Pagina 1
ROMÂNIA
JUDEȚUL CLUJ
MUNICIPIUL GHERLA
NR. 6658/10.04.2024
ANUNȚ
afișare proiect de hotărâre privind aprobarea modificării HCL nr. 78 din
11.08.2023 cu privire la aprobarea Studiului de Fezabilitate cu elemente de
DALI, a Studiului de oportunitate și a indicatorilor tehnico-economici
pentru proiectul cu titlul ,, Coridor de mobilitate Gherla 2” din UAT
Municipiul Gherla, jud. Cluj
Primarul Municipiului Gherla, aduce la cunoștința publicului următorul proiect de
hotărâre:
Referat și proiect de hotărâre privind aprobarea modificării HCL nr. 78
din 11.08.2023 cu privire la aprobarea Studiului de Fezabilitate cu elemente
de DALI, a Studiului de oportunitate și a indicatorilor tehnico-economici
pentru proiectul cu titlul ,, Coridor de mobilitate Gherla 2” din UAT
Municipiul Gherla, jud. Cluj
Orice persoană interesată, precum și asociațiile de afaceri și alte asociații legal
constituite sunt invitate să depună propuneri, sugestii sau opinii, cu valoare de recomandare,
privind proiectul de hotărâre mai sus menționat la registratura Primăriei Municipiului Gherla
sau prin poștă de la data publicării prezentului anunț, adică 10.04.2024.
Proiectul de HCL, însoțit de referatul de specialitate, a fost afișat în data de
10.04.2024 la avizierul Primăriei Municipiului Gherla și va fi dezbătut în ședința
extraordinară convocată “de îndată”.
PRIMAR SECRETAR GENERAL UAT
DRĂGAN IONEL – OVIDIU ROTAR MIHAI
CONSILIER SUPERIOR DRĂGAN COSMINA MIRELA
Pagina 2
ROMÂNIA
JUDEȚUL CLUJ
MUNICIPIUL GHERLA
CONSILIUL LOCAL
NR. 6657/26/10.04.2024
PROIECT DE HOTĂRÂRE NR._______/_____2024
privind aprobarea modificării HCL nr. 78 din 11.08.2023 cu privire la aprobarea
Studiului de Fezabilitate cu elemente de DALI, a Studiului de oportunitate și a
indicatorilor tehnico-economici pentru proiectul cu titlul ,, Coridor de mobilitate
Gherla 2” din UAT Municipiul Gherla, jud. Cluj
Luând în dezbatere proiectul de hotărâre privind aprobarea modificării HCL nr. 78
din 11.08.2023 cu privire la aprobarea Studiului de Fezabilitate cu elemente de DALI, a
Studiului de oportunitate și a indicatorilor tehnico-economici pentru proiectul cu titlul
,,Coridor de mobilitate Gherla 1” din UAT Municipiul Gherla, jud. Cluj, proiect din inițiativa
primarului,
Examinând referatul cu nr. 6555 din data de 09.04.2024 al Primarului Municipiului
Gherla,
Văzând avizele favorabile ale Comisiilor de specialitate ale Consiliului Local,
Ținând cont de prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1116/16.11.2023 privind
modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 907/2016 privind aprobarea conținutului
cadru al documentației tehnico-economice aferent investițiilor publice, precum și a structurii
și metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiții și lucrări de
intervenții,
Având în vedere prevederile art. 44 alin.1 din Legea nr. 273/2006 cu privire la
finanțele publice locale cu modificările și completările ulterioare,
În temeiul dispozițiilor art.129, alin.2 lit.b), alin.4, lit.d și art. 196 alin. 1 lit.a din
OUG 57/2019 privind Codul Administrativ,
Consiliul Local întrunit în ședință extraordinară convocată de îndată, adoptă
prezenta
HOTĂRÂRE
ART 1. Se modifică art. 1 din HCL nr. 78/11.08.2023, articol care va avea următorul
conținut: ,, Se aprobă documentația tehnico-economică, varianta actualizată conform HG nr.
1.116 din 16 noiembrie 2023 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului
nr. 907/2016, respectiv SF cu elemente din DALI, pentru proiectul cu titlul „CORIDOR DE
MOBILITATE GHERLA 1” din UAT Municipiul Gherla.”
Art. 2. - Se modifică art. 2 din HCL nr. 78/11.08.2023, articol care va avea
următorul conținut: ,, Se aprobă indicatorii tehnico-economici, în urma actualizării
documentației tehnico-economice, respectiv SF cu elemente din DALI, conform HG nr.
1.116 din 16 noiembrie 2023 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului
nr. 907/2016, pentru proiectul cu titlul „CORIDOR DE MOBILITATE GHERLA 1” din
UAT Municipiul Gherla, potrivit celor prevăzute în SF cu elemente din DALI, aprobat prin
Art. 1 și prevăzuți în cadrul Anexei nr. 1, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.”
Pagina 3
Art. 3. – Se modifică art. 4 din HCL nr. 79/11.08.2023, articol care va avea
următorul conținut: ,, Se aprobă Studiul de oportunitate actualizat, anexă în cadrul SF cu
elemente din DALI actualizat conform HG nr. 1.116 din 16 noiembrie 2023 pentru
modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 907/2016, pentru proiectul cu titlul
„CORIDOR DE MOBILITATE GHERLA 1” din UAT Municipiul Gherla, conform
Anexei nr. 2 care face parte integrantă din prezenta hotărâre.”
Art. 4. – La data adoptării prezentei hotărâri își încetează valabilitatea articolele 1,
2 și 4 din HCL nr. 113/08.11.2023.
Art. 5. – Restul articolelor din HCL nr. 78/11.08.2023 și restul articolelor din HCL
nr. 113/08.11.2023 rămân neschimbate.
Art. 6. – Prezenta hotărâre se comunică:
- Instituției Prefectului Județul Cluj;
- Primarului Municipiului Gherla;
- Direcției economice;
- Direcției de urbanism și Amenajarea teritoriului;
- Compartimentului accesare, implementare proiecte cu finanțare
nerambursabilă.
INIȚIATOR
PRIMAR
DRĂGAN IONEL-OVIDIU
AVIZEAZĂ
SECRETAR GENERAL UAT
ROTAR MIHAI
Pagina 4
Anexa nr. 1 la Proiectul de Hotărâre nr. .......... din ................
Principalii indicatori tehnico-economici aferenți investiției
a) indicatori maximali, respectiv valoarea totală a obiectivului de investiții, exprimată în
lei, cu TVA și, respectiv, fără TVA, din care construcții-montaj (C+M), în conformitate
cu devizul general;
- Valoarea totală a investiției este 78.581.808,67 lei (fără TVA), din care C+M:
43.416.707,43 lei (fără TVA).
b) indicatori minimali, respectiv indicatori de performanță - elemente fizice/capacități
fizice care să indice atingerea țintei obiectivului de investiții - și după caz, calitativi, în
conformitate cu standardele, normativele și reglementările tehnice în vigoare;
Traseu
Pista de biciclete Pietonal
Nr. autobuz
Denumire
crt Lungime (m)
stradă Lungime (m) Suprafață
. aproximtaiv
aproximativă (mp)aproximativă
ă
Drum
1 comunal 3880.00 0.00 30322.00
DC37
Strada
2 1335.00 2660.00 7542.00
Hășdății
Strada 1
3 Decembrie 525.00 543.00 4763.00
1918
Piata
4 114.00 171.00 906.00
Libertății
Strada
5 479.00 479.00 4455.00
Bobâlna
Strada Liviu
6 195.00 411.00 1103.00
Rebreanu
Strada
7 309.00 2090.00 5860.00
Romană
Strada
8 188.00 0.00 736.00
Fermei
Strada
9 612.00 125.00 6290.00
Dejului
Strada
10 302.00 0.00 2071.00
Ciocârliei
Strada
11 0.00 225.00 626.00
Reformei
Strada
12 608.00 780.00 4895.00
Mintiului
Strada
13 Mihai 280.00 278.00 2033.00
Eminescu
Strada
14 0.00 238.00 1543.00
Iazului
TOTAL 8,827.00 8,000.00 73,145.00
Pagina 5
c) indicatori financiari, socioeconomici, de impact, de rezultat/operare, stabiliți în
funcție de specificul și ținta fiecărui obiectiv de investiții;
- Valoarea totală a investiției este 78.581.808,67 lei (fără TVA), din care C+M:
43.416.707,43 lei (fără TVA).
Grupul țintă al prezentului proiect de mobilitate:
- locuitorii municipiului Gherla
d) Durata estimativa de realizare a investiției:
Durata estimativa de realizare a investiției: 36 de luni.
- Execuția lucrării: 36 de luni.
PROIECTANT GENERAL
Napoca Management SRL
Administrator Diana Gligor
INIȚIATOR AVIZEAZĂ
PRIMAR SECRETAR GENERAL UAT
Drăgan Ionel-Ovidiu Rotar Mihai
Pagina 6
ANEXA NR. 2 LA PROIECTUL DE HOTĂRÂRE NR. ..... DIN DATA DE ......
Anexă la SF cu elemente de DALI
“STUDIU DE OPORTUNITATE
AFERENT
CORIDOR DE MOBILITATE GHERLA 1,
JUDEȚUL CLUJ”
-Revizia 1-
PROIECTANT: BENEFICIAR:
S.C. TRAFFIC PLAN S.R.L. MUNICIPIUL GHERLA
1
Pagina 7
Legislație aplicabilă
Studiul de oportunitate actual ține cont de reglementările tehnice aflate în vigoare, în
domeniul ingineriei de trafic rutier:
▪ Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală
▪ Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale;
▪ Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia;
▪ Legea nr. 287/2009 privind Codul civil;
▪ Legea nr. 51/2006 privind serviciile comunitare de utilități publice, actualizata
▪ prin Legea 225/2016;
▪ Legea nr. 92/2007 privind serviciile de transport public local;
▪ Ordinul MAI nr 353/2007 de aprobare a normelor de aplicare a Legii serviciilor de
transport public local nr. 92/2007;
▪ OG nr.27/2011 privind transporturile rutiere;
▪ OG nr. 7/2012 privind implementarea sistemelor de transport inteligente în domeniul
transportului rutier și pentru realizarea interfețelor cu alte moduri de transport;
▪ OG nr. 97/1999 (r) privind garantarea furnizării de servicii publice subvenționate de
transport rutier intern și de transport pe căile navigabile interioare;
▪ OMT nr. 972/2007 pentru aprobarea Regulamentului-cadru pentru efectuarea
transportului public local și a Caietului de sarcini-cadru al serviciilor de transport
public local;
▪ OUG nr. 77/2014 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, precum
și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996;
▪ Legea nr.20/2015 pentru aprobarea Ordonanței de Urgenta a Guvernului nr.77/2014;
▪ Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a
fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020;
▪ Hotărârea Guvernului nr. 93/2016pentru aprobarea Normelor Metodologice de
aplicare a prevederilor OUG nr. 40/2015privind gestionarea financiară a fondurilor
europene pentru perioada de programare 2014-2020;
▪ Ordinul 140/2017 privind modalitatea de atribuire a contractelor de delegare a
gestiunii serviciilor de transport public local.
▪ Ordinul 49 al Ministrului Transportului, pentru aprobarea Normelor privind
proiectarea si realizarea străzilor în localitățile urbane;
▪ Traffic Engineering Handbook – editat de către Institution of Transportation
Engineering (I.T.E. – 5Th edition);
▪ Highway Capacity Manual 2010 – (HCM 2010).
Legislație la nivel european:
2
Pagina 8
▪ Regulamentul (UE) nr 1301/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17
Decembrie 2013, privind Fondul European de Dezvoltare Regională și dispoziții
specifice referitoare la investițiile pentru creștere economică și ocuparea forței de
muncă și de abrogare a Regulamentului (CE) nr 1080/2006;
▪ Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17
decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de
dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european
agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri
maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de
dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european
pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr.
1083/2006 al Consiliului, denumit în continuare "Regulamentul;
▪ Regulamentul (UE) nr. 1370/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 23
octombrie 2007 privind serviciile publice de transport de călători pe calea ferată și
rutier și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr 1191/69 și nr 1107/70 (JO L
315/2007);
Alte studii de specialitate:
▪ Planul de Mobilitate Urbană Durabilă Gherla;
▪ Planul Urbanistic General Gherla.
3
Pagina 9
Glosar de abrevieri
A.E.C.O.M.- Arhitecture, Enegineering, Construction, Operations and Management
AADT – din engleză: annual average daily traffic
CARS - autoturisme
CESTRIN – Centru de Studii Tehnice Rutiere și Informatică
CNP – Comisia Națională de Prognoză
CNSP - Comisia Națională de Statistică și Prognoză
DRDP - Direcția Regională de Drumuri și Poduri
G.E.H. Statistic – formulă folosită pentru a compara 2 seturi de volum de trafic
HGV – din engleză: heavy goods vehicle
INS - Institutul Național de Statistică
IP -perioada dintre vârfuri
IRI – Indicele mediu de planeitate
IUC – indice de utilizare a capacității de circulație
LGV – din engleză : large goods vehicle
LUCE – din engleză: linear user cost equilibrium
MNT – Modelul Național de Transport
MPGTR – Master Planul General de Transporturi
MZA -Media Zilnică Anuală
O.S.M. – Open Street Map
OP – perioada de noapte
Tcur - Timpul curent
T-Flow Fuzzy - este o condiție esențială pentru a cunoaște numărul de călătorii efectuate
între perechea de destinații de origine (O-D) a unei rețele
Toll - Tariful de utilizare a infrastructurii sau a ferryboat-ului
U.A.T. – Unitate administrativ teritorială
VDF – Volume Delay Function
VOT – Valoarea Timpului [euro / ora]
4
Pagina 10
Cuprins
Legislație aplicabilă 2
Glosar de abrevieri 4
Cuprins 5
Colectiv de elaborare 8
FIȘĂ LIVRABIL 9
1. Date generale privind investiția propusă 10
1.1. Denumirea obiectivului de investiții 10
1.2. Ordonator principal de credite/investitor 10
1.3. Ordonator de credite (secundar/terțiar) 10
1.4. Beneficiarul investiției 10
1.5. Elaboratorul documentației de avizare a lucrărilor de intervenție 10
2. Justificarea încadrării investițiilor în prevederile strategice 11
2.a) Corelarea investițiilor propuse cu strategia de Dezvoltare Durabilă a României 2030
11
2.b) Justificarea corelării investițiilor propuse cu Strategia Regională de Mobilitate Urbană
și Orașe Inteligente 2021-2027 11
2.c) Fundamentarea necesității investițiilor în cadrul Strategiei integrate de dezvoltare
urbană (SIDU) 2021-2027, justificarea caracterului integrat și rolul investițiilor propuse 12
2.d) Fundamentarea necesității investițiilor în cadrul Planurilor de Mobilitate Urbană
Durbailă (PMUD) 2023-2030 14
2.e) Justificarea complementarității și evitarea dublei finanțări 18
3. Situația actuală relevantă pentru investițiile propuse prin proiect 20
4. Identificarea traseelor propuse a fi dotate prin proiect 32
5. Identificarea și detalierea problemelor/nevoilor specifice 36
5.1. Probleme de mediu 36
5.2. Probleme economice 37
5.3. Probleme sociale 38
5.4. Necesitatea și oportunitatea promovării investiției – problemele și nevoile specifice
cărora le va răspunde proiectul 39
6. Justificarea oportunității 42
7. Analiza cererii de transport public de persoane 47
8. Detalierea scenariilor tehnico-economice 50
5
Pagina 11
8.1. Prezentarea scenariilor privind mijloacele de transport 54
8.1.1. Scenariu – Mijloace de transport hibrid (diesel – electric) 54
8.1.2. Scenariu – Mijloacele de transport electric 55
8.1.3. Scenariu – Mijloace de transport hidrogen 56
8.2. Identificarea scenariului optim 57
8.3. Sistemului de Bike-sharing 61
9. Prezentarea descrierii funcționale și tehnologice 64
9.1. Soluția funcțională recomandată 64
9.2. Condiții funcționale descriere a propunerilor tehnologice 66
9.2.1. Durata de funcționare exploatare 66
9.2.2.1. Dimensiuni constructive pentru autobuzelor propuse 66
9.2.3.1. Performanțe principale autobuze 66
9.2.4. Sistemele principale ale autobuzelor 67
9.3. Stațiile de încărcare 84
9.3.1. Stațiile de încărcare lentă 84
9.3.2. Stațiile de încărcare rapidă 85
9.4. Delegare serviciului de transport public 87
9.5. Management de trafic 89
10. Justificarea adecvată a numărul și a capacității vehiculelor 91
10.1. Capacitate existentă 91
10.2. Fluxuri prognozate de pasageri 92
10.3. Cererea maximă de vehicule într-o zi de lucru tipică (CMZL) 92
11. Prezentarea caracteristicilor și specificațiilor tehnice minime ale
echipamentelor/mijloacelor de transport 97
11.1. Caracteristici și specificații tehnice minime ale mijloacelor de transport 97
11.2. Caracteristici și specificații tehnice minime ale echipamentelor 99
12. Strategia de întreținere a noilor echipamente/mijloace de transport 100
13. Argumentarea sustenabilității realizării obiectivului de investiții 106
14. Costurile estimative ale investiției 109
15. Graficele orientative de realizare a investiției 110
16. Prezentarea maturității proiectului de investiții 110
17. Măsuri de conștientizare a populației 110
18. Concluzii 113
6
Pagina 12
19. Bibliografie 116
Listă tabele:
Tabel 1. Investiții propuse in infrastructura de transport- modernizare străzi 25
Tabel 2. Principalele caracteristici ale autobuzelor hibride 54
Tabel 3. Principalele caracteristici ale autobuzelor electrice 55
Tabel 4. Principalele caracteristici ale autobuzelor hidrogen 57
Tabel 5. Evaluare multicriterială a scenariilor în funcție de parametrii operaționali 58
Tabel 6. Evaluare multicriterială a scenariilor în funcție de parametrii de mediu 59
Tabel 7. Evaluare multicriterială a scenariilor în funcție de parametrii de cost financiar59
Tabel 8. Principalele caracteristici tehnice minimale ale stațiilor de încărcare lentă 84
Tabel 9. Principalele caracteristici tehnice minimale ale stațiilor de încărcare rapidă 85
Tabel 10. Costuri operaționale mijloace de transport hibrid 106
Tabel 11. Costuri operaționale mijloc de transport electric 107
Listă figuri:
Figura 1. Localități învecinate cu Municipiul Gherla 20
Figura 2. Localități învecinate U.A.T. Gherla 21
Figura 3. Plan de situație – Coridor de mobilitate Gherla 1 23
Figura 4.Distribuția agenților economici in zona de influență 37
Figura 5. Cote modale conform PMUD GHERLA 49
Figura 6. Clasament general 60
Figura 7. Necesar de autobuze pentru serviciul de transport public pe ore 95
Figura 8. Schiță exterioară autobuz electric 97
Figura 9. Parametri dimensionali ai autobuzelor 98
Figura 10. Tabel parametri autobuz 98
Figura 11. Model stație de încărcare electrică 99
7
Pagina 13
Colectiv de elaborare
dr. ing. ȘERBU CĂLIN-IOAN Expert transporturi
Manager de proiect
ing. MOLDOVAN MIHAI MARIAN Expert mobilitate
Coordonator proiect
ing. COCAN REBECA VALENTINA Expert Dezvoltare urbană
ing. MUREȘAN CORINA-ADELA Expert Căi ferate, drumuri și poduri
teh. MOLNAR IOSIF-DARIN Expert coordonator colectare date
8
Pagina 14
FIȘĂ LIVRABIL
Nume proiect: „Studiu de oportunitate
CORIDOR DE MOBILITATE GHERLA 1,
jud. CLUJ”
Număr contract:
Beneficiar: MUNICIPIUL GHERLA
Contractor principal: S.C. TRAFFIC PLAN S.R.L.
Data începerii proiectului: Mai 2023
Data încheierii proiectului: Iulie 2023
1. Date generale privind investiția propusă
Studiu de oportunitate înseamnă evaluarea și analiza potențialului unui proiect
careurmărește să vină în sprijinul procesului decizional, evidențiind în mod obiectiv și
rațional punctele forte și punctele slabe ale acestuia, oportunitățile și amenințările, și
9
Pagina 15
identificând resursele necesare pentru punerea în practică și, în ultimă instanță,
perspectivele de succes ale acestuia.
1.1. Denumirea obiectivului de investiții
”CORIDOR DE MOBILITATE GHERLA 1, Județul Cluj”
1.2. Ordonator principal de credite/investitor
MUNICIPIUL GHERLA,
JUDEȚUL CLUJ
1.3. Ordonator de credite (secundar/terțiar)
Nu este cazul.
1.4. Beneficiarul investiției
MUNICIPIUL GHERLA,
JUDEȚUL CLUJ
1.5. Elaboratorul documentației de avizare a lucrărilor de intervenție
S.C. TRAFFIC PLAN S.R.L
J12/547/2011, CUI RO28144065
Municipiul Cluj-Napoca, jud. Cluj
B-dul 21 Decembrie 1989 nr.46, Ap.12
Tel: 07453392113
e-mail:
[email protected]
2. Justificarea încadrării investițiilor în prevederile strategice
Intervențiile din cadrul proiectelor de mobilitate urbană din Municipiul GHERLA
contribuie la dezvoltarea durabilă a Municipiul GHERLA prin îmbunătățirea infrastructurii
de transport și promovarea mobilității durabile. Acest lucru include modernizarea și
10
Pagina 16
extinderea rețelelor de transport public, crearea de piste de biciclete, îmbunătățirea
accesibilității pentru persoanele cu dizabilități și adoptarea de politici de transport durabil.
2.a) Corelarea investițiilor propuse cu strategia de Dezvoltare Durabilă a
României 2030
Corelarea intervențiilor Coridorului de mobilitate GHERLA 1 în localitatea
componentă Băița și în Municipiul GHERLA cu Strategia de Dezvoltare Durabilă a României
2030 și cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD) propuse de Agenda 2030 este
esențială pentru asigurarea unei dezvoltări durabile și integratoare în regiune.
În primul rând, Strategia de Dezvoltare Durabilă a României 2030 reprezintă un cadru
strategic pentru orientarea dezvoltării socio-economice a României în următorul deceniu.
Aceasta vizează integrarea principiilor dezvoltării durabile în toate sectoarele și nivelurile de
guvernare.
Prin aceste intervenții, se poate realiza mai multe obiective de dezvoltare durabilă
propuse de Agenda 2030. În special, acestea contribuie la realizarea ODD 11, care se referă
la dezvoltarea Orașele lor și așezărilor umane incluzive, sigure, reziliente și durabile. Prin
îmbunătățirea accesibilității și mobilității în Municipiul GHERLA, se creează un mediu
favorabil incluziunii, în care toți cetățenii pot beneficia de servicii și oportunități echitabile.
De asemenea, intervențiile pot contribui la crearea unui sistem de transport sigur, reducerea
emisiilor de carbon și îmbunătățirea rezilienței municipiului în fața schimbărilor climatice și
altor șocuri.
Prin urmare, corelarea intervențiilor din Coridorul de mobilitate urbană cu Strategia
de Dezvoltare Durabilă a României 2030 și cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă propuse
de Agenda 2030 este esențială pentru asigurarea unei dezvoltări durabile, incluzive și
reziliente în Municipiul GHERLA și în regiunea înconjurătoare.
2.b) Justificarea corelării investițiilor propuse cu Strategia Regională de
Mobilitate Urbană și Orașe Inteligente 2021-2027
Justificarea proiectelor de mobilitate urbană din Municipiul GHERLA analizate, în
corelație cu Strategia Regională de Mobilitate Urbană și Orașele Inteligente 2021 -2027 a
Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest, poate fi argumentată prin următoarele aspecte:
- Dezvoltarea infrastructurii de transport: Implementarea Coridorului de
mobilitate urbană va contribui la dezvoltarea infrastructurii de transport în
Municipiul GHERLA și regiunea de dezvoltare Nord-Vest. Aceasta implică
modernizarea și extinderea rețelelor de transport public, precum autobuze și
tramvaie, precum și îmbunătățirea infrastructurii rutiere. Acest lucru se aliniază cu
obiectivul Strategiei Regionale de Mobilitate Urbană și Orașele Inteligente de a
îmbunătăți și eficientiza rețelele de transport în regiune.
- Promovarea mobilității durabile: Coridorul de mobilitate urbană poate contribui
la promovarea mobilității durabile în Municipiul GHERLA și în regiunea Nord-Vest.
11
Pagina 17
Aceasta include facilitarea utilizării transportului public, a transportului nepoluant
și a altor modalități de deplasare durabilă, precum bicicletele și mersul pe jos. Prin
integrarea acestor aspecte în intervențiile Coridorului de mobilitate urbană, se
sprijină obiectivele Strategiei Regionale de Mobilitate Urbană și Orașele
Inteligente de a reduce emisiile de carbon și de a promova modalități de transport
sustenabile.
- Creșterea eficienței și siguranței transportului: Coridorul propus poate contribui
la creșterea eficienței și siguranței transportului în Municipiul GHERLA și în
regiunea Nord-Vest. Prin implementarea tehnologiilor inteligente de trafic și a
sistemelor de management al traficului, se poate optimiza fluxul de transport și se
pot reduce timpii de călătorie. Aceasta se aliniază cu obiectivul Strategiei
Regionale de Mobilitate Urbană și orașele inteligente de a dezvolta sisteme
inteligente de trafic și de a îmbunătăți siguranța rutieră în regiune.
- Cooperare regională și coeziune teritorială: Corelarea intervențiilor Coridorului
de mobilitate urbană cu Strategia Regională de Mobilitate Urbană și orașele
inteligente evidențiază importanța cooperării și coeziunii teritoriale în regiunea de
dezvoltare Nord-Vest. Prin alinierea cu strategia regională, se promovează
coeziunea între diferitele orașe și localități din regiune asigurând utilizarea
eficientă a resurselor în domeniul mobilității urbane.
Proiectele de mobilitate urbană din Municipiul GHERLA sunt corelate cu inițiativa
New European Bauhaus va aduce multiple beneficii în vederea realizării obiectivelor Pactului
Verde European și creării unor locuri de locuit accesibile, durabile și de calitate. Prin
colaborarea și interoperabilitatea artei și științei culturale, se poate crea un mediu urban
care să îmbine cu succes principiile durabilității, esteticii și incluziunii din cadrul Noului
Bauhaus european.
2.c) Fundamentarea necesității investițiilor în cadrul Strategiei integrate de
dezvoltare urbană (SIDU) 2021-2027, justificarea caracterului integrat și
rolul investițiilor propuse
Investițiile prioritizate în cadrul Strategiei de Dezvoltare Urbană Integrată (SIDU),
inclusiv cele aferente proiectului Coridorului de mobilitate urbană, pot contribui la
soluționarea provocărilor climatice prin adoptarea de soluții accesibile, incluzive, durabile și
atractive. Acestea sunt argumentate în cele ce urmează:
- Durabilitate: Investițiile în infrastructura de transport din cadrul coridorului de
mobilitate urbană pot fi concepute și implementate în conformitate cu principiile
durabilității promovate de Pactul Verde European. Acestea pot include utilizarea
surselor de energie regenerabilă pentru transport, adoptarea de soluții de
mobilitate cu emisii reduse de carbon și dezvoltarea de infrastructură prietenoasă
mediului.
12
Pagina 18
- Incluziune: Coridorul de mobilitate urbană poate fi proiectat pentru a asigura
accesibilitatea și incluziunea tuturor categoriilor de utilizatori, indiferent de
abilități sau necesități speciale. Acest aspect este în concordanță cu principiul
incluziunii promovat de Noul Bauhaus european, care vizează crearea de spații și
servicii accesibile pentru toți cetățenii.
- Estetică: Prin integrarea artei și științei culturale în proiectul Coridorului de
mobilitate urbană, se poate crea un mediu urban atractiv și plăcut din punct de
vedere estetic. Astfel, investițiile pot contribui la îmbunătățirea calității vieții în
Municipiul GHERLA, oferind spații publice atractive, zone verzi, facilități artistice
și culturale.
- Soluții climatice: Investițiile prioritizate în cadrul SIDU și ale proiectului
Coridorului de mobilitate urbană pot aduce soluții concrete pentru abordarea
provocărilor climatice. Prin promovarea transportului durabil, reducerea emisiilor
de carbon și îmbunătățirea eficienței energetice, se contribuie la obiectivele
Pactului Verde European de a realiza o tranziție către o economie cu emisii reduse
de carbon și rezilientă la schimbările climatice.
Fundamentarea necesității intervențiilor în cadrul Coridorului de mobilitate urbană în
Municipiul GHERLA, în cadrul Strategiei integrate de dezvoltare urbană (SIDU) 2021-2030,
este susținută de următoarele argumente:
- Dezvoltarea urbană sustenabilă: Municipiul GHERLA și regiunea înconjurătoare
se confruntă cu provocări specifice dezvoltării urbane, cum ar fi mobilitatea
ineficientă, congestia traficului și poluarea. Prin implementarea Coridorului de
mobilitate urbană, se poate îmbunătăți infrastructura de transport și se pot
promova soluții de mobilitate durabilă. Acest lucru va contribui la dezvoltarea
urbană sustenabilă a Municipiul, asigurând o mobilitate eficientă, reducerea
emisiilor de carbon și îmbunătățirea calității vieții cetățenilor.
- Interconectivitatea teritorială: proiectele de mobilitate urbană vor servi ca o
legătură importantă între Municipiul GHERLA și localitatea componentă Băița,
facilitând accesul și mobilitatea între aceste două zone. Prin crearea unei
infrastructuri adecvate și eficiente, se încurajează schimbul de resurse, relațiile
economice și sociale, și se stimulează dezvoltarea echilibrată și integrată a întregii
regiuni.
- Abordare integrată a dezvoltării urbane: Integrarea intervențiilor din cadrul
Coridorului de mobilitate urbană în cadrul SIDU demonstrează abordarea
integrată a dezvoltării urbane în Municipiul GHERLA. Aceasta implică colaborarea
între diferiți actori și parteneri, precum autoritățile locale, organizațiile societății
civile, sectorul privat și comunitatea locală. Prin intermediul parteneriatelor, se
pot aduce resurse suplimentare, experiență și expertiză în implementarea
proiectului, maximizând impactul și eficiența acestuia.
- Sinergii și beneficii multiple: Integrarea intervențiilor în cadrul Coridorului de
mobilitate urbană în SIDU poate genera sinergii și beneficii multiple în dezvoltarea
13
Pagina 19
urbană. De exemplu, îmbunătățirea infrastructurii de transport poate stimula
dezvoltarea economică prin facilitarea accesului la zone comerciale și industriale.
De asemenea, promovarea mobilității durabile poate contribui la creșterea calității
mediului înconjurător și la îmbunătățirea sănătății populației.
2.d) Fundamentarea necesității investițiilor în cadrul Planurilor de Mobilitate
Urbană Durbailă (PMUD) 2023-2030
Fundamentarea necesității intervențiilor în cadrul coridorului de mobilitate urbană,
din Municipiul GHERLA, în cadrul Planului de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD)
2023-2030 este susținută de următoarele argumente:
- Mobilitatea urbană ineficientă: Municipiul GHERLA și regiunea înconjurătoare se
confruntă cu probleme legate de mobilitatea urbană ineficientă, cum ar fi
congestia traficului, întârzierile și timpii lungi de călătorie. Prin implementarea
Coridorului de mobilitate urbană, se urmărește îmbunătățirea fluxului de trafic și
a accesibilității în municipiu, facilitând deplasările eficiente și reducând poluarea și
impactul negativ asupra mediului.
- Promovarea mobilității durabile: Coridoarele de mobilitate urbană propuse pot
contribui la promovarea mobilității durabile în Municipiul GHERLA. Prin
dezvoltarea și îmbunătățirea infrastructurii de transport public, precum autobuze
sau piste pentru biciclete, se va încuraja utilizarea mijloacelor de transport
nepoluante și a deplasărilor active, precum mersul pe jos și cu bicicleta. Aceasta
contribuie la reducerea emisiilor de carbon, îmbunătățirea calității aerului și
promovarea unui stil de viață sănătos.
- Creșterea eficienței și atractivității transportului public: Investițiile în
Coridoarele de mobilitate urbană pot contribui la creșterea eficienței și
atractivității transportului public în Municipiul GHERLA. Prin implementarea
tehnologiilor inteligente de trafic, sisteme de informare în timp real și dezvoltarea
unei infrastructuri moderne și confortabile, se poate încuraja utilizarea
transportului public și se poate îmbunătăți experiența călătorilor.
- Oportunități de parteneriat și colaborare: Implementarea Coridoarelor de
mobilitate urbană poate beneficia de oportunități de parteneriat și colaborare
între diferiți actori, cum ar fi autoritățile locale, sectorul privat, organizațiile
non-guvernamentale și comunitatea locală. Prin intermediul parteneriatelor, se
poate aduce expertiză și resurse suplimentare, se pot maximiza beneficiile
proiectului și se poate asigura o abordare integrată și coerentă a dezvoltării
mobilității urbane.
Obiectivele de atins din PMUD
Pentru a atinge obiectivele strategice, se va realiza o analiză atât a situației actuale,
considerată ca referință pentru planul de mobilitate, cât și a situației viitoare în urma
implementării proiectelor identificate prin direcțiile majore de acțiune în sectorul de
transport.
14
Pagina 20
Obiectivele strategice ale Planului de Mobilitate se concentrează pe următoarele
aspecte:
Accesibilitate: Aceasta include atât conectivitatea, care se referă la capacitatea de a
se deplasa între diferite puncte, cât și accesul, asigurând că toți oamenii au posibilitatea de a
accesa diverse oportunități de călătorie, indiferent de deficiențe fizice sau factori sociali, cum
ar fi venitul, vârsta, sexul sau originea etnică.
Modalitățile de îndeplinire a acestui obiectiv includ achiziționarea a șase autobuze
care vor fi integrate în sistemul public de transport al municipiului GHERLA, înființarea de
trasee de transport public care să răspundă nevoilor de mobilitate ale unei părți cât mai mari
din populația locală și crearea de legături cu principalele unități de învățământ și angajatori
din Municipiul.
Siguranță și securitate: Se dorește îmbunătățirea siguranței și securității în timpul
călătoriilor.
Modalitățile de îndeplinire a acestui obiectiv includ asigurarea de autobuze moderne
și rezistente la impact, dotate cu iluminat adecvat și măsuri specifice de securitate în
autobuze. De asemenea, se urmărește reducerea riscului de accidente pe infrastructura
rutieră prin scăderea numărului de autoturisme prin favorizarea transportului în comun în
locul utilizării mașinilor personale.
Protecția mediului: Se vizează reducerea poluării, emisiilor de gaze cu efect de seră și
a consumului de energie prin promovarea transportului nemotorizat și a transportului public
electric.
Modalitățile de îndeplinire a acestui obiectiv includ reducerea nivelurilor de zgomot și
îmbunătățirea calității aerului prin utilizarea mijloacelor de transport electrice, nepoluante
din punct de vedere fonic și al noxelor. De asemenea, se urmărește reducerea emisiilor de
CO₂ generate de vehiculele cu motoare cu ardere internă.
Eficiența economică: Se dorește îmbunătățirea eficienței și rentabilității economice a
transportului de mărfuri și persoane.
Modalitățile de îndeplinire a acestui obiectiv includ îndeplinirea cerințelor de
durabilitate prin echilibrarea nevoilor de viabilitate economică, echitate socială, sănătate și
calitate a mediului înconjurător, precum și optimizarea eficienței și costurilor.
Calitatea mediului urban: Implementarea unui serviciu de transport în comun cu
autobuze electrice va contribui la creșterea atractivității și calității mediului urban prin
reducerea numărului de vehicule în trafic, scurtarea timpului petrecut în trafic și creșterea
vitezei medii de deplasare în Municipiul.
Prin implementarea acestor măsuri, se urmărește îmbunătățirea generală a
mobilității urbane și crearea unui mediu urban mai atractiv, durabil și eficient.
Rolul investițiilor propuse
Investițiile propuse în cadrul Coridoarelor de mobilitate urbană au un rol esențial în
dezvoltarea mobilității urbane durabile în Municipiul Gherla.
15
Pagina 21
În cadrul direcțiilor de acțiune și proiecte pentru infrastructura de transport din cadrul
Planului de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) a fost identificată necesitatea de
achizionării unor autobuze pentru transport public local.
Planul de Mobilitate Urbană Durabilă propune măsuri complementare intervențiilor
aflate în implementare, asigurând modernizarea și eficientizarea sistemului de transport
public la nivelul municipiului, precum și extinderea acestuia, vizând creșterea mobilității prin
îmbunătățirea rețelei de transport public, respectiv modernizarea și extinderea
infrastructurii de transport ecologic cu autobuze, diminuarea duratelor de călătorie la nivel
urban, creșterea nivelului de siguranță a rețelei de transport, reducerea emisiilor de gaze cu
efect de seră generate de transporturi și eficientizarea transportului public de călători.
În cadrul Planului de Mobilitate Urbană Durabilă, se urmăresc următoarele obiective:
- Reducerea utilizării autoturismului în transportul urban.
- Asigurarea conectivității între obiectivele de interes public și cartiere prin intermediul
infrastructurii destinate transportului nemotorizat.
- Creșterea proporției de transport nemotorizat - în creștere cu peste 40 % a
călătoriilor până în 2030 comparativ cu statisticile actuale.
- Creșterea utilizării transportului în comun în detrimentul transportului individual cu
autoturismul propriu - prin achiziționarea de autobuze electrice, implementarea unui
sistem standardizat de informare în stații și amenajarea refugiilor la stațiile de
transport în comun private existente, unde tramele stradale permit.
- Reducerea nivelului de poluare fonică, olfactivă și a emisiilor de gaze cu efect de seră
- prin crearea de zone cu vegetație, modernizarea estetică și funcțională a spațiilor
publice;
- Valorificarea potențialului urban prin amenajarea de spații pietonale sigure;
- Reducerea emisiilor de gaze rezultate din timpul petrecut în trafic prin reconfigurarea
intersecțiilor și străzilor.
- Încurajarea achiziționării de mașini electrice prin înființarea de puncte de încărcare
pentru mașinile electrice/hibrizi.
- Încurajarea utilizării bicicletelor prin crearea de stații de închiriat biciclete;
- Creșterea siguranței în trafic - înlocuire indicatoare rutiere, modernizare treceri de
pietoni și trotuare – sistem de semnalizare sonoră pentru persoane cu dizabilități,
sistem de iluminare pe timp de noapte, amenajare limitatoare de viteză, îmbunătățire
sistem de iluminat public pe arterele principale, realizare alveole în fața școlilor.
Având în vedere Programul Regional Nord-Vest 2021-2027, privind utilizarea
crescută a transportului public și a altor forme de mobilitate urbană ecologice, ca Obiectiv
de Politică 2 – o Europă mai verde, rezilientă cu emisii scăzute de dioxid de carbon, prin
promovarea tranziției către o energie curată și echitabilă, a investițiilor verzi si albastre a
economiei circulare, a atenuării schimbărilor climatice și al adaptării la acestea, a prevenirii
și gestionării riscurilor, precum și a mobilității urbane durabile. O regiune cu mobilitate
urbană multimodală durabilă, promovarea acesteia ca parte a tranziției către o economie cu
zero emisii de dioxid de carbon.
16
Pagina 22
Având în vedere această dorință, administrația locală a Municipiului GHERLA își
propune ca obiectiv înființarea unui sistem de transport public local prin crearea unui coridor
prioritizat cu sistem ITS pentru transportul în comun. Analizând cauzele aglomerării
traficului rutier în zona centrală a municipiului și în apropierea unităților școlare, sanitare și
administrative, precum și în zonele comerciale, se constată că unul dintre factorii principali
ai acestei aglomerări rutiere este utilizarea vehiculelor personale pentru a satisface nevoile
zilnice ale cetățenilor:
- deplasarea către locurile de muncă din zonele industriale, în tranzit prin zona
centrală, pornind din cartierele de locuințe situate în municipiu;
- deplasarea spre / dinspre localitatea componentă Băița;
- deplasări spre alte zone de interes public din Municipiul GHERLA.
Din cauza configurației străzilor înguste și a volumelor mari de trafic rutier de tranzit,
apar congestii și dificultăți în trafic.
Utilizarea transportului în comun și a bicicletelor ar contribui în mod semnificativ la
evitarea acestor congestii, reducerea poluării fonice și a emisiilor de dioxid de carbon și, în
același timp, ar îmbunătăți siguranța deplasării.
Îmbunătățirea sistemului de semaforizare va spori siguranța în traficul pietonal și va
facilita un flux mai fluid al traficului rutier pe străzile modernizate prin proiect. Analizând toți
factorii care contribuie la situația menționată, precum și prin analiza efectuată în cadrul
Planului de Mobilitate Urbană Durabilă 2023 -2030 pentru Municipiul GHERLA, se
consideră oportună crearea a două rute de transport în comun care să preia traficul din
zonele cu o populație mai mare și transportul către zonele de interes public urban. De
asemenea, se consideră oportună extinderea rețelei de piste pentru biciclete, pentru a oferi o
opțiune deplasare în condiții de siguranță, dat fiind faptul că bicicleta este destul de populară
în Municipiul GHERLA.
Municipiul GHERLA nu dispune de o infrastructură dezvoltată de transport public,
mai exact de autobuze , autobuze etc., dat fiind faptul că suprafața acestuia nu este foarte
mare, iar numărul locuitorilor este unul destul de mic.
Planul de Mobilitate Urbană Durabilă propune măsuri complementare intervențiilor
aflate în implementare, asigurând modernizarea și eficientizarea sistemului de transport
public la nivelul Municipiul, precum și extinderea acestuia, vizând creșterea mobilității prin
îmbunătățirea rețelei de transport public, respectiv modernizarea și extinderea
infrastructurii de transport ecologic cu autobuze , diminuarea duratelor de călătorie la nivel
urban, creșterea nivelului de siguranță a rețelei de transport, reducerea emisiilor de gaze cu
efect de seră generate de transporturi și eficientizarea transportului public de călători.
Proiectele viitoare propuse pentru Municipiul GHERLA vor asigura:
Două autobuze electrice pe două linii de transport:
⮚ Linia 1: – pe ruta Băița – Gherla - lungime aproximativ 13 km dus-întors
⮚ Linia 2: - pe ruta Hășdate -Silivaș – Gherla - lungime aproximativ 16 km
dus-întors
17
Pagina 23
2.e) Justificarea complementarității și evitarea dublei finanțări
Se menționează faptul că UAT Gherla are proiecte depuse prin PNRR C10
complementare cu proiectul pe mobilitate urbană. Desigur există proiecte complementare
cele depuse pe mobilitate urbană în perioada anterioară de programare și cele propuse
pentru extinderea proiectelor menționate anterior. Proiectul propus nu face obiectul
vreunei alte finanțări.
Proiectele coridorului de mobilitate urbană vizează crearea de piste de biciclete și
un coridor prioritar pentru mijloacele de transport ecologice, iar aceasta se aliniază și
completează alte proiecte incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Unul dintre aceste proiecte este componenta C10, care se concentrează pe
asigurarea transportului verde prin crearea pistelor de biciclete. Prin implementarea
acestor proiecte, se urmăresc următoarele obiective:
Îmbunătățirea condițiilor de mobilitate urbană, oferind alternative ecologice și durabile
pentru deplasare în orașe. Principala modalitate de transport reprezintă și cea mai mare
sursă de poluare: conform celor mai recente studii, traficul rutier generează aproximativ
71% din totalul emisiilor de CO2 asociate activităților de transport, iar 2/3 din aceste emisii
provin de la automobile. În Uniunea Europeană, un sfert din emisiile generate de activitățile
de transport provin din zonele urbane, ceea ce face ca orașele să joace un rol important în
reducerea efectelor schimbărilor climatice. Multe orașe se confruntă cu congestii de trafic și
o calitate a aerului nesatisfăcătoare. Problema poluării generate de transport este abordată
în strategia Uniunii Europene pentru promovarea combustibililor ecologici în transporturi,
care are scopul de a facilita introducerea acestora pe piață. Cu toate acestea, infrastructura
de reîncărcare și realimentare insuficientă, costurile ridicate ale vehiculelor și nivelul scăzut
de acceptare din partea consumatorilor au încetinit progresul în acest sens.
Cercetarea orientată către găsirea de modalități eficiente de transport și prietenoase cu
mediul joacă un rol crucial în politica UE în domeniul transporturilor. Una dintre principalele
provocări ale programului de finanțare a proiectelor de cercetare "Orizont 2020" pentru
perioada 2014-2020 este "Transporturi inteligente, ecologice și integrate", esențială pentru
menținerea avansului tehnologic al Europei în acest domeniu. Progresul tehnologic este
fundamentul transportului european viitor, permițându-i Europei să-și mențină o poziție
competitivă globală și să reducă emisiile de CO2 generate de transport. Inovarea și
progresul pot îmbunătăți eficiența energetică, de exemplu, în cazul motoarelor auto, sau pot
identifica surse alternative de energie în locul petrolului. Aceste aspecte vor deveni din ce în
ce mai importante în viitor, când va fi necesară o schimbare semnificativă în modul în care
utilizăm mijloacele de transport pentru a reduce dependența de petrol, emisiile de gaze cu
efect de seră și poluarea la nivel local.
Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de transporturi, contribuind
astfel la combaterea schimbărilor climatice și la protejarea mediului înconjurător. Sporirea
siguranței rutiere în zonele urbane prin implementarea soluțiilor digitale și ecologice de
transport, care contribuie la reducerea riscurilor și accidentelor.
18
Pagina 24
Prin aceste măsuri complementare, se urmărește să se creeze un mediu urban mai
sustenabil, în care mobilitatea să fie accesibilă, sigură și prietenoasă cu mediul înconjurător.
3. Situația actuală relevantă pentru investițiile propuse prin proiect
Municipiul Gherla este situat în nord-vestul Podișului Transilvaniei, la intersecția
Câmpiei Transilvaniei cu Podișul Someșan, pe malul drept al râului Someșul Mic. Majoritatea
orașului se întinde pe cea de-a doua terasă a Someșului Mic, până sub Dealul Corbăii
(denumit și Dealul Becleanului).
Municipiul Gherla se învecinează cu următoarele localități:
● La vest cu Iclod și localitatea sa componentă Livada;
● La est cu Fizeșu Gherlii și satele componente: Bonț și Nicula;
● La nord Mintiu Gherlii și satele sale componente: Petrești și Bunești;
● La sud cu Sic.
19
Pagina 25
Figura 1. Localități învecinate cu Municipiul Gherla
Municipiul Gherla se află în Județul Cluj, la o distanță de 45 km față de Cluj-Napoca și
de 15 km față de Dej, pe drumul național DN 1C.
Municipiul Gherla este situat pe Culoarul de dezvoltare de rang I, care urmează
culoarul Someșului Mic, fiind caracterizat de raportul dintre componentele antropice și cele
naturale > 1 și predominarea activităților economice din sectorul terțial/cuaternal.
Zona periurbană a Municipiului Gherla cuprinde doar două comune: Fizeșu Gherlii și
Mintiu Gherlii și a fost delimitată pe baza analizei procesului de navetism, folosind praguri
alternative de intensitate a fluxurilor de navetism, respectiv pe baza analizei accesibilității
nucleelor urbane Fluxul de navetism, orientat spre centrul urban, are un volum redus în zona
periurbană, cu toate că accesibilitate este de doar 11 minute.
20
Pagina 26
Figura 2. Localități învecinate U.A.T. Gherla
Populația după domiciliu a municipiului Gherla, conform datelor furnizate de
Institutului Național de Statistică (I.N.S.), indică o tendință de regresie liniară a populației de
la an la an. La sfârșitul anului 2022, populația după domiciliu a municipiului Gherla avea un
număr de 22467 de locuitori.
Deficiențele de mobilitate identificate pe drumurile studiate sunt lipsei transportului
public local, degradării structurii rutiere, lipsa colectării apelor pluviale provenita din
precipitații, evacuare necorespunzătoare (podețe colmatate), toate acestea duc la
îngreunarea traficului, creșterea consumul de carburant si timpi de parcurs crescuți.
Necesitățile identificate sunt :
• Îmbunătățirea structurii rutiere de pe drumurile administrate de UAT;
• Amenajarea de spatii dedicate pistelor de biciclete, cu lucrările conexe
necesare;
• Înființarea de stații pentru transportul in comun public;
• Asigurarea unor culoare de mobilitate prin implementarea proiectelor
prezentate (Gherla, Băița) .
Având în vedere nivelul ridicat de motorizare în zona respectivă, autoritatea locală
constată că singura opțiune optimă pentru a diminua creșterea continuă a acestui fenomen
este crearea de alternative viabile pentru deplasările cotidiene. Aceste alternative trebuie să
fie grupate în mod structurat, deoarece intervențiile simple nu au adus rezultatele dorite. În
prezent, transportul intern în Municipiul se realizează în cea mai mare parte cu mașini
personale, ceea ce contribuie la accentuarea fenomenului de aglomerație urbană.
Din cauza lipsei de alternative, circulația autovehiculelor se desfășoară cu dificultate
în orele de vârf și reprezintă o sursă de poluare, praf și disconfort acustic.
21
Pagina 27
În situația actuală la nivelul Municipiul GHERLA nu există un serviciu de transport
public. Din acest motiv:
- baza materială actuală – nu există,
- trasee - nu există;
- program de transport - nu există
- structura instituțională conform Legii 92/2007, cu modificările și completările
ulterioare - Structura organizatorică a aparatului de specialitate al primarului Municipiul
GHERLA - Compartiment Pentru Proiecte cu Finanțare Internațională, Achiziții Publice,
Investiții, Transport Public, Consultanță și Reprezentanță Activități Economice.
- la momentul elaborării Studiului de oportunitate nu este încheiat un contract
de servicii publice conform cu Regulamentul (CE) nr. 1370/2007.
Intervenții propuse
Realizarea unui proiect de mobilitate denumit „Coridor de mobilitate Gherla 1” care în
mod principal va urmării dezvoltarea unei rețele dedicate transportului nemotorizat. Acest
obiectiv include următoarele activități și sub-activități:
● Construirea pistelor/traseelor pentru biciclete, inclusiv sisteme de monitorizare a
deplasărilor nemotorizate;
● Achiziționarea și instalarea de rastele, construirea de parcaje pentru biciclete;
● Construirea sistemului de iluminat public – aferent pistelor de biciclete și pietonal;
● Construirea de zone exclusiv pietonale, unde traficul rutier va fi restricționat, cu
excepția vehiculelor de aprovizionare și de urgențe;
● Construirea de zone cu caracter prioritar pietonal, utilizate ca spații partajate pentru
pietoni și traseele transportului public urban de călători;
● Crearea sistemelor de închiriere de biciclete („bike-rental”/„bike-sharing”);
● Stații de închiriere cu dotări specifice, biciclete, dotări pentru dispecerat de tip
hardware și software, rastele pentru biciclete etc.
● Alte activități/intervenții necesare în realizarea coridorului de mobilitate;
22
Pagina 28
Figura 3. Plan de situație – Coridor de mobilitate Gherla 1
Pe acest traseu momentan nu exista o ruta de transport public local și nici sistem de
bike-sharing la momentul de fata, astfel pentru tranzitul local sunt folosite autoturismele
personale, fapt ce duce la creșterea poluării.
Din datele studiului de trafic și al PMUD-ului Municipiul Gherla se consideră
oportună și vitală pentru decongestionarea traficului și reducerea poluării, implementarea
unor linii de transport local și dezvoltarea infrastructurii velo.
Dezvoltarea unui sistem de transport public curat, cu emisii zero. Acest obiectiv
include următoarele activități și sub-activități:
● Achiziționarea de mijloace de transport cu zero emisii, respectiv achiziționarea de
autobuze cu zero emisii (electrice);
● Dezvoltarea de infrastructuri pentru combustibili alternativi, respectiv achiziționarea
și instalarea stațiilor de reîncărcare/realimentare a autobuzelor electrice;
● Construirea stațiilor de transport public cu zero emisii (autobus);
● Crearea sistemelor de bilete integrate pentru călători („e-bilete” sau „e-ticketing”);
● Reabilitarea infrastructurii rutiere, utilizată prioritar de transportul public urban
curat de călători, care va avea asigurată prioritatea în trafic a transportului public,
precum și de autoturisme;
23
Pagina 29
● Construirea/modernizarea traseelor/pistelor pentru biciclete și pentru pietoni,
aferente traseului de transport public local, care vor fi rezervate acestor moduri de
transport și care vor fi separate și/sau protejate, după caz, de circulația altor vehicule;
● Instalarea de componente/sisteme de managementul traficului (ex. CCTV);
● Amplasarea de elemente pentru îmbunătățirea siguranței rutiere pentru toate
categoriile de participanți la trafic de ex. amplasare de semnalistică verticală și
orizontală, limitatoare de viteză, modernizarea trecerilor de pietoni, creare de
facilități pentru persoane cu mobilitate redusă, pentru nevăzători sau hipoacuzici,
instalarea panourilor de informare, a indicatoarelor de orientare etc;
● Sisteme de semnalizare și semaforizare adaptivă și sincronizată, ce poate asigura
prioritizarea mijloacelor de transport în intersecțiile semnalizate/ semaforizate;
● Sisteme de localizare a mijloacelor de transport public urban și de managementul
flotei (prin GPS, AVL, etc.);
● Sisteme de informare în timp real a pasagerilor, amplasate în mijloacele de transport
în comun și/sau în stațiile de transport public;
● Dotarea centrului de comandă pentru managementul traficului, cu componente
specifice software și hardware;
● Amenajarea/instalarea vegetației de aliniament (aliniamente de arbori și arbuști,
realizarea de înierbări);
● Amenajarea unui loc de parcare/ garare sau a unei autobaze aferente mijloacelor de
transport public cu zero emisii, infrastructura tehnică aferentă (ex: spălătorie pentru
autobuze, spații de garare, echipamente pentru reparații etc.);
● Alte activități/intervenții necesare în realizarea coridorului de mobilitate.
Având în vedere că în Municipiul Gherla predomină străzile de categoria 3 și 4, în
vederea asigurării unui transport public eficient și de calitate, vor fi implementate activități
/măsuri de acordare de prioritate în trafic pentru mijloacele de transport public și de
descurajare a utilizării autoturismelor personale. (ex: semaforizare inteligentă pentru
acordarea priorității transportului public, amenajarea intersecțiilor pentru prioritizarea
transportului public, amenajarea de stații cu alveolă etc.)
Valoarea proiectului este estimată la 15 mil. EUR.
În urma implementării acestor coridoare de mobilitate urbană în Municipiul GHERLA
se urmărește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) provenite din transport,
conform investițiilor propuse in tabelul de mai jos.
Tabel 1. Investiții propuse in infrastructura de transport- modernizare străzi
Nr.
Denumire stradă Intervenții propuse
crt.
24
Pagina 30
1. Drumul comunal 172A -
Traseu autobuz/ Traseu pietonal/Pod
Băița
2. Strada Clujului Traseu autobuz
3. Strada Theodor Speranția Traseu autobuz/Traseu pietonal/ Zonă cu vegetație de aliniament/ Pod
4. Strada Horea Traseu autobuz/ Pistă de biciclete/ Traseu pietonal
5. Strada Trandafirilor Traseu autobuz/Traseu pietonal/ Zonă cu vegetație de aliniament
6. Strada Victoriei Traseu autobuz/Traseu pietonal / Zonă cu vegetație de aliniament
7. Traseu autobuz/ Pistă de biciclete/ Traseu pietonal/ Zonă cu vegetație de
Strada Liviu Rebreanu
aliniament
8. Traseu autobuz/ Pistă de biciclete/ Traseu pietonal/ Zonă cu vegetație de
Strada Armenească
aliniament
9. Traseu autobuz/ Pistă de biciclete/ Traseu pietonal / Zonă cu vegetație de
Strada Dragoș Vodă
aliniament
10. Strada Fagului Pistă de biciclete/Traseu pietonal
11. Strada Apei Pistă de biciclete/Traseu pietonal
12. Strada Primăverii Traseu pietonal/ Zonă cu vegetație de aliniament
13. Pe traseul de bus/pistă velo/pietonal beneficiarul își asumă continuitatea
Strada Avram Iancu
traseului
14. Piața Unirii Pietonal/ vegetație în aliniament
15. Strada Vasile Alecsandri Shared-space
16. Shared-space
Strada Mihai Viteazu
Zonă cu vegetație de aliniament
17. Strada Papiu Ilarian Shared-space
18. Strada Cloșca Shared-space
19. Strada Gheorghe Șincai Shared-space
20. Strada Gheorghe Barițiu Shared-space
21. Strada Liviu Rebreanu, nr.
Platformă betonată – Depou Garare
52A
Conform "Cărții Albe a Transporturilor" elaborată de Comisia Europeană,
fundamentul mobilității constă în asigurarea unei infrastructuri adecvate și utilizarea
inteligentă a acesteia. Planificarea infrastructurii trebuie să susțină și să stimuleze creșterea
economică, dezvoltarea socială, protecția mediului și siguranța participanților la trafic.
Prin maximizarea impactului pozitiv asupra creșterii economice și minimizarea
impactului negativ asupra mediului, investițiile în infrastructura transporturilor au un efect
benefic asupra calității vieții cetățenilor din zona acoperită de rețeaua rutieră.
De la adoptarea primului pachet privind mobilitatea urbană în 2013, au avut loc
numeroase schimbări semnificative. În special, obiectivele tot mai ambițioase ale Uniunii
Europene în domeniile climatului, mediului, digitalizării, sănătății și societății necesită acțiuni
mai hotărâte în ceea ce privește mobilitatea urbană. Aceasta implică tranziția de la
abordarea actuală, axată pe fluxul de trafic, la o abordare care promovează deplasarea
durabilă a persoanelor și a mărfurilor.
25
Pagina 31
Astfel, orașelor le trebuie să îmbunătățească transportul public și colectiv, să ofere
opțiuni mai bune pentru mobilitatea activă, cum ar fi mersul pe jos și cu bicicleta, și să
implementeze o logistică urbană cu emisii zero și livrări eficiente pe ultimul kilometru, ținând
cont de nevoile persoanelor și companiilor care doresc să aibă acces la Municipiul pentru
muncă, recreere, cumpărături sau turism.
În acest context, proiectul investițional al Coridorului de Mobilitate Urbană prin
înființarea transportului public în comun își propune să se alinieze la aceste norme și
normative europene. Așa cum se prevede în Planul Uniunii Europene privind obiectivele
climatice pentru 2030, tranziția către o mobilitate cu emisii zero în context urban este vitală
pentru atingerea obiectivelor UE, iar în acest sens este necesară o abordare consolidată a
mobilității urbane la nivelul UE.
Multe orașele se confruntă cu probleme legate de congestia traficului rutier local și
de calitatea aerului afectată de transport, adesea încălcând standardele UE privind calitatea
aerului și limitele de poluare. Reglementările privind accesul vehiculelor în zonele urbane
(UVAR - Urban Vehicle Access Regulations) reprezintă o abordare importantă a acestei
provocări. În Europa, majoritatea (73%) dintre cele 500 de sisteme de reglementare a
accesului vehiculelor în zonele urbane se concentrează pe zone cu emisii scăzute sau zero.
Aceste zone pot reprezenta un instrument eficient pentru abordarea problemelor locale
legate de calitatea aerului, în special în zonele unde traficul rutier este o sursă majoră de
poluare atmosferică.
În ceea ce privește congestionarea traficului, situația în orașele le din Uniunea
Europeană nu s-a îmbunătățit în ultimii ani, ci, dimpotrivă, în multe locuri s-a înrăutățit,
generând costuri semnificative pentru societate. Estimările arată că costurile legate de
congestionarea urbană se ridică la aproximativ 180 de miliarde de euro anual în UE.
Noul cadru al Uniunii Europene pentru mobilitatea urbană recunoaște provocările cu
care se confruntă Orașele le și utilizatorii acestora. În acest sens, se caută identificarea și
dezvoltarea soluțiilor digitale și tehnice care pot face sistemele de reglementare a accesului
vehiculelor în zonele urbane mai eficiente și mai ușor de utilizat.
O serie de noi servicii de mobilitate sunt parte a unei abordări multimodale și
integrate a mobilității urbane durabile. Aceste servicii pot consolida transportul public și pot
înlocui utilizarea autoturismelor.
În contextul "Revoluției micromobilității", se impun mai multe eforturi în ceea ce
privește schimbul de bune practici și furnizarea de orientări, în special în ceea ce privește
siguranța acestor vehicule. Unele biciclete electrice și scutere electrice sunt supuse
normelor UE de omologare de tip, în funcție de puterea motorului, existența unei
componente care trebuie acționată de o persoană și existența unui loc pe scaun. Cu privire la
regulile de circulație rutieră și siguranță rutieră, statele membre sunt cele care decid în ce
măsură aceste vehicule (biciclete, biciclete electrice, scutere, segway-uri, monoroți) pot
circula, în ce locuri și în ce condiții.
Prin proiectele investiționale de mobilitate urbană propusă se urmărește
implementarea unor noi măsuri pentru promovarea mobilității active și protejarea
utilizatorilor vulnerabili ai drumurilor. Aceste măsuri includ acordarea unei atenții sporite
26
Pagina 32
mersului pe jos și cu bicicleta în documentele de orientare revizuite privind Planurile de
Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD), precum și în orientările referitoare la utilizarea în
condiții de siguranță a dispozitivelor de micromobilitate și infrastructurii de calitate pentru
utilizatorii vulnerabili ai drumurilor.
De asemenea, se iau măsuri pentru accelerarea digitalizării și inovării prin integrarea
mobilității urbane în activitățile privind colectarea și prelucrarea datelor sensibile din punct
de vedere comercial pentru serviciile digitale de mobilitate multimodală, precum aplicațiile
de mobilitate ca serviciu (MAAS). Totodată, se propune crearea unui spațiu european comun
de date privind mobilitatea pentru a facilita accesul și schimbul de astfel de date, alături de
dezvoltarea continuă a inițiativei CIVITAS în concordanță cu alte inițiative urbane. Se depun
eforturi pentru sporirea gradului de conștientizare și implicare a cetățenilor Municipiul în
realizarea acestor obiective vitale.
Existența mecanismelor europene facilitează investițiile în dezvoltarea sistemelor
inteligente de trafic utilizând tehnologii ecologice, în special în regiunile urbane. Strategia UE
pentru Regiunea Dunării (SUERD), în cadrul ariei prioritare 1B Mobilitate
Aeriană-Feroviară-Rutieră, include Acțiunea 4 privind asigurarea sistemelor de transport și
a mobilității durabile.
Prin realizarea investiției în implementarea transportului public în comun și
extinderea infrastructurii destinate transportului public și transportului alternativ, se
așteaptă obținerea următoarelor rezultate și impacte:
Îmbunătățirea condițiilor de mobilitate urbană, oferind alternative eficiente și
sustenabile de transport în comun și nemotorizat (biciclete, mers pe jos). Aceasta va facilita
deplasarea cetățenilor în mod mai rapid, mai convenabil și mai accesibil în cadrul
municipiului.
Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de transporturi. Prin
promovarea transportului public și utilizarea modurilor de transport alternative, se va
reduce dependența de autoturisme cu combustibil fosil, contribuind astfel la reducerea
emisiilor de gaze cu efect de seră și la combaterea schimbărilor climatice.
Sporirea siguranței rutiere în zonele urbane. Extinderea infrastructurii pentru
transportul public și a pistelor de biciclete/traseelor pietonale va contribui la crearea unui
mediu mai sigur pentru participanții la trafic, reducând riscurile de accidente și îmbunătățind
siguranța în zonele urbane.
Creșterea nivelului de trai prin oferirea de alternative de transport ecologice și
nemotorizate prin soluții digitale și ecologice de transport. Acest lucru va facilita accesul
cetățenilor la servicii, locuri de muncă, activități recreative și alte facilități într-un mod mai
durabil și prietenos cu mediul înconjurător.
Contribuția la îmbunătățirea transportului public și a modurilor nemotorizate de
transport, precum și la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră din transport. Prin
extinderea și îmbunătățirea sistemului de transport public și a infrastructurii pentru biciclete
și pietoni, se va promova utilizarea acestor moduri de transport mai ecologice și se va reduce
impactul negativ al transportului asupra mediului.
27
Pagina 33
Prin urmare, implementarea acestor măsuri va aduce beneficii semnificative în ceea
ce privește mobilitatea urbană, mediu, siguranța rutieră și calitatea vieții în orașele.
Noul Bauhaus european este o inițiativă inovatoare și interdisciplinară, care
reprezintă un spațiu de întâlnire pentru a concepe moduri de viață viitoare, situate la
intersecția artei, culturii, incluziunii sociale, științei și tehnologiei.
Scopul Noului Bauhaus European este de a aduna cetățeni, experți, întreprinderi și
instituții și de a facilita discuții în legătură cu modalitățile prin care putem crea spații de locuit
mai accesibile și mai abordabile. Inițiativa își propune să mobilizeze designeri, arhitecți,
ingineri, oameni de știință, studenți și creativi din diverse domenii pentru a re imagina un
mod de viață durabil în Europa. De asemenea, se urmărește îmbunătățirea calității vieții,
punând accentul pe simplitate, funcționalitate și circularitatea materialelor, fără a
compromite nevoile noastre de confort și frumusețe în viața de zi cu zi.
Schimbările climatice și degradarea mediului reprezintă amenințări existențiale
pentru Europa și pentru întreaga lume. În acest sens, Pactul verde european se va transforma
UE într-o economie modernă, competitivă și eficientă din punct de vedere al utilizării
resurselor, în care:
Ne propunem să atingem, până în 2050, obiectivul de zero emisii nete de gaze cu efect
de seră, contribuind astfel la reducerea impactului asupra schimbărilor climatice. Dorim ca
creșterea economică să fie decuplată de consumul excesiv de resurse, promovând utilizarea
sustenabilă a acestora și eficiența în utilizarea lor.
Astfel, Noul Bauhaus European și Pactul verde european reprezintă inițiative cheie
prin care Europa se angajează să abordeze provocările climatice și de mediu, promovând un
stil de viață durabil și o economie ecologică și nimeni să nu fie lăsat în urma.
Comisia Europeană a adoptat o serie de propuneri pentru a ajusta politicile UE în
domeniile climei, energiei, transportului și fiscalității, având ca obiectiv reducerea emisiilor
nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030, față de nivelurile din 1990.
Aceste propuneri sunt în concordanță cu inițiativa New European Bauhaus, care își
propune să pună în practică Pactul Verde European și să creeze locuințe accesibile, durabile
și de înaltă calitate.
Unul dintre obiectivele cheie este crearea unui cadru de reglementare mai simplu și
mai previzibil pentru tehnologiile curate. Planul industrial al Pactului Verde sprijină tranziția
către neutralitatea climatică prin creșterea competitivității industriei europene cu emisii
nete zero. Pentru a atinge acest obiectiv, se are în vedere elaborarea unor acte legislative
esențiale, cum ar fi Actul european privind materiile prime critice, Actul privind industria cu
emisii nete zero și reforma organizării pieței energiei electrice. Aceste acte legislative vor
crea un mediu de reglementare mai simplu și mai previzibil pentru tehnologiile curate,
facilitând dezvoltarea și implementarea acestora în UE.
De asemenea, Comisia promovează dezvoltarea pieței pentru autovehicule cu emisii
zero și cu emisii scăzute. Un accent special este pus pe asigurarea infrastructurii necesare
pentru încărcarea acestor vehicule, atât pentru călătorii scurte, cât și pentru călătorii lungi,
pentru a asigura că cetățenii au acces la această opțiune de transport ecologic.
28
Pagina 34
Astfel, prin aceste propuneri și inițiative, Comisia Europeană se angajează să sprijine
tranziția către o economie și o societate mai sustenabilă, reducând emisiile de gaze cu efect
de seră și promovând tehnologiile curate și infrastructura adecvată.
În plus, începând din 2026, transporturile rutiere vor fi supuse comercializării
certificatelor de emisii, ceea ce înseamnă că se va impune un preț pentru poluare. Această
măsură va stimula utilizarea combustibililor mai puțin poluanți și va favoriza investițiile în
tehnologii curate.
Comisia propune, de asemenea, creșterea țintei obligatorii privind ponderea energiei
din surse regenerabile în mixul energetic al UE la 40%. Aceste propuneri promovează
utilizarea combustibililor regenerabili, cum ar fi hidrogenul, în sectorul industrial și al
transporturilor, și stabilesc noi obiective.
Obiectivele generale de sprijin sunt strâns legate de obiectivele strategice și asigură
coerentă și echilibru în dezvoltarea comunității în viitor. Aceste obiective generale sunt
atinse prin intermediul unui set de proiecte care susțin realizarea și îndeplinirea obiectivelor
strategice.
În domeniul transporturilor, strategia națională are următoarele obiective:
- Reducerea emisiilor generate de rețeaua de transport urban și interurban pentru a
diminua impactul asupra mediului înconjurător.
- Atingerea unor niveluri durabile de consum de energie în transporturi prin
reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
- Reducerea zgomotului generat de mijloacele de transport pentru a minimiza
impactul negativ asupra sănătății populației.
- Atingerea și încadrarea emisiilor de CO₂ ale autovehiculelor sub 120 g/km.
- Atingerea obiectivului stabilit pentru 2020 de utilizare a biocombustibililor în
proporție de 10% din cantitatea totală de combustibili convenționali.
Proiectul abordează problemele și nevoile specifice, având în vedere dezvoltarea și
furnizarea serviciilor de transport public electric în Municipiul GHERLA. Aceasta trebuie să
fie o prioritate atât pentru autoritățile locale, cât și pentru locuitorii municipiului, deoarece
un sistem de transport eficient, durabil, accesibil și economic va contribui pozitiv la
dezvoltarea Municipiul și la îmbunătățirea calității vieții rezidenților. Îmbunătățirea calității,
confortului și siguranței în mediul urban va contribui la crearea unui municipiul atractiv,
modern, ecologic și accesibil atât pentru locuitorii săi, care locuiesc sau lucrează în oraș, cât
și pentru turiști.
Dependența tot mai crescută de autoturismul personal în ultimele decenii a generat o
serie de probleme și provocări, mai ales la nivelul localităților urbane. Creșterea rapidă a
numărului de mașini a condus la un model de dezvoltare urbană centrat pe utilizarea
prioritizată a vehiculelor personale. Cu toate acestea, acest model se dovedește a fi deficit și
are efecte negative asupra calității vieții și mediului înconjurător.
Pentru a contracara aceste efecte negative, Orașele le sunt nevoite să recompenseze
modelele de mobilitate urbană și să creeze spații accesibile locuitorilor prin intermediul
29
Pagina 35
alternativelor de transport. În Europa, accentul se pune în mod special pe modernizarea și
dezvoltarea serviciilor și infrastructurilor de transport în comun, a transportului alternativ
(cum ar fi bicicletele, zonele pietonale etc.) și a gestionării traficului, care au un impact redus
asupra mediului înconjurător. Similar altor Orașele din România, și municipiul GHERLA se
confruntă cu probleme generate de traficul intens, în special în orele de vârf.
În acest context, înființarea unui serviciu de transport în comun prioritar ar genera
efecte pozitive la nivel local și ar oferi cetățenilor o alternativă accesibilă la autoturismul
personal. De asemenea, în ultimii ani, Municipiul GHERLA a dezvoltat o rețea din ce în ce mai
extinsă de piste de biciclete, care are efecte benefice la nivel local. Prin urmare, continuarea
extinderii acestor infrastructuri reprezintă un obiectiv important pentru comunitatea locală.
Unul dintre aceste proiecte este componenta C10, care se concentrează pe
asigurarea transportului verde prin crearea pistelor de biciclete. Prin implementarea acestor
proiecte, se urmăresc următoarele obiective:
- Îmbunătățirea condițiilor de mobilitate urbană, oferind alternative ecologice și
durabile pentru deplasare în orașe;
- Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de transporturi, contribuind
astfel la combaterea schimbărilor climatice și la protejarea mediului înconjurător.
Sporirea siguranței rutiere în zonele urbane prin implementarea soluțiilor digitale și
ecologice de transport, care contribuie la reducerea riscurilor și accidentelor.
Prin aceste măsuri, se urmărește să se creeze un mediu urban mai sustenabil, în care
mobilitatea să fie accesibilă, sigură și prietenoasă cu mediul înconjurător.
4. Identificarea traseelor propuse a fi dotate prin proiect
Obiectivul general al coridorului de mobilitate urbană poate fi, în funcție de situație,
asigurarea unui serviciu eficient de transport public de călători și/sau îmbunătățirea
condițiilor pentru utilizarea modurilor nemotorizate de transport, în scopul reducerii
numărului de călătorii cu transportul privat (autoturisme) și a emisiilor de CO₂ echivalent din
transport.
Printre obiectivele specifice posibile ale acestor proiecte, enumerăm următoarele:
30
Pagina 36
- Îmbunătățirea calității călătoriilor cu transportul public și modurile nemotorizate
prin creșterea standardelor de calitate și siguranță în utilizarea acestor moduri de
transport.
- Reducerea timpului de călătorie pentru transportul public, fără a afecta condițiile
de trafic în zona de studiu și în afara acesteia.
Studiul de trafic realizat în cadrul elaborării Planului Urbanistic de Mobilitate
Durabilă al Municipiului GHERLA confirmă necesitatea transportului public ca factor
determinant în descongestionarea traficului în zona centrală intens tranzitată. Se impune
realizarea unui transport controlat, fără a înrăutăți condițiile de trafic în zona de studiu și în
afara acesteia. De asemenea, se urmărește reducerea congestiei din traficul rutier, a
numărului de accidente și a impactului negativ asupra mediului prin scăderea utilizării
transportului privat cu autoturisme, etc.
Scopul studiului de trafic este de a analiza situația actuală a circulației, de a evalua
rețeaua rutieră și de a estima efectele generate de implementarea unor noi infrastructuri de
transport, măsuri de politică de transport și intervenții care modifică structura și capacitatea
de circulație a rețelei de străzi, utilizând un model de transport.
Crearea unui model de transport în softul VISUM, bazat pe datele obținute din studiul
de trafic, permite evaluarea infrastructurii rutiere din zona studiată și estimarea volumelor
de trafic pentru diferite scenarii de modernizare/sistematizare a arterelor respective. Prin
urmare, acest studiu de trafic poate fi un instrument de sprijin pentru factorii de decizie,
utilizat pentru stabilirea, prioritizarea și fundamentarea finanțării viitoarelor investiții în
infrastructură și sisteme inteligente asociate acesteia.
Unul dintre obiectivele principale ale studiului de trafic este evaluarea și analiza
cererii de transport public de persoane pe baza datelor, analizelor, ipotezelor și prognozelor
realizate.
Studiul va evidenția, de asemenea, impactul măsurilor propuse prin proiecte asupra
transferului unei părți din cota modală a transportului individual cu autoturisme către
transportul public și modurile nemotorizate de transport. Impactul transferului de la
transportul cu autoturisme către transportul public și modurile nemotorizate de transport se
va reflecta, în principal, în reducerea emisiilor de CO₂ echivalent din transport.
Coridorul de mobilitate nou propuse Gherla 1 din UAT unicipiul Gherla, Județul Cluj,
care vor lega nord vestul – centru și apoi estul municipiului, vor traversa și conecta aceste
zone de interes public și vor prelua potențiali participanți la trafic în perioadele de trafic
intens. Astfel sunt satisfăcute necesitățile de transport către diverse destinații urbane. De
asemenea se propune realizarea unui depou pentru autobuze. Astfel:
1. Coridor de mobilitate Gherla 1: Gherla – Băița:
Rută traseu dus :
- Drum Comunal DC172A ;
- Drum European E576 ;
- Strada Clujului ;
31
Pagina 37
- Sens Giratoriu (Strada Clujului) ;
- Strada Gelu;
- Strada Theodor Speranția ;
- Strada 1 decembrie 1918 ;
- Strada Horea ;
- Strada Avram Iancu;
- Strada Trandafirilor ;
- Strada Victoriei;
- Strada Liviu Rebreanu (Sens Giratoriu propus, capăt de linie) .
Rută traseu întors :
- Strada Liviu Rebreanu ;
- Strada Armeneasca ;
- Strada Dragoș Voda ;
- Strada Horea ;
- Strada Avram Iancu
- Strada 1 Decembrie 1918 ;
- Strada Clujului ;
- Drum European E576 ;
- Drum Comunal DC172A (Capăt linie).
Infrastructura specifică deplasărilor cu bicicleta va fi implementată pe următoarele
străzi:
- Strada Horea ;
- Strada Dragoș Vodă;
- Strada Armeneasca ;
- Strada Liviu Rebreanu;
- Strada Fagului;
- Strada Avram Iancu;
- Strada Theodor Speranția;
- Strada Apei.
Coridorul propus este unul orientativ, acesta putând suferi modificări. Pistele de
biciclete propuse contribuie la realizarea unei rețele urbane continue prin
complementaritatea cu celălalt coridor de mobilitate și alte investiții de dezvoltare a
infrastructurii velo aflate în derulare.
Străzile pe care urmează sa fie amenajate benzile prioritare pentru transportul in
comun public au in prezent doua benzi de circulație cu îmbrăcăminte asfaltică în diverse
stadii de degradare aproape pe toata lungimea studiata.
Terenul pe care se propune implementarea investiției se află în proprietatea ,
domeniul public Unității Administrativ – Teritoriale a Municipiului GHERLA, județul CLUJ.
Ca urmare a procesului de consultare a opiniei publice, atât prin metoda sondajului de
opinie, cât și prin metoda interviurilor de grup și având ca bază analiza situației actuale
existente și a direcțiilor de dezvoltare prioritizate pentru municipiul GHERLA, s-au trasat
obiectivele generale după cum urmează:
● Realizarea de infrastructură pietonală.
● Realizare de infrastructură velo;
● Realizare rețea de iluminat pe toată lungimea traseului studiat;
32
Pagina 38
● Colectarea apelor pluviale pe traseul studiat;
● Achiziționare de autobuze electrice pentru transportul in comun;
● Modernizarea spațiului de garare existent pentru autobuze cu sistem de
supraveghere video și stații de încărcare rapidă;
● Se va utiliza semaforul a prioritiza transportul în comun, acesta va comunica cu
autobuzul printr-un sistem GPS; sistemele de telegestiune al semaforizării și de
supraveghere video sunt existente la nivel de UAT;
● Implementarea unui sistem de transport în comun nepoluant;
● Realizarea de stații de autobuz;
● Dotarea coridorului de mobilitate cu rasteluri pentru biciclete și mobilier
urban și camere pentru supraveghere video;
● Creșterea utilizării transportului în comun;
● Extinderea sistemului de bike-sharing;
● Achiziționarea de biciclete clasice;
● Achiziționarea de biciclete electrice;
Pentru realizarea obiectivelor generale se va ține seama de:
● Asigurarea unei infrastructuri în conformitate la standarde europene;
● Asigurarea unei politici de amenajare durabilă a teritoriului prin dezvoltarea
echilibrată a infrastructurii locale;
● Îmbunătățirea standardelor de viață ale populației;
● Creșterea atractivității zonei/localității pentru investitorii interesați de
dezvoltarea unor afaceri locale;
● prevederile HG907/2016, a STAS-urilor precum și reglementările tehnice în
vigoare;
● condiționările impuse de emitenții avizelor de specialitate în conformitate cu
prevederile Certificatului de Urbanism;
● Coordonarea cu celelalte investiții în curs de implementare;
● Utilizarea rațională a materialelor ținând cont de resursele zonale;
● Traseul proiectat al strazilor va păstra pe cât posibil traseul existent;
● Îmbunătățirea serviciilor la nivel de municipiu;
● Dezvoltarea economică a municipiu;
● Valorificarea patrimoniului natural și cultural.
Prin implementarea investiției privind realizarea unui coridor de mobilitate urbană
nepoluantă, se vor atinge următoarele obiective generale:
● dezvoltarea rețelei de transport în comun nepoluant;
● dezvoltarea economică a zonei;
● micșorarea emisiilor de noxe în atmosferă;
● accesul facil în situații de urgență;
● crearea de posibilități pentru investiții noi;
● Reciclarea si depozitarea speciala a bateriilor si materiilor prime rezultate din
exploatarea autorismelor electrice si a echipamentelor.
● Respectarea principiilor DNSH: prin o durata de viata preconizata de minim 15
ani, atenuarea si adaptarea la schimbarile climatice prin masurile de digitalizare si solutiile
tehnice propuse pentru coridorul de mobilitate atat partea de transport in comun cat si de
infrastructura de transport si gestionarea deseurilor aferente cauzate de acestea.
33
Pagina 39
Prin aceste obiective de realizare a unui traseu prioritar transportului public care să
realizeze legătura între localitățile componente și diferitele zone ale municipiului și zonele
de interes public, școli, grădinițe, unități sanitare si administrative. Promovarea transportului
alternativ care presupune alte moduri de deplasare decât automobilul personal.
Proiectul de modernizare integrată a coridoarelor de mobilitate urbană implică
intervenții investiții asupra mai multor elemente de infrastructură, reprezentând un proiect
investițional complex. Acesta este format din următoarele componente:
a.Îmbunătățirea infrastructurii pentru transportul nemotorizat prin:
- Crearea de noi piste de biciclete;
- Implementarea rastelurilor de biciclete în zona centrală și în zonele sportive și
de agrement;
- Instalarea stațiilor de încărcare pentru mașinile electrice.
b.Îmbunătățirea infrastructurii pentru transportul public în detrimentul transportului
individual cu automobilele:
- Crearea a două coridoare de mobilitate prioritare transportului public pentru elevi
și alte categorii de persoane, care să acopere și să interconecteze toate zonele
municipiului GHERLA;
- Implementarea unui sistem standardizat de informare în stațiile de transport
public;
- Modernizarea infrastructurii rutiere pentru anumite străzi incluse în traseul
transportului public, al căror aspect și funcționalitate nu sunt adecvate;
- Modernizarea infrastructurii rutiere, inclusiv carosabilul și trotuarele;
- Îmbunătățirea sistemului de colectare și evacuare a apelor pluviale în zona
arterelor rutiere cuprinse în traseul coridorului de mobilitate urbană.
5. Identificarea și detalierea problemelor/nevoilor specifice
Proiectul investițional va răspunde nevoilor specifice precum:
5.1. Probleme de mediu
Traficul urban generează gaze cu efect de seră (NOx, CO₂, CO, SO2, NH3 etc.) care
contribuie la scăderea calității vieții, având efecte negative asupra sănătății și asupra
mediului. Conform PMUD cota modală actuală a transportului cu autoturismul este de
85,1%, iar cu transportul in comun este inexistent la momentul elaborării documentului.
Impactul traficului rutier asupra calității vieții locuitorilor din municipiul GHERLA este
cu atât mai mare cu cât mare parte din zona de locuit se suprapune peste importante artere
rutiere, cum ar fi DN 1C, care parcurge un traseu prin intravilanul municipiului.
Astfel, trebuie luate măsuri imediate pentru reducerea poluării mediului și pentru a
îmbunătăți calitatea vieții populației. Vehiculele cu motoare ce au ardere internă, existente în
traficul urban nu îndeplinesc criteriile tot mai stricte care se impun, respectiv:
- reducerea emisiilor de 𝐶𝑂2 produse de vehiculele clasice datorită motoarelor cu
ardere internă;
34
Pagina 40
- reducerea nivelelor de zgomot și îmbunătățirea calității aerului, conform legislației
europene;
- reducerea exploatării resurselor convenționale de energie obținute din combustibili
fosili.
Principalele aspecte care contribuie la creșterea poluării în transportul din municipiul
GHERLA includ:
- Sistem de transport public insuficient și adecvat nevoie tuturor locuitorilor
municipiului: Sistem de transport public eficient și bine dezvoltat determină o dependență
crescută de autoturisme și creșterea traficului rutier.
- Insuficiența infrastructurii pentru biciclete: Absența unei infrastructuri adecvate
pentru biciclete limitează utilizarea acestui mod de transport ecologic și sănătos, ceea ce
duce la o dependență mai mare de autovehiculele cu ardere internă.
- Creșterea numărului de autoturisme: municipiul GHERLA se confruntă cu o creștere
constantă a numărului de autoturisme în circulație, ceea ce conduce la o creștere a emisiilor
de gaze cu efect de seră și a poluării aerului.
- Necesitatea crescută de transport de mărfuri și persoane: municipiul GHERLA este
un centru comercial și de afaceri zonal, ceea ce implică un volum mare de transport de
mărfuri și persoane. Această nevoie crescută de mobilitate generează un trafic intens,
poluare și congestie rutieră.
Pentru a aborda aceste probleme și a reduce poluarea în transportul din municipiul
GHERLA, este esențială implementarea unui sistem de transport public eficient, dezvoltarea
infrastructurii pentru biciclete, promovarea alternativelor de transport sustenabil și
adoptarea unor politici de gestionare a traficului și de planificare urbană care să încurajeze
utilizarea modurilor de transport nepoluante.
5.2. Probleme economice
Din punct de vedere economic, introducerea unui sistem de transport public în
Municipiul GHERLA are implicații semnificative, având în vedere dezvoltarea economică a
zonei prin îmbunătățirea accesibilității și reducerea consumului de resurse convenționale de
energie obținute din combustibili fosili.
Implementarea transportului public va aduce o creștere a accesibilității pentru
locuitori și turiști în Municipiul GHERLA. Aceasta va avea un impact pozitiv asupra valorii
imobilelor, deoarece oamenii preferă să locuiască în zone cu o bună conexiune de transport,
care să le faciliteze deplasarea rapidă în diferite zone ale municipiului.
Beneficiile se vor extinde și la actorii economici din municipiu, deoarece angajații vor
putea utiliza transportul public pentru a ajunge la locurile de muncă oferite. Introducerea
sistemului de transport public poate contribui, de asemenea, la crearea de noi locuri de
muncă, deoarece dezvoltarea acestui sistem va necesita personal pentru conducerea
autobuze lor (șoferi), monitorizare (dispeceri), mentenanță și administrare.
35
Pagina 41
Figura 4.Distribuția agenților economici in zona de influență
Numărul agenților economici la nivelul municipiului Gherla a crescut cu cca. 22.06% la
nivelul anului 2021 față de anul 2011. Chiar dacă numărul de agenți economici a crescut,
numărul angajaților a scăzut cu 0.34% față de acum 10 ani.
Domeniul care generează cei mai mulți angajați este cel de fabricare de mobilă care
generează 925 de locuri de muncă. SORTILEMN SA este societatea cu cei mai muți angajați,
însumând un total de 610 de angajați.
Din perspectiva impactului asupra mediului, o analiză pesimistă arată că o reducere
de doar 5% din proprietarii de autovehicule care utilizează combustibili fosili ar renunța la
mașinile personale în favoarea autobuze lor electrice. Aceasta ar duce la o scădere estimată
de aproximativ 100 de tone/an în consumul de combustibili fosili. Având în vedere că un
șofer parcurge în medie aproximativ 10.000 km/an în GHERLA, cu un consum mediu de 10
litri la 100 km, utilizarea unui autoturism personal contribuie la emisia de aproximativ 105
tone echivalent petrol (tep) de CO₂.
Prin urmare, implementarea unui sistem de transport public eficient în municipiul
GHERLA nu numai că ar aduce beneficii economice prin îmbunătățirea accesibilității și
crearea de locuri de muncă, dar ar avea și un impact pozitiv asupra mediului prin reducerea
consumului de resurse convenționale și a emisiilor de CO₂.
5.3. Probleme sociale
Un aspect social important al transportului public în comun este asigurarea
accesibilității destinațiilor diverse pentru toți cetățenii, nu doar pentru cei care dețin permis
de conducere și mașini personale. Acest lucru include categorii precum tinerii, bătrânii,
persoanele cu venituri reduse, cei cu condiții medicale speciale și persoanele care nu pot
conduce un autovehicul.
În plus, nevoia de a se deplasa către diversele destinații din municipiul de reședință
este prezentă în cazul tuturor persoanelor, indiferent de tipul de activitate pe care o
36
Pagina 42
desfășoară sau de alte caracteristici sociale. Cu toate acestea, nevoia de mobilitate poate
varia în funcție de vârstă și activități zilnice, după cum urmează:
-Grupurile de vârstă cuprinse între 5 și 19 ani, reprezentate de tineri, utilizează
transportul în comun pentru a ajunge la școli și instituții de învățământ, dar și pentru
activități de relaxare și plimbări.
-Grupurile de vârstă cuprinse între 20 și 64 de ani folosesc transportul public pentru
deplasări către și de la locurile de muncă, pentru cumpărături, activități culturale și altele.
-Persoanele în vârstă de 65-85 de ani și mai mult beneficiază de transportul public ca
o soluție pe termen lung pentru satisfacerea nevoilor lor de mobilitate.
Structura demografică a populației relevă un număr semnificativ de persoane care
sunt eligibile pentru a conduce un autovehicul (aproximativ 77%). Cu toate acestea, 23% din
populație (aproximativ 4.400 de locuitori), care sunt copii, au nevoie de rute sigure de
deplasare între locuințe și școli.
-Persoanele în vârstă de peste 65 de ani (11% din totalul populației) se confruntă cu
dificultăți în deplasare și sunt dependente de transportul public.
Un segment important al populației care trebuie luat în considerare în evaluarea
modalităților de transport în interiorul unui municipiu este reprezentat de persoanele care se
deplasează zilnic la locul de muncă, numite navetiști, deoarece au un traseu bine stabilit pe
care îl parcurg în fiecare zi.
În cazul municipiului GHERLA, cererea cea mai mare de transport către locul de
muncă provine din UAT GHERLA, pe ruta Gherla-Băița respectiv Gherla-Hășdate -Silivaș.
Aceste persoane se deplasează zilnic către zona comercială și de servicii.
Este important de menționat că, în momentul elaborării studiului de oportunitate, la
nivelul administrației locale din municipiul GHERLA nu a fost încheiat încă un contract de
servicii publice pentru transportul în comun. Cu toate acestea, se ia în considerare încheierea
unui astfel de contract în vederea implementării proiectului.
5.4. Necesitatea și oportunitatea promovării investiției – problemele și
nevoile specifice cărora le va răspunde proiectul
Principala modalitate de transport reprezintă și cea mai mare sursă de poluare:
conform celor mai recente studii, traficul rutier generează aproximativ 71% din totalul
emisiilor de CO₂ asociate activităților de transport, iar 2/3 din aceste emisii provin de la
automobile. În Uniunea Europeană, un sfert din emisiile generate de activitățile de transport
provin din zonele urbane, ceea ce face ca Orașele le să joace un rol important în reducerea
efectelor schimbărilor climatice. Multe Orașele se confruntă cu congestii de trafic și o
calitate a aerului nesatisfăcătoare. Problema poluării generate de transport este abordată în
strategia Uniunii Europene pentru promovarea combustibililor ecologici în transporturi, care
are scopul de a facilita introducerea acestora pe piață. Cu toate acestea, infrastructura de
reîncărcare și realimentare insuficientă, costurile ridicate ale vehiculelor și nivelul scăzut de
acceptare din partea consumatorilor au încetinit progresul în acest sens.
37
Pagina 43
Cercetarea orientată către găsirea de modalități eficiente de transport și prietenoase
cu mediul joacă un rol crucial în politica UE în domeniul transporturilor. Una dintre
principalele provocări ale programului de finanțare a proiectelor de cercetare "Orizont
2020" pentru perioada 2014-2020 este "Transporturi inteligente, ecologice și integrate",
esențială pentru menținerea avansului tehnologic al Europei în acest domeniu. Progresul
tehnologic este fundamentul transportului european viitor, permițându-i Europei să-și
mențină o poziție competitivă globală și să reducă emisiile de CO₂ generate de transport.
Inovarea și progresul pot îmbunătăți eficiența energetică, de exemplu, în cazul motoarelor
auto, sau pot identifica surse alternative de energie în locul petrolului. Aceste aspecte vor
deveni din ce în ce mai importante în viitor, când va fi necesară o schimbare semnificativă în
modul în care utilizăm mijloacele de transport pentru a reduce dependența de petrol, emisiile
de gaze cu efect de seră și poluarea la nivel local.
Un mix adecvat de intervenții și acțiuni municipale poate descuraja utilizarea
autoturismelor personale. Acestea pot include:
- Asigurarea unei infrastructuri rutiere de calitate pentru a permite deplasările auto,
cu benzi de circulație adecvate și structuri rutiere bine întreținute.
- Modernizarea trotuarelor și asigurarea unor trotuare cu lățime minimă de 1,0 m pe
ambele părți ale drumului, pentru deplasările pietonale în siguranță.
Construirea de piste de biciclete separate de fluxul pietonal și rutier, cu o lățime
minimă de 2,40 m, și utilizarea de elemente de siguranță sau zone verzi pentru separarea
acestora.
Crearea de spații verzi și plantarea de arbori și arbuști acolo unde este posibil, având
în vedere condițiile climatice și de sol, capacitatea de retenție a CO₂ a speciilor propuse,
calitatea peisajului urban și necesitatea de toaletare. În plus față de rolul lor principal în
reținerea emisiilor de CO₂, aceste plante vor contribui și la îmbunătățirea calității mediului
urban prin furnizarea de umbră în spațiile publice, în special pentru deplasările nemotorizate.
Construirea de stații de transport public urban, adaptate în funcție de tipul lor și
prevăzute cu facilități adecvate pentru călători.Investiția în aceste măsuri are ca scop
eliminarea problemelor menționate prin crearea de elemente constructive specifice străzilor,
trotuarelor și pistelor de biciclete, îmbrăcăminți asfaltice, asigurarea scurgerii apelor,
racordarea acceselor. Pentru a atinge aceste obiective și a realiza beneficiile menționate, se
propun următoarele amenajări și măsuri:
Eliminarea constrângerilor din trafic și creșterea vitezei de circulație:
- Lărgirea și modernizarea străzilor principale și a arterelor de circulație critice pentru
a permite un flux mai rapid al traficului.
- Implementarea de sisteme inteligente de semaforizare și de monitorizare a traficului
pentru a optimiza sincronizarea semafoarelor și a reduce timpii de așteptare.
Creșterea numărului de bicicliști:
- Crearea de piste de biciclete sigure și separate de traficul rutier, conectate la rețeaua
de transport public și la zonele rezidențiale și de afaceri.
38
Pagina 44
- Amenajarea parcărilor pentru biciclete la destinațiile cheie, precum stațiile de
transport public, centrele comerciale și instituțiile publice.
Creșterea numărului de pietoni:
- Extinderea și modernizarea trotuarelor, asigurând lățimea adecvată pentru
deplasarea pietonală și crearea unui mediu sigur.
- Crearea de zone pietonale în centrul municipiului și în zonele rezidențiale, cu
facilități pentru relaxare, locuri de joacă și spații publice atractive.
Reducerea traficului de autoturisme personale:
- Dezvoltarea și promovarea transportului public eficient și accesibil, inclusiv
extinderea rețelei de autobuze și tramvaie și îmbunătățirea frecvenței și calității serviciilor.
- Implementarea unui sistem de închiriere a vehiculelor în comun (car-sharing) și
promovarea utilizării acestora ca alternativă la autoturismele personale.
Realizarea unui confort sporit pentru participanții la trafic și mărirea siguranței
circulației:
- Modernizarea și extinderea sistemului de iluminat public pentru a asigura o
vizibilitate adecvată și siguranță în timpul nopții.
- Instalarea de camere de supraveghere și sisteme de monitorizare pentru a preveni și
a gestiona eficient incidentele de siguranță și pentru a descuraja comportamentul nesigur în
trafic.
Îmbunătățirea condițiilor de mediu prin reducerea noxelor și a poluării sonore:
- Promovarea utilizării vehiculelor electrice și a altor surse de propulsie ecologice prin
facilitarea infrastructurii de încărcare și acordarea de stimulente financiare.
- Plantarea de arbori și vegetație adecvată pentru a reduce poluarea aerului și a crea
un mediu mai plăcut.
Creșterea nivelului de trai și a confortului riveranilor:
- Amenajarea de spații publice atractive și funcționale, precum parcuri, zone de
recreere și zone comerciale pietonale.
- Implementarea unor măsuri de reducere a zgomotului, cum ar fi utilizarea de asfalt
fonoabsorbant și instalarea de panouri fonoabsorbante în zonele critice.
Dezvoltarea turismului și atragerea de investitori:
- Promovarea patrimoniului cultural și natural al municipiului, inclusiv prin
organizarea de evenimente și festivaluri.
- Crearea de facilități pentru turiști și investitori, cum ar fi spații de cazare, centre de
conferințe și zone de afaceri moderne.
Prin implementarea acestor amenajări și măsuri, municipiul GHERLA poate
beneficia de un sistem de transport urban eficient, sustenabil și prietenos cu mediul, care va
39
Pagina 45
contribui la îmbunătățirea calității vieții locuitorilor, la reducerea poluării și la atragerea de
turiști și investitori.
6. Justificarea oportunității
Justificarea acestei abordări se bazează pe următoarele considerații:
- Evaluarea impactului transporturilor în aria de influență directă este esențială;
- Studiul de trafic a fost elaborat luând în considerare documentul cadrul PMUD
Gherla, ceea ce a permis o corelare mai solidă și menținerea dimensiunii zonei de
analiză/evaluare.
Eficiența utilizării vehiculelor electrice este justificată și de reducerea nivelului de
zgomot în mediul urban. Conform prevederilor din HG 321/2005 privind evaluarea și
gestionarea zgomotului ambiental în România, se stabilește o valoare țintă de 50 dB(A)
pentru zgomotul generat de traficul rutier. Studiile actuale indică faptul că nivelul de zgomot
produs de vehiculele de transport de persoane existente se situează între 60 și 95 dB(A).
De asemenea, conform informațiilor din "Directiva 2002/49/CE privind evaluarea și
gestiunea zgomotului ambiental ", o reducere de 1 dB a zgomotului rutier poate determina o
creștere de până la 0,6% a valorii imobilelor afectate. Studiile comparative efectuate între
factorii de zgomot și vibrații în cazul utilizării vehiculelor cu propulsie clasică și electrică
evidențiază că nivelul de zgomot generat în timpul funcționării vehiculelor electrice poate fi
de până la 55 dB(A), în comparație cu vehiculele clasice, la care nivelul de zgomot poate
ajunge până la 90 dB(A).
Astfel, utilizarea vehiculelor electrice contribuie la reducerea poluării fonice în mediul
urban și la crearea unui mediu mai plăcut și mai liniștit.
Prin studiul de trafic și prin PMUD se constată faptul că investiția în transportul public
în comun este o oportunitate în contextul în care se dorește îmbunătățirea continuă a
calității vieții atât pentru generațiile prezente, cât și pentru cele viitoare. Scopul este de a
oferi opțiuni de transport și deplasare pentru toți cetățenii, reducând în același timp poluarea
fonică și cea a aerului, care sunt rezultatul creșterii numărului de mașini în municipiul
GHERLA și a traficului de tranzit. Prin implementarea transportului public, se urmărește
sporirea gradului de mobilitate al populației.
Această inițiativă se aliniază cu Strategia Națională privind Schimbările Climatice și
Creșterea Economică bazată pe Emisii Reduse de Carbon pentru perioada 2016-2020, prin
care România și-a asumat angajamente și responsabilități în reducerea impactului
schimbărilor climatice. Principala țintă a statelor semnatare ale Protocolului de la Kyoto,
inclusiv România, este reducerea cu 20% a emisiilor de CO₂ până în anul 2020. Politicile
europene în domeniul energiei și protecției mediului subliniază impactul negativ asupra
mediului al marilor aglomerări urbane și creșterea numărului de vehicule cu motoare clasice.
Studii recente arată că traficul urban generează până la 40% din emisiile de CO₂ și
până la 70% din celelalte emisii poluante. Emisiile poluante ale vehiculelor cu motoare cu
40
Pagina 46
ardere internă sunt din ce în ce mai luate în considerare. La nivel global, există tendința de a
reduce emisiile de CO₂ și CH4 prin utilizarea vehiculelor electrice. Se constată că o mare
parte din poluarea în Orașele și nivelul crescut de CO₂ provin din traficul rutier, atât de la
autovehiculele individuale și cele destinate transportului de mărfuri, cât și de la mijloacele
de transport în comun cu motoare învechite și tehnologie depășită.
Procesul de elaborare a documentației implică consultarea unei bibliografii specifice
localității respective și înțelegerea caracteristicilor socio-demografice locale. În cadrul
studiului de oportunitate, au fost analizate următoarele documente puse la dispoziție de
Primăria Municipiului GHERLA:
- PMUD Gherla
- date despre rețeaua stradală.
- Planul Urbanistic General al Municipiului GHERLA.
- Strategia de Dezvoltare a Municipiului GHERLA.
Oportunitatea operării transportului public prin curse regulate se bazează pe doi
factori cheie:
● Prezența unei populații deservită într-o pondere suficient de mare 50%.
● Existenta unei conexiuni neacoperite sau a unei disfuncționalități în mobilitatea
locală.
Având o rețea stradală simplă și acoperind toate zonele rezidențiale, traseul de
transport în comun propus va deservi aproximativ 8081 de locuitori ai municipiului.
Prin studiul de oportunitate privind înființarea serviciului de transport public local și
achiziționarea autobuzelor electrice pentru zona analizată, a fost identificat un traseu optim
care va servi locuitorii localității Băița si pe cei din municipiul Gherla.
Traseul propus este:
Ruta : Băița – Gherla
Lungime traseu tur-retur: aproximat 13 km
Număr de stații : 13
Număr de km anuali parcurși: 209.508 km*
*km estimați astfel:
● L-V: 6 autobuze*8 plecări * 13 km/zi=624km/zi. Total an=154.752 (248 zile
lucrătoare)
● S-D și SL: 6 autobuze *6 plecări*13 km/zi=468 km/zi. Total an=54.756 (117 zile
nelucrătoare)
Lungim Timp Frecvenț Frecvenț
Vehicul Plecări/z Plecări/zi
e estimat ă ă
Ruta e i weeken
traseu (minute vârf weekend
vârf L-V d
(km) ) (minute) (minute)
1/
autobu 13 35-40 60 120 1 8 6
z
41
Pagina 47
Se propune ca autobuzele electrice să deservească transportul public din municipiul
GHERLA și localitatea componentă Băița, prin prezentele proiecte adiacente într-un
program simultan, de luni până vineri, în intervalul orar 6:00-22:00 (16 ore), iar în zilele de
sâmbătă și duminică în intervalul orar 07:00-19:00 (12 ore).
Conform Planului de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD), orele de vârf, în care se
înregistrează fluxuri mai mari de pasageri, sunt între 6:00 și 10:00 și între 16:00 și 19:00.
Aceste interval orare coincid cu momentele în care locuitorii se deplasează către și de la
locul de muncă, respectiv școală.
Datorită traseelor lungi pe care le vor parcurge autobuzele electrice pe cele două
trasee propuse, intervalul dintre curse va fi de 60 de minute. Acest lucru este determinat și
de faptul că Municipiul GHERLA este o zonă urbană de dimensiuni medii, cu aproximativ
22000 de locuitori în anul 2022. dintre acestia 8081 vor fi deserviti direct de acest proiect.
Având în vedere acest aspect, nu există o nevoie de frecvență mai mare a autobuzelor, așa
cum ar fi în cazul unor orașe mai mari cu un flux de călători mare.
În zilele de weekend, intervalul dintre curse va fi de 120 de minute, deoarece cererea
de transport în comun este mai mică în acele zile.
Autobuzele utilizate vor fi de dimensiuni medii, având o capacitate de aproximativ 56
persoane pe scaune și în picioare. + 1 loc pentru conducătorul auto. Aceste autobuze vor
asigura un serviciu sigur, previzibil și adaptabil la variațiile fluxurilor de călători. De
asemenea, ele vor avea o viteză medie de deplasare de 18-20 km/h.
Oră de Zi
Tip Capacitate Oră de vârf Zi weekend
repaos lucrătoare
autobu autobuz (călători/or (călători/zi
(călători/ (călători/zi
z (nr. persoane) ăsens) sens)
cursă sens) sens)
M3 56 56 22 590 178
Pentru planificarea serviciului de transport se calculează mai întâi, ca dată globală,
durata de acoperire a traseului impus de către un autobuz, plecând de la caracteristicile
traseului, timpul de staționare a autobuzelor în stații, limita de viteză impusă și
caracteristicile tehnice ale autobuzelor (accelerație, timpi de frânare).
Astfel, timpul total de staționare a unui autobuz în stațiile de pe traseu este
tss= 13*1,5 min = 20 minute
iar timpul total de staționare a unui autobuz la intersecțiile prioritizate de pe traseu,
presupunând cazul cel mai defavorabil în care trebuie să oprească 10 sec. la toate
intersecțiile este:
tsi=22*10 sec = 220 sec = 4 minute
Rezultă timpul total de staționare pe traseu a unui autobuz:
ts= tss+ tsi= 20 + 4= 24 minute
pe care îl mărim la 25 min, pentru asigurarea unei rezerve suplimentare.
Considerând viteză medie de circulație a unui autobuz (fără considerarea opririlor pe
durata ts de 35 min., ci doar a accelerărilor / frânărilor și a altor opriri determinate de
condițiile de trafic) este de 20 km/h, și notând cu T timpul total necesar parcurgerii, în aceste
condiții, a întregului traseu de 15 km, rezultă T [min] din relația de calcul:
15 𝑘𝑚*60 𝑚𝑖𝑛
Tmin-25= 30 𝑘𝑚
= 30 min
42
Pagina 48
ceea ce conduce la o durată de timp T = 60 min pentru parcurgerea întregului traseu. Acum,
ținând cont de intervalele de sosire cele mai reduse – 5 min, impuse în perioadele de vârf de
cerere de transport de călători, rezultă necesitatea unui parc auto de minim 6 autobuze
pentru a satisface cerințele de frecvența de sosire în stații în intervalele orare cu vârf de
cerere de transport.
Pentru satisfacerea cerințelor de siguranță a transportului de călători ce impun
întretineri periodice, mentenanță și inspecții tehnice periodice a autobuzelor, se propune
suplimentarea cu un cel puțin un mijloc de transport de aceiași capacitate.
Din analiza comparației între situația actuale și situația "cu proiect" pentru zona de
studiu și pentru primul an după finalizarea implementării proiectului, pe baza evaluării
efectuate pentru ultimul an al perioadei de durabilitate a contractului de finanțare, se
constată o diminuare a utilizării transportului privat cu autoturismele în zona de studiu.
Această scădere se datorează în parte creșterii cotei modale a transportului public.
Utilizatorii anuali ai Anul anterior începerii Anul următor finalizării
transportului privat investiției fizice a intervenției
Scenariul „cu proiect” 1828730 1769739
Reducere procentuală -3,23%
Observăm că în situația "cu proiect" se estimează o scădere semnificativă a
numărului de persoane care preferă să utilizeze în principal autoturisme personale.
Conform estimărilor, în primul an după implementarea proiectului, se preconizează o
reducere de 3,23 % în comparație cu situația An ul anterior începerii investiției.
Această reducere semnificativă se datorează faptului că un număr semnificativ de
șoferi aleg să utilizeze transportul public în comun în loc să utilizeze mașina personală în
anumite situații.
Emisii anuale estimate
Anul anterior începerii Anul următor finalizării
de gaze cu efect de seră
investiției fizice
(tCO₂e/an)
Scenariul „cu proiect” 14375 13619
Reducere procentuală -5,26%
În situația "cu proiect" - Anul următor finalizării fizice, comparativ cu situația - Anul
anterior începerii investiției, se estimează o reducere semnificativă a emisiilor anuale de
gaze cu efect de seră. Conform estimărilor, în primul an după implementarea proiectului, se
preconizează o scădere de 5,26%,. Această reducere semnificativă a emisiilor este
rezultatul creșterii numărului de persoane care optează pentru utilizarea transportului în
comun în detrimentul autoturismelor personale.
Utilizatori anuali ai
Anul anterior Anul următor finalizării
transportului public nou sau
începerii investiției fizice
modernizat
Scenariul „cu proiect” 162226 206675
Creștere procentuală 27,4%
43
Pagina 49
O introducere a transportului public în comun duce la o creștere semnificativă a
numărului de pasageri transportați, întrucât în situația actual există un sistem de transport
public și, prin urmare, nu există niciun pasager transportat în acest mod. Astfel, odată cu
implementarea proiectului, numărul de pasageri transportați crește cu 27,4%.
Utilizatori anuali ai Anul anterior Anul următor
infrastructurii de ciclism începerii investiției finali-zării fizice
Scenariul „cu proiect” 235965 307814
Creștere procentuală 30,4%
Utilizatori anuali ai Anul anterior Anul următor
infrastructurii pietonale începerii investiției finali-zării fizice
Scenariul „cu proiect” 707896 778685
Creștere procentuală 10%
Odată cu implementarea proiectului, se observă o creștere semnificativă a
numărului de persoane care utilizează piste/trasee pentru biciclete sau pietonale în
comparație cu situația prezentă. Conform estimărilor, anul următor finalizării fizice după
implementare, se prognozează o creștere de 30,4% în cazul utilizatorilor de piste/trasee
pentru biciclete și de 10% în cazul utilizatorilor de trasee pietonale, comparativ anul
anterior începerii investiției. Această creștere reflectă faptul că o proporție mai mare de
persoane optează pentru utilizarea pistei/traseelor dedicate pentru biciclete sau pietoni, în
beneficiul unei mobilități mai durabile și mai prietenoase cu mediul înconjurător.
7. Analiza cererii de transport public de persoane
Conform studiului de trafic si a PMUD cererea de transport va crește pe traseele
propuse prin proiect la nivel anual. De asemenea prognozele pe termen mediu privind
44
Pagina 50
evoluția cererii de transport, pe perioada de durabilitate a contractului de finanțare sunt pe
un trend ascendent, ceea ce justifică necesitatea realizării obiectivului de investiții.
Indicatorul cel mai relevant din punct de vedere al accesibilității este reprezentat de
evoluția cererii de transport. Unul din obiectivele centrale ale Planului de Mobilitate
Urbană Durabilă este creșterea accesibilității oferită de modurile de transport durabil.
Rezultatele obținute, pentru cele două scenarii sunt următoarele:
An An
Unitate de
Mod de transport anterior următor
măsură
Cerere investiției investiției
zilnică de Pietonal Persoane/zi 1939 2262
transport Bicicletă Biciclete/zi 646 843
Transport în comun Persoane/zi 444 566
Autoturism Vehicule/zi 5010 4848
Proiectele de investiții au ca principal beneficiu o scădere a activității în materie de
transport individual, respectiv o migrare a unei părți din șoferi către mijloace de transport
durabil, în cazul implementării proiectului. Se observă că atât transportul public, cât și
utilizarea bicicletelor vor avea o creștere semnificativă. Chiar și transportul pietonal va
crește, aceasta reflectând opțiunile personale ale respondenților la chestionarul de
mobilitate care au indicat ca principal obstacol starea infrastructurii.
Din punct de vedere al transportului în comun, proiectul propus va aduce o creștere
mai mare pe termen lung deoarece existența serviciului de transport în comun, ce urmează
a fi funcțional, va determina mai multe persoane să-l utilizeze pentru nevoile de transport
decât în situația în care acest serviciu nu există și deci nici avantajele utilizării sale nu sunt
vizibile.
Ca urmare a analizelor efectuate cu ajutorul modelului de transport și a matricelor
de calcul, au rezultat următoarele repartiții modale, funcție de scenariul implementat și de
anul de prognoză.
45
Pagina 51
În perioada februarie-martie 2023 s-a desfășurat o anchetă de mobilitate online a
municipiului Gherla în care au fost abordate mai multe domenii referitoare la mobilitatea
locuitorilor, printre care mijloacele de deplasare și transportul public.
Astfel s-a constatat faptul că 55.6% din respondeți utilizează autoturismul personal
în cursul săptămânii. Prin implementarea acestor proiecte se urmărește diminuarea acestei
cotei modale a utilizării autoturismului personal prin dezvoltarea celorlalte moduri de
transport prietenoase cu mediul (deplasări pietonale, deplasare cu bicicleta, transport
public).
Având în vedere chestionarele efectuate in PMUD și studiul de trafic efectuat in aria
deservită de proiect s-au determinat cotele modale pentru tipurile de transport analizate:
1) Transport privat – an de bază 2023
- Cota modală a transportului privat este de cca. 55,6%
46
Pagina 52
Astfel valoarea determinată pentru utilizatorii de transport privat la nivelul anului
2023 este de 1828730 utilizatori anuali.
2) Transportul public-an de bază 2023
- Cota modală a transportului privat este de cca. 6%
Astfel valoarea determinată pentru utilizatorii de transport public la nivelul anului
2023 este de 162226 utilizatori anuali.
3) Ciclism-an de bază 2023
- Cota modală a ciclismului este de cca. 8%
Astfel valoarea determinată pentru utilizatorii de ciclism urban la nivelul anului
2023, având în vedere și faptul că bicicletele reprezintă aproximativ 8% din totalul MZA
este de 235965 călătorii anuale.
4) Mers pe jos – an de bază 2023
- Cota modală a mersului pe jos este de cca. 20,2%
Astfel valoarea determinată pentru utilizatorii modului de deplasare pietonal la
nivelul anului 2023 este de 707896 călătorii anuale.
Figura 5. Cote modale conform PMUD GHERLA
Astfel pe baza cotelor modale determinate din studiul de trafic si PMUD a rezultat
procentul de 48% dintre locuitorii localității Băița care au destinație zilnică Municipiul
Gherla. Conform PMUD, sistemul de transport public este inexistent deci nu asigură o
deservire a localităților aflate pe principalele coridoare de transport. În cazul de față
înființarea serviciului ar permite deservirea localității Băița, mărind astfel bazinul de posibili
clienți cu câteva mii de pasageri (calculând populația totală a localității).
47
Pagina 53
8. Detalierea scenariilor tehnico-economice
Autobuzele clasice în traficul urban nu îndeplinesc criteriile tot mai stricte legislației
promovata de UE, mai precis de Regulamentul 443/2009, ce vizează reducerea emisiilor
provenind de la autovehicule și care impune limite pentru emisiile poluante.
Studiul de oportunitate va realiza o comparație detailată între trei scenarii posibile
pentru Municipiul Gherla, care presupune achiziționarea și punerea în funcțiune a 6
autobuze electrice de 8 m și dotarea cu stații de încărcare care să ofere toate funcțiunile
necesare pentru dezvoltarea unui sistem de transport eficient și confortabil pentru
populație.
Directiva 2009/33/CE privind promovarea vehiculelor nepoluante și energetic
eficiente vizează introducerea pe piață a vehiculelor ecologice. Această directivă se aplică
autoturismelor de pasageri (M1), vehiculelor comerciale ușoare (N1), vehiculelor de marfă
de mare tonaj (N2, N3) și autobuzelor (M2, M3). Scopul directivei este de a evidenția
impactul energetic și de mediu al vehiculelor pe durata lor de viață, inclusiv consumul de
energie, emisiile de CO₂ și emisiile de poluanți reglementați precum NOx, NMHC și PM. Prin
urmare, analiza efectuată pentru achiziționarea autobuzelor electrice trebuie să ia în
considerare aceste aspecte pe întreg ciclul de viață al vehiculelor.
Potrivit Strategiei Naționale privind Schimbările Climatice și Creșterea Economică
bazată pe Emisii Reduse de Carbon pentru perioada 2016-2020, România și-a asumat
angajamente și responsabilități în protejarea mediului pentru a limita efectele schimbărilor
climatice, alăturându-se inițiativelor comune ale statelor în reducerea poluării.
Unul dintre obiectivele principale ale statelor semnatare ale Protocolului de la
Kyoto, inclusiv România, este reducerea cu 20% a nivelului de emisii de CO₂ până în 2020.
Politicile europene în domeniul energiei și protecției mediului subliniază impactul negativ al
aglomerărilor urbane și creșterea numărului de autovehicule cu propulsie clasică asupra
mediului. Se estimează că traficul urban generează până la 40% din emisiile de CO₂ și până
la 70% din alte emisii poluante.
Emisiile poluante generate de autovehiculele cu motoare cu ardere internă sunt un
factor luat în considerare tot mai mult. Întrucât zonele urbane se dezvoltă economic și
numărul de locuitori crește, se observă o creștere a numărului de vehicule cu motoare cu
ardere internă, ceea ce duce la o poluare în creștere. Aceasta contravine responsabilității
asumate de țara noastră în documentele menționate anterior.
În ceea ce privește transportul public, municipiul GHERLA nu dispune de linii de
transport în comun pentru a deservi populația. În schimb, există mai multe companii private
care oferă servicii de transport către și dinspre GHERLA. În interiorul municipiului,
rezidenții utilizează în principal autovehicule personale. Procentul deținerii de autovehicule
pe gospodărie este de aproximativ 45%, cu un total de 9812 autoturisme de vehicule pentru
o populație de aproximativ 22000 de locuitori. Această cifră nu acoperă necesarul de
transport al municipiului. Astfel, putem concluziona că aproximativ 55% din populația
48
Pagina 54
municipiului Gherla nu dispune de mijloace de transport care să le faciliteze accesul la
principalele activități zilnice (serviciu, educație, cumpărături, activități de recreere etc.).
În ceea ce privește transportul public, Municipiul Gherla nu dispune de linii de
transport în comun pentru a deservi populația. În ceea ce privește segmentul populației care
deține în prezent autoturisme, se poate observa că aceștia ar prefera avantajele oferite de
transportul în comun datorită numeroaselor beneficii, cum ar fi eliminarea dificultăților și
costurilor asociate parcării, reducerea cheltuielilor de transport rezultate din alimentarea
cu combustibili fosili etc.
Principiile care stau la baza alegerii celei mai bune soluții pentru achiziționarea
autobuzelor electrice pentru transportul urban în municipiul Gherla includ:
▪ Reducerea poluării și a zgomotului;
▪ Reducerea dependenței de resursele convenționale de energie obținute din
combustibili fosili;
▪ Îmbunătățirea serviciilor de transport pentru populație;
▪ Îmbunătățirea imaginii municipiului prin utilizarea vehiculelor ecologice;
▪ Reducerea costurilor de transport pentru populație și turiști;
▪ Creșterea mobilității populației;
▪ Creșterea nivelului de trai al locuitorilor;
▪ Adaptarea la cererea de transport;
▪ Asigurarea unui acces facil pentru persoanele cu dizabilități.
Aceste principii vor ghida decizia privind achiziționarea mijloacelor de transport
electrice și vor contribui la dezvoltarea sistemului de transport sustenabil și eficient în
municipiul Gherla.
Transporturile reprezintă o componentă esențială a economiei și societății noastre.
Ele permit mobilitatea și călătoriile cetățenilor, contribuind la creșterea economică și
crearea de locuri de muncă. Pentru a asigura eficiența în acest domeniu la nivel global, este
necesară o cooperare internațională puternică.
În cadrul pieței interne a transporturilor, există încă obstacole și bariere ce trebuie
depășite. Este important să evaluăm și să îmbunătățim abordarea noastră pentru a
satisface nevoile cetățenilor UE în ceea ce privește călătoriile și transportul de mărfuri,
luând în considerare și constrângerile resurselor și de mediu.
Dependența de petrol este o problemă semnificativă, deoarece sursele de
aprovizionare devin mai incerte, iar prețurile petrolului pot crește considerabil. Pentru a ne
asigura securitatea economică și a combate schimbările climatice, este esențial să reducem
49
Pagina 55
dependența de petrol și emisiile de gaze cu efect de seră. Sectorul transporturilor
reprezintă o sursă semnificativă de emisii și, prin urmare, reducerea acestora este o
prioritate.
Este necesară o tranziție către transporturi mai eficiente din punct de vedere
energetic și mai curate. Dezvoltarea și dezvoltarea noilor tehnologii pentru vehicule și
gestionarea traficului sunt deosebit de importante în această direcție.
În zonele urbane, este crucial să promovăm modalități de transport mai curate și să
îmbunătățim infrastructura pentru deplasarea pe jos și cu bicicleta. Utilizarea
autovehiculelor mici, ușoare și specializate poate contribui la reducerea emisiilor în
transportul urban și la adopția rapidă a noilor tehnologii.
Tarifele pentru transportul rutier și impozitarea adecvată pot stimula utilizarea
transportului public și a vehiculelor cu propulsie alternativă. Gestionarea cererii și
planificarea urbană pot contribui, de asemenea, la reducerea volumului de trafic.
Pentru a încuraja utilizarea transportului public, este important să promovăm
servicii de calitate, să îmbunătățim informațiile și facilitățile disponibile călătorilor.
Fiabilitatea și punctualitatea sistemului de transport sunt factori-cheie în creșterea
utilizării transportului public.
O abordare sustenabilă și eficientă a transporturilor este esențială pentru a
răspunde nevoilor noastre economice și sociale, în timp ce reducem impactul asupra
mediului și dependența de resursele finite.
De la prima mare criză a petrolului acum 40 de ani, sistemul de transporturi nu a
suferit schimbări fundamentale, în ciuda progresului tehnic, a potențialului de eficiență
energetică rentabilă și a eforturilor politice. Deși transporturile au devenit mai eficiente din
punct de vedere energetic, ele rămân în mare măsură dependente de petrol și produse
petroliere, acoperind 96% din nevoile energetice ale UE.
Deși transporturile s-au îmbunătățit din punct de vedere al curățeniei, volumul în
continuă creștere al activităților duce la o poluare semnificativă a mediului înconjurător,
inclusiv poluare sonoră și atmosferică. Pentru a reduce emisiile generate de transporturi,
atât în UE, cât și în restul lumii, este crucial să dezvoltăm și să implementăm noi tehnologii
pentru vehicule și gestionarea traficului. Competiția pentru o mobilitate durabilă are o
amploare globală, iar amânarea acțiunii și adoptarea lentă a noilor tehnologii ar putea duce
la un declin ireversibil al industriei de transport din UE.
În mediul urban, trecerea la un transport mai curat este facilitată de densitatea
populației mai mare și de cerințele mai puțin restrictive privind varietatea de vehicule.
Opțiuni extinse de transport public, precum și posibilitățile de a merge pe jos sau cu
bicicleta sunt disponibile într-o măsură mai mare.
Zonele urbane sunt grav afectate de congestionare, calitatea scăzută a aerului și
expunerea la zgomot. Transportul urban contribuie la aproximativ o pătrime din emisiile de
CO₂ generate de transporturi, iar 69% dintre accidentele rutiere au loc în mediul urban.
O eliminare treptată a vehiculelor convenționale din mediul urban ar aduce o
contribuție semnificativă la reducerea dependenței de petrol, a emisiilor de gaze cu efect de
50
Pagina 56
seră și a poluării atmosferice și fonice la nivel local. Aceasta trebuie să fie însoțită de
dezvoltarea infrastructurii adecvate de alimentare și încărcare pentru noile vehicule.
O pondere mai mare a călătoriilor cu transportul în comun, în combinație cu cerințe
minime de serviciu, va permite creșterea densității și frecvenței serviciilor, generând un
cerc virtuos care favorizează transportul public. Gestionarea cererii și planificarea urbană
pot reduce volumele de trafic în municipiu.
Ar trebui să integrăm în mod activ mersul pe jos și cu bicicleta în mobilitatea urbană
și în designul infrastructurii. Trebuie să încurajăm utilizarea vehiculelor de pasageri mai
mici, mai ușoare și mai specializate, care se pretează bine pentru introducerea sistemelor
de propulsie și combustibili alternativi. Acestea pot aduce o contribuție semnificativă la
reducerea emisiilor de carbon în transportul urban și, în același timp, pot oferi o platformă
de testare pentru noile tehnologii și posibilitatea unei adopții rapide pe piață.
Stabilirea tarifelor pentru transportul rutier și eliminarea distorsiunilor fiscale pot
contribui, de asemenea, la încurajarea utilizării transportului public și la treptata
introducere a sistemelor de propulsie alternative.
Una dintre soluțiile pentru dezaglomerarea traficului este promovarea utilizării
autobuzelor, cu beneficii atât pentru mediu, cât și pentru infrastructura rutieră. O
comunitate sustenabilă este aceea care oferă cetățenilor săi multiple opțiuni de transport.
Prin dezvoltarea măsurilor de promovare a transportului public, municipiul poate obține o
reducere semnificativă a traficului auto.
Deplasările pe distanțe scurte se pretează foarte bine pentru acest mod de
transport, cu condiția să fie asigurate toate facilitățile necesare. Trebuie să încurajăm în
mod prioritar utilizarea autobuzului pentru deplasarea la locul de muncă sau la școală, mai
ales că nu sunt necesare investiții financiare majore pentru a schimba atitudinea angajaților
sau a elevilor față de mobilitate. Prin urmare, se poate opta pentru mici stimuli care să aibă
un impact pozitiv și, în cele mai multe cazuri, efecte semnificative, cum ar fi oferirea de
reduceri pentru elevi sau furnizarea de internet gratuit în mijloacele de transport etc.
Promovarea utilizării autobuzului ca mod de transport implică și crearea de facilități pentru
călători.
Serviciile pentru călători includ diverse aspecte, cum ar fi broșuri informative,
hărți/orare, site-uri și aplicații compatibile cu tehnologia mobilă, pagini de Facebook și alte
servicii online și pe telefonul mobil, inclusiv bilete electronice.
Previzibilitatea, punctualitatea și fiabilitatea sistemului reprezintă factori cheie
pentru atragerea călătorilor.
Având în vedere obiectivele proiectului de investiții au fost selectate 3 scenarii
posibile concretizate prin următoarele soluții de propulsie:
1- Scenariu – Mijloace de transport hibrid (diesel – electric)
2- Scenariu – Mijloace de transport electric
3- Scenariu – Mijloace de transport hidrogen
51
Pagina 57
8.1. Prezentarea scenariilor privind mijloacele de transport
8.1.1. Scenariu – Mijloace de transport hibrid (diesel – electric)
Există două tipuri principale de autobuze hibride: serial și paralel:
În cazul mijloacelor de transport hibride de tip paralel, atât motorul cu ardere
internă, cât și motorul electric sunt conectate la transmisie și pot acționa simultan roțile, de
obicei, printr-o transmisie obișnuită. În ceea ce privește mijloacelor de transport hibride de
tip serial, propulsia este asigurată exclusiv de motoarele electrice, iar motorul cu ardere
internă (de dimensiuni mai mici) acționează doar generatorul electric care alimentează
motoarele electrice și încarcă acumulatorii.
Tabel 2. Principalele caracteristici ale autobuzelor hibride
Autobuz
Criteriu Denumire standard
1000 g/km
Emisii 1,10 g/km
0,03 g/km
Nivel de Staționare 80 dB
zgomot În mers 70 dB
Autonomie 600-900 km
Flexibilitate a rutei Ridicată
Performanțe
Consum de energie 3,89 kWh/km
operaționale
Interval de alimentare 2 - 3 zile
Durată alimentare 5 - 10 min
Nu necesită infrastructură specială
Infrastructură
Stațiile de alimentare au o largă răspândire
230.000
Cost de Achiziție euro/buc
Costuri
Cost de Operare 2,50 euro /km
Cost infrastructura 0 euro
- datorită tradiției îndelungate a motoarelor
diesel, costurile de întreținere și de exploatare a
autobuzelor diesel sunt previzibile;
- infrastructura de realimentare este în larg
răspândită;
Avantaje - posibilitatea de adaptare în funcție de
modificarea traseului sau în caz de incident pe
unul dintre trasee;
- autobuzele pot fi adaptate relativ ușor pentru
utilizarea biocombustibililor.
- în contextul unei preocupări de reducere a
resurselor de combustibili fosili pe termen lung
și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră,
Dezavantaje aceste autobuze nu mai sunt o soluție –
diminuarea poluării mediului înconjurător;
52
Pagina 58
- poate fi afectat de noi reglementări europene
privind transportul public în orașe;
- consumul mare de combustibil;
- cost mare cu mentenanța.
Mijloacele de transport hibride de tip serial au acumulatori cu o capacitate mai mare
decât cele de tip paralel, ceea ce duce la un cost mai ridicat. Cu toate acestea, motorul cu
ardere internă poate funcționa doar în regimul optim, ceea ce minimizează consumul de
combustibil în traficul urban. Arhitectura serială este mai eficientă la viteze reduse și este
recomandată în special pentru autobuze, în timp ce arhitectura paralelă este mai potrivită
pentru viteze mari. Autobuzele hibride, în special cele de tip serial, oferă și opțiunea de a
parcurge distanțe scurte folosind doar motorul electric. Această opțiune este deosebit de
atractivă pentru rutele scurte din orașe mici sau zonele centrale ale orașelor, unde sunt
necesare nivele reduse de zgomot și emisii pentru a reduce poluarea locală.
8.1.2. Scenariu – Mijloacele de transport electric
Mijloacele de transport electrice cu stații fixe de încărcare la capetele de linie/depou.
Mijloacele de transport electrice sunt alimentate de baterii care stochează energia
electrică și utilizează unul sau mai multe motoare electrice pentru propulsie. În ultimii ani,
aceste autobuze au atras atenția producătorilor de vehicule și autobuze datorită dezvoltării
avansate a sistemelor de stocare a energiei electrice, cum ar fi bateriile și condensatoarele.
Există mai multe opțiuni de încărcare disponibile, cum ar fi încărcarea nocturnă sau
încărcarea la capetele de linie în timpul opririi obișnuite. Prezentăm mai jos principalele
caracteristici ale acestui tip de autobuz.
Tabel 3. Principalele caracteristici ale autobuzelor electrice
Autobuz
Criteriu Denumire standard
450 g/km
Emisii 0,00 g/km
0,00 g/km
Nivel de Staționare 0 dB
zgomot În mers 0 dB
Autonomie 100-200 km
Flexibilitate a rutei Limitată
Consum de energie 1,20 kWh/km
Performanțe Interval de De mai multe
operaționale alimentare ori pe zi
5-10 min la
capetele de
traseu / 5-6
Durată alimentare ore noapte
53
Pagina 59
Necesită crearea unei infrastructuri
pentru punctele de încărcare în
Infrastructur autobază și la capetele liniilor de
ă transport. Costul infrastructurii este
de aprox.10.000 euro / autobuz / pe
stație.
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.