Proiect de hotărâre
Proiect de hotărâre din 07.11.2023 privind modificarea HCL nr. 78 11.08.2023, referitor la aprobarea actualizării documentației tehnico economice, respectiv SF cu elemente de DALI, pentru proiectul cu titlul „CORIDOR
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 10,4 MB · modificat pe site: 07.11.2023
Pagina sursă
Cum citez acest document
Proiect de hotărâre din 07.11.2023, Municipiul Gherla, jud. Cluj. Sursa: https://d32e5lpdsek2nl.cloudfront.net/Municipiul%20Gherla/8843/Proiect-de-hot%C4%83r%C3%A2re-din-07.11.2023-privind-modificarea-HCL-nr.-78_11.08.2023,-referitor-la-aprobarea-actualiz%C4%83rii-documenta%C8%9Biei-tehnico-economice,-respectiv-SF-cu-elemente-de-DALI,-pentru-proiectul-cu-titlul-%E2%80%9ECORIDOR.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/cluj/gherla/190803-proiect-de-hotarare-din-07-11-2023-privind-modificarea-hcl-nr-78-11-08-2023, 19.11.2026)
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
ROMÂNIA
JUDEȚUL CLUJ
MUNICIPIUL GHERLA
NR. 19988/07.11.2023
ANUNȚ
afișare proiect de hotărâre privind modificarea HCL nr. 78/11.08.2023,
referitor la aprobarea actualizării documentației tehnico economice,
respectiv SF cu elemente de DALI, pentru proiectul cu titlul „CORIDOR
DE MOBILITATE GHERLA 1” din UAT Municipiul Gherla, jud. Cluj
Primarul Municipiului Gherla, aduce la cunoștința publicului următorul proiect de
hotărâre:
Referat și proiect de hotărâre privind modificarea HCL nr. 78/11.08.2023,
referitor la aprobarea actualizării documentației tehnico economice,
respectiv SF cu elemente de DALI, pentru proiectul cu titlul „CORIDOR
DE MOBILITATE GHERLA 1” din UAT Municipiul Gherla, jud. Cluj
Orice persoană interesată, precum și asociațiile de afaceri și alte asociații legal
constituite sunt invitate să depună propuneri, sugestii sau opinii, cu valoare de recomandare,
privind proiectul de hotărâre mai sus menționat la registratura Primăriei Municipiului Gherla
sau prin poștă de la data publicării prezentului anunț, adică 07.11.2023.
Proiectul de HCL, însoțit de referatul de specialitate, a fost afișat în data de
07.11.2023 la avizierul Primăriei Municipiului Gherla și va fi dezbătut în ședința
extraordinară convocată “de îndată”.
PRIMAR SECRETAR GENERAL UAT
DRĂGAN IONEL – OVIDIU ROTAR MIHAI
CONSILIER SUPERIOR DRĂGAN COSMINA MIRELA
Pagina 2
ROMÂNIA
JUDEȚUL CLUJ
MUNICIPIUL GHERLA
Nr. 19983/07.11.2023
REFERAT
privind modificarea HCL nr. 78/11.08.2023, referitor la aprobarea actualizării
documentației tehnico economice, respectiv SF cu elemente de DALI, pentru proiectul
cu titlul „CORIDOR DE MOBILITATE GHERLA 1” din UAT Municipiul Gherla, jud. Cluj
Prin lista de investiții anexă la Bugetul local al Municipiului Gherla, aprobată pe anul 2023,
s-au cuprins resurse financiare în vederea întocmirii studiului de fezabilitate/D.A.L.I, pentru obiectivul
mai sus menționat.
Prin intermediul proiectului se dorește implementarea unui sistem de transport public adecvat
nevoilor municipiului concretizat în realizarea infrastructurii rutiere necesare pentru mijloacele de
transport public cu zero emisii, achiziționarea unui număr de 6 bucăți de autobuze electrice împreună cu
6 stații de încărcare, achiziționarea a 10 bucăți stații inteligente de transport public cu zero emisii și
gestionarea acestora printr-un sistem de management al transportului public.
Traseul de transport public se va prezenta astfel:
Dus:
1. Drum Comunal DC172A – Capăt linie, ~1700m;
2. Strada Clujului – ~970m;
3. Strada Gelu – ~510m;
4. Strada Theodor Speranția – ~210m;
5. Strada Horea – ~310m;
6. Strada Trandafirilor – ~485m;
7. Strada Victoriei – ~380m;
8. Strada Liviu Rebreanu – ~ 670m.
Întors:
1. Strada Liviu Rebreanu – ~972m;
2. Strada Armeneasca – ~430m;
3. Strada Dragoș Voda – ~470m;
4. Strada Horea – ~181m;
5. Strada Clujului – ~970m;
6. Drum Comunal DC172A (Capăt linie) – ~1700m;
❖ Pe strada 1 Decembrie 1918 între intersecția cu strada Theodor Speranția și sensul giratoriu
din intersecția cu strada Clujului, traseul pentru transportul public se suprapune cu traseul
pentru transportul public din proiectul “Coridor de mobilitate Gherla 2”.
⮚ Lungime traseu dus-întors: ~ aprox .9.958 km.
Pe traseul descris s-au propus un număr de 13 de stații de autobuz (fig. 2) după cum urmează:
1. Stație Centru Băița – DC172A
Pagina 3
2. Stație Strada Clujului – Parc Industrial
3. Stație Strada Horea – Spital Dus
4. Stație Strada Trandafirilor - Gară
5. Stație Strada Victoriei - intersecție Liviu Rebreanu
6. Stație Strada Liviu Rebreanu – Platforma betonată
7. Stație Strada Liviu Rebreanu – Capăt
8. Stație Strada Liviu Rebreanu – Parc
9. Stație Strada Armenească
10. Stație Strada Horea – Spital Întors
11. Stație Strada Clujului – Zonă Blocuri
12. Stație Capăt Băița – DC172A
13. Stație Intersecție Băița – DC172A
O altă categorie de lucrări vizată prin prezentul proiect este realizarea unui traseu pentru
biciclete, concretizat în construirea infrastructurii necesare pentru deplasări nemotorizate – mersul cu
bicicleta.
Traseul de biciclete se va prezenta astfel:
1. Strada Fagului – Traseu unic cu sens unic, lățime 1,50m, lungme 465m;
2. Strada Apei – Traseu unic cu sens unic, lățime 1,50m, lungime 440m;
3. Strada Grădinarilor - Traseu unic cu sens unic, lățime 1,50m, lungime 7m;
4. Strada Horea – Traseu de o parte și de cealaltă a carosabilului, lățime 1,00m, lungime
632m;
5. Strada Dragoș Vodă – Traseu de o parte și de cealaltă a carosabilului, lățime 1,00m,
lungime 940m;
6. Strada Armeneasca – Traseu de o parte și de cealaltă a carosabilului, lățime 1,00m,
lungime 826m;
7. Strada Liviu Rebreanu – Traseu de o parte și de cealaltă a carosabilului, lățime 1,00m,
lungime 1807m;
8. Strada Liviu Rebreanu – Traseu unic cu sens unic, lățime 1,50m, lungime 343m;
Inițiator,
Primar,
Drăgan Ionel-Ovidiu
Pagina 4
ROMÂNIA
JUDEȚUL CLUJ
MUNICIPIUL GHERLA
CONSILIUL LOCAL
NR. 19987/117/07.11.2023
PROIECT DE HOTĂRÂRE NR. ________/_______________
privind modificarea HCL nr. 78/11.08.2023, referitor la aprobarea actualizării
documentației tehnico economice, respectiv SF cu elemente de DALI, pentru
proiectul cu titlul „CORIDOR DE MOBILITATE GHERLA 1” din UAT
Municipiul Gherla, jud. Cluj
Examinând referatul nr. 19983/07.11.2023, al Primarului Municipiului Gherla și văzând
raportul de specialitate nr. 19984/07.11.2023 al Direcției de Urbanism și Amenajarea Teritoriului,
precum și raportul de specialitate nr. 19986/07.11.2023 al Direcției Economice;
Văzând avizul Comisiei de Urbanism și avizul Comisiei Economice din cadrul Consiliului
Local Gherla;
Văzând prevederile Programului Regional Nord-Vest 2021-2027, PRIORITATEA 4: O
regiune cu mobilitate urbană multimodală durabilă; OBIECTIV SPECIFIC 2.8: Promovarea
mobilității urbane multimodale durabile, ca parte a tranziției către o economie cu zero emisii de
dioxid de carbon, ACȚIUNEA a) Utilizarea crescută a transportului public și a altor forme de
mobilitate urbană ecologice;
Ținând cont de prevederile Hotărârii Guvernului nr. 907/2016 privind aprobarea conținutului
cadru al documentației tehnico-economice aferente investițiilor publice, precum și a structurii și
metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiții și lucrări de intervenții,
În temeiul art. 129 alin. 2, lit. b; alin. 4, lit. d, art. 139 alin. 3, lit. e și art. 196 alin. 1 lit. a din
OUG nr. 57/2019 din Codul Administrativ,
Consiliul Local al Municipiului Gherla, întrunit în ședință extraordinară convocată de
îndată, adoptă prezenta :
HOTĂRÂRE :
Art. 1. Se modifică articolul 1 al HCL 78/11.08.2023 articol care va avea următorul
conținut:
„Art. 1 Se aprobă documentația tehnico-economică, varianta actualizată, respectiv SF cu
elemente de DALI, pentru proiectul cu titlul „CORIDOR DE MOBILITATE GHERLA 1” din
UAT Municipiul Gherla.
Art. 2. Se modifică articolul 2 al HCL 78/11.08.2023 articol care va avea următorul
conținut:
„Art. 2 Se aprobă indicatorii tehnico-economici, în urma actualizării documentației
tehnico-economice, respectiv SF cu elemente de DALI, pentru proiectul cu titlul „CORIDOR DE
MOBILITATE GHERLA 1” din UAT Municipiul Gherla, potrivit celor prevăzute în SF cu
elemente de DALI, aprobat prin Art. 1 și prevăzuți în cadrul Anexei nr. 1, care face parte integrantă
din prezenta hotărâre.”
Art. 3. Se modifică articolul 3 al HCL 78/11.08.2023 care va avea următorul conținut:
Pagina 5
„Art. 3. Se aprobă descrierea sumară a investiției, în urma actualizării documentației
tehnico-economice, respectiv SF cu elemente de DALI, propusă a fi realizată pentru proiectul cu
titlul „CORIDOR DE MOBILITATE GHERLA 1” de UAT Municipiul Gherla, județul Cluj,
conform Anexei nr. 2 SF cu elemente de DALI, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.”
Art. 4. Se modifică articolul 4 al HCL 78/11.08.2023 care va avea următorul conținut:
„Art. 4. Se aprobă Studiul de oportunitate actualizat, anexă în cadrul SF cu elemente de
DALI, pentru proiectul cu titlul „CORIDOR DE MOBILITATE GHERLA 1” din UAT
Municipiul Gherla, conform Anexei nr. 3 care face parte integrantă din prezenta hotărâre.”
Art. 5. Se modifică articolul 5 al HCL 78/11.08.2023 care va avea următorul conținut:
„Art. 5. Se aprobă descrierea sumară a investiției pentru Studiul de oportunitate, anexă în
cadrul SF cu elemente de DALI, propusă a fi realizată pentru proiectul cu titlul „CORIDOR DE
MOBILITATE GHERLA 1” din UAT Municipiul Gherla, județul Cluj, conform Anexei nr. 4,
care face parte integrantă din prezenta hotărâre.”
Art. 6. Restul articolelor din HCL 78/11.08.2023, care nu au fost menționate anterior, rămân
neschimbate.
Art. 7. – Cu aducere la îndeplinire a prevederilor prezentei hotărâri se însărcinează Primarul
UAT Municipiul Gherla, prin Serviciul economic și Compartimentul de resurse umane din cadrul
aparatului de specialitate al Primarului UAT Municipiul Gherla,
Art. 8. – Prezenta hotărâre se aduce la cunoștință publică și se comunică:
- UAT Municipiul Gherla,
- Serviciului economic
- Compartimentului de resurse umane
- Instituției Prefectului - Județul Cluj, în condițiile și termenele prevăzute de lege.
INIȚIATOR AVIZEAZĂ
PRIMAR SECRETAR GENERAL UAT
DRĂGAN IONEL – OVIDIU ROTAR MIHAI
Pagina 6
ANEXA nr. 1 la proiectul de hotărâre
Principalii indicatori tehnico-economici aferenți investiției:
a) indicatori maximali, respectiv valoarea totală a obiectivului de investiții, exprimată în lei, cu
TVA și, respectiv, fără TVA, din care construcții-montaj (C+M), în conformitate cu devizul
general;
▪ Valoarea totala a investiției este 67.895.018,55 lei (fără TVA), din care C+M: 37.647.974,32
lei (fără TVA);
b) indicatori minimali, respectiv indicatori de performanță - elemente fizice/capacități fizice
care să indice atingerea țintei obiectivului de investiții - și, după caz, calitativi, în conformitate
cu standardele, normativele și reglementările tehnice în vigoare;
Nr. Denumire stradă Traseu Pista de Pietonal Share-space
crt. autobuz biciclete
Lungime Lungime Suprafață Suprafață
aproximativă aproximativă aproximativă aproximativă
(m) (m) (mp) (mp)
1. DC172A 1700 0 1830 0
2. Strada Clujului 970 0 0 0
3. Strada Theodor 210 0 535 0
Speranția
4. Strada Horea 310 632 2275 0
5. Strada 485 0 2115 0
Trandafirilor
6. Piața Unirii 0 0 630 0
7. Strada Victoriei 380 0 2353 0
8. Strada Liviu 972 1650 7710 0
Rebreanu
9. Strada 430 826 3124 0
Armeneasca
10. Strada Dragoș 480 940 3900 0
Vodă
11. Strada 0 7 106 0
Grădinarilor
12. Strada Primăverii 0 0 1848 0
13. Strada Avram 0 0 1895 0
Iancu
1
Pagina 7
14. Strada Gheorghe 0 0 0 1279
Barițiu
15. Strada Vasile 0 0 0 3177
Alecsandri
16. Strada Papiu 0 0 0 1000
Ilarian
17. Strada Gheorghe 0 0 0 914
Șincai
18. Strada Mihai 0 0 0 7040
Viteazu
19. Strada Fagului 0 465 735 0
20. Strada Apei 0 440 705 0
21. Strada Cloșca 0 0 0 1738
c) indicatori financiari, socioeconomici, de impact, de rezultat/operare, stabiliți în funcție de
specificul și ținta fiecărui obiectiv de investiții;
▪ Valoarea totala a investiției este 67.895.018,55 lei (fără TVA), din care C+M: 37.647.974,32
lei (fără TVA);
Grupul țintă al prezentului proiect de mobilitate:
- locuitorii municipiului Gherla
d) Durata estimativa de realizare a investiției:
- Durata estimativa de realizare a investiției este de 36 de luni;
PROIECTANT
GENERAL
Konic Management SRL
Administrator P. D.
INIȚIATOR AVIZEAZĂ SECRETAR
PRIMAR GENERAL UAT
Drăgan Ionel-Ovidiu Rotar Mihai
2
Pagina 8
ANEXA nr. 2 la proiectul de hotârâre
Descrierea sumară a investiției
pentru proiectul cu titlul „CORIDOR DE MOBILITATE GHERLA 1”
Prin intermediul proiectului se dorește implementarea unui sistem de transport public adecvat
nevoilor municipiului concretizat în realizarea infrastructurii rutiere necesare pentru mijloacele de
transport public cu zero emisii, achiziționarea unui număr de 6 bucăți de autobuze electrice împreună
cu 6 stații de încărcare, achiziționarea a 10 bucăți stații inteligente de transport public cu zero emisii și
gestionarea acestora printr-un sistem de management al transportului public.
Traseul de transport public se va prezenta astfel:
Dus:
1. Drum Comunal DC172A – Capăt linie, ~1700m;
2. Strada Clujului – ~970m;
3. Strada Gelu – ~510m;
4. Strada Theodor Speranția – ~210m;
5. Strada Horea – ~310m;
6. Strada Trandafirilor – ~485m;
7. Strada Victoriei – ~380m;
8. Strada Liviu Rebreanu – ~ 670m.
Întors:
1. Strada Liviu Rebreanu – ~972m;
2. Strada Armeneasca – ~430m;
3. Strada Dragoș Voda – ~470m;
4. Strada Horea – ~181m;
5. Strada Clujului – ~970m;
6. Drum Comunal DC172A (Capăt linie) – ~1700m;
❖ Pe strada 1 Decembrie 1918 între intersecția cu strada Theodor Speranția și sensul
giratoriu din intersecția cu strada Clujului, traseul pentru transportul public se suprapune
cu traseul pentru transportul public din proiectul “Coridor de mobilitate Gherla 2”.
⮚ Lungime traseu dus-întors: ~ aprox. 9.958 km.
Pe traseul descris s-au propus un număr de 13 de stații de autobuz (fig. 2) după cum urmează:
1. Stație Centru Băița – DC172A
2. Stație Strada Clujului – Parc Industrial
3. Stație Strada Horea – Spital Dus
4. Stație Strada Trandafirilor - Gară
5. Stație Strada Victoriei - intersecție Liviu Rebreanu
6. Stație Strada Liviu Rebreanu – Platforma betonată
7. Stație Strada Liviu Rebreanu – Capăt
8. Stație Strada Liviu Rebreanu – Parc
1
Pagina 9
9. Stație Strada Armenească
10. Stație Strada Horea – Spital Întors
11. Stație Strada Clujului – Zonă Blocuri
12. Stație Capăt Băița – DC172A
13. Stație Intersecție Băița – DC172A
Figura 26 – Stații propuse
2
Pagina 10
O altă categorie de lucrări vizată prin prezentul proiect este realizarea unui traseu pentru
biciclete, concretizat în construirea infrastructurii necesare pentru deplasări nemotorizate – mersul cu
bicicleta.
Traseul de biciclete se va prezenta astfel:
1. Strada Fagului – Traseu unic cu sens unic, lățime 1,50m, lungme 465m;
2. Strada Apei – Traseu unic cu sens unic, lățime 1,50m, lungime 440m;
3. Strada Grădinarilor - Traseu unic cu sens unic, lățime 1,50m, lungime 7m;
4. Strada Horea – Traseu de o parte și de cealaltă a carosabilului, lățime 1,00m, lungime
632m;
5. Strada Dragoș Vodă – Traseu de o parte și de cealaltă a carosabilului, lățime 1,00m,
lungime 940m;
6. Strada Armeneasca – Traseu de o parte și de cealaltă a carosabilului, lățime 1,00m,
lungime 826m;
7. Strada Liviu Rebreanu – Traseu de o parte și de cealaltă a carosabilului, lățime 1,00m,
lungime 1807m;
8. Strada Liviu Rebreanu – Traseu unic cu sens unic, lățime 1,50m, lungime 343m;
⮚ Se propun sisteme de închiriat biciclete pe următoarele străzi: strada Clujului, strada
Gelu, strada Horea, strada Trandafirilor, strada Victoriei, strada Liviu Rebreanu, strada
Dragoș Vodă
⮚ Se propun rasteluri pe următoarele străzi:
o Strada Gelu, strada Primăverii, strada Victoriei, strada Liviu Rebreanu, strada
Armeneasca, strada Dragoș Vodă
⮚ Se propun un număr de 9 Stații de închiriat biciclete, 18 rasteluri;
Tabel 72 – Localizare stații autobuz și stații bike-sharing
Nr. Stații de închiriat
Denumire stradă Stații de autobuz propuse
crt. biciclete
Stație Centru Băița – DC172A (dus)
Drum comunal 172A - Stație Capat Băița – DC172A (întors)
1 -
Băița Stație Intersecție Băița – DC172A
(întors)
Stație Strada Clujului – Parc Industrial
(dus)
2 Strada Clujului 1 Stație bike-sharing
Stație Strada Clujului – Zona Blocuri
(întors)
3 Strada Gelu - 1 Stație bike-sharing
Strada Theodor
4 - -
Speranția
Stație Strada Horea – Spital (dus)
5 Strada Horea 2 Stație bike-sharing
Stație Strada Horea – Spital (întors)
6 Strada Trandafirilor - 1 Stație bike-sharing
Stație Strada Victoriei - intersecție Liviu
7 Strada Victoriei 1 Stație bike-sharing
Rebreanu
3
Pagina 11
Stație Strada Liviu Rebreanu –
Platforma betonată (dus)
Strada Liviu Stație Strada Liviu Rebreanu – Capăt
8 2 Stație bike-sharing
Rebreanu (întors)
Stație Strada Liviu Rebreanu – Parc
(întors)
9 Strada Armenească Stație Strada Armenească -
10 Strada Dragoș Vodă - 1 Stație bike-sharing
În cadrul coridorului de mobilitate 1 se propun spre reabilitare următoarele ”shared-space”:
● Strada Gheorghe Barițiu – 1279 mp;
● Strada Vasile Alecsandri – 3177 mp;
● Strada Papiu Ilarian – 1000 mp;
● Strada Gheorghe Șincai – 914 mp;
● Strada Mihai Viteazu – 7040 mp;
● Strada Cloșca – 1738 mp.
Se dorește transformarea acestora în strazi de tip „shared-space”, dedicate pietonilor,
persoanelor care utilizează bicicleta, transportului public urban și traficului rutier (mult diminuat), fără
diferențe de nivel între spațiul dedicat pietonilor și cel dedicat transportului public/deplasărilor
motorizate. În aceste zone se vor prevedea elemente pentru sporirea gradului de confort al pietonilor
(bolarzi / stâlpișori de delimitare), iar viteza mijloacelor de transport va fi redusă.
Suprafață totală zone ”shared-space”: 15148 mp.
De asemenea, pe strada Piața unirii se propune o zonă pietonală de 630 mp, și pe str. Avram Iancu este
prevăzută zona pietonală cu o suprafață de 1895 mp.
Suprafață totală de zonă pietonală: 2525 mp
Dezvoltarea unui sistem de transport public la nivelul municipiului impune necesitatea
amenajării unui centru pentru gararea autobuzelor cu zero emisii (electrice) de tip platformă betonată.
Astfel, pentru construirea acestui centru se va urmări realizarea infrastructurii, dotarea și echiparea
acestuia pentru îndeplinirea următoarelor funcțiuni:
● Spații de garare/parcare a mijloacelor de transport în incinta centrului;
● Stații de alimentare pentru autobuze electrice;
● Sistem de iluminat pentru platforma.
Terenul pe care se dorește realizarea centrului de garare este în proprietatea municipiului
Gherla, însumând o suprafață de aproximativ 4608 mp.
De asemenea, se propune implementarea unui traseu pietonal, astfel:
⮚ Se propune traseul pietonal pe lungimea străzii Piața Libertății, Piața Unirii;
⮚ Zonele pietonale vor fi dotate cu iluminat.
Sistemul de management propus va include:
- sistem ITS în dotarea autobuzelor (sistem monitorizare flotă etc.);
4
Pagina 12
- aplicații software de back-office (Aplicatie Back-Office solutie AVL integrate, Aplicatie
Back-Office sistem E-ticketing, Portal WEB, Aplicatie calatori pentru terminale mobile cu Android si
IOS);
- infrastructură hardware și software locație (infrastructura locatie personalizare-vanzare /
Casierie Centrala, infrastructura locatie formatare carduri, infrastructura locatie Centru Controlori,
terminale portabile de control cu imprimanta portabila, carduri pentru călători, statii de lucru pentru
dispecerat si locatii de exploatare);
- infrastructura hardware si software de informare in stație (panou informare călători).
PROIECTANT
GENERAL
Konic Management SRL
Administrator P. D.
INIȚIATOR AVIZEAZĂ
PRIMAR SECRETAR GENERAL
UAT
Drăgan Ionel-Ovidiu Rotar Mihai
5
Pagina 13
ANEXA nr. 3 la proiectul de hotărâre
Anexă la SF cu elemente de DALI
“STUDIU DE OPORTUNITATE
AFERENT
CORIDOR DE MOBILITATE GHERLA 1,
JUDEȚUL CLUJ”
-Revizia 1-
PROIECTANT: BENEFICIAR:
S.C. TRAFFIC PLAN S.R.L. MUNICIPIUL GHERLA
1
Pagina 14
Legislație aplicabilă
Studiul de oportunitate actual ține cont de reglementările tehnice aflate în
vigoare, în domeniul ingineriei de trafic rutier:
▪ Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală
▪ Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale;
▪ Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia;
▪ Legea nr. 287/2009 privind Codul civil;
▪ Legea nr. 51/2006 privind serviciile comunitare de utilități publice, actualizata
▪ prin Legea 225/2016;
▪ Legea nr. 92/2007 privind serviciile de transport public local;
▪ Ordinul MAI nr 353/2007 de aprobare a normelor de aplicare a Legii serviciilor
de transport public local nr. 92/2007;
▪ OG nr.27/2011 privind transporturile rutiere;
▪ OG nr. 7/2012 privind implementarea sistemelor de transport inteligente în
domeniul transportului rutier și pentru realizarea interfețelor cu alte moduri de
transport;
▪ OG nr. 97/1999 (r) privind garantarea furnizării de servicii publice
subvenționate de transport rutier intern și de transport pe căile navigabile
interioare;
▪ OMT nr. 972/2007 pentru aprobarea Regulamentului-cadru pentru efectuarea
transportului public local și a Caietului de sarcini-cadru al serviciilor de
transport public local;
▪ OUG nr. 77/2014 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat,
precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996;
▪ Legea nr.20/2015 pentru aprobarea Ordonanței de Urgenta a Guvernului
nr.77/2014;
▪ Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a
fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020;
▪ Hotărârea Guvernului nr. 93/2016pentru aprobarea Normelor Metodologice de
aplicare a prevederilor OUG nr. 40/2015privind gestionarea financiară a
fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020;
▪ Ordinul 140/2017 privind modalitatea de atribuire a contractelor de delegare a
gestiunii serviciilor de transport public local.
▪ Ordinul 49 al Ministrului Transportului, pentru aprobarea Normelor privind
proiectarea si realizarea străzilor în localitățile urbane;
▪ Traffic Engineering Handbook – editat de către Institution of Transportation
Engineering (I.T.E. – 5Th edition);
▪ Highway Capacity Manual 2010 – (HCM 2010).
2
Pagina 15
Legislație la nivel european:
▪ Regulamentul (UE) nr 1301/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din
17 Decembrie 2013, privind Fondul European de Dezvoltare Regională și
dispoziții specifice referitoare la investițiile pentru creștere economică și
ocuparea forței de muncă și de abrogare a Regulamentului (CE) nr 1080/2006;
▪ Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din
17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul
european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune,
Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru
pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale
privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european,
Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de
abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului, denumit în
continuare "Regulamentul;
▪ Regulamentul (UE) nr. 1370/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din
23 octombrie 2007 privind serviciile publice de transport de călători pe calea
ferată și rutier și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr 1191/69 și nr 1107/70
(JO L 315/2007);
Alte studii de specialitate:
▪ Planul de Mobilitate Urbană Durabilă Gherla;
▪ Planul Urbanistic General Gherla.
3
Pagina 16
Glosar de abrevieri
A.E.C.O.M.- Arhitecture, Enegineering, Construction, Operations and Management
AADT – din engleză: annual average daily traffic
CARS - autoturisme
CESTRIN – Centru de Studii Tehnice Rutiere și Informatică
CNP – Comisia Națională de Prognoză
CNSP - Comisia Națională de Statistică și Prognoză
DRDP - Direcția Regională de Drumuri și Poduri
G.E.H. Statistic – formulă folosită pentru a compara 2 seturi de volum de trafic
HGV – din engleză: heavy goods vehicle
INS - Institutul Național de Statistică
IP -perioada dintre vârfuri
IRI – Indicele mediu de planeitate
IUC – indice de utilizare a capacității de circulație
LGV – din engleză : large goods vehicle
LUCE – din engleză: linear user cost equilibrium
MNT – Modelul Național de Transport
MPGTR – Master Planul General de Transporturi
MZA -Media Zilnică Anuală
O.S.M. – Open Street Map
OP – perioada de noapte
Tcur - Timpul curent
T-Flow Fuzzy - este o condiție esențială pentru a cunoaște numărul de călătorii
efectuate între perechea de destinații de origine (O-D) a unei rețele
Toll - Tariful de utilizare a infrastructurii sau a ferryboat-ului
U.A.T. – Unitate administrativ teritorială
VDF – Volume Delay Function
VOT – Valoarea Timpului [euro / ora]
4
Pagina 17
Cuprins
Legislație aplicabilă 2
Glosar de abrevieri 4
Cuprins 5
Colectiv de elaborare 8
FIȘĂ LIVRABIL 9
1. Date generale privind investiția propusă 10
1.1. Denumirea obiectivului de investiții 10
1.2. Ordonator principal de credite/investitor 10
1.3. Ordonator de credite (secundar/terțiar) 10
1.4. Beneficiarul investiției 10
1.5. Elaboratorul documentației de avizare a lucrărilor de intervenție 10
2. Justificarea încadrării investițiilor în prevederile strategice 11
2.a) Corelarea investițiilor propuse cu strategia de Dezvoltare Durabilă a României
2030 11
2.b) Justificarea corelării investițiilor propuse cu Strategia Regională de Mobilitate
Urbană și Orașe Inteligente 2021-2027 11
2.c) Fundamentarea necesității investițiilor în cadrul Strategiei integrate de
dezvoltare urbană (SIDU) 2021-2027, justificarea caracterului integrat și rolul
investițiilor propuse 12
2.d) Fundamentarea necesității investițiilor în cadrul Planurilor de Mobilitate Urbană
Durbailă (PMUD) 2023-2030 14
2.e) Justificarea complementarității și evitarea dublei finanțări 18
3. Situația actuală relevantă pentru investițiile propuse prin proiect 20
4. Identificarea traseelor propuse a fi dotate prin proiect 32
5. Identificarea și detalierea problemelor/nevoilor specifice 36
5.1. Probleme de mediu 36
5.2. Probleme economice 37
5.3. Probleme sociale 38
5
Pagina 18
5.4. Necesitatea și oportunitatea promovării investiției – problemele și nevoile
specifice cărora le va răspunde proiectul 39
6. Justificarea oportunității 42
7. Analiza cererii de transport public de persoane 47
8. Detalierea scenariilor tehnico-economice 50
8.1. Prezentarea scenariilor privind mijloacele de transport 54
8.1.1. Scenariu – Mijloace de transport hibrid (diesel – electric) 54
8.1.2. Scenariu – Mijloacele de transport electric 55
8.1.3. Scenariu – Mijloace de transport hidrogen 56
8.2. Identificarea scenariului optim 57
8.3. Sistemului de Bike-sharing 61
9. Prezentarea descrierii funcționale și tehnologice 64
9.1. Soluția funcțională recomandată 64
9.2. Condiții funcționale descriere a propunerilor tehnologice 66
9.2.1. Durata de funcționare exploatare 66
9.2.2.1. Dimensiuni constructive pentru autobuzelor propuse 66
9.2.3.1. Performanțe principale autobuze 66
9.2.4. Sistemele principale ale autobuzelor 67
9.3. Stațiile de încărcare 84
9.3.1. Stațiile de încărcare lentă 84
9.3.2. Stațiile de încărcare rapidă 85
9.4. Delegare serviciului de transport public 87
9.5. Management de trafic 89
10. Justificarea adecvată a numărul și a capacității vehiculelor 91
10.1. Capacitate existentă 91
10.2. Fluxuri prognozate de pasageri 92
10.3. Cererea maximă de vehicule într-o zi de lucru tipică (CMZL) 92
11. Prezentarea caracteristicilor și specificațiilor tehnice minime ale
echipamentelor/mijloacelor de transport 97
11.1. Caracteristici și specificații tehnice minime ale mijloacelor de transport 97
11.2. Caracteristici și specificații tehnice minime ale echipamentelor 99
12. Strategia de întreținere a noilor echipamente/mijloace de transport 100
13. Argumentarea sustenabilității realizării obiectivului de investiții 106
6
Pagina 19
14. Costurile estimative ale investiției 109
15. Graficele orientative de realizare a investiției 110
16. Prezentarea maturității proiectului de investiții 110
17. Măsuri de conștientizare a populației 110
18. Concluzii 113
19. Bibliografie 116
Listă tabele:
Tabel 1. Investiții propuse in infrastructura de transport- modernizare străzi 25
Tabel 2. Principalele caracteristici ale autobuzelor hibride 54
Tabel 3. Principalele caracteristici ale autobuzelor electrice 55
Tabel 4. Principalele caracteristici ale autobuzelor hidrogen 57
Tabel 5. Evaluare multicriterială a scenariilor în funcție de parametrii operaționali 58
Tabel 6. Evaluare multicriterială a scenariilor în funcție de parametrii de mediu 59
Tabel 7. Evaluare multicriterială a scenariilor în funcție de parametrii de cost financiar
59
Tabel 8. Principalele caracteristici tehnice minimale ale stațiilor de încărcare lentă 84
Tabel 9. Principalele caracteristici tehnice minimale ale stațiilor de încărcare rapidă 85
Tabel 10. Costuri operaționale mijloace de transport hibrid 106
Tabel 11. Costuri operaționale mijloc de transport electric 107
Listă figuri:
Figura 1. Localități învecinate cu Municipiul Gherla 20
Figura 2. Localități învecinate U.A.T. Gherla 21
Figura 3. Plan de situație – Coridor de mobilitate Gherla 1 23
Figura 4.Distribuția agenților economici in zona de influență 37
Figura 5. Cote modale conform PMUD GHERLA 49
Figura 6. Clasament general 60
Figura 7. Necesar de autobuze pentru serviciul de transport public pe ore 95
Figura 8. Schiță exterioară autobuz electric 97
Figura 9. Parametri dimensionali ai autobuzelor 98
Figura 10. Tabel parametri autobuz 98
Figura 11. Model stație de încărcare electrică 99
7
Pagina 20
Colectiv de elaborare
dr. ing. ȘERBU CĂLIN-IOAN Expert transporturi
Manager de proiect
ing. MOLDOVAN MIHAI MARIAN Expert mobilitate
Coordonator proiect
ing. COCAN REBECA VALENTINA Expert Dezvoltare urbană
ing. MUREȘAN CORINA-ADELA Expert Căi ferate, drumuri și poduri
teh. MOLNAR IOSIF-DARIN Expert coordonator colectare date
8
Pagina 21
FIȘĂ LIVRABIL
Nume proiect: „Studiu de oportunitate
CORIDOR DE MOBILITATE GHERLA 1,
jud. CLUJ”
Număr contract:
Beneficiar: MUNICIPIUL GHERLA
Contractor principal: S.C. TRAFFIC PLAN S.R.L.
Data începerii proiectului: Mai 2023
Data încheierii proiectului: Iulie 2023
9
Pagina 22
1. Date generale privind investiția propusă
Studiu de oportunitate înseamnă evaluarea și analiza potențialului unui proiect
careurmărește să vină în sprijinul procesului decizional, evidențiind în mod obiectiv și
rațional punctele forte și punctele slabe ale acestuia, oportunitățile și amenințările, și
identificând resursele necesare pentru punerea în practică și, în ultimă instanță,
perspectivele de succes ale acestuia.
1.1. Denumirea obiectivului de investiții
”CORIDOR DE MOBILITATE GHERLA 1, Județul Cluj”
1.2. Ordonator principal de credite/investitor
MUNICIPIUL GHERLA,
JUDEȚUL CLUJ
1.3. Ordonator de credite (secundar/terțiar)
Nu este cazul.
1.4. Beneficiarul investiției
MUNICIPIUL GHERLA,
JUDEȚUL CLUJ
1.5. Elaboratorul documentației de avizare a lucrărilor de intervenție
S.C. TRAFFIC PLAN S.R.L
J12/547/2011, CUI RO28144065
Municipiul Cluj-Napoca, jud. Cluj
B-dul 21 Decembrie 1989 nr.46, Ap.12
Tel: 07453392113
e-mail: [email protected]
10
Pagina 23
2. Justificarea încadrării investițiilor în prevederile strategice
Intervențiile din cadrul proiectelor de mobilitate urbană din Municipiul GHERLA
contribuie la dezvoltarea durabilă a Municipiul GHERLA prin îmbunătățirea
infrastructurii de transport și promovarea mobilității durabile. Acest lucru include
modernizarea și extinderea rețelelor de transport public, crearea de piste de biciclete,
îmbunătățirea accesibilității pentru persoanele cu dizabilități și adoptarea de politici de
transport durabil.
2.a) Corelarea investițiilor propuse cu strategia de Dezvoltare Durabilă a
României 2030
Corelarea intervențiilor Coridorului de mobilitate GHERLA 1 în localitatea
componentă Băița și în Municipiul GHERLA cu Strategia de Dezvoltare Durabilă a
României 2030 și cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD) propuse de Agenda
2030 este esențială pentru asigurarea unei dezvoltări durabile și integratoare în
regiune.
În primul rând, Strategia de Dezvoltare Durabilă a României 2030 reprezintă un
cadru strategic pentru orientarea dezvoltării socio-economice a României în următorul
deceniu. Aceasta vizează integrarea principiilor dezvoltării durabile în toate sectoarele
și nivelurile de guvernare.
Prin aceste intervenții, se poate realiza mai multe obiective de dezvoltare
durabilă propuse de Agenda 2030. În special, acestea contribuie la realizarea ODD 11,
care se referă la dezvoltarea Orașele lor și așezărilor umane incluzive, sigure, reziliente
și durabile. Prin îmbunătățirea accesibilității și mobilității în Municipiul GHERLA, se
creează un mediu favorabil incluziunii, în care toți cetățenii pot beneficia de servicii și
oportunități echitabile. De asemenea, intervențiile pot contribui la crearea unui sistem
de transport sigur, reducerea emisiilor de carbon și îmbunătățirea rezilienței
municipiului în fața schimbărilor climatice și altor șocuri.
Prin urmare, corelarea intervențiilor din Coridorul de mobilitate urbană cu
Strategia de Dezvoltare Durabilă a României 2030 și cu Obiectivele de Dezvoltare
Durabilă propuse de Agenda 2030 este esențială pentru asigurarea unei dezvoltări
durabile, incluzive și reziliente în Municipiul GHERLA și în regiunea înconjurătoare.
2.b) Justificarea corelării investițiilor propuse cu Strategia Regională de
Mobilitate Urbană și Orașe Inteligente 2021-2027
Justificarea proiectelor de mobilitate urbană din Municipiul GHERLA analizate,
în corelație cu Strategia Regională de Mobilitate Urbană și Orașele Inteligente 2021
-2027 a Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest, poate fi argumentată prin următoarele
aspecte:
11
Pagina 24
- Dezvoltarea infrastructurii de transport: Implementarea Coridorului de
mobilitate urbană va contribui la dezvoltarea infrastructurii de transport în
Municipiul GHERLA și regiunea de dezvoltare Nord-Vest. Aceasta implică
modernizarea și extinderea rețelelor de transport public, precum autobuze
și tramvaie, precum și îmbunătățirea infrastructurii rutiere. Acest lucru se
aliniază cu obiectivul Strategiei Regionale de Mobilitate Urbană și Orașele
Inteligente de a îmbunătăți și eficientiza rețelele de transport în regiune.
- Promovarea mobilității durabile: Coridorul de mobilitate urbană poate
contribui la promovarea mobilității durabile în Municipiul GHERLA și în
regiunea Nord-Vest. Aceasta include facilitarea utilizării transportului public,
a transportului nepoluant și a altor modalități de deplasare durabilă, precum
bicicletele și mersul pe jos. Prin integrarea acestor aspecte în intervențiile
Coridorului de mobilitate urbană, se sprijină obiectivele Strategiei Regionale
de Mobilitate Urbană și Orașele Inteligente de a reduce emisiile de carbon și
de a promova modalități de transport sustenabile.
- Creșterea eficienței și siguranței transportului: Coridorul propus poate
contribui la creșterea eficienței și siguranței transportului în Municipiul
GHERLA și în regiunea Nord-Vest. Prin implementarea tehnologiilor
inteligente de trafic și a sistemelor de management al traficului, se poate
optimiza fluxul de transport și se pot reduce timpii de călătorie. Aceasta se
aliniază cu obiectivul Strategiei Regionale de Mobilitate Urbană și orașele
inteligente de a dezvolta sisteme inteligente de trafic și de a îmbunătăți
siguranța rutieră în regiune.
- Cooperare regională și coeziune teritorială: Corelarea intervențiilor
Coridorului de mobilitate urbană cu Strategia Regională de Mobilitate
Urbană și orașele inteligente evidențiază importanța cooperării și coeziunii
teritoriale în regiunea de dezvoltare Nord-Vest. Prin alinierea cu strategia
regională, se promovează coeziunea între diferitele orașe și localități din
regiune asigurând utilizarea eficientă a resurselor în domeniul mobilității
urbane.
Proiectele de mobilitate urbană din Municipiul GHERLA sunt corelate cu
inițiativa New European Bauhaus va aduce multiple beneficii în vederea realizării
obiectivelor Pactului Verde European și creării unor locuri de locuit accesibile, durabile
și de calitate. Prin colaborarea și interoperabilitatea artei și științei culturale, se poate
crea un mediu urban care să îmbine cu succes principiile durabilității, esteticii și
incluziunii din cadrul Noului Bauhaus european.
12
Pagina 25
2.c) Fundamentarea necesității investițiilor în cadrul Strategiei integrate
de dezvoltare urbană (SIDU) 2021-2027, justificarea caracterului
integrat și rolul investițiilor propuse
Investițiile prioritizate în cadrul Strategiei de Dezvoltare Urbană Integrată
(SIDU), inclusiv cele aferente proiectului Coridorului de mobilitate urbană, pot
contribui la soluționarea provocărilor climatice prin adoptarea de soluții accesibile,
incluzive, durabile și atractive. Acestea sunt argumentate în cele ce urmează:
- Durabilitate: Investițiile în infrastructura de transport din cadrul coridorului
de mobilitate urbană pot fi concepute și implementate în conformitate cu
principiile durabilității promovate de Pactul Verde European. Acestea pot
include utilizarea surselor de energie regenerabilă pentru transport,
adoptarea de soluții de mobilitate cu emisii reduse de carbon și dezvoltarea
de infrastructură prietenoasă mediului.
- Incluziune: Coridorul de mobilitate urbană poate fi proiectat pentru a
asigura accesibilitatea și incluziunea tuturor categoriilor de utilizatori,
indiferent de abilități sau necesități speciale. Acest aspect este în
concordanță cu principiul incluziunii promovat de Noul Bauhaus european,
care vizează crearea de spații și servicii accesibile pentru toți cetățenii.
- Estetică: Prin integrarea artei și științei culturale în proiectul Coridorului de
mobilitate urbană, se poate crea un mediu urban atractiv și plăcut din punct
de vedere estetic. Astfel, investițiile pot contribui la îmbunătățirea calității
vieții în Municipiul GHERLA, oferind spații publice atractive, zone verzi,
facilități artistice și culturale.
- Soluții climatice: Investițiile prioritizate în cadrul SIDU și ale proiectului
Coridorului de mobilitate urbană pot aduce soluții concrete pentru
abordarea provocărilor climatice. Prin promovarea transportului durabil,
reducerea emisiilor de carbon și îmbunătățirea eficienței energetice, se
contribuie la obiectivele Pactului Verde European de a realiza o tranziție
către o economie cu emisii reduse de carbon și rezilientă la schimbările
climatice.
Fundamentarea necesității intervențiilor în cadrul Coridorului de mobilitate
urbană în Municipiul GHERLA, în cadrul Strategiei integrate de dezvoltare urbană
(SIDU) 2021-2030, este susținută de următoarele argumente:
- Dezvoltarea urbană sustenabilă: Municipiul GHERLA și regiunea
înconjurătoare se confruntă cu provocări specifice dezvoltării urbane, cum
ar fi mobilitatea ineficientă, congestia traficului și poluarea. Prin
implementarea Coridorului de mobilitate urbană, se poate îmbunătăți
infrastructura de transport și se pot promova soluții de mobilitate durabilă.
Acest lucru va contribui la dezvoltarea urbană sustenabilă a Municipiul,
13
Pagina 26
asigurând o mobilitate eficientă, reducerea emisiilor de carbon și
îmbunătățirea calității vieții cetățenilor.
- Interconectivitatea teritorială: proiectele de mobilitate urbană vor servi ca
o legătură importantă între Municipiul GHERLA și localitatea componentă
Băița, facilitând accesul și mobilitatea între aceste două zone. Prin crearea
unei infrastructuri adecvate și eficiente, se încurajează schimbul de resurse,
relațiile economice și sociale, și se stimulează dezvoltarea echilibrată și
integrată a întregii regiuni.
- Abordare integrată a dezvoltării urbane: Integrarea intervențiilor din cadrul
Coridorului de mobilitate urbană în cadrul SIDU demonstrează abordarea
integrată a dezvoltării urbane în Municipiul GHERLA. Aceasta implică
colaborarea între diferiți actori și parteneri, precum autoritățile locale,
organizațiile societății civile, sectorul privat și comunitatea locală. Prin
intermediul parteneriatelor, se pot aduce resurse suplimentare, experiență și
expertiză în implementarea proiectului, maximizând impactul și eficiența
acestuia.
- Sinergii și beneficii multiple: Integrarea intervențiilor în cadrul Coridorului
de mobilitate urbană în SIDU poate genera sinergii și beneficii multiple în
dezvoltarea urbană. De exemplu, îmbunătățirea infrastructurii de transport
poate stimula dezvoltarea economică prin facilitarea accesului la zone
comerciale și industriale. De asemenea, promovarea mobilității durabile
poate contribui la creșterea calității mediului înconjurător și la
îmbunătățirea sănătății populației.
2.d) Fundamentarea necesității investițiilor în cadrul Planurilor de
Mobilitate Urbană Durbailă (PMUD) 2023-2030
Fundamentarea necesității intervențiilor în cadrul coridorului de mobilitate
urbană, din Municipiul GHERLA, în cadrul Planului de Mobilitate Urbană Durabilă
(PMUD) 2023-2030 este susținută de următoarele argumente:
- Mobilitatea urbană ineficientă: Municipiul GHERLA și regiunea
înconjurătoare se confruntă cu probleme legate de mobilitatea urbană
ineficientă, cum ar fi congestia traficului, întârzierile și timpii lungi de
călătorie. Prin implementarea Coridorului de mobilitate urbană, se
urmărește îmbunătățirea fluxului de trafic și a accesibilității în municipiu,
facilitând deplasările eficiente și reducând poluarea și impactul negativ
asupra mediului.
- Promovarea mobilității durabile: Coridoarele de mobilitate urbană propuse
pot contribui la promovarea mobilității durabile în Municipiul GHERLA. Prin
dezvoltarea și îmbunătățirea infrastructurii de transport public, precum
autobuze sau piste pentru biciclete, se va încuraja utilizarea mijloacelor de
transport nepoluante și a deplasărilor active, precum mersul pe jos și cu
14
Pagina 27
bicicleta. Aceasta contribuie la reducerea emisiilor de carbon, îmbunătățirea
calității aerului și promovarea unui stil de viață sănătos.
- Creșterea eficienței și atractivității transportului public: Investițiile în
Coridoarele de mobilitate urbană pot contribui la creșterea eficienței și
atractivității transportului public în Municipiul GHERLA. Prin implementarea
tehnologiilor inteligente de trafic, sisteme de informare în timp real și
dezvoltarea unei infrastructuri moderne și confortabile, se poate încuraja
utilizarea transportului public și se poate îmbunătăți experiența călătorilor.
- Oportunități de parteneriat și colaborare: Implementarea Coridoarelor de
mobilitate urbană poate beneficia de oportunități de parteneriat și
colaborare între diferiți actori, cum ar fi autoritățile locale, sectorul privat,
organizațiile non-guvernamentale și comunitatea locală. Prin intermediul
parteneriatelor, se poate aduce expertiză și resurse suplimentare, se pot
maximiza beneficiile proiectului și se poate asigura o abordare integrată și
coerentă a dezvoltării mobilității urbane.
Obiectivele de atins din PMUD
Pentru a atinge obiectivele strategice, se va realiza o analiză atât a situației
actuale, considerată ca referință pentru planul de mobilitate, cât și a situației viitoare în
urma implementării proiectelor identificate prin direcțiile majore de acțiune în sectorul
de transport.
Obiectivele strategice ale Planului de Mobilitate se concentrează pe
următoarele aspecte:
Accesibilitate: Aceasta include atât conectivitatea, care se referă la capacitatea
de a se deplasa între diferite puncte, cât și accesul, asigurând că toți oamenii au
posibilitatea de a accesa diverse oportunități de călătorie, indiferent de deficiențe fizice
sau factori sociali, cum ar fi venitul, vârsta, sexul sau originea etnică.
Modalitățile de îndeplinire a acestui obiectiv includ achiziționarea a șase
autobuze care vor fi integrate în sistemul public de transport al municipiului GHERLA,
înființarea de trasee de transport public care să răspundă nevoilor de mobilitate ale
unei părți cât mai mari din populația locală și crearea de legături cu principalele unități
de învățământ și angajatori din Municipiul.
Siguranță și securitate: Se dorește îmbunătățirea siguranței și securității în
timpul călătoriilor.
Modalitățile de îndeplinire a acestui obiectiv includ asigurarea de autobuze
moderne și rezistente la impact, dotate cu iluminat adecvat și măsuri specifice de
securitate în autobuze. De asemenea, se urmărește reducerea riscului de accidente pe
infrastructura rutieră prin scăderea numărului de autoturisme prin favorizarea
transportului în comun în locul utilizării mașinilor personale.
Protecția mediului: Se vizează reducerea poluării, emisiilor de gaze cu efect de
seră și a consumului de energie prin promovarea transportului nemotorizat și a
transportului public electric.
15
Pagina 28
Modalitățile de îndeplinire a acestui obiectiv includ reducerea nivelurilor de
zgomot și îmbunătățirea calității aerului prin utilizarea mijloacelor de transport
electrice, nepoluante din punct de vedere fonic și al noxelor. De asemenea, se
urmărește reducerea emisiilor de CO₂ generate de vehiculele cu motoare cu ardere
internă.
Eficiența economică: Se dorește îmbunătățirea eficienței și rentabilității
economice a transportului de mărfuri și persoane.
Modalitățile de îndeplinire a acestui obiectiv includ îndeplinirea cerințelor de
durabilitate prin echilibrarea nevoilor de viabilitate economică, echitate socială,
sănătate și calitate a mediului înconjurător, precum și optimizarea eficienței și
costurilor.
Calitatea mediului urban: Implementarea unui serviciu de transport în comun cu
autobuze electrice va contribui la creșterea atractivității și calității mediului urban prin
reducerea numărului de vehicule în trafic, scurtarea timpului petrecut în trafic și
creșterea vitezei medii de deplasare în Municipiul.
Prin implementarea acestor măsuri, se urmărește îmbunătățirea generală a
mobilității urbane și crearea unui mediu urban mai atractiv, durabil și eficient.
Rolul investițiilor propuse
Investițiile propuse în cadrul Coridoarelor de mobilitate urbană au un rol esențial
în dezvoltarea mobilității urbane durabile în Municipiul Gherla.
În cadrul direcțiilor de acțiune și proiecte pentru infrastructura de transport din
cadrul Planului de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) a fost identificată necesitatea
de achizionării unor autobuze pentru transport public local.
Planul de Mobilitate Urbană Durabilă propune măsuri complementare
intervențiilor aflate în implementare, asigurând modernizarea și eficientizarea
sistemului de transport public la nivelul municipiului, precum și extinderea acestuia,
vizând creșterea mobilității prin îmbunătățirea rețelei de transport public, respectiv
modernizarea și extinderea infrastructurii de transport ecologic cu autobuze,
diminuarea duratelor de călătorie la nivel urban, creșterea nivelului de siguranță a
rețelei de transport, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de
transporturi și eficientizarea transportului public de călători.
În cadrul Planului de Mobilitate Urbană Durabilă, se urmăresc următoarele
obiective:
- Reducerea utilizării autoturismului în transportul urban.
- Asigurarea conectivității între obiectivele de interes public și cartiere prin
intermediul infrastructurii destinate transportului nemotorizat.
- Creșterea proporției de transport nemotorizat - în creștere cu peste 40 % a
călătoriilor până în 2030 comparativ cu statisticile actuale.
- Creșterea utilizării transportului în comun în detrimentul transportului
individual cu autoturismul propriu - prin achiziționarea de autobuze electrice,
implementarea unui sistem standardizat de informare în stații și amenajarea
16
Pagina 29
refugiilor la stațiile de transport în comun private existente, unde tramele
stradale permit.
- Reducerea nivelului de poluare fonică, olfactivă și a emisiilor de gaze cu efect de
seră - prin crearea de zone cu vegetație, modernizarea estetică și funcțională a
spațiilor publice;
- Valorificarea potențialului urban prin amenajarea de spații pietonale sigure;
- Reducerea emisiilor de gaze rezultate din timpul petrecut în trafic prin
reconfigurarea intersecțiilor și străzilor.
- Încurajarea achiziționării de mașini electrice prin înființarea de puncte de
încărcare pentru mașinile electrice/hibrizi.
- Încurajarea utilizării bicicletelor prin crearea de stații de închiriat biciclete;
- Creșterea siguranței în trafic - înlocuire indicatoare rutiere, modernizare treceri
de pietoni și trotuare – sistem de semnalizare sonoră pentru persoane cu
dizabilități, sistem de iluminare pe timp de noapte, amenajare limitatoare de
viteză, îmbunătățire sistem de iluminat public pe arterele principale, realizare
alveole în fața școlilor.
Având în vedere Programul Regional Nord-Vest 2021-2027, privind utilizarea
crescută a transportului public și a altor forme de mobilitate urbană ecologice, ca
Obiectiv de Politică 2 – o Europă mai verde, rezilientă cu emisii scăzute de dioxid de
carbon, prin promovarea tranziției către o energie curată și echitabilă, a investițiilor
verzi si albastre a economiei circulare, a atenuării schimbărilor climatice și al adaptării
la acestea, a prevenirii și gestionării riscurilor, precum și a mobilității urbane durabile.
O regiune cu mobilitate urbană multimodală durabilă, promovarea acesteia ca parte a
tranziției către o economie cu zero emisii de dioxid de carbon.
Având în vedere această dorință, administrația locală a Municipiului GHERLA își
propune ca obiectiv înființarea unui sistem de transport public local prin crearea unui
coridor prioritizat cu sistem ITS pentru transportul în comun. Analizând cauzele
aglomerării traficului rutier în zona centrală a municipiului și în apropierea unităților
școlare, sanitare și administrative, precum și în zonele comerciale, se constată că unul
dintre factorii principali ai acestei aglomerări rutiere este utilizarea vehiculelor
personale pentru a satisface nevoile zilnice ale cetățenilor:
- deplasarea către locurile de muncă din zonele industriale, în tranzit prin zona
centrală, pornind din cartierele de locuințe situate în municipiu;
- deplasarea spre / dinspre localitatea componentă Băița;
- deplasări spre alte zone de interes public din Municipiul GHERLA.
Din cauza configurației străzilor înguste și a volumelor mari de trafic rutier de
tranzit, apar congestii și dificultăți în trafic.
Utilizarea transportului în comun și a bicicletelor ar contribui în mod
semnificativ la evitarea acestor congestii, reducerea poluării fonice și a emisiilor de
dioxid de carbon și, în același timp, ar îmbunătăți siguranța deplasării.
17
Pagina 30
Îmbunătățirea sistemului de semaforizare va spori siguranța în traficul pietonal
și va facilita un flux mai fluid al traficului rutier pe străzile modernizate prin proiect.
Analizând toți factorii care contribuie la situația menționată, precum și prin analiza
efectuată în cadrul Planului de Mobilitate Urbană Durabilă 2023 -2030 pentru
Municipiul GHERLA, se consideră oportună crearea a două rute de transport în comun
care să preia traficul din zonele cu o populație mai mare și transportul către zonele de
interes public urban. De asemenea, se consideră oportună extinderea rețelei de piste
pentru biciclete, pentru a oferi o opțiune deplasare în condiții de siguranță, dat fiind
faptul că bicicleta este destul de populară în Municipiul GHERLA.
Municipiul GHERLA nu dispune de o infrastructură dezvoltată de transport
public, mai exact de autobuze , autobuze etc., dat fiind faptul că suprafața acestuia nu
este foarte mare, iar numărul locuitorilor este unul destul de mic.
Planul de Mobilitate Urbană Durabilă propune măsuri complementare
intervențiilor aflate în implementare, asigurând modernizarea și eficientizarea
sistemului de transport public la nivelul Municipiul, precum și extinderea acestuia,
vizând creșterea mobilității prin îmbunătățirea rețelei de transport public, respectiv
modernizarea și extinderea infrastructurii de transport ecologic cu autobuze ,
diminuarea duratelor de călătorie la nivel urban, creșterea nivelului de siguranță a
rețelei de transport, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de
transporturi și eficientizarea transportului public de călători.
Proiectele viitoare propuse pentru Municipiul GHERLA vor asigura:
Două autobuze electrice pe două linii de transport:
⮚ Linia 1: – pe ruta Băița – Gherla - lungime aproximativ 13 km dus-întors
⮚ Linia 2: - pe ruta Hășdate -Silivaș – Gherla - lungime aproximativ 16 km
dus-întors
2.e) Justificarea complementarității și evitarea dublei finanțări
Se menționează faptul că UAT Gherla are proiecte depuse prin PNRR C10
complementare cu proiectul pe mobilitate urbană. Desigur există proiecte
complementare cele depuse pe mobilitate urbană în perioada anterioară de
programare și cele propuse pentru extinderea proiectelor menționate anterior.
Proiectul propus nu face obiectul vreunei alte finanțări.
Proiectele coridorului de mobilitate urbană vizează crearea de piste de
biciclete și un coridor prioritar pentru mijloacele de transport ecologice, iar aceasta se
aliniază și completează alte proiecte incluse în Planul Național de Redresare și
Reziliență (PNRR).
Unul dintre aceste proiecte este componenta C10, care se concentrează pe
asigurarea transportului verde prin crearea pistelor de biciclete. Prin implementarea
acestor proiecte, se urmăresc următoarele obiective:
18
Pagina 31
Îmbunătățirea condițiilor de mobilitate urbană, oferind alternative ecologice și
durabile pentru deplasare în orașe. Principala modalitate de transport reprezintă și cea
mai mare sursă de poluare: conform celor mai recente studii, traficul rutier generează
aproximativ 71% din totalul emisiilor de CO2 asociate activităților de transport, iar 2/3
din aceste emisii provin de la automobile. În Uniunea Europeană, un sfert din emisiile
generate de activitățile de transport provin din zonele urbane, ceea ce face ca orașele
să joace un rol important în reducerea efectelor schimbărilor climatice. Multe orașe se
confruntă cu congestii de trafic și o calitate a aerului nesatisfăcătoare. Problema
poluării generate de transport este abordată în strategia Uniunii Europene pentru
promovarea combustibililor ecologici în transporturi, care are scopul de a facilita
introducerea acestora pe piață. Cu toate acestea, infrastructura de reîncărcare și
realimentare insuficientă, costurile ridicate ale vehiculelor și nivelul scăzut de
acceptare din partea consumatorilor au încetinit progresul în acest sens.
Cercetarea orientată către găsirea de modalități eficiente de transport și
prietenoase cu mediul joacă un rol crucial în politica UE în domeniul transporturilor.
Una dintre principalele provocări ale programului de finanțare a proiectelor de
cercetare "Orizont 2020" pentru perioada 2014-2020 este "Transporturi inteligente,
ecologice și integrate", esențială pentru menținerea avansului tehnologic al Europei în
acest domeniu. Progresul tehnologic este fundamentul transportului european viitor,
permițându-i Europei să-și mențină o poziție competitivă globală și să reducă emisiile
de CO2 generate de transport. Inovarea și progresul pot îmbunătăți eficiența
energetică, de exemplu, în cazul motoarelor auto, sau pot identifica surse alternative de
energie în locul petrolului. Aceste aspecte vor deveni din ce în ce mai importante în
viitor, când va fi necesară o schimbare semnificativă în modul în care utilizăm
mijloacele de transport pentru a reduce dependența de petrol, emisiile de gaze cu efect
de seră și poluarea la nivel local.
Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de transporturi,
contribuind astfel la combaterea schimbărilor climatice și la protejarea mediului
înconjurător. Sporirea siguranței rutiere în zonele urbane prin implementarea
soluțiilor digitale și ecologice de transport, care contribuie la reducerea riscurilor și
accidentelor.
Prin aceste măsuri complementare, se urmărește să se creeze un mediu urban
mai sustenabil, în care mobilitatea să fie accesibilă, sigură și prietenoasă cu mediul
înconjurător.
19
Pagina 32
3. Situația actuală relevantă pentru investițiile propuse prin
proiect
Municipiul Gherla este situat în nord-vestul Podișului Transilvaniei, la intersecția
Câmpiei Transilvaniei cu Podișul Someșan, pe malul drept al râului Someșul Mic.
Majoritatea orașului se întinde pe cea de-a doua terasă a Someșului Mic, până sub
Dealul Corbăii (denumit și Dealul Becleanului).
Municipiul Gherla se învecinează cu următoarele localități:
● La vest cu Iclod și localitatea sa componentă Livada;
● La est cu Fizeșu Gherlii și satele componente: Bonț și Nicula;
● La nord Mintiu Gherlii și satele sale componente: Petrești și Bunești;
● La sud cu Sic.
20
Pagina 33
Figura 1. Localități învecinate cu Municipiul Gherla
Municipiul Gherla se află în Județul Cluj, la o distanță de 45 km față de
Cluj-Napoca și de 15 km față de Dej, pe drumul național DN 1C.
Municipiul Gherla este situat pe Culoarul de dezvoltare de rang I, care urmează
culoarul Someșului Mic, fiind caracterizat de raportul dintre componentele antropice și
cele naturale > 1 și predominarea activităților economice din sectorul terțial/cuaternal.
Zona periurbană a Municipiului Gherla cuprinde doar două comune: Fizeșu
Gherlii și Mintiu Gherlii și a fost delimitată pe baza analizei procesului de navetism,
folosind praguri alternative de intensitate a fluxurilor de navetism, respectiv pe baza
analizei accesibilității nucleelor urbane Fluxul de navetism, orientat spre centrul urban,
are un volum redus în zona periurbană, cu toate că accesibilitate este de doar 11
minute.
21
Pagina 34
Figura 2. Localități învecinate U.A.T. Gherla
Populația după domiciliu a municipiului Gherla, conform datelor furnizate de
Institutului Național de Statistică (I.N.S.), indică o tendință de regresie liniară a
populației de la an la an. La sfârșitul anului 2022, populația după domiciliu a
municipiului Gherla avea un număr de 22467 de locuitori.
Deficiențele de mobilitate identificate pe drumurile studiate sunt lipsei
transportului public local, degradării structurii rutiere, lipsa colectării apelor pluviale
provenita din precipitații, evacuare necorespunzătoare (podețe colmatate), toate
acestea duc la îngreunarea traficului, creșterea consumul de carburant si timpi de
parcurs crescuți.
Necesitățile identificate sunt :
• Îmbunătățirea structurii rutiere de pe drumurile administrate de UAT;
• Amenajarea de spatii dedicate pistelor de biciclete, cu lucrările conexe
necesare;
• Înființarea de stații pentru transportul in comun public;
• Asigurarea unor culoare de mobilitate prin implementarea proiectelor
prezentate (Gherla, Băița) .
Având în vedere nivelul ridicat de motorizare în zona respectivă, autoritatea
locală constată că singura opțiune optimă pentru a diminua creșterea continuă a
acestui fenomen este crearea de alternative viabile pentru deplasările cotidiene.
Aceste alternative trebuie să fie grupate în mod structurat, deoarece intervențiile
simple nu au adus rezultatele dorite. În prezent, transportul intern în Municipiul se
realizează în cea mai mare parte cu mașini personale, ceea ce contribuie la accentuarea
fenomenului de aglomerație urbană.
22
Pagina 35
Din cauza lipsei de alternative, circulația autovehiculelor se desfășoară cu
dificultate în orele de vârf și reprezintă o sursă de poluare, praf și disconfort acustic.
În situația actuală la nivelul Municipiul GHERLA nu există un serviciu de
transport public. Din acest motiv:
- baza materială actuală – nu există,
- trasee - nu există;
- program de transport - nu există
- structura instituțională conform Legii 92/2007, cu modificările și
completările ulterioare - Structura organizatorică a aparatului de specialitate al
primarului Municipiul GHERLA - Compartiment Pentru Proiecte cu Finanțare
Internațională, Achiziții Publice, Investiții, Transport Public, Consultanță și
Reprezentanță Activități Economice.
- la momentul elaborării Studiului de oportunitate nu este încheiat un
contract de servicii publice conform cu Regulamentul (CE) nr. 1370/2007.
Intervenții propuse
Realizarea unui proiect de mobilitate denumit „Coridor de mobilitate Gherla 1”
care în mod principal va urmării dezvoltarea unei rețele dedicate transportului
nemotorizat. Acest obiectiv include următoarele activități și sub-activități:
● Construirea pistelor/traseelor pentru biciclete, inclusiv sisteme de monitorizare
a deplasărilor nemotorizate;
● Achiziționarea și instalarea de rastele, construirea de parcaje pentru biciclete;
● Construirea sistemului de iluminat public – aferent pistelor de biciclete și
pietonal;
● Construirea de zone exclusiv pietonale, unde traficul rutier va fi restricționat, cu
excepția vehiculelor de aprovizionare și de urgențe;
● Construirea de zone cu caracter prioritar pietonal, utilizate ca spații partajate
pentru pietoni și traseele transportului public urban de călători;
● Crearea sistemelor de închiriere de biciclete („bike-rental”/„bike-sharing”);
● Stații de închiriere cu dotări specifice, biciclete, dotări pentru dispecerat de tip
hardware și software, rastele pentru biciclete etc.
● Alte activități/intervenții necesare în realizarea coridorului de mobilitate;
23
Pagina 36
Figura 3. Plan de situație – Coridor de mobilitate Gherla 1
Pe acest traseu momentan nu exista o ruta de transport public local și nici sistem
de bike-sharing la momentul de fata, astfel pentru tranzitul local sunt folosite
autoturismele personale, fapt ce duce la creșterea poluării.
Din datele studiului de trafic și al PMUD-ului Municipiul Gherla se consideră
oportună și vitală pentru decongestionarea traficului și reducerea poluării,
implementarea unor linii de transport local și dezvoltarea infrastructurii velo.
Dezvoltarea unui sistem de transport public curat, cu emisii zero. Acest obiectiv
include următoarele activități și sub-activități:
● Achiziționarea de mijloace de transport cu zero emisii, respectiv achiziționarea
de autobuze cu zero emisii (electrice);
● Dezvoltarea de infrastructuri pentru combustibili alternativi, respectiv
achiziționarea și instalarea stațiilor de reîncărcare/realimentare a autobuzelor
electrice;
● Construirea stațiilor de transport public cu zero emisii (autobus);
● Crearea sistemelor de bilete integrate pentru călători („e-bilete” sau
„e-ticketing”);
● Reabilitarea infrastructurii rutiere, utilizată prioritar de transportul public urban
curat de călători, care va avea asigurată prioritatea în trafic a transportului
public, precum și de autoturisme;
24
Pagina 37
● Construirea/modernizarea traseelor/pistelor pentru biciclete și pentru pietoni,
aferente traseului de transport public local, care vor fi rezervate acestor moduri
de transport și care vor fi separate și/sau protejate, după caz, de circulația altor
vehicule;
● Instalarea de componente/sisteme de managementul traficului (ex. CCTV);
● Amplasarea de elemente pentru îmbunătățirea siguranței rutiere pentru toate
categoriile de participanți la trafic de ex. amplasare de semnalistică verticală și
orizontală, limitatoare de viteză, modernizarea trecerilor de pietoni, creare de
facilități pentru persoane cu mobilitate redusă, pentru nevăzători sau
hipoacuzici, instalarea panourilor de informare, a indicatoarelor de orientare
etc;
● Sisteme de semnalizare și semaforizare adaptivă și sincronizată, ce poate
asigura prioritizarea mijloacelor de transport în intersecțiile semnalizate/
semaforizate;
● Sisteme de localizare a mijloacelor de transport public urban și de
managementul flotei (prin GPS, AVL, etc.);
● Sisteme de informare în timp real a pasagerilor, amplasate în mijloacele de
transport în comun și/sau în stațiile de transport public;
● Dotarea centrului de comandă pentru managementul traficului, cu componente
specifice software și hardware;
● Amenajarea/instalarea vegetației de aliniament (aliniamente de arbori și arbuști,
realizarea de înierbări);
● Amenajarea unui loc de parcare/ garare sau a unei autobaze aferente
mijloacelor de transport public cu zero emisii, infrastructura tehnică aferentă
(ex: spălătorie pentru autobuze, spații de garare, echipamente pentru reparații
etc.);
● Alte activități/intervenții necesare în realizarea coridorului de mobilitate.
Având în vedere că în Municipiul Gherla predomină străzile de categoria 3 și 4,
în vederea asigurării unui transport public eficient și de calitate, vor fi implementate
activități /măsuri de acordare de prioritate în trafic pentru mijloacele de transport
public și de descurajare a utilizării autoturismelor personale. (ex: semaforizare
inteligentă pentru acordarea priorității transportului public, amenajarea intersecțiilor
pentru prioritizarea transportului public, amenajarea de stații cu alveolă etc.)
Valoarea proiectului este estimată la 15 mil. EUR.
În urma implementării acestor coridoare de mobilitate urbană în Municipiul
GHERLA se urmărește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) provenite din
transport, conform investițiilor propuse in tabelul de mai jos.
25
Pagina 38
Tabel 1. Investiții propuse in infrastructura de transport- modernizare străzi
Nr.
Denumire stradă Intervenții propuse
crt.
1. Drumul comunal 172A -
Traseu autobuz/ Traseu pietonal/Pod
Băița
2. Strada Clujului Traseu autobuz
3. Traseu autobuz/Traseu pietonal/ Zonă cu vegetație de aliniament/
Strada Theodor Speranția
Pod
4. Strada Horea Traseu autobuz/ Pistă de biciclete/ Traseu pietonal
5. Strada Trandafirilor Traseu autobuz/Traseu pietonal/ Zonă cu vegetație de aliniament
6. Strada Victoriei Traseu autobuz/Traseu pietonal / Zonă cu vegetație de aliniament
7. Traseu autobuz/ Pistă de biciclete/ Traseu pietonal/ Zonă cu
Strada Liviu Rebreanu
vegetație de aliniament
8. Traseu autobuz/ Pistă de biciclete/ Traseu pietonal/ Zonă cu
Strada Armenească
vegetație de aliniament
9. Traseu autobuz/ Pistă de biciclete/ Traseu pietonal / Zonă cu
Strada Dragoș Vodă
vegetație de aliniament
10. Strada Fagului Pistă de biciclete/Traseu pietonal
11. Strada Apei Pistă de biciclete/Traseu pietonal
12. Strada Primăverii Traseu pietonal/ Zonă cu vegetație de aliniament
13. Pe traseul de bus/pistă velo/pietonal beneficiarul își asumă
Strada Avram Iancu
continuitatea traseului
14. Piața Unirii Pietonal/ vegetație în aliniament
15. Strada Vasile Alecsandri Shared-space
16. Shared-space
Strada Mihai Viteazu
Zonă cu vegetație de aliniament
17. Strada Papiu Ilarian Shared-space
18. Strada Cloșca Shared-space
19. Strada Gheorghe Șincai Shared-space
20. Strada Gheorghe Barițiu Shared-space
21. Strada Liviu Rebreanu, nr.
Platformă betonată – Depou Garare
52A
Conform "Cărții Albe a Transporturilor" elaborată de Comisia Europeană,
fundamentul mobilității constă în asigurarea unei infrastructuri adecvate și utilizarea
inteligentă a acesteia. Planificarea infrastructurii trebuie să susțină și să stimuleze
creșterea economică, dezvoltarea socială, protecția mediului și siguranța participanților
la trafic.
Prin maximizarea impactului pozitiv asupra creșterii economice și minimizarea
impactului negativ asupra mediului, investițiile în infrastructura transporturilor au un
efect benefic asupra calității vieții cetățenilor din zona acoperită de rețeaua rutieră.
26
Pagina 39
De la adoptarea primului pachet privind mobilitatea urbană în 2013, au avut loc
numeroase schimbări semnificative. În special, obiectivele tot mai ambițioase ale
Uniunii Europene în domeniile climatului, mediului, digitalizării, sănătății și societății
necesită acțiuni mai hotărâte în ceea ce privește mobilitatea urbană. Aceasta implică
tranziția de la abordarea actuală, axată pe fluxul de trafic, la o abordare care
promovează deplasarea durabilă a persoanelor și a mărfurilor.
Astfel, orașelor le trebuie să îmbunătățească transportul public și colectiv, să
ofere opțiuni mai bune pentru mobilitatea activă, cum ar fi mersul pe jos și cu bicicleta,
și să implementeze o logistică urbană cu emisii zero și livrări eficiente pe ultimul
kilometru, ținând cont de nevoile persoanelor și companiilor care doresc să aibă acces
la Municipiul pentru muncă, recreere, cumpărături sau turism.
În acest context, proiectul investițional al Coridorului de Mobilitate Urbană prin
înființarea transportului public în comun își propune să se alinieze la aceste norme și
normative europene. Așa cum se prevede în Planul Uniunii Europene privind
obiectivele climatice pentru 2030, tranziția către o mobilitate cu emisii zero în context
urban este vitală pentru atingerea obiectivelor UE, iar în acest sens este necesară o
abordare consolidată a mobilității urbane la nivelul UE.
Multe orașele se confruntă cu probleme legate de congestia traficului rutier
local și de calitatea aerului afectată de transport, adesea încălcând standardele UE
privind calitatea aerului și limitele de poluare. Reglementările privind accesul
vehiculelor în zonele urbane (UVAR - Urban Vehicle Access Regulations) reprezintă o
abordare importantă a acestei provocări. În Europa, majoritatea (73%) dintre cele 500
de sisteme de reglementare a accesului vehiculelor în zonele urbane se concentrează
pe zone cu emisii scăzute sau zero. Aceste zone pot reprezenta un instrument eficient
pentru abordarea problemelor locale legate de calitatea aerului, în special în zonele
unde traficul rutier este o sursă majoră de poluare atmosferică.
În ceea ce privește congestionarea traficului, situația în orașele le din Uniunea
Europeană nu s-a îmbunătățit în ultimii ani, ci, dimpotrivă, în multe locuri s-a înrăutățit,
generând costuri semnificative pentru societate. Estimările arată că costurile legate de
congestionarea urbană se ridică la aproximativ 180 de miliarde de euro anual în UE.
Noul cadru al Uniunii Europene pentru mobilitatea urbană recunoaște
provocările cu care se confruntă Orașele le și utilizatorii acestora. În acest sens, se
caută identificarea și dezvoltarea soluțiilor digitale și tehnice care pot face sistemele de
reglementare a accesului vehiculelor în zonele urbane mai eficiente și mai ușor de
utilizat.
O serie de noi servicii de mobilitate sunt parte a unei abordări multimodale și
integrate a mobilității urbane durabile. Aceste servicii pot consolida transportul public
și pot înlocui utilizarea autoturismelor.
În contextul "Revoluției micromobilității", se impun mai multe eforturi în ceea ce
privește schimbul de bune practici și furnizarea de orientări, în special în ceea ce
privește siguranța acestor vehicule. Unele biciclete electrice și scutere electrice sunt
supuse normelor UE de omologare de tip, în funcție de puterea motorului, existența
27
Pagina 40
unei componente care trebuie acționată de o persoană și existența unui loc pe scaun.
Cu privire la regulile de circulație rutieră și siguranță rutieră, statele membre sunt cele
care decid în ce măsură aceste vehicule (biciclete, biciclete electrice, scutere,
segway-uri, monoroți) pot circula, în ce locuri și în ce condiții.
Prin proiectele investiționale de mobilitate urbană propusă se urmărește
implementarea unor noi măsuri pentru promovarea mobilității active și protejarea
utilizatorilor vulnerabili ai drumurilor. Aceste măsuri includ acordarea unei atenții
sporite mersului pe jos și cu bicicleta în documentele de orientare revizuite privind
Planurile de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD), precum și în orientările referitoare la
utilizarea în condiții de siguranță a dispozitivelor de micromobilitate și infrastructurii
de calitate pentru utilizatorii vulnerabili ai drumurilor.
De asemenea, se iau măsuri pentru accelerarea digitalizării și inovării prin
integrarea mobilității urbane în activitățile privind colectarea și prelucrarea datelor
sensibile din punct de vedere comercial pentru serviciile digitale de mobilitate
multimodală, precum aplicațiile de mobilitate ca serviciu (MAAS). Totodată, se propune
crearea unui spațiu european comun de date privind mobilitatea pentru a facilita
accesul și schimbul de astfel de date, alături de dezvoltarea continuă a inițiativei
CIVITAS în concordanță cu alte inițiative urbane. Se depun eforturi pentru sporirea
gradului de conștientizare și implicare a cetățenilor Municipiul în realizarea acestor
obiective vitale.
Existența mecanismelor europene facilitează investițiile în dezvoltarea
sistemelor inteligente de trafic utilizând tehnologii ecologice, în special în regiunile
urbane. Strategia UE pentru Regiunea Dunării (SUERD), în cadrul ariei prioritare 1B
Mobilitate Aeriană-Feroviară-Rutieră, include Acțiunea 4 privind asigurarea sistemelor
de transport și a mobilității durabile.
Prin realizarea investiției în implementarea transportului public în comun și
extinderea infrastructurii destinate transportului public și transportului alternativ, se
așteaptă obținerea următoarelor rezultate și impacte:
Îmbunătățirea condițiilor de mobilitate urbană, oferind alternative eficiente și
sustenabile de transport în comun și nemotorizat (biciclete, mers pe jos). Aceasta va
facilita deplasarea cetățenilor în mod mai rapid, mai convenabil și mai accesibil în cadrul
municipiului.
Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de transporturi. Prin
promovarea transportului public și utilizarea modurilor de transport alternative, se va
reduce dependența de autoturisme cu combustibil fosil, contribuind astfel la reducerea
emisiilor de gaze cu efect de seră și la combaterea schimbărilor climatice.
Sporirea siguranței rutiere în zonele urbane. Extinderea infrastructurii pentru
transportul public și a pistelor de biciclete/traseelor pietonale va contribui la crearea
unui mediu mai sigur pentru participanții la trafic, reducând riscurile de accidente și
îmbunătățind siguranța în zonele urbane.
28
Pagina 41
Creșterea nivelului de trai prin oferirea de alternative de transport ecologice și
nemotorizate prin soluții digitale și ecologice de transport. Acest lucru va facilita
accesul cetățenilor la servicii, locuri de muncă, activități recreative și alte facilități
într-un mod mai durabil și prietenos cu mediul înconjurător.
Contribuția la îmbunătățirea transportului public și a modurilor nemotorizate de
transport, precum și la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră din transport. Prin
extinderea și îmbunătățirea sistemului de transport public și a infrastructurii pentru
biciclete și pietoni, se va promova utilizarea acestor moduri de transport mai ecologice
și se va reduce impactul negativ al transportului asupra mediului.
Prin urmare, implementarea acestor măsuri va aduce beneficii semnificative în
ceea ce privește mobilitatea urbană, mediu, siguranța rutieră și calitatea vieții în
orașele.
Noul Bauhaus european este o inițiativă inovatoare și interdisciplinară, care
reprezintă un spațiu de întâlnire pentru a concepe moduri de viață viitoare, situate la
intersecția artei, culturii, incluziunii sociale, științei și tehnologiei.
Scopul Noului Bauhaus European este de a aduna cetățeni, experți, întreprinderi
și instituții și de a facilita discuții în legătură cu modalitățile prin care putem crea spații
de locuit mai accesibile și mai abordabile. Inițiativa își propune să mobilizeze designeri,
arhitecți, ingineri, oameni de știință, studenți și creativi din diverse domenii pentru a re
imagina un mod de viață durabil în Europa. De asemenea, se urmărește îmbunătățirea
calității vieții, punând accentul pe simplitate, funcționalitate și circularitatea
materialelor, fără a compromite nevoile noastre de confort și frumusețe în viața de zi cu
zi.
Schimbările climatice și degradarea mediului reprezintă amenințări existențiale
pentru Europa și pentru întreaga lume. În acest sens, Pactul verde european se va
transforma UE într-o economie modernă, competitivă și eficientă din punct de vedere
al utilizării resurselor, în care:
Ne propunem să atingem, până în 2050, obiectivul de zero emisii nete de gaze cu
efect de seră, contribuind astfel la reducerea impactului asupra schimbărilor climatice.
Dorim ca creșterea economică să fie decuplată de consumul excesiv de resurse,
promovând utilizarea sustenabilă a acestora și eficiența în utilizarea lor.
Astfel, Noul Bauhaus European și Pactul verde european reprezintă inițiative
cheie prin care Europa se angajează să abordeze provocările climatice și de mediu,
promovând un stil de viață durabil și o economie ecologică și nimeni să nu fie lăsat în
urma.
Comisia Europeană a adoptat o serie de propuneri pentru a ajusta politicile UE
în domeniile climei, energiei, transportului și fiscalității, având ca obiectiv reducerea
emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030, față de nivelurile
din 1990.
Aceste propuneri sunt în concordanță cu inițiativa New European Bauhaus, care
își propune să pună în practică Pactul Verde European și să creeze locuințe accesibile,
durabile și de înaltă calitate.
29
Pagina 42
Unul dintre obiectivele cheie este crearea unui cadru de reglementare mai
simplu și mai previzibil pentru tehnologiile curate. Planul industrial al Pactului Verde
sprijină tranziția către neutralitatea climatică prin creșterea competitivității industriei
europene cu emisii nete zero. Pentru a atinge acest obiectiv, se are în vedere elaborarea
unor acte legislative esențiale, cum ar fi Actul european privind materiile prime critice,
Actul privind industria cu emisii nete zero și reforma organizării pieței energiei
electrice. Aceste acte legislative vor crea un mediu de reglementare mai simplu și mai
previzibil pentru tehnologiile curate, facilitând dezvoltarea și implementarea acestora
în UE.
De asemenea, Comisia promovează dezvoltarea pieței pentru autovehicule cu
emisii zero și cu emisii scăzute. Un accent special este pus pe asigurarea infrastructurii
necesare pentru încărcarea acestor vehicule, atât pentru călătorii scurte, cât și pentru
călătorii lungi, pentru a asigura că cetățenii au acces la această opțiune de transport
ecologic.
Astfel, prin aceste propuneri și inițiative, Comisia Europeană se angajează să
sprijine tranziția către o economie și o societate mai sustenabilă, reducând emisiile de
gaze cu efect de seră și promovând tehnologiile curate și infrastructura adecvată.
În plus, începând din 2026, transporturile rutiere vor fi supuse comercializării
certificatelor de emisii, ceea ce înseamnă că se va impune un preț pentru poluare.
Această măsură va stimula utilizarea combustibililor mai puțin poluanți și va favoriza
investițiile în tehnologii curate.
Comisia propune, de asemenea, creșterea țintei obligatorii privind ponderea
energiei din surse regenerabile în mixul energetic al UE la 40%. Aceste propuneri
promovează utilizarea combustibililor regenerabili, cum ar fi hidrogenul, în sectorul
industrial și al transporturilor, și stabilesc noi obiective.
Obiectivele generale de sprijin sunt strâns legate de obiectivele strategice și
asigură coerentă și echilibru în dezvoltarea comunității în viitor. Aceste obiective
generale sunt atinse prin intermediul unui set de proiecte care susțin realizarea și
îndeplinirea obiectivelor strategice.
În domeniul transporturilor, strategia națională are următoarele obiective:
- Reducerea emisiilor generate de rețeaua de transport urban și interurban
pentru a diminua impactul asupra mediului înconjurător.
- Atingerea unor niveluri durabile de consum de energie în transporturi prin
reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
- Reducerea zgomotului generat de mijloacele de transport pentru a minimiza
impactul negativ asupra sănătății populației.
- Atingerea și încadrarea emisiilor de CO₂ ale autovehiculelor sub 120 g/km.
- Atingerea obiectivului stabilit pentru 2020 de utilizare a biocombustibililor în
proporție de 10% din cantitatea totală de combustibili convenționali.
30
Pagina 43
Proiectul abordează problemele și nevoile specifice, având în vedere
dezvoltarea și furnizarea serviciilor de transport public electric în Municipiul GHERLA.
Aceasta trebuie să fie o prioritate atât pentru autoritățile locale, cât și pentru locuitorii
municipiului, deoarece un sistem de transport eficient, durabil, accesibil și economic va
contribui pozitiv la dezvoltarea Municipiul și la îmbunătățirea calității vieții rezidenților.
Îmbunătățirea calității, confortului și siguranței în mediul urban va contribui la crearea
unui municipiul atractiv, modern, ecologic și accesibil atât pentru locuitorii săi, care
locuiesc sau lucrează în oraș, cât și pentru turiști.
Dependența tot mai crescută de autoturismul personal în ultimele decenii a
generat o serie de probleme și provocări, mai ales la nivelul localităților urbane.
Creșterea rapidă a numărului de mașini a condus la un model de dezvoltare urbană
centrat pe utilizarea prioritizată a vehiculelor personale. Cu toate acestea, acest model
se dovedește a fi deficit și are efecte negative asupra calității vieții și mediului
înconjurător.
Pentru a contracara aceste efecte negative, Orașele le sunt nevoite să
recompenseze modelele de mobilitate urbană și să creeze spații accesibile locuitorilor
prin intermediul alternativelor de transport. În Europa, accentul se pune în mod special
pe modernizarea și dezvoltarea serviciilor și infrastructurilor de transport în comun, a
transportului alternativ (cum ar fi bicicletele, zonele pietonale etc.) și a gestionării
traficului, care au un impact redus asupra mediului înconjurător. Similar altor Orașele
din România, și municipiul GHERLA se confruntă cu probleme generate de traficul
intens, în special în orele de vârf.
În acest context, înființarea unui serviciu de transport în comun prioritar ar
genera efecte pozitive la nivel local și ar oferi cetățenilor o alternativă accesibilă la
autoturismul personal. De asemenea, în ultimii ani, Municipiul GHERLA a dezvoltat o
rețea din ce în ce mai extinsă de piste de biciclete, care are efecte benefice la nivel local.
Prin urmare, continuarea extinderii acestor infrastructuri reprezintă un obiectiv
important pentru comunitatea locală.
Unul dintre aceste proiecte este componenta C10, care se concentrează pe
asigurarea transportului verde prin crearea pistelor de biciclete. Prin implementarea
acestor proiecte, se urmăresc următoarele obiective:
- Îmbunătățirea condițiilor de mobilitate urbană, oferind alternative ecologice și
durabile pentru deplasare în orașe;
- Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de transporturi,
contribuind astfel la combaterea schimbărilor climatice și la protejarea mediului
înconjurător. Sporirea siguranței rutiere în zonele urbane prin implementarea
soluțiilor digitale și ecologice de transport, care contribuie la reducerea riscurilor
și accidentelor.
Prin aceste măsuri, se urmărește să se creeze un mediu urban mai sustenabil, în
care mobilitatea să fie accesibilă, sigură și prietenoasă cu mediul înconjurător.
31
Pagina 44
4. Identificarea traseelor propuse a fi dotate prin proiect
Obiectivul general al coridorului de mobilitate urbană poate fi, în funcție de
situație, asigurarea unui serviciu eficient de transport public de călători și/sau
îmbunătățirea condițiilor pentru utilizarea modurilor nemotorizate de transport, în
scopul reducerii numărului de călătorii cu transportul privat (autoturisme) și a emisiilor
de CO₂ echivalent din transport.
Printre obiectivele specifice posibile ale acestor proiecte, enumerăm
următoarele:
- Îmbunătățirea calității călătoriilor cu transportul public și modurile
nemotorizate prin creșterea standardelor de calitate și siguranță în utilizarea
acestor moduri de transport.
- Reducerea timpului de călătorie pentru transportul public, fără a afecta
condițiile de trafic în zona de studiu și în afara acesteia.
Studiul de trafic realizat în cadrul elaborării Planului Urbanistic de Mobilitate
Durabilă al Municipiului GHERLA confirmă necesitatea transportului public ca factor
determinant în descongestionarea traficului în zona centrală intens tranzitată. Se
impune realizarea unui transport controlat, fără a înrăutăți condițiile de trafic în zona
de studiu și în afara acesteia. De asemenea, se urmărește reducerea congestiei din
traficul rutier, a numărului de accidente și a impactului negativ asupra mediului prin
scăderea utilizării transportului privat cu autoturisme, etc.
Scopul studiului de trafic este de a analiza situația actuală a circulației, de a
evalua rețeaua rutieră și de a estima efectele generate de implementarea unor noi
infrastructuri de transport, măsuri de politică de transport și intervenții care modifică
structura și capacitatea de circulație a rețelei de străzi, utilizând un model de transport.
Crearea unui model de transport în softul VISUM, bazat pe datele obținute din
studiul de trafic, permite evaluarea infrastructurii rutiere din zona studiată și estimarea
volumelor de trafic pentru diferite scenarii de modernizare/sistematizare a arterelor
respective. Prin urmare, acest studiu de trafic poate fi un instrument de sprijin pentru
factorii de decizie, utilizat pentru stabilirea, prioritizarea și fundamentarea finanțării
viitoarelor investiții în infrastructură și sisteme inteligente asociate acesteia.
32
Pagina 45
Unul dintre obiectivele principale ale studiului de trafic este evaluarea și analiza
cererii de transport public de persoane pe baza datelor, analizelor, ipotezelor și
prognozelor realizate.
Studiul va evidenția, de asemenea, impactul măsurilor propuse prin proiecte
asupra transferului unei părți din cota modală a transportului individual cu autoturisme
către transportul public și modurile nemotorizate de transport. Impactul transferului
de la transportul cu autoturisme către transportul public și modurile nemotorizate de
transport se va reflecta, în principal, în reducerea emisiilor de CO₂ echivalent din
transport.
Coridorul de mobilitate nou propuse Gherla 1 din UAT unicipiul Gherla, Județul
Cluj, care vor lega nord vestul – centru și apoi estul municipiului, vor traversa și conecta
aceste zone de interes public și vor prelua potențiali participanți la trafic în perioadele
de trafic intens. Astfel sunt satisfăcute necesitățile de transport către diverse destinații
urbane. De asemenea se propune realizarea unui depou pentru autobuze. Astfel:
1. Coridor de mobilitate Gherla 1: Gherla – Băița:
Rută traseu dus :
- Drum Comunal DC172A ;
- Drum European E576 ;
- Strada Clujului ;
- Sens Giratoriu (Strada Clujului) ;
- Strada Gelu;
- Strada Theodor Speranția ;
- Strada 1 decembrie 1918 ;
- Strada Horea ;
- Strada Avram Iancu;
- Strada Trandafirilor ;
- Strada Victoriei;
- Strada Liviu Rebreanu (Sens Giratoriu propus, capăt de linie) .
Rută traseu întors :
- Strada Liviu Rebreanu ;
- Strada Armeneasca ;
- Strada Dragoș Voda ;
- Strada Horea ;
- Strada Avram Iancu
- Strada 1 Decembrie 1918 ;
- Strada Clujului ;
- Drum European E576 ;
- Drum Comunal DC172A (Capăt linie).
Infrastructura specifică deplasărilor cu bicicleta va fi implementată pe
următoarele străzi:
- Strada Horea ;
33
Pagina 46
- Strada Dragoș Vodă;
- Strada Armeneasca ;
- Strada Liviu Rebreanu;
- Strada Fagului;
- Strada Avram Iancu;
- Strada Theodor Speranția;
- Strada Apei.
Coridorul propus este unul orientativ, acesta putând suferi modificări. Pistele de
biciclete propuse contribuie la realizarea unei rețele urbane continue prin
complementaritatea cu celălalt coridor de mobilitate și alte investiții de dezvoltare a
infrastructurii velo aflate în derulare.
Străzile pe care urmează sa fie amenajate benzile prioritare pentru transportul
in comun public au in prezent doua benzi de circulație cu îmbrăcăminte asfaltică în
diverse stadii de degradare aproape pe toata lungimea studiata.
Terenul pe care se propune implementarea investiției se află în proprietatea ,
domeniul public Unității Administrativ – Teritoriale a Municipiului GHERLA, județul
CLUJ.
Ca urmare a procesului de consultare a opiniei publice, atât prin metoda
sondajului de opinie, cât și prin metoda interviurilor de grup și având ca bază analiza
situației actuale existente și a direcțiilor de dezvoltare prioritizate pentru municipiul
GHERLA, s-au trasat obiectivele generale după cum urmează:
● Realizarea de infrastructură pietonală.
● Realizare de infrastructură velo;
● Realizare rețea de iluminat pe toată lungimea traseului studiat;
● Colectarea apelor pluviale pe traseul studiat;
● Achiziționare de autobuze electrice pentru transportul in comun;
● Modernizarea spațiului de garare existent pentru autobuze cu sistem de
supraveghere video și stații de încărcare rapidă;
● Se va utiliza semaforul a prioritiza transportul în comun, acesta va
comunica cu autobuzul printr-un sistem GPS; sistemele de telegestiune al semaforizării
și de supraveghere video sunt existente la nivel de UAT;
● Implementarea unui sistem de transport în comun nepoluant;
● Realizarea de stații de autobuz;
● Dotarea coridorului de mobilitate cu rasteluri pentru biciclete și mobilier
urban și camere pentru supraveghere video;
● Creșterea utilizării transportului în comun;
● Extinderea sistemului de bike-sharing;
● Achiziționarea de biciclete clasice;
● Achiziționarea de biciclete electrice;
Pentru realizarea obiectivelor generale se va ține seama de:
● Asigurarea unei infrastructuri în conformitate la standarde europene;
● Asigurarea unei politici de amenajare durabilă a teritoriului prin
dezvoltarea echilibrată a infrastructurii locale;
● Îmbunătățirea standardelor de viață ale populației;
● Creșterea atractivității zonei/localității pentru investitorii interesați de
dezvoltarea unor afaceri locale;
34
Pagina 47
● prevederile HG907/2016, a STAS-urilor precum și reglementările
tehnice în vigoare;
● condiționările impuse de emitenții avizelor de specialitate în conformitate
cu prevederile Certificatului de Urbanism;
● Coordonarea cu celelalte investiții în curs de implementare;
● Utilizarea rațională a materialelor ținând cont de resursele zonale;
● Traseul proiectat al strazilor va păstra pe cât posibil traseul existent;
● Îmbunătățirea serviciilor la nivel de municipiu;
● Dezvoltarea economică a municipiu;
● Valorificarea patrimoniului natural și cultural.
Prin implementarea investiției privind realizarea unui coridor de mobilitate
urbană nepoluantă, se vor atinge următoarele obiective generale:
● dezvoltarea rețelei de transport în comun nepoluant;
● dezvoltarea economică a zonei;
● micșorarea emisiilor de noxe în atmosferă;
● accesul facil în situații de urgență;
● crearea de posibilități pentru investiții noi;
● Reciclarea si depozitarea speciala a bateriilor si materiilor prime
rezultate din exploatarea autorismelor electrice si a echipamentelor.
● Respectarea principiilor DNSH: prin o durata de viata preconizata de
minim 15 ani, atenuarea si adaptarea la schimbarile climatice prin masurile de
digitalizare si solutiile tehnice propuse pentru coridorul de mobilitate atat partea de
transport in comun cat si de infrastructura de transport si gestionarea deseurilor
aferente cauzate de acestea.
Prin aceste obiective de realizare a unui traseu prioritar transportului public
care să realizeze legătura între localitățile componente și diferitele zone ale
municipiului și zonele de interes public, școli, grădinițe, unități sanitare si
administrative. Promovarea transportului alternativ care presupune alte moduri de
deplasare decât automobilul personal.
Proiectul de modernizare integrată a coridoarelor de mobilitate urbană implică
intervenții investiții asupra mai multor elemente de infrastructură, reprezentând un
proiect investițional complex. Acesta este format din următoarele componente:
a.Îmbunătățirea infrastructurii pentru transportul nemotorizat prin:
- Crearea de noi piste de biciclete;
- Implementarea rastelurilor de biciclete în zona centrală și în zonele
sportive și de agrement;
- Instalarea stațiilor de încărcare pentru mașinile electrice.
b.Îmbunătățirea infrastructurii pentru transportul public în detrimentul
transportului individual cu automobilele:
- Crearea a două coridoare de mobilitate prioritare transportului public
pentru elevi și alte categorii de persoane, care să acopere și să
interconecteze toate zonele municipiului GHERLA;
- Implementarea unui sistem standardizat de informare în stațiile de transport
public;
35
Pagina 48
- Modernizarea infrastructurii rutiere pentru anumite străzi incluse în traseul
transportului public, al căror aspect și funcționalitate nu sunt adecvate;
- Modernizarea infrastructurii rutiere, inclusiv carosabilul și trotuarele;
- Îmbunătățirea sistemului de colectare și evacuare a apelor pluviale în zona
arterelor rutiere cuprinse în traseul coridorului de mobilitate urbană.
5. Identificarea și detalierea problemelor/nevoilor specifice
Proiectul investițional va răspunde nevoilor specifice precum:
5.1. Probleme de mediu
Traficul urban generează gaze cu efect de seră (NOx, CO₂, CO, SO2, NH3 etc.)
care contribuie la scăderea calității vieții, având efecte negative asupra sănătății și
asupra mediului. Conform PMUD cota modală actuală a transportului cu autoturismul
este de 85,1%, iar cu transportul in comun este inexistent la momentul elaborării
documentului.
Impactul traficului rutier asupra calității vieții locuitorilor din municipiul
GHERLA este cu atât mai mare cu cât mare parte din zona de locuit se suprapune peste
importante artere rutiere, cum ar fi DN 1C, care parcurge un traseu prin intravilanul
municipiului.
Astfel, trebuie luate măsuri imediate pentru reducerea poluării mediului și
pentru a îmbunătăți calitatea vieții populației. Vehiculele cu motoare ce au ardere
internă, existente în traficul urban nu îndeplinesc criteriile tot mai stricte care se impun,
respectiv:
- reducerea emisiilor de 𝐶𝑂2 produse de vehiculele clasice datorită motoarelor
cu ardere internă;
- reducerea nivelelor de zgomot și îmbunătățirea calității aerului, conform
legislației europene;
- reducerea exploatării resurselor convenționale de energie obținute din
combustibili fosili.
Principalele aspecte care contribuie la creșterea poluării în transportul din
municipiul GHERLA includ:
- Sistem de transport public insuficient și adecvat nevoie tuturor locuitorilor
municipiului: Sistem de transport public eficient și bine dezvoltat determină o
dependență crescută de autoturisme și creșterea traficului rutier.
- Insuficiența infrastructurii pentru biciclete: Absența unei infrastructuri
adecvate pentru biciclete limitează utilizarea acestui mod de transport ecologic și
sănătos, ceea ce duce la o dependență mai mare de autovehiculele cu ardere internă.
- Creșterea numărului de autoturisme: municipiul GHERLA se confruntă cu o
creștere constantă a numărului de autoturisme în circulație, ceea ce conduce la o
creștere a emisiilor de gaze cu efect de seră și a poluării aerului.
36
Pagina 49
- Necesitatea crescută de transport de mărfuri și persoane: municipiul GHERLA
este un centru comercial și de afaceri zonal, ceea ce implică un volum mare de
transport de mărfuri și persoane. Această nevoie crescută de mobilitate generează un
trafic intens, poluare și congestie rutieră.
Pentru a aborda aceste probleme și a reduce poluarea în transportul din
municipiul GHERLA, este esențială implementarea unui sistem de transport public
eficient, dezvoltarea infrastructurii pentru biciclete, promovarea alternativelor de
transport sustenabil și adoptarea unor politici de gestionare a traficului și de planificare
urbană care să încurajeze utilizarea modurilor de transport nepoluante.
5.2. Probleme economice
Din punct de vedere economic, introducerea unui sistem de transport public în
Municipiul GHERLA are implicații semnificative, având în vedere dezvoltarea
economică a zonei prin îmbunătățirea accesibilității și reducerea consumului de
resurse convenționale de energie obținute din combustibili fosili.
Implementarea transportului public va aduce o creștere a accesibilității pentru
locuitori și turiști în Municipiul GHERLA. Aceasta va avea un impact pozitiv asupra
valorii imobilelor, deoarece oamenii preferă să locuiască în zone cu o bună conexiune
de transport, care să le faciliteze deplasarea rapidă în diferite zone ale municipiului.
Beneficiile se vor extinde și la actorii economici din municipiu, deoarece angajații
vor putea utiliza transportul public pentru a ajunge la locurile de muncă oferite.
Introducerea sistemului de transport public poate contribui, de asemenea, la crearea de
noi locuri de muncă, deoarece dezvoltarea acestui sistem va necesita personal pentru
conducerea autobuze lor (șoferi), monitorizare (dispeceri), mentenanță și administrare.
Figura 4.Distribuția agenților economici in zona de influență
37
Pagina 50
Numărul agenților economici la nivelul municipiului Gherla a crescut cu cca.
22.06% la nivelul anului 2021 față de anul 2011. Chiar dacă numărul de agenți
economici a crescut, numărul angajaților a scăzut cu 0.34% față de acum 10 ani.
Domeniul care generează cei mai mulți angajați este cel de fabricare de mobilă
care generează 925 de locuri de muncă. SORTILEMN SA este societatea cu cei mai muți
angajați, însumând un total de 610 de angajați.
Din perspectiva impactului asupra mediului, o analiză pesimistă arată că o
reducere de doar 5% din proprietarii de autovehicule care utilizează combustibili fosili
ar renunța la mașinile personale în favoarea autobuze lor electrice. Aceasta ar duce la o
scădere estimată de aproximativ 100 de tone/an în consumul de combustibili fosili.
Având în vedere că un șofer parcurge în medie aproximativ 10.000 km/an în GHERLA,
cu un consum mediu de 10 litri la 100 km, utilizarea unui autoturism personal
contribuie la emisia de aproximativ 105 tone echivalent petrol (tep) de CO₂.
Prin urmare, implementarea unui sistem de transport public eficient în
municipiul GHERLA nu numai că ar aduce beneficii economice prin îmbunătățirea
accesibilității și crearea de locuri de muncă, dar ar avea și un impact pozitiv asupra
mediului prin reducerea consumului de resurse convenționale și a emisiilor de CO₂.
5.3. Probleme sociale
Un aspect social important al transportului public în comun este asigurarea
accesibilității destinațiilor diverse pentru toți cetățenii, nu doar pentru cei care dețin
permis de conducere și mașini personale. Acest lucru include categorii precum tinerii,
bătrânii, persoanele cu venituri reduse, cei cu condiții medicale speciale și persoanele
care nu pot conduce un autovehicul.
În plus, nevoia de a se deplasa către diversele destinații din municipiul de
reședință este prezentă în cazul tuturor persoanelor, indiferent de tipul de activitate pe
care o desfășoară sau de alte caracteristici sociale. Cu toate acestea, nevoia de
mobilitate poate varia în funcție de vârstă și activități zilnice, după cum urmează:
-Grupurile de vârstă cuprinse între 5 și 19 ani, reprezentate de tineri, utilizează
transportul în comun pentru a ajunge la școli și instituții de învățământ, dar și pentru
activități de relaxare și plimbări.
-Grupurile de vârstă cuprinse între 20 și 64 de ani folosesc transportul public
pentru deplasări către și de la locurile de muncă, pentru cumpărături, activități
culturale și altele.
-Persoanele în vârstă de 65-85 de ani și mai mult beneficiază de transportul
public ca o soluție pe termen lung pentru satisfacerea nevoilor lor de mobilitate.
Structura demografică a populației relevă un număr semnificativ de persoane
care sunt eligibile pentru a conduce un autovehicul (aproximativ 77%). Cu toate
acestea, 23% din populație (aproximativ 4.400 de locuitori), care sunt copii, au nevoie
de rute sigure de deplasare între locuințe și școli.
38
Pagina 51
-Persoanele în vârstă de peste 65 de ani (11% din totalul populației) se confruntă
cu dificultăți în deplasare și sunt dependente de transportul public.
Un segment important al populației care trebuie luat în considerare în evaluarea
modalităților de transport în interiorul unui municipiu este reprezentat de persoanele
care se deplasează zilnic la locul de muncă, numite navetiști, deoarece au un traseu
bine stabilit pe care îl parcurg în fiecare zi.
În cazul municipiului GHERLA, cererea cea mai mare de transport către locul de
muncă provine din UAT GHERLA, pe ruta Gherla-Băița respectiv Gherla-Hășdate
-Silivaș. Aceste persoane se deplasează zilnic către zona comercială și de servicii.
Este important de menționat că, în momentul elaborării studiului de
oportunitate, la nivelul administrației locale din municipiul GHERLA nu a fost încheiat
încă un contract de servicii publice pentru transportul în comun. Cu toate acestea, se ia
în considerare încheierea unui astfel de contract în vederea implementării proiectului.
5.4. Necesitatea și oportunitatea promovării investiției – problemele și
nevoile specifice cărora le va răspunde proiectul
Principala modalitate de transport reprezintă și cea mai mare sursă de poluare:
conform celor mai recente studii, traficul rutier generează aproximativ 71% din totalul
emisiilor de CO₂ asociate activităților de transport, iar 2/3 din aceste emisii provin de la
automobile. În Uniunea Europeană, un sfert din emisiile generate de activitățile de
transport provin din zonele urbane, ceea ce face ca Orașele le să joace un rol important
în reducerea efectelor schimbărilor climatice. Multe Orașele se confruntă cu congestii
de trafic și o calitate a aerului nesatisfăcătoare. Problema poluării generate de
transport este abordată în strategia Uniunii Europene pentru promovarea
combustibililor ecologici în transporturi, care are scopul de a facilita introducerea
acestora pe piață. Cu toate acestea, infrastructura de reîncărcare și realimentare
insuficientă, costurile ridicate ale vehiculelor și nivelul scăzut de acceptare din partea
consumatorilor au încetinit progresul în acest sens.
Cercetarea orientată către găsirea de modalități eficiente de transport și
prietenoase cu mediul joacă un rol crucial în politica UE în domeniul transporturilor.
Una dintre principalele provocări ale programului de finanțare a proiectelor de
cercetare "Orizont 2020" pentru perioada 2014-2020 este "Transporturi inteligente,
ecologice și integrate", esențială pentru menținerea avansului tehnologic al Europei în
acest domeniu. Progresul tehnologic este fundamentul transportului european viitor,
permițându-i Europei să-și mențină o poziție competitivă globală și să reducă emisiile
de CO₂ generate de transport. Inovarea și progresul pot îmbunătăți eficiența
energetică, de exemplu, în cazul motoarelor auto, sau pot identifica surse alternative de
energie în locul petrolului. Aceste aspecte vor deveni din ce în ce mai importante în
viitor, când va fi necesară o schimbare semnificativă în modul în care utilizăm
39
Pagina 52
mijloacele de transport pentru a reduce dependența de petrol, emisiile de gaze cu efect
de seră și poluarea la nivel local.
Un mix adecvat de intervenții și acțiuni municipale poate descuraja utilizarea
autoturismelor personale. Acestea pot include:
- Asigurarea unei infrastructuri rutiere de calitate pentru a permite deplasările
auto, cu benzi de circulație adecvate și structuri rutiere bine întreținute.
- Modernizarea trotuarelor și asigurarea unor trotuare cu lățime minimă de 1,0
m pe ambele părți ale drumului, pentru deplasările pietonale în siguranță.
Construirea de piste de biciclete separate de fluxul pietonal și rutier, cu o lățime
minimă de 2,40 m, și utilizarea de elemente de siguranță sau zone verzi pentru
separarea acestora.
Crearea de spații verzi și plantarea de arbori și arbuști acolo unde este posibil,
având în vedere condițiile climatice și de sol, capacitatea de retenție a CO₂ a speciilor
propuse, calitatea peisajului urban și necesitatea de toaletare. În plus față de rolul lor
principal în reținerea emisiilor de CO₂, aceste plante vor contribui și la îmbunătățirea
calității mediului urban prin furnizarea de umbră în spațiile publice, în special pentru
deplasările nemotorizate.
Construirea de stații de transport public urban, adaptate în funcție de tipul lor și
prevăzute cu facilități adecvate pentru călători.Investiția în aceste măsuri are ca scop
eliminarea problemelor menționate prin crearea de elemente constructive specifice
străzilor, trotuarelor și pistelor de biciclete, îmbrăcăminți asfaltice, asigurarea scurgerii
apelor, racordarea acceselor. Pentru a atinge aceste obiective și a realiza beneficiile
menționate, se propun următoarele amenajări și măsuri:
Eliminarea constrângerilor din trafic și creșterea vitezei de circulație:
- Lărgirea și modernizarea străzilor principale și a arterelor de circulație critice
pentru a permite un flux mai rapid al traficului.
- Implementarea de sisteme inteligente de semaforizare și de monitorizare a
traficului pentru a optimiza sincronizarea semafoarelor și a reduce timpii de
așteptare.
Creșterea numărului de bicicliști:
- Crearea de piste de biciclete sigure și separate de traficul rutier, conectate la
rețeaua de transport public și la zonele rezidențiale și de afaceri.
- Amenajarea parcărilor pentru biciclete la destinațiile cheie, precum stațiile de
transport public, centrele comerciale și instituțiile publice.
Creșterea numărului de pietoni:
- Extinderea și modernizarea trotuarelor, asigurând lățimea adecvată pentru
deplasarea pietonală și crearea unui mediu sigur.
- Crearea de zone pietonale în centrul municipiului și în zonele rezidențiale, cu
facilități pentru relaxare, locuri de joacă și spații publice atractive.
40
Pagina 53
Reducerea traficului de autoturisme personale:
- Dezvoltarea și promovarea transportului public eficient și accesibil, inclusiv
extinderea rețelei de autobuze și tramvaie și îmbunătățirea frecvenței și calității
serviciilor.
- Implementarea unui sistem de închiriere a vehiculelor în comun (car-sharing) și
promovarea utilizării acestora ca alternativă la autoturismele personale.
Realizarea unui confort sporit pentru participanții la trafic și mărirea siguranței
circulației:
- Modernizarea și extinderea sistemului de iluminat public pentru a asigura o
vizibilitate adecvată și siguranță în timpul nopții.
- Instalarea de camere de supraveghere și sisteme de monitorizare pentru a
preveni și a gestiona eficient incidentele de siguranță și pentru a descuraja
comportamentul nesigur în trafic.
Îmbunătățirea condițiilor de mediu prin reducerea noxelor și a poluării sonore:
- Promovarea utilizării vehiculelor electrice și a altor surse de propulsie
ecologice prin facilitarea infrastructurii de încărcare și acordarea de stimulente
financiare.
- Plantarea de arbori și vegetație adecvată pentru a reduce poluarea aerului și a
crea un mediu mai plăcut.
Creșterea nivelului de trai și a confortului riveranilor:
- Amenajarea de spații publice atractive și funcționale, precum parcuri, zone de
recreere și zone comerciale pietonale.
- Implementarea unor măsuri de reducere a zgomotului, cum ar fi utilizarea de
asfalt fonoabsorbant și instalarea de panouri fonoabsorbante în zonele critice.
Dezvoltarea turismului și atragerea de investitori:
- Promovarea patrimoniului cultural și natural al municipiului, inclusiv prin
organizarea de evenimente și festivaluri.
- Crearea de facilități pentru turiști și investitori, cum ar fi spații de cazare,
centre de conferințe și zone de afaceri moderne.
Prin implementarea acestor amenajări și măsuri, municipiul GHERLA poate
beneficia de un sistem de transport urban eficient, sustenabil și prietenos cu mediul,
care va contribui la îmbunătățirea calității vieții locuitorilor, la reducerea poluării și la
atragerea de turiști și investitori.
41
Pagina 54
6. Justificarea oportunității
Justificarea acestei abordări se bazează pe următoarele considerații:
- Evaluarea impactului transporturilor în aria de influență directă este
esențială;
- Studiul de trafic a fost elaborat luând în considerare documentul cadrul
PMUD Gherla, ceea ce a permis o corelare mai solidă și menținerea
dimensiunii zonei de analiză/evaluare.
Eficiența utilizării vehiculelor electrice este justificată și de reducerea nivelului
de zgomot în mediul urban. Conform prevederilor din HG 321/2005 privind evaluarea
și gestionarea zgomotului ambiental în România, se stabilește o valoare țintă de 50
dB(A) pentru zgomotul generat de traficul rutier. Studiile actuale indică faptul că nivelul
de zgomot produs de vehiculele de transport de persoane existente se situează între 60
și 95 dB(A).
De asemenea, conform informațiilor din "Directiva 2002/49/CE privind
evaluarea și gestiunea zgomotului ambiental ", o reducere de 1 dB a zgomotului rutier
poate determina o creștere de până la 0,6% a valorii imobilelor afectate. Studiile
comparative efectuate între factorii de zgomot și vibrații în cazul utilizării vehiculelor
cu propulsie clasică și electrică evidențiază că nivelul de zgomot generat în timpul
funcționării vehiculelor electrice poate fi de până la 55 dB(A), în comparație cu
vehiculele clasice, la care nivelul de zgomot poate ajunge până la 90 dB(A).
Astfel, utilizarea vehiculelor electrice contribuie la reducerea poluării fonice în
mediul urban și la crearea unui mediu mai plăcut și mai liniștit.
Prin studiul de trafic și prin PMUD se constată faptul că investiția în transportul
public în comun este o oportunitate în contextul în care se dorește îmbunătățirea
continuă a calității vieții atât pentru generațiile prezente, cât și pentru cele viitoare.
Scopul este de a oferi opțiuni de transport și deplasare pentru toți cetățenii, reducând în
același timp poluarea fonică și cea a aerului, care sunt rezultatul creșterii numărului de
mașini în municipiul GHERLA și a traficului de tranzit. Prin implementarea
transportului public, se urmărește sporirea gradului de mobilitate al populației.
Această inițiativă se aliniază cu Strategia Națională privind Schimbările
Climatice și Creșterea Economică bazată pe Emisii Reduse de Carbon pentru perioada
2016-2020, prin care România și-a asumat angajamente și responsabilități în
reducerea impactului schimbărilor climatice. Principala țintă a statelor semnatare ale
Protocolului de la Kyoto, inclusiv România, este reducerea cu 20% a emisiilor de CO₂
până în anul 2020. Politicile europene în domeniul energiei și protecției mediului
subliniază impactul negativ asupra mediului al marilor aglomerări urbane și creșterea
numărului de vehicule cu motoare clasice.
Studii recente arată că traficul urban generează până la 40% din emisiile de CO₂
și până la 70% din celelalte emisii poluante. Emisiile poluante ale vehiculelor cu
motoare cu ardere internă sunt din ce în ce mai luate în considerare. La nivel global,
42
Pagina 55
există tendința de a reduce emisiile de CO₂ și CH4 prin utilizarea vehiculelor electrice.
Se constată că o mare parte din poluarea în Orașele și nivelul crescut de CO₂ provin
din traficul rutier, atât de la autovehiculele individuale și cele destinate transportului de
mărfuri, cât și de la mijloacele de transport în comun cu motoare învechite și tehnologie
depășită.
Procesul de elaborare a documentației implică consultarea unei bibliografii
specifice localității respective și înțelegerea caracteristicilor socio-demografice locale.
În cadrul studiului de oportunitate, au fost analizate următoarele documente puse la
dispoziție de Primăria Municipiului GHERLA:
- PMUD Gherla
- date despre rețeaua stradală.
- Planul Urbanistic General al Municipiului GHERLA.
- Strategia de Dezvoltare a Municipiului GHERLA.
Oportunitatea operării transportului public prin curse regulate se bazează pe
doi factori cheie:
● Prezența unei populații deservită într-o pondere suficient de mare 50%.
● Existenta unei conexiuni neacoperite sau a unei disfuncționalități în mobilitatea
locală.
Având o rețea stradală simplă și acoperind toate zonele rezidențiale, traseul de
transport în comun propus va deservi aproximativ 8081 de locuitori ai municipiului.
Prin studiul de oportunitate privind înființarea serviciului de transport public
local și achiziționarea autobuzelor electrice pentru zona analizată, a fost identificat un
traseu optim care va servi locuitorii localității Băița si pe cei din municipiul Gherla.
Traseul propus este:
Ruta : Băița – Gherla
Lungime traseu tur-retur: aproximat 13 km
Număr de stații : 13
Număr de km anuali parcurși: 209.508 km*
*km estimați astfel:
● L-V: 6 autobuze*8 plecări * 13 km/zi=624km/zi. Total an=154.752 (248 zile
lucrătoare)
● S-D și SL: 6 autobuze *6 plecări*13 km/zi=468 km/zi. Total an=54.756 (117
zile nelucrătoare)
Lungim Timp
Frecvență Frecvență
e estimat Vehicule Plecări/zi Plecări/zi
Ruta vârf weekend
traseu (minute vârf L-V weekend
(minute) (minute)
(km) )
1/
autobu 13 35-40 60 120 1 8 6
z
43
Pagina 56
Se propune ca autobuzele electrice să deservească transportul public din
municipiul GHERLA și localitatea componentă Băița, prin prezentele proiecte
adiacente într-un program simultan, de luni până vineri, în intervalul orar 6:00-22:00
(16 ore), iar în zilele de sâmbătă și duminică în intervalul orar 07:00-19:00 (12 ore).
Conform Planului de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD), orele de vârf, în care
se înregistrează fluxuri mai mari de pasageri, sunt între 6:00 și 10:00 și între 16:00 și
19:00. Aceste interval orare coincid cu momentele în care locuitorii se deplasează către
și de la locul de muncă, respectiv școală.
Datorită traseelor lungi pe care le vor parcurge autobuzele electrice pe cele
două trasee propuse, intervalul dintre curse va fi de 60 de minute. Acest lucru este
determinat și de faptul că Municipiul GHERLA este o zonă urbană de dimensiuni medii,
cu aproximativ 22000 de locuitori în anul 2022. dintre acestia 8081 vor fi deserviti
direct de acest proiect. Având în vedere acest aspect, nu există o nevoie de frecvență
mai mare a autobuzelor, așa cum ar fi în cazul unor orașe mai mari cu un flux de călători
mare.
În zilele de weekend, intervalul dintre curse va fi de 120 de minute, deoarece
cererea de transport în comun este mai mică în acele zile.
Autobuzele utilizate vor fi de dimensiuni medii, având o capacitate de
aproximativ 56 persoane pe scaune și în picioare. + 1 loc pentru conducătorul auto.
Aceste autobuze vor asigura un serviciu sigur, previzibil și adaptabil la variațiile
fluxurilor de călători. De asemenea, ele vor avea o viteză medie de deplasare de 18-20
km/h.
Oră de Zi
Tip Capacitate Oră de vârf Zi weekend
repaos lucrătoare
autobu autobuz (călători/or (călători/zi
(călători/ (călători/zi
z (nr. persoane) ăsens) sens)
cursă sens) sens)
M3 56 56 22 590 178
Pentru planificarea serviciului de transport se calculează mai întâi, ca dată
globală, durata de acoperire a traseului impus de către un autobuz, plecând de la
caracteristicile traseului, timpul de staționare a autobuzelor în stații, limita de viteză
impusă și caracteristicile tehnice ale autobuzelor (accelerație, timpi de frânare).
Astfel, timpul total de staționare a unui autobuz în stațiile de pe traseu este
tss= 13*1,5 min = 20 minute
iar timpul total de staționare a unui autobuz la intersecțiile prioritizate de pe traseu,
presupunând cazul cel mai defavorabil în care trebuie să oprească 10 sec. la toate
intersecțiile este:
tsi=22*10 sec = 220 sec = 4 minute
Rezultă timpul total de staționare pe traseu a unui autobuz:
ts= tss+ tsi= 20 + 4= 24 minute
pe care îl mărim la 25 min, pentru asigurarea unei rezerve suplimentare.
Considerând viteză medie de circulație a unui autobuz (fără considerarea
opririlor pe durata ts de 35 min., ci doar a accelerărilor / frânărilor și a altor opriri
determinate de condițiile de trafic) este de 20 km/h, și notând cu T timpul total necesar
44
Pagina 57
parcurgerii, în aceste condiții, a întregului traseu de 15 km, rezultă T [min] din relația de
calcul:
15 𝑘𝑚*60 𝑚𝑖𝑛
Tmin-25= 30 𝑘𝑚
= 30 min
ceea ce conduce la o durată de timp T = 60 min pentru parcurgerea întregului traseu.
Acum, ținând cont de intervalele de sosire cele mai reduse – 5 min, impuse în perioadele
de vârf de cerere de transport de călători, rezultă necesitatea unui parc auto de minim
6 autobuze pentru a satisface cerințele de frecvența de sosire în stații în intervalele
orare cu vârf de cerere de transport.
Pentru satisfacerea cerințelor de siguranță a transportului de călători ce impun
întretineri periodice, mentenanță și inspecții tehnice periodice a autobuzelor, se
propune suplimentarea cu un cel puțin un mijloc de transport de aceiași capacitate.
Din analiza comparației între situația actuale și situația "cu proiect" pentru zona
de studiu și pentru primul an după finalizarea implementării proiectului, pe baza
evaluării efectuate pentru ultimul an al perioadei de durabilitate a contractului de
finanțare, se constată o diminuare a utilizării transportului privat cu autoturismele în
zona de studiu. Această scădere se datorează în parte creșterii cotei modale a
transportului public.
Utilizatorii anuali ai Anul anterior începerii Anul următor finalizării
transportului privat investiției fizice a intervenției
Scenariul „cu proiect” 1828730 1769739
Reducere procentuală -3,23%
Observăm că în situația "cu proiect" se estimează o scădere semnificativă a
numărului de persoane care preferă să utilizeze în principal autoturisme personale.
Conform estimărilor, în primul an după implementarea proiectului, se preconizează o
reducere de 3,23 % în comparație cu situația An ul anterior începerii investiției.
Această reducere semnificativă se datorează faptului că un număr semnificativ
de șoferi aleg să utilizeze transportul public în comun în loc să utilizeze mașina
personală în anumite situații.
Emisii anuale estimate
Anul anterior începerii Anul următor finalizării
de gaze cu efect de seră
investiției fizice
(tCO₂e/an)
Scenariul „cu proiect” 14375 13619
Reducere procentuală -5,26%
În situația "cu proiect" - Anul următor finalizării fizice, comparativ cu situația -
Anul anterior începerii investiției, se estimează o reducere semnificativă a emisiilor
anuale de gaze cu efect de seră. Conform estimărilor, în primul an după
implementarea proiectului, se preconizează o scădere de 5,26%,. Această reducere
semnificativă a emisiilor este rezultatul creșterii numărului de persoane care optează
pentru utilizarea transportului în comun în detrimentul autoturismelor personale.
45
Pagina 58
Utilizatori anuali ai
Anul anterior Anul următor finalizării
transportului public nou sau
începerii investiției fizice
modernizat
Scenariul „cu proiect” 162226 206675
Creștere procentuală 27,4%
O introducere a transportului public în comun duce la o creștere semnificativă
a numărului de pasageri transportați, întrucât în situația actual există un sistem de
transport public și, prin urmare, nu există niciun pasager transportat în acest mod.
Astfel, odată cu implementarea proiectului, numărul de pasageri transportați crește
cu 27,4%.
Utilizatori anuali ai Anul anterior Anul următor
infrastructurii de ciclism începerii investiției finali-zării fizice
Scenariul „cu proiect” 235965 307814
Creștere procentuală 30,4%
Utilizatori anuali ai Anul anterior Anul următor
infrastructurii pietonale începerii investiției finali-zării fizice
Scenariul „cu proiect” 707896 778685
Creștere procentuală 10%
Odată cu implementarea proiectului, se observă o creștere semnificativă a
numărului de persoane care utilizează piste/trasee pentru biciclete sau pietonale în
comparație cu situația prezentă. Conform estimărilor, anul următor finalizării fizice
după implementare, se prognozează o creștere de 30,4% în cazul utilizatorilor de
piste/trasee pentru biciclete și de 10% în cazul utilizatorilor de trasee pietonale,
comparativ anul anterior începerii investiției. Această creștere reflectă faptul că o
proporție mai mare de persoane optează pentru utilizarea pistei/traseelor dedicate
pentru biciclete sau pietoni, în beneficiul unei mobilități mai durabile și mai
prietenoase cu mediul înconjurător.
46
Pagina 59
7. Analiza cererii de transport public de persoane
Conform studiului de trafic si a PMUD cererea de transport va crește pe
traseele propuse prin proiect la nivel anual. De asemenea prognozele pe termen
mediu privind evoluția cererii de transport, pe perioada de durabilitate a contractului
de finanțare sunt pe un trend ascendent, ceea ce justifică necesitatea realizării
obiectivului de investiții.
Indicatorul cel mai relevant din punct de vedere al accesibilității este
reprezentat de evoluția cererii de transport. Unul din obiectivele centrale ale Planului
de Mobilitate Urbană Durabilă este creșterea accesibilității oferită de modurile de
transport durabil. Rezultatele obținute, pentru cele două scenarii sunt următoarele:
An An
Unitate de
Mod de transport anterior următor
măsură
Cerere investiției investiției
zilnică de Pietonal Persoane/zi 1939 2262
transport Bicicletă Biciclete/zi 646 843
Transport în comun Persoane/zi 444 566
Autoturism Vehicule/zi 5010 4848
Proiectele de investiții au ca principal beneficiu o scădere a activității în materie
de transport individual, respectiv o migrare a unei părți din șoferi către mijloace de
transport durabil, în cazul implementării proiectului. Se observă că atât transportul
public, cât și utilizarea bicicletelor vor avea o creștere semnificativă. Chiar și
transportul pietonal va crește, aceasta reflectând opțiunile personale ale
respondenților la chestionarul de mobilitate care au indicat ca principal obstacol
starea infrastructurii.
Din punct de vedere al transportului în comun, proiectul propus va aduce o
creștere mai mare pe termen lung deoarece existența serviciului de transport în
comun, ce urmează a fi funcțional, va determina mai multe persoane să-l utilizeze
pentru nevoile de transport decât în situația în care acest serviciu nu există și deci nici
avantajele utilizării sale nu sunt vizibile.
Ca urmare a analizelor efectuate cu ajutorul modelului de transport și a
matricelor de calcul, au rezultat următoarele repartiții modale, funcție de scenariul
implementat și de anul de prognoză.
47
Pagina 60
În perioada februarie-martie 2023 s-a desfășurat o anchetă de mobilitate
online a municipiului Gherla în care au fost abordate mai multe domenii referitoare la
mobilitatea locuitorilor, printre care mijloacele de deplasare și transportul public.
Astfel s-a constatat faptul că 55.6% din respondeți utilizează autoturismul
personal în cursul săptămânii. Prin implementarea acestor proiecte se urmărește
diminuarea acestei cotei modale a utilizării autoturismului personal prin dezvoltarea
celorlalte moduri de transport prietenoase cu mediul (deplasări pietonale, deplasare
cu bicicleta, transport public).
Având în vedere chestionarele efectuate in PMUD și studiul de trafic efectuat
in aria deservită de proiect s-au determinat cotele modale pentru tipurile de transport
analizate:
1) Transport privat – an de bază 2023
48
Pagina 61
- Cota modală a transportului privat este de cca. 55,6%
Astfel valoarea determinată pentru utilizatorii de transport privat la nivelul
anului 2023 este de 1828730 utilizatori anuali.
2) Transportul public-an de bază 2023
- Cota modală a transportului privat este de cca. 6%
Astfel valoarea determinată pentru utilizatorii de transport public la nivelul
anului 2023 este de 162226 utilizatori anuali.
3) Ciclism-an de bază 2023
- Cota modală a ciclismului este de cca. 8%
Astfel valoarea determinată pentru utilizatorii de ciclism urban la nivelul anului
2023, având în vedere și faptul că bicicletele reprezintă aproximativ 8% din totalul
MZA este de 235965 călătorii anuale.
4) Mers pe jos – an de bază 2023
- Cota modală a mersului pe jos este de cca. 20,2%
Astfel valoarea determinată pentru utilizatorii modului de deplasare pietonal la
nivelul anului 2023 este de 707896 călătorii anuale.
Figura 5. Cote modale conform PMUD GHERLA
Astfel pe baza cotelor modale determinate din studiul de trafic si PMUD a
rezultat procentul de 48% dintre locuitorii localității Băița care au destinație zilnică
Municipiul Gherla. Conform PMUD, sistemul de transport public este inexistent deci
nu asigură o deservire a localităților aflate pe principalele coridoare de transport. În
cazul de față înființarea serviciului ar permite deservirea localității Băița, mărind astfel
49
Pagina 62
bazinul de posibili clienți cu câteva mii de pasageri (calculând populația totală a
localității).
8. Detalierea scenariilor tehnico-economice
Autobuzele clasice în traficul urban nu îndeplinesc criteriile tot mai stricte
legislației promovata de UE, mai precis de Regulamentul 443/2009, ce vizează
reducerea emisiilor provenind de la autovehicule și care impune limite pentru emisiile
poluante.
Studiul de oportunitate va realiza o comparație detailată între trei scenarii
posibile pentru Municipiul Gherla, care presupune achiziționarea și punerea în
funcțiune a 6 autobuze electrice de 8 m și dotarea cu stații de încărcare care să ofere
toate funcțiunile necesare pentru dezvoltarea unui sistem de transport eficient și
confortabil pentru populație.
Directiva 2009/33/CE privind promovarea vehiculelor nepoluante și energetic
eficiente vizează introducerea pe piață a vehiculelor ecologice. Această directivă se
aplică autoturismelor de pasageri (M1), vehiculelor comerciale ușoare (N1),
vehiculelor de marfă de mare tonaj (N2, N3) și autobuzelor (M2, M3). Scopul directivei
este de a evidenția impactul energetic și de mediu al vehiculelor pe durata lor de viață,
inclusiv consumul de energie, emisiile de CO₂ și emisiile de poluanți reglementați
precum NOx, NMHC și PM. Prin urmare, analiza efectuată pentru achiziționarea
autobuzelor electrice trebuie să ia în considerare aceste aspecte pe întreg ciclul de
viață al vehiculelor.
Potrivit Strategiei Naționale privind Schimbările Climatice și Creșterea
Economică bazată pe Emisii Reduse de Carbon pentru perioada 2016-2020, România
și-a asumat angajamente și responsabilități în protejarea mediului pentru a limita
efectele schimbărilor climatice, alăturându-se inițiativelor comune ale statelor în
reducerea poluării.
Unul dintre obiectivele principale ale statelor semnatare ale Protocolului de la
Kyoto, inclusiv România, este reducerea cu 20% a nivelului de emisii de CO₂ până în
2020. Politicile europene în domeniul energiei și protecției mediului subliniază
impactul negativ al aglomerărilor urbane și creșterea numărului de autovehicule cu
propulsie clasică asupra mediului. Se estimează că traficul urban generează până la
40% din emisiile de CO₂ și până la 70% din alte emisii poluante.
Emisiile poluante generate de autovehiculele cu motoare cu ardere internă
sunt un factor luat în considerare tot mai mult. Întrucât zonele urbane se dezvoltă
economic și numărul de locuitori crește, se observă o creștere a numărului de
vehicule cu motoare cu ardere internă, ceea ce duce la o poluare în creștere. Aceasta
contravine responsabilității asumate de țara noastră în documentele menționate
anterior.
În ceea ce privește transportul public, municipiul GHERLA nu dispune de linii
de transport în comun pentru a deservi populația. În schimb, există mai multe companii
50
Pagina 63
private care oferă servicii de transport către și dinspre GHERLA. În interiorul
municipiului, rezidenții utilizează în principal autovehicule personale. Procentul
deținerii de autovehicule pe gospodărie este de aproximativ 45%, cu un total de 9812
autoturisme de vehicule pentru o populație de aproximativ 22000 de locuitori.
Această cifră nu acoperă necesarul de transport al municipiului. Astfel, putem
concluziona că aproximativ 55% din populația municipiului Gherla nu dispune de
mijloace de transport care să le faciliteze accesul la principalele activități zilnice
(serviciu, educație, cumpărături, activități de recreere etc.).
În ceea ce privește transportul public, Municipiul Gherla nu dispune de linii de
transport în comun pentru a deservi populația. În ceea ce privește segmentul
populației care deține în prezent autoturisme, se poate observa că aceștia ar prefera
avantajele oferite de transportul în comun datorită numeroaselor beneficii, cum ar fi
eliminarea dificultăților și costurilor asociate parcării, reducerea cheltuielilor de
transport rezultate din alimentarea cu combustibili fosili etc.
Principiile care stau la baza alegerii celei mai bune soluții pentru achiziționarea
autobuzelor electrice pentru transportul urban în municipiul Gherla includ:
▪ Reducerea poluării și a zgomotului;
▪ Reducerea dependenței de resursele convenționale de energie obținute
din combustibili fosili;
▪ Îmbunătățirea serviciilor de transport pentru populație;
▪ Îmbunătățirea imaginii municipiului prin utilizarea vehiculelor ecologice;
▪ Reducerea costurilor de transport pentru populație și turiș
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.