Document

SIDU Gherla actualizat 2023

Tip
Document
Anul
2023
Descriere
STRATEGIA INTEGRATĂ DE DEZVOLTARE URBANĂ 2021 – 2027 A MUNICIPIULUI GHERLA
Pe site-ul primăriei
SIDU - Gherla_actualizat 2023 .pdf
Emitent
Municipiul Gherla, jud. Cluj
Publicat online
22.06.2023
Pagini
370
Pagina sursă
Cum citez acest document

Document (2023), „SIDU Gherla actualizat 2023”, Municipiul Gherla, jud. Cluj. Sursa: https://d32e5lpdsek2nl.cloudfront.net/Municipiul%20Gherla/7953/SIDU---Gherla_actualizat-2023-.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/cluj/gherla/191176-sidu-gherla-actualizat-2023, 19.11.2026)

Fișier creat
22.06.2023
Arhivat
19.11.2026

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla STRATEGIA INTEGRATĂ DE DEZVOLTARE URBANĂ 2021 – 2027 A MUNICIPIULUI GHERLA DEZVOLTARE PENTRU VIITOR 1

Pagina 2

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla CUPRINS: 1. CADRUL ELABORĂRII STRATEGIEI INTEGRATE DE DEZVOLTARE DURABILĂ .......... 5 1.1. Dezvoltare urbană în context european ......................................................................................... 5 1.2. Politica de coeziune și dezvoltare regională pentru perioada de programare 2021-2027 ......... 7 1.3. Dezvoltarea urbană integrată în contextul tendințelor internaționale ..................................... 10 1.4. Context național, regional și local ................................................................................................ 11 1.5. Contextul pandemiei mondiale cu COVID-19............................................................................. 27 1.5.1. COVID-19 – Date generale....................................................................................................... 27 1.5.2. Măsuri luate de Comisia Europeană în contextul pandemiei mondiale .................................... 28 1.5.3. Finanțări europene și guvernamentale pentru sprijinirea celor grav afectați de pandemia cu COVID-19........................................................................................................................................... 32 2. PROFILUL MUNICIPIULUI GHERLA ........................................................................................... 35 2.1. Istoric .............................................................................................................................................. 35 2.2. Așezare geografică ......................................................................................................................... 42 2.3. Climă, soluri, vegetație și faună .................................................................................................... 43 2.4. Cultură și tradiții ........................................................................................................................... 45 2.4.1. Obiective istorice-culturale ....................................................................................................... 47 2.4.2. Resurse naturale ........................................................................................................................ 56 2.4.3. Obiective laice și ecleziastice ................................................................................................... 57 2.5. Demografie...................................................................................................................................... 61 2.5.1. Tendințe la nivelul numărului de locuitori ................................................................................ 61 2.5.2. Distribuția populației pe sexe .................................................................................................... 64 2.6. Organizarea teritoriului ................................................................................................................ 65 2.7. Spațiul locativ ................................................................................................................................. 67 2.8. Rețeaua de comunicații și transport ............................................................................................. 70 2.8.1. Infrastructura rutieră ................................................................................................................. 70 2.8.2. Infrastructura aeriană ................................................................................................................ 71 2.8.3. Infrastructura de apă și canalizare ............................................................................................. 72 2

Pagina 3

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla 2.8.4. Infrastructura de gaze naturale .................................................................................................. 72 2.8.5. Infrastructura de energie electrică ............................................................................................. 72 2.9. Economia ........................................................................................................................................ 73 2.10. Forța de muncă și șomajul .......................................................................................................... 75 2.11. Sănătate......................................................................................................................................... 76 2.12. Educație ........................................................................................................................................ 78 2.13. Turism ........................................................................................................................................... 84 2.13.1. Turism ecumenic ..................................................................................................................... 85 2.13.2. Turismul balnear curativ ......................................................................................................... 85 2.13.3. Ecoturism ................................................................................................................................ 86 2.13.4. Turismul medical .................................................................................................................... 87 2.13.5. Turismul rural, traditional ....................................................................................................... 88 2.13.6. Evenimente cu potential turistic .............................................................................................. 89 2.13.7. Structura de primire turistică................................................................................................... 92 3. ANALIZA SWOT A MUNICIPIULUI GHERLA......................................................................... 95 3.1. Analiza SWOT pentru Domeniul Strategic Infrastructură de Transport și Tehnico-edilitară ................................................................................................................................................................ 95 3.2. Analiza SWOT pentru Domeniul Strategic Dezvoltare Urbană................................................ 99 3.3. Analiza SWOT pentru Domeniul Strategic Competitivitate Economică ................................ 103 3.4. Analiza SWOT pentru Domeniul Strategic Infrastructură Socială ........................................ 106 3.5. Analiza SWOT pentru Domeniul Strategic Administrație Publică Locală ............................ 108 4. PROCESUL DE PLANIFICARE PARTICIPATIVĂ .................................................................... 110 4.1. Context .......................................................................................................................................... 110 4.2. Metodologie .................................................................................................................................. 110 4.3. Rezultatele analizei studiului sociologic ..................................................................................... 111 5. STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI GHERLA ............................................... 218 5.1. Viziunea de dezvoltare și obiectivul general al Municipiului Gherla ...................................... 218 5.2. Direcții strategice de dezvoltare a Municipiului Gherla pentru perioada 2021 – 2027 ......... 222 3

Pagina 4

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla 5.2.1. Direcții de dezvoltare pentru domeniul strategic Infrastructură de transport și tehnico-edilitară .......................................................................................................................................................... 224 5.2.2. Direcții de dezvoltare pentru domeniul strategic Dezvoltare Urbană ..................................... 225 5.2.3. Direcții de dezvoltare pentru domeniul strategic Competitivitate Economică........................ 228 5.2.4. Direcții de dezvoltare pentru domeniul strategic Infrastructură Socială ................................. 231 5.2.5. Direcții de dezvoltare pentru domeniul strategic Administrație Publică Locală..................... 234 6. DEFINIREA PROFILULUI SPAȚIAL ȘI AL ZONELOR DE INTERVENȚIE ÎN MUNICIPIUL GHERLA ................................................................................................................................................. 236 6.1. Profilul spațial și funcțional al zonei .......................................................................................... 236 6.2. Arii problemă și tendințe de evoluție spațială ........................................................................... 248 7. IDENTIFICAREA ȘI VALIDAREA PORTOFOLIULUI DE PROIECTE PENTRU PERIOADA 2021 – 2027............................................................................................................................................... 250 7.1. Domeniul Strategic Infrastructură de transport și tehnico-edilitară ...................................... 250 7.2. Direcția Strategică Dezvoltare Urbană ...................................................................................... 261 7.3. Direcția strategică Competitivitate Economică ......................................................................... 311 7.4. Direcția strategică Infrastructură Socială ................................................................................. 317 7.5. Direcția strategică Administrație Publică Locală ..................................................................... 332 8. PLANUL LOCAL DE ACȚIUNE ..................................................................................................... 341 9. STABILIREA CADRULUI PENTRU MONITORIZAREA ȘI IMPLEMENTAREA SIDU ..... 360 9.1. Sistemul de management propus pentru implementarea strategiei ........................................ 360 9.1.1. Responabilitățile Unității de management a SIDU ................................................................. 360 9.1.2. Strategia de implementare resurse umane ............................................................................... 362 9.2. Procesul de informare și diseminare .......................................................................................... 365 10. BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................................... 369 4

Pagina 5

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla 1. CADRUL ELABORĂRII STRATEGIEI INTEGRATE DE DEZVOLTARE DURABILĂ 1.1. Dezvoltare urbană în context european1 Orașele sunt considerate atât sursa, cât și soluția provocărilor economice, de mediu și sociale din zilele noastre. Zonele urbane ale Europei adăpostesc peste două treimi din populația UE, reprezintă circa 80 % din consumul de energie și generează până la 85 % din PIB-ul Europei. Aceste zone urbane sunt motoarele economiei europene, dar și catalizatori ai creativității și ai inovării în întreaga Uniune. În aceleași zone întâlnim însă și manifestările cele mai grave ale unor probleme persistente, cum ar fi șomajul, segregarea și sărăcia. Prin urmare, politicile urbane au o însemnătate transfrontalieră mai largă, dezvoltarea urbană fiind astfel esențială pentru politica regională a UE. La nivelul Uniunii Europene, conceptul de dezvoltare urbană durabilă este menționat în numeroase documente strategice: • 2007- Carta de la Leipzig pentru orașe Europene Durabile care are ca obiective strategice: √ coeziune economică, socială și teritorială, √ consolidarea competitivității globale și a durabilității regiunilor europene, √ integrarea politicilor comunitare la nivel național, regional și local. 1 https://cor.europa.eu/ro/news/Pages/undiminished-relevance-of-the-leipzig-charter-.aspx https://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/brochure/new_leipzig_charter/new_leipzig_charter_en.pdf 5

Pagina 6

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla • 2010- Declarația de la Toledo privind regenerarea urbană integrată, document ce susține necesitatea promovării unei dezvoltări urbane inteligente,durabile și incluzivă din punct de vedere social, a orașelor europene, prin: √ coordonarea intersectorială a acțiunilor strategice, √ dezvoltarea de parteneriate puternice orizontale, √ creșterea responsabilității actorilor urbani, √ concentrarea intervențiilor pe zone cheie de la nivelul orașului, √implicarea populației și a grupurilor țintă în procesul de planificare, √monitorizarea acțiunilor strategice, precum și a conflictelor și sinergiilor între diferite sectoare pe care le generează acestea. Adoptată în timpul Președinției germane a Consiliului UE din 2007, Carta de la Leipzig pentru orașe europene durabile a contribuit la introducerea conceptului de dezvoltare urbană integrată la nivelul UE și a avut o influență semnificativă asupra dezvoltării unor inițiative UE precum Agenda urbană . Noua Cartă de la Leipzig a fost adoptată în cadrul reuniunii informale a miniștrilor responsabili cu dezvoltarea urbană și teritorială, din 30 noiembrie 2020. Versiunea reînnoită ia în considerare impactul pandemiilor asupra orașelor și, prin urmare, creșterea potențială a disparităților teritoriale. Noul text sprijină principiile unei abordări integrate, bazate pe realitatea zonei și pe guvernanța pe mai multe niveluri. Carta reînnoită evidențiază faptul că zonele rurale din preajma orașelor le oferă acestora beneficii importante. Noua versiune a Cartei de la Leipzig recunoaște în mod explicit importanța promovării „coeziunii digitale” în Europa, atât pentru cetățenii săi, cât și pentru teritoriile sale. Noua Cartă de la Leipzig recunoaște valabilitatea celor trei piloni (îmbunătățirea reglementării, a finanțării și a cunoștințelor) ai Agendei urbane a UE, identificați de Pactul de la Amsterdam. Transformarea urbană se bazează pe integrarea dimensiunilor sociale, ecologice și economice ale dezvoltării durabile. Aceste dimensiuni sunt reflectate de puterea transformatoare a orașelor prin dimensiuni corecte, verzi și productive. Combinate și într-o manieră echilibrată și integrată, aceste dimensiuni contribuie la dezvoltarea orașelor reziliente care pot face față provocărilor sociale, economice și ecologice, oferind și având ca scop garantarea unei calități a vieții înalte pentru toată lumea. 6

Pagina 7

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla 1.2. Politica de coeziune și dezvoltare regională pentru perioada de programare 2021-20272 Politica de coeziune constituie principala sursă de finanțare a dezvoltării regionale și reprezintă baza alocărilor geografice și tematice la nivelul regiunilor și statelor membre. În actuala perioadă de programare, politica regională a mers în paralel cu Strategia Europa2020, ale cărei priorități interconectate sunt: √ creșterea inteligentă prin consolidarea cunoașterii și inovării; √ creșterea sustenabilă (realizarea economiei bazate pe o utilizare eficientă, sustenabilă și competitivă a resurselor existente); √ creșterea pe baza susținerii incluziunii sociale (dezvoltarea competențelor); √ ocuparea deplină a forței de muncă și combaterea sărăciei. Bugetul destinat finanțării politicii de dezvoltare regională a cunoscut în timp fluctuații. Astfel, comparativ cu perioada 2007-2013, bugetul actual al politicii de coeziune a crescut cu 1,53%, de la 346,5 miliarde euro la 351,8 miliarde euro. La începutul anului 2018, au început discuțiile cu privire la o viitoare politică regională,pornind de la premisa că UE trebuie să joace un rol important la nivel global și că ar fi necesar să se implice în asigurarea unei stabilități într-o societate în continuă mișcare și transformare. Premisele fac referire atât la aspectele tradiționale, cât și la elementele de noutate care, împreună, pot conduce la o mai bună înțelegere a modului în care se alocă și se utilizează fondurile comunitare. Aceste premise sunt următoarele: 1. identificarea unor priorități strategice de investiții, susținute de procese inovative, tehnologii digitale și modernizarea industriei, de o tranziție rapidă spre o economie cu emisii reduse de carbon și de lupta împotriva schimbărilor climatic etc; 2 A C A D E M I A R O M Â N Ă INSTITUTUL NAȚIONAL DE CERCETĂRI ECONOMICE, Politica de coeziune și dezvoltare regională în noua perioadă de programare 2021-2027, Daniela Antonescu 7

Pagina 8

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla 2. o mai bună adaptare la nevoile regionale: regiunile din sudul și estul Europei vor fi beneficiarii cei mai importanți ai politicii de coeziune, alături de alte categorii de regiuni grupate pe aceleași tipare ca și în perioada actuală de programare Distribuția financiară a politicii regionale după anul 2020 (%) Fondul de coeziune (FC) –VNB/cap de locuitor < 90% din media UE-27 >13% Finanțare prin FEDR în regiunile mai puțin dezvoltate 62% Finanțare prin FEDR în regiunile de tranziție 14% Finanțare prin FEDR în regiunile dezvoltate 11% Total 100% Cota din FEDR și FC pentru regiunile mai puțin dezvoltate 75% Sursa: Comisia Europeană. 3. stabilirea unor norme mai clare, mai puține, mai concise și a unui cadru mai flexibil de accesare a fondurilor comunitare. Se va continua procesul de reducere a complexității normelor și a birocrației inițiat în actuala perioadă de programare, de asemenea, crearea unui cadru unic de reglementare pentru toate fondurile comunitare. În cadrul următorului buget pe termen lung al UE pentru 2021-2027, Comisia propune modernizarea politicii de coeziune, principala politică de investiții a UE și una dintre cele mai tangibile expresii ale solidarității. Viitoarea politică regională va avea un număr de cinci obiective tematice, astfel: Obiectivul 1 Europa mai inteligentă ,prin inovare, digitalizare, transformare economică și susținerea întreprinderilor mici și mijlocii; Obiectivul 2 Europa mai verde, cu emisii reduse de carbon, prin punerea în aplicare a Acordului de la Paris și prin investiții în tranziția energetică, surse regenerabile și combaterea schimbărilor climatice; Obiectivul 3 Europa mai conectată, prin transport strategic și rețele digitale; 8

Pagina 9

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla Obiectivul 4 Europa mai socială, care îndeplinește obiectivele Pilonului european al drepturilor sociale și susține locurile de muncă de calitate, învățământul, competențele, incluziunea socială și accesul egal la servicii medicale; Obiectivul 5 Europa mai apropiată de cetățeni, prin sprijinirea strategiilor de dezvoltare plasate sub responsabilitate locală și dezvoltarea urbană durabilă Pentru obiectivele 1 și 2 Statele Membre vor aloca 65 % – 85 % din resursele FEDR și ale Fondului de coeziune, în funcție de prosperitatea relativă a statelor membre. În cazul României, 35% din resursele totale vor fi alocate pentru obiectivul de politică 1 și cel puțin 30% pentru obiectivul de politică 2. De subliniat este faptul că noul cadru propune o abordare mai personalizată a dezvoltării regionale- Politica de coeziune continuă investițiile în toate regiunile, pe baza a 3 categorii (mai puțin dezvoltate, în tranziție, mai dezvoltate). Metoda de alocare a fondurile se bazează încă, în mare măsură, pe PIB-ul pe cap de locuitor. Se introduc noi criterii (șomajul în rândul tinerilor, nivel scăzut de educație, schimbări climatice și primirea și integrarea migranților), pentru a reflecta mai bine realitatea de pe teren. Regiunile ultraperiferice vor beneficia în continuare de sprijin special de la UE. Politica de coeziune continuă să sprijine strategiile de dezvoltare conduse la nivel local și să autonomizeze gestionarea fondurilor de către autoritățile locale. Crește și dimensiunea urbană a politicii de coeziune, prin alocarea a 6 % din FEDR dezvoltării urbane durabile și printr-un nou program de colaborare în rețea și de consolidare a capacităților dedicat autorităților urbane, sub denumirea Inițiativa urbană europeană. În perioada 29 – 30 mai 2018, Comisia Europeană a publicat propunerea privind pachetul legislativ privind Politica de Coeziune (PC) 2021-2027. Acesta cuprinde3: • Regulamentul privind prevederile comune (CPR); • Regulamentul privind Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) și Fondul de coeziune (FC); 3 http://regio-adrcentru.ro/obiective-de-politica-ue/ 9

Pagina 10

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla • Regulamentul privind cooperarea teritorială; • Regulamentul privind mecanismul de cooperare transfrontalieră; • Regulamentul privind „Fondul social european plus” (FSE+). Regulamentul privind prevederile comune conține un set unic de norme pentru 7 fonduri UE implementate în gestiune partajată, respectiv: Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune, Fondul social european+, Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM), Fondul pentru azil și migrație (FAMI), Fondul pentru securitate internă (ISF) și Instrumentul pentru frontiere externe și vize (IBMF). 1.3. Dezvoltarea urbană integrată în contextul tendințelor internaționale Urbanizarea este un proces care se accentuează astfel că orașele sunt principalele motoare de dezvoltare teritorială. Aspect precum: sustenabilitatea, schimbările climatice, coeziunea socială, mediul sau mobilitatea devin adevărate provocări pentru orașe. Noua Agendă Urbană propune ca limitele dintre urban, periurban și rural să fie redefinite și în egală măsură să fie identificate și rezolvate provocările urbane actuale, să se asigure echitatea socială prin asigurarea participării comunității la dezvoltarea urbană. La nivelul spațiului european se subliniază în permanență nevoia abordării integrate a planificării urbane ca factor al dezvoltării urbane durabile. Regulamentul privind Fondul European de Dezvoltare Regională –Articolul 7 Articolul 7 al Regulamentului (UE) nr. 1301/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) și dispozițiile specifice aplicabile obiectivului referitor la investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1080/2006 face precizări cu privire la abordarea UE legată de dezvoltare și menționează necesitatea elaborării strategiilor integrate de dezvoltare urbană : “(1) În cadrul programelor operaționale, FEDR sprijină dezvoltarea urbană durabilă prin strategii care stabilesc acțiuni integrate pentru a aborda 10

Pagina 11

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla provocări economice, sociale, climatice, demografice și de mediu care afectează zonele urbane, ținând seama de nevoia de a promova legăturile dintre zonele urbane și cele rurale.” De asemenea, Articolul 7 și indicațiile privind implementarea acestuia precizează rolul municipalităților („autorități urbane”) de a selecta lista de proiecte prioritare și de a acționa ca niște Organisme Intermediare la nivel local, în vederea implementării listei scurte de proiecte ce vor contribui la realizarea viziunii și atingerea obiectivelor Strategiei integrate de dezvoltare urbană. Menționăm că Articolul 7 oferă primele specificații legate de conținutul cadru și provocările ce trebuie să fie abordate în Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a Municipiului Gherla pentru perioada următoare. România, ca și stat membru al UE, a stabilit în cadrul Acordului de Parteneriat cum va identifica zonele urbane în care urmează să se implementeze acțiuni integrate pentru dezvoltarea urbană durabilă, modul de alocare și valoarea orientativă a alocării pentru aceste acțiuni din FEDR la nivel național. 1.4. Context național, regional și local Strategia integrată de dezvoltare durabila a municipiului Gherla este elaborată având în vedere noile abordări ale Uniunii Europene privind modul de gestionare a instrumentelor structurale în cadrul regiunilor de la nivel comunitar. Elaborarea Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană a Municipiului Gherla are în vedere corelarea cu strategiile și politicile existente la nivel național după cum urmează: STRATEGIA DE DEZVOLTARE TERITORIALĂ A ROMÂNIEI- România policentrică 2035 Obiective generale: • OG.1 Asigurarea unei integrări funcționale a teritoriului național în spațiul european prin sprijinirea interconectării eficiente a rețelelor energetice, de transporturi și broadband; 11

Pagina 12

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla • OG.2 Creșterea calității vieții prin dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitară și a serviciilor publice în vederea asigurării unor spații urbane și rurale de calitate, atractive și incluzive; • OG.3 Dezvoltarea unei rețele de localități competitive și coezive prin sprijinirea specializării teritoriale și formarea zonelor funcționale urbane; • OG.4 Protejarea patrimoniului natural și construit și valorificarea elementelor de identitate teritorială; • OG.5 Creșterea capacității instituționale de gestionare a proceselor de dezvoltare teritorială. ACORDUL DE PARTENERIAT 2021-2027- (primul draft publicat de către Ministerul Fondurilor Europene) • Obiectivul de Politică 1-O Europă mai inteligentă, prin promovarea unei transformări economice inovatoare și inteligente; • Obiectivul de Politică 2 -O Europă mai ecologică, cu emisii scăzute de carbon prin promovarea tranziției către o energie nepoluantă și Justă, a investițiilor verzi și albastre, a economiei circulare, a adaptării la schimbările climatice și a prevenirii și gestionării riscurilor; • Obiectivul de Politică 3 -O Europă mai conectată prin dezvoltarea mobilității și a conectivității TIC regionale; • Obiectivul de Politica4 –O Europă mai socialăprin implementarea Pilonului european al drepturilor sociale; • Obiectivul de Politica 5 –O Europă mai aproape de cetățeniprin promovarea dezvoltării durabile și integrate a zonelor urbane, rurale și de coastă și a inițiativelor locale. 12

Pagina 13

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla PLANUL DE DEZVOLTARE REGIONALĂ NORD-VEST 2021-20274 Planul de dezvoltare regional (PDR) este principalul document de planificare elaborat la nivel regional și reflectă politicile de dezvoltare relevante la nivel național în raport cu nevoile specifice la nivel de regiune, dar și cu direcțiile strategice de politică ale celorlalți principali finanțatori ai programelor de dezvoltare aferente regiunii respective. PDR Nord-Vest este un document cu caracter general, cu principii directoare, care vor ghida programele prin intermediul cărora se vor finanța proiecte în regiunea Nord-Vest, în perioada 2021-2027. PDR urmărește creșterea inteligentă și sustenabilă a economiei regionale, valorificând diversitatea locală și stimulând inovarea, în vederea diminuării disparităților intra și inter-regionale dar și creșterea standardului de viață. Obiectiv general: • Creșterea inteligentă și sustenabilă a economiei regionale, valorificând diversitatea locală și stimulând inovarea, în vederea diminuăriidisparităților intra-și inter-regionale și creșterea standardului de viață.de viață. Obiective specific: • Obiectivul specific 1: Economie competitivă, bazată pe inovare și digitalizare; • Obiectivul specific 2:Capital uman și social dezvoltat; • Obiectivul specific 3:Cadru de viață sustenabil, autentic și atractiv; • Obiectivul specific 4:Mediu natural valorificat responsabil; • Obiectivul specific 5:Conectivitate fizică și digitală ridicată. STRATEGIA REGIONALĂ DE MOBILITATE URBANĂ ȘI ORAȘE INTELIGENTE 2021- 2027 4 https://www.nord-vest.ro/wp-content/uploads/2021/02/PDR-NV-2021-2027-versiunea-feb-2021.pdf 13

Pagina 14

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla • Obiectiv strategic 1: Regiune inteligentă, susținută de o rețea de orașe ce utilizează TIC pentru a asigura o dezvoltare durabilă și a răspunde provocărilorși tendințelor actuale; • Acces facil la oportunități și servicii, susținut de o infrastructură de comunicații și transport performantă și rezilientă. PROGRAMUL OPERAȚIONAL REGIONAL NORD-VEST 2021-20275 • Axa Prioritară 1: O regiune competitivă prin inovare, digitalizare și întreprinderi dinamice – 284,251 mil euro. Obiective specifice: - Dezvoltarea capacităților de cercetare și inovare și adoptarea tehnologiilor avansate; - Fructificarea avantajelor digitalizării, în beneficiul cetățenilor, al companiilor și al guvernelor; - Impulsionarea creșterii și competitivității IMM-urilor; - Dezvoltarea competențelor pentru specializare inteligentă, tranziție industrială și antreprenoriat • Axa prioritară 2 : O regiune cu orașe smart – 138,284 mil euro Obiective specifice: - Fructificarea avantajelor digitalizării, în beneficiul cetățenilor, al companiilor și al guvernelor; • Axa Prioritară 3 : O regiune cu orașe prietenoase cu mediul – 555,695 mil euro Obiective specifice: 5 https://www.nord-vest.ro/wp-content/uploads/2020/10/POR-NV-2021-2027-29sept20-draft1-1.pdf 14

Pagina 15

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla - Promovarea eficienței energetice și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră - Îmbunătățirea protecției naturii și a biodiversității, a infrastructurii verzi în special în mediul urban și reducerea poluării - Promovarea mobilității urbane multimodale sustenabile • Axa Prioritară 4 : O regiune accesibilă – 204,979 mil euro Obiective specifice: - Promovarea eficienței energetice și reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser Dezvoltarea unei mobilități naționale, regionale și locale durabile, reziliente în fața schimbărilor climatice, inteligente și intermodale, inclusiv îmbunătățirea accesului la TEN-T și a mobilității transfrontaliere • Axa Prioritară 5 : O regiune educată – 102,093 mil euro Obiective specifice: - Îmbunătățirea accesului la servicii de calitate și favorabile incluziunii în educație, formare și învățarea pe tot parcursul vieții prin dezvoltarea infrastructurii • Axa Prioritară 6 : O regiune atractivă – 98,951 mil euro Obiective specifice: - Favorizarea dezvoltării integrate sociale, economice și de mediu la nivel local și a patrimoniului cultural, turismului și securității în zonele urbane; - Favorizarea dezvoltării integrate sociale, economice și de mediu la nivel local și a patrimoniului cultural, turismului și securității înafara zonelor urbane; • Asistență tehnică. Obiective specifice: - Creșterea capacității beneficiarilor - Asigurarea funcționării sistemului de management În linie cu recomandările CE și ale Băncii Mondiale, pentru perioada de programare 20212027 se urmărește adoptarea unor mecanisme separate de finanțare pentru diferitele categorii de zone urbane, care să fie adaptate atât nevoilor, cât și capacității acestora de a pregăti 15

Pagina 16

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla propuneri viabile și de a implementa proiecte complexe. Finanțarea POR Nord-Vestva avea în vedere: Abordarea diferențiată în funcție de mărimea zonelor urbane, astfel încât orașele de mici dimensiuni să nu fie dezavantajate față de orașele mari, care dispun de o capacitate superioară atât din punct de vedere financiar, cât și administrativ.-Încurajarea abordării interjurisdicționale în cazul zonelor urbane de mai mari dimensiuni, susținerea asociațiilor de dezvoltare intercomunitară (de ex. zonele metropolitane) și a parteneriatelor pentru implementarea unor proiecte punctuale. -Abordarea integrată, multi-dimensională a dezvoltării urbane. Accesarea fondurilor va continua să fie condiționată de existența Strategiilor Integrate de Dezvoltare Urbană (SIDU) și de justificări bazate pe dovezi în ceea ce privește oportunitatea și rolul investițiilor în ansamblul dezvoltării. În funcție de situație, SIDU vor fi însoțite de Planuri de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) sau de alte strategii relevante la nivel regional (RIS3) sau local (PAED). De altfel, consultările cu părțile interesate au arătat faptul că majoritatea beneficiarilor potențiali pregătesc deja aceste documente. PROGRAMUL OPERAȚIONAL CAPITAL UMAN 2021 – 2027 (POCU) În conformitate cu documentele naționale aprobate de Guvernul României (Memorandumul), Ministerul Fondurilor Europene va asigura funcția de Autoritate de Management pentru Programul Operațional Capital Uman 2021-2027, aspecte reflectate și în cadrul Acordului de Parteneriat negociat cu Comisia Europeană. Programul Operațional Capital Uman 2021-2027 este un document strategic de programare care acoperă domeniile ocuparea forței de muncă și educație și formare profesională obiectivul acestuia fiind de a contribui la Strategia programului, luând în considerare obiectivele și prioritățile specifice tematice selectate în funcție de nevoile naționale, regionale și locale. Programul Operațional Capital Uman 2021-2027 ce face obiectul negocierii cu Comisia Europeană, va fi implementat în conformitate cu prevederile cadrului strategic comun 20212027 și al Regulamentelor fondurilor europene aferente. Programul Operațional Capital Uman 2021-2027 nu prezintă conexiune cu alt program operațional pe același sector (nu există subordonare ierarhică). Pe de altă parte, pot fi 16

Pagina 17

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla identificate legături orizontale și sinergii cu programe operaționale privind alte sectoare la același nivel – Program Operațional Regional, Programul Operațional Combaterea Sărăciei, Programul Operațional Creștere Inteligentă și Digitalizare. În perioada de programare 2021 – 2027, Programul Operațional Capital Uman va cuprinde 9 axe prioritare, după cum urmează: • Axa prioritară 1. Valorificarea potențialului tinerilor pe piața muncii Obiective specifice: - Îmbunătățirea accesului pe piața muncii pentru toate persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, în special pentru tineri, șomeri de lungă durată și grupurile dezavantajate pe piața muncii, persoanele inactive, prin promovarea angajării pe cont propriu și a economiei sociale; • Axa prioritară 2. Prevenirea părăsirii timpurii a școlii și creșterea accesului și a participării grupurilor dezavantajate la educație și formare profesională Obiective specifice: - Promovarea accesului egal la educație și formare de calitate și favorabile incluziunii, precum și completarea studiilor, precum și a absolvirii acestora, în special pentru grupurile defavorizate, începând de la educația și îngrijirea copiilor preșcolari, continuând cu educația și formarea generală și profesională și până la învățământul terțiar, precum și educația și învățarea în rândul adulților, inclusiv prin facilitarea mobilității în scop educațional pentru toți • Axa prioritară 3. Creșterea calității și asigurarea echității în sistemul de educație și formare profesională Obiective specifice: - Îmbunătățirea calității, eficacității și a relevanței sistemului de educație și formare pentru piața muncii, pentru a sprijini dobândirea de competențe cheie, inclusiv a competențelor digitale - Promovarea accesului egal la educație și formare de calitate și favorabile incluziunii, precum și completarea studiilor, precum și a absolvirii acestora, în 17

Pagina 18

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla special pentru grupurile defavorizate, începând de la educația și îngrijirea copiilor preșcolari, continuând cu educația și formarea generală și profesională și până la învățământul terțiar, precum și educația și învățarea în rândul adulților, inclusiv prin facilitarea mobilității în scop educațional pentru toți • Axa prioritară 4. Adaptarea ofertei de educație și formare profesională la dinamica pieței muncii și la provocările inovării și progresului tehnologic Obiective specifice: - Îmbunătățirea calității, eficacității și a relevanței sistemului de educație și formare pentru piața muncii, pentru a sprijini dobândirea de competențe cheie, inclusiv a competențelor digitale • Axa prioritară 5. Creșterea accesibilității, atractivității și calității învățământului profesional și tehnic Obiective specifice: - Promovarea accesului egal la educație și formare de calitate și favorabile incluziunii, precum și completarea studiilor, precum și a absolvirii acestora, în special pentru grupurile defavorizate, începând de la educația și îngrijirea copiilor preșcolari, continuând cu educația și formarea generală și profesională și până la învățământul terțiar, precum și educația și învățarea în rândul adulților, inclusiv prin facilitarea mobilității în scop educațional pentru toți • Axa prioritară 6. Creșterea accesului pe piața muncii pentru toți Obiective specifice: - Îmbunătățirea accesului pe piața muncii pentru toate persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, în special pentru tineri, șomeri de lungă durată și grupurile dezavantajate pe piața muncii, persoanele inactive, prin promovarea angajării pe cont propriu și a economiei sociale; • Axa prioritară 7. Antreprenoriat și economie socială Obiective specifice: - Îmbunătățirea accesului pe piața muncii pentru toate persoanele aflate în 18

Pagina 19

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla căutarea unui loc de muncă, în special pentru tineri, șomeri de lungă durată și grupurile dezavantajate pe piața muncii, persoanele inactive, prin promovarea angajării pe cont propriu și a economiei sociale; • Axa prioritară 8. Susținerea reformelor pe piața muncii în acord cu dinamica pieței muncii Obiective specifice: - Modernizarea institutiilor si a serviciilor pietei muncii pentru a evalua si anticipa necesarul de competente si a asigura asistenta personalizata si in timp real urmarind asigurarea medierii/plasarii (matching), tranzitiei si a mobilitatii fortei de munca • Axa prioritară 9. Consolidarea participării populației în procesul de învățare pe tot parcursul vieții pentru facilitarea tranzițiilor și a mobilității (prioritate comună Educație/Ocupare) Obiective specifice: - Îmbunătățirea calității, eficacității și a relevanței sistemului de educație și formare pentru piața muncii, pentru a sprijini dobândirea de competențe cheie, inclusiv a competențelor digitale - Promovarea accesului egal la educație și formare de calitate și favorabile incluziunii, precum și completarea studiilor, precum și a absolvirii acestora, în special pentru grupurile defavorizate, începând de la educația și îngrijirea copiilor preșcolari, continuând cu educația și formarea generală și profesională și până la învățământul terțiar, precum și educația și învățarea în rândul adulților, inclusiv prin facilitarea mobilității în scop educațional pentru toți PROGRAMUL OPERAȚIONAL PENTRU COMBATEREA SĂRĂCIEI 2021 – 2027 (POCS) În conformitate cu documentele naționale aprobate de Guvernul României (Memorandumul), Ministerul Fondurilor Europene va asigura funcția de Autoritate de Management pentru Programul Operațional Reducerea Sărăciei 2021-2027, aspecte reflectate și în cadrul 19

Pagina 20

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla Acordului de Parteneriat negociat cu Comisia Europeană. Programul Operațional Reducerea Sărăciei 2021-2027 este un document strategic de programare care acoperă domeniul incluziunii sociale si al Dezvoltării Locale plasate sub Responsabilitatea Comunității (DLRC) obiectivul acestuia fiind de a contribui la Strategia programului, luând în considerare obiectivele și prioritățile specifice tematice selectate în funcție de nevoile naționale, regionale și locale. Programul Operațional Reducerea Sărăciei 2021-2027, care face obiectul negocierii cu Comisia Europeană, va fi implementat în conformitate cu prevederile cadrului strategic comun 2021-2027 și al Regulamentelor fondurilor europene aferente. În perioada de programare 2021 – 2027, Programul Operațional Reducerea Sărăciei va cuprinde 8 axe prioritare, după cum urmează: • Axa prioritară 1. Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunitatii (intervenții adresate grupurilor de acțiune locală) – OP 4 Obiective specifice: - Sporirea eficienței piețelor forței de muncă și facilitarea accesului la locuri de muncă de calitate prin dezvoltarea inovării și a infrastructurii sociale; - Îmbunătățirea accesului la servicii de calitate și favorabile incluziunii în educație, formare și învățarea pe tot parcursul vieții prin dezvoltarea infrastructurii; - Îmbunătățirea integrării socioeconomice a comunităților marginalizate, a migranților și a grupurilor dezavantajate prin măsuri integrate care să includă asigurarea de locuințe și servicii sociale; - Asigurarea accesului egal la asistență medicală prin dezvoltarea infrastructurii, inclusiv la asistență medicală primară; • Axa Prioritară 2. Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității – OP 5 Obiective specifice: - Promovarea dezvoltării integrate în domeniul social, economic și al mediului, a patrimoniului cultural și a securității în zonele urbane 20

Pagina 21

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla • Axa prioritară 3. Comunităti marginalizate Obiective specifice: - Promovarea integrării socio-economice a resortisanților țărilor terțe și a comunităților marginalizate, cum ar fi romii - Creșterea accesului egal și în timp util la servicii de calitate, sustenabile și cu prețuri accesibile; modernizarea sistemelor de protecție socială, inclusiv promovarea accesului la protecție socială; îmbunătățirea accesibilității, a eficacității și a rezilienței sistemelor de sănătate și a serviciilor de îngrijire pe termen lung; - Promovarea integrării sociale a persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială, inclusiv a persoanelor celor mai defavorizate și a copiilor; - Promovarea integrării socio-economice a resortisanților țărilor terțe și a comunităților marginalizate, cum ar fi romii - Îmbunătățirea integrării socioeconomice a comunităților marginalizate, a migranților și a grupurilor dezavantajate prin măsuri integrate care să includă asigurarea de locuințe și servicii sociale; • Axa prioritară 4. Reducerea disparitătilor între copiii în risc de săracie și/sau excluziune socială și ceilalți copii Obiective specifice: - Îmbunătățirea accesului la servicii de calitate și favorabile incluziunii în educație, formare și învățarea pe tot parcursul vieții prin dezvoltarea infrastructurii; - Favorizarea incluziunii active pentru a promova egalitatea de șanse și participarea activă și a îmbunătăți capacitatea de inserție profesională; - Îmbunătățirea calității, eficacității și a relevanței sistemului de educație și formare - Promovarea integrării sociale a persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială, inclusiv a persoanelor celor mai defavorizate și a copiilor; 21

Pagina 22

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla • Axa prioritară 5. Servicii pentru persoane vârstnice Obiective specifice: - Creșterea accesului egal la servicii de calitate si sustenabile; modernizarea sistemelor de protecție socială, inclusiv promovarea accesului la protecție socială; îmbunătățirea accesibilității, a eficacității și a adaptabilității sistemelor de sănătate, a serviciilor de îngrijire pe termen lung • Axa prioritară 6. Sprijin pentru persoanele cu dizabilități Obiective specifice: - Favorizarea incluziunii active prin promovarea egalității de șanse și a participării active, precum și prin îmbunătățirea angajabilității - Creșterea accesului egal la servicii de calitate si sustenabile; modernizarea sistemelor de protecție socială, inclusiv promovarea accesului la protecție socială; îmbunătățirea accesibilității, a eficacității și a adaptabilității sistemelor de sănătate, a serviciilor de îngrijire pe termen lung. - Îmbunătățirea accesului la servicii de calitate și favorabile incluziunii în educație, formare și învățarea pe tot parcursul vieții prin dezvoltarea infrastructurii; • Axa prioritară 7. Sprijin pentru grupuri vulnerabile Obiective specifice: - Îmbunătățirea integrării socioeconomice a comunităților marginalizate, a migranților și a grupurilor dezavantajate prin măsuri integrate care să includă asigurarea de locuințe și servicii sociale; - Îmbunătățirea accesului la servicii de calitate și favorabile incluziunii în educație, formare și învățarea pe tot parcursul vieții prin dezvoltarea infrastructurii; - Îmbunătățirea integrării socioeconomice a comunităților marginalizate, a migranților și a grupurilor dezavantajate prin măsuri integrate care să includă asigurarea de locuințe și servicii sociale; 22

Pagina 23

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla - Creșterea accesului egal la servicii de calitate si sustenabile; modernizarea sistemelor de protecție socială, inclusiv promovarea accesului la protecție socială; îmbunătățirea accesibilității, a eficacității și a adaptabilității sistemelor de sănătate, a serviciilor de îngrijire pe termen lung • Axa prioritară 8. Ajutorarea persoanelor defavorizate Obiective specifice: - Reducerea deprivării materiale prin furnizarea de alimente și/sau asistență materială de bază persoanelor cele mai defavorizate, inclusiv prin măsuri de acompaniere PROGRAMUL OPERAȚIONAL DEZVOLTARE DURABILĂ 2021 – 2027 (PODD) În conformitate cu documentele naționale aprobate de Guvernul României (Memorandumul), Ministerul Fondurilor Europene va asigura funcția de Autoritate de Management pentru Programul Operațional Dezvoltare Durabilă 2021-2027, aspecte reflectate și în cadrul Acordului de Parteneriat negociat cu Comisia Europeană. Programul Operațional Dezvoltare Durabilă 2021-2027 este un document strategic de programare care acoperă domeniile energie (eficiență energetică, regenerabile, transport energie) și mediu (deșeuri, apă/apă uzată, biodiversitate, situri contaminate, aer, riscuri (sistemice naționale, eroziune costieră), obiectivul acestuia fiind de a contribui la Strategia programului, luând în considerare obiectivele și prioritățile specifice tematice selectate în funcție de nevoile naționale, regionale și locale. Programul Operațional Dezvoltare Durabilă 2021-2027 ce face obiectul negocierii cu Comisia Europeană, va fi implementat în conformitate cu prevederile cadrului strategic comun 20212027 și al Regulamentelor fondurilor europene aferente. În perioada de programare 2021 – 2027, Programul Operațional Dezvoltare Durabilă va cuprinde 4 axe prioritare, după cum urmează: • Axa prioritară 1. Tranzitie energetică bazată pe eficiență energetică, emisii reduse, sisteme inteligente de energie, rețele si soluții de stocare Obiective specifice: 23

Pagina 24

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla - Promovarea eficienței energetice și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră - Dezvoltarea de sisteme inteligente de energie, rețele și stocare în afara TEN-E. • Axa Prioritară 2. Dezvoltarea infrastructurii de apă și apă uzată și tranziția la o economie circulara Obiective specifice: - Promovarea managementului durabil al apei - Promovarea tranziției către o economie circulară. • Axa Prioritară 3. Protecția mediului prin conservarea biodiversității, asigurarea calității aerului și decontaminare a siturilor poluate Obiective specifice: - Îmbunătățirea protecției naturii și a biodiversității, a infrastructurii verzi în special în mediul urban și reducerea poluării • Axa Prioritară 4. Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea și gestionarea riscurilor Obiective specifice: - Promovarea adaptării la schimbările climatice, a prevenirii riscurilor și a rezilienței în urma dezastrelor PROGRAMUL OPERAȚIONAL CREȘTERE INTELIGENTĂ ȘI DIGITALIZARE 2021 – 2027 (POCID) În conformitate cu documentele naționale aprobate de Guvernul României (Memorandumul), Ministerul Fondurilor Europene va asigura funcția de Autoritate de Management pentru Programul Operațional Creștere Inteligentă și Digitalizare 2021-2027, aspecte reflectate și în cadrul Acordului de Parteneriat negociat cu Comisia Europeană. Programul Operațional Creștere Inteligentă și Digitizare 2021-2027 este un document strategic de programare care acoperă domeniile Cercetare, Dezvoltare, Inovare (CDI) și Tehnologia Informației și a Comunicațiilor (TIC), obiectivul acestuia fiind de a contribui la Strategia programului, luând în considerare obiectivele și prioritățile specifice tematice selectate în funcție de nevoile naționale, regionale și locale. 24

Pagina 25

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla Programul Operațional Creștere Inteligentă și Digitizare 2021-2027 ce face obiectul negocierii cu Comisia Europeană, va fi implementat în conformitate cu prevederile cadrului strategic comun 2021-2027 și al Regulamentelor fondurilor europene aferente. În perioada de programare 2021 – 2027, Programul Operațional Creștere Inteligentă și Digitizare va cuprinde 6 axe prioritare, după cum urmează: • Axa prioritară 1. Creșterea competitivității economice prin cercetare și dezvoltare Obiective specifice: - Dezvoltarea capacităților de cercetare și inovare și adoptarea tehnologiilor avansate • Axa Prioritară 2. Dezvoltarea unei rețele de mari infrastructuri de CDI Obiective specifice: - Dezvoltarea capacităților de cercetare și inovare și adoptarea tehnologiilor avansate • Axa Prioritară 3. Creșterea competitivității economice prin digitalizare Obiective specifice: - Impulsionarea creșterii și competitivității IMM-urilor • Axa Prioritară 4. Dezvoltarea infrastructurii de comunicații în bandă largă Obiective specifice: - Îmbunătățirea conectivității digitale • Axa Prioritară 5. Instrumente financiare Obiective specifice: - Dezvoltarea capacităților de cercetare și inovare și adoptarea tehnologiilor avansate și creșterii și competitivității IMM-urilor • Axa Prioritară 6. Creșterea capacității administrative Obiective specifice: - Dezvoltarea competențelor pentru specializare inteligentă, tranziție industrială și antreprenoriat INIȚIATIVA NOUL BAUHAUS EUROPEAN 25

Pagina 26

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla Inițiativa Noul Bauhaus European reprezintă o abordare practică destinată creării unor oportunități durabile și inclusive pentru toți cetățenii europeni, acest lucru realizându-se în mare parte prin apeluri de proiecte. Aria instrumentelor financiare mobilizate este vastă: programele Orizont Europa, Erasmus +, Piața Unică, Europa digitală, LIFE, Europa Creativă, Corpul European de Solidaritate. Statele membre UE sunt, de asemenea, invitate să utilizeze fondurile din cadrul politicii de coeziune și să includă arhitectura durabilă și sustenabilă în cadrul Planurilor naționale de Redresare și Reziliență, de exemplu prin proiectele de renovare a infrastructurii. Abordarea interdisciplinară și crearea de sinergii între diverse domenii de acțiune (politici de mediu, politici digitale și politici arhitectonice) sunt vitale pentru îndeplinirea obiectivelor Pactului Ecologic European, obținerea unor progrese substanțiale în materie și, implicit, creșterea calității vieții cetățenilor europeni. În egală măsură, toate inițiativele propuse pornesc de la premisa caracterului participativ al Pactului Ecologic European. Toți cetățenii ar trebui să-și exprime punctele de vedere cu privire la spațiul în care doresc să locuiască, să contribuie la transformarea verde și digitală și să beneficieze, în egală măsură, de multiplele beneficii ale acestor procese. Astfel, Noul Bauhaus European își propune să reunească cetățeni, experți, întreprinderi și instituții și să faciliteze discuțiile pe marginea mijloacelor prin care putem realiza spații de trai mai abordabile și mai accesibile. Inițiativa va mobiliza designeri, arhitecți, ingineri, oameni de știință, studenți și spirite creative din diferite discipline pentru a reimagina un mod de viață durabil în Europa. În egală măsură se va strădui să asigure o calitate mai bună a vieții, punând în prim-plan simplitatea, funcționalitatea și circularitatea materialelor, fără a compromite nevoia de confort și de frumusețe din viața noastră cotidiană.6 Inițiativa are la bază trei valori fundamentale: • durabilitatea - de la obiectivele climatice la circularitate, reducerea la zero a poluării și biodiversitate; • estetica - calitatea experienței și a stilului, dincolo de funcționalitate; • incluziunea - de la punerea în valoare a diversității la garantarea accesibilității și a prețurilor abordabile; În contextul Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană a Municipiului Gherla, principiile inițiativei au fost integrate în realizarea prezentului document strategic. La momentul identificării intervențiilor din SIDU 2021-2027, s-a ținut cont de inițiativa New European Bauhaus de a pune în practică Pactul Verde European și de a crea locuri de locuit accesibile, durabile și de calitate, prin colaborarea și interoperabilitatea artei și științei culturale, investițiile propuse îmbinând cu succes principiile durabilității, esteticii și incluziunii 6 http://www.cultura.ro/implementarea-initiativei-noul-bauhaus-european 26

Pagina 27

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla din Noul Bauhaus european, în scopul găsirii de soluții accesibile, incluzive, durabile și atractive la provocările climatice. 1.5. Contextul pandemiei mondiale cu COVID-19 1.5.1. COVID-19 – Date generale COVID-19 este un virus ce face parte din grupul coronavirusurilor, un grup extins de virusuri care infectează atât animalele, cât și oamenii. Este un coronavirus nou, identificat pentru prima oară în decembrie 2019 într-un focar de pneumonie din China (Orasul Wuhan, provincia Hubei). Acest virus nu a fost identificat anterior la om. Face parte din familia Coronaviridae, din aceeași familie fiind și virusurile care determină Sindromul Respirator Acut Sever (SARS) – identificat în China în 2003 și Sindromul Respirator din Orientul Mijlociu (MERS) – identificat în Arabia Saudită în 2012, iar caracteristicile epidemiologice sunt similare acestora. Pandemia provocată de acest virus impune o povară grea pentru indivizi și societăți și pune sub o tensiune severă toate sistemele de îngrijire a sănătății oamenilor. Pe lângă impactul social și uman semnificativ, pandemia de Coronavirus reprezintă un șoc economic major pentru UE, răspândirea virusului determinând perturbarea lanțurilor de aprovizionare globale, volatilitatea în piețele financiare, șocurile cererii consumatorilor și impactul negativ în sectoarele cheie precum călătoriile și turism. Aspectul cu implicatii majore este dat de faptul ca pandemia de COVID-19 impune o povară grea pentru indivizi și societăți și pune sub o tensiune severă toate sistemele de îngrijire a sănătății oamenilor, existand riscul depasirii capacitatii sistemelor de sanatate, asistenta sociala, servicii sociale. Având în vedere evoluția situației epidemiologice internaționale determinată de răspândirea corona virusului SARS-CoV-2 la nivelul a peste 200 de țări, în care, până la finalul 27

Pagina 28

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla lunii martie, aproximativ 6 milioane de persoane au fost infectate și aproximativ 350.000 au decedat, precum și declararea „Pandemiei” de către Organizația Mondială a Sănătății, la data de 11.03.2020, prin Decretul Președintelui României nr. 195 din 16 martie 2020 a fost instituită starea de urgență pe teritoriul României și prelungită prin Decretul Președinteului României nr.240/2020. În contextul infectării cu coronavirusul SARS- CoV-2 la nivel european și global, România este unul din Statele Membre direct afectate de această pandemie. Astfel, la finalul lunii mai a anului 2020, pe teritoriul României, au fost confirmate aproximativ 19.000 de cazuri de persoane infectate cu virusul COVID – 19, și autoritățile de resort se așteaptă la creșterea progresivă a numărului persoanelor afectate. Având în vedere riscul de răspândire a infecției cu virusul SARS-CoV-2 la nivel comunitar, autoritățile publice cu atribuții în domeniul au luat o serie de măsuri ce au în vedere, în principal, asigurarea distanțării sociale. În acest sens prin intermediul ordonanțelor militare emise au fost luate măsuri care limitează dreptul la libera circulație a persoanelor. Aceste măsuri care au rolul de a preveni răspândirea infecției cu virusul SARS-CoV-2 afectează toate persoanele, dar mai ales persoanele aflate în situație de vulnerabilitate și în special persoanele vârstnice si persoanele cu dizabilități. În cazul vârstnicilor si a persoanelor cu dizabilități, suplimentar vulnerabilității date de vârsta înaintată și respectiv de dizabilitățile fizice sau psihice preexistente, limitarea deplasării aduce noi restricții care reduc posibilitățile de satisfacere a nevoilor primare: nevoile de hrană, îngrijire medicală, nevoia de medicamente, etc. 1.5.2. Măsuri luate de Comisia Europeană în contextul pandemiei mondiale Comisia Europeană lucrează pe toate fronturile pentru a stopa răspândirea coronavirusului, pentru a sprijini sistemele naționale de sănătate, pentru a proteja și salva vieți și pentru a contracara impactul socioeconomic al pandemiei cu măsuri fără precedent, luate atât la nivel național, cât și la nivelul UE. 28

Pagina 29

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla Comisia va utiliza toate instrumentele de care dispune pentru a atenua consecințele pandemiei, în special: •Asigurarea aprovizionării sistemelor de sănătate, prin menținerea integrității pieței unice, a producției și distribuției de lanțuri valorice; •Sprijinirea oamenilor astfel încât veniturile și locurile de muncă să nu fie afectate în mod disproporționat și să evite efectele permanente ale acestei crize; •Sprijinirea întreprinderilor și asigurarea faptului că lichiditățile sectorului nostru financiar pot continua să ajute economia •Permiterea statelor membre să acționeze în mod decisiv și coordonat, prin utilizarea flexibilității depline a schemelor privind ajutorul de stat și Pactului de stabilitate și de creștere. În plan economic, UE mobilizează toare resursele disponibile pentru a răspunde rapid, ferm și coordonat la pandemia cauzată de coronavirus. Suma totală mobilizată până în prezent este de aproximativ 3,4 mii de miliarde Euro. 29

Pagina 30

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla Sursa: Site-ul oficial al Comisiei Europene https://ec.europa.eu/info/live-work-travel-eu/health/coronavirus-response/overview-commissions-response_ro Comisia a prezentat, la 20 mai 2020, orientări pentru politicile economice ale tuturor statelor membre ale UE, în contextul pandemiei. Recomandările se concentrează pe atenuarea consecințelor grave ale crizei pe termen scurt și pe relansarea creșterii economice pe termen scurt și mediu, în conformitate cu obiectivele noastre privind tranziția ecologică și transformarea digitală. Ele pun, de asemenea, un accent deosebit pe sănătate. Comisia a propus un instrument de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență – SURE – pentru a-i ajuta pe oameni să își păstreze locul de muncă în timpul crizei. La 19 mai, Consiliul a adoptat propunerea. Instrumentul va deveni disponibil de îndată ce toate statele membre își furnizează garanțiile pentru împrumuturi. SURE oferă statelor membre o finanțare în valoare de până la 100 de miliarde EUR, acoperind o parte din costurile legate de crearea sau extinderea programelor naționale de șomaj tehnic până la 31 decembrie 2022, cu posibilitate de extindere ulterioară. În ceea ce privește atenuarea impactului pandemiei asupra ocupării forței de muncă, Comisia Europeana precizează ca toți angajații trebuie să fie protejați împotriva șomajului și a pierderilor de venituri, pentru a evita un efect ulterior permanent. Comisia este pregătită să sprijine statele membre în acest sens, promovând, în special, programele de lucru pe termen scurt, respectiv programele de perfecționare și recalificare profesională care și-au dovedit eficacitatea în trecut. De asemenea, Comisia va accelera pregătirea propunerii legislative privind un „Un sistem european de reasigurare de șomaj” cu scopul de a sprijini politicile statelor membre de păstrare a locurilor de muncă și a competențelor. În plus, inițiativa de investiții privind răspunsul împotriva 30

Pagina 31

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla virusului (Corona Response Investment Initiative) va facilita mobilizarea Fondului social european, un fond destinat sprijinirii angajaților și asistenței medicale. Sunt necesare măsuri specifice pentru a atenua impactul asupra ocupării forței de muncă pentru angajații din sectoarele economice cel mai puternic afectate, îndeosebi atunci când producția /desfacerea este întreruptă. UE este pregătită să sprijine statele membre în atenuarea impactului crizei sanitare asupra muncitorilor, prin intermediul fondurilor structurale ale UE, inclusiv prin Fondul social european. În plus, Comisia va accelera pregătirea propunerii legislative pentru un sistem european de reasigurare a șomajului. Această inițiativă își propune să îi sprijine și să-i protejeze pe cei care și-au pierdut locul de muncă în caz de șocuri mari, precum și pentru a reduce presiunea asupra finanțelor publice naționale, consolidând astfel dimensiunea socială a Europei și sporindu-i coeziunea. De asemenea, Comisia Europeană a adoptat câteva măsuri pentru asigurarea de lichidități pentru întreprinderile mici și mijlocii grav afectate de criză, după cum urmează: - Grupul BEI va urmări să investească încă 20 de miliarde EUR în întreprinderile mici și mijlocii, folosind în parte propriul său capital și în parte sprijin din bugetul UE - Comisia a deblocat 1 miliard EUR, bani pe care îi pune la dispoziția Fondului European de Investiții (FEI) sub formă de garanție, pentru ca FEI să poată oferi lichidități întreprinderilor, mobilizând astfel în total 8 miliarde EUR în sprijinul a cel puțin 100 000 de întreprinderi Comisia a prezentat o inițiativă pentru investiții care să le ofere statelor membre lichidități imediate. Aceasta este constituită din fondurile necheltuite din cadrul politicii de coeziune. Inițiativa include: - o rată de finanțare de 100 % de către UE a măsurilor de combatere a crizei, astfel încât statele membre să nu trebuiască să plătească anticipat 31

Pagina 32

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla - noi metode de ajutorare a celor mai vulnerabili, prin Fondul de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane, cum ar fi livrările la domiciliu și utilizarea de vouchere electronice pentru a reduce riscul răspândirii virusului - flexibilitatea de a redirecționa fondurile între programe și regiuni pentru a finanța acțiunile de răspuns la pandemia de coronavirus - sprijin pentru pescari și fermieri 1.5.3. Finanțări europene și guvernamentale pentru sprijinirea celor grav afectați de pandemia cu COVID-19 Având în vedere cele expuse anterior și faptul că se preconizează declanșarea unei crize economice mondiale fără precent, au apărut primele finanțări pentru sprijinirea entităților afectate de pandemia cu Coronavirus, atât din fonduri europene, cât și din fonduri guvernamentale. Astfel, în luna mai a anului 2020, au fost lansate 2 apeluri de proiecte finanțate din Fondul Social European, prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020, după cum urmează: - Sprijin pentru salariații angajaților care reduc sau întrerup temporar activitatea total sau parțial, ca urmare a efectelor epidemiei coronavirusului SARS-Cov-2, pe perioada stării de urgență decretată. Foarte mulți angajatori sunt afectați direct sau indirect de epidemia produsa de coronavirusul SARS- CoV-2 și în acest context mulți angajatori nu au veniturile necesare pentru a asigura plata salariilor angajaților, existând astfel riscul ca angajații să fie trimiși în șomaj, să le fie suspendate și încetate ulterior contractele de muncă, utilizându-se cazul de forță majoră. În cadrul prezentului apel de proiecte sunt eligibile toate regiunile României, atât cele mai puțin dezvoltate cât și regiunea mai dezvoltată București-Ilfov, iar acțiunile vor viza măsuri de 32

Pagina 33

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla sprijin pentru persoanele angajate la angajatorii al căror domeniu de activitate este afectat direct ca urmare a declarării situațiiei de epidemie de COVID – 19, prin decontarea sumelor necesare plății indemnizației persoanelor cărora li s-a suspendat temporar contractul individual de muncă, din inițiativa angajatorului, potrivit art. 52 alin.(1) lit.c) din Legea nr.53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificarile si completarile ulterioare, ca urmare a efectelor produse de coronavirusul SARS- CoV-2. - Sprijin pentru persoanele vulnerabile (vârstnici și persoane cu dizabilități) în contextul epidemiei COVID-19 În acest context, România consideră necesar și oportun ca FSE să sprijine persoanele care se află în stare de vulnerabilitate economică și socială, respectiv persoanele vârstnice și persoanele cu dizabilități, care sunt cele mai afectate de aceasta pandemie. În timp ce majoritatea cazurilor (80%) se manifestă cu forme clinice ușoare și pneumonii, formele severe și decesele sunt mai frecvente printre vârstnici având condiții medicale pre-existente. Având în vedere situația specială în care se află persoanele vulnerabile (vârstnici și persoanele cu dizabilități) ca urmare a măsurilor luate pentru prevenirea răspândirii infecției cu virusul SARS-Cov-2, autoritățile publice locale și centrale au obligația de a asigura sprijinul necesar în vederea ameliorării efectelor provocate de limitare a dreptului la deplasare al persoanelor. În acest sens prin intermediul finanțării din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020 se are în vedere înființarea și dezoltarea unui centru de coordonare și monitorizare care include și servicii de tip call center, care să asigure identificarea, evaluarea, sprijinirea persoanelor din grupurile vulnerabile afectate de măsurile luate de autorități în ceea ce privește limitarea dreptului de deplasare și comunicarea dintre acestea și autoritățile publice locale și centrale cu atribuții în domeniul asistenței sociale. Aceste măsuri sunt necesare în vederea identificării problemelor și nevoilor persoanelor din grupurile vulnerabile și în vederea ameliorării stării de vulnerabilitate în contextul măsurilor luate de autorități în vederea limitării răspândirii epidemiei COVID – 19. De asemenea, în luna mai a anului 2020, a fost lansat, prin Programul Operațional Infrastructură Mare, apelul de proiecte “Creșterea capacității de gestionare a crizei sanitare 33

Pagina 34

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla COVID-19”, apel prin care Autoritățile Publice Locale, în parteneriat cu furnizori publici de servicii de asistență socială pentru categoriile vulnerabile, vor putea să doteze centrele sociale rezidențiale publice pentru categorii vulnerabile (persoane vârstnice/ persoane cu dizabilități / copii, etc) și unitățile instituțiilor de învățământ de stat cu echipamente de protecție, în special, dar fără a fi limitate la: combinezon, inclusiv cu glugă și protecție încălțăminte, vizieră de protecție, mănuși de unică folosință, măști de protecție, biocide, soluții necesare asigurării igienei și dezinfecției, alte materiale de protecție, etc. În paralel cu sprijinul venit prin finantările din fonduri europene, în luna aprilie 2020, Guvernul României a lansat programul IMM invest, dedicat microîntreprinderilor, întreprinderilor mici și mijlocii care au nevoie de credite bancare pentru susținerea activității curente și remedierea eventualelor daune financiare produse de Pandemia de Coronavirus. Practic ajutorul consta în faptul că firmele beneficiare vor avea dobândă zero pentru creditele bancare, dobânda fiind suportată de către stat până la 31 martie 2021 cu posibilitate de prelungire. În cadrul Programului Guvernamental IMM invest există 2 variante de finanțare, respectiv: Prin varianta A se pot acorda unul sau mai multe credite pentru realizarea de investiții și/sau unul sau mai multe credite/linii de credit pentru capital de lucru, în procent de 80 % din valoarea finanțării primite, valoarea maximă solicitată fiind de 5000 lei. Prin varianta B se pot acorda unul sau mai multe credite/linii de credit exclusiv pentru finanțarea capitalului de lucru în procent de maximum 90% din valoarea finanțării, valoarea maximă a finanțărilor fiind de 500.000 lei pentru microîntreprinderi, respectiv 1.000.000 lei pentru întreprinderile mici. Ținând cont de faptul că întreprinderile mici și mijlocii, reglementate prin Legea nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, cu modificările și completările ulterioare, s-au confruntat pe perioada declarării stării de urgență cu probleme determinate fie de lipsa consumatorilor, caz în care activitățile IMM-urilor au fost 34

Pagina 35

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla puternic afectate prin scăderea cifrei de afaceri, iar personalul angajat a fost trimis în șomaj tehnic, fie de faptul că activitățile desfășurate de IMM-uri au fost interzise prin ordonanțe militare pe perioada declarării stării de urgență sau au fost îngrădite pe perioada stării de alertă, situație în care de asemenea personalul angajat al IMM-urilor a fost trimis în șomaj tehnic, iar toate aceste măsuri au condus la un blocaj al acestor activități economice la nivel național, Guvernul României a adoptat Ordonanța de Urgență nr. 130 din 31.07.2020 pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului operațional Competitivitate 2014-2020, în contextul crizei provocate de COVID-19, pentru beneficiarii a căror activitate a fost afectată de răspândirea virusului SARS-CoV-2 sau a căror activitate a fost interzisă prin ordonanțe militare pe perioada stării de urgență sau îngrădite pe perioada stării de alertă. Formele de sprijin din fonduri externe nerambursabile prevăzute de prezenta ordonanță de urgență se referă la: a) microgranturi acordate din fonduri externe nerambursabile sub formă de sumă forfetară; b) granturi pentru capital de lucru acordate sub formă de sumă forfetară și în procent din cifra de afaceri; c) granturi pentru investiții productive acordate din fonduri externe nerambursabile în baza evaluării proiectului de investiții depus. 2. PROFILUL MUNICIPIULUI GHERLA 2.1. Istoric Pe vatra actuală a localității au fost descoperite urmele castrului roman în care a staționat Ala II Gallorum et Pannoniorum, parte din cele opt unități militare romane localizate în Dacia Porolissensis. Ulterior, așezarea apare menționată ca Novum Castrum (sec. IX - XI) în Chronicom pictum. Pe teritoriul orașului Gherla s-au descoperit însă și urme de viață socială și activitate economică din timpuri mai vechi, predacice. În decursul vremurilor, pe aceste locuri au 35

Pagina 36

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla evoluat toate orânduirile sociale cunoscute de istorie și s-au suprapus diferite civilizații, începând cu civilizația pietrei și apoi a bronzului și fierului. Atestare Prima atestare documentară a așezării datează din 6 ianuarie 1291, când a fost menționată "Gerlahida" ("Podul Gerla", hid = pod). Atestarea apare într-un document emis de regele Andrei al III-lea al Ungariei, act prin care locuitorilor Ocnei Dejului li se confirmă anumite privilegii. Tot aici este specificat și faptul că așezarea avea un punct vamal pentru drumurile de uscat. De-a lungul timpului localitatea va apărea menționată sub mai multe nume: • 1291 - Gherlahida • 1410 - Gherloah (Gerlah) • 1458 - Gerlah • 1578 - Gherlya possesio • 1643 - Gherla oppidum • 1721 - Gherla altfel Szamosujvar • 1726 - Örményváros - Armenopolis • 1830 - Szamos-Ujvár, L.R.C. Armenopolis, Armenierstadt Gyerlá • din 1922 - Gherla Odată cu anul 1540 se ridică cetatea Gherlei, care va purta și ea mai multe denumiri în timp: • 1540 - Novum castrum Balvanos vocatum • 1542 - Wy Balvanos • 1548 - Arcis Balwanyos • 1553 - Wyvár (Cetatea Nouă) • 1554 - Arx nostra Wyvár • 1558 - Vivaroz • 1599 - Zemos Ujvár • 1632 - Szamos Ujwár 36

Pagina 37

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla Orașul baroc Gherla este singurul oraș din România care a fost construit în secolul al XVIII-lea după un plan prestabilit și a cărui construcție s-a păstrat până în prezent. Faptul că stilul baroc domină se datorează pătrunderii stilului baroc în Transilvania o dată cu fondarea Gherlei de către coloniștii armeni, veniți din Moldova la inițiativa și cu permisiunea Curții Imperiale de la Viena. Alte orașe din Transilvania au suferit de asemenea transformări radicale în secolul al XVIII-lea, fiind marcate profund de stilul baroc, dar în toate aceste cazuri, a fost prezent un fond arhitectural anterior, care a fost doar particularizat sau transformat. În cazul Gherlei, orașul a devenit nou în întregime, fiind dezvoltat pe terenul ce aparținea cândva cetății Gherlei (locul pe care astăzi este situat penitenciarul Gherla) și lângă care se afla vechiul sat românesc. Orașul baroc s-a edificat pe un teren agricol, fără a fi condiționat de nici o altă construcție premergătoare. Orașul armenesc Armenii au pătruns în Transilvania după ce la sfârșitul secolului al XVII-lea le-a fost permis de principele Mihai Apafi, care a sperat că îi va putea atrage spre protestantism. După acest moment, Gherla apare în documente ca Armenopolis. Cel care a adus un plan prestabilit pentru orașul Gherla a fost episcopul Oxendius Vărzărescu, plan care se presupune că a venit de la Roma. Elementele care dau valoare zonei de rezervație, care coincide cu piața centrală, sunt, pe lângă valoarea imobilelor, parcelarea, ritmul, modul de ocupare a terenului, prospectul și fronturile străzilor. Datorită expansiunii Imperiului Habsburgic care promova și se sprijinea pe catolicism, în secolul al XVIII-lea au apărut două programe noi de arhitectură: biserica și mănăstirea. Prima biserică ridicată de armeni este Biserica Solomon, aflată pe strada Cloșca. O altă biserică importantă a Gherlei este biserica armeano-catolică Sfânta Treime, a cărei construcție lasă să se vadă că face parte dintr-un plan prestabilit pentru zona pieței centrale. Mănăstirea franciscană, 37

Pagina 38

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla aflată pe strada Bobâlna, a fost construită după o donație făcută de primarul Gherlei, Victor Daniel, care a dăruit franciscanilor în anul 1742 lotul pentru construirea unei biserici. În ceea ce privește problema clădirilor de interes public, printre cele mai importante se numără primăria veche, situată în Piața Libertății de astăzi, clădire care a fost demolată în 1893. Noua primărie care funcționează și astăzi, a fost construită în colțul pieței, în manieră eclectică, edificiul distonând față de atmosfera barocă a pieței. O altă clădire reprezentativă a stilului baroc a fost reprezentată de Galeriile Comerciale așezate în fața bisericii Sf. Treime, care au fost demolate în 1962 la intervenția primarului de atunci, fără a exista un plan de sistematizare. Dezvoltarea Armenopolisului și concentrarea a unei largi populații armenești în zonă (43,4% din cei 5.287 de locuitori ai Gherlei anului 1850) a dus la o dezvoltarea a comerțului și meșteșugurilor (covoare orientale, prelucrarea pieilor). Descoperiri arheologice La sud-est de oraș, pe o terasă a dealului "Șapte cruci", la locul numit "Pietriș", au fost descoperite urmele unei așezări cu mai niveluri de locuire din neolitic, epocile bronzului, fierului, respectiv din epoca romană. Nivelurile arheologice sunt cuprinse într-un strat de 0,70m grosime. Repertoriul, alcătuit din vetre, ceramică, piese litice, securi, figurine, monede etc. au fost datate, catalogate și conservate de către E. Orosz. La sud de oraș, pe terasă deasupra șesului "Sf. Anton", la Ferma Perint, lângă drumul vechi ce duce spre Săcălaia a fost descoperită o statuetă-menhir din piatră, înaltă de 0,57 m, reproducând o figură umană, din epoca bronzului. La "Perii pădureți", sub Baia "Chira", a fost descoperit un topor din piatră din epoca neoliticului. De asemenea, la confluența pârâului Fizeș cu Someșul Mic, a fost descoperit tot un topor din neolitic. Lângă podul Someșului au fost descoperite fragmente de ceramică, un topor și un corn de cerb, toate din neolitic. 38

Pagina 39

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla La nord de oraș, pe o terasă a Someșului Mic, înaltă de 21 m, numită "Luncă". Descoperiri: • așezare - Așezarea se întinde pe o suprafață de circa 14.000 m2.; datare repertoriu: neolitic, bronz timpuriu • ceramică; datare repertoriu: La Tene; MAC • ceramică - între care și fragmente de terra sigillata; datare repertoriu: epoca romană, MAC • piese litice - unelte din piatră șlefuită, un nucleu, lame și așchii din obsidian; datare repertoriu: neolitic, bronz timpuriu; MAC • râșniță - mai multe piese; datare repertoriu: neolitic, bronz timpuriu; MAC • ceramică - fragmente; datare repertoriu: neolitic, bronz timpuriu; MAC • faună - oase de animale domestice, între care oase de cal; datare repertoriu: neolitic, bronz timpuriu; MAC La vest de oraș, la poalele dealului "Coasta Gherlii", pe o terasă a Someșului Mic, înaltă de 42 m., a fost descoperită o așezare fortificată, cu inventar. Așezare închisă de un val semicircular de pământ, lung de cca 50 m și înalt de cca 0,60 m.; datare repertoriu: neolitic, bronz timpuriu. La sud de oraș, între "Canalul Morii" și șoseaua Dej-Cluj, la baza castrului roman. Descoperiri: • așezare; datare repertoriu: neolitic, perioda de tranziție la epoca bronzului; cultura: Coțofeni • fibulă - din bronz de tip La Tene III; datare repertoriu: La Tene, sec I î. Hr. • ceramică - fragmente; datare repertoriu: neolitic, tranziție bronz; cultura: Coțofeni La sud de oraș, către Hășdate, la "Valea Slatinei" sau "Fântâna Sărată". Descoperiri: 39

Pagina 40

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla • așezare; datare repertoriu: perioada de tranziție la epoca bronz; cultura: Coțofeni • ceramică; datare repertoriu: perioada de tranziție la epoca bronzului; cultura: Coțofeni Descoperiri celtice și dacice neprecizate, aflate în inventarul Muzeului din Gherla. De asemenea, un tezaur compus din obiecte dacice de argint.; datare repertoriu: La Tene; cultura: dacică. Perioada comunistă Singura salvare care a ajutat la conservarea construcțiilor a fost sărăcia cruntă din secolele al XIX-lea și XX, precum și intervenția socialistă care a început destul de târziu. Astfel, „orașul de pe Someș” și-a continuat dezvoltarea în afara drumului de tranzit Cluj-Dej datorită așezării în partea estica a râului. Cele mai multe case construite în acest stil sunt păstrate și azi, inscripțiile legate de proprietari și anul construcției fiind dispărute în perioada interbelică, când pentru a fi vândute la un preț cât mai bun, era nevoie ca aceste inscripții să fie șterse. Până în 1989 existau o serie de planuri de sistematizare al căror principal scop era de a se demola mai mult pentru a se începe construcția de blocuri. Astfel de demolări au fost începute în zona gării, unde în locul vechilor clădiri au apărut blocurile-dormitor specifice epocii socialiste. Castrul roman În partea sudică a orașului, între albia Someșului Mic, Canalul Morii și latura stângă a șoselei naționale ce duce spre Cluj, se înălța odinioară un vechi castru roman, în jurul căruia existau și unele așezări civile. Cu prilejul cercetărilor arheologice efectuate aici, s-a descoperit un bogat material documentar în legatură cu epoca sclavagistă romană. Printre piesele cele mai valoroase amintim: fragmente de arme și unelte din bronz și fier, monede romane, vase și fragmente de vase din lut ars, cărămizi, piese de mozaic, fragmente de conducte de apă, un fier de plug roman, o râșniță romană, epigrafe, statuiete, fibule, grâu carbonizat, etc. Descoperirea arheologică cea mai importantă făcută la castrul roman o constituie o diplomă militară eliberată la 2 iulie 133 e.n. sub Împăratul Hadrian. Importantul document descoperit în august 1960, aduce 40

Pagina 41

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla modificări esențiale în cunoștințele istorice de până acum, referitoare la împărțirea Daciei romane. O însemnată importanță o are faptul că nu departe de oraș s-au identificat urme de așezări din secolul al IV-lea e.n., care atestă continuitatea elementului autohton în Dacia după retragerea stapânirii romane, ilustrând legătura permanentă între acest pamânt și acest popor. Satul Gherla (Candia) În partea vestica a actualului oras, pe malul drept al Someșului Mic s-a dezvoltat vechiul nucleu de așezări omenești al Gherlii. Se știe chiar că satul Gherla (cunoscut în secolul al XVIII – lea și sub numele de Candia) a existat încă înainte de edificarea cetății feudale, însă numai după construirea acesteia s-a dezvoltat ca un centru mai important. Într-un document din anul 1291 satul Gherla poartă numele de \"Gherlahida\". Mai târziu pare sub numele de \"Gerlah\" (1410), \"Gerla possesio\" (1578), \"Gerla oppidum\" (1643) și \"Gerla\" (1721) , iar în documentele oficiale ulterioare orașul Gherla întemeiat aici va purta numele de \"Szamosujvar\", toponimic obținut prin traducerea în limba maghiară a denumirii latinești pe care o purta cetatea Gherlii încă din 1504 \"Arx nova ad Sanusium\" = \"Szamosujvar\" = Cetate nouă pe Șomes. Numele popular al acestui oraș a fost însă întotdeauna \"Gherla\" sau \"Gerla\" – în expresia palatalizată a localnicilor. În secolele XVIII si XIX, după așezarea armenilor aici și întemeierea noului oraș, Gherla figurează în unele documente și cu numele de Armenopolis, Armonierstadt și Ormenyvaros. Se crede că toponimicul \"Gherla\" derivă de la apelativul hidronimic \"grle\"=vad, în limba slavă veche. Prin secolul al XVII-lea Gherla ajunge la oarecare înflorire. În 1659 o aflăm ridicată la rangul de opid privilegiat. Cu toate acestea, la 1657 se amintește despre Gherla că este \"un mizerabil sat valah\". În același an (17 august 1657) Gherla a fost pustiită de tătari, iar localnicii și-au aflat salvarea în dosul zidurilor cetății. Ceva mai târziu, stabilindu-se aici 30 de familii de 41

Pagina 42

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla puscași români, angajați în slujba de pază a cetății, contribuie la refacerea și dezvoltarea vechiului sat, care va deveni mai târziu un cartier (cartierul Candia) al noului oraș clădit de armeni, căruia îi va împrumuta numele de Gherla. De la “ înălțimea “ celor 718 de ani de la prima atestare documentară, la peste 300 de ani de la fondarea orașului modern de către armenii stabiliți în această așezare și foond ridicată la rangul de municipiu în 16 octombrie 2000, Gherla se prezintă astăzi ca un oraș important cu un farmec aparte, marcat fiind nu numai de curgerea milenară a Someșului Mic, de vestigiile glorioase ale Castrului Roman “ Congri ” sau de numeroasele clădiri monumentale în stil baroc târziu dar și de valoroasa sa tradiție spirituală. De-a lungul istoriei alături de majoritatea românească trăiesc în armonie maghiari, armeni, germani, țigani, evrei, etc. Dacă în 1956 erau 8.499 de locuitori, în anul 1992 populația stabilă era de 26.277 locuitori. Conform recensământului din anul 2002 populația stabilă era de 22.167 persoane din care 17.788 români reprezentand 80,24%, 3930 de maghiari reprezentând 17,73%, 361 romi reprezentând 1,62%. Populația stabilă la recensământul din 2011 era de 20.203 persoane. 2.2. Așezare geografică Municipiul Gherla este situat în nord-vestul Podisului Transilvaniei, pe malul drept al Someșului Mic, în zona de contact dintre Câmpia Transilvaniei și Podișul Someșan, la aprox. 47 gr. lat. nordică și 24 gr. long. estică, la o altitudine de 253 m f.n.m. Municipiul Gherla se aflã în județul Cluj, la o distanță de 45 km față de Cluj-Napoca și de 15 km față de Dej, pe drumul național DN 1C. Vecinătăți – cea mai mare parte a orașului actual, se întinde pe a două terasã a Someșului Mic, pânã sub Dealul Cãrãbãi (7 Cruci), iar spre vest, zona locuitã, coboarã pe prima terasã și chiar spre lunca Someșului Mic. Valea râului, destul de largã în acest loc, este încadratã la est de o prelungire a dealurilor Sicului, iar spre vest de Dealul Zapodie, ramificație a zonei de dealuri 42

Pagina 43

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla clujene; spre sud și nord, valea Someșului Mic se deschide larg, uneori, în zile senine putându-se vedea pe linia orizontului de la miazãnoapte, culmile Munților Țibles. La nord Gherla se învecinează cu satele Mintiu Gherlii, Petrești și Bunești, la sud cu Hășdate, Silivaș, Livada, iar la est cu Fizeșu Gherlii, Bonț și Nicula. Teritoriul Gherlei, aflat în zona îmbinãrii Câmpiei Transilvaniei cu Podișul Someșan, întrun mediu geografic favorabil existenței și dezvoltãrii unor comunitãti umane, a fost locuit din cele mai îndepãrtate timpuri fãrã întrerupere, așezarea fiind o dovadã a unei continuitãti permanente, incontestabile. Orașul este străbătut de râul Someșul Mic care izvorește din munții Bihorului, de unde își adună Someșul Cald și Someșul Rece care confluează în amonte de Cluj-Napoca. Localitățile aflate în administrație- Băița, Hașdate, Silivaș Rețeaua hidrografică Axa principalã o constituie râul Someșul Mic, care izvorăște din munții Bihorului, de de unde își adună apele Someșul Cald și Someșul Rece, care confluează în amonte de Cluj-Napoca. Panã la Gherla îsi îmbogățește apele cu văile Borsei, Gãdãlinului, Lujerdiului, Alunișului, Bãiței. În aval, primește apele vãii Fizeșului. De asemenea, Gherla este străbătută de canalul Morii, care derivă din Someș, și care în aval se varsă din nou în acesta. Băile Băița conțin o serie de resurse hidrominerale, reprezentate prin acvifere preponderent clorosodice dar și cu un conținut sulfuros. 2.3. Climă, soluri, vegetație și faună Clima 43

Pagina 44

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla Se încadreazã în tipul climatului temperat de dealuri, fãrã o influentã mare a maselor de aer oceanice, dar influentata de orientarea vailor. Exista fenomenul inversiunii temperaturilor care provoaca uneori îngheturi tarzii primavara si brume timpurii toamna. Sub aspect seismic, zona este pasivă, suferind doar efectele transmise din focare îndepărtate. Caracteristicile geofizice ale zonei, conform Normativului P100/92 sunt: • zonă seismică de calcul E • valoarea coeficientului Ks = 0,12 • perioada de colt Tc = 0,7 sec. Solurile Se caracterizează printr-o mare fertilitate. Cel mai rãspandit tip de sol este cel aluvionar, din grupa solurilor azonale, care este bogat în humus și care a favorizat dezvoltarea grãdinãritului. Vegetația Vegetația este formată în majoritate din specii ierboase, fiind dominată de graminee. Astfel, prin pășuni întâlnim bulbucii, în zona arabilã crește pirul, iar în locurile umede izma, papura și lintita. Primăvara pitorescul locului este completat cu: ghiocei, lãcrimioare, toporași etc. În partea de nord se află Pădurea Morii formată preponderent din stejari, carpeni, aluni, etc. În centrul Gherlei, în parc cresc specii de castani, plopi, tei, stejari, brazi, ulmi, carpeni, pini, molizi, fagi, salcâmi, tisa și două exemplare de Gingobiloba, considerate monumente ale naturii. Parcul este denumit și Grădina Elisabeta. Faună 44

Pagina 45

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla Se caracterizează printr-un numar mare de rozătoare. În zona de pãdure întalnim mistrețul, cãprioara, viezurele, vulpea, lupul. Fauna ornitologică cuprinde specii cum sunt: ciorile, stãncuțele, vrãbiile, gaițele, graurii, porumbeii, turturelele. Ca pãsãri cântãtoare întalnim: privighetoarea, ciocarlia etc. Pe apele Someșului și pe bãlti vedem rața sãlbaticã, lișița etc. În apele râului există mai multe specii de pești: cleanul, mreana, scobarul, crapul, știuca, bibanul etc. 2.4. Cultură și tradiții Orașul Gherla păstrează și azi vestigii ale perioadei romane, ale perioadei Armenopolisului, precum și multe clădiri cu elemente de arhitectură bizantină, baroc și chiar influențe ale stilului baroc Rococo. Legat indisolubil de spiritualitatea orașului este tradiția picturii icoanelor pe sticlă a meșterilor țărani din satul Nicula (4 km Est), vechi de peste trei secole, ce a influențat orașul nostru care a fost primul centru din țară care a adoptat acest gen artistic de sorginte mediteraneană, după unii autori, prin filiera germană și austriacă. Aici se găsește Sfânta Mănăstire ortodoxă Nicula cu hramul “Adormirea Maicii Domnului”. Anul 2009 coincide cu aniversarea a 310 ani de la evenimentul „lăcrimării icoanei Maicii Domnului” în anul 1699 la Nicula, eveniment menționat de armata austriacă. În Satul Hășdate se mai păstrează tradiția xilogravurilor din secolul al XVIII-lea. În perimetrul Municipiului Gherla și a comunelor învecinate se află o serie de obiective cu valențe turistice, care însă sunt aproape necunoscute turiștilor: ► Obiective istorice-culturale, atât laice cât și ecleziastice situate în Municipiul Gherla: • Catedrala Armeano-Catolică „Sfânta Treime”, ridicată între anii 1748-1798 în stil baroc cu elemente clasiciste, ce găzduiește pictura „Coborârea de pe Cruce” a lui Rubens • Muzeul de Istorie (casa Káracsony) 45

Pagina 46

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla • Cetatea Gherlei (Cetatea Martinuzzi, azi Penitenciarul de Maximă Siguranță Gherla) • Mănăstirea Sfântul Anton de Alcantara • Catedrala Ortodoxă ”Intrarea în biserică a Maicii Domnului” • Biserica Ortodoxă „Sfântul Nicolae” • Biserica Reformată de Rit Calvin • Biserica Greco-catolică „Sfântul Iosif” • Mănăstirea „Sfântul Anton de Padova” • Biserica Ortodoxă „Sfânta Treime” • Biserica Sfânta Parascheva, Sfânta Mina&Toți Sfinții Români • Sediul primăriei din centrul istoric • Casa cu caryatide • Monumentul Martirilor Anticomuniști și Cimitirul Martirilor Anticomuniști • Monument „mama și copilul” • Parcul orașului • Muzeul de xilogravură din Hășdate (sat aparținător de Gherla) ► Obiectiv balnear curativ situate în Municipiul Gherla: • Băile Băița (stațiune balneo-climaterică aparținând de Municipiul Gherla) ► Obiective ecumenic și ecoturistic situate în comuna Fizeșu Gherlii: • Mănăstirea Nicula, situată la 6 km de Municipiul Gherla • Lacul Știucii Săcălaia ► Obiectiv ecoturistic situat în comuna Sic: • Stufărișurile de la Sic (Arie naturală protejată) 46

Pagina 47

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla 2.4.1. Obiective istorice-culturale Gherla este una din destinațiile turistice încă foarte puțin exploatate, dar care prezintă un potențial semnificativ din acest punct de vedere. În acest sens, centrul istoric al Municipiului Gherla reprezintă un inventar de monumente istorice de valoare, ce, împreună cu alte edificii religioase, constituie un posibil circuit turistic. EDIFICIU RELIGIOS Deși este una din bisericile Gherlei CATEDRALA ARMEANO-CATOLICĂ-SFÂNTA TREIME, constituie de departe unul din obiectivele turistice emblematice ale Muncipiului Gherla, fiind e notorietate pictura lui Rubens pe care o găzduiește, motiv pentru care poate fi introdusă în toate circuitele turistice care vizează zona Gherla. Fiind edificatã în stil baroc, cu elemente clasiciste între anii 1748-1798 este consideratã de unii autori ca una din cele mai mari biserici armenești din Europa. Sfintitã la 17 iulie 1804, ea a fost înzestratã cu o frumoasã și valoroasã orgã, executatã de meșteri din Brașov având numeroase obiecte de mare valoare materialã și spiritualã printre care: relicva Sfântului Grigore-Luminãtorul, pictura în ulei " Coborârea de pe Cruce " , crucea din aur masiv ornatã cu pietre prețioase ce a apartinut episcopului Verzerescu. 47

Pagina 48

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla PICTURA "COBORÂREA DE PE CRUCE " Este opera originalã a lui Rubens (dupã unii autori creatã în atelierele lui Rubens) si este adãpostitã de Catedrala Armeano-Catolicã din Gherla. In 1806 Francisc al II lea a dãruit pictura Bisericii Armeano-Catolice din Gherla," drept recunostiintã pentru aportul bãnesc însemnat al armenilor din Gherla la visteria statului, golitã în timpul rãzboaielor împotriva lui Napoleon ". 48

Pagina 49

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla EDIFICII LAICE CASTRU ROMAN ridicat în timpul împăratului roman Traian, între 109-110, pe o suprafață de cca. 2,7ha, după unii istorici denumit "Congri", este relevat de vestigiile aduse la suprafață la aproximativ 1km sud-vest de oraș pe terenul ocupat de C.P.L., azi SC Sortilemn S.A.,în stânga șoselei ce duce spre Cluj-Napoca. Pe lângã el șerpuia un drum roman ce lega Napoca de Porolissum. A fost construit de o unitate de cavalerie având ștampila AIIP, Alla Secunda Panoniorum, care făcea parte din sistemul de apărare a drumului strategic Apulum(Alba Iulia)-- Potaisa(Turda)-Napoca(Cluj-Napoca)-Samum(Com.Caseiu-jud.Cluj)-Porolisum (satul MoigradPorolisum-com.Mirisd-Jud.Salaj), ce apăra granița nordică a Daciei. Construit inițial din pământ, după 143 d.Hr. castrul a fost reconstruit din piatră în vremea împăratului Antonius Pius și avea o forma neregulată. Materialele de construcție au fost utilizate la ridicarea Cetății și mai târziu a orașului Baroc de către armenii stabiliți aici. Un bogat material arheologic (statuete, monede, inscripții,etc) se păstrează la Muzeul din Gherla și din ClujNapoca. 49

Pagina 50

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla În anul 1961 s-a descoperit pe teritoriul fostului castru o diplomã militarã eliberatã la 2 iulie 133, sub domnia împãratului Hadrian, aparținând soldatului Sepenestus Cornon fiul lui Rivus, care amintește de Dacia Porolossensis ca unitate administrativã. In anul 1971 s-a descoperit o altã diplomã datatã 10 aug.123, aparținând soldatului Glavus al lui Navatus din Sirmius care face referiri la existența Daciei Porolissensis fiind amintit și numele împãratului Hadrian. Monede descoperite la Gherla din perioada împăraților Traian și Antonius Pius CETATEA GHERLEI (azi penitenciar de maximã siguranțã) este martora istoriei zbuciumate a Transilvaniei (fiind cunoscută și sub numele de "Cetatea Martinuzzi") și s-a clădit pe ruinele alteia mai vechi, după planurile arhitectului italian Dominico Da Bologna. 50

Pagina 51

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla Construirea cetății a început în timpul lui Ioan Zapolya (1526-1541) fiind continuatã pe durata vietii sale de episcopul croat Juraj Utjesenovici Martinuzzi (frater Georgius), tezaurarul regesc al lui I. Zapolya, care devine guvernator al Transilvaniei. S-a finalizat în vremea lui Ioan Sigismund (1556-1571).In 1785 împăratul Iosif al II-lea o transformă în Închisoare Centrală (Carcer Magni Principatus Transilvanae) în urma evadării în masa de la închisoarea "Trei scaune". Congresul penitenciarelor din 1910 o transformă în Institut Preventiv pentru Minori iar administratia hortistă o transformă în închisoare în 1940. Din 1948 sub regimul comunist devine închisoare grea pentru opozanții regimului: membri ai partidelor politice, muncitori, țărani, elevi, studenți, vestiți clerici și intelectuali de diverse confesiuni mulți dintre ei găsindu-și sfârșitul aici fiind aruncați în gropi comune. ORAȘUL BAROC GHERLA a fost întemeiat la începutul sec. al XVIII-lea, de către o parte a armenilor veniți din Moldova, sub conducerea episcopului Oxentius Vărzărescu, cu acordul principelui Mihai Apafi. Începând de la 1700, pe parcursul unei jumătăți de veac au construit primul oras modern din Transilvania și imperiul Habzburgic, în stil baroc târziu, după planurile arhitectului Alexis (Alexenian) din Roma. Noul oraș ridicat "în maniera gherleană" după istoricul Nicolae Sabău, avea patru străzi drepte și paralele ce se intersectau perpendicular, toate cu deschidere spre râul Someș, o piață centrală mare cu numeroase edificii monumentale și un parc englezesc în zona vestica numit "Parcul Elisabeta". Din 1753 așezarea Candia de lângă Cetatea Gherlei devine cartier al orașului. 51

Pagina 52

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla SEDIUL PRIMĂRIEI DIN CENTRUL ISTORIC Sediul vechi a fost construit în secolul al XVIII-lea, avea subsol și etaj și se afla în mijlocul pieței centrale. În anul 1893, clădirea a fost demolată și s-a construit în stil eclectic noul edificiu al primăriei situat pe strada Bobîlna nr. 2. MUZEUL DE ISTORIE 52

Pagina 53

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla Acesta își desfășoară activitatea din anul 1986, în vestita casă Karacsony, construită între anii 1721-1725 și are la bază, Colecția ASTRA-1881, cea a Muzeului Armenesc-1904, Colecția Liceului „Petru Maior”, Colecția etnografică din comuna Sic și cea a Muzeul Eparhial de Istorie și Artă Bisericească „Dr. Iuliu Hossu”. Muzeul de Istorie din Gherla dispune de un bogat patrimoniu, remarcându-se vestigiile descoperite în perimetrul castru roman (monede, arme, sculpturi, o diplomă militară datată din 2 iulie 133 d. Hr.) și o serie de documente care atestă stabilirea armenilor în acest oraș. CASA CU CARIATIDE Situat pe str. 1 Decembrie 1918, la nr. 13, acest monument de arhitectură este un prilej de încântare pentru turiștii care vizitează Gherla. Trei dintre ferestre sale sunt încadrate de cariatide, deosebit de frumos ornamentate. În prezent, aici funcționează o capelă de rugăciuni grecocatolică. 53

Pagina 54

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla MONUMENTUL MARTIRILOR ANTICOMUNIȘTI ȘI CIMITIRUL MARTIRILOR ANTICOMUNIȘTI Acesta a fost construit în anul 1993 de A.F.D.P.R. (Asociația Foștilor Deținuți Politici din România și Victime ale Dictaturii) filialele Gherla și Cluj-Napoca, în memoria victimelor comunismului de la Închisoarea Gherlei. Cimitirul de pe Dealul Cărămidăriei, cuprinde 147 de morminte identificate. MONUMENTUL „MAMA ȘI COPILUL” Este un inedit și unic monument gherlean, o realizare sculpturală unică în Transilvania, închinată mamelor, care s-au jertfit pentru viața copiilor, a familiei creștine, pentru sfințenia 54

Pagina 55

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla familiei creștine, dar și pentru copiii nenăscuți, nebotezați, neauziți și nedoriți (Fundația Sfântul Nicolae din Gherla). MUZEUL DE XILOGRAVURĂ DIN HĂȘDATE Muzeul conține gravuri pe lemn cu tematică religioasă, pe website-ul Muzeului apreciinduse: “Se cunosc într-adevăr două comune din acest comitat, ai căror locuitori se ocupau din vechi timpuri cu pictura icoanelor. Una din aceste localități este Nicula (Mikola) a cărei veche mănăstire și noua biserică greco-catolică ridicată în 1866 erau și au rămas renumit loc de pelerinaj. Biserica a fost închinată Sf. Paraschiva, al cărui chip se întâlnește de mai multe ori în interiorul lăcașului. ,,Iarna - citim în același document - sătenii mai puțin înstăriți din sat făceau comerț cu icoane '', și constatarea ,, în sat mai multe familii se ocupă de pictură, cel mai căutat fiind diaconul''(Tagany., I,IV, pag.177-183). Chipurile sfinților pictate aici se aseamănă cu lucrări executate într-o tehnică asemănătoare răspândită pe teritoriul austro-ceh-rutean. Suntem îndreptățiți să presupunem că această tehnică a fost introdusă de către rutenii (rușii) stabiliți în comitat. Cealaltă localitate cunoscută pentru pictură este Hesdat (Hășdate) ; monografia comitatului din anul 1837 menționa că ,,Locuitorii satului Hășdate sunt români, de religie grecocatolică. Satul are biserică de piatră și preot. Sătenii produc și vând icoane lucrate în tradiția orientală''. (Hodor Karoly: Doboka varmegye termeszeti es plgary esmertetese, Kolosvar, 1837, p.685). Biserica ridicată în 1781 a fost închinată Sfinților Arhangheli. În timp ce Nicula este 55

Pagina 56

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla renumită prin icoanele pe sticlă, sătenii din Hășdate s-au făcut cunoscuți prin gravura pe lemn, care datează încă înainte de unirea lor cu Biserica catolică, pentru că lucrările lor mai păstrează influența icoanelor ortodoxe.” 2.4.2. Resurse naturale PARCUL ORAȘULUI Din anul 1846, în partea centrală a orașului, pe insula dintre Canalul Morii și Someșul Mic, este amenajat un parc de odihnă și distracție, denumit și „Micul Schönbrun”. Conceput în stil englezesc se întinde pe cca. 40 de ha, iar aleile principale sunt orientate în direcțiile punctelor cardinale și intercardinale ca o adevãratã "rozã a vânturilor ". Parcul cuprinde variate specii de arbori autohtoni dar si exotici, printre ele se aflã un exemplar de Tisa și doi arbori Ginkobiloba. Deși nu constituie neapărat un obiectiv cultural, având în vedere proximitatea monumentelor istorice, parcul orașului poate fi inclusîn circuitele turistice cu profil cultural și ecumenic. Referitor la dezvoltarea turismului cultural în județul Cluj, este de interes recomandarea cuprinsă în Strategia de Dezvoltare a Județului Cluj 2014 – 2020: „Realizarea turismului cultural impune rezolvarea problemelor de accesibilitate (infrastructură) și de conservare culturală ce va trebui însoțită de o consistentă planificare teritorială, care să conserve (și unde este posibil să 56

Pagina 57

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla restaureze) arealele istorice adiacente ale orașelor și satelor, menținerea stilului arhitectonic tradițional și conservarea arealelor istorice medievale.” 2.4.3. Obiective laice și ecleziastice MĂNĂSTIREA SFANTUL ANTON DE ALCANTARA În anul 1748, în noul oraș Armenopolis, locuit de pătura bogată a urbei au incercat să se așeze minoriții, iar în jurul deceniului patru o încercare similară au avut-o iezuiții, ambele ordine însă au eșuat în tentativa lor. Slujirea enoriașilor catolici din cetate s-a făcut începând cu anul 1731 de către franciscanii observanți veniți din Dej cărora judecătorul suprem Daniel Todor le-a donat un teritoriu. In 1748 pe timpul guardianului P.Ponori Anaklet s-a pus piatra de temelie a bisericii și datorită contribuțiilor familiilor armenești înstărite s-a terminat în 1857. 57

Pagina 58

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla Biserica a fost sființită pe 5 noiembrie 1858. Capela Maria de Loretto a fost construită în anul 1760 de catre Laszoffy Bogdan cand s-a început edificarea aripii răsăritene, terminată în 1766. Altarul din piatră a Sfântului Anton și a Sfântului Francisc s-au realizat în anul 1761, sculptorul fiind probabil Johannes Nachtigall care a realizat mai multe sculpturi la castelul din Bonțida. Altarul Sfintei Fecioare Maria și orga s-au construit în anul 1859, altarul Sfintei Ana în anul 1867. Turnurile actuale s-au ridicat în anul 1878. Parohia romano-catolică de rit latin din Gherla, sub administrarea franciscanilor, din cauza numărului mic de enoriași , a fost înființată doar în anul 1825 de către episcopul Szepessy Ignac, până la data respectivă romano-catolicii fiind administrați de parohia armeano-catolică. Biserica este un important punct al unui pelerinaj ce trece prin Gherla, către Șumuleu Ciuc în județul Harghita cu ocazia Rusaliilor catolice. 58

Pagina 59

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla • CATEDRALA ORTODOXĂ INTRAREA ÎN BISERICĂ A MAICII DOMNULUI Edificiul a fost construit în anul 1905, cu subvenție pentru credincioșii români, de la Împăratul Francisc Iosif I, fiind Catedrala Greco-Catolică a Episcopiei de Gherla. • BISERICA ORTODOXĂ „SFÂNTUL NICOLAE” Construcția a fost realizată prin eforturile preotului Gavril Zob în anul 1987, iar lucrările au fost finalizate de preoții Mureșan Aurel și Săsărman Vasile în anul 1996 și apoi sfințită și de I.P.S. Bartolomeu Anania. • BISERICA REFORMATĂ DE RIT CALVIN 59

Pagina 60

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla Filială a celei din Mintiu Gherlii, din secolul al XIII-lea, a fost ridicată de Ordinul benedictinilor între anii 1862-1867. • BISERICA GRECO-CATOLICĂ „SFÂNTUL IOSIF” Biserica de lângă gară, a fost începută în anul 1993 de preotul protopop greco-catolic Gavril Pop. • MĂNĂSTIREA „SFÂNTUL ANTON DE PADOVA Mănăstirea cu Biserica de lemn în stil maramureșan, a fost terminată în anul 1999 de preotul protopop greco-catolic Gavril Pop, pe dealul estic. • BISERICA ORTODOXĂ „SFÂNTA TREIME” Aceasta a fost construită din donații, de către preotul Ioan Morar, începând din anul 1993, în stil neobizantin și modern, având la subsol o bibliotecă și spații pentru activități culturale ale copiilor. 60

Pagina 61

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla • BISERICA SFÂNTA PARASCHEVA, SFÂNTA MINA&TOȚI SFINȚII ROMÂNI Aceasta a fost ridicată de către familia preotului Băgăcian Petru și Maria, într-un stil brâncovenesc. Mobilierul și iconostasul au fost sculptate în Moldova și pictate la Mănăstirea Bistrița, cu binecuvântarea I.P.S. Bartolomeu Anania, între anii 2003-2008. Clopotele grecești reproduc 42 de melodii, iar din 1 septembrie 2011, este cea mai nouă parohie. 2.5. Demografie Conform datelor publice furnizate de Institutul Național de Statistică, populația totală după domiciliu la nivelul județului Cluj în anul 2019 este de 734.910 locuitori. Un procent de 65,31% are domiciliul în mediul urban iar restul de 34,69% în mediul rural. Acest aspect arată cât se poate de limpede că structurile urbane găzduiesc cea mai mare mare parte a populației județului Cluj. 2.5.1. Tendințe la nivelul numărului de locuitori Județul Cluj are un număr de 5 municipii (Cluj Napoca, Câmpia Turzii, Dej, Gherla și Turda) și un oraș, respectiv Huedin. La nivel de județ, municipiul Gherla este pe locul 5 din 6 așezări urbane, după numărul de locuitori cu domiciliu. Din totalul populației județului Cluj de 744.910 locuitori (an de referință 2019), municipiul Gherla reprezintă un procent de doar 3,12%. Datele statistice prezentate de INS, arată faptul că înafara municipiului Cluj Napoca unde se constată vizibil o tendință permanentă de creștere a populației după domiciliu, populația celorlalte municipii și a orașului Huedin manifestă tendințe descrescătoare. Așezare urbană Ani de referință 2015 2016 2017 2018 2019 Municipiul Cluj Napoca 321.763 321.994 323.157 324.505 326.370 61

Pagina 62

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla Municipiul Câmpia Turzii 28.407 28.163 27.975 27.775 27.447 Municipiul Dej 39.101 38.850 38.574 38.291 38.218 Municipiul Gherla 23.256 23.196 23.114 23.028 22.945 Municipiul Turda 57.574 57.089 56.513 55.980 55.469 Oraș Huedin 9.698 9.644 9.624 9.587 9.530 Date preluate site INS Scăderea numărului de locuitori cu domiciliul în municipiul Gherla nu este una accentuată. Proximitatea unui pol de dezvoltare urbană precum municipiul Cluj Napoca oferă oportunități populației municipiului Gherla, favorizând astfel menținerea populației. Evoluția vârstei populației municipiului Gherla Evoluția numărului de locuitori, municipiul Gherla 23.256 23.196 23.114 23.028 22.945 an 2015 an 2016 an 2017 an 2018 an 2019 2015 2016 2017 2018 2019 0-4 ani 1031 989 995 1000 1029 5-9 ani 1177 1160 1144 1128 1057 10-14 ani 1008 1068 1062 1080 1125 62

Pagina 63

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla 15-19 ani 1047 1049 1041 1013 1018 20-24 ani 1225 1143 1075 1053 1044 25-29 ani 1882 1780 1672 1549 1391 30-34 ani 1728 1690 1694 1755 1770 35-39 ani 2075 2056 1997 1834 1696 40-44 ani 1871 1898 1906 1994 2053 45-49 ani 2050 2105 2164 1957 1881 50-54 ani 1431 1444 1479 1744 1878 55-59 ani 1669 1567 1430 1367 1326 60-64 ani 1615 1659 1728 1707 1720 65-69 ani 1169 1218 1299 1386 1404 70-74 ani 927 962 945 964 993 75-79 ani 680 707 745 755 799 80-84 ani 415 424 450 457 456 85 si peste 256 277 288 285 305 Date preluate site INS 63

Pagina 64

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla 2.5.2. Distribuția populației pe sexe La nivelul municipiului Gherla, distribuția pe sexe este aproximativ egală. Distribuția populației pe sexe 52% 48% 64 masculin 11.094 feminin 11.851

Pagina 65

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla 2.6. Organizarea teritoriului BILANȚ TRUPURI – MUNICIPIUL GHERLA EXISTENT PROPUS Nr. Trup Ha Nr. Trup Ha T1 443,50 T1 688,42 T2 34,20 T2 0,09 T3 0,15 T3 0,56 T4 0,15 T4 0,32 T5 0,15 T5 20,00 T6 6,05 T6 0,26 T7 0,20 T7 0,01 T8 0,25 T8 0,23 T9 0,70 T9 0,62 T10 1,70 T10 0,60 T11 0,40 T12 0,05 TOTAL 487,50 711,11 Sursa: Primăria Gherla BILANT TRUPURI – SAT SILIVAS 65

Pagina 66

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla EXISTENT PROPUS Nr. Trup Ha Nr. Trup Ha T1 47,70 T1 49,05 T2 1,45 T2 1,84 T3 0,15 T3 0,15 TOTAL 49,30 51,04 Sursa: Primăria Gherla BILANT TRUPURI – SAT HASDATE EXISTENT PROPUS Nr. Trup Ha Nr. Trup Ha T1 40,95 T1 51,44 T2 0,40 TOTAL 41,35 51,44 Sursa: Primăria Gherla BILANT TRUPURI – SAT BAITA EXISTENT PROPUS Nr. Trup Ha Nr. Trup Ha T1 57,20 T1 62,78 T2 3,50 T2 8,82 T3 20,92 TOTAL 60,70 92,52 Sursa: Primăria Gherla 66

Pagina 67

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla 2.7. Spațiul locativ Datele puse la dispoziție de Institutul Național de statistică arată faptul că în anul 2019, numărul total de locuințe existente la nivelul municipiului Gherla, este de 8921. Dintre acestea, 191 locuințe, reprezentând 2,14%, sunt proprietate publica și 8730, reprezentând 97,86 %, sunt proprietate privată. În ceea ce privește suprafața locuibilă, așa cum este definită de INS - Suprafața (aria) locuibilă desfășurată (totală) reprezintă suma suprafețelor destinate pentru locuit a tuturor locuințelor sau spațiilor de locuit din clădiri-evoluția arată după cum urmează: Suprafața locuibilă- metri pătrați arie desfășurată An Proprietate publică (m²) Proprietate privată (m²) 2015 5807 384962 2016 5807 386167 2017 5807 387023 2018 5807 389807 2019 5807 390813 Sursa: INS Se observă o creștere ușoară a suprafeței locuibile din 2015 până în 2019, aceasta fiind în totalitate proprietate privată. Evoluție spațiu locuibil municipiul Gherla an 2015 an 2016 an 2017 an 2018 an 2019 67

Pagina 68

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla Sursa: INS Numărul locuințelor terminate, așa cum este definit conform INS - Locuința terminată în cursul unui an este construcția cu această destinație, terminată complet în anul de referință, care nu a existat anterior (ale carei elemente, inclusiv fundația, s-au construit pentru prima dată) și la care s-au realizat toate categoriile de lucăari prevăzute în documentația de execuție, fiind recepționaăa de beneficiari, este semnificativ în anii 2015 și 2018. Confom datelor INS, toate locuințele terminate sunt realizate din fonduri private. Locuințe terminate 60 [] buc. [] buc. 50 40 30 20 [] buc. [] buc. [] buc. 10 0 an 2015 an 2016 an 2017 an 2018 an 2019 Autorizații de construire 2015 2016 2017 2018 2019 NR M² NR M² NR M² NR M² NR M² Clădiri 18 5043 17 3475 8 1435 19 7246 17 2514 rezidențiale Clădiri - - - - - - - - - - rezidențiale pentru 68

Pagina 69

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla colectivități Clădiri - - - - - - - - - - administrative Alte clădiri - - - - - - - - - - (hoteluri și clădiri similare, clădiri pentru comerț cu ridicata și cu amănuntul, etc.) Hoteluri și - - - - - - 1 1385 - - clădiri similare Clădiri pentru - - 1 1081 - - - - 2 1022 comerș cu ridicata și cu amănuntul Alte clădiri 5 2009 7 1203 5 6184 5 3334 7 6427 Sursa: INS Spații verzi În anul 2019, Suprafață spații verzi județul Cluj 2019 suprafața spațiilor verzi []ha din municipiul Gheral este de 41 ha. []ha []ha Suprafața []ha []ha []ha 69 Cluj Napoca Câmpia Turzii Dej Gherla Turda Huedin

Pagina 70

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla spațiilor verzi (ha) se referă la suprafața spațiilor verzi amenajate sub formă de parcuri, grădini publice sau scuaruri publice, parcele cu pomi și flori, păduri, cimitirele, terenurile bazelor și amenajărilor sportive în cadrul perimetrelor construibile ale localităților. În cadrul spațiilor verzi nu se includ serele, pepinierele, grădinile de zarzavaturi, terenurile agricole, suprafața lacurilor etc. Sursa:INS La nivel de județ, municipiul Gherla se află pe locul 5 între municipiile și orașele județului în cee ace privește suprafața de spații verzi. 2.8. Rețeaua de comunicații și transport Infrastructura este un element necesar și indispensabil oricărei comunități care dorește dezvoltarea permanentă pentru a oferi cetățenilor săi o calitate a vieții firească. 2.8.1. Infrastructura rutieră La nivelul rețelei globale de transport rutier, municipiul Gherla se racordează prin DN 1C (E576) la rețeaua Trans-Europeană de Transport Extinsă (TENT-T Comprehensive) în Municipiul Cluj Napoca. În cadrul Master Planului General de Transport al României, în arealul TEN-T din jurul Municipiului Gherla este prevăzută următoarea intervenție: 70

Pagina 71

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla • Drum Expres DX4: Turda-Dej (-Bistrița)- Baia Mare (-Satu Mare)-Halmeu. Implementarea acestui proiect este planificată în perioada 2030-20327 Principalele drumuri clasificate existente pe teritoriul Municipiului sunt: • DN1C (E576), • DJ 109C Gherla – Fizesul Gherlii, • DJ 172F Gherla – Mintiul Gherlii, • DC 39 Gherla -Sacalaia, • DC 37 Hasdate – Silivas, • Drumul comunal DC 172 • Drumul Roman (artera de ocolire Gherla Nord) trecut în administrarea Drumurilor Naționale8 Conform datelor INS, in 2019, lungimea totală a străzilor din municipiul Gherla este de 54 km. Lungimea totala a strazilor din municipii si orase (km) exprima lungimea strazilor amenajate in cuprinsul localitatii care asigura circulatia intre diverse parti ale acesteia, indiferent daca au sau nu imbracaminti. Se includ si caile carosabile din ansamblurile noi de locuit, daca au denumire.9 Această lungime s-a păstrat cel puțin în ultimii 5 ani. La nivelul municipiului Gherla, lungimea străzilor orășenești modernizate la finalul anului 2019 este de 45 de km, conform datelor INS. 2.8.2. Infrastructura aeriană Municipiul Gherla nu deține infrastructură aeriană însă accesul persoanelor la aceasta infrastructură se poate face la cele mai apropiate aeroporturi: • Aeroportul Internașional Avram Iancu Cluj- 44 km 7 Planul de Mobilitate urbană durabilă pentru Municipiul Gherla 8 STRATEGIA LOCAL DE DEZVOLTARE DURABILA SI REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 IN ORASUL GHERLA 2018- 2020 9 http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table 71

Pagina 72

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla • Aeroportul Internațional Maramureș (orașul Tăuții-Măgherăuș)- 110 km • Aeroportul Internațional Transilvania Târgu Mureș – 101 km 2.8.3. Infrastructura de apă și canalizare În prezent municipiul Gherla beneficiază de sistem centralizat de alimentare cu apă având atât aducțiune cât și distribuție pe raza municipiului. Rețelele de apă potabilă din Municipiul Gherla sunt în lungime de 51,9 Km, conductele sunt din oțel și PREMO și asigură apa pentru uz casnic și uz public și industrial. Cantitatea de apă potabilă potabilă distribuită consumatorilor municipiului Gherla a fost în 2019 de 1042 mii m². Municipiul Gherla beneficiază de sistem de canalizare care preia apele uzate și apele pluviale. Rețeaua de canalizare are -51,9 km. Conducta de aductiune 2,28 km 2.8.4. Infrastructura de gaze naturale Conform datelor furnizate de INS, lungimea totală a conductelor de distribuție a gazelor a municipiului Gherla era la finalul anului 2019 de 67,1 km. 2015 2016 2017 2018 2019 82,6 km 62,6 km 62,6 km 63,4 km 67,1 km Sursa: INS 2.8.5. Infrastructura de energie electrică Rețeaua de distribuție a energiei electrice din oras deservește întreaga suprafață a localității, fiind operată de compania privată SC Electrica Furnizare Transilvania Nord S.A. Distribuția energiei electrice se realizează prin rețele electrice de medie tensiune (20KV), postul de transformare medie/joasă tensiune și rețele electrice de joasă tensiune (0.4KV). Rețele electrice de medie tensiune sunt alimentate dintr-o stație de tranformare de 110/20KV amplasata in vestul Municipiului. De la acesta statie sunt alimentate prin 4 distribuitori de medie tensiune 72

Pagina 73

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla 31 de posturi de transformare, alte 19 posturi de transformare fiind alimentate prin linii electrice de 20KV. Retelele de joasa tensiune sunt in cablu subteran sau aerian pe stalpi de beton.10 2.9. Economia În municipiul Gherla sunt 2.505 de agenți economici, acest număr reprezentând 2,15% din totalul agenților economici din județul Cluj. Numărul de angajați este de 3.785, reprezentând 1,95 % din totalul de angajați de la nivelul județului Cluj. Cele mai importante firme de la nivelul municipiului Gherla: Firme după cifra de afaceri SORTILEMN SA 164,1 milioane lei CH INDUSTRIAL PROD S.R.L 63,9 milioane lei BECKER ROMÂNIA S.R.L 54,2 milioane lei GEROMED DELTA SA 42,9 milioane lei AGROPAN PRODCOM S.R.L 41,8 milioane lei Firme după numărul de angajați SORTILEMN SA 690 angajați AGROPAN PRODCOM S.R.L 339 angajați BECKER ROMÂNIA S.R.L 316 angajați CH INDUSTRIAL PROD S.R.L 216 angajați MARIFLOR PRODCOM S.R.L 160 angajați Firme după profit GEROMED DELTA SA 17,7 milioane lei BECKER ROMÂNIA S.R.L 4,3 milioane lei LORSAN DESIGN S.R.L 2,7 milioane lei ROTT HAUS CONSTRUCT S.R.L 2,6 milioane lei 10 STRATEGIA LOCAL DE DEZVOLTARE DURABILA SI REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 IN ORASUL GHERLA 2018- 2020 73

Pagina 74

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla AGROPAN PRODCOM S.R.L 1,8 milioane lei Top domenii de activitate firme din municipiul Gherla CAEN 3109- Fabricarea de mobile n.c.a CEAN 4120- Lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale CAEN 1629- Fabricarea altor produse din lemn; fabricarea După cifra de afaceri articolelor din plută, paie și din alte material vegetale împletite CAEN 1071- Fabricarea pâinii, fabricarea prăjiturilor și a produselor proaspete de patiserie CAEN 2511- Fabricarea de construcții metalice și părți componente ale structurilor metalice CAEN 3109- Fabricarea de mobile n.c.a CAEN 1071- Fabricarea pâinii, fabricarea prăjiturilor și a produselor proaspete de patiserie CAEN 1629- Fabricarea altor produse din lemn; fabricarea După număr angajați articolelor din plută, paie și din alte material vegetale împletite CEAN 4120- Lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale CAEN 1011- Fabricația și conservarea cărnii După profit CEAN 4120- Lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale CAEN 3109- Fabricarea de mobile n.c.a 74

Pagina 75

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla CAEN 4773- Comerț cu amănuntul al produselor farmaceutice, în magazine specializate CAEN 3511- Producția de energie electrică CAEN 6201- Activități de realizare a softului la comandă (software orientat client) 2.10. Forța de muncă și șomajul Conform datelor furnizate de INS, la finalul anului 2019 în județul Cluj exista un număr de 4483 șomeri înregistrați. 239 dintre aceștia provin din municipiul Gherla, reprezentând 5,33% din totalul șomerilor la nivel de județ. Evoluția numărului de șomeri înregistrați în municipiul Gherla 2015 2016 2017 2018 2019 357 persoane 315 persoane 269 persoane 181 persoane 239 persoane Sursa: INS Evoluția numărului de șomeri înregistrați 357 315 269 239 181 75 2015 2016 2017 2018 2019

Pagina 76

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla Numărul mediu al salariaților la nivelul municipiului Gherla a fost în 2019, conform datelor INS de 4319 persoane. Evoluție număr mediu al angajaților [] 4608 4491 4316 4319 2015 2016 2017 2018 2019 2.11. Sănătate Unitățile sanitare reprezintă unitățile care asigură populației asistența medicală curativă și profilactică printr-o serie de unități sanitare din sectorul public și privat, printre care spitale, policlinici, sanatorii, centre de diagnostic și tratament, cabinete medicale de familie, cabinete stomatologice, cabinete medicale de specialitate, laboratoare medicale, creșe, farmacii, etc. Spitalele sunt unități sanitare (publice, publice cu secții private sau private) cu paturi, de utilitate publică, cu personalitate juridică și care furnizează servicii medicale persoanelor internate sau în ambulatoriu, participând la asigurarea stării de sănătate a populației. 76

Pagina 77

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla Categorie Public/Privat 2015 2016 2017 2018 2019 Spitale Public 1 1 1 1 1 Privat 1 1 1 1 1 Dispensare medicale Public 1 1 1 1 1 Centre medicale de specialitate Privat 2 1 1 1 1 Cabinete medicale de medicină Public 3 4 4 4 4 generală Privat 2 2 2 2 2 Cabinete medicale școlare Public 2 2 2 2 2 Cabinete medicale de familie Privat 12 12 12 12 12 Cabinete stomatologice Public 1 1 1 1 1 Privat 17 21 19 19 19 Cabinete medicale de Privat 7 11 11 11 11 specialitate Farmacii Public 1 1 1 1 1 Privat 9 9 9 9 9 Puncte farmaceutice Public 1 1 1 1 1 Laboratoare medicale Public 4 4 4 4 4 Privat 6 4 4 4 4 Laboratoare de tehnică dentară Privat 1 1 1 1 1 Alte tipuri de cabinete Privat - 1 - - - medicale Sursa: INS În ceea ce privește numărul de paturi în unitățile sanitare, în municipiul Gherla vorbim despre paturile din spital. Paturile din unitățile sanitare reprezintă păturile din unitățile medicale 77

Pagina 78

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla pentru care există decizii de funcționare. Sunt înregistrate paturile de spital, paturile din preventorii și centre de sănătate, paturile din unitățile medico-sociale, păturile din sanatorii TBC, din sanatorii de nevroze sau de neuropsihiatrie, din sanatorii balneare și din crese. Paturile de spital sunt paturile pentru care există decizii de funcționare utilizate pentru a spitaliza pacienți în scopul precizării diagnosticului, aplicării tratamentului sau pentru acordarea serviciilor de maternitate și neonatologie. În numărul paturilor din spitale sunt incluse și paturile pentru nou-născuți din spitale sau secții de obstetrică-ginecologie; nu sunt incluse paturile pentru însoțitori. Număr paturi 2015 2016 2017 2018 2019 Public 90 90 90 90 90 Privat 60 60 60 80 80 Sursa: INS 2.12. Educație Educația are implicații semnificative în prosperitatea economicăa fiecărui individ în parte, a fiecărei comunități, a fiecărei națiuni. Tehnologiile și evoluția lor rapidă au modificat mediul de afaceri, procesele de producțieși au dus concurența de la nivel local la nivel mondial. O forță de muncă bine educată este crucială în lumea contemporană, iar lupta pentru resursele naturale ocupă azi un loc secund, fiind devansată de lupta pentru resurse umane. Astfel educația a devenit treptat una dintre cele mai mari afaceri la nivel mondialși sectorul privat a preluat treptat o mare parte din responsabilitatea educației pe tot parcursul vieții.11 Unitatea școlară - reprezintă unitatea administrativă de învățământ cu personalitate juridică, înscrisă în Nomenclatorul Național SIRUES, în care funcționează unul sau mai multe niveluri educaționale, având o conducere unică; se înregistrează situația existentă la începutul anului școlar (universitar). Sunt considerate unități de învățământ: creșele, grădinițele de copii, 11 Educația ne unește, Viziune asupra viitorului educației în România, Ministerul Educației Naționale 78

Pagina 79

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 – 2027 a Municipiului Gherla

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.