Pagina 1
ROMANIA
JUDEȚUL CLUJ
MUNICIPIUL GHERLA
NR.578/17.01.2019
ANUNȚ
Privind adoptarea a unei hotărâri
privind aprobarea Amenajamentului Pastoral pentru pajiștile de pe raza UAT Gherla și
aprobarea procedurii distribuirii extraselor din Amenajamentul Pastoral
Primarul Municipiului Gherla , în temeiul Legii 52/2003 privind transparența
decizională în administrația publică și art.46 alin.6 din Legea 215/2001 a administrației publice
locale republicată cu completările și modificările ulterioare, aduce la cunoștința publicului
elaborarea:
Proiectului de hotărâre privind aprobarea Amenajamentului Pastoral pentru pajiștile de pe
raza UAT Gherla și aprobarea procedurii distribuirii extraselor din Amenajamentul Pastoral
Orice persoană interesată , precum și asociațiile de afaceri și alte asociații legal constituite
sunt invitate să depună propuneri , sugestii sau opinii , cu valoare de recomandare, privind
proiectul de hotărâre mai sus menționat la registratura Primăriei Municipiului Gherla sau prin
poștă , în termen de 3o de zile lucrătoare de la data publicării prezentului anunț, adică
17.01.2019
Proiectul de HCL însoțit de referatul de specialitate , poate fi studiat pe o perioadă de 30 de
zile , la avizierul Primăriei Municipiului Gherla și pe site instituției www.gherla.ro sau poate fi
obținut în copie, pe bază de cerere adresată Serviciului Administrație Publică Locală.
Ședința în cadrul căruia va fi dezbătut proiectul de HCL sus menționat va fi organizată si
anunțată in termenele prevăzute de lege.
PRIMAR SECRETAR
NESELEAN IOAN ROTAR MIHAI
CONSILIER SUPERIOR BALINT ADRIANA
Pagina 2
CONSILIER PRINCIPAL DRĂGAN COSMINA
---------------------------
ROMÂNIA
JUDEȚUL CLUJ APROBAT
PRIMĂRIA MUNICIPIULUI GHERLA PRIMAR
NR. 514 DIN 16.01.2019 NESELEAN IOAN
REFERAT DE SPECIALITATE
privind aprobarea Amenajamentului Pastoral pentru pajiștile de pe raza UAT Gherla și
aprobarea procedurii distribuirii extraselor din Amenajamentul Pastoral
Modalitatea de administrare a pajiștilor aparținătoare unei localități, reprezintă felul în care se
asigură managementul, respectiv organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor
permanente.
In vederea asigurării unui management corespunzător a pajiștilor permanente, sunt necesare
atât instrumente tehnice și juridice de specialitate, cât și instrumente de ordin financiar fără
de care nu ar fi posibilă materializarea măsurilor tehnice și juridice.
Potrivit prevederilor H.G. nr. 1064 / 2013 - Normele metodologice pentru aplicarea
prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34 / 2013, art. l, pct. a), amenajament
pastoral este documentația care cuprinde măsurile tehnice, organizatorice și economice
necesare ameliorării și exploatării pajiștilor;
Având în vedere prevederile art. 6, alin (1) și alin (2) din Ordonanța de Urgență nr. 34/2013
privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea
și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, modificată și completată prin Legea nr.
44/2018, (l) „Modul de gestionare a pajiștilor se stabilește prin amenajamente pastorale”.
Conform prevederilor art. 9, alin (9) din Ordonanța de Urgență nr. 34/2013 privind organizarea,
administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii
fondului funciar nr. 18/1991, modificată și completată prin Legea nr. 44/2018, (9) „Consiliile
locale au obligația să aprobe amenajamentele pastorale, valabile pentru toate pajiștile
permanente aflate pe unitatea administrativ-teritorială în cauză, întocmite de către specialiștii
din cadrul primăriilor, al direcțiilor județene pentru agricultură sau de către specialiștii din
cadrul inspectoratelor teritoriale de regim silvic și de vânătoare, după caz, conform ghidului
elaborat de Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pajiști Brașov, potrivit prevederilor
prezentei ordonanțe de urgență”.
Pagina 3
Conform prevederilor art. 10, alin (1) din Ordonanța de Urgență nr. 34/2013 privind
organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și
completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, modificată și completată prin Legea nr.
44/2018, în vederea accesării fondurilor europene aferente plăților pe suprafață, utilizatorii de
pajiști, persoane fizice și juridice, în calitate de proprietari și/sau deținători legali ai dreptului
de utilizare a terenului, au obligația ca anual să asigure încărcătura minimală de 0,3 UVM/ha,
în oricare din zilele perioadei de pășunat, ori cosirea cel puțin o dată pe an a vegetației.
Începând cu anul 2019 este obligatorie aplicarea amenajamentului pastoral.
Potrivit prevederilor art. 8, alin 9) din Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor
ordonanței de urgență a Guvernului nr 34/2013 privind organizarea, administrarea și
exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar
nr 18/1991, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr 1063/2013, cu modificările și completările
ulterioare: „Consiliul local, după aprobarea proiectului de amenajament pastoral valabil
pentru toate pajiștile aflate pe raza unității administrativ-teritoriale în cauză, va stabili, în
condițiile legii, procedura distribuirii extraselor din proiectul de amenajament pastoral
tuturor proprietarilor și/sau utilizatorilor de pajiști.”
În anul 2018 a fost elaborat Proiectul de Amenajament Pastoral pentru pajiștile de pe raza
UAT Gherla de către grupul de lucru în colaborare cu Direcția pentru agricultură Cluj și
Oficiul de Studii Pedologice și Agrochimie Cluj cu respectarea normelor metodologice aflate
în vigoare.
Față de considerentele arătate mai sus se propune adoptarea unei hotărâri de consiliu
privind aprobarea Amenajamentului Pastoral pentru pajiștile de pe teritoriul UAT Gherla și
aprobarea procedurii distribuirii extraselor din Amenajamentul pastoral, care face parte
integrantă din hotărâre la anexa 2.
Șef Serviciu APL Intocmit,
KIS L. Attila MOIȘAN Gavril
--------------------------------
ROMÂNIA
JUDEȚUL CLUJ
CONSILIUL LOCAL GHERLA
HOTĂRÂRE NR. DIN
privind aprobarea Amenajamentului Pastoral pentru pajiștile de pe raza UAT Gherla și aprobarea procedurii
distribuirii extraselor din Amenajamentul Pastoral
Pagina 4
Consiliul Local al Municipiului Gherla întrunit în ședință publică ordinară de lucru;
Luând în dezbatere proiectul de hotărâre privind aprobarea Amenajamentului Pastoral pentru pajiștile de pe
raza UAT Gherla și aprobarea procedurii distribuirii extraselor din Amenajamentul Pastoral – proiect din
inițiativa autorității executive;
Văzând Referatul de specialitate cu nr. 514/16.10.2018, întocmit de serviciul Administrație Publică Locală .
Având în vedere avizele favorabile ale comisiilor de specialitate a Consiliului local;
Tinand cont de prevederile :
- O.U.G. nr. 34 din 23 aprilie 2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și
pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările și completările
ulterioare;
-H.G. nr. 1.064 din 11 decembrie 2013 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor
permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările și
compeltările ulterioare;
-ORDIN nr. 125 din 3 mai 2017 pentru aprobarea Procedurii privind recepția studiilor pedologice și
agrochimice care stau la baza întocmirii planului de fertilizare și a stabilirii măsurilor agropedoameliorative,
necesare realizării amenajamentelor pastorale ale suprafețelor de pajiști permanente;
-Ordinul Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 544/2013 privind metodologia de calcul al încărcăturii
optime de animale pe hectar de pajiște;
-Strategia privind organizarea activității de îmbunătățire și exploatare a pajiștilor la nivel național, pe termen
mediu și lung, aprobată prin Ordinul nr. 226/235/2003 al ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor și al
ministrului administrației publice, modificată și completată prin Ordinul ministerului agriculturii, pădurilor și
dezvoltării rurale nr. 210/2009 și nr. 541/2009,
-Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională in administrația publică, cu modificările și completările
ulterioare;
-Amenajamentul pastoral pentru pajiștile din UAT Gherla,
-Procesul verbal al conferinței a II-a a Amenajamentului Pastoral al Municipiului Gherla
În temeiul art.36 alin.(9) din Legea nr.215/2001 privind administrația publică locală, republicată, cu
modificările și completările ulterioare, consiliul local;
HOTĂRĂȘTE:
Art.1. Se aprobă Amenajamentul pastoral pentru pajiștile din Municipiul Gherla, județul Cluj, prevăzut în
anexa 1, care face parte integrantă din prezenta hotărâre
Art. 2. Amenajamentul pastoral reprezintă actul administrativ prin care se gestionează pajiștile aflate pe
teritoriul comunei și este valabil pe o perioadă de 10 ani de la data aprobării.
Pagina 5
Art. 3. Se aprobă procedura de distribuire a extraselor din Amenajamentul Pastoral al pajiștilor din
Municipiul Gherla prevăzută la anexa 2 din hotărâre.
Art.4. Prezenta hotărâre se comunică, în mod obligatoriu, prin intermediul secretarului comunei, în termenul
prevăzut de lege, primarului Municipiului Gherla și prefectului județului Gherla și se aduce la cunoștință
publică prin afișare la sediul institutiei precum și prin publicarea pe pagina de internet la adresa
www.gherla.ro.
PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ
Nr.consilieri: CONTRASEMNEAZĂ
Nr.consilieri prezenți: SECRETAR
Nr.voturi “pentru”: MIHAI ROTAR
Nr. voturi ”împotrivă”
Nr. Voturi ”abțineri”
Pagina 6
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN
MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ
AMENAJAMENT PASTORAL
PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE
DIN MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ
1 | Pagina
Pagina 7
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN
MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ
Exemplarul 1
CUPRINS
1. SITUAȚIA TERITORIAL-ADMINISTRATIVĂ
1.1. Amplasarea teritorială a localității
1.2. Denumirea deținătorului legal
1.3. Documente care atestă dreptul de proprietate sau deținere legală. Istoricul
proprietății
1.4. Gospodărirea anterioară a pajiștilor din amenajament
2. ORGANIZAREA TERITORIULUI
2.1. Denumirea trupurilor de pajiște care fac obiectul acestui studiu
2.2. Amplasarea teritorială a trupurilor de pajiște. Vecinii și hotarele pajiștii
2.3. Constituirea și materializarea parcelarului și subparcelarului descriptiv
2.4. Baza cartografică utilizată
2.5. Suprafața pajiștilor. Determinarea suprafețelor
2.6. Enclave
3. CARACTERISTICI GEOGRAFICE ȘI CLIMATICE
3.1. Indicarea zonei geografice și caracteristicile reliefului
3.2. Altitudine, expoziție, pantă
3.3. Caracteristici pedologice și geologice
3.4. Rețeaua hidrografică
3.5. Date climatice
4. VEGETAȚIA
4.1. Date fitoclimatice
4.2. Descrierea tipurilor de stațiune
4.3. Tipuri de pajiști. Descrierea tipurilor
4.4. Descrierea vegetației lemnoase
5. CADRUL DE AMENAJARE
5.1. Procedee de culegere a datelor din teren
5.2. Obiective social-economice și ecologice
5.3. Stabilirea categoriilor de folosință a pajiștilor
5.4. Fundamentarea amenajamentului pastoral
5.4.1. Durata sezonului de pășunat
2 | Pagina
Pagina 8
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN
MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ
5.4.2. Numărul ciclurilor de pășunat
5.4.3. Fânețele
5.4.4. Capacitatea de pășunat
6. ORGANIZAREA, ÎMBUNĂTĂȚIREA, DOTAREA ȘI FOLOSIREA PAJIȘTILOR
6.1. Lucrări de repunere în valoare a suprafețelor de pajiști
6.2. Amestecuri de ierburi recomandate pentru reînsămânțarea sau
supraînsămânțarea pajiștilor
6.3. Capacitatea de pășunat
6.4. Organizarea pășunatului pentru diferitele specii de animale
6.5. Căi de acces
6.6. Construcții zoopastorale și surse de apă
7. DESCRIERE PARCELARĂ
8. DESCRIEREA VEGETAȚIEI FORESTIERE
8.1. Date generale
8.2. Descrierea stațiunii
8.3. Descrierea vegetației forestiere
8.4. Organizarea pășunatului
9. DIVERSE
9.1.Data intrării în vigoare a amenajamentului; durata acestuia
9.2. Colectivul de elaborare a prezentei lucrări
9.3. Hărțile ce se atașează amenajamentului
9.4. Evidența lucrărilor executate anual pe fiecare parcelă
9.5. Bibliografie
10. ANEXE
3 | Pagina
Pagina 9
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN
MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ
1. SITUAȚIA TERITORIAL-ADMINISTRATIVĂ
1.1.Amplasarea teritorială a localității
Municipiul Gherla se întinde pe o suprafață totală de 3628 ha (inclusiv cartierele Băița, Hășdate și
Silivaș).
Vecinătăți: - N – comuna Mintiul Gherlii;
- E – comuna Fizeșul Gherlii;
- S – comuna Sic;
- V – comuna Iclod.
Municipiul Gherla este situat în Culoarul Someșului Mic, în lunca acestuia și pe versanții
abrupturilor ce daspart culoarul de Câmpia Transilvaniei, parțial pe conul de dejecție al Văii
Fizeșului. În apropierea acestuia se află cea de-a doua îngustare a culoarului în sectorul Băița.
Relieful zonei este tipic de culoar. Cea mai mare parte a municipiului este situată în lunca
Someșului Mic, având un relief plat cu o foarte mică înclinație spre nord-est. Se observă foarte
multe microforme de relief caracteristice luncilor râurilor. Spre sud-est există o trecere sub forma
unui glacis de acumulare spre versantul puternic erodat al dealului Gherlii. Lunca este largă de 2-3
km și terasele în numar de 6-7; în mare parte sunt deformate. Asimetria luncii se datorează
împingerii efectuate de către afluentul de dreapta al râului Someșul Mic, și anume râul Fizeș.
4 | Pagina
Pagina 10
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN
MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ
Teritoriul municipiului Gherla se caracterizează din punct de vedere agricol prin existența
solurilor cernoziomice, soluri brune podzolite, aluviale, lacoviști, soluri erodate și excesiv erodate.
Lunca Someșului este caracterizată de soluri cu proprietăți agricole și fizico-chimice foarte bune.
Meandrele și locurile mai joase sunt folosite ca fâneață, fiind caracterizate de soluri umede de tipul
lacovistelor. Văile secundare sunt caracterizate de soluri aluvionale, folosite ca fâneață slab
productivă.
Versanții sunt caracterizați de soluri erodate, sărace în suprafețe nutritive și cu caracteristici
agricole slabe. Se întalnesc frecvente eroziuni de adâncime și de suprafață: ravene, rupturi și ogașe,
care micșorează suprafața arabilă.
Structura geologică a zonei este reprezentată printr-o succesiune de formațiuni sedimentare
aparținând neogenului și cuaternarului. Depozitele neogene încep cu seria argilelor vărgate
inferioare cu o grosime de aprox. 1000 m. Urmează formațiunile eocenului: lentilele de gips, calcare
neolitice, marne, argile cenușii și calcare ursiere. Peste acestea sunt așezate depozitele oligocene:
marne, argile carbonoase, gresii nisipoase.
In miocen sedimentarea Depresiunii Transilvaniei continuă și sunt depuse noi sedimente
burgigaliene, helvetiene, tortoniene și sarmatiene (nisipuri, argile, gresii, pietrisuri, conglomerate,
eflorescente de sare, marne și tufuri dacitice). Răspandire mare o au orizonturile de tufuri ( tuful de
Dej și tuful de Ghiriș).
Depozitele sarmatiene încheie sedimentarea: marne, nisipuri cu intercalații de tufuri. Cuaternarul
este prezent prin depozite fluviale și de terase: nisipuri, pietrișuri cu intercalații de argile etc.
1.2.Denumirea deținătorului legal
Primaria Municipiului Gherla Judetul Cluj
Str.Bobâlna nr.2 , cod postal 405300
Tel. 0264-241926, 0264-241775, tel/fax. 0264 241666
E-mail:
[email protected]
5 | Pagina
Pagina 11
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN
MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ
[email protected]
1.3. Documente care atestă dreptul de proprietate sau deținere legală. Istoricul proprietății
Suprafața de teren agricol al Municipiului Gherla este de 1486,4332 ha, din care 1047.913 ha
sunt pășuni, iar 438.52 ha reprezintă fânețe. Suprafață de pajiști permanenete este împărțită pe sate
și pe trupuri de pajiște așa cum rezultă din tabelul de mai jos (tabelul 1.3.1):
Tabelul 1.3.1
Nr Teritoriu administrativ Trupul de pajiște Bazin hidrografic Observații
.
1 2 3 4 5
1. Băița Vădănești Someșul Mic -
2. Băița Sărăzaie Someșul Mic -
3. Băița La Orman Someșul Mic -
4. Băița Techeniș Someșul Mic -
5. Băița După Grădini Someșul Mic -
6. Băița Tabla Orașului Someșul Mic -
7. Gherla Șapte Cruci Someșul Mic -
8. Hășdate Căpuș Someșul Mic -
9. Hășdate Fânațe Someșul Mic -
10 Hășdate Tilișer Someșul Mic -
.
11 Silivaș Popoiabă Someșul Mic -
.
12 Silivaș După Căpuș Someșul Mic -
.
6 | Pagina
Pagina 12
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN
MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ
13 Silivaș Sănășele Someșul Mic -
.
14 Silivaș Fundătura Someșul Mic -
.
15 Silivaș Pășunea Silivaș Someșul Mic -
.
În tabelul următor se precizează suprafețele de pajiști declarate, respectiv nedeclarate la
APIA în anul 2017 (tabelul 1.3.2):
Tabelul 1.3.2
Nr. Suprafață totală pajiști Trupul de pajiște Declarată APIA Nedeclarată la APIA
Crt. UAT (ha) (ha) (ha)
1 2 3 4 5
Vădănești
1 58.63 5.32 53.31
Sărăzaie 109.09
2 140.39 31.3
La Orman 58.24
3 83.74 25.5
Techeniș -142.77*
4 71.53 214.3*
După Grădini 25.51
5 30.83 5.32
Tabla Orașului -106.53*
6 36.97 143.5*
Șapte Cruci 33.2738
7 142.4638 109.19
Căpuș 140.19
8 221.38 81.19
Fânațe 60.8984
9 145.8784 84.98
Tilișer 38.02
10 67.06 29.04
Popoiabă -37.66*
11 48.71 86.37*
După Căpuș 30.33
12 74.93 44.6
Sănășele 13.91
13 29.92 16.01
7 | Pagina
Pagina 13
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN
MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ
Fundătura 57.04
14 138.7 81.66
Pășunea Silivaș 173.221
15 195.301 22.08
*Diferențele dintre suprafețele totale ale trupurilor de pajiști și suprafețele de pajiști
declarate la APIA rezultă din nefolosirea terenurilor conform categoriei de folosință în Titlul
de Proprietate.
1.4. Gospodărirea anterioară a pajiștilor din amenajament
Producția medie de iarbă a pajiștilor, determinată pe baza datelor din ultimii 5 ani, este
prezentată în tabelul de mai jos (tabelul 1.4)
Tabelul 1.4
Nr. Specificare Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Media
1. Trupul de pajiște Vădănești x
2. Suprafața (ha) 58,63 58,63 58,63 58,63 58,63
3. Producția medie 8 6 7 8 7 7,2
(t/ha/an)
4. Producția totală (t) 469,04 351,78 410,41 469,04 410,41 422,14
Nr. Specificare Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Media
1. Trupul de pajiște Sărăzaie x
2. Suprafața (ha) 140,39 140,39 140,39 140,39 140,39
3. Producția medie 8 7 7 9 7 7,6
(t/ha/an)
4. Producția totală (t) 1123,12 982,73 982,73 1263,51 982,73 1066,96
Nr. Specificare Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Media
1. Trupul de pajiște La Orman x
2. Suprafața (ha) 83,74 83,74 83,74 83,74 83,74
3. Producția medie 6 7 7 8 7 7
(t/ha/an)
4. Producția totală (t) 502,44 586,18 586,18 669,92 586,18 586,18
Nr. Specificare Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Media
1. Trupul de pajiște Techeniș x
2. Suprafața (ha) 71,53 71,53 71,53 71,53 71,53
3. Producția medie 8 9 7 6 8 7,6
(t/ha/an)
4. Producția totală (t) 574,24 643,77 500,71 429,18 572,24 543,63
8 | Pagina
Pagina 14
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN
MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ
Nr. Specificare Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Media
1. Trupul de pajiște După Grădini x
2. Suprafața (ha) 30,83 30,83 30,83 30,83 30,83
3. Producția medie 10 9 8 7 11 9
(t/ha/an)
4. Producția totală (t) 308,3 277,47 246,64 215,81 339,13 277,47
Nr. Specificare Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Media
1. Trupul de pajiște Tabla Orașului x
2. Suprafața (ha) 36,97 36,97 36,97 36,97 36,97
3. Producția medie 8 6 8 7 8 7,4
(t/ha/an)
4. Producția totală (t) 295,76 221,82 295,76 258,79 295,76 273,58
Nr. Specificare Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Media
1. Trupul de pajiște Șapte Cruci x
2. Suprafața (ha) 142,46 142,46 142,46 142,46 142,46
3. Producția medie 9 7 8 6 8 7,6
(t/ha/an)
4. Producția totală 1282,174 997,246 1139,710 854,782 1139,710 1082,724
(t) 2 6 4 8 4 9
Nr Specificare Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Media
.
1. Trupul de pajiște Căpuș x
2. Suprafața (ha) 221,38 221,38 221,38 221,38 221,38
3. Producția medie 7 6 9 7 6 7
(t/ha/an)
4. Producția totală (t) 1549,66 1328,28 1992,4 1549,66 1328,28 1549,66
2
Nr Specificare Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Media
.
1. Trupul de Fânațe x
pajiște
2. Suprafața (ha) 145,87 145,87 145,87 145,87 145,87
3. Producția 8 9 9 7 8 8,2
medie (t/ha/an)
4. Producția 1167,027 1312,905 1312,905 1021,148 1167,027 1196,202
totală (t) 2 6 6 8 2 9
9 | Pagina
Pagina 15
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN
MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ
Nr. Specificare Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Media
1. Trupul de pajiște Tilișer x
2. Suprafața (ha) 67,06 67,06 67,06 67,06 67,06
3. Producția medie 7 6 9 7 6 7
(t/ha/an)
4. Producția totală (t) 469,42 402,36 603,54 469,42 402,36 469,42
Nr. Specificare Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Media
1. Trupul de pajiște Popoiabă x
2. Suprafața (ha) 48,71 48,71 48,71 48,71 48,71
3. Producția medie 7 8 9 6 9 7,8
(t/ha/an)
4. Producția totală (t) 340,97 389,68 438,39 292,26 438,39 379,94
Nr. Specificare Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Media
1. Trupul de pajiște După Căpuș x
2. Suprafața (ha) 74,93 74,93 74,93 74,93 74,93
3. Producția medie 8 7 9 6 9 7,8
(t/ha/an)
4. Producția totală (t) 599,44 524,51 674,37 449,58 674,37 584,45
Nr. Specificare Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Media
1. Trupul de pajiște Sănășele x
2. Suprafața (ha) 29,92 29,92 29,92 29,92 29,92
3. Producția medie 6 6 5 7 8 6,4
(t/ha/an)
4. Producția totală (t) 179,52 179,52 149,6 209,44 239,36 191,49
Nr. Specificare Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Media
1. Trupul de pajiște Fundătura x
2. Suprafața (ha) 138,7 138,7 138,7 138,7 138,7
3. Producția medie 8 6 9 7 8 7,6
(t/ha/an)
4. Producția totală (t) 1109,6 832,2 1248,3 970,9 1109,6 1054,12
Nr. Specificare Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Media
1. Trupul de pajiște Pășune Silivaș x
2. Suprafața (ha) 195,30 195,30 195,30 195,30 195,30
3. Producția medie 7 6 6 7 8 6,8
(t/ha/an)
10 | Pagina
Pagina 16
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN
MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ
4. Producția totală (t) 1367,10 1171,80 1171,80 1367,10 1562,40 1328,047
7 6 6 7 8
2. ORGANIZAREA TERITORIULUI
2.1. Denumirea trupurilor de pajiște care fac obiectul acestui studiu
Trupurile de pajiște ce urmează a fi amenajate sunt cuprinse în tabelul următor (tabelul 2.1).
Tabelul 2.1
Trupul de pajiște Parcele descriptive componente Suprafața
Nr. Denumire (ha)
1 2 3 4
1 Vădănești Vădănești 58,63
2 Sărăzaie Sărăzaie 140,39
3 La Orman La Orman 83,74
4 Techeniș Techeniș 71,53
5 După Grădini După Grădini 30,83
6 Tabla Orașului Tabla Orașului 36,97
7 Șapte Cruci Șapte Cruci 142,46
8 Căpuș Căpuș 221,38
9 Fânațe Fânațe 145,87
10 Tilișer Tilișer 67,06
11 Popoiabă Popoiabă 48,71
12 După Căpuș După Căpuș 74,93
13 Sănășele Sănășele 29,92
14 Fundătura Fundătura 138,7
15 Pășunea Silivaș Pășunea Silivaș 195,30
Total general 1486,4332
2.1. Amplasarea teritorială a trupurilor de pajiște. Vecinii și hotarele pajiștii
Vecinătățile și limitele fiecărui trup de pajiște ce fac parte din prezentul amenajament sunt
cuprinse în tabelul următor (tabelul 2.2).
Tabelul 2.2
11 | Pagina
Pagina 17
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN
MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ
Localitate Trup de pajiște Parcela Vecinătăți la:
(sat) descriptivă N S E V
GHERLA Nr. Nr.
Băița 1 Vădănești 1 Vădănești Trup DN 17 Drum de Limită UAT
Sărăzaie exploatare
, culme
deal
Băița 2 Sărăzaie 2 Sărăzaie Trup La Culme Pădurea Limită UAT
Orman, deal Popii, trup
limită După
UAT, trup Grădini,
Vădănești intravilan
Băița
Băița 3 La Orman 3 La Orman Limită Pădurea Trup Limită UAT
UAT Popii Techeniș,
trup După
Grădini
Băița 4 Techeniș 4 Techeniș Limită trup După Trup trup Tabla
UAT Grădini, Sărăzaie Orașului
trup Tabla
Orașului
Băița 5 După 5 După Trup Intravilan Trup Trup
Grădini Grădini Techeniș Băița Techeniș, Sărăzaie
trup Tabla
Orașului
Băița 6 Tabla 6 Tabla Trup pădure Limită Intravilan
Orașului Orașului Techeniș, UAT Băița, drum
trup După de
Grădini exploatare
Băița 7 Șapte 7 Șapte Intravilan Limită Limită Pădure UAT
Cruci Cruci Gherla UAT, UAT
(str. intravilan
Fizeșului) Hășdate
Hășdate 8 Căpuș 8 Căpuș Intravilan Trup drum de Culme deal
Hășdate, Fânațe exploatare
drum de
exploatare
Hășdate 9 Fânațe 9 Fânațe Trup Pădurea Limită Trup Tilișer
Căpuș Hășdății UAT
Hășdate 10 Tilișer 10 Tilișer Intravilan Trup Padure Trup Fânațe
Hășdate, Popoiabă
12 | Pagina
Pagina 18
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN
MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ
trup
Căpuș
Silivaș 11 Popoiabă 11 Popoiabă Trup Intravilan Limită Intravilan
Tilișer Silivaș, UAT Silivaș
drum de
exploatare
Silivaș 12 După 12 După Culme Trup Limită Pădure
Căpuș Căpuș deal, Sănășele UAT Tăieturi,
limită drum de
UAT exploatație
Silivaș 13 Sănășele 13 Sănășele Trup Limită Limită Pădurea
După UAT UAT Harșița
Căpuș
Silivaș 14 Fundătura 14 Fundătura Drum de Pădurea Pădure Intravilan
exploatare Harșița Silivaș
Silivaș 15 Pășunea 15 Pășunea Pădurea Limită Intravilan Limită UAT
Silivaș Silivaș Morii, UAT Silivaș,
Râul trup
Someșul Fundătura
Mic
2.3. Constituirea și materializarea parcelarului și subparcelarului descriptiv
La constituirea parcelarului s-au avut în vedere următoarele criterii:
- existența unor limite naturale ale terenurilor ocupate cu pajiști permanente;
- existența planurilor cadastrale / hărților întocmite în perioada 1970-1980;
Materializarea limitelor de parcelă, ca și a trupurilor de pășune, se va face prin borne de
piatră pe care se vor evidenția cu vopsea galbenă permanentă dreptunghiuri cu lungimea de 15 cm și
lățimea de 5 cm.
Datorită faptului că parcelele se identifică cu trupurile de pajiște, acestea preiau limitele naturale ale
trupurilor de pajiște, nefiind necesară materializarea antropică a limitelor acestora.
2.4. Baza cartografică utilizată
Pentru determinarea suprafețelor și întocmirea hărților s-au utilizat planuri de proiecție
Stereo 70, Planuri de încadrare în zonă întocmite la scara 1:5000, Planuri de amplasament la scara
1:5000, print-screen-uri din baza de date IACS a Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură
13 | Pagina
Pagina 19
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN
MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ
Documentele utilizate sunt enumerate în tabelul de mai jos (tabel 2.4) și sunt anexate la
Capitolul 9.3 – Diverse din prezenta lucrare.
Tabelul 2.4
Nr. Indicativ plan Suprafața pe trupuri de pajiști Total (ha)
Crt (ha)
. Denumire Suprafața(ha)
1. L-34-36-D-c-4-IV Vădănești 58,63
2. L-34-36-D-c-4-IV Sărăzaie 140,39
3 L-34-36-D-c-4-IV La Orman 83,74
4 L-34-36-D-c-4-IV Techeniș 71,53
L-34-36-D-c-4-II
5 L-34-36-D-c-4-IV După Grădini 30,83
6 L-34-36-D-c-4-IV Tabla Orașului 36,97 1486,43
L-34-36-D-d-3-I
7 L-34-36-D-d-3-II Șapte Cruci 142,46
L-34-36-D-d-3-III
L-34-36-D-d-3-IV
8 L-34-36-D-d-3-III Căpuș 221,38
9 L-34-36-D-d-3-III Fânațe 145,87
10 L-34-36-D-d-3-III Tilișer 67,06
11 L-34-48-B-b-1-I Popoiabă 48,71
12 L-34-48-B-b-1-I După Căpuș 74,93
13 L-34-48-B-b-1-III Sănășele 29,92
14 L-34-48-B-b-2-II Fundătura 138,7
15 L-34-48-B-b-2-II Pașunea Silivaș 195,30
2.5. Suprafața pajiștilor. Determinarea suprafețelor
2.5.1 Suprafața pajiștii pe categorii de folosință
Structura pajiștilor pe categorii de folosință este prezentată în tabelul de mai jos (tabelul 2.5).
Tabelul 2.5
Pășuni Fânețe Valorificare Fără Total suprafață Din care la
(ha) (ha) mixtă (Pășune, scopuri (ha) consiliul
fâneață) productive local (ha)
(ha) (ha)
1047,913 438,52 1260.30 - 1486,43 698,55
14 | Pagina
Pagina 20
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN
MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ
2.5.2 Organizarea administrativă
Pentru pajiștile aflate în proprietatea UAT Gherla, s-au încheiat contracte de concesiune,
concesionarii fiind obligați să respecte normele GAEC. Proprietarii privați și deținătorii legali de
pajiști au fost obligați să respecte normele GAEc prin prisma contractelor semnate cu Agenția de
Plăți și intervenție în Agricultură.
2.6. Enclave
Nu este cazul
3. CARACTERISTICI GEOGRAFICE ȘI CLIMATICE
3.1.Indicarea zonei geografice și caracteristicele reliefului
Municipiul Gherla este situat in Culoarul Somesului Mic,in lunca acestuia si pe versantii
abrupturilor ce dasparte culoarul de Campia Transilvaniei,partial pe conul de dejectie al Vaii
Fizesului.In apropierea acestuia se afla cea de-a doua ingustare a culoarului in sectorul Baita.
Relieful zonei este tipic de culoar.Cea mai mare parte a municipiului este situata in lunca
Somesului Mic,avand un relief plat cu o foarte mica inclinatie spre nord-est.Se observa foarte multe
microforme de relief caracteristice luncilor raurilor.Spre sud-est exista o trecere sub forma unui
glacis de acumulare spre versantul puternic erodat al dealului Gherlii. Lunca este larga de 2-3 km si
terasele in numar de 6-7; in mare parte sunt deformate. Asimetria luncii se datoreaza impingerii
efectuate de catre afluentul de dreapta al raului Somesul Mic, si anume raul Fizes.
Teritoriul municipiului Gherla se caracterizeaza din punct de vedere agricol prin existenta
solurilor cernoziomice,soluri brune podzolite,aluviale,lacovisti,soluri erodate si excesiv erodate.
Lunca Somesului este caracterizata de soluri cu proprietati agricole si fizico-chimice foarte
bune.Meandrele si locurile mai joase sunt folosite ca faneata,fiind caracterizate de soluri umede de
tipul lacovistelor.Vaile secundare sunt caracterizate de soluri aluvionale,folosite ca faneata slab
productiva.
15 | Pagina
Pagina 21
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN
MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ
Versantii sunt caracterizati de soluri erodate,sarace in suprafete nutritive si cu caracteristici
agricole slabe.Se intalnesc frecvente eroziuni de adancime si de suprafata:ravene,rupturi si
ogase,care micsoreaza suprafata arabila.
Structura geologica a zonei este reprezentata printr-o succesiune de formatiuni sedimentare
apartinand neogenului si cuaternarului.Depozitele neogene incep cu seria argilelor vargate inferioare
cu o grosime de aprox. 1000 m.Urmeaza formatiunile eocenului:lentilele de gips,calcare
neolitice,marne,argile cenusii si calcare ursiere.Peste acestea sunt asezate depozitele
oligocene:marne,argile carbonoase,gresii nisipoase.
In miocen sedimentarea Depresiunii Transilvaniei continua si sunt depuse noi sedimente
burgigaliene ,helvetiene, tortoniene si sarmatiene (nisipuri,argile, gresii,
pietrisuri,conglomerate,eflorescente de sare,marne si tufuri dacitice).Raspandire mare o au
orizonturile de tufuri ( tuful de Dej si tuful de Ghiris).
Depozitele sarmatiene incheie sedimentarea:marne,nisipuri cu intercalatii de tufuri.Cuaternarul
este prezent prin depozite fluviale si de terase:nisipuri,pietrisuri cu intercalatii de argile etc.
Caracteristici climatice.
Din punct de vedere climatic,zona se incadreaza tipului moderat continental cu elemente excesive
central nord transilvanean.
Temperatura medie multianuala este de 8,4 °C,minimele lunare inregistrandu-se in ianuarie (- 4,8
°C),iar maximele lunare inregistrandu-se in iulie (18,2 – 18,5 °C).Mersul temperaturii este unul
normal cu o minima si maxima.
Amplitudinea termica este de 23 – 25 °C.Maxima termica absoluta inregistrata a fost de 37,5
°C,minima de – 32 °C.Prima zi cu inghet este 2 octombrie,ultima zi cu inghet 3 mai.
Circulatia aerului este predominant vestica de unde in timpul iernii predomina invaziile de natura
maritim polara sau maritim arctica.Mai ales iarna se inregistreaza invazii de aer foarte reci de
origine scandinava sau siberiana,ducand la scaderi foarte rapide de temperatura,uneori depasind 10 –
16 | Pagina
Pagina 22
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN
MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ
15 °C / 24 h.In timpul verii,dinspre sud-vest au loc invazii de mase de aer cald din zona activitatii
ciclonice nord mediteraniene.Cantitatile medii de precipitatii sunt in jur de 630 – 650 mm.
In anii cu activitate ciclonica deosebit de frecventa si de intensa,cantitatile de precipitatii pot
depasi 1000 mm.In anii deficitari,sumele anuale n-au depasit 400 mm.
Cantitatea maxima lunara inregistrata a fost de 306 mm.In anumiti ani,de ex. 1943,au existat
intervale de cate o luna si / sau mai mult fara precipitatii.Cantitatea maxima de precipitatii in 24 h a
fost de 78,5 mm.Astfel de precipitatii,dar mai ales ploile torentiale exceptionale,cum ar fi cea din
30.06.1933 ,cand in decurs de o ora au cazut peste 55 mm precipitatii,pot favoriza aparitia
inundatiilor pe torentii din jurul municipiului,dar si pe Valea Fizesului.
Directia predominanta a vantului este cea dinspre nord-vest (16,2 %),nord si nord-est (10 – 11 %)
si dinspre sud-vest (10 – 12 %).Calmul atmosferic se inregistreaza in peste 50 % de cazuri,mai ales
in orele de dimineata cand pot depasi 70 – 75 % din cazuri.In timpul iernii se intalnesc frecvent
inversiuni de temperatura ce pot persista pana la 62 – 64 ore,datorate invaziilor si strangerii aerului
rece,ce trece peste Carpati dinspre Campia Rusa.
Maximul de intensitate de frecventa a inversiunilor termice se inregistreaza in luna
decembrie.Umiditatea relativa are valori de 75 % medie anuala.Gradul de acoperire cu nori este de 6
– 6,5.Frecventa zilelor cu cer senin este de 120 – 130 zile.Numarul anual de zile cu cantitati de
precipitatii peste 0,1 mm este de 118 zile.Numarul anual de zile cu ninsoare este de 24.Stratul de
zapada se mentine in medie 65 zile pe an.
3.2. Altitudine, expoziție, pantă
Altitudinea la care sunt situate pajiștile, respectiv altitudinea minimă și maximă (în cazul
pajiștilor de deal și de munte), datele medii și cele predominante, sunt precizate în tabelul următor
(tabelul 3.2):
Tabelul 3.2
Trupul de Altitudin
Localitatea Expoziție
pajiște e
17 | Pagina
Pagina 23
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN
MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ
Parcela Suprafaț (m) Pantă
descriptivă a
(%)
(ha)
Gherla Vădănești Vădănești 58,63 400 Sudică 5
Gherla Sărăzaie Sărăzaie 140,39 420 Sudică 4
Gherla La Orman La Orman 83,74 450 Sud-estică 8
Gherla Techeniș Techeniș 71,53 430 Sudică 6
Gherla După Grădini După Grădini 30,83 400 Sudică 7
Gherla Tabla Orașului Tabla Orașului 36,97 380 Sudică 3
Gherla Șapte Cruci Șapte Cruci 142,46 325 Sud-vestică 8
Gherla Căpuș Căpuș 221,38 375 Nordică 7
Gherla Fânațe Fânațe 145,87 350 Nordică 6
Gherla Tilișer Tilișer 67,06 340 Nord-Vestică 8
Gherla Popoiabă Popoiabă 48,71 350 Nordică 8
Gherla După Căpuș După Căpuș 74,93 340 Sudică 10
Gherla Sănășele Sănășele 29,92 320 Sudică 12
Gherla Fundătura Fundătura 138,7 350 Nord-Vestică 12
Pășunea Pășunea 6
Gherla Silivaș Silivaș 195,30 375 Estică
3.3 Caracteristici pedologice și geologice
Pentru a carta pedologic pășunile comunei GHERLA s-a folosit Studiul pedologic al UAT
GHERLA , executat in anul 2018 . Pentru caracterizarea agrochimica au fost recoltate din fiecare 10
ha o proba medie agrochimica, in total 148 probe agrochimice.
Analizele au fost efectaute în cadrul laboratorului de analize chimice a OSPA Cluj.
18 | Pagina
Pagina 24
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN
MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ
3.3.1 Metode de analiză fizico-chimică
Tabel 2. Metode de analize fizico-chimice a probelor de sol
Nr.
crt Denumirea analizei Metode de analiză
.
-metoda pipetei cu interpretarea
1. Analiza granulometrică rezultatelor dupăICPA-Kacinski
2 Coeficientul de higroscopicitate - metoda Mitcherlinch
3 -metoda potențiometrică în suspensie
Reacția solului (pH- H2O)
cu soluție lichidă 1: 2,5
4 -metoda Walkley-Blak, modificată de
Humus (%)
Gogoașă
5 -metoda colorimetrică, în soluție cu
Conținutul de fosfor mobil (P-
acetat lactat de amoniu la un pH =
mobil ppm)
3,75
6 -metoda flamfotometrică, în soluție cu
Conținutul de potasiu mobil
acetat lactat de amoniu la un pH =
(K-mobil ppm)
3,75
7 Suma cationilor bazici (SB-
-metoda Kappen
me/100g sol)
8 Hidrogen schimbabil (SH-
-metoda Cernescu prin percolare
me/100g sol)
În urma studierii profilelor de sol și a analizelor fizice și chimice au rezultat un număr
de 9 unități de sol
Tabel 3. Legenda Unitatilor de Sol
19 | Pagina
Pagina 25
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN
MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ
Nr. Tipul și subtipul de sol
Culoare
US SRTS 2012
1 Regosol proxicalcaric
Regosol proxicalcaric cu alunecari in
2
valuri stabilizate
3 Regosol distric
4 Faeoziom calcaric
5 Preluvosol tipic
6 Preluvosol tipic erodat moderat
7 Preluvosol tipic cu alunecari stabilizate
8 Luvosol tipic
9 Antrosol erodic
Tabel 4. Corelearea tipurilor de sol (US) cu parcelele descriptive
Supra-faț
Nr Parcela Succesiune de Nr
Tip de sol Subtip a
crt descriptivă orizonturi US
-ha-
1 1 Preluvosol tipic cu al.stab Ao-A/B-Bt 58.63 7
2 2 Preluvosol tipic Ao-A/B-Bt 140.39 5
3 3 Faeoziom calcaric Am-A/C-Cca 83.74 4
4 4 Regosol distric Ao-A/C-Cn 71.53 3
5 5 Regosol calcaric cu al.stab. Ao-A/C-Ck 30.83 2
6 6 Faeoziom calcaric Am-A/C-Cca 36.97 4
7 7 Luvosol tipic Ao-El-E/B-Bt 142.46 8
20 | Pagina
Pagina 26
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN
MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ
8 8 Regosol calcaric cu al.stab. Ao-A/C-Ck 221.38 2
9 9 Preluvosol erodat moderat Ao-A/B-Bt 145.87 6
10 10 Preluvosol tipic Ao-A/B-Bt 67.06 5
11 11 Regosol calcaric Ao-A/C-Ck 48.71 1
12 12 Preluvosol tipic Ao-A/B-Bt 74.93 5
13 13 Regosol calcaric Ao-A/C-Ck 29.92 1
14 14 Preluvosol tipic Ao-A/B-Bt 138.7 5
15 15 Antrosol erodic Ck1-Ck2/Bt1-Bt2 195.30 9
TOTAL SUPRAFATA 1486.42
3.3.2 Date geologice
Din punct de vedere al litologiei depozitelor de suprafață, teritoriului municipiului
Gherla este reprezentat atât de către formațiunile miocene, respectiv din etajele
sarmațianului, volhinianului și bessarabianului, cât și de cele ale cuaternarului.
Aceste formațiuni ale miocene sunt alcătuite din argile marnoase cu intercalații de
nisipuri și tufuri vulcanice (volhinianului și bessarabianului), în timp ce sarmațianul se
caracterizează prin marne, argile marnose și gresii cu intercalații de conglomerate. Aceste
ultime formațiuni sedimentare, în urma acțiunii proceselor erozionale au ajuns în unele
sectoare la suprafață alături de un alt depozit alcătuit din argile marnoase cu intercalații de
tufuri vulcanice în bancuri subțiri .
Conform sistemului de Sistemului român de taxonomie a solurilor ambele formațiuni
geologice se încadrează în categoria rocilor silicatice neconsolidate sau slab consolidate,
preholocene. Acestea sunt roci eubazice (carbonatice), respective din marne (moi) și
pietrișuri predominant carbonatice. Textura acestor roci este una mijlociu fină, mai ales în
primii 150 cm, unde predomină depozitele alterate, în timp ce în cazul pietrișurilor
carbonatice, acestea au o textură grosieră și pe care s-au format aluviosolurile calcarice.
Formațiunile cuaternare sunt prezente cu precădere în cadrul luncilor Somesului Mic,
pârâului din Baita și a afluenților Someșului Mic, fiind alcătuite din depozite din seria
holocenului superior, cu nisipuri și pietrișuri între care se intercalează și luturi și argile. Tot
21 | Pagina
Pagina 27
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN
MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ
din categoria formațiunile cuaternare, amintim și depozitele remaniate de pe versanții
abrupți, cu o textură fină și care apar sub formă de coluvii și proluvii. Toate aceste
formațiuni remaniate au dus la apariția regosolurilor, cu un orizont carbonatic (C), destul de
profund.
In conditii specifice de hidromorfism, depozitele aluviale, sau aluvo-coluviale,
semifine sau fine, au evoluat solurile stagnice precum si cele afectate putenic de gleizare.
Conform indicatorului 21a din (SRTS-2003) intitulat : materiale (depozite )
de cuvertura (de suprafață) sau materiale parentale de sol avem în funcție de clasa
granulometrică a materialului parental următoarea clasificare :
Ssm- materiale de dezagregare in situ, materiale eluviale (lutos)
Sst- materiale de dezagregare in situ, materiale eluviale
(mijlociu-fin)
Ssa- materiale de dezagregare in situ, materiale eluviale (foarte
fin - argila)
Spt-materiale de dezagregare-alterare de panta – mijlociu fin
Spa-materiale de dezagregare-alterare de panta – material fin
(argila)
Tfg -depozite fluviatile, grosiere ( nisip)
Tfgq-depozite fluviatile, grosiere cu schelet
3.4 Rețeaua hidrografică
Teritoriul municipiului Gherla este situat pe bazinul hidrogafic al Someșului, prin
râul Someșul Mic, care îl traversează de la est la sud la nord.
Râul Someșul Mic nu produce decât rar inundații. Apele nefiind poluate sunt
potrivite pentru irigații.
22 | Pagina
Pagina 28
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN
MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ
Afluenții Somesului Mic pe teritoriul municipiului Gherla sunt Valea Baitei (cu
lucrari de teresare si amenajari funciare in urma careia a rezultat si un mic lac de
acumulare),si Valea Silivasului având un curs meandrat, cu albie minoră suspendată.
Adâncimea la care se află apele freatice de suprafață variază în funcție de formele
de micro și mezorelief . Astfel pe versanții slab înclinați, apa freatică se apare la 1,5-2,0 m,
pentru ca la nivelul albiei minore să ajungă la 0,5-1,0 m. Pe versanții moderat înclinați,
nivelul pânzei freatice este cuprins între 5 și 10 m, în timp ce pe versanți puternic înclinați
și pe culmile interfluviale acesta să ajungă la 10-15m.
Studiile realizate asupra chimismului apelor de suprafață și de adâncime au
evidențiat caracterele bicarbonat sulfatat și sulfatat bicarbonatat calcic magnezian și mai
puțin calcic sodic
Alimentarea apelor de suprafață este de tip pluvio-nivală, unde se înregistrează
viituri în lunile martie-aprilie, ca urmare a topirii zăpezilor și în mai-iulie datorită influenței
ploilor cu caracter torențial. Ceea ce este caracteristic pentru bazinul Someșului Mic îl
constituie faptul că, aproape în tot timpul anului efectul de descendență a maselor de aer
provenite din circulația vest-sud-vestică și care la rândul ei a dus la o scădere a cantității
de precipitații de la 1000 mm/an în zona Munților Gilăului la 650-700mm/an în sectorul
vestic al Câmpiei Transilvaniei.
Ca urmare a caracteristicilor climatului, scăderea scurgerii medii se observă că, în
bilanțul hidrologic domină net precipitațiile (550-650 mm) și evaporația (500-550 mm/an).
Scurgerea medie în vestul Câmpiei Transilvaniei (în bazinele văilor afluente) este de numai
20-60 mm, pentru ca apoi să crească ușor în în bazinul Someșului Mic. În acest teritoriu
situat în vestul Câmpiei Transilvaniei, domină tipul de regim hidrologic pericarpatic
transilvan, cu ape mari de primăvară , cu frecvență aproape anuală (85-90%) și cu viituri
de primăvară.
Calitatea apei este bună, având un caracter carbonatic, dar cu o mineralizare
ridicată (1000-1400 mg/l). Uneori în timpul anotimpului de vară, în urma ploilor cu caracter
torențial, Valea Baitei si a Silivasului, precum sia afluenților săi depășește nivelul albiei
23 | Pagina
Pagina 29
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN
MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ
minore producând inundații ce pot avea un efect negativ asupra lacurilor de acumulare,
aflate in vecinatatea localitatii Baita.
Scurgerea medie anotimpuală a apelor de suprafață a relevat următoarele diferențieri:
Astfel, primăvara (III-V), se înregistrează scurgerea cea mai mare din bazin, cu valori
procentuale cuprinse între 41,2% în zona montană – (din scurgerea anuală) și 37,5% în
regiunea de depresiune, ceea ce determină de multe ori viituri și mai puțin inundații
catastrofale.
Vara (VI-VIII), deși cad cele mai mari cantități de precipitații (mai-iunie), scurgerea este
mai scăzută decât iarna și primăvara, datorită pierderilor ridicate de apă prin evaporație și
evapotranspirație (350-370 mm) și infiltrații.
Toamna (IX-XI), când predomină alimentarea din sursele subterane, se înregistrează
debitele cele mai scăzute pe toate cursurile din bazin. Scurgerea în acest anotimp este
cuprinsă între 9,9% și 17,1%.
Iarna (XII-II), deși se înregistrează cele mai puține precipitații, este al doilea anotimp cu
scurgere ridicată, datorită faptului că alături de precipitațiile solide, bazinul Bistrița
beneficiază de frecvente ploi aduse de masele de aer din V și SV și de temperaturi uneori
pozitive, care sporesc scurgerea superficială (pe un sol înghețat sau saturat cu apă) prin
topirea parțială sau totală a stratului de zăpadă
Fenomene hidrologice de risc ce caracterizează apele de suprafață sunt date de viituri
și secarea râurilor. Bazinul Somesului Mic , beneficiază de influențe climatice din SV, V, și
NV, fapt ce condiționează căderea de precipitații destul de bogate (600-700 mm/an). Din
aceste căderi de precipitații, circa 4-5% depășesc limita de 20 mm și pot da naștere la
viituri de amplitudini diferite pe toate cursurile din bazin, cu urmări asupra cursului principal.
Viiturile sunt generate de către ploile torențiale, de cele de durată sau în urma topirii
stratului de zăpadă peste care se suprapun frecvente ploi.
Alimentarea apelor de suprafață este de tip pluvio-nivală, unde se înregistrează viituri
în lunile martie-aprilie, ca urmare a topirii zăpezilor și în mai-iulie datorită influenței ploilor
cu caracter torențial.
24 | Pagina
Pagina 30
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN
MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ
Ca urmare a caracteristicilor climatului, scăderea scurgerii medii se observă că, în
bilanțul hidrologic domină net precipitațiile (750-1000 mm) și mai puțin evaporația
(250-300 mm/an).
În acest teritoriu, domină tipul de regim hidrologic carpatic transilvan, cu ape mari de
primăvară, cu frecvență aproape anuală (85-90%) și cu viituri de primăvară.
3.5. Date climatice
Datorită faptului că pășunile studiate sunt situate la o altitudine cuprinsa intre 520-600
m clima care le caracterizează este temperat continentală de munte si se caracterizeaza
prin temperaturi medii anuale de + 9.4 grade C și precipitații medii anuale de peste 588
mm/an.
Indicatorii sintetici ai datelor climatice sunt următorii :
După clasificarea Koppen, zona studiată se află în tipul de climat Dfbk-climat ploios,
boreal cu ierni moderate, cu precipitații maxime la inceputul verii, cu temperaturi sub 22o C
în luna cea mai caldă a anului, cu maximum de precipitații la sfârșitul primăverii și minim de
ploaie si de zăpadă la sfârșitul iernii.
Principalii indicatori sintetici ai datelor climatice și anume indicele de umiditate și
indicele de ariditate De Martonne sunt prezentate în tabelul următor:
Tabelul 5. Indicele de umiditate si indicele de ariditate de Martonne
În sezonul
Indicatori
Anual Primăvara Vara Toamna de
sintetici
vegetație
Indice de
umiditate 169 151 82 11 94
R=P/T
Indice de
ariditate 74 68 76 79 70
I= P( t+10)
3.5.1 Regimul termic
25 | Pagina
Pagina 31
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN
MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ
Temperatura medie anuală variează între 8,5 -9,50C, cu temperaturi medii lunare
între -5 0C, în luna ianuarie și 210C, în luna iulie.
Tabel 6. cu temperaturi medii lunare multianuale (Atlasul climatologic al Romaniei)
Lun IAN FE MA AP MA IUN IUL AU SEP OC NO DE
a B R R I G T V C
T 0C -5 -2 5 9 16 19 21 20 17 10 4 -1
Variația temperaturilor este specifică tipului de climă continental moderat, cu
maxima în luna iulie (temperatura medie de 21 grade C), iar minima în luna ianuarie
(temperatura medie -5 grade C). Trecerea de la iarnă la primăvară se face lent, de obicei
în a doua decadă a lunii aprilie. Verile sunt plăcute, fără temperaturi caniculare. Toamna
este caracterizată prin precipitații moderate, ploi calde și uneori se prelungește până în
luna noiembrie. Iarna apar inversiuni de temperatură, datorită expozitiei parcelelor luate in
studiu .
De notat ca parcelele care sunt situate fiind situat pe un versant cu expozitie
insorita beneficiaza de un aport mai mare de caldura si lumina, insa in acelasi timp sufera
de un deficit de umiditate provenit din precipitatii fata de media multianula.
Numărul mediu de zile posibile fără îngheț este de cca. 260. Brumele timpurii
apar în decada a doua a lunii septembrie și devin frecvente în luna octombrie, iar cele târzii
apar în martie și sunt frecvente în luna aprilie.
Suma temperaturilor ≥ 00C = 3600 0C
Suma temperaturilor ≥ 50C = 3400 0C
Suma temperaturilor ≥ 100C = 3000 0C
Suma temperaturilor ≥ 150C = 2700 0C
Prima zi cu temperaturi ≥ 00C: 21 II – 1 III
Prima zi cu temperaturi ≥ 50C: 21 III – 1 IV
Prima zi cu temperaturi ≥ 100C: 11 IV – 21 IV
Prima zi cu temperaturi ≥ 150C: 11 V – 21 V
Ultima zi cu temperaturi ≥ 00C: 1 XII - 11 XII
Ultima zi cu temperaturi ≥ 50C: 1 XI – 11 XI
Ultima zi cu temperaturi ≥ 100C: 11 X – 21 X
Ultima zi cu temperaturi ≥ 150C: 11 IX – 21 IX
Prima zi cu inghet: 1 X – 11 X
Ultima zi cu inghet: 21 IV – 1 V
26 | Pagina
Pagina 32
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN
MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ
Tabel 7. cu media minimelor si a maximelor zilnice (Atlasul climatologic al Romaniei)
Lun IAN FE MA AP MA IUN IUL AU SEP OC NO DE
a B R R I G T V C
Ma
0 3 8 13 20 24 26 24 22 12 8 3
x
Min -9 -7 1 4 9 14 16 15 11 5 1 -4
Tabel 8. cu temperaturi maxime si minime absolute (Atlasul climatologic al Romaniei)
Luna IAN FEB MAR APR MAI IUN IUL AUG SEP OCT NOV DEC
T
max0 14 19 25 31 34,4 36 39 37,8 37,2 33,3 22,2 16,8
C
T -32,
-30 -24 -12,5 -1,5 1,3 5 2 -2,7 -14,5 -18,2 -27,5
min0C 6
Tabel 9. cu media precipitatiilor lunare multianule (Atlasul climatologic al Romaniei)
Luna IAN FEB MAR APR MAI IUN IUL AUG SEP OCT NOV DEC
mm/luna 28 24 32 51 85 101 82 34 46 36 33 36
27 | Pagina
Pagina 33
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN
MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ
Fig.1 Regimul termic
3.5.2 Regimul pluviometric
Precipitațiile atmosferice cresc pe direcție vest-est, în raport cu altitudinea și expoziția
vestică favorabilă ploilor frontale. Precipitațiile medii lunare înregistrează, de asemenea,
diferențieri pe luni și anotimpuri, în sensul că o cantitate ridicată cad la sfârșitul lunii iunie
(98,7 mm), în timp ce cantitatea cea mai redusă este a fost observată în luna februarie
(23,6 mm). Cantitățile de precipitații maxime în 24 ore au atins valori de peste 60 mm.
Precipitațiile sub formă de zăpadă cad la începutul celei de a doua decade a lunii
decembrie, stratul persistând mai mult de 50 zile. Ninsorile sunt rare, grosimea covorului
de zăpadă depășind 15 cm și chiar mai mult pe fundul văilor datorită spulberării de pe
versanții expuși vântului.
Precipitațiile medii anuale sunt următoarele :
Tabel 9. cu media precipitatiilor lunare multianule (Atlasul climatologic al Romaniei)
28 | Pagina
Pagina 34
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN
MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ
Luna IAN FEB MAR APR MAI IUN IUL AUG SEP OCT NOV DEC
mm/luna 28 24 32 51 85 101 82 34 46 36 33 36
Precipitațiile medii anuale oscilează între 550-600 mm/an, și au variații de tip
continental, fiind minime la sfârșitul iernii (februarie) și maxime la începutul verii (iunie).
Precipitațiile căzute în lunile mai-august sunt de 360 mm,iar eroziunea pluvială este
mijlocie. Astfel cantitatea cea mai ridicată de precipitații se înregistrează în perioada mai
–iunie urmată de al doilea maxim în lunile octombrie –noiembrie.
CARACTERIZAREA AGROCHIMICĂ A SOLURILOR SI MĂSURILE DE ÎMBUNĂTĂȚIRE
Pentru a caracteriza agrochimic solurile s-au recoltat 314 de probe de sol pe adâncimea de 0-20 cm
La probele de sol recoltate s-au determinat:
- reacția solului (pH în apă)
- conținut de humus,
29 | Pagina
Pagina 35
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN
MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ
- aprovizionarea cu fosfor mobil
- aprovizionarea cu potasiu mobil
SB(suma bazelor),Ah(aciditatea hidrolotică)
1.Analizele agrochimice efectuate și înterpretarea lor
Tabel 8. Analize agrochimice
P
Supr.
Humu ppm
Denumire parc. V K
Interp. s Interp. IN
pajiste de pH % ppm
%
recolt.
Vadanesti 58.63 6.13 Slab acida 2.46 Mic 86 2.11 14 260
Sarazaie 140.39 6.05 Slab acida 3.56 Mijlociu 85 3.02 2 340
La Orman 83.74 7.42 Slab alcal. 5.62 Mijlociu 100 5.62 26 170
Techenis 71.53 6.23 Slab acida 2.86 Mic 84 2.40 4 210
Dupa Gradini 30.83 7.34 Slab alcal. 2.47 Mic 100 2.47 10 325
Tabla Orasului 36.97 7.78 Slab alcal. 4.82 Mijlociu 100 4.82 23 340
Sapte Cruci 142.46 4.89 Put.acida 1.86 F. mic 72 1.33 8 270
Capus 221.38 7.36 Slab alcal. 2.55 Mic 100 2.55 7 210
Fanate 145.87 6.21 Slab acida 2.78 Mic 85 2.36 14 330
Tiliser 67.06 5.58 Mod.acida 3.12 Mic 79 2.46 5 370
Popoiaba 48.71 7.47 Slab alcal. 2.02 Mic 100 2.02 2 170
Dupa Capus 74.93 6.12 Slab acida 2.75 Mic 85 2.33 7 165
Sanasele 29.92 7.76 Slab alcal. 3.52 Mijlociu 100 3.52 11 201
Fundatura 138.7 6.82 Neutra 2.58 Mic 98 2.52 18 280
Silivas 195.3 7.86 Slab alcal. 1.06 F. mic 100 1.06 3 150
2.Limitele de interpretare a analizelor de laborator și semnificația agrochimică
Tabelul 9. Intrepreterea analizelor de laborator
30 | Pagina
Pagina 36
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN
MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ
INDICI
SEMNIFICAȚIA CULOAREA PE
AGROCHIMIC INTERVAL
AGROCHIMICĂ CARTOGRAMĂ
I
3,6-4,3 Foarte puternic acidă Roșu închis
sub 4,4-5,0 Puternic acidă Roșu închis
5,1-5,8 Moderat acidă Roșu deschis
5,9-6,8 Slab acidă Galben
6,9-7,2 Neutră Verde
pH
7,3-8,4 Slab alcalină Albastru deschis
peste 8,5-9.0 Moderat alcalină Albastru închis
Sub 2,0 Mică
2,1-4,0 Aprovizionare mijlocie Valorile pe harta
Indice azot IN 4,1-6,0 Aprovizionare mare fosforului
peste 6,0 Aprovizionare f. mare
Sub 8 Aprovizionare f. slabă Roșu închis
9-18 Aprovizionare slabă Roșu deschis
19-36 Aprovizionare mijlocie Galben
P ppm
37-72 Aprovizionare bună Albastru deschis
peste 72 Aprovizionare f.bună Albastru închis
Sub 66 Aprovizionare slabă Roșu
67-132 Aprovizionare mijlocie Galben
K ppm 133-200 Aprovizionare bună Albastru deschis
peste 200 Aprovizionare f. bună Albastru închis
Prezentăm în continuare coeficienții de transformare din mg/100 g sol în ppm și invers, astfel:
- P-Al mg P2O5/100 g sol = P-Al în ppm x 0,229
- P-Al în ppm = P-Al în mg P2O5/100 g sol x 4,36
- K-Al mg K2O/100 g sol = K-Al în ppm x 0,128
31 | Pagina
Pagina 37
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN
MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ
- K-Al în ppm = K-Al îm mg K2O/100 g sol x 8,33
Analizând datele prezentate în tabelul 4 se observă următoarele:
3.Reacția Solului (pH)
După cum se observă că predomină reacția slab alcalina caracteristic pentru clasa protisolurilor
si reactia slab acida fiind specifica pentru clasa luvosolurilor.
4.Conținutul de humus (materie organică)
Conținutul de humus este mijlocie și mare pe majoritatea parcelelor studiate studiate, datorită
prezentei in cantitate mare a biomasei pe aceste pasuni. Sunt si cateva exceptii cu un continut redus
de humus, mai ales in cazul luvosolurilor si a solurilor erodate.
Conținutul de humus servește la calcularea indicelui de azot pe baza căruia se stabilește
necesarul de azot al pășunii.
Formula de calcul a indicelul de azot este următoarea:
Din care V% s- a calculat după formula
Tabelul 10
Continutul de humus si necesarul ingrasamintelor cu N
Supr.
Supraf Indicele
Denumire parc. Humus Cantit. de N
totala de azot
pajiste de % s.a./ha
-ha- IN
recolt.
Vadanesti 58.63 58.63 2.46 2.11 70
Sarazaie 140.39 140.39 3.56 3.02 70
La Orman 83.74 83.74 5.62 5.62 60
32 | Pagina
Pagina 38
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN
MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ
Techenis 71.53 71.53 2.86 2.40 70
Dupa Gradini 30.83 30.83 2.47 2.47 70
Tabla Orasului 36.97 36.97 4.82 4.82 60
Sapte Cruci 142.46 142.46 1.86 1.33 80
Capus 221.38 221.38 2.55 2.55 70
Fanate 145.87 145.87 2.78 2.36 70
Tiliser 67.06 67.06 3.12 2.46 70
Popoiaba 48.71 48.71 2.02 2.02 70
Dupa Capus 74.93 74.93 2.75 2.33 70
Sanasele 29.92 29.92 3.52 3.52 70
Fundatura 138.7 138.7 2.58 2.52 70
Silivas 195.3 195.3 1.06 1.06 80
Pentru creșterea conținutului de materie organică și al creșterii fertilițătii solului se pot
executa fertilizări cu gunoi de grajd, cantitățiile necesare fiind prezentate la fertilizarea cu azot. In
cazul in gradului de saturație în baze este mic, valorile indicelui de azot sunt mici și mijlocii
conform datelor prezentate în tabelul 8.
5.Fertilizarea cu N (azot)
Situația sintetică a aprovizionării solui cu azot în funcție de indicele azot și necesarul de N în
s.a și de gunoi de grajd ce se poate aplica este următoarea :
Îngrășămintele chimice cu azot au o influență directă și asupra compoziției chimice a plantelor,
determinând creșterea puternică a conținutului de proteine din plante.
Este necesar ca fertilizarea cu azot să se repete în fiecare an, deoarece prin solubilizare
volatilizare, denitrificare au loc pierderi de azot și nu se manifestă efectul remanent, pajiștea
revenind la starea inițială.
33 | Pagina
Pagina 39
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN
MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ
Epoca de aplicare și fracționarea dozelor de azot depinde de mulți factori: modul de folosire,
precipitații, compoziție floristică, cerințele de furajare. Pe pășuni se recomandă fracționarea pe
cicluri, în cazul în care precipitațiile asigură cantități suficiente de apă.
În regim de pășunat pe pajiștile permanente și temporare pentru eșalonarea producției dozele se
aplică în mai multe fracții egale în funcție de numărul ciclurilor de recoltă, în doze de câte 30 N
până la 50 N kg/ha primăvara devreme și după fiecare ciclu, exceptând ultimul
Îngrășămintele chimice cu azot se vor aplica sub formă de nitrocalcar (26% substanță activă)
sau sub formă de îngrășăminte complexe. Aceste îngrășăminte nu se vor aplica pe porțiunile de teren
supratârlite care au un surplus de azot. Dozele de gunoi de grajd menționate în tabelul 6 se vor
aplica prin târlire, în primul rând deoarece distanța față de o sursă de gunoi este mare, apoi datorită
numărului mare de animale de pe unele pășuni această fertilizare se poate efectua prin târlire. În
continuare vom prezenta beneficiile gunoiului de grajd asuspra pășunilor și modul rațional de târlire
a pășunilor.
Gunoiul de grajd aplicat periodic conservă reacția solurilor slab acide și neutre. Prin aportul
său de substanțe minerale și organice bazice , prin inactivarea ionilor de aluminiu în complexele
organo-minerale ca și prin sistemele de săruri și acizi organici cu funcții de tamponare a reacției ,
gunoiul de grajd aplicat în dozele și cu periodicitatea necesare poate neutraliza aciditatea
vătămătoare din solurile puternic acide, deplasând reacția acestora spre domeniul slab acid
Prin aplicarea gunoiului se îmbunătățește compoziția floristică a covorului ierbos
și calitatea furajului datorită înmulțirii leguminoaselor perene, care la rândul lor
fixează azot simbiotic, sporind cantitatea de nutrienți din sol. Efectul fertilizării cu gunoi de grajd
durează în medie 3 - 5 ani.
Conținutul mediu de elemnete nutritive din gunoiul de grajd este : 0,55 % N; 0,22 % P2O5;
0,55 % K2O și 0,23 % CaO.
Calitatea gunoiului de grajd depinde de specia de animale de la care provine, cel mai bogat în
elemente fertilizante fiind gunoiul de ovine urmat de cabaline și bovine, iar cel mai sărac este cel
rezultat de la porcine. Depozitarea și fermentarea gunoiului de grajd se face într-un loc special
amenajat, numit platformă pentru gunoi. Fermentarea durează 3 – 5 luni, timp în care se pierde 25 –
30% din greutatea inițială a gunoiului.
Efectul benefic al gunoiului de grajd este datorat și aportului de NPK .Cu o doză de 20 to gunoi
se aduc în sol în primul an al aplicării 30-40 kg N/ha, 20-30 kg fosfor 50-60 kg potasiu iar în al
doilea an efectul remanent este de 20-25 kg N, 15-20kg fosfor și 25-30 kg potasiu la unitatea de
suprafață. Deci prin aplicarea a 20to gunoi de grajd nu se depășete doza de 40 kg de azot/ha
34 | Pagina
Pagina 40
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN
MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ
recomandată pe pășunile contractate cu APIA. Datorită situării acestor pajiști în zona montană
fertilizarea cu gunoi de grajd se va face prin târlire.
Târlirea este cel mai simplu și mai economic mod de sporire a producției și de îmbunătățire a
compoziției floristice a pajiștilor și constă din a lăsa animalele să înnopteze, de mai multe ori, pe o
anumită porțiune de pajiște.
În funcție de perioada de pășunat, parte mai mare sau mai mică din acestea, pot fi folosite în
fertilizare prin târlire.Efectele târlirii, ca și a folosirii oricărui îngrășământ organic sunt numeroase,
cele mai importante fiind:
-sporirea producției – toate experiențele efectuate indiferent unde, duc la concluzia că prin
târlire se realizează sporuri de producție pe orice tip de pajiște și în special pe cele de Nardus
stricta sau Festuca rubra dacă târlirea se repetă tot la 4-5 ani odată cât este efectul remanent al
târlirii, se poate ajunge la o producție constantă superioară cantitativ și calitativ;
Cercetări demonstrează că în urma târlirii se reduce gradul de acoperire cu plante inferioare din
punct de vedere furajer, în favoarea celor valoroase. Pentru a se realiza fertilizarea prin târlire
animalele sunt ținute mai multe nopți pe același teren, în niște locuri îngrădite, numite târle.
Numărul de nopți este determinat de tipul de pajiște (tabelul 11).
Tabelul 11
Numărul de nopți
Suprafața pentru
Specia
un animal (m2) Pajiști
Pajiști bune Pajiști medii
degradate
Bovine 2-3 1-2 3-4 5-6
Ovine 1-2 1-2 3-4 5-6
Din aceste date se poate stabili suprafața unei târle cu ajutorul relației
S=Nxs
Unde: s este suprafața rezervată unui animal, iar N numărul de animale din turmă.
Pentru realizarea unor sporuri mari și acestui spor cât mai îndelungat, se recomandă să se
execute scheme de târlire care să cuprinsă întreaga suprafață ce poate fi fertilizată prin târlire în
cicluri de cinci ani. Menținerea animalelor pe târlă se realizează cu ajutorul unor garduri mobile
numite porți de târlire (sau țarcuri). Acestea au 3-4 m lungime, 1,5 înălțime fiind prevăzute cu 4 bare
orizontale și șipci oblice pentru asigurarea rezistenței. Cum aceste porți de târlire tradiționale sunt
35 | Pagina
Pagina 41
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN
MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ
greu de manevrat și montat, ele se pot înlocui cu plase de sârmă și țevi metalice care sunt mai
ușoare, deci mai lesne de manevrat și instalat.
Prin aceste metode de târlire, o pășune, într-o perioadă de 90 – 120 zile poate fi ameliorată abia
pe 10-20 % din suprafața totală, o dată pentru cca 5 ani, cât durează efectul târlirii, dată fiind
încărcarea mică cu animale de 1 – 2 unități vită mare (UVM) la hectar și durata scurtă a sezonului de
pășunat.
Cercetări mai recente au dovedit că este posibil a se târli până la 50 % din suprafața atribuită
unei turme de animale, cu condiția aplicării unor erbicide pentru distrugerea covorului ierbos
degradat, urmată de supraînsămânțare cu ierburi perene și fertilizare cu îngrășăminte chimice
fosfatice. Concret, pe o pășune degradată de țepoșică se aplică 5 l/ha Roundup (glifosat), diluat în
150 litri de apă, utilizând pentru stropire o pompă de spate, după care la 2 săptămâni se
supraînsămânțează cu un amestec calculat pentru 1 hectar adică 270 kg superfosfat (18 % P2O5)
împreună cu 25 kg graminee (Festuca pratensis 6 kg, Dactylis glomerata 5 kg, Festuca rubra 4 kg,
Phleum pratense 3 kg, Lolium perenne 3 kg, Lotus corniculatus 2 kg și Trifolium repens 2 kg),),
revenind 3 kg amestec complex la 100 mp, după care se efectuează o târlire redusă la numai 2 nopți
1 oaie/mp sau 1 vacă/6 mp.
La fiecare stână ar trebui să existe și amestecuri complexe de ierburi perene cu îngrășăminte
chimice fosfatice, păstrate în pungi de polietilenă care să fie aplicate pe târle cu 1 – 2 zile înainte de
a fi mutate în alt loc, alături.
Prin acest procedeu chiar dacă se trece cu 4 – 6 zile peste pragul fatidic de 6 nopți 1 oaie/mp, se
realizează adevărate pajiști semănate de mare productivitate, în loc să se instaleze o vegetație de
buruieni nitrofile nevaloroase ca: ștevii (Rumex obtusifolius de la câmpie până la 1000 – 1200 m
altitudine); urzica (Urtica dioica); știrigoaia (Veratrum album) și altele.
Introducerea îngrășămintelor fosfatice este necesară pentru a completa acest element, întrucât
dejecțiile animalelor sunt mai bogate în azot și potasiu și mai sărace în fosfor, element de bază prin
care se susțin în continuare leguminoasele și fixarea azotului atmosferic. . În zona montană unde
sunt situate păsunile studiate aceasta este singura metodă de fertilizare cu gunoi viabilă. Problema
este aparitia mai multor zone de supratârlire unde apare excesul de azot determinat prin aparitia unor
plante specifice .
6.Fertilizarea cu fosfor
Situația sintetică a aprovizionării cu fosfor și necesarul de fosfor în s.a sunt prezentate în
continuare in tabelul 12:
Tabel 12. Continutul de fosfor si doze de ingrasaminte cu fosfor
36 | Pagina
Pagina 42
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN
MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ
Supr.
Supraf Continutul
Denumire parc. Cantit. de P2O5
totala de P Interpretare
s.a./ha
pajiste de -ppm-
-ha-
recolt.
Vadanesti 58.63 58.63 14 Mic 60
Sarazaie 140.39 140.39 2 Extrem de mic 70
La Orman 83.74 83.74 26 Mijlociu 40
Techenis 71.53 71.53 4 Extrem de mic 60
Dupa Gradini 30.83 30.83 10 Foarte mic 60
Tabla Orasului 36.97 36.97 23 Mijlociu 40
Sapte Cruci 142.46 142.46 8 Foarte mic 60
Capus 221.38 221.38 7 Foarte mic 60
Fanate 145.87 145.87 14 Mic 60
Tiliser 67.06 67.06 5 Foarte mic 60
Popoiaba 48.71 48.71 2 Extrem de mic 70
Dupa Capus 74.93 74.93 7 Foarte mic 60
Sanasele 29.92 29.92 11 Foarte mic 60
Fundatura 138.7 138.7 18 Mic 40
Silivas 195.3 195.3 3 Extrem de mic 70
După cum se observă aprovizionarea cu fosfor este extrem de mica, foarte mica si mica pe
majoritatea pășunilor. Acest fapt face ca necesarul de fosfor să fie foarte mare. Dar sunt și păsuni
(La Orman, Tabla Orasului) unde starea de aprovizionare cu acest element este mijlocie. Aici se vor
aplica cantitati mai mici de ingrasaminte cu fosfor. Cantitățiile din tabel sunt date la /ha pe fiecare
parcelă de fertilizare în s.a/ha și în superfosfat concentrat kg/ha.
Aplicarea îngrășămintelor fosfatice se poate face anual în primii 5 ani.
Producția de masă verde a pășunilor astfel îmbunătățite poate ajunge la 15-20 (25) t/ha, de 3-4
ori mai mult decât în prezent, la care se adaugă calitatea furajeră și nutritivă foarte bună a ierbii.
Prezența în sol în cantitate normală de peste 13mg P205 la 100 g sol (27 ppm) favorizează
activitatea microorganismelor,atât a celor fixatoare de azot cât și a altora, influențând favorabil
37 | Pagina
Pagina 43
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN
MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ
schimbul de substanțe nutritive dintre sol și plantă, precum și mobilizarea rezervelor de hrană din
sol.
Efectul îngrășămintelor cu fosfor asupra vegetației pajistilor este condiționat de însușirile
chimice ale solului, de compoziția floristică a pajiștei, de dozele aplicate și în mare măsură de
prezența azotului..
În ceea ce privește perioada de aplicare a îngrășămintelor pe bază de fosfor cele mai bune
rezultate au fost obținute prin administrarea lor la doi sau trei ani de preferință toamna( Motcă și
colab.1987)
Sub influența îngrășămintelor aplicate se produc modificări importante în conținutul în fosfor al
solului. Astfel îngrășămintele cu fosfor determină acumularea în sol an de an, a unor cantități sporite
de fosfor. În cazul de față este necesar ca îngrășămitele fosfatice să se aplice împreună cu târlirea
după cum s-a prezentat la paragraful privind târlirea
Principalele îngrășăminte cu fosfor, care pot fi folosite pe acest teren sunt următoarele:
Superfosfatul simplu se obține pe cale industrială prin acțiunea acidului sulfuric
asupra rocii fosfatice (fosforite sau apatite) cu un conținut de 32% fosfat monocalcic
și 17-22% P2O5 solubil în apă.
Superfosfatul concentrat (dublu și triplu) se obține prin acțiunea acidului
fosforic asupra rocii fosfatice și are un conținut de 42-51% P2O5 solubil în apă.
Îngrășăminte complexe de tipul 1-1-1(15-15-15), 27-15-0, etc.
7.Fertilizarea cu potasiu
Situatia conținutului de potasiu în sol și dozele recomandate de potasiu în s.a sunt prezentate în
tabelul de mai jos:
Tabel 13. Continutul de potasiu si doze de ingrasaminte cu potasiu
38 | Pagina
Pagina 44
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN
MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ
Supr.
Supraf Continutul
Denumire parc. Cantit. de K2O
totala de K Interpretare
s.a./ha
pajiste de -ppm-
-ha-
recolt.
Vadanesti 58.63 58.63 260 Mare 30
Sarazaie 140.39 140.39 340 Foarte mare 30
La Orman 83.74 83.74 170 Mijlociu 50
Techenis 71.53 71.53 210 Mare 30
Dupa Gradini 30.83 30.83 325 Foarte mare 30
Tabla Orasului 36.97 36.97 340 Foarte mare 30
Sapte Cruci 142.46 142.46 270 Mare 30
Capus 221.38 221.38 210 Mare 30
Fanate 145.87 145.87 330 Foarte mare 30
Tiliser 67.06 67.06 370 Foarte mare 30
Popoiaba 48.71 48.71 170 Mijlociu 50
Dupa Capus 74.93 74.93 165 Mijlociu 50
Sanasele 29.92 29.92 201 Mare 30
Fundatura 138.7 138.7 280 Mare 30
Silivas 195.3 195.3 150 Mijlociu 50
Se pot aplica îngrășăminte complexe cu azot și fosfor și potasiu cu respectarea dozelor
prezentate astfel încât să fie respectate dozele de fosfor și potasiu. Prin târlire se va completa și
cantitatea de potasiu necesară. Trebuie subliniat și rolul pe care îl are potasiul în nutriția pajistilor
naturale.
Potasiul are rol ca regulator al funcțiilor plantei, la care participă în mod activ, ceea ce explică
concentrația sa ridicată în țesuturile tinere în plină creștere, în timp ce organele îmbătrânite sunt mai
puțin bogate în potasiu.
Potasiul intervine în procesul de fotosinteză favorizând formarea glucidelor sau hidraților de
carbon, migrarea acestor substanțe și acumularea lor în organele de rezervă.
39 | Pagina
Pagina 45
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN
MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ
De asemenea, există o relație între utilizarea energiei luminoase de către plante și potasiu,
relație pusă în evidență în condițiile anilor cu insolație slabă, când îngrășământul potasic este mult
mai eficient. Aceasta se datorește funcției sale de sensibilizator pentru absorbția energiei luminoase,
precum și de acceptor, colector, acumulator și transportor de electroni și de energie pentru sinteza
compușilor organici primari.
Totodata, împreună cu acidul fosforic, potasiul favorizează dezvoltarea rădăcinilor și dă o mai
mare rezistență țesuturilor, o mai bună fixare a plantelor în sol cu efecte pozitive împotriva eroziunii
solului. Potasiul crește rezistența plantelor la bolile criptogamice. În afara acțiunii directe asupra
randamentelor, potasiul constituie pentru plante un element de echilibru și sănătate.
Alături de fosfor contribuie la mărirea procentului de participare a leguminoaselor în pajiști. Un
nutreț corespunzător furajării animalelor trebuie să conțină 0,2-0,4 % potasiu din substanța uscată.
Ingrășămintele fosfatice și potasice se aplică pe pajiști de regulă toamna, cu excepția situațiilor
când folosim îngrășăminte chimice complexe NPK cand PK se aplică concomitent cu N
primăvara.Aplicarea unilaterală a N a dus la scăderea rezervei de P și K din sol, de aceea aplicarea
acestor elemente deficitare care produc carențe în furaje, este în prezent obligatorie.
Având în vedere diversitatea mare a speciilor componente din covorul ierbos al pășunilor și
raportul variat dintre ele, în primul rând pentru fertilizare trebuie să se cunoască în afară de
caracteristicile agrochimice și:
- compoziția floristică a covorului ierbos, cel puțin a speciilor dominante din familia
gramineelor, leguminoaselor și altele;
- nivelul de intensivizare a producției de iarbă care poate fi extensiv, semiintensiv (mediu) și
intensiv, cu graduări diferite pe niveluri de asigurare a apei din precipitații ,cât și al indicelui termic
40 | Pagina
Pagina 46
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN
MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ
specific ecartului altitudinal cu durata sezonului de vegetație unde se află pajiștea ce urmează a se
fertiliza;
- modul de valorificare a producției prin pășunat sau cosire în regim de fâneață și alte elemente.
Abia după ce avem clarificate aspectele menționate mai sus ne putem decide asupra epocii când
facem fertilizarea în dozele menționate în lucrare.
Aceste aspecte vor fi menționate în momentul finalizării integrale a lucrării de amenajament
pastoral.
Îngrășămintele cu NPK din sortimentul actual și de perspectivă
și recomandări de armonizare a însușirilor chimice cu cele ale solurilor
Tabel 14
Denumirea îngrășământului Recomandări de folosire
Clorură de amoniu
Indicate pe solurile saturate cu baze
Sulfat de amoniu
Azotat de amoniu granulat
Favorabile pe toate solurile, totuși
Îngrășământ complex binar
de preferat pe cele cu “V”-ul 90%
Îngrășământ lichid cu azot A 320
Ingrășământ lichid cu azot A 370 Aplicabile pe toate solurile cu mai
Îngrășământ lichid cu azot A 400 mult de 12% argilă.
Îngrășământ lichid cu azot A 410 Se vor prefera solurile cu “V”-ul
Uree granulată sub 85%
Îngrășământ complex ternar Vor prefera solurile cu “V”-ul sub
Nitroclorcar 85%
41 | Pagina
Pagina 47
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN
MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ
Superfosfat concentrat Aplicabile pe toate solurile
Superfosfat simplu
Fosforite activat cu acid sulfuric Se recomandă în primul rând pe
Fosforite activat cu acid fosforic solurile cu “V”-ul mai mic de 85%
Pot fi eficiente numai pe solurile
Fosforite neactivate
acide
Aplicabile pe toate solurile la
Sulfat de potasiu
culturile tolerante la clor
Aplicabile pe toate solurile la
Sarea potasică 40-50%
culturile tolerante la clor
Aplicabile pe solurile deficitare în
Săruri potasice brute (kainit) potasiu cu bună permeabilitate
pentru apă
V – gradul de saturație în baze
MASURI AGROPEDOAMELIORATIVE
Reprezintă o sinteză a celor enunțate în această lucrare și constă din prezentarea factorilor
limitativi, localizarea lor și modul de influențare a însușirilor solului, iar prin ele a producției
agricole.
Factorii limitativi ce influențează producția agricolă de pe terenurile UAT Gherla sunt date
de: eroziunea de suprafață, alunecările de teren, inundabilitatea terenurilor din apropierea
cursurilor de apă și de adâncime, prezența unui conținut ridicat în argilă în orizontul A (de
bioacumulare), , conținutul mare de apă în sol (datorat proceselor de gleizare și pseudogleizare) și
reacția moderat-acidă a unor tipuri de soluri.
42 | Pagina
Pagina 48
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN
MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ
Măsurile de ameliorare care se stabilesc și se fixează, trebuie să plece de la câteva principii:
● să înlăture cauza degradărilor prin eroziune și alunecări, și să lupte împotriva efectelor
acestora;
● să țină seama de specificul regiunii, care are un caracter pronunțat agricol, pentru a nu
produce un dezechilibru economic local;
● să conducă la o ameliorare integrală pe unități geomorfologice sau bazine hidrografice.
Măsurile și lucrările care pot atinge aceste obiective se pot împărți în trei grupe:
a)organizerea teritoriului;
b)lucrări ameliorativ agricole;
c)lucrări hidrotehnice, de reglementare a scurgerilor de suprafață, frânarea viiturilor și
oprirea eroziunii de adâncime.
MĂSURI AMELIORATIVE PENTRU TERENURI ERODATE ȘI AFECTATE DE
ALUNECĂRI DE TEREN
Pe versanții din UAT Gherla, pentru stăvilirea eroziunii solurilor, ameliorarea și punerea în
valoare a terenurilor degradate, se impune în primul rând folosirea terenului și restructurarea
folsințelor actuale, după următoarele criterii:
c)cultura pajiștilor pentru pășuni și fâneață pe versanți cu înclinări între 10-200, fără
eroziuni de adâncime și cu eroziune de suprafață până la gradul 3 și unde nu sunt culturi pomicole și
viticole; aceștia au nevoie de lucrări permanente de îngrijire și ameliorare, printre care menționăm:
● reglementarea pășunatului; numărul de vite la ha să nu depășeasă capacitatea de pășunat
stabilită de specialiști pentru condițiile locale; pășunatul să se facă prin rotație pe tarlale și să
fie întrerupt când solul este prea umed, pentru a nu se produce tasarea solului;
43 | Pagina
Pagina 49
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN
MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ
● însămânțarea artificială a pășunilor slab și mijlociu înțelenite,cu graminee și leguminoase cu
o valoare furajeră ridicată și care pot realiza o bună înțelenire a solului, în vedera măririi
rezistenței terenului la procesele de eroziune;
● executarea lucrărilor de întreținere la timp: grăparea islazurilor, curățirea de pietre și
bolovani, etc;
● reglementarea drumurilor de acces al vitelor la pășune, în funcție de panta terenului;
● extinderea culturilor de furaje de mare producție (lucernă, trifoi, sparcetă etc.), pentru
formarea de rezerve furajere necesare hrănirii animalelor în stabulație, în perioadele de
liniște a pășunilor;
● transfomarea pășunilor slab și mijolociu înțelenite, pe versanții cu înclinări mai mari de 200
în fânețe – pe terenuri până la gradul 3 de eroziune și în păduri – pe terenuri cu gradul de
eroziune între 4 și 5, sau unde sunt prezente formele eroziunii de adâncime, indiferent de
panta terenului.
d) fânețe, pe versanții neerodați, cu înclinări mai mari de 200 și pe versanții cu gradul de
eroziune 3 și 4 și înclinări până la 200. Acestea cer de asemenea unele lucrări de îngrijire și
ameliorare și anume:
● înierbări artificiale în cazul unor înțeleniri slabe și mijlocii, în scopul înțelenirii cu ierburi de
calitate și de productivitate ridicată, pentru hrana animalelor;
● administrarea de îngrășăminte chimice pentru ridicarea productivității;
e)culturi silvice pe versanții cu înclinări mai mari de 300 și pe versanții cu ogașe și ravene
dese, și de înclinări diferite. Pădurile existente , pentru a-și putea exercita rolul lor de protecție a
solului, de fixare a versanților și de stăvilire a scurgerilor de suprafață, trebuie să se țină cont de
următoarele:
● aplicarea principiilor zonării funcționale a pădurilor, prin diferențierea pădurilor în raport cu
nevoile de protecție a solului;
● completarea consistentei pădurilor degradate;
● exploatarea culturală a pădurilor, în sensul de a nu provoca eroziuni pe versanți, prin
defrișări și tăieri rase pe suprafețe mari.
44 | Pagina
Pagina 50
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN
MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ
Împădurirea terenurilor goale cu înclinări mai mari de 300 și a versanților cu gradul de
eroziune între 4 și 5, sau cu ogașe și ravene dese, indiferent de înclinări, trebuie să se facă după
anumite principii și măsuri:
● pe bază de proiect de execuție, cu cartarea detaliată pe grade de eroziune, pe unități și pe
tipuri staționale;
● lucrări agrotehnice speciale, care să împiedice eroziunea de suprafață și să amelioreze
deficiențele de sol (gropi de toamnă de 40/40cm, gropi de toamnă cu terase simple și terase
cu gărdulețe așezate pe curba de nivel);
● canale de nivel, pe linia de cea mai mare pantă, la distanțe variate, în funcție de pantă.
f)pentru combaterea eroziunii de adâncime se recomandă următoarele:
● canale de nivel care să împiedice scurgerile de suprafață să pătrundă în canalul ravenelor și a
torenților;
● împădurirea pe treimea superioară a bazinului de recepție, pentru dispersarea apelor;
● garnisaje, cleionaje și praguri pe fundul ravenelor torenților mai mici;
● baraje de zidărie de piatră pentru torenții activi.
Aceste lucrări trebuie să se execute simultan și coordonat cu lucrări
agro-silvo-ameliorative, care constitue baza ameliorării terenurilor degradate. Fără respectarea
acestor principii, lucrările hidrotehnice nu-și ating scopul.
Suprafețele cu soluri erodate, cu relief relativ uniform pot fi cultivate cu sparcetă
(Onobrychis viciaefolia), plantă ce dă rezultate bune pe aceste terenuri.
In acesta categorie intra pasunile Fanate, Vadanesti, Silivas..
MĂSURI AMELIORATIVE PENTRU TERENURI AFECTATE DE EXCES DE
UMIDITATE
45 | Pagina
Pagina 51
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN
MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ
În primul rând măsurile ameliorative trebuie să vizeze înlăturarea cauzelor care produc
excesul de umiditate (indiferent de natura lui) și numai apoi la combaterea consecințelor acestuia,
adică a efectelor negative.
În cazul fenomenului de stagnogleizare, desecarea trebuie să ducă la evacuarea apelor
superficiale (de suprafață în exces), astfel încât plantele să nu fie acoperite cu apă pe o perioadă
mai mare, decât durata de inundare admisibilă (4-6 ore pentru culturi legumicole, 8-12 ore pentru
cereale, 24-36 ore pentru pomi). Eliminarea excesului de umiditate de pe astfel de soluri (vezi
legenda US) se face de regulă prin executarea unor canale (rigole, șanțuri) și drenul cârtiță. Dacă
excesul de umiditate își are originea în apele scurse de pe versanți, se execută canale de centură
sau canale de captare a izvoarelor de coastă (în cazul de față la faeoziomuri clinogleice).
În cazul solurilor gleizate sau gleice, eliminarea excesului de umiditate se realizează de
regulă prin drenaj – lucrare care optimizează regimul aerohidric. Acesta se poate realiza atât prin
interceptarea apei freatice prin intermediul unor drenuri deschise dar mai ales prin intermediul
unor drenuri închise (olane, fascine).
După obiectivele propuse și gradul de complexitate, lucrările destinate ameliorării solurilor
afectate de exces de umiditate, pot fi considerate de natură: agrotehnică, agropedoameliora-tivă
și hidroameliorativă.
MĂSURI AGROTEHNICE
Acestea se referă în primul rând la modul de lucrare a solului, care printre altele are și rolul
de a menține rdicată permeabilitatea și capacitatea de înmagazinare a apei din sol. Din acestă
cauză lucrarea de bază, arătura, trebuie executată în starea de maturitate fizică, corespunzător
regulilor de agrotehnică diferențiată; pe solurile argiloase, tasate și stagnogleizate trebuie
executate șă arături cu subsolaj.
46 | Pagina
Pagina 52
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN
MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ
MĂSURI AGROPEDOAMELIORATIVE
Aceste sunt de asemenea relativ ușor de aplicat și cuprind:
● nivelelarea de exploatare – destinate să asigure terenurilor o pantă continuă și uniformă
pe direcția de înclinare generală, favorizând astfel infiltrarea și scurgerea apei;
● modeleare de benzi cu coame – are drept scop realizarea unor benzi cu coame cu lățime
variabilă (12-28m) și pante transversale de 1-3%, prin executarea arăturii la cormană sau
cu grederul. Lucrarea se recomandă cu deosebire la solurile stagnogleizate sau a
subtipurilor stagnice;
● șanțuri colectoare provizorii sau permanante, care să sevească drept colectoare pentru
rigole ce rezultă după executarea arăturii la cormană;
● afânarea adâncă - se execută pe solurile cu textură mai grea sau tasate cu deficit de
porozitate, afectate succesiv de exces și de deficit de umiditate.
● drenajul cârtiță – reprezentă lucrarea care constă în executarea prin presare a unor galerii
tubulare cu diametrul de 8-12 cm, la adâncimea de 0,4 – 0,8 m cu ajutorul unui plug
special prevăzut cu o piesă activă sub formă de ghiulea. Se aplică la solurile cu un
conținut de argilă de cel puțin 28%.
MĂSURI HIDROAMELIORATIVE
Măsurile hidroameliorative nu constituie obiectul prezentului studiu și sunt lucrări de mare
amploare, radicale și foarte costisitoare. Ele contribuie la redarea în cultură într-un timp relativ scurt
a solurilor cu exces de umiditate (în cazul de față: gleiosol molic, gleiosol molic, solonceac gleic și
mai ales gleiosol cernic) și au o eficacitate sporită când sunt aplicate concomitent cu măsurile
pedoameliorative arătate mai sus.
47 | Pagina
Pagina 53
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN
MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ
Acestea vizează :
● Înlăturarea apelor provenite din perimetrele învecinate
● Înlăturarea apelor stagnante
● Amenajarea corectă a sistemelor de irigații
● Drenarea
In acesta categorie intra pasunile Capus, Fundatura.
MĂSURI AMELIORATIVE PENTRU SOLURILE ACIDE
În cazul comunei GHERLA, solurile acide (vezi cele incluse în clasa luvosoluri) ocupă o
suprafață de peste 800 ha. Ameliorarea completă a solurilor acide nu se poate realiza doar prin
aplicarea amendamentelor, ci sunt necesare și lucrări de permeabulizare a orizontului B(t) și
eliminarea excesului de umiditate în cazul subtipurilor stagnogleice.
Ca urmare, aplicarea complexului de măsuri ameliorative, destinate îmbunătățirii
propietăților solurilor acide, trebuie să cuprindă:
- aplicarea de amendamente pentru corectarea reacției acide;
- aplicarea îngrășămintelor pentru înbunățirea regimului de nitriție a plantelor;
- afânarea adâncă pentru pemeabilizarea orintului Bt.
-
AMENDAREA CARBONATICĂ
În general se pleacă de la considerentul că sunt avizate pentru amendarea calcică solurile cu
pH- ul sub 6,0 și valoarea gradului de saturație în baze (calculat cu aciditatea hidrolitică) este sub
75%.
48 | Pagina
Pagina 54
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN
MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ
Urgența în care trebuie efectuat amendarea calcică este:
- urgența I-a soluri cu pH<5,0, iar aluminiul schimbabil este >1 me/100gr sol;
- urgența II-a soluri cu pH=5,0 – 5,5 iar aluminiul schimbabil este <1 me/100gr sol;
- urgența III-a soluri cu pH=5,5 – 6,5 iar V% = 75 -90%;
Pentru corectarea reacției acide a solurilor se folosesc diferite substanțe care conțin Ca
sau Mg sub formă de oxizi, hidroxizi sau carbonați. Cele mai uzuale sunt: calcarul (piatra de var
măcinată), varul stins (Ca(OH)2), dolomita (Ca(CO3)2), tufurile calcaroase, marnele, spuma de
defecare, zgura de furnale, precipitatul de CaCO3.
Stabilirea dozelor de amendamente se fac în funție de: pH, aciditatea hidrolitică, conținutul
de hidrogen schimbabil (SH), și în baze schimbabile (SB), gradul de saturație în baze (V%). În
literatura de specialitate există mai multe formule de caclul a dozei de amandamente (t/ha), sau
nomograme ce servesc la același scop. În orice caz pentru stabilirea dozelor exacte, este recomandat
ca prezentul studiu să fie completat cu un studiu agrochimic pe suprafețe mai restrânse și pe o scară
mai mare (1:2000 sau 1:5000).
Aplicarea amendamentelor se poate face în orice perioadă a anului, dacă există posibilități de
transport, împrăștiere și încorporare în sol. Totuși, perioadele cele mai indicate de aplicare sunt
înainte de efectuarea arăturilor de vară sau cele adânci de toamnă; se poate face și primăvara
înaintea pregătirii patului germinativ. Practica a dovedit că o doză completă de amendamente poate
avea efect timp de 5-6 ani, perioadă după care solul începe să revină la starea înițială, fapt ce
necesită o nouă intervenție.
FERTILIZAREA SOLURILOR ACIDE
Având în vedere efectele secundare ale unor îngrășăminte și în special tendința acestora de a
acidifia solul, precum și slaba capacitate de tamponare a solului pentru îngrășămintele cu reacție
fiziologică acidă, practica fertilizării trebuie să țină cont de aceste considerente.
49 | Pagina
Pagina 55
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN
MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ
Fertilizarea cu azot – din cauza proporției mari de azotat de amoniu fabricat, o suprafață
însemnată a solurilor acide se fertilizează cu acest produs, care intensifică toate formele de aciditate.
În consecință se recomandă ca pe solurile acide neamendate să se folosească nitro-calcarul
(17-20%N și 35-40% CaCO3). Alături de nitrocalcar se poate folosi și ureea.
Fertilizare cu fosfor – aprovizionarea cu fosfor mobil a solurilor acide este foarte slabă (vezi
analizele US). Această situație este determinată de imobilizarea acesteia în prezența ionilor de fier și
de aluminiu. Se aplică sub formă de superfosfat sau complex. De menționat că între fosforul aplicat
și amendarea calcică există o interacțiune pozitivă.
Fertilizarea cu potasiu – orizontul eluvial al solurilor acide sunt de obicei sărăcite în caste
element. Ca urmare solurile acide cu mai puțin de 7 ppm K20 /100 gr sol răspund bine la fertilizarea
cu potasiu (sare potasică sau îngrășăminte complexe).
Fertilizarea cu gunoi de grajd – având în vedere că gunoiul este un îngrășământ complet, cu
acțiune lentă, dar de lungă durată, care contribuie la ameliorarea propietăților fizice și chimice ale
solului și la aprovizionarea plantelor cu elemente nutritive, problema folosirii lui pe aceste soluri nu
mai necesită nici un fel de argumentare.
Dozele de îngrășăminte chimice și chiar a celor organice, este recomandat să se facă , ca și
în cazul aplicării amendamentelor, pe baza unui studiului agrochimic anexat.
In aceasta categorie intra majoritatea pasunilor cu reactie acida: Vadanesti, Sarazaie,
Techenis, Sapte Cruci, Tiliser, Dupa Capus.
4. VEGETAȚIA
4.1. Date fitoclimatice
Flora este specifică zonei de deal fiind reprezentată de pășuni și pajiști unde se regăsesc
ierburi și diferite tufe de arbusti.
50 | Pagina
Pagina 56
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN
MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ
4.1. Descrierea tipurilor de stațiune
Pe terenurile utilizate ca pășuni se întâlnesc frecvent asociații mezofile si mezo-xerofile .Cea
mai răspândită este asociația dintre Festuca pratensis, Trifolium pratense, Trifolium repens, Poa
pratense și Lolium perene folosită ca și pajiște.
Pe terenurile utilizate îndelung ca fânețe, sunt predominante speciile mezofile de fânețe cum
ar fi: Agrostis capilaris (Firuță), Poa pratensis (Firișor), Festuca pratensis (Păiuș), Dactilis
glomerata (Golomăț), Briza media (Tremurătoare), Carum carvi (Chimion), Salvia pratensis (Jale),
Phleum pratense (Timoftică).
4.3. Tipuri de pajiști. Descrierea tipurilor
Vegetația terenurilor utilizate ca fânețe și pășuni a fost încadrată în diferite asociații, în funcție
de tipul de sol, umiditatea acestuia și conținutul în substanțe nutritive.
În tabelul de mai jos sunt enumerate toate parcelele descriptive care compun suprafața totală
de pajiști permanente ale municipiului Gherla, fiind specificat și tipul de pajiște căreia îi aparțin,
precum și suprafața parcelei și ponderea ei în total suprafață (tabelul 4.3):
Tabelul 4.3
Nr. Parcela Tipul de pajiște Suprafața
descriptivă
crt. (ha) (%)
1 2 3 4 5
1. Vădănești Festuca pratensis+Trifolium pratense 58,63 3,944341
2. Sărăzaie Festuca pratensis+Trifolium pratense 140,39 9,444757
3. La Orman Festuca pratensis+Trifolium pratense 83,74 5,63362
4. Techeniș Lolium perene+Trifolium pratense 71,53 4,812191
5. După Grădini Lolium perene+Trifolium repens 30,83 2,074093
6. Tabla Orașului Lolium perene+Trifolium pratense 36,97 2,487162
7. Șapte Cruci Lolium perene+Trifolium pratense 142,4638 9,584272
8. Căpuș Festuca pratensis+Trifolium repens 221,38 14,89337
51 | Pagina
Pagina 57
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN
MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ
9. Fânațe Festuca pratensis+Trifolium pratense 145,8784 9,81399
10. Tilișer Lolium perene+Trifolium pratense 67,06 4,511471
11. Poa pratensis+ Festuca 48,71
Popoiabă pratensis+Trifolium pratense 3,276972
12. Poa pratensis+ Festuca 74,93
După Căpuș pratensis+Trifolium pratense 5,040926
13. Poa pratensis+ Festuca 29,92
Sănășele pratensis+Trifolium pratense 2,012872
14. Fundătura Lolium perene+Trifolium repens 138,7 9,331062
15. Pășunea Silivaș Poa pratensis+trifolium repens 195,301 13,1389
În toate parcelele, vegetația predominantă este mezofilă.
4.4. Descrierea vegetației lemnoase
Pe arealul pășunilor și fânețelor din UAT Gherla apar pe lângă plante erbacee și vegetție
lemnoasă, astfel arbuștii sunt reprezentați de Rosa canina, Prunus pinosa, Crataegus monogyna, iar
ca arbori solitari apar Pyrus pyraster și Malus sylvestris.
Vegetația forestieră din zonă este compusă sporadic și din specii arboricole precum: Quercus
cerris, Quercus petraea, Carpinus betulus
5. CADRUL DE AMENAJARE
5.1. Procedee de culegere a datelor din teren
Datele privind întocmirea prezentului amenajament pastoral au fost culese pe teren în anul
2018, luna iunie , în conformitate cu metodologiile și procedurile în vigoare la această dată.
Pentru caracterizarea agrochimica au fost recoltate din fiecare 10 ha o proba medie
agrochimica, in total 148 probe agrochimice, pentru care s-au determinat următorii parametri:
52 | Pagina
Pagina 58
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN
MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ
Denumirea analizei Metode de analiză
-metoda pipetei cu
1 interpretarea rezultatelor după
Analiza granulometrică ICPA-Kacinski
Coeficientul de
2 - metoda Mitcherlinch
higroscopicitate
- metoda potențiometrică în
3 Reacția solului (pH- H2O) suspensie cu soluție lichidă 1:
2,5
- metoda Walkley-Blak,
4 Humus (%)
modificată de Gogoașă
- metoda colorimetrică, în
Conținutul de fosfor mobil
5 soluție cu acetat lactat de
(P- mobil ppm)
amoniu la un pH = 3,75
- metoda flamfotometrică, în
Conținutul de potasiu mobil
6 soluție cu acetat lactat de
(K-mobil ppm)
amoniu la un pH = 3,75
Suma cationilor bazici (SB-
7 - metoda Kappen
me/100g sol)
Hidrogen schimbabil (SH- - metoda Cernescu prin
8
me/100g sol) percolare
Pentru studiul și caracterizarea pajiștilor s-a folosit metoda geobotanică, pe baza căreia s-a delimitat,
cu aproximație, conturul fitocenozelor, urmărindu-se uniformitatea compoziției floristice, după care
s-au ales suprafețe de cca. 100 m2 în interiorul cărora s-au ridicat relevee floristice.
5.2. Obiective social-economice și ecologice
Pentru punerea în valoare a suprafețelor de pajiști, obiectivul fundamental este sporirea
producției totale de masă verde și a calității acesteia, în paralel cu creșterea eficienței economice a
exploatării animalelor, în special a efectivelor de taurine și ovine.
53 | Pagina
Pagina 59
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN
MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ
Obiectivele social-economice și ecologice se exprimă prin natura produselor realizate, a
cantităților și valorii de piață a acestora, precum și a serviciilor de protecție a mediului și/sau
florei/faunei prezente pe pajiști, ori prin valoarea social-culturală intrinsecă a pajiștilor.
Pentru pajiștile permanente la care se referă prezenta lucrare, obiectivele social-economice
avute în vedere la reglementarea modului de gospodărire a acestora, detaliate prin stabilirea scopului
urmărit (producție sau protecție) la nivel de UAT, sunt prezentate în tabelul următor (tabelul 5.2):
Tabel 5.2.
Nr. Grupa de obiective Denumirea obiectivului de protejat/serviciului de
Crt realizat
.
1. Protecția terenului și a solului - Terenuri vulnerabile la eroziune
- Terenuri vulnerabile la deșertificare
2. Produse vegetale - Graminee și leguminoase de înaltă valoare
nutritivă
- Ciuperci comestibile, plante medicinale și
aromatice
3. Alte produse -
-
În raport cu aceste necesități, fiecărei pajiști îi este destinată îndeplinirea unuia sau mai
multor obiective social-economice și ecologice, din care unul este cel prioritar, ajungându-se astfel
la o specializare tehnologică a pajiștilor, corelată cu potențialul lor stațional și biocenotic.
5.3. Stabilirea categoriilor de folosință a pajiștilor
Categoriile de folosință propuse pentru pajiștile din prezentul amenajament pastoral sunt
stabilite în conformitate cu legislația în vigoare.
S-a avut în vedere stabilirea factorilor limitativi prezenți pe aceste pajiști, deoarece aceștia au
un rol important în stabilirea categoriilor de folosință ale pajiștilor permanente.
Factori fizico-chimici:
- Aciditatea solului
- Eroziunea solului și alunecările de teren
- Excesul de umiditate
- Salinitatea/alcalinitatea solului
- Prezența de nisipuri, pietriș, roci de suprafață,etc.
Factori biotici și antropogeni
- Invazia de buruieni de pajiște
54 | Pagina
Pagina 60
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN
MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ
- Invazia vegetației lemnoase
- Prezența mișuroaielor înțelenite
Factori tehnologici
- Aplicarea fertilizanților
- Aplicarea amendamentelor
Starea fitosanitară
- Prezența speciilor de plante dăunătoare
- Prezența speciilor de plante toxice
Categoriile de folosință stabilite prin prezentul amenajament pastoral sunt prezentate în
tabelul următor (tabelul 5.3):
Tabelul 5.3
Nr. Parcela descriptivă Pășune Fâneață Mixt Total Suprafață
Crt. (ha) (ha) (ha)
UAT Privat
1 Vădănești 0 47,09 11,54 58,63
2 Sărăzaie 98 5,95 36,44 140,39
3 La Orman 80 0 3,74 83,74
4 Techeniș 60 2,81 8,72 71,53
5 După Grădini 0 0 30,83 30,83
6 Tabla Orașului 20 1,02 15,95 36,97
7 Șapte Cruci 91,213 10,66 40,59 142,4638
8
8 Căpuș 61,5 140,01 19,87 221,38
9 Fânațe 44,538 48,83 52,51 145,8784
4
10 Tilișer 0 14,17 52,89 67,06
11 Popoiabă 0 27,02 21,69 48,71
12 După Căpuș 48 3,5 23,43 74,93
13 Sănășele 0 13,46 16,46 29,92
14 Fundătura 0 34,84 103,86 138,7
15 Pășunea Silivaș 195,30 0 0 195,301
1
Total 1486,4332
5.4. Fundamentarea amenajamentului pastoral
Prezentul amenajament a fost elaborat cu respectarea Ordonanței 34/2013 privind
organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor, iar aspectele tehnice și tehnologice propuse au
55 | Pagina
Pagina 61
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN
MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ
fost concepute astfel încât să fie cât mai accesibilă gospodărirea rațională a suprafețelor de pajiști
existente la nivelul Municipiului Gherla.
Importanța amenajamentului pastoral se regăsește în mai multe direcții precum ar fi protecția
mediului, menținerea biodiversității, identificarea aspectelor care ar putea fi imbunătățite
(însămânțarea, amendarea, aplicarea de îngrășăminte, lucrări de curățire și întreținere) și
valorificarea potențialului de producție al pajiștilor.
5.4.1. Durata sezonului de pășunat
Momentul intrării la pășunat, în condițiile realizării unui pășunat rațional, este atunci când:
- Înălțimea covorului ierbos este de 8-15 cm pe pajiștile naturale și de 12-20 cm pe pajiștile
semănate;
- Înălțimea apex-ului (conul de creștere al spicului – la graminee) este de 6-10 cm;
- Producția de masă verde, denumită în continuare MV, ajunge la 3-5 to/ha pe pajiștile naturale
și 5-7,5 to/ha pe pajiștile semănate (sau echivalent în substanță uscată – SU de 0,6-1 to/ha, respectiv
1-1,5 to/ha).
În cultura populară a crescătorilor de animale din țara noastră, data intrării pe pășune ține cont
de înflorirea păpădiei (Taraxacum officinalis) și se produce, de regulă, după data de 23 aprilie (ziua
de Sf. Gheorghe).
Durata sezonului de pășunat este determinată în primul rând de durata perioadei de vegetație a
speciilor de plante valoroase de pe pajiște, legată la rândul ei de temperatură și de regimul
pluviometric.
În general, în funcție de altitudine, durata sezonului de pășunat este după cum urmează:
- Câmpie: 190 – 210 zile la irigat (aprilie – octombrie) sau 100-150 zile la neirigat
- Deal: 140 – 180 zile (mai – septembrie)
- Munte: 90 – 150 zile (iunie – septembrie)
- Subalpin: 60 – 100 zile (iunie – august)
Încetarea pășunatului se face cu 3-4 săptămâni (20 – 30 zile) înaintea apariției înghețurilor
permanente la sol, fenomen care survine, de regulă, în ultima decadă a lunii noiembrie sau prima
decadă a lunii noiembrie, ceea ce coincide, în cultura populară românească, cu ziua de Sf. Dumitru
(26 octombrie).
Ținând cont de caracteristicile climei zonale, durata de pășunat pe pajiștile permanente din
prezentul amenajament pastoral este de cca. 180 de zile (de la 1 mai, și până la ultima decadă a
lunii octombrie – 31 octombrie).
5.4.2. Numărul ciclurilor de pășunat
Ciclul de pășunat este definit ca fiind intervalul de timp în care iarba de pe o parcelă de
pășune, odată pășunată, se reface, fiind din nou aptă pentru pășunat.
56 | Pagina
Pagina 62
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN
MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ
Numărul ciclurilor de pășunat depinde de condițiile de sol și cele climatice ale zonei unde este
amplasată pășunea, precum și de compoziția floristică și capacitatea de regenerare a acesteia.
În general, în funcție de altitudine, se practică pană la 5-7 cicluri de pășunat la câmpie, în
condiții de irigat, 3-5 cicluri de pășunat la deal și 2-3 cicluri de pășunat la munte.
Ținând cont de caracteristicile zonale, numărul ciclurilor de pășunat pe pajiștile permanente
din prezentul amenajament pastoral este de 3 cicluri, în funcție de evoluția factorilor climatici
(temperatură, precipitații) în anul calendaristic respectiv.
5.4.3. Fânețele
Fânețele, respectiv porțiunile de pajiști permanente care nu se valorifică prin pășunat cu
animalele, ci prin cosit, se vor valorifica în momentul optim, pentru a asigura cantitatea maximă de
fân care se poate obține pe unitatea de suprafață și calitatea superioară a acestuia.
Pentru fânețele aflate sub angajament de agro-mediu trebuie ținut cont de perioada în care
este permis cositul prin condițiile speciale de management ale pachetelor de agro-mediu.
Ținând cont de caracteristicile zonale, pentru fânațele din prezentul amenajament pastoral,
cositul poate începe după data de 10 iunie.
5.4.4. Capacitatea de pășunat
Stabilirea capacității de pășunat se va face prin împărțirea producției totale de masă verde cu
rația necesară unei unități vită mare (UVM).
Se recomandă 65 kg masă verde/zi/cap pentru 1 UVM, din care consumate efectiv 50
kg/cap/zi. Conversia în UVM a speciilor de animale domestice este redată în tabelul 5.4.4 întocmit
conform legislației în vigoare.
Tabelul 5.4.4
Categoria de animale Coeficientul Capete/
de conversie UVM
Tauri, vaci și alte bovine de mai mult de 2 ani, 1,0 1,0
ecvidee de mai mult de 6 luni
Bovine între 6 luni și 2 ani 0,6 1,6
Bovine de mai puțin de 6 luni 0,4 2,5
Ovine 0,15 6,6
Caprine 0,15 6,6
Încărcătura de animale pe o pajiște este un instrument util pentru crescătorii de animale,
deoarece le permite să ajusteze numărul de animale care pot pășuna în funcție de cantitatea de iarbă
disponibilă. Pentru stabilirea încărcăturii corecte se calculează mai întâi capacitatea de pășunat,
respectiv numărul de animale care pot pășuna pe unitatea de suprafață.
57 | Pagina
Pagina 63
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN
MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ
Capacitatea de pășunat și încărcătura optimă de animale pe hectar se calculează, pentru
fiecare pajiște în parte, conform metodologiei prevăzute în Ordinul MADR nr. 544/2013.
Astfel, art. 8, alin. (1) din Ordinul MADR nr. 544/2013 prevede estimarea capacității de
pășunat a unei pajiști pe baza producției medii de masă verde obținută în anii anteriori, ținând cont
de fertilitatea solului, condițiile meteorologice și compoziția floristică a covorului vegetal; iar art. 8,
alin. (2) prevede că numărul de animale (UVM/ha) trebuie să fie suficient pentru a asigura utilizarea
la maximum a producției de masă verde, menținând în același timp sustenabilitatea pe termen lung a
pajiștii în cauză.
Capacitatea de pășunat se definește prin numărul de animale (exprimat în Unități Vită Mare)
care pot fi hrănite într-un sezon de pășunat de pe 1 ha de pajiște (la care se cunoaște producția de
masă verde disponibilă).
Producția totală de iarbă (Pt) se determină prin cosirea și cântărirea masei vegetale de pe
suprafețele de probă (în total 6-10 m2 pentru 1 ha de pajiște).
Pentru delimitarea suprafețelor de probă se folosesc îngrădituri metalice care să nu permită
consumul de către animale a vegetației din interior. Acestea se amplasează pe suprafețe omogene din
punct de vedere al compoziției floristice și al producției.
Aceste suprafețe se cosesc la începutul fiecărui ciclu de pășunet, respectând condiția ca pe
plante să nu se regăsească apă de adiție.
Capacitatea de pășunat (Cp) se va determina utilizând formula:
𝑈𝑉𝑀 ℎ𝑎
𝑃𝑡
𝐶𝑝 ( ℎ𝑎 ) = 𝑁𝑧𝑥𝐷𝑍𝑃𝑥100
( )𝑥𝐶𝑓%
𝑘𝑔
în care:
Nz = necesarul zilnic de iarbă pe cap de animal, în kg/zi;
DZP = durata sezonului de pășunat, în zile;
Cf = coeficient de folosire al pajiștii, în %.
Coeficientul de folosire al pajiștii, exprimat în procente (%) se stabilește prin cosirea și
cântărirea resturilor neconsumate (Rn) de pe suprafețele de probă (6-10 m2) și raportarea la
producția totală de iarbă, după formula:
𝐶𝑓 =
𝑃𝑡 ( )− 𝑅𝑛 (
𝑘𝑔
ℎ𝑎
𝑘𝑔
ℎ𝑎
)
x 100 (%)
𝑘𝑔
𝑃𝑡 ( ℎ𝑎 )
Producția utilă de iarbă la hectar pe suprafețele din prezentul amenajament a fost stabilită la
5-6 t/ha masă verde. La prima recoltă (primele 2 cicluri de pășunat), producția de masă verde
58 | Pagina
Pagina 64
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN
MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ
reprezintă aprox. 50% din producția totală. Pe timpul verii, producția scade mult (datorită secetei),
apoi crește înspre toamnă.
Capacitatea de pășunat (Cp) determinată, la o producție medie de 6 t/ha masă verde, cu un
necesar zilnic de 65 kg masă verde pentru 1 UVM și cu o durată a sezonului de pășunat de 195 de
zile, este de 0,43 UVM/ha
6. ORGANIZAREA, ÎMBUNĂTĂȚIREA, DOTAREA ȘI FOLOSIREA PAJIȘTILOR
6.1. Lucrări de repunere în valoare a suprafețelor de pajiști
Principalele măsuri de creștere cantitativă și calitativă a producției pajiștilor se bazează pe
înlăturarea sau diminuarea efectului factorilor limitativi ai productivității acestora.
În vederea stabilirii măsurilor și tehnologiilor adecvate de îmbunătățire a covorului ierbos
trebuie evaluate în prealabil cauzele degradării pajiștilor respective, astfel încât aplicarea măsurilor
de îmbunătățire să ducă la rezultate sustenabile.
Principalele acțiuni tehnico-organizatorice menite să ducă la creșterea cantitativă și calitativă
a producției pajiștilor sunt următoarele:
- măsuri ameliorative generale, care se aplică pe toate pajiștile afectate de factori limitativi ai
producției de iarbă;
- măsuri de îmbunătățire a covorului ierbos fără înlocuirea totală a acestuia (numite și măsuri
de suprafață);
- măsuri de refacere radicală a covorului ierbos prin înlocuirea totală a vechiului covor vegetal
cu amestecuri valoroase de graminee și leguminoase perene;
- valorificarea superioară a producției pajiștilor prin pășunat;
- valorificarea superioară a producției pajiștilor prin recoltarea și conservarea furajelor.
Măsurile ameliorative generale care se aplică pe toate pajiștile afectate de factori limitativi
ai producției de iarbă sunt următoarele:
- eliminarea excesului de umiditate;
- combaterea eroziunii de adâncime și a alunecărilor de teren;
- corectarea reacției solului (aciditate/alcalinitate) prin aplicarea de amendamente.
Măsurile de suprafață de îmbunătățire a covorului ierbos cuprind:
- curățirea de mușuroaie de orice proveniență, de vegetația ierboasă și lemnoasă nevaloroasă,
de pietre și bolovani;
59 | Pagina
Pagina 65
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN
MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ
- împrăștierea dejecțiilor rămase în urma pășunatului sau de la aplicarea de fertilizanți de
natură organică;
- îmbunătățirea regimului de nutriție al plantelor prin fertilizarea corespunzătoare;
- supraînsămânțarea pajiștilor.
Măsurile de refacere radicală a covorului ierbos constau în:
- curățirea de mușuroaie, de vegetația ierboasă și lemnoasă nevaloroasă, de pietre;
- distrugerea vechiului covor ierbos degradat;
- îmbunătățirea regimului de nutriție al plantelor prin fertilizarea corespunzătoare;
- pregătirea patului germinativ;
- reînsămânțarea cu amestecuri de specii furajere productive și cu valoare furajeră ridicată;
- lucrări curente de întreținere a pajiștii nou înființate.
a. Eliminarea excesului de umiditate
Excesul de umiditate creează condiții nefavorabile pentru edzvoltarea plantelor valoroase,
înrăutățind regimul de aer din sol și favorizând procesele de reducere. Ca efect, apar compuși toxici
pentru plante, cum ar fi: amoniac, hidrogen sulfurat, metan, complecși ai fierului și sulfului.
Lipsa aerului încetinește procesele de descompunere aerobă a materiei organice, procesele de
nitrificare și de fixare a azotului în sol de către microorganisme și determină formarea unor compuși
greu solubili în care sunt sechestrate o serie de microelemente, cum ar fi: bor, molibden, etc.
Excesul de umiditate face ca aceste soluri să fie mai reci cu până la 5°C față de solurile cu
umiditate normală, lucru foerte important, mai ales primăvara, când acest fapt întârzie foaret mult
pornirea în vegetație a plantelor de pe pajiști.
Din punct de vedere zooigienic, solurile umede sunt nedorite deoarece favorizează înmulțirea
paraziților, ceea ce determină evidente scăderi ale producției animalelor care pășunează aceste
pajiști.
Cauzele prezenței excesului de umiditate pe pajiști sunt fie prezența apei freatice la foarte
mică adâncime, fie colmatarea canalelor de desecare.
Eliminarea excesului de umiditatese poate realiza prin următoarele metode:
1. Desecarea prin canale deschise
Această metodă constă în săparea unui sistem de canale cu panta de 4-5%, la adâncimea de
50-150 cm, având secțiunea trapezoidală. Aceste canale, numite și canale de absorbție, se sapă la
intervale de 150-300 de metri între ele, pe lungimea de 500-1000 de metri.
Ele vor fi conectate între ele prin canale colectoare perpendiculare pe curbele de nivel, care
au dimensiuni mai mari decât canalele de absorbție. Canalele colectoare se varsă în canalul
principal, care duce până la cel mai apropiat recipient colector.
60 | Pagina
Pagina 66
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN
MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ
Pământul rezultat din săparea canalelor se împrăștie uniform pe pajiște sau poate constitui un
material de umplere a micilor depresiuni al terenului, rezultâns astfel o suprafață fără denivelări.
Pereții canalelor se consolidează, acolo unde este nevoie, cu bârne și scânduri.
Pentru a preveni o desecare excesivă a terenului, de-a lungul canalului principal se prevăd
din loc în loc stăvilare cu ajutorul cărora se reglează nivelul apei, iar peste aceste canale se
construiesc podețe pentru trecerea animalelor.
2. Desecarea prin drenuri
Constă în instalarea de drenuri la 1-1,5 m adâncime, la distanța de 10-50 metri între ele (în
funcție de natura solului și cantitatea de umezeală în exces.
În cazul drenurilor din argilă, beton, piatră sau lemn, durata de funcționare este foarte mare.
În schimb drenurile tip „cârtiță” trebuie refăcute la intervale de timp de 3-4 ani.
Avantajul principal al sistemului cu drenuri este faptul că ele funcționează tot anul, astfel că
pășunatul poate începe primăvara mai devreme. Regimul termic și de aerație se îmbunătățesc și ele.
3. Desecarea pe cale biologică
Aceasta se realizează prin plantarea de specii de arbori mari consumatoare de apă, cum ar fi
Salix și Populus. Arborii se pot planta de așa manieră încât să delimiteze tarlalele de pășunat, putând
fi utilizați și ca umbrare pentru animalele care pășunează în verile toride.
b. Combaterea eroziunii de adâncime și a alunecărilor solului
Fenomenele de eroziune de adâncime se manifesță în general mai pregnant pe pajiștile cu
pantă mare. Aici apar manifestări de eroziune a solului sub formă de: ruturi, ravene și ogașe.
Împotriva acestor forme ale eroziunii solului se realizează lucrări de amenajare de tipul
barajelor de protecție, plantațiilor de protecție și cleionajelor.
Pe astfel de suprafețe de pajiști se va respecta cu strictețe încărcătura de animale (UVM/ha)
și se va evita suprapășunatul.
c. Corectarea salinității solului
Fenomenul de sărăturare constă în acumularea sărurilor solubile în orizonturile de sol unde
se dezvoltă sistemul radicular al plantelor peste limita de toleranță al acestora. Sărurile solubile sunt
reprezentate de cloruri, sulfați și carbonați.
Cei mai importanți factori care contribuie la creșterea salinității solului sunt: ariditatea
climatului, relieful, nivelul apei freatice, substratul litologic salifer și irigațiile aplicate defectuos.
Ariditatea climatului este factorul care acționează cel mai frecvent. El favorizează ridicarea
spre suprafața solului a apei încărcată cu săruri minerale. Apa este eliminată prin evaporație, astfel
sărurile se depun în orizonturile superioare ale solului.
61 | Pagina
Pagina 67
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN
MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ
Relieful condiționează acumularea sărurilor în sol mai ales în cazul depresiunilor și luncilor
joase cu apă freatică la mică adâncime.
Nivelul apei freatice mineralizate determină direct acumularea sărurilor, fie la anumite
adâncimi în sol, fie prin ascensiunea în orizonturile superioare (datorită fenomenului de capilaritate).
Substratul litologic, adus la suprafață prin eroziune sau prin alunecare, contribuie la
salinizarea terenurilor din vecinătate de către apa care spală și dizolvă sarea.
Irigarea defectuoasă, care constă în folosirea pentru udat a apei cu conținut prea mare de
săruri solubile, poate duce în timp la salinizare prin acumularea treptată a sărurilor în stratul de sol.
Clasificarea solurilor sărăturate
În funcție de conținutul de săruri solubile în orizontul superior, solurile saline se clasifică
astfel:
- slab salinizate: 0,10-0,25%
- moderat salinizate: 0,26-0,60%
- puternic salinizate: 0,61-1,00%
- foarte puternic salinizate: peste 1,00%
Aceste soluri au reacție alcalină și sunt, de regulă, soluri lipsite de structură.
Lucrări de ameliorare a sărăturilor
Cele mai importante lucrări de ameliorare a sărăturilor sunt: spălarea, drenarea apei salinizate
și aplicarea de amendamente.
Spălarea solului de săruri se face cu apă lipsită de salinitate, aplicată prin aspersiune sau
inundare. Norma de apă necesară variază în funcție de conținutul de săruri din sol, textura solului și
adâncimea apei freatice. În general este nevoie de
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.