Proiect de hotărâre

2. Proiect de hotărâre din 07.08.2023 privind aprobarea Studiului de Fezabilitate cu elemente de DALI, a Studiului de oportunitate și a indicatorilor tehnico economici pentru proiectul cu titlul „CORIDOR DE MOBILITAT

Tip
Proiect de hotărâre
Data
07.08.2023
Descriere
Convocator ședință extraordinară a Consiliului Local Gherla pe data de 11.08.2023 orele 08:00
Pe site-ul primăriei
2. Proiect de hotărâre din 07.08.2023 privind aprobarea Studiului de Fezabilitate cu elemente de DALI, a Studiului de oportunitate și a indicatorilor tehnico-economici pentru proiectul cu titlul „CORIDOR DE MOBILITAT.pdf
Emitent
Municipiul Gherla, jud. Cluj
Publicat online
07.08.2023
Pagini
130 (text recunoscut automat din scanare)
Pagina sursă
Cum citez acest document

Proiect de hotărâre din 07.08.2023, „2. Proiect de hotărâre din 07.08.2023 privind aprobarea Studiului de Fezabilitate cu elemente de DALI, a Studiului de oportunitate și a indicatorilor tehnico economici pentru proiectul cu titlul „CORIDOR DE MOBILITAT”, Municipiul Gherla, jud. Cluj. Sursa: https://d32e5lpdsek2nl.cloudfront.net/Municipiul%20Gherla/8191/2.-Proiect-de-hot%C4%83r%C3%A2re-din-07.08.2023-privind-aprobarea-Studiului-de-Fezabilitate-cu-elemente-de-DALI,-a-Studiului-de-oportunitate-%C8%99i-a-indicatorilor-tehnico-economici-pentru-proiectul-cu-titlul-%E2%80%9ECORIDOR-DE-MOBILITAT.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/cluj/gherla/191091-2-proiect-de-hotarare-din-07-08-2023-privind-aprobarea-studiului-de, 19.11.2026)

Fișier modificat
07.08.2023
Arhivat
19.11.2026

Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

România Județul Cluj Municipiul Gherla Consiliul Local NR.13897/82/07.08.2023 Proiect de hotărâre cu privire la aprobarea Studiului de Fezabilitate cu elemente de DALI, a Studiului de oportunitate și a indicatorilor tehnico-economici pentru proiectul cu titlul „CORIDOR DE MOBILITATE GHERLA 2” din UAT Municipiul Gherla, jud. Cluj Luând în dezbatere proiectul de hotărâre cu privire la aprobarea Studiului de Fezabilitate cu elemente de DALI, a Studiului de oportunitate și a indicatorilor tehnico-economici pentru proiectul cu titlul „CORIDOR DE MOBILITATE GHERLA 2” din UAT Municipiul Gherla, jud. Cluj, proiect din inițiativa Primarului Municipiului Gherla; Examinând referatul nr.13777 din 03.08.2023, al Primarului Municipiului Gherla; Văzând avizul favorabil al Comisiei de Urbanism și avizul favorabil al Comisiei Economice din cadrul Consiliului Local Gherla; Văzând prevederile Programului Regional Nord-Vest 2021-2027, PRIORITATEA 4: O regiune cu mobilitate urbană multimodală durabilă; OBIECTIV SPECIFIC 2.8: Promovarea mobilității urbane multimodale durabile, ca parte a tranziției către o economie cu zero emisii de dioxid de carbon, ACȚIUNEA a) Utilizarea crescută a transportului public și a altor forme de mobilitate urbană ecologice; Ținând cont de prevederile Hotărârii Guvernului nr. 907/2016 privind aprobarea conținutului cadru al documentației tehnico-economice aferente investițiilor publice, precum și a structurii și metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiții și lucrări de intervenții. În temeiul art. 129 alin. 2, lit. b; alin. 4, lit. d, art. 139 alin. 3, lit. e și art. 196 alin. 1 lit. a din OUG nr. 57/2019 din Codul Administrativ, Consiliul local al Municipiului Gherla întrunit în ședință extraordinară adoptă prezenta Hotărăre: Art. 1. Se aprobă Documentația de avizare a lucrărilor de intervenție pentru proiectul cu titlul „CORIDOR DE MOBILITATE GHERLA 2” din UAT Municipiul Gherla. Art. 2. Se aprobă indicatorii tehnico-economici pentru proiectul cu titlul „CORIDOR DE MOBILITATE GHERLA 2” din UAT Municipiul Gherla, potrivit celor prevăzute în Documentației de avizare a lucrărilor de intervenție aprobat prin Art. 1 și prevăzuți în cadrul Anexei nr. 1, care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art. 3. Se aprobă descrierea sumară a investiției propusă a fi realizată pentru proiectul cu titlul „CORIDOR DE MOBILITATE GHERLA 2” din UAT Municipiul Gherla, județul Cluj, conform Anexei nr. 2 Documentației de avizare a lucrărilor de intervenție, care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art. 4. Se aprobă Studiul de oportunitate pentru proiectul cu titlul „CORIDOR DE MOBILITATE GHERLA 2” din UAT Municipiul Gherla, conform Anexei nr. 3 care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art. 5. Se aprobă descrierea sumară a investiției pentru Studiul de oportunitate, propusă a fi realizată pentru proiectul cu titlul „CORIDOR DE MOBILITATE GHERLA 2” din UAT Municipiul Gherla, județul Cluj, conform Anexei nr. 4, care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art. 6. – UAT Municipiul Gherla., prin Consiliul Local al UAT Municipiul Gherla, se angajează să suporte cheltuielile de menținere, întreținere, funcționare, exploatare, reparații și

Pagina 2

gestionare a investiției realizate prin proiectul cu titlul „CORIDOR DE MOBILITATE GHERLA 2”, pe o perioadă de cel puțin 5 ani de la data la care investiția se dă în exploatare și încetează finanțarea nerambursabilă. Art. 7. – UAT Municipiul Gherla, prin Consiliul Local al UAT Municipiul Gherla, se angajează să asigure funcționarea obiectivului realizat prin proiectul cu titlul „CORIDOR DE MOBILITATE GHERLA 2” conform scopului pentru care se creează. Art. 8. – Cu aducere la îndeplinire a prevederilor prezentei hotărâri se însărcinează Primarul UAT Municipiul Gherla, prin Serviciul economic și Compartimentul de resurse umane din cadrul aparatului de specialitate al Primarului UAT Municipiul Gherla, Art. 9. – Prezenta hotărâre se aduce la cunoștință publică și se comunică: - Primarului Municipiului Gherla, - Direcției Economice - Direcției de Urbanism - Instituției Prefectului - Județul Cluj, în condițiile și termenele prevăzute de lege PRIMAR DRĂGAN IONEL OVIDIU AVIZEAZĂ SECRETAR GENERAL MIHAI ROTAR ROMÂNIA JUDEȚUL CLUJ MUNICIPIUL GHERLA Nr. 13777/03.08.2023 REFERAT privind aprobarea documentației tehnico – economice la faza Studiu de Fezabilitate/ D.A.L.I și a indicatorilor tehnico-economici pentru proiectul “ „CORIDOR DE MOBILITATE GHERLA 2” din UAT Municipiul Gherla, jud. Cluj Prin lista de investiții anexă la Bugetul local al Municipiului Gherla, aprobată pe anul 2023, s-au cuprins resurse financiare în vederea întocmirii studiului de fezabilitate/ D.A.L.I, pentru obiectivul mai sus menționat. Prin intermediul proiectului se dorește implementarea unui sistem de transport public adecvat nevoilor municipiului concretizat în realizarea infrastructurii rutiere necesare pentru mijloacele de transport public cu zero emisii, achiziționarea unui număr de 6 bucăți de autobuze electrice împreună cu 3 stații de încărcare, achiziționarea a 10 bucăți stații inteligente de transport public cu zero emisii și gestionarea acestora printr-un sistem de management al transportului public. Autobuzele electrice selectate vor avea o lungime de aproximativ 8m și o capacitate de transport de 21 de locuri pe scaune, 4 locuri pe scaune rabatabile și un loc pentru scaun cu rotile. De asemenea, în scopul accesibilizării transportului public pentru toate categoriile de persoane, inclusiv cele cu mobilitate redusă, autobuzul este dotat cu rampă manuală acces pentru pasageri în scaun rulant, cu

Pagina 3

sistem de sonorizare – anunțare pasageri pentru nevăzători și cu display afișaj pentru hipoacuzici. Totodată, pentru sporirea siguranței, autobuzul va fi dotat cu sistem de supraveghere video interior/exterior. Traseul de transport public se va prezenta astfel: Dus: 1. DC37 (intersecție) – (Capăt Linie) 2. DC37 – Traseu dus; 3. Strada Hășdății – Traseu dus; 4. Strada Clujului – Traseu dus; 5. Strada 1 Decembrie 1918 – Traseu dus; 6. Piața Libertății – Traseu dus; 7. Strada Bobâlna – Traseu dus; 8. Strada Liviu Rebreanu – Traseu dus; 9. Strada Romană – Traseu dus; 10. Strada Fermei – Traseu dus; 11. Strada Dejului – traseu dus; 12. Strada Ciocârliei – Traseu dus; 13. Strada Mintiului – Traseu dus, capăt linie; Întors: 1. Strada Mihai Eminescu – Traseu întors; 2. Strada Bobâlna – Traseu întors; 3. Piața Libertății – Traseu întors; 4. Strada 1 Decembrie 1918 (Intersecție strada Parcului) – Traseu întors; 5. Strada Clujului – Traseu întors; 6. Strada Hașdății – Traseu întors; 7. DC37 – Traseu întors (sens giratoriu Silivaș). Pe traseul descris s-au propus un număr de 13 stații de autobuz după cum urmează: 1. Stație Silivaș Centru – DC37 2. Stație Hășdate Dus – DC37 3. Stație Str. 1 decembrie 1918 (Lidl) 4. Stație Biserica Armenească 5. Stație Cooperativă Dus 6. Stație Autogară 7. Stație Intersecție Str. Dejului - Mintiului - Fermei 8. Stație str. Dejului 9. Stație Profi 10. Stație Cooperativă Întors 11. Stație Clubul Copiilor 12. Stație Policlinică 13. Strada Hășdate Întors 14. Stație Silivaș Centru – DC3 O altă categorie de lucrări vizată prin prezentul proiect este realizarea unui traseu pentru biciclete, concretizat în construirea infrastructurii necesare pentru deplasări nemotorizate – mersul cu bicicleta, achiziționarea a 10 bucăți de stații de închiriat biciclete cu 10 locuri de biciclete disponibile per stație, împreună cu o flotă de 50 de biciclete electrice și 50 de biciclete clasice. Pe traseul vizat se va amplasa mobilier urban aferent pistei constituit din parcaje pentru biciclete – rasteluri.

Pagina 4

Traseul de biciclete se va prezenta astfel: 1. Strada Hășdății; 2. Strada Clujului; 3. Strada 1 Decembrie 1918; 4. P-ta Libertății; 5. Strada Bobâlna; 6. Strada Liviu Rebreanu; 7. Strada Romană; 8. Strada Dejului; 9. Strada Reformei; 10. Strada Mintiului; 11. Strada Mihai Eminescu; 12. Strada Iazului; Având în vedere proiectul de hotărâre și referatul de aprobare, propun aprobarea documentației tehnico – economice la faza Studiu de Fezabilitate/D.A.L.I și a indicatorilor tehnico-economici pentru proiectul „CORIDOR DE MOBILITATE GHERLA 2” din UAT Municipiul Gherla, jud. Cluj Inițiator, Primar, Drăgan Ionel-Ovidiu

Pagina 5

ANEXA nr. lia HCLnr. .... din data de cuueeeceseee Principalii indicatori tehnico-economici aferenți investiției: a) indicatori maximali, respectiv valoarea totală a obiectivului de investiții, exprimată în lei, cu TVA și, respectiv, fără TVA, din care construcții-montaj (C+M), în conformitate cu devizul general; Valoarea totală a investiției este 73.996.1638,31 iei (fără TVA), din care C+M: 43.264.1 82,44 lei (fără TVA). b) indicatori minimali, respectiv indicatori de performanță - elemente fizice/capacități fizice care să indice atingerea țintei obiectivului de investiții - și, după caz, calitativi, în conformitate cu standardele, normativele și reglementările tehnice în vigoare;
Nr, Denumire A cert. stradăTraseu autobuz pi > Lungine Suprafață (n) mp)Pista de biciclete , Suprafață Langime (în) (nn)Pietonal Suprafață = (mp)Veget ație de aliniament Suprafață px (mp)
Prumeomunat „ DC37asa000 22713.140.00 0.0030322.000.00
Strada 2 ttășdații1335.00 8366.15 a2660.00 324789 57542.0027175.00
Strada 3 Decembrie 1918525.00 4317.63543.00 343294763.001789.00
4 Piata Libertății114.00 988.00171.00 171.98906.00184.00
5. Strada Bobâlna479.90 3833.00479.00 733.104455.001132.00
Strada Liviu g Rebreanu19500 1890.50411.00 421.101103.00956.00
Strada 7 Romană309,00 3224.602090.00 2110.805860.001286.00
8 Strada Fermei188.00 1316.700.00 0.00736.00355.00
9 Strada Dejului612.00 5555.56125.00 200.006290.003860.00
10 Strada Ciocârliei302.00 1892.300.00 0.002071.00485.00
UI Strada. Reformei0.00 0.00225.00 22429626.000.00
2 Strada Mintiului698.00 3988.42780.00 1027.004895.002690.00
Strada Mihai 13 Eminescuos0.09 1960.00278.09 41655.2033.001170.00
14 Strada Lazului0.00 0.00238.00 357.001543.000.00
TOTAL3827.00 60,046.008,000.00 9753.0073,145.0016,682.00

Pagina 6

c) indicatori financiari, socioeconomici, de impaci, de rezultat/operare, stabiliți în funcție de specificul și ținta fiecărui obiectiv de investiții; - Valoarea totală a investiției este 73,996.168,31 lei (fără TVA), din care C+M: 43.264,182,44 lei (fără TVA). Grupul țintă al prezentului proiect de mobilitate: - locuitorii municipiului Gherla d) Durata estimativa de realizare a investiției: Durata estimativa de realizare a investiției: 36 de luni. - Execuția lucrării: 36 de luni. PROIECTANT GENERAL Napoca Management SRL Dipl. Ing. Cînța Per Dănut INIȚIATOR AVIZEAZĂ PRIMAR SECRETAR GENERAL UAT Drăgan lonel-Ovidiu Rotar Mihai

Pagina 7

ANEXA nr. 2 la HCLur. ... din data de „see, Descrierea sumară a investiției pentru proiectul cu titlul „CORIDOR DE MOBILITATE GHERLA 2” Prin intermediul proiectului se dorește implementarea unui sistem de transport public adecvat nevoilor municipiului concretizat în realizarea infrastructurii rutiere necesare pentru mijloacele de transport public cu zero emisii, achiziționarea unui număr de 6 bucăți de autobuze electrice împreună cu 3 stații de încărcare, achiziționarea a 10 bucăți stații inteligente de transport public cu zero emisii și gestionarea acestora printr-un sistem de management al transportului public. Autobuzele electrice selectate vor avea o lungime de aproximativ 8m și o capacitate de transport de 21 de locuri pe scaune, 4 locuri pe scaune rabatabile și un loc pentru scaun cu rotile. De asemenea, în scopul accesibilizării transportului public pentru toate categoriile de persoane, inclusiv cele cu mobilitate redusă, autobuzul este dotat cu rampă manuală acces pentru pasageri în scaun rulant, cu sistem de sonorizare — anunțare pasageri pentru nevăzători și cu display afișaj pentru hipoacuzici. Totodată, pentru sporirea siguranței, autobuzul va fi dotat cu sistem de supraveghere video interiorfexterior. Traseul de transport public se va prezenta astfel: 1. DC37 (intersecție); 2. DC37; 3. Strada Hășdății; 4. Strada Clujului; 5. Strada | Decembrie 1918; 6. Piața Libertății; 7. Strada Bobâlna; 8, Strada Liviu Rebreanu; 9, Strada Romană; 10. Strada Fermei, 1]. Strada Dejului; 12. Strada Ciocârliei; 13. Strada Mintiului; 1. Strada Mihai Eminescu; 2. Strada Bobâlna; 3. Piața Libertății; 4. Strada | Decembrie 1913 (Intersecție strada Parcului); 5. Strada Clujului; 6. Strada Hașdății; 7. DC37 (sens giratoriu Silivaș), Pe traseul descris s-au propus un număr de 13 stații de autobuz după cum urmează: = Stație Silivaș Centru — DC37 Stație Hășdate Dus — DC37 BPI» Stație Str. | decembrie 1918 (Lid!) Stație Biserica Armenească Stație Cooperativă Dus Stație Autogară PIARDA Stație Intersecție Str. Dejului - Mintiului - Fermei Stație str. Dejului

Pagina 8

9. Stație Profi 10. Stație Cooperativă Întors 11. Stație Clubul Copiilor 12. Stație Policlinică 13. Strada Hășdate Întors „Stație Silivaș Centru — DC3 Statie st? Dejului să e Statie Hasdate Dus 0) p Statie Hâsaate, Intors. $ A Statie Silivas Centru - DC37ÂY Notă: Stația nr. 1 și stația nr. 14 coincid, deoarece autobuzul face întoarcerea în Silivaș. O altă categorie de lucrări vizată prin prezentul proiect este realizarea unui traseu pentru biciclete, concretizat în construirea infrastructurii necesare pentru deplasări nemotorizate — mersul cu bicicleta, achiziționarea a 10 bucăți de stații de închiriat biciclete cu 10 locuri de biciclete disponibile per stație, împreună cu o flotă de 50 de biciclete electrice și 50 de biciclete clasice. Pe traseul vizat se va amplasa mobilier urban aferent pistei constituit din parcaje pentru biciclete — rasteluri. Traseul de biciclete se va prezenta astfel: Strada Hășdății; Strada Clujului; PPPHR Strada | Decembrie 1918; P-ta Libertății; Strada Bobâlna; ANR Strada Liviu Rebreanu; Strada Romană;

Pagina 9

8. Strada Dejului; 9. Strada Reformei; 10. Strada Mintiului; 11. Strada Mihai Eminescu; 12. Strada lazului; Se propun sisteme de închiriat biciclete pe următoarele străzi: DC37 - Silivaș - zona stației pentru autobuz, DC37 - Hășdate - zona stațiilor pentru autobuz (dus-întors), strada 1 Decembrie 1918 - zona Lid!, Piața Libertății - zona Clubul Copiilor, strada Bobâlna - peste drum de Cooperativă, strada Romană - zona Autogării și strada Mihai Eminescu — zona Profi. Se propun rasteluri pe următoarele străzi: DC37, str. | Decembrie 1918, Piața Libertății, str. Bobâlna, str. Romană, str. Dejului, str. Mihai Eminescu, str. lazului. Se propun un număr de 10 stații de închiriat biciclete si 15 de rasteluri pentru biciclete. Tabel 1 — Localizare stații autobuz și stații bike-sharing
Nr crt,Denumire Ă stradă a d -Stații . de autobuz propuseStații de închiriat biciclete
1Drumul comunal DC37 — Silivaș + HășdateStație Silivaș (întors) Stație Hâșdate (dus — întors)Stație bike-sharing (întors) Stație bike-sharing, (dus — întors)
2Strada Hășdății--
3Strada 1 Decembrie 1918Stație Lidi (dus), Stație Policlinică (întors)Stele bike-sharing (dus-întors)
4Strada Piața LibertățiiStație Biserica Armenească (dus), Stație Clubul Copiilor (întors)Stație bike-sharing (întors)
5Strada BobâlnaStație Cooperativă (dus - întors)Stație bike-sharing (dus-întors)
6Strada Liviu Rebreanu--
7Strada RomanăStație Autogara (dus)Stație ge
8Strada Fermei-N
9Strada Reformei-.
10Strada Dejului aStație intersecție Dejului-Mintiului-Fermei (dus), Stație str. Dejului (dus)”
1Strada Ciocârliei--
12Strada Mintiului--
13Strada Mihai EminescuStație Profi (întors)Stație bike-sharing (întors)
14Strada Iazului--

Pagina 10

De asemenea, ca și activități complementare se propune: e Modernizarea sistemului de iluminat public; Construirea de canale tehnice; Dotarea cu mobilier stradal; e Amenajarea de spații cu vegetație în aliniament; PROIECTANT GENERAL Napoca Management SRL Dipl. Ing. Petru-Dănuț Cînța INIȚIATOR AVIZEAZĂ PRIMAR SECRETAR GENERAL UAT Drăgan lonel-Ovidiu Rotar Mihai

Pagina 11

“STUDIU DE OPORTUNITATE AFERENT CORIDOR DE MOBILITATE GHERLA 2, JUDEȚUL CLUJ” PROIECTANT: BENEFICIAR: S.C. TRAFFIC PLAN S.R.L. MUNICIPIUL GHERLA 1

Pagina 12

Legislație aplicabilă Studiul de oportunitate actual ține cont de reglementările tehnice aflate în vigoare, în domeniul ingineriei de trafic rutier: ▪ Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală ▪ Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale; ▪ Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia; ▪ Legea nr. 287/2009 privind Codul civil; ▪ Legea nr. 51/2006 privind serviciile comunitare de utilități publice, actualizata ▪ prin Legea 225/2016; ▪ Legea nr. 92/2007 privind serviciile de transport public local; ▪ Ordinul MAI nr 353/2007 de aprobare a normelor de aplicare a Legii serviciilor de transport public local nr. 92/2007; ▪ OG nr.27/2011 privind transporturile rutiere; ▪ OG nr. 7/2012 privind implementarea sistemelor de transport inteligente în domeniul transportului rutier și pentru realizarea interfețelor cu alte moduri de transport; ▪ OG nr. 97/1999 (r) privind garantarea furnizării de servicii publice subvenționate de transport rutier intern și de transport pe căile navigabile interioare; ▪ OMT nr. 972/2007 pentru aprobarea Regulamentului-cadru pentru efectuarea transportului public local și a Caietului de sarcini-cadru al serviciilor de transport public local; ▪ OUG nr. 77/2014 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996; ▪ Legea nr.20/2015 pentru aprobarea Ordonanței de Urgenta a Guvernului nr.77/2014; ▪ Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020; ▪ Hotărârea Guvernului nr. 93/2016 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a prevederilor OUG nr. 40/2015privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020; ▪ Ordinul 140/2017 privind modalitatea de atribuire a contractelor de delegare a gestiunii serviciilor de transport public local. ▪ Ordinul 49 al Ministrului Transportului, pentru aprobarea Normelor privind proiectarea si realizarea străzilor în localitățile urbane; ▪ Traffic Engineering Handbook – editat de către Institution of Transportation Engineering (I.T.E. – 5Th edition); ▪ Highway Capacity Manual 2010 – (HCM 2010). 2

Pagina 13

Legislație la nivel european: ▪ Regulamentul (UE) nr 1301/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 Decembrie 2013, privind Fondul European de Dezvoltare Regională și dispoziții specifice referitoare la investițiile pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă și de abrogare a Regulamentului (CE) nr 1080/2006; ▪ Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului, denumit în continuare "Regulamentul; ▪ Regulamentul (UE) nr. 1370/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2007 privind serviciile publice de transport de călători pe calea ferată și rutier și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr 1191/69 și nr 1107/70 (JO L 315/2007); Alte studii de specialitate: ▪ Planul de Mobilitate Urbană Durabilă Gherla; ▪ Planul Urbanistic General Gherla. 3

Pagina 14

Glosar de abrevieri A.E.C.O.M.- Arhitecture, Enegineering, Construction, Operations and Management AADT – din engleză: annual average daily traffic CARS - autoturisme CESTRIN – Centru de Studii Tehnice Rutiere și Informatică CNP – Comisia Națională de Prognoză CNSP - Comisia Națională de Statistică și Prognoză DRDP - Direcția Regională de Drumuri și Poduri G.E.H. Statistic – formulă folosită pentru a compara 2 seturi de volum de trafic HGV – din engleză: heavy goods vehicle INS - Institutul Național de Statistică IP -perioada dintre vârfuri IRI – Indicele mediu de planeitate IUC – indice de utilizare a capacității de circulație LGV – din engleză : large goods vehicle LUCE – din engleză: linear user cost equilibrium MNT – Modelul Național de Transport MPGTR – Master Planul General de Transporturi MZA -Media Zilnică Anuală O.S.M. – Open Street Map OP – perioada de noapte Tcur - Timpul curent T-Flow Fuzzy - este o condiție esențială pentru a cunoaște numărul de călătorii efectuate între perechea de destinații de origine (O-D) a unei rețele Toll - Tariful de utilizare a infrastructurii sau a ferryboat-ului U.A.T. – Unitate administrativ teritorială VDF – Volume Delay Function VOT – Valoarea Timpului [euro / ora] 4

Pagina 15

Cuprins Legislație aplicabilă ....................................................................................................................... 2 Glosar de abrevieri........................................................................................................................ 4 Cuprins ............................................................................................................................................ 5 Colectiv de elaborare ................................................................................................................... 8 FIȘĂ LIVRABIL ............................................................................................................................... 9 1. Date generale privind investiția propusă .......................................................................10 1.1. Denumirea obiectivului de investiții ...........................................................................10 1.2. Ordonator principal de credite/investitor .................................................................10 1.3. Ordonator de credite (secundar/terțiar) ....................................................................10 1.4. Beneficiarul investiției ...................................................................................................10 1.5. Elaboratorul documentației de avizare a lucrărilor de intervenție........................10 2. Justificarea încadrării investițiilor în prevederile strategice.......................................11 2.a) Corelarea investițiilor propuse cu strategia de Dezvoltare Durabilă a României 2030 ..........................................................................................................................................11 2.b) Justificarea corelării investițiilor propuse cu Strategia Regională de Mobilitate Urbană și Orașe Inteligente 2021-2027 ............................................................................11 2.c) Fundamentarea necesității investițiilor în cadrul Strategiei integrate de dezvoltare urbană (SIDU) 2021-2027, justificarea caracterului integrat și rolul investițiilor propuse................................................................................................................12 2.d) Fundamentarea necesității investițiilor în cadrul Planurilor de Mobilitate Urbană Durbailă (PMUD) 2023-2030 ..............................................................................................14 2.e) Justificarea complementarității și evitarea dublei finanțări ....................................18 3. Situația actuală relevantă pentru investițiile propuse prin proiect ...........................20 4. Identificarea traseelor propuse a fi dotate prin proiect ..............................................31 5. Identificarea și detalierea problemelor/nevoilor specifice .........................................35 5.1. Probleme de mediu ........................................................................................................35 5.2. Probleme economice .....................................................................................................36 5.3. Probleme sociale .............................................................................................................37 5.4. Necesitatea și oportunitatea promovării investiției – problemele și nevoile specifice cărora le va răspunde proiectul ..........................................................................38 6. Justificarea oportunității ...................................................................................................41 7. Analiza cererii de transport public de persoane ...........................................................45 5

Pagina 16

8. Detalierea scenariilor tehnico-economice .....................................................................48 8.1. Prezentarea scenariilor privind mijloacele de transport..........................................52 8.1.1. Scenariu – Mijloace de transport hibrid (diesel – electric) ..............................52 8.1.2. Scenariu – Mijloacele de transport electric .......................................................53 8.1.3. Scenariu – Mijloace de transport hidrogen ........................................................54 8.2 Identificarea scenariului optim ......................................................................................56 8.3 Sistemul de bike-sharing ................................................................................................60 9. Prezentarea descrierii funcționale și tehnologice ........................................................63 9.1 Soluția funcțională recomandată ..................................................................................63 9.2. Condiții funcționale descriere a propunerilor tehnologice .....................................65 9.2.1. Durata de funcționare exploatare........................................................................65 9.2.2.1. Dimensiuni constructive pentru autobuzelor propuse ...............................65 9.2.3.1. Performanțe principale autobuze .....................................................................65 9.2.4. Sistemele principale ale autobuzelor ...................................................................66 9.3. Stațiile de încărcare ........................................................................................................84 9.3.1. Stațiile de încărcare lentă ......................................................................................84 9.3.2. Stațiile de încărcare rapidă ....................................................................................84 9.4. Delegare serviciului de transport public ....................................................................86 9.5. Management de trafic....................................................................................................88 10. Justificarea adecvată a numărul și a capacității vehiculelor .......................................91 10.1. Capacitate existentă ....................................................................................................91 10.2. Fluxuri prognozate de pasageri .................................................................................91 10.3. Cererea maximă de vehicule într-o zi de lucru tipică (CMZL) .............................92 11. Caracteristicilor și a specificațiilor tehnice minime ale echipamentelor/mijloacelor de transport .................................................................................................................................97 11.1. Caracteristici și specificați tehnice minime ale mijloacelor de transport ..........97 11.2. Caracteristici și specificații tehnice minime ale echipamentelor ........................99 12. Strategia de întreținere a noilor echipamente/mijloace de transport .................... 100 13. Argumentarea sustenabilității realizării obiectivului de investiții ............................ 106 14. Costurile estimative ale investiției ................................................................................. 109 15. Graficele orientative de realizare a investiției ............................................................. 110 16. Prezentarea maturității proiectului de investiții ......................................................... 110 17. Măsuri de conștientizare a populației ........................................................................... 110 6

Pagina 17

18. Concluzii ............................................................................................................................. 113 19. Bibliografie ..................................................................................................................... 116 Listă tabele: Tabel 1. Investiții propuse in infrastructura de transport- modernizare străzi...............25 Tabel 2 Principalele caracteristici ale autobuzelor hibride .................................................52 Tabel 3. Principalele caracteristici ale autobuzelor electrice .............................................53 Tabel 4. Principalele caracteristici ale autobuzelor hidrogen ............................................55 Tabel 5. Evaluare multicriterială a scenariilor în funcție de parametrii operaționali .....56 Tabel 6. Evaluare multicriterială a scenariilor în funcție de parametrii de mediu ..........57 Tabel 7. Evaluare multicriterială a scenariilor în funcție de parametrii de cost financiar ........................................................................................................................................................58 Tabel 8. Prezentarea echipamentelor de bike-sharing ........................................................62 Tabel 9. Principalele caracteristici tehnice minimale ale stațiilor de încărcare lentă ....84 Tabel 10. Principalele caracteristici tehnice minimale ale stațiilor de încărcare rapidă 84 Tabel 11. Costuri operaționale mijloace de transport hibrid .......................................... 106 Tabel 12. Costuri operaționale mijloc de transport electric ............................................ 107 Listă figuri: Figura 1. Localități învecinate cu Municipiul Gherla ............................................................20 Figura 2. Localități învecinate U.A.T. Gherla .........................................................................21 Figura 3. Plan de situație – Coridor de mobilitate GHERLA 2 ...........................................23 Figura 4.Distribuția agenților economici in zona de influență ...........................................36 Figura 5. Cote modale conform PMUD GHERLA ................................................................47 Figura 6. Clasament general .....................................................................................................58 Figura 7. Schiță exterioară autobuz electric ..........................................................................97 Figura 8. Parametri dimensionali ai autobuzelor ..................................................................98 Figura 9. Tabel parametri autobuz ..........................................................................................98 Figura 10. Model stație de încărcare electrică ......................................................................99 7

Pagina 18

Colectiv de elaborare dr. ing. ȘERBU CĂLIN-IOAN Expert transporturi Manager de proiect ing. MOLDOVAN MIHAI MARIAN Expert mobilitate Coordonator proiect ing. COCAN REBECA VALENTINA Expert Dezvoltare urbană ing. MUREȘAN CORINA-ADELA Expert Căi ferate, drumuri și poduri teh. MOLNAR IOSIF-DARIN Expert coordonator colectare date 8

Pagina 19

FIȘĂ LIVRABIL Nume proiect: „Studiu de oportunitate CORIDOR DE MOBILITATE GHERLA 2, jud. CLUJ” Număr contract: Beneficiar: MUNICIPIUL GHERLA Contractor principal: S.C. TRAFFIC PLAN S.R.L. Data începerii proiectului: Mai 2023 Data încheierii proiectului: Iulie 2023 9

Pagina 20

1. Date generale privind investiția propusă Studiu de oportunitate înseamnă evaluarea și analiza potențialului unui proiect careurmărește să vină în sprijinul procesului decizional, evidențiind în mod obiectiv și rațional punctele forte și punctele slabe ale acestuia, oportunitățile și amenințările, și identificând resursele necesare pentru punerea în practică și, în ultimă instanță, perspectivele de succes ale acestuia. 1.1. Denumirea obiectivului de investiții ”CORIDOR DE MOBILITATE GHERLA 2, Județul Cluj” 1.2. Ordonator principal de credite/investitor MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ 1.3. Ordonator de credite (secundar/terțiar) Nu este cazul. 1.4. Beneficiarul investiției MUNICIPIUL GHERLA, JUDEȚUL CLUJ 1.5. Elaboratorul documentației de avizare a lucrărilor de intervenție S.C. TRAFFIC PLAN S.R.L J12/547/2011, CUI RO28144065 Municipiul Cluj-Napoca, jud. Cluj B-dul 21 Decembrie 1989 nr.46, Ap.12 Tel: 07453392113 e-mail: [email protected] 10

Pagina 21

2. Justificarea încadrării investițiilor în prevederile strategice Intervențiile din cadrul proiectelor de mobilitate urbană din Municipiul GHERLA contribuie la dezvoltarea durabilă a Municipiul GHERLA prin îmbunătățirea infrastructurii de transport și promovarea mobilității durabile. Acest lucru include modernizarea și extinderea rețelelor de transport public, crearea de piste de biciclete, îmbunătățirea accesibilității pentru persoanele cu dizabilități și adoptarea de politici de transport durabil. 2.a) Corelarea investițiilor propuse cu strategia de Dezvoltare Durabilă a României 2030 Corelarea intervențiilor Coridorului de mobilitate GHERLA 2 în localitatea componentă Hășdate - Silivaș și în Municipiul GHERLA cu Strategia de Dezvoltare Durabilă a României 2030 și cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD) propuse de Agenda 2030 este esențială pentru asigurarea unei dezvoltări durabile și integratoare în regiune. În primul rând, Strategia de Dezvoltare Durabilă a României 2030 reprezintă un cadru strategic pentru orientarea dezvoltării socio-economice a României în următorul deceniu. Aceasta vizează integrarea principiilor dezvoltării durabile în toate sectoarele și nivelurile de guvernare. Prin aceste intervenții, se poate realiza mai multe obiective de dezvoltare durabilă propuse de Agenda 2030. În special, acestea contribuie la realizarea ODD 11, care se referă la dezvoltarea Orașele lor și așezărilor umane incluzive, sigure, reziliente și durabile. Prin îmbunătățirea accesibilității și mobilității în Municipiul GHERLA, se creează un mediu favorabil incluziunii, în care toți cetățenii pot beneficia de servicii și oportunități echitabile. De asemenea, intervențiile pot contribui la crearea unui sistem de transport sigur, reducerea emisiilor de carbon și îmbunătățirea rezilienței Municipiul în fața schimbărilor climatice și altor șocuri. Prin urmare, corelarea intervențiilor din Coridorului de mobilitate urbană cu Strategia de Dezvoltare Durabilă a României 2030 și cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă propuse de Agenda 2030 este esențială pentru asigurarea unei dezvoltări durabile, incluzive și reziliente în Municipiul GHERLA și în regiunea înconjurătoare. 2.b) Justificarea corelării investițiilor propuse cu Strategia Regională de Mobilitate Urbană și Orașe Inteligente 2021-2027 Justificarea proiectelor de mobilitate urbană din Municipiul GHERLA analizate, în corelație cu Strategia Regională de Mobilitate Urbană și Orașele Inteligente 2021 - 2027 a Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest, poate fi argumentată prin următoarele aspecte: - Dezvoltarea infrastructurii de transport: Implementarea Coridorului de mobilitate urbană va contribui la dezvoltarea infrastructurii de transport în 11

Pagina 22

Municipiul GHERLA și regiunea de dezvoltare Nord-Vest. Aceasta implică modernizarea și extinderea rețelelor de transport public, precum autobuze și tramvaie, precum și îmbunătățirea infrastructurii rutiere. Acest lucru se aliniază cu obiectivul Strategiei Regionale de Mobilitate Urbană și Orașele Inteligente de a îmbunătăți și eficientiza rețelele de transport în regiune. - Promovarea mobilității durabile: Coridorul de mobilitate urbană poate contribui la promovarea mobilității durabile în Municipiul GHERLA și în regiunea Nord-Vest. Aceasta include facilitarea utilizării transportului public, a transportului nepoluant și a altor modalități de deplasare durabilă, precum bicicletele și mersul pe jos. Prin integrarea acestor aspecte în intervențiile Coridorului de mobilitate urbană, se sprijină obiectivele Strategiei Regionale de Mobilitate Urbană și Orașele Inteligente de a reduce emisiile de carbon și de a promova modalități de transport sustenabile. - Creșterea eficienței și siguranței transportului: Coridorul propus poate contribui la creșterea eficienței și siguranței transportului în Municipiul GHERLA și în regiunea Nord-Vest. Prin implementarea tehnologiilor inteligente de trafic și a sistemelor de management al traficului, se poate optimiza fluxul de transport și se pot reduce timpii de călătorie. Aceasta se aliniază cu obiectivul Strategiei Regionale de Mobilitate Urbană și orașele inteligente de a dezvolta sisteme inteligente de trafic și de a îmbunătăți siguranța rutieră în regiune. - Cooperare regională și coeziune teritorială: Corelarea intervențiilor Coridorului de mobilitate urbană cu Strategia Regională de Mobilitate Urbană și orașele inteligente evidențiază importanța cooperării și coeziunii teritoriale în regiunea de dezvoltare Nord-Vest. Prin alinierea cu strategia regională, se promovează coeziunea între diferitele orașe și localități din regiune asigurând utilizarea eficientă a resurselor în domeniul mobilității urbane. Proiectele de mobilitate urbană din Municipiul GHERLA sunt corelate cu inițiativa New European Bauhaus care va aduce multiple beneficii în vederea realizării obiectivelor Pactului Verde European și creării unor locuri de locuit accesibile, durabile și de calitate. Prin colaborarea și interoperabilitatea artei și științei culturale, se poate crea un mediu urban care să îmbine cu succes principiile durabilității, esteticii și incluziunii din cadrul Noului Bauhaus european. 2.c) Fundamentarea necesității investițiilor în cadrul Strategiei integrate de dezvoltare urbană (SIDU) 2021-2027, justificarea caracterului integrat și rolul investițiilor propuse Investițiile prioritizate în cadrul Strategiei de Dezvoltare Urbană Integrată (SIDU), inclusiv cele aferente proiectului Coridorului de mobilitate urbană, pot 12

Pagina 23

contribui la soluționarea provocărilor climatice prin adoptarea de soluții accesibile, incluzive, durabile și atractive. Acestea sunt argumentate in cele ce urmează: - Durabilitate: Investițiile în infrastructura de transport din cadrul coridorului de mobilitate urbană pot fi concepute și implementate în conformitate cu principiile durabilității promovate de Pactul Verde European. Acestea pot include utilizarea surselor de energie regenerabilă pentru transport, adoptarea de soluții de mobilitate cu emisii reduse de carbon și dezvoltarea de infrastructură prietenoasă mediului. - Incluziune: Coridorul de mobilitate urbană poate fi proiectat pentru a asigura accesibilitatea și incluziunea tuturor categoriilor de utilizatori, indiferent de abilități sau necesități speciale. Acest aspect este în concordanță cu principiul incluziunii promovat de Noul Bauhaus european, care vizează crearea de spații și servicii accesibile pentru toți cetățenii. - Estetică: Prin integrarea artei și științei culturale în proiectul Coridorului de mobilitate urbană, se poate crea un mediu urban atractiv și plăcut din punct de vedere estetic. Astfel, investițiile pot contribui la îmbunătățirea calității vieții în Municipiul GHERLA, oferind spații publice atractive, zone verzi, facilități artistice și culturale. - Soluții climatice: Investițiile prioritizate în cadrul SIDU și ale proiectului Coridorului de mobilitate urbană pot aduce soluții concrete pentru abordarea provocărilor climatice. Prin promovarea transportului durabil, reducerea emisiilor de carbon și îmbunătățirea eficienței energetice, se contribuie la obiectivele Pactului Verde European de a realiza o tranziție către o economie cu emisii reduse de carbon și rezilientă la schimbările climatice. Fundamentarea necesității intervențiilor în cadrul Coridorului de mobilitate urbană în Municipiul GHERLA, în cadrul Strategiei integrate de dezvoltare urbană (SIDU) 2021-2030, este susținută de următoarele argumente: - Dezvoltarea urbană sustenabilă: Municipiul GHERLA și regiunea înconjurătoare se confruntă cu provocări specifice dezvoltării urbane, cum ar fi mobilitatea ineficientă, congestia traficului și poluarea. Prin implementarea Coridorului de mobilitate urbană, se poate îmbunătăți infrastructura de transport și se pot promova soluții de mobilitate durabilă. Acest lucru va contribui la dezvoltarea urbană sustenabilă a Municipiul, asigurând o mobilitate eficientă, reducerea emisiilor de carbon și îmbunătățirea calității vieții cetățenilor. - Interconectivitatea teritorială: proiectele de mobilitate urbană vor servi ca o legătură importantă între Municipiul GHERLA și localitatea componentă Hășdate - Silivaș, facilitând accesul și mobilitatea între aceste două zone. Prin crearea unei infrastructuri adecvate și eficiente, se încurajează schimbul 13

Pagina 24

de resurse, relațiile economice și sociale, și se stimulează dezvoltarea echilibrată și integrată a întregii regiuni. - Abordare integrată a dezvoltării urbane: Integrarea intervențiilor din cadrul Coridorului de mobilitate urbană în cadrul SIDU demonstrează abordarea integrată a dezvoltării urbane în Municipiul GHERLA. Aceasta implică colaborarea între diferiți actori și parteneri, precum autoritățile locale, organizațiile societății civile, sectorul privat și comunitatea locală. Prin intermediul parteneriatelor, se pot aduce resurse suplimentare, experiență și expertiză în implementarea proiectului, maximizând impactul și eficiența acestuia. - Sinergii și beneficii multiple: Integrarea intervențiilor în cadrul Coridorului de mobilitate urbană în SIDU poate genera sinergii și beneficii multiple în dezvoltarea urbană. De exemplu, îmbunătățirea infrastructurii de transport poate stimula dezvoltarea economică prin facilitarea accesului la zone comerciale și industriale. De asemenea, promovarea mobilității durabile poate contribui la creșterea calității mediului înconjurător și la îmbunătățirea sănătății populației. 2.d) Fundamentarea necesității investițiilor în cadrul Planurilor de Mobilitate Urbană Durbailă (PMUD) 2023-2030 Fundamentarea necesității intervențiilor în cadrul coridorului de mobilitate urbană, în Municipiul GHERLA, în cadrul Planului de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) 2023-2030 este susținută de următoarele argumente: - Mobilitatea urbană ineficientă: Municipiul GHERLA și regiunea înconjurătoare se confruntă cu probleme legate de mobilitatea urbană ineficientă, cum ar fi congestia traficului, întârzierile și timpii lungi de călătorie. Prin implementarea Coridorului de mobilitate urbană, se urmărește îmbunătățirea fluxului de trafic și a accesibilității în municipiu, facilitând deplasările eficiente și reducând poluarea și impactul negativ asupra mediului. - Promovarea mobilității durabile: Coridoarele de mobilitate urbană propuse pot contribui la promovarea mobilității durabile în Municipiul GHERLA. Prin dezvoltarea și îmbunătățirea infrastructurii de transport public, precum autobuze sau piste pentru biciclete, se va încuraja utilizarea mijloacelor de transport nepoluante și a deplasărilor active, precum mersul pe jos și cu bicicleta. Aceasta contribuie la reducerea emisiilor de carbon, îmbunătățirea calității aerului și promovarea unui stil de viață sănătos. - Creșterea eficienței și atractivității transportului public: Investițiile în Coridoarele de mobilitate urbană pot contribui la creșterea eficienței și atractivității transportului public în Municipiul GHERLA. Prin implementarea tehnologiilor inteligente de trafic, sisteme de informare în timp real și 14

Pagina 25

dezvoltarea unei infrastructuri moderne și confortabile, se poate încuraja utilizarea transportului public și se poate îmbunătăți experiența călătorilor. - Oportunități de parteneriat și colaborare: Implementarea Coridoarelor de mobilitate urbană poate beneficia de oportunități de parteneriat și colaborare între diferiți actori, cum ar fi autoritățile locale, sectorul privat, organizațiile non-guvernamentale și comunitatea locală. Prin intermediul parteneriatelor, se poate aduce expertiză și resurse suplimentare, se pot maximiza beneficiile proiectului și se poate asigura o abordare integrată și coerentă a dezvoltării mobilității urbane. Obiectivele de atins din PMUD Pentru a atinge obiectivele strategice, se va realiza o analiză atât a situației actuale, considerată ca referință pentru planul de mobilitate, cât și a situației viitoare în urma implementării proiectelor identificate prin direcțiile majore de acțiune în sectorul de transport. Obiectivele strategice ale Planului de Mobilitate se concentrează pe următoarele aspecte: Accesibilitate: Aceasta include atât conectivitatea, care se referă la capacitatea de a se deplasa între diferite puncte, cât și accesul, asigurând că toți oamenii au posibilitatea de a accesa diverse oportunități de călătorie, indiferent de deficiențe fizice sau factori sociali, cum ar fi venitul, vârsta, sexul sau originea etnică. Modalități de îndeplinire a acestui obiectiv includ achiziționarea a șase autobuze care vor fi integrate în sistemul public de transport al municipiului GHERLA, înființarea de trasee de transport public care să răspundă nevoilor de mobilitate ale unei părți cât mai mari din populația locală și crearea de legături cu principalele unități de învățământ și angajatori din Municipiul. Siguranță și securitate: Se dorește îmbunătățirea siguranței și securității în timpul călătoriilor. Modalități de îndeplinire a acestui obiectiv includ asigurarea de autobuze moderne și rezistente la impact, dotate cu iluminat adecvat și măsuri specifice de securitate în autobuze. De asemenea, se urmărește reducerea riscului de accidente pe infrastructura rutieră prin scăderea numărului de autoturisme prin favorizarea transportului în comun în locul utilizării mașinilor personale. Protecția mediului: Se vizează reducerea poluării, emisiilor de gaze cu efect de seră și a consumului de energie prin promovarea transportului nemotorizat și a transportului public electric. Modalități de îndeplinire a acestui obiectiv includ reducerea nivelurilor de zgomot și îmbunătățirea calității aerului prin utilizarea mijloacelor de transport electrice, nepoluante din punct de vedere fonic și al noxelor. De asemenea, se urmărește reducerea emisiilor de CO₂ generate de vehiculele cu motoare cu ardere internă. 15

Pagina 26

Eficiența economică: Se dorește îmbunătățirea eficienței și rentabilității economice a transportului de mărfuri și persoane. Modalități de îndeplinire a acestui obiectiv includ îndeplinirea cerințelor de durabilitate prin echilibrarea nevoilor de viabilitate economică, echitate socială, sănătate și calitate a mediului înconjurător, precum și optimizarea eficienței și costurilor. Calitatea mediului urban: Implementarea unui serviciu de transport în comun cu autobuze electrice va contribui la creșterea atractivității și calității mediului urban prin reducerea numărului de vehicule în trafic, scurtarea timpului petrecut în trafic și creșterea vitezei medii de deplasare în Municipiul. Prin implementarea acestor măsuri, se urmărește îmbunătățirea generală a mobilității urbane și crearea unui mediu urban mai atractiv, durabil și eficient. Rolul investițiilor propuse: Investițiile propuse în cadrul Coridoarelor de mobilitate urbană au un rol esențial în dezvoltarea mobilității urbane durabile în Municipiul Gherla. În cadrul direcțiilor de acțiune și proiecte pentru infrastructura de transport din cadrul Planului de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) a fost identificată necesitatea de achizionării unor autobuze pentru transport public local. Planul de Mobilitate Urbană Durabilă propune măsuri complementare intervențiilor aflate în implementare, asigurând modernizarea și eficientizarea sistemului de transport public la nivelul Municipiul, precum și extinderea acestuia, vizând creșterea mobilității prin îmbunătățirea rețelei de transport public, respectiv modernizarea și extinderea infrastructurii de transport ecologic cu autobuze , diminuarea duratelor de călătorie la nivel urban, creșterea nivelului de siguranță a rețelei de transport, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de transporturi și eficientizarea transportului public de călători. În cadrul Planului de Mobilitate Urbană Durabilă, se urmăresc următoarele obiective: - Reducerea utilizării autoturismului în transportul urban. - Asigurarea conectivității între obiectivele de interes public și cartiere prin intermediul infrastructurii destinate transportului nemotorizat. - Creșterea proporției de transport nemotorizat - în creștere cu peste 40 % a călătoriilor până în 2030 comparativ cu statisticile actuale. - Creșterea utilizării transportului în comun în detrimentul transportului individual cu autoturismul propriu - prin achiziționarea de autobuze electrice, implementarea unui sistem standardizat de informare în stații și amenajarea refugiilor la stațiile de transport în comun private existente, unde tramele stradale permit. - Reducerea nivelului de poluare fonică, olfactivă și a emisiilor de gaze cu efect de seră - prin crearea de zone cu vegetație, modernizarea estetică și funcțională a spațiilor publice; 16

Pagina 27

- Valorificarea potențialului urban prin amenajarea de spații pietonale sigure; - Reducerea emisiilor de gaze rezultate din timpul petrecut în trafic prin reconfigurarea intersecțiilor și străzilor. - Încurajarea achiziționării de mașini electrice prin înființarea de puncte de încărcare pentru mașinile electrice/hibrizi. - Încurajarea utilizării bicicletelor prin crearea de stații de închiriat biciclete; - Creșterea siguranței în trafic - înlocuire indicatoare rutiere, modernizare treceri de pietoni și trotuare – sistem de semnalizare sonoră pentru persoane cu dizabilități, sistem de iluminare pe timp de noapte, amenajare limitatoare de viteză, îmbunătățire sistem de iluminat public pe arterele principale, realizare alveole în fața școlilor. Având în vedere Programul Regional Nord-Vest 2021-2027, privind utilizarea crescută a transportului public și a altor forme de mobilitate urbană ecologice, ca Obiectiv de Politică 2-o Europă mai verde, rezilientă cu emisii scăzute de dioxid de carbon, prin promovarea tranziției către o energie curată și echitabilă, a investițiilor verzi si albastre a economiei circulare, a atenuării schimbărilor climatice și al adaptării la acestea, a prevenirii și gestionării riscurilor, precum și a mobilității urbane durabile. O regiune cu mobilitate urbană multimodală durabilă, promovarea acesteia ca parte a tranziției către o economie cu zero emisii de dioxid de carbon. Având în vedere această dorință, administrația locală a Municipiul GHERLA își propune ca obiectiv înființarea unui sistem de transport public local prin crearea unui coridor prioritizat cu sistem ITS pentru transportul în comun. Analizând cauzele aglomerării traficului rutier în zona centrală a Municipiul și în apropierea unităților școlare, sanitare și administrative, precum și în zonele comerciale, se constată că unul dintre factorii principali ai acestei aglomerări rutiere este utilizarea vehiculelor personale pentru a satisface nevoile zilnice ale cetățenilor: - deplasarea către locurile de muncă din zonele industriale, în tranzit prin zona centrală, pornind din cartierele de locuințe situate în Municipiul; - deplasarea spre / dinspre localitatea componentă Hășdate - Silivaș; - deplasări spre alte zone de interes public din Municipiul GHERLA. Din cauza configurației străzilor înguste și a volumelor mari de trafic rutier de tranzit, apar congestii și dificultăți în trafic. Utilizarea transportului în comun și a bicicletelor ar contribui în mod semnificativ la evitarea acestor congestii, reducerea poluării fonice și a emisiilor de dioxid de carbon și, în același timp, ar îmbunătăți siguranța deplasării. Îmbunătățirea sistemului de semaforizare va spori siguranța în traficul pietonal și va facilita un flux mai fluid al traficului rutier pe străzile modernizate prin proiect. Analizând toți factorii care contribuie la situația menționată, precum și prin analiza efectuată în cadrul Planului de Mobilitate Urbană Durabilă 2023-2030 pentru Municipiul GHERLA, se consideră oportună crearea a două rute de transport în comun care să preia traficul din zonele cu o populație mai mare și transportul către zonele de 17

Pagina 28

interes public urban. De asemenea, se consideră oportună extinderea rețelei de piste pentru biciclete, pentru a oferi o opțiune deplasare în condiții de siguranță, dat fiind faptul că bicicleta este destul de populară în Municipiul GHERLA. Municipiul GHERLA nu dispune de o infrastructură dezvoltată de transport public, mai exact de autobuze , autobuze etc., dat fiind faptul că suprafața acestuia nu este foarte mare, iar numărul locuitorilor este unul destul de mic. Planul de Mobilitate Urbană Durabilă propune măsuri complementare intervențiilor aflate în implementare, asigurând modernizarea și eficientizarea sistemului de transport public la nivelul Municipiul, precum și extinderea acestuia, vizând creșterea mobilității prin îmbunătățirea rețelei de transport public, respectiv modernizarea și extinderea infrastructurii de transport ecologic cu autobuze , diminuarea duratelor de călătorie la nivel urban, creșterea nivelului de siguranță a rețelei de transport, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de transporturi și eficientizarea transportului public de călători. Proiectele viitoare propuse pentru Municipiul GHERLA vor asigura: Două autobuze electrice pe doua linii de transport: ➢ Linia 1 – pe ruta Băița – Gherla - lungime aproximativ 11,2 dus-întors; ➢ Linia 2: - pe ruta Silivaș- Hășdate Gherla - lungime aproximativ 16,3 dus- întors. 2.e) Justificarea complementarității și evitarea dublei finanțări Se menționează faptul că UAT Gherla are proiecte depuse prin PNRR C10 complementare cu proiectul pe mobilitate urbană. Desigur există proiecte complementare cele depuse pe mobilitate urbană în perioada anterioară de programare și cele propuse pentru extinderea proiectelor menționate anterior. Proiectul propus nu face obiectul vreunei alte finanțări. Proiectele coridorului de mobilitate urbană vizează crearea de piste de biciclete și un coridor prioritar pentru mijloacele de transport ecologice, iar aceasta se aliniază și completează alte proiecte incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Unul dintre aceste proiecte este componenta C10, care se concentrează pe asigurarea transportului verde prin crearea pistelor de biciclete. Prin implementarea acestor proiecte, se urmăresc următoarele obiective: Îmbunătățirea condițiilor de mobilitate urbană, oferind alternative ecologice și durabile pentru deplasare în orașe. Principala modalitate de transport reprezintă și cea mai mare sursă de poluare: conform celor mai recente studii, traficul rutier generează aproximativ 71% din totalul emisiilor de CO2 asociate activităților de transport, iar 2/3 din aceste emisii provin de la automobile. În Uniunea Europeană, un sfert din emisiile generate de activitățile de transport provin din zonele urbane, ceea ce face ca orașele să joace un rol important în reducerea efectelor schimbărilor climatice. Multe orașe se confruntă cu congestii de trafic și o calitate a aerului nesatisfăcătoare. 18

Pagina 29

Problema poluării generate de transport este abordată în strategia Uniunii Europene pentru promovarea combustibililor ecologici în transporturi, care are scopul de a facilita introducerea acestora pe piață. Cu toate acestea, infrastructura de reîncărcare și realimentare insuficientă, costurile ridicate ale vehiculelor și nivelul scăzut de acceptare din partea consumatorilor au încetinit progresul în acest sens. Cercetarea orientată către găsirea de modalități eficiente de transport și prietenoase cu mediul joacă un rol crucial în politica UE în domeniul transporturilor. Una dintre principalele provocări ale programului de finanțare a proiectelor de cercetare "Orizont 2020" pentru perioada 2014-2020 este "Transporturi inteligente, ecologice și integrate", esențială pentru menținerea avansului tehnologic al Europei în acest domeniu. Progresul tehnologic este fundamentul transportului european viitor, permițându-i Europei să-și mențină o poziție competitivă globală și să reducă emisiile de CO2 generate de transport. Inovarea și progresul pot îmbunătăți eficiența energetică, de exemplu, în cazul motoarelor auto, sau pot identifica surse alternative de energie în locul petrolului. Aceste aspecte vor deveni din ce în ce mai importante în viitor, când va fi necesară o schimbare semnificativă în modul în care utilizăm mijloacele de transport pentru a reduce dependența de petrol, emisiile de gaze cu efect de seră și poluarea la nivel local. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de transporturi, contribuind astfel la combaterea schimbărilor climatice și la protejarea mediului înconjurător. Sporirea siguranței rutiere în zonele urbane prin implementarea soluțiilor digitale și ecologice de transport, care contribuie la reducerea riscurilor și accidentelor. Prin aceste măsuri complementare, se urmărește să se creeze un mediu urban mai sustenabil, în care mobilitatea să fie accesibilă, sigură și prietenoasă cu mediul înconjurător. 19

Pagina 30

3. Situația actuală relevantă pentru investițiile propuse prin proiect Municipiul Gherla este situat în nord-vestul Podișului Transilvaniei, la intersecția Câmpiei Transilvaniei cu Podișul Someșan, pe malul drept al râului Someșul Mic. Majoritatea orașului se întinde pe cea de-a doua terasă a Someșului Mic, până sub Dealul Corobăii (denumit și Dealul Becleanului). Municipiul Gherla se învecinează cu următoarele localități: La vest cu Iclod și localitatea sa componentă Livada; La est cu Fizeșu Gherlii și satele componente: Bonț și Nicula; La nord Mintiu Gherlii și satele sale componente: Petrești și Bunești; La sud cu Sic. Figura 1. Localități învecinate cu Municipiul Gherla Municipiul Gherla se află în Județul Cluj, la o distanță de 45 km față de ClujNapoca și de 15 km față de Dej, pe drumul național DN 1C. Municipiul Gherla este situat pe Culoarul de dezvoltare de rang I, care urmează culoarul Someșului Mic, fiind caracterizat de raportul dintre componentele antropice și cele naturale > 1 și predominarea activităților economice din sectorul terțial/cuaternal. 20

Pagina 31

Zona periurbană a Municipiului Gherla cuprinde doar două comune: Fizeșu Gherlii și Mintiu Gherlii și a fost delimitată pe baza analizei procesului de navetism, folosind praguri alternative de intensitate a fluxurilor de navetism, respectiv pe baza analizei accesibilității nucleelor urbane Fluxul de navetism, orientat spre centrul urban, are un volum redus în zona periurbană, cu toate că accesibilitate este de doar 11 minute. Figura 2. Localități învecinate U.A.T. Gherla Populația după domiciliu a municipiului Gherla, conform datelor furnizate de Institutului Național de Statistică (I.N.S.), indică o tendință de regresie liniară a populației de la an la an. La sfârșitul anului 2022, populația după domiciliu a municipiului Gherla avea un număr de 22467 de locuitori. Deficientele de mobilitate identificate pe drumurile studiate sunt lipsei transportului public local, degradării structurii rutiere, lipsa colectării apelor pluviale provenita din precipitații, evacuare necorespunzătoare (podețe colmatate), toate acestea duc la îngreunarea traficului, creșterea consumul de carburant si timpi de parcurs crescuți. Necesitățile identificate sunt : • Îmbunătățirea structurii rutiere de pe drumurile administrate de UAT; • Amenajarea de spatii dedicate pistelor de biciclete, cu lucrările conexe necesare; • Înființarea de stații pentru transportul in comun public; • Asigurarea unor culoare de mobilitate prin implementarea proiectelor prezentate ( Gherla, Hășdate - Silivaș) . 21

Pagina 32

Având în vedere nivelul ridicat de motorizare în zona respectivă, autoritatea locală constată că singura opțiune optimă pentru a diminua creșterea continuă a acestui fenomen este crearea de alternative viabile pentru deplasările cotidiene. Aceste alternative trebuie să fie grupate în mod structurat, deoarece intervențiile simple nu au adus rezultatele dorite. În prezent, transportul intern în Municipiul se realizează în cea mai mare parte cu mașini personale, ceea ce contribuie la accentuarea fenomenului de aglomerație urbană. Din cauza lipsei de alternative, circulația autovehiculelor se desfășoară cu dificultate în orele de vârf și reprezintă o sursă de poluare, praf și disconfort acustic. În situația actuală la nivelul Municipiul GHERLA nu există un serviciu de transport public. Din acest motiv: - baza materială actuală – nu există, - trasee - nu există; - program de transport - nu există - structura instituțională conform Legii 92/2007, cu modificările și completările ulterioare - Structura organizatorică a aparatului de specialitate al primarului Municipiul GHERLA - Compartiment Pentru Proiecte cu Finanțare Internațională, Achiziții Publice, Investiții, Transport Public, Consultanță și Reprezentanță Activități Economice. - la momentul elaborării Studiului de oportunitate nu este încheiat un contract de servicii publice conform cu Regulamentul (CE) nr. 1370/2007. Intervenții propuse Realizarea unui proiect de mobilitate denumit „Coridor de mobilitate GHERLA 2” care în mod principal va urmării dezvoltarea unei rețele dedicate transportului nemotorizat. Acest obiectiv include următoarele activități și sub-activități: • Construirea pistelor/traseelor pentru biciclete, inclusiv sisteme de monitorizare a deplasărilor nemotorizate; • Achiziționarea și instalarea de rastele, construirea de parcaje pentru biciclete; • Construirea sistemului de iluminat public – aferent pistelor de biciclete și pietonal; • Construirea de zone exclusiv pietonale, unde traficul rutier va fi restricționat, cu excepția vehiculelor de aprovizionare și de urgențe; • Construirea de zone cu caracter prioritar pietonal, utilizate ca spații partajate pentru pietoni și traseele transportului public urban de călători; • Crearea sistemelor de închiriere de biciclete („bike-rental”/„bike-sharing”); • Stații de închiriere cu dotări specifice, biciclete, dotări pentru dispecerat de tip hardware și software, rastele pentru biciclete etc. • Alte activități/intervenții necesare în realizarea coridorului de mobilitate; 22

Pagina 33

Figura 3. Plan de situație – Coridor de mobilitate GHERLA 2 Pe acest traseu momentan nu exista o ruta de transport public local și nici sistem de bike-sharing la momentul de fata, astfel pentru tranzitul local sunt folosite autoturismele personale, fapt ce duce la creșterea poluării. Din datele studiului de trafic și al PMUD-ului Municipiul Gherla se consideră oportună și vitală pentru decongestionarea traficului și reducerea poluării, implementarea unor linii de transport local și dezvoltarea infrastructurii velo. Dezvoltarea unui sistem de transport public curat, cu emisii zero. Acest obiectiv include următoarele activități și sub-activități: • Achiziționarea de mijloace de transport cu zero emisii, respectiv achiziționarea de autobuze cu zero emisii (electrice); • Dezvoltarea de infrastructuri pentru combustibili alternativi, respectiv achiziționarea și instalarea stațiilor de reîncărcare/realimentare a autobuzelor electrice; • Construirea stațiilor de transport public cu zero emisii (autobus); • Crearea sistemelor de bilete integrate pentru călători („e-bilete” sau „e- ticketing”); 23

Pagina 34

• Reabilitarea infrastructurii rutiere, utilizată prioritar de transportul public urban curat de călători, care va avea asigurată prioritatea în trafic a transportului public, precum și de autoturisme; • Construirea/modernizarea traseelor/pistelor pentru biciclete și pentru pietoni, aferente traseului de transport public local, care vor fi rezervate acestor moduri de transport și care vor fi separate și/sau protejate, după caz, de circulația altor vehicule; • Instalarea de componente/sisteme de managementul traficului (ex. CCTV); • Amplasarea de elemente pentru îmbunătățirea siguranței rutiere pentru toate categoriile de participanți la trafic de ex. amplasare de semnalistică verticală și orizontală, limitatoare de viteză, modernizarea trecerilor de pietoni, creare de facilități pentru persoane cu mobilitate redusă, pentru nevăzători sau hipoacuzici, instalarea panourilor de informare, a indicatoarelor de orientare etc; • Sisteme de semnalizare și semaforizare adaptivă și sincronizată, ce poate asigura prioritizarea mijloacelor de transport în intersecțiile semnalizate/ semaforizate; • Sisteme de localizare a mijloacelor de transport public urban și de managementul flotei (prin GPS, AVL, etc.); • Sisteme de informare în timp real a pasagerilor, amplasate în mijloacele de transport în comun și/sau în stațiile de transport public; • Dotarea centrului de comandă pentru managementul traficului, cu componente specifice software și hardware; • Amenajarea/instalarea vegetației de aliniament (aliniamente de arbori și arbuști, realizarea de înierbări); • Amenajarea unui loc de parcare/ garare sau a unei autobaze aferente mijloacelor de transport public cu zero emisii, infrastructura tehnică aferentă (ex: spălătorie pentru autobuze, spații de garare, echipamente pentru reparații etc.); • Alte activități/intervenții necesare în realizarea coridorului de mobilitate. Având în vedere că în Municipiul Gherla predomină străzile de categoria 3 și 4, în vederea asigurării unui transport public eficient și de calitate, vor fi implementate activități /măsuri de acordare de prioritate în trafic pentru mijloacele de transport public și de descurajare a utilizării autoturismelor personale. (ex: semaforizare inteligentă pentru acordarea priorității transportului public, amenajarea intersecțiilor pentru prioritizarea transportului public, amenajarea de stații cu alveolă etc.) Valoarea proiectului este estimată la 15 mil. EUR. În urma implementării acestor coridoare de mobilitate urbană în Municipiul GHERLA se urmărește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) provenite din transport, conform investițiilor propuse in tabelul de mai jos. 24

Pagina 35

Tabel 1. Investiții propuse in infrastructura de transport- modernizare străzi Nr. crt. Denumire stradă Intervenții propuse Drumul comunal DC37 – Traseu autobuz/ Traseu pietonal 1 satele Silivaș și Hășdate Traseu autobuz/ Pistă de biciclete/ Traseu 2 Strada Hășdății pietonal/ Zonă cu vegetație de aliniament Traseu autobuz/ Pistă de biciclete/ Traseu 3 Strada 1 Decembrie 1918 pietonal/ Zonă cu vegetație de aliniament Traseu autobuz/ Pistă de biciclete/ Traseu 4 Strada Piața Libertății pietonal/ Zonă cu vegetație de aliniament Traseu autobuz/ Pistă de biciclete/ Traseu 5 Strada Bobâlna pietonal/ Zonă cu vegetație de aliniament Traseu autobuz/ Pistă de biciclete/ Traseu 6 Strada Liviu Rebreanu pietonal/ Zonă cu vegetație de aliniament Traseu autobuz/ Pistă de biciclete/ Traseu 7 Strada Romană pietonal/ Zonă cu vegetație de aliniament Traseu autobuz/ Traseu pietonal/ Zonă cu 8 Strada Fermei vegetație de aliniament 9 Strada Reformei Pistă de biciclete/ Traseu pietonal Traseu autobuz/ Pistă de biciclete/ Traseu 10 Strada Dejului pietonal/ Zonă cu vegetație de aliniament 11 Strada Ciocârliei Traseu autobuz/ Traseu pietonal Traseu autobuz/ Pistă de biciclete/ Traseu 12 Strada Mintiului pietonal/ Zonă cu vegetație de aliniament Traseu autobuz/ Pistă de biciclete/ Traseu 13 Strada Mihai Eminescu pietonal/ Zonă cu vegetație de aliniament 14 Strada Iazului Pistă de biciclete/ Traseu pietonal Conform "Cărții Albe a Transporturilor" elaborată de Comisia Europeană, fundamentul mobilității constă în asigurarea unei infrastructuri adecvate și utilizarea inteligentă a acesteia. Planificarea infrastructurii trebuie să susțină și să stimuleze creșterea economică, dezvoltarea socială, protecția mediului și siguranța participanților la trafic. Prin maximizarea impactului pozitiv asupra creșterii economice și minimizarea impactului negativ asupra mediului, investițiile în infrastructura transporturilor au un efect benefic asupra calității vieții cetățenilor din zona acoperită de rețeaua rutieră. De la adoptarea primului pachet privind mobilitatea urbană în 2013, au avut loc numeroase schimbări semnificative. În special, obiectivele tot mai ambițioase ale Uniunii Europene în domeniile climatului, mediului, digitalizării, sănătății și societății necesită acțiuni mai hotărâte în ceea ce privește mobilitatea urbană. Aceasta implică tranziția de la abordarea actuală, axată pe fluxul de trafic, la o abordare care promovează deplasarea durabilă a persoanelor și a mărfurilor. 25

Pagina 36

Astfel, orașele le trebuie să îmbunătățească transportul public și colectiv, să ofere opțiuni mai bune pentru mobilitatea activă, cum ar fi mersul pe jos și cu bicicleta, și să implementeze o logistică urbană cu emisii zero și livrări eficiente pe ultimul kilometru, ținând cont de nevoile persoanelor și companiilor care doresc să aibă acces la Municipiul pentru muncă, recreere, cumpărături sau turism. În acest context, proiectul investițional al Coridorului de Mobilitate Urbană prin înființarea transportului public în comun își propune să se alinieze la aceste norme și normative europene. Așa cum se prevede în Planul Uniunii Europene privind obiectivele climatice pentru 2030, tranziția către o mobilitate cu emisii zero în context urban este vitală pentru atingerea obiectivelor UE, iar în acest sens este necesară o abordare consolidată a mobilității urbane la nivelul UE. Multe orașele se confruntă cu probleme legate de congestia traficului rutier local și de calitatea aerului afectată de transport, adesea încălcând standardele UE privind calitatea aerului și limitele de poluare. Reglementările privind accesul vehiculelor în zonele urbane (UVAR - Urban Vehicle Access Regulations) reprezintă o abordare importantă a acestei provocări. În Europa, majoritatea (73%) dintre cele 500 de sisteme de reglementare a accesului vehiculelor în zonele urbane se concentrează pe zone cu emisii scăzute sau zero. Aceste zone pot reprezenta un instrument eficient pentru abordarea problemelor locale legate de calitatea aerului, în special în zonele unde traficul rutier este o sursă majoră de poluare atmosferică. În ceea ce privește congestionarea traficului, situația în orașele le din Uniunea Europeană nu s-a îmbunătățit în ultimii ani, ci, dimpotrivă, în multe locuri s-a înrăutățit, generând costuri semnificative pentru societate. Estimările arată că costurile legate de congestionarea urbană se ridică la aproximativ 180 de miliarde de euro anual în UE. Noul cadru al Uniunii Europene pentru mobilitatea urbană recunoaște provocările cu care se confruntă Orașele le și utilizatorii acestora. În acest sens, se caută identificarea și dezvoltarea soluțiilor digitale și tehnice care pot face sistemele de reglementare a accesului vehiculelor în zonele urbane mai eficiente și mai ușor de utilizat. O serie de noi servicii de mobilitate sunt parte a unei abordări multimodale și integrate a mobilității urbane durabile. Aceste servicii pot consolida transportul public și pot înlocui utilizarea autoturismelor. În contextul "Revoluției automobilității", se impun mai multe eforturi în ceea ce privește schimbul de bune practici și furnizarea de orientări, în special în ceea ce privește siguranța acestor vehicule. Unele biciclete electrice și scutere electrice sunt supuse normelor UE de omologare de tip, în funcție de puterea motorului, existența unei componente care trebuie acționată de o persoană și existența unui loc pe scaun. Cu privire la regulile de circulație rutieră și siguranță rutieră, statele membre sunt cele care decid în ce măsură aceste vehicule (biciclete, biciclete electrice, scutere, segway-uri, monoroți) pot circula, în ce locuri și în ce condiții. 26

Pagina 37

Prin proiectele investiționale de mobilitate urbană propusă se urmărește implementarea unor noi măsuri pentru promovarea mobilității active și protejarea utilizatorilor vulnerabili ai drumurilor. Aceste măsuri includ acordarea unei atenții sporite mersului pe jos și cu bicicleta în documentele de orientare revizuite privind Planurile de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD), precum și în orientările referitoare la utilizarea în condiții de siguranță a dispozitivelor de automobilitate și infrastructurii de calitate pentru utilizatorii vulnerabili ai drumurilor. De asemenea, se iau măsuri pentru accelerarea digitalizării și inovării prin integrarea mobilității urbane în activitățile privind colectarea și prelucrarea datelor sensibile din punct de vedere comercial pentru serviciile digitale de mobilitate multimodală, precum aplicațiile de mobilitate ca serviciu (MAAS). Totodată, se propune crearea unui spațiu european comun de date privind mobilitatea pentru a facilita accesul și schimbul de astfel de date, alături de dezvoltarea continuă a inițiativei CIVITAS în concordanță cu alte inițiative urbane. Se depun eforturi pentru sporirea gradului de conștientizare și implicare a cetățenilor Municipiul în realizarea acestor obiective vitale. Existența mecanismelor europene facilitează investițiile în dezvoltarea sistemelor inteligente de trafic utilizând tehnologii ecologice, în special în regiunile urbane. Strategia UE pentru Regiunea Dunării (SUERD), în cadrul ariei prioritare 1B Mobilitate Aeriană-Feroviară-Rutieră, include Acțiunea 4 privind asigurarea sistemelor de transport și a mobilității durabile. Prin realizarea investiției în implementarea transportului public în comun și extinderea infrastructurii destinate transportului public și transportului alternativ, se așteaptă obținerea următoarelor rezultate și impacte: Îmbunătățirea condițiilor de mobilitate urbană, oferind alternative eficiente și sustenabile de transport în comun și nemotorizat (biciclete, mers pe jos). Aceasta va facilita deplasarea cetățenilor în mod mai rapid, mai convenabil și mai accesibil în cadrul municipiului. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de transporturi. Prin promovarea transportului public și utilizarea modurilor de transport alternative, se va reduce dependența de autoturisme cu combustibil fosil, contribuind astfel la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și la combaterea schimbărilor climatice. Sporirea siguranței rutiere în zonele urbane. Extinderea infrastructurii pentru transportul public și a pistelor de biciclete/traseelor pietonale va contribui la crearea unui mediu mai sigur pentru participanții la trafic, reducând riscurile de accidente și îmbunătățind siguranța în zonele urbane. Creșterea nivelului de trai prin oferirea de alternative de transport ecologice și nemotorizate prin soluții digitale și ecologice de transport. Acest lucru va facilita accesul cetățenilor la servicii, locuri de muncă, activități recreative și alte facilități într-un mod mai durabil și prietenos cu mediul înconjurător. 27

Pagina 38

Contribuția la îmbunătățirea transportului public și a modurilor nemotorizate de transport, precum și la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră din transport. Prin extinderea și îmbunătățirea sistemului de transport public și a infrastructurii pentru biciclete și pietoni, se va promova utilizarea acestor moduri de transport mai ecologice și se va reduce impactul negativ al transportului asupra mediului. Prin urmare, implementarea acestor măsuri va aduce beneficii semnificative în ceea ce privește mobilitatea urbană, mediu, siguranța rutieră și calitatea vieții în orașele . Noul Bauhaus european este o inițiativă inovatoare și interdisciplinară, care reprezintă un spațiu de întâlnire pentru a concepe moduri de viață viitoare, situate la intersecția artei, culturii, incluziunii sociale, științei și tehnologiei. Scopul Noului Bauhaus European este de a aduna cetățeni, experți, întreprinderi și instituții și de a facilita discuții în legătură cu modalitățile prin care putem crea spații de locuit mai accesibile și mai abordabile. Inițiativa își propune să mobilizeze designeri, arhitecți, ingineri, oameni de știință, studenți și creativi din diverse domenii pentru a re imagina un mod de viață durabil în Europa. De asemenea, se urmărește îmbunătățirea calității vieții, punând accentul pe simplitate, funcționalitate și circularitatea materialelor, fără a compromite nevoile noastre de confort și frumusețe în viața de zi cu zi. Schimbările climatice și degradarea mediului reprezintă amenințări existențiale pentru Europa și pentru întreaga lume. În acest sens, Pactul verde european se va transforma UE într-o economie modernă, competitivă și eficientă din punct de vedere al utilizării resurselor, în care: Ne propunem să atingem, până în 2050, obiectivul de zero emisii nete de gaze cu efect de seră, contribuind astfel la reducerea impactului asupra schimbărilor climatice. Dorim ca creșterea economică să fie decuplată de consumul excesiv de resurse, promovând utilizarea sustenabilă a acestora și eficiența în utilizarea lor. Astfel, Noul Bauhaus European și Pactul verde european reprezintă inițiative cheie prin care Europa se angajează să abordeze provocările climatice și de mediu, promovând un stil de viață durabil și o economie ecologică și nimeni să nu fie lăsat în urma. Comisia Europeană a adoptat o serie de propuneri pentru a ajusta politicile UE în domeniile climei, energiei, transportului și fiscalității, având ca obiectiv reducerea emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030, față de nivelurile din 1990. Aceste propuneri sunt în concordanță cu inițiativa New European Bauhaus, care își propune să pună în practică Pactul Verde European și să creeze locuințe accesibile, durabile și de înaltă calitate. Unul dintre obiectivele cheie este crearea unui cadru de reglementare mai simplu și mai previzibil pentru tehnologiile curate. Planul industrial al Pactului Verde sprijină tranziția către neutralitatea climatică prin creșterea competitivității industriei europene cu emisii nete zero. Pentru a atinge acest obiectiv, se are în vedere 28

Pagina 39

elaborarea unor acte legislative esențiale, cum ar fi Actul european privind materiile prime critice, Actul privind industria cu emisii nete zero și reforma organizării pieței energiei electrice. Aceste acte legislative vor crea un mediu de reglementare mai simplu și mai previzibil pentru tehnologiile curate, facilitând dezvoltarea și implementarea acestora în UE. De asemenea, Comisia promovează dezvoltarea pieței pentru autovehicule cu emisii zero și cu emisii scăzute. Un accent special este pus pe asigurarea infrastructurii necesare pentru încărcarea acestor vehicule, atât pentru călătorii scurte, cât și pentru călătorii lungi, pentru a asigura că cetățenii au acces la această opțiune de transport ecologic. Astfel, prin aceste propuneri și inițiative, Comisia Europeană se angajează să sprijine tranziția către o economie și o societate mai sustenabilă, reducând emisiile de gaze cu efect de seră și promovând tehnologiile curate și infrastructura adecvată. În plus, începând din 2026, transporturile rutiere vor fi supuse comercializării certificatelor de emisii, ceea ce înseamnă că se va impune un preț pentru poluare. Această măsură va stimula utilizarea combustibililor mai puțin poluanți și va favoriza investițiile în tehnologii curate. Comisia propune, de asemenea, creșterea țintei obligatorii privind ponderea energiei din surse regenerabile în mixul energetic al UE la 40%. Aceste propuneri promovează utilizarea combustibililor regenerabili, cum ar fi hidrogenul, în sectorul industrial și al transporturilor, și stabilesc noi obiective. Obiectivele generale de sprijin sunt strâns legate de obiectivele strategice și asigură coerentă și echilibru în dezvoltarea comunității în viitor. Aceste obiective generale sunt atinse prin intermediul unui set de proiecte care susțin realizarea și îndeplinirea obiectivelor strategice. În domeniul transporturilor, strategia națională are următoarele obiective: - Reducerea emisiilor generate de rețeaua de transport urban și interurban pentru a diminua impactul asupra mediului înconjurător. - Atingerea unor niveluri durabile de consum de energie în transporturi prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. - Reducerea zgomotului generat de mijloacele de transport pentru a minimiza impactul negativ asupra sănătății populației. - Atingerea și încadrarea emisiilor de CO₂ ale autovehiculelor sub 120 g/km. - Atingerea obiectivului stabilit pentru 2020 de utilizare a biocombustibililor în proporție de 10% din cantitatea totală de combustibili convenționali. Proiectul abordează problemele și nevoile specifice, având în vedere dezvoltarea și furnizarea serviciilor de transport public electric în Municipiul GHERLA. Aceasta trebuie să fie o prioritate atât pentru autoritățile locale, cât și pentru locuitorii municipiului, deoarece un sistem de transport eficient, durabil, accesibil și economic va contribui pozitiv la dezvoltarea municipiului și la îmbunătățirea calității vieții rezidenților. Îmbunătățirea calității, confortului și 29

Pagina 40

siguranței în mediul urban va contribui la crearea unui municipiul atractiv, modern, ecologic și accesibil atât pentru locuitorii săi, care locuiesc sau lucrează în oraș, cât și pentru turiști. Dependența tot mai crescută de autoturismul personal în ultimele decenii a generat o serie de probleme și provocări, mai ales la nivelul localităților urbane. Creșterea rapidă a numărului de mașini a condus la un model de dezvoltare urbană centrat pe utilizarea prioritizată a vehiculelor personale. Cu toate acestea, acest model se dovedește a fi deficit și are efecte negative asupra calității vieții și mediului înconjurător. Pentru a contracara aceste efecte negative, Orașele le sunt nevoite să recompenseze modelele de mobilitate urbană și să creeze spații accesibile locuitorilor prin intermediul alternativelor de transport. În Europa, accentul se pune în mod special pe modernizarea și dezvoltarea serviciilor și infrastructurilor de transport în comun, a transportului alternativ (cum ar fi bicicletele, zonele pietonale etc.) și a gestionării traficului, care au un impact redus asupra mediului înconjurător. Similar altor Orașele din România, și Municipiul GHERLA se confruntă cu probleme generate de traficul intens, în special în orele de vârf. În acest context, înființarea unui serviciu de transport în comun prioritar ar genera efecte pozitive la nivel local și ar oferi cetățenilor o alternativă accesibilă la autoturismul personal. De asemenea, în ultimii ani, Municipiul GHERLA a dezvoltat o rețea din ce în ce mai extinsă de piste de biciclete, care are efecte benefice la nivel local. Prin urmare, continuarea extinderii acestor infrastructuri reprezintă un obiectiv important pentru comunitatea locală. Unul dintre aceste proiecte este componenta C10, care se concentrează pe asigurarea transportului verde prin crearea pistelor de biciclete. Prin implementarea acestor proiecte, se urmăresc următoarele obiective: - Îmbunătățirea condițiilor de mobilitate urbană, oferind alternative ecologice și durabile pentru deplasare în orașe; - Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de transporturi, contribuind astfel la combaterea schimbărilor climatice și la protejarea mediului înconjurător. Sporirea siguranței rutiere în zonele urbane prin implementarea soluțiilor digitale și ecologice de transport, care contribuie la reducerea riscurilor și accidentelor. Prin aceste măsuri, se urmărește să se creeze un mediu urban mai sustenabil, în care mobilitatea să fie accesibilă, sigură și prietenoasă cu mediul înconjurător. 30

Pagina 41

4. Ide 5. ntificarea traseelor propuse a fi dotate prin proiect Obiectivul general al coridorului de mobilitate urbană poate fi, în funcție de situație, asigurarea unui serviciu eficient de transport public de călători și/sau îmbunătățirea condițiilor pentru utilizarea modurilor nemotorizate de transport, în scopul reducerii numărului de călătorii cu transportul privat (autoturisme) și a emisiilor de CO₂ echivalent din transport. Printre obiectivele specifice posibile ale acestor proiecte, enumerăm următoarele: - Îmbunătățirea calității călătoriilor cu transportul public și modurile nemotorizate prin creșterea standardelor de calitate și siguranță în utilizarea acestor moduri de transport. - Reducerea timpului de călătorie pentru transportul public, fără a afecta condițiile de trafic în zona de studiu și în afara acesteia. Studiul de trafic realizat în cadrul elaborării Planului Urbanistic de Mobilitate Durabilă al Municipiului GHERLA confirmă necesitatea transportului public ca factor determinant în descongestionarea traficului în zona centrală intens tranzitată. Se impune realizarea unui transport controlat, fără a înrăutăți condițiile de trafic în zona de studiu și în afara acesteia. De asemenea, se urmărește reducerea congestiei din traficul rutier, a numărului de accidente și a impactului negativ asupra mediului prin scăderea utilizării transportului privat cu autoturisme, etc. Scopul studiului de trafic este de a analiza situația actuală a circulației, de a evalua rețeaua rutieră și de a estima efectele generate de implementarea unor noi infrastructuri de transport, măsuri de politică de transport și intervenții care modifică structura și capacitatea de circulație a rețelei de străzi, utilizând un model de transport. Crearea unui model de transport în softul VISUM, bazat pe datele obținute din studiul de trafic, permite evaluarea infrastructurii rutiere din zona studiată și estimarea volumelor de trafic pentru diferite scenarii de modernizare/sistematizare a arterelor respective. Prin urmare, acest studiu de trafic poate fi un instrument de sprijin pentru factorii de decizie, utilizat pentru stabilirea, prioritizarea și fundamentarea finanțării viitoarelor investiții în infrastructură și sisteme inteligente asociate acesteia. Unul dintre obiectivele principale ale studiului de trafic este evaluarea și analiza cererii de transport public de persoane pe baza datelor, analizelor, ipotezelor și prognozelor realizate. Studiul va evidenția, de asemenea, impactul măsurilor propuse prin proiecte asupra transferului unei părți din cota modală a transportului individual cu autoturisme către transportul public și modurile nemotorizate de transport. Impactul transferului de la transportul cu autoturisme către transportul public și modurile nemotorizate de transport se va reflecta, în principal, în reducerea emisiilor de CO₂ echivalent din transport. 31

Pagina 42

Coridorul de mobilitate nou propuse GHERLA 2 din UAT Municipiul Gherla, Județul Cluj, care vor lega nord vestul – centru și apoi estul municipiului, vor traversa și conecta aceste zone de interes public și vor prelua potențiali participanți la trafic în perioadele de trafic intens. Astfel sunt satisfăcute necesitățile de transport către diverse destinații urbane. De asemenea se propune realizarea unui depou pentru autobuze. Astfel: 1. Coridor de mobilitate GHERLA 2: Gherla – Hășdate - Silivaș: Rută traseu dus pentru transport în comun - DC37; - Strada Hasdații; - Strada Clujului; - Strada 1 decembrie 1918; - Piața Libertății; - Strada Bobâlna; - Strada Liviu Rebreanu; - Strada Romana; - Strada Fermei; - Strada Dejului; - Strada Ciocârliei; - Strada Mintiului. Rută traseu pentru transport în comun - Strada Mihai Eminescu; - Strada Bobâlna; - Piața Libertății; - Strada 1 Decembrie 1918 (Intersecție strada Parcului); - Strada Clujului; - Strada Hasdații; - DC37. Infrastructura specifică deplasărilor cu bicicleta va fi implementată pe următoarele străzi: Strada Hășdății; Strada Clujului; Strada 1 Decembrie 1918; P-ta Libertății; Strada Bobâlna; Strada Mihai Eminescu; Strada Romană; Strada Reformei; Strada Mintiului; Strada Iazului. 32

Pagina 43

Coridorul propus este unul orientativ, acesta putând suferi modificări. Pistele de biciclete propuse contribuie la realizarea unei rețele urbane continue prin complementaritatea cu celălalt coridor de mobilitate și alte investiții de dezvoltare a infrastructurii velo aflate în derulare. Străzile pe care urmează sa fie amenajate benzile prioritare pentru transportul in comun public au in prezent doua benzi de circulație cu îmbrăcăminte asfaltică in diverse stadii de degradare aproape pe toata lungimea studiata . Terenul pe care se propune implementarea investiției se află în proprietatea , domeniul public Unității Administrativ – Teritoriale a Municipiul GHERLA, județul CLUJ. Ca urmare a procesului de consultare a opiniei publice, atât prin metoda sondajului de opinie, cât și prin metoda interviurilor de grup și având ca bază analiza situației actuale existente și a direcțiilor de dezvoltare prioritizate pentru Municipiul GHERLA, s-au trasat obiectivele generale după cum urmează: ● Realizarea de infrastructură pietonală. ● Realizare de infrastructură velo; ● Realizare rețea de iluminat pe toată lungimea traseului studiat; ● Colectarea apelor pluviale pe traseul studiat; ● Achiziționare de autobuze electrice pentru transportul in comun; ● Modernizarea spațiului de garare existent pentru autobuze cu sistem de supraveghere video și stații de încărcare rapidă; ● Se va utiliza semaforul a prioritiza transportul în comun, acesta va comunica cu autobuzul printr-un sistem GPS; sistemele de telegestiune al semaforizării și de supraveghere video sunt existente la nivel de UAT; ● Implementarea unui sistem de transport în comun nepoluant; ● Realizarea de stații de autobuz; ● Dotarea coridorului de mobilitate cu rasteluri pentru biciclete și mobilier urban și camere pentru supraveghere video; ● Creșterea utilizării transportului în comun; ● Extinderea sistemului de bike-sharing; ● Achiziționarea de biciclete clasice; ● Achiziționarea de biciclete electrice; Pentru realizarea obiectivelor generale se va ține seama de: ● Asigurarea unei infrastructuri în conformitate la standarde europene; ● Asigurarea unei politici de amenajare durabilă a teritoriului prin dezvoltarea echilibrată a infrastructurii locale; ● Îmbunătățirea standardelor de viață ale populației; ● Creșterea atractivității zonei/localității pentru investitorii interesați de dezvoltarea unor afaceri locale; ● prevederile HG907/2016, a STAS-urilor precum și reglementările tehnice în vigoare; ● condiționările impuse de emitenții avizelor de specialitate în conformitate cu prevederile Certificatului de Urbanism; ● Coordonarea cu celelalte investiții în curs de implementare; ● Utilizarea rațională a materialelor ținând cont de resursele zonale; ● Traseul proiectat al strazilor va păstra pe cât posibil traseul existent; ● Îmbunătățirea serviciilor la nivel de Municipiul; 33

Pagina 44

● Dezvoltarea economică a Municipiul; ● Valorificarea patrimoniului natural și cultural. Prin implementarea investiției privind realizarea unui coridor de mobilitate urbană nepoluantă, se vor atinge următoarele obiective generale: ● dezvoltarea rețelei de transport în comun nepoluant; ● dezvoltarea economică a zonei; ● micșorarea emisiilor de NOₓe în atmosferă; ● accesul facil în situații de urgență; ● crearea de posibilități pentru investiții noi; ● Reciclarea si depozitarea speciala a bateriilor si materiilor prime rezultate din exploatarea autorismelor electrice si a echipamentelor. ● Respectarea principiilor DNSH: prin o durata de viata preconizata de minim 15 ani, atenuarea si adaptarea la schimbarile climatice prin masurile de digitalizare si solutiile tehnice propuse pentru coridorul de mobilitate atat partea de transport in comun cat si de infrastructura de transport si gestionarea deseurilor aferente cauzate de acestea. Prin aceste obiective de realizare a unui traseu prioritar transportului public care să realizeze legătura între localitățiile componente și diferitele zone ale Municipiul și zonele de interes public, școli, grădinițe, unități sanitare si administrative. Promovarea transportului alternativ care presupune alte moduri de deplasare decât automobilul personal. Proiectul de modernizare integrată a coridoarelor de mobilitate urbană implică intervenții investiții asupra mai multor elemente de infrastructură, reprezentând un proiect investițional complex. Acesta este format din următoarele componente: a.Îmbunătățirea infrastructurii pentru transportul nemotorizat prin: - Crearea de noi piste de biciclete; - Implementarea rastelurilor de biciclete în zona centrală și în zonele sportive și de agrement; - Instalarea stațiilor de încărcare pentru mașinile electrice. b.Îmbunătățirea infrastructurii pentru transportul public în detrimentul transportului individual cu automobilele: - Crearea a două coridoare de mobilitate prioritare transportului public pentru elevi și alte categorii de persoane, care să acopere și să interconecteze toate zonele Municipiul GHERLA; - Implementarea unui sistem standardizat de informare în stațiile de transport public; - Modernizarea infrastructurii rutiere pentru anumite străzi incluse în traseul transportului public, al căror aspect și funcționalitate nu sunt adecvate; - Modernizarea infrastructurii rutiere, inclusiv carosabilul și trotuarele; - Îmbunătățirea sistemului de colectare și evacuare a apelor pluviale în zona arterelor rutiere cuprinse în traseul coridorului de mobilitate urbană. 34

Pagina 45

6. Identificarea și detalierea problemelor/nevoilor specifice Proiectul investițional va răspunde nevoilor specifice precum: 5.1. Probleme de mediu Traficul urban generează gaze cu efect de seră (NOₓ, CO₂, CO, SO₂, NH₃ etc.) care contribuie la scăderea calității vieții, având efecte negative asupra sănătății și asupra mediului. Conform PMUD cota modală actuală a transportului cu autoturismul este de 85,1%, iar cu transportul in comun este inexitent. Impactul traficului rutier asupra calității vieții locuitorilor din Municipiul GHERLA este cu atât mai mare cu cât mare parte din zona de locuit se suprapune peste importante artere rutiere, cum ar fi DN1C, care parcurge un traseu prin intravilanul Municipiul. Astfel, trebuie luate măsuri imediate pentru reducerea poluării mediului și pentru a îmbunătăți calitatea vieții populației. Vehiculele cu motoare ce au ardere internă, existente în traficul urban nu îndeplinesc criteriile tot mai stricte care se impun, respectiv: - reducerea emisiilor de 𝐶𝑂2 produse de vehiculele clasice datorită motoarelor cu ardere internă; - reducerea nivelelor de zgomot și îmbunătățirea calității aerului, conform legislației europene; - reducerea exploatării resurselor convenționale de energie obținute din combustibili fosili. Principalele aspecte care contribuie la creșterea poluării în transportul din Municipiul GHERLA includ: - Sistem de transport public insuficient și adecvat nevoie tuturor locuitorilor Municipiul: Sistem de transport public eficient și bine dezvoltat determină o dependență crescută de autoturisme și creșterea traficului rutier. - Insuficiența infrastructurii pentru biciclete: Absența unei infrastructuri adecvate pentru biciclete limitează utilizarea acestui mod de transport ecologic și sănătos, ceea ce duce la o dependență mai mare de autovehiculele cu ardere internă. - Creșterea numărului de autoturisme: Municipiul GHERLA se confruntă cu o creștere constantă a numărului de autoturisme în circulație, ceea ce conduce la o creștere a emisiilor de gaze cu efect de seră și a poluării aerului. - Necesitatea crescută de transport de mărfuri și persoane: Municipiul GHERLA este un centru comercial și de afaceri zonal, ceea ce implică un volum mare de transport de mărfuri și persoane. Această nevoie crescută de mobilitate generează un trafic intens, poluare și congestie rutieră. 35

Pagina 46

Pentru a aborda aceste probleme și a reduce poluarea în transportul din Municipiul GHERLA, este esențială implementarea unui sistem de transport public eficient, dezvoltarea infrastructurii pentru biciclete, promovarea alternativelor de transport sustenabil și adoptarea unor politici de gestionare a traficului și de planificare urbană care să încurajeze utilizarea modurilor de transport nepoluante. 5.2. Probleme economice Din punct de vedere economic, introducerea unui sistem de transport public în Municipiul GHERLA are implicații semnificative, având în vedere dezvoltarea economică a zonei prin îmbunătățirea accesibilității și reducerea consumului de resurse convenționale de energie obținute din combustibili fosili. Implementarea transportului public va aduce o creștere a accesibilității pentru locuitori și turiști în Municipiul GHERLA. Aceasta va avea un impact pozitiv asupra valorii imobilelor, deoarece oamenii preferă să locuiască în zone cu o bună conexiune de transport, care să le faciliteze deplasarea rapidă în diferite zone ale Municipiul. Beneficiile se vor extinde și la actorii economici din Municipiul, deoarece angajații vor putea utiliza transportul public pentru a ajunge la locurile de muncă oferite. Introducerea sistemului de transport public poate contribui, de asemenea, la crearea de noi locuri de muncă, deoarece dezvoltarea acestui sistem va necesita personal pentru conducerea autobuze lor (șoferi), monitorizare (dispeceri), mentenanță și administrare. Numărul agenților economici la nivelul municipiului Gherla a crescut cu cca. 22.06% la nivelul anului 2021 față de anul 2011. Chiar dacă numărul de agenți economici a crescut, numărul angajaților a scăzut cu 0.34% față de acum 10 ani. Domeniul care generează cei mai mulți angajați este cel de fabricare de mobilă care generează 925 de locuri de muncă. SORTILEMN SA este societatea cu cei mai muți angajați, însumând un total de 610 de angajați. Figura 4.Distribuția agenților economici in zona de influență 36

Pagina 47

Din perspectiva impactului asupra mediului, o analiză pesimistă arată că o reducere de doar 5% din proprietarii de autovehicule care utilizează combustibili fosili ar renunța la mașinile personale în favoarea autobuze lor electrice. Aceasta ar duce la o scădere estimată de aproximativ 100 de tone/an în consumul de combustibili fosili. Având în vedere că un șofer parcurge în medie aproximativ 10.000 km/an în GHERLA, cu un consum mediu de 10 litri la 100 km, utilizarea unui autoturism personal contribuie la emisia de aproximativ 105 tone echivalent petrol (tep) de CO₂. Prin urmare, implementarea unui sistem de transport public eficient în Municipiul GHERLA nu numai că ar aduce beneficii economice prin îmbunătățirea accesibilității și crearea de locuri de muncă, dar ar avea și un impact pozitiv asupra mediului prin reducerea consumului de resurse convenționale și a emisiilor de CO₂. 5.3. Probleme sociale Un aspect social important al transportului public în comun este asigurarea accesibilității destinațiilor diverse pentru toți cetățenii, nu doar pentru cei care dețin permis de conducere și mașini personale. Acest lucru include categorii precum tinerii, bătrânii, persoanele cu venituri reduse, cei cu condiții medicale speciale și persoanele care nu pot conduce un autovehicul. În plus, nevoia de a se deplasa către diversele destinații din Municipiul de reședință este prezentă în cazul tuturor persoanelor, indiferent de tipul de activitate pe care o desfășoară sau de alte caracteristici sociale. Cu toate acestea, nevoia de mobilitate poate varia în funcție de vârstă și activități zilnice, după cum urmează: -Grupurile de vârstă cuprinse între 5 și 19 ani, reprezentate de tineri, utilizează transportul în comun pentru a ajunge la școli și instituții de învățământ, dar și pentru activități de relaxare și plimbări. -Grupurile de vârstă cuprinse între 20 și 64 de ani folosesc transportul public pentru deplasări către și de la locurile de muncă, pentru cumpărături, activități culturale și altele. -Persoanele în vârstă de 65-85 de ani și mai mult beneficiază de transportul public ca o soluție pe termen lung pentru satisfacerea nevoilor lor de mobilitate. Structura demografică a populației relevă un număr semnificativ de persoane care sunt eligibile pentru a conduce un autovehicul (aproximativ 77%). Cu toate acestea, 23% din populație (aproximativ 4.400 de locuitori), care sunt copii, au nevoie de rute sigure de deplasare între locuințe și școli. -Persoanele în vârstă de peste 65 de ani (11% din totalul populației) se confruntă cu dificultăți în deplasare și sunt dependente de transportul public. Un segment important al populației care trebuie luat în considerare în evaluarea modalităților de transport în interiorul unui Municipiul este reprezentat de persoanele care se deplasează zilnic la locul de muncă, numite navetiști, deoarece au un traseu bine stabilit pe care îl parcurg în fiecare zi. 37

Pagina 48

În cazul Municipiul GHERLA, cererea cea mai mare de transport către locul de muncă provine din UAT GHERLA – Băița, Hășdate și Silivaș. Aceste persoane se deplasează zilnic către zona comercială și de servicii. Este important de menționat că, în momentul elaborării studiului de oportunitate, la nivelul administrației locale din Municipiul GHERLA nu a fost încheiat încă un contract de servicii publice pentru transportul în comun. Cu toate acestea, se ia în considerare încheierea unui astfel de contract în vederea implementării proiectului. 5.4. Necesitatea și oportunitatea promovării investiției – problemele și nevoile specifice cărora le va răspunde proiectul Principala modalitate de transport reprezintă și cea mai mare sursă de poluare: conform celor mai recente studii, traficul rutier generează aproximativ 71% din totalul emisiilor de CO₂ asociate activităților de transport, iar 2/3 din aceste emisii provin de la automobile. În Uniunea Europeană, un sfert din emisiile generate de activitățile de transport provin din zonele urbane, ceea ce face ca Orașele le să joace un rol important în reducerea efectelor schimbărilor climatice. Multe Orașele se confruntă cu congestii de trafic și o calitate a aerului nesatisfăcătoare. Problema poluării generate de transport este abordată în strategia Uniunii Europene pentru promovarea combustibililor ecologici în transporturi, care are scopul de a facilita introducerea acestora pe piață. Cu toate acestea, infrastructura de reîncărcare și realimentare insuficientă, costurile ridicate ale vehiculelor și nivelul scăzut de acceptare din partea consumatorilor au încetinit progresul în acest sens. Cercetarea orientată către găsirea de modalități eficiente de transport și prietenoase cu mediul joacă un rol crucial în politica UE în domeniul transporturilor. Una dintre principalele provocări ale programului de finanțare a proiectelor de cercetare "Orizont 2020" pentru perioada 2014-2020 este "Transporturi inteligente, ecologice și integrate", esențială pentru menținerea avansului tehnologic al Europei în acest domeniu. Progresul tehnologic este fundamentul transportului european viitor, permițându-i Europei să-și mențină o poziție competitivă globală și să reducă emisiile de CO₂ generate de transport. Inovarea și progresul pot îmbunătăți eficiența energetică, de exemplu, în cazul motoarelor auto, sau pot identifica surse alternative de energie în locul petrolului. Aceste aspecte vor deveni din ce în ce mai importante în viitor, când va fi necesară o schimbare semnificativă în modul în care utilizăm mijloacele de transport pentru a reduce dependența de petrol, emisiile de gaze cu efect de seră și poluarea la nivel local. Un mix adecvat de intervenții și acțiuni municipale poate descuraja utilizarea autoturismelor personale. Acestea pot include: - Asigurarea unei infrastructuri rutiere de calitate pentru a permite deplasările auto, cu benzi de circulație adecvate și structuri rutiere bine întreținute. 38

Pagina 49

- Modernizarea trotuarelor și asigurarea unor trotuare cu lățime minimă de 1,0 m pe ambele părți ale drumului, pentru deplasările pietonale în siguranță. Construirea de piste de biciclete separate de fluxul pietonal și rutier, cu o lățime minimă de 2,40 m, și utilizarea de elemente de siguranță sau zone verzi pentru separarea acestora. Crearea de spații verzi și plantarea de arbori și arbuști acolo unde este posibil, având în vedere condițiile climatice și de sol, capacitatea de retenție a CO₂ a speciilor propuse, calitatea peisajului urban și necesitatea de toaletare. În plus față de rolul lor principal în reținerea emisiilor de CO₂, aceste plante vor contribui și la îmbunătățirea calității mediului urban prin furnizarea de umbră în spațiile publice, în special pentru deplasările nemotorizate. Construirea de stații de transport public urban, adaptate în funcție de tipul lor și prevăzute cu facilități adecvate pentru călători. Investiția în aceste măsuri are ca scop eliminarea problemelor menționate prin crearea de elemente constructive specifice străzilor, trotuarelor și pistelor de biciclete, îmbrăcăminți asfaltice, asigurarea scurgerii apelor, racordarea acceselor. Pentru a atinge aceste obiective și a realiza beneficiile menționate, se propun următoarele amenajări și măsuri: Eliminarea constrângerilor din trafic și creșterea vitezei de circulație: - Lărgirea și modernizarea străzilor principale și a arterelor de circulație critice pentru a permite un flux mai rapid al traficului. - Implementarea de sisteme inteligente de semaforizare și de monitorizare a traficului pentru a optimiza sincronizarea semafoarelor și a reduce timpii de așteptare. Creșterea numărului de bicicliști: - Crearea de piste de biciclete sigure și separate de traficul rutier, conectate la rețeaua de transport public și la zonele rezidențiale și de afaceri. - Amenajarea parcărilor pentru biciclete la destinațiile cheie, precum stațiile de transport public, centrele comerciale și instituțiile publice. Creșterea numărului de pietoni: - Extinderea și modernizarea trotuarelor, asigurând lățimea adecvată pentru deplasarea pietonală și crearea unui mediu sigur. - Crearea de zone pietonale în centrul municipiului și în zonele rezidențiale, cu facilități pentru relaxare, locuri de joacă și spații publice atractive. 39

Pagina 50

Reducerea traficului de autoturisme personale: - Dezvoltarea și promovarea transportului public eficient și accesibil, inclusiv extinderea rețelei de autobuze și tramvaie și îmbunătățirea frecvenței și calității serviciilor. - Implementarea unui sistem de închiriere a vehiculelor în comun (car- sharing) și promovarea utilizării acestora ca alternativă la autoturismele personale. Realizarea unui confort sporit pentru participanții la trafic și mărirea siguranței circulației: - Modernizarea și extinderea sistemului de iluminat public pentru a asigura o vizibilitate adecvată și siguranță în timpul nopții. - Instalarea de camere de supraveghere și sisteme de monitorizare pentru a preveni și a gestiona eficient incidentele de siguranță și pentru a descuraja comportamentul nesigur în trafic. Îmbunătățirea condițiilor de mediu prin reducerea NOₓ elor și a poluării sonore: - Promovarea utilizării vehiculelor electrice și a altor surse de propulsie ecologice prin facilitarea infrastructurii de încărcare și acordarea de stimulente financiare. - Plantarea de arbori și vegetație adecvată pentru a reduce poluarea aerului și a crea un mediu mai plăcut. Creșterea nivelului de trai și a confortului riveranilor: - Amenajarea de spații publice atractive și funcționale, precum parcuri, zone de recreere și zone comerciale pietonale. - Implementarea unor măsuri de reducere a zgomotului, cum ar fi utilizarea de asfalt fonoabsorbant și instalarea de panouri fonoabsorbante în zonele critice. Dezvoltarea turismului și atragerea de investitori: - Promovarea patrimoniului cultural și natural al Municipiul, inclusiv prin organizarea de evenimente și festivaluri. - Crearea de facilități pentru turiști și investitori, cum ar fi spații de cazare, centre de conferințe și zone de afaceri moderne. Prin implementarea acestor amenajări și măsuri, Municipiul GHERLA poate beneficia de un sistem de transport urban eficient, sustenabil și prietenos cu mediul, care va contribui la îmbunătățirea calității vieții locuitorilor, la reducerea poluării și la atragerea de turiști și investitori. 40

Pagina 51

7. Justificarea oportunității Justificarea acestei abordări se bazează pe următoarele considerații: - Evaluarea impactului transporturilor în aria de influență directă este esențială; - Studiul de trafic a fost elaborat luând în considerare documentul cadrul PMUD Gherla, ceea ce a permis o corelare mai solidă și menținerea dimensiunii zonei de analiză/evaluare. Eficiența utilizării vehiculelor electrice este justificată și de reducerea nivelului de zgomot în mediul urban. Conform prevederilor din HG 321/2005 privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiental în România, se stabilește o valoare țintă de 50 dB(A) pentru zgomotul generat de traficul rutier. Studiile actuale indică faptul că nivelul de zgomot produs de vehiculele de transport de persoane existente se situează între 60 și 95 dB(A). De asemenea, conform informațiilor din "Directiva 2002/49/CE privind evaluarea și gestiunea zgomotului ambiental ", o reducere de 1 dB a zgomotului rutier poate determina o creștere de până la 0,6% a valorii imobilelor afectate. Studiile comparative efectuate între factorii de zgomot și vibrații în cazul utilizării vehiculelor cu propulsie clasică și electrică evidențiază că nivelul de zgomot generat în timpul funcționării vehiculelor electrice poate fi de până la 55 dB(A), în comparație cu vehiculele clasice, la care nivelul de zgomot poate ajunge până la 90 dB(A). Astfel, utilizarea vehiculelor electrice contribuie la reducerea poluării fonice în mediul urban și la crearea unui mediu mai plăcut și mai liniștit. Prin studiul de trafic și prin PMUD se constată faptul că investiția în transportul public în comun este o oportunitate în contextul în care se dorește îmbunătățirea continuă a calității vieții atât pentru generațiile prezente, cât și pentru cele viitoare. Scopul este de a oferi opțiuni de transport și deplasare pentru toți cetățenii, reducând în același timp poluarea fonică și cea a aerului, care sunt rezultatul creșterii numărului de mașini în Municipiul GHERLA și a traficului de tranzit. Prin implementarea transportului public, se urmărește sporirea gradului de mobilitate al populației. Această inițiativă se aliniază cu Strategia Națională privind Schimbările Climatice și Creșterea Economică bazată pe Emisii Reduse de Carbon pentru perioada 2016-2020, prin care România și-a asumat angajamente și responsabilități în reducerea impactului schimbărilor climatice. Principala țintă a statelor semnatare ale Protocolului de la Kyoto, inclusiv România, este reducerea cu 20% a emisiilor de CO₂ până în anul 2020. Politicile europene în domeniul energiei și protecției mediului subliniază impactul negativ asupra mediului al marilor aglomerări urbane și creșterea numărului de vehicule cu motoare clasice. Studii recente arată că traficul urban generează până la 40% din emisiile de CO₂ și până la 70% din celelalte emisii poluante. Emisiile poluante ale vehiculelor cu motoare cu ardere internă sunt din ce în ce mai luate în considerare. La nivel global, există tendința de a reduce emisiile de CO₂ și CH4 prin utilizarea vehiculelor electrice. 41

Pagina 52

Se constată că o mare parte din poluarea în Orașele și nivelul crescut de CO₂ provin din traficul rutier, atât de la autovehiculele individuale și cele destinate transportului de mărfuri, cât și de la mijloacele de transport în comun cu motoare învechite și tehnologie depășită. Procesul de elaborare a documentației implică consultarea unei bibliografii specifice localității respective și înțelegerea caracteristicilor socio-demografice locale. În cadrul studiului de oportunitate, au fost analizate următoarele documente puse la dispoziție de Primăria Municipiul GHERLA: - PMUD Gherla - date despre rețeaua stradală. - planul Urbanistic General al Municipiul. - Strategia de Dezvoltare a Municipiul GHERLA. Oportunitatea operării transportului public prin curse regulate se bazează pe doi factori cheie: • Prezența unei populații deservită într-o pondere suficient de mare 50%. • Existenta unei conexiuni neacoperite sau a unei disfuncționalități în mobilitatea locală. Având o rețea stradală simplă și acoperind toate zonele rezidențiale, traseul de transport în comun propus va deservi aproximativ 3523 locuitori din populația municipiului. Prin studiul de oportunitate privind înființarea serviciului de transport public local și achiziționarea autobuzelor electrice pentru zona analizată, a fost identificat un traseu optim care va servi locuitorii localității componente Hășdate - Silivaș si pe cei din municipiul Gherla. Traseul propus este: Ruta: Hășdate - Silivaș – Gherla Lungime traseu tur-retur: aproximat 16 km Număr de stații : 10 Număr estimat de km anuali parcurși: 257.856* *km estimați astfel: • L-V: 6 autobuze*8 plecări * 16 km/zi=768km/zi. Total an=190.464 (248 zile lucrătoare) • S-D și SL: 6 autobuze *6 plecări*16 km/zi=576 km/zi. Total an=67.392 (117 zile nelucrătoare) 42

Pagina 53

Lungime Timp Frecvență Frecvență Vehicule Plecări/zi Plecări/zi Ruta traseu estimat vârf weekend vârf L-V weekend (km) (minute) (minute) (minute) 1/ 16 35-40 60 120 1 8 6 autobuz Oră de Zi Capacitate Oră de vârf Zi weekend Tip repaos lucrătoare autobuz (călători/oră (călători/zi autobuz (călători/ (călători/zi (nr. persoane) sens) sens) cursă sens) sens) M3 57 57 24 615 184 Se propune ca autobuzele electrice să deservească transportul public din Municipiul GHERLA și localitatea componentă Hășdate - Silivaș, prin prezentele proiecte adiacente într-un program simultan, de luni până vineri, în intervalul orar 6:00-22:00 (16 ore), iar în zilele de sâmbătă și duminică în intervalul orar 07:00-19:00 (12 ore). Conform Planului de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD), orele de vârf, în care se înregistrează fluxuri mai mari de pasageri, sunt între 6:00 și 10:00 și între 16:00 și 19:00. Aceste interval orare coincid cu momentele în care locuitorii se deplasează către și de la locul de muncă, respectiv școală. Datorită traseelor lungi pe care le vor parcurge autobuzele electrice pe cele două trasee propuse, intervalul dintre curse va fi de 60 de minute. Acest lucru este determinat și de faptul că municipiul GHERLA este o zonă urbană de dimensiuni medii, cu aproximativ 22000 de locuitori în anul 2022, 3523 dintre aceștia fiind deserviți în mod direct de proiectul propus. Având în vedere acest aspect, nu există o nevoie de frecvență mai mare a autobuzelor, așa cum ar fi în cazul unor Orașele mai mari cu un flux de călători mare. În zilele de weekend, intervalul dintre curse va fi de 120 de minute, deoarece cererea de transport în comun este mai mică în acele zile. Autobuzele utilizate vor fi de dimensiuni medii, având o capacitate de aproximativ 57 persoane pe scaune și în picioare. Aceste autobuze vor asigura un serviciu sigur, previzibil și adaptabil la variațiile fluxurilor de călători. De asemenea, ele vor avea o viteză medie de deplasare de 18-20 km/h. Din analiza comparației între situația actuale și situația "cu proiect" pentru zona de studiu și pentru primul an după finalizarea implementării proiectului, pe baza evaluării efectuate pentru ultimul an al perioadei de durabilitate a contractului de finanțare, se constată o diminuare a utilizării transportului privat cu autoturismele în zona de studiu. Această scădere se datorează în parte creșterii cotei modale a transportului public. 43

Pagina 54

Utilizatorii anuali ai Anul anterior începerii Anul următor finalizării transportului privat investiției fizice a intervenției Scenariul „cu proiect” 874828 694383 Reducere procentuală -20,63 % Observăm că în situația "cu proiect" se estimează o scădere semnificativă a numărului de persoane care preferă să utilizeze în principal autoturisme personale. Conform estimărilor, în primul an după implementarea proiectului, se preconizează o reducere de 20,63% în comparație cu situația Anul anterior începerii investiției. Această reducere semnificativă se datorează faptului că un număr semnificativ de șoferi aleg să utilizeze transportul public în comun în loc să utilizeze mașina personală în anumite situații. Emisii anuale estimate de Anul anterior începerii Anul următor finalizării gaze cu efect de seră investiției fizice (tCO₂e/an) Scenariul „cu proiect” 14375 13350 Reducere procentuală -7,13% În situația "cu proiect" - Anul următor finalizării fizice, comparativ cu situația - Anul anterior începerii investiției, se estimează o reducere semnificativă a emisiilor anuale de gaze cu efect de seră. Conform estimărilor, în primul an după implementarea proiectului, se preconizează o scădere de 7,13%,. Această reducere semnificativă a emisiilor este rezultatul creșterii numărului de persoane care optează pentru utilizarea transportului în comun în detrimentul autoturismelor personale. Utilizatori anuali ai transportului Anul anterior începerii Anul următor finalizării public nou sau modernizat investiției fizice Scenariul „cu proiect” 0 90,013 Creștere procentuală 100% Cererea maximă de vehicule într-o zi de lucru tipică (CMZL) pentru traseele propuse, în variantele de fluxuri prognozate, este următoarea: traseul / Ruta propus necesită șase vehicule; O introducere a transportului public în comun duce la o creștere semnificativă a numărului de pasageri transportați, întrucât în situația actuale nu există un sistem de transport public și, prin urmare, nu există niciun pasager transportat în acest mod. Astfel, odată cu implementarea proiectului, numărul de pasageri transportați crește cu 100%. Utilizatori anuali ai infrastructurii Anul anterior începerii Anul următor finalide ciclism sau pietonale investiției zării fizice Scenariul „cu proiect” 101866 148392 Creștere procentuală 45,67% 44

Pagina 55

Odată cu implementarea proiectului, se observă o creștere semnificativă a numărului de persoane care utilizează piste/trasee pentru biciclete sau pietonale în comparație cu situația prezentă. Conform estimărilor, anul următor finalizării fizice după implementare, se prognozează o creștere de 45,67%, comparativ anul anterior începerii investiției. Această creștere reflectă faptul că o proporție mai mare de persoane optează pentru utilizarea pistei/traseelor dedicate pentru biciclete sau pietoni, în beneficiul unei mobilități mai durabile și mai prietenoase cu mediul înconjurător. 8. Analiza cererii de transport public de persoane Conform studiului de trafic si a PMUD cererea de transport va crește pe traseele propuse prin proiect la nivel anual. De asemenea prognozele pe termen mediu privind evoluția cererii de transport, pe perioada de durabilitate a contractului de finanțare sunt pe un trend ascendent, ceea ce justifică necesitatea realizării obiectivului de investiții. Indicatorul cel mai relevant din punct de vedere al accesibilității este reprezentat de evoluția cererii de transport. Unul din obiectivele centrale ale Planului de Mobilitate Urbană Durabilă este creșterea accesibilității oferită de modurile de transport durabil. Rezultatele obținute, pentru cele două scenarii sunt următoarele: Unitate de An anterior An următor Mod de transport măsură investiției investiției Cerere zilnică Pietonal Persoane/zi 845 986 de transport Bicicletă Biciclete/zi 279 406 Transport în comun Persoane/zi 0 358 Autoturism Vehicule/zi 2396 1902 Proiectele de investiții au ca principal beneficiu o scădere a activității în materie de transport individual, respectiv o migrare a unei părți din șoferi către mijloace de transport durabil, în cazul implementării proiectului. Se observă că atât transportul public, cât și utilizarea bicicletelor vor avea o creștere semnificativă. Chiar și transportul pietonal va crește, aceasta reflectând opțiunile personale ale respondenților la chestionarul de mobilitate care au indicat ca principal obstacol starea infrastructurii. Din punct de vedere al transportului în comun, proiectul propus va aduce o creștere mai mare pe termen lung deoarece existența serviciului de transport în comun, ce urmează a fi funcțional, va determina mai multe persoane să-l utilizeze pentru nevoile de transport decât în situația în care acest serviciu nu există și deci nici avantajele utilizării sale nu sunt vizibile. 45

Pagina 56

Ca urmare a analizelor efectuate cu ajutorul modelului de transport și a matricelor de calcul, au rezultat următoarele repartiții modale, funcție de scenariul implementat și de anul de prognoză. În perioada februarie-martie 2023 s-a desfășurat o anchetă de mobilitate online a Municipiul Gherla în care au fost abordate mai multe domenii referitoare la mobilitatea locuitorilor, printre care mijloacele de deplasare și transportul public. Astfel s-a constatat faptul că 55.6% din respondeți utilizează autoturismul personal în cursul săptămânii. Prin implementarea acestor proiecte se urmărește diminuarea acestei cotei modale a utilizării autoturismului personal prin dezvoltarea celorlalte moduri de transport prietenoase cu mediul (deplasări pietonale, deplasare cu bicicleta, transport public). 46

Pagina 57

Având în vedere chestionarele efectuate in PMUD și studiul de trafic efectuat s-au determinat cotele modale pentru tipurile de transport analizate: 1) Transport privat – an de bază 2023 - Cota modală a transportului privat este de cca. 55,6% Astfel valoarea determinată pentru utilizatorii de transport privat la nivelul anului 2023 este de 2.279.625 utilizatori anuali. 2) Transportul public-an de bază 2023 - Cota modală a transportului privat este de cca. 0% Astfel valoarea determinată pentru utilizatorii de transport public la nivelul anului 2023 este de 0 utilizatori anuali. 3) Ciclism-an de bază 2023 - Cota modală a ciclismului este de cca. 8% Astfel valoarea determinată pentru utilizatorii de ciclism urban la nivelul anului 2023, având în vedere și faptul că bicicletele reprezintă aproximativ 8% din totalul MZA este de 60388 călătorii anuale. 4) Mers pe jos – an de bază 2023 - Cota modală a mersului pe jos este de cca. 20,2% Astfel valoarea determinată pentru utilizatorii modului de deplasare pietonal la nivelul anului 2023 este de 828.209 călătorii anuale. Cote modale actuale 13,45% 4,82% 2,51% 78,96% Utilizatori anuali ai transportului public nou sau modernizat Utilizatori anuali ai infrastructurii de ciclism Utilizatorii anuali ai transportului privat Utilizatorii anuali a deplasării pietonale Figura 5. Cote modale conform PMUD GHERLA 47

Pagina 58

Astfel pe baza cotelor modale determinate din studiul de trafic si PMUD a rezultat procentul de 46% dintre locuitorii localității Hășdate - Silivaș care au destinație zilnică Municipiul Gherla. Conform PMUD, sistemul de transport public este inexistent deci nu asigură o deservire a localităților aflate pe principalele coridoare de transport. În cazul de față înființarea serviciului ar permite deservirea localității Hășdate - Silivaș, mărind astfel bazinul de posibili clienți cu câteva mii de pasageri (calculând populația totală a localității). 9. Detalierea scenariilor tehnico-economice Autobuzele clasice în traficul urban nu îndeplinesc criteriile tot mai stricte legislației promovata de UE, mai precis de Regulamentul 443/2009, ce vizează reducerea emisiilor provenind de la autovehicule și care impune limite pentru emisiile poluante. Studiul de oportunitate va realiza o comparație detailată între trei scenarii posibile pentru Municipiul Gherla, care presupune achiziționarea și punerea în funcțiune a 6 autobuze electrice de 8 m și dotarea cu stații de încărcare care să ofere toate funcțiunile necesare pentru dezvoltarea unui sistem de transport eficient și confortabil pentru populație. Directiva 2009/33/CE privind promovarea vehiculelor nepoluante și energetic eficiente vizează introducerea pe piață a vehiculelor ecologice. Această directivă se aplică autoturismelor de pasageri (M1), vehiculelor comerciale ușoare (N1), vehiculelor de marfă de mare tonaj (N2, N3) și autobuzelor (M2, M3). Scopul directivei este de a evidenția impactul energetic și de mediu al vehiculelor pe durata lor de viață, inclusiv consumul de energie, emisiile de CO₂ și emisiile de poluanți reglementați precum NOₓ, NMHC și PM. Prin urmare, analiza efectuată pentru achiziționarea autobuzelor electrice trebuie să ia în considerare aceste aspecte pe întreg ciclul de viață al vehiculelor. Potrivit Strategiei Naționale privind Schimbările Climatice și Creșterea Economică bazată pe Emisii Reduse de Carbon pentru perioada 2016-2020, România și-a asumat angajamente și responsabilități în protejarea mediului pentru a limita efectele schimbărilor climatice, alăturându-se inițiativelor comune ale statelor în reducerea poluării. Unul dintre obiectivele principale ale statelor semnatare ale Protocolului de la Kyoto, inclusiv România, este reducerea cu 20% a nivelului de emisii de CO₂ până în 2020. Politicile europene în domeniul energiei și protecției mediului subliniază impactul negativ al aglomerărilor urbane și creșterea numărului de autovehicule cu propulsie clasică asupra mediului. Se estimează că traficul urban generează până la 40% din emisiile de CO₂ și până la 70% din alte emisii poluante. Emisiile poluante generate de autovehiculele cu motoare cu ardere internă sunt un factor luat în considerare tot mai mult. Întrucât zonele urbane se dezvoltă economic și numărul de locuitori crește, se observă o creștere a numărului de vehicule cu motoare cu ardere internă, ceea ce duce la o poluare în creștere. Aceasta 48

Pagina 59

contravine responsabilității asumate de țara noastră în documentele menționate anterior. În ceea ce privește transportul public, Municipiul GHERLA nu dispune de linii de transport în comun pentru a deservi populația. În schimb, există mai multe companii private care oferă servicii de transport către și dinspre GHERLA. În interiorul Municipiul, rezidenții utilizează în principal autovehicule personale. Procentul deținerii de autovehicule pe gospodărie este de aproximativ 45%, cu un total de 9812 autoturisme de vehicule pentru o populație de aproximativ 22000 de locuitori. Această cifră nu acoperă necesarul de transport al Municipiul. Astfel, putem concluziona că aproximativ 55% din populația Municipiul GHERLA nu dispune de mijloace de transport care să le faciliteze accesul la principalele activități zilnice (serviciu, educație, cumpărături, activități de recreere etc.). În ceea ce privește transportul public, Municipiul Gherla nu dispune de linii de transport în comun pentru a deservi populația. În ceea ce privește segmentul populației care deține în prezent autoturisme, se poate observa că aceștia ar prefera avantajele oferite de transportul în comun datorită numeroaselor beneficii, cum ar fi eliminarea dificultăților și costurilor asociate parcării, reducerea cheltuielilor de transport rezultate din alimentarea cu combustibili fosili etc. Principiile care stau la baza alegerii celei mai bune soluții pentru achiziționarea autobuzelor electrice pentru transportul urban în Municipiul Gherla includ: ▪ Reducerea poluării și a zgomotului; ▪ Reducerea dependenței de resursele convenționale de energie obținute din combustibili fosili; ▪ Îmbunătățirea serviciilor de transport pentru populație; ▪ Îmbunătățirea imaginii municipiului prin utilizarea vehiculelor ecologice; ▪ Reducerea costurilor de transport pentru populație și turiști; ▪ Creșterea mobilității populației; ▪ Creșterea nivelului de trai al locuitorilor; ▪ Adaptarea la cererea de transport; ▪ Asigurarea unui acces facil pentru persoanele cu dizabilități. Aceste principii vor ghida decizia privind achiziționarea mijloacelor de transport electrice și vor contribui la dezvoltarea sistemului de transport sustenabil și eficient în Municipiul Gherla . Transporturile reprezintă o componentă esențială a economiei și societății noastre. Ele permit mobilitatea și călătoriile cetățenilor, contribuind la creșterea economică și crearea de locuri de muncă. Pentru a asigura eficiența în acest domeniu la nivel global, este necesară o cooperare internațională puternică. În cadrul pieței interne a transporturilor, există încă obstacole și bariere ce trebuie depășite. Este important să evaluăm și să îmbunătățim abordarea noastră 49

Pagina 60

pentru a satisface nevoile cetățenilor UE în ceea ce privește călătoriile și transportul de mărfuri, luând în considerare și constrângerile resurselor și de mediu. Dependența de petrol este o problemă semnificativă, deoarece sursele de aprovizionare devin mai incerte, iar prețurile petrolului pot crește considerabil. Pentru a ne asigura securitatea economică și a combate schimbările climatice, este esențial să reducem dependența de petrol și emisiile de gaze cu efect de seră. Sectorul transporturilor reprezintă o sursă semnificativă de emisii și, prin urmare, reducerea acestora este o prioritate. Este necesară o tranziție către transporturi mai eficiente din punct de vedere energetic și mai curate. Dezvoltarea și dezvoltarea noilor tehnologii pentru vehicule și gestionarea traficului sunt deosebit de importante în această direcție. În zonele urbane, este crucial să promovăm modalități de transport mai curate și să îmbunătățim infrastructura pentru deplasarea pe jos și cu bicicleta. Utilizarea autovehiculelor mici, ușoare și specializate poate contribui la reducerea emisiilor în transportul urban și la adopția rapidă a noilor tehnologii. Tarifele pentru transportul rutier și impozitarea adecvată pot stimula utilizarea transportului public și a vehiculelor cu propulsie alternativă. Gestionarea cererii și planificarea urbană pot contribui, de asemenea, la reducerea volumului de trafic. Pentru a încuraja utilizarea transportului public, este important să promovăm servicii de calitate, să îmbunătățim informațiile și facilitățile disponibile călătorilor. Fiabilitatea și punctualitatea sistemului de transport sunt factori-cheie în creșterea utilizării transportului public. O abordare sustenabilă și eficientă a transporturilor este esențială pentru a răspunde nevoilor noastre economice și sociale, în timp ce reducem impactul asupra mediului și dependența de resursele finite. De la prima mare criză a petrolului acum 40 de ani, sistemul de transporturi nu a suferit schimbări fundamentale, în ciuda progresului tehnic, a potențialului de eficiență energetică rentabilă și a eforturilor politice. Deși transporturile au devenit mai eficiente din punct de vedere energetic, ele rămân în mare măsură dependente de petrol și produse petroliere, acoperind 96% din nevoile energetice ale UE. Deși transporturile s-au îmbunătățit din punct de vedere al curățeniei, volumul în continuă creștere al activităților duce la o poluare semnificativă a mediului înconjurător, inclusiv poluare sonoră și atmosferică. Pentru a reduce emisiile generate de transporturi, atât în UE, cât și în restul lumii, este crucial să dezvoltăm și să implementăm noi tehnologii pentru vehicule și gestionarea traficului. Competiția pentru o mobilitate durabilă are o amploare globală, iar amânarea acțiunii și adoptarea lentă a noilor tehnologii ar putea duce la un declin ireversibil al industriei de transport din UE. În mediul urban, trecerea la un transport mai curat este facilitată de densitatea populației mai mare și de cerințele mai puțin restrictive privind varietatea de vehicule. Opțiuni extinse de transport public, precum și posibilitățile de a merge pe jos sau cu bicicleta sunt disponibile într-o măsură mai mare. 50

Pagina 61

Zonele urbane sunt grav afectate de congestionare, calitatea scăzută a aerului și expunerea la zgomot. Transportul urban contribuie la aproximativ o pătrime din emisiile de CO₂ generate de transporturi, iar 69% dintre accidentele rutiere au loc în mediul urban. O eliminare treptată a vehiculelor convenționale din mediul urban ar aduce o contribuție semnificativă la reducerea dependenței de petrol, a emisiilor de gaze cu efect de seră și a poluării atmosferice și fonice la nivel local. Aceasta trebuie să fie însoțită de dezvoltarea infrastructurii adecvate de alimentare și încărcare pentru noile vehicule. O pondere mai mare a călătoriilor cu transportul în comun, în combinație cu cerințe minime de serviciu, va permite creșterea densității și frecvenței serviciilor, generând un cerc virtuos care favorizează transportul public. Gestionarea cererii și planificarea urbană pot reduce volumele de trafic în municipiu. Ar trebui să integrăm în mod activ mersul pe jos și cu bicicleta în mobilitatea urbană și în designul infrastructurii. Trebuie să încurajăm utilizarea vehiculelor de pasageri mai mici, mai ușoare și mai specializate, care se pretează bine pentru introducerea sistemelor de propulsie și combustibili alternativi. Acestea pot aduce o contribuție semnificativă la reducerea emisiilor de carbon în transportul urban și, în același timp, pot oferi o platformă de testare pentru noile tehnologii și posibilitatea unei adopții rapide pe piață. Stabilirea tarifelor pentru transportul rutier și eliminarea di

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.