limitativi, localizarea lor și modul de influențare a însușirilor solului, iar prin ele a producției agricole. Factorii limitativi ce influențează producția agricolă de pe terenurile UAT Gherla sunt date de: eroziunea de suprafață, alunecările de teren, inundabilitatea terenurilor din apropierea cursurilor de apă și de adâncime, prezența unui conținut ridicat în argilă în orizontul A (de bioacumulare), , conținutul mare de apă în sol (datorat proceselor de gleizare și pseudogleizare) și reacția moderat-acidă a unor tipuri de soluri. 42 | Pagina

Pagina 48

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ Măsurile de ameliorare care se stabilesc și se fixează, trebuie să plece de la câteva principii: ● să înlăture cauza degradărilor prin eroziune și alunecări, și să lupte împotriva efectelor acestora; ● să țină seama de specificul regiunii, care are un caracter pronunțat agricol, pentru a nu produce un dezechilibru economic local; ● să conducă la o ameliorare integrală pe unități geomorfologice sau bazine hidrografice. Măsurile și lucrările care pot atinge aceste obiective se pot împărți în trei grupe: a)organizerea teritoriului; b)lucrări ameliorativ agricole; c)lucrări hidrotehnice, de reglementare a scurgerilor de suprafață, frânarea viiturilor și oprirea eroziunii de adâncime. MĂSURI AMELIORATIVE PENTRU TERENURI ERODATE ȘI AFECTATE DE ALUNECĂRI DE TEREN Pe versanții din UAT Gherla, pentru stăvilirea eroziunii solurilor, ameliorarea și punerea în valoare a terenurilor degradate, se impune în primul rând folosirea terenului și restructurarea folsințelor actuale, după următoarele criterii: c)cultura pajiștilor pentru pășuni și fâneață pe versanți cu înclinări între 10-200, fără eroziuni de adâncime și cu eroziune de suprafață până la gradul 3 și unde nu sunt culturi pomicole și viticole; aceștia au nevoie de lucrări permanente de îngrijire și ameliorare, printre care menționăm: ● reglementarea pășunatului; numărul de vite la ha să nu depășeasă capacitatea de pășunat stabilită de specialiști pentru condițiile locale; pășunatul să se facă prin rotație pe tarlale și să fie întrerupt când solul este prea umed, pentru a nu se produce tasarea solului; 43 | Pagina

Pagina 49

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ ● însămânțarea artificială a pășunilor slab și mijlociu înțelenite,cu graminee și leguminoase cu o valoare furajeră ridicată și care pot realiza o bună înțelenire a solului, în vedera măririi rezistenței terenului la procesele de eroziune; ● executarea lucrărilor de întreținere la timp: grăparea islazurilor, curățirea de pietre și bolovani, etc; ● reglementarea drumurilor de acces al vitelor la pășune, în funcție de panta terenului; ● extinderea culturilor de furaje de mare producție (lucernă, trifoi, sparcetă etc.), pentru formarea de rezerve furajere necesare hrănirii animalelor în stabulație, în perioadele de liniște a pășunilor; ● transfomarea pășunilor slab și mijolociu înțelenite, pe versanții cu înclinări mai mari de 200 în fânețe – pe terenuri până la gradul 3 de eroziune și în păduri – pe terenuri cu gradul de eroziune între 4 și 5, sau unde sunt prezente formele eroziunii de adâncime, indiferent de panta terenului. d) fânețe, pe versanții neerodați, cu înclinări mai mari de 200 și pe versanții cu gradul de eroziune 3 și 4 și înclinări până la 200. Acestea cer de asemenea unele lucrări de îngrijire și ameliorare și anume: ● înierbări artificiale în cazul unor înțeleniri slabe și mijlocii, în scopul înțelenirii cu ierburi de calitate și de productivitate ridicată, pentru hrana animalelor; ● administrarea de îngrășăminte chimice pentru ridicarea productivității; e)culturi silvice pe versanții cu înclinări mai mari de 300 și pe versanții cu ogașe și ravene dese, și de înclinări diferite. Pădurile existente , pentru a-și putea exercita rolul lor de protecție a solului, de fixare a versanților și de stăvilire a scurgerilor de suprafață, trebuie să se țină cont de următoarele: ● aplicarea principiilor zonării funcționale a pădurilor, prin diferențierea pădurilor în raport cu nevoile de protecție a solului; ● completarea consistentei pădurilor degradate; ● exploatarea culturală a pădurilor, în sensul de a nu provoca eroziuni pe versanți, prin defrișări și tăieri rase pe suprafețe mari. 44 | Pagina

Pagina 50

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ Împădurirea terenurilor goale cu înclinări mai mari de 300 și a versanților cu gradul de eroziune între 4 și 5, sau cu ogașe și ravene dese, indiferent de înclinări, trebuie să se facă după anumite principii și măsuri: ● pe bază de proiect de execuție, cu cartarea detaliată pe grade de eroziune, pe unități și pe tipuri staționale; ● lucrări agrotehnice speciale, care să împiedice eroziunea de suprafață și să amelioreze deficiențele de sol (gropi de toamnă de 40/40cm, gropi de toamnă cu terase simple și terase cu gărdulețe așezate pe curba de nivel); ● canale de nivel, pe linia de cea mai mare pantă, la distanțe variate, în funcție de pantă. f)pentru combaterea eroziunii de adâncime se recomandă următoarele: ● canale de nivel care să împiedice scurgerile de suprafață să pătrundă în canalul ravenelor și a torenților; ● împădurirea pe treimea superioară a bazinului de recepție, pentru dispersarea apelor; ● garnisaje, cleionaje și praguri pe fundul ravenelor torenților mai mici; ● baraje de zidărie de piatră pentru torenții activi. Aceste lucrări trebuie să se execute simultan și coordonat cu lucrări agro-silvo-ameliorative, care constitue baza ameliorării terenurilor degradate. Fără respectarea acestor principii, lucrările hidrotehnice nu-și ating scopul. Suprafețele cu soluri erodate, cu relief relativ uniform pot fi cultivate cu sparcetă (Onobrychis viciaefolia), plantă ce dă rezultate bune pe aceste terenuri. In acesta categorie intra pasunile Fanate, Vadanesti, Silivas.. MĂSURI AMELIORATIVE PENTRU TERENURI AFECTATE DE EXCES DE UMIDITATE 45 | Pagina

Pagina 51

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ În primul rând măsurile ameliorative trebuie să vizeze înlăturarea cauzelor care produc excesul de umiditate (indiferent de natura lui) și numai apoi la combaterea consecințelor acestuia, adică a efectelor negative. În cazul fenomenului de stagnogleizare, desecarea trebuie să ducă la evacuarea apelor superficiale (de suprafață în exces), astfel încât plantele să nu fie acoperite cu apă pe o perioadă mai mare, decât durata de inundare admisibilă (4-6 ore pentru culturi legumicole, 8-12 ore pentru cereale, 24-36 ore pentru pomi). Eliminarea excesului de umiditate de pe astfel de soluri (vezi legenda US) se face de regulă prin executarea unor canale (rigole, șanțuri) și drenul cârtiță. Dacă excesul de umiditate își are originea în apele scurse de pe versanți, se execută canale de centură sau canale de captare a izvoarelor de coastă (în cazul de față la faeoziomuri clinogleice). În cazul solurilor gleizate sau gleice, eliminarea excesului de umiditate se realizează de regulă prin drenaj – lucrare care optimizează regimul aerohidric. Acesta se poate realiza atât prin interceptarea apei freatice prin intermediul unor drenuri deschise dar mai ales prin intermediul unor drenuri închise (olane, fascine). După obiectivele propuse și gradul de complexitate, lucrările destinate ameliorării solurilor afectate de exces de umiditate, pot fi considerate de natură: agrotehnică, agropedoameliora-tivă și hidroameliorativă. MĂSURI AGROTEHNICE Acestea se referă în primul rând la modul de lucrare a solului, care printre altele are și rolul de a menține rdicată permeabilitatea și capacitatea de înmagazinare a apei din sol. Din acestă cauză lucrarea de bază, arătura, trebuie executată în starea de maturitate fizică, corespunzător regulilor de agrotehnică diferențiată; pe solurile argiloase, tasate și stagnogleizate trebuie executate șă arături cu subsolaj. 46 | Pagina

Pagina 52

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ MĂSURI AGROPEDOAMELIORATIVE Aceste sunt de asemenea relativ ușor de aplicat și cuprind: ● nivelelarea de exploatare – destinate să asigure terenurilor o pantă continuă și uniformă pe direcția de înclinare generală, favorizând astfel infiltrarea și scurgerea apei; ● modeleare de benzi cu coame – are drept scop realizarea unor benzi cu coame cu lățime variabilă (12-28m) și pante transversale de 1-3%, prin executarea arăturii la cormană sau cu grederul. Lucrarea se recomandă cu deosebire la solurile stagnogleizate sau a subtipurilor stagnice; ● șanțuri colectoare provizorii sau permanante, care să sevească drept colectoare pentru rigole ce rezultă după executarea arăturii la cormană; ● afânarea adâncă - se execută pe solurile cu textură mai grea sau tasate cu deficit de porozitate, afectate succesiv de exces și de deficit de umiditate. ● drenajul cârtiță – reprezentă lucrarea care constă în executarea prin presare a unor galerii tubulare cu diametrul de 8-12 cm, la adâncimea de 0,4 – 0,8 m cu ajutorul unui plug special prevăzut cu o piesă activă sub formă de ghiulea. Se aplică la solurile cu un conținut de argilă de cel puțin 28%. MĂSURI HIDROAMELIORATIVE Măsurile hidroameliorative nu constituie obiectul prezentului studiu și sunt lucrări de mare amploare, radicale și foarte costisitoare. Ele contribuie la redarea în cultură într-un timp relativ scurt a solurilor cu exces de umiditate (în cazul de față: gleiosol molic, gleiosol molic, solonceac gleic și mai ales gleiosol cernic) și au o eficacitate sporită când sunt aplicate concomitent cu măsurile pedoameliorative arătate mai sus. 47 | Pagina

Pagina 53

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ Acestea vizează : ● Înlăturarea apelor provenite din perimetrele învecinate ● Înlăturarea apelor stagnante ● Amenajarea corectă a sistemelor de irigații ● Drenarea In acesta categorie intra pasunile Capus, Fundatura. MĂSURI AMELIORATIVE PENTRU SOLURILE ACIDE În cazul comunei GHERLA, solurile acide (vezi cele incluse în clasa luvosoluri) ocupă o suprafață de peste 800 ha. Ameliorarea completă a solurilor acide nu se poate realiza doar prin aplicarea amendamentelor, ci sunt necesare și lucrări de permeabulizare a orizontului B(t) și eliminarea excesului de umiditate în cazul subtipurilor stagnogleice. Ca urmare, aplicarea complexului de măsuri ameliorative, destinate îmbunătățirii propietăților solurilor acide, trebuie să cuprindă: - aplicarea de amendamente pentru corectarea reacției acide; - aplicarea îngrășămintelor pentru înbunățirea regimului de nitriție a plantelor; - afânarea adâncă pentru pemeabilizarea orintului Bt. - AMENDAREA CARBONATICĂ În general se pleacă de la considerentul că sunt avizate pentru amendarea calcică solurile cu pH- ul sub 6,0 și valoarea gradului de saturație în baze (calculat cu aciditatea hidrolitică) este sub 75%. 48 | Pagina

Pagina 54

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ Urgența în care trebuie efectuat amendarea calcică este: - urgența I-a soluri cu pH<5,0, iar aluminiul schimbabil este >1 me/100gr sol; - urgența II-a soluri cu pH=5,0 – 5,5 iar aluminiul schimbabil este <1 me/100gr sol; - urgența III-a soluri cu pH=5,5 – 6,5 iar V% = 75 -90%; Pentru corectarea reacției acide a solurilor se folosesc diferite substanțe care conțin Ca sau Mg sub formă de oxizi, hidroxizi sau carbonați. Cele mai uzuale sunt: calcarul (piatra de var măcinată), varul stins (Ca(OH)2), dolomita (Ca(CO3)2), tufurile calcaroase, marnele, spuma de defecare, zgura de furnale, precipitatul de CaCO3. Stabilirea dozelor de amendamente se fac în funție de: pH, aciditatea hidrolitică, conținutul de hidrogen schimbabil (SH), și în baze schimbabile (SB), gradul de saturație în baze (V%). În literatura de specialitate există mai multe formule de caclul a dozei de amandamente (t/ha), sau nomograme ce servesc la același scop. În orice caz pentru stabilirea dozelor exacte, este recomandat ca prezentul studiu să fie completat cu un studiu agrochimic pe suprafețe mai restrânse și pe o scară mai mare (1:2000 sau 1:5000). Aplicarea amendamentelor se poate face în orice perioadă a anului, dacă există posibilități de transport, împrăștiere și încorporare în sol. Totuși, perioadele cele mai indicate de aplicare sunt înainte de efectuarea arăturilor de vară sau cele adânci de toamnă; se poate face și primăvara înaintea pregătirii patului germinativ. Practica a dovedit că o doză completă de amendamente poate avea efect timp de 5-6 ani, perioadă după care solul începe să revină la starea înițială, fapt ce necesită o nouă intervenție. FERTILIZAREA SOLURILOR ACIDE Având în vedere efectele secundare ale unor îngrășăminte și în special tendința acestora de a acidifia solul, precum și slaba capacitate de tamponare a solului pentru îngrășămintele cu reacție fiziologică acidă, practica fertilizării trebuie să țină cont de aceste considerente. 49 | Pagina

Pagina 55

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ Fertilizarea cu azot – din cauza proporției mari de azotat de amoniu fabricat, o suprafață însemnată a solurilor acide se fertilizează cu acest produs, care intensifică toate formele de aciditate. În consecință se recomandă ca pe solurile acide neamendate să se folosească nitro-calcarul (17-20%N și 35-40% CaCO3). Alături de nitrocalcar se poate folosi și ureea. Fertilizare cu fosfor – aprovizionarea cu fosfor mobil a solurilor acide este foarte slabă (vezi analizele US). Această situație este determinată de imobilizarea acesteia în prezența ionilor de fier și de aluminiu. Se aplică sub formă de superfosfat sau complex. De menționat că între fosforul aplicat și amendarea calcică există o interacțiune pozitivă. Fertilizarea cu potasiu – orizontul eluvial al solurilor acide sunt de obicei sărăcite în caste element. Ca urmare solurile acide cu mai puțin de 7 ppm K20 /100 gr sol răspund bine la fertilizarea cu potasiu (sare potasică sau îngrășăminte complexe). Fertilizarea cu gunoi de grajd – având în vedere că gunoiul este un îngrășământ complet, cu acțiune lentă, dar de lungă durată, care contribuie la ameliorarea propietăților fizice și chimice ale solului și la aprovizionarea plantelor cu elemente nutritive, problema folosirii lui pe aceste soluri nu mai necesită nici un fel de argumentare. Dozele de îngrășăminte chimice și chiar a celor organice, este recomandat să se facă , ca și în cazul aplicării amendamentelor, pe baza unui studiului agrochimic anexat. In aceasta categorie intra majoritatea pasunilor cu reactie acida: Vadanesti, Sarazaie, Techenis, Sapte Cruci, Tiliser, Dupa Capus. 4. VEGETAȚIA 4.1. Date fitoclimatice Flora este specifică zonei de deal fiind reprezentată de pășuni și pajiști unde se regăsesc ierburi și diferite tufe de arbusti. 50 | Pagina

Pagina 56

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ 4.1. Descrierea tipurilor de stațiune Pe terenurile utilizate ca pășuni se întâlnesc frecvent asociații mezofile si mezo-xerofile .Cea mai răspândită este asociația dintre Festuca pratensis, Trifolium pratense, Trifolium repens, Poa pratense și Lolium perene folosită ca și pajiște. Pe terenurile utilizate îndelung ca fânețe, sunt predominante speciile mezofile de fânețe cum ar fi: Agrostis capilaris (Firuță), Poa pratensis (Firișor), Festuca pratensis (Păiuș), Dactilis glomerata (Golomăț), Briza media (Tremurătoare), Carum carvi (Chimion), Salvia pratensis (Jale), Phleum pratense (Timoftică). 4.3. Tipuri de pajiști. Descrierea tipurilor Vegetația terenurilor utilizate ca fânețe și pășuni a fost încadrată în diferite asociații, în funcție de tipul de sol, umiditatea acestuia și conținutul în substanțe nutritive. În tabelul de mai jos sunt enumerate toate parcelele descriptive care compun suprafața totală de pajiști permanente ale municipiului Gherla, fiind specificat și tipul de pajiște căreia îi aparțin, precum și suprafața parcelei și ponderea ei în total suprafață (tabelul 4.3): Tabelul 4.3 Nr. Parcela Tipul de pajiște Suprafața descriptivă crt. (ha) (%) 1 2 3 4 5 1. Vădănești Festuca pratensis+Trifolium pratense 58,63 3,944341 2. Sărăzaie Festuca pratensis+Trifolium pratense 140,39 9,444757 3. La Orman Festuca pratensis+Trifolium pratense 83,74 5,63362 4. Techeniș Lolium perene+Trifolium pratense 71,53 4,812191 5. După Grădini Lolium perene+Trifolium repens 30,83 2,074093 6. Tabla Orașului Lolium perene+Trifolium pratense 36,97 2,487162 7. Șapte Cruci Lolium perene+Trifolium pratense 142,4638 9,584272 8. Căpuș Festuca pratensis+Trifolium repens 221,38 14,89337 51 | Pagina

Pagina 57

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ 9. Fânațe Festuca pratensis+Trifolium pratense 145,8784 9,81399 10. Tilișer Lolium perene+Trifolium pratense 67,06 4,511471 11. Poa pratensis+ Festuca 48,71 Popoiabă pratensis+Trifolium pratense 3,276972 12. Poa pratensis+ Festuca 74,93 După Căpuș pratensis+Trifolium pratense 5,040926 13. Poa pratensis+ Festuca 29,92 Sănășele pratensis+Trifolium pratense 2,012872 14. Fundătura Lolium perene+Trifolium repens 138,7 9,331062 15. Pășunea Silivaș Poa pratensis+trifolium repens 195,301 13,1389 În toate parcelele, vegetația predominantă este mezofilă. 4.4. Descrierea vegetației lemnoase Pe arealul pășunilor și fânețelor din UAT Gherla apar pe lângă plante erbacee și vegetție lemnoasă, astfel arbuștii sunt reprezentați de Rosa canina, Prunus pinosa, Crataegus monogyna, iar ca arbori solitari apar Pyrus pyraster și Malus sylvestris. Vegetația forestieră din zonă este compusă sporadic și din specii arboricole precum: Quercus cerris, Quercus petraea, Carpinus betulus 5. CADRUL DE AMENAJARE 5.1. Procedee de culegere a datelor din teren Datele privind întocmirea prezentului amenajament pastoral au fost culese pe teren în anul 2018, luna iunie , în conformitate cu metodologiile și procedurile în vigoare la această dată. Pentru caracterizarea agrochimica au fost recoltate din fiecare 10 ha o proba medie agrochimica, in total 148 probe agrochimice, pentru care s-au determinat următorii parametri: 52 | Pagina

Pagina 58

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ Denumirea analizei Metode de analiză -metoda pipetei cu 1 interpretarea rezultatelor după Analiza granulometrică ICPA-Kacinski Coeficientul de 2 - metoda Mitcherlinch higroscopicitate - metoda potențiometrică în 3 Reacția solului (pH- H2O) suspensie cu soluție lichidă 1: 2,5 - metoda Walkley-Blak, 4 Humus (%) modificată de Gogoașă - metoda colorimetrică, în Conținutul de fosfor mobil 5 soluție cu acetat lactat de (P- mobil ppm) amoniu la un pH = 3,75 - metoda flamfotometrică, în Conținutul de potasiu mobil 6 soluție cu acetat lactat de (K-mobil ppm) amoniu la un pH = 3,75 Suma cationilor bazici (SB- 7 - metoda Kappen me/100g sol) Hidrogen schimbabil (SH- - metoda Cernescu prin 8 me/100g sol) percolare Pentru studiul și caracterizarea pajiștilor s-a folosit metoda geobotanică, pe baza căreia s-a delimitat, cu aproximație, conturul fitocenozelor, urmărindu-se uniformitatea compoziției floristice, după care s-au ales suprafețe de cca. 100 m2 în interiorul cărora s-au ridicat relevee floristice. 5.2. Obiective social-economice și ecologice Pentru punerea în valoare a suprafețelor de pajiști, obiectivul fundamental este sporirea producției totale de masă verde și a calității acesteia, în paralel cu creșterea eficienței economice a exploatării animalelor, în special a efectivelor de taurine și ovine. 53 | Pagina

Pagina 59

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ Obiectivele social-economice și ecologice se exprimă prin natura produselor realizate, a cantităților și valorii de piață a acestora, precum și a serviciilor de protecție a mediului și/sau florei/faunei prezente pe pajiști, ori prin valoarea social-culturală intrinsecă a pajiștilor. Pentru pajiștile permanente la care se referă prezenta lucrare, obiectivele social-economice avute în vedere la reglementarea modului de gospodărire a acestora, detaliate prin stabilirea scopului urmărit (producție sau protecție) la nivel de UAT, sunt prezentate în tabelul următor (tabelul 5.2): Tabel 5.2. Nr. Grupa de obiective Denumirea obiectivului de protejat/serviciului de Crt realizat . 1. Protecția terenului și a solului - Terenuri vulnerabile la eroziune - Terenuri vulnerabile la deșertificare 2. Produse vegetale - Graminee și leguminoase de înaltă valoare nutritivă - Ciuperci comestibile, plante medicinale și aromatice 3. Alte produse - - În raport cu aceste necesități, fiecărei pajiști îi este destinată îndeplinirea unuia sau mai multor obiective social-economice și ecologice, din care unul este cel prioritar, ajungându-se astfel la o specializare tehnologică a pajiștilor, corelată cu potențialul lor stațional și biocenotic. 5.3. Stabilirea categoriilor de folosință a pajiștilor Categoriile de folosință propuse pentru pajiștile din prezentul amenajament pastoral sunt stabilite în conformitate cu legislația în vigoare. S-a avut în vedere stabilirea factorilor limitativi prezenți pe aceste pajiști, deoarece aceștia au un rol important în stabilirea categoriilor de folosință ale pajiștilor permanente. Factori fizico-chimici: - Aciditatea solului - Eroziunea solului și alunecările de teren - Excesul de umiditate - Salinitatea/alcalinitatea solului - Prezența de nisipuri, pietriș, roci de suprafață,etc. Factori biotici și antropogeni - Invazia de buruieni de pajiște 54 | Pagina

Pagina 60

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ - Invazia vegetației lemnoase - Prezența mișuroaielor înțelenite Factori tehnologici - Aplicarea fertilizanților - Aplicarea amendamentelor Starea fitosanitară - Prezența speciilor de plante dăunătoare - Prezența speciilor de plante toxice Categoriile de folosință stabilite prin prezentul amenajament pastoral sunt prezentate în tabelul următor (tabelul 5.3): Tabelul 5.3 Nr. Parcela descriptivă Pășune Fâneață Mixt Total Suprafață Crt. (ha) (ha) (ha) UAT Privat 1 Vădănești 0 47,09 11,54 58,63 2 Sărăzaie 98 5,95 36,44 140,39 3 La Orman 80 0 3,74 83,74 4 Techeniș 60 2,81 8,72 71,53 5 După Grădini 0 0 30,83 30,83 6 Tabla Orașului 20 1,02 15,95 36,97 7 Șapte Cruci 91,213 10,66 40,59 142,4638 8 8 Căpuș 61,5 140,01 19,87 221,38 9 Fânațe 44,538 48,83 52,51 145,8784 4 10 Tilișer 0 14,17 52,89 67,06 11 Popoiabă 0 27,02 21,69 48,71 12 După Căpuș 48 3,5 23,43 74,93 13 Sănășele 0 13,46 16,46 29,92 14 Fundătura 0 34,84 103,86 138,7 15 Pășunea Silivaș 195,30 0 0 195,301 1 Total 1486,4332 5.4. Fundamentarea amenajamentului pastoral Prezentul amenajament a fost elaborat cu respectarea Ordonanței 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor, iar aspectele tehnice și tehnologice propuse au 55 | Pagina

Pagina 61

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ fost concepute astfel încât să fie cât mai accesibilă gospodărirea rațională a suprafețelor de pajiști existente la nivelul Municipiului Gherla. Importanța amenajamentului pastoral se regăsește în mai multe direcții precum ar fi protecția mediului, menținerea biodiversității, identificarea aspectelor care ar putea fi imbunătățite (însămânțarea, amendarea, aplicarea de îngrășăminte, lucrări de curățire și întreținere) și valorificarea potențialului de producție al pajiștilor. 5.4.1. Durata sezonului de pășunat Momentul intrării la pășunat, în condițiile realizării unui pășunat rațional, este atunci când: - Înălțimea covorului ierbos este de 8-15 cm pe pajiștile naturale și de 12-20 cm pe pajiștile semănate; - Înălțimea apex-ului (conul de creștere al spicului – la graminee) este de 6-10 cm; - Producția de masă verde, denumită în continuare MV, ajunge la 3-5 to/ha pe pajiștile naturale și 5-7,5 to/ha pe pajiștile semănate (sau echivalent în substanță uscată – SU de 0,6-1 to/ha, respectiv 1-1,5 to/ha). În cultura populară a crescătorilor de animale din țara noastră, data intrării pe pășune ține cont de înflorirea păpădiei (Taraxacum officinalis) și se produce, de regulă, după data de 23 aprilie (ziua de Sf. Gheorghe). Durata sezonului de pășunat este determinată în primul rând de durata perioadei de vegetație a speciilor de plante valoroase de pe pajiște, legată la rândul ei de temperatură și de regimul pluviometric. În general, în funcție de altitudine, durata sezonului de pășunat este după cum urmează: - Câmpie: 190 – 210 zile la irigat (aprilie – octombrie) sau 100-150 zile la neirigat - Deal: 140 – 180 zile (mai – septembrie) - Munte: 90 – 150 zile (iunie – septembrie) - Subalpin: 60 – 100 zile (iunie – august) Încetarea pășunatului se face cu 3-4 săptămâni (20 – 30 zile) înaintea apariției înghețurilor permanente la sol, fenomen care survine, de regulă, în ultima decadă a lunii noiembrie sau prima decadă a lunii noiembrie, ceea ce coincide, în cultura populară românească, cu ziua de Sf. Dumitru (26 octombrie). Ținând cont de caracteristicile climei zonale, durata de pășunat pe pajiștile permanente din prezentul amenajament pastoral este de cca. 180 de zile (de la 1 mai, și până la ultima decadă a lunii octombrie – 31 octombrie). 5.4.2. Numărul ciclurilor de pășunat Ciclul de pășunat este definit ca fiind intervalul de timp în care iarba de pe o parcelă de pășune, odată pășunată, se reface, fiind din nou aptă pentru pășunat. 56 | Pagina

Pagina 62

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ Numărul ciclurilor de pășunat depinde de condițiile de sol și cele climatice ale zonei unde este amplasată pășunea, precum și de compoziția floristică și capacitatea de regenerare a acesteia. În general, în funcție de altitudine, se practică pană la 5-7 cicluri de pășunat la câmpie, în condiții de irigat, 3-5 cicluri de pășunat la deal și 2-3 cicluri de pășunat la munte. Ținând cont de caracteristicile zonale, numărul ciclurilor de pășunat pe pajiștile permanente din prezentul amenajament pastoral este de 3 cicluri, în funcție de evoluția factorilor climatici (temperatură, precipitații) în anul calendaristic respectiv. 5.4.3. Fânețele Fânețele, respectiv porțiunile de pajiști permanente care nu se valorifică prin pășunat cu animalele, ci prin cosit, se vor valorifica în momentul optim, pentru a asigura cantitatea maximă de fân care se poate obține pe unitatea de suprafață și calitatea superioară a acestuia. Pentru fânețele aflate sub angajament de agro-mediu trebuie ținut cont de perioada în care este permis cositul prin condițiile speciale de management ale pachetelor de agro-mediu. Ținând cont de caracteristicile zonale, pentru fânațele din prezentul amenajament pastoral, cositul poate începe după data de 10 iunie. 5.4.4. Capacitatea de pășunat Stabilirea capacității de pășunat se va face prin împărțirea producției totale de masă verde cu rația necesară unei unități vită mare (UVM). Se recomandă 65 kg masă verde/zi/cap pentru 1 UVM, din care consumate efectiv 50 kg/cap/zi. Conversia în UVM a speciilor de animale domestice este redată în tabelul 5.4.4 întocmit conform legislației în vigoare. Tabelul 5.4.4 Categoria de animale Coeficientul Capete/ de conversie UVM Tauri, vaci și alte bovine de mai mult de 2 ani, 1,0 1,0 ecvidee de mai mult de 6 luni Bovine între 6 luni și 2 ani 0,6 1,6 Bovine de mai puțin de 6 luni 0,4 2,5 Ovine 0,15 6,6 Caprine 0,15 6,6 Încărcătura de animale pe o pajiște este un instrument util pentru crescătorii de animale, deoarece le permite să ajusteze numărul de animale care pot pășuna în funcție de cantitatea de iarbă disponibilă. Pentru stabilirea încărcăturii corecte se calculează mai întâi capacitatea de pășunat, respectiv numărul de animale care pot pășuna pe unitatea de suprafață. 57 | Pagina

Pagina 63

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ Capacitatea de pășunat și încărcătura optimă de animale pe hectar se calculează, pentru fiecare pajiște în parte, conform metodologiei prevăzute în Ordinul MADR nr. 544/2013. Astfel, art. 8, alin. (1) din Ordinul MADR nr. 544/2013 prevede estimarea capacității de pășunat a unei pajiști pe baza producției medii de masă verde obținută în anii anteriori, ținând cont de fertilitatea solului, condițiile meteorologice și compoziția floristică a covorului vegetal; iar art. 8, alin. (2) prevede că numărul de animale (UVM/ha) trebuie să fie suficient pentru a asigura utilizarea la maximum a producției de masă verde, menținând în același timp sustenabilitatea pe termen lung a pajiștii în cauză. Capacitatea de pășunat se definește prin numărul de animale (exprimat în Unități Vită Mare) care pot fi hrănite într-un sezon de pășunat de pe 1 ha de pajiște (la care se cunoaște producția de masă verde disponibilă). Producția totală de iarbă (Pt) se determină prin cosirea și cântărirea masei vegetale de pe suprafețele de probă (în total 6-10 m2 pentru 1 ha de pajiște). Pentru delimitarea suprafețelor de probă se folosesc îngrădituri metalice care să nu permită consumul de către animale a vegetației din interior. Acestea se amplasează pe suprafețe omogene din punct de vedere al compoziției floristice și al producției. Aceste suprafețe se cosesc la începutul fiecărui ciclu de pășunet, respectând condiția ca pe plante să nu se regăsească apă de adiție. Capacitatea de pășunat (Cp) se va determina utilizând formula: 𝑈𝑉𝑀 ℎ𝑎 𝑃𝑡 𝐶𝑝 ( ℎ𝑎 ) = 𝑁𝑧𝑥𝐷𝑍𝑃𝑥100 ( )𝑥𝐶𝑓% 𝑘𝑔 în care: Nz = necesarul zilnic de iarbă pe cap de animal, în kg/zi; DZP = durata sezonului de pășunat, în zile; Cf = coeficient de folosire al pajiștii, în %. Coeficientul de folosire al pajiștii, exprimat în procente (%) se stabilește prin cosirea și cântărirea resturilor neconsumate (Rn) de pe suprafețele de probă (6-10 m2) și raportarea la producția totală de iarbă, după formula: 𝐶𝑓 = 𝑃𝑡 ( )− 𝑅𝑛 ( 𝑘𝑔 ℎ𝑎 𝑘𝑔 ℎ𝑎 ) x 100 (%) 𝑘𝑔 𝑃𝑡 ( ℎ𝑎 ) Producția utilă de iarbă la hectar pe suprafețele din prezentul amenajament a fost stabilită la 5-6 t/ha masă verde. La prima recoltă (primele 2 cicluri de pășunat), producția de masă verde 58 | Pagina

Pagina 64

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ reprezintă aprox. 50% din producția totală. Pe timpul verii, producția scade mult (datorită secetei), apoi crește înspre toamnă. Capacitatea de pășunat (Cp) determinată, la o producție medie de 6 t/ha masă verde, cu un necesar zilnic de 65 kg masă verde pentru 1 UVM și cu o durată a sezonului de pășunat de 195 de zile, este de 0,43 UVM/ha 6. ORGANIZAREA, ÎMBUNĂTĂȚIREA, DOTAREA ȘI FOLOSIREA PAJIȘTILOR 6.1. Lucrări de repunere în valoare a suprafețelor de pajiști Principalele măsuri de creștere cantitativă și calitativă a producției pajiștilor se bazează pe înlăturarea sau diminuarea efectului factorilor limitativi ai productivității acestora. În vederea stabilirii măsurilor și tehnologiilor adecvate de îmbunătățire a covorului ierbos trebuie evaluate în prealabil cauzele degradării pajiștilor respective, astfel încât aplicarea măsurilor de îmbunătățire să ducă la rezultate sustenabile. Principalele acțiuni tehnico-organizatorice menite să ducă la creșterea cantitativă și calitativă a producției pajiștilor sunt următoarele: - măsuri ameliorative generale, care se aplică pe toate pajiștile afectate de factori limitativi ai producției de iarbă; - măsuri de îmbunătățire a covorului ierbos fără înlocuirea totală a acestuia (numite și măsuri de suprafață); - măsuri de refacere radicală a covorului ierbos prin înlocuirea totală a vechiului covor vegetal cu amestecuri valoroase de graminee și leguminoase perene; - valorificarea superioară a producției pajiștilor prin pășunat; - valorificarea superioară a producției pajiștilor prin recoltarea și conservarea furajelor. Măsurile ameliorative generale care se aplică pe toate pajiștile afectate de factori limitativi ai producției de iarbă sunt următoarele: - eliminarea excesului de umiditate; - combaterea eroziunii de adâncime și a alunecărilor de teren; - corectarea reacției solului (aciditate/alcalinitate) prin aplicarea de amendamente. Măsurile de suprafață de îmbunătățire a covorului ierbos cuprind: - curățirea de mușuroaie de orice proveniență, de vegetația ierboasă și lemnoasă nevaloroasă, de pietre și bolovani; 59 | Pagina

Pagina 65

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ - împrăștierea dejecțiilor rămase în urma pășunatului sau de la aplicarea de fertilizanți de natură organică; - îmbunătățirea regimului de nutriție al plantelor prin fertilizarea corespunzătoare; - supraînsămânțarea pajiștilor. Măsurile de refacere radicală a covorului ierbos constau în: - curățirea de mușuroaie, de vegetația ierboasă și lemnoasă nevaloroasă, de pietre; - distrugerea vechiului covor ierbos degradat; - îmbunătățirea regimului de nutriție al plantelor prin fertilizarea corespunzătoare; - pregătirea patului germinativ; - reînsămânțarea cu amestecuri de specii furajere productive și cu valoare furajeră ridicată; - lucrări curente de întreținere a pajiștii nou înființate. a. Eliminarea excesului de umiditate Excesul de umiditate creează condiții nefavorabile pentru edzvoltarea plantelor valoroase, înrăutățind regimul de aer din sol și favorizând procesele de reducere. Ca efect, apar compuși toxici pentru plante, cum ar fi: amoniac, hidrogen sulfurat, metan, complecși ai fierului și sulfului. Lipsa aerului încetinește procesele de descompunere aerobă a materiei organice, procesele de nitrificare și de fixare a azotului în sol de către microorganisme și determină formarea unor compuși greu solubili în care sunt sechestrate o serie de microelemente, cum ar fi: bor, molibden, etc. Excesul de umiditate face ca aceste soluri să fie mai reci cu până la 5°C față de solurile cu umiditate normală, lucru foerte important, mai ales primăvara, când acest fapt întârzie foaret mult pornirea în vegetație a plantelor de pe pajiști. Din punct de vedere zooigienic, solurile umede sunt nedorite deoarece favorizează înmulțirea paraziților, ceea ce determină evidente scăderi ale producției animalelor care pășunează aceste pajiști. Cauzele prezenței excesului de umiditate pe pajiști sunt fie prezența apei freatice la foarte mică adâncime, fie colmatarea canalelor de desecare. Eliminarea excesului de umiditatese poate realiza prin următoarele metode: 1. Desecarea prin canale deschise Această metodă constă în săparea unui sistem de canale cu panta de 4-5%, la adâncimea de 50-150 cm, având secțiunea trapezoidală. Aceste canale, numite și canale de absorbție, se sapă la intervale de 150-300 de metri între ele, pe lungimea de 500-1000 de metri. Ele vor fi conectate între ele prin canale colectoare perpendiculare pe curbele de nivel, care au dimensiuni mai mari decât canalele de absorbție. Canalele colectoare se varsă în canalul principal, care duce până la cel mai apropiat recipient colector. 60 | Pagina

Pagina 66

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ Pământul rezultat din săparea canalelor se împrăștie uniform pe pajiște sau poate constitui un material de umplere a micilor depresiuni al terenului, rezultâns astfel o suprafață fără denivelări. Pereții canalelor se consolidează, acolo unde este nevoie, cu bârne și scânduri. Pentru a preveni o desecare excesivă a terenului, de-a lungul canalului principal se prevăd din loc în loc stăvilare cu ajutorul cărora se reglează nivelul apei, iar peste aceste canale se construiesc podețe pentru trecerea animalelor. 2. Desecarea prin drenuri Constă în instalarea de drenuri la 1-1,5 m adâncime, la distanța de 10-50 metri între ele (în funcție de natura solului și cantitatea de umezeală în exces. În cazul drenurilor din argilă, beton, piatră sau lemn, durata de funcționare este foarte mare. În schimb drenurile tip „cârtiță” trebuie refăcute la intervale de timp de 3-4 ani. Avantajul principal al sistemului cu drenuri este faptul că ele funcționează tot anul, astfel că pășunatul poate începe primăvara mai devreme. Regimul termic și de aerație se îmbunătățesc și ele. 3. Desecarea pe cale biologică Aceasta se realizează prin plantarea de specii de arbori mari consumatoare de apă, cum ar fi Salix și Populus. Arborii se pot planta de așa manieră încât să delimiteze tarlalele de pășunat, putând fi utilizați și ca umbrare pentru animalele care pășunează în verile toride. b. Combaterea eroziunii de adâncime și a alunecărilor solului Fenomenele de eroziune de adâncime se manifesță în general mai pregnant pe pajiștile cu pantă mare. Aici apar manifestări de eroziune a solului sub formă de: ruturi, ravene și ogașe. Împotriva acestor forme ale eroziunii solului se realizează lucrări de amenajare de tipul barajelor de protecție, plantațiilor de protecție și cleionajelor. Pe astfel de suprafețe de pajiști se va respecta cu strictețe încărcătura de animale (UVM/ha) și se va evita suprapășunatul. c. Corectarea salinității solului Fenomenul de sărăturare constă în acumularea sărurilor solubile în orizonturile de sol unde se dezvoltă sistemul radicular al plantelor peste limita de toleranță al acestora. Sărurile solubile sunt reprezentate de cloruri, sulfați și carbonați. Cei mai importanți factori care contribuie la creșterea salinității solului sunt: ariditatea climatului, relieful, nivelul apei freatice, substratul litologic salifer și irigațiile aplicate defectuos. Ariditatea climatului este factorul care acționează cel mai frecvent. El favorizează ridicarea spre suprafața solului a apei încărcată cu săruri minerale. Apa este eliminată prin evaporație, astfel sărurile se depun în orizonturile superioare ale solului. 61 | Pagina

Pagina 67

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ Relieful condiționează acumularea sărurilor în sol mai ales în cazul depresiunilor și luncilor joase cu apă freatică la mică adâncime. Nivelul apei freatice mineralizate determină direct acumularea sărurilor, fie la anumite adâncimi în sol, fie prin ascensiunea în orizonturile superioare (datorită fenomenului de capilaritate). Substratul litologic, adus la suprafață prin eroziune sau prin alunecare, contribuie la salinizarea terenurilor din vecinătate de către apa care spală și dizolvă sarea. Irigarea defectuoasă, care constă în folosirea pentru udat a apei cu conținut prea mare de săruri solubile, poate duce în timp la salinizare prin acumularea treptată a sărurilor în stratul de sol. Clasificarea solurilor sărăturate În funcție de conținutul de săruri solubile în orizontul superior, solurile saline se clasifică astfel: - slab salinizate: 0,10-0,25% - moderat salinizate: 0,26-0,60% - puternic salinizate: 0,61-1,00% - foarte puternic salinizate: peste 1,00% Aceste soluri au reacție alcalină și sunt, de regulă, soluri lipsite de structură. Lucrări de ameliorare a sărăturilor Cele mai importante lucrări de ameliorare a sărăturilor sunt: spălarea, drenarea apei salinizate și aplicarea de amendamente. Spălarea solului de săruri se face cu apă lipsită de salinitate, aplicată prin aspersiune sau inundare. Norma de apă necesară variază în funcție de conținutul de săruri din sol, textura solului și adâncimea apei freatice. În general este nevoie de

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.