Document
Direcția de administrație publică locală
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 604 KB · modificat pe site: 22.04.2025
Pagina sursă
Cum citez acest document
Document din 11.05.2022, „Direcția de administrație publică locală”, Municipiul Gherla, jud. Cluj. Sursa: https://d32e5lpdsek2nl.cloudfront.net/Municipiul%20Gherla/froala/file-manager/phpBM9IIX.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/cluj/gherla/192046-directia-de-administratie-publica-locala, 19.11.2026)
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
Autoritatea Națională
Fitosanitară
_______________________________________________________________________________
Oficiul Fitosanitar Cluj Tel/Fax +40 264 274 636
Bulevardul Muncii, Nr. 18, Mob +40 787 538 729
Cluj-Napoca , 400641 www.anfdf.ro
NR.985 /O/11.05.2022 [email protected]
BULETIN DE AVERTIZARE
Nr.14 din 11.05.2022
La speciile de sâmburoase (cireș,vișin,piersic,cais și nectarin) în vederea diminuării evoluției agentilor
de dăunare
1.Pentru prevenire și combaterea organismelor dăunătoare:
MONILIOZĂ (Monilinia laxa);
ANTRACNOZA FRUNZELOR (Coccomyces hiemalis);
CIURUIREA FRUNZELOR ( Stigmina carpophila);
BĂȘICAREA FRUNZELOR (Taphrina deformans);
FĂINAREA PIERSICULUI (Sphaerotheca pannosa);
AFIDE (Aphis sp.);
PĂDUCHELE VERDE (Myzus piersicae);
PURICELE MELIFER (Psylla spp.)
MONILIOZĂ (Monilinia laxa) Sporii ciupercii Monilinia laxa ce se formeaza pe fructele mumifiate
ramase pe ramuri, rezista la temperaturi scazute din timpul iernii si produc infectii in primavara pe
frunze, flori si ramuri. Deseori, miceliul de infectie ajunge in flori si trece prin cozile acestora in
scoarta ramurilor, producand infectii in primavara. Ciuperca mai ierneaza ca miceliu de rezistenta in
scoarta ramurilor cat si in fructele mumifiate. Atacul pe fructele ajunse aproape de maturitate este
favorizat de intepaturile insectelor sau de prezenta unor rani produse de grindina si de ciuperci.
1
Pagina 2
https://chemarkrom.ro/bolile-pomilor-fructiferi-monilioza-fructelor-monilinia-laxa/
ANTRACNOZA FRUNZELOR (Coccomyces hiemalis) Antracnoza frunzelor este prezentă în
plantațiile de cireș și vișin, producând pagube prin defoliere timpurie (iunie-august). Simptome: pe
frunzele bazale apar, în luna mai, pete mici (0,5-2 mm), circulare, purpurii sau roșietice, izolate. În
condiții favorabile, acestea se unesc și cuprind tot limbul. Porțiunea centrală a petelor se decolorează cu
timpul în alb-cenușiu. Pe fața inferioară petele se prezintă ca niște pernițe fine, albicioase - rozii, brune,
la maturitatea atacului. Antcanoza poate trece pe pețiol și pe lăstari.
https://www.glissando.ro/product/patarea-purpurie-a-frunzelor-de-cires/
CIURUIREA FRUNZELOR (Stigmina carpophila) este o boală cauzată de ciuperca Stigmina
carpophila , boala apare în primăverile cu ploi abundente care urmează după ierni cu temperaturi
moderate. În perioada de vegetație ciuperca se înmulțește și se răspândește în condiții de umiditate
crescută și temperatura aerului în intervalul 2 – 24 °C. Atacul bolii este favorizat și de rănile din scoarță
produse de grindină, insecte etc. Transmiterea de la un an la altul este asigurată de miceliul din scoarță
și sporii depuși pe cleiul prezent pe ramuri.
https://www.google.com/search?source=univ&tbm=isch&q=Stigmina+carpophila+poze&client=firefox-b-d&fir=F9uMuGiQO8bJNM
BĂȘICAREA FRUNZELOR (Taphrina deformans) basicarea frunzelor se dezvoltă în spațiile
intercelulare a frunzei. Ciuperca secretă enzime, care au capacitatea să descompună polizaharidele. Una
din polizaharidele foarte importante in regnul vegetal este celuloza. Aceasta polizaharida, se găsește în
2
Pagina 3
peretele celular al celulelor avand rol mecanic, de sustinere. Înroșirea frunzelor basicate este asociată
cu creșterea concentrației unui hormon auxinic, numit indol-3-acetic acid. În general, auxinele sunt
hormoni cu un rol pozitiv, important în creșterea plantelor. Aceștia se găsesc cu pregădere, în mugurii
de creștere. Pe langa auxine este cunoscut faptul ca in frunze va creste puternic si prezenta
citokininelor. Toata aceasta dereglare hormonala si enzimatica, va duce la cresterea puternica, anormala
a numarului de celule si a marimii acestora. Rezultatul il vom putea observa cu ochii nostrii, frunzele
ajungand sa se contorsioneze.
https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Taphrina_deformans_68404905.jpg
FĂINAREA PIERSICULUI (Sphaerotheca pannosa) boala care este provocată de ciuperca
Sphaerotheca pannosa care formează pe organele verzi ale plantelor un miceliu hialin, septat
transversal, bine ramificat și conidiofori. Apariția bolii este favorizată de vremea secetoasă și
călduroasă, noaptea temperaturi între 2-17 °C cu umiditate ridicată și ziua cu temperaturi între 20 – 37
°C . Temperatura optimă de 21 °C și umiditatea crescută în aer 40 – 100 % reprezintă condițiile ideale
pentru germinarea conidiilor.
https://www.gardenfarm.ro/fainarea-piersicului/
AFIDE (Aphis sp.) Sunt specii polifage ce migreaza de la o planta la alta sau de la o specie la alta.
Acestea cresc pe flora sponta, iar apoi se deplaseaza pe speciile cultivate. Se prezinta sub forma de
colonie pe partea inferioara a frunzelor, pe flori sau inflorescente si pe lastarii tineri. Insectele inteapa si
sug sucul celular, provocand un stres plantei. In caz de atac sever, determina scaderea rezistentei
3
Pagina 4
pomului fata de boli.
https://www.botanistii.ro/blog/tratamente-informatii-pomi-fructiferi-piersic/
PĂDUCHELE VERDE (Myzus piersicae) în țara noastră se întâlnește frecvent în toate regiunile,
atacând un număr mare de specii de plante lemnoase și ierboase, atât în câmp, cât și sere și răsadnițe.
Formele aptere au corpul oval lățit, puțin globulos, de 1,4-2 mm lungime și de culoare verde-deschis
sau verde-închis. Formele aripate au capul și toracele de culoare neagră, abdomenul galben-verzui, cu
pete laterale și cu benzi transversale, care median se unesc într-o pată mare, de culoare neagră. Este o
specie migratoare și iernează sub formă de ou de rezistentă. Ouăle de iarnă depuse pe piersic eclozează
începând cu prima sau a doua decadă a lunii martie. Forma fundatrix dă naștere pe cale vivipară la mai
multe generații de fundatrigene în decurs de 3-4 săptămâni. Ultima generație de femele aripate
migrează pe diferite specii de plante ierboase, cultivate și spontane, unde se înmulțesc pe cale
partenogenetică vivipară dând naștere la mai multe generații de femele aripate și aptere. Toamna,
începând cu a treia decadă a lunii septembrie, pâna în luna noiembrie, apar femelele sexuate, care după
copulație depun oul de iarnă. Este o specie polifagă, atacă peste 240 specii de plante, fiind preferate în
mod deosebit piersicul, caisul, tomatele, vinetele, ardei, cartof, tutun, salata, mazăre, fasole, spanac,
etc. Păduchele formează colonii pe partea inferioară a frunzelor, pe care le înțeapă sugând seva.
Datorită atacului țesuturile se necrozează, iar frunzele se răsucesc, dacă atacul este puternic, frunzele se
îngălbenesc și se usucă. Pe lângă pagubele directe, transmite și diferite virusuri, care produc mozaicul
la unele plante (cartof, tomate).
https://www.glissando.ro/product/paduchele-verde-al-piersicului/
4
Pagina 5
PURICELE MELIFER (Psylla spp.) Adultul are corpul de 2.5-3.5 mm, formele estivale prezinta
capul si toracele de culoare galben-deschis, cu pete portocalii, iar abdomenul este verde cu pete si
dungi brune pe partea dorsala. Larva este de culoare brun-galbuie. Oul este eliptic, de culoare alba care
dupa cateva zile devin galben-portocaliu. Prezinta trei generatii pe an. Ierneaza ca adult sub scoarta
exfoliata a pomilor, in crapaturile pomilor batrani, sub frunzele cazute. Adultii parasesc locurile de
iernare in a doua jumatate a lunii martie, prima decada a lunii aprilie, ceea ce corespunde fenologic cu
momentul umflarii mugurilor de rod. Dupa o perioada de hranire femela depune ponta pe mugurii
partial deschisi, pe lastari, apoi pe frunze. Frunzele cu ponte se curbeaza longitudinal, simptom
caracteristic speciei.
https://www.botanistii.ro/blog/insecte-daunatoare-puricele-melifer-al-marului-psylla-mali/
2.Modul de dăunare:
La MONILIOZĂ atacul se manifesta pe ramuri, frunze, flori si fructe. Spre deosebire de monilioza
speciilor semintoase, monilioza samburoaselor ia un caracter foarte grav in primaverile reci si ploioase,
cand ramurile cu frunze si flori se vestejesc in numar mare. Frunzele atacate atarna fara a cadea. Florile
se brunifica si se usuca, iar ramurile uscate se indoaie in forma de carlig.
Mai este denumita si “boala stindardului” sau “arsura moniliana”, foarte frecventa la cires, visin, cais,
piersic si migdal si corespunde cu “monilioza din anul precedent” intalnita la pomii semintosi. Fructele
tinere sunt, de asemenea, parzitate, acestea se zbarcesc, se brunifica si cad masiv.
Pe fructele ajunse la maturitate, atacul ciupercii determina o putrezire a pulpei si aparitia unor pernute
mici (sporodochiile), galbui-cenusii, dispuse neuniform, formate din micelii si spori. La prun
sporodochiile produc perforarea pielitei fructelor, iar sucul zaharat se scurge in afara, lipind fructele
intre ele. Fructele putrezite si mumifiate (zbarcite, uscate) raman deseori atarnate de pomi si in timpul
iernii.
La ANTRACNOZA FRUNZELOR pe fata superioara a frunzelor apar pete mici cu diametrul de 23 mm. Aceste pete au forma circulara si culoare rosie-purpurie. Atacul cuprinde toata frunza, care
devine astfel galbena cu pete purpurii, iar pe partea inferioara petele sunt acoperite cu un mucegai
albicios. Frunzele atacate se desprind de pe ramuri. Astfel, se produce o defoliere prematura cu
influente negative asupra productiei. De asemenea, vigoarea pomilor si rezistenta la ger se diminueaza.
La CIURUIREA FRUNZELOR pe frunze apar pete de culoare brun-deschis cu o aură brun roșietică,
zonele atacate sunt rotunde iar după un timp apar necroze iar petele se desprind și cad , în final frunzele
5
Pagina 6
au un aspect ciuruit.
La BĂȘICAREA FRUNZELOR Basicarea frunzelor, se instalează în general pe frunzele aflate în
creștere, crengile tinere și chiar pe fructe. Odată ce frunzele piersicului au ajuns la maturitate, la
dimensiunea normală acestea nu mai sunt susceptibile atacului ciupercii. Din acest motiv tratamentele
din primăvară sunt cele care elimină ori ce apariție a bolii, capabilă să aducă prejudicii recoltei anului
în curs. Primele simptome apar vremelnic, in perioada infloritului sau imediat dupa. Frunzele infectate
chiar dacă nu sunt complet dezvoltate, în locul unde a avut infecția prind o culoare roșiatică. La o
privire atentă, se va putea observa cum frunzulița infectată începe să se gofreze, începând cu locul în
care, a prins culoarea roșiatică. Gofrarea frunzuliței va fi de obicei spre interior. Practic marginea
frunzuliței se va îndoi spre partea inferioară a frunzei. Boala progresează odată cu creșterea frunzei. La
început culoarea frunzelor infestate cu basicarea frunzelor va fi roșiatică, purpurie. Pe măsură ce
infecția progresează, frunzele afectate devin cenușii cu aspect pulverulent. Culoarea cenușie este
rezultat al producerii de spori fungici pe suprafața frunzelor. La scurt timp, aceste frunze devin galbene
sau maro și cad.
La FĂINAREA PIERSICULUI atacul pe frunze se observă pe partea inferioară a frunzei sub formă
de pete albe-pâsloase și pulverulente, pe partea superioară a frunzei apar apar pete de decolorare de
culoare galbenă. Frunzele atacate se gofrează, se răsucesc, îngălbenesc-brunifică și cad prematur.
Florile provenite din muguri infectați vor fi afectate și compromise total de ciupercă. Pe fructele atacate
apar pete pâsloase-albe, rotunde care cresc în dimensiune până când acoperă o mare parte din fruct.
Fructele se brunifică, pulpa se întărește, rămân mici, se deformează, apar crăpături.
La AFIDE atacul se manifestă prin înțepăturile pe organele plantelor, afidele sug seva celulară,
Afidele campează pe spatele frunzelor și migrează pe lăstarii tineri și chiar pe inflorescențe. Plantele se
ofilesc, diferențiează slab mugurii de rod.
La PĂDUCHELE VERDE atacul se manifestă pe partea inferioară a frunzelor, pe care le înțeapă
sugând seva. Datorită atacului țesuturile se necrozează, iar frunzele se răsucesc, dacă atacul este
puternic, frunzele se îngălbenesc și se usucă. Pe lângă pagubele directe, transmite și diferite virusuri.
La PURICELE MELIFER atacul se produce prin larvele primei generatii care ataca frunzele abia
formate si lastarii tineri. Din cauza atacului, frunzele stagneaza in crestere, se rasucesc, iar datorita
fumaginei, pe frunze apar arsuri si pete necrozate. Frunzele atacate se usuca si se inregistreaza caderi
partiale sau totale premature. Atacul pe lastari determina curbarea si vestejirea acestora. Lemnul nu se
matureaza si nu rezista peste iarna.
3.Se recomandă efectuarea tratamentelor fitosanitare cu:
• CHAMP 77 WG cu doza de 2 kg / HA în perioada de repaos vegetativ
CHORUS 50 cu doza de 0,45-0,75 kg / HA în perioada de vegetație pentru:
MONILIOZĂ (Monilinia laxa);
• SCORE 250 EC cu doza 0,2 l / HA pentru:
ANTRACNOZA FRUNZELOR (Coccomyces hiemalis);
• SCORE 250 EC cu doza 0,2 l / HA pentru:
CIURUIREA FRUNZELOR ( Stigmina carpophila);
• CHAMP 77 WG cu doza de 2 kg / HA în perioada de repaos vegetativ
SCORE 250 EC cu doza 0,2 l / HA în perioada de vegetație pentru:
6
Pagina 7
BĂȘICAREA FRUNZELOR (Taphrina deformans);
• SCORE 250 EC cu doza 0,2 l / HA pentru:
FĂINAREA PIERSICULUI (Sphaerotheca pannosa);
• MOVENTO 100 SC cu doza 1,875 l / HA pentru:
AFIDE (Aphis sp.);
• KARATE ZEON cu doza 0,150 l / HA pentru:
PĂDUCHELE VERDE (Myzus piersicae);
• KARATE ZEON cu doza 0,150 l / HA pentru:
PURICELE MELIFER (Psylla spp.)
sau alte produse de protecția plantelor omologate pentru a fi folosite pe teritoriul României.
4.Perioada optimă de tratament:
-La MONILIOZĂ tratamentul se va aplica în perioada de repaos vegetativ și în perioada de vegetație.
-La ANTRACNOZA FRUNZELOR (Coccomyces hiemalis) primăvara în perioade cu precipitații
abundente și temperaturi cu valori între 6 – 16°C iar vara în perioadele ploioase cu temperaturi cu
valori între 8 – 27°C.
-La CIURUIREA FRUNZELOR ( Stigmina carpophila) tratamente la acoperire în perioadele critice
primăvara cu ploi abundente și temperaturi cu valori între 2 – 24°C.
-La BĂȘICAREA FRUNZELOR (Taphrina deformans) În perioada de repaos vegetativ și în
perioada
de vegetație în fenofaza de buton roz, la înflorit și la apariția fructelor.
-La FĂINAREA PIERSICULUI (Sphaerotheca pannosa) în fenofaza de dezmugurit în perioadele cu
vreme secetoasă cu temperaturi noaptea de 2 – 17°C și temperaturi între 20 – 37°C ziua.
-La AFIDE (Aphis sp.) de la sfârșitul înfloritului și de fiecare dată când apar pe plante.
-La PĂDUCHELE VERDE (Myzus piersicae) în perioada de repaos vegetativ și în perioada de
vegetație la apariția dăunătorului pe plante.
-La PURICELE MELIFER (Psylla spp.) în perioada de vegetație la apariția dăunătorului pe plante.
5.Alte recomandări
Se va ține cont de momentul optim de aplicare al tratamentelor pentru fiecare agent de dăunare.
Se va ține cont de prognoza meteo, tratamentele se vor efectua în zile cu temperatura aerului în jurul
valorilor de 12 – 14°C. Nu se recomanda aplicarea substanțelor fitosanitare în zilele cu vânt puternic.
Luați măsurile ce se impun pentru protecția mediului înconjurător.
Respectați cu strictețe normele de lucru cu produsele de protecție a plantelor, norme de protecție si
securitate a muncii, de proteție a albinelor și a animalelor in conformitate cu Legea nr. 383/2013 a
apiculturii, cu modificările și complectările ulterioare și Ordinul nr. 127/1991 al ACA din România,
ordinul comun nr. 45/1991 al Ministerului Agriculturii și Alimentației,15b/3403/1991 al
Departamentului pentru Administrație Locală si 1786/TB/1991 al Ministerului Transporturilor, precum
și cu Protocolul de colaborare nr. 328432/2015, încheiat cu ROMPIS (privind implementarea
legislației, în vederea protecției familiilor de albine, împotriva intoxicațiilor cu produse de protecție a
plantelor).
7
Pagina 8
Respectați prevederile Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr.297/2017 privind
aprobarea Codului de bune practici pentru utilizarea în siguranță a produselor de protecție a plantelor.
Respectați obligațiile ce vă revin conform Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, al
ministrului mediului, apelor și pădurilor și al președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare si
pentru Siguranța Alimentelor nr. 352/636/54/2015 pentru aprobarea normelor privind
ecocondiționalitatea în cadrul schemelor și măsurilor de sprijin pentru fermieri in România, cu
modificârile ulterioare.
Citiți și respectați instrucțiunile și informațiile înscrise pe eticheta produselor de protecția plantelor.
Respectați normele cuprinse în Ghidul pentru utilizarea în siguranță a ppp în exploatațiile agricole
care poate fi accesat la adresa http://www.madr.ro/norme-de-eco-conditionalitate – in – domeniul
fitosanitar.html)
Pentru agenții de dăunare avertizați, se vor utiliza doar produse de protecția plantelor (ppp)
omologate de Comisia Națională de Omologare a Produselor de Protecția Plantelor, care sunt
înregistrate în baza de date PEST – EXPERT, care poate fi accesata la adresa :http ://www.madr.ro, la
sectiunea Fitosanitar – adresa web:https://aloe.anfdf.ro, utilizator - quest ;parola – guest.
Conform Reg. (CE) Nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21.X.2009,
privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare, fiecare utilizator a produselor de protecția
plantelor trebuie să păstreze cel puțin 3 ani evidența contabilă a produselor de protecția plantelor
depozitate și utilizate, precum și evidența efectuării fiecarui tratament prin completare într-un registru
după modelul de mai jos:
Nume și prenume fermier/ societate comercială…...
Domiciliu fermier/sediul social al societății…….
(Comuna, județul)
Ferma (nume/număr,adresa)…….
Toate tratamentele cu produse de protecția plantelor se completează la zi in:
Registrul de evidență a tratamentelor
Nr. și
Tratamentul efectuat Nume, Data
Data Cultura
Prenume Data Documentului
efectuării și locul
Agentul pers. începerii prin care
tratam. unde Timpul
de Doza responsabile Recoltării s-a dat
(ziua, este aplicării Denumire Cantități
dăunare: omologată/ Suprafața de efect. produsului în consum
Luna, situat ppp utilizate
boli/ doza (ha) tratament. agricol populației
Anul) terenul folosit (kg.l)
dăunători/ folosită Semnătura
buruieni
Conform Reg. CE nr. 1107/2009, art.67 (1) producătorul agricol numerotează paginile registrului. Pe
spatele registrului (pe ultima pagină) se menționează câte pagini conține registrul, purtând semnătura
(și ștampila după caz) fermierului sau administratorului societății.
Inspectorii Oficiului Fitosanitar pot sancționa fermierul, conform HG nr. 1230 din 12 decembrie 2012
privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 al
Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piață a
produselor fitosanitare și de abrogare a Directivelor 79/117/CEE si 91/414/CEE ale Consiliului, art. 3,
pct. 1 (i),(1) Constituie contravenții următoarele fapte: i.) nerespectarea de către utilizatorii
8
Pagina 9
profesioniști a prevederilor art.67 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 privind menținerea
evidenței pe o perioadă de cel puțin 3 ani a produselor de protecție a plantelor pe care le utilizează (se
sancționează cu amendă de la 8.000 lei la 10.000 lei).
ÎN ATENȚIA FERMIERILOR ! :
Se vor respecta normele de ecocondiționalitate prevăzute în Ordinul nr. 869/2016 .
Se vor respecta condițiile de depozitare, manipulare și utilizare a produselor de protecție a plantelor în
exploatațiile agricole, conform Ghidului de bune practici de utilizare și depozitare a produselor de
protecția plantelor, https://www.anfdf.ro/sanatate/ghid/ghiduri.html elaborate de AUTORITATEA
NAȚIONALĂ FITOSANITARĂ.
Responsabil Prognoză și Avertizare:
Cons. superior Csaba SZABO
9