Hotărâre a Consiliului Local

Tema de concurs

Tip
Hotărâre a Consiliului Local
Anul
2021
Descriere
Proiect de hotărâre privind aprobarea organizării CONCURSULUI DE SOLUȚII zona Centrală a Municipiului Gherla – Piața Libertății, str. Ștefan cel Mare, str. Gheorghe Șincai, str. 1 Decembrie 1918 ”MY CITY GHERLA”
Pe site-ul primăriei
Tema de concurs.docx
Emitent
Municipiul Gherla, jud. Cluj
Publicat online
14.12.2021
Pagina sursă
Cum citez acest document

Hotărâre a Consiliului Local (2021), „Tema de concurs”, Municipiul Gherla, jud. Cluj. Sursa: https://d32e5lpdsek2nl.cloudfront.net/Municipiul%20Gherla/5502/Tema-de-concurs.docx (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/cluj/gherla/192132-tema-de-concurs, 19.11.2026)

Fișier creat
19.11.2021
Arhivat
19.11.2026

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Anexa 2 a Hotărârii nr________ din ________ 2021 privind aprobarea organizării unui concurs de solutii cu tema: Zona Centrală a Municipiului GHERLA Pța.Libertății-str.Ștefan cel Mare-str.Gheorghe Șincai-str,1 Decembrie 1918 Aprobat, Primar Drăgan Ionel Ovidiu TEMA DE CONCURS pentru CONCURSUL DE SOLUȚII Zona Centrală a Municipiului GHERLA Pța Libertății,str.Ștefan cel Mare,str,Gheorghe Șincai,str.1 Decembrie 1918 ”MY CITY GHERLA” DENUMIREA LUCRĂRII: CONCURS DE SOLUȚII Zona Centrală a Municipiului Gherla,Pța Libertății,str.Ștefan cel Mare,str.Gheorghe Șincai,str.1 Decembrie 1918 ”MY CITY GHERLA” BENEFICIAR: Municipiul Gherla TERMEN FINAL DE ELABORARE: 2 luni din momentul declanșării concursului de soluții NECESITATEA LUCRĂRII: Spațiul urban determinat de Pța.Libertății, str.Ștefan cel Mare, str.Gheorghe Șincai, Str.1 Decembrie 1918 reprezintă unul dintre cele mai intens circulate coridoare la nivelul municipiului, atât din punct de vedere rutier, cât și al circulațiilor alternative, aflându-se la întretăierea drumurilor istorice care au generat topografia orașului actual. Spațiul propus pentru studiu are o profundă încărcătură istorică, culturală, arhitectural-urbanistică, făcând parte din nucleul vechi al localității. Acest substrat istoric reprezintă baza arhitectonică pentru funcționarea unei multitudini de activități: administrative, financiar –bancare, de recreere și agrement, comerciale, educaționale, locuire, culturale, turistice, sociale etc. Un concurs de soluții și un studiu aprofundat pentru spațiul menționat se justifică prin necesitatea unei tratări unitare din punct de vedere al amenajării urbanistic peisagistice (materiale și mobilier urban folosite în spațiul public, spații verzi, iluminat public, etc.), a rezolvării circulațiilor în conformitate cu noile recomandări ale Uniunii Europene (prioritate pentru circulația alternativă și pentru transportul public), precum și prin dorința punerii în valoare a monumentelor și ansamblurilor arhitectural – urbanistice (afectate în prezent de vegetație înaltă, parcări la bordură, insuficiența iluminatului ambiental-arhitectural etc.). SCOPUL LUCRĂRII: Scopul lucrării este obținerea de idei și soluții pentru valorificarea zonei studiate în contextul nevoilor comunitare actuale prin: rezolvarea conflictelor generate de caracterul multifuncțional al zonei studiate, punerea în valoarea a monumentelor și ansamblurilor arhitectural – urbanistice din zonă, creșterea atractivității zonei pentru turism, ameliorarea peisagistică, creșterea calității spațiilor destinate întâlnirilor sociale din zonă, reorganizarea circulației în vederea reducerii traficului motorizat, a poluării în zonă și a creșterii deplasărilor alternative și cu mijloace de transport în comun, creșterea nivelului de trai pentru locuitorii din zonă, crearea de facilități pentru deplasarea persoanelor cu dizabilități - care să stea la baza unor documentații de urbanism sau proiecte tehnice, dintre care menționăm Planul Urbanistic Zonal pentru Zona Construită Protejată, Proiect ”Restaurarea li refuncționalizarea parcului mic din muncipiul Gherla”. Concursul încurajează creativitatea, calitatea tehnică a soluțiilor, fundamentarea și sustenabilitatea acestora ca fiind criterii de bază în evaluarea proiectelor. 5. DATE PRIVIND AMPLASAMENTUL SITUAȚIEI EXISTENTE ȘI PRINCIPALELE OBIECTIVE PROPUSE Aria de studiu și zona sa de influență sunt delimitate conform planșei anexate. Aria propusă pentru analiză se situează în jurul biserici armeano catolice Sfânta Treime care concentrează, împreună cu zona sa de influență, activitatea în zona centrală: P-ța Libertății,str.Ștefan cel Mare,str.Gheorghe Șincai,str.1 Decembrie 1918. Configurația actuală a municipiului în general și a zonei de studiu în particular a fost influențată de mai mulți factori, unul dintre cei mai importanți fiind cadrul natural cu elementele sale (relief, traseul drumului european E576). Edificarea acestei zone datează din primul sfert al secolului al XVIII-lea. Această zonă face parte din zona protejată cu valoare istorică și arhitecturală numită și Orașul baroc. Centrul istoric este clasat pe lista monumentelor la poziția 13E009 Gherla. Orașul începe să fie edificat în forma lui actuală în primul sfert al secolului al XVIII-lea (data considerată pentru punerea pietrei de temelie a orașului este 1700, dar aceasta este preluată după istorici romantici). Inceputul orașului trebuie să fie deodată cu biserica numită a lui Solomon sau cu puțini ani înainte. Orașul a început din zona primei biserici, fără a se folosi planu prestabilit. Neregularitățile de trama din zona celui mai vechi edificiu indică aceasta. Peste zona bisericii lui Solomon, în jurul căreia trebuie să fi fost și câteva locuințe, s-a aplicat trama de plan prestabilit. Orașul se dezvoltă la est de Someș în timp ce drumul de tranzit Cluj - Dej se află pe partea vestică. Planul orașului inițial este dezvoltat pe direcția N-S cu un unghi de 24 grade, aproximativ paralel cu cursul Someșului înainte de regularizare. Chiar și denumirile tradiționale ale străzilor oferă indicii asupra evoluției cronologice. Primele cvartale trasate după planul prestabilit sunt cele situate între străzile 1 Decembrie 1918 (fostă Gheorghe Gheorghiu Dej și 23 August), Bobâlna și Dragoș Vodă, Romană (fostă 30 Decembrie) actualmente str.Armenească. Acestea se numeau strada Apei, fiind lângă râul Someș și strada a Treia. Cea dintre ele, în prezent Ștefan cel Mare și Mihai Viteazul, se numea ulița Mijlocie. Între strada Apei și Mijlocie se află piața orașului de formă pătrată cu latura de 121 metri. Frontul sudic al acestei piețe era închis de incinta biserici mari Sfânta Treime. Prin eliminarea gardului cu statuile apostolilor și demolarea clădirii comerciale cu portic, aflată pe latura estică a bisericii, la sfârșitul anilor 50, caracterul pieței e transformat. Piața centrală de astăzi are dimensiunile 121X195 metri, iar biserica este în piață și nu în front la piață. Spațiul baroc a fost anihilat prin această mărire a pieței cu dimensiunea mai mare accentuată și de poziționirea bisericii cu axa paralelă cu latura lungă a pieții. Centrul baroc este alcătuit din 25 cvartale. Cvartalele care prezintă regularitatea cea mai mare sunt cele cuprinse între străzile Bobâlna, Mihai Viteazul și Armenească pe direcția nord sud și Vasile Alexandri și Liviu Rebreanu pe direcția est vest. Primul plan care oferă informații concrete este cel care prezintă cetatea aparând și porțiuni din cvartale cuprinse între străzile Bobâlna și Mihai Viteazul. Acest plan este databil către 1736. Cvartalele sunt prezentate doar ca și contur. Mult mai multe indicii pentru etapele de dezvoltare oferă actualul plan topografic corelat cu planul lui Hammer. Parcelarea a rămas nealterată. Schimbările în parcele, unificare și divizare, sunt ușor de sesizat. Așezarea armenilor în 1682 s-a făcut în satul Gherla, din jurul cetății, numit mai târziu Kandia. Punerea pietrei de temelie a orașului, în 1700, poate fi legată doar ipotetic de aplicarea planului prestabilit adus de episcopul Oxendius Varzărescu de la Roma. În Gherla nu există nici o clădire datată sau databilă anterior lui 1723, data începerii lucrărilor la biserica lui Solomon (Cea mai veche clădire cu data de construire cunoscută este imobilul din strada Stefan cel Mare nr.5 din 1739,în imediata zonei ce face obiectul prezentei teme de proiectare). Din registrul acelui taxe colector se știe că terenul a fost cumpărat de către comunitatea armeană cu suma de 12.000 florini. Din această sumă rezultă 120 loturi. Din datele începerii lotizărilor, aceasta este privită circumspect, la fel trebuie procedat și cu aceste date ce privesc prețurile și numărul loturilor. După cum se observă unele cvartale au câte 20 loturi, de unde rezultă un număr dublu. Folosind o interpolare, chiar dacă foarte largă, se observă relativa constantă a numărului de case după 1712, alungarea armenilor din Bistrița și creșterea numărului de case după 1735. Locuința gherleană are de regulă un plan compact, dreptunghiular cu dimensiunile de aproximativ 12x20 metri. Localitatea fiind amplasată în albia minoră a Someșului, pânza freatică este la mică adâncime. Din acest motiv subsolurile au adâncimi mici față de cota terenului. Terenul fiind în albia minoră a Someșului are prundiș la mică adâncime, deci teren bun de fundare, astfel ca deteriorări ale structurilor prin tasări nu sunt prezente. Someșul este regularizat în secolul al XIX-lea când orașul era definitiv închegat. Parcul mare al orașului se formează în anul 1864 între canalul morii și cursul regularizat al Someșului. Gherla se prezintă azi ca o rezervație de arhitectura eminamente barocă. Demolarea incintei bisericii la începutul anilor 60 transforma radical atmosfera pieței. Piața patrată cu atmosfera barocă în care biserica forma front la piață devine una de tip clasicist cu biserica în mijlocul pieței.Acest fapt are un singur avantaj, acela de a lăsa biserica cu perspectiva liberă, dar și acesta este anihilat prin vegetația crescută. Centrul istoric al municipiului Gherla reprezintă un inventar de monumente istorice de valoare,evidențiat în mare parte de catedrala armeno-catolică Sfânta Treime, în jurul căreia se află zona de studiu. Catedrala armeano-catolică Sfânta Treime, constituie de departe unul din obiectivele turistice emblematice ale municipiului, fiind de notoritate pictura lui Rubens pe care o găzduiește, motiv pentru care poate fi introdusă în toate circuitele turistice ce vizează zona Gherla. Catedrala edificată în stil baroc, cu elemente clasice între ani 1748-1798 este considerată de unii autori ca una din cele mai mari biserici armenești din Europa. Sființită la 17 iulie 1804, ea a fost înzestrată cu o frumoasă și valoroasă orgă, executată de meșteri din Brașov având numeroase obiecte de mare valoare materială și spirituală printre care relicva Sfântului Grigore-Luminătorul, pictura în ulei Coborârea de pe Cruce, crucea din aur masiv ornată cu pietre prețioase ce a aparținut episcopului Verzerescu. Pictura Coborârea de pe Cruce a fost dăruită de către Francisc al II lea bisericii Armeano Catolice din Gherla, drept recunoștință pentru aportul bănesc însemnat al armenilor din Gherla la visteria statului, golită în timpul războaielor împotriva lui Napoleon. Având în vedere acestea se dorește tratarea zonei cuprinsă între Piața Libertății, str.Ștefan cel Mare (de la str. Gheorghe Barițiu pană la str.Gheorghe Șincai), str.Gheorghe Șincai (de la str.Ștefan cel Mare până la str. 1Decembrie 1918) și str.1 Decembrie 1918(de la str.Gheorghe Șincai până la str.Parcului), cât și a imobilelor perimetrale ariei de studiu. Zona în cauză este limitată pe 2 laturi a pieței Libertăți ca circulație semipietonală și una auto pe str.Ștefan cel Mare, Gheorghe Șincai, 1 Decembrie 1918 și Piața Libertății. Pe str.Ștefan cel Mare și str.Gheorghe Șincai circulația auto se desfășoară într-un singur sens pe direcția Ștefan cel Mare-str.Gheorghe Șincai. În parcul central s-a făcut o intervenție după ani 90, în sensul amplasării unui monument ridicat în memoria eroilor neamului. Zona studiată trebuie privită ca fiind rezultatul suprapunerii mai multor planuri: -planul parcelar, al volumelor construite și al ansamblurilor urbane rezultate, al fațadelor, al spațiilor verzi, al funcțiunilor, al circulațiilor, toate acestea trebuind să facă subiectul analizei concurenților în vederea unei bune înțelegeri a complexității zonei. Intervențiile arhitectural urbanistice realizate de-a lungul timpului au fost în mare parte favorabile întăririi unității ansamblurilor. Dintre aspectele negative (intervenții sau efecte ale intervențiilor realizate) amintim dezvoltarea valorilor de trafic cerute de structura actuală de funcțiuni care a generat treptat apariția unei contradicții între acesta și structura spațial volumetrică a orașului. O analiză a zonei se găsește în PUG Gherla, stabilirea zonelor protejate cu valoare deosebită culturală, istorică, arhitectural-urbanistică. Recomandăm insistent ca soluțiile propuse de concurenți să fie fundamentate pe cunoașterea istoriei urbane a orașului care se găsește în aceste document. De asemenea, concurenții vor folosi analiza circulațiilor din Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) al Municipiului Gherla și modificările ulterioare stabilite, vor integra propunerile acestuia în soluțiile oferite, fără ca propunerile PMUD să fie luate în sens limitativ. Orice intervenție fezabilă propusă asupra circulației în scopul scăderii poluării și în vederea creșterii atractivității traseelor pietonale și pentru biciclete este binevenită. Se vor studia soluții de integrare a parcărilor pentru biciclete și a pistelor pentru biciclete acolo unde este cazul (în conformitate cu propunerile din PMUD Gherla sau eventual propunerile concurenților). Spațiul pietonal se dorește a fi amenajat nu doar ca un spațiu de deplasare, el urmând să îndeplinească și funcția de zonă de întâlnire, relaxare, socializare. Spațiul generos din zona studiată, cuprinzând trotuare, spații verzi, scuaruri, piațete, zone destinate teraselor de alimentație publică, etc., va fi reorganizat în așa fel încât să îndeplinească aceste funcții și să fie tratat ca un fel de „curte” a orașului, în care locuitorii se întâlnesc și se identifică ca o familie/comunitate. Se va pune accent pe redarea funcției pentru întâlniri sociale a spațiului public pe modelul agorei – spațiul public ca loc de întâlnire și discuție pentru cetățeni. Pentru a respecta caracterul orientat spre oameni, spațiul pietonal trebuie să asigure fluiditate, continuitate, siguranță și să fie atractiv. Pentru a rezulta un astfel de spațiu, se va avea în vedere ca trotuarele să fie cât mai puțin fragmentate (atenție la intersectarea pietonalelor majore cu străduțe laterale), prioritatea de deplasare fiind a pietonilor și bicicletelor. De asemenea, se va acorda atenție amenajărilor pentru deplasarea persoanelor cu dizabilități fizice. În plus față de cele menționate mai sus, este binevenită orice idee care poate contribui la ameliorarea zonei din toate punctele de vedere menționate mai-sus. OBIECTIVE Concurenții vor face propuneri cu privire la următoarele aspecte importante pentru beneficiar: Amenajarea unei piațete pentru desfășurări de evenimente culturale, sociale și politice . Punerea în valoare a monumentelor existente în zona de studiu I Tratarea unitară a spațiului public, a mobilierului urban, a teraselor de alimentație publică, a chioșcurilor, a semnalisticii privind obiectele turistice, a iluminatului ambiental, a cromaticii fațadelor și a traseelor dedicate circulațiilor; Crearea/punerea în evidența a unor elemente simbol pentru zona construită protejată sau pentru oraș (acestea ar putea fi: amenajarea unui spațiu destinat întâlnirilor publice, design stație autobus, design mobilier urban, design terase comerciale, design semnalistică pentru turism, design suport pentru biciclete sau orice alt element din spațiul public cu potențial de simbol); Reorganizarea circulației și a parcărilor în zona centrală în vederea acomodării, eliminării totale sau parțiale a circulației motorizate din zona în cauză și din zonele adiacente; Integrarea transportului de aprovizionare în zonă; Remodelare spațială și minerală a spațiilor publice – coridoarele destinate circulației alternative (inclusiv pentru persoane cu dizabilități) și motorizate, a transportului public (inclusiv a stațiilor de transport public), a piețelor publice și a spațiilor verzi; Reducerea poluării și adaptarea spațiului public la schimbările climatice; Alte aspecte la libera alegere a concurentului / echipei concurente,. 6. PARTICIPANȚII LA CONCURS: Concurenții pot fi birouri individuale de arhitectură, asocieri constituite de birouri individuale de arhitectură, societăți civile de arhitectură sau alte forme legale de exercitare a profesiei de arhitect, potrivit legislației naționale a statului de proveniență sau persoane juridice (societăți comerciale de proiectare) din România sau din alte țări, fie individual sau în asociere. În cazul unei asocieri, liderul acesteia va înscrie proiectul în concurs. Concurenții persoane juridice vor avea obligatoriu ca asociat sau angajat un arhitect cu drept de semnătură, membru al Ordinului Arhitecților din România sau al unei organizații similare din țara sa, care exercită legal profesia de arhitect potrivit legislației naționale a statului de proveniență. Individual sau prin asociere, concurenții trebuie să dețină capacitatea de încheiere a unui contract de servicii de proiectare pe teritoriul României, capacitate ce va trebui dovedită în fața Promotorului, în cazul câștigării concursului. Se recomandă ca echipele să aibă în componența lor și: urbaniști, peisagiști, designeri, artiști plastici, ingineri de trafic, sociologi, istorici, ingineri sau persoane cu altfel de pregătire considerată de către participanți ca fiind relevantă pentru propunerea elaborate, din țară sau străinătate. PREZENTAREA PROIECTELOR Fiecare proiect va cuprinde într-un unic ambalaj/tub următoarele: - 6 planșe A0 rulate în ambalaj/tub; - deviz estimativ al serviciilor de proiectare și calendarul aferent pentru fiecare fază de proiectare în parte (SF/DALI, PUZ (daca este necesar), PAC + POE, PT + DDE, asistență tehnică), redactat pe hârtie albă format A4. Devizul va avea valorile exprimate în LEI, fără TVA. (folosind cursul BNR din data lansării pe SEAP). Devizul va constitui baza de negociere pentru încheierea contractului de servicii de proiectare cu câștigătorul concursului; Lipsa devizului va conduce la descalificare. Devizul nu trebuie să depășească valoarea plafonului maxim estimat. - un plic secretizat (lipit) din hârtie albă, opac, format A4 conținând formularele de participare conf. Art. 2.3; formularul de identitate, format A4, tipărit pe hârtie albă, care va fi folosit de Organizatori pentru Expoziția Concursului; memory stick/ card de memorie USB, conținând: imaginile planșelor micșorate format .jpg, rezoluție 72 dpi, pentru publicarea online format .jpg, rezoluție 150 dpi, pentru catalogul concursului textul de prezentare a soluției propuse în format .doc formularul de participare în format .doc - devizul estimativ in format .doc. Proiectele se vor prezenta pe 6 planșe, format 841x1189 mm (A0), din hârtie albă, paginate pe orizontală (peisaj), necașerate pe suport rigid. Acestea vor cuprinde: Evidențierea viziunii de ansamblu - un plan general sc 1:2000 cu explicarea elementelor conceptuale care stau la baza viitorului plan de dezvoltare și toate conexiunile prevăzute a se stabili între zona studiată, vecinătăți proxime și oraș. Planuri si secțiuni sc. 1:500 pentru fiecare spațiu urban în parte, sugestive pentru susținerea soluției propuse; Perspective de detaliu - la alegerea concurenților Evidențierea conceptului de amenajare al zonei (structural, volumetric, estetic – schițe / scheme funcționale, perspective etc.) corelat cu atitudinile alese pentru: amenajarea peisageră, funcțională si arhitecturala; NOTĂ toate piesele desenate pot fi reprezentate prin orice mijloace grafice 2d și 3d. - textul explicativ (cât mai clar și succint) care să susțină conceptul, trebuie integrat în cele 6 planșe. Planșele vor fi numerotate în colțul din dreapta jos – format: “nr. pagina / total pagini” (ex: 1/6, 2/6, 3/6 …). Planșele vor conține, în partea de sus, titlul: CONCURSUL DE SOLUȚII ZONA CENTRALĂ A MUNICIPIULUI GHERLA Planșele proiectului vor fi rulate și introduse într-un ambalaj sau tub. Nu se admit planșe pliate. CRITERII DE ATRIBUIRE: Juriul va selecta proiectele câștigătoare în funcție de următoarele criterii: Creativitatea, originalitatea și calitatea peisagistică / urbanistică / arhitecturală / artistică a propunerilor – 55% din evaluarea finală (maxim 55 puncte) Evaluează pe o scară de 1 la 50 creativitatea (A1 - maxim 20 puncte), originalitatea (A2 - maxim 15 puncte) și calitatea peisagistică / urbanistică / arhitecturală / artistică (A3 - maxim 20 puncte) soluției propuse. Se calculează prin suma punctelor acordate de juriu pentru următoarele aspecte: A1 - Crearea unei simbioze între caracterul și istoria locului și nevoile contemporane (maxim 20 puncte); A2 - Prezența unor soluții originale privind intervențiile propuse în spațiului public pentru obiectivele detaliate la cap. 5 din tema de proiectare (maxim 15 puncte); A3 - Caracterul spațiului public rezultat în urma intervenției propuse și atmosfera generala a intervenției (maxim 20 puncte); Viabilitatea, raționalitatea și sustenabilitatea propunerilor – 30% din evaluarea finală (maxim 30 puncte) Evaluează pe o scară de 1 la 30 viabilitatea (B1 - maxim 10 puncte), raționalitatea (B2 - maxim 10 puncte) și sustenabilitatea (B3 - maxim 10 puncte) soluției propuse, astfel: Se calculează prin suma punctelor acordate de juriu pentru următoarele aspecte: B1 - Gradul de viabilitate a soluției propuse privind aspectele tehnice ale obiectivelor stabilite prin temă (maxim 10 puncte); B2 - Propunerea de soluții eficiente în raport preț/calitate (maxim 10 puncte); - B3 - Gradul de încadrare a soluției propuse în conceptul de “dezvoltare durabilă” (procesul de dezvoltare care răspunde nevoilor actuale fără a periclita capacitatea generațiilor viitoare de a răspunde propriilor lor nevoi) (maxim 10 puncte); Atingerea obiectivelor propuse prin temă – 10% din evaluarea finală (C - maxim 10 puncte) Evaluează pe o scară de 1 la 10 gradul de soluționare a celor 8 obiective menționate în cap. 5 din tema de proiectare. Calitatea și claritatea reprezentării ideilor astfel încât să ilustreze capacitatea concurentului de a pune în operă proiectul propus – 5% din evaluarea finală (D - maxim 5 puncte) Evaluează pe o scară de 1 la 5 capacitatea concurentului de a pune în operă proiectul propus. Algoritmul de calcul: A+B+C+D=(A1+A2+A3)+(B1+B2+B3)+C+D=55+30+10+5=100 puncte maxim posibile A. ANEXE Beneficiarul va pune la dispoziție, pentru fundamentarea soluțiilor: PUG Gherla, Reactualizare PUG: Studiu privind stabilirea zonelor protejate cu valoare deosebită culturală, istorică, arhitectural-urbanistică Extras CF parcul central Planul de Mobilitate Urbană Durabilă al Municipiului Gherla HCL privind instituirea unor sensuri unice în zonă Ridicare topo, ortofoto cu aria de studiu și zona sa de influență. ARHITECT ȘEF, VASILE MORAR Întocmit: Gabruș Mariana consilier superior, Verificat; Fodor Gheorghe șef birou juridic