Pagina 1
ROMANIA
JUDETUL CLUJ
MUINICIPIUL GHERLA
Nr. 6876/13.04.2023
Anunț referitor la elaborarea unui proiect de act normativ
Municipiul Gherla
Astăzi, 13.04.2023
Municipiul Gherla, anunță deschiderea procedurii de transparență decizională a procesului
de elaborare a proiectului următorului act normativ: privind aprobarea actualizării
Planului de Mobilitate Urbană Durabilă Municipiul Gherla
Documentația poate fi consultată:
• pe pagina de internet a instituției, la www.gherla.ro
• la sediul Primăriei Municipiului Gherla str. Bobâlna nr.2 jud. Cluj
• proiectul de act normativ se poate obține în copie, pe bază de cerere depusă la biroul de
relații cu publicul al instituției.
Propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare privind proiectul de act normativ
supus procedurii de transparență decizională se pot depune până la data de 05.05.2023.
● ca mesaj în format electronic pe adresa de e-mail:
[email protected]; _
● prin poștă, pe adresa Primăria Municipiului Gherla , loc. Gherla str.
Bobâlna nr.2 jud. Cluj;
● la sediul instituției, la Registratură, la adresa Primăria Municipiului
Gherla, loc. Gherla str. Bobâlna nr.2 jud. Cluj, între orele 08.00-14.00
Materialele transmise vor purta mențiunea "Propuneri privind aprobarea actualizării
Planului de Mobilitate Urbană Durabilă Municipiul Gherla ”.
Propunerile, sugestiile, opiniile cu valoare de recomandare vor fi publicate pe pagina de
internet a instituției, la linkul
https://gherla.mol-uat.ro/assets/registru?slug=registrului-pentru-consemnarea-propunerilor-suges
tiilor-sau-opiniilor-cu-privire-la-proiectele-hotararilor-autoritatii-deliberative-si-dispozitiilor-auto
ritatii-executive.
Nepreluarea recomandărilor formulate și înaintate în scris va fi justificată în scris.
Pentru cei interesați există și posibilitatea organizării unei întâlniri în care să se dezbată
public proiectul de act normativ, în cazul în care acest lucru este cerut în scris de către o asociație
legal constituită sau de către o altă autoritate sau instituție publică până la data de 12.05.2023.
Pentru informații suplimentare, vă stăm la dispoziție la următoarele date de contact:
telefon: 0264241926, e-mail:
[email protected], persoană de contact: Drăgan Cosmina, Balint
Adriana.
DRĂGAN COSMINA MIRELA
Pagina 2
ROMÂNIA
JUDEȚUL CLUJ
MUNICIPIUL GHERLA
Nr. 6849/13.04.2023
REFERAT
privind aprobarea actualizării Planului de Mobilitate Urbană Durabilă al Municipiului
Gherla
Prin HCL nr. 78/27.08.2020 s-a aprobat Planului de Mobilitate Urbană Durabilă al
Municipiului Gherla.
Pentru perioada de programare 2021-2027, una din condițiile pentru realizarea
investițiilor în domeniul mobilității urbane, a regenerării urbane și nu numai, este existența
unui Plan de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) care să cuprindă proiectele propuse în
domeniile menționate.
În cadrul Planul de mobilitate urbană sunt priorități de investiții care au proiecte ce
se vor implementa prin POR 2021-2027, beneficiarul acestor priorități de investiții fiind UAT
Municipiul Gherla.
Având în vedere oportunitățile de accesare a fondurilor europene nerambursabile prin
intermediul POR 2021-2027, precum și caracterul participativ al elaborării Planului de
Mobilitate Urbană Durabilă este necesar ca Planul de Mobilitate Urbană (PMUD) să fie
actualizat, în sensul completării acestuia cu proiectele care cuprind necesitățile actuale
identificate la nivelul municipiului Gherla.
Față de acestea propun aprobarea actualizării Planului de Mobilitate Urbană Durabilă
al Municipiului Gherla.
Întocmit,
Primar,
Drăgan Ionel-Ovidiu
Pagina 3
ROMÂNIA
JUDEȚUL CLUJ
MUNICIPIUL GHERLA
CONSILIUL LOCAL
Nr. 6875/35/13.04.2023
PROIECT DE HOTĂRÂRE NR._______/_____2023
privind aprobarea actualizării Planului de Mobilitate Urbană Durabilă Municipiul
Gherla
Luând în dezbatere proiectul de hotărâre privind aprobarea aprobarea actualizării
Planului de Mobilitate Urbană Durabilă Municipiul Gherla, proiect din inițiativa primarului,
Examinând referatul cu nr. 6849/13.04.2023 al Primarului Municipiului Gherla,
Tinând seama de Raportul de specialitate nr. 6865/13.04.2023 întocmit de Direcția
de Urbanism și Amenajarea Teritoriului din cadrul Primăriei Municipiului Gherla,
Văzând avizele favorabile ale Comisiilor de specialitate ale Consiliu Local,
În conformitate cu prevederile Strategiei Naționale pentru Dezvoltarea Durabilă a
României, aprobată prin HG nr.877/2018 și Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă,
În temeiul dispozițiilor art.129, alin. 2 lit.b, alin. 4, lit.e; art. 139 alin.3 lit.d; art. 196
alin.1 lit.a din OUG nr.57/2019 privind Codul Administrativ,
Consiliul Local al Municipiului Gherla, întrunit în ședință ordinară, adoptă prezenta
HOTĂRÂRE
Art. 1. Se aprobă actualizarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă Municipiul
Gherla, conform Anexei 1, care face parte integrată din prezenta hotărâre.
Pagina 4
Tel: +40 753 392 113 TRAFFIC PLAN S.R.L. RC J12/547/2011
Fax: +40 264 703 133 B-dul 21 decembrie 1989 46/12 CUI 28144065
e-mail:
[email protected] Cluj-Napoca, jud. Cluj ING BANK Suc Moților
web: trafficplan.eu 400094, România RO85INGB0000999910551720
DRAGAN Semnat digital de
DRAGAN IONEL-
IONEL- OVIDIU
Data: 2023.05.19
OVIDIU 09:59:34 +03'00'
PLANUL DE MOBILITATE
URBANĂ DURABILĂ
MUNICIPIUL GHERLA
2023-2030
Elaborator: Beneficiar:
S.C. TRAFFIC PLAN S.R.L. MUNICIPIUL GHERLA
MARTIE 2023
Pagina 5
FIȘĂ LIVRABIL
Elaborarea “Planului de Mobilitate
Urbană Durabilă” aferent perioadei de
Nume proiect: programare 2023-2030”
Număr contract: 6500/46 din 18.04.2022
Beneficiar: Municipiul Gherla
Contractor principal: KNM CONCEPT S.R.L.
Data începerii proiectului: Aprilie 2022
Data încheierii proiectului: Aprilie 2023
Denumire livrabil conform anexelor Varianta Finală Plan de Mobilitate Urbană
contractului Durabilă
2
Pagina 6
Cuprins
FIȘĂ LIVRABIL ............................................................................................................ 2
COLECTIV ELABORARE .......................................................................................... 12
(1) P.M.U.D. – Componenta strategică ................................................................... 13
(corespunzătoare etapei I) ............................................................................................. 13
1.INTRODUCERE ....................................................................................................... 13
1.1. SCOPUL ȘI ROLUL DOCUMENTAȚIEI..................................................... 13
1.2. ÎNCADRAREA ÎN PREVEDERILE DOCUMENTELOR DE PLANIFICARE
SPAȚALĂ..................................................................................................................... 31
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEȚEAN CLUJ
2020(P.A.T.J.) .......................................................................................................... 36
1.3. ÎNCADRAREA ÎN PREVEDERILE DOCUMENTELOR STRATEGICE
SECTORIALE .............................................................................................................. 37
1.4. ÎNCADRAREA PREVEDERILOR PRIVIND DEZVOLTAREA
ECONOMICĂ, SOCIALĂ ȘI DE CADRU NATURAL DIN DOCUMENTELE DE
PLANIFICARE ALE UAT........................................................................................... 46
1.5. DEFINIREA ZONEI DE ANALIZĂ A PMUD GHERLA ............................... 54
2. ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE ................................................................... 55
2.1. CONTEXTUL SOCIO-ECONOMIC CU IDENTIFICAREA DENSITĂȚILOR DE
POPULAȚIEI ȘI A ACTIVITĂȚILOR ECONOMICE .................................................. 60
2.1.2. PROFILUL ECONOMIC AL MUNICIPIULUI GHERLA ........................... 70
2.1.3. Unități de învățământ ...................................................................................... 73
2.1.4. Indicele de motorizare..................................................................................... 74
2.2. Rețeaua stradală ..................................................................................................... 75
2.3. Transportul public .................................................................................................. 83
2.3.1. Contextul ......................................................................................................... 89
2.3.2. Competiția ....................................................................................................... 89
2.3.3. Transportul public și traficul .................................................................... 90
2.3.4. Identitate și marketing..................................................................................... 90
2.3.5. Prețuri și bilete ................................................................................................ 91
2.3.6. Vehiculele și accesibilitatea ............................................................................ 91
2.3.7. Facilitățile pasagerilor ..................................................................................... 93
3
Pagina 7
2.4.Transportul de marfă ............................................................................................... 98
2.5. Mijloace alternative de mobilitate ...................................................................... 99
2.5.1. Mersul pe jos .............................................................................................. 100
2.5.2. Deplasări cu bicicleta ................................................................................. 105
2.5.3. Electromobilitatea ...................................................................................... 106
2.5.4.Transportul public în regim de taxi ................................................................ 107
2.6. Managementul traficului ................................................................................... 108
2.7. Identificarea zonelor cu nivel ridicat de complexitate (zone centrale protejate,
zone logistice, poli ocazionali de atracție/generare de trafic, zone intermodale - gări,
aerogări etc.)................................................................................................................ 112
3.Modelul de transport ................................................................................................ 114
3.1. Prezentarea generală și definirea domeniului ...................................................... 116
3.2. Colectarea de date ................................................................................................ 117
3.2.1. Caracteristici ale dispozitivelor utilizate în colectarea datelor ..................... 120
3.2.2. Prelucrarea datelor ........................................................................................ 122
3.2.3. Date primare de trafic pe sectoarele analizate .............................................. 126
3.3. Dezvoltarea rețelei de transport ........................................................................... 132
3.4. Cererea de transport ............................................................................................. 134
3.5. Calibrarea și validarea datelor ............................................................................. 145
3.6. Prognoze .............................................................................................................. 149
3.7. Testarea modelului de transport în cadrul unui studiu de caz ............................. 155
3.8. Calculul GES ....................................................................................................... 159
4.Evaluarea impactului actual al mobilității ............................................................... 166
4.1. Eficiența economică ...................................................................................... 166
4.2. Impactul asupra mediului .............................................................................. 168
4.3. Accesibilitatea ............................................................................................... 172
4.4. Siguranța ........................................................................................................ 174
4.5. Calitatea vieții................................................................................................ 175
5. Viziunea de dezvoltare a mobilității urbane ........................................................ 176
5.1. Viziunea prezentată pentru cele 3 nivele teritoriale......................................... 176
5.1.1. Viziunea prezentată la nivel periurban ...................................................... 188
4
Pagina 8
5.1.2. Viziunea prezentată la nivel urban ......................................................... 188
5.1.3. Viziunea prezentată la nivelul cartierelor, intersecțiilor, zonelor cu nivel
ridicat de complexitate ............................................................................................ 189
5.2. Cadrul / metodologia de selectare a proiectelor ............................................ 190
6. Direcții de acțiune și proiecte de dezvoltare a mobilității urbane ........................ 197
6.1.Direcții de acțiune și proiecte pentru infrastructura.......................................... 199
6.2. Direcții de acțiune și proiecte operaționale...................................................... 204
6.3. Direcții de acțiune și proiecte organizaționale ................................................. 205
6.4. Direcții de acțiune și proiecte partajate pe nivele teritoriale ........................... 205
6.4.1.La scara periurbană / metropolitană............................................................... 206
6.4.2.La scara localităților de referință ................................................................... 208
6.4.3. La nivelul cartierelor/zonelor cu nivel ridicat de complexitate. ................... 210
7. Evaluarea impactului mobilității pentru cele 3 nivele teritoriale ......................... 211
7.1. Eficiența economică .......................................................................................... 211
7.2. Impactul asupra mediului ................................................................................. 212
7.3. Accesibilitate .................................................................................................... 214
7.4. Siguranță .............................................................................................................. 215
7.5. Calitatea vieții ...................................................................................................... 215
(II). P.M.U.D.-componenta de nivel operațional ........................................................ 216
1. Cadrul pentru prioritizare proiectelor pe termen scurt, mediu și lung ................. 216
1.1. Cadrul de prioritizare ........................................................................................ 216
1.2. Prioritățile stabilite ............................................................................................ 218
2. Planul de acțiune .................................................................................................. 220
21. Intervenții majore asupra rețelei stradale .............................................................. 221
2.2. Transportul public ................................................................................................ 237
2.3. Transport de marfă ............................................................................................... 242
2.4. Mijloace alternative de mobilitate ....................................................................... 244
2.5. Managementul traficului ...................................................................................... 257
2.6. Zonele cu nivel ridicat de complexitate ............................................................... 260
2.7.Structura intermodală și operațiuni urbanistice necesare ..................................... 261
2.8. Aspecte instituționale ........................................................................................ 262
5
Pagina 9
III. Monitorizarea implementării Planului de Mobilitate Urbană ............................... 263
1.Stabilire proceduri de evaluare a implementării P.M.U.D. ................................... 264
2.Stabilire actori responsabili cu monitorizarea ......................................................... 266
3. Concluzii .............................................................................................................. 269
6
Pagina 10
Listă de figuri
Figura 1. Obiective de dezvoltare durabilă ................................................................... 14
Figura 2.Principalele documente de politică adoptate de Comisia Europeană ............. 25
Figura 3.Pașii de elaborare a Planurilor de Mobilitate Urbană Durabilă ..................... 27
Figura 4 Indice de calitate a aerului - gherla ................................................................ 29
Figura 5.Localizarea municipiului Gherla la nivel național ......................................... 30
Figura 6-Localizarea municipiului Gherla la nivel județean ........................................ 30
Figura 7.PATN-Secțiunea căi de comunicații .............................................................. 33
Figura 8.Rețeaua de transport de bază și extinsă .......................................................... 35
Figura 9.Propuneri rețea de comunicații, telecomunicații și energetice-PATJ CLUJ
2020 ............................................................................................................................... 36
Figura 10.Proiecte MPGT cu impact asupra PMUD Gherla ........................................ 40
Figura 11.Reabilitare și modernizare tronsoane a rețelei TEN-T Centrale , Extras SDIF
2021-2025 ..................................................................................................................... 41
Figura 12.Diferențe între planificarea tradițională a transportului și Planificarea
Mobilității Urbane Durabile .......................................................................................... 43
Figura 13.Buget total P.O.T. ......................................................................................... 45
Figura 14.Zona de analiză PMUD Gherla .................................................................... 54
Figura 15.Localități învecinate U.A.T. Gherla ............................................................. 56
Figura 16.Accesibilitate în zonă ................................................................................... 59
Figura 17.Evoluția populației în cadrul recensămintelor populației ............................. 60
Figura 18.Ilustrarea procentului de evoluție a populației ............................................. 61
Figura 19. Populația după domiciliu a municipiului Gherla 2012-2022 ...................... 62
Figura 20.Dinamica raportului de gen 2012-2022 ........................................................ 64
Figura 21.Număr născuți vii în municipiul Gherla ....................................................... 65
Figura 22.Număr de persoane decedate în municipiul Gherla ..................................... 65
Figura 23. Plecări și stabiliri de reședință în municipiul Gherla .................................. 67
Figura 24.Piramida vârstelor la nivel național-anul 2022............................................. 68
Figura 25.Piramida vârstelor la nivel județean-Județul Cluj anul 2022 ....................... 69
Figura 26.Piramida vârstelor la nivel local-municipiul Gherla, anul 2022 .................. 69
Figura 27.Distribuția spațială a agenților economici, municipiul Gherla ..................... 70
Figura 28.Evoluția numărului de firme-municipiul Gherla 2011-2021........................ 71
Figura 29.Evoluția numărului de angajați în municipiul Gherla, 2011-2021 ............... 71
Figura 30.Domenii cu cei mai mulți angajați-municipiul Gherla ................................. 72
Figura 31.Agenți economici cu cei mai mulți angajați-municipiul Gherla .................. 72
Figura 32.Rețeaua stradală a municipiului Gherla........................................................ 75
Figura 33.Rețeaua majoră de circulație din zona de studiu .......................................... 77
Figura 34.Starea drumurilor la nivelul municipiului Gherla ........................................ 78
Figura 35.Distribuția spațială a parcărilor din municipiul Gherla ................................ 79
7
Pagina 11
Figura 36.Evoluția numărului de accidente la nivelul județului Cluj ........................... 80
Figura 37.Evoluția numărului de accidente grave 2017-2022 ...................................... 81
Figura 38.Numărul de persoane decedate, perioada 2017-2022................................... 81
Figura 39.Evoluția numărului de răniți grav și răniți ușor ............................................ 82
Figura 40.Distribuția accidentelor pe raza municipiului Gherla .................................. 82
Figura 41.Frecvența curselor pe oră, traseu: Gherla-Răscruci-Cluj Napoca ................ 86
Figura 42.Frecvența curselor pe oră, traseu: Cluj Napoca-Răscruci-Gherla ................ 86
Figura 43.Frecvența curselor pe oră a tuturor traseelor-dinspre Gherla ....................... 87
Figura 44.Frecvența curselor pe oră a tuturor traseelor-înspre Gherla ......................... 87
Figura 45.Stație pentru transport public fără refugiu-Strada Clujului, nr. 7................. 88
Figura 46.Rețeaua feroviară a municipiului Gherla...................................................... 95
Figura 47.CF 412 Apahida-Baia Mare ......................................................................... 97
Figura 48.Propunerea de drum de mare viteză “Someș Expres” .................................. 98
Figura 49.Spațiu exclusiv pietonal .............................................................................. 100
Figura 50.Principalele probleme cu care se confruntă pietonii .................................. 101
Figura 51Mijloace de transport folosite în timpul săptămânii .................................... 102
Figura 52.Stații de încărcare ....................................................................................... 107
Figura 53.Intersecții semaforizate la nivelul municipiului Gherla ............................. 108
Figura 54.Coeficient de reducere a capacității ............................................................ 111
Figura 55.Zone cu grad ridicat de complexitate ......................................................... 112
Figura 56.Aria de cuprindere a modelului .................................................................. 116
Figura 57.Localizarea dispozitivelor de recenzare a traficului ................................... 117
Figura 58.Indice de utilizare a capacității de circulație-Strada Clujului (%) ............. 126
Figura 59.Indice de utilizare a capacității de circulație-DN 1 C către Băița .............. 127
Figura 60.Indice de utilizare a capacității de circulație-DN 1 C către Bunești .......... 128
Figura 61.Indice de utilizare a capacității de circulație-strada Dejului ...................... 129
Figura 62. Indice de utilizare a capacității de circulație- strada Liviu Rebreanu ....... 130
Figura 63. Indice de utilizare a capacității de circulație-strada Mintiu ...................... 131
Figura 64- Reprezentarea rețelei rutiere locale aferentă modelului de transport-Actual
..................................................................................................................................... 132
Figura 65.Reprezentarea rețelei rutiere locale aferentă modelului de transportPerspectivă .................................................................................................................. 133
Figura 66.Fluxuri vehicule etalon la ora de vârf-2023 ............................................... 135
Figura 67.Fluxuri de autoturisme la ora de vârf-2023 ................................................ 136
Figura 68- Fluxuri de vehicule grele la ora de vârf-2023 ........................................... 137
Figura 69.Distribuția traficului din punctul DN 1C Sud ............................................ 139
Figura 70. Distribuția traficului din punctul DN 1C Nord ......................................... 140
Figura 71.Distribuția traficului din punctul strada Clujului ....................................... 141
Figura 72. Distribuția traficului din punctul strada L. Rebreanu ................................ 142
Figura 73.Distribuția traficului din punctul strada Mintiului ..................................... 143
8
Pagina 12
Figura 74.Distribuția traficului din strada Dejului...................................................... 144
Figura 75.Puncte de calibrare ..................................................................................... 146
Figura 76.Puncte de validare....................................................................................... 146
Figura 77.Evoluția populației municipiului Gherla .................................................... 149
Figura 78.Evoluția și prognoza PIB în perioada 2000-2060 ...................................... 151
Figura 79.Prognoză flux de vehicule etalon-2030 ...................................................... 152
Figura 80.Prognoze flux de autoturisme-2030 ........................................................... 153
Figura 81.Prognoză flux de vehicule grele-2030 ........................................................ 154
Figura 82.Fluxuri de vehicule etalon-Scenariul fără proiect 2030 ............................. 156
Figura 83.Fluxuri de vehicule etalon-Scenariul cu Proiect 2030 ............................... 157
Figura 84.Etape de utilizare ........................................................................................ 162
Figura 85.Model de stație de încărcare electrică ........................................................ 184
Figura 86.Propunere piste pentru biciclete-zona strada Clujului-Dig ........................ 206
Figura 87.Propunere piste pentru biciclete Gherla- Băița........................................... 207
Figura 88.Propunere piste pentru biciclete Gherla-Hășdate-Silivaș ........................... 207
Figura 89.Străzi share space ....................................................................................... 208
Figura 90.Străzi și zone pietonale ............................................................................... 209
Figura 91.Diagrama de desfasurare ACB ................................................................... 216
Figura 92.Traseu dus-întors Gherla-Băița .................................................................. 221
Figura 93.Traseu de piste de biciclete în Coridor de mobilitate Gherla 1 .................. 222
Figura 94. Traseu dus-întors Gherla-Hășdate-Silivaș ................................................. 226
Figura 95.Traseu piste de biciclete în Coridor de mobilitate 2 ................................... 227
Figura 96.Concept stații de încărcare electrice ........................................................... 232
Figura 97.Autobuz electric – prezentare concept ....................................................... 238
Figura 98.Microbuz electric – prezentare concept...................................................... 238
Figura 99.Exemplu amenajare stație ........................................................................... 240
Figura 100.Exemplu proiectare stație de autobuz ....................................................... 241
Figura 101.Propunere construire parc industrial......................................................... 242
Figura 102.Model de amplasare pentru noduri intermodale sau zone de birouri ....... 246
Figura 103.Coridor de mobilitate velo str. Clujului-Dig ............................................ 249
Figura 104.Traseu de piste de biciclete în Coridor de mobilitate Gherla 1 ................ 252
Figura 105.Traseu piste de biciclete în Coridor de mobilitate 2 ................................. 254
Figura 106.Amenajare parcare de tip Park & Ride (parcare de scurtă durată) ........... 258
Figura 107.-Nod intermodal – prezentare concept- .................................................... 261
9
Pagina 13
Listă de tabele
Tabel 1. Seturi de măsuri din Pactul Verde European .................................................. 17
Tabel 2.Seturi de obiective principale .......................................................................... 18
Tabel 3.Documente sectoriale luate în considerare pentru PMUD Gherla .................. 31
Tabel 4.Clasificare P.A.T.N. a municipiului Gherla .................................................... 34
Tabel 5.Alocare PNRR pentru componentele cu impact asupra PMUD ...................... 44
Tabel 6.Proiecte planificate în SIDU Gherla ................................................................ 52
Tabel 7.Comparație număr de locuitori din municipiile din județul Cluj..................... 61
Tabel 8.Clasificarea orașelor conform Ghidului Jaspers-U.A.T. Gherla ..................... 63
Tabel 9.Comparație rata sporului natural 2011-2022 ................................................... 66
Tabel 10.Unități de învățământ la nivelul municipiului Gherla ................................... 73
Tabel 11.Total flotă de vehicule din municipiul Gherla - persoane fizice( F) ............. 74
Tabel 12. Total flotă de vehicule din municipiul Gherla -persoane juridice(J) ............ 74
Tabel 13.Calcul al indicelului de motorizare ................................................................ 74
Tabel 14.Trasee județene și inter-județene de transport cu oprirea în municipiul Gherla
....................................................................................................................................... 84
Tabel 15. Număr parcări pe aria municipiului Gherla ................................................ 109
Tabel 16. Pașii de elaborare a modelului de transport ................................................ 114
Tabel 17.Coeficient de echivalare în vehicule etalon ................................................. 125
Tabel 18.Valori IUC-Strada Clujului .......................................................................... 126
Tabel 19.Valori IUC-DN 1C-către Băița .................................................................... 127
Tabel 20.Valori IUC-DN 1 C-către Bunești ............................................................... 128
Tabel 21.Valori IUC-strada Dejului ........................................................................... 129
Tabel 22.Valori IUC strada Liviu Rebreanu ............................................................... 130
Tabel 23.Valori IUC strada Mintiu ............................................................................. 131
Tabel 24.Evoluția indicilor PIB și Inflație .................................................................. 150
Tabel 25.Termeni utilizați în calculul emisiilor GES ................................................. 160
Tabel 26.Comparație Scenariul fără proiect vs Scenariul cu proiect .......................... 163
Tabel 27.Disfuncționalități și recomandări pentru creșterea eficienței economice .... 167
Tabel 28.Evaluarea indicatorilor pentru eficiență economică .................................... 167
Tabel 29. Disfuncționalități și recomandări pentru creșterea accesibilității ............... 172
Tabel 30. Disfuncționalități și recomandări pentru creșterea siguranței .................... 174
Tabel 31. Disfuncționalități și recomandări pentru creșterea calității vieții ............... 175
Tabel 32.Efectele pozitive PMUD asupra mediului .................................................. 184
Tabel 33.Măsuri propuse prin PMUD și efectele lor .................................................. 185
Tabel 34.Propunere proiecte cu privire la mijloacele alternative de mobilitate în
municipiul Gherla ....................................................................................................... 191
Tabel 35.Criterii ale obiectivelor strategice ................................................................ 195
Tabel 36.Listă proiecte propuse prin PMUD Gherla .................................................. 201
10
Pagina 14
Tabel 37.Comparație scenarii A face minim / A face ceva asupra eficienței economice
..................................................................................................................................... 211
Tabel 38.Comparație scenarii A face minim / A face ceva cu privire la impactul asupra
mediului ...................................................................................................................... 213
Tabel 39.Manevre la viteze mici: dimensiuni minime ............................................... 245
Tabel 40.Indicatori monitorizare PMUD .................................................................... 265
11
Pagina 15
COLECTIV ELABORARE
Proiectant de specialitate:
S.C. TRAFFIC PLAN S.R.L.
dr. ing. ȘERBU CĂLIN-IOAN Expert transporturi
ing. MOLDOVAN MIHAI MARIAN Expert Dezvoltare urbană
ing. COCAN REBECA VALENTINA Expert Dezvoltare urbană
ing. MUREȘAN CORINA-ADELA Expert Căi ferate, drumuri și
poduri
ing. NICULIȚĂ NICOLAE Expert instalații electrice
teh. MOLNAR IOSIF-DARIN Expert colectare date trafic
12
Pagina 16
(1) P.M.U.D. – Componenta strategică
(corespunzătoare etapei I)
1.INTRODUCERE
Un Plan de Mobilitate Urbană Durabilă este un plan strategic conceput pentru a
satisface nevoile de mobilitate ale oamenilor și afacerilor lor din orașe și împrejurimi
pentru o calitate mai bună a vieții. Se bazează pe practicile de planificare existente și ia
în considerare principiile integrării, participării și evaluării.
1.1. SCOPUL ȘI ROLUL DOCUMENTAȚIEI
Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) are rolul de a contura strategii,
inițiative de politici, proiecte cheie și priorități în vederea unui transport durabil, care să
permită creșterea economică sustenabilă, inclusiv din punct de vedere social și al
protecției mediului, în regiunile polilor de creștere.
Actualizarea și elaborarea noului Plan de Mobilitate Urbană Durabilă pentru
perioada 2023-2030 al municipiului Gherla va avea în vedere contextul strategic existent
la nivel global și european, precum și preocupările ce vizează mobilitatea urbană și
transportul identificate pe plan internațional.
Mobilitatea și transportul reprezintă factori esențiali pentru mediu, dezvoltarea
domeniului economic și pentru îmbunătățirea calității vieții, fiind abordate în multiple
documente strategice, în special din punct de vedere al obiectivelor de reducere a
emisiilor de carbon, acestea ocupând un loc din ce în ce mai important pe agendele
instituțiilor europene.
Conform documentelor europene, un Plan de Mobilitate Urbană Durabilă
reprezintă un document strategic și un instrument pentru dezvoltarea unor politici
specifice, principala utilitate fiind rezolvarea nevoilor de mobilitate ale persoanelor și
întreprinderilor din orașele și zonele învecinate, contribuind în același timp la atingerea
obiectivelor europene legate de eficiența energetică și protecția mediului.Ca urmare a
abordării integrate, promovată de Comisia Europeană, în vederea finanțării proiectelor
de transport urban în cadrul Programului Operațional Regional, devine o necesitate
elaborarea Planurilor de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD).
13
Pagina 17
În conformitate cu legislația națională (Legea 350/2001 privind amenajarea
teritoriului și urbanismul, republicată cu completările și modificările ulterioare în
decembrie 2013), Planul de mobilitate urbană este o documentație complementară
strategiei de dezvoltare teritorială periurbană /metropolitană și a planului urbanistic
general (P.U.G.), dar și instrumentul de planificare strategică teritorială prin care se
corelează dezvoltarea spațială a localitătilor și a zonei periurbane/metropolitane a
acestora cu necesitățile de mobilitate și transport ale persoanelor și mărfurilor.
Politicile de dezvoltare durabilă la nivel urban s-au concretizat într-un demers
strategic mai larg demarat de Națiunile Unite și intitulat Obiectivele de dezvoltare
durabilă ale Organizației Națiunilor Unite 2030 (UNSDG2030). Acestea au fost definite
în cadrul Summit-ului privind dezvoltarea din septembrie 2015, în urma căruia a rezultat
Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă. Aceasta reprezintă un program de acțiune
globală cu un caracter universal și care promovează echilibrul între cele trei dimensiuni
ale dezvoltării durabile – economic, social și de mediu. În acest demers au fost
identificate o serie de 17 obiective de dezvoltare în toate domeniile esențiale ale
societății umane, respectiv:
Figura 1. Obiective de dezvoltare durabilă
Sursa: Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă1
Prin intermediul Obiectivelor Globale, se stabilește o agendă de acțiune
ambițioasă pentru orizontul de timp 2030 în vederea eradicării sărăciei extreme,
combaterii inegalităților și a injustiției și protejării planetei. Așa cum era de așteptat,
subiectele de mediu și cele privind reducerea disparităților prin îmbunătățirea
1 - https://www.mae.ro/node/35919
14
Pagina 18
infrastructurii și a accesului la servicii mai bune pentru toți cetățenii au primit un
caracter strategic.
În acest sens, obiectivele de dezvoltare durabilă fac referire la mobilitate prin
intermediul următoarelor obiective:
• Obiectivul DD 9 – Industrie, inovație și infrastructură – Construirea unor
infrastructuri rezistente, promovarea industrializării durabile și încurajarea inovației;
• Obiectivul DD 10 – Inegalități reduse – Reducerea inegalităților în interiorul țărilor
și de la o țară la alta;
• Obiectivul DD 11 – Orașe și comunități durabile – Dezvoltarea orașelor și a
așezărilor umane pentru ca ele să fie deschise tuturor, sigure, reziliente și durabile;
• Obiectivul DD 13 – Acțiune climatică – Luarea unor măsuri urgente de combatere a
schimbărilor climatice și a impactului lor.
Dintre acestea, ODD 11 încorporează cel mai mare număr de intervenții care
vizează dezvoltarea politicilor de transport urban și reducerea emisiilor de poluare.
Acesta include obiective specifice, cum ar fi:
• 11.2 – Asigurarea accesului la sisteme de transport sigure, accesibile și
sustenabile pentru toți, îmbunătățind siguranța rutieră, în special prin extinderea
transportului public, acordând o atenție deosebită nevoilor celor din situații
vulnerabile, femeilor și copiilor, persoanelor cu dizabilități și persoanelor în etate,
până în 2030;
• 11.3 – Consolidarea urbanizării incluzive și durabile și a capacității de
planificare și gestionare a așezărilor umane pe baze participative, integrate și
sustenabile în toate țările, până în 2030;
• 11.6 – Reducerea impactului negativ asupra locuitorilor orașelor, inclusiv
acordând o atenție deosebită calității aerului și gestionării municipale a deșeurilor;
• 11.A – Susținerea legăturilor economice, sociale și de mediu pozitive între
zonele urbane, periurbane și cele rurale prin consolidarea capacității de planificare a
dezvoltării la nivel național și regional;
• 11.B – Creșterea substanțială a numărului de orașe și așezări umane care
adoptă și implementează politici și planuri integrate în vederea incluziunii, eficienței
resurselor, atenuării și adaptării la schimbările climatice, reziliența la dezastre și
dezvoltarea și punerea în aplicare, în conformitate cu Cadrul Sendai pentru Reducerea
Riscului de Dezastre 2015-2030, a politicilor de gestionare holistică a riscului de
dezastre la toate nivelurile.
15
Pagina 19
Obiectivele de Dezvoltare Durabilă formulate de Națiunile Unite la nivel global
urmăresc să formuleze politici de dezvoltare urbană durabilă și au fost adoptate în cadrul
Conferinței ONU-Habitat III sub denumirea de Noua Agendă Urbană. Acesta conține
liniile directoare necesare pentru a face orașele din întreaga lume mai incluzive, mai
ecologice, mai sigure și mai prospere.
Ulterior, Acordul de la Paris privind schimbările climatice a fost adoptat cu
scopul de a limita încălzirea globală și sprijinirea țărilor care au semnat acordul în
eforturile de adaptare și reducere Impactul schimbărilor climatice. Scopul principal al
protocolului este de a menține creșterea temperaturii medii globale ”cu mult sub 2˚C”,
iar eforturile de a limita creșterea temperaturii la 1,5˚C continuă, raportat la valorile preindustriale.
Tot la nivel european, Obiectivele de Dezvoltare Durabilă au fost adoptate de
Comisia Europeană prin Agenda Urbană a UE lansată în mai 2016 prin Convenția de la
Amsterdam, fiind concepută pentru a oferi orașelor o voce în procesul de luare a
deciziilor. Cu cele 12 teme prioritare, guvernanța pe mai multe niveluri și accent pe
învățarea reciprocă, Agenda Urbană a UE lucrează cu părțile interesate din mediul urban
pentru a contribui la implementarea unei noi agende urbane în întreaga UE, nu numai
pentru orașe, ci și pentru întreprinderi, ONG-uri și reprezentanți. a statelor membre și a
instituțiilor UE. De asemenea, printre cele 12 teme prioritare sunt incluse mobilitatea
urbană, dezvoltarea durabilă urmărită și aspectele cheie legate de conectivitate,
accesibilitate, calitatea vieții, transportul public și mobilitatea activă.
În același timp, acordul ridică o serie de probleme cheie care trebuie abordate Ca
răspuns la schimbările climatice, UE sprijină aceste politici prin Pactul verde european,
o nouă strategie a UE pentru a asigura o dezvoltare bazată pe tehnologii verzi și soluții
durabile pentru a atinge obiectivul neutralității climatice. până în 2050. Prin urmare,
Grupul European își propune să sprijine cetățenii și companiile deopotrivă în
dezvoltarea și utilizarea soluțiilor care sprijină tranziția către o economie verde. Astfel,
printre principalele provocări ale următorului deceniu, traduse într-un set de măsuri de
politică în cadrul European Green Compact, se numără o serie de elemente, prezentate
în Tabelul 1, direct legate de actualul plan de mobilitate.
16
Pagina 20
Tabel 1. Seturi de măsuri din Pactul Verde European
MOBILITATEA DURABILĂ ELIMINAREA POLUĂRII ACȚIUNI
CLIMATICE
Reducerea emisiilor de carbon ca Pentru a proteja cetățenii și Atingerea stării neutre
urmare a transportului trebuie să ecosistemele europene, se va din punct de vedere
fie de cel puțin 90% pentru a adopta planul de acțiune zero- climatic a Uniunii
contribui semnificativ la atingerea poluare care vizează acțiuni de Europene până în anul
obiectivelor privind neutralitatea protejare a aerului, apei și 2050.
climatică. La sfârșitul anului 2020 solurilor împotriva poluării.
Comisia Europeană a adoptat o Relevante pentru mobilitate și
strategie pentru susținerea transport sunt măsurile
mobilității inteligente și durabile, orientate către calitatea
având în centru nevoile aerului, Comisia Europeană
utilizatorilor și încurajarea urmărind susținerea
mijloacelor alternative de autorităților locale în procesul
transport, nepoluante, mai sigure de obținere a unui aer mai
și accesibile. curat.
În ceea ce privește noul ciclu de programare (2021-2027), la nivel european, cel
mai important document strategic pentru următorul exercițiu financiar este Propunerea
de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI de
stabilire a unor dispoziții comune, și de instituire a unor norme financiare aplicabile
acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil și migrație, Fondului pentru securitate
internă și Instrumentului pentru managementul frontierelor și vize, din mai 2018, prin
care Comisia Europeană propune o nouă abordare strategică pentru Politica de
Coeziune. Astfel, aceasta va fi ghidată de următoarele cinci obiective principale:
1. O Europă mai inteligentă – prin promovarea transformării economice inovatoare
și inteligente;
2. O Europă mai ecologică, cu emisii reduse de carbon – prin promovarea unei
tranziții energice juste și ecologice, a investițiilor în economia verde sau albastră, a
economiei circulare, a adaptării climatice și a prevenirii și gestionării riscurilor;
3. O Europă mai conectată – prin îmbunătățirea mobilității și a conectivității TIC la
nivel regional;
4. O Europă mai socială – prin implementarea Pilonului European al Drepturilor
Sociale și sprijinirea calității ocupării forței de muncă, a educației și formării de
competențe, a incluziunii sociale și a accesului egal la asistență medicală.
17
Pagina 21
5. O Europă mai aproape de cetățeni – prin încurajarea dezvoltării durabile și
integrate a zonelor urbane, rurale și costiere, precum și a inițiativelor locale.
Tabel 2.Seturi de obiective principale
OBIECTIVE OBIECTIVE REALIZĂRI REZULTATE
DE POLITICĂ SPECIFICE
(i) Dezvoltarea capacităților CCO 01 – Întreprinderi CCR 01 – IMM-uri care
de cercetare și inovare și care beneficiază de introduc inovații în materie
adoptarea tehnologiilor sprijin pentru inovare de produse, procese,
avansate CCO 02 –Cercetători comercializare sau
(ii) Fructificarea avantajelor care lucrează în centre organizare
digitalizării, în beneficiul de cercetare care CCR 02 – Utilizatori
cetățenilor, al companiilor și beneficiază de sprijin suplimentari de noi
al guvernelor CCO 03 – Întreprinderi produse, servicii și aplicații
(iii)Impulsionarea creșterii și și instituții publice care digitale dezvoltate de
competitivității IMM-urilor beneficiază de sprijin întreprinderi și instituții
(iv) Dezvoltarea pentru a dezvolta publice
1.O Europă mai competențelor pentru produse, servicii și CCR 03 – Locuri de muncă
inteligentă specializare inteligentă, aplicații digitale create în IMM-urile care
tranziție industrială și CCO 04 – IMM-uri care beneficiază de sprijin
antreprenoriat beneficiază de sprijin CCR 04 – Angajați ai IMM-
pentru a crea locuri de urilor care beneficiază de
muncă și creștere formare în vederea
economică dezvoltării competențelor
CCO 05 – IMM-uri care
investesc în dezvoltarea
competențelor
18
Pagina 22
(i) Promovarea măsurilor de CCO 06 – Investiții în CCR 05 – Beneficiari cu o
eficiență energetică măsuri de îmbunătățire clasificare energetică
(ii) Promovarea energiei din a eficienței energetice îmbunătățită
surse regenerabile CCO 07 – Capacitate CCR 06 – Volum de energie
(iii) Dezvoltarea la nivel local suplimentară de din surse regenerabile
a unor sisteme energetice, producție a energiei din suplimentară produsă
rețele și sisteme de stocare surse regenerabile CCR 07 – Utilizatori
inteligente CCO 08 – Sisteme suplimentari conectați la
(iv) Promovarea adaptării la digitale de gestionare rețele inteligente
schimbările climatice, a dezvoltate pentru rețele CCR 08 – Populație
prevenirii riscurilor și a inteligente suplimentară care
rezilienței în urma CCO 09 – Sisteme noi beneficiază de măsuri de
dezastrelor sau modernizate de protecție împotriva
(v) Promovarea gestionării monitorizare, de alertă inundațiilor, incendiilor
2. O Europă mai durabile a apelor și de reacție în caz de forestiere și a altor dezastre
ecologică, cu (vi) Promovarea tranziției la dezastre naturale legate de climă
emisii reduse de o economie circulară CCO 10 – Capacități noi CCO 09 – Sisteme noi sau
carbon (vii) Dezvoltarea sau modernizate pentru modernizate de
biodiversității, a tratarea apelor uzate monitorizare, de alertă și
infrastructurii ecologice în CCO 11 – Capacități noi de reacție în caz de
mediul urban și reducerea sau modernizate pentru dezastre
poluări reciclarea deșeurilor CCR 10 – Deșeuri
CCO 12 – Suprafața suplimentare reciclate
infrastructurii verzi în CCR 11 – Populație care
zonele urbane beneficiază de măsuri
privind calitatea aerului
19
Pagina 23
CCO 13 – Gospodării și CCR 12 – Gospodării și
(i) Îmbunătățirea întreprinderi întreprinderi suplimentare
conectivității digitale suplimentare care cu abonamente la servicii
(ii) Dezvoltarea unei rețele beneficiază de acoperire de bandă largă prin rețele
TEN-T durabilă, rezilientă în prin rețele în bandă de foarte mare capacitate
fața schimbărilor climatice, largă de foarte mare CCR 13 – Timp câștigat
inteligentă, sigură și capacitate datorită îmbunătățirii
intermodală CCO 14 – Rețeaua infrastructurii rutiere
(iv) Promovarea mobilității TEN-T rutieră: CCR 14 – Numărul anual
urbane multimodale durabile Drumuri noi și de pasageri deserviți de
modernizate transporturi feroviare
CCO 15 – Rețeaua îmbunătățite
TEN-T feroviară: Căi CCR 15 – Numărul anual
ferate noi și de utilizatorii deserviți de
modernizate linii de tramvai și de
CCO 16 – Extinderea și metrou noi și modernizate
3. O Europă mai modernizarea liniilor de
conectată tramvai și de metrou
20
Pagina 24
(i) Sporirea eficienței piețelor CCO 17 – Numărul CCR 16 – Persoane aflate
forței de muncă și facilitarea anual de șomeri care în căutarea unui loc de
accesului la locuri de muncă beneficiază de servicii muncă care utilizează
de calitate prin dezvoltarea îmbunătățite de ocupare anual servicii îmbunătățite
inovării și a infrastructurii a forței de muncă de ocupare a forței de
sociale CCO 18 – Capacități noi muncă
(ii) Îmbunătățirea accesului sau modernizate pentru CCR 17 – Numărul anual
la servicii de calitate și infrastructurile de de utilizatorii care
favorabile incluziunii în îngrijire a copiilor și din beneficiază de
educație, formare și domeniul infrastructuri noi sau
învățarea pe tot parcursul învățământului modernizate de îngrijire a
4. O Europă mai vieții prin dezvoltarea CCO 19 – Capacități copiilor și din domeniul
socială infrastructurii suplimentare ale învățământului
(iii) Îmbunătățirea integrării infrastructurilor de CCR 18 – Numărul anual
socio-economice a primire înființate sau de utilizatori care
comunităților marginalizate, modernizate beneficiază de
a migraților și a grupurilor CCO 20 – Capacități noi infrastructuri de primire
dezavantajate prin măsuri sau modernizate pentru noi și îmbunătățite și de
integrate care să includă infrastructurile din locuințe
asigurarea de locuințe și domeniul sănătății CCR 19 – Populație cu
servicii sociale acces la servicii de sănătate
(iv) Asigurarea egalității de îmbunătățite
acces la asistență medicală
prin dezvoltarea
infrastructurii, inclusiv la
asistență primară
21
Pagina 25
5. O Europă mai (i) Promovarea dezvoltării CCO 21 – Populație
aproape de integrate în domeniul social, care beneficiază de
cetățeni economic și al mediului, a strategii de dezvoltare
dezvoltării patrimoniului urbană integrată
cultural și a securității în
zonele urbane
Din punct de vedere financiar, perioada post-2020 marchează o creștere
substanțială a resurselor alocate pentru domeniile cercetare-inovare și tehnologii
digitale (+160%), dar și pentru domeniul dedicat atenuării schimbărilor climatice și
mediu înconjurător.
Pentru perioada de finanțare post-2020, domeniile de cercetare , inovare și
tehnologii digitale vor cunoaște cele mai însemnate creșteri (+160%) fiind urmate
de domeniile dedicate atenuării schimbărilor climatice și mediu înconjurător.
La nivel național, propunerea Comisiei Europene pentru bugetul 2021-2027
alocă 27 miliarde de euro prin Politica de Coeziune pentru România, ceea ce înseamnă
cu 8% în plus față de perioada de programare 2014-2020. Creșterea va fi de aproximativ
65% pentru primele 2 obiective de politică, cu o creștere de 35% alocată Obiectivului
Prioritar 1 – O Europă mai inteligentă și 30% în plus pentru realizarea intervențiilor
aferente Obiectivului Prioritar 2 – O Europă mai ecologică, cu emisii reduse de carbon.
Discuțiile preliminare privind programarea intervențiilor prevăd finanțarea activităților
de mobilitate urbană în cadrul acestui obiectiv, similar perioadei de programare actuală.
Politica de coeziune continuă investițiile în toate regiunile, pe baza a trei
categorii: mai puțin dezvoltate, în tranziție, mai dezvoltate. Metoda de alocare a
fondurile se bazează încă, în mare măsură, pe PIB-ul pe cap de locuitor. Se introduc noi
criterii – șomajul în rândul tinerilor, nivelul scăzut de educație, schimbările climatice și
primirea și integrarea migraților – pentru a reflecta mai bine realitatea. Regiunile
ultraperiferice vor beneficia în continuare de sprijin special de la UE. Politica de
coeziune continuă să sprijine strategiile de dezvoltare inițiate și coordonate la nivel
local. Crește și dimensiunea urbană a politicii de coeziune, prin alocarea a 6% din FEDR
dezvoltării urbane durabile și printr-un nou program de colaborare în rețea și de
consolidare a capacităților dedicat autorităților urbane.
22
Pagina 26
Din decembrie 2020, statele membre ale Uniunii Europene au la dispoziție un
nou document strategic care ghidează modul în care mobilitatea trebuie să fie dezvoltată
la nivel european, acesta luând în considerare contextul pandemiei de Covid-19 și noile
necesități în materie de mobilitate conturate odată cu apariția acesteia. Comisia
Europeană a lansat STRATEGIA DE MOBILITATE DURABILĂ ȘI INTELIGENTĂ,
împreună cu un Plan de Acțiune compus din 82 de inițiative care să ghideze planificarea
pentru mobilitate în următorii patru ani. Strategia se bazează pe 3 obiective cheie,
respectiv sustenabilitate, inteligență și reziliență, urmărind prevederile Pactului Verde
European de a reduce cu 90% emisiile cu efect de seră rezultate din transport până în
anul 2050.
Pentru transformarea sistemului de transport și mobilitate în unul sustenabil,
strategia propune următorii 3 piloni pentru conturarea acțiunilor viitoare:
Toate mijloacele de transport să fie mai sustenabile;
Alternativele sustenabile să fie disponibile la scară largă într-un sistem de
transport multimodal;
Să fie instaurate stimulentele potrivite care să conducă la tranziția urmărită.
În ceea ce privește mobilitatea inteligentă, strategia propune atingerea unei
conectivități fără probleme, sigură și eficientă. Astfel, se urmărește introducerea
mobilității multimodale conectate și automatizate, concentrarea pe inovație și utilizarea
datelor și inteligenței artificiale pentru mobilitate. Din punct de vedere al mobilității
reziliente, este vizată crearea unei zone unice europene de transport care să permită
sistemelor actuale să își revină în urma impactului pandemiei într-un mod sustenabil și
inteligent, precum și să se poată adapta viitoarelor situații de criză. Acest lucru va fi
posibil prin asigurarea unei mobilități echitabile și egale pentru toți, prin încurajarea
economiei locale, dar și prin sporirea siguranței și securității sistemului de transport.
Principalele ținte ale strategiei sunt următoarele:
• Până în 2030:
o Cel puțin 30 mil. de mașini cu zero emisii vor fi în operare pe drumurile
europene;
o 100 de orașe europene vor fi neutre din punct de vedere climatic;
o Traficul feroviar cu viteză sporită se va dubla de-a lungul Europei;
o Transportul colectiv planificat pentru călătorii sub 500 km trebuie să aibă emisii
neutre de carbon;
o Mobilitatea automatizată se va desfășura pe scară largă;
o Navele maritime cu zero emisii vor fi pregătite pentru piață.
23
Pagina 27
• Până în 2035:
o Aeronavele de mari dimensiuni cu zero emisii vor fi pregătite pentru piață.
• Până în 2050:
o Aproape toate mașinile, camioanele, autobuzele și vehiculele grele vor fi cu zero
emisii;
o Traficul feroviar de marfă se va dubla;
o Rețeaua TEN-T (Trans-European Transport Network) multimodală, complet
operațională pentru transport sustenabil și inteligent, cu o conectivitate de mare
viteză.
Astfel, cele trei obiective ale strategiei lucrează și se susțin reciproc în vederea
conturării unei mobilități verzi, conectate și accesibile, utilizând totodată criza creată de
pandemia de COVID-19 ca un mijloc de accelerare a proceselor de modernizare și
decarbonizare a întregului sistem de transport și mobilitate, până în anul 2050. În
contextul pregătirii noului cadru strategic multianual de programare 2021-2027, dar și
în contextul noilor tendințe de dezvoltare a mobilității urbane, municipiul Gherla are
nevoie de un proces integrat de planificare, realizat prin metode transparente și
participative împreună cu actorii urbani locali, bazat pe probleme și provocări reale.
Așadar, municipiul Gherla trebuie să aibă în vedere reducerea emisiilor de carbon
ca unul dintre obiectivele principale ale dezvoltării, fiind necesare abordări care să
încurajeze mijloacele de transport prietenoase cu mediul și, în special, a mobilității
active (mers pe jos, bicicletă). Totodată, este necesară monitorizarea și gestionarea
efectelor provocate de schimbările climatice, astfel încât să se reducă impactul acestora
asupra dezvoltării atât la nivel municipal, cât și la nivelul întregii zone metropolitane.
Nu în ultimul rând, serviciile de mobilitate urbană trebuie să fie echitabile și accesibile
pentru toți cetățenii, urmărindu-se asigurarea unei mobilități sigure și eficiente inclusiv
pentru categoriile defavorizate.
La nivel european, trecerea de la o abordare la alta în ceea ce priveste mobilitatea
urbană durabilă a fost demarată în anul 2006, o dată cu publicarea STRATEGIEI
TEMATICE ASUPRA MEDIULUI URBAN de către Comisia Europeană, aceasta fiind
urmată de alte politici europene adoptate de către Comisie. Aceasta a prins contur
ulterior în anul 2009, odată cu publicarea PLANULUI DE ACTIUNE PENTRU
MOBILITATE URBANĂ de către Comisia Europeană, plan ce propunea accelerarea
adoptării Planurilor de Mobilitate Urbană Durabilă pentru orase si zone metropolitane.
Acest demers a fost sustinut puternic de CARTEA ALBĂ A TRANSPORTURILOR -
"Foaie de Parcurs pentru un Spatiu European Unic al Transporturilor - Către un sistem
de transport competitiv si eficient din punct de vedere al resurselor" (COM(2011)0144
final), emisă de Comisia Europeană în martie 2011. Prin intermediul acestui document,
mobilitatea urbană durabilă a devenit relevantă la nivel european, acesta propunând spre
examinare posibilitatea transformării Planurilor de Mobilitate Durabilă într-un proces
24
Pagina 28
de elaborare obligatoriu pentru orase de o anumită dimensiune, în conformitate cu
standardele nationale bazate pe liniile directoare ale UE2.
Figura 2.Principalele documente de politică adoptate de Comisia Europeană
2
-Comisia Europeană, Urban Mobility Package, 2013.
https://ec.europa.eu/transport/themes/urban/urbanmobility/urban-mobility-package_en
25
Pagina 29
Relevante în procesul de susținere a planificării mobilității urbane au fost și
AGENDA URBANĂ PENTRU UE prezentată anterior, precum și documentul
EUROPE ON THE MOVE lansat în 2017, ce vizează un set de inițiative pentru
obținerea la nivel european a unor sisteme de mobilitate conectate, prietenoase cu
mediul și competitive.
Tot în anul 2013 a fost elaborat și primul document metodologic ce viza
mobilitatea urbană, elaborat de ELTIS sub forma unui ghid de dezvoltare și
implementare a unui plan de mobilitate urbană durabilă. La nivelul anului 2019, acesta
a fost actualizat bazându-se pe experiența acumulată din realizarea planurilor de
mobilitate sustenabilă din ultimii 7 ani și pe expertiza specialiștilor consultați în cadrul
evenimentelor de implicare a părților interesate în procesul de elaborare a ghidului. Noul
ghid de dezvoltare și implementare a unui plan de mobilitate urbană sustenabilă se
bazează pe un set actualizat de 8 principii generale, respectiv:
1. Planificare pentru mobilitate urbană durabilă la nivelul zonei urbane funcționale;
2. Cooperare între diferitele niveluri instituționale;
3. Implicarea cetățenilor și a părților interesate;
4. Evaluarea performanței actuale și viitoare;
5. Definirea unei viziuni pe termen lung și a unui plan clar de implementare;
6. Dezvoltarea tuturor mijloacelor de transport într-o manieră integrată;
7. Organizarea aranjamentelor necesare pentru monitorizare și evaluare;
8. Asigurarea calității.
O altă adiție importantă a noului ghid este recunoașterea nevoii de adaptare a
procesului de planificare la contextul local, fără a pierde din vedere cele opt principii
generale menționate anterior. Totodată, este încurajată tratarea mobilității bazându-se
pe caracterul local al orașului sau al zonei urbane funcționale, aspect extrem de
important pentru orașele cu un caracter puternic (orașe port, orașe turistice etc.).
În comparație cu versiunea anterioară a ghidului, ediția a doua prezintă o nouă
abordare, bazată tot pe 4 faze de elaborare, dar având o structură diferită. Astfel, noul
ciclu de planificare prezintă un pas în plus, regăsit în faza a doua, ce vizează elaborarea
și evaluarea scenariilor de mobilitate care să ilustreze modul în care poate arăta orașul /
zona urbană funcțională în viitor, plecând de la problemele și oportunitățile identificate,
fiind astfel un instrument ce ajută la conturarea unei viziuni și a unor obiective cât mai
realiste. Totodată, ordinea de realizare a pașilor este schimbată, noul parcurs putând fi
identificat în figura 3.
26
Pagina 30
Figura 3.Pașii de elaborare a Planurilor de Mobilitate Urbană Durabilă
Sursă: Orientări pentru dezvoltarea și implementarea unui plan de mobilitate urbană sustenabilă,
Noul ghid se orientează și către noile provocări identificate la nivel global, luând în
considerare posibile noi soluții și abordări pentru mobilitatea urbană, precum și
dezvoltarea tehnologică rapidă din ultima perioadă. Astfel, se promovează măsuri de
dezvoltare precum utilizarea modurilor de transport electrice, automatizarea sistemelor
de transport sau colectarea și utilizarea datelor pentru gestionarea și planificarea
eficientă a intervențiilor în oraș. Totodată sunt vizate și schemele de partajare a
transportului precum cele de car-sharing și bike-sharing, dar și promovarea mobilității
active, respectiv deplasările pietonale, deplasările cu bicicleta și micromobilitatea. Pe
lângă acestea, noi concepte pentru transportul de pasageri și de mărfuri, concentrate pe
utilizarea unor platforme integrate de oferire a serviciilor de mobilitate (de exemplu
Mobility as a Service – Mobilitate ca un Serviciu), orientarea către schimbarea gândirii
și a tiparelor de mobilitate, în special în rândul tinerilor și utilizarea și gestionarea
eficientă a spațiului prin diverse instrumente (regulamente de acces, utilizarea dronelor,
co-crearea spațiilor publice etc.) sunt considerate esențiale pentru dezvoltarea
sustenabilă a mobilității urbane.
Ghidul este relevant pentru dezvoltarea orașelor întrucât reprezintă un cadrul
metodologic, bazat pe experiența acumulată din implementarea planurilor de mobilitate
urbană sustenabilă în diferite contexte la nivel european. Această versiune actualizată a
ghidului asigură pentru municipiul Gherla un cadru actual pe care să poată fi dezvoltate
noile planuri de mobilitate. Poate cele mai relevante completări sunt cele care țin de
micromobilitate, mobilitatea ca un serviciu, dar și posibilitatea de a adapta mai bine
setul de măsuri și proiecte la nevoile locale (dimensiunea / complexitatea orașului sau
specificul economic).
27
Pagina 31
La nivel național, reorientarea orașelor românești către conceptul de mobilitate
urbană (planificare pentru oameni) renunțând la modul tradițional de planificare pentru
trafic s-a realizat începând cu anul 2014 odată cu apariția ghidului ELTIS pentru
planurile de mobilitate urbană durabilă 2. În cazul României, metodologia generală
propusă sub egida CE a fost detaliată printr-un ghid orientativ dedicat orașelor și
municipiilor. Planul de mobilitate urbană a fost introdus și în cadrul legal, mai precis,
în normele de aplicare din 2016 a legii 350/2001.
(1) Conform prevederilor din Lege, Planul de mobilitate urbană, denumit în continuare P.M.U.,
reprezintă o documentație complementară strategiei de dezvoltare teritorială
periurbană/metropolitană și Planului urbanistic general (P.U.G.) și constituie instrumentul de
planificare strategică teritorială prin care este corelată dezvoltarea spațială a localităților și a
zonei periurbane/metropolitane a acestora cu nevoile de mobilitate și transport ale persoanelor
și mărfurilor.
(2) Planul de mobilitate urbană are ca țintă principală îmbunătățirea accesibilității localităților
și a relației între acestea, diversificarea și utilizarea sustenabilă a mijloacelor de transport
(aerian, acvatic, feroviar, auto, velo, pietonal) din punct de vedere social, economic și de mediu,
precum și buna integrare a diferitelor moduri de mobilitate și transport.
(3) Planul de mobilitate urbană se adresează tuturor formelor de mobilitate și transport,
incluzând transportul public și privat, de marfă și pasageri, motorizat și nemotorizat, în mișcare
sau în staționare.
(4) P.M.U. este realizat pentru unitatea administrativ-teritorială inițiatoare și poate fi realizat și
pentru teritoriul unităților administrativ-teritoriale aflate în zona periurbană sau metropolitană,
care este deja instituită sau care poate fi delimitată printr-un studiu de specialitate.
(5) P.M.U. este corelat în mod direct cu propunerile de dezvoltare spațială aferente P.U.G. ale
unităților administrativ-teritoriale din zona de studiu, de către echipe de lucru pluridisciplinare
ce vor cuprinde specialiști în domeniul urbanismului atestați conform art. 38 din Lege, precum
și specialiști în domeniul mobilității, traficului și în domenii conexe dezvoltării urbane3.
Totodată, planurile de mobilitate urbană la nivel național sunt elaborate și pe baza
GHIDULUI JASPERS PENTRU PREGĂTIREA PLANURILOR DE MOBILITATE
URBANĂ DURABILĂ elaborat în februarie 2015. Acesta prezintă principalii pași de
urmat în pregătirea unui PMUD. Printre aspectele prezentate de Ghidul Jaspers se
numără: componentele cheie ale unui PMUD, probleme administrative, evaluarea
riscurilor și cea de mediu, precum și un Ghid de achiziții publice al PMUD-urilor.
Planul de mobilitate urbană a reprezentat principalul instrument folosit de orașele
României pentru tranziția la planificarea mobilității, prioritizând mijloacele de transport
3
-Extras din normele de aplicare a Legii 350/2001
28
Pagina 32
cu emisii reduse sau zero (transportul public, mersul cu bicicleta, mersul pe jos).
Operaționalizarea planurilor de mobilitate urbană a fost puternic susținută prin alocarea
de resurse financiare, fonduri nerambursabile care puteau fi accesate prin axe dedicate
din Programul Operațional Regional (POR) – axa 4.1 (municipii reședință de județ),
axa 3.2 (orașe și municipii non-reședință de județ) și parțial axa 13 (orașe și municipii
non-reședință de județ).
În ceea ce privește noua perioadă de finanțare 2021-2027, Programul Regional
(PR) al Regiunii Nord-Vest alocă fonduri pentru intervenții ce vizează mobilitatea
urbană în cadrul priorităților identificate, respectiv Prioritatea 2 – O regiune cu orașe
Smart – OS a(ii), Prioritatea 3 – O regiune cu orașe prietenoase cu mediul – OS b(viii)
și Prioritatea 4 – O regiune accesibilă – OS c(iii)4. Se remarcă, astfel, faptul că
prioritățile de finanțare în domeniul mobilității iau în considerare noile tendințe
identificate la nivel european și global, fiind incluse aspecte ce țin de mediu și de
utilizarea tehnologiei.
În acest context, pentru elaborarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă pentru
municipiul Gherla se va pleca de la noua paradigmă de mobilitate identificată,
urmărindu-se atingerea pașilor prezentați în ghidurile ELTIS și JASPERS, precum și a
prevederilor legale exemplificate în cadrul Legii 350/2001. Astfel, din punct de vedere
al mobilității urbane, municipiul Gherla va trebui să se axeze pe reducerea emisiilor de
carbon, pe promovarea mijloacelor de transport prietenoase cu mediul, cât și pe
îmbunătățirea calității vieții, luând în considerare aspecte precum accesibilitatea,
calitatea aerului, diversitatea serviciilor sau digitalizarea sistemelor.
Figura 4 Indice de calitate a aerului - gherla
4
-Program Operațional Regional (POR) Nord-Vest 2021-2027.
29
Pagina 33
Figura 5.Localizarea municipiului Gherla la nivel național
Figura 6-Localizarea municipiului Gherla la nivel județean
30
Pagina 34
1.2. ÎNCADRAREA ÎN PREVEDERILE DOCUMENTELOR
DE PLANIFICARE SPAȚALĂ
Documentele de planificare spațială reprezintă sursa oficială de informații pentru
întocmirea studiilor de specialitate, după cum este menționat în Legea 350 / 2001,
privind Amenajarea teritoriului și urbanismul.
În conformitate cu articolul 7, principalul scop al amenajării teritoriului îl
constituie armonizarea la nivelul întregului teritoriu a politicilor economice, sociale,
ecologice și culturale, stabilite la nivel național și local pentru asigurarea echilibrului în
dezvoltarea diferitelor zone ale țării, urmărindu-se creșterea coeziunii și eficienței
relațiilor economice și sociale dintre acestea.
În tabelul 3 sunt prezentate documentele după care Planul de Mobilitate Urbană
Durabilă se corelează, atât la nivel european cât și la nivel național, după cum
urmează:
Tabel 3.Documente sectoriale luate în considerare pentru PMUD Gherla
Domeniu specific Document la nivel european Document la nivel național
Schema de Dezvoltare a Planul de Amenajare a Teritoriului
Planificare Spațiului Comunitar (SDSC) Național
spațială Strategia de Dezvoltare Teritorială a
României
Cartea Albă 2011-Foaie de Master Planul General de Transport al
Transport parcurs pentru un spațiu României(MPGT)
european unic al
transporturilor-Către un Strategia de Dezvoltare a Infrastructurii
sistem de transport competitiv Feroviare 2021-2025
și eficient din punct de vedere
al resurselor
Economie Proiectul Europa 2030 Strategia națională pentru competivitate
Mediu Strategia de Dezvoltare Strategia Națională a României privind
Durabilă UE Schimbările Climatice 2022-2030
Cartea Albă-Împreună pentru Strategia Națională de Sănătate 2022-
Sănătate sănătate. O abordare strategică 2030
a UE
Planul Strategic pentru Strategia Națională privind Agenda
Digitalizare Tehnologia Transportului Digitală pentru România
31
Pagina 35
Schema de Dezvoltare a Spațiului Comunitar al Uniunii Europene (SDSC)5
Este un document de politici publice bazat pe obiectivul Uniunii Europene de a
realiza o dezvoltare echilibrată și durabilă, în special prin consolidarea coeziunii
economice și sociale, la care se adaugă coeziunea teritorială. Nu are caracter legislativ
sau obligatoriu, dar reprezintă o politică-cadru care vizează o mai bună cooperare între
politicile sectoriale cu impact major asupra teritoriului, între statele membre și între
regiunile și orașele din comunitatea europeană. SDSC propune 3 direcții de dezvoltare
spațială:
• Dezvoltarea unui sistem urban policentric și echilibrat și întărirea relațiilor dintre
arealele urbane și cele rurale;
• Promovarea unui sistem integrat de transport și de comunicații ca suport al
dezvoltării policentrice a teritoriului european și ca pre-condiție semnificativă
pentru a sprijini orașele și regiunile europene să acceadă la Spațiul Monetar
European;
• Dezvoltarea și conservarea patrimoniului natural și cultural printr-o gestiune
inteligentă.
Propunerile din PMUD Gherla vor aduce o contribuție majoră la promovarea
municipiului Gherla ca pol major în rețeaua de orașe a României, urmându-se astfel
direcțiile de dezvoltare prevăzute în SDSC.
5
- https://geografie.ubbcluj.ro/ccau/doc_cadru/SDSC.pdf
32
Pagina 36
Planul de Amenajare a Teritoriului Național (P.A.T.N.) 6
La nivel național, unul dintre documentele de planificare spațială relevante în
contextul actualizării P.M.U.D. Gherla este PLANUL DE AMENAJAREA
TERITORIULUI NAȚIONAL (P.A.T.N.), intrat în vigoare în anul 2006. Acesta
prevede în cadrul Secțiunii I – Rețele de transport următoarele intervenții pentru o
conectivitate ridicată a teritoriului, ce vizează municipiul Gherla:
Drum expres în faza de proiect : Someș Expres, DX 4 , sector Turda- Halmeu;
Modernizare CF, proiect în pregătire : Cluj-Napoca – Ilva Mica.
Figura 7.PATN-Secțiunea căi de comunicații
Conform Legii 350/2001 cu modificările și completările ulterioare, acest
document are caracter director și reprezintă sinteza programelor strategice sectoriale pe
termen mediu și lung, prevederile acestuia fiind obligatorii pentru toate celelalte
documentații de amenajare a teritoriului. PATN se constituie prin mai mule secțiuni:
Rețele de transport (Legea 363/2006), Ape (Legea 171/1997), Zone Protejate (Legea
5/2000), Rețeaua de localități (Legea 351/2001, Studiu de fundamentare pentru
6
- https://lege5.ro/gratuit/gmztgobx/planul-de-amenajare-a-teritoriului-national-sectiunea-a-iv-a-reteaua-delocalitati-reteaua-de-localitati-urbane-lege-351-2001?dp=giytqmjvgm4do
33
Pagina 37
Reactualizarea rețelei de localități 2014), Zone de risc natural (Legea 575/2001), Zone
cu resurse turistice (Legea 190/2009).
Prevederile Secțiunii 1 transport a PATN sunt respectate și de Strategia pentru
transport durabil 2007-2013-2020-2030 elaborată de Ministerul Transporturilor. Totuși,
Secțiunea 1 Transport a PATN nu include recomandări prioritare, ci doar o listă
consistentă de lucrări de transport ce se doresc a fi efectuate, fără să se propună un
termen de execuție și fără să fie făcute repartizări de prioritate. Având în vedere aceste
aspecte, precum și termenul de peste 10 ani de la elaborarea PATN Secțiunea I și
existența documentației subsecvente Master Plan-ului General de Transport al
României, PMUD Gherla va fi corelat cu cel din urmă.
Din perspectiva Planului Național de Amenajare a Teritoriului Național
(P.A.T.N), municipiul Gherla este de rangul II, având următoarele localități
componente:
Tabel 4.Clasificare P.A.T.N. a municipiului Gherla
Denumire Rang Statut
Gherla II Oraș-reședință
Băița V Localitate componentă a orașului
Hășdate V Localitate componentă a orașului
Silivaș V Localitate componentă a orașului
34
Pagina 38
Strategia de Dezvoltare Teritorială a României (S.D.T.R.) 7
Conform Legii 350/2001 privind Amenajarea teritoriului si urbanismul,
republicata cu modificările si completările ulterioare in martie 2016, strategiile,
politicile si programele de dezvoltare durabila in profil teritorial ar trebui fundamentate
pe Strategia de dezvoltare teritoriala a României.
Strategia de dezvoltare teritorială a României este documentul programatic pe
termen lung prin care este conturată viziunea de dezvoltare a teritoriului național pentru
orizontul de timp 2035 și sunt stabilite obiective de dezvoltare, măsuri, acțiuni și
proiecte concrete la nivel teritorial.
Figura 8.Rețeaua de transport de bază și extinsă
*Sursa: SDTR
7
- https://www.mdlpa.ro/pages/sdtr
35
Pagina 39
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEȚEAN CLUJ 2020(P.A.T.J.) 8
Planul de amenajare a teritoriului județean se elaborează în baza legii 350/2001
cu actualizările și completările ulterioare, activitatea de amenajare a teritoriului având
următoarele obiective principale:
o dezvoltarea economică și socială echilibrată a regiunilor și zonelor, cu
respectarea specificului acestora;
o îmbunătățirea calității vieții oamenilor și colectivităților umane;
o gestionarea responsabilă a resurselor naturale și protecția mediului;
o utilizarea rațională a teritoriului.
Figura 9.Propuneri rețea de comunicații, telecomunicații și energetice-PATJ CLUJ 2020
*Sursa: P.A.T.J. CLUJ 2020
8
- https://www.patjcluj.ro/rezultatele/strategia.html
36
Pagina 40
Obiectivele intermediare ale viziunii de dezvoltare pe termen lung pentru
județul Cluj, conform PATJ sunt:
PIB/locuitor egal cu media U.E. – 27;
Zero depășiri ale pragurilor maxime de poluare;
Acces în maxim 3 ore la toate Statele Membre UE;
Sub 1% din populație rezidentă în comunități urbane și rurale marginalizate 80% grad
de urbanizare;
3 miliarde de Euro absorbție de fonduri europene.
1.3. ÎNCADRAREA ÎN PREVEDERILE DOCUMENTELOR
STRATEGICE SECTORIALE
Mobilitatea urbană ocupă un loc prioritar atât la nivel european, cât și la nivel
național, în special în contextul urbanizării accelerate. În prezent, aproximativ 70% din
populația Europei trăiește în zone urbane și se preconizează că această cifră va crește,
conform estimărilor Comisiei Europene. În România, procentul de urbanizare este sub
50%, dar crește în ritm accelerat. Pe lângă istoricul defavorabil al infrastructurii din
mediul urban, rămase încă într-o fază de subdezvoltare, există tot mai multe preocupări
legate de:
Situația parcului auto național din punct de vedere al numărului – indexul de
motorizare este încă unul redus în comparație cu media UE, dar în creștere
accelerată cu precădere în mediul urban;
Creșterea gradului de poluare a mediilor urbane din cauza emisiilor de noxe
rezultate din traficul auto, datorate, în special, vechimii parcului auto național în
comparație cu media europeană;
Creșterea incidenței problemelor de sănătate ale populației cauzate de bolile
rezultate din activități cu grad ridicat de poluare.
37
Pagina 41
CARTEA ALBĂ 2011-FOAIE DE PARCURS PENTRU ZONA UNICĂ
A TRANSPORTULUI EUROPEAN 9
Acest document atestă importanța vitală a sistemului de transport pentru rolul
acestuia în integrarea regiunilor și orașelor europene în economia globală,
comunitatea europeană fiind nevoită să identifice cele mai eficiente și inovatoare soluții
pentru acest lucru. Acest document a fost realizat de către Comisia de Transport a
Comisiei Europene.
Principalele măsuri propuse prin adoptarea acestui document sunt:
✓ Reducerea cu 60% a emisiilor GES și sprijinirea dezvoltării sectorului
transportului și a mobilității persoanelor și mărfurilor;
✓ Dezvoltarea unei rețele principale eficiente pentru transportul și călătoriile
între orașe, pe baza dezvoltării de noduri intermodale;
✓ Păstrarea poziției actuale în domeniul transportului pe distanțe lungi și a
transportului internațional de mărfuri;
✓ Navetism și transport urban eficient și sustenabil.
De asemenea, documentul mai propune și o serie de direcții de acțiune în
domeniul transportului și a mobilității, ținte concrete care trebuie atinse și o listă de
inițiative concrete care să ducă la îndeplinirea obiectivelor acestui document.
PMUD Gherla răspunde în mod direct acestor obiective prin lista de proiecte pe
care le propune care vor duce la îmbunătățirea mobilității și la reducerea poluării.
De asemenea, Planul Strategic pentru Tehnologia Transportului este o
componentă a Cărții Albe a Transportului-2011, a căror ținte nu pot fi îndeplinite
fără tehnologiile actuale. Planul își propune identificarea aspectelor specifice
pentru nevoile de cercetare și inovare în domeniul transportului și concentrarea
acestor activități înspre găsirea soluțiilor celor mai bune.
PMUD Gherla reprezintă o analiză în domeniu transportului și mobilității
concentrat pe municipiul Gherla, pe baza unui set de date științifice prin care se
identifică cele mai bune soluții pentru diminuarea congestiei și sporirea mobilității.
9
-https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52011DC0144&from=RO
38
Pagina 42
MASTERPLANUL GENERAL DE TRANSPORT 10
În contextul politicii europene în domeniul transporturilor, care prevede
realizarea unei rețele europene integrate, orientată spre dezvoltarea unei rețele centrale,
cu termen de finalizare 2030 (TEN-T Core) și a unei rețele globale ce va susține rețeaua
centrală, cu termen de finalizare 2050 (TEN-T Comprehensive), România trebuie să
crească eficiența investițiilor în infrastructura de transport atât de interes european, cât
și de interes național orientate spre dezvoltarea conectivității naționale și internaționale,
precum și creșterea accesibilității tuturor regiunilor României la oportunitățile Pieței
Unice
MASTERPLANUL GENERAL DE TRANSPORT (MPGT) AL ROMÂNIEI
este principalul document strategic privind dezvoltarea infrastructurii de transport prin
care se stabilesc priorități de dezvoltare și proiecte care să beneficieze de finanțare.
De asemenea, documentul include analize și intervenții planificate pentru toate
modurile de transport (rutier, feroviar, aerian și naval) însoțite de soluții pentru
asigurarea unui nivel ridicat de interoperabilitate și mobilitate pentru locuitori și
agenți economici.
Prevederile acestuia se coordonează și se completează cu bugetele alocate pentru
măsuri de dezvoltare a infrastructurii urbane și asigurare a mobilității în mediile urbane,
susținute prin programele operaționale regionale.
În cazul municipiului Gherla se remarcă următoarele intervenții
relevante, acestea vizând fie în mod direct municipiul Gherla, având impact
direct asupra dezvoltării zonei de studiu:
Drum expres în faza de proiect : Someș Expres, DX 4 , sector Turda- Halmeu;
Modernizare CF, proiect în pregătire : Cluj-Napoca – Ilva Mica.
10
- https://www.mt.ro/web14/strategia-in-transporturi/master-plan-general-transport
39
Pagina 43
Figura 10.Proiecte MPGT cu impact asupra PMUD Gherla
40
Pagina 44
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII FEROVIARE 2021-2025
11
Un alt document important în actualizarea PMUD îl reprezintă STRATEGIA
DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII FEROVIARE 2021-2025.
Documentul se bazează pe două obiective strategice generale pentru dezvoltarea
infrastructurii feroviare, precum și pentru creșterea competitivității transportului
feroviar pe piața internă și integrarea în spațiul feroviar european.
Pentru realizarea acestor obiective și a viziunii propuse, în cadrul strategiei
sunt prezentate o serie de acțiuni și măsuri relevante care să ghideze
implementarea strategiei.
Dintre toate aceste acțiuni și măsuri, cele cu un impact direct asupra
municipiului Gherla sunt următoarele:
Reabilitarea și modernizarea infrastructurii rețelei TEN-T Globale:
• Reabilitarea liniei de cale ferată Cluj-Napoca- Ilva Mică, proiect în pregătire
cu perioada de implementare 2025-2029.
Figura 11.Reabilitare și modernizare tronsoane a rețelei TEN-T Centrale , Extras SDIF 2021-2025
Totodată, Strategia de Dezvoltare a Infrastructurii Feroviare prevede și
implementarea tuturor proiectelor prezentate în cadrul MASTERPLANUL GENERAL DE
TRANSPORT al ROMÂNIEI ce vizează infrastructura feroviară.
11
- https://www.cfr.ro/index.php/ct-menu-item-3/ct-menu-item-55/strategia-de-dezvoltare-a-infrastructuriiferoviare
41
Pagina 45
De asemenea, documentul care stă la baza elaborării Planurilor de Mobilitate
Urbană Durabilă este Ghid-Dezvoltarea Planurilor de Mobilitate Urbană Durabilă (Ghid
Comisia Europeană, 2014)12.
Documentul este destinat specialiștilor din domeniul transportului și mobilității
urbane și altor actori implicați în dezvoltarea și implementarea unui astfel de plan.
Ghidul pentru realizarea PMUD pune un accent deosebit pe implicarea cetățenilor și a
tuturor părților, pe coordonarea politicilor între sectoare (transport, utilizarea
terenurilor, mediu, dezvoltare economică, politici sociale, sănătate, siguranță etc.), între
diferitele niveluri de autoritate și între autoritățile învecinate.” Ghidul a fost tradus și în
limba română.
Planificarea mobilității urbane durabile este o abordare strategică și integrată
pentru tratarea eficientă a problemelor transportului urban. Scopul său principal îl
reprezintă îmbunătățirea accesibilității și a calității vieții locuitorilor orașelor prin
realizarea unei tranziții către o mobilitate durabilă.
PMUD pledează pentru luarea deciziilor bazate pe fapte ghidate de o viziune pe
termen lung pentru mobilitatea durabilă. Considerate componente cheie, acesta necesită
o evaluare minuțioasă a situației actuale și a tendințelor viitoare, o viziune comună
susținută pe scară largă cu obiective strategice și un set integrat de măsuri
reglementatoare, de promovare, financiare, tehnice și de infrastructură pentru realizarea
obiectivelor - a căror implementare ar trebui să fie însoțită de monitorizare și evaluare
sistematică.
Spre deosebire de abordările tradiționale de planificare, PMUD pune un accent
deosebit pe implicarea cetățenilor și a părților interesate, pe coordonarea politicilor între
sectoare (în special transporturi, utilizarea terenurilor, mediu, dezvoltare economică,
politică socială, sănătate, siguranță și energie) și pe cooperarea vastă în diferite niveluri
de guvernare și actori privați. Conceptul subliniază, de asemenea, necesitatea de a
acoperi toate aspectele mobilității (atât persoane, cât și bunuri), moduri și servicii întro manieră integrată și de a planifica întreaga „zonă urbană funcțională”, spre deosebire
de o singură municipalitate în limitele sale administrative.
În ultimii ani, abordarea planificării transporturilor s-a schimbat considerabil în
mediul academic și în practicile de planificare. Principalele diferențe dintre abordările
tradiționale și Planificarea Mobilității Urbane Durabile sunt rezumate în această
imagine de ansamblu:
12
-http://mobilityplans.eu/docs/file/guidelines-developing-and-implementing-a-PMUD_final_web_jan2014b.pdf
42
Pagina 46
Figura 12.Diferențe între planificarea tradițională a transportului și Planificarea Mobilității Urbane
Durabile13
13
https://sumpsup.eu/fileadmin/user_upload/Tools_and_Resources/Publications_and_reports/Guidelines/SUMP%20Guidelines
%202019_RO_web_compressed_med.pdf
43
Pagina 47
PLANUL NAȚIONAL DE REDRESARE ȘI REZILIENȚĂ AL ROMÂNIEI14
Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României este un document
strategic extrem de important pentru perioada de programare 2021-2027, acesta stabilind
domeniile și prioritățile de investiții de la nivel național, precum și a direcțiilor de
reformă în contextul crizei pandemice existente, fiind aprobat de Consiliul Uniunii
Europene în data de 28 octombrie 2021.
Documentul se bazează pe cei 6 piloni principali ai Mecanismului de Redresare
și Reziliență European și propune alocarea a 29.2 miliarde EUR pentru reformele
naționale. De asemenea, PNRR este structurat pe 15 componente ce acoperă cei 6 piloni
principali. În Tabelul 5 sunt centralizate propunerile PNRR pentru componentele ce
vizează domeniul mobilității, precum și bugetul alocat acestora:
Tabel 5.Alocare PNRR pentru componentele cu impact asupra PMUD
PILON COMPONENTĂ ALOCARE (MIL EURO)
Tranziție verde C4.Transport sustenabil 7.62
Coeziune socială și C10. Fondul local 2.1
teritorială
La nivel regional, obiectivele strategice de la nivel european și național sunt
integrate în planurile de dezvoltare regională elaborate ca să corespundă cu exercițiile
de programare bugetară a UE și cu prioritățile strategice europene. Sunt elaborate însă
și documente strategice sau de acțiune sectoriale, în funcție de nevoile regionale
identificate, care însă trebuie să se integreze în cadrul strategic european (în special
prioritățile de finanțare ale Fondurilor Structurale și de Investiții) și național.
14
- https://mfe.gov.ro/pnrr/
44
Pagina 48
PROGRAMUL OPERAȚIONAL TRANSPORT(P.O.T.)15
Strategia P.O.T. s-a dezvoltat la intersecția politicii europene de transport
evidențiată prin Politica TEN-T, Strategia Europa 2020, pachetul “Europa în mișcare”
și nevoile naționale de dezvoltare a infrastructurii și serviciilor de transport, precum și
a siguranței rutiere așa cum sunt prezentate în Strategia actualizată de implementare a
Master Planului General de Transport al României parte din Planul Investițional pentru
dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2020-2030.
Prin urmare principala provocare pe care P.O.T. 2021-2027 va trebui să o rezolve
o reprezintă recuperarea decalajului de dezvoltare a infrastructurii de transport a
României, adaptata inclusiv utilizării duale si asigurând în același timp atingerea
obiectivelor europene de reducere a emisiilor de carbon1 și transferul spre o mobilitate
durabilă și sigură. Obiectivele generale ale programului sunt:
Extinderea/modernizarea infrastructurii de transport pe teritoriul României în
vederea îmbunătățirii conectivității între regiunile țării, dar și cu restul țărilor
din Uniunea Europeană;
Dezvoltarea infrastructurilor și serviciilor de mobilitate a persoanelor și
mărfurilor.
Programul Operațional Transport alocă un buget total de 9.6 miliarde euro,
clasificat astfel:
BUGET TOTAL
Alocare din partea
Alocare buget de stat Uniunii Europene
4.9 miliarde euro 4.6 miliarde euro
Alocare din partea Uniunii Europene Alocare buget de stat
Figura 13.Buget total P.O.T.
15
-https://oportunitati-ue.gov.ro/programul-operational-transport/
45
Pagina 49
1.4. ÎNCADRAREA PREVEDERILOR PRIVIND DEZVOLTAREA
ECONOMICĂ, SOCIALĂ ȘI DE CADRU NATURAL DIN
DOCUMENTELE DE PLANIFICARE ALE UAT
PLANUL URBANISTIC GENERAL 16
Planul Urbanistic General se află la momentul redactării Planului de Mobilitate
Urbană Durabilă al municipiului Gherla se află la stadiul de obținere al avizelor fiind
elaborat de S.C. INTER PROIECT S.R.L, ultima variantă datând din anul 1998.
La baza studiului privind necesitățile și opțiunile populației au stat discuțiile purtate în
cadrul unor întâlniri, work-shopuri, cu actori relevanți la nivel local (reprezentanți ai
administrației publice locale, ai mediului de afaceri, ai diferitelor servicii publice de la nivel
local, etc.), ONG-uri, a consultării populației precum și în urma analizelor efectuate și au fost
concluzionate câteva idei referitoare la situația existentă, evoluția și dezvoltarea Municipiului
Gherla. Astfel au fost conturate câteva strategii, după cum urmează:
1. Creșterea atractivității municipiului Gherla pentru investiții străine
Justificare: Singurele investiții străine majore în Municipiul Gherla sunt în domeniul
prelucrării lemnului și au constat din preluarea capitalului social sau a activelor unor foste
societăți comerciale de stat, fără a fi realizate investiții în capacități noi – de tip greenfield. În
perioada 2000-2008, Gherla, spre deosebire de orașe precum Cluj-Napoca sau Dej, aflate în
apropiere, sau chiar de localitățile rurale din județ (Jucu, Apahida), nu a atras investiții străine
în domeniul industrial. Grupurile de lucru și ancheta pe bază de chestionar au relevat faptul că
unul dintre punctele slabe ale orașului, care îi limitează dezvoltarea și afectează veniturile
locuitorilor, e lipsa investitorilor străini. De asemenea, actorii locali au indicat faptul că unul
dintre atu-urile localității este disponibilitatea forței de muncă, însă analiza situației existente a
relevat necesitatea recalificării forței de muncă locale, care este îmbătrânită și neadaptată la
cerințele pieței locale.
Obiective specifice:
1. Dezvoltarea infrastructurii și a serviciilor-suport pentru investitorii
2. Promovarea Municipiul Gherla ca destinație pentru investitorii străini
3. Îmbunătățirea serviciilor de formare profesională a adulților
Măsuri propuse:
1. Înființarea unui parc industrial în Municipiul Gherla;
16
-https://old.gherla.ro/web/upload/Urbanism/Regulamente/PUG%20%20Gherla%201998-1.pdf
46
Pagina 50
2. Înființarea unui Campus de Formare Profesională a Adulților în Municipiul
Gherla;
3. Crearea unei pagini web de promovare a orașului ca destinație de investiții –
www.investingherla.com.
2. Valorificarea superioară a fondului funciar al municipiului, prin reconversia
funcțională a sit-urilor brownfield
Justificare: În Municipiul Gherla, asemenea altor orașe cu profil industrial, există
o suprafață extinsă de terenuri degradate, pe care se află fostele active ale întreprinderilor
industriale care s-au restructurat sau închis după 1990. Aceste active sunt doar parțial
utilizate în prezent, o bună parte din suprafața acestora fiind în conservare sau chiar în
paragină. Având în vedere că aceste suprafețe se află în proprietate privată, pârghiile de
intervenție ale administrației locale sunt limitate la reglementarea urbanistică a acestor
zone. Ecologizarea și reconversia funcțională a acestor vechi platforme industriale
implică costuri ridicate și greu de suportat pentru proprietarii lor. Pe de altă parte, soluția
naționalizării acestor active este dificil de implementat din rațiuni juridice și financiare.
În cadrul grupurilor de lucru a fost indicat faptul că pentru dezvoltarea orașului este
esențial reconversia funcțională a sit-urilor brownfield.
Obiective specifice:
1. Reconversia funcțională a sit-urilor brownfield din Municipiul Gherla
Măsuri propuse:
1. Reconversia funcțională a activelor fostei Fabricii de Sticlă din Municipiul
Gherla prin înființarea unui Incubator de Afaceri
2. Sprijinirea mediului de afaceri locali, prin dezvoltarea de infrastructură și
servicii-suport pentru antreprenorii din localitate
Justificare: În urma analizei situației existente, a rezultat faptul că în Municipiul
Gherla rata antreprenoriatului este peste media națională, ceea ce indică faptul că
gherlenii sunt interesați să își dezvolte propriile afaceri. Cu toate acestea, majoritatea
firmelor din localitate sunt de dimensiuni foarte mici (până la 10 salariați), fără resurse
financiare pentru a realiza investiții, a cumpăra servicii de consultanță specializată sau
pentru a se angaja în activități de cercetare-dezvoltare. Pe de altă parte, cea mai mare
parte a tinerilor din localitate optează pentru a migra către marile orașe sau către alte
țări, foarte puțini fiind cei care rămân în localitate și își dezvoltă o afacere. Grupurile de
lucru organizate cu mediul local de afaceri au evidențiat faptul că firmele locale au în
pregătire numeroase proiecte de investiții, aflate în conservare din diferite motive.
47
Pagina 51
Chestionarul completat de serviciile de specialitate din cadrul Primăriei au indicat
interesul municipalității pentru implementarea unei soluții IT de e-guvernare.
Obiective specifice:
1. Dezvoltarea infrastructurii și a serviciilor-suport pentru antreprenorii locali
2. Informarea IMM-urilor din localitate cu privire la oportunitățile de finanțare
europeană
3. Sprijinirea inițiativelor antreprenoriale ale tinerilor din localitate: start-up-uri și
microîntreprinderi
4. Susținerea utilizării tehnologiei informației și comunicațiilor pentru sectoarele
privat și public (soluții de e-guvernare)
Măsuri propuse:
1. Înființarea unui Incubator de Afaceri pentru antreprenorii locali (același proiect
de la DAS 2, Măsura 1)
2. Înființarea unui Campus de Formare Profesională a Adulților în Municipiul
Gherla (același proiect de la DAS 1, Măsura 2)
3. Organizarea de seminarii trimestriale de informare a IMM-urilor din localitate cu
privire la oportunitățile de finanțare din Fonduri Structurale
4. Implementarea unei soluții de e-guvernare la nivelul administrației publice locale
a Municipiului Gherla
5. Securizarea prin PUG a unor terenuri publice pentru a fi puse la dispoziția
tinerilor antreprenori din localitate pentru realizarea de investiții
6. Organizarea unui târg anual al producătorilor din zona Gherla, combinat cu zilele
orașului
4. Dezvoltarea sustenabilă a turismului, prin valorificarea patrimoniului natural
și antropic al localității
Justificare: Municipiul Gherla dispune de un bogat patrimoniu cultural, cu un
centru istoric unic, construit în stil baroc și cu amprenta comunității armenești, cea mai
mare din România. Pe de altă parte, în municipiu există un potențial balnear
semnificativ, respectiv Băile Băița Sărătura, care, în ciuda unor investiții în facilități de
cazare și tratament, este încă subexploatat. Analiza situației existente a reflectat faptul
că numărul de turiști sosiți în localitate este foarte mic, iar ponderea turiștilor străini este
nesemnificativă. La întâlnirile cu mediul de afaceri din localitate au fost prezenți cei mai
importanți agenți economici din domeniul turismului, care au atras atenția asupra
necesității realizării unor investiții în domeniul infrastructurii, care să faciliteze
48
Pagina 52
dezvoltarea turiștilor. Aceste firme și-au manifesta intenția de a investi în continuare în
facilități din domeniul turismului balnear și de sănătate.
Obiective specifice:
1. restaurarea și valorificarea patrimoniului istoric și cultural;
2. valorificare patrimoniului natural și promovarea acestuia;
3. îmbunătățirea calității serviciilor turistice;
4. sprijinirea promovării turistice.
Măsuri propuse:
1. restaurarea și introducerea în circuitul istoric a centrului istoric al Municipiului
Gherla;
2. dezvoltarea infrastructurii turistice a Băilor Băița, respectiv a Băilor Sărătura;
3. instalarea de indicatoare turistice către cele mai importante obiective turistice;
4. elaborarea și implementarea unei strategii de marketing turistic a zonei Gherla
(măsuri de promovare – broșuri, hărți și participarea la târguri naționale și
internaționale de turism);
5. introducerea Văii Fizeșului într-un circuit turistic integrat, prin valorificarea
potențialului natural (Circuitul Lacurilor de pe Valea Fizeșului).
Alte propuneri au vizat activitatea sportivă în municipiu: nevoia de terenuri și săli
de sport (sală polivalentă) pentru sportul de performanță. Amenajarea lacului din parc
pentru pescuitul sportiv dar și pentru a funcționa ca patinoar pe timp de iarnă. Dar și a
Canalului Morii. O altă propunere a fost realizarea unui cartodrom, sau a unui circuit
omologat pentru competiții auto-moto în oraș. O altă propunere a fost includerea in
circuitul turistic a unor obiective culturale și meșteșugărești din zonă (xilogravură, în
Hășdate) Spațiu suplimentar ar avea nevoie și Asociația pentru protecția animalelor
(adăpost mai mare pentru câini abandonați).
O altă cale de asigurare și dezvoltare a domeniului sănătății în municipiu ar fi
facilitarea investițiilor în sănătate, fie prin atragerea unor investitori privați, fie prin
parteneriate public privat fie administrația să își asume responsabilitatea în a investii în
sănătate. Dacă ceva nu funcționează la nivelul alocărilor bugetare, se poate privatiza.
Oricum cei mai mulți medici care vin din Cluj la Gherla vin în sistem privat și nu la
stat17.
Plan Urbanistic General - Reactualizarea Planului Urbanistic General al Municipiului Gherla și al Localităților Componente: Băița,
17
Hășdate și Silivaș, Volumul I- Memoriu General, 2022, elaborat de S.C. INTER PROIECT S.R.L., pag. 155, 156-158, 159
49
Pagina 53
STRATEGIA INTEGRATĂ DE DEZVOLTARE URBANĂ 2021-2027 A
MUNICIPIULUI GHERLA18
STRATEGIA INTEGRATĂ DE DEZVOLTARE URBANĂ (SIDU) a
municipiului Gherla este unul dintre principalele documente de planificare ale UATului, acesta conturând viziunea de dezvoltare, obiectivele și direcțiile de acțiune
prioritare pentru orizontul de timp vizat.
Viziunea strategiei de dezvoltare a municipiului este :
“Gherla - oraș cu rădăcini istorice, cu identitate culturală și turistică în revigorare,
abordare europeană, competitivă bazată pe deschidere, participare și dezvoltare
durabilă, atent la nevoile locuitorilor și ale turiștilor.”
Viziunea asupra dezvoltării municipiului Gherla trebuie să aibă ca și punct de
pornire necesitățile stringente de dezvoltare ale orașului Gherla corelate cu principiile și
orientăriile Uniunii Europene precum și politicile și strategia Romaniei enunțate în
documente de referință precum: Strategia de dezvoltare teritorială a României –
România policentrică 2035, Acordul de Parteneriat 2021 – 2027, Planul de Dezvoltare
Regională 2021 – 2027, Strategia Regională de Mobilitate și Orașe Inteligente 2021 –
2027, Programul Operațional Regional Nord-Vest 2021 – 2027.
Nevoile stringente ale municipiului Gherla pot fi prezentate astfel:
1. Nevoia resimțită pentru regenerarea urbană.
Regenerarea urbană vizează rezolvarea unor probleme importante ale orașului, și
anume a acelor probleme care împiedică orașul să se dezvolte organic. Dezideratele unui
oraș însumează toate aspectele presupuse de o bună calitate a vieții, iar comunitatea are
rolul de a rezolva problemele necesare pentru a atinge acest standard, motiv pentru care
procesul de regenerare urbană se va concentra pe implementarea unui plan cu soluții
complementare pentru problemele sociale, urbanistice, economice, culturale și de mediu
ale orașului.
18
-
https://old.gherla.ro/web/upload/dezbateri/Dezbateri%202021/SIDU%20GHERLA%20cu%20anexa%20proiecte
.pdf
50
Pagina 54
2. Nevoia resimțită pentru creșterea competitivității economice
Această nevoie este evidențiată prin necesitatea susținerii competiției mediului
de afaceri, crearea de noi locuri de muncă și satisfacerea nevoilor consumatorului prin
oferirea, de către mediul de afaceri, de bunuri și servicii in termeni de calitate si pret.
3. Nevoia ca orașul să fie accesibil
Atât din punct de vedere al reabilitării clădirilor și al infrastructurii de suport, aici
incluzându-se infrastructura de transport și cea tehnico – edilitară care trebuie
îmbunătățite, acestea fiind nu doar cerințe esențiale pentru atractivitatea unui oraș, c și
sectoare în care nevoia de forță de muncă este mare și deci reprezintă o nouă sursă
potențială de locuri de muncă care pot ajuta la absorția șomerilor.
4. Nevoia de apropiere a cetățenilor de administrația publică și de serviciile
comunitare.
Calitatea vieții este un barometru al satisfacției de a fi cetățeanul unui oraș, iar
aceasta implică mereu foarte multe aspecte pozitive: administrația publică locală să
ofere ambientul unei comunități sociale bine definită și activă, spații rezidențiale
funcționale și plăcute, să ofere posibilitatea folosirii spațiului public pentru ca cetățeanul
să fie consultat în luarea deciziilor, să se exprime și să socializeze, ca cetățeanul să aibă
acces la servicii publice de calitate, să trăiască într-un mediu prielnic sănătății fizice și
mentale, să aibă acces la educație și cultură, la servicii sociale adecvate, să susțină un
transport public eficient și ieftin, accesibil tuturor etc.
Administrația publică – orientată spre cetățean și calitatea vieții acestuia, își
asumă că toate măsurile pe care le va lua în rezolvarea nevoilor stringente de dezvoltare
a orașului să fie în deplină concordanță cu politicile și strategiile europene și naționale
de protecție a mediului.
51
Pagina 55
Proiectele cu impact asupra PMUD și planificate în SIDU sunt următoarele:
Tabel 6.Proiecte planificate în SIDU Gherla
Nr. Titlul proiectului
crt.
1. Achiziționarea de autobuze și înființarea unei companii municipale de transport local
2. Implementarea unui sistem de management informatizat pentru transportul public
3. Construirea autobazei aferente transportului public, inclusive infrastructura tehnică
aferentă
4. Construirea stațiilor de transport public (autobus urban)
5. Crearea sistemelor de bilete integrate pentru călători
6. Modernizarea/reabilitarea infrastructurii rutiere utilizate prioritar de transportul
public de călători, în vederea reducerii emisiilor de echivalent CO2
7. Achiziționarea și instalarea stațiilor de reîncărcare a automobilelor electrice și
electrice hibride
8. Construirea pistelor / traseelor pentru biciclete
9. Crearea sistemelor de închiriere de biciclete („bike-rental”/„bike-sharing”)
10. Amenajare parcare colectivă de tip park& ride
11. Dezvoltarea infrastructurii necesare utilizării autovehiculelor electrice și hybrid
12. Amenajare de sensuri unice și parcări de biciclete în preajma grădinițelor, școlilor și
liceelor
13. Construirea/modernizarea/extinderea de zone și trasee pietonale și semi-pietonale -
Centru Istoric pietonala -Zona 1-prin crearea unei piațete și zone pietonale - Piața
Libertății
14. Construirea/modernizarea/extinderea de zone și trasee pietonale și semi-pietonale -
Centru Istoric -Zona 2 –Semipietonală
15. Zona pietonala 3 Reconversia și refuncționalizarea terenului aflat pe malul Someșului
Mic
52
Pagina 56
16. Zona Pietonala 4 Creșterea și îmbunătățirea spațiului pietonal în zona urbană:
reabilitare și extindere zona pietonală Piața Unirii
17. Amenajare coridor de mobilitate nemotorizată axa Est-Vest
18. Construirea/modernizarea/extinderea punctuală a sistemului de iluminat public care
deservește pistele de biciclete
19. Crearea sistemelor de management al traficului, inclusiv a sistemului de monitorizare
video, precum și a altor sisteme de transport inteligente
20. Coridor de mobilitate 1 Gherla
21. Coridor de mobilitate 2 Gherla
22. Mobilitate urbana verde – piste de biciclete și alte vehicule ușoare pe DIG
23. Extinderea și optimizarea rețelei de piste de biciclete a Municipiului Gherla
24 Amenajarea de sensuri unice și parcări de biciclete în Muncipiul Gherla, în preajma
grădinițelor, școlilor, liceelor
25 Amenajarea spațiilor pietonale și a pistelor de biciclete în zona parcurilor și a zonelor
de interes local
26 Sporirea siguranței rutiere, amenajarea spațiilor pietonale și a pistelor de biciclete în
preajma unităților de învățământ și a unităților conexe pentru activități extrașcolare
53
Pagina 57
1.5. DEFINIREA ZONEI DE ANALIZĂ A PMUD GHERLA
Rolul prezentei secțiuni este de a evidenția complexitatea componentei de
mobilitate în planificarea dezvoltării municipiului Gherla, ținând cont de relațiile de
interdependență pe care acest municipiu de rang II le are cu teritoriul său înconjurător.
Acest lucru pornește de la noua tendință, în special la nivel european, de a aborda întro manieră integrată astfel de teritorii complexe, în cadrul cărora se manifestă o serie de
provocări sau elemente de potențial precum situații în care un set de relații și
caracteristici comune transcend limitele administrative, necesitând o gestionare unitară
(spre exemplu, bazinele de navetism, fluxurile de călători către dotările de interes
suprateritorial din cadrul centrelor urbane) sau cazuri în care numărul redus de locuitori
ale unor unități administrative nu atinge pragul de rentabilitate a unor serviciilor publice
(spre exemplu, în cazul transportului în comun).
Figura 14.Zona de analiză PMUD Gherla
54
Pagina 58
2. ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE
Gestionarea impactului schimbărilor demografice are la bază în special aspecte
precum gestionarea sănătății publice, gestionarea serviciilor sociale, gestionarea
bugetelor și gestionarea vieții publice. Abordarea acestor probleme este importantă
pentru o redresare a tendințelor negative și pentru crearea unui context care să faciliteze
o evoluție demografică favorabilă unității administrativ-teritoriale.
Conform Băncii Mondiale, tendințele demografice se corelează strâns cu cele
economice, sociale și politice pentru a crea un context dinamic pentru funcționarea
unităților administrativ-teritoriale. Acestea sunt diversificate de la o zonă la alta. În timp
ce unele localități continuă să crească, multe altele sunt caracterizate de scăderea
populației sau de o îmbătrânire demografică.
În general, populația migrează spre zone cu o calitate mai ridicată a vieții, cu
servicii mai diverse și favorabile, precum și cu oportunități mai variate. În cadrul
localităților cu o populație în creștere, este o nevoie ridicată pentru dezvoltarea
infrastructurii urbane și de servicii pentru a acoperi nevoile în expansiune, iar în cadrul
localităților cu o populație în scădere, trebuie identificate principalele elemente pentru
care locuitorii aleg să migreze spre alte zone și îmbunătățite acestea pentru a diminua
tendințele demografice în scădere.
Municipiul Gherla este situat în nord-vestul Podișului Transilvaniei, la intersecția
Câmpiei Transilvaniei cu Podișul Someșan, pe malul drept al râului Someșul Mic.
Majoritatea orașului se întinde pe cea de-a doua terasă a Someșului Mic, până sub Dealul
Corobăii (denumit și Dealul Becleanului).
Municipiul Gherla se învecinează cu următoarele localități:
La vest cu Iclod și localitatea sa componentă Livada
La est cu Fizeșu Gherlii și satele componente: Bonț și Nicula
La nord Mintiu Gherlii și satele sale componente :Petrești și Bunești
La sud cu Sic.
55
Pagina 59
Figura 15.Localități învecinate U.A.T. Gherla
Municipiul Gherla se aflã in Județul Cluj, la o distanță de 45 km față de ClujNapoca și de 15 km față de Dej, pe drumul național DN 1C.
Municipiul Gherla este situat pe Culoarul de dezvoltare de rang I, care urmează
culoarul Someșului Mic, fiind caracterizat de raportul dintre componentele antropice și
cele naturale > 1 și predominarea activităților economice din sectorul terțial/cuaternal.
Relațiile în teritoriu ale municipiului Gherla se realizează cu:
Cu municipiul Cluj-Napoca: relații de cooperare, colaborare și coordonare a
activităților administrative, economice, de transport, etc. și relații legate de
deplasarea spre locurile de muncă, învățământ superior, etc.
Cu Municipiul Dej: relațiile sunt constituite în principal din deplasările pentru
muncă (navetismul), aprovizionarea și schimb de produse și bunuri de larg
consum. De asemenea, se urmărește fortificarea sistemului urban bipolar format
de cele două municipii și creșterea gradului și ariei de influență a acestora.
56
Pagina 60
Comunele învecinate, care formează aria periurbană a municipiului, dar și cele
aflate la distanțe mai mari, fac parte din sistemul teritorial și aria de influență a
municipiului Gherla, cu care există un sistem de dependență față de funcțiunile
și dotările pe care acesta le oferă, dar și față de oferta locurilor de muncă. De
asemenea, există relații de cooperare, colaborare și coordonare în vederea
implementării strategiilor locale de dezvoltare și strategiilor de mobilitate
durabilă, care trebuie să ofere o creștere a accesibilității în zonele marginalizate.
Dezideratele de consolidare a efectului polarizator ale polului urban și implicit a
zonei de impact pozitiv al acestuia, necesită o abordare strategică integrată a
acestor zone, pentru conservarea patrimoniului rural și cultural, în scopul
dezvoltării mediului economic, dezvoltării edilitare și a infrastructurii de
transport, îmbunătățirii abilităților organizatorice ale comunităților locale, etc.;
Între cele trei sate aparținătoare și localitatea urbană: s-a stabilit un sistem
complex de relații de complementaritate, care include relații demografice,
economice, social-culturale și administrative.
Municipiul Gherla reprezintă o poartă importantă de acces spre zona de nord-vest
a Județului Cluj – Comunele Fizeșu Gherlii, Sânmartin, Țaga, Sic, Buza, ceea ce
conduce la un flux crescut al populației și mărfurilor ce tranzitează orașul. La nivel
teritoarial, aceste arii se identifică cu o accesibilitate și conectivitate redusă, în special
în cazul comunelor situate la mai mare distanță față de Municipiul Gherla și de polul
regional principal, Cluj-Napoca.
Principalul culoar de transport pe direcția est-vest este reprezentat de culoarul de
dezvoltare Cluj-Napoca – Gherla – Dej, care reunește sistemul de transport rutier major
(drumul național – european DN -1C) și calea ferată principală 401 Apahida – Gherla –
Dej, fapt care ar trebui să reprezinte un avantaj major. Cu toate acestea, Județul Cluj nu
dispune la momentul actual de hub-uri de transport multimodal de pasageri și mărfuri
funcționale, care să asigure cele mai bune soluții alternative pentru eficientizarea
economică a transportului de persoane și mărfuri.
Municipiul Gherla deservește 9 destinații prin legătură directă, având însă
conectivitate directă cor cu două centre urbane – Cluj-Napoca și Dej, în principal
susținută de procesul de navetism. Legătura municipiului Dej cu celelalte centre urbane
din județ nu se realizează direct, călătorii fiind nevoiți să realizeze deplasarea prin
transfer de pe o rută pe alta în stații intermediare, în principal în Municipiul Gherla, ceea
ce conduce la un aflux de persoane aflate în tranzit. Serviciul de transport public din
Municipiul Gherla asigură conectivitatea în zona rurală estică a Județului Cluj
(Comunele Sânmartin, Fizeșu Gherlii, Țaga, Sic, Pălatca, Geaca, Cătina, Buza și
57
Pagina 61
Căianu) și în zona centrală a județului (Comunele Aluniș și Cornești). Din perspectiva
acestui parametru, se remarcă gradul ridicat de conectivitate, exprimat prin numărul de
57 curse regulate zilnice care asigură transportul persoanelor în scop profesional și
educațional între Municipiul Gherla și Municipiul Cluj-Napoca, pe traseul Gherla –
Iclod – Bonțida – Jucu – Apahida – Cluj-Napoca.
Accesul în oraș este facilitat de poziționarea sa pe drumul național DN 1C
suprapus cu drumul european E576, făcând legătura în partea de sud-vest cu reședința
de județ, Cluj-Napoca și cu Municipiul Dej în partea de nord. De asemenea, drumul
național DN 1C, se ramifică la sensul giratoriu de intrare în localitatea Gherla și se
continuă, realizând o legătură rapidă spre Municipiul Dej, pe Varianta Gherla, VGH,
care ocolește localitatea pe latura de vest.
Prin DN 1C, care se continuă în localitatea Gherla cu Strada Clujului, Strada 1
decembrie 1918, Strada Bobâlna, Strada Mihai Eminescu și Șoseaua Dejului se face
accesul spre Bunești, iar prin DJ 171F, pe Strada Mintiului se face legătura cu localitatea
Mintiul Gherlii.
Prin intersecția drumului național cu drumul județean DJ 109C, pe Strada Liviu
Rebreanu, se realizează legătura spre comuna Fizeșul Gherlii. Din drumul județean DJ
109C se ramifică drumul județean DJ 109D, care asigură legătura cu localitățile Nicula,
Bonț și Sic.
Legătura cu localitățile componente Hășdate și Silivaș se realizează pe traseul
drumului comunal DC 37, iar accesul la localitatea Băița se face din drumul național
DN 1C, pe DC 172 A.
Drumul comunal DC 39 asigură accesul spre zona lacului sărat ”Sărătura” și spre
Săcălaia.
Accesul pe calea ferată se realizează prin stația aflată pe secția de circulație
Apahida-Dej (C.R. 401), aparținând Regionalei de Căi Ferate Cluj. Stația este de tranzit
și are linii duble electrificate, aflându-se în apropierea unuia dintre cele mai mari noduri
de cale ferată a țării, cel din Municipiul Dej, de unde se face legătura cu importante
centre din partea nordică a țării: Baia Mare, Satu Mare, Sighetul Marmației.
Transportul în comun interurban este asigurat de autogara BUS TRANS din
Municipiul Gherla. Principalele trasee pentru transportul în comun, care fac legătua cu
zonele învecinate, sunt: Baia Mare, Buza, Cătina, Cluj-Napoca, Cornești, Cutca, Dej,
Geaca, Mociu-Cluj, Palatca-Cluj, Târgu Lăpuș, Târgu Mureș, Mintiu Gherlii și NiculaSic. Printre cursele cele mai frecvent utilizate de navetiști, se numără: Cluj-NapocaGherla și retur, Gherla-Nicula-Sic și retur, Gherla-Dej și retur și Gherla-Cornești și retur.
Zona periurbană a Municipiului Gherla cuprinde doar două comune: Fizeșu
Gherlii și Mintiu Gherlii și a fost delimitată pe baza analizei procesului de navetism,
58
Pagina 62
folosind praguri alternative de intensitate a fluxurilor de navetism, respectiv pe baza
analizei accesibilității nucleelor urbane Fluxul de navetism, orientat spre centrul urban,
are un volum redus în zona periurbană, cu toate că accesibilitate este de doar 11
minute.19
Figura 16.Accesibilitate în zonă
19
- Plan Urbanistic General - Reactualizarea Planului Urbanistic General al Municipiului Gherla și al Localităților Componente: Băița,
Hășdate și Silivaș, Volumul I- Memoriu General, 2022, elaborat de S.C. INTER PROIECT S.R.L.,
59
Pagina 63
2.1. CONTEXTUL SOCIO-ECONOMIC CU IDENTIFICAREA DENSITĂȚILOR DE
POPULAȚIEI ȘI A ACTIVITĂȚILOR ECONOMICE
Scopul acestui sub-capitol este de a identifica principalele tendințe și
caracteristici ale dezvoltării urbane în arealul municipiului Gherla din ultimul
deceniu. Analiza își propune astfel să studieze modul în care principalele elemente
de potențial uman și economic și interacțiunile dintre actorii locali și regionali pe
aceste paliere se află în interdependență cu dezvoltarea urbană, mobilitatea și
accesibilitatea locală.
.
Conform Recensământului Populației și Locuințelor 2022 (RPL 2022)
Conform rezultatelor Recensământului General al Populației din anul 2022,
populația municipiului Gherla este de cca. 19873 de locuitori, cu 5,58% mai puțin decât
numărul de locuitori recenzați la Recensământul General al Populației din anul 201120.
30000
26277
24083
25000
20982
19873
20000
15000
10000
5000
0
1990 1995 2000 2005 2010 2015 2020 2025
Figura 17.Evoluția populației în cadrul recensămintelor populației
20
- https://www.recensamantromania.ro/comunicate-de-presa/
60
Pagina 64
În urma analizei demografice a tuturor municipiilor din județul Cluj, se observă
o tendință generală de regresie a numărului de locuitori, municipiul Gherla nefiind un
caz izolat.
Cel mai mare procent de regresie al numărului de locuitori îl înregistrează chiar
municipiul-reședință de județ, Cluj Napoca, unde se înregistrează o scădere de 13.25 %
a numărului de locuitori.
Tabel 7.Comparație număr de locuitori din municipiile din județul Cluj
Denumire municipiu Procent de evoluție a
RPL 2011 RPL 2022 populației(%)
MUNICIPIUL CLUJ- -13.25
NAPOCA 324576 286598
MUNICIPIUL CÂMPIA -7.93
TURZII 22223 20590
-6.42
MUNICIPIUL DEJ 33497 31475
-5.58
MUNICIPIUL GHERLA 20982 19873
-10.21
MUNICIPIUL TURDA 47744 43319
MUNICIPIUL TURDA
MUNICIPIUL GHERLA
MUNICIPIUL DEJ
MUNICIPIUL CÂMPIA TURZII
MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA
-14 -12 -10 -8 -6 -4 -2 0
Figura 18.Ilustrarea procentului de evoluție a populației
*Sursa: Institutului Național de Statistică (I.N.S.)
61
Pagina 65
Populația după domiciliu a municipiului Gherla, conform datelor furnizate de
Institului Național de Statistică (I.N.S.), indică o tendință de regresie liniară a populației
de la an la an.
La sfârșitul anului 2022, populația după domiciliu a municipiului Gherla avea un
număr de 22467 de locuitori.
23600
23420
23373
23400
23299
23273
23241
23183
23200 23137
23005
23000
22877
22800
22640
22600
22467
22400
22200
22000
21800
Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018 Anul 2019 Anul 2020 Anul 2021 Anul 2022
Figura 19. Populația după domiciliu a municipiului Gherla 2012-2022
*Sursa: I.N.S.S.E
62
Pagina 66
În conformitate cu Ghidul Jaspers 1, care realizează o clasificare a orașelor pentru
analize funcționale regionale, municipiul Gherla se încadrează la nivelul 3, așa cum este
prezentat mai jos, dat fiind numărul populației din municipiu.
Tabel 8.Clasificarea orașelor conform Ghidului Jaspers-U.A.T. Gherla
Nivel 1 Nivel 2 Nivel 3
Populație Populație Populație
> 100,000 locuitori 40,000– 100,000 locuitori ˂40,000 locuitori
Transport Public Transport Public Transport Public
Rețea complexă cu trasee care Rețea moderată de servicii de Foarte puține rute de transport
se intersectează și mai multe transport public care pot include public, sau absența acestor
moduri de transport (tramvai, mai multe moduri de transport și servicii.
autobuz, troleibuz, maxi-taxi) unele oportunități de schimb
Trama stradală Trama stradală Trama stradală
Rețea densă de drumuri cu o Centru urban compact alimentat Rețeaua de drumuri simplă,
zonă urbană mare, numeroase de un număr definit de drumuri, cuprinzând un număr mic de
opțiuni de rutare pentru mai și cu diferite opțiuni de rutare drumuri principale care trec prin
multe călătorii, precum și pentru traficul în/ prin zona zona, și cu posibilități limitate de
congestionarea traficului care urbană. a alege căi alternative.
apare în perioadele tipice din zi.
63
Pagina 67
După cum poate fi observa în figura 17, pe toate perioada analizată, numărul
femeilor din municipiul Gherla este mai ridicat, comparativ cu numărul bărbaților. În
anul 2012, numărul acestora era cu 2.2% mai ridicat decât numărul bărbaților, iar în anul
2022 numărul acestora era cu 4,1% mai ridicat decât numărul bărbaților.
12200
12000
11800
11600
11400
11200
11000
10800
10600
10400
10200
Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022
Masculin Feminin
Figura 20.Dinamica raportului de gen 2012-2022
*Sursa: I.N.S.S.E
64
Pagina 68
MIȘCAREA NATURALĂ A POPULAȚIEI
Prin mișcarea naturală și migratoare a populației se analizează evoluția
numărului, compoziției și distribuției teritoriale a populației, dar și intrările și ieșirile
(nașteri, decese, emigrare, imigrare etc.). În funcție de soldul acestor intrări și ieșiri se
poate preconiza evoluția pe termen mediu și lung a populației. Astfel se pot lua decizii
de intervenții publice, care să contribuie la menținerea unei structuri echilibrate a
populației. În acest context este necesară asigurarea unei evoluții care să susțină
segmentele inactive de populație (tinerii și vârstnicii) de către segmentele active
(populația în vârstă de muncă).
225
220
220
214
215 212
210
210 207
204
205
197 198 198
200 196
194
195
190
185
180
ANUL ANUL ANUL ANUL ANUL ANUL ANUL ANUL ANUL ANUL ANUL
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Figura 21.Număr născuți vii în municipiul Gherla
350
282 286
300
241 240 235
250 221 215
204 209
197 193
200
150
100
50
0
ANUL ANUL ANUL ANUL ANUL ANUL ANUL ANUL ANUL ANUL ANUL
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Figura 22.Număr de persoane decedate în municipiul Gherla
*Sursa: I.N.S.S.E
65
Pagina 69
Sporul natural al unei populații, raportat la o anumită perioadă, ca valori absolute,
reprezintă diferența dintre numărul născuților-vii și numărul decedaților în perioada de
referință.Ca valori relative, sporul natural reprezintă diferența dintre natalitate și
mortalitate, în care:
Natalitatea reprezintă numărul de născuți vii la 1000 de locuitori;
Mortalitatea reprezintă numărul de decedați la 1000 de locuitori.
După evoluția numărului populației, sporul natural poate fi:
pozitiv, când numărul născuților-vii este mai mare decât numărul
decedaților;
negativ, când numărul născuților-vii este mai mic decât numărul
decedaților;
zero, când numărul născuților-vii este egal cu numărul decedaților.
Tabel 9.Comparație rata sporului natural 2011-2022
Populatie Născuți Rata Rata Spor natural
2011 vii Decedați natalității(%) mortalității(%) (%)
Municipiul 20982 197 197 0.94 0.94 0
Gherla Populatie Născuți Rata Rata Spor
2022 vii Decedați natalității(%) mortalității(%) natural(%)
19873 210 286 1.06 1.44 -0.38
66
Pagina 70
MIȘCAREA MIGRATORIE A POPULAȚIEI
Pe lângă evoluția în timp a populației trebuie să ținem cont și de schimbările în
spațiu ale acesteia, efectele fenomenului având consecințe directe asupra structurii
populației atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ. Schimbările de domiciliu
sunt de prea puține ori determinate de un singur factor, totalitatea condițiilor subiective
și obiective conducând la un flux multidirecțional al migrației. Ca și sporul natural,
mișcarea migratoare a populației arată valori oscilante de la un an la altul.
450
413
400 373
346 355 346
341 344
350 321 314
300 303 303 304
293 286
300 274 280
266
254
244 241
250 224
200
150
100
50
0
Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018 Anul 2019 Anul 2020 Anul 2021
Stabiliri cu reședința Plecări cu reședința(inclusiv migrația internațională)
Figura 23. Plecări și stabiliri de reședință în municipiul Gherla
*Sursa: I.N.S.S.E
La nivelul municipiului Gherla, în anul 2021 au existat 241 de stabiliri cu
reședința și 346 de plecări cu reședința. Astfel, numărul plecărilor cu reședința era cu
43.57% mai ridicat decât numărul stabilirilor.
Comparativ cu datele referitoare la anul 2011, numărul stabilirilor cu reședința
la nivelul municipiului Gherla a scăzut cu 12.04 % , în schimb numărul de plecări cu
reședința (inclusiv migrația internațională) a crescut cu cca. 30.08% în anul 2021.
67
Pagina 71
Piramidele demografice de mai jos prezintă distribuția populației în funcție de
sex și de grupele de vârstă în municipiul Gherla și comparativ cu județul Cluj, Regiunea
Nord-Vest și cu nivelul național.
Tendința de îmbătrânire a populației și rata natalității scăzute sunt remarcate la
toate nivelurile: local, județean, regional cât și național. În cea ce privește speranța de
viață, la categoriile de peste 60 de ani se observă că numărul de femei este mult mai
numeros decât cel al bărbaților, validând astfel și datele la nivelul Uniunii Europene care
arată că în România se înregistrează cele mai mari diferențe de speranță de viață dintre
bărbați și femei (până la 7 ani).
85 ani si peste
80-84 ani
75-79 ani
70-74 ani
65-69 ani
60-64 ani
55-59 ani
50-54 ani
45-49 ani
40-44 ani
35-39 ani
30-34 ani
25-29 ani
20-24 ani
15-19 ani
10-14 ani
5- 9 ani
0-4 ani
-1500000 -1000000 -500000 0 500000 1000000 1500000
Sex Feminin Sex Masculin
Figura 24.Piramida vârstelor la nivel național-anul 2022
*Sursa: I.N.S.S.E
68
Pagina 72
80-84 ani
70-74 ani
60-64 ani
50-54 ani
40-44 ani
30-34 ani
20-24 ani
10-14 ani
0-4 ani
-1500 -1000 -500 0 500 1000 1500
Sex Feminin Sex Masculin
Figura 25.Piramida vârstelor la nivel județean-Județul Cluj anul 2022
*Sursa: I.N.S.S.E
85 ani si peste
80-84 ani
75-79 ani
70-74 ani
65-69 ani
60-64 ani
55-59 ani
50-54 ani
45-49 ani
40-44 ani
35-39 ani
30-34 ani
25-29 ani
20-24 ani
15-19 ani
10-14 ani
5- 9 ani
0-4 ani
-1500 -1000 -500 0 500 1000 1500
Sex Feminin Sex Masculin
Figura 26.Piramida vârstelor la nivel local-municipiul Gherla, anul 2022
*Sursa: I.N.S.S.E
69
Pagina 73
2.1.2. PROFILUL ECONOMIC AL MUNICIPIULUI GHERLA
Activitățile economice reprezintă surse de generare de călătorii de o importanță
ridicată, asigurarea necesităților nevoilor de mobilitate fiind primordiale în continuarea
creșterii economice zonale.
Figura 27.Distribuția spațială a agenților economici, municipiul Gherla21
Numărul agenților economici la nivelul municipiului Gherla a crescut cu cca.
22.06% la nivelul anului 2021 față de anul 2011.Chiar dacă numărul de agenți economici
a crescut, numărul angajaților a scăzut cu 0.34% față de acum 10 ani.
Domeniul care generează cei mai mulți angajați este cel de fabricare de mobilă
care generează 925 de locuri de muncă. SORTILEMN SA este societatea cu cei mai
muți angajați, însumând un total de 610 de angajați.22
21
- https://www.listafirme.ro/harta/cluj-gherla.htm
22
- https://www.topfirme.com/judet/cluj/localitate/gherla/
70
Pagina 74
1200
950 970
1000 946
898
840
775 774 794
759 749 769
800
600
400
200
0
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Figura 28.Evoluția numărului de firme-municipiul Gherla 2011-2021
5000
4436
4500 4292
4145
3974
4000 3746 3790 3793 3764
3544 3537 3532
3500
3000
2500
2000
1500
1000
500
0
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Figura 29.Evoluția numărului de angajați în municipiul Gherla, 2011-2021
71
Pagina 75
1000
925
900
800
700
600
500
378
400
300
207
200 173 161
100
0
Fabricarea de mobilă Fabricarea painii, Fabricarea altor Lucrari de constructii Productia si
produse patiserie produse din lemn conservarea carnii
Figura 30.Domenii cu cei mai mulți angajați-municipiul Gherla
700
610
600
500
400
321
300 280
204
200 160
100
0
SORTILEMN SA AGROPAN PRODCOM BECKER ROMANIA SRL CH INDUSTRIAL PROD MARIFLOR PRODCOM
SRL SRL SRL
Figura 31.Agenți economici cu cei mai mulți angajați-municipiul Gherla
72
Pagina 76
2.1.3. Unități de învățământ
Unitățile de învățământ reprezintă poli de atragere / generare a călătoriilor la
nivelul unei localități, cărora trebuie să li se acorde o importanță sporită din punct de
vedere al planificării mobilității urbane.
La nivelul localității Gherla, există 13 unități de învățământ, dintre care:
patru grădinițe;
două școli generale;
patru licee :Liceul Tehnologic Gherla, Liceul Teoretic Ana Ipătescu și Liceul
Teoretic Petru Maior, Liceul Teoretic cu predare în limba maghiară Gherla și
Școala de Arte și Meserii.
Tabel 10.Unități de învățământ la nivelul municipiului Gherla
Nr. crt. Unitatea de învățământ Nr. elevi
1 Clubul Copiilor Gherla -
2 Grădinița cu Program Prelungit Arici Pogonici -
3 Grădinița cu Program Prelungit Arici Pogonici-Structura 1 -
4 Grădinița cu Program Prelungit Arici Pogonici-Structura 2 -
5 Grădinița cu Program Prelungit Căsuța Fermecată -
6 Grădinița cu Program Prelungit Veseliei -
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.