Pagina 1
ROMÂNIA
JUDEȚUL CLUJ
MUNICIPIUL GHERLA
NR. 10089/08.07.2021
ANUNȚ
Referitor la adoptarea
unui proiect de hotărâre privind aprobarea Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană
2021-2027 a Municipiului Gherla
Primarul Municipiului Gherla, în temeiul Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în
administrația publică și art. 8 din OUG nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, aduce la
cunoștința publicului elaborarea:
Referat și proiect de hotărâre privind aprobarea Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană
2021-2027 a Municipiului Gherla
Orice persoană interesată, precum și asociațiile de afaceri și alte asociații legal constituite
sunt invitate să depună propuneri, sugestii sau opinii, cu valoare de recomandare, privind
proiectul de hotărâre mai sus menționat la registratura Primăriei Municipiului Gherla sau prin
poștă, în termen de 30 de zile lucrătoare de la data publicării prezentului anunț, adică
08.07.2021.
Proiectul de HCL însoțit de referatul de aprobare, poate fi studiat pe o perioadă de 30 de zile,
la avizierul Primăriei Municipiului Gherla și pe site-ul instituției www.gherla.ro sau poate fi
obținut în copie, pe bază de cerere adresată Compartimentului registratură, relații cu publicul
și consiliul local, muncă în folosul comunității.
Ședința în cadrul căruia va fi dezbătut proiectul de HCL sus menționat va fi organizată și
anunțată în termenele prevăzute de lege.
Pagina 2
PRIMAR SECRETAR GENERAL UAT
---------------------------
ROMÂNIA
JUDEȚUL CLUJ
MUNICIPIUL GHERLA
Nr. 9777 din 05.07.2021
REFERAT
privind aprobarea Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană 2021-2027 a Municipiului Gherla
Strategia Integrată de Dezvoltare durabilă a Municipiului Gherla este elaborată având în
vedere noile abordări ale Uniunii Europene privind modul de gestiune a instrumentelor
structurale în cadrul regiunilor la nivel comunitar.
Elaborarea Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană a Municipiului Gherla are în vedere
corelarea cu strategiile și politicile existente la nivel național și anume:
1. Strategia de dezvoltare teritorială a României-România Policentrică nr.2035;
2. Acordul de parteneriat 2021-2027;
3. Planul de dezvoltare regională Nord-Vest 2021-2027;
4. Strategia regională de mobilitate urbană și orașe inteligente 2021-2027;
5. Programul Operațional Regional Nord-Vest 2021-2027;
6. Programul Operațional Capital Uman 2021-2027 (POCU);
Pagina 3
7. Programul Operațional pentru combaterea sărăciei 2021-2027 (POCS);
8. Programul Operațional dezvoltare durabilă 2021-2027 (PODD);
9. Programul Operațional creștere inteligentă și digitalizare 2021-2027 (POCID);
În cadrul următorului buget pe termen lung al UE pentru 2021-2027, Comisia propune
modernizarea politicii de coeziune, principala politică de investiții a UE și una dintre cele mai
tangibile expresii ale solidarității.
Viitoarea politică regională va avea un număr de cinci obiective tematice, astfel:
1. ,,Europa mai inteligentă”, prin inovare, digitalizare, transformare economică și susținerea
întreprinderilor mici și mijlocii.
2. ,,Europa mai verde” cu emisii reduse de carbon, prin punerea în aplicare a Acordului de la
Paris și prin investiții în tranziția energetică, surse regenerabile și combaterea schimbărilor
climatice.
3. ,,Europa mai conectată”, prin transport strategic și rețele digitale.
4. ,,Europa mai socială” care îndeplinește obiectivele pilonului european al drepturilor
sociale și susține locurile de muncă de calitate, învățământul, competențele, incluziunea
socială și accesul egal la serviciile medicale.
5. ,,Europa mai apropiată de cetățeni~, prin sprijinirea strategiilor de dezvoltare, plasate sub
responsabilitatea locală și dezvoltarea urbană durabilă.
Deasemenea s-a întocmit analiza SWOT a Municipiului Gherla pentru domeniile.
1. Infrastructură de trasnport și tehnico-edilitară;
2. Dezvoltare urbană;
3. Competitivitate economică;
4. Infrastructură socială;
5. Administrație publică locală.
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană reprezintă un document important al cărui rol
esențial este să asigure o viziune coerentă de dezvoltare la nivelul municipiului, transpusă
într-un portofoliu de proiecte prioritare- instrument de coordonare a resurselor financiare
pentru realizarea de proiecte de dezvoltare locală.
La elaborarea Strategiei Integrate de Dezvoltare Durabilă a Municipiului Gherla și a unui
studiu sociologic realizat pentru percepția asupra situației actuale și necesitățile la nivelul
comunității locale.
Pagina 4
Studiul care s-a realizat a evaluat percepția publică asupra stării de fapt din municipiul Gherla
în ceea ce privește infrastructura de transport, tehnico-edilitară și socială, dezvoltarea
urbană, competitivitatea economică și administrație publică locală și deasemenea, a evaluat
care sunt prioritățile comunității locale la nivel de proiecte în aceste domenii pentru perioada
2021-2030.
În urma analizării datelor colectate a dezbaterii s-a identificat și validat portofoliul de proiecte
pentru perioada 2021-2027, fundamentat pe cel 5 domenii strategice pe care s-a realizat
Strategia Integrată de Dezvoltare.
1. Domeniul Strategic Infrastructură de transport și tehnico-edilitară cuprinde un număr de 10
proiecte precizate în cap.7;
2. Domeniul Direcția Strategică Dezvoltare Urbană cuprinde un număr de 27 proiecte
precizate în cap.7 din strategie;
3. Domeniul Direcția strategică Competitivitate Economică cuprinde un număr de 5 proiecte
precizate în cap.7 din strategie;
4. Domeniul Direcția strategică Infrastructură socială cuprinde un număr de 24 proiecte
precizate în cap.7 din strategie;
5. Domeniul Direcția strategică Administrație Publică Locală cuprinde un număr de 6 proiecte
precizate în cap.7 din strategie.
Deasemnea strategia mai cuprinde un plan local de acțiune și stabilirea cadrului pentru
monitorizarea și implementarea SIDU.
Având în vedere cele menționate mai sus propun aprobarea proiectului de hotărâre privind
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021-2027 a Municipiului Gherla.
Întocmit,
Primar,
------------------------
ROMÂNIA
JUDEȚUL CLUJ
MUNICIPIULUI GHERLA
CONSILIUL LOCAL
NR. 10088/62/08.07.2021
Pagina 5
PROIECT DE HOTĂRÂRE NR._______/_____2021
privind aprobarea Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană 2021-2027 a Municipiului Gherla
Luând în dezbatere proiectul de hotărâre privind aprobarea Strategiei Integrate de
Dezvoltare Urbană 2021-2027 a Municipiului Gherla, proiect din inițiativa primarului,
Examinând referatul cu nr. 9777 din 05.07.2021 al Primarului Municipiului Gherla,
Văzând avizele favorabile ale Comisiilor de specialitate ale Consiliu Local,
În conformitate cu prevederile Strategiei Naționale pentru Dezvoltarea Durabilă a României,
aprobată prin HG nr.877/2018 și Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă,
În temeiul dispozițiilor art.129, alin. 4, lit.e, art.139, alin.3, lit.e) din OUG nr.57/2019
privind Codul Administrativ,
Consiliul Local al Municipiului Gherla, întrunit în ședință ordinară de lucru, adoptă
prezenta
HOTĂRÂRE
Art. 1 Se aprobă Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021-2027 a Municipiului Gherla,
conform Anexei care face parte integrantă la prezenta hotărâre.
Art. 2Cu ducerea la îndeplinire a prezentei hotărâri se încredințează autoritatea executivă.
INIȚIATOR
PRIMAR
Pagina 6
AVIZEAZĂ
SECRETAR GENERAL UAT
Pagina 7
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla
STRATEGIA INTEGRATĂ DE
DEZVOLTARE URBANĂ 2021 – 2027
A MUNICIPIULUI GHERLA
DEZVOLTARE PENTRU VIITOR
1
Pagina 8
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla
CUPRINS:
1. CADRUL ELABORĂRII STRATEGIEI INTEGRATE DE DEZVOLTARE DURABILĂ .......... 5
1.1. Dezvoltare urbană în context european .................................................................................... 5
1.2. Politica de coeziune și dezvoltare regională pentru perioada de programare 2021-2027 .... 7
1.3. Dezvoltarea urbană integrată în contextul tendințelor internaționale ................................ 10
1.4. Context național, regional și local ........................................................................................... 11
1.5. Contextul pandemiei mondiale cu COVID-19........................................................................ 25
1.5.1. COVID-19 – Date generale....................................................................................................... 25
1.5.2. Măsuri luate de Comisia Europeană în contextul pandemiei mondiale .................................... 26
1.5.3. Finanțări europene și guvernamentale pentru sprijinirea celor grav afectați de pandemia cu
COVID-19........................................................................................................................................... 29
2. PROFILUL MUNICIPIULUI GHERLA ........................................................................................... 33
2.1. Istoric .............................................................................................................................................. 33
2.2. Așezare geografică ........................................................................................................................ 39
2.3. Climă, soluri, vegetație și faună .................................................................................................... 41
2.4. Cultură și tradiții ........................................................................................................................... 42
2.4.1. Obiective istorice-culturale ....................................................................................................... 44
2.4.2. Resurse naturale ........................................................................................................................ 52
2.4.3. Obiective laice și ecleziastice ................................................................................................... 53
2.5. Demografie...................................................................................................................................... 57
2.5.1. Tendințe la nivelul numărului de locuitori ................................................................................ 57
2.5.2. Distribuția populației pe sexe .................................................................................................... 60
2.6. Organizarea teritoriului ................................................................................................................ 60
2.7. Spațiul locativ ................................................................................................................................. 62
2.8. Rețeaua de comunicații și transport ............................................................................................. 65
2.8.1. Infrastructura rutieră ................................................................................................................. 66
2.8.2. Infrastructura aeriană ................................................................................................................ 67
2.8.3. Infrastructura de apă și canalizare ............................................................................................. 67
2
Pagina 9
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla
2.8.4. Infrastructura de gaze naturale .................................................................................................. 67
2.8.5. Infrastructura de energie electrică ............................................................................................. 67
2.9. Economia ........................................................................................................................................ 68
2.10. Forța de muncă și șomajul .......................................................................................................... 70
2.11. Sănătate......................................................................................................................................... 71
2.12. Educație ........................................................................................................................................ 73
2.13. Turism ........................................................................................................................................... 79
2.13.1. Turism ecumenic ..................................................................................................................... 79
2.13.2. Turismul balnear curativ ......................................................................................................... 80
2.13.3. Ecoturism ................................................................................................................................ 81
2.13.4. Turismul medical .................................................................................................................... 82
2.13.5. Turismul rural, traditional ....................................................................................................... 82
2.13.6. Evenimente cu potential turistic .............................................................................................. 83
2.13.7. Structura de primire turistică................................................................................................... 86
3.ANALIZA SWOT A MUNICIPIULUI GHERLA
.................................................................................................................................................................... 89
3.1. Analiza SWOT pentru Domeniul Strategic Infrastructură de Transport și Tehnico-edilitară
................................................................................................................................................................ 89
3.2. Analiza SWOT pentru Domeniul Strategic Dezvoltare Urbană................................................ 93
3.3. Analiza SWOT pentru Domeniul Strategic Competitivitate Economică .................................. 95
3.4. Analiza SWOT pentru Domeniul Strategic Infrastructură Socială .......................................... 97
3.5. Analiza SWOT pentru Domeniul Strategic Administrație Publică Locală .............................. 99
4. PROCESUL DE PLANIFICARE PARTICIPATIVĂ .................................................................... 101
4.1. Context .......................................................................................................................................... 101
4.2. Metodologie .................................................................................................................................. 101
4.3. Rezultatele analizei studiului sociologic ..................................................................................... 102
5. STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI GHERLA ............................................... 197
5.1. Viziunea de dezvoltare și obiectivul general al Municipiului Gherla ...................................... 197
5.2. Direcții strategice de dezvoltare a Municipiului Gherla pentru perioada 2021 – 2027 ......... 201
3
Pagina 10
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla
5.2.1. Direcții de dezvoltare pentru domeniul strategic Infrastructură de transport și tehnico-edilitară
.......................................................................................................................................................... 203
5.2.2. Direcții de dezvoltare pentru domeniul strategic Dezvoltare Urbană ..................................... 204
5.2.3. Direcții de dezvoltare pentru domeniul strategic Competitivitate Economică........................ 207
5.2.4. Direcții de dezvoltare pentru domeniul strategic Infrastructură Socială ................................. 209
5.2.5. Direcții de dezvoltare pentru domeniul strategic Administrație Publică Locală..................... 212
6. DEFINIREA PROFILULUI SPAȚIAL ȘI AL ZONELOR DE INTERVENȚIE ÎN
MUNICIPIUL GHERLA ....................................................................................................................... 215
6.1.Profilul spațial și funcțional al zonei ........................................................................................... 215
6.2. Arii problemă și tendințe de evoluție spațială ........................................................................... 225
7. IDENTIFICAREA ȘI VALIDAREA PORTOFOLIULUI DE PROIECTE PENTRU PERIOADA
2021 – 2027............................................................................................................................................... 227
7.1. Domeniul Strategic Infrastructură de transport și tehnico-edilitară ...................................... 227
7.2. Direcția Strategică Dezvoltare Urbană ...................................................................................... 238
7.3. Direcția strategică Competitivitate Economică ......................................................................... 263
7.4. Direcția strategică Infrastructură Socială ................................................................................. 268
7.5. Direcția strategică Administrație Publică Locală ..................................................................... 282
8. PLANUL LOCAL DE ACȚIUNE ..................................................................................................... 287
9. STABILIREA CADRULUI PENTRU MONITORIZAREA ȘI IMPLEMENTAREA SIDU ..... 305
9.1. Sistemul de management propus pentru implementarea strategiei ........................................ 305
9.1.1. Responabilitățile Unității de management a SIDU ................................................................. 305
9.1.2. Strategia de implementare resurse umane ............................................................................... 307
9.2. Procesul de informare și diseminare .......................................................................................... 310
10. BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................................... 315
ANEXA 1 – COMPLETARE LA PORTOFOLIUL DE PROIECTE PENTRU PERIOADA 2021 -
2027 .......................................................................................................................................................... 317
4
Pagina 11
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla
1. CADRUL ELABORĂRII STRATEGIEI INTEGRATE DE
DEZVOLTARE DURABILĂ
1.1. Dezvoltare urbană în context european1
Orașele sunt considerate atât sursa, cât și soluția provocărilor economice, de mediu și
sociale din zilele noastre. Zonele urbane ale Europei adăpostesc peste două treimi din populația
UE, reprezintă circa 80 % din consumul de energie și generează până la 85 % din PIB-ul
Europei.
Aceste zone urbane sunt motoarele economiei europene, dar și catalizatori ai creativității și
ai inovării în întreaga Uniune. În aceleași zone întâlnim însă și manifestările cele mai grave ale
unor probleme persistente, cum ar fi șomajul, segregarea și sărăcia. Prin urmare, politicile urbane
au o însemnătate transfrontalieră mai largă, dezvoltarea urbană fiind astfel esențială pentru
politica regională a UE.
La nivelul Uniunii Europene, conceptul de dezvoltare urbană durabilă este menționat în
numeroase documente strategice:
2007- Carta de la Leipzig pentru orașe Europene Durabile care are ca obiective strategice:
√ coeziune economică, socială și teritorială, √ consolidarea competitivității globale și a
durabilității regiunilor europene, √ integrarea politicilor comunitare la nivel național,
regional și local.
2010- Declarația de la Toledo privind regenerarea urbană integrată, document ce susține
necesitatea promovării unei dezvoltări urbane inteligente,durabile și incluzivă din punct de
vedere social, a orașelor europene, prin: √ coordonarea intersectorială a acțiunilor strategice, √
dezvoltarea de parteneriate puternice orizontale, √ creșterea responsabilității actorilor urbani, √
1
https://cor.europa.eu/ro/news/Pages/undiminished-relevance-of-the-leipzig-charter-.aspx
https://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/brochure/new_leipzig_charter/new_leipzig_charter_en.pdf
5
Pagina 12
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla
concentrarea intervențiilor pe zone cheie de la nivelul orașului, √implicarea populației și a
grupurilor țintă în procesul de planificare, √monitorizarea acțiunilor strategice, precum și a
conflictelor și sinergiilor între diferite sectoare pe care le generează acestea.
Adoptată în timpul Președinției germane a Consiliului UE din 2007, Carta de la Leipzig
pentru orașe europene durabile a contribuit la introducerea conceptului de dezvoltare urbană
integrată la nivelul UE și a avut o influență semnificativă asupra dezvoltării unor inițiative UE
precum Agenda urbană . Noua Cartă de la Leipzig a fost adoptată în cadrul reuniunii informale a
miniștrilor responsabili cu dezvoltarea urbană și teritorială, din 30 noiembrie 2020. Versiunea
reînnoită ia în considerare impactul pandemiilor asupra orașelor și, prin urmare, creșterea
potențială a disparităților teritoriale. Noul text sprijină principiile unei abordări integrate, bazate
pe realitatea zonei și pe guvernanța pe mai multe niveluri. Carta reînnoită evidențiază faptul că
zonele rurale din preajma orașelor le oferă acestora beneficii importante. Noua versiune a Cartei
de la Leipzig recunoaște în mod explicit importanța promovării „coeziunii digitale” în Europa,
atât pentru cetățenii săi, cât și pentru teritoriile sale. Noua Cartă de la Leipzig recunoaște
valabilitatea celor trei piloni (îmbunătățirea reglementării, a finanțării și a cunoștințelor) ai
Agendei urbane a UE, identificați de Pactul de la Amsterdam.
Transformarea urbană se bazează pe integrarea dimensiunilor sociale, ecologice și
economice ale dezvoltării durabile. Aceste dimensiuni sunt reflectate de puterea transformatoare
a orașelor prin dimensiuni corecte, verzi și productive. Combinate și într-o manieră echilibrată și
integrată, aceste dimensiuni contribuie la dezvoltarea orașelor reziliente care pot face față
provocărilor sociale, economice și ecologice, oferind și având ca scop garantarea unei calități a
vieții înalte pentru toată lumea.
6
Pagina 13
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla
1.2. Politica de coeziune și dezvoltare regională pentru perioada de programare
2021-20272
Politica de coeziune constituie principala sursă de finanțare a dezvoltării regionale și
reprezintă baza alocărilor geografice și tematice la nivelul regiunilor și statelor membre. În
actuala perioadă de programare, politica regională a mers în paralel cu Strategia Europa2020, ale
cărei priorități interconectate sunt: √ creșterea inteligentă prin consolidarea cunoașterii și
inovării; √ creșterea sustenabilă (realizarea economiei bazate pe o utilizare eficientă, sustenabilă
și competitivă a resurselor existente); √ creșterea pe baza susținerii incluziunii sociale
(dezvoltarea competențelor); √ ocuparea deplină a forței de muncă și combaterea sărăciei.
Bugetul destinat finanțării politicii de dezvoltare regională a cunoscut în timp
fluctuații. Astfel, comparativ cu perioada 2007-2013, bugetul actual al politicii de coeziune a
crescut cu 1,53%, de la 346,5 miliarde euro la 351,8 miliarde euro.
La începutul anului 2018, au început discuțiile cu privire la o viitoare politică
regională,pornind de la premisa că UE trebuie să joace un rol important la nivel global și că ar fi
necesar să se implice în asigurarea unei stabilități într-o societate în continuă mișcare și
transformare. Premisele fac referire atât la aspectele tradiționale, cât și la elementele de noutate
care, împreună, pot conduce la o mai bună înțelegere a modului în care se alocă și se utilizează
fondurile comunitare.
Aceste premise sunt următoarele:
1. identificarea unor priorități strategice de investiții, susținute de procese inovative,
tehnologii digitale și modernizarea industriei, de o tranziție rapidă spre o economie cu
emisii reduse de carbon și de lupta împotriva schimbărilor climatic etc;
2. o mai bună adaptare la nevoile regionale: regiunile din sudul și estul Europei vor fi
beneficiarii cei mai importanți ai politicii de coeziune, alături de alte categorii de regiuni
grupate pe aceleași tipare ca și în perioada actuală de programare
2
A C A D E M I A R O M Â N Ă INSTITUTUL NAȚIONAL DE CERCETĂRI ECONOMICE, Politica de coeziune și
dezvoltare regională în noua perioadă de programare 2021-2027, Daniela Antonescu
7
Pagina 14
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla
Distribuția financiară a politicii regionale după anul 2020 (%)
Fondul de coeziune (FC) –VNB/cap de locuitor < 90% din media UE-27 >13%
Finanțare prin FEDR în regiunile mai puțin dezvoltate 62%
Finanțare prin FEDR în regiunile de tranziție 14%
Finanțare prin FEDR în regiunile dezvoltate 11%
Total 100%
Cota din FEDR și FC pentru regiunile mai puțin dezvoltate 75%
Sursa: Comisia Europeană.
3. stabilirea unor norme mai clare, mai puține, mai concise și a unui cadru mai
flexibil de accesare a fondurilor comunitare. Se va continua procesul de reducere a
complexității normelor și a birocrației inițiat în actuala perioadă de programare, de
asemenea, crearea unui cadru unic de reglementare pentru toate fondurile comunitare.
În cadrul următorului buget pe termen lung al UE pentru 2021-2027, Comisia propune
modernizarea politicii de coeziune, principala politică de investiții a UE și una dintre cele mai
tangibile expresii ale solidarității. Viitoarea politică regională va avea un număr de cinci
obiective tematice, astfel:
Obiectivul 1 Europa mai inteligentă ,prin inovare, digitalizare, transformare economică
și susținerea întreprinderilor mici și mijlocii;
Obiectivul 2 Europa mai verde, cu emisii reduse de carbon, prin punerea în aplicare a
Acordului de la Paris și prin investiții în tranziția energetică, surse
regenerabile și combaterea schimbărilor climatice;
Obiectivul 3 Europa mai conectată, prin transport strategic și rețele digitale;
Obiectivul 4 Europa mai socială, care îndeplinește obiectivele Pilonului european al
drepturilor sociale și susține locurile de muncă de calitate, învățământul,
competențele, incluziunea socială și accesul egal la servicii medicale;
Obiectivul 5 Europa mai apropiată de cetățeni, prin sprijinirea strategiilor de dezvoltare
plasate sub responsabilitate locală și dezvoltarea urbană durabilă
8
Pagina 15
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla
Pentru obiectivele 1 și 2 Statele Membre vor aloca 65 % – 85 % din resursele FEDR și ale
Fondului de coeziune, în funcție de prosperitatea relativă a statelor membre. În cazul României,
35% din resursele totale vor fi alocate pentru obiectivul de politică 1 și cel puțin 30% pentru
obiectivul de politică 2.
De subliniat este faptul că noul cadru propune o abordare mai personalizată a dezvoltării
regionale- Politica de coeziune continuă investițiile în toate regiunile, pe baza a 3 categorii (mai
puțin dezvoltate, în tranziție, mai dezvoltate). Metoda de alocare a fondurile se bazează încă, în
mare măsură, pe PIB-ul pe cap de locuitor. Se introduc noi criterii (șomajul în rândul tinerilor,
nivel scăzut de educație, schimbări climatice și primirea și integrarea migranților), pentru a
reflecta mai bine realitatea de pe teren. Regiunile ultraperiferice vor beneficia în continuare de
sprijin special de la UE. Politica de coeziune continuă să sprijine strategiile de dezvoltare
conduse la nivel local și să autonomizeze gestionarea fondurilor de către autoritățile locale.
Crește și dimensiunea urbană a politicii de coeziune, prin alocarea a 6 % din FEDR dezvoltării
urbane durabile și printr-un nou program de colaborare în rețea și de consolidare a capacităților
dedicat autorităților urbane, sub denumirea Inițiativa urbană europeană.
În perioada 29 – 30 mai 2018, Comisia Europeană a publicat propunerea privind pachetul
legislativ privind Politica de Coeziune (PC) 2021-2027. Acesta cuprinde3:
Regulamentul privind prevederile comune (CPR);
Regulamentul privind Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) și Fondul de
coeziune (FC);
Regulamentul privind cooperarea teritorială;
Regulamentul privind mecanismul de cooperare transfrontalieră;
Regulamentul privind „Fondul social european plus” (FSE+).
Regulamentul privind prevederile comune conține un set unic de norme pentru 7 fonduri
UE implementate în gestiune partajată, respectiv: Fondul european de dezvoltare regională,
Fondul de coeziune, Fondul social european+, Fondul european pentru pescuit și afaceri
3
http://regio-adrcentru.ro/obiective-de-politica-ue/
9
Pagina 16
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla
maritime (FEPAM), Fondul pentru azil și migrație (FAMI), Fondul pentru securitate internă
(ISF) și Instrumentul pentru frontiere externe și vize (IBMF).
1.3. Dezvoltarea urbană integrată în contextul tendințelor internaționale
Urbanizarea este un proces care se accentuează astfel că orașele sunt principalele motoare
de dezvoltare teritorială. Aspect precum: sustenabilitatea, schimbările climatice, coeziunea
socială, mediul sau mobilitatea devin adevărate provocări pentru orașe. Noua Agendă Urbană
propune ca limitele dintre urban, periurban și rural să fie redefinite și în egală măsură să fie
identificate și rezolvate provocările urbane actuale, să se asigure echitatea socială prin asigurarea
participării comunității la dezvoltarea urbană. La nivelul spațiului european se subliniază în
permanență nevoia abordării integrate a planificării urbane ca factor al dezvoltării urbane
durabile.
Regulamentul privind Fondul European de Dezvoltare Regională –Articolul 7
Articolul 7 al Regulamentului (UE) nr. 1301/2013 al Parlamentului European și al
Consiliului privind Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) și dispozițiile
specifice aplicabile obiectivului referitor la investițiile pentru creștere economică și locuri
de muncă și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1080/2006 face precizări cu privire la
abordarea UE legată de dezvoltare și menționează necesitatea elaborării strategiilor
integrate de dezvoltare urbană : “(1) În cadrul programelor operaționale, FEDR sprijină
dezvoltarea urbană durabilă prin strategii care stabilesc acțiuni integrate pentru a aborda
provocări economice, sociale, climatice, demografice și de mediu care afectează zonele
urbane, ținând seama de nevoia de a promova legăturile dintre zonele urbane și cele
rurale.” De asemenea, Articolul 7 și indicațiile privind implementarea acestuia precizează
rolul municipalităților („autorități urbane”) de a selecta lista de proiecte prioritare și de a
acționa ca niște Organisme Intermediare la nivel local, în vederea implementării listei scurte de
proiecte ce vor contribui la realizarea viziunii și atingerea obiectivelor Strategiei
integrate de dezvoltare urbană. Menționăm că Articolul 7 oferă primele specificații legate de
10
Pagina 17
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla
conținutul cadru și provocările ce trebuie să fie abordate în Strategia Integrată de Dezvoltare
Urbană a Municipiului Gherla pentru perioada următoare.
România, ca și stat membru al UE, a stabilit în cadrul Acordului de Parteneriat cum
va identifica zonele urbane în care urmează să se implementeze acțiuni integrate pentru
dezvoltarea urbană durabilă, modul de alocare și valoarea orientativă a alocării pentru aceste
acțiuni din FEDR la nivel național.
1.4. Context național, regional și local
Strategia integrată de dezvoltare durabila a municipiului Gherla este elaborată având în
vedere noile abordări ale Uniunii Europene privind modul de gestionare a instrumentelor
structurale în cadrul regiunilor de la nivel comunitar.
Elaborarea Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană a Municipiului Gherla are în vedere
corelarea cu strategiile și politicile existente la nivel național după cum urmează:
STRATEGIA DE DEZVOLTARE TERITORIALĂ A ROMÂNIEI- România policentrică
2035
Obiective generale:
• OG.1 Asigurarea unei integrări funcționale a teritoriului național în spațiul european
prin sprijinirea interconectării eficiente a rețelelor energetice, de transporturi și broadband;
• OG.2 Creșterea calității vieții prin dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitară și a
serviciilor publice în vederea asigurării unor spații urbane și rurale de calitate, atractive și
incluzive;
• OG.3 Dezvoltarea unei rețele de localități competitive și coezive prin sprijinirea
specializării teritoriale și formarea zonelor funcționale urbane;
• OG.4 Protejarea patrimoniului natural și construit și valorificarea elementelor de
11
Pagina 18
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla
identitate teritorială;
• OG.5 Creșterea capacității instituționale de gestionare a proceselor de dezvoltare
teritorială.
ACORDUL DE PARTENERIAT 2021-2027- (primul draft publicat de către Ministerul
Fondurilor Europene)
• Obiectivul de Politică 1-O Europă mai inteligentă, prin promovarea unei transformări
economice inovatoare și inteligente;
• Obiectivul de Politică 2 -O Europă mai ecologică, cu emisii scăzute de carbon
prin promovarea tranziției către o energie nepoluantă și Justă, a investițiilor verzi și
albastre, a economiei circulare, a adaptării la schimbările climatice și a prevenirii și
gestionării riscurilor;
• Obiectivul de Politică 3 -O Europă mai conectată prin dezvoltarea mobilității și a
conectivității TIC regionale;
• Obiectivul de Politica4 –O Europă mai socialăprin implementarea Pilonului european
al drepturilor sociale;
• Obiectivul de Politica 5 –O Europă mai aproape de cetățeniprin promovarea
dezvoltării durabile și integrate a zonelor urbane, rurale și de coastă și a inițiativelor
locale.
PLANUL DE DEZVOLTARE REGIONALĂ NORD-VEST 2021-20274
Planul de dezvoltare regional (PDR) este principalul document de planificare elaborat la
nivel regional și reflectă politicile de dezvoltare relevante la nivel național în raport cu nevoile
specifice la nivel de regiune, dar și cu direcțiile strategice de politică ale celorlalți principali
finanțatori ai programelor de dezvoltare aferente regiunii respective. PDR Nord-Vest este un
document cu caracter general, cu principii directoare, care vor ghida programele prin
intermediul cărora se vor finanța proiecte în regiunea Nord-Vest, în perioada 2021-2027. PDR
4
https://www.nord-vest.ro/wp-content/uploads/2021/02/PDR-NV-2021-2027-versiunea-feb-2021.pdf
12
Pagina 19
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla
urmărește creșterea inteligentă și sustenabilă a economiei regionale, valorificând diversitatea
locală și stimulând inovarea, în vederea diminuării disparităților intra și inter-regionale dar și
creșterea standardului de viață.
Obiectiv general:
• Creșterea inteligentă și sustenabilă a economiei regionale, valorificând diversitatea
locală și stimulând inovarea, în vederea diminuăriidisparităților intra-și inter-regionale și
creșterea standardului de viață.de viață.
Obiective specific:
• Obiectivul specific 1: Economie competitivă, bazată pe inovare și digitalizare;
• Obiectivul specific 2:Capital uman și social dezvoltat;
• Obiectivul specific 3:Cadru de viață sustenabil, autentic și atractiv;
• Obiectivul specific 4:Mediu natural valorificat responsabil;
• Obiectivul specific 5:Conectivitate fizică și digitală ridicată.
STRATEGIA REGIONALĂ DE MOBILITATE URBANĂ ȘI ORAȘE INTELIGENTE 2021-
2027
Obiectiv strategic 1: Regiune inteligentă, susținută de o rețea de orașe ce utilizează
TIC pentru a asigura o dezvoltare durabilă și a răspunde provocărilorși tendințelor
actuale;
Acces facil la oportunități și servicii, susținut de o infrastructură de comunicații și
transport performantă și rezilientă.
PROGRAMUL OPERAȚIONAL REGIONAL NORD-VEST 2021-20275
5
https://www.nord-vest.ro/wp-content/uploads/2020/10/POR-NV-2021-2027-29sept20-draft1-1.pdf
13
Pagina 20
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla
Axa Prioritară 1: O regiune competitivă prin inovare, digitalizare și întreprinderi
dinamice – 284,251 mil euro.
Obiective specifice:
- Dezvoltarea capacităților de cercetare și inovare și adoptarea tehnologiilor
avansate;
- Fructificarea avantajelor digitalizării, în beneficiul cetățenilor, al companiilor și
al guvernelor;
- Impulsionarea creșterii și competitivității IMM-urilor;
- Dezvoltarea competențelor pentru specializare inteligentă, tranziție industrială
și antreprenoriat
Axa prioritară 2 : O regiune cu orașe smart – 138,284 mil euro
Obiective specifice:
- Fructificarea avantajelor digitalizării, în beneficiul cetățenilor, al companiilor și
al guvernelor;
Axa Prioritară 3 : O regiune cu orașe prietenoase cu mediul – 555,695 mil euro
Obiective specifice:
- Promovarea eficienței energetice și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră
- Îmbunătățirea protecției naturii și a biodiversității, a infrastructurii verzi în
special în mediul urban și reducerea poluării
- Promovarea mobilității urbane multimodale sustenabile
Axa Prioritară 4 : O regiune accesibilă – 204,979 mil euro
Obiective specifice:
- Promovarea eficienței energetice și reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser
Dezvoltarea unei mobilități naționale, regionale și locale durabile, reziliente în
fața schimbărilor climatice, inteligente și intermodale, inclusiv îmbunătățirea
accesului la TEN-T și a mobilității transfrontaliere
Axa Prioritară 5 : O regiune educată – 102,093 mil euro
14
Pagina 21
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla
Obiective specifice:
- Îmbunătățirea accesului la servicii de calitate și favorabile incluziunii în
educație, formare și învățarea pe tot parcursul vieții prin dezvoltarea
infrastructurii
Axa Prioritară 6 : O regiune atractivă – 98,951 mil euro
Obiective specifice:
- Favorizarea dezvoltării integrate sociale, economice și de mediu la nivel local și
a patrimoniului cultural, turismului și securității în zonele urbane;
- Favorizarea dezvoltării integrate sociale, economice și de mediu la nivel local și
a patrimoniului cultural, turismului și securității înafara zonelor urbane;
Asistență tehnică.
Obiective specifice:
- Creșterea capacității beneficiarilor
- Asigurarea funcționării sistemului de management
În linie cu recomandările CE și ale Băncii Mondiale, pentru perioada de programare 20212027 se urmărește adoptarea unor mecanisme separate de finanțare pentru diferitele categorii
de zone urbane, care să fie adaptate atât nevoilor, cât și capacității acestora de a pregăti
propuneri viabile și de a implementa proiecte complexe. Finanțarea POR Nord-Vestva avea în
vedere: Abordarea diferențiată în funcție de mărimea zonelor urbane, astfel încât orașele de
mici dimensiuni să nu fie dezavantajate față de orașele mari, care dispun de o capacitate
superioară atât din punct de vedere financiar, cât și administrativ.-Încurajarea abordării interjurisdicționale în cazul zonelor urbane de mai mari dimensiuni, susținerea asociațiilor de
dezvoltare intercomunitară (de ex. zonele metropolitane) și a parteneriatelor pentru
implementarea unor proiecte punctuale. -Abordarea integrată, multi-dimensională a dezvoltării
urbane. Accesarea fondurilor va continua să fie condiționată de existența Strategiilor Integrate
de Dezvoltare Urbană (SIDU) și de justificări bazate pe dovezi în ceea ce privește
oportunitatea și rolul investițiilor în ansamblul dezvoltării. În funcție de situație, SIDU vor fi
însoțite de Planuri de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) sau de alte strategii relevante la
nivel regional (RIS3) sau local (PAED). De altfel, consultările cu părțile interesate au arătat
faptul că majoritatea beneficiarilor potențiali pregătesc deja aceste documente.
15
Pagina 22
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla
PROGRAMUL OPERAȚIONAL CAPITAL UMAN 2021 – 2027 (POCU)
În conformitate cu documentele naționale aprobate de Guvernul României (Memorandumul),
Ministerul Fondurilor Europene va asigura funcția de Autoritate de Management pentru
Programul Operațional Capital Uman 2021-2027, aspecte reflectate și în cadrul Acordului de
Parteneriat negociat cu Comisia Europeană.
Programul Operațional Capital Uman 2021-2027 este un document strategic de programare
care acoperă domeniile ocuparea forței de muncă și educație și formare profesională obiectivul
acestuia fiind de a contribui la Strategia programului, luând în considerare obiectivele și
prioritățile specifice tematice selectate în funcție de nevoile naționale, regionale și locale.
Programul Operațional Capital Uman 2021-2027 ce face obiectul negocierii cu Comisia
Europeană, va fi implementat în conformitate cu prevederile cadrului strategic comun 20212027 și al Regulamentelor fondurilor europene aferente.
Programul Operațional Capital Uman 2021-2027 nu prezintă conexiune cu alt program
operațional pe același sector (nu există subordonare ierarhică). Pe de altă parte, pot fi
identificate legături orizontale și sinergii cu programe operaționale privind alte sectoare la
același nivel – Program Operațional Regional, Programul Operațional Combaterea Sărăciei,
Programul Operațional Creștere Inteligentă și Digitalizare.
În perioada de programare 2021 – 2027, Programul Operațional Capital Uman va cuprinde 9
axe prioritare, după cum urmează:
Axa prioritară 1. Valorificarea potențialului tinerilor pe piața muncii
Obiective specifice:
- Îmbunătățirea accesului pe piața muncii pentru toate persoanele aflate în
căutarea unui loc de muncă, în special pentru tineri, șomeri de lungă durată și
grupurile dezavantajate pe piața muncii, persoanele inactive, prin promovarea
angajării pe cont propriu și a economiei sociale;
Axa prioritară 2. Prevenirea părăsirii timpurii a școlii și creșterea accesului și a
participării grupurilor dezavantajate la educație și formare profesională
Obiective specifice:
- Promovarea accesului egal la educație și formare de calitate și favorabile
16
Pagina 23
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla
incluziunii, precum și completarea studiilor, precum și a absolvirii acestora, în
special pentru grupurile defavorizate, începând de la educația și îngrijirea
copiilor preșcolari, continuând cu educația și formarea generală și profesională
și până la învățământul terțiar, precum și educația și învățarea în rândul
adulților, inclusiv prin facilitarea mobilității în scop educațional pentru toți
Axa prioritară 3. Creșterea calității și asigurarea echității în sistemul de educație și
formare profesională
Obiective specifice:
- Îmbunătățirea calității, eficacității și a relevanței sistemului de educație și
formare pentru piața muncii, pentru a sprijini dobândirea de competențe cheie,
inclusiv a competențelor digitale
- Promovarea accesului egal la educație și formare de calitate și favorabile
incluziunii, precum și completarea studiilor, precum și a absolvirii acestora, în
special pentru grupurile defavorizate, începând de la educația și îngrijirea
copiilor preșcolari, continuând cu educația și formarea generală și profesională
și până la învățământul terțiar, precum și educația și învățarea în rândul
adulților, inclusiv prin facilitarea mobilității în scop educațional pentru toți
Axa prioritară 4. Adaptarea ofertei de educație și formare profesională la dinamica
pieței muncii și la provocările inovării și progresului tehnologic
Obiective specifice:
- Îmbunătățirea calității, eficacității și a relevanței sistemului de educație și
formare pentru piața muncii, pentru a sprijini dobândirea de competențe cheie,
inclusiv a competențelor digitale
Axa prioritară 5. Creșterea accesibilității, atractivității și calității învățământului
profesional și tehnic
Obiective specifice:
- Promovarea accesului egal la educație și formare de calitate și favorabile
incluziunii, precum și completarea studiilor, precum și a absolvirii acestora, în
special pentru grupurile defavorizate, începând de la educația și îngrijirea
copiilor preșcolari, continuând cu educația și formarea generală și profesională
17
Pagina 24
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla
și până la învățământul terțiar, precum și educația și învățarea în rândul
adulților, inclusiv prin facilitarea mobilității în scop educațional pentru toți
Axa prioritară 6. Creșterea accesului pe piața muncii pentru toți
Obiective specifice:
- Îmbunătățirea accesului pe piața muncii pentru toate persoanele aflate în
căutarea unui loc de muncă, în special pentru tineri, șomeri de lungă durată și
grupurile dezavantajate pe piața muncii, persoanele inactive, prin promovarea
angajării pe cont propriu și a economiei sociale;
Axa prioritară 7. Antreprenoriat și economie socială
Obiective specifice:
- Îmbunătățirea accesului pe piața muncii pentru toate persoanele aflate în
căutarea unui loc de muncă, în special pentru tineri, șomeri de lungă durată și
grupurile dezavantajate pe piața muncii, persoanele inactive, prin promovarea
angajării pe cont propriu și a economiei sociale;
Axa prioritară 8. Susținerea reformelor pe piața muncii în acord cu dinamica pieței
muncii
Obiective specifice:
- Modernizarea institutiilor si a serviciilor pietei muncii pentru a evalua si
anticipa necesarul de competente si a asigura asistenta personalizata si in timp
real urmarind asigurarea medierii/plasarii (matching), tranzitiei si a mobilitatii
fortei de munca
Axa prioritară 9. Consolidarea participării populației în procesul de învățare pe tot
parcursul vieții pentru facilitarea tranzițiilor și a mobilității (prioritate comună
Educație/Ocupare)
Obiective specifice:
- Îmbunătățirea calității, eficacității și a relevanței sistemului de educație și
formare pentru piața muncii, pentru a sprijini dobândirea de competențe cheie,
inclusiv a competențelor digitale
- Promovarea accesului egal la educație și formare de calitate și favorabile
incluziunii, precum și completarea studiilor, precum și a absolvirii acestora, în
18
Pagina 25
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla
special pentru grupurile defavorizate, începând de la educația și îngrijirea
copiilor preșcolari, continuând cu educația și formarea generală și profesională
și până la învățământul terțiar, precum și educația și învățarea în rândul
adulților, inclusiv prin facilitarea mobilității în scop educațional pentru toți
PROGRAMUL OPERAȚIONAL PENTRU COMBATEREA SĂRĂCIEI 2021 – 2027
(POCS)
În conformitate cu documentele naționale aprobate de Guvernul României (Memorandumul),
Ministerul Fondurilor Europene va asigura funcția de Autoritate de Management pentru
Programul Operațional Reducerea Sărăciei 2021-2027, aspecte reflectate și în cadrul
Acordului de Parteneriat negociat cu Comisia Europeană.
Programul Operațional Reducerea Sărăciei 2021-2027 este un document strategic de
programare care acoperă domeniul incluziunii sociale si al Dezvoltării Locale plasate sub
Responsabilitatea Comunității (DLRC) obiectivul acestuia fiind de a contribui la Strategia
programului, luând în considerare obiectivele și prioritățile specifice tematice selectate în
funcție de nevoile naționale, regionale și locale.
Programul Operațional Reducerea Sărăciei 2021-2027, care face obiectul negocierii cu
Comisia Europeană, va fi implementat în conformitate cu prevederile cadrului strategic comun
2021-2027 și al Regulamentelor fondurilor europene aferente.
În perioada de programare 2021 – 2027, Programul Operațional Reducerea Sărăciei va
cuprinde 8 axe prioritare, după cum urmează:
Axa prioritară 1. Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunitatii
(intervenții adresate grupurilor de acțiune locală) – OP 4
Obiective specifice:
- Sporirea eficienței piețelor forței de muncă și facilitarea accesului la locuri de
muncă de calitate prin dezvoltarea inovării și a infrastructurii sociale;
- Îmbunătățirea accesului la servicii de calitate și favorabile incluziunii în
educație, formare și învățarea pe tot parcursul vieții prin dezvoltarea
infrastructurii;
- Îmbunătățirea integrării socioeconomice a comunităților marginalizate, a
migranților și a grupurilor dezavantajate prin măsuri integrate care să includă
19
Pagina 26
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla
asigurarea de locuințe și servicii sociale;
- Asigurarea accesului egal la asistență medicală prin dezvoltarea infrastructurii,
inclusiv la asistență medicală primară;
Axa Prioritară 2. Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității – OP 5
Obiective specifice:
- Promovarea dezvoltării integrate în domeniul social, economic și al mediului, a
patrimoniului cultural și a securității în zonele urbane
Axa prioritară 3. Comunităti marginalizate
Obiective specifice:
- Promovarea integrării socio-economice a resortisanților țărilor terțe și a
comunităților marginalizate, cum ar fi romii
- Creșterea accesului egal și în timp util la servicii de calitate, sustenabile și cu
prețuri accesibile; modernizarea sistemelor de protecție socială, inclusiv
promovarea accesului la protecție socială; îmbunătățirea accesibilității, a
eficacității și a rezilienței sistemelor de sănătate și a serviciilor de îngrijire pe
termen lung;
- Promovarea integrării sociale a persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de
excluziune socială, inclusiv a persoanelor celor mai defavorizate și a copiilor;
- Promovarea integrării socio-economice a resortisanților țărilor terțe și a
comunităților marginalizate, cum ar fi romii
- Îmbunătățirea integrării socioeconomice a comunităților marginalizate, a
migranților și a grupurilor dezavantajate prin măsuri integrate care să includă
asigurarea de locuințe și servicii sociale;
Axa prioritară 4. Reducerea disparitătilor între copiii în risc de săracie și/sau
excluziune socială și ceilalți copii
Obiective specifice:
- Îmbunătățirea accesului la servicii de calitate și favorabile incluziunii în
educație, formare și învățarea pe tot parcursul vieții prin dezvoltarea
infrastructurii;
- Favorizarea incluziunii active pentru a promova egalitatea de șanse și
20
Pagina 27
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla
participarea activă și a îmbunătăți capacitatea de inserție profesională;
- Îmbunătățirea calității, eficacității și a relevanței sistemului de educație și
formare
- Promovarea integrării sociale a persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de
excluziune socială, inclusiv a persoanelor celor mai defavorizate și a copiilor;
Axa prioritară 5. Servicii pentru persoane vârstnice
Obiective specifice:
- Creșterea accesului egal la servicii de calitate si sustenabile; modernizarea
sistemelor de protecție socială, inclusiv promovarea accesului la protecție
socială; îmbunătățirea accesibilității, a eficacității și a adaptabilității sistemelor
de sănătate, a serviciilor de îngrijire pe termen lung
Axa prioritară 6. Sprijin pentru persoanele cu dizabilități
Obiective specifice:
- Favorizarea incluziunii active prin promovarea egalității de șanse și a
participării active, precum și prin îmbunătățirea angajabilității
- Creșterea accesului egal la servicii de calitate si sustenabile; modernizarea
sistemelor de protecție socială, inclusiv promovarea accesului la protecție
socială; îmbunătățirea accesibilității, a eficacității și a adaptabilității sistemelor
de sănătate, a serviciilor de îngrijire pe termen lung.
- Îmbunătățirea accesului la servicii de calitate și favorabile incluziunii în
educație, formare și învățarea pe tot parcursul vieții prin dezvoltarea
infrastructurii;
Axa prioritară 7. Sprijin pentru grupuri vulnerabile
Obiective specifice:
- Îmbunătățirea integrării socioeconomice a comunităților marginalizate, a
migranților și a grupurilor dezavantajate prin măsuri integrate care să includă
asigurarea de locuințe și servicii sociale;
- Îmbunătățirea accesului la servicii de calitate și favorabile incluziunii în
educație, formare și învățarea pe tot parcursul vieții prin dezvoltarea
infrastructurii;
21
Pagina 28
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla
- Îmbunătățirea integrării socioeconomice a comunităților marginalizate, a
migranților și a grupurilor dezavantajate prin măsuri integrate care să includă
asigurarea de locuințe și servicii sociale;
- Creșterea accesului egal la servicii de calitate si sustenabile; modernizarea
sistemelor de protecție socială, inclusiv promovarea accesului la protecție
socială; îmbunătățirea accesibilității, a eficacității și a adaptabilității sistemelor
de sănătate, a serviciilor de îngrijire pe termen lung
Axa prioritară 8. Ajutorarea persoanelor defavorizate
Obiective specifice:
- Reducerea deprivării materiale prin furnizarea de alimente și/sau asistență
materială de bază persoanelor cele mai defavorizate, inclusiv prin măsuri de
acompaniere
PROGRAMUL OPERAȚIONAL DEZVOLTARE DURABILĂ 2021 – 2027 (PODD)
În conformitate cu documentele naționale aprobate de Guvernul României (Memorandumul),
Ministerul Fondurilor Europene va asigura funcția de Autoritate de Management pentru
Programul Operațional Dezvoltare Durabilă 2021-2027, aspecte reflectate și în cadrul
Acordului de Parteneriat negociat cu Comisia Europeană.
Programul Operațional Dezvoltare Durabilă 2021-2027 este un document strategic de
programare care acoperă domeniile energie (eficiență energetică, regenerabile, transport
energie) și mediu (deșeuri, apă/apă uzată, biodiversitate, situri contaminate, aer, riscuri
(sistemice naționale, eroziune costieră), obiectivul acestuia fiind de a contribui la Strategia
programului, luând în considerare obiectivele și prioritățile specifice tematice selectate în
funcție de nevoile naționale, regionale și locale.
Programul Operațional Dezvoltare Durabilă 2021-2027 ce face obiectul negocierii cu Comisia
Europeană, va fi implementat în conformitate cu prevederile cadrului strategic comun 20212027 și al Regulamentelor fondurilor europene aferente.
În perioada de programare 2021 – 2027, Programul Operațional Dezvoltare Durabilă va
cuprinde 4 axe prioritare, după cum urmează:
Axa prioritară 1. Tranzitie energetică bazată pe eficiență energetică, emisii reduse,
sisteme inteligente de energie, rețele si soluții de stocare
22
Pagina 29
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla
Obiective specifice:
- Promovarea eficienței energetice și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră
- Dezvoltarea de sisteme inteligente de energie, rețele și stocare în afara TEN-E.
Axa Prioritară 2. Dezvoltarea infrastructurii de apă și apă uzată și tranziția la o
economie circulara
Obiective specifice:
- Promovarea managementului durabil al apei
- Promovarea tranziției către o economie circulară.
Axa Prioritară 3. Protecția mediului prin conservarea biodiversității, asigurarea calității
aerului și decontaminare a siturilor poluate
Obiective specifice:
- Îmbunătățirea protecției naturii și a biodiversității, a infrastructurii verzi în
special în mediul urban și reducerea poluării
Axa Prioritară 4. Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea și
gestionarea riscurilor
Obiective specifice:
- Promovarea adaptării la schimbările climatice, a prevenirii riscurilor și a
rezilienței în urma dezastrelor
PROGRAMUL OPERAȚIONAL CREȘTERE INTELIGENTĂ ȘI DIGITALIZARE 2021 –
2027 (POCID)
În conformitate cu documentele naționale aprobate de Guvernul României (Memorandumul),
Ministerul Fondurilor Europene va asigura funcția de Autoritate de Management pentru
Programul Operațional Creștere Inteligentă și Digitalizare 2021-2027, aspecte reflectate și în
cadrul Acordului de Parteneriat negociat cu Comisia Europeană.
Programul Operațional Creștere Inteligentă și Digitizare 2021-2027 este un document strategic
de programare care acoperă domeniile Cercetare, Dezvoltare, Inovare (CDI) și Tehnologia
Informației și a Comunicațiilor (TIC), obiectivul acestuia fiind de a contribui la Strategia
programului, luând în considerare obiectivele și prioritățile specifice tematice selectate în
funcție de nevoile naționale, regionale și locale.
Programul Operațional Creștere Inteligentă și Digitizare 2021-2027 ce face obiectul negocierii
23
Pagina 30
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla
cu Comisia Europeană, va fi implementat în conformitate cu prevederile cadrului strategic
comun 2021-2027 și al Regulamentelor fondurilor europene aferente.
În perioada de programare 2021 – 2027, Programul Operațional Creștere Inteligentă și
Digitizare va cuprinde 6 axe prioritare, după cum urmează:
Axa prioritară 1. Creșterea competitivității economice prin cercetare și dezvoltare
Obiective specifice:
- Dezvoltarea capacităților de cercetare și inovare și adoptarea tehnologiilor
avansate
Axa Prioritară 2. Dezvoltarea unei rețele de mari infrastructuri de CDI
Obiective specifice:
- Dezvoltarea capacităților de cercetare și inovare și adoptarea tehnologiilor
avansate
Axa Prioritară 3. Creșterea competitivității economice prin digitalizare
Obiective specifice:
- Impulsionarea creșterii și competitivității IMM-urilor
Axa Prioritară 4. Dezvoltarea infrastructurii de comunicații în bandă largă
Obiective specifice:
- Îmbunătățirea conectivității digitale
Axa Prioritară 5. Instrumente financiare
Obiective specifice:
- Dezvoltarea capacităților de cercetare și inovare și adoptarea tehnologiilor
avansate și creșterii și competitivității IMM-urilor
Axa Prioritară 6. Creșterea capacității administrative
Obiective specifice:
- Dezvoltarea competențelor pentru specializare inteligentă, tranziție industrială
și antreprenoriat
24
Pagina 31
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla
1.5. Contextul pandemiei mondiale cu COVID-19
1.5.1. COVID-19 – Date generale
COVID-19 este un virus ce face parte din grupul coronavirusurilor, un grup extins de
virusuri care infectează atât animalele, cât și oamenii.
Este un coronavirus nou, identificat pentru prima oară în decembrie 2019 într-un focar de
pneumonie din China (Orasul Wuhan, provincia Hubei). Acest virus nu a fost identificat anterior
la om. Face parte din familia Coronaviridae, din aceeași familie fiind și virusurile care determină
Sindromul Respirator Acut Sever (SARS) – identificat în China în 2003 și Sindromul Respirator
din Orientul Mijlociu (MERS) – identificat în Arabia Saudită în 2012, iar caracteristicile
epidemiologice sunt similare acestora.
Pandemia provocată de acest virus impune o povară grea pentru indivizi și societăți și pune
sub o tensiune severă toate sistemele de îngrijire a sănătății oamenilor. Pe lângă impactul social
și uman semnificativ, pandemia de Coronavirus reprezintă un șoc economic major pentru UE,
răspândirea virusului determinând perturbarea lanțurilor de aprovizionare globale, volatilitatea în
piețele financiare, șocurile cererii consumatorilor și impactul negativ în sectoarele cheie precum
călătoriile și turism.
Aspectul cu implicatii majore este dat de faptul ca pandemia de COVID-19 impune o
povară grea pentru indivizi și societăți și pune sub o tensiune severă toate sistemele de îngrijire a
sănătății oamenilor, existand riscul depasirii capacitatii sistemelor de sanatate, asistenta sociala,
servicii sociale.
Având în vedere evoluția situației epidemiologice internaționale determinată de
răspândirea corona virusului SARS-CoV-2 la nivelul a peste 200 de țări, în care, până la finalul
lunii martie, aproximativ 6 milioane de persoane au fost infectate și aproximativ 350.000 au
decedat, precum și declararea „Pandemiei” de către Organizația Mondială a Sănătății, la data de
11.03.2020, prin Decretul Președintelui României nr. 195 din 16 martie 2020 a fost instituită
starea de urgență pe teritoriul României și prelungită prin Decretul Președinteului României
nr.240/2020.
25
Pagina 32
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla
În contextul infectării cu coronavirusul SARS- CoV-2 la nivel european și global, România
este unul din Statele Membre direct afectate de această pandemie. Astfel, la finalul lunii mai a
anului 2020, pe teritoriul României, au fost confirmate aproximativ 19.000 de cazuri de persoane
infectate cu virusul COVID – 19, și autoritățile de resort se așteaptă la creșterea progresivă a
numărului persoanelor afectate.
Având în vedere riscul de răspândire a infecției cu virusul SARS-CoV-2 la nivel
comunitar, autoritățile publice cu atribuții în domeniul au luat o serie de măsuri ce au în vedere,
în principal, asigurarea distanțării sociale. În acest sens prin intermediul ordonanțelor militare
emise au fost luate măsuri care limitează dreptul la libera circulație a persoanelor. Aceste măsuri
care au rolul de a preveni răspândirea infecției cu virusul SARS-CoV-2 afectează toate
persoanele, dar mai ales persoanele aflate în situație de vulnerabilitate și în special persoanele
vârstnice si persoanele cu dizabilități. În cazul vârstnicilor si a persoanelor cu dizabilități,
suplimentar vulnerabilității date de vârsta înaintată și respectiv de dizabilitățile fizice sau psihice
preexistente, limitarea deplasării aduce noi restricții care reduc posibilitățile de satisfacere a
nevoilor primare: nevoile de hrană, îngrijire medicală, nevoia de medicamente, etc.
1.5.2. Măsuri luate de Comisia Europeană în contextul pandemiei mondiale
Comisia Europeană lucrează pe toate fronturile pentru a stopa răspândirea coronavirusului,
pentru a sprijini sistemele naționale de sănătate, pentru a proteja și salva vieți și pentru a
contracara impactul socioeconomic al pandemiei cu măsuri fără precedent, luate atât la nivel
național, cât și la nivelul UE.
Comisia va utiliza toate instrumentele de care dispune pentru a atenua consecințele
pandemiei, în special:
•Asigurarea aprovizionării sistemelor de sănătate, prin menținerea integrității pieței unice, a
producției și distribuției de lanțuri valorice;
•Sprijinirea oamenilor astfel încât veniturile și locurile de muncă să nu fie afectate în mod
disproporționat și să evite efectele permanente ale acestei crize;
26
Pagina 33
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla
•Sprijinirea întreprinderilor și asigurarea faptului că lichiditățile sectorului nostru financiar pot
continua să ajute economia
•Permiterea statelor membre să acționeze în mod decisiv și coordonat, prin utilizarea flexibilității
depline a schemelor privind ajutorul de stat și Pactului de stabilitate și de creștere.
În plan economic, UE mobilizează toare resursele disponibile pentru a răspunde rapid,
ferm și coordonat la pandemia cauzată de coronavirus. Suma totală mobilizată până în prezent
este de aproximativ 3,4 mii de miliarde Euro.
Sursa: Site-ul oficial al Comisiei Europene
https://ec.europa.eu/info/live-work-travel-eu/health/coronavirus-response/overview-commissions-response_ro
Comisia a prezentat, la 20 mai 2020, orientări pentru politicile economice ale tuturor
statelor membre ale UE, în contextul pandemiei.
Recomandările se concentrează pe atenuarea consecințelor grave ale crizei pe termen scurt
și pe relansarea creșterii economice pe termen scurt și mediu, în conformitate cu obiectivele
noastre privind tranziția ecologică și transformarea digitală. Ele pun, de asemenea, un accent
deosebit pe sănătate.
27
Pagina 34
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla
Comisia a propus un instrument de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj
într-o situație de urgență – SURE – pentru a-i ajuta pe oameni să își păstreze locul de muncă în
timpul crizei. La 19 mai, Consiliul a adoptat propunerea. Instrumentul va deveni disponibil de
îndată ce toate statele membre își furnizează garanțiile pentru împrumuturi.
SURE oferă statelor membre o finanțare în valoare de până la 100 de miliarde EUR,
acoperind o parte din costurile legate de crearea sau extinderea programelor naționale de șomaj
tehnic până la 31 decembrie 2022, cu posibilitate de extindere ulterioară.
În ceea ce privește atenuarea impactului pandemiei asupra ocupării forței de muncă,
Comisia Europeana precizează ca toți angajații trebuie să fie protejați împotriva șomajului și a
pierderilor de venituri, pentru a evita un efect ulterior permanent. Comisia este pregătită să
sprijine statele membre în acest sens, promovând, în special, programele de lucru pe termen
scurt, respectiv programele de perfecționare și recalificare profesională care și-au dovedit
eficacitatea în trecut.
De asemenea, Comisia va accelera pregătirea propunerii legislative privind un „Un sistem
european de reasigurare de șomaj” cu scopul de a sprijini politicile statelor membre de păstrare a
locurilor de muncă și a competențelor. În plus, inițiativa de investiții privind răspunsul împotriva
virusului (Corona Response Investment Initiative) va facilita mobilizarea Fondului social
european, un fond destinat sprijinirii angajaților și asistenței medicale.
Sunt necesare măsuri specifice pentru a atenua impactul asupra ocupării forței de muncă
pentru angajații din sectoarele economice cel mai puternic afectate, îndeosebi atunci când
producția /desfacerea este întreruptă. UE este pregătită să sprijine statele membre în atenuarea
impactului crizei sanitare asupra muncitorilor, prin intermediul fondurilor structurale ale UE,
inclusiv prin Fondul social european. În plus, Comisia va accelera pregătirea propunerii
legislative pentru un sistem european de reasigurare a șomajului. Această inițiativă își propune să
îi sprijine și să-i protejeze pe cei care și-au pierdut locul de muncă în caz de șocuri mari, precum
și pentru a reduce presiunea asupra finanțelor publice naționale, consolidând astfel dimensiunea
socială a Europei și sporindu-i coeziunea.
28
Pagina 35
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla
De asemenea, Comisia Europeană a adoptat câteva măsuri pentru asigurarea de lichidități
pentru întreprinderile mici și mijlocii grav afectate de criză, după cum urmează:
- Grupul BEI va urmări să investească încă 20 de miliarde EUR în întreprinderile mici și
mijlocii, folosind în parte propriul său capital și în parte sprijin din bugetul UE
- Comisia a deblocat 1 miliard EUR, bani pe care îi pune la dispoziția Fondului European
de Investiții (FEI) sub formă de garanție, pentru ca FEI să poată oferi lichidități întreprinderilor,
mobilizând astfel în total 8 miliarde EUR în sprijinul a cel puțin 100 000 de întreprinderi
Comisia a prezentat o inițiativă pentru investiții care să le ofere statelor membre lichidități
imediate. Aceasta este constituită din fondurile necheltuite din cadrul politicii de coeziune.
Inițiativa include:
- o rată de finanțare de 100 % de către UE a măsurilor de combatere a crizei, astfel încât
statele membre să nu trebuiască să plătească anticipat
- noi metode de ajutorare a celor mai vulnerabili, prin Fondul de ajutor european pentru
cele mai defavorizate persoane, cum ar fi livrările la domiciliu și utilizarea de vouchere
electronice pentru a reduce riscul răspândirii virusului
- flexibilitatea de a redirecționa fondurile între programe și regiuni pentru a finanța
acțiunile de răspuns la pandemia de coronavirus
- sprijin pentru pescari și fermieri
1.5.3. Finanțări europene și guvernamentale pentru sprijinirea celor grav afectați de
pandemia cu COVID-19
Având în vedere cele expuse anterior și faptul că se preconizează declanșarea unei crize
economice mondiale fără precent, au apărut primele finanțări pentru sprijinirea entităților
afectate de pandemia cu Coronavirus, atât din fonduri europene, cât și din fonduri
guvernamentale.
29
Pagina 36
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla
Astfel, în luna mai a anului 2020, au fost lansate 2 apeluri de proiecte finanțate din Fondul
Social European, prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020, după cum urmează:
- Sprijin pentru salariații angajaților care reduc sau întrerup temporar activitatea total sau
parțial, ca urmare a efectelor epidemiei coronavirusului SARS-Cov-2, pe perioada stării de
urgență decretată.
Foarte mulți angajatori sunt afectați direct sau indirect de epidemia produsa de
coronavirusul SARS- CoV-2 și în acest context mulți angajatori nu au veniturile necesare pentru
a asigura plata salariilor angajaților, existând astfel riscul ca angajații să fie trimiși în șomaj, să le
fie suspendate și încetate ulterior contractele de muncă, utilizându-se cazul de forță majoră.
În cadrul prezentului apel de proiecte sunt eligibile toate regiunile României, atât cele mai
puțin dezvoltate cât și regiunea mai dezvoltată București-Ilfov, iar acțiunile vor viza măsuri de
sprijin pentru persoanele angajate la angajatorii al căror domeniu de activitate este afectat direct
ca urmare a declarării situațiiei de epidemie de COVID – 19, prin decontarea sumelor necesare
plății indemnizației persoanelor cărora li s-a suspendat temporar contractul individual de muncă,
din inițiativa angajatorului, potrivit art. 52 alin.(1) lit.c) din Legea nr.53/2003 - Codul muncii,
republicată, cu modificarile si completarile ulterioare, ca urmare a efectelor produse de
coronavirusul SARS- CoV-2.
- Sprijin pentru persoanele vulnerabile (vârstnici și persoane cu dizabilități) în contextul
epidemiei COVID-19
În acest context, România consideră necesar și oportun ca FSE să sprijine persoanele care
se află în stare de vulnerabilitate economică și socială, respectiv persoanele vârstnice și
persoanele cu dizabilități, care sunt cele mai afectate de aceasta pandemie. În timp ce majoritatea
cazurilor (80%) se manifestă cu forme clinice ușoare și pneumonii, formele severe și decesele
sunt mai frecvente printre vârstnici având condiții medicale pre-existente. Având în vedere
situația specială în care se află persoanele vulnerabile (vârstnici și persoanele cu dizabilități) ca
urmare a măsurilor luate pentru prevenirea răspândirii infecției cu virusul SARS-Cov-2,
autoritățile publice locale și centrale au obligația de a asigura sprijinul necesar în vederea
30
Pagina 37
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla
ameliorării efectelor provocate de limitare a dreptului la deplasare al persoanelor. În acest sens
prin intermediul finanțării din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020 se are în vedere
înființarea și dezoltarea unui centru de coordonare și monitorizare care include și servicii de tip
call center, care să asigure identificarea, evaluarea, sprijinirea persoanelor din grupurile
vulnerabile afectate de măsurile luate de autorități în ceea ce privește limitarea dreptului de
deplasare și comunicarea dintre acestea și autoritățile publice locale și centrale cu atribuții în
domeniul asistenței sociale. Aceste măsuri sunt necesare în vederea identificării problemelor și
nevoilor persoanelor din grupurile vulnerabile și în vederea ameliorării stării de vulnerabilitate în
contextul măsurilor luate de autorități în vederea limitării răspândirii epidemiei COVID – 19.
De asemenea, în luna mai a anului 2020, a fost lansat, prin Programul Operațional
Infrastructură Mare, apelul de proiecte “Creșterea capacității de gestionare a crizei sanitare
COVID-19”, apel prin care Autoritățile Publice Locale, în parteneriat cu furnizori publici de
servicii de asistență socială pentru categoriile vulnerabile, vor putea să doteze centrele sociale
rezidențiale publice pentru categorii vulnerabile (persoane vârstnice/ persoane cu dizabilități /
copii, etc) și unitățile instituțiilor de învățământ de stat cu echipamente de protecție, în special,
dar fără a fi limitate la: combinezon, inclusiv cu glugă și protecție încălțăminte, vizieră de
protecție, mănuși de unică folosință, măști de protecție, biocide, soluții necesare asigurării igienei
și dezinfecției, alte materiale de protecție, etc.
În paralel cu sprijinul venit prin finantările din fonduri europene, în luna aprilie 2020,
Guvernul României a lansat programul IMM invest, dedicat microîntreprinderilor,
întreprinderilor mici și mijlocii care au nevoie de credite bancare pentru susținerea activității
curente și remedierea eventualelor daune financiare produse de Pandemia de Coronavirus.
Practic ajutorul consta în faptul că firmele beneficiare vor avea dobândă zero pentru
creditele bancare, dobânda fiind suportată de către stat până la 31 martie 2021 cu posibilitate de
prelungire.
În cadrul Programului Guvernamental IMM invest există 2 variante de finanțare, respectiv:
31
Pagina 38
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla
Prin varianta A se pot acorda unul sau mai multe credite pentru realizarea de investiții
și/sau unul sau mai multe credite/linii de credit pentru capital de lucru, în procent de 80 % din
valoarea finanțării primite, valoarea maximă solicitată fiind de 5000 lei. Prin varianta B se pot
acorda unul sau mai multe credite/linii de credit exclusiv pentru finanțarea capitalului de lucru
în procent de maximum 90% din valoarea finanțării, valoarea maximă a finanțărilor fiind de
500.000 lei pentru microîntreprinderi, respectiv 1.000.000 lei pentru întreprinderile mici.
Ținând cont de faptul că întreprinderile mici și mijlocii, reglementate prin Legea nr.
346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, cu
modificările și completările ulterioare, s-au confruntat pe perioada declarării stării de urgență cu
probleme determinate fie de lipsa consumatorilor, caz în care activitățile IMM-urilor au fost
puternic afectate prin scăderea cifrei de afaceri, iar personalul angajat a fost trimis în șomaj
tehnic, fie de faptul că activitățile desfășurate de IMM-uri au fost interzise prin ordonanțe
militare pe perioada declarării stării de urgență sau au fost îngrădite pe perioada stării de alertă,
situație în care de asemenea personalul angajat al IMM-urilor a fost trimis în șomaj tehnic, iar
toate aceste măsuri au condus la un blocaj al acestor activități economice la nivel național,
Guvernul României a adoptat Ordonanța de Urgență nr. 130 din 31.07.2020 pentru acordarea de
sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului operațional
Competitivitate 2014-2020, în contextul crizei provocate de COVID-19, pentru beneficiarii a
căror activitate a fost afectată de răspândirea virusului SARS-CoV-2 sau a căror activitate a fost
interzisă prin ordonanțe militare pe perioada stării de urgență sau îngrădite pe perioada stării de
alertă. Formele de sprijin din fonduri externe nerambursabile prevăzute de prezenta ordonanță de
urgență se referă la:
a) microgranturi acordate din fonduri externe nerambursabile sub formă de sumă forfetară;
b) granturi pentru capital de lucru acordate sub formă de sumă forfetară și în procent din cifra de
afaceri;
c) granturi pentru investiții productive acordate din fonduri externe nerambursabile în baza
evaluării proiectului de investiții depus.
32
Pagina 39
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla
2. PROFILUL MUNICIPIULUI GHERLA
2.1. Istoric
Pe vatra actuală a localității au fost descoperite urmele castrului roman în care a staționat
Ala II Gallorum et Pannoniorum, parte din cele opt unități militare romane localizate în Dacia
Porolissensis. Ulterior, așezarea apare menționată ca Novum Castrum (sec. IX - XI) în
Chronicom pictum. Pe teritoriul orașului Gherla s-au descoperit însă și urme de viață socială și
activitate economică din timpuri mai vechi, predacice. În decursul vremurilor, pe aceste locuri au
evoluat toate orânduirile sociale cunoscute de istorie și s-au suprapus diferite civilizații, începând
cu civilizația pietrei și apoi a bronzului și fierului.
Atestare
Prima atestare documentară a așezării datează din 6 ianuarie 1291, când a fost menționată
"Gerlahida" ("Podul Gerla", hid = pod). Atestarea apare într-un document emis de regele Andrei
al III-lea al Ungariei, act prin care locuitorilor Ocnei Dejului li se confirmă anumite privilegii.
Tot aici este specificat și faptul că așezarea avea un punct vamal pentru drumurile de uscat. De-a
lungul timpului localitatea va apărea menționată sub mai multe nume:
• 1291 - Gherlahida
• 1410 - Gherloah (Gerlah)
• 1458 - Gerlah
• 1578 - Gherlya possesio
• 1643 - Gherla oppidum
• 1721 - Gherla altfel Szamosujvar
• 1726 - Örményváros - Armenopolis
• 1830 - Szamos-Ujvár, L.R.C. Armenopolis, Armenierstadt Gyerlá
• din 1922 - Gherla
Odată cu anul 1540 se ridică cetatea Gherlei, care va purta și ea mai multe denumiri în timp:
• 1540 - Novum castrum Balvanos vocatum
33
Pagina 40
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla
• 1542 - Wy Balvanos
• 1548 - Arcis Balwanyos
• 1553 - Wyvár (Cetatea Nouă)
• 1554 - Arx nostra Wyvár
• 1558 - Vivaroz
• 1599 - Zemos Ujvár
• 1632 - Szamos Ujwár
Orașul baroc
Gherla este singurul oraș din România care a fost construit în secolul al XVIII-lea după un
plan prestabilit și a cărui construcție s-a păstrat până în prezent. Faptul că stilul baroc domină se
datorează pătrunderii stilului baroc în Transilvania o dată cu fondarea Gherlei de către coloniștii
armeni, veniți din Moldova la inițiativa și cu permisiunea Curții Imperiale de la Viena.
Alte orașe din Transilvania au suferit de asemenea transformări radicale în secolul al
XVIII-lea, fiind marcate profund de stilul baroc, dar în toate aceste cazuri, a fost prezent un fond
arhitectural anterior, care a fost doar particularizat sau transformat. În cazul Gherlei, orașul a
devenit nou în întregime, fiind dezvoltat pe terenul ce aparținea cândva cetății Gherlei (locul pe
care astăzi este situat penitenciarul Gherla) și lângă care se afla vechiul sat românesc. Orașul
baroc s-a edificat pe un teren agricol, fără a fi condiționat de nici o altă construcție
premergătoare.
Orașul armenesc
Armenii au pătruns în Transilvania după ce la sfârșitul secolului al XVII-lea le-a fost
permis de principele Mihai Apafi, care a sperat că îi va putea atrage spre protestantism. După
acest moment, Gherla apare în documente ca Armenopolis. Cel care a adus un plan prestabilit
pentru orașul Gherla a fost episcopul Oxendius Vărzărescu, plan care se presupune că a venit de
la Roma. Elementele care dau valoare zonei de rezervație, care coincide cu piața centrală, sunt,
34
Pagina 41
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla
pe lângă valoarea imobilelor, parcelarea, ritmul, modul de ocupare a terenului, prospectul și
fronturile străzilor.
Datorită expansiunii Imperiului Habsburgic care promova și se sprijinea pe catolicism, în
secolul al XVIII-lea au apărut două programe noi de arhitectură: biserica și mănăstirea. Prima
biserică ridicată de armeni este Biserica Solomon, aflată pe strada Cloșca. O altă biserică
importantă a Gherlei este biserica armeano-catolică Sfânta Treime, a cărei construcție lasă să se
vadă că face parte dintr-un plan prestabilit pentru zona pieței centrale. Mănăstirea franciscană,
aflată pe strada Bobâlna, a fost construită după o donație făcută de primarul Gherlei, Victor
Daniel, care a dăruit franciscanilor în anul 1742 lotul pentru construirea unei biserici.
În ceea ce privește problema clădirilor de interes public, printre cele mai importante se
numără primăria veche, situată în Piața Libertății de astăzi, clădire care a fost demolată în 1893.
Noua primărie care funcționează și astăzi, a fost construită în colțul pieței, în manieră eclectică,
edificiul distonând față de atmosfera barocă a pieței. O altă clădire reprezentativă a stilului baroc
a fost reprezentată de Galeriile Comerciale așezate în fața bisericii Sf. Treime, care au fost
demolate în 1962 la intervenția primarului de atunci, fără a exista un plan de sistematizare.
Dezvoltarea Armenopolisului și concentrarea a unei largi populații armenești în zonă
(43,4% din cei 5.287 de locuitori ai Gherlei anului 1850) a dus la o dezvoltarea a comerțului și
meșteșugurilor (covoare orientale, prelucrarea pieilor).
Descoperiri arheologice
La sud-est de oraș, pe o terasă a dealului "Șapte cruci", la locul numit "Pietriș", au fost
descoperite urmele unei așezări cu mai niveluri de locuire din neolitic, epocile bronzului,
fierului, respectiv din epoca romană. Nivelurile arheologice sunt cuprinse într-un strat de 0,70m
grosime. Repertoriul, alcătuit din vetre, ceramică, piese litice, securi, figurine, monede etc. au
fost datate, catalogate și conservate de către E. Orosz.
35
Pagina 42
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla
La sud de oraș, pe terasă deasupra șesului "Sf. Anton", la Ferma Perint, lângă drumul vechi
ce duce spre Săcălaia a fost descoperită o statuetă-menhir din piatră, înaltă de 0,57 m,
reproducând o figură umană, din epoca bronzului.
La "Perii pădureți", sub Baia "Chira", a fost descoperit un topor din piatră din epoca
neoliticului. De asemenea, la confluența pârâului Fizeș cu Someșul Mic, a fost descoperit tot un
topor din neolitic. Lângă podul Someșului au fost descoperite fragmente de ceramică, un topor și
un corn de cerb, toate din neolitic.
La nord de oraș, pe o terasă a Someșului Mic, înaltă de 21 m, numită "Luncă".
Descoperiri:
așezare - Așezarea se întinde pe o suprafață de circa 14.000 m2.; datare repertoriu:
neolitic, bronz timpuriu
ceramică; datare repertoriu: La Tene; MAC
ceramică - între care și fragmente de terra sigillata; datare repertoriu: epoca romană,
MAC
piese litice - unelte din piatră șlefuită, un nucleu, lame și așchii din obsidian; datare
repertoriu: neolitic, bronz timpuriu; MAC
râșniță - mai multe piese; datare repertoriu: neolitic, bronz timpuriu; MAC
ceramică - fragmente; datare repertoriu: neolitic, bronz timpuriu; MAC
faună - oase de animale domestice, între care oase de cal; datare repertoriu: neolitic,
bronz timpuriu; MAC
La vest de oraș, la poalele dealului "Coasta Gherlii", pe o terasă a Someșului Mic, înaltă de
42 m., a fost descoperită o așezare fortificată, cu inventar. Așezare închisă de un val semicircular de pământ, lung de cca 50 m și înalt de cca 0,60 m.; datare repertoriu: neolitic, bronz
timpuriu.
La sud de oraș, între "Canalul Morii" și șoseaua Dej-Cluj, la baza castrului roman.
Descoperiri:
36
Pagina 43
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla
așezare; datare repertoriu: neolitic, perioda de tranziție la epoca bronzului; cultura:
Coțofeni
fibulă - din bronz de tip La Tene III; datare repertoriu: La Tene, sec I î. Hr.
ceramică - fragmente; datare repertoriu: neolitic, tranziție bronz; cultura: Coțofeni
La sud de oraș, către Hășdate, la "Valea Slatinei" sau "Fântâna Sărată". Descoperiri:
așezare; datare repertoriu: perioada de tranziție la epoca bronz; cultura: Coțofeni
ceramică; datare repertoriu: perioada de tranziție la epoca bronzului; cultura: Coțofeni
Descoperiri celtice și dacice neprecizate, aflate în inventarul Muzeului din Gherla. De asemenea,
un tezaur compus din obiecte dacice de argint.; datare repertoriu: La Tene; cultura: dacică.
Perioada comunistă
Singura salvare care a ajutat la conservarea construcțiilor a fost sărăcia cruntă din secolele
al XIX-lea și XX, precum și intervenția socialistă care a început destul de târziu. Astfel, „orașul
de pe Someș” și-a continuat dezvoltarea în afara drumului de tranzit Cluj-Dej datorită așezării în
partea estica a râului. Cele mai multe case construite în acest stil sunt păstrate și azi, inscripțiile
legate de proprietari și anul construcției fiind dispărute în perioada interbelică, când pentru a fi
vândute la un preț cât mai bun, era nevoie ca aceste inscripții să fie șterse. Până în 1989 existau o
serie de planuri de sistematizare al căror principal scop era de a se demola mai mult pentru a se
începe construcția de blocuri. Astfel de demolări au fost începute în zona gării, unde în locul
vechilor clădiri au apărut blocurile-dormitor specifice epocii socialiste.
Castrul roman
În partea sudică a orașului, între albia Someșului Mic, Canalul Morii și latura stângă a
șoselei naționale ce duce spre Cluj, se înălța odinioară un vechi castru roman, în jurul căruia
existau și unele așezări civile. Cu prilejul cercetărilor arheologice efectuate aici, s-a descoperit
un bogat material documentar în legatură cu epoca sclavagistă romană. Printre piesele cele mai
valoroase amintim: fragmente de arme și unelte din bronz și fier, monede romane, vase și
37
Pagina 44
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla
fragmente de vase din lut ars, cărămizi, piese de mozaic, fragmente de conducte de apă, un fier
de plug roman, o râșniță romană, epigrafe, statuiete, fibule, grâu carbonizat, etc. Descoperirea
arheologică cea mai importantă făcută la castrul roman o constituie o diplomă militară eliberată
la 2 iulie 133 e.n. sub Împăratul Hadrian. Importantul document descoperit în august 1960, aduce
modificări esențiale în cunoștințele istorice de până acum, referitoare la împărțirea Daciei
romane.
O însemnată importanță o are faptul că nu departe de oraș s-au identificat urme de așezări
din secolul al IV-lea e.n., care atestă continuitatea elementului autohton în Dacia după retragerea
stapânirii romane, ilustrând legătura permanentă între acest pamânt și acest popor.
Satul Gherla (Candia)
În partea vestica a actualului oras, pe malul drept al Someșului Mic s-a dezvoltat vechiul
nucleu de așezări omenești al Gherlii. Se știe chiar că satul Gherla (cunoscut în secolul al XVIII
– lea și sub numele de Candia) a existat încă înainte de edificarea cetății feudale, însă numai
după construirea acesteia s-a dezvoltat ca un centru mai important.
Într-un document din anul 1291 satul Gherla poartă numele de \"Gherlahida\". Mai târziu
pare sub numele de \"Gerlah\" (1410), \"Gerla possesio\" (1578), \"Gerla oppidum\" (1643) și
\"Gerla\" (1721) , iar în documentele oficiale ulterioare orașul Gherla întemeiat aici va purta
numele de \"Szamosujvar\", toponimic obținut prin traducerea în limba maghiară a denumirii
latinești pe care o purta cetatea Gherlii încă din 1504 \"Arx nova ad Sanusium\" =
\"Szamosujvar\" = Cetate nouă pe Șomes. Numele popular al acestui oraș a fost însă întotdeauna
\"Gherla\" sau \"Gerla\" – în expresia palatalizată a localnicilor.
În secolele XVIII si XIX, după așezarea armenilor aici și întemeierea noului oraș, Gherla
figurează în unele documente și cu numele de Armenopolis, Armonierstadt și Ormenyvaros. Se
crede că toponimicul \"Gherla\" derivă de la apelativul hidronimic \"grle\"=vad, în limba slavă
veche.
38
Pagina 45
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla
Prin secolul al XVII-lea Gherla ajunge la oarecare înflorire. În 1659 o aflăm ridicată la
rangul de opid privilegiat. Cu toate acestea, la 1657 se amintește despre Gherla că este \"un
mizerabil sat valah\". În același an (17 august 1657) Gherla a fost pustiită de tătari, iar localnicii
și-au aflat salvarea în dosul zidurilor cetății. Ceva mai târziu, stabilindu-se aici 30 de familii de
puscași români, angajați în slujba de pază a cetății, contribuie la refacerea și dezvoltarea
vechiului sat, care va deveni mai târziu un cartier (cartierul Candia) al noului oraș clădit de
armeni, căruia îi va împrumuta numele de Gherla.
De la “ înălțimea “ celor 718 de ani de la prima atestare documentară, la peste 300 de ani
de la fondarea orașului modern de către armenii stabiliți în această așezare și foond ridicată la
rangul de municipiu în 16 octombrie 2000, Gherla se prezintă astăzi ca un oraș important cu un
farmec aparte, marcat fiind nu numai de curgerea milenară a Someșului Mic, de vestigiile
glorioase ale Castrului Roman “ Congri ” sau de numeroasele clădiri monumentale în stil baroc
târziu dar și de valoroasa sa tradiție spirituală.
De-a lungul istoriei alături de majoritatea românească trăiesc în armonie maghiari, armeni,
germani, țigani, evrei, etc. Dacă în 1956 erau 8.499 de locuitori, în anul 1992 populația stabilă
era de 26.277 locuitori. Conform recensământului din anul 2002 populația stabilă era de 22.167
persoane din care 17.788 români reprezentand 80,24%, 3930 de maghiari reprezentând 17,73%,
361 romi reprezentând 1,62%. Populația stabilă la recensământul din 2011 era de 20.203
persoane.
2.2. Așezare geografică
Municipiul Gherla este situat în nord-vestul Podisului Transilvaniei, pe malul drept al
Someșului Mic, în zona de contact dintre Câmpia Transilvaniei și Podișul Someșan, la aprox. 47
gr. lat. nordică și 24 gr. long. estică, la o altitudine de 253 m f.n.m.
Municipiul Gherla se aflã în județul Cluj, la o distanță de 45 km față de Cluj-Napoca și de
15 km față de Dej, pe drumul național DN 1C.
39
Pagina 46
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla
Vecinătăți – cea mai mare parte a orașului actual, se întinde pe a două terasã a Someșului
Mic, pânã sub Dealul Cãrãbãi (7 Cruci), iar spre vest, zona locuitã, coboarã pe prima terasã și
chiar spre lunca Someșului Mic. Valea râului, destul de largã în acest loc, este încadratã la est de
o prelungire a dealurilor Sicului, iar spre vest de Dealul Zapodie, ramificație a zonei de dealuri
clujene; spre sud și nord, valea Someșului Mic se deschide larg, uneori, în zile senine putându-se
vedea pe linia orizontului de la miazãnoapte, culmile Munților Țibles.
La nord Gherla se învecinează cu satele Mintiu Gherlii, Petrești și Bunești, la sud cu
Hășdate, Silivaș, Livada, iar la est cu Fizeșu Gherlii, Bonț și Nicula.
Teritoriul Gherlei, aflat în zona îmbinãrii Câmpiei Transilvaniei cu Podișul Someșan, întrun mediu geografic favorabil existenței și dezvoltãrii unor comunitãti umane, a fost locuit din
cele mai îndepãrtate timpuri fãrã întrerupere, așezarea fiind o dovadã a unei continuitãti
permanente, incontestabile.
Orașul este străbătut de râul Someșul Mic care izvorește din munții Bihorului, de unde își
adună Someșul Cald și Someșul Rece care confluează în amonte de Cluj-Napoca.
Localitățile aflate în administrație- Băița, Hașdate, Silivaș
Rețeaua hidrografică
Axa principalã o constituie râul Someșul Mic, care izvorăște din munții Bihorului, de de
unde își adună apele Someșul Cald și Someșul Rece, care confluează în amonte de Cluj-Napoca.
Panã la Gherla îsi îmbogățește apele cu văile Borsei, Gãdãlinului, Lujerdiului, Alunișului, Bãiței.
În aval, primește apele vãii Fizeșului. De asemenea, Gherla este străbătută de canalul Morii, care
derivă din Someș, și care în aval se varsă din nou în acesta. Băile Băița conțin o serie de resurse
hidrominerale, reprezentate prin acvifere preponderent clorosodice dar și cu un conținut sulfuros.
40
Pagina 47
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla
2.3. Climă, soluri, vegetație și faună
Clima
Se încadreazã în tipul climatului temperat de dealuri, fãrã o influentã mare a maselor de aer
oceanice, dar influentata de orientarea vailor. Exista fenomenul inversiunii temperaturilor care
provoaca uneori îngheturi tarzii primavara si brume timpurii toamna. Sub aspect seismic, zona
este pasivă, suferind doar efectele transmise din focare îndepărtate. Caracteristicile geofizice ale
zonei, conform Normativului P100/92 sunt:
zonă seismică de calcul E
valoarea coeficientului Ks = 0,12
perioada de colt Tc = 0,7 sec.
Solurile
Se caracterizează printr-o mare fertilitate. Cel mai rãspandit tip de sol este cel aluvionar,
din grupa solurilor azonale, care este bogat în humus și care a favorizat dezvoltarea
grãdinãritului.
Vegetația
Vegetația este formată în majoritate din specii ierboase, fiind dominată de graminee.
Astfel, prin pășuni întâlnim bulbucii, în zona arabilã crește pirul, iar în locurile umede izma,
papura și lintita. Primăvara pitorescul locului este completat cu: ghiocei, lãcrimioare, toporași
etc.
În partea de nord se află Pădurea Morii formată preponderent din stejari, carpeni, aluni, etc.
În centrul Gherlei, în parc cresc specii de castani, plopi, tei, stejari, brazi, ulmi, carpeni, pini,
molizi, fagi, salcâmi, tisa și două exemplare de Gingobiloba, considerate monumente ale naturii.
Parcul este denumit și Grădina Elisabeta.
41
Pagina 48
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla
Faună
Se caracterizează printr-un numar mare de rozătoare. În zona de pãdure întalnim mistrețul,
cãprioara, viezurele, vulpea, lupul. Fauna ornitologică cuprinde specii cum sunt: ciorile,
stãncuțele, vrãbiile, gaițele, graurii, porumbeii, turturelele. Ca pãsãri cântãtoare întalnim:
privighetoarea, ciocarlia etc. Pe apele Someșului și pe bãlti vedem rața sãlbaticã, lișița etc. În
apele râului există mai multe specii de pești: cleanul, mreana, scobarul, crapul, știuca, bibanul
etc.
2.4. Cultură și tradiții
Orașul Gherla păstrează și azi vestigii ale perioadei romane, ale perioadei
Armenopolisului, precum și multe clădiri cu elemente de arhitectură bizantină, baroc și chiar
influențe ale stilului baroc Rococo.
Legat indisolubil de spiritualitatea orașului este tradiția picturii icoanelor pe sticlă a
meșterilor țărani din satul Nicula (4 km Est), vechi de peste trei secole, ce a influențat orașul
nostru care a fost primul centru din țară care a adoptat acest gen artistic de sorginte
mediteraneană, după unii autori, prin filiera germană și austriacă. Aici se găsește Sfânta
Mănăstire ortodoxă Nicula cu hramul “Adormirea Maicii Domnului”. Anul 2009 coincide cu
aniversarea a 310 ani de la evenimentul „lăcrimării icoanei Maicii Domnului” în anul 1699 la
Nicula, eveniment menționat de armata austriacă. În Satul Hășdate se mai păstrează tradiția
xilogravurilor din secolul al XVIII-lea.
În perimetrul Municipiului Gherla și a comunelor învecinate se află o serie de obiective cu
valențe turistice, care însă sunt aproape necunoscute turiștilor:
► Obiective istorice-culturale, atât laice cât și ecleziastice situate în Municipiul Gherla:
Catedrala Armeano-Catolică „Sfânta Treime”, ridicată între anii 1748-1798 în stil baroc
cu elemente clasiciste, ce găzduiește pictura „Coborârea de pe Cruce” a lui Rubens
Muzeul de Istorie (casa Káracsony)
42
Pagina 49
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla
Cetatea Gherlei (Cetatea Martinuzzi, azi Penitenciarul de Maximă Siguranță Gherla)
Mănăstirea Sfântul Anton de Alcantara
Catedrala Ortodoxă ”Intrarea în biserică a Maicii Domnului”
Biserica Ortodoxă „Sfântul Nicolae”
Biserica Reformată de Rit Calvin
Biserica Greco-catolică „Sfântul Iosif”
Mănăstirea „Sfântul Anton de Padova”
Biserica Ortodoxă „Sfânta Treime”
Biserica Sfânta Parascheva, Sfânta Mina&Toți Sfinții Români
Sediul primăriei din centrul istoric
Casa cu caryatide
Monumentul Martirilor Anticomuniști și Cimitirul Martirilor Anticomuniști
Monument „mama și copilul”
Parcul orașului
Muzeul de xilogravură din Hășdate (sat aparținător de Gherla)
► Obiectiv balnear curativ situate în Municipiul Gherla:
Băile Băița (stațiune balneo-climaterică aparținând de Municipiul Gherla)
► Obiective ecumenic și ecoturistic situate în comuna Fizeșu Gherlii:
Mănăstirea Nicula, situată la 6 km de Municipiul Gherla
Lacul Știucii Săcălaia
► Obiectiv ecoturistic situat în comuna Sic:
Stufărișurile de la Sic (Arie naturală protejată)
43
Pagina 50
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla
2.4.1. Obiective istorice-culturale
Gherla este una din destinațiile turistice încă foarte puțin exploatate, dar care prezintă un
potențial semnificativ din acest punct de vedere. În acest sens, centrul istoric al Municipiului
Gherla reprezintă un inventar de monumente istorice de valoare, ce, împreună cu alte edificii
religioase, constituie un posibil circuit turistic.
EDIFICIU RELIGIOS
Deși este una din bisericile Gherlei CATEDRALA ARMEANO-CATOLICĂ-SFÂNTA
TREIME, constituie de departe unul din obiectivele turistice emblematice ale Muncipiului
Gherla, fiind e notorietate pictura lui Rubens pe care o găzduiește, motiv pentru care poate fi
introdusă în toate circuitele turistice care vizează zona Gherla.
Fiind edificatã în stil baroc, cu elemente clasiciste între anii 1748-1798 este consideratã de
unii autori ca una din cele mai mari biserici armenești din Europa.
Sfintitã la 17 iulie 1804, ea a fost înzestratã cu o frumoasã și valoroasã orgã, executatã de
meșteri din Brașov având numeroase obiecte de mare valoare materialã și spiritualã printre care:
relicva Sfântului Grigore-Luminãtorul, pictura în ulei " Coborârea de pe Cruce " , crucea din aur
masiv ornatã cu pietre prețioase ce a apartinut episcopului Verzerescu.
44
Pagina 51
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla
PICTURA "COBORÂREA DE PE CRUCE "
Este opera originalã a lui Rubens (dupã unii autori creatã în atelierele lui Rubens) si este
adãpostitã de Catedrala Armeano-Catolicã din Gherla.
In 1806 Francisc al II lea a dãruit pictura Bisericii Armeano-Catolice din Gherla," drept
recunostiintã pentru aportul bãnesc însemnat al armenilor din Gherla la visteria statului, golitã în
timpul rãzboaielor împotriva lui Napoleon ".
EDIFICII LAICE
CASTRU ROMAN ridicat în timpul împăratului roman Traian, între 109-110, pe o
suprafață de cca. 2,7ha, după unii istorici denumit "Congri", este relevat de vestigiile aduse la
suprafață la aproximativ 1km sud-vest de oraș pe terenul ocupat de C.P.L., azi SC Sortilemn
S.A.,în stânga șoselei ce duce spre Cluj-Napoca. Pe lângã el șerpuia un drum roman ce lega
Napoca de Porolissum.
45
Pagina 52
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla
A fost construit de o unitate de cavalerie având ștampila AIIP, Alla Secunda Panoniorum,
care făcea parte din sistemul de apărare a drumului strategic Apulum(Alba Iulia)--
Potaisa(Turda)-Napoca(Cluj-Napoca)-Samum(Com.Caseiu-jud.Cluj)-Porolisum (satul MoigradPorolisum-com.Mirisd-Jud.Salaj), ce apăra granița nordică a Daciei.
Construit inițial din pământ, după 143 d.Hr. castrul a fost reconstruit din piatră în vremea
împăratului Antonius Pius și avea o forma neregulată. Materialele de construcție au fost utilizate
la ridicarea Cetății și mai târziu a orașului Baroc de către armenii stabiliți aici. Un bogat material
arheologic (statuete, monede, inscripții,etc) se păstrează la Muzeul din Gherla și din ClujNapoca.
În anul 1961 s-a descoperit pe teritoriul fostului castru o diplomã militarã eliberatã la 2
iulie 133, sub domnia împãratului Hadrian, aparținând soldatului Sepenestus Cornon fiul lui
Rivus, care amintește de Dacia Porolossensis ca unitate administrativã.
In anul 1971 s-a descoperit o altã diplomã datatã 10 aug.123, aparținând soldatului Glavus
al lui Navatus din Sirmius care face referiri la existența Daciei Porolissensis fiind amintit și
numele împãratului Hadrian.
46
Pagina 53
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla
Monede descoperite la Gherla din perioada împăraților Traian și Antonius Pius
CETATEA GHERLEI (azi penitenciar de maximã siguranțã) este martora istoriei
zbuciumate a Transilvaniei (fiind cunoscută și sub numele de "Cetatea Martinuzzi") și s-a clădit
pe ruinele alteia mai vechi, după planurile arhitectului italian Dominico Da Bologna.
Construirea cetății a început în timpul lui Ioan Zapolya (1526-1541) fiind continuatã pe
durata vietii sale de episcopul croat Juraj Utjesenovici Martinuzzi (frater Georgius), tezaurarul
regesc al lui I. Zapolya, care devine guvernator al Transilvaniei.
S-a finalizat în vremea lui Ioan Sigismund (1556-1571).In 1785 împăratul Iosif al II-lea o
transformă în Închisoare Centrală (Carcer Magni Principatus Transilvanae) în urma evadării în
masa de la închisoarea "Trei scaune". Congresul penitenciarelor din 1910 o transformă în Institut
Preventiv pentru Minori iar administratia hortistă o transformă în închisoare în 1940.
Din 1948 sub regimul comunist devine închisoare grea pentru opozanții regimului: membri
ai partidelor politice, muncitori, țărani, elevi, studenți, vestiți clerici și intelectuali de diverse
confesiuni mulți dintre ei găsindu-și sfârșitul aici fiind aruncați în gropi comune.
47
Pagina 54
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla
ORAȘUL BAROC GHERLA a fost întemeiat la începutul sec. al XVIII-lea, de către o
parte a armenilor veniți din Moldova, sub conducerea episcopului Oxentius Vărzărescu, cu
acordul principelui Mihai Apafi.
Începând de la 1700, pe parcursul unei jumătăți de veac au construit primul oras modern din
Transilvania și imperiul Habzburgic, în stil baroc târziu, după planurile arhitectului Alexis
(Alexenian) din Roma.
Noul oraș ridicat "în maniera gherleană" după istoricul Nicolae Sabău, avea patru străzi drepte și
paralele ce se intersectau perpendicular, toate cu deschidere spre râul Someș, o piață centrală
mare cu numeroase edificii monumentale și un parc englezesc în zona vestica numit "Parcul
Elisabeta". Din 1753 așezarea Candia de lângă Cetatea Gherlei devine cartier al orașului.
48
Pagina 55
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla
SEDIUL PRIMĂRIEI DIN CENTRUL ISTORIC
Sediul vechi a fost construit în secolul al XVIII-lea, avea subsol și etaj și se afla în mijlocul
pieței centrale.
În anul 1893, clădirea a fost demolată și s-a construit în stil eclectic noul edificiu al
primăriei situat pe strada Bobîlna nr. 2.
MUZEUL DE ISTORIE
Acesta își desfășoară activitatea din anul 1986, în vestita casă Karacsony, construită între
anii 1721-1725 și are la bază, Colecția ASTRA-1881, cea a Muzeului Armenesc-1904, Colecția
Liceului „Petru Maior”, Colecția etnografică din comuna Sic și cea a Muzeul Eparhial de Istorie
și Artă Bisericească „Dr. Iuliu Hossu”.
Muzeul de Istorie din Gherla dispune de un bogat patrimoniu, remarcându-se vestigiile
descoperite în perimetrul castru roman (monede, arme, sculpturi, o diplomă militară datată din 2
iulie 133 d. Hr.) și o serie de documente care atestă stabilirea armenilor în acest oraș.
49
Pagina 56
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla
CASA CU CARIATIDE
Situat pe str. 1 Decembrie 1918, la nr. 13, acest monument de arhitectură este un prilej de
încântare pentru turiștii care vizitează Gherla. Trei dintre ferestre sale sunt încadrate de cariatide,
deosebit de frumos ornamentate. În prezent, aici funcționează o capelă de rugăciuni grecocatolică.
MONUMENTUL MARTIRILOR ANTICOMUNIȘTI ȘI CIMITIRUL MARTIRILOR
ANTICOMUNIȘTI
Acesta a fost construit în anul 1993 de A.F.D.P.R. (Asociația Foștilor Deținuți Politici din
România și Victime ale Dictaturii) filialele Gherla și Cluj-Napoca, în memoria victimelor
comunismului de la Închisoarea Gherlei. Cimitirul de pe Dealul Cărămidăriei, cuprinde 147 de
morminte identificate.
50
Pagina 57
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla
MONUMENTUL „MAMA ȘI COPILUL”
Este un inedit și unic monument gherlean, o realizare sculpturală unică în Transilvania,
închinată mamelor, care s-au jertfit pentru viața copiilor, a familiei creștine, pentru sfințenia
familiei creștine, dar și pentru copiii nenăscuți, nebotezați, neauziți și nedoriți (Fundația Sfântul
Nicolae din Gherla).
MUZEUL DE XILOGRAVURĂ DIN HĂȘDATE
Muzeul conține gravuri pe lemn cu tematică religioasă, pe website-ul Muzeului apreciinduse: “Se cunosc într-adevăr două comune din acest comitat, ai căror locuitori se ocupau din vechi
timpuri cu pictura icoanelor. Una din aceste localități este Nicula (Mikola) a cărei veche
mănăstire și noua biserică greco-catolică ridicată în 1866 erau și au rămas renumit loc de
pelerinaj. Biserica a fost închinată Sf. Paraschiva, al cărui chip se întâlnește de mai multe ori în
interiorul lăcașului. ,,Iarna - citim în același document - sătenii mai puțin înstăriți din sat făceau
comerț cu icoane '', și constatarea ,, în sat mai multe familii se ocupă de pictură, cel mai căutat
fiind diaconul''(Tagany., I,IV, pag.177-183). Chipurile sfinților pictate aici se aseamănă cu
lucrări executate într-o tehnică asemănătoare răspândită pe teritoriul austro-ceh-rutean. Suntem
îndreptățiți să presupunem că această tehnică a fost introdusă de către rutenii (rușii) stabiliți în
comitat. Cealaltă localitate cunoscută pentru pictură este Hesdat (Hășdate) ; monografia
comitatului din anul 1837 menționa că ,,Locuitorii satului Hășdate sunt români, de religie grecocatolică. Satul are biserică de piatră și preot. Sătenii produc și vând icoane lucrate în tradiția
51
Pagina 58
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla
orientală''. (Hodor Karoly: Doboka varmegye termeszeti es plgary esmertetese, Kolosvar, 1837,
p.685). Biserica ridicată în 1781 a fost închinată Sfinților Arhangheli. În timp ce Nicula este
renumită prin icoanele pe sticlă, sătenii din Hășdate s-au făcut cunoscuți prin gravura pe lemn,
care datează încă înainte de unirea lor cu Biserica catolică, pentru că lucrările lor mai păstrează
influența icoanelor ortodoxe.”
2.4.2. Resurse naturale
PARCUL ORAȘULUI
Din anul 1846, în partea centrală a orașului, pe insula dintre Canalul Morii și Someșul Mic,
este amenajat un parc de odihnă și distracție, denumit și „Micul Schönbrun”. Conceput în stil
englezesc se întinde pe cca. 40 de ha, iar aleile principale sunt orientate în direcțiile punctelor
cardinale și intercardinale ca o adevãratã "rozã a vânturilor ". Parcul cuprinde variate specii de
arbori autohtoni dar si exotici, printre ele se aflã un exemplar de Tisa și doi arbori Ginkobiloba.
Deși nu constituie neapărat un obiectiv cultural, având în vedere proximitatea monumentelor
istorice, parcul orașului poate fi inclusîn circuitele turistice cu profil cultural și ecumenic.
Referitor la dezvoltarea turismului cultural în județul Cluj, este de interes recomandarea
cuprinsă în Strategia de Dezvoltare a Județului Cluj 2014 – 2020: „Realizarea turismului cultural
impune rezolvarea problemelor de accesibilitate (infrastructură) și de conservare culturală ce va
trebui însoțită de o consistentă planificare teritorială, care să conserve (și unde este posibil să
52
Pagina 59
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla
restaureze) arealele istorice adiacente ale orașelor și satelor, menținerea stilului arhitectonic
tradițional și conservarea arealelor istorice medievale.”
2.4.3. Obiective laice și ecleziastice
MĂNĂSTIREA SFANTUL ANTON DE ALCANTARA
În anul 1748, în noul oraș Armenopolis, locuit de pătura bogată a urbei au incercat să se
așeze minoriții, iar în jurul deceniului patru o încercare similară au avut-o iezuiții, ambele ordine
însă au eșuat în tentativa lor.
Slujirea enoriașilor catolici din cetate s-a făcut începând cu anul 1731 de către franciscanii
observanți veniți din Dej cărora judecătorul suprem Daniel Todor le-a donat un teritoriu. In 1748
pe timpul guardianului P.Ponori Anaklet s-a pus piatra de temelie a bisericii și datorită
contribuțiilor familiilor armenești înstărite s-a terminat în 1857.
Biserica a fost sființită pe 5 noiembrie 1858. Capela Maria de Loretto a fost construită în
anul 1760 de catre Laszoffy Bogdan cand s-a început edificarea aripii răsăritene, terminată în
1766.
53
Pagina 60
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla
Altarul din piatră a Sfântului Anton și a Sfântului Francisc s-au realizat în anul 1761,
sculptorul fiind probabil Johannes Nachtigall care a realizat mai multe sculpturi la castelul din
Bonțida.
Altarul Sfintei Fecioare Maria și orga s-au construit în anul 1859, altarul Sfintei Ana în
anul 1867. Turnurile actuale s-au ridicat în anul 1878. Parohia romano-catolică de rit latin din
Gherla, sub administrarea franciscanilor, din cauza numărului mic de enoriași , a fost înființată
doar în anul 1825 de către episcopul Szepessy Ignac, până la data respectivă romano-catolicii
fiind administrați de parohia armeano-catolică. Biserica este un important punct al unui pelerinaj
ce trece prin Gherla, către Șumuleu Ciuc în județul Harghita cu ocazia Rusaliilor catolice.
54
Pagina 61
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla
CATEDRALA ORTODOXĂ INTRAREA ÎN BISERICĂ A MAICII DOMNULUI
Edificiul a fost construit în anul 1905, cu subvenție pentru credincioșii români, de la
Împăratul Francisc Iosif I, fiind Catedrala Greco-Catolică a Episcopiei de Gherla.
BISERICA ORTODOXĂ „SFÂNTUL NICOLAE”
Construcția a fost realizată prin eforturile preotului Gavril Zob în anul 1987, iar lucrările au
fost finalizate de preoții Mureșan Aurel și Săsărman Vasile în anul 1996 și apoi sfințită și de
I.P.S. Bartolomeu Anania.
BISERICA REFORMATĂ DE RIT CALVIN
Filială a celei din Mintiu Gherlii, din secolul al XIII-lea, a fost ridicată de Ordinul
benedictinilor între anii 1862-1867.
BISERICA GRECO-CATOLICĂ „SFÂNTUL IOSIF”
Biserica de lângă gară, a fost începută în anul 1993 de preotul protopop greco-catolic Gavril
Pop.
55
Pagina 62
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla
MĂNĂSTIREA „SFÂNTUL ANTON DE PADOVA
Mănăstirea cu Biserica de lemn în stil maramureșan, a fost terminată în anul 1999 de
preotul protopop greco-catolic Gavril Pop, pe dealul estic.
BISERICA ORTODOXĂ „SFÂNTA TREIME”
Aceasta a fost construită din donații, de către preotul Ioan Morar, începând din anul 1993,
în stil neobizantin și modern, având la subsol o bibliotecă și spații pentru activități culturale ale
copiilor.
BISERICA SFÂNTA PARASCHEVA, SFÂNTA MINA&TOȚI SFINȚII ROMÂNI
Aceasta a fost ridicată de către familia preotului Băgăcian Petru și Maria, într-un stil
brâncovenesc. Mobilierul și iconostasul au fost sculptate în Moldova și pictate la Mănăstirea
Bistrița, cu binecuvântarea I.P.S. Bartolomeu Anania, între anii 2003-2008. Clopotele grecești
reproduc 42 de melodii, iar din 1 septembrie 2011, este cea mai nouă parohie.
56
Pagina 63
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla
2.5. Demografie
Conform datelor publice furnizate de Institutul Național de Statistică, populația totală după
domiciliu la nivelul județului Cluj în anul 2019 este de 734.910 locuitori. Un procent de 65,31%
are domiciliul în mediul urban iar restul de 34,69% în mediul rural. Acest aspect arată cât se
poate de limpede că structurile urbane găzduiesc cea mai mare mare parte a populației județului
Cluj.
2.5.1. Tendințe la nivelul numărului de locuitori
Județul Cluj are un număr de 5 municipii (Cluj Napoca, Câmpia Turzii, Dej, Gherla și
Turda) și un oraș, respectiv Huedin. La nivel de județ, municipiul Gherla este pe locul 5 din 6
așezări urbane, după numărul de locuitori cu domiciliu. Din totalul populației județului Cluj de
744.910 locuitori (an de referință 2019), municipiul Gherla reprezintă un procent de doar 3,12%.
Datele statistice prezentate de INS, arată faptul că înafara municipiului Cluj Napoca unde
se constată vizibil o tendință permanentă de creștere a populației după domiciliu, populația
celorlalte municipii și a orașului Huedin manifestă tendințe descrescătoare.
Așezare urbană Ani de referință
2015 2016 2017 2018 2019
Municipiul Cluj Napoca 321.763 321.994 323.157 324.505 326.370
Municipiul Câmpia Turzii 28.407 28.163 27.975 27.775 27.447
Municipiul Dej 39.101 38.850 38.574 38.291 38.218
Municipiul Gherla 23.256 23.196 23.114 23.028 22.945
Municipiul Turda 57.574 57.089 56.513 55.980 55.469
Oraș Huedin 9.698 9.644 9.624 9.587 9.530
Date preluate site INS
57
Pagina 64
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla
Scăderea numărului de locuitori cu domiciliul în municipiul Gherla nu este una accentuată.
Proximitatea unui pol de dezvoltare urbană precum municipiul Cluj Napoca oferă oportunități
populației municipiului Gherla, favorizând astfel menținerea populației.
Evoluția vârstei populației municipiului Gherla
Evoluția numărului de locuitori, municipiul
Gherla
23.256
23.196
23.114
23.028
22.945
an 2015 an 2016 an 2017 an 2018 an 2019
2015 2016 2017 2018 2019
0-4 ani 1031 989 995 1000 1029
5-9 ani 1177 1160 1144 1128 1057
10-14 ani 1008 1068 1062 1080 1125
15-19 ani 1047 1049 1041 1013 1018
20-24 ani 1225 1143 1075 1053 1044
25-29 ani 1882 1780 1672 1549 1391
30-34 ani 1728 1690 1694 1755 1770
35-39 ani 2075 2056 1997 1834 1696
40-44 ani 1871 1898 1906 1994 2053
45-49 ani 2050 2105 2164 1957 1881
50-54 ani 1431 1444 1479 1744 1878
58
Pagina 65
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla
55-59 ani 1669 1567 1430 1367 1326
60-64 ani 1615 1659 1728 1707 1720
65-69 ani 1169 1218 1299 1386 1404
70-74 ani 927 962 945 964 993
75-79 ani 680 707 745 755 799
80-84 ani 415 424 450 457 456
85 si peste 256 277 288 285 305
Date preluate site INS
59
Pagina 66
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla
2.5.2. Distribuția populației pe sexe
La nivelul municipiului Gherla, distribuția pe sexe este aproximativ egală.
Distribuția populației pe sexe
52% 48%
masculin 11.094 feminin 11.851
2.6. Organizarea teritoriului
BILANȚ TRUPURI – MUNICIPIUL GHERLA
EXISTENT PROPUS
Nr. Trup Ha Nr. Trup Ha
T1 443,50 T1 688,42
T2 34,20 T2 0,09
T3 0,15 T3 0,56
T4 0,15 T4 0,32
T5 0,15 T5 20,00
T6 6,05 T6 0,26
T7 0,20 T7 0,01
T8 0,25 T8 0,23
T9 0,70 T9 0,62
60
Pagina 67
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla
T10 1,70 T10 0,60
T11 0,40
T12 0,05
TOTAL 487,50 711,11
Sursa: Primăria Gherla
BILANT TRUPURI – SAT SILIVAS
EXISTENT PROPUS
Nr. Trup Ha Nr. Trup Ha
T1 47,70 T1 49,05
T2 1,45 T2 1,84
T3 0,15 T3 0,15
TOTAL 49,30 51,04
Sursa: Primăria Gherla
BILANT TRUPURI – SAT HASDATE
EXISTENT PROPUS
Nr. Trup Ha Nr. Trup Ha
T1 40,95 T1 51,44
T2 0,40
TOTAL 41,35 51,44
Sursa: Primăria Gherla
61
Pagina 68
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla
BILANT TRUPURI – SAT BAITA
EXISTENT PROPUS
Nr. Trup Ha Nr. Trup Ha
T1 57,20 T1 62,78
T2 3,50 T2 8,82
T3 20,92
TOTAL 60,70 92,52
Sursa: Primăria Gherla
2.7. Spațiul locativ
Datele puse la dispoziție de Institutul Național de statistică arată faptul că în anul 2019,
numărul total de locuințe existente la nivelul municipiului Gherla, este de 8921. Dintre acestea,
191 locuințe, reprezentând 2,14%, sunt proprietate publica și 8730, reprezentând 97,86 %, sunt
proprietate privată.
În ceea ce privește suprafața locuibilă, așa cum este definită de INS - Suprafața (aria)
locuibilă desfășurată (totală) reprezintă suma suprafețelor destinate pentru locuit a tuturor
locuințelor sau spațiilor de locuit din clădiri-evoluția arată după cum urmează:
Suprafața locuibilă- metri pătrați arie desfășurată
An Proprietate publică (m²) Proprietate privată (m²)
2015 5807 384962
2016 5807 386167
2017 5807 387023
2018 5807 389807
2019 5807 390813
Sursa: INS
62
Pagina 69
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla
Se observă o creștere ușoară a suprafeței locuibile din 2015 până în 2019, aceasta fiind în
totalitate proprietate privată.
Evoluție spațiu locuibil municipiul Gherla
an 2015 an 2016 an 2017 an 2018 an 2019
Sursa: INS
Numărul locuințelor terminate, așa cum este definit conform INS - Locuința terminată în
cursul unui an este construcția cu această destinație, terminată complet în anul de referință, care
nu a existat anterior (ale carei elemente, inclusiv fundația, s-au construit pentru prima dată) și la
care s-au realizat toate categoriile de lucăari prevăzute în documentația de execuție, fiind
recepționaăa de beneficiari, este semnificativ în anii 2015 și 2018. Confom datelor INS, toate
locuințele terminate sunt realizate din fonduri private.
Locuințe terminate
60
[] buc. [] buc.
50
40
30
20
[] buc. [] buc.
[] buc.
10
0
an 2015 an 2016 an 2017 an 2018 an 2019
63
Pagina 70
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla
Autorizații de construire
2015 2016 2017 2018 2019
NR M² NR M² NR M² NR M² NR M²
Clădiri 18 5043 17 3475 8 1435 19 7246 17 2514
rezidențiale
Clădiri - - - - - - - - - -
rezidențiale
pentru
colectivități
Clădiri - - - - - - - - - -
administrative
Alte clădiri - - - - - - - - - -
(hoteluri și
clădiri
similare,
clădiri pentru
comerț cu
ridicata și cu
amănuntul,
etc.)
Hoteluri și - - - - - - 1 1385 - -
clădiri similare
Clădiri pentru - - 1 1081 - - - - 2 1022
comerș cu
64
Pagina 71
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla
ridicata și cu
amănuntul
Alte clădiri 5 2009 7 1203 5 6184 5 3334 7 6427
Sursa: INS
Spații verzi
În anul 2019, suprafața spațiilor verzi din municipiul Gheral este de 41 ha. Suprafața
spațiilor verzi (ha) se referă la suprafața spațiilor verzi amenajate sub formă de parcuri, grădini
publice sau scuaruri publice, parcele cu pomi și flori, păduri, cimitirele, terenurile bazelor și
amenajărilor sportive în cadrul perimetrelor construibile ale localităților. În cadrul spațiilor verzi
nu se includ serele, pepinierele, grădinile de zarzavaturi, terenurile agricole, suprafața lacurilor
etc.
Suprafață spații verzi județul Cluj 2019
[]ha
[]ha []ha
[]ha
[]ha
[]ha
Cluj Napoca Câmpia Turzii Dej Gherla Turda Huedin
Sursa:INS
La nivel de județ, municipiul Gherla se află pe locul 5 între municipiile și orașele
județului în cee ace privește suprafața de spații verzi.
2.8. Rețeaua de comunicații și transport
Infrastructura este un element necesar și indispensabil oricărei comunități care dorește
dezvoltarea permanentă pentru a oferi cetățenilor săi o calitate a vieții firească.
65
Pagina 72
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla
2.8.1. Infrastructura rutieră
La nivelul rețelei globale de transport rutier, municipiul Gherla se racordează prin DN 1C
(E576) la rețeaua Trans-Europeană de Transport Extinsă (TENT-T Comprehensive) în
Municipiul Cluj Napoca. În cadrul Master Planului General de Transport al României, în arealul
TEN-T din jurul Municipiului Gherla este prevăzută următoarea intervenție:
Drum Expres DX4: Turda-Dej (-Bistrița)- Baia Mare (-Satu Mare)-Halmeu.
Implementarea acestui proiect este planificată în perioada 2030-20326
Principalele drumuri clasificate existente pe teritoriul Municipiului sunt:
DN1C (E576),
DJ 109C Gherla – Fizesul Gherlii,
DJ 172F Gherla – Mintiul Gherlii,
DC 39 Gherla -Sacalaia,
DC 37 Hasdate – Silivas,
Drumul comunal DC 172
Drumul Roman (artera de ocolire Gherla Nord) trecut în administrarea Drumurilor
Naționale7
Conform datelor INS, in 2019, lungimea totală a străzilor din municipiul Gherla este de 54
km. Lungimea totala a strazilor din municipii si orase (km) exprima lungimea strazilor amenajate
in cuprinsul localitatii care asigura circulatia intre diverse parti ale acesteia, indiferent daca au
sau nu imbracaminti. Se includ si caile carosabile din ansamblurile noi de locuit, daca au
denumire.8 Această lungime s-a păstrat cel puțin în ultimii 5 ani.
La nivelul municipiului Gherla, lungimea străzilor orășenești modernizate la finalul anului
2019 este de 45 de km, conform datelor INS.
6
Planul de Mobilitate urbană durabilă pentru Municipiul Gherla
7
STRATEGIA LOCAL DE DEZVOLTARE DURABILA SI REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 IN ORASUL GHERLA 2018- 2020
8
http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table
66
Pagina 73
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla
2.8.2. Infrastructura aeriană
Municipiul Gherla nu deține infrastructură aeriană însă accesul persoanelor la aceasta
infrastructură se poate face la cele mai apropiate aeroporturi:
Aeroportul Internașional Avram Iancu Cluj- 44 km
Aeroportul Internațional Maramureș (orașul Tăuții-Măgherăuș)- 110 km
Aeroportul Internațional Transilvania Târgu Mureș – 101 km
2.8.3. Infrastructura de apă și canalizare
În prezent municipiul Gherla beneficiază de sistem centralizat de alimentare cu apă având
atât aducțiune cât și distribuție pe raza municipiului. Rețelele de apă potabilă din Municipiul
Gherla sunt în lungime de 51,9 Km, conductele sunt din oțel și PREMO și asigură apa pentru uz
casnic și uz public și industrial.
Cantitatea de apă potabilă potabilă distribuită consumatorilor municipiului Gherla a fost în 2019
de 1042 mii m².
Municipiul Gherla beneficiază de sistem de canalizare care preia apele uzate și apele
pluviale. Rețeaua de canalizare are -51,9 km. Conducta de aductiune 2,28 km
2.8.4. Infrastructura de gaze naturale
Conform datelor furnizate de INS, lungimea totală a conductelor de distribuție a gazelor a
municipiului Gherla era la finalul anului 2019 de 67,1 km.
2015 2016 2017 2018 2019
82,6 km 62,6 km 62,6 km 63,4 km 67,1 km
Sursa: INS
2.8.5. Infrastructura de energie electrică
Rețeaua de distribuție a energiei electrice din oras deservește întreaga suprafață a
localității, fiind operată de compania privată SC Electrica Furnizare Transilvania Nord S.A.
Distribuția energiei electrice se realizează prin rețele electrice de medie tensiune (20KV),
postul de transformare medie/joasă tensiune și rețele electrice de joasă tensiune (0.4KV). Rețele
67
Pagina 74
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla
electrice de medie tensiune sunt alimentate dintr-o stație de tranformare de 110/20KV amplasata
in vestul Municipiului. De la acesta statie sunt alimentate prin 4 distribuitori de medie tensiune
31 de posturi de transformare, alte 19 posturi de transformare fiind alimentate prin linii electrice
de 20KV. Retelele de joasa tensiune sunt in cablu subteran sau aerian pe stalpi de beton.9
2.9. Economia
În municipiul Gherla sunt 2.505 de agenți economici, acest număr reprezentând 2,15% din
totalul agenților economici din județul Cluj. Numărul de angajați este de 3.785, reprezentând
1,95 % din totalul de angajați de la nivelul județului Cluj.
Cele mai importante firme de la nivelul municipiului Gherla:
Firme după cifra de afaceri
SORTILEMN SA 164,1 milioane lei
CH INDUSTRIAL PROD S.R.L 63,9 milioane lei
BECKER ROMÂNIA S.R.L 54,2 milioane lei
GEROMED DELTA SA 42,9 milioane lei
AGROPAN PRODCOM S.R.L 41,8 milioane lei
Firme după numărul de angajați
SORTILEMN SA 690 angajați
AGROPAN PRODCOM S.R.L 339 angajați
BECKER ROMÂNIA S.R.L 316 angajați
CH INDUSTRIAL PROD S.R.L 216 angajați
MARIFLOR PRODCOM S.R.L 160 angajați
Firme după profit
GEROMED DELTA SA 17,7 milioane lei
BECKER ROMÂNIA S.R.L 4,3 milioane lei
LORSAN DESIGN S.R.L 2,7 milioane lei
9
STRATEGIA LOCAL DE DEZVOLTARE DURABILA SI REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 IN ORASUL GHERLA 2018- 2020
68
Pagina 75
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla
ROTT HAUS CONSTRUCT S.R.L 2,6 milioane lei
AGROPAN PRODCOM S.R.L 1,8 milioane lei
Top domenii de activitate firme din municipiul Gherla
CAEN 3109- Fabricarea de mobile n.c.a
CEAN 4120- Lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și
nerezidențiale
CAEN 1629- Fabricarea altor produse din lemn; fabricarea
După cifra de afaceri
articolelor din plută, paie și din alte material vegetale împletite
CAEN 1071- Fabricarea pâinii, fabricarea prăjiturilor și a
produselor proaspete de patiserie
CAEN 2511- Fabricarea de construcții metalice și părți
componente ale structurilor metalice
CAEN 3109- Fabricarea de mobile n.c.a
CAEN 1071- Fabricarea pâinii, fabricarea prăjiturilor și a
produselor proaspete de patiserie
CAEN 1629- Fabricarea altor produse din lemn; fabricarea
După număr angajați
articolelor din plută, paie și din alte material vegetale împletite
CEAN 4120- Lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și
nerezidențiale
CAEN 1011- Fabricația și conservarea cărnii
După profit CEAN 4120- Lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și
nerezidențiale
CAEN 3109- Fabricarea de mobile n.c.a
CAEN 4773- Comerț cu amănuntul al produselor farmaceutice,
în magazine specializate
69
Pagina 76
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla
CAEN 3511- Producția de energie electrică
CAEN 6201- Activități de realizare a softului la comandă
(software orientat client)
2.10. Forța de muncă și șomajul
Conform datelor furnizate de INS, la finalul anului 2019 în județul Cluj exista un număr de
4483 șomeri înregistrați. 239 dintre aceștia provin din municipiul Gherla, reprezentând 5,33%
din totalul șomerilor la nivel de județ.
Evoluția numărului de șomeri înregistrați în municipiul Gherla
2015 2016 2017 2018 2019
357 persoane 315 persoane 269 persoane 181 persoane 239 persoane
Sursa: INS
Evoluția numărului de șomeri înregistrați
357
315
269
239
181
2015 2016 2017 2018 2019
70
Pagina 77
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla
Numărul mediu al salariaților la nivelul municipiului Gherla a fost în 2019, conform
datelor INS de 4319 persoane.
Evoluție număr mediu al angajaților
[]
4608
4491
4316 4319
2015 2016 2017 2018 2019
2.11. Sănătate
Unitățile sanitare reprezintă unitățile care asigură populației asistența medicală
curativă și profilactică printr-o serie de unități sanitare din sectorul public și privat,
printre care spitale, policlinici, sanatorii, centre de diagnostic și tratament, cabinete
medicale de familie, cabinete stomatologice, cabinete medicale de specialitate, laboratoare
medicale, creșe, farmacii, etc. Spitalele sunt unități sanitare (publice, publice cu secții private
sau private) cu paturi, de utilitate publică, cu personalitate juridică și care furnizează servicii
medicale persoanelor internate sau în ambulatoriu, participând la asigurarea stării de sănătate
a populației.
71
Pagina 78
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla
Categorie Public/Privat 2015 2016 2017 2018 2019
Spitale Public 1 1 1 1 1
Privat 1 1 1 1 1
Dispensare medicale Public 1 1 1 1 1
Centre medicale de specialitate Privat 2 1 1 1 1
Cabinete medicale de medicină Public 3 4 4 4 4
generală Privat 2 2 2 2 2
Cabinete medicale școlare Public 2 2 2 2 2
Cabinete medicale de familie Privat 12 12 12 12 12
Cabinete stomatologice Public 1 1 1 1 1
Privat 17 21 19 19 19
Cabinete medicale de Privat 7 11 11 11 11
specialitate
Farmacii Public 1 1 1 1 1
Privat 9 9 9 9 9
Puncte farmaceutice Public 1 1 1 1 1
Laboratoare medicale Public 4 4 4 4 4
Privat 6 4 4
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.