Proiect de hotărâre

Proiect de hotărâre din 29.06.2020 privind aprobarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă al Municipiului Gherla

Tip
Proiect de hotărâre
Data
29.06.2020
Descriere
Dezbateri publice
Emitent
Municipiul Gherla, jud. Cluj
Publicat online
02.11.2021
Pagini
287 (text recunoscut automat din scanare)
Pagina sursă
Cum citez acest document

Proiect de hotărâre din 29.06.2020, Municipiul Gherla, jud. Cluj. Sursa: https://d32e5lpdsek2nl.cloudfront.net/Municipiul%20Gherla/5378/Proiect-de-hot%C4%83r%C3%A2re-din-29.06.2020-privind-aprobarea-Planului-de-Mobilitate-Urban%C4%83-Durabil%C4%83-al-Municipiului-Gherla_compressed.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/cluj/gherla/192192-proiect-de-hotarare-din-29-06-2020-privind-aprobarea-planului-de-mobilitate, 19.11.2026)

Fișier modificat
02.11.2021
Arhivat
19.11.2026

Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

ROMÂNIA JUDEȚUL CLUJ MUNICIPIUL GHERLA NR. 9232/29.06.2020 ANUNȚ referitor la adoptarea unui proiect de hotărâre privind aprobarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă al Municipiului Gherla Primarul Municipiului Gherla, în temeiul Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică și art. 8 din OUG nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, aduce la cunoștința publicului elaborarea: Referat și proiect de hotărâre privind aprobarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă al Municipiului Gherla Orice persoană interesată, precum și asociațiile de afaceri și alte asociații legal constituite sunt invitate să depună propuneri, sugestii sau opinii, cu valoare de recomandare, privind proiectul de hotărâre mai sus menționat la registratura Primăriei Municipiului Gherla sau prin poștă, în termen de 30 de zile lucrătoare de la data publicării prezentului anunț, adică 29.06.2020. Proiectul de HCL însoțit de referatul de specialitate, poate fi studiat pe o perioadă de 30 de zile, la avizierul Primăriei Municipiului Gherla și pe site-ul instituției www.gherla.ro sau poate fi obținut în copie, pe bază de cerere adresată Compartimentului registratură, relații cu publicul și consiliul local, muncă în folosul comunității.

Pagina 2

Ședința în cadrul căruia va fi dezbătut proiectul de HCL sus menționat va fi organizată și anunțată în termenele prevăzute de lege. PRIMAR SECRETAR GENERAL UAT NESELEAN IOAN ROTAR MIHAI -------------------------- ROMÂNIA JUDEȚUL CLUJ MUNICIPIUL GHERLA Nr. 9088/25.06.2020 REFERAT privind aprobarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă al Municipiului Gherla În lista de investiții anexă la bugetul local pe anul 2019, au fost alocate resurse financiare în vederea realizării Planului de Mobilitate Urbană Durabilă al Municipiului Gherla. Urmare acesteia, în urma parcurgerii procedurilor legale privind contractarea și executarea lucrării, documentația PMUD a fost întocmită și predată autorității locale de către firma SIGMA MOBILITY ENGINEERING din Pitești. Documentația predată după mai multe consultări în prealabil cu factori interesați, inclusiv cu cei de la ADR, a fost depusă la Agenția pentru protecția mediului unde s-a decis prin Decizia nr.50/03.06.2020 că Planul de Mobilitate Urbană Durabilă pentru Municipiul Gherla nu necesită evaluare de mediu și nu necesită evaluarea adecvată și se va supune adoptării fără aviz de mediu. Pentru perioada de programare 2021-2027, una din condițiile pentru realizarea investițiilor în rețeaua de drumuri și transport public este existența unui Plan de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD).

Pagina 3

Prin intermediul axei prioritare 2 ,,O regiune cu orașe SMART” vor fi finanțate următoarele categorii de investiții: - siguranță publică, servicii și utilități publice, monitorizare energie, mediu, rețele de trafic și transport public, iluminat public, sisteme GIS etc., susținerea digitalizării serviciilor publice la nivel local. Deasemenea prin intermediul Axei prioritare 3, vor fi obiective specifice privind: ● Promovarea eficienței energetice și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră; ● Îmbunătățirea protecției naturii și a biodiversității, a infrastructurii verzi în special în mediul urban și reducerea poluării; ● Promovarea mobilității urbane multimodale sustenabile; Prin Planul de mobilitate urbană sunt priorități de investiții care au proiectece se vor implementa prin POR 2021-2027, beneficiarii acestor priorități de investiții vor fi autoritățile publice locale. Având în vedere oportunitățile de accesare a fondurilor europene nerambursabile prin intermediul POR2021-2027, precum și caracterul participativ al elaborării Planului de Mobilitate Urbană Durabilă este necesară aprobarea acestuia pentru municipiu . Întocmit, Primar CONSILIER PRINCIPAL DRĂGAN COSMINA MIRELA ---------------------- ROMÂNIA JUDEȚUL CLUJ MUNICIPIULUI GHERLA CONSILIUL LOCAL NR. 9231/76/29.06.2020

Pagina 4

PROIECT DE HOTĂRÂRE NR._______/_____2020 privind aprobarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă al Municipiului Gherla Consiliul Local al Municipiului Gherla, întrunit în ședință ordinară de lucru, Luând în dezbatere proiectul de hotărâre privind aprobarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă al Municipiului Gherla, proiect din inițiativa primarului, Examinând referatul cu nr. 9088 din 25.06.2020 al Primarului Municipiului Gherla, Văzând avizele favorabile ale Comisiilor de specialitate ale Consiliu Local, Având în vedere prevederile art.46^1, lit.e și art.431 din Legea nr. 350/2001 privind Amenajarea Teritoriului și Urbanismului, republicată cu modificările și completările ulterioare, În temeiul dispozițiilor art.129, alin.2 lit.b, alin.4 lit.e, alin 7 lit.g, lit.k și art.139, alin.3, lit.e din OUG nr.57/2019 privind Codul Administrativ, Consiliul Local, HOTĂRĂȘTE Art. 1 Se aprobă Planul de Mobilitate Urbană Durabilă al Municipiului Gherla, conform anexei. Art. 2 Cu ducerea la îndeplinire a prezentei hotărâri se încredințează autoritatea executivă prin Direcția de Urbanism și Amenajarea Teritoriului și Direcția economică. Art. 3 Prezenta hotărâre se comunică: ● Primarului Municipiului Gherla ● Instituției Prefectului Cluj ● Direcției de Urbanism și Amenajarea Teritoriului ● Direcția economică INIȚIATOR PRIMAR

Pagina 5

Nr. consilieri 19 AVIZEAZĂ Prezenți SECRETAR GENERAL UAT Nr.voturi „ Pentru ” Rotar Mihai Nr. ,,Abțineri”

Pagina 6

a «| MUNICIPIUL A GHERLA PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ PENTRU MUNICIPIUL GHERLA Beneficiar: MUNICIPIUL GHERLA Elaborator: SIGMA MOBILITY ENGINEERING 2019

Pagina 7

PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ PENTRU MUNICIPIUL GHERLA Contract 748/4 din 22.01.2019 la BENEFICIAR Contract 1515 din 25.01.2019 la ELABORATOR SERVICII DE ELABORARE "PLAN DE MOBILITATE DURABILĂ PENTRU MUNICIPIUL GHERLA” Prezentul document a fost elaborat de S.C. SIGMA MOBILITY ENGINEERING S.R.L. cu scopul de a fi utilizat NUMAI de către beneficiarul MUNICIPIUL GHERLA, conform principiilor de consultanță general acceptate și a condițiilor specificate în contract. Copierea, extragerea, folosirea oricăror informații cuprinse în acest document (parțial sau în totalitate) de către părți terțe, în orice scop, este interzisă fără acordul scris al beneficiarului sau elaboratorului. Încălcarea acestei prevederi se pedepsește conform legislației aflată în vigoare. Beneficiar: MUNICIPIUL GHERLA Str. Bobâlna, Nr. 2, Gherla, Jud. Cluj, România Tel: 0264 241666 Fax:0264241666 E-mail: primar.gherlayahoo.com Elaborator: SIGMA MOBILITY ENGINEERING AC a e] Tel: (0722 655 228 Fax: 0348 459078 obilțty-eigfiiceringloyahoo.com

Pagina 8

2B MUNICIPIUL Plan de mobilitate urbană durabilă i sd / GHERLA pentru Municipiul Gherla CUPRINS .D. - COMPONENTA DE NIVEL STRATEGIC 1. INTRODUCERE 8 1,1, Scopul și rolul documentației 8 1.2. Încadrarea în prevederile documentelor de planificare spațială 15 1.2.1. Cadrul european 17 1.2.2. Cadrul național 24 1.2.3. Cadrul regional 30 1.2.4. Cadrul local 32 1.3, Încadrarea în prevederile documentelor strategice sectoriale 32 1.3.1. Plan Urbanistic General - Municipiul Gherla 32 1.3.2. Politica Urbană Integrată a Municipiului Gherla 33 1.4. Preluarea prevederilor privind dezvoltarea economică, socială și de cadru natural din documentele de planificare ale UAT 38 14.1. Strategia de Dezvoltare Locală a ZUM din Municipiul Gherla 33 1,5. Metodologia de elaborare a P.M.U.D. pentru Municipiul Gherla 34 2. ANALIZA SITUAȚIE 2.1. Contextul socio-economic 37 2.1.1. Date demografice 37 2.1.2. Activități economice 44 2.1.3. Indicele de motorizare 55 2.2. Rețeaua stradală 56 2.3. Transport public 70 2.3.1. Transport public local 70 2.3.2. Transport public județean prin servicii regulate 71 2.3.3. Transport public interjudețean prin servicii regulate 75 SIGMA MOBILITY ENGINEERING 3

Pagina 9

MUNICIPIUL Plan de mobilitate urbană durabilă IN 4 / GHERLA pentru Municipiul Gherla 2.3.4. Transport public auxiliar. Taxi 76 2.3.5. Transport feroviar 78 2.4. Transport de marfă 81 2.5. Mijloace alternative de mobilitate 84 2.6. Managementul traficului 95 2.7. Zone cu nivel ridicat de complexitate 97 2.7.1. Zona centrală 98 3.1. Prezentare generală și definirea domeniului 102 3.2. Colectarea de date 104 3.2.1. Date privind comportamentul de deplasare 105 3.2.2. Date privind volumele de trafic 109 3.2.3. Anchete Origine - Destinație 113 3.2.4. Date privind timpii de parcurs 115 3.3. Dezvoltarea rețelei de transport 117 3.4. Cererea de transport 120 3.4.1. Generarea și atragerea deplasărilor 122 3.4.2. Distribuția pe destinații 123 3.4.3. Alegerea modală 124 3.4.4. Distribuția pe itinerarii 125 3,5. Calibrarea și validarea datelor 136 3.6. Prognoze 139 3.7. Testarea modelului de transport în cadrul unui studiu de caz 150 4. EVALUAREA IMPACTULUI ACTUAL AL MOBILITĂȚII 4.1. Eficiența economică 154 4.2. Impactul asupra mediului 160 4.2.1. Emisii de substanțe poluante 162 4.2.2. Zgomot 163 4.2.3. Emisii de gaze cu efect de seră 165 4.3. Accesibilitate 169 4.4. Siguranță 175 4.5. Calitatea vieții 179 4 SIGMA MOBILITY ENGINEERING

Pagina 10

2B MUNICIPIUL Plan de mobilitate urbană durabilă N / GHERLA pentru Municipiul Gherla 5. VIZIUNEA DE DEZVOLTARE A MOBILITĂȚII URBANE 183 5.1. Viziunea prezentată pentru cele 3 nivele teritoriale 18 3 5.2. Cadrul / metodologia de selectare a proiectelor 189 6. DIRECȚII DE ACȚIUNE ȘI PROIECTE DE DEZVOLTARE A MOBILITĂȚII URBANE 199 6.1. Direcții de acțiune și proiecte pentru infrastructura de transport 200 6.2. Direcții de acțiune și proiecte operaționale 204 6.3. Direcții de acțiune și proiecte organizaționale 206 6.4. Direcții de acțiune și proiecte partajate pe nivele teritoriale 207 6.4.1. Direcții de acțiune și proiecte la scară periurbană 207 6.4.2. Direcții de acțiune și proiecte la scara localității de referință 209 6.4.3. Direcții de acțiune și proiecte la nivelul cartierelor / zonelor cu nivel ridicat de complexitate 212 7. EVALUAREA IMPACTULUI MOBIL PENTRU CELE 3 NIVELE TERITORIAL! 214 7.1, Eficiența economică 214 7.2. Impactul asupra mediului 215 7.3. Accesibilitate 216 7.4, Siguranță 222 7.5. Calitatea vieții 222 ETAPA a II-a a P.M.U.D. - COMPONENTA DE NIVEL OPERAȚIONAL 1. CADRUL PENTRU PRIORITIZAREA PROIECTELOR PE TERMEN SCURT, MEDIU ȘI LUNG 1.1. Cadrul de prioritizare 225 1.2. Prioritățile stabilite 226 2. PLANUL DE AC 230 2.1. Intervenții majore asupra rețelei stradale 231 2.2. Transport public 235 2.3. Transport de marfă 241 2.4. Mijloace alternative de mobilitate 243 2.5. Managementul traficului 250 SIGMA MOBILITY ENGINEERING Li

Pagina 11

za fi =] mobilitate durabilă MUNICIPIUL Plan de urbană N / GHERLA pentru Municipiul Gherla 2.6. Zone cu nivel ridicat de complexitate 255 2.7. Structura intermodală și operațiuni urbanistice necesare 258 2.8. Aspecte instituționale 259 ETAPA a III-a a P.M.U.D. - MONITORIZAREA IMPLEMENTĂRII P.M.U.D. 1. STABILIRE PROCEDURI DE EVALUARE A IMPLEMENTĂRII P.M.U.D. 2. STABILIRE ACTORI RESPONSABILI CU MONITORIZAREA P.M.U.D. ANEXE 268 ANEXA 1. PORTOFOLIUL DE PRO 6 SIGMA MOBILITY ENGINEERING

Pagina 12

2B Plan de mobilitate urbană durabilă MUNICIPIUL N sd / GHERLA pentru Municipiul Gherla ETAPA I P.M.U.D. - COMPONENTA DE NIVEL STRATEGIC SIGMA MOBILITY ENGINEERING 7

Pagina 13

fai =] MUNICIPIUL Plan de mobilitate urbană durabilă GHERLA pentru Municipiul Gherla 1. INTRODUCERE 1.1. Scopul și rolul documentației În ultima perioadă tot mai multe foruri de specialitate solicită aplicarea unor măsuri de utilizare eficientă a energiei în mediul urban, care să contribuie la combaterea schimbărilor climatice, solicitare întemeiată pe fapte obiective, dacă se ține cont de faptul că aproximativ 72% dintre cetățenii europeni locuiesc în mediul urban, unde se consumă 75% din energia totală și unde 98% dintre călătoriile urbane efectuate au o lungime mai mică de 5 km. Așadar, cu o densitate mare a populației și o pondere mare a călătoriilor pe distanțe scurte, orașele prezintă un mare potențial de orientare spre un transport cu emisii reduse de carbon, comparativ cu sistemul de transport în ansamblu (prin reorientarea către deplasările pietonale, cu bicicleta, folosind transportul în comun, precum și prin introducerea rapidă pe piață a vehiculelor propulsate cu combustibili alternativi). Numărul accidentelor rutiere mortale în Uniunea Europeană rămâne foarte ridicat, situându-se la aproximativ 26000 evenimente în anul 2013. O pondere de 38% dintre accidentele rutiere mortale din Europa se concentrează în zonele urbane, unde participanții la trafic vulnerabili, precum pietonii, sunt expuși în mod special. În majoritatea accidentelor mortale sau grave din zonele urbane sunt implicați participanți vulnerabili la trafic -pietoni și bicicliști. În ultimul deceniu, numărul pietonilor decedați în urma accidentelor rutiere a scăzut cu numai 39% comparativ cu 49% în cazul conducătorilor auto, progresele în reducerea numărului de accidente rutiere în zonele urbane situându-se sub medie. Indicatorul exprimat prin numărul de victime raportat la un milion de locuitori, situează România pe primul loc în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, cu o valoare de 92 victime la 1 milion de locuitori, în anul 2013, în condițiile în care valoarea medie la nivelul Uniunii Europene în același an a fost de 52 victime la 1 milion de locuitori. Prin urmare, sunt necesare eforturi suplimentare pentru a spori siguranța rutieră urbană și pentru a evita decesele și accidentele grave, în special în rândul participanților la trafic vulnerabili. 8 SIGMA MOBILITY ENGINEERING

Pagina 14

MUNICIPIUL Plan de mobilitate urbană durabilă FA / GHERLA pentru Municipiul Gherla Este necesară o schimbare radicală în ceea ce privește modul de abordare a mobilității urbane pentru a se asigura că zonele urbane ale Europei se dezvoltă pe o traiectorie mai sustenabilă și că obiectivele pentru un sistem european de transport competitiv și eficient din punct de vedere al resurselor sunt îndeplinite. În acest sens, Comisia Europeană sprijină orașele europene în încercarea acestora de a soluționa problemele de mobilitate urbană, recomandând elaborarea Planurilor de Mobilitate Urbană Durabilă. Un Plan de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD), așa cum este definit în documentul recunoscut de Comisia Europeană "Orientări. Dezvoltarea și implementarea unui Plan de Mobilitate Urbană Durabilă”, este un plan strategic conceput pentru a satisface nevoia de mobilitate a cetățenilor și companiilor în orașe și în împrejurimile acestora, în vederea creșterii calității vieții. Acesta se bazează pe practicile existente de planificare și ia în considerare principiile de integrare, participare și evaluare. Planul de Mobilitate Urbană Durabilă are un profund caracter strategic, definește priorități, tipologii de acțiuni, prevede scenarii viitoare de evoluție și identifică măsuri necesare pentru atingerea obiectivelor în termenele specificate. Planul de Mobilitate Urbană Durabilă pentru Municipiul Gherla stabilește modul în care se vor pune în aplicare conceptele moderne de planificare și management al mobilității urbane durabile, așa cum au fost definite și implementate la nivel european. Aceste concepte sunt particularizate la specificul Municipiului Gherla, urmărind maximizarea efectelor aduse prin îmbunătățirea indicatorilor de mobilitate pe termen mediu, până la nivelul anului 2025. Totodată, planul stabilește mecanismul de monitorizare care va permite evaluarea continuă și revizuirea acestuia, inclusiv posibilitatea de a corecta abaterile sau reformula obiectivele într-o adaptare permanentă la dinamica mediului urban. Spre deosebire de abordările tradiționale de planificare a transporturilor, noul concept pune un accent deosebit pe implicarea cetățenilor și a tuturor părților interesate, pe coordonarea politicilor între sectoare (transport, utilizarea teritoriilor, mediu înconjurător, dezvoltare economică, politici sociale, sănătate, siguranță etc.), între diferitele niveluri de autoritate publică și între autoritățile învecinate. Prezentul plan prezintă o viziune sustenabilă de dezvoltare pentru zona urbană a Municipiului Gherla și ține cont de costurile și beneficiile sociale, prin “internalizarea costurilor externe”. Nu în ultimul rând, trebuie subliniat faptul că planificarea pentru viitorul orașului în cadrul PMUD este centrată pe cetățeni. Cetățenii Municipiului Gherla, în calitate de călători, oameni de afaceri, consumatori, clienți, sau orice rol ar putea avea ei, sunt parte a soluției, realizarea planului de mobilitate urbană durabilă însemnând “Planificare pentru Oamenii din Municipiul Gherla”. Scopul esențial al PMUD este definit de Legea nr. 350 din 6 iulie 2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, republicată cu completările și modificările ulterioare în anul 2013. Potrivit acestui document legislativ, Planul de Urbanism General (PUG) trebuie să includă printre altele și un Plan de Mobilitate Urbană (Art. 46, lit. e, introdusă prin punctul SIGMA MOBILITY ENGINEERING 9

Pagina 15

. EE Plan de mobilitate urbană durabilă MUNICIPIUL sa GHERLA pentru Municipiul Gherla Ș 23 din Ordonanța de Urgență nr. 7/2011 începând cu 13.07.2013). Acesta reprezintă o documentație complementară strategiei de dezvoltare teritorială și planului urbanistic general. Totodată, scopul PMUD este de a permite dezvoltarea sustenabilă a mobilității în aria de studiu, acesta urmând a funcționa ca un suport pentru pregătirea și implementarea proiectelor și măsurilor finanțate prin Programul Operațional Regional 2014 - 2020 (și programele operaționale din viitoarele perioade de programare) și alte surse asociate bugetelor locale, dar și pentru susținerea implementării unor proiecte de interes național care influențează mobilitatea în aria de studiu. Urmare a abordării integrate susținută de către Comisia Europeană, elaborarea corelată a Strategiilor Integrate de Dezvoltare Urbană și a Planurilor de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) reprezintă o condiție necesară de bază în vederea finanțării proiectelor de mobilitate urbană prin FEDR (Fonduri Europene pentru Dezvoltare Regională), în cadrul Programului Operațional pentru Dezvoltare Regională 2014 - 2020. Conform prevederilor Ghidului solicitantului, Condiții specifice de accesare a fondurilor în cadrul apelurilor de proiecte cu numărul POR/2017/3/3.2/1/7 Regiuni, Axa Prioritară 3, Prioritatea de Investiții 4e, Obiectivul Specific 3.2 - Reducerea emisiilor de carbon în zonele urbane bazată pe planurile de mobilitate urbană durabilă, existența documentului strategic “Plan de mobilitate urbană durabilă” reprezintă criteriul fundamental pentru finanțarea proiectelor care vizează îmbunătățirea mobilității la nivel urban prin intermediul Programului Operațional Regional 2014-2020, obiectivul specific menționat. În acest context, PMUD al Municipului Gherla are un rol esențial în accesarea finanțării din fonduri nerambursabile atât prin Programul Operațional Regional 2014-2020, cât și prin mecanisme de finațare care vor fi disponibile în următorul exercițiu financiar (Programul Operațional Regional 2021-2027). Prin implementarea măsurilor / acțiunilor de intervenție propuse se estimează soluționarea probleme identificate în etapa de analiză a situației actuale sau care sunt considerate ca strategice în contextul asigurării unei mobilități urbane durabile în aria de studiu, acoperind perioada 2019 - 2030. Arealul planului de mobilitate este reprezentat de teritoriul unității administrativteritoriale Municipiul Gherla, situat în nordul județului Cluj, în Regiunea de Dezvoltare Nord - Vest a României (figura 1.1). Alegerea arealului acoperit de PMUD al Municipiului Gherla s-a realizat prin corelarea cu prevederile Planului de Urbanism General, aflat în curs de actualizare, și ținând seama de relațiile de transport cu teritoriul învecinat. De asemenea, la alegerea arealului selectat al PMUD - teritoriul unității administrativteritoriale al Municipiului Gherla - s-a ținut seama de omogenitatea crescută în ceea ce privește dezvoltarea socială, economică, dezvoltarea transporturilor (inclusiv a sistemului de transport public), precum și de considerente legate de utilizarea teritoriului. 10 SIGMA MOBILITY ENGINEERING

Pagina 16

2B MUNICIPIUL Plan de mobilitate urbană durabilă N GHERLA pentru Municipiul Gherla Județul CLUJ ROMÂNIA * Figura 1.1. Arealul PMUD pentru Municipiul Gherla. Sintetizând, scopul Planului de Mobilitate Urbană Durabilă pentru Municipiul Gherla este de îmbunătățire a accesibilității în zonele urbane și asigurare a mobilității durabile, precum și a unor servicii de transport de calitate ridicată în interiorul zonelor urbane și pe arterele de penetrație către acestea, obiectiv realizabil cu ajutorul caracteristicilor descrise mai sus și reprezentate în figura 1.2. PMUD pentru Municipiul Gherla urmărește îndeplinirea următoarelor obiective fundamentale: — Accesibilitate -— sistemul de transport și mobilitate va facilita accesul către destinații în care se desfășoară activități esențiale pentru toate categoriile de utilizatori; — Eficiență economică - sistemul de transport și mobilitate va sprijini în continuare desfășurarea activităților economice în Municipiul Gherla, în condiții de dezvoltare durabilă; — Siguranță - sistemul de transport și mobilitate va urmări reducerea numărului de victime provenite din accidentele rutiere, cu precădere din rândul participanților la trafic vulnerabili; SIGMA MOBILITY ENGINEERING 11

Pagina 17

fa =] Plan de mobilitate urbană durabilă MUNICIPIUL i 4 / GHERLA pentru Municipiul Gherla — Protejarea mediului -— sistemul de transport și mobilitate va urmări reducerea impactului negativ asupra mediului (emisii de substanțe poluante, de gaze cu efect de seră, zgomot); — Calitatea vieții — sistemul de transport și mobilitate va fi orientat către îndeplinirea obiectivelor fundamentale de mai sus, contribuind la dezvoltarea urbană durabilă și la creșterea calității vieții în Municipiul Gherla. mediului urat! Ă Figura 1.2. Caracteristicile generale ale PMUD pentru Municipiul Gherla. Pornind de la caracteristicile generale ale planurilor de mobilitate și ținând cont de obiectivele urmărite pentru Municipiul Gherla, se poate evidenția faptul că măsurile recomandate prin PMUD urmăresc dezvoltarea unui sistem de transport urban care: — Este accesibil și răspunde nevoilor de bază ale tuturor utilizatorilor în ceea ce privește mobilitatea; — Echilibrează și satisface diversitatea cererii de servicii de mobilitate și transport provenite de la cetățeni, întreprinderi și industrie; — Trasează o dezvoltare echilibrată și o mai bună integrare a diferitelor moduri de transport; — Întrunește cerințele de durabilitate, punând în balanță nevoia de viabilitate economică, echitate socială, sănătate și calitate a mediului înconjurător; — Optimizează eficiența și eficacitatea costurilor; 12 SIGMA MOBILITY ENGINEERING

Pagina 18

MUNICIPIUL Plan de mobilitate urbană durabilă FA / GHERLA pentru Municipiul Gherla — Utilizează mai bine spațiul urban, precum și infrastructura și serviciile de transport existente; — Îmbunătățește atractivitatea mediului urban, calitatea vieții și sănătatea publică; — Îmbunătățește siguranța și securitatea traficului; — Reduce poluarea aerului și poluarea fonică, emisiile de gaze cu efect de seră și consumul de energie; — Contribuie la o performanță generală mai bună a rețelei transeuropene de transport și a sistemului european de transport ca întreg. Mobilitatea persoanelor și a mărfurilor reprezintă rezultatul evoluției globale cu care ne confruntăm. Zonele urbane au cunoscut în ultimele decenii mari schimbări sociale, culturale și economice care au influențat în mod clar modelele de mobilitate. Factori precum creșterea veniturilor, dezvoltarea piețelor de consum, apariția locurilor de muncă, creșterea indicelui de motorizare, generează provocări continue pentru a satisface noile nevoi de mobilitate. Astfel, congestia a devenit endemică în orașe și îi sunt asociate externalități precum: poluarea atmosferică, poluarea sonoră, consumul de energie, impactul negativ asupra sănătății, deteriorarea spațiilor comune, costuri, pierderea de competitivitate, excludere socială, etc. Acest plan strategic este realizat pentru a construi o viziune de dezvoltare a Municipiului Gherla, care să îi asigure calitatea de oraș model din punct de vedere al durabilității. Acesta reprezintă un plan de lucru care urmărește schimbări ale comportamentului de deplasare al cetățenilor prin corectarea abaterilor, astfel încât aceștia să își recapete teritoriul urban dedicat în momentul actual în mare parte autovehiculelor, Planul de Mobilitate Urbană Durabilă pentru Municipiul Gherla reprezintă instrumentul de planificare și management pe care autoritățile publice îl pot folosi pentru a structura politicile de mobilitate în ceea ce privește atingerea obiectivelor generale de îmbunătățire a calității mediului, a competitivității și siguranței. Acesta încorporează tehnologii de informare și comunicare care conduc la sustenabilitatea sistemului urban. Din punct de vedere structural cuprinde analiza stării inițiale, construirea viziunii, stabilirea obiectivelor și țintelor, alegerea politicilor și a măsurilor, comunicarea activă, monitorizarea și evaluarea, precum și identificarea lecțiilor învățate. Planul de Mobilitate Urbană Durabilă pentru Municipiul Gherla cuprinde acțiuni grupate în planuri sectoriale privind următoarele tematici de mobilitate: 1. MIA CIA II ai lil [3 - sunt propuse soluții de adaptare a rețelei existente astfel încât să se asigure îmbunătățirea circulației, ca urmare a distribuției fluxurilor de trafic, creșterea accesibilității teritoriale și reducerea costurilor externe; 2 - planul oferă o strategie pentru a îmbunătăți calitatea, securitatea, integritatea și accesibilitatea serviciilor de transport public, acoperind componente de infrastructură, mijloace de transport și tehnici de operare (managementul traficului); SIGMA MOBILITY ENGINEERING 13

Pagina 19

MUNICIPIUL Plan de mobilitate urbană durabilă GHERLA pentru Municipiul Gherla 3. - prezintă măsuri de translatare către zona periferică a traseelor pe care este permis accesul vehiculelor de marfă, precum și de îmbunătățire a eficienței logisticii urbane (livrarea mărfurilor în mediul urban, reducând factori externi adiacenți precum zgomot, emisiile de CO2, emisiile de substanțe poluante); ITAL BI CZ Ni (UA liliiiiă — planul include un pachet de măsuri de creștere a atractivității, siguranței și securității mersului pe jos și cu bicicleta. Dezvoltarea de noi infrastructuri velo, amenjarea de trasee pietonale ia în considerare și alte opțiuni în afara celor amplasate de-a lungul rutelor de transport motorizat. Cu scopul creșterii gradului de siguranță a circulației, sunt propuse campanii de informare și comunicare a tuturor participanților la trafic asupra modului preventiv de utilizare a spațiilor dedicate circulației publice și pentru orientarea către modurile de transport durabile (bicicleta). Se va pune accent pe formarea unei conduite preventive a conducătorilor auto vis-a-vis de prezența în trafic a bicicliștilor; 5; - element cheie pentru planificarea mobilității urbane, managementul traficului sprijină factorii de decizie în realizarea obiectivelor asumate și gestionarea operațiunilor de trafic, ajutând totodată utilizatorii finali, cetățenii, prin prezentarea unor opțiuni de mobilitate durabilă. În ceea ce privește siguranța circulației, la elaborarea PMUD pentru Municipiul Gherla acest aspect a fost considerat în toate etapele de elaborare, măsurile de reglementare și educare în domeniul siguranței rutiere completând paleta de proiecte propuse în domeniul managementului traficului; 6. ALT TUL a D000 Cluj (adiilia - complementar soluțiilor deja implementate în zonele cu nivel ridicat de complexitate, sunt propuse amenajări ale spațiului public și reglementări ale circulației, astfel încât să se asigure accesibilitate și siguranță pentru deplasările pietonale (inclusiv pentru persoanele cu nevoi speciale) și cu bicicleta; VAB Structura intermodală și operațiuni urbanistice necesare ut Eitiui Că"leleTIETA în PMUD contribuie la o mai bună integrare între modurile de transport disponibile; 8. - sunt propuse intervenții pentru monitorizarea implementării planului de acțiune și pentru aplicarea legislației europene și naționale în domeniul transporturilor. Analiza efectelor mobilității propuse s-a realizat prin dezvoltarea unui singur scenariu, denumit "A face ceva”. Potrivit Legii nr. 351 din 6 iulie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a IV-a Rețeaua de localități, Municipiul Gherla nu este oraș de rang | și nu se impune dezvoltarea a mai mult de un scenariu. Costurile totale necesare acoperirii în întregime a măsurilor / acțiunilor de intervenție propuse în cadrul scenariului definit pentru perioada 2019-2030 sunt de 21.057.000 EUR. 14 SIGMA MOBILITY ENGINEERING

Pagina 20

MUNICIPIUL Plan de mobilitate urbană durabilă FA / GHERLA pentru Municipiul Gherla În urma implementării Planului de Mobilitate Urbană Durabilă, locuitorii Municipiului Gherla se vor bucura de o viață mai sănătoasă și de un mediu urban mai atractiv, în care spațiul public va fi utilizat într-un mod mai eficient. 1.2. Încadrarea în prevederile documentelor de planificare spațială În legislația națională, conform Legii 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, actualizată în iulie 2013, Planul de Mobilitate Urbană (PMU) reprezintă instrumentul de planificare strategică teritorială prin care sunt corelate dezvoltarea teritorială a localităților din zona periurbană / metropolitană cu nevoile de mobilitate și transport ale persoanelor, bunurilor și mărfurilor. Conform articolului 46, planul urbanistic general cuprinde piese scrise și desenate cu privire la: a) diagnosticul prospectiv, realizat pe baza analizei evoluției istorice, precum și a previziunilor economice și demografice, precizând nevoile identificate în materie de dezvoltare economică, socială și culturală, de amenajare a spațiului, de mediu, locuire, transport, spații și echipamente publice și servicii; b) strategia de dezvoltare spațială a localității; c) regulamentul local de urbanism aferent acestuia; d) planul de acțiune pentru implementare și programul de investiții publice; e) planul de mobilitate urbană. Conform Normelor de aplicare a Legii 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, actualizată în iulie 2013: — Planul de mobilitate urbană are ca țintă principală îmbunătățirea accesibilității localităților și a relației între acestea, diversificarea și utilizarea sustenabilă a mijloacelor de transport (aerian, acvatic, feroviar, auto, velo, pietonal) din punct de vedere social, economic și de mediu, precum și buna integrare a diferitelor moduri de mobilitate și transport; — Planul de mobilitate urbană se adresează tuturor formelor de transport, incluzând transportul public și privat, de marfă și pasageri, motorizat și nemotorizat, în mișcare sau în staționare; — P.MU. este realizat pentru unitatea administrativ-teritorială inițiatoare și poate fi realizat și pentru teritoriul unităților administrativ-teritoriale aflate în zona periurbană sau metropolitană, care este deja instituită sau care poate fi delimitată printr-un studiu de specialitate; SIGMA MOBILITY ENGINEERING 15

Pagina 21

fai =] MUNICIPIUL Plan de mobilitate urbană durabilă sa / GHERLA pentru Municipiul Gherla Ș — Pe baza referatelor elaborate de către structura de specialitate în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului și de către structura de specialitate în domeniul transportului, P.M.U. se analizează în cadrul unei ședințe comune la care participă Comisia tehnică de amenajarea teritoriului și urbanism, Comisia de circulații/Comisia de siguranță rutieră și fluidizare a traficului, organizate conform legii la nivelul primăriilor sau consiliilor județene, și se aprobă de către consiliile locale. În situația în care P.M.U. a fost realizat pe teritoriul unei structuri asociative a unităților administrativ-teritoriale, documentația se avizează de către acestea și se aprobă de către structura asociativă, dacă are stabilită această competență în statut; — Având în vedere complementaritatea prevederilor din cadrul PUG și P.M.U., acestea pot fi elaborate concomitent, bazându-se pe o viziune de dezvoltare integrată la nivelul teritoriului studiat. În acest sens, autoritățile publice locale pot organiza grupuri de lucru comune; — Culegerea de date privind caracteristicile actuale ale mobilității pentru persoane și marfă se face prin preluarea/ integrarea/ analizarea datelor din toate sursele existente, inclusiv de la ultimul recensământ al populației și locuințelor și din P.U.G,, la nivel de unitate administrativ-teritorială și la nivel de unitate teritorială de referință, necesare în vederea realizării prognozei distribuției în profil spațial a populației și locurilor de muncă, precum și prin: = efectuarea interviurilor privind mobilitatea populației (eșantion minim 1,0 % din total populație); = realizarea recensămintelor de circulație în intersecțiile principale și la intrările în localitate; = realizarea anchetelor privind originea/ destinația deplasărilor în trafic la intrările în localitate și în interiorul localităților, la nivel de unitate teritorială de referință. — P.MU. se elaborează printr-o abordare transparentă și participativă, în toate etapele de elaborare fiind consultați toți actorii relevanți, cetățeni și reprezentanți ai societății civile, operatori de transport public și agenți economici din teritoriul studiat, care au potențial major de atragere și generare a traficului; — P.MU. are rolul de planificare și modelare a mobilității în raport cu nevoile și prioritățile de dezvoltare spațială de la nivelul unității administrativ-teritoriale și urmărește următoarele 5 obiective: = îmbunătățirea eficienței serviciilor și infrastructurii de transport; = reducerea necesităților de transport motorizat, reducerea impactului asupra mediului și reducerea consumului de energie pentru activitățile de transport; = asigurarea unui nivel optim de accesibilitate în cadrul localității și în cadrul zonelor metropolitane/ periurbane; = asigurarea unui mediu sigur pentru populație; 16 SIGMA MOBILITY ENGINEERING

Pagina 22

—.. fai = Plan de mobilitate urbană durabilă MUNICIPIUL GHERLA pentru Municipiul Gherla = asigurarea accesibilității tuturor categoriilor de persoane, inclusiv pentru cele cu dizabilități. —P.MU. utilizează măsuri organizaționale, operaționale și de infrastructură pentru atingerea celor 5 obiective, luând în considerare următoarele arii de intervenție: = corelarea modurilor de transport cu densitatea urbană; = crearea unor artere ocolitoare localităților și închiderea inelelor rutiere principale; = promovarea și crearea rețelelor de infrastructuri și servicii pentru bicicliști și pentru trafic nemotorizat; = reorganizarea arterelor de circulație în raport cu cerințele de trafic, cu cerințele transportului public, ale deplasărilor nemotorizate și cu exigențe de calitate a spațiului urban; = organizarea staționării și a infrastructurilor de staționare; = organizarea intermodalității și a polilor de schimb intermodal; = stabilirea zonelor cu restricții de circulație (limitări ale vitezei, limitări și/sau taxări ale accesului, restricționarea accesului vehiculelor poluante, prioritate acordată deplasărilor nemotorizate etc.); = restructurarea mobili i în zonele centrale istorice și în zona gărilor, autogărilor și aerogărilor; = dezvoltarea rețelelor de transport public; = valorificarea, utilizarea infrastructurilor de transport abandonate (trasee feroviare dezafectate, zone logistice etc.) și integrarea acestora în rețeaua majoră de transport public de la nivelul localităților și al zonelor periurbane ale acestora pentru asigurarea serviciilor de transport metropolitan; = dezvoltarea de politici și infrastructură pentru a susține siguranța pietonilor; = îmbunătățirea condițiilor pentru transport și pentru livrarea mărfurilor, organizarea transportului de mărfuri și a logisticii urbane; = utilizarea sistemelor de transport inteligent pentru infrastructura de transport, de parcare și pentru transportul public. În cele ce urmează este prezentat modul în care PMUD al Municipiului Gherla se corelează cu alte documente de planificare spațială relevante, la nivelurile european, național, regional și local. Planul de mobilitate întocmit susține politicile adoptate la nivel regional și național, țintele stabilite și resticțiile legale. 1.2.1. Cadrul european Cunoscându-se faptul că transportul urban este un important consumator de energie și emițător de gaze poluante și cu efect de seră, se poate sublinia că zonele urbane joacă un SIGMA MOBILITY ENGINEERING 17

Pagina 23

fai =] MUNICIPIUL Plan de mobilitate urbană durabilă ! GHERLA pentru Municipiul Gherla rol esențial în atingerea obiectivelor privind îmbunătățirea eficienței energetice și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră asumate de Comisia Europeană prin documentele publicate. Potrivit acestor documente, o abordare strategică presupune integrarea politicilor de planificare a transporturilor cu alte politici sectoriale, cum ar fi mobilității, precum și dezvoltarea economică. Documentele cheie care fac referire la planificarea mobilității urbane la nivel european sunt prezentate în ordine cronologică în tabelul 1.1. Tabelul 1.1. Documente care fac referire la planificarea mobilității urbane - Comisia Europeană.
AnDocument
2007Cartea Verde Europeană a Transportului Urban - “Spre o Nouă Cultură a Mobilității Urbane”
2009Planul de Acțiune pentru Mobilitatea Urbană
2010Strategia Europa 2020 - “O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii“
204Cartea Albă - “Foaie de Parcurs pentru un Spațiu European Unic al Transporturilor - Către un Sistem de Transport Competitiv și Eficient din punct de vedere al Resurselor”
2013Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor - “Împreună pentru o mobilitate urbană competitivă care utilizează eficient resursele”
2014Linii directoare pentru dezvoltarea și implementarea Planurilor de Mobilitate Urbană Durabilă
1.2.1.1. Cartea Verde Europeană a Transportului Urban - “Spre o Nouă Cultură a Mobilitătii Urbane” Potrivit acestui document, mobilitatea urbană trebuie să permită dezvoltarea economică a orașelor, îmbunătățirea calității vieții locuitorilor și protecția mediului din orașe. În acest sens, orașele europene se confruntă cu cinci provocări, la care trebuie să se răspundă în cadrul unei abordări integrate: — Orașe cu trafic fluid; — Orașe mai puțin poluate; — Transport urban mai inteligent; — Transport urban accesibil; — Transport urban în condiții de siguranță și securitate. În contextul dezvoltării durabile, zonele urbane se confruntă cu o provocare imensă: aceea de a reconcilia dezvoltarea economică a orașelor și accesibilitatea, pe de o parte, cu ameliorarea calității vieții și cu protecția mediului, pe de altă parte. Astfel, crearea unei “noi culturi a mobilității urbane” se va putea realiza prin îmbunătățirea cunoștințelor 18 SIGMA MOBILITY ENGINEERING

Pagina 24

1 fai = MUNICIPIUL Plan de mobilitate urbană durabilă FA GHERLA pentru Municipiul Gherla referitoare la mobilitatea durabilă și îmbunătățirea procesului de colectare a datelor cu privire la mobilitate. 1.2.1.2. Planul de Acțiune pentru Mobilitatea Urbană Acest document vine în completarea Cărții Verzi și a Comunicatului Comisiei Europene intitulat “Un viitor sustenabil pentru transporturi: către un sistem integrat, bazat pe tehnologie și ușor de utilizat”, prin care se solicită o coordonare a acțiunilor la nivel local, regional și național. Recomandările prevăzute în Planul de Acțiune pentru Mobilitatea Urbană reprezintă rezultatul feedback-ului primit de la părțile interesate pe parcursul consultărilor publice ale celor două documente care îl preced și oferă un pachet cuprinzător de sprijin pentru a ajuta autoritățile locale, regionale și naționale pentru atingerea obiectivelor de durabilitate mobilității urbane. În cadrul acestui document se face referire la planuri de mobilitate urbană durabilă. Pe lângă provocările generate de sectorul transporturilor, respectiv abordarea unui transport durabil din punct de vedere al protecției mediului (poluare atmosferică, emisii de CO2 și zgomot) și al competitivității economice (prin reducerea nivelului congestiei), documentul recunoaște, de asemenea, ca priorități sănătatea cetățenilor, nevoile persoanelor vârstnice, ale celor cu handicap și ale familiilor acestora, precum și coeziunea socială, în general. Aceste provocări se regăsesc concentrate în următoarele obiective principale: — promovarea de politici integrate pentru a face față complexității sistemelor de transport; — optimizarea mobilității urbane pentru a încuraja integrarea efectivă între diferitele rețele de transport; — diseminarea experiențelor și cunoștințelor. În scopul atingerii obiectivelor prezentate, documentul recomandă 20 de acțiuni structurate în 6 teme principale, după cum urmează: — Tema 1 - Promovarea unei politici integrate = Acțiunea 1 - Accelerarea implementării planurilor de mobilitate urbană sustenabilă = Acțiunea 2 - Mobilitatea urbană sustenabilă și politica regională = Acțiunea 3 - Transporturi pentru un mediu urban sănătos — Tema 2 — Centrarea pe cetățeni = Acțiunea 4- Oplatformă privind drepturile călătorilor din rețeaua de transport public urban = Acțiunea 5 - Îmbunătățirea accesibilității pentru persoanele cu mobilitate redusă = Acțiunea 6 - Îmbunătățirea informațiilor privind călătoriile SIGMA MOBILITY ENGINEERING 19

Pagina 25

EE Plan de mobilitate urbană durabilă MUNICIPIUL GHERLA pentru Municipiul Gherla = Acțiunea 7 - Accesul în zonele verzi = Acțiunea 8- Ocampanie pe tema comportamentelor care favorizează mobilitatea sustenabilă = Acțiunea 9 - Condusul eficient din punct de vedere energetic, ca parte a formării conducătorilor auto — Tema 3 - Transport urban mai ecologic = Acțiunea 10 - Proiecte de cercetare și de demonstrație pentru vehicule cu emisii reduse sau cu emisii zero = Acțiunea 11 - Un ghid on-line privind vehiculele nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic = Acțiunea 12 - Un studiu pe tema aspectelor urbane ale internalizării costurilor externe = Acțiunea 13 - Schimburi de informații privind schemele tarifare urbane — Tema 4 - Consolidarea finanțării = Acțiunea 14- Optimizarea surselor de finanțare existente = Acțiunea 15 - Analiza nevoilor de finanțare viitoare — Tema 5 -Schimbul de experiență și de cunoștințe = Acțiunea 16 - Actualizarea datelor și a statisticilor = Acțiunea 17 - Crearea unui observator al mobilității urbane = Acțiunea 18 - Participarea la dialogul internațional și la schimbul de informații — Tema 6 - Optimizarea mobilității urbane = Acțiunea 19 - Transportul urban de marfă = Acțiunea 20 - Sistemele inteligente de transport (ITS) pentru mobilitatea urbană 1.2.1.3. Strategia Europa 2020 - “O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii” Strategia Europa 2020 subliniază importanța unui sistem de transport european durabil care să contribuie la dezvoltarea viitoare a Uniunii Europene și evidențiază necesitatea explicitării dimensiunii urbane a transporturilor. Strategia prevede cinci obiective principale formulate la nivelul Uniunii Europene și transpuse în obiective naționale, reflectându-se astfel nivelul contribuției fiecărui stat membru la îndeplinirea obiectivelor globale. Dintre acestea obiectivul privind Schimbările climatice și utilizarea durabilă a energiei interacționează cu domeniul transporturilor. În tabelul 1.2 sunt prezentate valorile țintă prevăzute a fi atinse prin sub-obiectivele acestui obiectiv principal în anul 2020, la nivelul Uniunii Europene și la nivelul României. 20 SIGMA MOBILITY ENGINEERING

Pagina 26

1 MUNICIPIUL Plan de mobilitate urbană durabilă FA / GHERLA pentru Municipiul Gherla Tabelul 1.2. Obiectivul privind Schimbările climatice și utilizarea durabilă a energiei - Europa 2020.
Surse Reducerea = eat: regenerabile de emisiilor de CO2 . energieEficiență energetică - reducerea consumului 4 de E Mtone energie
Reducere cu 20%* 20%Creștere cu 20%
Reducere cu 19% 24%Creștere cu 10%
Obiectivele o statelor membre/ UE Uniunea Europeană România *comparativ cu valorile înregistrate în anul 1990 1.2.1.4. Cartea Albă - “Foaie de Parcurs pentru un Spațiu European Unic al Transporturilor — Către un Sistem de Transport Competitiv și Eficient din punct de vedere al Resurselor” Cartea Albă - “Foaie de Parcurs pentru un Spațiu European Unic al Transporturilor - Către un Sistem de Transport Competitiv și Eficient din punct de vedere al Resurselor” reprezintă succesorul documentelor Cartea Albă - “Politica europeană în domeniul transporturilor pentru anul 2010: momentul deciziilor”, respectiv Comunicarea Comisiei Europene intitulată "Un viitor sustenabil pentru transporturi: către un sistem integrat, bazat pe tehnologie și ușor de utilizat”. Cartea Albă completează, de asemenea, documentul intitulat "Foaie de parcurs pentru trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon în 2050". Cartea Albă publicată în anul 2011 solicită o reducere a emisiilor de CO2 generate de sectorul transporturilor de cel puțin 60% până în 2050 (comparativ cu valorile înregistrate în anul 1990), în condițiile asigurării dezvoltării sistemului de transport global și satisfacerii nevoilor de mobilitate. Documentul punctează diverse obiective referitoare la rețelele de transport, inclusiv pentru cele din mediul urban, pentru care se propune modificarea substanțială a parcului de autovehicule, astfel: — Înjumătățirea utilizării autovehiculelor "alimentate în mod convențional” în transportul urban până în 2030; dispariția lor progresivă din orașe până în 2050; — Implementarea unei logistici urbane practic lipsite de CO2 în marile aglomerări urbane până în 2030; Alte obiective includ stabilirea unui cadru pentru funcționarea unui sistem de transport multimodal la nivel european dotat cu facilități de informare, gestionare și plată precum și reducerea accidentelor rutiere și implicit a victimelor implicate, în proporție de 50 % până în anul 2020, respectiv "zero decese” în transportul rutier până în 2050. Cartea Albă identifică necesitatea existenței unor strategii de dezvoltare urbană complexe care să conducă la reducerea congestiei și a emisiilor de substanțe poluante și gaze cu efect de seră, strategii rezultate în urma unei abordări integrate, care implică amenajarea teritoriului, sisteme de tarifare, servicii de transport public mai eficiente, infrastructură pentru modurile de transport nepoluante (nemotorizate), facilități de încărcare / alimentare cu energie electrică / combustibil pentru autovehiculele ecologice. SIGMA MOBILITY ENGINEERING 21

Pagina 27

[a =] MUNICIPIUL Plan de mobilitate urbană durabilă sa GHERLA pentru Municipiul Gherla Ș Documentul prevede că orașele care depășesc o anumită dimensiune, ar trebui încurajate să dezvolte planuri de mobilitate urbană care aduc toate aceste elemente împreună. Aceste planuri trebuie să fie pe deplin aliniate cu planurile de dezvoltare urbană integrată. Un aspect foarte important este faptul că acest document prevede stabilirea la nivel european a unor proceduri și mecanisme de sprijin financiar destinate pregătirii de Audituri privind mobilitatea urbană și de Planuri privind mobilitatea urbană și instituirea unui Tablou de bord european al mobilității urbane (European Urban Mobility Scoreboard) bazat pe obiective comune. De asemenea, este propusă examinarea, în cazul orașelor cu o anumită dimensiune, a posibilității impunerii unei abordări conforme cu standardele naționale și bazate pe orientările UE: «Condiționarea acordării fondurilor de dezvoltare regională și a fondurilor de coeziune de prezentarea de către orașe și regiuni a unui certificat de audit valabil, emis în mod independent, care să confirme performanța acestora în materie de mobilitate urbană și de sustenabilitate». 1.2.1.5. Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor - “Împreună pentru o mobilitate urbană competitivă care utilizează eficient resursele” Comunicarea emisă în decembrie 2013 a fost transmisă instituțiilor europene cu scopul de a încuraja statele membre să ia măsuri mai hotărâte și mai bine coordonate. Anexa acestui document prezintă conceptul de Plan de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD), creionat în urma unui amplu proces de consultare între experți în mobilitate durabilă și factori interesați la nivelul Uniunii Europene. Conceptul reflectă un larg consens în privința principalelor caracteristici ale unui plan de mobilitate urbană durabilă, recomandând adaptarea la circumstanțele individuale ale statelor membre și ale zonelor urbane. «Este necesară o schimbare radicală: — Prezenta comunicare urmărește să solidifice sprijinul care se acordă orașelor europene în încercarea lor de a soluționa problemele de mobilitate urbană. Este necesară o schimbare radicală în ceea ce privește modul de abordare a mobilității urbane pentru a se asigura că zonele urbane ale Europei se dezvoltă pe o traiectorie mai sustenabilă și că obiectivele pentru un sistem european de transport competitiv și eficient din punct de vedere al resurselor sunt îndeplinite; — Este de asemenea esențial să se depășească abordările fragmentate și să se dezvolte piața unică a soluțiilor inovatoare de mobilitate urbană prin abordarea unor problematici cum ar fi standardele și specificațiile comune sau achizițiile publice comune; — Comunicarea stabilește modul în care Comisia își va consolida acțiunile privind mobilitatea urbană durabilă în domeniile în care există o valoare adăugată pentru UE. 22 SIGMA MOBILITY ENGINEERING

Pagina 28

1 fai = MUNICIPIUL Plan de mobilitate urbană durabilă FA GHERLA pentru Municipiul Gherla / Comisia încurajează totodată statele membre să adopte măsuri mai ferme și mai bine coordonate». 1.2.1.6. Linii directoare pentru dezvoltarea și implementarea Planurilor de Mobilitate Urbană Durabilă În cadrul proiectului ELTISplus - EACI/IEE/2009/05/$12.558822, finanțat de Comisia Europeană, a fost elaborat ghidul “Orientări. Dezvoltarea și implementarea unui plan sustenabil de mobilitate urbană Ghidul este destinat specialiștilor din domeniul transportului și mobilității urbane, precum și altor actori implicați în dezvoltarea și implementarea planurilor de mobilitate urbană durabilă. Acesta face referire la o bază de date solidă cu exemple de bune practici, ilustrând modul cum au fost abordate în practică activitățile de dezvoltare și implementare ale planului. «Spre deosebire de abordările tradiționale de planificare a transporturilor, noul concept pune un accent deosebit pe implicarea cetățenilor și a tuturor părților interesate, pe coordonarea politicilor între sectoare, între diferite niveluri de autoritate și între autoritățile învecinate». Sintetizând cele prezentate mai sus, rezultă că în ultimii ani Comisia Europeană a promovat în mod activ conceptul de planificare a mobilității urbane durabile. Inițiative finanțate de Uniunea Europeană au reunit părți interesate și experți cu scopul de a analiza abordările actuale, de a discuta aspecte problematice și de a identifica practicile optime de planificare. Cu sprijinul Comisiei Europene, au fost elaborate orientările pentru dezvoltarea și implementarea planurilor de mobilitate urbană durabilă, care oferă, de exemplu, autorităților locale propuneri concrete cu privire la modul în care să implementeze strategii pentru mobilitatea urbană, care se bazează pe o analiză detaliată a situației actuale, precum și pe o perspectivă clară asupra dezvoltării durabile a zonei lor urbane. Există un consens larg în legătură cu faptul că planificarea mobilității urbane durabile contribuie la creșterea calității vieții și este o modalitate de abordare a problemelor de transport în orașe. În acord cu această abordare, un rol major în sistemele de transport urban viitoare trebuie să îl aibă modurile de transport durabile - transportul public, pietonal, cu bicicleta, transportul privat cu autovehicule mai puțin poluante, precum și transportul intermodal, motiv pentru care orașele ar trebui să aplice diferite măsuri pentru a promova utilizarea acestor moduri. Astfel, Planurile de Mobilitate Urbană Durabilă au câștigat importanță deosebită pe scena europeană, diferențierea între statele membre din acest punct de vedere fiind dată de gradul de implementare. SIGMA MOBILITY ENGINEERING 23

Pagina 29

fai =] MUNICIPIUL Plan de mobilitate urbană durabilă 4 / GHERLA pentru Municipiul Gherla 1.2.2. Cadrul național La nivel național, în scopul definirii unei viziuni cu privire la domeniile în care ar trebui să se investească cu prioritate în perioada de programare 2014-2020 din fondurile acordate de Uniunea Europeană (reglementate de Cadrul Strategic Comun), recent au fost realizate strategii la nivel național și regional. Documentele din această categorie care vizează domeniile conexe mobilității și transporturilor, de care s-a ținut cont în elaborarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă al Municipiului Gherla sunt specificate în tabelul 1.3. Tabelul 1.3. Documente strategice sectoriale - nivel național.
AnulDocumentulAutoritatea publică emitentă
2013Strategia Națională a României privind Schimbările Climatice 2013 - 2020Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice
2013Strategia Națională pentru Dezvoltare Regională 2014 - 2020Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice
2014Acordul de Parteneriat cu România, 2014 - 2020Comisia Europeană
2014Strategia de dezvoltare teritorială a României, România policentrică 2035, Coeziune și competitivitate teritorială, tri a dezvoltare A egale pentru oameni A și șanseMinisterul Dezvoltării Regionale A Administrației A RI Publice A și
2015Programul Operațional , Regional . 2014 - 2020Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice
2016Master Planul General de Transport al RomânieiMinisterul Transporturilor
1.2.2.1. Strategia Națională a României privind Schimbările Climatice 2013 - 2020 În anul 2013 Guvernul României a aprobat “Strategia națională privind schimbările climatice 2013 - 2020", care prevede atât componente de adaptare, cât și de atenuare. Măsurile de reducere sunt elaborate pentru următoarele sectoare economice: energie, transport, procese industriale; solvenți și utilizarea de alte produse; agricultură; folosința terenurilor, schimbarea folosinței terenurilor și silvicultură; managementul deșeurilor. Componenta de adaptare a Strategiei enumeră 13 sectoare prioritare pentru monitorizarea impacturilor schimbărilor climatice: industrie; agricultură și pescuit; turism; sănătate publică; infrastructură, construcții și planificare urbanistică; transport; resurse de apă; păduri; energie; biodiversitate; asigurări; activități recreative; educație. În cadrul acestei componente sunt identificate și măsurile de adaptare care să orienteze elaborarea de politici pentru sectoarele sus-menționate. Acestea includ: — integrarea măsurilor de adaptare la efectele schimbărilor climatice în momentul implementării și modificarea legislației și politicilor actuale și viitoare; 24 SIGMA MOBILITY ENGINEERING

Pagina 30

1 MUNICIPIUL Plan de mobilitate urbană durabilă FA / GHERLA pentru Municipiul Gherla — revizuirea tuturor strategiilor și programelor naționale astfel încât să includă cerințele de modificare a politicilor sectoriale; — creșterea nivelului de conștientizare publică și dezvoltarea comunicării pentru implementarea măsurilor de adaptare la nivel local. «Componenta de adaptare la efectele schimbărilor climatice din Strategia națională privind schimbările climatice 2013-2020 este menită să reprezinte o abordare generală și practică a adaptării la efectele schimbărilor climatice în România, furnizând direcția și orientările diferitelor sectoare pentru a stabili planuri specifice de acțiune care vor fi actualizate periodic, ținând seama de cele mai recente concluzii științifice privind scenariile climatice precum și de necesitățile sectoriale. Această abordare este o integrare a adaptării în toate sectoarele relevante și va lăsa fiecărui sector libertatea de a găsi cele mai bune soluții pentru adaptarea la nivel sectorial». La elaborarea strategiei s-a avut în vedere procesul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în scopul atingerii obiectivelor naționale asumate și adaptarea la efectele schimbărilor climatice, ținând cont de politica Uniunii Europene în domeniul schimbărilor climatice și de documentele relevante elaborate la nivel european și menționate anterior, precum și de experiența și cunoștințele dobândite în cadrul unor acțiuni de colaborare cu parteneri din străinătate și instituții internaționale de prestigiu. 1.2.2.2. Strategia Națională pentru Dezvoltare Regională 2014 - 2020 În anul 2013 a fost publicată versiunea draft a "Strategiei Naționale de Dezvoltare Regională”, potrivit căreia Regiunile de Dezvoltare reprezintă cadrul pentru elaborarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea politicilor de dezvoltare regională, inclusiv a strategiilor de dezvoltare regională și a programelor de coeziune economică și socială. La stabilirea obiectivelor acestei strategii s-a urmărit corelarea cu obiectivele europene privind creșterea competitivității regiunilor și promovarea echității prin prevenirea marginalizării zonelor cu probleme de dezvoltare economică și socială. Astfel, obiectivul general este: «Îmbunătățirea continuă a calității vieții, prin asigurarea bunăstării, protecției mediului și coeziunii economice și sociale pentru comunități sustenabile capabile să gestioneze resursele în mod eficient și să valorifice potențialul de inovare și dezvoltare echilibrată economică și socială al regiunilor». Pentru atingerea obiectivului general au fost propuse șapte obiective specifice, care sprijină dezvoltarea și integrarea economiilor regionale, prin susținerea orașelor și prin încurajarea tuturor inițiativelor de dezvoltare, menite să sprijine relațiile dintre județele învecinate: SIGMA MOBILITY ENGINEERING 25

Pagina 31

EE Plan de mobilitate urbană durabilă MUNICIPIUL Ș sa / GHERLA pentru Municipiul Gherla — Creșterea rolului și funcțiilor orașelor și municipiilor în dezvoltarea regiunilor prin investiții care să sprijine creșterea economică, protejarea mediului, îmbunătățirea infrastructurii edilitare urbane și coeziunea socială; — Creșterea eficienței energetice în sectorul public și/sau rezidential pentru a contribui la reducerea cu 20% a emisiilor de CO2 în conformitate cu Strategia Europa 2020; — Creșterea gradului de accesibilitate a regiunilor prin îmbunătățirea mobilității regionale și asigurarea serviciilor esențiale pentru o dezvoltare economică sustenabilă și inclusivă; — Regenerarea zonelor defavorizate și stimularea _incluziunii sociale a comunităților marginalizate, prin crearea premiselor necesare pentru asigurarea serviciilor esențiale și condițiilor decente de trai; — Creșterea economiilor regionale prin dezvoltarea infrastructurii specifice inovării și cercetării, precum și stimularea competitivității IMM-urilor; = Stimularea dezvoltării competitive și durabile a turismului la nivel regional și local prin valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, cu potențial turistic și crearea / modernizarea infrastructurii specifice de turism; = Protecția și îmbunătățirea mediului prin creșterea calității serviciilor de apă, reabilitarea siturilor industriale poluate și abandonate și luarea unor măsuri de prevenire a riscurilor și creștere a capacității de intervenție în situații de urgență. 1.2.2.3. Acordul de Parteneriat cu România, 2014 - 2020 Pentru obținerea finanțării proiectelor de investiții din fondurile disponibile în perioada de programare 2014 - 2020, între România și Comisia Europeană a fost încheiat un acord de parteneriat în care sunt incluse cinci fonduri structurale și de investiții europene (fonduri ESI): (i) Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), (ii) Fondul de coeziune (FC), (iii) Fondul social european (FSE), (iv) Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și (v) Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (EMFE). Acordul de parteneriat vizează următoarele provocări și prioritățile aferente: — Promovarea competitivității și a dezvoltării locale în vederea consolidării sustenabilității operatorilor economici și a îmbunătățirii atractivității regionale; — Dezvoltarea capitalului uman prin creșterea ratei de ocupare a forței de muncă și a numărului de absolvenți din învățământul terțiar, oferind totodată soluții pentru provocările sociale severe și combaterea sărăciei, în special la nivelul comunităților defavorizate sau marginalizate ori din zonele rurale; — Dezvoltarea infrastructurii fizice, atât în sectorul TIC, cât și în sectorul transporturilor, în vederea sporirii accesibilității regiunilor din România și a atractivității acestora pentru investitori; — Încurajarea utilizării durabile și eficiente a resurselor naturale prin promovarea eficienței energetice, a unei economii cu emisii reduse de carbon, a protecției mediului și a adaptării la schimbările climatice; 26 SIGMA MOBILITY ENGINEERING

Pagina 32

A Ata MUNICIPIUL Plan de mobilitate urbană durabilă FA / GHERLA pentru Municipiul Gherla — Consolidarea unei administrații publice moderne și profesioniste prin intermediul unei reforme sistemice, orientată către soluționarea erorilor structurale de guvernanță. O cotă semnificativă din fondurile ESI va fi alocată extinderii și modernizării infrastructurii de transport a României, în acord cu planul general pentru viitor care va creiona rețeaua existentă până în anul 2030. 1.2.2.4. Strategia de dezvoltare teritorială a României, România policentrică 2035, Coeziune și competitivitate teritorială, dezvoltare și șanse egale pentru oameni Strategia de dezvoltare teritorială a României a fost inițiată de Guvernul României în anul 2012. Reprezintă documentul programatic pe termen lung prin care sunt stabilite liniile directoare de dezvoltare teritorială a României și direcțiile de implementare pentru o perioadă de timp de peste 20 de ani, la scara regională, interregională și națională, cu integrarea aspectelor relevante la nivel transfrontalier și transnațional. La momentul aprobării, Strategia de Dezvoltare Teritorială a României va reprezenta viziunea asumată a Guvernului României privind dezvoltarea teritoriului național pentru orizontul de timp 2035. Obiectivul principal al procesului de planificare strategică constă în: «Crearea cadrului necesar pentru sprijinirea și ghidarea procesului de dezvoltare teritorială la nivel național, cu scopul valorificării oportunităților și a nivelului de dezvoltare al fiecărui teritoriu, ținând cont de prevederile principalelor documentele strategice europene si nationale». Procesul de elaborare a Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României este structurat pe două niveluri: tehnic și politic. Nivelul tehnic presupune elaborarea studiilor de fundamentare, care conduc la un proces de planificare strategică teritorială cu caracter tehnico-științific, iar nivelul politic intervine în etapele ce privesc formularea de obiective strategice. În cadrul studiilor de fundamentare se regăsește "Studiul 13. Căi de comunicații și transport”, al cărui scop este pe de o parte, să prezinte sintetic o analiză-diagnostic a dezvoltării rețelelor de transport, cu evidențierea disfuncționalităților, și pe de altă parte, ținând cont de oportunitățile, potențialul de dezvoltare teritorială și de obiectivele de amenajare echilibrată a teritoriului național, racordate la obiectivele strategice ale spațiului comunitar, să identifice viziunea, obiectivele și prioritățile pentru dezvoltarea rețelelor de transport, pentru orizontul de planificare teritorială 2020-2035. Sunt sintetizate cercetări și studii realizate de centre și institute de cercetare și de departamente specializate din cadrul instituțiilor cu responsabilități în amenajarea teritoriului și urbanism, precum și documente strategice ale comunității europene din domeniul amenajării teritoriale și transporturilor. SIGMA MOBILITY ENGINEERING 27

Pagina 33

[a =] MUNICIPIUL Plan de mobilitate urbană durabilă sa GHERLA pentru Municipiul Gherla Ș 1.2.2.5. Programul Operațional Regional 2014 - 2020 Programul Operațional Regional 2014-2020 își propune să asigure continuitatea viziunii strategice privind dezvoltarea regională în România, prin completarea și dezvoltarea direcțiilor și priorităților regionale conținute în PND și CSNR 2007-2013 și implementate prin POR 2007-2013, precum și prin alte programe naționale. Această abordare are la bază una dintre principalele recomandări ale Raportului de evaluare ex-ante POR 2007-2013, în care se afirmă că pe termen lung obiectivul global al politicii de dezvoltare regională va putea fi atins dacă se urmăresc în continuare prioritățile majore de dezvoltare stabilite în perioada 2007-2013. Totodată, programul propune o serie de priorități de investiții care asigură convergența cu Strategia Uniunii Europene pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, precum și cu scopul specific al Fondului European de Dezvoltare Regională, în conformitate cu obiectivele Tratatului, în ceea ce privește coeziunea economică, socială și teritorială. Astfel, Programul Operațional Regional 2014-2020 își propune să abordeze toate provocările pentru dezvoltare identificate în Acordul de Parteneriat elaborat pentru România (și aprobat în data de 6 august 2014), adresând 9 din cele 11 Obiective tematice formulate în Strategia UE 2020. Obiectivul general al Programul Operațional Regional 2014-2020 se corelează cu obiectivul european privind creșterea competiti i Regiunilor și promovarea echității sociale: locale și regionale prin sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri, a condițiilor infrastructurale și a serviciilor, care să asigure o dezvoltare sustenabilă a regiunilor, capabile să gestioneze în mod eficient resursele, să valorifice potențialul lor de inovare și de asimilare a progresului tehnologic». Analizele întreprinse cu privire la elementele determinante ale creșterii economice la nivel regional identifică o serie de factori critici de creștere economică, printre care se numără infrastructura conectivă, capitalul uman, inovația și procesele de aglomerare/ economiile de aglomerare. Îmbunătățirile în infrastructura conectivă la nivel regional nu conduc în mod automat la o mai intensă creștere economică, dar facilitează creșterea și dezvoltarea economică la nivel regional, asigurând în același timp accesul la servicii din zona educației și sănătății. "Totodată, condițiile minime infrastructurale reprezintă o premiză esențială pentru calitatea vieții. Investițiile destinate infrastructurii de transport au ca scop, în primul rând, pentru a se putea valorifica cât mai bine oportunitățile oferite de TEN-T și sporirea contribuției acestor regiuni la creșterea comerțului intern și internațional. Prin activitățile care se vor finanța se va avea în vedere realizarea unor intervenții concentrate și fundamentate care să se bazeze pe importanța accesibilității unui număr important de locuitori, pentru conectarea zonelor rurale și urbane cu oportunitățile oferite 28 SIGMA MOBILITY ENGINEERING

Pagina 34

A Ata MUNICIPIUL Plan de mobilitate urbană durabilă FA / GHERLA pentru Municipiul Gherla de centrele economice importante din regiune, asigurând și accesul spre zonele cu înalt potențial turistic, inclusiv extinderea către piețe internaționale, prin accesul la rețelele de transport internațional. Totodată, prin investițiile cofinanțate de POR va fi acordată o atenție deosebită realizării conexiunilor (prin modernizare și creștere a portanței drumurilor județene respective) rețelei de transport rutier secundar, direct sau prin intermediul rețelei de transport principal cu rețeaua TEN-T și creșterii siguranței rutiere. Axele prioritare aflate în strânsă relație cu dezvoltarea și implementarea Planurilor de Mobilitate Urbana Durabilă sunt: — Axa prioritara 3: Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon: Obiectiv specific 3.2: Reducerea emisiilor de carbon în zonele urbane bazate pe planurile de mobilitate urbană durabilă; Obiectiv specific 3.3: Creșterea calității vieții în zonele urbane; 1.2.2.6. Master Planul General de Transport al României Master Planul General de Transport al României, aprobat de Comisia Europeană, reprezintă un document strategic integrat care va sta la baza planificării investițiilor în domeniul transporturilor pentru perioada 2014 - 2030, a cărui existență condiționează accesarea fondurile structurale aferente perioadei 2014 - 2020. În cadrul planului sunt stabilite prioritățile pentru investiții în rețeaua TEN-T centrală și extinsă, Master Planul trebuie să contribuie la dezvoltarea economică a României într-un mod durabil. Rezultatele estimate ale Master Planului sunt: — Rezultatul 1: Un plan pe termen lung care va contribui la dezvoltarea economică a României într-un mod durabil; — Rezultatul 2: Utilizarea mai eficientă a resurselor financiare în sectorul transporturilor; — Rezultatul 3: Conexiuni îmbunătățite și, astfel, un comerț îmbunătățit cu țările vecine; — Rezultatul 4: O productivitate crescută pentru industria și serviciile din România și, implicit, o creștere economică mai pronunțată și un nivel de trai îmbunătățit; — Rezultatul 5: Un sistem de transport durabil (sustenabil). Propunerile de dezvoltare a rețelei majore de transport din zona de influență a PMUD pentru Municipiul Gherla se încadrează în prevederile strategice și în politica națională care se regăsesc în Master Planul General de Transport al României pentru orizontul de timp considerat. SIGMA MOBILITY ENGINEERING 29

Pagina 35

fai =] MUNICIPIUL Plan de mobilitate urbană durabilă sa / GHERLA pentru Municipiul Gherla Ș 1.2.3. Cadrul regional Documentele existente la nivel regional care vizează domeniile conexe mobilității și transporturilor, ale căror politici și ținte sunt susținute de către Planul de Mobilitate Urbană Durabilă pentru Municipiul Gherla, sunt specificate în tabelul 1.4. Tabelul 1.4. Documente strategice sectoriale - nivel regional. Anul Documentul Autoritatea publică emitentă Planul de Dezvoltare al Regiunii Nord - Vest 2014- | Agenția pentru Dezvoltare Regională 2015 2020 Nord - Vest Strategia de dezvoltare a Județului Cluj pentru 2015 Consiliul Județean Cluj perioada 2014 - 2020 1.2.3.1, Planul de Dezvoltare al Regiunii Nord - Vest 2014 - 2020 Prin activitatea de planificare, ADR Nord-Vest își propune să contribuie la realizarea celor trei obiective de bază ale politicii de dezvoltare regională în România, stipulate în Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională: diminuarea dezechilibrelor regionale existente, corelarea politicilor sectoriale guvernamentale la nivelul regiunilor și stimularea cooperării inter - regionale, interne și internaționale, transfrontaliere. Obiectivul general la nivel regional este: Creșterea economiei regionale prin dezvoltare multidimensională și integrată pentru diminuarea disparităților intra- și inter- regionale și creșterea standardului de viață regional. Regiunea Nord - Vest are patru priorități în materie de dezvoltare, corelate cu obiectivul general, împărțite în priorități de investiție și acțiuni orientative, astfel: 1.1. Îmbunătățirea cometitivității IMM-urilor și a microîntreprinderilor și creșterea gradului de internaționalizare ale acestora; 1,2. Sprijinirea și promovarea activităților de CDI; 1.3. Dezvoltarea și încurajarea antreprenoriatului; 1.4. Dezvoltarea și valorificarea potențialului turistic. — P2 - Creșterea accesibilității regiunii, a mobilității locuitorilor, mărfurilor și a informațiilor; 2.1. Dezvoltarea unui sistem de transport durabil și sustenabil; 2.2. Îmbunătățirea accesului la infrastructura TIC și creșterea atractivității utilizării rețelelor de către mediul privat și public; — P3 - Creșterea calității vieții locuitorilor din regiune; 30 SIGMA MOBILITY ENGINEERING

Pagina 36

1 fai = Plan de mobilitate urbană durabilă MUNICIPIUL GHERLA pentru Municipiul Gherla 3.1. Investiții în educație, servicii sociale și de sănătate și în îmbunătățirea calității serviciilor din aceste domenii; 3.2. Dezvoltarea capitalului uman; 3.3. Promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei în zonele urbane și rurale; 3.4. Dezvoltarea capacității administrative regionale; — P4 - Protecția mediului natural și antropic, utilizarea eficientă a resurselor și reducerea emisiilor poluante; 4.1. Promovarea eficienței energetice în sectorul public și privat; 4.2. Protecția împotriva efectelor schimbărilor climatice; 4.3. Protejarea biodiversității și a resurselor naturale (apă, aer, sol) ; 4.4. Dezvoltare urbană durabilă; 4,5. Dezvoltarea infrastructurii de mediu în sectoarele apă și deșeuri; 4.6. Dezvoltarea sustenabilă a patrimoniului cultural și construit. 1.2.3.2. Strategia de Dezvoltare a Județului Cluj pentru perioada 2014 - 2020 Strategia de dezvoltare a județului Cluj pentru perioada 2014-2020 cuprinde cadrul de referință, strategia de dezvoltare a județului, portofoliul de proiecte prioritizate la nivelul județului, criterii de evaluare și monitorizare a implementării strategiei, modalități de implementare a strategiei - plan de acțiune și parteneriat și consultare publică. Cadrul de referință este structurat în nouă capitole, în care sunt tratate: prezentarea generală a județului, economia, dezvoltarea teritorială, potențialul turistic, capitalul uman, infrastructura socială, educația, învățământul, infrastructura și echiparea teritoriului, mediul și infrastructura de mediu, capacitate administrativă, analiza S.W.O.T. integrată a județului. Astfel, viziunea de dezvoltare a județului Cluj a fost generată de rezultatul analizei situației existente, pornind de la punctele tari, punctele slabe, oportunitățile și amenințările identificate. Viziunea de dezvoltare a județului Cluj se bazează pe următoarele obiective: — Creșterea competitivității economiei județului Cluj, prin valorificarea resurselor de muncă și a spiritului antreprenorial din județ, susținerea inovării și furnizarea de servicii de afaceri adaptate la nevoile întreprinderilor cu profil agricol, industrial și de servicii; — Creșterea accesibil. ii județului și asigurarea unei infrastructuri de utilități, educaționale, de sănătate și sociale moderne, ca bază a dezvoltării economice și sociale; — Dezvoltarea resurselor umane ca suport al dezvoltării economice și sociale, prin creșterea calității învățământului și promovarea educației pentru adulți, creșterea gradului de ocupare pe piața muncii și asigurarea incluziunii sociale; SIGMA MOBILITY ENGINEERING 31

Pagina 37

fai =] MUNICIPIUL Plan de mobilitate urbană durabilă i 4 / GHERLA pentru Municipiul Gherla — Asigurarea unei creșteri durabile prin promovarea unei economii mai eficiente, mai ecologice și mai competitive din punctul de vedere al utilizării resurselor și a politicii energetice; — Asigurarea unei dezvoltări teritoriale echilibrate, coerente și armonioase, sub aspectul activităților economice și sociale; — Îmbunătățirea accesibilității și calității serviciilor publice furnizate prin dezvoltarea unei administrații publice locale și județene moderne, cu un management bazat pe parteneriat real cu cetățenii și mediul de afaceri din județ. 1.2.4. Cadrul local Documentele existente la nivel local cu care a fost corelat Planul de Mobilitate Urbană Durabilă pentru Municipiul Gherla, sunt specificate în tabelul 1.5. Tabelul 1.5. Documente strategice sectoriale - nivel local.
AnDocument
-Planul Urbanistic General al Municipiului Gherla - aflat în curs de actualizare
2015Politica urbană integrată a Municipiului Gherla
2017Strategia de Dezvoltare Locală a ZUM din Municipiul Gherla
Modul în care PMUD a fost corelat cu aceste documente strategice este prezentat mai jos. 1.3. Încadrarea în prevederile documentelor strategice sectoriale 1.3.1. Plan Urbanistic General - Municipiul Gherla Documentul de planificare spațială de bază - Planul Urbanistic General al Municipiului Gherla (P.U.G.) - se află în curs de elaborare. Propunerile din prezentul Plan de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) vor fi corelate cu cele din P.U.G,, în scopul sprijinirii atingerii unor priorități care vor fi asumate prin acesta. Astfel, în PUG al Municipiului Gherla, vor fi luate în considerare toate propunerile din PMUD care vor conduce la rezolvarea disfuncționalităților de mobilitate identificate, precum și pe acelea care au un important rol strategic. 32 SIGMA MOBILITY ENGINEERING

Pagina 38

MUNICIPIUL Plan de mobilitate urbană durabilă i 4 / GHERLA pentru Municipiul Gherla 1.3.2. Politica Urbană Integrată a Municipiului Gherla Politica de dezvoltare urbană integrată a Municipiului Gherla a fost elaborată ținând cont de noile politici, programe și strategii de dezvoltare pregătite pentru ciclul de programare 2014 - 2020. O parte importantă a documentului de politică urbană integrată o constituie capitolul dedicat Strategiei de dezvoltare urbană integrată a municipiului. Viziunea de dezvoltare a Municipiului Gherla la orizontul anului 2020 urmărește cinci obiective strategice: 1. Creșterea atractivității turistice a municipiului Gherla; nN Menținerea și atragerea locuitorilor și investitorilor în municipiul Gherla; Dezvoltarea durabilă a municipiului Gherla; ne Creșterea mobilității în municipiul Gherla; Dezvoltarea unei administrații publice locale eficiente și deschise în municipiul Gherla. Pentru sectorul transporturi, planul de acțiune prevede un set de propuneri care au ca scop reducerii emisiilor de noxe și a amprentei ecologice aferente. Principalele măsuri propuse sunt: Modernizarea străzilor din municipiu (străzi care asigură accesul la zone de interes sau obiective turistice); Crearea unor modalități alternative de deplasare la autovehicule (construcție/ extindere piste de biciclete); Fluidizarea și reducerea congestionării traficului (dezvoltare sistem de management al traficului, dezvoltare sistem de supraveghere a traficului, extinderea/ modernizarea sistemului de transport în comun, dotarea cu mijloace de transport în comun ecologice). 1.4. Preluarea prevederilor privind dezvoltarea economică, socială și de cadru natural din documentele de planificare ale UAT 1.4.1. Strategia de Dezvoltare Locală a ZUM din Municipiul Gherla "Strategia de Dezvoltare Locală a ZUM din Municipiul Gherla” reprezintă un document de planificare elaborat prin mecanismul „Dezvoltare Locală aflată în Responsabilitatea SIGMA MOBILITY ENGINEERING 33

Pagina 39

fai =] MUNICIPIUL Plan de mobilitate urbană durabilă GHERLA pentru Municipiul Gherla Comunității” (DLRC). Obiectivul general al acestei strategii este: reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială din ZUM Gherla, alături de îmbunătățirea cali ții vieții, creșterea coeziunii sociale, îmbunătățirea mediului de viață și creșterea economică în teritoriul SDL. Obiectivele strategice sunt: — Creșterea gradului de mobilitate și a aspectului spațiilor publice în ZUM Gherla — Reducerea numărului de spații locative improprii — Creșterea cu 2% a numărului de salariați din ZUM Gherla până în 2023 — Facilitarea accesului la servicii educaționale, medicale și sociale de bază, creșterea calității acestor servicii — Întărirea comunității din ZUM / SDL prin responsabilizare, cooperare și implicare. Stabilirea acestor obiective a pornit de la nevoile identificate in ZUM, legate de calitatea vieții. În cadrul documentației se specifică faptul că mobilitatea urbană are o importanță deosebită. Asigurarea mobilității urbane, presupune furnizarea transportului în comun și facilitarea deplasării/ mobilității cu mijloace alternative de transport precum bicicletele. Aceasta reprezintă una dintre cele mai importante probleme alea comunității marginalizate din ZUM Gherla: lipsa transportului în comun și insuficiența pistelor de biciclete, atât în oraș, cât și înspre satele aparținătoare Silivaș, Băița și Hășdate. Pe lângă acesta trebuie fluidizat traficul în oraș mai ales în zonele de interes pentru comunitate. Aceste investiții împreună cu introducerea unor linii de transport public elimină o parte din traficul cu automobile și face serviciile publice mai accesibile de către comunitatea marginalizată. Prevederile Planului de Mobilitate Urbană Durabilă pentru Municipiul Gherla sunt armonizate cu aceste obiective strategice ale Strategiei de Dezvoltare Locală a ZUM din Municipiul Gherla. Ambele documente susțin dezvoltarea economică, socială și de mediu prin identificarea și propunerea de măsuri și acțiuni de intervenție care vor conduce la dezvoltarea integrată și durabilă a Municipiului Gherla. 1.5. Metodologia de elaborare a P.M.U.D. pentru Municipiul Gherla Planul de mobilitate urbană durabilă reprezintă un document strategic care definește caracteristicile rețelelor de transport existente, obiectivele la nivel global și direcțiile de acțiune pentru atingerea obiectivelor, în concordanță cu studiile de specialitate elaborate la nivel zonal și sectorial. În acord cu cadrul strategic și normativ valabil la nivel național și internațional, Planul de Mobilitate Urbană Durabilă pentru Municipiul Gherla este structurat în 3 părți principale, corespunzătoare următoarelor etape: 34 SIGMA MOBILITY ENGINEERING

Pagina 40

1 MUNICIPIUL Plan de mobilitate urbană durabilă FA / GHERLA pentru Municipiul Gherla — Etapa, care cuprinde șapte capitole: (1) Introducere (2) Analiza situației existente (3) Modelul de transport (4) Evaluarea impactului actual al mobilității (5) Viziunea de dezvoltare a mobilității urbane (6) Direcții de acțiune și proiecte de dezvoltare a mobilității urbane (7) Evaluarea impactului mobilității pentru cele 3 nivele teritoriale În capitolul introductiv sunt stabilite scopul și rolul documentației, urmărind încadrarea în cadrul strategic și normativ valabil la nivel național și internațional și în prevederile documentelor de planificare asumate la nivel local. În capitolele 2, 3 și 4 se realizează caracterizarea și diagnosticarea situației actuale. Caracteristicile socio-economice. și demografice, respectiv caracteristicile sistemelor de transport existente reprezintă date de intrare în cadrul modelului de transport cu ajutorul căruia sunt evaluate efectele mobilității asupra societății (mediu, cadru social, dezvoltare urbană). Dezvoltarea unui model de transport urban permite identificarea relației dintre cererea și oferta de transport pentru fiecare element al rețelei de transport analizate, facilitând astfel evidențierea disfuncționalităților. Odată calibrat și validat, modelul de transport oferă rezultate demne de încredere cu privire la impactul diferitelor măsuri propuse pentru atingerea obiectivelor planului de mobilitate în contextul scenariilor de dezvoltare testate. Urmărind reducerea disfuncționalităților cu privire la mobilitatea durabilă în zona de studiu și având în vedere contextul elaborării planului de mobilitate, sunt stabilite obiectivele acestuia. Acestora le sunt asociate direcții de acțiune și măsuri grupate în scenarii de evoluție, care sunt testate cu ajutorul modelului de transport validat, astfel fiind posibilă evaluarea fezabilității măsurilor propuse. — Etapa a l-a, care cuprinde două capitole: (1) Cadrul pentru prioritizarea proiectelor pe termen scurt, mediu și lung (2) Planul de acțiune Prioritizarea și gruparea măsurilor propuse în funcție de contribuția pe care o aduc la desfășurarea unei mobilități durabile se constituie sub forma unui Plan de acțiune. — Etapa a ll-a, care cuprinde două capitole: (1) Stabilirea procedurii de evaluare a implementării Planului de Mobilitate Urbană Durabilă (2) Stabilirea actorilor responsabili cu monitorizarea Implementarea planului de acțiune va fi monitorizată pe toată perioada alocată planului. SIGMA MOBILITY ENGINEERING 35

Pagina 41

fa =] Plan de mobilitate urbană durabilă MUNICIPIUL NI „d GHERLA pentru Municipiul Gherla de Planul de Mobilitate Urbană Durabilă pentru Municipiul Gherla este conceput pentru perioada 2019-2030, perioadă care coincide sau excede valabilitatea altor documente de planificare la nivel local, național și european, dar și cu perioada de programare stabilită de Comisia Europeană. Procesul metodologic descris mai sus este reprezentat grafic în figura 1.3. obilității „situația actuală și Diagnoza situației existente (OBIECTIVE Di is 3 jiu ce, ariilor de evoluție, MĂSURI) că Evaluarea și monitorizarea 5, 1] (Planul de acțiune implementării PMUD Figura 1.3. Schema metodologică de elaborare a PMUD pentru Municipiul Gherla. 36 SIGMA MOBILITY ENGINEERING

Pagina 42

MUNICIPIUL Plan de mobilitate urbană durabilă N sd / GHERLA pentru Municipiul Gherla 2. ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE 2.1. Contextul socio-economic cu identificarea densităților de populație și a activităților economice 2.1.1. Date demografice Variația demografică în profil teritorial înregistrată în ultimii 17 ani evidențiază reducerea cu 4,5% a numărului de locuitori cu domiciliul stabil în Municipiul Gherla, tendință de variație similară cu cea înregistrată la nivel național (-2,5%), însă mult mai accentuată. În figura 2.1 este reprezentată variația numărului de locuitori în perioada 2002 - 2018 pentru România, județul Cluj și localitățile urbane din acest județ. Valorile extreme sunt date de creștere populației cu 1,7% în Municipiul Cluj-Napoca, respectiv de reducerea accentuată înregistrată în municipiile Câmpia Turzii și Dej (-9,6%). În această perioadă în Municipiul Turda reducerea numărului de locuitori a fost de 7,4%, iar în Orașul Huedin de 2,7%. Datele privind numărul total de locuitori disponibile pentru anul 2018, sunt prezentate în tabelul 2.1. Tabelul 2.1. Numărul de locuitori, anul 2018. Ii ale Localitatea Sursa locuitori 23.138 Institutul Național de Statistică, TEMPO On-line Municipiul Gherla Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de 23171 Date, Ministerul Afacerilor Interne SIGMA MOBILITY ENGINEERING 37

Pagina 43

fai =] MUNICIPIUL Plan de mobilitate urbană durabilă / GHERLA pentru Municipiul Gherla Municipiul | Municipiul Municipiul Municipiul România Județul Cluj Cluj-Napoca Câmpia Turzii Municipiul Dej Gherla Turda OrașHuedin 40% % Unitatea 3 Administrativ! RI 00% ă J - = j | | -20% 3 3 BD 40% 5 E 5 5 > 3 ă -- 5 „PN = - -10.0% -12.0% Figura 2.1. Variația numărului de locuitori în intervalul 2002 - 2018, zonele urbane din Jud. Cluj. Sursa datelor: INS, TEMPO On-line. În ce privește Municipiul Gherla, în figura 2.2 este prezentată distribuția pe clase de vârstă (18 categorii) a numărului total de locuitori pentru fiecare an din intervalul 2002 - 2018. Valorile corespund datelor determinate prin metodologia publicată pe site-ul INS - Baza de date TEMPO, indicatorul "Populația după domiciliu”. locuitori 25000 Numar 15000 + 5000 o ' ă ' ' ' ' 2002 2008 2004 2005 2006 2007 2008 2000 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2047 2018 Anul mo-âani m5-9ani m 10-14ani m 15-19ani m202Aani m 25-2ani m30:34 ani m35-39ani 3 40-44 ani m 45-49ani 5054 ani n 55-59 ani m 60-64 ani n 65-69 ani 5 70-74ani n 75Bani n 8O-84ani » ES anisi peste Figura 2.2. Distribuția populației pe grupe de vârstă în intervalul 2002 - 2018, Municipiul Gherla. Sursa datelor: INS, TEMPO On-line. 38 SIGMA MOBILITY ENGINEERING

Pagina 44

fai = MUNICIPIUL Plan de mobilitate urbană durabilă GHERLA pentru Municipiul Gherla Analiza distribuției ponderilor anuale pe care le reprezintă principalele grupe de vârstă dea lungul perioadei analizate (figura 2.3), relevă scăderea semnificativă (cu 48%) a ponderii populației tinere, cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 ani, concomitent cu majorarea accentuată a procentului care revine locuitorilor cu vârstă de peste 65 ani (cu 65%), aspect care reflectă fenomenul de îmbătrânire demografică. În general, aceste persoane sunt caracterizate de mobilitate redusă, necesitând facilități în sensul creșterii accesibilității sistemului de transport. 100% varsta 90% - de grupa 80% -] NP din 70% - 60% - populatiei 50% - 40% Ponderea 30% 1 20% - 10% - fzdău Ea aa Z E Z Anul 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 N 0-14ani 315-24ani m25-64ani Mpeste65ani Figura 2.3. Ponderea populației din principalele grupe de vârstă, perioada 2002-2018. Sursa datelor: INS, TEMPO On-line. Ca urmare a solicitării Municipiului Gherla, Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date (D.E.P.A.B.D.) din cadrul Ministerului Afacerilor Interne a pus la dispoziție situația cu numărul total de locuitori cu domiciliul stabil și flotant în Municipiul Gherla înregistrați la sfârșitul anului 2018. Datele au fost defalcate la nivel de adresă (stradă, număr, bloc). Întrucât la elaborarea modelului de transport (Capitolul 3), în etapa de generare a călătoriilor, este necesară distribuția populației pe zone de trafict, în continuare, vor fi luate în calcul valorile furnizate de Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date. Distribuția pe clase de vârstă a acestor date (figura 2.4) s-a făcut respectând proporția deținută de fiecare clasă pentru anul 2018, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică. 1 În cadrul modelului de transport aferent planului de mobilitate (Capitolul 3), teritoriul a fost împărțit teritoriul a fost împărțit în 34 zone de trafic, 22 zone interne în Municipiul Gherla, 6 zone în localitățile componente și 6 zone externe reprezentând potențialul de deplasare al localităților deservite în raport cu arealul de studiu de drumurile naționale, județene și comunale care penetrează acest teritoriu. SIGMA MOBILITY ENGINEERING 39

Pagina 45

MUNICIPIUL Plan de mobilitate urbană durabilă GHERLA pentru Municipiul Gherla 457 N 0-4ani 750 298 996 m5-9ani > | 1148 947, N 10-14ani 1080 8 15-19ani 1364 N 20-24ani 1028 4 25-29ani 4 30-34ani 1748 1068 N m 35-39ani 4 40-44 ani N 45-49ani 1387 — 1626 4 50-54ani 4 55-59ani HI 60-64ani 1662 1741 4 65-69 ani 4 70-74ani 4 75-79ani 2001 1 4 80-84ani 1977 4 85 anisi peste Figura 2.4. Distribuția populației înregistrate în anul 2018 pe grupe de vârstă, Municipiul Gherla. Sursa datelor: D.E.P.A.B.D,; INS, TEMPO On-line. Conform datelor statistice existente (Institutul Național de Statistică, TEMPO On-line), teritoriul intravilan al Municipiului Gherla este de 645 ha. Prin raportarea numărului total de locuitori la suprafața teritoriului intravilan, rezultă că densitatea populației la nivelul anului 2018 este de 3587 persoane/km?. Distribuția spațială a numărului de locuitori constituie un factor cu impact semnificativ în domeniul mobilității urbane. În acest context, este esențială analiza datelor demografice prin prisma următorilor indicatori: — populația totală; — populația pe grupe de vârstă. — densitatea populației. În cadrul PMUD al Municipiului Gherla distribuția spațială a indicatorilor demografici (valorile pentru anul 2018) a fost realizată prin raportare la zonele de analiză a traficului din interiorul teritoriului intravilan (figurile 2.5-2.7). Se observă că valori ridicate ale numărului de locuitori sunt concentrate în zonele de locuințe colective, dintre care se detașează cartierul Nou. Acestea reprezintă zone cu potențial ridicat de generare/ atragere a călătoriilor, pentru care trebuie să se acorde atenție deosebită în ce privește oferta de transport public necesară pentru satisfacerea deplasărilor pe distanță medie și facilitățile pentru modurile de transport nemotorizate (pietonal, cu bicicleta) specifice deplasărilor pe distanță scurtă. 40 SIGMA MOBILITY ENGINEERING

Pagina 46

MUNICIPIUL Plan de mobilitate urbană durabilă GHERLA pentru Municipiul Gherla mea LEGENDA Distribuția populației pe zone [nr: loc/zonă] a-z0 BI aea-so 2-00 MI soz-c07 a am2 II aro7 sa Rețea rutieră Limita intravilan [__.] timiauar Figura 2.5. Distribuția teritorială a populației. Sursa datelor: D.E.P.A.B.D. SIGMA MOBILITY ENGINEERING

Pagina 47

fa =] Plan de mobilitate urbană durabilă MUNICIPIUL L „d GHERLA pentru Municipiul Gherla de ) - j PE LEGENDA . Distribuția populației Pa: pe zone și pe grupe | de vârstă ! 2038 1pet=10loc. Ci [A a 3 25-a Sa - o peste tam pi Rețea rutieră | Limita intravilan | Limiauar: i Figura 2.6. Distribuția teritorială a populației pe grupe de vârstă. Sursa datelor: D.E.P.A.B.D. 42 SIGMA MOBILITY ENGINEERING

Pagina 48

1 fai = MUNICIPIUL Plan de mobilitate urbană durabilă GHERLA pentru Municipiul Gherla Jr! 4 j R î Pat LEGENDA A j » pan Densitatea populației i a | pe zone [nr loc./kmA2] i ! - i fi bai af poet — piată e, stema Rețea rutieră imita intravilan Figura 2.7. Densitatea populației la nivelul zonelor de trafic. Sursa datelor: D.E.P.A.B.D. SIGMA MOBILITY ENGINEERING 43

Pagina 49

[a =] MUNICIPIUL Plan de mobilitate urbană durabilă sa GHERLA pentru Municipiul Gherla Ș 2.1.2. Activități economice Desfășurarea activităților economice implică generarea de călătorii cu pondere importantă atât în cazul transportului de persoane, cât și al celui de mărfuri (prin asigurarea fluxului de materii prime, materiale și produse finite). Potrivit datelor statistice exiestente, la nivelul anului 2017 (cele mai recente - publicate de Institutul Național de Statistică, baza de date TEMPO On-line), în Municipiul Gherla au fost înregistrați 4.608 salariați activi, care își desfășoară activitatea în instituțiile publice și în cele 2.295 unități economice cu sediul în această localitate. La nivelul teritoriului de analiză ponderea populației ocupate reprezintă 20% din totalul numărului de locuitori, în timp ce la nivel județean acest indicator are valoarea de 31% (tabelul 2.2). Tabelul 2.2. Ponderea populației ocupate, anul 2017. Sursa datelor: INS, TEMPO On-line. Număr Număr de Ponderea populației Unitatea Administrativ-Teritorială Salariați locuitori ocupate Municipiul Gherla 4.608 23.180 20% Județul Cluj 225.171 725.708 31% Principalii angajatori, categorie în care sunt considerați cei cu peste 100 de salariați, concentrează 52% din numărul total de locuri de muncă ocupate la nivelul localității (tabelul 2.3). Principalii angajatori activează în industria de prelucrare a lemnului și în cea alimentară. Tabelul 2.3. Principalii angajatori, anul 2018. Sursa datelor: https://www.topfirme.com/judet/cluj/localitate/gherla/numar-angajati/. Principalul Forma de Auuuay, Ai tu obiect de activitate proprietate | Salariați activi S.C. SORTILEMN S.A. Fabricarea de mobilă n.c.a. Privată 858 S.C. BECKER ROMANIA S.R.L. Fabricarea de mobilă n.c-a. Privată 340 Fabricarea pâinii, fabricarea prăjiturilor Privată S.C. AGROPAN PRODCOM S.R.L. 331 și a produselor proaspete de patiserie Fabricarea altor produse din lemn; S.C. CH INDUSTRIAL PROD S.R.L. fabricarea articolelor din plută, paie și Privată 245 din alte materiale vegetale împletite S.C. MARIFLOR PRODCOM S.R.L. Producția și conservarea cărnii Privată 160 Din figura 2.8 se observă că în zona de SV a teritoriului urban (arealul delimitat de Str. Clujului, Str. Gelu și cursul Râului Someșul Mic) sunt concentrate cele mai multe locuri de 44 SIGMA MOBILITY ENGINEERING

Pagina 50

MUNICIPIUL Plan de mobilitate urbană durabilă Y sd / GHERLA pentru Municipiul Gherla muncă. Concentrarea locurilor de muncă în zone compacte implică probleme de mobilitate, în sensul constituirii unor poli de atragere și generare a călătoriilor. LEGENDA Localizarea principalilor angajatori Angajatori /nr. salariați * | SC PORTILEMN SRL 2 SC BECKER ROMANIA SRL. 3 sc AGROPAN PRODCOM SA | 4 sc NDUSTRAL PRODSAL. 5 SC. MARIFLOR PRODCOM SRL. Limita intravilan |] Limitauar Figura 2.8. Amplasarea în teritoriu a marilor angajatori. SIGMA MOBILITY ENGINEERING 45

Pagina 51

FE MUNICIPIUL Plan de mobilitate urbană durabilă GHERLA pentru Municipiul Gherla Pe baza datelor statistice existe a fost studiată dimanica numărului de salariați la nivel local și județean în ultimii 16 ani (figurile 2.9 și 2.10). Rezultatele indică o scădere a ponderii numărului de salariați din Municipiul Gherla din totalul celor înregistrați la nivel județean, de la 4% în anul 2002, la 2% în anul 2017. 300000 salariati 250000 iza de N Numarul Pi : i , — Anul 2000 2002 2004 2006 2008 2010 2012 2014 2016 2018 2020 2022 2024 —— Județul Cluj - date înregistrate — — —. Județul Cluj - date prognozate CNP Figura 2.9. Variația numărului de salariați - Județul Cluj, perioada 2002-2017; 2018-2022. Sursa datelor: INS, TEMPO On-line; Comisia Națională de Prognoză (CNP). salariati de Numarul o r T T Tr ă E 1 Anul 2000 2002 2004 2006 2008 2010 2012 2014 2016 2018 2020 2022 2024 —— Municipiul Gherla - date înregistrate — — — Municipiul Gherla - date prognozate Consultant Figura 2.10. Variația numărului de salariați - Municipiul Gherla, perioada 2002-2017; 2018-2022. Sursa datelor: INS, TEMPO On-line; Comisia Națională de Prognoză (CNP). 46 SIGMA MOBILITY ENGINEERING

Pagina 52

1 MUNICIPIUL Plan de mobilitate urbană durabilă FA / GHERLA pentru Municipiul Gherla Cunoscând datele istorice privind numărul de salariați înregistrați la nivel județean și local în ultimii 17 ani și date prognozate? ale acestui indicator pentru județul Cluj (Comisia Națională de Prognoză), a fost estimat numărul anual de salariați la nivelul Municipiului Gherla în perioada 2018-2022. Se observă tendința crescătoare, care conduce la creșterea cu 20% a numărului de salariați din Municipiul Gherla în anul 2022 comparativ cu valoarea înregistrată în anul 2017. Conform Institutului Național de Statistică?, vârstele de muncă considerate sunt următoarele: — pentru populația de gen feminin, grupele de vârstă de la 15 la 59 ani; — pentru populația de gen masculin, grupele de vârstă de la 15 la 64 ani. Totodată, în cadrul analizei au fost prelucrate date privind variația numărului de șomeri înregistrați la nivelul Municipiului Gherla, rezultând că în perioada analizată 2010-2018 (cea pentru care sunt publicate date statistice) s-a instalat o tendință descrescătoare a numărului de persoane încadrate în această categorie (figura 2.11). În ipoteza translatării acestor persoane în categoria salariaților, putem concluziona că în ultimii ani s-a produs creșterea deplasărilor pendulare domiciliu - loc de muncă. șomeri 700 = P--------- -nonoeeeeeeoenemeememeememm de Numarul 300 +--0-----N0----M0-----0----B----0---m--------------- | A Anul 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 Figura 2.11. Variația numărului de șomeri, perioada 2010-2018. Sursa datelor: INS, TEMPO On-line, În ce privește cauzele șomajului în Municipiul Gherla, acestea sunt cele clasice: numărul redus al locurilor de muncă, dezechilibre între pregătirea profesională a forței de muncă disponibile (șomerii provin, de regulă, din disponibilizările colective sau individuale, fiind 2 Comisia Națională de Prognoză, Proiecția principalilor indicatori economico - sociali în PROFIL TERITORIAL până în 2022, decembrie 2018; 3 Forța de muncă sau resursa de muncă reprezintă acea categorie de populație care dispune de ansamblul capacităților fizice și intelectuale care îi permit să desfășoare o muncă utilă în una din activitățile economie naționale - sursa INS; SIGMA MOBILITY ENGINEERING 47

Pagina 53

[a =] MUNICIPIUL Plan de mobilitate urbană durabilă GHERLA pentru Municipiul Gherla persoane care și-au pierdut locul de muncă prin restrângerea activității) și cerințele specifice locurilor de muncă ce constituie oferta, raportul dintre nivelul salarial minim pentru care populația este dispusă să muncească și nivelul ajutoarelor sociale oferite de stat. În vederea susținerii dezvoltării activităților economice, acțiune ce aduce beneficii sociale ca urmare a reducerii șomajului în zona de analiză, se vor propune măsuri de îmbunătățire a accesibilității și eficientizare a sistemului de transport la nivel urban. Zonele în care se desfășoară activități comerciale reprezintă poli de interes pentru călătoriile locale. Cele care includ magazine de tip supermarket sunt cocentrate în zona de sud a localității urbane. Aceste obiective sunt racordate la artera principală de circulație - Str. Clujului, Str. Mihai Eminescu (figura 2.12). Pe lângă centrele comerciale, se impune ca pol de atractivitate și Piața Agroalimentară (Str. Trandafirilor) situată în partea de Est a localității, în apropierea gării. La 23 - ra » | | ț a LEGENDA Localizarea centrelor comerciale principale <denumire> Centru comercial / / denumire 1 Limita intravilan TI imita UA. Figura 2.12. Localizarea celor mai importante zone comerciale din Municipiul Gherla. Unitățile de învățământ reprezintă poli de atragere / generare a călătoriilor la nivelul unei localități, cărora trebuie să li se acorde atenție deosebită din punct de vedere al 48 SIGMA MOBILITY ENGINEERING

Pagina 54

1 MUNICIPIUL Plan de mobilitate urbană durabilă 4 / GHERLA pentru Municipiul Gherla accesibilității și siguranței circulației. În total, în Municipiul Gherla funcționează 10 unități de învățământ preuniversitar (liceal - 4, gimnazial - 1, preșcolar - 5) în care sunt înmatriculați 4.237 elevi și preșcolari. Învățământul postliceal este prezent la nivelul localității prin Școala postliceala „Henri Coandă” Gherla în care sunt înmatriculați 23 de cursanți. Alte instituții de educație și formare sunt „Clubul copiilor Gherla” și „Școala profesională cu regim specia!” în care sunt înmatriculați 775 de elevi. Localizarea în arealul de studiu a unităților de învățământ centralizate în tabelul 2.4 se regăsește în figura 2.13. Tabelul 2.4. Unități de învățământ. Sursa datelor; Primăria Municipiului Gherla. Nr. Unitatea de învățământ cu Număr Număr în Adresa crt. personalitate juridică / arondată ; pa planșă Învățământ preșcolar 1 Grădinița cu Program Prelungit "CĂSUȚA i c) GHERLA" Str. Parcului, nr. 16 287 FERMECATĂ 2. Grădinița cu Program Prelungit „ARICI ii POGONICI" Str. Mihai Viteazu, nr. 10 341 8; Grădinița cu Program Prelungit A Str. Aleea Brazilor, nr.14 135 "VESELIEI" 4, Grădinița cu Program Normal "VESELIEI” | Hășdate, nr. 16 > B 5, Grădinița cu Program Normal "VESELIEI" PR Str. Morii, nr. 5 52 STRUCTURA 1 GHERLA Învățământ gimnazial 6. Școala Gimnazială Nr. 1 Str. Liviu Rebreanu, nr. 27 666 Învățământ liceal și postliceal 7. Liceul Teoretic „Ana Ipătescu” Gherla Str. Decembrie 1918, nr. 20 1240 8. Liceul Tehnologic Gherla Str. Piața Libertății, nr. 5-7 509 9. Liceul Teoretic „Petru Maior” Str. Bobâlna, nr. 36 533 10, Liceul Teoretic cu predare în Limba Str. Fermi, nr. 35A 453 Maghiară 11. | Școala postliceală "Henri Coandă” Gherla | Str. Liviu Rebreanu, nr. 27 23 Alte instituții de educație și formare 12. | Clubul copiilor Gherla Str. 1 Decembrie 1918, nr. 12 720 13. | Școala profesională cu regim special Str. Andrei Mureșanu, nr. 4 53 SIGMA MOBILITY ENGINEERING 49

Pagina 55

fai =] MUNICIPIUL Plan de mobilitate urbană durabilă GHERLA pentru Municipiul Gherla [i LEGENDA =; Localizarea unităților de învățământ Bimaninra Limita intravilan |__.] umiauar Figura 2.13. Localizarea unităților de învățământ pe teritoriul Municipiului Gherla. 50 SIGMA MOBILITY ENGINEERING

Pagina 56

1: fai = MUNICIPIUL Plan de mobilitate urbană durabilă GHERLA pentru Municipiul Gherla Analiza privind populația școlară, realizată pe baza datelor statistice existente, relevă reducerea numărului de elevi cu excepția celor încadrați în învățământul primar și liceal. O situație deosebită se întâlnește în cazul învățământului profesional, care a fost dizolvat, în anul 2011 neexistând elevi înmatriculați. Începând cu anul 2011 s-a instalat o tendință crescătoare pentru această categorie de elevi. În perioada analizată reducere accentuată se înregistrează în rândul elevilor de gimnaziu (figura 2.14). școlară 5 Ei Populație o i "Anul 2001 2003 2005 2007 2009 2011 2013 2015 2017 2019 —— Preșcolari — Elevi- învățământ primar — Elevi- învățământ gimnazial Elevi- învățământ liceal Elevi- învățământ profesional. — Elevi- învățământ postliceal Figura 2.14. Variația populației școlare din Municipiul Gherla, 2002-2017. Principala cauză a reducerii populației școlare este dată de rata scăzută a natalității, care se reflectă în populația tânără, cu vârsta cuprinsă între 0 și 24 ani, a cărei pondere din numărul total de locuitori a scăzut considerabil în perioada de analiză (figura 2.3). Cunoscând tendința de variație a numărului de elevi, bazată pe date istorice înregistrate în perioada 2002-2017 și ținând seama de prognoza de evoluție a populației la nivel național până la orizontul anului 20604 (prognoză care are la bază populația stabilă pe sexe și grupe de vârstă înregistrată în cadrul recensământului desfășurat în octombrie 2011 și fenomenele demografice: natalitatea, mortalitatea și migrația externă din statistica curentă) pe termen scurt s-au prognozat creșteri ale numărului de elevi din învățământul preuniversitar și profesional (figura 2.15). Tot mai frecvent, în situația actuală, se întâlnesc cazuri în care copii nu urmează școala primară sau gimnazială din zona de rezidență, orientându-se către unități de învățământ din alte cartiere (în general în funcție de prestigiul acestora), motiv pentru care deplasările având ca scop „Ducerea / aducerea copiilor la / de la scoală” devin tot mai numeroase și sunt realizate cu autovehiculul personal. “ Institutul Național de Statistică, Proiectarea populației României la orizontul anului 2060, ISBN: 978-606- 8590-01-1, 2013. SIGMA MOBILITY ENGINEERING 51

Pagina 57

fi =] Plan de mobilitate urbană durabilă MUNICIPIUL GHERLA pentru Municipiul Gherla e 4500 i E: * Ei 3 & e 3000 2500 mmm mmm 2000 | 1500 -| 1000 nare nenea 500 nare o : a Y D Anul 2000 2004 2008 2012 2016 2020 2024 2028 Elevi - învățământ preuniversitar - valori înregistrate ———— Elevi - învățământ profesional - valori înregistrate ] Elevi -învățământ preuniversitar - valori prognozate ------ levi-învățământprofesional- valori prognozate Figura 2.15. Variația populației școlare din Municipiul Gherla - date prognozate. Amplasarea teritoriului de analiză în cadrul unei zone cu potențial turistic necesită analiza activității turistice, prin prisma indicatorilor care pot fi utilizați în estimarea călătoriilor generate și atrase de zonele de trafic în care se desfășoară servicii turistice. În prezent unitățile de primire turiști (hoteluri, pensiuni, cabane) oferă o capacitate de 193 locuri/ zi. De-a lungul perioadei analizate (pentru care există date statistice - ultimii 16 ani), capacitatea de cazare din Municipiul Gherla a variat neuniform în plaja 112-410 locuri de cazare/ zi (figura 2.16). zi cazare/ de [i [= [=] Capacitate Ybbs 195 38 55 255 55 Figura 2.16. Variația capacității de cazare, 2002-2017. Sursa datelor: INS, TEMPO On-line. 52 SIGMA MOBILITY ENGINEERING

Pagina 58

2B MUNICIPIUL Plan de mobilitate urbană durabilă GHERLA pentru Municipiul Gherla Conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (baza de date Tempo-Online), numărul anual de turiști sosiți în Municipiul Gherla a cunoscut o variație neuniformă în jurul valorii medii de 3.393 turiști/ an (figura 2.17). sositi turisti Numar CSA SIC PPP ma Valoare anuala ——— Valoare medie Figura 2.17. Variația numărului de turiști sosiți anual, 2002-2017. Sursa datelor: INS, TEMPO On-line. Din figura 2.17 se observă că valoarea de vârf ale acestui indicator a fost înregistrată în anul 2014. Valoarea specifică anului 2017 se situează puțin peste cea medie anuală (2002- 2017), în ultimii 3 ani ai perioadei de analiză conturându-se o tendință descrescătoare. În figura 2.18 este prezentată variația lunară a valorilor aceluiași parametru, în perioada pentru care există date statistice disponibile, 2010-2018. În acest interval se detașează un număr mare de turiști care au vizitat Municipiul Gherla în perioada ianuarie-aprilie 2014. turistisositi Numar ss Se R se se se Luna st a d e de & E. p PF 3 Anul2010 B Anul2011 E Anul2012 5 Anul2013 * Anul2014 B Anul2015 B Anul2016 * Anul2017 * Anul2018 Figura 2.18. Variația numărului de turiști sosiți lunar, 2010-2018. Sursa datelor: INS, TEMPO On-line, SIGMA MOBILITY ENGINEERING 53

Pagina 59

[a =] MUNICIPIUL Plan de mobilitate urbană durabilă Na / GHERLA pentru Municipiul Gherla Valoarea medie anuală a indicelui de utilizare a capacității de cazare, calculat prin raportarea numărului de înnoptari realizate la capacitatea de cazare turistică în funcțiune, este reprezentată în figura 2.19. [%] 30 Cap.cazare a utilizare de Indice Figura 2.19. Variația anuală a indicelui de utilizare a capacității de cazare, 2002-2017. Sursa datelor: INS, TEMPO On-line. Având în vedere valorile parametrilor analizați mai sus, se poate concluziona că activitatea turistică nu reprezintă o compomentă care să ridice probleme pentru mobilitatea urbană, însă potențialul cadrului natural și cultural existent constituie premizele creșterii atractivității acestei zone cu impact asupra Municipiului Gherla. Din aceste considerente se impun măsuri de mobilitate urbană durabilă care să susțină dezvoltarea activității turistice și să asigure un echilibru între satisfacerea nevoii de mobilitate și impactul asupra mediului. În contextul socio-economic descris mai sus, modelul de dezvoltare a orașului îmbracă prioritățile strategice stabilite prin Politica de dezvoltare urbană integrată a Municipiului Gherla, respectiv: — Conservarea și valorificarea în scop turistic a patrimoniului arhitectural, natural și spiritual; — Valorificarea durabilă a resurselor naturale și creșterea performanțelor energetice; — Extinderea și modernizarea infrastructurii educaționale și diversificarea oportunităților de formare profesională continuă; — Modernizarea și dotarea infrastructurii medicale și diversificarea serviciilor de sănătate; — Promovarea incluziunii sociale a grupurilor defavorizate și diversificarea ofertei de servicii sociale; — Sprijinirea întreprinzătorilor locali, prin furnizarea de servicii de dezvoltare a afacerilor și crearea de noi locuri de muncă; 54 SIGMA MOBILITY ENGINEERING

Pagina 60

MUNICIPIUL Plan de mobilitate urbană durabilă GHERLA pentru Municipiul Gherla — Modernizarea infrastructurii de transport, a celei tehnico-edilitare și a spațiilor publice; — Dezvoltarea capacității administrative locale și creșterea gradului de implicare a cetățenilor în viața comunității. 2.1.3. Indicele de motorizare Indicele de motorizare reprezintă un indicator utilizat în evaluarea dezvoltării economice a unei unități administrativ teritoriale. Valoarea acestuia exprimă numărul de autoturisme deținute de grupe de 1000 de locuitori. În figura 2.20 este prezentată valoarea indicelui de motorizare înregistrată în anul 2017 în Municipiul Gherla, Județul Cluj și la nivel național. Indice Motorizare [autoturisme/ 1000 persoane] / / Mun. Gherla Jud. Cluj România Figura 2.20. Indice de motorizare, 2017. Sursa datelor: INS, TEMPO On-line. Se observă că numărul de autoturisme deținute de 1000 de locuitori ai Municipiului Gherla este cu 5% mai mare decât valoarea medie națională, însă cu 12% mai mic decât valoarea medie județeană. Disponibilitatea redusă a autorismelor în Municipiului Gherla poate fi compensată de utilizarea mod

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.