Pagina 1
ROMÂNIA
JUDEȚUL CLUJ
MUNICIPIUL GHERLA
NR. 22992/21.12.2023
ANUNȚ
afișare proiect de hotărâre privind aprobarea prelungirii termenului de
valabilitate a Planului Urbanistic General și al Regulamentului Local de
Urbanism aferent Municipiului Gherla și localităților componente Băița,
Hășdate și Silivaș
Primarul Municipiului Gherla, aduce la cunoștința publicului următorul proiect de
hotărâre:
Referat și proiect de hotărâre privind aprobarea prelungirii termenului de
valabilitate a Planului Urbanistic General și al Regulamentului Local de
Urbanism aferent Municipiului Gherla și localităților componente Băița,
Hășdate și Silivaș
Orice persoană interesată, precum și asociațiile de afaceri și alte asociații legal
constituite sunt invitate să depună propuneri, sugestii sau opinii, cu valoare de recomandare,
privind proiectul de hotărâre mai sus menționat la registratura Primăriei Municipiului Gherla
sau prin poștă de la data publicării prezentului anunț, adică 21.12.2023.
Proiectul de HCL, însoțit de referatul de specialitate, a fost afișat în data de
21.12.2023 la avizierul Primăriei Municipiului Gherla și va fi dezbătut în ședința ordinară
următoare.
PRIMAR SECRETAR GENERAL UAT
DRĂGAN IONEL – OVIDIU ROTAR MIHAI
CONSILIER SUPERIOR DRĂGAN COSMINA MIRELA
Pagina 2
ROMÂNIA
JUDEȚUL CLUJ
PRIMĂRIA MUNICIPIULUI GHERLA
Str. BOBÎLNA Nr. 2
Tel. 0264-241926, 241 775
Fax 0264- 241666____
______
Nr. 20672 din 17.11.2023
REFERAT PRIVIND
PRELUNGIREA VALABILITĂȚII PLANULUI URBANISTIC GENERAL
AL MUNICIPIULUI GHERLA – JUDEȚUL CLUJ
Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 350/2001 privind amenajarea
teritoriului și urbanismul și de elaborare și actualizare a documentațiilor de urbanism,
aprobate prin Ordinul vice-prim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale și administrației
publice, nr. 233 din 26 februarie 2016, precizează la art. 23, alin. (2) faptul că ”Propunerea de
actualizare sau de prelungire a valabilității planului urbanistic general se avizează de către
autoritățile publice de la nivel central sau județean, după caz, în baza referatului întocmit de
către unitățile administrativ-teritoriale, care va cuprinde analiza informațiilor statistice
disponibile privind dinamica economică, socială și teritorială, respectiv tendințele de
dezvoltare identificate în baza studiilor de specialitate existente, precum și în raport cu
strategiile și programele de dezvoltare de la nivel local, județean și/sau național aprobate.
Pentru actualizarea documentației de tip P.U.G., referatul va mai cuprinde prevederile din
documentația existentă ce necesită a fi modificate/completate și graficul de elaborare a
documentației de actualizare.”
Planul urbanistic general al Municipiului Gherla, județul Cluj, face parte din generația
II-a de planuri urbanistice generale, fiind elaborat și aprobat în anul 1998. Având în vedere
dinamica localității precum și prevederile legale privind valabilitatea planurilor urbanistice
generale, în anul 2010 s-a încheiat un contract pentru actualizarea Planului Urbanistic
General al Municipiului Gherla. Documentația se află în faza de obținere a avizelor. Având în
vedere faptul că avizarea trebuie să respecte prevederile și cerințele din Normele
metodologice de aplicare a Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul
și de elaborare și actualizare a documentațiilor de urbanism, subliniate în adresa
Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice nr. 14116/20.12.2018, precum și
cerințele unor avizatori de realizare a unor documentații tehnice de specialitate de către
instituții publice sau private atestate sau pentru care sunt necesare investigații și măsurători
pe teren, a fost necesară completarea listei de studii de fundamentare din Anexa 2 la Normele
metodologice de aplicare a Legii nr. 350/2001, conform rangului municipiului și contractarea
unor specialiști care să realizeze documentațiile tehnice de specialitate solicitate de unii
avizatori. În plus, în urma cererii de avizare din partea Regiei Naționale a Pădurilor –
Romsilva, Direcția Silvică Cluj și a Gărzii Forestiere Cluj s-a constatat că există mai multe
suprapuneri între limita intravilanului propus și fondul forestier național și fondul forestier
Pagina 3
aparținând altor proprietari decât Statul Român, ceea ce impune modificarea limitei de
intravilan propus și reavizarea acesteia la OCPI. Aceste aspecte, precum și necesitatea
actualizării studiilor elaborate a condus la imposibilitatea finalizării documentației până la
data de 31.12.2023.
Conform contractului de servicii, elaborarea Planului Urbanistic General presupune
parcurgerea a 5 etape, după cum urmează:
ETAPA I. Planul strategic și planul de acțiune
ETAPA II. Analiza situației existente prin studii existente privind: 1. Evoluția
localității sub aspect istorico-cultural, etnografic, urbanistic-arhitectural, introducerea la zi pe
suport ortofotoplan a PUG-ului existent; 2. Introducerea tuturor PUZ-urilor și PUD-urilor
aprobate după aprobarea PUG-ului vechi pe suport electronic nou creat.
ETAPA III. Analiza situației existente prin studii de fundamentare: 1. Planul de
amenajare a teritoriului zonal periurban; 2. Studiul de fundamentare privind analiza
condițiilor socio-economice; 3. Studiul de fundamentare privind populația și forța de muncă;
4. Studiul de fundamentare privind organizarea circulației și transporturilor în localitate și în
teritoriul de influență al acesteia; 5. Studiul de fundamentare privind reabilitarea, protecția și
conservarea mediului construit, stabilirea zonelor protejate cu valoare deosebită (culturală,
istorică, arhitectural-urbanistică); 6. Studiul de fundamentare privind reabilitarea, protecția și
conservarea mediului natural, stabilirea zonelor protejate; 7. Studiul de fundamentare privind
echiparea majoră edilitară; 8. Ancheta socio-urbanistică privind opțiunile populației,
specialiștilor și instituțiilor; 9. Studiu de fundamentare privind tipurile de proprietate; 10.
Studiu de fundamentare privind potențialul balnear sau turistic; 11. Studiu de fundamentare
privind impactul schimbărilor climatice.
ETAPA IV. PUG-ul propriu-zis la care se adaugă FAZA IVA – reprezentând ”Studii
suplimentare – riscuri, topografice”
ETAPA V. Obținerea tuturor avizelor
DATE PRIVIND DINAMICA ECONOMICĂ
- conform studiilor de fundamentare elaborate
Structura și dinamica economiei locale
Economia Municipiului Gherla este una complexă, fiind dominată de sectorul terțiar
(al serviciilor), la care se adaugă un sector industrial cu tradiție, care și-a redus totuși
semnificativ ponderea în economia locală în ultimii ani, și activitățile agricole diversificate,
favorizate de resursele agricole importante de pe Valea Someșului. În prezent, în Municipiul
Gherla și în localitățile aparținătoare există un număr de circa 1050 de societăți comerciale
active (conform datelor puse la dispoziție de Oficiul Registrului Comerțului Cluj pentru data
de 31.12.2009), cifră ce plasează orașul pe locul 4 în județ, după Cluj-Napoca, Turda și Dej.
În medie, în Municipiul Gherla există o firmă la 20 de locuitori, peste media națională de o
firmă la 30 de locuitori. Din totalul firmelor înregistrate în județul Cluj (28302, la
31.12.20098), 3,7% își aveau sediul în Municipioul Gherla, în condițiile în care orașul
concentrează doar 3,2 % din populația stabilă a județului.
Din cei 1050 de agenți economici, 17 aveau ca obiect principal de activitate
agricultura, 107 industria, 104 construcțiile, iar peste 800 de firme activau în domeniul
serviciilor.
Principalele activități industriale de la nivelul orașului, din perspectiva cifrei de
afaceri și a numărului de angajați sunt:
- Producția de mobilier din lemn
Pagina 4
- Producția de materiale de construcții
- Producția de încălțăminte
- Producția de construcții metalice
- Fabricarea de tâmplărie metalică, din plastic și lemn
- Producția de preparate din carne
- Morărit și panificație
La nivelul localității existau la 31.12.2008, conform DRS Cluj, un număr de 6654
salariați (aproximativ 1/3 din numărul total de locuitori ai orașului), în scădere cu circa 35%
față de 1990. În profil temporal, numărul de angajați a scăzut brusc în perioada 1995-2000, cu
circa 3500 de persoane (pe fondul restructurării unor mari întreprinderi industriale), după care
s-a stabilizat în jurul cifrei de 6500.
DATE PRIVIND DINAMICA SOCIALĂ
- conform studiilor de fundamentare elaborate
Evoluția populației Municipiului Gherla urmează un trend descendent în ultimele
două decenii, Scăderea volumului populației are consecințe calitative în privința structurii pe
grupe de vârstă din municipiu:
- Scăderea ratei fertilității, respective menținerea acesteia la valorile din ultimii
douăzeci de ani, generează o rată a nașterilor mai redusă decât înainte de 1990.
Consecința: numărul persoanelor de vârstă 0-14 ani din municipiu scade.
Ponderea acestei categorii de vârstă scade în totalul populației municipiului.
- Creșterea speranței de viață, împreună cu posibilități de tratament medical mai
eficiente calitativ, coroborat cu condiții de viață îmbunătățite în ultimele decenii,
au contribuit la sporirea ponderii populației în vârstă de 60 de ani și peste în
totalul populației municipiului.
Efectul combinat al acestor procese este îmbătrânirea demografică a populației
municipiului. Dacă tendințele actuale de evoluție a populației se mențin, Municipiul Gherla
va avea o populație din ce în ce mai îmbătrânită în deceniile următoare. Motivul principal
este scăderea natalității. Populația municipiului îmbătrânește structural fiindcă generația de
vârstă tânără este mai puțin numeroasă decât cea în vârstă de 60 de ani și peste.
Condiționările biologice, combinate cu comportamente reproductive motivate
socio-cultural, care reprezintă contextul pe care trebuie să-l avem în vedere când discutăm
despre natalitate și evoluția populației, nu pot fi schimbate pe termen scurt și mediu nici
măcar prin cele mai generoase politici pronataliste. Prin urmare ne așteptăm ca îmbătrânirea
structurală a populației din Gherla să continuie în următorii ani.
Forța de muncă. Acest proces poate fi contracarat eventual prin imigrație. Condiția
este ca orașul să devină atractiv economic, cultural, rezidențial și în toate domeniile care țin
de calitatea vieții. Municipiul Gherla este plasat pe o axă de dezvoltare de-a lungul Văii
Someșului. Situarea fizico-geografică a orașului între doi poli de dezvoltare (Cluj-Napoca,
Dej) cu resurse și atractivitate mai mari îngreunează condițiile în care Municipiul Gherla
trebuie să dovedească că este competitiv, și nu numai: chiar trebuie să fie mai competitiv în
anumite domenii, sau să ofere condiții spațiale mai bune decât competitorii.
Analizele noastre indică o erodare puternică a populației ocupate în totalul populației
municipiului la ora actuală comparativ cu perioada din anii 90. Lipsa locurilor de muncă a
devenit endemică. Acesta este unul din motivele importante pentru care mulți rezidenți
Pagina 5
gherleni decid să emigreze definitiv sau pe termen limitat. Migrația cea mai mare are loc la
nivelul muncitorilor calificați și necalificați ocupați în sectoarele industriale în declin în acest
moment. Profilul economic al orașului trebuie redefinit de către întreprinzători și
administrația locală. Economia orașului trebuie regândită astfel încât să asigure un grad de
ocupare cât mai mare pentru populația activă. Printr-un pachet de măsuri sociale, economice,
educaționale și culturale se poate eventual stabiliza populația rezidentă și atrage imigranți.
Propuneri legate de politici economice:
- Un atu, deocamdată, este rezerva de terenuri din unitatea administrativă. Parcuri
industriale, parcuri logistice, structuri de depozitare și transport cu toate serviciile
conexe ar putea mări atractivitatea orașului și ar putea asigura noi locuri de
muncă. Gherla trebuie să ofere ceea ce Dej sau Cluj-Napoca nu pot sau nu vor să
ofere.
- Pe de altă parte, orașul poate amplifica condițiile spațiale și spori calitatea vieții
astfel încât localitatea să devină atractivă pentru populația în vârstă de 60 de ani și
peste. Este însă o decizie ce trebuie asumată nu numai politic ci și comunitar. O
consecință ar fi ca orașul să nu ofere perspectivă existențială tinerilor. Pe de altă
parte toată gama de nevoi a populației în vârstă poate genera locuri de muncă în
servicii.
- De asemenea, valorificarea potențialului agricol din Gherla, respectiv a unor
activități conexe agriculturii și creșterii animalelor (depozite, silozuri, unități de
refrigerare, etc.) este de analizat.
Educație și cultură. Oferta educațională trebuie reconsiderată în municipiu. Scăderea
populației școlare impune o regândire a sistemului de învățământ din oraș în ceea ce
privește diversificarea opțiunilor. Educarea adulților, programe de reconversie a forței
de muncă, găzduirea unor activitți de cercetare și învățământ superior sunt posibilități
care pot fi valorificate. Dimensiunea cultural patrimonială a municipiului trebuie
amplificată și mai ales valorificată (inclusiv economic) prin turism sau organizarea
unor evenimente culturale de anvergură. Includerea orașului într-un circuit cultural
transilvănean ar fi benefică pentru oraș, considerăm noi.
DATE PRIVIND DINAMICA TERITORIALĂ
- conform studiilor de fundamentare elaborate
Evoluția mediului construit până în 1700
Pe teritoriul de astăzi al Municipiului Gherla, în anul 143 d. CH. romanii au construit
o fortificație pe o suprafață de 2,7 Ha, fiind sediul Legiunii II Pannoniorum. Acest loc este
stabilit sub zona industrială sud-vest, care era cunoscută ca fiind o sursă de materiale
refolosite, cu precădere din piatră, chiar și în secolul 18, la edificarea așezării.
Prima atestare documentară a așezării este din anul 1291 sub denumirea de
Gherlahida aparținând domeniului cetății Balvanyos. În anul 1410 așezarea figura printre
domeniile principelui Transilvaniei, iar în anul 1463, regele Matei Corvin a donat-o
episcopului Laszlo Gereb din Vingrad, de la care în 1467 a trecut în posesia Episcopiei din
Oradea. Se cunoaște că după 1530 episcopul Martinuzzi începe construirea unei grandioase
cetăți care a evoluat treptat, fiind terminată abia în cursul secolului 18. Deja în secolul 17
Gherla avea dreptul la organizarea a trei târguri anuale de mare anvergură, dezvoltarea
Pagina 6
localității fiind întreruptă de răscoala curuților. Ca urmare Cetatea și-a pierdut rangul și
importanța, iar localitatea Gherlahida a cunoscut o depopulare masivă. Această decădere a
afectat zonele populate dintre care zona Candia, care în 1667 încă era în plină dezvoltare,
constituind zona de extindere a satului băștinașilor cu terenuri parcelate pentru așezarea
pușcașilor care păzeau cetatea. În anul 1703 Cetatea rămâne fără stăpân și, ca urmare a
încorporării Transilvaniei în Imperiul Habsburgic, la dispoziția împăratului. Cetatea
Martinuzzi este astăzi pe lista monumentelor de arhitectură, iar zona de protecție a acesteia
este unificată cu zona de rezervație de arhitectură. În prezent Cetatea este penitenciar de
maximă siguranță. (Cod. 13B393 Imp.B/c sec. XVI)
Evoluția mediului construit între 1700-1900
Primii coloniști armeni au apărut în Gherla cu permisiunea Principelui Transilvaniei
Mihaly Apafi, în anul 1682, odată cu asigurarea de către acesta a drepturilor de a închiria, de
a arenda pământ, de a presta servicii ca meșteșugari, precum și dreptul negoțului liber. Aceste
drepturi au fost întărite de cancelariile imperiale până în secolul 19 (Etapa I). Potrivit
Monografiei lui Szongott Kristof, preluată de toți cercetătorii orașului (inclusiv V. Pop și S.
Cs. Miklosi), armenii ajunși aici au închiriat suprafețe importante de teren agricol deja din
1696, urmând să concesioneze teritoriul la sud de cetate, unde primele construcții au apărut în
1700. Creșterea semnificativă a populației a avut loc după izgonirea armenilor din Bistrița în
anul 1712, când deja existau cca 100 de familii de armeni în Gherla. În mod evident, așezarea
ad-hoc a construcțiilor de până la această dată a impus o gândire logică raportată la dorința,
dar și la posibilitatea de a fonda un oraș al lor și armenii au recurs la tehnica trasării
parcelelor astfel încât acestea să genereze o rețea stradală coerentă, ușor de măsurat și de
împărțit. Evident, rețeaua aproape carteziană nu se racordează la niciun punct fix existent la
acea dată, și tot evident este și faptul că trasarea a început dintr-o latură a pieței centrale,
poate înaintând mai ușor spre nord. Însăși dimensiunile pieței centrale sunt subordonate
caroiajului rețelei stradale. Legenda cu planul adus de episcopul Oxendius Varzarescu este
verosimilă, dar acesta a fost oricum un plan ideal (nu desenat / proiectat pe o măsurare a
terenului) în care dimensiunile spațiale au fost date de prestabilirea mărimii optime a
parcelelor, adică în medie 20 m front și 40 m adâncime, pe care au asimilat-o cu o valoare de
100 de florini. Acest plan ideal ar fi fost făcut de un ”inginer” numit Alexa, iar transpunerea
pe teren de către alt inginer militar, colonelul Morando Visconti, care practic a refăcut pe
teren planul ideal.
Din datele statistice rămase paralel cu construcțiile începute în 1700 reiese că până în
anul 1719 în jurul centrului orașului a existat un zid (din lemn) cu trei porți. Conscripția din
1720 a numărat 148 de case. În 1728, 193 de case de locuit și 6 terenuri cu construcții
începute, număr care până în 1735 s-a ridicat la 219 case de locuit. Se menționează că în anul
1881 orașul a posedat 990 case de locuit. Invazia tătarilor din anul 1717 a avut mai puține
urme ca primul mare incendiu din 1728, care a distrus numeroase case în construcție și mare
parte a zidului de apărare din lemn. Mari incendii au mai fost în 1807, 1822, 1844, cu toate că
din 1805 exista o brigadă de pompieri cu trei pompe. Secolul 18 a însemnat deci importul
măiestriei de a construi, prin bisericile realizate. Biserica Solomon este cea mai veche clădire
de cult (1721-24), importanța fiind dată de planul care păstrează încă elemente gotice.
Catedrala Armeano-Catolică din piața principală, cu hramul Sfânta Treime, s-a realizat între
1748-1798. Împreună a fost începută și biserica franciscanilor, cu două turnuri, între
1748-1852, apoi și mânăstirea, între 1760-1767. În această perioadă s-a construit în cartierul
Candia biserica greco-catolică a populației românești, în anul 1769. Alte lăcașuri de cult au
fost ridicate peste circa 100 de ani, în 1883 reformații, în 1891 comunitatea evreilor. Biserica
ortodoxă română a primit noul lăcaș între 1902-1907, urmând ca în a doua jumătate a
secolului XX să mai construiască două lăcașuri noi.
Pagina 7
Cum arăta orașul în 1790 din punct de vedere planimetric mărturisește celebrul plan al
lui Konrad Hammer din care se pot deduce zonele componente, dimensiunile acestora și
suprapunerea lor virtuală peste situația actuală. Din unitățile teritoriale de referință ale acestui
plan, astăzi se recunoaște zona Cetății, cu Candia, separat ”centrul baroc” al orașului la
nivelul tramei stradale trasate până la acea dată, din păcate desenul nu reprezenta și casele
existente deja potrivit datelor de mai sus. De exemplu Strada Crișan (Mezo) figurează pe
hartă, dar construcțiile actuale datează mai târziu, dar nu se exclude nici faptul că ar fi existat
construcții din lemn care au fost distruse sau demolate. Celelalte două zone compacte au fost
asimilate în structurile din sec. 18 și modificate în a doua jumătate a sec. 19, cu precădere la
construirea căii ferate (azi Cocoșvar), iar în sec. 20 s-a dislocat parcelarul (latura nordică a
drumului spre Fizeșul Gherlii) din harta lui Hammer prin realizarea Microraionului III.
Ceea ce numim astăzi ”Orașul Baroc” – Centrul Municipiului Gherla, practic s-a construit
după marele incendiu din 1728, când populația, sub umbrela sigură a diplomei imperiale din
1726, a trecut la construirea caselor cu precădere din materiale durabile, având în proximitate
exemple și meșteri constructori care au lucrat la biserici și care au format zidari și pietrari
pricepuți chiar în tainele boltirii. În anul 1758, după ce orașul a plătit integral prețul de
răscumpărare, construcțiile iau avânt cu o exigență profesională și artistică nemaiîntâlnită în
regiune. Relevarea ”Istoriei arhitecturii” a ”Orașului baroc” în contextul scopului pentru care
a fost construit, modul în care ocupanții au folosit și au exploatat un cadru construit
remarcabil nu numai raportat la evul și perioada istorică, unic în Transilvania, este obiectul
unui capitol special care fundamentează reglementările asociate legislației de protejare a
monumentelor istorice și de arhitectură. Întreaga rezervație arhitecturală va avea o
descompunere pe unitățile primare constitutive în cadrul unor subunități teritoriale de
referință, fiecare având un rol istoric și un rol previzionat. Arhitectura civilă-laică ce
caracterizează zona centrală se bazează pe o diversitate de exprimare arhitecturală în limitele
unor gabarite tipizate, atât în ce privește loturile, cât și frontul, ca lungime, înălțimea
cornișelor, dimensiunile golurilor și, nu în ultimul rând, materialele de construcție.
Bineînțeles constructorii au fost meșteri instruiți. Partiul unei gospodării a fost determinat de
modul de viață al populației armenești, care s-a concentrat pe negoț, azi numit comerț, ce s-a
desfășurat într-un stil propriu armenesc, cu mărfuri produse de comunitatea orașului, ce s-a
bazat pe creșterea animalelor (bovine), care asigurau în cazul Gherlei, materia primă pentru
pielărie. Astfel, locuința armeanului era înconjurată de spații de producție. Pivnițele largi erau
spații destinate uneltelor pentru tăbăcire, podul pentru uscarea pieilor. Capitolul respectiv
cuprinde referiri la întreaga tipologie arhitecturală și consecințele urbanistice ale acestora.
Aspectul arhitectural al orașului era caracterizat extrem de personalizat în Anuarul Ordinului
Franciscan din 1774 în Historia Domus: ”Orașul lor (al armenilor) este foarte bine amplasat,
cu piață dreptunghiulară, străzi drepte și case frumoase, pe care toți locuitorii principatului
le râvnesc. Ferestrele sunt sculptate din piatră, ornate, se deschid spre stradă și au gratii
forjate.”
Rețeaua stradală a ”Orașului Baroc” se sprijină pe trei străzi paralale cu șase fronturi
de fațade desfășurate aproape în direcția nord-sud: Strada Apei, cea mai apropiată de Someșul
Mic (această stradă a devenit drumul național principal în sec. 20), Strada de Mijloc, care este
și fundalul pieței centrale văzută dinspre vest, și Strada a Treia, cu aceeași lungime. Celelalte
străzi longitudinale mai scurte au o anvergură pe măsură. La capătul străzii a patra este o altă
piață mai mică, cu Biserica Solomon. Dintre străzile transversale (vest-est), cea mai
importantă este strada Șapte Cruci, care flanca piața principală. Piața Centrală, așa cum a fost
gândită și realizată reprezintă o cultură urbanistică (inteligență civică, cum am numi astăzi),
care a adus piața la scara și funcțiunea dorită de un oraș mic dar important, pe care creatorii
Pagina 8
au încercat să demonstreze permanent. Menționăm aici utilitatea fizică și spirituală, și în final
civică, a acelei împrejmuiri în fața Catedralei Armeano-Catolice și a șirului de arcade în fața
depozitelor de mărfuri pentru piață, care au delimitat domeniul spiritual de cel cotidian și care
în a doua jumătate a sec. 20 (1951) au dispărut. Clădirea fostei primării a fost demolată mult
mai devreme, în 1894. Avântul construirii a fost asigurat de noul privilegiu imperial obținut
în 1876 prin rangul de Oraș Liber Regal. În secolul 19 un eveniment major a fost
regularizarea cursului Someșului Mic, pentru reducerea efectului inundațiilor și construirea în
anul 1811 a Canalului Morii, în baza planului lui Mathias Fischer. Datorită canalului au
apărut și morile de apă. După inundațiile din 1851, canalul a fost din nou regularizat. În 1896
drumul principal Cluj-Dej a fost introdus în teritoriul orașului, suprapunându-se cu Strada
Apei. Ca un vis de un secol al gherlenilor, în anul 1864 se constituie condițiile de realizare a
Parcului Orașului în spațiul cunoscut astăzi între Canalul Morii și Someșul Mic. În planul
Gherlei elaborat de Kadar, Taganyi și Rethy la sfârșitul sec. 19 sunt arătate sintetic toate
elementele naturale și antropice, cu accentuarea edificabilelor. În ce privește construcțiile
social-culturale și de învățământ, comunitatea armeană a reușit să catalizeze încă din secolul
18 obținerea permisiunilor pentru construirea unei farmacii în 1788 și a unui oficiu poștal în
1793. În 1800 se fondează un azil pentru bătrâni (Senodochium Karatsonyanum), iar în 1896
s-au deschis porțile unei școli gimnaziale cu două etaje, deja în stilul evului clasicist-eclectic,
arhitectul fiind Alpar Ignac. A mai funcționat un orfelinat din 1877. Cazarma nouă din afara
orașului (azi în zona ocupată de Kaufland) s-a construit în 1894 de arhitectul Czako Lajos.
În această perioadă, cea mai importantă realizare rămâne ”Centrul Baroc” care, cu
toate particularitățile sale funcționale, estetice și structurale, a rămas un ansamblu cu care
epoca actuală, cu principiile universale introduse prin reglementările europene, dar și prin
legislația națională, trebuie să se preocupe pentru o astfel de conservare, ca fiecare obiect
construit acum trei secole să își găsească, cel puțin în forma actuală, eficiența supraviețuirii.
Evoluția mediului construit între 1901 - 1950
Cutuma folosirii spațiilor construite a devenit probabil un reflex civic care nu a permis
incursiuni neavenite în ansamblul realizat. Noile construcții erau amplasate cu atenție, chiar
dacă astăzi unele ar ridica mai multe semne de întrebare, cum ar fi cele două școli din 1907 și
1920, încă în stil eclectic-clasicist. Stilurile începutului de secol 20, ”art nouveau” sau
”secession” nu au mai putut să participe cu aceeași intensitate cum a fost barocul din simplul
motiv că puterea economică a decăzut dramatic. Unul din motivele decăderii era și apariția
căii ferate, care a anihilat una din resursele de bază anterioare a armenilor, mobilitatea
specifică. În perioada interbelică marile construiri stagnează, iar populația se reorganizează
economic și social, dar și spiritual.
Evoluția mediului construit între 1951 – 1990
Orașul Gherla din 1976 a posedat o schiță de sistematizare aprobată prin decret prezidențial,
care a stabilit limita perimetrului construibil, astăzi intravilan, și a relevat pentru prima dată
limitele zonei centrale ca regim de construire. În acest plan nu s-au impus restricții de
construire în această zonă, dar orice dislocare a construcțiilor deteriorate trebuia făcută de
specialiștii instituțiilor de proiectare de stat, pe baza unor analize sau, la început, chiar cu
avizul Direcției monumentelor istorice din București. Demolarea arcadelor și a împrejmuirii
în fața catedralei în 1950-1951 s-a făcut fără acest agrement. Industrializarea puternică a
preluat potențialul existent din oraș, dar a și deschis locuri de muncă pentru un număr mare
de forță de muncă, care solicita locuințe. În anii 60 au fost delimitate zonele construibile în
general libere, dar și cu exproprieri, rezultând unitățile teritoriale cunoscute după cum
urmează.
Pagina 9
Evoluția mediului construit între 1991
Descentralizarea economică din punct de vedere a investițiilor, modalitatea privatizării
forțelor și a mijloacelor de producție, au dat cale liberă unor decizii legate de continuarea
producției privatizate care de cele mai multe ori nu au avut nicio legătură cu o analiză a
repercusiunilor economice și sociale față de interesele colectivităților locale. Preșul a fost tras
de sub picioarele comunității odată cu împroprietărirea obiectivelor privatizate cu terenurile
aferente, aceste comunități fiind, în plină libertate, expropriate de propriile lor avuții de
secole. Sigur că în decursul a 50 ani de naționalizare noțiunea proprietății și-a pierdut esența,
dar în subconștient toată lumea era asigurată de existența unui singur proprietar, statul.
Vânzarea, prin urmare, pe bani puțini a unor terenuri cu valoare foarte mare, uneori a sărăcit
localitățile fără ca acest aspect să fi fost vreodată contabilizat. Astfel s-a ajuns la situația în
care după 1991, întreaga capacitate industrială și de servicii a orașului Gherla a devenit
nesemnificativă pentru marea majoritate a cetățenilor. Locurile de muncă desființate nu au
fost acoperite de altele noi, producții specifice pregătirii muncitorilor, specialiștilor, au fost
întrerupte din diverse motive. Noii proprietari au fost în foarte puține cazuri cunoscători ai
procesului de producție, nu erau specialiști în materie și, în general, au inventat noi scopuri.
După abrogarea în decembrie 1989 a legii sistematizării din 1974, legalitatea construirii s-a
instituit prin Legea nr. 50 din 07.08.1991 referitor la autorizarea construcțiilor și la urbanism
și amenajarea teritoriului. În baza acestei legi, încă din 1994, municipalitatea din Gherla s-a
preocupat de întocmirea Planului Urbanistic General, cadru general de dezvoltare și de
reglementare a construirii în oraș. Regulamentul General de Urbanism și Regulamentul local
stabilit prin Planul Urbanistic General generația a II-a au constituit punctul de plecare pentru
deciziile de eliberare ale autorizațiilor de construire pe bază de planuri urbanistice zonale sau
de detaliu, care în marea majoritate au privit cu precădere interesele investitorului,
subordonând interesul general. Disfuncționalitățile constatate rezultă din utilizarea excesivă a
terenurilor fără a ține seama de densitățile normate pe un teritoriu mai extins, adică zona ce
trebuia să fie luată în studiu potrivit spiritului legii. Consecințele sunt suprafețe utile mari
care sunt încorsetate în spații fără confort, sau în majoritatea cazurilor afectând și confortul
de locuire al vecinătății. Cele mai distructive intervenții sunt acelea care fac derogare de la
reglementări prin schimbarea indicatorilor pe o parcelă. Nici o teorie a studiilor de încadrare
și de armonizare a noilor intervenții în medii construite existente nu mai poate fi aplicată în
asemenea cazuri.
TENDINȚE DE DEZVOLTARE
Viziunea de dezvoltare a Municipiul Gherla
Gherla își propune să devină un oraș al viitorului, cu respect pentru trecutul său bogat,
capabil să antreneze resursele și potențialul creativ al locuitorilor săi, atractiv pentru turiști,
prin valorificarea sustenabilă a resurselor naturale de care se bucură și a caracterului său
multicultural, un loc ideal pentru a locui în armonie cu natura și cu cei din jur, un loc care să
asigure cele mai bune condiții pentru a-ți deschide și a dezvolta o afacere.
Direcții de acțiune strategică – În urma elaborării și validării participative a analizei SWOT,
a concluziilor celor 2 grupuri de lucru cu tematică economică, a rezultatelor chestionarelor
aplicate administrației publice locale, mediului de afaceri și populației, au rezultat
următoarele Direcții de Acțiune Strategică (DAS) în domeniul economic:
- DAS 1: Creșterea atractivității Municipiului Gherla pentru investiții străine
- DAS 2: Valorificarea superioară a fondului funciar al municipiului, prin
reconversia funcțională a siturilor brownfield
Pagina 10
- DAS 3: Sprijinirea mediului de afaceri local, prin dezvoltarea de infrastructură și
servicii-suport pentru antreprenorii din localitate
- DAS 4: Dezvoltarea sustenabilă a turismului, prin valorificarea patrimoniului
natural și antropic al localității
GRAFICUL DE ELABORARE
Conform actului adițional la contractul de elaborare a Planului Urbanistic General încheiat în
anul 2023, documentația se va finaliza până la data de 12.10.2024, termenul fiind condiționat
de data obținerii tuturor avizelor. Conform etapelor descrise mai sus, sunt parcurse fazele 1-4,
însă este necesară actualizarea datelor și aducerea la zi.
Având în vedere argumentele invocate prin OUG nr. 51/2018, conform cărora autoritățile
administrațiilor publice locale se confruntă cu dificultăți în activitățile de amenajare a
teritoriului și de urbanism, respectiv în actualizarea documentațiilor de urbanism de interes
general, precum și în organizarea eficientă a structurilor de specialitate pentru asumarea
corectă a responsabilităților și fundamentarea tehnică a deciziilor, coroborat cu faptul că
nefinalizarea actualizării, până la sfârșitul anului 2023 a planului urbanistic general va
conduce la întârzieri sau blocaje în domeniul autorizării executării lucrărilor de construcții
pentru investiții publice și private, fiind necesare analizarea și reglementarea teritoriului pe
bază de planuri urbanistice zonale pentru aproape toate tipurile de investiții, ceea ce va
prelungi semnificativ durata de realizare a unor investiții, generând inclusiv riscul de pierdere
a unor finanțări, se propune prelungirea valabilității Planului Urbanistic General până la
aprobarea actualizării planului urbanistic general.
PRIMAR,
DRĂGAN IONEL-OVIDIU
Arhitect șef: Morar Vasile
Pagina 11
ROMÂNIA
JUDEȚUL CLUJ
MUNICIPIUL GHERLA
CONSILIUL LOCAL
NR. 22991/149/21.12.2023
HOTĂRÂREA NR. _____ / ________2023
privind aprobarea prelungirii termenului de valabilitate a Planului Urbanistic General și al
Regulamentului Local de Urbanism aferent Municipiului Gherla și localităților componente
Băița, Hășdate și Silivaș
Luând în dezbatere proiectul de hotărâre privind aprobarea prelungirii termenului de
valabilitate a Planului Urbanistic General și al Regulamentului Local de Urbanism aferent
Municipiului Gherla și localitățile componente Băița, Hășdate și Silivaș, proiect din inițiativa
autorității executive,
Examinând raportul de specialitate cu nr. 22906 din 21.12.2023, întocmit de Direcția de
Urbanism și Amenajare a Teritoriului și adresa nr. 21565/19.12.2023 a Ministerului
Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației referitoare la avizul favorabil de prelungire a
valabilității Planului Urbanistic General și a Regulamentului Local de Urbanism aferent
Municipiului Gherla,
Având în vedere prevederile Ordonanței nr. 33/2023 din 24 august 2023, Art. I, alin. (1),
pentru modificarea alin. (1^3) al art. 46 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea
teritoriului și urbanismul,
În temeiul dispozițiilor Art. 129, alin. (2), lit. c) și d), alin. (6), lit. c), alin. (7), lit. j), k) și
m), Art. 139, alin. (3), lit. e) și Art. 196, alin. (1), lit. a) din OUG nr. 57/2019 privind Codul
Administrativ,
Consiliul Local al Municipiului Gherla, întrunit în ședință ordinară de lucru, adoptă
prezenta:
HOTĂRÂRE
Art. 1. Se aprobă prelungirea termenului de valabilitate a Planului Urbanistic
General și al Regulamentului Local de Urbanism aferent Municipiului Gherla și localităților
componente Băița, Hășdate și Silivaș, până la intrarea în vigoare a noului Plan Urbanistic
General, dar nu mai târziu de 31.12.2026.
Art. 2 Prezenta hotărâre se comunică Primarului, Instituției Prefectului și Direcției de
Urbanism și Amenajarea Teritoriului.
Art. 3. Cu ducerea la îndeplinire a prezentei hotărâri se încredințează autoritatea executivă
prin Direcția de Urbanism și Amenajarea Teritoriului.
INIȚIATOR
PRIMAR
DRĂGAN IONEL-OVIDIU
AVIZEAZĂ
SECRETAR GENERAL
UAT
ROTAR MIHAI