Pagina 1
ROMÂNIA
JUDEȚUL CLUJ
MUNICIPIUL GHERLA
NR. 9232/29.06.2020
ANUNȚ
referitor la adoptarea unui proiect de hotărâre
privind aprobarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă al Municipiului Gherla
Primarul Municipiului Gherla, în temeiul Legii nr. 52/2003 privind transparența
decizională în administrația publică și art. 8 din OUG nr. 57/2019 privind Codul Administrativ,
aduce la cunoștința publicului elaborarea:
Referat și proiect de hotărâre
privind aprobarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă al Municipiului Gherla
Orice persoană interesată, precum și asociațiile de afaceri și alte asociații legal constituite
sunt invitate să depună propuneri, sugestii sau opinii, cu valoare de recomandare, privind
proiectul de hotărâre mai sus menționat la registratura Primăriei Municipiului Gherla sau prin
poștă, în termen de 30 de zile lucrătoare de la data publicării prezentului anunț, adică
29.06.2020.
Proiectul de HCL însoțit de referatul de specialitate, poate fi studiat pe o perioadă de 30 de
zile, la avizierul Primăriei Municipiului Gherla și pe site-ul instituției www.gherla.ro sau poate
fi obținut în copie, pe bază de cerere adresată Compartimentului registratură, relații cu
publicul și consiliul local, muncă în folosul comunității.
Pagina 2
Ședința în cadrul căruia va fi dezbătut proiectul de HCL sus menționat va fi organizată și
anunțată în termenele prevăzute de lege.
PRIMAR SECRETAR GENERAL UAT
NESELEAN IOAN ROTAR MIHAI
--------------------------
ROMÂNIA
JUDEȚUL CLUJ
MUNICIPIUL GHERLA
Nr. 9088/25.06.2020
REFERAT
privind aprobarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă al Municipiului Gherla
În lista de investiții anexă la bugetul local pe anul 2019, au fost alocate resurse financiare în
vederea realizării Planului de Mobilitate Urbană Durabilă al Municipiului Gherla.
Urmare acesteia, în urma parcurgerii procedurilor legale privind contractarea și executarea
lucrării, documentația PMUD a fost întocmită și predată autorității locale de către firma
SIGMA MOBILITY ENGINEERING din Pitești.
Documentația predată după mai multe consultări în prealabil cu factori interesați, inclusiv cu
cei de la ADR, a fost depusă la Agenția pentru protecția mediului unde s-a decis prin Decizia
nr.50/03.06.2020 că Planul de Mobilitate Urbană Durabilă pentru Municipiul Gherla nu necesită
evaluare de mediu și nu necesită evaluarea adecvată și se va supune adoptării fără aviz de
mediu.
Pentru perioada de programare 2021-2027, una din condițiile pentru realizarea investițiilor în
rețeaua de drumuri și transport public este existența unui Plan de Mobilitate Urbană Durabilă
(PMUD).
Pagina 3
Prin intermediul axei prioritare 2 ,,O regiune cu orașe SMART” vor fi finanțate următoarele
categorii de investiții:
- siguranță publică, servicii și utilități publice, monitorizare energie, mediu, rețele de trafic și
transport public, iluminat public, sisteme GIS etc., susținerea digitalizării serviciilor publice la
nivel local.
Deasemenea prin intermediul Axei prioritare 3, vor fi obiective specifice privind:
● Promovarea eficienței energetice și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră;
● Îmbunătățirea protecției naturii și a biodiversității, a infrastructurii verzi în special în
mediul urban și reducerea poluării;
● Promovarea mobilității urbane multimodale sustenabile;
Prin Planul de mobilitate urbană sunt priorități de investiții care au proiectece se vor
implementa prin POR 2021-2027, beneficiarii acestor priorități de investiții vor fi autoritățile
publice locale.
Având în vedere oportunitățile de accesare a fondurilor europene nerambursabile prin
intermediul POR2021-2027, precum și caracterul participativ al elaborării Planului de
Mobilitate Urbană Durabilă este necesară aprobarea acestuia pentru municipiu .
Întocmit,
Primar
CONSILIER PRINCIPAL DRĂGAN COSMINA MIRELA
----------------------
ROMÂNIA
JUDEȚUL CLUJ
MUNICIPIULUI GHERLA
CONSILIUL LOCAL
NR. 9231/76/29.06.2020
Pagina 4
PROIECT DE HOTĂRÂRE NR._______/_____2020
privind aprobarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă al Municipiului Gherla
Consiliul Local al Municipiului Gherla, întrunit în ședință ordinară de lucru,
Luând în dezbatere proiectul de hotărâre privind aprobarea Planului de Mobilitate
Urbană Durabilă al Municipiului Gherla, proiect din inițiativa primarului,
Examinând referatul cu nr. 9088 din 25.06.2020 al Primarului Municipiului Gherla,
Văzând avizele favorabile ale Comisiilor de specialitate ale Consiliu Local,
Având în vedere prevederile art.46^1, lit.e și art.431 din Legea nr. 350/2001 privind Amenajarea
Teritoriului și Urbanismului, republicată cu modificările și completările ulterioare,
În temeiul dispozițiilor art.129, alin.2 lit.b, alin.4 lit.e, alin 7 lit.g, lit.k și art.139, alin.3, lit.e din
OUG nr.57/2019 privind Codul Administrativ, Consiliul Local,
HOTĂRĂȘTE
Art. 1 Se aprobă Planul de Mobilitate Urbană Durabilă al Municipiului Gherla, conform anexei.
Art. 2 Cu ducerea la îndeplinire a prezentei hotărâri se încredințează autoritatea executivă
prin Direcția de Urbanism și Amenajarea Teritoriului și Direcția economică.
Art. 3 Prezenta hotărâre se comunică:
● Primarului Municipiului Gherla
● Instituției Prefectului Cluj
● Direcției de Urbanism și Amenajarea Teritoriului
● Direcția economică
INIȚIATOR
PRIMAR
Pagina 5
Nr. consilieri 19 AVIZEAZĂ
Prezenți SECRETAR GENERAL UAT
Nr.voturi „ Pentru ” Rotar Mihai
Nr. ,,Abțineri”
Pagina 6
a «| MUNICIPIUL
A GHERLA
PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
PENTRU MUNICIPIUL GHERLA
Beneficiar: MUNICIPIUL GHERLA
Elaborator: SIGMA MOBILITY ENGINEERING
2019
Pagina 7
PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
PENTRU MUNICIPIUL GHERLA
Contract 748/4 din 22.01.2019 la BENEFICIAR
Contract 1515 din 25.01.2019 la ELABORATOR
SERVICII DE ELABORARE
"PLAN DE MOBILITATE DURABILĂ PENTRU MUNICIPIUL GHERLA”
Prezentul document a fost elaborat de S.C. SIGMA MOBILITY ENGINEERING S.R.L. cu scopul
de a fi utilizat NUMAI de către beneficiarul MUNICIPIUL GHERLA, conform principiilor de
consultanță general acceptate și a condițiilor specificate în contract.
Copierea, extragerea, folosirea oricăror informații cuprinse în acest document (parțial sau
în totalitate) de către părți terțe, în orice scop, este interzisă fără acordul scris al
beneficiarului sau elaboratorului. Încălcarea acestei prevederi se pedepsește conform
legislației aflată în vigoare.
Beneficiar: MUNICIPIUL GHERLA
Str. Bobâlna, Nr. 2, Gherla, Jud. Cluj, România
Tel: 0264 241666 Fax:0264241666 E-mail: primar.gherlayahoo.com
Elaborator: SIGMA MOBILITY ENGINEERING
AC
a e]
Tel: (0722 655 228 Fax: 0348 459078 obilțty-eigfiiceringloyahoo.com
Pagina 8
2B
MUNICIPIUL Plan de mobilitate urbană durabilă
i sd / GHERLA pentru Municipiul Gherla
CUPRINS
.D. - COMPONENTA DE NIVEL STRATEGIC
1. INTRODUCERE 8
1,1, Scopul și rolul documentației 8
1.2. Încadrarea în prevederile documentelor de planificare spațială 15
1.2.1. Cadrul european 17
1.2.2. Cadrul național 24
1.2.3. Cadrul regional 30
1.2.4. Cadrul local 32
1.3, Încadrarea în prevederile documentelor strategice sectoriale 32
1.3.1. Plan Urbanistic General - Municipiul Gherla 32
1.3.2. Politica Urbană Integrată a Municipiului Gherla 33
1.4. Preluarea prevederilor privind dezvoltarea economică, socială
și de cadru natural din documentele de planificare ale UAT 38
14.1. Strategia de Dezvoltare Locală a ZUM din Municipiul Gherla 33
1,5. Metodologia de elaborare a P.M.U.D. pentru Municipiul Gherla 34
2. ANALIZA SITUAȚIE
2.1. Contextul socio-economic 37
2.1.1. Date demografice 37
2.1.2. Activități economice 44
2.1.3. Indicele de motorizare 55
2.2. Rețeaua stradală 56
2.3. Transport public 70
2.3.1. Transport public local 70
2.3.2. Transport public județean prin servicii regulate 71
2.3.3. Transport public interjudețean prin servicii regulate 75
SIGMA MOBILITY ENGINEERING 3
Pagina 9
MUNICIPIUL Plan de mobilitate urbană durabilă
IN 4 / GHERLA pentru Municipiul Gherla
2.3.4. Transport public auxiliar. Taxi 76
2.3.5. Transport feroviar 78
2.4. Transport de marfă 81
2.5. Mijloace alternative de mobilitate 84
2.6. Managementul traficului 95
2.7. Zone cu nivel ridicat de complexitate 97
2.7.1. Zona centrală 98
3.1. Prezentare generală și definirea domeniului 102
3.2. Colectarea de date 104
3.2.1. Date privind comportamentul de deplasare 105
3.2.2. Date privind volumele de trafic 109
3.2.3. Anchete Origine - Destinație 113
3.2.4. Date privind timpii de parcurs 115
3.3. Dezvoltarea rețelei de transport 117
3.4. Cererea de transport 120
3.4.1. Generarea și atragerea deplasărilor 122
3.4.2. Distribuția pe destinații 123
3.4.3. Alegerea modală 124
3.4.4. Distribuția pe itinerarii 125
3,5. Calibrarea și validarea datelor 136
3.6. Prognoze 139
3.7. Testarea modelului de transport în cadrul unui studiu de caz 150
4. EVALUAREA IMPACTULUI ACTUAL AL MOBILITĂȚII
4.1. Eficiența economică 154
4.2. Impactul asupra mediului 160
4.2.1. Emisii de substanțe poluante 162
4.2.2. Zgomot 163
4.2.3. Emisii de gaze cu efect de seră 165
4.3. Accesibilitate 169
4.4. Siguranță 175
4.5. Calitatea vieții 179
4 SIGMA MOBILITY ENGINEERING
Pagina 10
2B
MUNICIPIUL Plan de mobilitate urbană durabilă
N / GHERLA pentru Municipiul Gherla
5. VIZIUNEA DE DEZVOLTARE A MOBILITĂȚII URBANE 183
5.1. Viziunea prezentată pentru cele 3 nivele teritoriale 18 3
5.2. Cadrul / metodologia de selectare a proiectelor 189
6. DIRECȚII DE ACȚIUNE ȘI PROIECTE DE DEZVOLTARE
A MOBILITĂȚII URBANE 199
6.1. Direcții de acțiune și proiecte pentru infrastructura de transport 200
6.2. Direcții de acțiune și proiecte operaționale 204
6.3. Direcții de acțiune și proiecte organizaționale 206
6.4. Direcții de acțiune și proiecte partajate pe nivele teritoriale 207
6.4.1. Direcții de acțiune și proiecte la scară periurbană 207
6.4.2. Direcții de acțiune și proiecte la scara localității de referință 209
6.4.3. Direcții de acțiune și proiecte la nivelul cartierelor / zonelor
cu nivel ridicat de complexitate 212
7. EVALUAREA IMPACTULUI MOBIL
PENTRU CELE 3 NIVELE TERITORIAL! 214
7.1, Eficiența economică 214
7.2. Impactul asupra mediului 215
7.3. Accesibilitate 216
7.4, Siguranță 222
7.5. Calitatea vieții 222
ETAPA a II-a a P.M.U.D. - COMPONENTA DE NIVEL OPERAȚIONAL
1. CADRUL PENTRU PRIORITIZAREA PROIECTELOR
PE TERMEN SCURT, MEDIU ȘI LUNG
1.1. Cadrul de prioritizare 225
1.2. Prioritățile stabilite 226
2. PLANUL DE AC 230
2.1. Intervenții majore asupra rețelei stradale 231
2.2. Transport public 235
2.3. Transport de marfă 241
2.4. Mijloace alternative de mobilitate 243
2.5. Managementul traficului 250
SIGMA MOBILITY ENGINEERING Li
Pagina 11
za
fi =] mobilitate durabilă
MUNICIPIUL Plan de urbană
N / GHERLA pentru Municipiul Gherla
2.6. Zone cu nivel ridicat de complexitate 255
2.7. Structura intermodală și operațiuni urbanistice necesare 258
2.8. Aspecte instituționale 259
ETAPA a III-a a P.M.U.D. - MONITORIZAREA IMPLEMENTĂRII P.M.U.D.
1. STABILIRE PROCEDURI DE EVALUARE A IMPLEMENTĂRII P.M.U.D.
2. STABILIRE ACTORI RESPONSABILI CU MONITORIZAREA P.M.U.D.
ANEXE 268
ANEXA 1. PORTOFOLIUL DE PRO
6 SIGMA MOBILITY ENGINEERING
Pagina 12
2B Plan de mobilitate urbană durabilă
MUNICIPIUL
N sd / GHERLA pentru Municipiul Gherla
ETAPA I
P.M.U.D. - COMPONENTA
DE NIVEL STRATEGIC
SIGMA MOBILITY ENGINEERING 7
Pagina 13
fai =]
MUNICIPIUL Plan de mobilitate urbană durabilă
GHERLA pentru Municipiul Gherla
1. INTRODUCERE
1.1. Scopul și rolul documentației
În ultima perioadă tot mai multe foruri de specialitate solicită aplicarea unor măsuri de
utilizare eficientă a energiei în mediul urban, care să contribuie la combaterea schimbărilor
climatice, solicitare întemeiată pe fapte obiective, dacă se ține cont de faptul că aproximativ
72% dintre cetățenii europeni locuiesc în mediul urban, unde se consumă 75% din energia
totală și unde 98% dintre călătoriile urbane efectuate au o lungime mai mică de 5 km.
Așadar, cu o densitate mare a populației și o pondere mare a călătoriilor pe distanțe scurte,
orașele prezintă un mare potențial de orientare spre un transport cu emisii reduse de
carbon, comparativ cu sistemul de transport în ansamblu (prin reorientarea către
deplasările pietonale, cu bicicleta, folosind transportul în comun, precum și prin
introducerea rapidă pe piață a vehiculelor propulsate cu combustibili alternativi).
Numărul accidentelor rutiere mortale în Uniunea Europeană rămâne foarte ridicat,
situându-se la aproximativ 26000 evenimente în anul 2013. O pondere de 38% dintre
accidentele rutiere mortale din Europa se concentrează în zonele urbane, unde
participanții la trafic vulnerabili, precum pietonii, sunt expuși în mod special. În
majoritatea accidentelor mortale sau grave din zonele urbane sunt implicați participanți
vulnerabili la trafic -pietoni și bicicliști. În ultimul deceniu, numărul pietonilor decedați în
urma accidentelor rutiere a scăzut cu numai 39% comparativ cu 49% în cazul
conducătorilor auto, progresele în reducerea numărului de accidente rutiere în zonele
urbane situându-se sub medie. Indicatorul exprimat prin numărul de victime raportat la un
milion de locuitori, situează România pe primul loc în rândul statelor membre ale Uniunii
Europene, cu o valoare de 92 victime la 1 milion de locuitori, în anul 2013, în condițiile în
care valoarea medie la nivelul Uniunii Europene în același an a fost de 52 victime la 1
milion de locuitori. Prin urmare, sunt necesare eforturi suplimentare pentru a spori
siguranța rutieră urbană și pentru a evita decesele și accidentele grave, în special în rândul
participanților la trafic vulnerabili.
8 SIGMA MOBILITY ENGINEERING
Pagina 14
MUNICIPIUL Plan de mobilitate urbană durabilă
FA / GHERLA pentru Municipiul Gherla
Este necesară o schimbare radicală în ceea ce privește modul de abordare a mobilității
urbane pentru a se asigura că zonele urbane ale Europei se dezvoltă pe o traiectorie mai
sustenabilă și că obiectivele pentru un sistem european de transport competitiv și eficient
din punct de vedere al resurselor sunt îndeplinite. În acest sens, Comisia Europeană
sprijină orașele europene în încercarea acestora de a soluționa problemele de mobilitate
urbană, recomandând elaborarea Planurilor de Mobilitate Urbană Durabilă.
Un Plan de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD), așa cum este definit în documentul
recunoscut de Comisia Europeană "Orientări. Dezvoltarea și implementarea unui Plan de
Mobilitate Urbană Durabilă”, este un plan strategic conceput pentru a satisface nevoia de
mobilitate a cetățenilor și companiilor în orașe și în împrejurimile acestora, în vederea
creșterii calității vieții. Acesta se bazează pe practicile existente de planificare și ia în
considerare principiile de integrare, participare și evaluare. Planul de Mobilitate Urbană
Durabilă are un profund caracter strategic, definește priorități, tipologii de acțiuni, prevede
scenarii viitoare de evoluție și identifică măsuri necesare pentru atingerea obiectivelor în
termenele specificate.
Planul de Mobilitate Urbană Durabilă pentru Municipiul Gherla stabilește modul în care se
vor pune în aplicare conceptele moderne de planificare și management al mobilității
urbane durabile, așa cum au fost definite și implementate la nivel european. Aceste
concepte sunt particularizate la specificul Municipiului Gherla, urmărind maximizarea
efectelor aduse prin îmbunătățirea indicatorilor de mobilitate pe termen mediu, până la
nivelul anului 2025.
Totodată, planul stabilește mecanismul de monitorizare care va permite evaluarea
continuă și revizuirea acestuia, inclusiv posibilitatea de a corecta abaterile sau reformula
obiectivele într-o adaptare permanentă la dinamica mediului urban. Spre deosebire de
abordările tradiționale de planificare a transporturilor, noul concept pune un accent
deosebit pe implicarea cetățenilor și a tuturor părților interesate, pe coordonarea
politicilor între sectoare (transport, utilizarea teritoriilor, mediu înconjurător, dezvoltare
economică, politici sociale, sănătate, siguranță etc.), între diferitele niveluri de autoritate
publică și între autoritățile învecinate.
Prezentul plan prezintă o viziune sustenabilă de dezvoltare pentru zona urbană a
Municipiului Gherla și ține cont de costurile și beneficiile sociale, prin “internalizarea
costurilor externe”. Nu în ultimul rând, trebuie subliniat faptul că planificarea pentru
viitorul orașului în cadrul PMUD este centrată pe cetățeni. Cetățenii Municipiului Gherla, în
calitate de călători, oameni de afaceri, consumatori, clienți, sau orice rol ar putea avea ei,
sunt parte a soluției, realizarea planului de mobilitate urbană durabilă însemnând
“Planificare pentru Oamenii din Municipiul Gherla”.
Scopul esențial al PMUD este definit de Legea nr. 350 din 6 iulie 2001 privind amenajarea
teritoriului și urbanismul, republicată cu completările și modificările ulterioare în anul
2013. Potrivit acestui document legislativ, Planul de Urbanism General (PUG) trebuie să
includă printre altele și un Plan de Mobilitate Urbană (Art. 46, lit. e, introdusă prin punctul
SIGMA MOBILITY ENGINEERING 9
Pagina 15
.
EE Plan de mobilitate urbană durabilă
MUNICIPIUL
sa GHERLA pentru Municipiul Gherla
Ș
23 din Ordonanța de Urgență nr. 7/2011 începând cu 13.07.2013). Acesta reprezintă o
documentație complementară strategiei de dezvoltare teritorială și planului urbanistic
general.
Totodată, scopul PMUD este de a permite dezvoltarea sustenabilă a mobilității în aria de
studiu, acesta urmând a funcționa ca un suport pentru pregătirea și implementarea
proiectelor și măsurilor finanțate prin Programul Operațional Regional 2014 - 2020 (și
programele operaționale din viitoarele perioade de programare) și alte surse asociate
bugetelor locale, dar și pentru susținerea implementării unor proiecte de interes național
care influențează mobilitatea în aria de studiu.
Urmare a abordării integrate susținută de către Comisia Europeană, elaborarea corelată a
Strategiilor Integrate de Dezvoltare Urbană și a Planurilor de Mobilitate Urbană Durabilă
(PMUD) reprezintă o condiție necesară de bază în vederea finanțării proiectelor de
mobilitate urbană prin FEDR (Fonduri Europene pentru Dezvoltare Regională), în cadrul
Programului Operațional pentru Dezvoltare Regională 2014 - 2020. Conform prevederilor
Ghidului solicitantului, Condiții specifice de accesare a fondurilor în cadrul apelurilor de
proiecte cu numărul POR/2017/3/3.2/1/7 Regiuni, Axa Prioritară 3, Prioritatea de
Investiții 4e, Obiectivul Specific 3.2 - Reducerea emisiilor de carbon în zonele urbane
bazată pe planurile de mobilitate urbană durabilă, existența documentului strategic “Plan
de mobilitate urbană durabilă” reprezintă criteriul fundamental pentru finanțarea
proiectelor care vizează îmbunătățirea mobilității la nivel urban prin intermediul
Programului Operațional Regional 2014-2020, obiectivul specific menționat.
În acest context, PMUD al Municipului Gherla are un rol esențial în accesarea finanțării din
fonduri nerambursabile atât prin Programul Operațional Regional 2014-2020, cât și prin
mecanisme de finațare care vor fi disponibile în următorul exercițiu financiar (Programul
Operațional Regional 2021-2027). Prin implementarea măsurilor / acțiunilor de
intervenție propuse se estimează soluționarea probleme identificate în etapa de analiză a
situației actuale sau care sunt considerate ca strategice în contextul asigurării unei
mobilități urbane durabile în aria de studiu, acoperind perioada 2019 - 2030.
Arealul planului de mobilitate este reprezentat de teritoriul unității administrativteritoriale Municipiul Gherla, situat în nordul județului Cluj, în Regiunea de Dezvoltare
Nord - Vest a României (figura 1.1). Alegerea arealului acoperit de PMUD al Municipiului
Gherla s-a realizat prin corelarea cu prevederile Planului de Urbanism General, aflat în curs
de actualizare, și ținând seama de relațiile de transport cu teritoriul învecinat.
De asemenea, la alegerea arealului selectat al PMUD - teritoriul unității administrativteritoriale al Municipiului Gherla - s-a ținut seama de omogenitatea crescută în ceea ce
privește dezvoltarea socială, economică, dezvoltarea transporturilor (inclusiv a sistemului
de transport public), precum și de considerente legate de utilizarea teritoriului.
10 SIGMA MOBILITY ENGINEERING
Pagina 16
2B
MUNICIPIUL Plan de mobilitate urbană durabilă
N GHERLA pentru Municipiul Gherla
Județul CLUJ
ROMÂNIA
*
Figura 1.1. Arealul PMUD pentru Municipiul Gherla.
Sintetizând, scopul Planului de Mobilitate Urbană Durabilă pentru Municipiul Gherla este
de îmbunătățire a accesibilității în zonele urbane și asigurare a mobilității durabile, precum
și a unor servicii de transport de calitate ridicată în interiorul zonelor urbane și pe arterele
de penetrație către acestea, obiectiv realizabil cu ajutorul caracteristicilor descrise mai sus
și reprezentate în figura 1.2.
PMUD pentru Municipiul Gherla urmărește îndeplinirea următoarelor obiective
fundamentale:
— Accesibilitate -— sistemul de transport și mobilitate va facilita accesul către
destinații în care se desfășoară activități esențiale pentru toate categoriile de
utilizatori;
— Eficiență economică - sistemul de transport și mobilitate va sprijini în continuare
desfășurarea activităților economice în Municipiul Gherla, în condiții de dezvoltare
durabilă;
— Siguranță - sistemul de transport și mobilitate va urmări reducerea numărului de
victime provenite din accidentele rutiere, cu precădere din rândul participanților la
trafic vulnerabili;
SIGMA MOBILITY ENGINEERING 11
Pagina 17
fa =] Plan de mobilitate urbană durabilă
MUNICIPIUL
i 4 / GHERLA pentru Municipiul Gherla
— Protejarea mediului -— sistemul de transport și mobilitate va urmări reducerea
impactului negativ asupra mediului (emisii de substanțe poluante, de gaze cu efect
de seră, zgomot);
— Calitatea vieții — sistemul de transport și mobilitate va fi orientat către îndeplinirea
obiectivelor fundamentale de mai sus, contribuind la dezvoltarea urbană durabilă și
la creșterea calității vieții în Municipiul Gherla.
mediului
urat!
Ă
Figura 1.2. Caracteristicile generale ale PMUD pentru Municipiul Gherla.
Pornind de la caracteristicile generale ale planurilor de mobilitate și ținând cont de
obiectivele urmărite pentru Municipiul Gherla, se poate evidenția faptul că măsurile
recomandate prin PMUD urmăresc dezvoltarea unui sistem de transport urban care:
— Este accesibil și răspunde nevoilor de bază ale tuturor utilizatorilor în ceea ce privește
mobilitatea;
— Echilibrează și satisface diversitatea cererii de servicii de mobilitate și transport
provenite de la cetățeni, întreprinderi și industrie;
— Trasează o dezvoltare echilibrată și o mai bună integrare a diferitelor moduri de
transport;
— Întrunește cerințele de durabilitate, punând în balanță nevoia de viabilitate
economică, echitate socială, sănătate și calitate a mediului înconjurător;
— Optimizează eficiența și eficacitatea costurilor;
12 SIGMA MOBILITY ENGINEERING
Pagina 18
MUNICIPIUL Plan de mobilitate urbană durabilă
FA / GHERLA pentru Municipiul Gherla
— Utilizează mai bine spațiul urban, precum și infrastructura și serviciile de transport
existente;
— Îmbunătățește atractivitatea mediului urban, calitatea vieții și sănătatea publică;
— Îmbunătățește siguranța și securitatea traficului;
— Reduce poluarea aerului și poluarea fonică, emisiile de gaze cu efect de seră și
consumul de energie;
— Contribuie la o performanță generală mai bună a rețelei transeuropene de transport și
a sistemului european de transport ca întreg.
Mobilitatea persoanelor și a mărfurilor reprezintă rezultatul evoluției globale cu care ne
confruntăm. Zonele urbane au cunoscut în ultimele decenii mari schimbări sociale,
culturale și economice care au influențat în mod clar modelele de mobilitate. Factori
precum creșterea veniturilor, dezvoltarea piețelor de consum, apariția locurilor de muncă,
creșterea indicelui de motorizare, generează provocări continue pentru a satisface noile
nevoi de mobilitate. Astfel, congestia a devenit endemică în orașe și îi sunt asociate
externalități precum: poluarea atmosferică, poluarea sonoră, consumul de energie,
impactul negativ asupra sănătății, deteriorarea spațiilor comune, costuri, pierderea de
competitivitate, excludere socială, etc. Acest plan strategic este realizat pentru a construi o
viziune de dezvoltare a Municipiului Gherla, care să îi asigure calitatea de oraș model din
punct de vedere al durabilității. Acesta reprezintă un plan de lucru care urmărește
schimbări ale comportamentului de deplasare al cetățenilor prin corectarea abaterilor,
astfel încât aceștia să își recapete teritoriul urban dedicat în momentul actual în mare parte
autovehiculelor,
Planul de Mobilitate Urbană Durabilă pentru Municipiul Gherla reprezintă instrumentul de
planificare și management pe care autoritățile publice îl pot folosi pentru a structura
politicile de mobilitate în ceea ce privește atingerea obiectivelor generale de îmbunătățire a
calității mediului, a competitivității și siguranței. Acesta încorporează tehnologii de
informare și comunicare care conduc la sustenabilitatea sistemului urban. Din punct de
vedere structural cuprinde analiza stării inițiale, construirea viziunii, stabilirea obiectivelor
și țintelor, alegerea politicilor și a măsurilor, comunicarea activă, monitorizarea și
evaluarea, precum și identificarea lecțiilor învățate.
Planul de Mobilitate Urbană Durabilă pentru Municipiul Gherla cuprinde acțiuni grupate în
planuri sectoriale privind următoarele tematici de mobilitate:
1. MIA CIA II ai lil [3 - sunt propuse soluții de adaptare a
rețelei existente astfel încât să se asigure îmbunătățirea circulației, ca urmare a
distribuției fluxurilor de trafic, creșterea accesibilității teritoriale și reducerea
costurilor externe;
2 - planul oferă o strategie pentru a îmbunătăți calitatea,
securitatea, integritatea și accesibilitatea serviciilor de transport public,
acoperind componente de infrastructură, mijloace de transport și tehnici de
operare (managementul traficului);
SIGMA MOBILITY ENGINEERING 13
Pagina 19
MUNICIPIUL Plan de mobilitate urbană durabilă
GHERLA pentru Municipiul Gherla
3. - prezintă măsuri de translatare către zona periferică a
traseelor pe care este permis accesul vehiculelor de marfă, precum și de
îmbunătățire a eficienței logisticii urbane (livrarea mărfurilor în mediul urban,
reducând factori externi adiacenți precum zgomot, emisiile de CO2, emisiile de
substanțe poluante);
ITAL BI CZ Ni (UA liliiiiă — planul include un pachet de
măsuri de creștere a atractivității, siguranței și securității mersului pe jos și cu
bicicleta. Dezvoltarea de noi infrastructuri velo, amenjarea de trasee pietonale ia
în considerare și alte opțiuni în afara celor amplasate de-a lungul rutelor de
transport motorizat. Cu scopul creșterii gradului de siguranță a circulației, sunt
propuse campanii de informare și comunicare a tuturor participanților la trafic
asupra modului preventiv de utilizare a spațiilor dedicate circulației publice și
pentru orientarea către modurile de transport durabile (bicicleta). Se va pune
accent pe formarea unei conduite preventive a conducătorilor auto vis-a-vis de
prezența în trafic a bicicliștilor;
5; - element cheie pentru planificarea mobilității
urbane, managementul traficului sprijină factorii de decizie în realizarea
obiectivelor asumate și gestionarea operațiunilor de trafic, ajutând totodată
utilizatorii finali, cetățenii, prin prezentarea unor opțiuni de mobilitate durabilă.
În ceea ce privește siguranța circulației, la elaborarea PMUD pentru Municipiul
Gherla acest aspect a fost considerat în toate etapele de elaborare, măsurile de
reglementare și educare în domeniul siguranței rutiere completând paleta de
proiecte propuse în domeniul managementului traficului;
6. ALT TUL a D000 Cluj (adiilia - complementar soluțiilor deja
implementate în zonele cu nivel ridicat de complexitate, sunt propuse amenajări
ale spațiului public și reglementări ale circulației, astfel încât să se asigure
accesibilitate și siguranță pentru deplasările pietonale (inclusiv pentru
persoanele cu nevoi speciale) și cu bicicleta;
VAB Structura intermodală și operațiuni urbanistice necesare ut Eitiui Că"leleTIETA
în PMUD contribuie la o mai bună integrare între modurile de transport
disponibile;
8. - sunt propuse intervenții pentru monitorizarea
implementării planului de acțiune și pentru aplicarea legislației europene și
naționale în domeniul transporturilor.
Analiza efectelor mobilității propuse s-a realizat prin dezvoltarea unui singur scenariu,
denumit "A face ceva”. Potrivit Legii nr. 351 din 6 iulie 2001 privind aprobarea Planului de
amenajare a teritoriului național - Secțiunea a IV-a Rețeaua de localități, Municipiul Gherla
nu este oraș de rang | și nu se impune dezvoltarea a mai mult de un scenariu.
Costurile totale necesare acoperirii în întregime a măsurilor / acțiunilor de intervenție
propuse în cadrul scenariului definit pentru perioada 2019-2030 sunt de 21.057.000 EUR.
14 SIGMA MOBILITY ENGINEERING
Pagina 20
MUNICIPIUL Plan de mobilitate urbană durabilă
FA / GHERLA pentru Municipiul Gherla
În urma implementării Planului de Mobilitate Urbană Durabilă, locuitorii Municipiului
Gherla se vor bucura de o viață mai sănătoasă și de un mediu urban mai atractiv, în care
spațiul public va fi utilizat într-un mod mai eficient.
1.2. Încadrarea în prevederile documentelor de planificare spațială
În legislația națională, conform Legii 350/2001 privind amenajarea teritoriului și
urbanismul, actualizată în iulie 2013, Planul de Mobilitate Urbană (PMU) reprezintă
instrumentul de planificare strategică teritorială prin care sunt corelate dezvoltarea
teritorială a localităților din zona periurbană / metropolitană cu nevoile de mobilitate și
transport ale persoanelor, bunurilor și mărfurilor. Conform articolului 46, planul urbanistic
general cuprinde piese scrise și desenate cu privire la:
a) diagnosticul prospectiv, realizat pe baza analizei evoluției istorice, precum și a
previziunilor economice și demografice, precizând nevoile identificate în materie de
dezvoltare economică, socială și culturală, de amenajare a spațiului, de mediu, locuire,
transport, spații și echipamente publice și servicii;
b) strategia de dezvoltare spațială a localității;
c) regulamentul local de urbanism aferent acestuia;
d) planul de acțiune pentru implementare și programul de investiții publice;
e) planul de mobilitate urbană.
Conform Normelor de aplicare a Legii 350/2001 privind amenajarea teritoriului și
urbanismul, actualizată în iulie 2013:
— Planul de mobilitate urbană are ca țintă principală îmbunătățirea accesibilității
localităților și a relației între acestea, diversificarea și utilizarea sustenabilă a
mijloacelor de transport (aerian, acvatic, feroviar, auto, velo, pietonal) din punct de
vedere social, economic și de mediu, precum și buna integrare a diferitelor moduri
de mobilitate și transport;
— Planul de mobilitate urbană se adresează tuturor formelor de transport, incluzând
transportul public și privat, de marfă și pasageri, motorizat și nemotorizat, în
mișcare sau în staționare;
— P.MU. este realizat pentru unitatea administrativ-teritorială inițiatoare și poate fi
realizat și pentru teritoriul unităților administrativ-teritoriale aflate în zona
periurbană sau metropolitană, care este deja instituită sau care poate fi delimitată
printr-un studiu de specialitate;
SIGMA MOBILITY ENGINEERING 15
Pagina 21
fai =]
MUNICIPIUL Plan de mobilitate urbană durabilă
sa / GHERLA pentru Municipiul Gherla
Ș
— Pe baza referatelor elaborate de către structura de specialitate în domeniul
amenajării teritoriului și urbanismului și de către structura de specialitate în
domeniul transportului, P.M.U. se analizează în cadrul unei ședințe comune la care
participă Comisia tehnică de amenajarea teritoriului și urbanism, Comisia de
circulații/Comisia de siguranță rutieră și fluidizare a traficului, organizate conform
legii la nivelul primăriilor sau consiliilor județene, și se aprobă de către consiliile
locale. În situația în care P.M.U. a fost realizat pe teritoriul unei structuri asociative a
unităților administrativ-teritoriale, documentația se avizează de către acestea și se
aprobă de către structura asociativă, dacă are stabilită această competență în statut;
— Având în vedere complementaritatea prevederilor din cadrul PUG și P.M.U., acestea
pot fi elaborate concomitent, bazându-se pe o viziune de dezvoltare integrată la
nivelul teritoriului studiat. În acest sens, autoritățile publice locale pot organiza
grupuri de lucru comune;
— Culegerea de date privind caracteristicile actuale ale mobilității pentru persoane și
marfă se face prin preluarea/ integrarea/ analizarea datelor din toate sursele
existente, inclusiv de la ultimul recensământ al populației și locuințelor și din P.U.G,,
la nivel de unitate administrativ-teritorială și la nivel de unitate teritorială de
referință, necesare în vederea realizării prognozei distribuției în profil spațial a
populației și locurilor de muncă, precum și prin:
= efectuarea interviurilor privind mobilitatea populației (eșantion minim 1,0 %
din total populație);
= realizarea recensămintelor de circulație în intersecțiile principale și la intrările
în localitate;
= realizarea anchetelor privind originea/ destinația deplasărilor în trafic la
intrările în localitate și în interiorul localităților, la nivel de unitate teritorială
de referință.
— P.MU. se elaborează printr-o abordare transparentă și participativă, în toate etapele
de elaborare fiind consultați toți actorii relevanți, cetățeni și reprezentanți ai
societății civile, operatori de transport public și agenți economici din teritoriul
studiat, care au potențial major de atragere și generare a traficului;
— P.MU. are rolul de planificare și modelare a mobilității în raport cu nevoile și
prioritățile de dezvoltare spațială de la nivelul unității administrativ-teritoriale și
urmărește următoarele 5 obiective:
= îmbunătățirea eficienței serviciilor și infrastructurii de transport;
= reducerea necesităților de transport motorizat, reducerea impactului asupra
mediului și reducerea consumului de energie pentru activitățile de transport;
= asigurarea unui nivel optim de accesibilitate în cadrul localității și în cadrul
zonelor metropolitane/ periurbane;
= asigurarea unui mediu sigur pentru populație;
16 SIGMA MOBILITY ENGINEERING
Pagina 22
—..
fai = Plan de mobilitate urbană durabilă
MUNICIPIUL
GHERLA pentru Municipiul Gherla
= asigurarea accesibilității tuturor categoriilor de persoane, inclusiv pentru cele
cu dizabilități.
—P.MU. utilizează măsuri organizaționale, operaționale și de infrastructură pentru
atingerea celor 5 obiective, luând în considerare următoarele arii de intervenție:
= corelarea modurilor de transport cu densitatea urbană;
= crearea unor artere ocolitoare localităților și închiderea inelelor rutiere
principale;
= promovarea și crearea rețelelor de infrastructuri și servicii pentru bicicliști și
pentru trafic nemotorizat;
= reorganizarea arterelor de circulație în raport cu cerințele de trafic, cu
cerințele transportului public, ale deplasărilor nemotorizate și cu exigențe de
calitate a spațiului urban;
= organizarea staționării și a infrastructurilor de staționare;
= organizarea intermodalității și a polilor de schimb intermodal;
= stabilirea zonelor cu restricții de circulație (limitări ale vitezei, limitări și/sau
taxări ale accesului, restricționarea accesului vehiculelor poluante, prioritate
acordată deplasărilor nemotorizate etc.);
= restructurarea mobili i în zonele centrale istorice și în zona gărilor,
autogărilor și aerogărilor;
= dezvoltarea rețelelor de transport public;
= valorificarea, utilizarea infrastructurilor de transport abandonate (trasee
feroviare dezafectate, zone logistice etc.) și integrarea acestora în rețeaua
majoră de transport public de la nivelul localităților și al zonelor periurbane
ale acestora pentru asigurarea serviciilor de transport metropolitan;
= dezvoltarea de politici și infrastructură pentru a susține siguranța pietonilor;
= îmbunătățirea condițiilor pentru transport și pentru livrarea mărfurilor,
organizarea transportului de mărfuri și a logisticii urbane;
= utilizarea sistemelor de transport inteligent pentru infrastructura de transport,
de parcare și pentru transportul public.
În cele ce urmează este prezentat modul în care PMUD al Municipiului Gherla se corelează
cu alte documente de planificare spațială relevante, la nivelurile european, național,
regional și local. Planul de mobilitate întocmit susține politicile adoptate la nivel regional și
național, țintele stabilite și resticțiile legale.
1.2.1. Cadrul european
Cunoscându-se faptul că transportul urban este un important consumator de energie și
emițător de gaze poluante și cu efect de seră, se poate sublinia că zonele urbane joacă un
SIGMA MOBILITY ENGINEERING 17
Pagina 23
fai =]
MUNICIPIUL Plan de mobilitate urbană durabilă
! GHERLA pentru Municipiul Gherla
rol esențial în atingerea obiectivelor privind îmbunătățirea eficienței energetice și
reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră asumate de Comisia Europeană prin
documentele publicate. Potrivit acestor documente, o abordare strategică presupune
integrarea politicilor de planificare a transporturilor cu alte politici sectoriale, cum ar fi
mobilității, precum și dezvoltarea economică. Documentele cheie care fac referire la
planificarea mobilității urbane la nivel european sunt prezentate în ordine cronologică în
tabelul 1.1.
Tabelul 1.1. Documente care fac referire la planificarea mobilității urbane - Comisia Europeană.
| An | Document |
| 2007 | Cartea Verde Europeană a Transportului Urban - “Spre o Nouă Cultură a Mobilității Urbane” |
| 2009 | Planul de Acțiune pentru Mobilitatea Urbană |
| 2010 | Strategia Europa 2020 - “O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii“ |
| 204 | Cartea Albă - “Foaie de Parcurs pentru un Spațiu European Unic al Transporturilor - Către un Sistem de Transport Competitiv și Eficient din punct de vedere al Resurselor” |
| 2013 | Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor - “Împreună pentru o mobilitate urbană competitivă care utilizează eficient resursele” |
| 2014 | Linii directoare pentru dezvoltarea și implementarea Planurilor de Mobilitate Urbană Durabilă |
1.2.1.1. Cartea Verde Europeană a Transportului Urban - “Spre o Nouă Cultură a Mobilitătii
Urbane”
Potrivit acestui document, mobilitatea urbană trebuie să permită dezvoltarea economică a
orașelor, îmbunătățirea calității vieții locuitorilor și protecția mediului din orașe. În acest
sens, orașele europene se confruntă cu cinci provocări, la care trebuie să se răspundă în
cadrul unei abordări integrate:
— Orașe cu trafic fluid;
— Orașe mai puțin poluate;
— Transport urban mai inteligent;
— Transport urban accesibil;
— Transport urban în condiții de siguranță și securitate.
În contextul dezvoltării durabile, zonele urbane se confruntă cu o provocare imensă: aceea
de a reconcilia dezvoltarea economică a orașelor și accesibilitatea, pe de o parte, cu
ameliorarea calității vieții și cu protecția mediului, pe de altă parte. Astfel, crearea unei “noi
culturi a mobilității urbane” se va putea realiza prin îmbunătățirea cunoștințelor
18 SIGMA MOBILITY ENGINEERING
Pagina 24
1
fai =
MUNICIPIUL Plan de mobilitate urbană durabilă
FA GHERLA pentru Municipiul Gherla
referitoare la mobilitatea durabilă și îmbunătățirea procesului de colectare a datelor cu
privire la mobilitate.
1.2.1.2. Planul de Acțiune pentru Mobilitatea Urbană
Acest document vine în completarea Cărții Verzi și a Comunicatului Comisiei Europene
intitulat “Un viitor sustenabil pentru transporturi: către un sistem integrat, bazat pe
tehnologie și ușor de utilizat”, prin care se solicită o coordonare a acțiunilor la nivel local,
regional și național.
Recomandările prevăzute în Planul de Acțiune pentru Mobilitatea Urbană reprezintă
rezultatul feedback-ului primit de la părțile interesate pe parcursul consultărilor publice
ale celor două documente care îl preced și oferă un pachet cuprinzător de sprijin pentru a
ajuta autoritățile locale, regionale și naționale pentru atingerea obiectivelor de durabilitate
mobilității urbane.
În cadrul acestui document se face referire la planuri de mobilitate urbană durabilă.
Pe lângă provocările generate de sectorul transporturilor, respectiv abordarea unui
transport durabil din punct de vedere al protecției mediului (poluare atmosferică, emisii de
CO2 și zgomot) și al competitivității economice (prin reducerea nivelului congestiei),
documentul recunoaște, de asemenea, ca priorități sănătatea cetățenilor, nevoile
persoanelor vârstnice, ale celor cu handicap și ale familiilor acestora, precum și coeziunea
socială, în general. Aceste provocări se regăsesc concentrate în următoarele obiective
principale:
— promovarea de politici integrate pentru a face față complexității sistemelor de
transport;
— optimizarea mobilității urbane pentru a încuraja integrarea efectivă între diferitele
rețele de transport;
— diseminarea experiențelor și cunoștințelor.
În scopul atingerii obiectivelor prezentate, documentul recomandă 20 de acțiuni
structurate în 6 teme principale, după cum urmează:
— Tema 1 - Promovarea unei politici integrate
= Acțiunea 1 - Accelerarea implementării planurilor de mobilitate urbană sustenabilă
= Acțiunea 2 - Mobilitatea urbană sustenabilă și politica regională
= Acțiunea 3 - Transporturi pentru un mediu urban sănătos
— Tema 2 — Centrarea pe cetățeni
= Acțiunea 4- Oplatformă privind drepturile călătorilor din rețeaua de transport
public urban
= Acțiunea 5 - Îmbunătățirea accesibilității pentru persoanele cu mobilitate redusă
= Acțiunea 6 - Îmbunătățirea informațiilor privind călătoriile
SIGMA MOBILITY ENGINEERING 19
Pagina 25
EE Plan de mobilitate urbană durabilă
MUNICIPIUL
GHERLA pentru Municipiul Gherla
= Acțiunea 7 - Accesul în zonele verzi
= Acțiunea 8- Ocampanie pe tema comportamentelor care favorizează mobilitatea
sustenabilă
= Acțiunea 9 - Condusul eficient din punct de vedere energetic, ca parte a formării
conducătorilor auto
— Tema 3 - Transport urban mai ecologic
= Acțiunea 10 - Proiecte de cercetare și de demonstrație pentru vehicule cu emisii
reduse sau cu emisii zero
= Acțiunea 11 - Un ghid on-line privind vehiculele nepoluante și eficiente din punct de
vedere energetic
= Acțiunea 12 - Un studiu pe tema aspectelor urbane ale internalizării costurilor
externe
= Acțiunea 13 - Schimburi de informații privind schemele tarifare urbane
— Tema 4 - Consolidarea finanțării
= Acțiunea 14- Optimizarea surselor de finanțare existente
= Acțiunea 15 - Analiza nevoilor de finanțare viitoare
— Tema 5 -Schimbul de experiență și de cunoștințe
= Acțiunea 16 - Actualizarea datelor și a statisticilor
= Acțiunea 17 - Crearea unui observator al mobilității urbane
= Acțiunea 18 - Participarea la dialogul internațional și la schimbul de informații
— Tema 6 - Optimizarea mobilității urbane
= Acțiunea 19 - Transportul urban de marfă
= Acțiunea 20 - Sistemele inteligente de transport (ITS) pentru mobilitatea urbană
1.2.1.3. Strategia Europa 2020 - “O strategie europeană pentru o creștere
inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii”
Strategia Europa 2020 subliniază importanța unui sistem de transport european durabil
care să contribuie la dezvoltarea viitoare a Uniunii Europene și evidențiază necesitatea
explicitării dimensiunii urbane a transporturilor. Strategia prevede cinci obiective
principale formulate la nivelul Uniunii Europene și transpuse în obiective naționale,
reflectându-se astfel nivelul contribuției fiecărui stat membru la îndeplinirea obiectivelor
globale. Dintre acestea obiectivul privind Schimbările climatice și utilizarea durabilă a
energiei interacționează cu domeniul transporturilor. În tabelul 1.2 sunt prezentate
valorile țintă prevăzute a fi atinse prin sub-obiectivele acestui obiectiv principal în anul
2020, la nivelul Uniunii Europene și la nivelul României.
20 SIGMA MOBILITY ENGINEERING
Pagina 26
1
MUNICIPIUL Plan de mobilitate urbană durabilă
FA / GHERLA pentru Municipiul Gherla
Tabelul 1.2. Obiectivul privind Schimbările climatice și utilizarea durabilă a energiei - Europa 2020.
| Surse Reducerea = eat: regenerabile de emisiilor de CO2 . energie | Eficiență energetică - reducerea consumului 4 de E Mtone energie |
| Reducere cu 20%* 20% | Creștere cu 20% |
| Reducere cu 19% 24% | Creștere cu 10% |
Obiectivele o statelor
membre/ UE
Uniunea Europeană
România
*comparativ cu valorile înregistrate în anul 1990
1.2.1.4. Cartea Albă - “Foaie de Parcurs pentru un Spațiu European Unic al Transporturilor —
Către un Sistem de Transport Competitiv și Eficient din punct de vedere al Resurselor”
Cartea Albă - “Foaie de Parcurs pentru un Spațiu European Unic al Transporturilor - Către
un Sistem de Transport Competitiv și Eficient din punct de vedere al Resurselor” reprezintă
succesorul documentelor Cartea Albă - “Politica europeană în domeniul transporturilor
pentru anul 2010: momentul deciziilor”, respectiv Comunicarea Comisiei Europene
intitulată "Un viitor sustenabil pentru transporturi: către un sistem integrat, bazat pe
tehnologie și ușor de utilizat”. Cartea Albă completează, de asemenea, documentul intitulat
"Foaie de parcurs pentru trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon în 2050".
Cartea Albă publicată în anul 2011 solicită o reducere a emisiilor de CO2 generate de
sectorul transporturilor de cel puțin 60% până în 2050 (comparativ cu valorile înregistrate
în anul 1990), în condițiile asigurării dezvoltării sistemului de transport global și
satisfacerii nevoilor de mobilitate. Documentul punctează diverse obiective referitoare la
rețelele de transport, inclusiv pentru cele din mediul urban, pentru care se propune
modificarea substanțială a parcului de autovehicule, astfel:
— Înjumătățirea utilizării autovehiculelor "alimentate în mod convențional” în
transportul urban până în 2030; dispariția lor progresivă din orașe până în 2050;
— Implementarea unei logistici urbane practic lipsite de CO2 în marile aglomerări
urbane până în 2030;
Alte obiective includ stabilirea unui cadru pentru funcționarea unui sistem de transport
multimodal la nivel european dotat cu facilități de informare, gestionare și plată precum și
reducerea accidentelor rutiere și implicit a victimelor implicate, în proporție de 50 % până
în anul 2020, respectiv "zero decese” în transportul rutier până în 2050.
Cartea Albă identifică necesitatea existenței unor strategii de dezvoltare urbană complexe
care să conducă la reducerea congestiei și a emisiilor de substanțe poluante și gaze cu efect
de seră, strategii rezultate în urma unei abordări integrate, care implică amenajarea
teritoriului, sisteme de tarifare, servicii de transport public mai eficiente, infrastructură
pentru modurile de transport nepoluante (nemotorizate), facilități de încărcare /
alimentare cu energie electrică / combustibil pentru autovehiculele ecologice.
SIGMA MOBILITY ENGINEERING 21
Pagina 27
[a =] MUNICIPIUL Plan de mobilitate urbană durabilă
sa GHERLA pentru Municipiul Gherla
Ș
Documentul prevede că orașele care depășesc o anumită dimensiune, ar trebui încurajate
să dezvolte planuri de mobilitate urbană care aduc toate aceste elemente împreună. Aceste
planuri trebuie să fie pe deplin aliniate cu planurile de dezvoltare urbană integrată.
Un aspect foarte important este faptul că acest document prevede stabilirea la nivel
european a unor proceduri și mecanisme de sprijin financiar destinate pregătirii de
Audituri privind mobilitatea urbană și de Planuri privind mobilitatea urbană și
instituirea unui Tablou de bord european al mobilității urbane (European Urban Mobility
Scoreboard) bazat pe obiective comune. De asemenea, este propusă examinarea, în cazul
orașelor cu o anumită dimensiune, a posibilității impunerii unei abordări conforme cu
standardele naționale și bazate pe orientările UE:
«Condiționarea acordării fondurilor de dezvoltare regională și a fondurilor de coeziune de
prezentarea de către orașe și regiuni a unui certificat de audit valabil, emis în mod
independent, care să confirme performanța acestora în materie de mobilitate urbană și de
sustenabilitate».
1.2.1.5. Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și
Social European și Comitetul Regiunilor - “Împreună pentru o mobilitate urbană competitivă
care utilizează eficient resursele”
Comunicarea emisă în decembrie 2013 a fost transmisă instituțiilor europene cu scopul de
a încuraja statele membre să ia măsuri mai hotărâte și mai bine coordonate.
Anexa acestui document prezintă conceptul de Plan de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD),
creionat în urma unui amplu proces de consultare între experți în mobilitate durabilă și
factori interesați la nivelul Uniunii Europene. Conceptul reflectă un larg consens în privința
principalelor caracteristici ale unui plan de mobilitate urbană durabilă, recomandând
adaptarea la circumstanțele individuale ale statelor membre și ale zonelor urbane.
«Este necesară o schimbare radicală:
— Prezenta comunicare urmărește să solidifice sprijinul care se acordă orașelor europene
în încercarea lor de a soluționa problemele de mobilitate urbană. Este necesară o
schimbare radicală în ceea ce privește modul de abordare a mobilității urbane pentru a
se asigura că zonele urbane ale Europei se dezvoltă pe o traiectorie mai sustenabilă și
că obiectivele pentru un sistem european de transport competitiv și eficient din punct de
vedere al resurselor sunt îndeplinite;
— Este de asemenea esențial să se depășească abordările fragmentate și să se dezvolte
piața unică a soluțiilor inovatoare de mobilitate urbană prin abordarea unor
problematici cum ar fi standardele și specificațiile comune sau achizițiile publice
comune;
— Comunicarea stabilește modul în care Comisia își va consolida acțiunile privind
mobilitatea urbană durabilă în domeniile în care există o valoare adăugată pentru UE.
22 SIGMA MOBILITY ENGINEERING
Pagina 28
1
fai =
MUNICIPIUL Plan de mobilitate urbană durabilă
FA GHERLA pentru Municipiul Gherla
/
Comisia încurajează totodată statele membre să adopte măsuri mai ferme și mai
bine coordonate».
1.2.1.6. Linii directoare pentru dezvoltarea și implementarea
Planurilor de Mobilitate Urbană Durabilă
În cadrul proiectului ELTISplus - EACI/IEE/2009/05/$12.558822, finanțat de Comisia
Europeană, a fost elaborat ghidul “Orientări. Dezvoltarea și implementarea unui plan
sustenabil de mobilitate urbană
Ghidul este destinat specialiștilor din domeniul transportului și mobilității urbane, precum
și altor actori implicați în dezvoltarea și implementarea planurilor de mobilitate urbană
durabilă. Acesta face referire la o bază de date solidă cu exemple de bune practici, ilustrând
modul cum au fost abordate în practică activitățile de dezvoltare și implementare ale
planului.
«Spre deosebire de abordările tradiționale de planificare a transporturilor, noul concept pune
un accent deosebit pe implicarea cetățenilor și a tuturor părților interesate, pe coordonarea
politicilor între sectoare, între diferite niveluri de autoritate și între autoritățile învecinate».
Sintetizând cele prezentate mai sus, rezultă că în ultimii ani Comisia Europeană a promovat
în mod activ conceptul de planificare a mobilității urbane durabile. Inițiative finanțate de
Uniunea Europeană au reunit părți interesate și experți cu scopul de a analiza abordările
actuale, de a discuta aspecte problematice și de a identifica practicile optime de planificare.
Cu sprijinul Comisiei Europene, au fost elaborate orientările pentru dezvoltarea și
implementarea planurilor de mobilitate urbană durabilă, care oferă, de exemplu,
autorităților locale propuneri concrete cu privire la modul în care să implementeze
strategii pentru mobilitatea urbană, care se bazează pe o analiză detaliată a situației
actuale, precum și pe o perspectivă clară asupra dezvoltării durabile a zonei lor urbane.
Există un consens larg în legătură cu faptul că planificarea mobilității urbane durabile
contribuie la creșterea calității vieții și este o modalitate de abordare a problemelor de
transport în orașe. În acord cu această abordare, un rol major în sistemele de transport
urban viitoare trebuie să îl aibă modurile de transport durabile - transportul public,
pietonal, cu bicicleta, transportul privat cu autovehicule mai puțin poluante, precum și
transportul intermodal, motiv pentru care orașele ar trebui să aplice diferite măsuri pentru
a promova utilizarea acestor moduri.
Astfel, Planurile de Mobilitate Urbană Durabilă au câștigat importanță deosebită pe scena
europeană, diferențierea între statele membre din acest punct de vedere fiind dată de
gradul de implementare.
SIGMA MOBILITY ENGINEERING 23
Pagina 29
fai =]
MUNICIPIUL Plan de mobilitate urbană durabilă
4 / GHERLA pentru Municipiul Gherla
1.2.2. Cadrul național
La nivel național, în scopul definirii unei viziuni cu privire la domeniile în care ar trebui să
se investească cu prioritate în perioada de programare 2014-2020 din fondurile acordate
de Uniunea Europeană (reglementate de Cadrul Strategic Comun), recent au fost realizate
strategii la nivel național și regional. Documentele din această categorie care vizează
domeniile conexe mobilității și transporturilor, de care s-a ținut cont în elaborarea Planului
de Mobilitate Urbană Durabilă al Municipiului Gherla sunt specificate în tabelul 1.3.
Tabelul 1.3. Documente strategice sectoriale - nivel național.
| Anul | Documentul | Autoritatea publică emitentă |
| 2013 | Strategia Națională a României privind Schimbările Climatice 2013 - 2020 | Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice |
| 2013 | Strategia Națională pentru Dezvoltare Regională 2014 - 2020 | Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice |
| 2014 | Acordul de Parteneriat cu România, 2014 - 2020 | Comisia Europeană |
| 2014 | Strategia de dezvoltare teritorială a României, România policentrică 2035, Coeziune și competitivitate teritorială, tri a dezvoltare A egale pentru oameni A și șanse | Ministerul Dezvoltării Regionale A Administrației A RI Publice A și |
| 2015 | Programul Operațional , Regional . 2014 - 2020 | Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice |
| 2016 | Master Planul General de Transport al României | Ministerul Transporturilor |
1.2.2.1. Strategia Națională a României privind Schimbările Climatice 2013 - 2020
În anul 2013 Guvernul României a aprobat “Strategia națională privind schimbările
climatice 2013 - 2020", care prevede atât componente de adaptare, cât și de atenuare.
Măsurile de reducere sunt elaborate pentru următoarele sectoare economice: energie,
transport, procese industriale; solvenți și utilizarea de alte produse; agricultură; folosința
terenurilor, schimbarea folosinței terenurilor și silvicultură; managementul deșeurilor.
Componenta de adaptare a Strategiei enumeră 13 sectoare prioritare pentru monitorizarea
impacturilor schimbărilor climatice: industrie; agricultură și pescuit; turism; sănătate
publică; infrastructură, construcții și planificare urbanistică; transport; resurse de apă;
păduri; energie; biodiversitate; asigurări; activități recreative; educație. În cadrul acestei
componente sunt identificate și măsurile de adaptare care să orienteze elaborarea de
politici pentru sectoarele sus-menționate. Acestea includ:
— integrarea măsurilor de adaptare la efectele schimbărilor climatice în momentul
implementării și modificarea legislației și politicilor actuale și viitoare;
24 SIGMA MOBILITY ENGINEERING
Pagina 30
1
MUNICIPIUL Plan de mobilitate urbană durabilă
FA / GHERLA pentru Municipiul Gherla
— revizuirea tuturor strategiilor și programelor naționale astfel încât să includă
cerințele de modificare a politicilor sectoriale;
— creșterea nivelului de conștientizare publică și dezvoltarea comunicării pentru
implementarea măsurilor de adaptare la nivel local.
«Componenta de adaptare la efectele schimbărilor climatice din Strategia națională privind
schimbările climatice 2013-2020 este menită să reprezinte o abordare generală și practică a
adaptării la efectele schimbărilor climatice în România, furnizând direcția și orientările
diferitelor sectoare pentru a stabili planuri specifice de acțiune care vor fi actualizate
periodic, ținând seama de cele mai recente concluzii științifice privind scenariile climatice
precum și de necesitățile sectoriale. Această abordare este o integrare a adaptării în toate
sectoarele relevante și va lăsa fiecărui sector libertatea de a găsi cele mai bune soluții pentru
adaptarea la nivel sectorial».
La elaborarea strategiei s-a avut în vedere procesul de reducere a emisiilor de gaze cu efect
de seră în scopul atingerii obiectivelor naționale asumate și adaptarea la efectele
schimbărilor climatice, ținând cont de politica Uniunii Europene în domeniul schimbărilor
climatice și de documentele relevante elaborate la nivel european și menționate anterior,
precum și de experiența și cunoștințele dobândite în cadrul unor acțiuni de colaborare cu
parteneri din străinătate și instituții internaționale de prestigiu.
1.2.2.2. Strategia Națională pentru Dezvoltare Regională 2014 - 2020
În anul 2013 a fost publicată versiunea draft a "Strategiei Naționale de Dezvoltare
Regională”, potrivit căreia Regiunile de Dezvoltare reprezintă cadrul pentru elaborarea,
implementarea, monitorizarea și evaluarea politicilor de dezvoltare regională, inclusiv a
strategiilor de dezvoltare regională și a programelor de coeziune economică și socială. La
stabilirea obiectivelor acestei strategii s-a urmărit corelarea cu obiectivele europene
privind creșterea competitivității regiunilor și promovarea echității prin prevenirea
marginalizării zonelor cu probleme de dezvoltare economică și socială. Astfel, obiectivul
general este:
«Îmbunătățirea continuă a calității vieții, prin asigurarea bunăstării, protecției mediului și
coeziunii economice și sociale pentru comunități sustenabile capabile să gestioneze resursele
în mod eficient și să valorifice potențialul de inovare și dezvoltare echilibrată economică și
socială al regiunilor».
Pentru atingerea obiectivului general au fost propuse șapte obiective specifice, care
sprijină dezvoltarea și integrarea economiilor regionale, prin susținerea orașelor și prin
încurajarea tuturor inițiativelor de dezvoltare, menite să sprijine relațiile dintre județele
învecinate:
SIGMA MOBILITY ENGINEERING 25
Pagina 31
EE Plan de mobilitate urbană durabilă
MUNICIPIUL
Ș sa / GHERLA pentru Municipiul Gherla
— Creșterea rolului și funcțiilor orașelor și municipiilor în dezvoltarea regiunilor prin
investiții care să sprijine creșterea economică, protejarea mediului, îmbunătățirea
infrastructurii edilitare urbane și coeziunea socială;
— Creșterea eficienței energetice în sectorul public și/sau rezidential pentru a contribui la
reducerea cu 20% a emisiilor de CO2 în conformitate cu Strategia Europa 2020;
— Creșterea gradului de accesibilitate a regiunilor prin îmbunătățirea mobilității regionale
și asigurarea serviciilor esențiale pentru o dezvoltare economică sustenabilă și inclusivă;
— Regenerarea zonelor defavorizate și stimularea _incluziunii sociale a comunităților
marginalizate, prin crearea premiselor necesare pentru asigurarea serviciilor esențiale și
condițiilor decente de trai;
— Creșterea economiilor regionale prin dezvoltarea infrastructurii specifice inovării și
cercetării, precum și stimularea competitivității IMM-urilor;
= Stimularea dezvoltării competitive și durabile a turismului la nivel regional și local
prin valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, cu potențial turistic și
crearea / modernizarea infrastructurii specifice de turism;
= Protecția și îmbunătățirea mediului prin creșterea calității serviciilor de apă,
reabilitarea siturilor industriale poluate și abandonate și luarea unor măsuri de
prevenire a riscurilor și creștere a capacității de intervenție în situații de urgență.
1.2.2.3. Acordul de Parteneriat cu România, 2014 - 2020
Pentru obținerea finanțării proiectelor de investiții din fondurile disponibile în perioada de
programare 2014 - 2020, între România și Comisia Europeană a fost încheiat un acord de
parteneriat în care sunt incluse cinci fonduri structurale și de investiții europene (fonduri
ESI): (i) Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), (ii) Fondul de coeziune (FC), (iii)
Fondul social european (FSE), (iv) Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR)
și (v) Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (EMFE).
Acordul de parteneriat vizează următoarele provocări și prioritățile aferente:
— Promovarea competitivității și a dezvoltării locale în vederea consolidării
sustenabilității operatorilor economici și a îmbunătățirii atractivității regionale;
— Dezvoltarea capitalului uman prin creșterea ratei de ocupare a forței de muncă și a
numărului de absolvenți din învățământul terțiar, oferind totodată soluții pentru
provocările sociale severe și combaterea sărăciei, în special la nivelul comunităților
defavorizate sau marginalizate ori din zonele rurale;
— Dezvoltarea infrastructurii fizice, atât în sectorul TIC, cât și în sectorul
transporturilor, în vederea sporirii accesibilității regiunilor din România și a
atractivității acestora pentru investitori;
— Încurajarea utilizării durabile și eficiente a resurselor naturale prin promovarea
eficienței energetice, a unei economii cu emisii reduse de carbon, a protecției mediului
și a adaptării la schimbările climatice;
26 SIGMA MOBILITY ENGINEERING
Pagina 32
A Ata
MUNICIPIUL Plan de mobilitate urbană durabilă
FA / GHERLA pentru Municipiul Gherla
— Consolidarea unei administrații publice moderne și profesioniste prin intermediul unei
reforme sistemice, orientată către soluționarea erorilor structurale de guvernanță.
O cotă semnificativă din fondurile ESI va fi alocată extinderii și modernizării infrastructurii
de transport a României, în acord cu planul general pentru viitor care va creiona rețeaua
existentă până în anul 2030.
1.2.2.4. Strategia de dezvoltare teritorială a României, România policentrică 2035,
Coeziune și competitivitate teritorială, dezvoltare și șanse egale pentru oameni
Strategia de dezvoltare teritorială a României a fost inițiată de Guvernul României în anul
2012. Reprezintă documentul programatic pe termen lung prin care sunt stabilite liniile
directoare de dezvoltare teritorială a României și direcțiile de implementare pentru o
perioadă de timp de peste 20 de ani, la scara regională, interregională și națională, cu
integrarea aspectelor relevante la nivel transfrontalier și transnațional. La momentul
aprobării, Strategia de Dezvoltare Teritorială a României va reprezenta viziunea asumată a
Guvernului României privind dezvoltarea teritoriului național pentru orizontul de timp
2035. Obiectivul principal al procesului de planificare strategică constă în:
«Crearea cadrului necesar pentru sprijinirea și ghidarea procesului de dezvoltare teritorială
la nivel național, cu scopul valorificării oportunităților și a nivelului de dezvoltare al fiecărui
teritoriu, ținând cont de prevederile principalelor documentele strategice europene si
nationale».
Procesul de elaborare a Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României este structurat pe
două niveluri: tehnic și politic. Nivelul tehnic presupune elaborarea studiilor de
fundamentare, care conduc la un proces de planificare strategică teritorială cu caracter
tehnico-științific, iar nivelul politic intervine în etapele ce privesc formularea de obiective
strategice.
În cadrul studiilor de fundamentare se regăsește "Studiul 13. Căi de comunicații și
transport”, al cărui scop este pe de o parte, să prezinte sintetic o analiză-diagnostic a
dezvoltării rețelelor de transport, cu evidențierea disfuncționalităților, și pe de altă parte,
ținând cont de oportunitățile, potențialul de dezvoltare teritorială și de obiectivele de
amenajare echilibrată a teritoriului național, racordate la obiectivele strategice ale
spațiului comunitar, să identifice viziunea, obiectivele și prioritățile pentru dezvoltarea
rețelelor de transport, pentru orizontul de planificare teritorială 2020-2035. Sunt
sintetizate cercetări și studii realizate de centre și institute de cercetare și de departamente
specializate din cadrul instituțiilor cu responsabilități în amenajarea teritoriului și
urbanism, precum și documente strategice ale comunității europene din domeniul
amenajării teritoriale și transporturilor.
SIGMA MOBILITY ENGINEERING 27
Pagina 33
[a =] MUNICIPIUL Plan de mobilitate urbană durabilă
sa GHERLA pentru Municipiul Gherla
Ș
1.2.2.5. Programul Operațional Regional 2014 - 2020
Programul Operațional Regional 2014-2020 își propune să asigure continuitatea viziunii
strategice privind dezvoltarea regională în România, prin completarea și dezvoltarea
direcțiilor și priorităților regionale conținute în PND și CSNR 2007-2013 și implementate
prin POR 2007-2013, precum și prin alte programe naționale. Această abordare are la bază
una dintre principalele recomandări ale Raportului de evaluare ex-ante POR 2007-2013, în
care se afirmă că pe termen lung obiectivul global al politicii de dezvoltare regională va
putea fi atins dacă se urmăresc în continuare prioritățile majore de dezvoltare stabilite în
perioada 2007-2013. Totodată, programul propune o serie de priorități de investiții care
asigură convergența cu Strategia Uniunii Europene pentru o creștere inteligentă, durabilă
și favorabilă incluziunii, precum și cu scopul specific al Fondului European de Dezvoltare
Regională, în conformitate cu obiectivele Tratatului, în ceea ce privește coeziunea
economică, socială și teritorială. Astfel, Programul Operațional Regional 2014-2020 își
propune să abordeze toate provocările pentru dezvoltare identificate în Acordul de
Parteneriat elaborat pentru România (și aprobat în data de 6 august 2014), adresând 9 din
cele 11 Obiective tematice formulate în Strategia UE 2020.
Obiectivul general al Programul Operațional Regional 2014-2020 se corelează cu obiectivul
european privind creșterea competiti i Regiunilor și promovarea echității sociale:
locale și regionale prin sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri, a condițiilor
infrastructurale și a serviciilor, care să asigure o dezvoltare sustenabilă a regiunilor, capabile
să gestioneze în mod eficient resursele, să valorifice potențialul lor de inovare și de asimilare
a progresului tehnologic».
Analizele întreprinse cu privire la elementele determinante ale creșterii economice la nivel
regional identifică o serie de factori critici de creștere economică, printre care se numără
infrastructura conectivă, capitalul uman, inovația și procesele de aglomerare/ economiile
de aglomerare.
Îmbunătățirile în infrastructura conectivă la nivel regional nu conduc în mod automat la
o mai intensă creștere economică, dar facilitează creșterea și dezvoltarea economică la
nivel regional, asigurând în același timp accesul la servicii din zona educației și sănătății.
"Totodată, condițiile minime infrastructurale reprezintă o premiză esențială pentru calitatea
vieții. Investițiile destinate infrastructurii de transport au ca scop, în primul rând,
pentru a se putea valorifica cât mai bine oportunitățile oferite de TEN-T și sporirea
contribuției acestor regiuni la creșterea comerțului intern și internațional.
Prin activitățile care se vor finanța se va avea în vedere realizarea unor intervenții
concentrate și fundamentate care să se bazeze pe importanța accesibilității unui număr
important de locuitori, pentru conectarea zonelor rurale și urbane cu oportunitățile oferite
28 SIGMA MOBILITY ENGINEERING
Pagina 34
A Ata
MUNICIPIUL Plan de mobilitate urbană durabilă
FA / GHERLA pentru Municipiul Gherla
de centrele economice importante din regiune, asigurând și accesul spre zonele cu înalt
potențial turistic, inclusiv extinderea către piețe internaționale, prin accesul la rețelele de
transport internațional. Totodată, prin investițiile cofinanțate de POR va fi acordată o
atenție deosebită realizării conexiunilor (prin modernizare și creștere a portanței
drumurilor județene respective) rețelei de transport rutier secundar, direct sau prin
intermediul rețelei de transport principal cu rețeaua TEN-T și creșterii siguranței rutiere.
Axele prioritare aflate în strânsă relație cu dezvoltarea și implementarea Planurilor de
Mobilitate Urbana Durabilă sunt:
— Axa prioritara 3: Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon:
Obiectiv specific 3.2: Reducerea emisiilor de carbon în zonele urbane bazate pe
planurile de mobilitate urbană durabilă;
Obiectiv specific 3.3: Creșterea calității vieții în zonele urbane;
1.2.2.6. Master Planul General de Transport al României
Master Planul General de Transport al României, aprobat de Comisia Europeană, reprezintă
un document strategic integrat care va sta la baza planificării investițiilor în domeniul
transporturilor pentru perioada 2014 - 2030, a cărui existență condiționează accesarea
fondurile structurale aferente perioadei 2014 - 2020.
În cadrul planului sunt stabilite prioritățile pentru investiții în rețeaua TEN-T centrală și
extinsă, Master Planul trebuie să contribuie la dezvoltarea economică a României într-un
mod durabil. Rezultatele estimate ale Master Planului sunt:
— Rezultatul 1: Un plan pe termen lung care va contribui la dezvoltarea economică a
României într-un mod durabil;
— Rezultatul 2: Utilizarea mai eficientă a resurselor financiare în sectorul
transporturilor;
— Rezultatul 3: Conexiuni îmbunătățite și, astfel, un comerț îmbunătățit cu țările vecine;
— Rezultatul 4: O productivitate crescută pentru industria și serviciile din România și,
implicit, o creștere economică mai pronunțată și un nivel de trai îmbunătățit;
— Rezultatul 5: Un sistem de transport durabil (sustenabil).
Propunerile de dezvoltare a rețelei majore de transport din zona de influență a PMUD
pentru Municipiul Gherla se încadrează în prevederile strategice și în politica națională
care se regăsesc în Master Planul General de Transport al României pentru orizontul de
timp considerat.
SIGMA MOBILITY ENGINEERING 29
Pagina 35
fai =]
MUNICIPIUL Plan de mobilitate urbană durabilă
sa / GHERLA pentru Municipiul Gherla
Ș
1.2.3. Cadrul regional
Documentele existente la nivel regional care vizează domeniile conexe mobilității și
transporturilor, ale căror politici și ținte sunt susținute de către Planul de Mobilitate
Urbană Durabilă pentru Municipiul Gherla, sunt specificate în tabelul 1.4.
Tabelul 1.4. Documente strategice sectoriale - nivel regional.
Anul Documentul Autoritatea publică emitentă
Planul de Dezvoltare al Regiunii Nord - Vest 2014- | Agenția pentru Dezvoltare Regională
2015
2020 Nord - Vest
Strategia de dezvoltare a Județului Cluj pentru
2015 Consiliul Județean Cluj
perioada 2014 - 2020
1.2.3.1, Planul de Dezvoltare al Regiunii Nord - Vest 2014 - 2020
Prin activitatea de planificare, ADR Nord-Vest își propune să contribuie la realizarea celor
trei obiective de bază ale politicii de dezvoltare regională în România, stipulate în Legea nr.
315/2004 privind dezvoltarea regională: diminuarea dezechilibrelor regionale existente,
corelarea politicilor sectoriale guvernamentale la nivelul regiunilor și stimularea
cooperării inter - regionale, interne și internaționale, transfrontaliere. Obiectivul general la
nivel regional este: Creșterea economiei regionale prin dezvoltare multidimensională și
integrată pentru diminuarea disparităților intra- și inter- regionale și creșterea standardului
de viață regional.
Regiunea Nord - Vest are patru priorități în materie de dezvoltare, corelate cu obiectivul
general, împărțite în priorități de investiție și acțiuni orientative, astfel:
1.1. Îmbunătățirea cometitivității IMM-urilor și a microîntreprinderilor și creșterea
gradului de internaționalizare ale acestora;
1,2. Sprijinirea și promovarea activităților de CDI;
1.3. Dezvoltarea și încurajarea antreprenoriatului;
1.4. Dezvoltarea și valorificarea potențialului turistic.
— P2 - Creșterea accesibilității regiunii, a mobilității locuitorilor, mărfurilor și a
informațiilor;
2.1. Dezvoltarea unui sistem de transport durabil și sustenabil;
2.2. Îmbunătățirea accesului la infrastructura TIC și creșterea atractivității utilizării
rețelelor de către mediul privat și public;
— P3 - Creșterea calității vieții locuitorilor din regiune;
30 SIGMA MOBILITY ENGINEERING
Pagina 36
1
fai = Plan de mobilitate urbană durabilă
MUNICIPIUL
GHERLA pentru Municipiul Gherla
3.1. Investiții în educație, servicii sociale și de sănătate și în îmbunătățirea calității
serviciilor din aceste domenii;
3.2. Dezvoltarea capitalului uman;
3.3. Promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei în zonele urbane și rurale;
3.4. Dezvoltarea capacității administrative regionale;
— P4 - Protecția mediului natural și antropic, utilizarea eficientă a resurselor și
reducerea emisiilor poluante;
4.1. Promovarea eficienței energetice în sectorul public și privat;
4.2. Protecția împotriva efectelor schimbărilor climatice;
4.3. Protejarea biodiversității și a resurselor naturale (apă, aer, sol) ;
4.4. Dezvoltare urbană durabilă;
4,5. Dezvoltarea infrastructurii de mediu în sectoarele apă și deșeuri;
4.6. Dezvoltarea sustenabilă a patrimoniului cultural și construit.
1.2.3.2. Strategia de Dezvoltare a Județului Cluj pentru perioada 2014 - 2020
Strategia de dezvoltare a județului Cluj pentru perioada 2014-2020 cuprinde cadrul de
referință, strategia de dezvoltare a județului, portofoliul de proiecte prioritizate la nivelul
județului, criterii de evaluare și monitorizare a implementării strategiei, modalități de
implementare a strategiei - plan de acțiune și parteneriat și consultare publică.
Cadrul de referință este structurat în nouă capitole, în care sunt tratate: prezentarea
generală a județului, economia, dezvoltarea teritorială, potențialul turistic, capitalul uman,
infrastructura socială, educația, învățământul, infrastructura și echiparea teritoriului,
mediul și infrastructura de mediu, capacitate administrativă, analiza S.W.O.T. integrată a
județului. Astfel, viziunea de dezvoltare a județului Cluj a fost generată de rezultatul
analizei situației existente, pornind de la punctele tari, punctele slabe, oportunitățile și
amenințările identificate.
Viziunea de dezvoltare a județului Cluj se bazează pe următoarele obiective:
— Creșterea competitivității economiei județului Cluj, prin valorificarea resurselor de
muncă și a spiritului antreprenorial din județ, susținerea inovării și furnizarea de
servicii de afaceri adaptate la nevoile întreprinderilor cu profil agricol, industrial și de
servicii;
— Creșterea accesibil. ii județului și asigurarea unei infrastructuri de utilități,
educaționale, de sănătate și sociale moderne, ca bază a dezvoltării economice și
sociale;
— Dezvoltarea resurselor umane ca suport al dezvoltării economice și sociale, prin
creșterea calității învățământului și promovarea educației pentru adulți, creșterea
gradului de ocupare pe piața muncii și asigurarea incluziunii sociale;
SIGMA MOBILITY ENGINEERING 31
Pagina 37
fai =]
MUNICIPIUL Plan de mobilitate urbană durabilă
i 4 / GHERLA pentru Municipiul Gherla
— Asigurarea unei creșteri durabile prin promovarea unei economii mai eficiente, mai
ecologice și mai competitive din punctul de vedere al utilizării resurselor și a politicii
energetice;
— Asigurarea unei dezvoltări teritoriale echilibrate, coerente și armonioase, sub
aspectul activităților economice și sociale;
— Îmbunătățirea accesibilității și calității serviciilor publice furnizate prin dezvoltarea
unei administrații publice locale și județene moderne, cu un management bazat pe
parteneriat real cu cetățenii și mediul de afaceri din județ.
1.2.4. Cadrul local
Documentele existente la nivel local cu care a fost corelat Planul de Mobilitate Urbană
Durabilă pentru Municipiul Gherla, sunt specificate în tabelul 1.5.
Tabelul 1.5. Documente strategice sectoriale - nivel local.
| An | Document |
| - | Planul Urbanistic General al Municipiului Gherla - aflat în curs de actualizare |
| 2015 | Politica urbană integrată a Municipiului Gherla |
| 2017 | Strategia de Dezvoltare Locală a ZUM din Municipiul Gherla |
Modul în care PMUD a fost corelat cu aceste documente strategice este prezentat mai jos.
1.3. Încadrarea în prevederile documentelor strategice sectoriale
1.3.1. Plan Urbanistic General - Municipiul Gherla
Documentul de planificare spațială de bază - Planul Urbanistic General al Municipiului
Gherla (P.U.G.) - se află în curs de elaborare.
Propunerile din prezentul Plan de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) vor fi corelate cu
cele din P.U.G,, în scopul sprijinirii atingerii unor priorități care vor fi asumate prin acesta.
Astfel, în PUG al Municipiului Gherla, vor fi luate în considerare toate propunerile din
PMUD care vor conduce la rezolvarea disfuncționalităților de mobilitate identificate,
precum și pe acelea care au un important rol strategic.
32 SIGMA MOBILITY ENGINEERING
Pagina 38
MUNICIPIUL Plan de mobilitate urbană durabilă
i 4 / GHERLA pentru Municipiul Gherla
1.3.2. Politica Urbană Integrată a Municipiului Gherla
Politica de dezvoltare urbană integrată a Municipiului Gherla a fost elaborată ținând
cont de noile politici, programe și strategii de dezvoltare pregătite pentru ciclul de
programare 2014 - 2020. O parte importantă a documentului de politică urbană integrată
o constituie capitolul dedicat Strategiei de dezvoltare urbană integrată a municipiului.
Viziunea de dezvoltare a Municipiului Gherla la orizontul anului 2020 urmărește cinci
obiective strategice:
1. Creșterea atractivității turistice a municipiului Gherla;
nN Menținerea și atragerea locuitorilor și investitorilor în municipiul Gherla;
Dezvoltarea durabilă a municipiului Gherla;
ne
Creșterea mobilității în municipiul Gherla;
Dezvoltarea unei administrații publice locale eficiente și deschise în municipiul
Gherla.
Pentru sectorul transporturi, planul de acțiune prevede un set de propuneri care au ca scop
reducerii emisiilor de noxe și a amprentei ecologice aferente. Principalele măsuri propuse
sunt:
Modernizarea străzilor din municipiu (străzi care asigură accesul la zone de interes
sau obiective turistice);
Crearea unor modalități alternative de deplasare la autovehicule (construcție/
extindere piste de biciclete);
Fluidizarea și reducerea congestionării traficului (dezvoltare sistem de management
al traficului, dezvoltare sistem de supraveghere a traficului, extinderea/
modernizarea sistemului de transport în comun, dotarea cu mijloace de transport în
comun ecologice).
1.4. Preluarea prevederilor privind dezvoltarea economică, socială
și de cadru natural din documentele de planificare ale UAT
1.4.1. Strategia de Dezvoltare Locală a ZUM din Municipiul Gherla
"Strategia de Dezvoltare Locală a ZUM din Municipiul Gherla” reprezintă un document de
planificare elaborat prin mecanismul „Dezvoltare Locală aflată în Responsabilitatea
SIGMA MOBILITY ENGINEERING 33
Pagina 39
fai =]
MUNICIPIUL Plan de mobilitate urbană durabilă
GHERLA pentru Municipiul Gherla
Comunității” (DLRC). Obiectivul general al acestei strategii este: reducerea numărului de
persoane aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială din ZUM Gherla, alături de
îmbunătățirea cali ții vieții, creșterea coeziunii sociale, îmbunătățirea mediului de viață și
creșterea economică în teritoriul SDL. Obiectivele strategice sunt:
— Creșterea gradului de mobilitate și a aspectului spațiilor publice în ZUM Gherla
— Reducerea numărului de spații locative improprii
— Creșterea cu 2% a numărului de salariați din ZUM Gherla până în 2023
— Facilitarea accesului la servicii educaționale, medicale și sociale de bază, creșterea
calității acestor servicii
— Întărirea comunității din ZUM / SDL prin responsabilizare, cooperare și implicare.
Stabilirea acestor obiective a pornit de la nevoile identificate in ZUM, legate de calitatea
vieții.
În cadrul documentației se specifică faptul că mobilitatea urbană are o importanță
deosebită. Asigurarea mobilității urbane, presupune furnizarea transportului în comun și
facilitarea deplasării/ mobilității cu mijloace alternative de transport precum bicicletele.
Aceasta reprezintă una dintre cele mai importante probleme alea comunității marginalizate
din ZUM Gherla: lipsa transportului în comun și insuficiența pistelor de biciclete, atât în
oraș, cât și înspre satele aparținătoare Silivaș, Băița și Hășdate. Pe lângă acesta trebuie
fluidizat traficul în oraș mai ales în zonele de interes pentru comunitate. Aceste investiții
împreună cu introducerea unor linii de transport public elimină o parte din traficul cu
automobile și face serviciile publice mai accesibile de către comunitatea marginalizată.
Prevederile Planului de Mobilitate Urbană Durabilă pentru Municipiul Gherla sunt
armonizate cu aceste obiective strategice ale Strategiei de Dezvoltare Locală a ZUM din
Municipiul Gherla. Ambele documente susțin dezvoltarea economică, socială și de mediu
prin identificarea și propunerea de măsuri și acțiuni de intervenție care vor conduce la
dezvoltarea integrată și durabilă a Municipiului Gherla.
1.5. Metodologia de elaborare a P.M.U.D. pentru Municipiul Gherla
Planul de mobilitate urbană durabilă reprezintă un document strategic care definește
caracteristicile rețelelor de transport existente, obiectivele la nivel global și direcțiile de
acțiune pentru atingerea obiectivelor, în concordanță cu studiile de specialitate elaborate la
nivel zonal și sectorial. În acord cu cadrul strategic și normativ valabil la nivel național și
internațional, Planul de Mobilitate Urbană Durabilă pentru Municipiul Gherla este
structurat în 3 părți principale, corespunzătoare următoarelor etape:
34 SIGMA MOBILITY ENGINEERING
Pagina 40
1
MUNICIPIUL Plan de mobilitate urbană durabilă
FA / GHERLA pentru Municipiul Gherla
— Etapa, care cuprinde șapte capitole:
(1) Introducere
(2) Analiza situației existente
(3) Modelul de transport
(4) Evaluarea impactului actual al mobilității
(5) Viziunea de dezvoltare a mobilității urbane
(6) Direcții de acțiune și proiecte de dezvoltare a mobilității urbane
(7) Evaluarea impactului mobilității pentru cele 3 nivele teritoriale
În capitolul introductiv sunt stabilite scopul și rolul documentației, urmărind încadrarea în
cadrul strategic și normativ valabil la nivel național și internațional și în prevederile
documentelor de planificare asumate la nivel local. În capitolele 2, 3 și 4 se realizează
caracterizarea și diagnosticarea situației actuale. Caracteristicile socio-economice. și
demografice, respectiv caracteristicile sistemelor de transport existente reprezintă date de
intrare în cadrul modelului de transport cu ajutorul căruia sunt evaluate efectele mobilității
asupra societății (mediu, cadru social, dezvoltare urbană).
Dezvoltarea unui model de transport urban permite identificarea relației dintre cererea și
oferta de transport pentru fiecare element al rețelei de transport analizate, facilitând astfel
evidențierea disfuncționalităților. Odată calibrat și validat, modelul de transport oferă
rezultate demne de încredere cu privire la impactul diferitelor măsuri propuse pentru
atingerea obiectivelor planului de mobilitate în contextul scenariilor de dezvoltare testate.
Urmărind reducerea disfuncționalităților cu privire la mobilitatea durabilă în zona de
studiu și având în vedere contextul elaborării planului de mobilitate, sunt stabilite
obiectivele acestuia.
Acestora le sunt asociate direcții de acțiune și măsuri grupate în scenarii de evoluție, care
sunt testate cu ajutorul modelului de transport validat, astfel fiind posibilă evaluarea
fezabilității măsurilor propuse.
— Etapa a l-a, care cuprinde două capitole:
(1) Cadrul pentru prioritizarea proiectelor pe termen scurt, mediu și lung
(2) Planul de acțiune
Prioritizarea și gruparea măsurilor propuse în funcție de contribuția pe care o aduc la
desfășurarea unei mobilități durabile se constituie sub forma unui Plan de acțiune.
— Etapa a ll-a, care cuprinde două capitole:
(1) Stabilirea procedurii de evaluare a implementării Planului de Mobilitate Urbană
Durabilă
(2) Stabilirea actorilor responsabili cu monitorizarea
Implementarea planului de acțiune va fi monitorizată pe toată perioada alocată planului.
SIGMA MOBILITY ENGINEERING 35
Pagina 41
fa =] Plan de mobilitate urbană durabilă
MUNICIPIUL
NI „d GHERLA pentru Municipiul Gherla
de
Planul de Mobilitate Urbană Durabilă pentru Municipiul Gherla este conceput pentru
perioada 2019-2030, perioadă care coincide sau excede valabilitatea altor documente de
planificare la nivel local, național și european, dar și cu perioada de programare stabilită de
Comisia Europeană.
Procesul metodologic descris mai sus este reprezentat grafic în figura 1.3.
obilității „situația actuală
și Diagnoza situației existente
(OBIECTIVE
Di is 3 jiu
ce, ariilor de evoluție,
MĂSURI)
că
Evaluarea și monitorizarea 5,
1] (Planul de acțiune
implementării PMUD
Figura 1.3. Schema metodologică de elaborare a PMUD pentru Municipiul Gherla.
36 SIGMA MOBILITY ENGINEERING
Pagina 42
MUNICIPIUL Plan de mobilitate urbană durabilă
N sd / GHERLA pentru Municipiul Gherla
2. ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE
2.1. Contextul socio-economic cu identificarea
densităților de populație și a activităților economice
2.1.1. Date demografice
Variația demografică în profil teritorial înregistrată în ultimii 17 ani evidențiază reducerea
cu 4,5% a numărului de locuitori cu domiciliul stabil în Municipiul Gherla, tendință de
variație similară cu cea înregistrată la nivel național (-2,5%), însă mult mai accentuată.
În figura 2.1 este reprezentată variația numărului de locuitori în perioada 2002 - 2018
pentru România, județul Cluj și localitățile urbane din acest județ. Valorile extreme sunt
date de creștere populației cu 1,7% în Municipiul Cluj-Napoca, respectiv de reducerea
accentuată înregistrată în municipiile Câmpia Turzii și Dej (-9,6%). În această perioadă în
Municipiul Turda reducerea numărului de locuitori a fost de 7,4%, iar în Orașul Huedin de
2,7%.
Datele privind numărul total de locuitori disponibile pentru anul 2018, sunt prezentate în
tabelul 2.1.
Tabelul 2.1. Numărul de locuitori, anul 2018.
Ii ale
Localitatea Sursa
locuitori
23.138 Institutul Național de Statistică, TEMPO On-line
Municipiul
Gherla Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de
23171
Date, Ministerul Afacerilor Interne
SIGMA MOBILITY ENGINEERING 37
Pagina 43
fai =]
MUNICIPIUL Plan de mobilitate urbană durabilă
/ GHERLA pentru Municipiul Gherla
Municipiul | Municipiul Municipiul Municipiul
România Județul Cluj Cluj-Napoca Câmpia Turzii Municipiul Dej Gherla Turda OrașHuedin
40%
% Unitatea
3 Administrativ!
RI
00% ă J - =
j | |
-20%
3
3
BD 40%
5
E
5
5
> 3 ă -- 5 „PN = -
-10.0%
-12.0%
Figura 2.1. Variația numărului de locuitori în intervalul 2002 - 2018, zonele urbane din Jud. Cluj.
Sursa datelor: INS, TEMPO On-line.
În ce privește Municipiul Gherla, în figura 2.2 este prezentată distribuția pe clase de vârstă
(18 categorii) a numărului total de locuitori pentru fiecare an din intervalul 2002 - 2018.
Valorile corespund datelor determinate prin metodologia publicată pe site-ul INS - Baza de
date TEMPO, indicatorul "Populația după domiciliu”.
locuitori
25000
Numar
15000 +
5000
o ' ă ' ' ' '
2002 2008 2004 2005 2006 2007 2008 2000 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2047 2018 Anul
mo-âani m5-9ani m 10-14ani m 15-19ani m202Aani m 25-2ani
m30:34 ani m35-39ani 3 40-44 ani m 45-49ani 5054 ani n 55-59 ani
m 60-64 ani n 65-69 ani 5 70-74ani n 75Bani n 8O-84ani » ES anisi peste
Figura 2.2. Distribuția populației pe grupe de vârstă în intervalul 2002 - 2018, Municipiul Gherla.
Sursa datelor: INS, TEMPO On-line.
38 SIGMA MOBILITY ENGINEERING
Pagina 44
fai =
MUNICIPIUL Plan de mobilitate urbană durabilă
GHERLA pentru Municipiul Gherla
Analiza distribuției ponderilor anuale pe care le reprezintă principalele grupe de vârstă dea lungul perioadei analizate (figura 2.3), relevă scăderea semnificativă (cu 48%) a ponderii
populației tinere, cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 ani, concomitent cu majorarea
accentuată a procentului care revine locuitorilor cu vârstă de peste 65 ani (cu 65%), aspect
care reflectă fenomenul de îmbătrânire demografică. În general, aceste persoane sunt
caracterizate de mobilitate redusă, necesitând facilități în sensul creșterii accesibilității
sistemului de transport.
100%
varsta
90% -
de grupa
80% -] NP
din 70% -
60% -
populatiei
50% -
40%
Ponderea
30% 1
20% -
10% -
fzdău Ea aa Z E Z Anul
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
N 0-14ani 315-24ani m25-64ani Mpeste65ani
Figura 2.3. Ponderea populației din principalele grupe de vârstă, perioada 2002-2018.
Sursa datelor: INS, TEMPO On-line.
Ca urmare a solicitării Municipiului Gherla, Direcția pentru Evidența Persoanelor și
Administrarea Bazelor de Date (D.E.P.A.B.D.) din cadrul Ministerului Afacerilor Interne a
pus la dispoziție situația cu numărul total de locuitori cu domiciliul stabil și flotant în
Municipiul Gherla înregistrați la sfârșitul anului 2018. Datele au fost defalcate la nivel de
adresă (stradă, număr, bloc).
Întrucât la elaborarea modelului de transport (Capitolul 3), în etapa de generare a
călătoriilor, este necesară distribuția populației pe zone de trafict, în continuare, vor fi
luate în calcul valorile furnizate de Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea
Bazelor de Date. Distribuția pe clase de vârstă a acestor date (figura 2.4) s-a făcut
respectând proporția deținută de fiecare clasă pentru anul 2018, conform datelor publicate
de Institutul Național de Statistică.
1 În cadrul modelului de transport aferent planului de mobilitate (Capitolul 3), teritoriul a fost împărțit
teritoriul a fost împărțit în 34 zone de trafic, 22 zone interne în Municipiul Gherla, 6 zone în localitățile
componente și 6 zone externe reprezentând potențialul de deplasare al localităților deservite în raport cu
arealul de studiu de drumurile naționale, județene și comunale care penetrează acest teritoriu.
SIGMA MOBILITY ENGINEERING 39
Pagina 45
MUNICIPIUL Plan de mobilitate urbană durabilă
GHERLA pentru Municipiul Gherla
457 N 0-4ani
750 298 996 m5-9ani
> | 1148
947, N 10-14ani
1080 8 15-19ani
1364
N 20-24ani
1028
4 25-29ani
4 30-34ani
1748 1068
N m 35-39ani
4 40-44 ani
N 45-49ani
1387 — 1626
4 50-54ani
4 55-59ani
HI 60-64ani
1662 1741 4 65-69 ani
4 70-74ani
4 75-79ani
2001 1 4 80-84ani
1977 4 85 anisi peste
Figura 2.4. Distribuția populației înregistrate în anul 2018 pe grupe de vârstă, Municipiul Gherla.
Sursa datelor: D.E.P.A.B.D,; INS, TEMPO On-line.
Conform datelor statistice existente (Institutul Național de Statistică, TEMPO On-line),
teritoriul intravilan al Municipiului Gherla este de 645 ha. Prin raportarea numărului total
de locuitori la suprafața teritoriului intravilan, rezultă că densitatea populației la nivelul
anului 2018 este de 3587 persoane/km?.
Distribuția spațială a numărului de locuitori constituie un factor cu impact semnificativ în
domeniul mobilității urbane. În acest context, este esențială analiza datelor demografice
prin prisma următorilor indicatori:
— populația totală;
— populația pe grupe de vârstă.
— densitatea populației.
În cadrul PMUD al Municipiului Gherla distribuția spațială a indicatorilor demografici
(valorile pentru anul 2018) a fost realizată prin raportare la zonele de analiză a traficului
din interiorul teritoriului intravilan (figurile 2.5-2.7). Se observă că valori ridicate ale
numărului de locuitori sunt concentrate în zonele de locuințe colective, dintre care se
detașează cartierul Nou. Acestea reprezintă zone cu potențial ridicat de generare/ atragere
a călătoriilor, pentru care trebuie să se acorde atenție deosebită în ce privește oferta de
transport public necesară pentru satisfacerea deplasărilor pe distanță medie și facilitățile
pentru modurile de transport nemotorizate (pietonal, cu bicicleta) specifice deplasărilor pe
distanță scurtă.
40 SIGMA MOBILITY ENGINEERING
Pagina 46
MUNICIPIUL Plan de mobilitate urbană durabilă
GHERLA pentru Municipiul Gherla
mea
LEGENDA
Distribuția populației
pe zone [nr: loc/zonă]
a-z0 BI aea-so
2-00 MI soz-c07
a am2 II aro7 sa
Rețea rutieră
Limita intravilan
[__.] timiauar
Figura 2.5. Distribuția teritorială a populației. Sursa datelor: D.E.P.A.B.D.
SIGMA MOBILITY ENGINEERING
Pagina 47
fa =] Plan de mobilitate urbană durabilă
MUNICIPIUL
L „d GHERLA pentru Municipiul Gherla
de
) -
j
PE LEGENDA
. Distribuția populației
Pa:
pe zone și pe grupe
| de vârstă
! 2038 1pet=10loc.
Ci
[A a
3 25-a
Sa - o peste tam
pi Rețea rutieră
| Limita intravilan
| Limiauar:
i
Figura 2.6. Distribuția teritorială a populației pe grupe de vârstă.
Sursa datelor: D.E.P.A.B.D.
42 SIGMA MOBILITY ENGINEERING
Pagina 48
1
fai =
MUNICIPIUL Plan de mobilitate urbană durabilă
GHERLA pentru Municipiul Gherla
Jr! 4
j
R î
Pat LEGENDA
A j »
pan Densitatea populației
i a | pe zone [nr loc./kmA2]
i
! -
i
fi
bai af poet — piată
e, stema
Rețea rutieră
imita intravilan
Figura 2.7. Densitatea populației la nivelul zonelor de trafic.
Sursa datelor: D.E.P.A.B.D.
SIGMA MOBILITY ENGINEERING 43
Pagina 49
[a =] MUNICIPIUL Plan de mobilitate urbană durabilă
sa GHERLA pentru Municipiul Gherla
Ș
2.1.2. Activități economice
Desfășurarea activităților economice implică generarea de călătorii cu pondere importantă
atât în cazul transportului de persoane, cât și al celui de mărfuri (prin asigurarea fluxului
de materii prime, materiale și produse finite).
Potrivit datelor statistice exiestente, la nivelul anului 2017 (cele mai recente - publicate de
Institutul Național de Statistică, baza de date TEMPO On-line), în Municipiul Gherla au fost
înregistrați 4.608 salariați activi, care își desfășoară activitatea în instituțiile publice și în
cele 2.295 unități economice cu sediul în această localitate.
La nivelul teritoriului de analiză ponderea populației ocupate reprezintă 20% din totalul
numărului de locuitori, în timp ce la nivel județean acest indicator are valoarea de 31%
(tabelul 2.2).
Tabelul 2.2. Ponderea populației ocupate, anul 2017. Sursa datelor: INS, TEMPO On-line.
Număr Număr de Ponderea populației
Unitatea Administrativ-Teritorială
Salariați locuitori ocupate
Municipiul Gherla 4.608 23.180 20%
Județul Cluj 225.171 725.708 31%
Principalii angajatori, categorie în care sunt considerați cei cu peste 100 de salariați,
concentrează 52% din numărul total de locuri de muncă ocupate la nivelul localității
(tabelul 2.3). Principalii angajatori activează în industria de prelucrare a lemnului și în cea
alimentară.
Tabelul 2.3. Principalii angajatori, anul 2018.
Sursa datelor: https://www.topfirme.com/judet/cluj/localitate/gherla/numar-angajati/.
Principalul Forma de Auuuay,
Ai tu obiect de activitate proprietate | Salariați
activi
S.C. SORTILEMN S.A. Fabricarea de mobilă n.c.a. Privată 858
S.C. BECKER ROMANIA S.R.L. Fabricarea de mobilă n.c-a. Privată 340
Fabricarea pâinii, fabricarea prăjiturilor Privată
S.C. AGROPAN PRODCOM S.R.L. 331
și a produselor proaspete de patiserie
Fabricarea altor produse din lemn;
S.C. CH INDUSTRIAL PROD S.R.L. fabricarea articolelor din plută, paie și Privată 245
din alte materiale vegetale împletite
S.C. MARIFLOR PRODCOM S.R.L. Producția și conservarea cărnii Privată 160
Din figura 2.8 se observă că în zona de SV a teritoriului urban (arealul delimitat de Str.
Clujului, Str. Gelu și cursul Râului Someșul Mic) sunt concentrate cele mai multe locuri de
44 SIGMA MOBILITY ENGINEERING
Pagina 50
MUNICIPIUL Plan de mobilitate urbană durabilă
Y sd / GHERLA pentru Municipiul Gherla
muncă. Concentrarea locurilor de muncă în zone compacte implică probleme de mobilitate,
în sensul constituirii unor poli de atragere și generare a călătoriilor.
LEGENDA
Localizarea principalilor
angajatori
Angajatori /nr. salariați
* | SC PORTILEMN SRL
2 SC BECKER ROMANIA SRL.
3 sc AGROPAN PRODCOM SA
| 4 sc NDUSTRAL PRODSAL.
5 SC. MARIFLOR PRODCOM SRL.
Limita intravilan
|] Limitauar
Figura 2.8. Amplasarea în teritoriu a marilor angajatori.
SIGMA MOBILITY ENGINEERING 45
Pagina 51
FE
MUNICIPIUL Plan de mobilitate urbană durabilă
GHERLA pentru Municipiul Gherla
Pe baza datelor statistice existe a fost studiată dimanica numărului de salariați la nivel local
și județean în ultimii 16 ani (figurile 2.9 și 2.10). Rezultatele indică o scădere a ponderii
numărului de salariați din Municipiul Gherla din totalul celor înregistrați la nivel județean,
de la 4% în anul 2002, la 2% în anul 2017.
300000
salariati
250000 iza
de N
Numarul
Pi : i , — Anul
2000 2002 2004 2006 2008 2010 2012 2014 2016 2018 2020 2022 2024
—— Județul Cluj - date înregistrate — — —. Județul Cluj - date prognozate CNP
Figura 2.9. Variația numărului de salariați - Județul Cluj, perioada 2002-2017; 2018-2022.
Sursa datelor: INS, TEMPO On-line; Comisia Națională de Prognoză (CNP).
salariati
de
Numarul
o r T T Tr ă E 1 Anul
2000 2002 2004 2006 2008 2010 2012 2014 2016 2018 2020 2022 2024
—— Municipiul Gherla - date înregistrate — — — Municipiul Gherla - date prognozate Consultant
Figura 2.10. Variația numărului de salariați - Municipiul Gherla, perioada 2002-2017; 2018-2022.
Sursa datelor: INS, TEMPO On-line; Comisia Națională de Prognoză (CNP).
46 SIGMA MOBILITY ENGINEERING
Pagina 52
1
MUNICIPIUL Plan de mobilitate urbană durabilă
FA / GHERLA pentru Municipiul Gherla
Cunoscând datele istorice privind numărul de salariați înregistrați la nivel județean și local
în ultimii 17 ani și date prognozate? ale acestui indicator pentru județul Cluj (Comisia
Națională de Prognoză), a fost estimat numărul anual de salariați la nivelul Municipiului
Gherla în perioada 2018-2022. Se observă tendința crescătoare, care conduce la creșterea
cu 20% a numărului de salariați din Municipiul Gherla în anul 2022 comparativ cu valoarea
înregistrată în anul 2017.
Conform Institutului Național de Statistică?, vârstele de muncă considerate sunt
următoarele:
— pentru populația de gen feminin, grupele de vârstă de la 15 la 59 ani;
— pentru populația de gen masculin, grupele de vârstă de la 15 la 64 ani.
Totodată, în cadrul analizei au fost prelucrate date privind variația numărului de șomeri
înregistrați la nivelul Municipiului Gherla, rezultând că în perioada analizată 2010-2018
(cea pentru care sunt publicate date statistice) s-a instalat o tendință descrescătoare a
numărului de persoane încadrate în această categorie (figura 2.11). În ipoteza translatării
acestor persoane în categoria salariaților, putem concluziona că în ultimii ani s-a produs
creșterea deplasărilor pendulare domiciliu - loc de muncă.
șomeri
700 = P--------- -nonoeeeeeeoenemeememeememm
de
Numarul
300 +--0-----N0----M0-----0----B----0---m--------------- |
A
Anul
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Figura 2.11. Variația numărului de șomeri, perioada 2010-2018. Sursa datelor: INS, TEMPO On-line,
În ce privește cauzele șomajului în Municipiul Gherla, acestea sunt cele clasice: numărul
redus al locurilor de muncă, dezechilibre între pregătirea profesională a forței de muncă
disponibile (șomerii provin, de regulă, din disponibilizările colective sau individuale, fiind
2 Comisia Națională de Prognoză, Proiecția principalilor indicatori economico - sociali în PROFIL TERITORIAL
până în 2022, decembrie 2018;
3 Forța de muncă sau resursa de muncă reprezintă acea categorie de populație care dispune de ansamblul
capacităților fizice și intelectuale care îi permit să desfășoare o muncă utilă în una din activitățile economie
naționale - sursa INS;
SIGMA MOBILITY ENGINEERING 47
Pagina 53
[a =] MUNICIPIUL Plan de mobilitate urbană durabilă
GHERLA pentru Municipiul Gherla
persoane care și-au pierdut locul de muncă prin restrângerea activității) și cerințele
specifice locurilor de muncă ce constituie oferta, raportul dintre nivelul salarial minim
pentru care populația este dispusă să muncească și nivelul ajutoarelor sociale oferite de
stat. În vederea susținerii dezvoltării activităților economice, acțiune ce aduce beneficii
sociale ca urmare a reducerii șomajului în zona de analiză, se vor propune măsuri de
îmbunătățire a accesibilității și eficientizare a sistemului de transport la nivel urban.
Zonele în care se desfășoară activități comerciale reprezintă poli de interes pentru
călătoriile locale. Cele care includ magazine de tip supermarket sunt cocentrate în zona de
sud a localității urbane. Aceste obiective sunt racordate la artera principală de circulație -
Str. Clujului, Str. Mihai Eminescu (figura 2.12). Pe lângă centrele comerciale, se impune ca
pol de atractivitate și Piața Agroalimentară (Str. Trandafirilor) situată în partea de Est a
localității, în apropierea gării.
La 23
-
ra »
|
|
ț
a
LEGENDA
Localizarea centrelor
comerciale principale
<denumire>
Centru comercial /
/ denumire
1 Limita intravilan
TI imita UA.
Figura 2.12. Localizarea celor mai importante zone comerciale din Municipiul Gherla.
Unitățile de învățământ reprezintă poli de atragere / generare a călătoriilor la nivelul unei
localități, cărora trebuie să li se acorde atenție deosebită din punct de vedere al
48 SIGMA MOBILITY ENGINEERING
Pagina 54
1
MUNICIPIUL Plan de mobilitate urbană durabilă
4 / GHERLA pentru Municipiul Gherla
accesibilității și siguranței circulației. În total, în Municipiul Gherla funcționează 10 unități
de învățământ preuniversitar (liceal - 4, gimnazial - 1, preșcolar - 5) în care sunt
înmatriculați 4.237 elevi și preșcolari. Învățământul postliceal este prezent la nivelul
localității prin Școala postliceala „Henri Coandă” Gherla în care sunt înmatriculați 23 de
cursanți.
Alte instituții de educație și formare sunt „Clubul copiilor Gherla” și „Școala profesională cu
regim specia!” în care sunt înmatriculați 775 de elevi.
Localizarea în arealul de studiu a unităților de învățământ centralizate în tabelul 2.4 se
regăsește în figura 2.13.
Tabelul 2.4. Unități de învățământ. Sursa datelor; Primăria Municipiului Gherla.
Nr. Unitatea de învățământ cu Număr Număr în
Adresa
crt. personalitate juridică / arondată ; pa planșă
Învățământ preșcolar
1 Grădinița cu Program Prelungit "CĂSUȚA i
c) GHERLA" Str. Parcului, nr. 16 287
FERMECATĂ
2. Grădinița cu Program Prelungit „ARICI ii
POGONICI" Str. Mihai Viteazu, nr. 10 341
8; Grădinița cu Program Prelungit A
Str. Aleea Brazilor, nr.14 135
"VESELIEI"
4, Grădinița cu Program Normal "VESELIEI” | Hășdate, nr. 16 > B
5, Grădinița cu Program Normal "VESELIEI" PR
Str. Morii, nr. 5 52
STRUCTURA 1 GHERLA
Învățământ gimnazial
6. Școala Gimnazială Nr. 1 Str. Liviu Rebreanu, nr. 27 666
Învățământ liceal și postliceal
7. Liceul Teoretic „Ana Ipătescu” Gherla Str. Decembrie 1918, nr. 20 1240
8. Liceul Tehnologic Gherla Str. Piața Libertății, nr. 5-7 509
9. Liceul Teoretic „Petru Maior” Str. Bobâlna, nr. 36 533
10, Liceul Teoretic cu predare în Limba
Str. Fermi, nr. 35A 453
Maghiară
11. | Școala postliceală "Henri Coandă” Gherla | Str. Liviu Rebreanu, nr. 27 23
Alte instituții de educație și formare
12. | Clubul copiilor Gherla Str. 1 Decembrie 1918, nr. 12 720
13. | Școala profesională cu regim special Str. Andrei Mureșanu, nr. 4 53
SIGMA MOBILITY ENGINEERING 49
Pagina 55
fai =]
MUNICIPIUL Plan de mobilitate urbană durabilă
GHERLA pentru Municipiul Gherla
[i LEGENDA
=;
Localizarea unităților
de învățământ
Bimaninra
Limita intravilan
|__.] umiauar
Figura 2.13. Localizarea unităților de învățământ pe teritoriul Municipiului Gherla.
50 SIGMA MOBILITY ENGINEERING
Pagina 56
1:
fai =
MUNICIPIUL Plan de mobilitate urbană durabilă
GHERLA pentru Municipiul Gherla
Analiza privind populația școlară, realizată pe baza datelor statistice existente, relevă
reducerea numărului de elevi cu excepția celor încadrați în învățământul primar și liceal. O
situație deosebită se întâlnește în cazul învățământului profesional, care a fost dizolvat, în
anul 2011 neexistând elevi înmatriculați. Începând cu anul 2011 s-a instalat o tendință
crescătoare pentru această categorie de elevi. În perioada analizată reducere accentuată se
înregistrează în rândul elevilor de gimnaziu (figura 2.14).
școlară
5 Ei
Populație
o i "Anul
2001 2003 2005 2007 2009 2011 2013 2015 2017 2019
—— Preșcolari — Elevi- învățământ primar — Elevi- învățământ gimnazial
Elevi- învățământ liceal Elevi- învățământ profesional. — Elevi- învățământ postliceal
Figura 2.14. Variația populației școlare din Municipiul Gherla, 2002-2017.
Principala cauză a reducerii populației școlare este dată de rata scăzută a natalității, care se
reflectă în populația tânără, cu vârsta cuprinsă între 0 și 24 ani, a cărei pondere din
numărul total de locuitori a scăzut considerabil în perioada de analiză (figura 2.3).
Cunoscând tendința de variație a numărului de elevi, bazată pe date istorice înregistrate în
perioada 2002-2017 și ținând seama de prognoza de evoluție a populației la nivel național
până la orizontul anului 20604 (prognoză care are la bază populația stabilă pe sexe și grupe
de vârstă înregistrată în cadrul recensământului desfășurat în octombrie 2011 și
fenomenele demografice: natalitatea, mortalitatea și migrația externă din statistica
curentă) pe termen scurt s-au prognozat creșteri ale numărului de elevi din învățământul
preuniversitar și profesional (figura 2.15).
Tot mai frecvent, în situația actuală, se întâlnesc cazuri în care copii nu urmează școala
primară sau gimnazială din zona de rezidență, orientându-se către unități de învățământ
din alte cartiere (în general în funcție de prestigiul acestora), motiv pentru care deplasările
având ca scop „Ducerea / aducerea copiilor la / de la scoală” devin tot mai numeroase și
sunt realizate cu autovehiculul personal.
“ Institutul Național de Statistică, Proiectarea populației României la orizontul anului 2060, ISBN: 978-606-
8590-01-1, 2013.
SIGMA MOBILITY ENGINEERING 51
Pagina 57
fi =] Plan de mobilitate urbană durabilă
MUNICIPIUL
GHERLA pentru Municipiul Gherla
e 4500
i
E:
*
Ei 3
& e
3000
2500 mmm mmm
2000 |
1500 -|
1000 nare nenea
500 nare
o : a Y D Anul
2000 2004 2008 2012 2016 2020 2024 2028
Elevi - învățământ preuniversitar - valori înregistrate ———— Elevi - învățământ profesional - valori înregistrate
] Elevi -învățământ preuniversitar - valori prognozate ------ levi-învățământprofesional- valori prognozate
Figura 2.15. Variația populației școlare din Municipiul Gherla - date prognozate.
Amplasarea teritoriului de analiză în cadrul unei zone cu potențial turistic necesită analiza
activității turistice, prin prisma indicatorilor care pot fi utilizați în estimarea călătoriilor
generate și atrase de zonele de trafic în care se desfășoară servicii turistice. În prezent
unitățile de primire turiști (hoteluri, pensiuni, cabane) oferă o capacitate de 193 locuri/ zi.
De-a lungul perioadei analizate (pentru care există date statistice - ultimii 16 ani),
capacitatea de cazare din Municipiul Gherla a variat neuniform în plaja 112-410 locuri de
cazare/ zi (figura 2.16).
zi
cazare/
de
[i [= [=]
Capacitate
Ybbs
195 38 55 255 55
Figura 2.16. Variația capacității de cazare, 2002-2017. Sursa datelor: INS, TEMPO On-line.
52 SIGMA MOBILITY ENGINEERING
Pagina 58
2B
MUNICIPIUL Plan de mobilitate urbană durabilă
GHERLA pentru Municipiul Gherla
Conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (baza de date Tempo-Online),
numărul anual de turiști sosiți în Municipiul Gherla a cunoscut o variație neuniformă în
jurul valorii medii de 3.393 turiști/ an (figura 2.17).
sositi
turisti
Numar
CSA SIC
PPP
ma Valoare anuala ——— Valoare medie
Figura 2.17. Variația numărului de turiști sosiți anual, 2002-2017. Sursa datelor: INS, TEMPO On-line.
Din figura 2.17 se observă că valoarea de vârf ale acestui indicator a fost înregistrată în
anul 2014. Valoarea specifică anului 2017 se situează puțin peste cea medie anuală (2002-
2017), în ultimii 3 ani ai perioadei de analiză conturându-se o tendință descrescătoare.
În figura 2.18 este prezentată variația lunară a valorilor aceluiași parametru, în perioada
pentru care există date statistice disponibile, 2010-2018. În acest interval se detașează un
număr mare de turiști care au vizitat Municipiul Gherla în perioada ianuarie-aprilie 2014.
turistisositi
Numar
ss Se R se se se Luna
st a d e de
& E. p
PF
3 Anul2010 B Anul2011 E Anul2012 5 Anul2013 * Anul2014 B Anul2015 B Anul2016 * Anul2017 * Anul2018
Figura 2.18. Variația numărului de turiști sosiți lunar, 2010-2018. Sursa datelor: INS, TEMPO On-line,
SIGMA MOBILITY ENGINEERING 53
Pagina 59
[a =] MUNICIPIUL Plan de mobilitate urbană durabilă
Na / GHERLA pentru Municipiul Gherla
Valoarea medie anuală a indicelui de utilizare a capacității de cazare, calculat prin
raportarea numărului de înnoptari realizate la capacitatea de cazare turistică în funcțiune,
este reprezentată în figura 2.19.
[%] 30
Cap.cazare
a
utilizare
de
Indice
Figura 2.19. Variația anuală a indicelui de utilizare a capacității de cazare, 2002-2017.
Sursa datelor: INS, TEMPO On-line.
Având în vedere valorile parametrilor analizați mai sus, se poate concluziona că activitatea
turistică nu reprezintă o compomentă care să ridice probleme pentru mobilitatea urbană,
însă potențialul cadrului natural și cultural existent constituie premizele creșterii
atractivității acestei zone cu impact asupra Municipiului Gherla. Din aceste considerente se
impun măsuri de mobilitate urbană durabilă care să susțină dezvoltarea activității turistice
și să asigure un echilibru între satisfacerea nevoii de mobilitate și impactul asupra
mediului.
În contextul socio-economic descris mai sus, modelul de dezvoltare a orașului îmbracă
prioritățile strategice stabilite prin Politica de dezvoltare urbană integrată a Municipiului
Gherla, respectiv:
— Conservarea și valorificarea în scop turistic a patrimoniului arhitectural, natural și
spiritual;
— Valorificarea durabilă a resurselor naturale și creșterea performanțelor energetice;
— Extinderea și modernizarea infrastructurii educaționale și diversificarea
oportunităților de formare profesională continuă;
— Modernizarea și dotarea infrastructurii medicale și diversificarea serviciilor de
sănătate;
— Promovarea incluziunii sociale a grupurilor defavorizate și diversificarea ofertei de
servicii sociale;
— Sprijinirea întreprinzătorilor locali, prin furnizarea de servicii de dezvoltare a
afacerilor și crearea de noi locuri de muncă;
54 SIGMA MOBILITY ENGINEERING
Pagina 60
MUNICIPIUL Plan de mobilitate urbană durabilă
GHERLA pentru Municipiul Gherla
— Modernizarea infrastructurii de transport, a celei tehnico-edilitare și a spațiilor
publice;
— Dezvoltarea capacității administrative locale și creșterea gradului de implicare a
cetățenilor în viața comunității.
2.1.3. Indicele de motorizare
Indicele de motorizare reprezintă un indicator utilizat în evaluarea dezvoltării economice a
unei unități administrativ teritoriale. Valoarea acestuia exprimă numărul de autoturisme
deținute de grupe de 1000 de locuitori. În figura 2.20 este prezentată valoarea indicelui de
motorizare înregistrată în anul 2017 în Municipiul Gherla, Județul Cluj și la nivel național.
Indice Motorizare
[autoturisme/
1000 persoane]
/ /
Mun. Gherla Jud. Cluj România
Figura 2.20. Indice de motorizare, 2017.
Sursa datelor: INS, TEMPO On-line.
Se observă că numărul de autoturisme deținute de 1000 de locuitori ai Municipiului Gherla
este cu 5% mai mare decât valoarea medie națională, însă cu 12% mai mic decât valoarea
medie județeană. Disponibilitatea redusă a autorismelor în Municipiului Gherla poate fi
compensată de utilizarea mod
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.