Anunț

PMUD Gherla 2023 2030 draft final 29.03.2023

Tip
Anunț
Data
29.03.2023
Descriere
Anunț dezbatere publică - Plan de Mobilitate Urbană Durabilă Municipiul Gherla
Pe site-ul primăriei
PMUD Gherla 2023-2030 draft final_29.03.2023.pdf
Emitent
Municipiul Gherla, jud. Cluj
Publicat online
13.04.2023
Pagini
268 (text recunoscut automat din scanare)
Pagina sursă
Cum citez acest document

Anunț din 29.03.2023, „PMUD Gherla 2023 2030 draft final 29.03.2023”, Municipiul Gherla, jud. Cluj. Sursa: https://d32e5lpdsek2nl.cloudfront.net/Municipiul%20Gherla/7726/PMUD-Gherla-2023-2030-draft-final_29.03.2023.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/cluj/gherla/191274-pmud-gherla-2023-2030-draft-final-29-03-2023, 19.11.2026)

Fișier creat
13.04.2023
Arhivat
19.11.2026

Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

Tel: +40 753 392 113 TRAFFIC PLAN S.R.L. RC J12/547/2011 Fax: +40 264 703 133 B-dul 21 decembrie 1989 46/12 CUI 28144065 e-mail: [email protected] Cluj-Napoca, jud. Cluj ING BANK Suc Moților web: trafficplan.eu 400094, România RO85INGB0000999910551720 Anexa la proiectul de hotărâre nr. ......../......... PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ MUNICIPIUL GHERLA 2023-2030 MARTIE 2023

Pagina 2

Elaborator: Beneficiar: S.C. TRAFFIC PLAN S.R.L. MUNICIPIUL GHERLA FIȘĂ LIVRABIL Elaborarea “Planului de Mobilitate Urbană Durabilă” aferent perioadei de Nume proiect: programare 2023-2030” Număr contract: 102/14.02.2023 Beneficiar: Municipiul Gherla Contractor principal: KNM CONCEPT S.R.L. Data începerii proiectului: - Data încheierii proiectului: - Denumire livrabil conform anexelor Varianta Preliminară Plan de Mobilitate Urbana contractului Durabilă 2

Pagina 3

Cuprins FIȘĂ LIVRABIL ............................................................................................................ 2 COLECTIV ELABORARE .......................................................................................... 12 (1) P.M.U.D. – Componenta strategică ................................................................... 13 (corespunzătoare etapei I) ............................................................................................. 13 1.INTRODUCERE ....................................................................................................... 13 1.1. SCOPUL ȘI ROLUL DOCUMENTAȚIEI..................................................... 13 1.2. ÎNCADRAREA ÎN PREVEDERILE DOCUMENTELOR DE PLANIFICARE SPAȚALĂ..................................................................................................................... 31 PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEȚEAN CLUJ 2020(P.A.T.J.) .......................................................................................................... 36 1.3. ÎNCADRAREA ÎN PREVEDERILE DOCUMENTELOR STRATEGICE SECTORIALE .............................................................................................................. 37 1.4. ÎNCADRAREA PREVEDERILOR PRIVIND DEZVOLTAREA ECONOMICĂ, SOCIALĂ ȘI DE CADRU NATURAL DIN DOCUMENTELE DE PLANIFICARE ALE UAT........................................................................................... 46 1.5. DEFINIREA ZONEI DE ANALIZĂ A PMUD GHERLA ............................... 54 2. ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE ................................................................... 55 2.1. CONTEXTUL SOCIO-ECONOMIC CU IDENTIFICAREA DENSITĂȚILOR DE POPULAȚIEI ȘI A ACTIVITĂȚILOR ECONOMICE .................................................. 60 2.1.2. PROFILUL ECONOMIC AL MUNICIPIULUI GHERLA ........................... 70 2.1.3. Unități de învățământ ...................................................................................... 73 2.1.4. Indicele de motorizare..................................................................................... 74 2.2. Rețeaua stradală ..................................................................................................... 75 2.3. Transportul public .................................................................................................. 83 2.3.1. Contextul ......................................................................................................... 89 2.3.2. Competiția ....................................................................................................... 89 2.3.3. Transportul public și traficul .................................................................... 90 2.3.4. Identitate și marketing..................................................................................... 90 3

Pagina 4

2.3.5. Prețuri și bilete ................................................................................................ 91 2.3.6. Vehiculele și accesibilitatea ............................................................................ 91 2.3.7. Facilitățile pasagerilor ..................................................................................... 93 2.4.Transportul de marfă ............................................................................................... 98 2.5. Mijloace alternative de mobilitate ...................................................................... 99 2.5.1. Mersul pe jos .............................................................................................. 100 2.5.2. Deplasări cu bicicleta ................................................................................. 105 2.5.3. Electromobilitatea ...................................................................................... 106 2.5.4.Transportul public în regim de taxi ................................................................ 107 2.6. Managementul traficului ................................................................................... 108 2.7. Identificarea zonelor cu nivel ridicat de complexitate (zone centrale protejate, zone logistice, poli ocazionali de atracție/generare de trafic, zone intermodale - gări, aerogări etc.)................................................................................................................ 112 3.Modelul de transport ................................................................................................ 114 3.1. Prezentarea generală și definirea domeniului ...................................................... 116 3.2. Colectarea de date ................................................................................................ 117 3.2.1. Caracteristici ale dispozitivelor utilizate în colectarea datelor ..................... 120 3.2.2. Prelucrarea datelor ........................................................................................ 122 3.2.3. Date primare de trafic pe sectoarele analizate .............................................. 126 3.3. Dezvoltarea rețelei de transport ........................................................................... 132 3.4. Cererea de transport ............................................................................................. 134 3.5. Calibrarea și validarea datelor ............................................................................. 145 3.6. Prognoze .............................................................................................................. 149 3.7. Testarea modelului de transport în cadrul unui studiu de caz ............................. 155 3.8. Calculul GES ....................................................................................................... 159 4.Evaluarea impactului actual al mobilității ............................................................... 166 4.1. Eficiența economică ...................................................................................... 166 4.2. Impactul asupra mediului .............................................................................. 168 4.3. Accesibilitatea ............................................................................................... 172 4.4. Siguranța ........................................................................................................ 174 4.5. Calitatea vieții................................................................................................ 175 4

Pagina 5

5. Viziunea de dezvoltare a mobilității urbane ........................................................ 176 5.1. Viziunea prezentată pentru cele 3 nivele teritoriale......................................... 176 5.1.1. Viziunea prezentată la nivel periurban ...................................................... 188 5.1.2. Viziunea prezentată la nivel urban ......................................................... 188 5.1.3. Viziunea prezentată la nivelul cartierelor, intersecțiilor, zonelor cu nivel ridicat de complexitate ............................................................................................ 189 5.2. Cadrul / metodologia de selectare a proiectelor ............................................ 190 6. Direcții de acțiune și proiecte de dezvoltare a mobilității urbane ........................ 197 6.1.Direcții de acțiune și proiecte pentru infrastructura.......................................... 199 6.2. Direcții de acțiune și proiecte operaționale...................................................... 204 6.3. Direcții de acțiune și proiecte organizaționale ................................................. 205 6.4. Direcții de acțiune și proiecte partajate pe nivele teritoriale ........................... 205 6.4.1.La scara periurbană / metropolitană ............................................................... 206 6.4.2.La scara localităților de referință ................................................................... 208 6.4.3. La nivelul cartierelor/zonelor cu nivel ridicat de complexitate. ................... 210 7. Evaluarea impactului mobilității pentru cele 3 nivele teritoriale ......................... 211 7.1. Eficiența economică .......................................................................................... 211 7.2. Impactul asupra mediului ................................................................................. 212 7.3. Accesibilitate .................................................................................................... 214 7.4. Siguranță .............................................................................................................. 215 7.5. Calitatea vieții ...................................................................................................... 215 (II). P.M.U.D.-componenta de nivel operațional ........................................................ 216 1. Cadrul pentru prioritizare proiectelor pe termen scurt, mediu și lung ................. 216 1.1. Cadrul de prioritizare ........................................................................................ 216 1.2. Prioritățile stabilite ............................................................................................ 218 2. Planul de acțiune .................................................................................................. 220 21. Intervenții majore asupra rețelei stradale .............................................................. 221 2.2. Transportul public ................................................................................................ 236 2.3. Transport de marfă ............................................................................................... 241 2.4. Mijloace alternative de mobilitate ....................................................................... 243 2.5. Managementul traficului ...................................................................................... 255 5

Pagina 6

2.6. Zonele cu nivel ridicat de complexitate ............................................................... 258 2.7.Structura intermodală și operațiuni urbanistice necesare ..................................... 259 2.8. Aspecte instituționale ........................................................................................ 260 III. Monitorizarea implementării Planului de Mobilitate Urbană ............................... 261 1.Stabilire proceduri de evaluare a implementării P.M.U.D. ................................... 262 2.Stabilire actori responsabili cu monitorizarea ......................................................... 264 3. Concluzii .............................................................................................................. 267 6

Pagina 7

Listă de figuri Figura 1. Obiective de dezvoltare durabilă ................................................................... 14 Figura 2.Principalele documente de politică adoptate de Comisia Europeană ............. 25 Figura 3.Pașii de elaborare a Planurilor de Mobilitate Urbană Durabilă ..................... 27 Figura 4 Indice de calitate a aerului - gherla ................................................................ 29 Figura 5.Localizarea municipiului Gherla la nivel național ......................................... 30 Figura 6-Localizarea municipiului Gherla la nivel județean ........................................ 30 Figura 7.PATN-Secțiunea căi de comunicații .............................................................. 33 Figura 8.Rețeaua de transport de bază și extinsă .......................................................... 35 Figura 9.Propuneri rețea de comunicații, telecomunicații și energetice-PATJ CLUJ 2020 ............................................................................................................................... 36 Figura 10.Proiecte MPGT cu impact asupra PMUD Gherla ........................................ 40 Figura 11.Reabilitare și modernizare tronsoane a rețelei TEN-T Centrale , Extras SDIF 2021-2025 ..................................................................................................................... 41 Figura 12.Diferențe între planificarea tradițională a transportului și Planificarea Mobilității Urbane Durabile .......................................................................................... 43 Figura 13.Buget total P.O.T. ......................................................................................... 45 Figura 14.Zona de analiză PMUD Gherla .................................................................... 54 Figura 15.Localități învecinate U.A.T. Gherla ............................................................. 56 Figura 16.Accesibilitate în zonă ................................................................................... 59 Figura 17.Evoluția populației în cadrul recensămintelor populației ............................. 60 Figura 18.Ilustrarea procentului de evoluție a populației ............................................. 61 Figura 19. Populația după domiciliu a municipiului Gherla 2012-2022 ...................... 62 Figura 20.Dinamica raportului de gen 2012-2022 ........................................................ 64 Figura 21.Număr născuți vii în municipiul Gherla ....................................................... 65 Figura 22.Număr de persoane decedate în municipiul Gherla ..................................... 65 Figura 23. Plecări și stabiliri de reședință în municipiul Gherla .................................. 67 Figura 24.Piramida vârstelor la nivel național-anul 2022............................................. 68 Figura 25.Piramida vârstelor la nivel județean-Județul Cluj anul 2022 ....................... 69 Figura 26.Piramida vârstelor la nivel local-municipiul Gherla, anul 2022 .................. 69 Figura 27.Distribuția spațială a agenților economici, municipiul Gherla ..................... 70 Figura 28.Evoluția numărului de firme-municipiul Gherla 2011-2021........................ 71 Figura 29.Evoluția numărului de angajați în municipiul Gherla, 2011-2021 ............... 71 Figura 30.Domenii cu cei mai mulți angajați-municipiul Gherla ................................. 72 Figura 31.Agenți economici cu cei mai mulți angajați-municipiul Gherla .................. 72 7

Pagina 8

Figura 32.Rețeaua stradală a municipiului Gherla........................................................ 75 Figura 33.Rețeaua majoră de circulație din zona de studiu .......................................... 77 Figura 34.Starea drumurilor la nivelul municipiului Gherla ........................................ 78 Figura 35.Distribuția spațială a parcărilor din municipiul Gherla ................................ 79 Figura 36.Evoluția numărului de accidente la nivelul județului Cluj ........................... 80 Figura 37.Evoluția numărului de accidente grave 2017-2022 ...................................... 81 Figura 38.Numărul de persoane decedate, perioada 2017-2022................................... 81 Figura 39.Evoluția numărului de răniți grav și răniți ușor ............................................ 82 Figura 40.Distribuția accidentelor pe raza municipiului Gherla .................................. 82 Figura 41.Frecvența curselor pe oră, traseu: Gherla-Răscruci-Cluj Napoca ................ 86 Figura 42.Frecvența curselor pe oră, traseu: Cluj Napoca-Răscruci-Gherla ................ 86 Figura 43.Frecvența curselor pe oră a tuturor traseelor-dinspre Gherla ....................... 87 Figura 44.Frecvența curselor pe oră a tuturor traseelor-înspre Gherla ......................... 87 Figura 45.Stație pentru transport public fără refugiu-Strada Clujului, nr. 7................. 88 Figura 46.Rețeaua feroviară a municipiului Gherla...................................................... 95 Figura 47.CF 412 Apahida-Baia Mare ......................................................................... 97 Figura 48.Propunerea de drum de mare viteză “Someș Expres” .................................. 98 Figura 49.Spațiu exclusiv pietonal .............................................................................. 100 Figura 50.Principalele probleme cu care se confruntă pietonii .................................. 101 Figura 51Mijloace de transport folosite în timpul săptămânii .................................... 102 Figura 52.Stații de încărcare ....................................................................................... 107 Figura 53.Intersecții semaforizate la nivelul municipiului Gherla ............................. 108 Figura 54.Coeficient de reducere a capacității ............................................................ 111 Figura 55.Zone cu grad ridicat de complexitate ......................................................... 112 Figura 56.Aria de cuprindere a modelului .................................................................. 116 Figura 57.Localizarea dispozitivelor de recenzare a traficului ................................... 117 Figura 58.Indice de utilizare a capacității de circulație-Strada Clujului (%) ............. 126 Figura 59.Indice de utilizare a capacității de circulație-DN 1 C către Băița .............. 127 Figura 60.Indice de utilizare a capacității de circulație-DN 1 C către Bunești .......... 128 Figura 61.Indice de utilizare a capacității de circulație-strada Dejului ...................... 129 Figura 62. Indice de utilizare a capacității de circulație- strada Liviu Rebreanu ....... 130 Figura 63. Indice de utilizare a capacității de circulație-strada Mintiu ...................... 131 Figura 64- Reprezentarea rețelei rutiere locale aferentă modelului de transport-Actual ..................................................................................................................................... 132 Figura 65.Reprezentarea rețelei rutiere locale aferentă modelului de transportPerspectivă .................................................................................................................. 133 Figura 66.Fluxuri vehicule etalon la ora de vârf-2023 ............................................... 135 Figura 67.Fluxuri de autoturisme la ora de vârf-2023 ................................................ 136 Figura 68- Fluxuri de vehicule grele la ora de vârf-2023 ........................................... 137 Figura 69.Distribuția traficului din punctul DN 1C Sud ............................................ 139 8

Pagina 9

Figura 70. Distribuția traficului din punctul DN 1C Nord ......................................... 140 Figura 71.Distribuția traficului din punctul strada Clujului ....................................... 141 Figura 72. Distribuția traficului din punctul strada L. Rebreanu ................................ 142 Figura 73.Distribuția traficului din punctul strada Mintiului ..................................... 143 Figura 74.Distribuția traficului din strada Dejului...................................................... 144 Figura 75.Puncte de calibrare ..................................................................................... 146 Figura 76.Puncte de validare....................................................................................... 146 Figura 77.Evoluția populației municipiului Gherla .................................................... 149 Figura 78.Evoluția și prognoza PIB în perioada 2000-2060 ...................................... 151 Figura 79.Prognoză flux de vehicule etalon-2030 ...................................................... 152 Figura 80.Prognoze flux de autoturisme-2030 ........................................................... 153 Figura 81.Prognoză flux de vehicule grele-2030 ........................................................ 154 Figura 82.Fluxuri de vehicule etalon-Scenariul fără proiect 2030 ............................. 156 Figura 83.Fluxuri de vehicule etalon-Scenariul cu Proiect 2030 ............................... 157 Figura 84.Etape de utilizare ........................................................................................ 162 Figura 85.Model de stație de încărcare electrică ........................................................ 184 Figura 86.Propunere piste pentru biciclete-zona strada Clujului-Dig ........................ 206 Figura 87.Propunere piste pentru biciclete Gherla- Băița........................................... 207 Figura 88.Propunere piste pentru biciclete Gherla-Hășdate-Silivași .......................... 207 Figura 89.Străzi share space ....................................................................................... 208 Figura 90.Străzi și zone pietonale ............................................................................... 209 Figura 91.Diagrama de desfasurare ACB ................................................................... 216 Figura 92.Traseu dus-întors Gherla-Băița .................................................................. 221 Figura 93.Traseu de piste de biciclete în Coridor de mobilitate Gherla 1 .................. 222 Figura 94. Traseu dus-întors Gherla-Hășdate-Silivaș ................................................. 226 Figura 95.Traseu piste de biciclete în Coridor de mobilitate 2 ................................... 227 Figura 96.Concept stații de încărcare electrice ........................................................... 232 Figura 97.Autobuz electric – prezentare concept ....................................................... 237 Figura 98.Microbuz electric – prezentare concept...................................................... 237 Figura 99.Exemplu amenajare stație ........................................................................... 239 Figura 100.Exemplu proiectare stație de autobuz ....................................................... 240 Figura 101.Propunere construire parc industrial......................................................... 241 Figura 102.Model de amplasare pentru noduri intermodale sau zone de birouri ....... 245 Figura 103.Coridor de mobilitate velo str. Clujului-Dig ............................................ 248 Figura 104.Traseu de piste de biciclete în Coridor de mobilitate Gherla 1 ................ 251 Figura 105.Traseu piste de biciclete în Coridor de mobilitate 2 ................................. 253 Figura 106.Amenajare parcare de tip Park & Ride (parcare de scurtă durată) ........... 256 Figura 107.-Nod intermodal – prezentare concept- .................................................... 259 9

Pagina 10

Listă de tabele Tabel 1. Seturi de măsuri din Pactul Verde European .................................................. 17 Tabel 2.Seturi de obiective principale .......................................................................... 18 Tabel 3.Documente sectoriale luate în considerare pentru PMUD Gherla .................. 31 Tabel 4.Clasificare P.A.T.N. a municipiului Gherla .................................................... 34 Tabel 5.Alocare PNRR pentru componentele cu impact asupra PMUD ...................... 44 Tabel 6.Proiecte planificate în SIDU Gherla ................................................................ 52 Tabel 7.Comparație număr de locuitori din municipiile din județul Cluj..................... 61 Tabel 8.Clasificarea orașelor conform Ghidului Jaspers-U.A.T. Gherla ..................... 63 Tabel 9.Comparație rata sporului natural 2011-2022 ................................................... 66 Tabel 10.Unități de învățământ la nivelul municipiului Gherla ................................... 73 Tabel 11.Total flotă de vehicule din municipiul Gherla - persoane fizice( F) ............. 74 Tabel 12. Total flotă de vehicule din municipiul Gherla -persoane juridice(J) ............ 74 Tabel 13.Calcul al indicelului de motorizare ................................................................ 74 Tabel 14.Trasee județene și inter-județene de transport cu oprirea în municipiul Gherla ....................................................................................................................................... 84 Tabel 15. Număr parcări pe aria municipiului Gherla ................................................ 109 Tabel 16. Pașii de elaborare a modelului de transport ................................................ 114 Tabel 17.Coeficient de echivalare în vehicule etalon ................................................. 125 Tabel 18.Valori IUC-Strada Clujului .......................................................................... 126 Tabel 19.Valori IUC-DN 1C-către Băița .................................................................... 127 Tabel 20.Valori IUC-DN 1 C-către Bunești ............................................................... 128 Tabel 21.Valori IUC-strada Dejului ........................................................................... 129 Tabel 22.Valori IUC strada Liviu Rebreanu ............................................................... 130 Tabel 23.Valori IUC strada Mintiu ............................................................................. 131 Tabel 24.Evoluția indicilor PIB și Inflație .................................................................. 150 Tabel 25.Termeni utilizați în calculul emisiilor GES ................................................. 160 Tabel 26.Comparație Scenariul fără proiect vs Scenariul cu proiect .......................... 163 Tabel 27.Disfuncționalități și recomandări pentru creșterea eficienței economice .... 167 Tabel 28.Evaluarea indicatorilor pentru eficiență economică .................................... 167 Tabel 29. Disfuncționalități și recomandări pentru creșterea accesibilității ............... 172 Tabel 30. Disfuncționalități și recomandări pentru creșterea siguranței .................... 174 Tabel 31. Disfuncționalități și recomandări pentru creșterea calității vieții ............... 175 Tabel 32.Efectele pozitive PMUD asupra mediului .................................................. 184 Tabel 33.Măsuri propuse prin PMUD și efectele lor .................................................. 185 10

Pagina 11

Tabel 34.Propunere proiecte cu privire la mijloacele alternative de mobilitate în municipiul Gherla ....................................................................................................... 191 Tabel 35.Criterii ale obiectivelor strategice ................................................................ 195 Tabel 36.Listă proiecte propuse prin PMUD Gherla .................................................. 201 Tabel 37.Comparație scenarii A face minim / A face ceva asupra eficienței economice ..................................................................................................................................... 211 Tabel 38.Comparație scenarii A face minim / A face ceva cu privire la impactul asupra mediului ...................................................................................................................... 213 Tabel 39.Manevre la viteze mici: dimensiuni minime ............................................... 244 Tabel 40.Indicatori monitorizare PMUD .................................................................... 263 11

Pagina 12

COLECTIV ELABORARE Proiectant de specialitate: S.C. TRAFFIC PLAN S.R.L. dr. ing. ȘERBU CĂLIN-IOAN Expert transporturi ing. MOLDOVAN MIHAI MARIAN Expert Dezvoltare urbană ing. COCAN REBECA VALENTINA Expert Dezvoltare urbană ing. MUREȘAN CORINA-ADELA Expert Căi ferate, drumuri și poduri ing. NICULIȚĂ NICOLAE Expert instalații electrice teh. MOLNAR IOSIF-DARIN Expert colectare date trafic 12

Pagina 13

(1) P.M.U.D. – Componenta strategică (corespunzătoare etapei I) 1.INTRODUCERE Un Plan de Mobilitate Urbană Durabilă este un plan strategic conceput pentru a satisface nevoile de mobilitate ale oamenilor și afacerilor lor din orașe și împrejurimi pentru o calitate mai bună a vieții. Se bazează pe practicile de planificare existente și ia în considerare principiile integrării, participării și evaluării. 1.1. SCOPUL ȘI ROLUL DOCUMENTAȚIEI Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) are rolul de a contura strategii, inițiative de politici, proiecte cheie și priorități în vederea unui transport durabil, care să permită creșterea economică sustenabilă, inclusiv din punct de vedere social și al protecției mediului, în regiunile polilor de creștere. Actualizarea și elaborarea noului Plan de Mobilitate Urbană Durabilă pentru perioada 2023-2030 al municipiului Gherla va avea în vedere contextul strategic existent la nivel global și european, precum și preocupările ce vizează mobilitatea urbană și transportul identificate pe plan internațional. Mobilitatea și transportul reprezintă factori esențiali pentru mediu, dezvoltarea domeniului economic și pentru îmbunătățirea calității vieții, fiind abordate în multiple documente strategice, în special din punct de vedere al obiectivelor de reducere a emisiilor de carbon, acestea ocupând un loc din ce în ce mai important pe agendele instituțiilor europene. Conform documentelor europene, un Plan de Mobilitate Urbană Durabilă reprezintă un document strategic și un instrument pentru dezvoltarea unor politici specifice, principala utilitate fiind rezolvarea nevoilor de mobilitate ale persoanelor și întreprinderilor din orașele și zonele învecinate, contribuind în același timp la atingerea 13

Pagina 14

obiectivelor europene legate de eficiența energetică și protecția mediului.Ca urmare a abordării integrate, promovată de Comisia Europeană, în vederea finanțării proiectelor de transport urban în cadrul Programului Operațional Regional, devine o necesitate elaborarea Planurilor de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD). În conformitate cu legislația națională (Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, republicată cu completările și modificările ulterioare în decembrie 2013), Planul de mobilitate urbană este o documentație complementară strategiei de dezvoltare teritorială periurbană /metropolitană și a planului urbanistic general (P.U.G.), dar și instrumentul de planificare strategică teritorială prin care se corelează dezvoltarea spațială a localitătilor și a zonei periurbane/metropolitane a acestora cu necesitățile de mobilitate și transport ale persoanelor și mărfurilor. Politicile de dezvoltare durabilă la nivel urban s-au concretizat într-un demers strategic mai larg demarat de Națiunile Unite și intitulat Obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite 2030 (UNSDG2030). Acestea au fost definite în cadrul Summit-ului privind dezvoltarea din septembrie 2015, în urma căruia a rezultat Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă. Aceasta reprezintă un program de acțiune globală cu un caracter universal și care promovează echilibrul între cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile – economic, social și de mediu. În acest demers au fost identificate o serie de 17 obiective de dezvoltare în toate domeniile esențiale ale societății umane, respectiv: Figura 1. Obiective de dezvoltare durabilă Sursa: Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă1 1 - https://www.mae.ro/node/35919 14

Pagina 15

Prin intermediul Obiectivelor Globale, se stabilește o agendă de acțiune ambițioasă pentru orizontul de timp 2030 în vederea eradicării sărăciei extreme, combaterii inegalităților și a injustiției și protejării planetei. Așa cum era de așteptat, subiectele de mediu și cele privind reducerea disparităților prin îmbunătățirea infrastructurii și a accesului la servicii mai bune pentru toți cetățenii au primit un caracter strategic. În acest sens, obiectivele de dezvoltare durabilă fac referire la mobilitate prin intermediul următoarelor obiective: • Obiectivul DD 9 – Industrie, inovație și infrastructură – Construirea unor infrastructuri rezistente, promovarea industrializării durabile și încurajarea inovației; • Obiectivul DD 10 – Inegalități reduse – Reducerea inegalităților în interiorul țărilor și de la o țară la alta; • Obiectivul DD 11 – Orașe și comunități durabile – Dezvoltarea orașelor și a așezărilor umane pentru ca ele să fie deschise tuturor, sigure, reziliente și durabile; • Obiectivul DD 13 – Acțiune climatică – Luarea unor măsuri urgente de combatere a schimbărilor climatice și a impactului lor. Dintre acestea, ODD 11 încorporează cel mai mare număr de intervenții care vizează dezvoltarea politicilor de transport urban și reducerea emisiilor de poluare. Acesta include obiective specifice, cum ar fi: • 11.2 – Asigurarea accesului la sisteme de transport sigure, accesibile și sustenabile pentru toți, îmbunătățind siguranța rutieră, în special prin extinderea transportului public, acordând o atenție deosebită nevoilor celor din situații vulnerabile, femeilor și copiilor, persoanelor cu dizabilități și persoanelor în etate, până în 2030; • 11.3 – Consolidarea urbanizării incluzive și durabile și a capacității de planificare și gestionare a așezărilor umane pe baze participative, integrate și sustenabile în toate țările, până în 2030; • 11.6 – Reducerea impactului negativ asupra locuitorilor orașelor, inclusiv acordând o atenție deosebită calității aerului și gestionării municipale a deșeurilor; • 11.A – Susținerea legăturilor economice, sociale și de mediu pozitive între zonele urbane, periurbane și cele rurale prin consolidarea capacității de planificare a dezvoltării la nivel național și regional; • 11.B – Creșterea substanțială a numărului de orașe și așezări umane care adoptă și implementează politici și planuri integrate în vederea incluziunii, eficienței 15

Pagina 16

resurselor, atenuării și adaptării la schimbările climatice, reziliența la dezastre și dezvoltarea și punerea în aplicare, în conformitate cu Cadrul Sendai pentru Reducerea Riscului de Dezastre 2015-2030, a politicilor de gestionare holistică a riscului de dezastre la toate nivelurile. Obiectivele de Dezvoltare Durabilă formulate de Națiunile Unite la nivel global urmăresc să formuleze politici de dezvoltare urbană durabilă și au fost adoptate în cadrul Conferinței ONU-Habitat III sub denumirea de Noua Agendă Urbană. Acesta conține liniile directoare necesare pentru a face orașele din întreaga lume mai incluzive, mai ecologice, mai sigure și mai prospere. Ulterior, Acordul de la Paris privind schimbările climatice a fost adoptat cu scopul de a limita încălzirea globală și sprijinirea țărilor care au semnat acordul în eforturile de adaptare și reducere Impactul schimbărilor climatice. Scopul principal al protocolului este de a menține creșterea temperaturii medii globale ”cu mult sub 2˚C”, iar eforturile de a limita creșterea temperaturii la 1,5˚C continuă, raportat la valorile preindustriale. Tot la nivel european, Obiectivele de Dezvoltare Durabilă au fost adoptate de Comisia Europeană prin Agenda Urbană a UE lansată în mai 2016 prin Convenția de la Amsterdam, fiind concepută pentru a oferi orașelor o voce în procesul de luare a deciziilor. Cu cele 12 teme prioritare, guvernanța pe mai multe niveluri și accent pe învățarea reciprocă, Agenda Urbană a UE lucrează cu părțile interesate din mediul urban pentru a contribui la implementarea unei noi agende urbane în întreaga UE, nu numai pentru orașe, ci și pentru întreprinderi, ONG-uri și reprezentanți. a statelor membre și a instituțiilor UE. De asemenea, printre cele 12 teme prioritare sunt incluse mobilitatea urbană, dezvoltarea durabilă urmărită și aspectele cheie legate de conectivitate, accesibilitate, calitatea vieții, transportul public și mobilitatea activă. În același timp, acordul ridică o serie de probleme cheie care trebuie abordate Ca răspuns la schimbările climatice, UE sprijină aceste politici prin Pactul verde european, o nouă strategie a UE pentru a asigura o dezvoltare bazată pe tehnologii verzi și soluții durabile pentru a atinge obiectivul neutralității climatice. până în 2050. Prin urmare, Grupul European își propune să sprijine cetățenii și companiile deopotrivă în dezvoltarea și utilizarea soluțiilor care sprijină tranziția către o economie verde. Astfel, printre principalele provocări ale următorului deceniu, traduse într-un set de măsuri de politică în cadrul European Green Compact, se numără o serie de elemente, prezentate în Tabelul 1, direct legate de actualul plan de mobilitate. 16

Pagina 17

Tabel 1. Seturi de măsuri din Pactul Verde European MOBILITATEA DURABILĂ ELIMINAREA POLUĂRII ACȚIUNI CLIMATICE Reducerea emisiilor de carbon ca Pentru a proteja cetățenii și Atingerea stării neutre urmare a transportului trebuie să ecosistemele europene, se va din punct de vedere fie de cel puțin 90% pentru a adopta planul de acțiune zero- climatic a Uniunii contribui semnificativ la atingerea poluare care vizează acțiuni de Europene până în anul obiectivelor privind neutralitatea protejare a aerului, apei și 2050. climatică. La sfârșitul anului 2020 solurilor împotriva poluării. Comisia Europeană a adoptat o Relevante pentru mobilitate și strategie pentru susținerea transport sunt măsurile mobilității inteligente și durabile, orientate către calitatea având în centru nevoile aerului, Comisia Europeană utilizatorilor și încurajarea urmărind susținerea mijloacelor alternative de autorităților locale în procesul transport, nepoluante, mai sigure de obținere a unui aer mai și accesibile. curat. În ceea ce privește noul ciclu de programare (2021-2027), la nivel european, cel mai important document strategic pentru următorul exercițiu financiar este Propunerea de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI de stabilire a unor dispoziții comune, și de instituire a unor norme financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil și migrație, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului pentru managementul frontierelor și vize, din mai 2018, prin care Comisia Europeană propune o nouă abordare strategică pentru Politica de Coeziune. Astfel, aceasta va fi ghidată de următoarele cinci obiective principale: 1. O Europă mai inteligentă – prin promovarea transformării economice inovatoare și inteligente; 2. O Europă mai ecologică, cu emisii reduse de carbon – prin promovarea unei tranziții energice juste și ecologice, a investițiilor în economia verde sau albastră, a economiei circulare, a adaptării climatice și a prevenirii și gestionării riscurilor; 3. O Europă mai conectată – prin îmbunătățirea mobilității și a conectivității TIC la nivel regional; 4. O Europă mai socială – prin implementarea Pilonului European al Drepturilor Sociale și sprijinirea calității ocupării forței de muncă, a educației și formării de competențe, a incluziunii sociale și a accesului egal la asistență medicală. 17

Pagina 18

5. O Europă mai aproape de cetățeni – prin încurajarea dezvoltării durabile și integrate a zonelor urbane, rurale și costiere, precum și a inițiativelor locale. Tabel 2.Seturi de obiective principale OBIECTIVE OBIECTIVE REALIZĂRI REZULTATE DE POLITICĂ SPECIFICE (i) Dezvoltarea capacităților CCO 01 – Întreprinderi CCR 01 – IMM-uri care de cercetare și inovare și care beneficiază de introduc inovații în materie adoptarea tehnologiilor sprijin pentru inovare de produse, procese, avansate CCO 02 –Cercetători comercializare sau (ii) Fructificarea avantajelor care lucrează în centre organizare digitalizării, în beneficiul de cercetare care CCR 02 – Utilizatori cetățenilor, al companiilor și beneficiază de sprijin suplimentari de noi al guvernelor CCO 03 – Întreprinderi produse, servicii și aplicații (iii)Impulsionarea creșterii și și instituții publice care digitale dezvoltate de competitivității IMM-urilor beneficiază de sprijin întreprinderi și instituții (iv) Dezvoltarea pentru a dezvolta publice 1.O Europă mai competențelor pentru produse, servicii și CCR 03 – Locuri de muncă inteligentă specializare inteligentă, aplicații digitale create în IMM-urile care tranziție industrială și CCO 04 – IMM-uri care beneficiază de sprijin antreprenoriat beneficiază de sprijin CCR 04 – Angajați ai IMM- pentru a crea locuri de urilor care beneficiază de muncă și creștere formare în vederea economică dezvoltării competențelor CCO 05 – IMM-uri care investesc în dezvoltarea competențelor 18

Pagina 19

(i) Promovarea măsurilor de CCO 06 – Investiții în CCR 05 – Beneficiari cu o eficiență energetică măsuri de îmbunătățire clasificare energetică (ii) Promovarea energiei din a eficienței energetice îmbunătățită surse regenerabile CCO 07 – Capacitate CCR 06 – Volum de energie (iii) Dezvoltarea la nivel local suplimentară de din surse regenerabile a unor sisteme energetice, producție a energiei din suplimentară produsă rețele și sisteme de stocare surse regenerabile CCR 07 – Utilizatori inteligente CCO 08 – Sisteme suplimentari conectați la (iv) Promovarea adaptării la digitale de gestionare rețele inteligente schimbările climatice, a dezvoltate pentru rețele CCR 08 – Populație prevenirii riscurilor și a inteligente suplimentară care rezilienței în urma CCO 09 – Sisteme noi beneficiază de măsuri de dezastrelor sau modernizate de protecție împotriva (v) Promovarea gestionării monitorizare, de alertă inundațiilor, incendiilor 2. O Europă mai durabile a apelor și de reacție în caz de forestiere și a altor dezastre ecologică, cu (vi) Promovarea tranziției la dezastre naturale legate de climă emisii reduse de o economie circulară CCO 10 – Capacități noi CCO 09 – Sisteme noi sau carbon (vii) Dezvoltarea sau modernizate pentru modernizate de biodiversității, a tratarea apelor uzate monitorizare, de alertă și infrastructurii ecologice în CCO 11 – Capacități noi de reacție în caz de mediul urban și reducerea sau modernizate pentru dezastre poluări reciclarea deșeurilor CCR 10 – Deșeuri CCO 12 – Suprafața suplimentare reciclate infrastructurii verzi în CCR 11 – Populație care zonele urbane beneficiază de măsuri privind calitatea aerului 19

Pagina 20

CCO 13 – Gospodării și CCR 12 – Gospodării și (i) Îmbunătățirea întreprinderi întreprinderi suplimentare conectivității digitale suplimentare care cu abonamente la servicii (ii) Dezvoltarea unei rețele beneficiază de acoperire de bandă largă prin rețele TEN-T durabilă, rezilientă în prin rețele în bandă de foarte mare capacitate fața schimbărilor climatice, largă de foarte mare CCR 13 – Timp câștigat inteligentă, sigură și capacitate datorită îmbunătățirii intermodală CCO 14 – Rețeaua infrastructurii rutiere (iv) Promovarea mobilității TEN-T rutieră: CCR 14 – Numărul anual urbane multimodale durabile Drumuri noi și de pasageri deserviți de modernizate transporturi feroviare CCO 15 – Rețeaua îmbunătățite TEN-T feroviară: Căi CCR 15 – Numărul anual ferate noi și de utilizatorii deserviți de modernizate linii de tramvai și de CCO 16 – Extinderea și metrou noi și modernizate 3. O Europă mai modernizarea liniilor de conectată tramvai și de metrou 20

Pagina 21

(i) Sporirea eficienței piețelor CCO 17 – Numărul CCR 16 – Persoane aflate forței de muncă și facilitarea anual de șomeri care în căutarea unui loc de accesului la locuri de muncă beneficiază de servicii muncă care utilizează de calitate prin dezvoltarea îmbunătățite de ocupare anual servicii îmbunătățite inovării și a infrastructurii a forței de muncă de ocupare a forței de sociale CCO 18 – Capacități noi muncă (ii) Îmbunătățirea accesului sau modernizate pentru CCR 17 – Numărul anual la servicii de calitate și infrastructurile de de utilizatorii care favorabile incluziunii în îngrijire a copiilor și din beneficiază de educație, formare și domeniul infrastructuri noi sau învățarea pe tot parcursul învățământului modernizate de îngrijire a 4. O Europă mai vieții prin dezvoltarea CCO 19 – Capacități copiilor și din domeniul socială infrastructurii suplimentare ale învățământului (iii) Îmbunătățirea integrării infrastructurilor de CCR 18 – Numărul anual socio-economice a primire înființate sau de utilizatori care comunităților marginalizate, modernizate beneficiază de a migraților și a grupurilor CCO 20 – Capacități noi infrastructuri de primire dezavantajate prin măsuri sau modernizate pentru noi și îmbunătățite și de integrate care să includă infrastructurile din locuințe asigurarea de locuințe și domeniul sănătății CCR 19 – Populație cu servicii sociale acces la servicii de sănătate (iv) Asigurarea egalității de îmbunătățite acces la asistență medicală prin dezvoltarea infrastructurii, inclusiv la asistență primară 21

Pagina 22

5. O Europă mai (i) Promovarea dezvoltării CCO 21 – Populație aproape de integrate în domeniul social, care beneficiază de cetățeni economic și al mediului, a strategii de dezvoltare dezvoltării patrimoniului urbană integrată cultural și a securității în zonele urbane Din punct de vedere financiar, perioada post-2020 marchează o creștere substanțială a resurselor alocate pentru domeniile cercetare-inovare și tehnologii digitale (+160%), dar și pentru domeniul dedicat atenuării schimbărilor climatice și mediu înconjurător. Pentru perioada de finanțare post-2020, domeniile de cercetare , inovare și tehnologii digitale vor cunoaște cele mai însemnate creșteri (+160%) fiind urmate de domeniile dedicate atenuării schimbărilor climatice și mediu înconjurător. La nivel național, propunerea Comisiei Europene pentru bugetul 2021-2027 alocă 27 miliarde de euro prin Politica de Coeziune pentru România, ceea ce înseamnă cu 8% în plus față de perioada de programare 2014-2020. Creșterea va fi de aproximativ 65% pentru primele 2 obiective de politică, cu o creștere de 35% alocată Obiectivului Prioritar 1 – O Europă mai inteligentă și 30% în plus pentru realizarea intervențiilor aferente Obiectivului Prioritar 2 – O Europă mai ecologică, cu emisii reduse de carbon. Discuțiile preliminare privind programarea intervențiilor prevăd finanțarea activităților de mobilitate urbană în cadrul acestui obiectiv, similar perioadei de programare actuală. Politica de coeziune continuă investițiile în toate regiunile, pe baza a trei categorii: mai puțin dezvoltate, în tranziție, mai dezvoltate. Metoda de alocare a fondurile se bazează încă, în mare măsură, pe PIB-ul pe cap de locuitor. Se introduc noi criterii – șomajul în rândul tinerilor, nivelul scăzut de educație, schimbările climatice și primirea și integrarea migraților – pentru a reflecta mai bine realitatea. Regiunile ultraperiferice vor beneficia în continuare de sprijin special de la UE. Politica de coeziune continuă să sprijine strategiile de dezvoltare inițiate și coordonate la nivel local. Crește și dimensiunea urbană a politicii de coeziune, prin alocarea a 6% din FEDR dezvoltării urbane durabile și printr-un nou program de colaborare în rețea și de consolidare a capacităților dedicat autorităților urbane. 22

Pagina 23

Din decembrie 2020, statele membre ale Uniunii Europene au la dispoziție un nou document strategic care ghidează modul în care mobilitatea trebuie să fie dezvoltată la nivel european, acesta luând în considerare contextul pandemiei de Covid-19 și noile necesități în materie de mobilitate conturate odată cu apariția acesteia. Comisia Europeană a lansat STRATEGIA DE MOBILITATE DURABILĂ ȘI INTELIGENTĂ, împreună cu un Plan de Acțiune compus din 82 de inițiative care să ghideze planificarea pentru mobilitate în următorii patru ani. Strategia se bazează pe 3 obiective cheie, respectiv sustenabilitate, inteligență și reziliență, urmărind prevederile Pactului Verde European de a reduce cu 90% emisiile cu efect de seră rezultate din transport până în anul 2050. Pentru transformarea sistemului de transport și mobilitate în unul sustenabil, strategia propune următorii 3 piloni pentru conturarea acțiunilor viitoare: Toate mijloacele de transport să fie mai sustenabile; Alternativele sustenabile să fie disponibile la scară largă într-un sistem de transport multimodal; Să fie instaurate stimulentele potrivite care să conducă la tranziția urmărită. În ceea ce privește mobilitatea inteligentă, strategia propune atingerea unei conectivități fără probleme, sigură și eficientă. Astfel, se urmărește introducerea mobilității multimodale conectate și automatizate, concentrarea pe inovație și utilizarea datelor și inteligenței artificiale pentru mobilitate. Din punct de vedere al mobilității reziliente, este vizată crearea unei zone unice europene de transport care să permită sistemelor actuale să își revină în urma impactului pandemiei într-un mod sustenabil și inteligent, precum și să se poată adapta viitoarelor situații de criză. Acest lucru va fi posibil prin asigurarea unei mobilități echitabile și egale pentru toți, prin încurajarea economiei locale, dar și prin sporirea siguranței și securității sistemului de transport. Principalele ținte ale strategiei sunt următoarele: • Până în 2030: o Cel puțin 30 mil. de mașini cu zero emisii vor fi în operare pe drumurile europene; o 100 de orașe europene vor fi neutre din punct de vedere climatic; o Traficul feroviar cu viteză sporită se va dubla de-a lungul Europei; o Transportul colectiv planificat pentru călătorii sub 500 km trebuie să aibă emisii neutre de carbon; o Mobilitatea automatizată se va desfășura pe scară largă; o Navele maritime cu zero emisii vor fi pregătite pentru piață. 23

Pagina 24

• Până în 2035: o Aeronavele de mari dimensiuni cu zero emisii vor fi pregătite pentru piață. • Până în 2050: o Aproape toate mașinile, camioanele, autobuzele și vehiculele grele vor fi cu zero emisii; o Traficul feroviar de marfă se va dubla; o Rețeaua TEN-T (Trans-European Transport Network) multimodală, complet operațională pentru transport sustenabil și inteligent, cu o conectivitate de mare viteză. Astfel, cele trei obiective ale strategiei lucrează și se susțin reciproc în vederea conturării unei mobilități verzi, conectate și accesibile, utilizând totodată criza creată de pandemia de COVID-19 ca un mijloc de accelerare a proceselor de modernizare și decarbonizare a întregului sistem de transport și mobilitate, până în anul 2050. În contextul pregătirii noului cadru strategic multianual de programare 2021-2027, dar și în contextul noilor tendințe de dezvoltare a mobilității urbane, municipiul Gherla are nevoie de un proces integrat de planificare, realizat prin metode transparente și participative împreună cu actorii urbani locali, bazat pe probleme și provocări reale. Așadar, municipiul Gherla trebuie să aibă în vedere reducerea emisiilor de carbon ca unul dintre obiectivele principale ale dezvoltării, fiind necesare abordări care să încurajeze mijloacele de transport prietenoase cu mediul și, în special, a mobilității active (mers pe jos, bicicletă). Totodată, este necesară monitorizarea și gestionarea efectelor provocate de schimbările climatice, astfel încât să se reducă impactul acestora asupra dezvoltării atât la nivel municipal, cât și la nivelul întregii zone metropolitane. Nu în ultimul rând, serviciile de mobilitate urbană trebuie să fie echitabile și accesibile pentru toți cetățenii, urmărindu-se asigurarea unei mobilități sigure și eficiente inclusiv pentru categoriile defavorizate. La nivel european, trecerea de la o abordare la alta în ceea ce priveste mobilitatea urbană durabilă a fost demarată în anul 2006, o dată cu publicarea STRATEGIEI TEMATICE ASUPRA MEDIULUI URBAN de către Comisia Europeană, aceasta fiind urmată de alte politici europene adoptate de către Comisie. Aceasta a prins contur ulterior în anul 2009, odată cu publicarea PLANULUI DE ACTIUNE PENTRU MOBILITATE URBANĂ de către Comisia Europeană, plan ce propunea accelerarea adoptării Planurilor de Mobilitate Urbană Durabilă pentru orase si zone metropolitane. Acest demers a fost sustinut puternic de CARTEA ALBĂ A TRANSPORTURILOR - "Foaie de Parcurs pentru un Spatiu European Unic al Transporturilor - Către un sistem de transport competitiv si eficient din punct de vedere al resurselor" (COM(2011)0144 final), emisă de Comisia Europeană în martie 2011. Prin intermediul acestui document, mobilitatea urbană durabilă a devenit relevantă la nivel european, acesta propunând spre examinare posibilitatea transformării Planurilor de Mobilitate Durabilă într-un proces 24

Pagina 25

de elaborare obligatoriu pentru orase de o anumită dimensiune, în conformitate cu standardele nationale bazate pe liniile directoare ale UE2. Figura 2.Principalele documente de politică adoptate de Comisia Europeană 2 -Comisia Europeană, Urban Mobility Package, 2013. https://ec.europa.eu/transport/themes/urban/urbanmobility/urban-mobility-package_en 25

Pagina 26

Relevante în procesul de susținere a planificării mobilității urbane au fost și AGENDA URBANĂ PENTRU UE prezentată anterior, precum și documentul EUROPE ON THE MOVE lansat în 2017, ce vizează un set de inițiative pentru obținerea la nivel european a unor sisteme de mobilitate conectate, prietenoase cu mediul și competitive. Tot în anul 2013 a fost elaborat și primul document metodologic ce viza mobilitatea urbană, elaborat de ELTIS sub forma unui ghid de dezvoltare și implementare a unui plan de mobilitate urbană durabilă. La nivelul anului 2019, acesta a fost actualizat bazându-se pe experiența acumulată din realizarea planurilor de mobilitate sustenabilă din ultimii 7 ani și pe expertiza specialiștilor consultați în cadrul evenimentelor de implicare a părților interesate în procesul de elaborare a ghidului. Noul ghid de dezvoltare și implementare a unui plan de mobilitate urbană sustenabilă se bazează pe un set actualizat de 8 principii generale, respectiv: 1. Planificare pentru mobilitate urbană durabilă la nivelul zonei urbane funcționale; 2. Cooperare între diferitele niveluri instituționale; 3. Implicarea cetățenilor și a părților interesate; 4. Evaluarea performanței actuale și viitoare; 5. Definirea unei viziuni pe termen lung și a unui plan clar de implementare; 6. Dezvoltarea tuturor mijloacelor de transport într-o manieră integrată; 7. Organizarea aranjamentelor necesare pentru monitorizare și evaluare; 8. Asigurarea calității. O altă adiție importantă a noului ghid este recunoașterea nevoii de adaptare a procesului de planificare la contextul local, fără a pierde din vedere cele opt principii generale menționate anterior. Totodată, este încurajată tratarea mobilității bazându-se pe caracterul local al orașului sau al zonei urbane funcționale, aspect extrem de important pentru orașele cu un caracter puternic (orașe port, orașe turistice etc.). În comparație cu versiunea anterioară a ghidului, ediția a doua prezintă o nouă abordare, bazată tot pe 4 faze de elaborare, dar având o structură diferită. Astfel, noul ciclu de planificare prezintă un pas în plus, regăsit în faza a doua, ce vizează elaborarea și evaluarea scenariilor de mobilitate care să ilustreze modul în care poate arăta orașul / zona urbană funcțională în viitor, plecând de la problemele și oportunitățile identificate, fiind astfel un instrument ce ajută la conturarea unei viziuni și a unor obiective cât mai realiste. Totodată, ordinea de realizare a pașilor este schimbată, noul parcurs putând fi identificat în figura 3. 26

Pagina 27

Figura 3.Pașii de elaborare a Planurilor de Mobilitate Urbană Durabilă Sursă: Orientări pentru dezvoltarea și implementarea unui plan de mobilitate urbană sustenabilă, Noul ghid se orientează și către noile provocări identificate la nivel global, luând în considerare posibile noi soluții și abordări pentru mobilitatea urbană, precum și dezvoltarea tehnologică rapidă din ultima perioadă. Astfel, se promovează măsuri de dezvoltare precum utilizarea modurilor de transport electrice, automatizarea sistemelor de transport sau colectarea și utilizarea datelor pentru gestionarea și planificarea eficientă a intervențiilor în oraș. Totodată sunt vizate și schemele de partajare a transportului precum cele de car-sharing și bike-sharing, dar și promovarea mobilității active, respectiv deplasările pietonale, deplasările cu bicicleta și micromobilitatea. Pe lângă acestea, noi concepte pentru transportul de pasageri și de mărfuri, concentrate pe utilizarea unor platforme integrate de oferire a serviciilor de mobilitate (de exemplu Mobility as a Service – Mobilitate ca un Serviciu), orientarea către schimbarea gândirii și a tiparelor de mobilitate, în special în rândul tinerilor și utilizarea și gestionarea eficientă a spațiului prin diverse instrumente (regulamente de acces, utilizarea dronelor, co-crearea spațiilor publice etc.) sunt considerate esențiale pentru dezvoltarea sustenabilă a mobilității urbane. Ghidul este relevant pentru dezvoltarea orașelor întrucât reprezintă un cadrul metodologic, bazat pe experiența acumulată din implementarea planurilor de mobilitate urbană sustenabilă în diferite contexte la nivel european. Această versiune actualizată a ghidului asigură pentru municipiul Gherla un cadru actual pe care să poată fi dezvoltate noile planuri de mobilitate. Poate cele mai relevante completări sunt cele care țin de micromobilitate, mobilitatea ca un serviciu, dar și posibilitatea de a adapta mai bine setul de măsuri și proiecte la nevoile locale (dimensiunea / complexitatea orașului sau specificul economic). 27

Pagina 28

La nivel național, reorientarea orașelor românești către conceptul de mobilitate urbană (planificare pentru oameni) renunțând la modul tradițional de planificare pentru trafic s-a realizat începând cu anul 2014 odată cu apariția ghidului ELTIS pentru planurile de mobilitate urbană durabilă 2. În cazul României, metodologia generală propusă sub egida CE a fost detaliată printr-un ghid orientativ dedicat orașelor și municipiilor. Planul de mobilitate urbană a fost introdus și în cadrul legal, mai precis, în normele de aplicare din 2016 a legii 350/2001. (1) Conform prevederilor din Lege, Planul de mobilitate urbană, denumit în continuare P.M.U., reprezintă o documentație complementară strategiei de dezvoltare teritorială periurbană/metropolitană și Planului urbanistic general (P.U.G.) și constituie instrumentul de planificare strategică teritorială prin care este corelată dezvoltarea spațială a localităților și a zonei periurbane/metropolitane a acestora cu nevoile de mobilitate și transport ale persoanelor și mărfurilor. (2) Planul de mobilitate urbană are ca țintă principală îmbunătățirea accesibilității localităților și a relației între acestea, diversificarea și utilizarea sustenabilă a mijloacelor de transport (aerian, acvatic, feroviar, auto, velo, pietonal) din punct de vedere social, economic și de mediu, precum și buna integrare a diferitelor moduri de mobilitate și transport. (3) Planul de mobilitate urbană se adresează tuturor formelor de mobilitate și transport, incluzând transportul public și privat, de marfă și pasageri, motorizat și nemotorizat, în mișcare sau în staționare. (4) P.M.U. este realizat pentru unitatea administrativ-teritorială inițiatoare și poate fi realizat și pentru teritoriul unităților administrativ-teritoriale aflate în zona periurbană sau metropolitană, care este deja instituită sau care poate fi delimitată printr-un studiu de specialitate. (5) P.M.U. este corelat în mod direct cu propunerile de dezvoltare spațială aferente P.U.G. ale unităților administrativ-teritoriale din zona de studiu, de către echipe de lucru pluridisciplinare ce vor cuprinde specialiști în domeniul urbanismului atestați conform art. 38 din Lege, precum și specialiști în domeniul mobilității, traficului și în domenii conexe dezvoltării urbane3. Totodată, planurile de mobilitate urbană la nivel național sunt elaborate și pe baza GHIDULUI JASPERS PENTRU PREGĂTIREA PLANURILOR DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ elaborat în februarie 2015. Acesta prezintă principalii pași de urmat în pregătirea unui PMUD. Printre aspectele prezentate de Ghidul Jaspers se numără: componentele cheie ale unui PMUD, probleme administrative, evaluarea riscurilor și cea de mediu, precum și un Ghid de achiziții publice al PMUD-urilor. Planul de mobilitate urbană a reprezentat principalul instrument folosit de orașele României pentru tranziția la planificarea mobilității, prioritizând mijloacele de transport 3 -Extras din normele de aplicare a Legii 350/2001 28

Pagina 29

cu emisii reduse sau zero (transportul public, mersul cu bicicleta, mersul pe jos). Operaționalizarea planurilor de mobilitate urbană a fost puternic susținută prin alocarea de resurse financiare, fonduri nerambursabile care puteau fi accesate prin axe dedicate din Programul Operațional Regional (POR) – axa 4.1 (municipii reședință de județ), axa 3.2 (orașe și municipii non-reședință de județ) și parțial axa 13 (orașe și municipii non-reședință de județ). În ceea ce privește noua perioadă de finanțare 2021-2027, Programul Regional (PR) al Regiunii Nord-Vest alocă fonduri pentru intervenții ce vizează mobilitatea urbană în cadrul priorităților identificate, respectiv Prioritatea 2 – O regiune cu orașe Smart – OS a(ii), Prioritatea 3 – O regiune cu orașe prietenoase cu mediul – OS b(viii) și Prioritatea 4 – O regiune accesibilă – OS c(iii)4. Se remarcă, astfel, faptul că prioritățile de finanțare în domeniul mobilității iau în considerare noile tendințe identificate la nivel european și global, fiind incluse aspecte ce țin de mediu și de utilizarea tehnologiei. În acest context, pentru elaborarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă pentru municipiul Gherla se va pleca de la noua paradigmă de mobilitate identificată, urmărindu-se atingerea pașilor prezentați în ghidurile ELTIS și JASPERS, precum și a prevederilor legale exemplificate în cadrul Legii 350/2001. Astfel, din punct de vedere al mobilității urbane, municipiul Gherla va trebui să se axeze pe reducerea emisiilor de carbon, pe promovarea mijloacelor de transport prietenoase cu mediul, cât și pe îmbunătățirea calității vieții, luând în considerare aspecte precum accesibilitatea, calitatea aerului, diversitatea serviciilor sau digitalizarea sistemelor. Figura 4 Indice de calitate a aerului - gherla 4 -Program Operațional Regional (POR) Nord-Vest 2021-2027. 29

Pagina 30

Figura 5.Localizarea municipiului Gherla la nivel național Figura 6-Localizarea municipiului Gherla la nivel județean 30

Pagina 31

1.2. ÎNCADRAREA ÎN PREVEDERILE DOCUMENTELOR DE PLANIFICARE SPAȚALĂ Documentele de planificare spațială reprezintă sursa oficială de informații pentru întocmirea studiilor de specialitate, după cum este menționat în Legea 350 / 2001, privind Amenajarea teritoriului și urbanismul. În conformitate cu articolul 7, principalul scop al amenajării teritoriului îl constituie armonizarea la nivelul întregului teritoriu a politicilor economice, sociale, ecologice și culturale, stabilite la nivel național și local pentru asigurarea echilibrului în dezvoltarea diferitelor zone ale țării, urmărindu-se creșterea coeziunii și eficienței relațiilor economice și sociale dintre acestea. În tabelul 3 sunt prezentate documentele după care Planul de Mobilitate Urbană Durabilă se corelează, atât la nivel european cât și la nivel național, după cum urmează: Tabel 3.Documente sectoriale luate în considerare pentru PMUD Gherla Domeniu specific Document la nivel european Document la nivel național Schema de Dezvoltare a Planul de Amenajare a Teritoriului Planificare Spațiului Comunitar (SDSC) Național spațială Strategia de Dezvoltare Teritorială a României Cartea Albă 2011-Foaie de Master Planul General de Transport al Transport parcurs pentru un spațiu României(MPGT) european unic al transporturilor-Către un Strategia de Dezvoltare a Infrastructurii sistem de transport competitiv Feroviare 2021-2025 și eficient din punct de vedere al resurselor Economie Proiectul Europa 2030 Strategia națională pentru competivitate Mediu Strategia de Dezvoltare Strategia Națională a României privind Durabilă UE Schimbările Climatice 2022-2030 Cartea Albă-Împreună pentru Strategia Națională de Sănătate 2022- Sănătate sănătate. O abordare strategică 2030 a UE Planul Strategic pentru Strategia Națională privind Agenda Digitalizare Tehnologia Transportului Digitală pentru România 31

Pagina 32

Schema de Dezvoltare a Spațiului Comunitar al Uniunii Europene (SDSC)5 Este un document de politici publice bazat pe obiectivul Uniunii Europene de a realiza o dezvoltare echilibrată și durabilă, în special prin consolidarea coeziunii economice și sociale, la care se adaugă coeziunea teritorială. Nu are caracter legislativ sau obligatoriu, dar reprezintă o politică-cadru care vizează o mai bună cooperare între politicile sectoriale cu impact major asupra teritoriului, între statele membre și între regiunile și orașele din comunitatea europeană. SDSC propune 3 direcții de dezvoltare spațială: • Dezvoltarea unui sistem urban policentric și echilibrat și întărirea relațiilor dintre arealele urbane și cele rurale; • Promovarea unui sistem integrat de transport și de comunicații ca suport al dezvoltării policentrice a teritoriului european și ca pre-condiție semnificativă pentru a sprijini orașele și regiunile europene să acceadă la Spațiul Monetar European; • Dezvoltarea și conservarea patrimoniului natural și cultural printr-o gestiune inteligentă. Propunerile din PMUD Gherla vor aduce o contribuție majoră la promovarea municipiului Gherla ca pol major în rețeaua de orașe a României, urmându-se astfel direcțiile de dezvoltare prevăzute în SDSC. 5 - https://geografie.ubbcluj.ro/ccau/doc_cadru/SDSC.pdf 32

Pagina 33

Planul de Amenajare a Teritoriului Național (P.A.T.N.) 6 La nivel național, unul dintre documentele de planificare spațială relevante în contextul actualizării P.M.U.D. Gherla este PLANUL DE AMENAJAREA TERITORIULUI NAȚIONAL (P.A.T.N.), intrat în vigoare în anul 2006. Acesta prevede în cadrul Secțiunii I – Rețele de transport următoarele intervenții pentru o conectivitate ridicată a teritoriului, ce vizează municipiul Gherla: Drum expres în faza de proiect : Someș Expres, DX 4 , sector Turda- Halmeu; Modernizare CF, proiect în pregătire : Cluj-Napoca – Ilva Mica. Figura 7.PATN-Secțiunea căi de comunicații Conform Legii 350/2001 cu modificările și completările ulterioare, acest document are caracter director și reprezintă sinteza programelor strategice sectoriale pe termen mediu și lung, prevederile acestuia fiind obligatorii pentru toate celelalte documentații de amenajare a teritoriului. PATN se constituie prin mai mule secțiuni: Rețele de transport (Legea 363/2006), Ape (Legea 171/1997), Zone Protejate (Legea 5/2000), Rețeaua de localități (Legea 351/2001, Studiu de fundamentare pentru 6 - https://lege5.ro/gratuit/gmztgobx/planul-de-amenajare-a-teritoriului-national-sectiunea-a-iv-a-reteaua-delocalitati-reteaua-de-localitati-urbane-lege-351-2001?dp=giytqmjvgm4do 33

Pagina 34

Reactualizarea rețelei de localități 2014), Zone de risc natural (Legea 575/2001), Zone cu resurse turistice (Legea 190/2009). Prevederile Secțiunii 1 transport a PATN sunt respectate și de Strategia pentru transport durabil 2007-2013-2020-2030 elaborată de Ministerul Transporturilor. Totuși, Secțiunea 1 Transport a PATN nu include recomandări prioritare, ci doar o listă consistentă de lucrări de transport ce se doresc a fi efectuate, fără să se propună un termen de execuție și fără să fie făcute repartizări de prioritate. Având în vedere aceste aspecte, precum și termenul de peste 10 ani de la elaborarea PATN Secțiunea I și existența documentației subsecvente Master Plan-ului General de Transport al României, PMUD Gherla va fi corelat cu cel din urmă. Din perspectiva Planului Național de Amenajare a Teritoriului Național (P.A.T.N), municipiul Gherla este de rangul II, având următoarele localități componente: Tabel 4.Clasificare P.A.T.N. a municipiului Gherla Denumire Rang Statut Gherla II Oraș-reședință Băița V Localitate componentă a orașului Hășdate V Localitate componentă a orașului Silivaș V Localitate componentă a orașului 34

Pagina 35

Strategia de Dezvoltare Teritorială a României (S.D.T.R.) 7 Conform Legii 350/2001 privind Amenajarea teritoriului si urbanismul, republicata cu modificările si completările ulterioare in martie 2016, strategiile, politicile si programele de dezvoltare durabila in profil teritorial ar trebui fundamentate pe Strategia de dezvoltare teritoriala a României. Strategia de dezvoltare teritorială a României este documentul programatic pe termen lung prin care este conturată viziunea de dezvoltare a teritoriului național pentru orizontul de timp 2035 și sunt stabilite obiective de dezvoltare, măsuri, acțiuni și proiecte concrete la nivel teritorial. Figura 8.Rețeaua de transport de bază și extinsă *Sursa: SDTR 7 - https://www.mdlpa.ro/pages/sdtr 35

Pagina 36

PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEȚEAN CLUJ 2020(P.A.T.J.) 8 Planul de amenajare a teritoriului județean se elaborează în baza legii 350/2001 cu actualizările și completările ulterioare, activitatea de amenajare a teritoriului având următoarele obiective principale: o dezvoltarea economică și socială echilibrată a regiunilor și zonelor, cu respectarea specificului acestora; o îmbunătățirea calității vieții oamenilor și colectivităților umane; o gestionarea responsabilă a resurselor naturale și protecția mediului; o utilizarea rațională a teritoriului. Figura 9.Propuneri rețea de comunicații, telecomunicații și energetice-PATJ CLUJ 2020 *Sursa: P.A.T.J. CLUJ 2020 8 - https://www.patjcluj.ro/rezultatele/strategia.html 36

Pagina 37

Obiectivele intermediare ale viziunii de dezvoltare pe termen lung pentru județul Cluj, conform PATJ sunt: PIB/locuitor egal cu media U.E. – 27; Zero depășiri ale pragurilor maxime de poluare; Acces în maxim 3 ore la toate Statele Membre UE; Sub 1% din populație rezidentă în comunități urbane și rurale marginalizate 80% grad de urbanizare; 3 miliarde de Euro absorbție de fonduri europene. 1.3. ÎNCADRAREA ÎN PREVEDERILE DOCUMENTELOR STRATEGICE SECTORIALE Mobilitatea urbană ocupă un loc prioritar atât la nivel european, cât și la nivel național, în special în contextul urbanizării accelerate. În prezent, aproximativ 70% din populația Europei trăiește în zone urbane și se preconizează că această cifră va crește, conform estimărilor Comisiei Europene. În România, procentul de urbanizare este sub 50%, dar crește în ritm accelerat. Pe lângă istoricul defavorabil al infrastructurii din mediul urban, rămase încă într-o fază de subdezvoltare, există tot mai multe preocupări legate de: Situația parcului auto național din punct de vedere al numărului – indexul de motorizare este încă unul redus în comparație cu media UE, dar în creștere accelerată cu precădere în mediul urban; Creșterea gradului de poluare a mediilor urbane din cauza emisiilor de noxe rezultate din traficul auto, datorate, în special, vechimii parcului auto național în comparație cu media europeană; Creșterea incidenței problemelor de sănătate ale populației cauzate de bolile rezultate din activități cu grad ridicat de poluare. 37

Pagina 38

CARTEA ALBĂ 2011-FOAIE DE PARCURS PENTRU ZONA UNICĂ A TRANSPORTULUI EUROPEAN 9 Acest document atestă importanța vitală a sistemului de transport pentru rolul acestuia în integrarea regiunilor și orașelor europene în economia globală, comunitatea europeană fiind nevoită să identifice cele mai eficiente și inovatoare soluții pentru acest lucru. Acest document a fost realizat de către Comisia de Transport a Comisiei Europene. Principalele măsuri propuse prin adoptarea acestui document sunt: ✓ Reducerea cu 60% a emisiilor GES și sprijinirea dezvoltării sectorului transportului și a mobilității persoanelor și mărfurilor; ✓ Dezvoltarea unei rețele principale eficiente pentru transportul și călătoriile între orașe, pe baza dezvoltării de noduri intermodale; ✓ Păstrarea poziției actuale în domeniul transportului pe distanțe lungi și a transportului internațional de mărfuri; ✓ Navetism și transport urban eficient și sustenabil. De asemenea, documentul mai propune și o serie de direcții de acțiune în domeniul transportului și a mobilității, ținte concrete care trebuie atinse și o listă de inițiative concrete care să ducă la îndeplinirea obiectivelor acestui document. PMUD Gherla răspunde în mod direct acestor obiective prin lista de proiecte pe care le propune care vor duce la îmbunătățirea mobilității și la reducerea poluării. De asemenea, Planul Strategic pentru Tehnologia Transportului este o componentă a Cărții Albe a Transportului-2011, a căror ținte nu pot fi îndeplinite fără tehnologiile actuale. Planul își propune identificarea aspectelor specifice pentru nevoile de cercetare și inovare în domeniul transportului și concentrarea acestor activități înspre găsirea soluțiilor celor mai bune. PMUD Gherla reprezintă o analiză în domeniu transportului și mobilității concentrat pe municipiul Gherla, pe baza unui set de date științifice prin care se identifică cele mai bune soluții pentru diminuarea congestiei și sporirea mobilității. 9 -https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52011DC0144&from=RO 38

Pagina 39

MASTERPLANUL GENERAL DE TRANSPORT 10 În contextul politicii europene în domeniul transporturilor, care prevede realizarea unei rețele europene integrate, orientată spre dezvoltarea unei rețele centrale, cu termen de finalizare 2030 (TEN-T Core) și a unei rețele globale ce va susține rețeaua centrală, cu termen de finalizare 2050 (TEN-T Comprehensive), România trebuie să crească eficiența investițiilor în infrastructura de transport atât de interes european, cât și de interes național orientate spre dezvoltarea conectivității naționale și internaționale, precum și creșterea accesibilității tuturor regiunilor României la oportunitățile Pieței Unice MASTERPLANUL GENERAL DE TRANSPORT (MPGT) AL ROMÂNIEI este principalul document strategic privind dezvoltarea infrastructurii de transport prin care se stabilesc priorități de dezvoltare și proiecte care să beneficieze de finanțare. De asemenea, documentul include analize și intervenții planificate pentru toate modurile de transport (rutier, feroviar, aerian și naval) însoțite de soluții pentru asigurarea unui nivel ridicat de interoperabilitate și mobilitate pentru locuitori și agenți economici. Prevederile acestuia se coordonează și se completează cu bugetele alocate pentru măsuri de dezvoltare a infrastructurii urbane și asigurare a mobilității în mediile urbane, susținute prin programele operaționale regionale. În cazul municipiului Gherla se remarcă următoarele intervenții relevante, acestea vizând fie în mod direct municipiul Gherla, având impact direct asupra dezvoltării zonei de studiu: Drum expres în faza de proiect : Someș Expres, DX 4 , sector Turda- Halmeu; Modernizare CF, proiect în pregătire : Cluj-Napoca – Ilva Mica. 10 - https://www.mt.ro/web14/strategia-in-transporturi/master-plan-general-transport 39

Pagina 40

Figura 10.Proiecte MPGT cu impact asupra PMUD Gherla 40

Pagina 41

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII FEROVIARE 2021-2025 11 Un alt document important în actualizarea PMUD îl reprezintă STRATEGIA DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII FEROVIARE 2021-2025. Documentul se bazează pe două obiective strategice generale pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare, precum și pentru creșterea competitivității transportului feroviar pe piața internă și integrarea în spațiul feroviar european. Pentru realizarea acestor obiective și a viziunii propuse, în cadrul strategiei sunt prezentate o serie de acțiuni și măsuri relevante care să ghideze implementarea strategiei. Dintre toate aceste acțiuni și măsuri, cele cu un impact direct asupra municipiului Gherla sunt următoarele: Reabilitarea și modernizarea infrastructurii rețelei TEN-T Globale: • Reabilitarea liniei de cale ferată Cluj-Napoca- Ilva Mică, proiect în pregătire cu perioada de implementare 2025-2029. Figura 11.Reabilitare și modernizare tronsoane a rețelei TEN-T Centrale , Extras SDIF 2021-2025 Totodată, Strategia de Dezvoltare a Infrastructurii Feroviare prevede și implementarea tuturor proiectelor prezentate în cadrul MASTERPLANUL GENERAL DE TRANSPORT al ROMÂNIEI ce vizează infrastructura feroviară. 11 - https://www.cfr.ro/index.php/ct-menu-item-3/ct-menu-item-55/strategia-de-dezvoltare-a-infrastructuriiferoviare 41

Pagina 42

De asemenea, documentul care stă la baza elaborării Planurilor de Mobilitate Urbană Durabilă este Ghid-Dezvoltarea Planurilor de Mobilitate Urbană Durabilă (Ghid Comisia Europeană, 2014)12. Documentul este destinat specialiștilor din domeniul transportului și mobilității urbane și altor actori implicați în dezvoltarea și implementarea unui astfel de plan. Ghidul pentru realizarea PMUD pune un accent deosebit pe implicarea cetățenilor și a tuturor părților, pe coordonarea politicilor între sectoare (transport, utilizarea terenurilor, mediu, dezvoltare economică, politici sociale, sănătate, siguranță etc.), între diferitele niveluri de autoritate și între autoritățile învecinate.” Ghidul a fost tradus și în limba română. Planificarea mobilității urbane durabile este o abordare strategică și integrată pentru tratarea eficientă a problemelor transportului urban. Scopul său principal îl reprezintă îmbunătățirea accesibilității și a calității vieții locuitorilor orașelor prin realizarea unei tranziții către o mobilitate durabilă. PMUD pledează pentru luarea deciziilor bazate pe fapte ghidate de o viziune pe termen lung pentru mobilitatea durabilă. Considerate componente cheie, acesta necesită o evaluare minuțioasă a situației actuale și a tendințelor viitoare, o viziune comună susținută pe scară largă cu obiective strategice și un set integrat de măsuri reglementatoare, de promovare, financiare, tehnice și de infrastructură pentru realizarea obiectivelor - a căror implementare ar trebui să fie însoțită de monitorizare și evaluare sistematică. Spre deosebire de abordările tradiționale de planificare, PMUD pune un accent deosebit pe implicarea cetățenilor și a părților interesate, pe coordonarea politicilor între sectoare (în special transporturi, utilizarea terenurilor, mediu, dezvoltare economică, politică socială, sănătate, siguranță și energie) și pe cooperarea vastă în diferite niveluri de guvernare și actori privați. Conceptul subliniază, de asemenea, necesitatea de a acoperi toate aspectele mobilității (atât persoane, cât și bunuri), moduri și servicii întro manieră integrată și de a planifica întreaga „zonă urbană funcțională”, spre deosebire de o singură municipalitate în limitele sale administrative. În ultimii ani, abordarea planificării transporturilor s-a schimbat considerabil în mediul academic și în practicile de planificare. Principalele diferențe dintre abordările tradiționale și Planificarea Mobilității Urbane Durabile sunt rezumate în această imagine de ansamblu: 12 -http://mobilityplans.eu/docs/file/guidelines-developing-and-implementing-a-PMUD_final_web_jan2014b.pdf 42

Pagina 43

Figura 12.Diferențe între planificarea tradițională a transportului și Planificarea Mobilității Urbane Durabile13 13 https://sumpsup.eu/fileadmin/user_upload/Tools_and_Resources/Publications_and_reports/Guidelines/SUMP%20Guidelines %202019_RO_web_compressed_med.pdf 43

Pagina 44

PLANUL NAȚIONAL DE REDRESARE ȘI REZILIENȚĂ AL ROMÂNIEI14 Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României este un document strategic extrem de important pentru perioada de programare 2021-2027, acesta stabilind domeniile și prioritățile de investiții de la nivel național, precum și a direcțiilor de reformă în contextul crizei pandemice existente, fiind aprobat de Consiliul Uniunii Europene în data de 28 octombrie 2021. Documentul se bazează pe cei 6 piloni principali ai Mecanismului de Redresare și Reziliență European și propune alocarea a 29.2 miliarde EUR pentru reformele naționale. De asemenea, PNRR este structurat pe 15 componente ce acoperă cei 6 piloni principali. În Tabelul 5 sunt centralizate propunerile PNRR pentru componentele ce vizează domeniul mobilității, precum și bugetul alocat acestora: Tabel 5.Alocare PNRR pentru componentele cu impact asupra PMUD PILON COMPONENTĂ ALOCARE (MIL EURO) Tranziție verde C4.Transport sustenabil 7.62 Coeziune socială și C10. Fondul local 2.1 teritorială La nivel regional, obiectivele strategice de la nivel european și național sunt integrate în planurile de dezvoltare regională elaborate ca să corespundă cu exercițiile de programare bugetară a UE și cu prioritățile strategice europene. Sunt elaborate însă și documente strategice sau de acțiune sectoriale, în funcție de nevoile regionale identificate, care însă trebuie să se integreze în cadrul strategic european (în special prioritățile de finanțare ale Fondurilor Structurale și de Investiții) și național. 14 - https://mfe.gov.ro/pnrr/ 44

Pagina 45

PROGRAMUL OPERAȚIONAL TRANSPORT(P.O.T.)15 Strategia P.O.T. s-a dezvoltat la intersecția politicii europene de transport evidențiată prin Politica TEN-T, Strategia Europa 2020, pachetul “Europa în mișcare” și nevoile naționale de dezvoltare a infrastructurii și serviciilor de transport, precum și a siguranței rutiere așa cum sunt prezentate în Strategia actualizată de implementare a Master Planului General de Transport al României parte din Planul Investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2020-2030. Prin urmare principala provocare pe care P.O.T. 2021-2027 va trebui să o rezolve o reprezintă recuperarea decalajului de dezvoltare a infrastructurii de transport a României, adaptata inclusiv utilizării duale si asigurând în același timp atingerea obiectivelor europene de reducere a emisiilor de carbon1 și transferul spre o mobilitate durabilă și sigură. Obiectivele generale ale programului sunt: Extinderea/modernizarea infrastructurii de transport pe teritoriul României în vederea îmbunătățirii conectivității între regiunile țării, dar și cu restul țărilor din Uniunea Europeană; Dezvoltarea infrastructurilor și serviciilor de mobilitate a persoanelor și mărfurilor. Programul Operațional Transport alocă un buget total de 9.6 miliarde euro, clasificat astfel: BUGET TOTAL Alocare din partea Alocare buget de stat Uniunii Europene 4.9 miliarde euro 4.6 miliarde euro Alocare din partea Uniunii Europene Alocare buget de stat Figura 13.Buget total P.O.T. 15 -https://oportunitati-ue.gov.ro/programul-operational-transport/ 45

Pagina 46

1.4. ÎNCADRAREA PREVEDERILOR PRIVIND DEZVOLTAREA ECONOMICĂ, SOCIALĂ ȘI DE CADRU NATURAL DIN DOCUMENTELE DE PLANIFICARE ALE UAT PLANUL URBANISTIC GENERAL 16 Planul Urbanistic General se află la momentul redactării Planului de Mobilitate Urbană Durabilă al municipiului Gherla se află la stadiul de obținere al avizelor fiind elaborat de S.C. INTER PROIECT S.R.L, ultima variantă datând din anul 1998. La baza studiului privind necesitățile și opțiunile populației au stat discuțiile purtate în cadrul unor întâlniri, work-shopuri, cu actori relevanți la nivel local (reprezentanți ai administrației publice locale, ai mediului de afaceri, ai diferitelor servicii publice de la nivel local, etc.), ONG-uri, a consultării populației precum și în urma analizelor efectuate și au fost concluzionate câteva idei referitoare la situația existentă, evoluția și dezvoltarea Municipiului Gherla. Astfel au fost conturate câteva strategii, după cum urmează: 1. Creșterea atractivității municipiului Gherla pentru investiții străine Justificare: Singurele investiții străine majore în Municipiul Gherla sunt în domeniul prelucrării lemnului și au constat din preluarea capitalului social sau a activelor unor foste societăți comerciale de stat, fără a fi realizate investiții în capacități noi – de tip greenfield. În perioada 2000-2008, Gherla, spre deosebire de orașe precum Cluj-Napoca sau Dej, aflate în apropiere, sau chiar de localitățile rurale din județ (Jucu, Apahida), nu a atras investiții străine în domeniul industrial. Grupurile de lucru și ancheta pe bază de chestionar au relevat faptul că unul dintre punctele slabe ale orașului, care îi limitează dezvoltarea și afectează veniturile locuitorilor, e lipsa investitorilor străini. De asemenea, actorii locali au indicat faptul că unul dintre atu-urile localității este disponibilitatea forței de muncă, însă analiza situației existente a relevat necesitatea recalificării forței de muncă locale, care este îmbătrânită și neadaptată la cerințele pieței locale. Obiective specifice: 1. Dezvoltarea infrastructurii și a serviciilor-suport pentru investitorii 2. Promovarea Municipiul Gherla ca destinație pentru investitorii străini 3. Îmbunătățirea serviciilor de formare profesională a adulților Măsuri propuse: 1. Înființarea unui parc industrial în Municipiul Gherla; 16 -https://old.gherla.ro/web/upload/Urbanism/Regulamente/PUG%20%20Gherla%201998-1.pdf 46

Pagina 47

2. Înființarea unui Campus de Formare Profesională a Adulților în Municipiul Gherla; 3. Crearea unei pagini web de promovare a orașului ca destinație de investiții – www.investingherla.com. 2. Valorificarea superioară a fondului funciar al municipiului, prin reconversia funcțională a sit-urilor brownfield Justificare: În Municipiul Gherla, asemenea altor orașe cu profil industrial, există o suprafață extinsă de terenuri degradate, pe care se află fostele active ale întreprinderilor industriale care s-au restructurat sau închis după 1990. Aceste active sunt doar parțial utilizate în prezent, o bună parte din suprafața acestora fiind în conservare sau chiar în paragină. Având în vedere că aceste suprafețe se află în proprietate privată, pârghiile de intervenție ale administrației locale sunt limitate la reglementarea urbanistică a acestor zone. Ecologizarea și reconversia funcțională a acestor vechi platforme industriale implică costuri ridicate și greu de suportat pentru proprietarii lor. Pe de altă parte, soluția naționalizării acestor active este dificil de implementat din rațiuni juridice și financiare. În cadrul grupurilor de lucru a fost indicat faptul că pentru dezvoltarea orașului este esențial reconversia funcțională a sit-urilor brownfield. Obiective specifice: 1. Reconversia funcțională a sit-urilor brownfield din Municipiul Gherla Măsuri propuse: 1. Reconversia funcțională a activelor fostei Fabricii de Sticlă din Municipiul Gherla prin înființarea unui Incubator de Afaceri 2. Sprijinirea mediului de afaceri locali, prin dezvoltarea de infrastructură și servicii-suport pentru antreprenorii din localitate Justificare: În urma analizei situației existente, a rezultat faptul că în Municipiul Gherla rata antreprenoriatului este peste media națională, ceea ce indică faptul că gherlenii sunt interesați să își dezvolte propriile afaceri. Cu toate acestea, majoritatea firmelor din localitate sunt de dimensiuni foarte mici (până la 10 salariați), fără resurse financiare pentru a realiza investiții, a cumpăra servicii de consultanță specializată sau pentru a se angaja în activități de cercetare-dezvoltare. Pe de altă parte, cea mai mare parte a tinerilor din localitate optează pentru a migra către marile orașe sau către alte țări, foarte puțini fiind cei care rămân în localitate și își dezvoltă o afacere. Grupurile de lucru organizate cu mediul local de afaceri au evidențiat faptul că firmele locale au în pregătire numeroase proiecte de investiții, aflate în conservare din diferite motive. 47

Pagina 48

Chestionarul completat de serviciile de specialitate din cadrul Primăriei au indicat interesul municipalității pentru implementarea unei soluții IT de e-guvernare. Obiective specifice: 1. Dezvoltarea infrastructurii și a serviciilor-suport pentru antreprenorii locali 2. Informarea IMM-urilor din localitate cu privire la oportunitățile de finanțare europeană 3. Sprijinirea inițiativelor antreprenoriale ale tinerilor din localitate: start-up-uri și microîntreprinderi 4. Susținerea utilizării tehnologiei informației și comunicațiilor pentru sectoarele privat și public (soluții de e-guvernare) Măsuri propuse: 1. Înființarea unui Incubator de Afaceri pentru antreprenorii locali (același proiect de la DAS 2, Măsura 1) 2. Înființarea unui Campus de Formare Profesională a Adulților în Municipiul Gherla (același proiect de la DAS 1, Măsura 2) 3. Organizarea de seminarii trimestriale de informare a IMM-urilor din localitate cu privire la oportunitățile de finanțare din Fonduri Structurale 4. Implementarea unei soluții de e-guvernare la nivelul administrației publice locale a Municipiului Gherla 5. Securizarea prin PUG a unor terenuri publice pentru a fi puse la dispoziția tinerilor antreprenori din localitate pentru realizarea de investiții 6. Organizarea unui târg anual al producătorilor din zona Gherla, combinat cu zilele orașului 4. Dezvoltarea sustenabilă a turismului, prin valorificarea patrimoniului natural și antropic al localității Justificare: Municipiul Gherla dispune de un bogat patrimoniu cultural, cu un centru istoric unic, construit în stil baroc și cu amprenta comunității armenești, cea mai mare din România. Pe de altă parte, în municipiu există un potențial balnear semnificativ, respectiv Băile Băița Sărătura, care, în ciuda unor investiții în facilități de cazare și tratament, este încă subexploatat. Analiza situației existente a reflectat faptul că numărul de turiști sosiți în localitate este foarte mic, iar ponderea turiștilor străini este nesemnificativă. La întâlnirile cu mediul de afaceri din localitate au fost prezenți cei mai importanți agenți economici din domeniul turismului, care au atras atenția asupra necesității realizării unor investiții în domeniul infrastructurii, care să faciliteze 48

Pagina 49

dezvoltarea turiștilor. Aceste firme și-au manifesta intenția de a investi în continuare în facilități din domeniul turismului balnear și de sănătate. Obiective specifice: 1. restaurarea și valorificarea patrimoniului istoric și cultural; 2. valorificare patrimoniului natural și promovarea acestuia; 3. îmbunătățirea calității serviciilor turistice; 4. sprijinirea promovării turistice. Măsuri propuse: 1. restaurarea și introducerea în circuitul istoric a centrului istoric al Municipiului Gherla; 2. dezvoltarea infrastructurii turistice a Băilor Băița, respectiv a Băilor Sărătura; 3. instalarea de indicatoare turistice către cele mai importante obiective turistice; 4. elaborarea și implementarea unei strategii de marketing turistic a zonei Gherla (măsuri de promovare – broșuri, hărți și participarea la târguri naționale și internaționale de turism); 5. introducerea Văii Fizeșului într-un circuit turistic integrat, prin valorificarea potențialului natural (Circuitul Lacurilor de pe Valea Fizeșului). Alte propuneri au vizat activitatea sportivă în municipiu: nevoia de terenuri și săli de sport (sală polivalentă) pentru sportul de performanță. Amenajarea lacului din parc pentru pescuitul sportiv dar și pentru a funcționa ca patinoar pe timp de iarnă. Dar și a Canalului Morii. O altă propunere a fost realizarea unui cartodrom, sau a unui circuit omologat pentru competiții auto-moto în oraș. O altă propunere a fost includerea in circuitul turistic a unor obiective culturale și meșteșugărești din zonă (xilogravură, în Hășdate) Spațiu suplimentar ar avea nevoie și Asociația pentru protecția animalelor (adăpost mai mare pentru câini abandonați). O altă cale de asigurare și dezvoltare a domeniului sănătății în municipiu ar fi facilitarea investițiilor în sănătate, fie prin atragerea unor investitori privați, fie prin parteneriate public privat fie administrația să își asume responsabilitatea în a investii în sănătate. Dacă ceva nu funcționează la nivelul alocărilor bugetare, se poate privatiza. Oricum cei mai mulți medici care vin din Cluj la Gherla vin în sistem privat și nu la stat17. Plan Urbanistic General - Reactualizarea Planului Urbanistic General al Municipiului Gherla și al Localităților Componente: Băița, 17 Hășdate și Silivaș, Volumul I- Memoriu General, 2022, elaborat de S.C. INTER PROIECT S.R.L., pag. 155, 156-158, 159 49

Pagina 50

STRATEGIA INTEGRATĂ DE DEZVOLTARE URBANĂ 2021-2027 A MUNICIPIULUI GHERLA18 STRATEGIA INTEGRATĂ DE DEZVOLTARE URBANĂ (SIDU) a municipiului Gherla este unul dintre principalele documente de planificare ale UATului, acesta conturând viziunea de dezvoltare, obiectivele și direcțiile de acțiune prioritare pentru orizontul de timp vizat. Viziunea strategiei de dezvoltare a municipiului este : “Gherla - oraș cu rădăcini istorice, cu identitate culturală și turistică în revigorare, abordare europeană, competitivă bazată pe deschidere, participare și dezvoltare durabilă, atent la nevoile locuitorilor și ale turiștilor.” Viziunea asupra dezvoltării municipiului Gherla trebuie să aibă ca și punct de pornire necesitățile stringente de dezvoltare ale orașului Gherla corelate cu principiile și orientăriile Uniunii Europene precum și politicile și strategia Romaniei enunțate în documente de referință precum: Strategia de dezvoltare teritorială a României – România policentrică 2035, Acordul de Parteneriat 2021 – 2027, Planul de Dezvoltare Regională 2021 – 2027, Strategia Regională de Mobilitate și Orașe Inteligente 2021 – 2027, Programul Operațional Regional Nord-Vest 2021 – 2027. Nevoile stringente ale municipiului Gherla pot fi prezentate astfel: 1. Nevoia resimțită pentru regenerarea urbană. Regenerarea urbană vizează rezolvarea unor probleme importante ale orașului, și anume a acelor probleme care împiedică orașul să se dezvolte organic. Dezideratele unui oraș însumează toate aspectele presupuse de o bună calitate a vieții, iar comunitatea are rolul de a rezolva problemele necesare pentru a atinge acest standard, motiv pentru care procesul de regenerare urbană se va concentra pe implementarea unui plan cu soluții complementare pentru problemele sociale, urbanistice, economice, culturale și de mediu ale orașului. 18 - https://old.gherla.ro/web/upload/dezbateri/Dezbateri%202021/SIDU%20GHERLA%20cu%20anexa%20proiecte .pdf 50

Pagina 51

2. Nevoia resimțită pentru creșterea competitivității economice Această nevoie este evidențiată prin necesitatea susținerii competiției mediului de afaceri, crearea de noi locuri de muncă și satisfacerea nevoilor consumatorului prin oferirea, de către mediul de afaceri, de bunuri și servicii in termeni de calitate si pret. 3. Nevoia ca orașul să fie accesibil Atât din punct de vedere al reabilitării clădirilor și al infrastructurii de suport, aici incluzându-se infrastructura de transport și cea tehnico – edilitară care trebuie îmbunătățite, acestea fiind nu doar cerințe esențiale pentru atractivitatea unui oraș, c și sectoare în care nevoia de forță de muncă este mare și deci reprezintă o nouă sursă potențială de locuri de muncă care pot ajuta la absorția șomerilor. 4. Nevoia de apropiere a cetățenilor de administrația publică și de serviciile comunitare. Calitatea vieții este un barometru al satisfacției de a fi cetățeanul unui oraș, iar aceasta implică mereu foarte multe aspecte pozitive: administrația publică locală să ofere ambientul unei comunități sociale bine definită și activă, spații rezidențiale funcționale și plăcute, să ofere posibilitatea folosirii spațiului public pentru ca cetățeanul să fie consultat în luarea deciziilor, să se exprime și să socializeze, ca cetățeanul să aibă acces la servicii publice de calitate, să trăiască într-un mediu prielnic sănătății fizice și mentale, să aibă acces la educație și cultură, la servicii sociale adecvate, să susțină un transport public eficient și ieftin, accesibil tuturor etc. Administrația publică – orientată spre cetățean și calitatea vieții acestuia, își asumă că toate măsurile pe care le va lua în rezolvarea nevoilor stringente de dezvoltare a orașului să fie în deplină concordanță cu politicile și strategiile europene și naționale de protecție a mediului. 51

Pagina 52

Proiectele cu impact asupra PMUD și planificate în SIDU sunt următoarele: Tabel 6.Proiecte planificate în SIDU Gherla Nr. Titlul proiectului crt. 1. Achiziționarea de autobuze și înființarea unei companii municipale de transport local 2. Implementarea unui sistem de management informatizat pentru transportul public 3. Construirea autobazei aferente transportului public, inclusive infrastructura tehnică aferentă 4. Construirea stațiilor de transport public (autobus urban) 5. Crearea sistemelor de bilete integrate pentru călători 6. Modernizarea/reabilitarea infrastructurii rutiere utilizate prioritar de transportul public de călători, în vederea reducerii emisiilor de echivalent CO2 7. Achiziționarea și instalarea stațiilor de reîncărcare a automobilelor electrice și electrice hibride 8. Construirea pistelor / traseelor pentru biciclete 9. Crearea sistemelor de închiriere de biciclete („bike-rental”/„bike-sharing”) 10. Amenajare parcare colectivă de tip park& ride 11. Dezvoltarea infrastructurii necesare utilizării autovehiculelor electrice și hybrid 12. Amenajare de sensuri unice și parcări de biciclete în preajma grădinițelor, școlilor și liceelor 13. Construirea/modernizarea/extinderea de zone și trasee pietonale și semi-pietonale - Centru Istoric pietonala -Zona 1-prin crearea unei piațete și zone pietonale - Piața Libertății 14. Construirea/modernizarea/extinderea de zone și trasee pietonale și semi-pietonale - Centru Istoric -Zona 2 –Semipietonală 15. Zona pietonala 3 Reconversia și refuncționalizarea terenului aflat pe malul Someșului Mic 52

Pagina 53

16. Zona Pietonala 4 Creșterea și îmbunătățirea spațiului pietonal în zona urbană: reabilitare și extindere zona pietonală Piața Unirii 17. Amenajare coridor de mobilitate nemotorizată axa Est-Vest 18. Construirea/modernizarea/extinderea punctuală a sistemului de iluminat public care deservește pistele de biciclete 19. Crearea sistemelor de management al traficului, inclusiv a sistemului de monitorizare video, precum și a altor sisteme de transport inteligente 20. Coridor de mobilitate 1 Gherla 21. Coridor de mobilitate 2 Gherla 22. Mobilitate urbana verde – piste de biciclete și alte vehicule ușoare pe DIG 23. Extinderea și optimizarea rețelei de piste de biciclete a Municipiului Gherla 24 Amenajarea de sensuri unice și parcări de biciclete în Muncipiul Gherla, în preajma grădinițelor, școlilor, liceelor 53

Pagina 54

1.5. DEFINIREA ZONEI DE ANALIZĂ A PMUD GHERLA Rolul prezentei secțiuni este de a evidenția complexitatea componentei de mobilitate în planificarea dezvoltării municipiului Gherla, ținând cont de relațiile de interdependență pe care acest municipiu de rang II le are cu teritoriul său înconjurător. Acest lucru pornește de la noua tendință, în special la nivel european, de a aborda întro manieră integrată astfel de teritorii complexe, în cadrul cărora se manifestă o serie de provocări sau elemente de potențial precum situații în care un set de relații și caracteristici comune transcend limitele administrative, necesitând o gestionare unitară (spre exemplu, bazinele de navetism, fluxurile de călători către dotările de interes suprateritorial din cadrul centrelor urbane) sau cazuri în care numărul redus de locuitori ale unor unități administrative nu atinge pragul de rentabilitate a unor serviciilor publice (spre exemplu, în cazul transportului în comun). Figura 14.Zona de analiză PMUD Gherla 54

Pagina 55

2. ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE Gestionarea impactului schimbărilor demografice are la bază în special aspecte precum gestionarea sănătății publice, gestionarea serviciilor sociale, gestionarea bugetelor și gestionarea vieții publice. Abordarea acestor probleme este importantă pentru o redresare a tendințelor negative și pentru crearea unui context care să faciliteze o evoluție demografică favorabilă unității administrativ-teritoriale. Conform Băncii Mondiale, tendințele demografice se corelează strâns cu cele economice, sociale și politice pentru a crea un context dinamic pentru funcționarea unităților administrativ-teritoriale. Acestea sunt diversificate de la o zonă la alta. În timp ce unele localități continuă să crească, multe altele sunt caracterizate de scăderea populației sau de o îmbătrânire demografică. În general, populația migrează spre zone cu o calitate mai ridicată a vieții, cu servicii mai diverse și favorabile, precum și cu oportunități mai variate. În cadrul localităților cu o populație în creștere, este o nevoie ridicată pentru dezvoltarea infrastructurii urbane și de servicii pentru a acoperi nevoile în expansiune, iar în cadrul localităților cu o populație în scădere, trebuie identificate principalele elemente pentru care locuitorii aleg să migreze spre alte zone și îmbunătățite acestea pentru a diminua tendințele demografice în scădere. Municipiul Gherla este situat în nord-vestul Podișului Transilvaniei, la intersecția Câmpiei Transilvaniei cu Podișul Someșan, pe malul drept al râului Someșul Mic. Majoritatea orașului se întinde pe cea de-a doua terasă a Someșului Mic, până sub Dealul Corobăii (denumit și Dealul Becleanului). Municipiul Gherla se învecinează cu următoarele localități: La vest cu Iclod și localitatea sa componentă Livada La est cu Fizeșu Gherlii și satele componente: Bonț și Nicula La nord Mintiu Gherlii și satele sale componente :Petrești și Bunești La sud cu Sic. 55

Pagina 56

Figura 15.Localități învecinate U.A.T. Gherla Municipiul Gherla se aflã in Județul Cluj, la o distanță de 45 km față de ClujNapoca și de 15 km față de Dej, pe drumul național DN 1C. Municipiul Gherla este situat pe Culoarul de dezvoltare de rang I, care urmează culoarul Someșului Mic, fiind caracterizat de raportul dintre componentele antropice și cele naturale > 1 și predominarea activităților economice din sectorul terțial/cuaternal. Relațiile în teritoriu ale municipiului Gherla se realizează cu: Cu municipiul Cluj-Napoca: relații de cooperare, colaborare și coordonare a activităților administrative, economice, de transport, etc. și relații legate de deplasarea spre locurile de muncă, învățământ superior, etc. Cu Municipiul Dej: relațiile sunt constituite în principal din deplasările pentru muncă (navetismul), aprovizionarea și schimb de produse și bunuri de larg consum. De asemenea, se urmărește fortificarea sistemului urban bipolar format de cele două municipii și creșterea gradului și ariei de influență a acestora. 56

Pagina 57

Comunele învecinate, care formează aria periurbană a municipiului, dar și cele aflate la distanțe mai mari, fac parte din sistemul teritorial și aria de influență a municipiului Gherla, cu care există un sistem de dependență față de funcțiunile și dotările pe care acesta le oferă, dar și față de oferta locurilor de muncă. De asemenea, există relații de cooperare, colaborare și coordonare în vederea implementării strategiilor locale de dezvoltare și strategiilor de mobilitate durabilă, care trebuie să ofere o creștere a accesibilității în zonele marginalizate. Dezideratele de consolidare a efectului polarizator ale polului urban și implicit a zonei de impact pozitiv al acestuia, necesită o abordare strategică integrată a acestor zone, pentru conservarea patrimoniului rural și cultural, în scopul dezvoltării mediului economic, dezvoltării edilitare și a infrastructurii de transport, îmbunătățirii abilităților organizatorice ale comunităților locale, etc.; Între cele trei sate aparținătoare și localitatea urbană: s-a stabilit un sistem complex de relații de complementaritate, care include relații demografice, economice, social-culturale și administrative. Municipiul Gherla reprezintă o poartă importantă de acces spre zona de nord-vest a Județului Cluj – Comunele Fizeșu Gherlii, Sânmartin, Țaga, Sic, Buza, ceea ce conduce la un flux crescut al populației și mărfurilor ce tranzitează orașul. La nivel teritoarial, aceste arii se identifică cu o accesibilitate și conectivitate redusă, în special în cazul comunelor situate la mai mare distanță față de Municipiul Gherla și de polul regional principal, Cluj-Napoca. Principalul culoar de transport pe direcția est-vest este reprezentat de culoarul de dezvoltare Cluj-Napoca – Gherla – Dej, care reunește sistemul de transport rutier major (drumul național – european DN -1C) și calea ferată principală 401 Apahida – Gherla – Dej, fapt care ar trebui să reprezinte un avantaj major. Cu toate acestea, Județul Cluj nu dispune la momentul actual de hub-uri de transport multimodal de pasageri și mărfuri funcționale, care să asigure cele mai bune soluții alternative pentru eficientizarea economică a transportului de persoane și mărfuri. Municipiul Gherla deservește 9 destinații prin legătură directă, având însă conectivitate directă cor cu două centre urbane – Cluj-Napoca și Dej, în principal susținută de procesul de navetism. Legătura municipiului Dej cu celelalte centre urbane din județ nu se realizează direct, călătorii fiind nevoiți să realizeze deplasarea prin transfer de pe o rută pe alta în stații intermediare, în principal în Municipiul Gherla, ceea ce conduce la un aflux de persoane aflate în tranzit. Serviciul de transport public din Municipiul Gherla asigură conectivitatea în zona rurală estică a Județului Cluj (Comunele Sânmartin, Fizeșu Gherlii, Țaga, Sic, Pălatca, Geaca, Cătina, Buza și 57

Pagina 58

Căianu) și în zona centrală a județului (Comunele Aluniș și Cornești). Din perspectiva acestui parametru, se remarcă gradul ridicat de conectivitate, exprimat prin numărul de 57 curse regulate zilnice care asigură transportul persoanelor în scop profesional și educațional între Municipiul Gherla și Municipiul Cluj-Napoca, pe traseul Gherla – Iclod – Bonțida – Jucu – Apahida – Cluj-Napoca. Accesul în oraș este facilitat de poziționarea sa pe drumul național DN 1C suprapus cu drumul european E576, făcând legătura în partea de sud-vest cu reședința de județ, Cluj-Napoca și cu Municipiul Dej în partea de nord. De asemenea, drumul național DN 1C, se ramifică la sensul giratoriu de intrare în localitatea Gherla și se continuă, realizând o legătură rapidă spre Municipiul Dej, pe Varianta Gherla, VGH, care ocolește localitatea pe latura de vest. Prin DN 1C, care se continuă în localitatea Gherla cu Strada Clujului, Strada 1 decembrie 1918, Strada Bobâlna, Strada Mihai Eminescu și Șoseaua Dejului se face accesul spre Bunești, iar prin DJ 171F, pe Strada Mintiului se face legătura cu localitatea Mintiul Gherlii. Prin intersecția drumului național cu drumul județean DJ 109C, pe Strada Liviu Rebreanu, se realizează legătura spre comuna Fizeșul Gherlii. Din drumul județean DJ 109C se ramifică drumul județean DJ 109D, care asigură legătura cu localitățile Nicula, Bonț și Sic. Legătura cu localitățile componente Hășdate și Silivaș se realizează pe traseul drumului comunal DC 37, iar accesul la localitatea Băița se face din drumul național DN 1C, pe DC 172 A. Drumul comunal DC 39 asigură accesul spre zona lacului sărat ”Sărătura” și spre Săcălaia. Accesul pe calea ferată se realizează prin stația aflată pe secția de circulație Apahida-Dej (C.R. 401), aparținând Regionalei de Căi Ferate Cluj. Stația este de tranzit și are linii duble electrificate, aflându-se în apropierea unuia dintre cele mai mari noduri de cale ferată a țării, cel din Municipiul Dej, de unde se face legătura cu importante centre din partea nordică a țării: Baia Mare, Satu Mare, Sighetul Marmației. Transportul în comun interurban este asigurat de autogara BUS TRANS din Municipiul Gherla. Principalele trasee pentru transportul în comun, care fac legătua cu zonele învecinate, sunt: Baia Mare, Buza, Cătina, Cluj-Napoca, Cornești, Cutca, Dej, Geaca, Mociu-Cluj, Palatca-Cluj, Târgu Lăpuș, Târgu Mureș, Mintiu Gherlii și NiculaSic. Printre cursele cele mai frecvent utilizate de navetiști, se numără: Cluj-NapocaGherla și retur, Gherla-Nicula-Sic și retur, Gherla-Dej și retur și Gherla-Cornești și retur. Zona periurbană a Municipiului Gherla cuprinde doar două comune: Fizeșu Gherlii și Mintiu Gherlii și a fost delimitată pe baza analizei procesului de navetism, 58

Pagina 59

folosind praguri alternative de intensitate a fluxurilor de navetism, respectiv pe baza analizei accesibilității nucleelor urbane Fluxul de navetism, orientat spre centrul urban, are un volum redus în zona periurbană, cu toate că accesibilitate este de doar 11 minute.19 Figura 16.Accesibilitate în zonă 19 - Plan Urbanistic General - Reactualizarea Planului Urbanistic General al Municipiului Gherla și al Localităților Componente: Băița, Hășdate și Silivaș, Volumul I- Memoriu General, 2022, elaborat de S.C. INTER PROIECT S.R.L., 59

Pagina 60

2.1. CONTEXTUL SOCIO-ECONOMIC CU IDENTIFICAREA DENSITĂȚILOR DE POPULAȚIEI ȘI A ACTIVITĂȚILOR ECONOMICE Scopul acestui sub-capitol este de a identifica principalele tendințe și caracteristici ale dezvoltării urbane în arealul municipiului Gherla din ultimul deceniu. Analiza își propune astfel să studieze modul în care principalele elemente de potențial uman și economic și interacțiunile dintre actorii locali și regionali pe aceste paliere se află în interdependență cu dezvoltarea urbană, mobilitatea și accesibilitatea locală. . Conform Recensământului Populației și Locuințelor 2022 (RPL 2022) Conform rezultatelor Recensământului General al Populației din anul 2022, populația municipiului Gherla este de cca. 19873 de locuitori, cu 5,58% mai puțin decât numărul de locuitori recenzați la Recensământul General al Populației din anul 201120. 30000 26277 24083 25000 20982 19873 20000 15000 10000 5000 0 1990 1995 2000 2005 2010 2015 2020 2025 Figura 17.Evoluția populației în cadrul recensămintelor populației 20 - https://www.recensamantromania.ro/comunicate-de-presa/ 60

Pagina 61

În urma analizei demografice a tuturor municipiilor din județul Cluj, se observă o tendință generală de regresie a numărului de locuitori, municipiul Gherla nefiind un caz izolat. Cel mai mare procent de regresie al numărului de locuitori îl înregistrează chiar municipiul-reședință de județ, Cluj Napoca, unde se înregistrează o scădere de 13.25 % a numărului de locuitori. Tabel 7.Comparație număr de locuitori din municipiile din județul Cluj Denumire municipiu Procent de evoluție a RPL 2011 RPL 2022 populației(%) MUNICIPIUL CLUJ- -13.25 NAPOCA 324576 286598 MUNICIPIUL CÂMPIA -7.93 TURZII 22223 20590 -6.42 MUNICIPIUL DEJ 33497 31475 -5.58 MUNICIPIUL GHERLA 20982 19873 -10.21 MUNICIPIUL TURDA 47744 43319 MUNICIPIUL TURDA MUNICIPIUL GHERLA MUNICIPIUL DEJ MUNICIPIUL CÂMPIA TURZII MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA -14 -12 -10 -8 -6 -4 -2 0 Figura 18.Ilustrarea procentului de evoluție a populației *Sursa: Institutului Național de Statistică (I.N.S.) 61

Pagina 62

Populația după domiciliu a municipiului Gherla, conform datelor furnizate de Institului Național de Statistică (I.N.S.), indică o tendință de regresie liniară a populației de la an la an. La sfârșitul anului 2022, populația după domiciliu a municipiului Gherla avea un număr de 22467 de locuitori. 23600 23420 23373 23400 23299 23273 23241 23183 23200 23137 23005 23000 22877 22800 22640 22600 22467 22400 22200 22000 21800 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018 Anul 2019 Anul 2020 Anul 2021 Anul 2022 Figura 19. Populația după domiciliu a municipiului Gherla 2012-2022 *Sursa: I.N.S.S.E 62

Pagina 63

În conformitate cu Ghidul Jaspers 1, care realizează o clasificare a orașelor pentru analize funcționale regionale, municipiul Gherla se încadrează la nivelul 3, așa cum este prezentat mai jos, dat fiind numărul populației din municipiu. Tabel 8.Clasificarea orașelor conform Ghidului Jaspers-U.A.T. Gherla Nivel 1 Nivel 2 Nivel 3 Populație Populație Populație > 100,000 locuitori 40,000– 100,000 locuitori ˂40,000 locuitori Transport Public Transport Public Transport Public Rețea complexă cu trasee care Rețea moderată de servicii de Foarte puține rute de transport se intersectează și mai multe transport public care pot include public, sau absența acestor moduri de transport (tramvai, mai multe moduri de transport și servicii. autobuz, troleibuz, maxi-taxi) unele oportunități de schimb Trama stradală Trama stradală Trama stradală Rețea densă de drumuri cu o Centru urban compact alimentat Rețeaua de drumuri simplă, zonă urbană mare, numeroase de un număr definit de drumuri, cuprinzând un număr mic de opțiuni de rutare pentru mai și cu diferite opțiuni de rutare drumuri principale care trec prin multe călătorii, precum și pentru traficul în/ prin zona zona, și cu posibilități limitate de congestionarea traficului care urbană. a alege căi alternative. apare în perioadele tipice din zi. 63

Pagina 64

După cum poate fi observa în figura 17, pe toate perioada analizată, numărul femeilor din municipiul Gherla este mai ridicat, comparativ cu numărul bărbaților. În anul 2012, numărul acestora era cu 2.2% mai ridicat decât numărul bărbaților, iar în anul 2022 numărul acestora era cu 4,1% mai ridicat decât numărul bărbaților. 12200 12000 11800 11600 11400 11200 11000 10800 10600 10400 10200 Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 Masculin Feminin Figura 20.Dinamica raportului de gen 2012-2022 *Sursa: I.N.S.S.E 64

Pagina 65

MIȘCAREA NATURALĂ A POPULAȚIEI Prin mișcarea naturală și migratoare a populației se analizează evoluția numărului, compoziției și distribuției teritoriale a populației, dar și intrările și ieșirile (nașteri, decese, emigrare, imigrare etc.). În funcție de soldul acestor intrări și ieșiri se poate preconiza evoluția pe termen mediu și lung a populației. Astfel se pot lua decizii de intervenții publice, care să contribuie la menținerea unei structuri echilibrate a populației. În acest context este necesară asigurarea unei evoluții care să susțină segmentele inactive de populație (tinerii și vârstnicii) de către segmentele active (populația în vârstă de muncă). 225 220 220 214 215 212 210 210 207 204 205 197 198 198 200 196 194 195 190 185 180 ANUL ANUL ANUL ANUL ANUL ANUL ANUL ANUL ANUL ANUL ANUL 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 Figura 21.Număr născuți vii în municipiul Gherla 350 282 286 300 241 240 235 250 221 215 204 209 197 193 200 150 100 50 0 ANUL ANUL ANUL ANUL ANUL ANUL ANUL ANUL ANUL ANUL ANUL 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 Figura 22.Număr de persoane decedate în municipiul Gherla *Sursa: I.N.S.S.E 65

Pagina 66

Sporul natural al unei populații, raportat la o anumită perioadă, ca valori absolute, reprezintă diferența dintre numărul născuților-vii și numărul decedaților în perioada de referință.Ca valori relative, sporul natural reprezintă diferența dintre natalitate și mortalitate, în care: Natalitatea reprezintă numărul de născuți vii la 1000 de locuitori; Mortalitatea reprezintă numărul de decedați la 1000 de locuitori. După evoluția numărului populației, sporul natural poate fi: pozitiv, când numărul născuților-vii este mai mare decât numărul decedaților; negativ, când numărul născuților-vii este mai mic decât numărul decedaților; zero, când numărul născuților-vii este egal cu numărul decedaților. Tabel 9.Comparație rata sporului natural 2011-2022 Populatie Născuți Rata Rata Spor natural 2011 vii Decedați natalității(%) mortalității(%) (%) Municipiul 20982 197 197 0.94 0.94 0 Gherla Populatie Născuți Rata Rata Spor 2022 vii Decedați natalității(%) mortalității(%) natural(%) 19873 210 286 1.06 1.44 -0.38 66

Pagina 67

MIȘCAREA MIGRATORIE A POPULAȚIEI Pe lângă evoluția în timp a populației trebuie să ținem cont și de schimbările în spațiu ale acesteia, efectele fenomenului având consecințe directe asupra structurii populației atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ. Schimbările de domiciliu sunt de prea puține ori determinate de un singur factor, totalitatea condițiilor subiective și obiective conducând la un flux multidirecțional al migrației. Ca și sporul natural, mișcarea migratoare a populației arată valori oscilante de la un an la altul. 450 413 400 373 346 355 346 341 344 350 321 314 300 303 303 304 293 286 300 274 280 266 254 244 241 250 224 200 150 100 50 0 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018 Anul 2019 Anul 2020 Anul 2021 Stabiliri cu reședința Plecări cu reședința(inclusiv migrația internațională) Figura 23. Plecări și stabiliri de reședință în municipiul Gherla *Sursa: I.N.S.S.E La nivelul municipiului Gherla, în anul 2021 au existat 241 de stabiliri cu reședința și 346 de plecări cu reședința. Astfel, numărul plecărilor cu reședința era cu 43.57% mai ridicat decât numărul stabilirilor. Comparativ cu datele referitoare la anul 2011, numărul stabilirilor cu reședința la nivelul municipiului Gherla a scăzut cu 12.04 % , în schimb numărul de plecări cu reședința (inclusiv migrația internațională) a crescut cu cca. 30.08% în anul 2021. 67

Pagina 68

Piramidele demografice de mai jos prezintă distribuția populației în funcție de sex și de grupele de vârstă în municipiul Gherla și comparativ cu județul Cluj, Regiunea Nord-Vest și cu nivelul național. Tendința de îmbătrânire a populației și rata natalității scăzute sunt remarcate la toate nivelurile: local, județean, regional cât și național. În cea ce privește speranța de viață, la categoriile de peste 60 de ani se observă că numărul de femei este mult mai numeros decât cel al bărbaților, validând astfel și datele la nivelul Uniunii Europene care arată că în România se înregistrează cele mai mari diferențe de speranță de viață dintre bărbați și femei (până la 7 ani). 85 ani si peste 80-84 ani 75-79 ani 70-74 ani 65-69 ani 60-64 ani 55-59 ani 50-54 ani 45-49 ani 40-44 ani 35-39 ani 30-34 ani 25-29 ani 20-24 ani 15-19 ani 10-14 ani 5- 9 ani 0-4 ani -1500000 -1000000 -500000 0 500000 1000000 1500000 Sex Feminin Sex Masculin Figura 24.Piramida vârstelor la nivel național-anul 2022 *Sursa: I.N.S.S.E 68

Pagina 69

80-84 ani 70-74 ani 60-64 ani 50-54 ani 40-44 ani 30-34 ani 20-24 ani 10-14 ani 0-4 ani -1500 -1000 -500 0 500 1000 1500 Sex Feminin Sex Masculin Figura 25.Piramida vârstelor la nivel județean-Județul Cluj anul 2022 *Sursa: I.N.S.S.E 85 ani si peste 80-84 ani 75-79 ani 70-74 ani 65-69 ani 60-64 ani 55-59 ani 50-54 ani 45-49 ani 40-44 ani 35-39 ani 30-34 ani 25-29 ani 20-24 ani 15-19 ani 10-14 ani 5- 9 ani 0-4 ani -1500 -1000 -500 0 500 1000 1500 Sex Feminin Sex Masculin Figura 26.Piramida vârstelor la nivel local-municipiul Gherla, anul 2022 *Sursa: I.N.S.S.E 69

Pagina 70

2.1.2. PROFILUL ECONOMIC AL MUNICIPIULUI GHERLA Activitățile economice reprezintă surse de generare de călătorii de o importanță ridicată, asigurarea necesităților nevoilor de mobilitate fiind primordiale în continuarea creșterii economice zonale. Figura 27.Distribuția spațială a agenților economici, municipiul Gherla21 Numărul agenților economici la nivelul municipiului Gherla a crescut cu cca. 22.06% la nivelul anului 2021 față de anul 2011.Chiar dacă numărul de agenți economici a crescut, numărul angajaților a scăzut cu 0.34% față de acum 10 ani. Domeniul care generează cei mai mulți angajați este cel de fabricare de mobilă care generează 925 de locuri de muncă. SORTILEMN SA este societatea cu cei mai muți angajați, însumând un total de 610 de angajați.22 21 - https://www.listafirme.ro/harta/cluj-gherla.htm 22 - https://www.topfirme.com/judet/cluj/localitate/gherla/ 70

Pagina 71

1200 950 970 1000 946 898 840 775 774 794 759 749 769 800 600 400 200 0 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 Figura 28.Evoluția numărului de firme-municipiul Gherla 2011-2021 5000 4436 4500 4292 4145 3974 4000 3746 3790 3793 3764 3544 3537 3532 3500 3000 2500 2000 1500 1000 500 0 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 Figura 29.Evoluția numărului de angajați în municipiul Gherla, 2011-2021 71

Pagina 72

1000 925 900 800 700 600 500 378 400 300 207 200 173 161 100 0 Fabricarea de mobilă Fabricarea painii, Fabricarea altor Lucrari de constructii Productia si produse patiserie produse din lemn conservarea carnii Figura 30.Domenii cu cei mai mulți angajați-municipiul Gherla 700 610 600 500 400 321 300 280 204 200 160 100 0 SORTILEMN SA AGROPAN PRODCOM BECKER ROMANIA SRL CH INDUSTRIAL PROD MARIFLOR PRODCOM SRL SRL SRL Figura 31.Agenți economici cu cei mai mulți angajați-municipiul Gherla 72

Pagina 73

2.1.3. Unități de învățământ Unitățile de învățământ reprezintă poli de atragere / generare a călătoriilor la nivelul unei localități, cărora trebuie să li se acorde o importanță sporită din punct de vedere al planificării mobilității urbane. La nivelul localității Gherla, există 13 unități de învățământ, dintre care: patru grădinițe; două școli generale; patru licee :Liceul Tehnologic Gherla, Liceul Teoretic Ana Ipătescu și Liceul Teoretic Petru Maior, Liceul Teoretic cu predare în limba maghiară Gherla și Școala de Arte și Meserii. Tabel 10.Unități de învățământ la nivelul municipiului Gherla Nr. crt. Unitatea de învățământ Nr. elevi 1 Clubul Copiilor Gherla - 2 Grădinița cu Program Prelungit Arici Pogonici - 3 Grădinița cu Program Prelungit Arici Pogonici-Structura 1 - 4 Grădinița cu Program Prelungit Arici Pogonici-Structura 2 - 5 Grădinița cu Program Prelungit Căsuța Fermecată - 6 Grădinița cu Program Prelungit Veseliei - 7 Grădinița cu Program Prelungit Veseliei-Structura 1 - 8 Liceul Tehnologic Gherla 457 9 Liceul Teoretic Ana Ipătescu 1122 10 Liceul Teoretic Kemeny Zsgmond 438 11 Liceul Teoretic Petru Maior 563 12 Școala Gimnazială nr. 1 685 13 Școala Postliceală Henri Coandă 65 73

Pagina 74

2.1.4. Indicele de motorizare Indicele de motorizare reprezintă un indicator utilizat în evaluarea dezvoltării economice a unei unități administrativ teritoriale. Valoarea acestuia exprimă numărul de autoturisme deținute de grupe de 1000 de locuitori. În tabelele 10 și 11 sunt atașate vehicule clasificate pe tipuri, atât pentru persoanele fizice cât și persoane juridice: Tabel 11.Total flotă de vehicule din municipiul Gherla - persoane fizice( F) Tabel 12. Total flotă de vehicule din municipiul Gherla -persoane juridice(J) *Sursa Primăria Municipiului Gherla La nivelul anului 2022, rata de motorizare a municipiului a crescut considerabil, ajungând la 494 la mia de locuitori. Tabel 13.Calcul al indicelului de motorizare Populație: 19873 Număr total de autoturisme: 9812 Muncipiul Gherla Autoturisme persoane juridice Autoturisme persoane fizice 1261 8551 Rata de motorizare: 494 74

Pagina 75

2.2. Rețeaua stradală Rețeaua principală de drumuri existente la nivelul municipiului Gherla se clasifică astfel: DN 1C (E576); DJ 109 C Gherla-Fizeșul Gherlii; DC 39 Gherla-Săcălaia; DC 37 Hășdate-Silivaș; Drumul Roman (artera de ocolire Gherla Nord). F7igura 32.Rețeaua stradală a municipiului Gherla Municipiul Gherla are 53 km străzi și drumuri din care 34 km modernizate, existând un număr de 97 străzi. Aspectele critice se referă la neajunsuri de ordin de menținere a stării drumurilor în condiții bune. Trama stradală moștenită nu poate fi extinsă sau modernizată sub aspectul lărgirii străzilor și trotuarelor, iar creșterea parcului auto afectează serios zona la nivel de trafic, poluare și degradare a infrastructurii rutiere. Se impun măsuri de restricționare a circulației auto în favoarea transportului în comun și altor mijloace 75

Pagina 76

nepoluante precum bicicleta. Reabilitarea Centrului istoric ar trebui reevaluată posibilitatea realizării unui pietonal extins, ba chiar mai mult o interzicere a accesului cu mașina în arealul Centrului Istoric, sau limitarea drastică a acestuia. Clasificarea rețelei stradale Conform OG 43-1997 privind regimul drumurilor, străzile din localitățile urbane se clasifică în raport cu intensitatea traficului și cu funcțiile pe care le îndeplinesc, astfel: 1. Străzile de Folosință Locală sunt străzi de folosință locală, cu trafic foarte redus, asigură accesul la locuințe și la servicii curente. Aceste străzi trebuie sa asigure accesul mașinii de salubritate și cea a pompierilor. Aceste tipuri de alei auto sunt denumite Străzi de Categoria IV-a. 2.Străzile Colectoare sunt cele mai întâlnite și locuite/construite străzi. Majoritatea au doua benzi de circulație (o bandă pe fiecare sens). Unele din aceste străzi ele au acostament pe o parte sau pe ambele părți, pavat parțial sau total, continuu sau întrerupt în lungul străzii. Străzile Colectoare sunt încadrate în Categoria a III-a. 3.Străzile de Legătură preiau traficul de pe străzile Colectoare și, uneori, (deși nu este indicat) direct traficul din străzile de Folosință Locală. La fel ca la străzile colectoare, pot exista benzi de acostament pentru staționare sau parcare. Numărul benzilor este de patru (două pe fiecare sens de mers). Încadrarea Străzilor de legătură este în clasificată în Categoria a II-a. 4.Categoria I este acordată Străzilor Magistrale. Aceste artere majore de circulație preiau, în principal, circulația de pe străzile de legătură dar și în (prea) multe cazuri de pe străzile colectoare. Benzile de circulații înglobate sunt de minim șase (câte trei benzi în fiecare sens de mers). Pe lângă acostamente ample pentru staționare, aceste artere principale pot îngloba străzi colectoare sau de folosință locală. Înglobarea acestor străzi are rolul de a asigura fluxul normal de trafic pe cele șase benzi dar și preluarea în siguranță confortabilă a fluxului auto și de serviciu pentru clădirile “riverane”. Prezența străzilor “ajutătoare” locale sau colectoare poate fi pe una sau ambele laturi, parțial sau pe toată lungimea magistralelor, delimitate de spații verzi, trotuare pietonale, velo, spații de oprire, staționare și parcare auto pentru vizitatori și locuitori. Străzile de Legătură și Străzile Magistrale (Cat. I și Cat. II) pot îngloba linii de tramvai, rezultând străzi de legătura cu două benzi auto plus două linii de tramvai și Străzi Magistrale cu patru benzi auto plus doua de tramvai. Doar în cazuri excepționale se pot introduce linii de tramvai pe străzi Colectoare sau străzi care nu îndeplinesc deplin condițiile de stradă de Legătură. 76

Pagina 77

Rețeaua stradală din Municipiul Gherla este reprezentată printr-o tramă, în mare parte rectangulară, păstrată încă din perioada sfârșitului de secol XVII. Cartierul Candia, aflat în partea de nord

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.